Sunteți pe pagina 1din 712

INSTAURAREA COMUNISMULUI IN ROMANIA CONSTANTIN I.

NAVRLIE INSEMNARI ZILNICE ( august 1944- octombrie 1949) Volumele Romnia ntre abandon si crucificare. august 1944-octombrie 1946 , Ed. de Sud, 2000, 226 p. si Romnia ntre abandon si crucificare. 1946-1949 , Ed. de Sud, 2000, 275 p. au fost si, din pcate, au rmas doar primele din crtile pe care le-am proiectat a fi consacrate fenomenului numit Procesul comunismului . Din pcate, tirajul limitat a fcut ca nici aceste prime crti s nu ajug la toti cei ce sunt interesati de cunoasterea modului cum s-a instaurat acest regim ilegitim si criminal. Tocmai de aceea, ncercm s rspundem, difuznd pe Net volumele amintite mai sus, nevoii pe care o resimt att cei ce au trit cumplitii ani ai instaurrii regimului comunist dar si generatiile mai tinere de a gsi rspunsuri la ntrebarea de ce si cum a fost posibil ca Romnia s accepte si s suporte timp de mai mult de patru decenii aceast brutal ntoarcere la slbticie. 1

Autorul nsemnrilor, magistratul Constantin I. Nvrlie (1882-1959), a consemnat zilnic evenimentele, ntmplrile, impresiile si cugetrile personale de-a lungul a aproape patru decenii, ncepnd din vara fierbinte a anului 1916 si ncheind cu ngheturile nimicitoare ale comunismului anului 1952, ntrun impresionant numr de caiete, repertoare si carnete. Nu stim, dac si/sau de ce, s-a oprit din consemnarea si comentarea zilnic a evenimentelor si ntmplrilor n 1952, nici dac au fost salvate toate manuscrisele care au supravietuit perchezitiilor si confiscrilor securittii din anii 1945-1959. Mentinnd de-a lungul a 36 de ani ritmul unui ceasornic, Constantin I. Nvrlie a consemnat si comentat cele mai importante evenimente interne si internationale, receptate din pres, de la radio sau din alte surse, anexnd, deformare profesional a magistratului, materialul probatoriu pentru faptele si ntmplrile descrise : ziare, tieturi din reviste, fotografii, plante presate etc. nsemnrile zilnice alctuiesc un volum impresionant de pagini ale cror informatii se constituie ntr-un tezaur documentar de exceptie care ne ajut s cunoastem si s ntelegem evenimente locale, nationale sau 2

internationale. Valoarea documentar a informatiilor, comentariile la obiect ale juristului de anvergur national nzestrat cu un talent literar remarcabil, contextul intern si international, violenta si persecutiile regimului dictatorial impus Romniei, impactul emotional al Operatiunii Gayaneh de sovietizare a trilor cotropite din centrul si rsritul Europei ncepnd cu vara anului 1944, ofer cititorului imagini apocaliptice din scenariul bestial, de teroare, violent si crime prin care s-a impuns celor peste o sut de milioane de europeni abandonati de Aliatii Occidentali la Yalta si Potsdam malaxorul comunist care a zdrobit fr mil zeci de milioane de existente si constiinte care pn atunci triser n libertate. Scrise cu stiloul sau creionul, cele sase maculatoare si caiete consacrate perioadei de dup 23 august 1944 consemneaz principalele evenimente interne si internationale care au jalonat drumul Romniei si al trilor din centrul si estul Europei spre hurile nfiortoare ale permanentizrii ocupatiei trupelor sovietice si ale impunerii prin silnicie, fort, deportri si masacre unor regimuri totalitare, comuniste. De pe pozitia magistratului care a militat constant pentru respectarea si aplicarea ad literam a Constitutiei, a legilor, a tratatelor si conventiilor internationale, Constantin I. 3

Nvrlie constat cu uimire, cu ngrijorare si revolt, nc n iunie 1945, cnd rzboiul abia se ncheiase, c Romnia s-a nfundat ntr-o mlastin de unde nu poti iesi n nici o directie, unde nu ti se ntinde o mn de ajutor ca s fii dus spre orizonturi mai blnde si mai dttoare de spreant. Pn n momentul punerii n retragere , n decembrie 1945, cnd mii de magistrati si functionari publici au fost epurati pe calea reducerii vrstei de retragere ordonat de guvernul impus de Vsinski, consilierul C. I. Nvrlie de la Sectia II a Curtii de Casatie observ, consemneaz si disec cu minutiozitate toate dispozitiile si actiunile antinationale, antidemocratice, brutale si criminale al planului de bolsevizare a Romniei conceput si orchestrat la Moscova si pus n scen de comunisti si de aliati temporari cu sprijinul si sub protectia a peste un milion de sodati rusi sositi n tar cu acest scop. Pentru intervalul de timp 24 august 1944 9 octombrie 1949, Constantin I. Nvrlie ofer cititorului un comentariu amplu, documentat, lapidar dar incitant si de profunzime, dintr-o perspectiv european si chiar modial, asupra evolutiei postbelice a omenirii. Odat nceput lectura, cititorul este prins de suvoiul de evenimente si de informatii si captivat de limpezimea si de claritatea textului. 4

(Decretul-lege din 30 martie 1945 a infiintat lagarele de munca ce au terorizat Romania zeci de ani. Majoritatea celor deportati la Canalul Dunare Marea Neagra supranumit si Cavoul burgheziei romane sau Canalul Mortii nu au supravietuit. Infamele inscenari judiciare din anii 1946-1954 au lichidat o buna parte a intelectualitatii romane. ROMANIA SECOLULUI TRECUT A FOST BINTUITA DE DOUA CIUME BUBONICE : NAZISMUL SI COMUNISMUL. FIECARE A GENERAT UN GENOCID SI FIECARE A CHELTUIT ANI SI MILIOANE CA SA-L ASCUNDA Institutul National pentru Studierea Holocaustului Ellie Wiesel are sarcina sa identifice si sa-i reabiliteze cele peste 200.000 de victime ale Holocaustului din Romania Mai mult de 200.000 de cetateni au pierit in inchisorile si lagarele Securitatii din Romania. COMUNISMUL, CA SI NAZISMUL, A FOST O ABERATIE A ISTORIEI Fortele motrice care propulseaza omenirea : PROPRIETATEA PRIVATA,

CONCURENTA , COINTERESAREA , au fost negate de comunism. Pentru a-l crea pe homo sovieticus roman , securitatea :a interzis in scoli si universitati peste 8.000 de titluri de carti; a distrus partidele politice prooccidentale, a lichidat armata si Securitatea Regatului Roman, a eliminat fizic chiaburimea , a terorizat emigratia.) Cititorii vrstnici vor retri cu emotie scene din viata lor, a printilor si a cunoscutilor, si vor reaminti cum, n septembrie 1945, n Romnia, cnd dou persoane se ntlnesc nu vorbesc altceva dect despre rusii care ne ocup casele si ne consum alimentele si se ntreab cnd oare vor scpa de eiDe asemenea, se ntreab cnd va pleca guvernul actual, sustinut de rusi dar nerecunoscut de celelalte puteri aliate, guvern care a nemultumit profund marea mas a poporului prin lipsa de ordine, prin indisciplina si nemaipomentita scumpete ce a adus n tar . Cei mai tineri vor naviga n labirintul anilor 19441949 descifrnd si ntelegnd disperarea si chinurile printilor si bunicilor care au fost mpinsi cu brutalitate pe nfiortorul drumul al Golgotei care debuteaz cu nceputurile comunismului romnesc pavat 6

cu trupurile a sute de mii de victime nevinovate czute sub rafale de mitralier, clcate fr mil de cizmele ocupantului, reduse la tcere prin amenintare, teroare si violent de incultura si anticrismul agentilor din tar ai Moscovei, atenuat numai de speranta, care s-a dovedit a fi desart, n ajutorul Americii, sau ntretinut de rezistenta eroic a aprtorilor democratiei si valorilor nationale obligati s ia drumul muntilor. Chiar si pentru cititorul obisnuit cu mesajul documentelor de epoc, memoriile magistratului Constantin I. Nvrlie constituie o revelatie. Pentru c, este reconfortant s afli c, desi tvlugul rostogolit peste tar de ocupantul sovietic nu las popoarele s se conduc prin ele nsele (21 august 1945), si n pfida faptului c ofiterii si soldatii sovietici erau stpni n casele noastre ne-au luat toate mijloacele noastre de trai si ne simtim mai sraci si mai lipsiti n fiecare zi iar puterea si ajutorul anglo-american, n care speram, sunt iluzorii , orice sperant de libertate si bunstare fiind nchis, societatea civil a continuat s spere, s reziste. Lumea consemna autorul la 8 noiembrie 1945 s-a sturat si, n disperare, nfrunt moartea .

Insemnrile retin evenimente, hotrri, decizii, actiuni, scene de viat obisnuite ( Ce am vzut si ce am suferit, vom tine minte toat viata ), ntmplri, triri, luri de pozitii care dezvluie dimensiuni incredibile ale terorii si fortei nimicitoare a regimului criminal care a fost instaurat de Moscova la conducerea trii n martie 1945 cu scopul de a bolseviza Romnia. Si Kremlinul avea s plteasc poporului romn o polit mai veche, pe care n-o uitase, rolul pe care l avusese n 1919 n bararea primei ncercrii a armatelor bolsevice ale lui Lenin de a ptrunde, prin revolutia lui Bela Kunn din Ungaria, n inima Europei.
VIATA INTERNATIONALA TENSIONATA: Terminarea rzboiului : Germania + Japonia Tratativele de pace : dificile, lungi ; 16oct45 Pierre Laval, fostul sef al guvernului francez din Vichy pe timpul ocupatiei germane, judecat la Paris de un tribunal special si condamnat la moarte, a fost executat prin mpuscare ieri ; 26oct45 Quisling, fostul prim ministru al Norvegiei din vremea ocupatiei germane, a fost judecat, condamnat la moarte si executat zilele trecute ;30apr46 Chestiunea regimului Franco, n Spania, adus n fata Consiliului de Securitate de la Washington de Polonia si Rusia, a fost rezolvat n felul urmtor : o comisiune numit din snul Consiliului s cerceteze si s raporteze dac acest regim amenint ntr-adevr pacea. La Paris s-au ntrunit acum cteva zile ministrii de Externe ai celor patru mari puteri : Statele Unite, Anglia, Rusia, Franta, pentru a lua n consideratie si a grbi ncheirea tratatelor de pace cu Italia, Romnia, Finlanda, Ungaria si Bulgaria (divergentele sunt numeroase si team ne este c convorbirile se vor prelungi peste asteptrile tuturor). ; 28iun46 un articol relev lipsa oricrui reprezentant romn la Paris, pentru aprarea drepturilor Romniei la Conferinta de pace a celor 4 ministri de externe, n timp ce o delegatie de ministri din guvernul ungar, dup o vizit n Statele Unite,e la Paris,pentru a cere revizuirea frontierelor cu Romnia 326 ;

Pretentiile teritoriale :Rusia : colonii italiene din Africa, Azerbaijan ;26 martie46 Ieri s-a deschis la Washington Conferinta Consiliului de Securitate, fcnd parte din Organizatia Natiunilor Unite ( Uno ). Una din primele probleme ce urmau s se discute era aceea a Persiei, din care Rusia a ocupat fr drept o provincie. Cum chestiunea aceasta, dac nu era rezolvat n cel mai scurt timp, putea duce la rzboi (de care se pare c rusii se tem), rusii au declarat (dup cum a comunicat asear radio Londra) c vor prsi Persia si Manciuria ; apr46 Rusii nu se retrag fr conditii din Persia au impus o concesiune a unei prti din petrol sub forma unei societti ruso-persane. Conventia s-a ncheiat nainte ca rusii s-si fi retras toat armata Cum au permis englezii si americanii ca un stat s fie obligat pe calea fortei s cedeze din bunurile sale ? 300 ; 22aug46Delegatia ungar a prezentat la Conferinta de pace de la Paris un memoriu n care, ntre altele, cere s i se restituie din Transilvania de nord nu mai putin de 20.000 km ptrati (teritoriu n care se afl 900.000 romni)338 ; Sfere de interese : Primul ministru englez Churchill a vorbit marti,27 febr45., n Camera Comunelor despre hotrrile de la Yalta, luate de cei 3 mari fruntasi. A vorbit despre situatia Frantei, care capt drepturi egale cu cele trei mari puteri, despre situatia Germaniei dup rzboi, despre Polonia, creia i se fixeaz spre Rusia, drept granit, linia Curzon, cu compensatii spre vest (prti din Germania de rsrit).In privinta unui guvern provizoriu n Polonia, acordul prevede consultri n vederea stabilirii unui astfel de guvern, cu care cele trei mari puteri s poat stabili relatii diplomatice, n loc ca unele s recunoasc un anumit guvern polonez si restul un altul, situatie dac s-ar fi mentinut si dup conferinta de la Yalta ar fi anuntat numai lips de unitate si confuzie . Pn atunci, ns, guvernul britanic va continua s recunoasc guvernul polonez din Londra, pn cnd el va socoti c noul guvern provizoriu a fost format asa cum trebuie n Polonia, n conformitate cu prvederile consimtite. A artat apoi c dup terminarea rzboiului, urmrim (n ce priveste continentul si chiar trile eliberate) solutia unor alegeri democratice, libere si nestingherite . Socotesc de asemenea, spune mai departe premierul englez, c cuvntul lor (al rusilor) constituie angajamentul lor. Nici un guvern nu si respect mai mult obligatiile, chiar n dezavantajul lor, dect o face guvernul sovietic. Refuz n mod absolut s ncep vreo discutie cu privire la buna credint a rusilor Cu adevrat ntunecat ar fi soarta lumii dac s-ar ivi vreo schizm ngrozitoare ntre democratiile occidentale si poporul rus. Intreaga organizatie mondial s-ar prbusi si un nou cataclism, de o violent ce nu se poate concepe, ar distruge ceeace a mai rmas din bogtiile si liberttile omenesti. A vorbit apoi despre Italia, despre intrarea n rzboi a Turciei si despre Grecia. Nu a vorbit

nimic despre alte tri ca Finlanda, Romnia, Iugoslavia, Bulgaria. Dar sau anuntat noi dezbateri pentru joi ; Rusia in Africa, Japonia, Europa de est, Rusia dorea tutelajul asupra celor mai importante colonii italiene n Africa, ar fi putut realiza un port n Mediterana, asemntor celor din Extremul Orient, Port Arthur si Dairen219 ; ocup terit. In Persia si Manciuria pn-n 46;291; Cons.Sec.30mart.46 :Retrag.arm.Rus.Persia:Repr.Egiptului a spus: Privirile lumii ntregi sunt atintite asupra noastr. Micile natiuni asteapt de la dv. decizii mari. Toti asteapt din partea marilor puteri respectul absolut al obligatiunilor luate. S se stie dac o tar care nu vrea ca strinii s stea pe teritoriul ei, poate obtine satisfactie ;30 mart46Delegatia rus la Consiliul de Securitate, ntrunit la Washington, s-a retras de la sedinte n urma urmtoarelor mprejurri. (Redm un foarte scurt rezumat dup darea de seam publicat n ziarele de azi). Delegatul persan a cerut ca, conflictul dintre Persia si Rusia s fie luat n considerare imediat, ntruct, desi plngerea din partea Persiei n aceast chestiune s-a fcut consiliului nc din ianuarie, amnndu-se pentru martie, n care interval o ntelegere trebuia s intervin ntre cele dou prti, totusi, pn azi, nu a fost posibil nici o ntelegere, desi nsusi prim ministrul persan a fost n acest scop la Moscova. Delegatul rus la consiliu a cerut amnarea discutiei acestei chestiuni pn la 10 aprilie. S-a dat cuvntul delegatilor ce fac parte din consiliu, s-si expun prerile n aceast privint. Birnes, ministrul de Externe al Statelor Unite, a fost de prere c nu se mai poate amna discutia. Delegatul chinez, care e acum si presedintele Consiliului, si cel egiptean au fost de aceeasi prere. Reprezentantul Egiptului a avut cuvinte destul de vii si a lovit cu mna n tblia mesei, cnd a cerut respingerea cererii de amnare. El a spus, ntre altele: Privirile lumii ntregi sunt atintite asupra noastr. Micile natiuni asteapt de la dv. decizii mari. Toti asteapt din partea marilor puteri respectul absolut al obligatiunilor luate. S se stie dac o tar care nu vrea ca strinii s stea pe teritoriul ei, poate obtine satisfactie .Punndu-se la vot cererea de amnare a delegatului rus, ea a fost respinscu 9 voturi din 11. Pentru admiterea ei nu a fost dect delegatia rus si cea polon. Dup pronuntarea deciziei de mai sus, delegatia rus a declarat c se retrage. Sedinta Consiliului continund, s-a dat cuvntul delegatului persan s expun plngerea guvernului su. Acesta a artat c punctele principale ale plngerii sunt : 1) Functionarii sovietici s nu se amestece n afacerile interne ale Iranului ; 2) S se retrag din Iran, o tar neutr, trupele ruse care au intrat fr drept. Delegatul persan a continuat spunnd c, la aceste cereri, guvernul rus a rspuns: trupele sovietice vor rmne n unele prti ale Iranului pentru o perioad de timp nedeterminat (!); 3 ) Guvernul iranian va recunoaste autonomia Azerbaijanului (aceasta e o

10

provincie persan pe care sovieticii vor s-o vad autonom ca s o poat mai usor anexa) ; 4) Guvernul sovietic propune crearea unei companii mixte sovieto-persane, n care 51 la sut din actiuni s fie proprietatea sovietic si 49 la sut proprietatea persan (adic rusii vor s pun cu forta mna pe petrolul persan). Si delegatul persan, accentund c afacerea aceasta are un caracter exploziv, c o amnare a reglementrii acestei dispute constituie o amenintare la adresa pcii mondiale, a cerut Consiliului s se ocupe imediat de aceast chestiune. Desigur, Consiliul, care a respins cererea de amnare, se va ocupa. ;9 aprilie46Rusii nu se retrag fr conditie din Persia. Ei au impus persilor o concesiune a unei prti din petrolul acestora din urm, sub forma unei societti ruso-persane. Conventia s-a ncheiat deja (de curnd), nainte ca rusii s-si fi retras toat armata din Persia. (Cum au permis englezii si americanii ca un stat s fie obligat pe calea fortei s cedeze din bunurile sale ?) Consiliul de Securitate deschis la New York n urma asigurrii date de Rusia c-si va retrage armatele din Persia pn la 4 mai, a admis acest termen. (Inc o amnare, ca si cum Rusia nu si-ar fi putut retrage armata pn acum, ntruct chestiunea ruso-persan a fost ridicat n fata Natiunilor Unite nc din ianuarie, cnd deja s-a dat un termen pn la 1 aprilie ! In 1940, Rusia ne-a dat ordin s prsim Basarabia, care era a noastr, nici un minut mai mult si a trebuit s ne executm). ; apr46, alegeri Grecia, supravegheate de trupe engleze, comunistii acuz c au fost falsificate ; crucistoare americane in Mediterana si MNeagr ; Truman, 6 aprilie a spus, Statele Unite care sunt azi cea mai puternic natiune sunt datoare s-si mentin intact si s duc la cea mai mare perfectiune puterea lor militar,America consider pacea ca indivizibil si orice atingere se va aduce pcii o va privi ca o agresiune fat de Statele Unite ;10 aprilie46Delegatul sovietic la Consiliul de Securitate (Gromyko) a prezentat Consiliului o scrisoare prin care, n numele guvernului sovietic cere ca chestiunea ruso-persan s fie scoas din ordinea de zi, ntruct a intervenit o conventie ntre Persia si Rusia (petrolul), si evacuarea trupelor ruse se efectueaz n clipa de fat. [E de notat c Consiliul a amnat examinarea acestei chestiuni la 6 mai, dat pn la care trupele sovietice trebuiau retrase complet din Persia. Dup cum se vede, delegatul rus cere scoaterea din ordinea de zi a diferentului, pe simplul motiv c trupele ruse sunt n curs de executare a retragerii, deci nainte de a se fi retras complet]. Truman, presedintele Statelor Unite, cu ocazia Zilei Armatei (6 aprilie), a tinut un discurs la Chicago, n care a spus, ntre altele, c n vederea sprijinirii Organizatiei Natiunilor Unite, Statele Unite care sunt azi cea mai puternic natiune sunt datoare s-si mentin intact si s duc la cea mai mare perfectiune puterea lor militar ; c America

11

consider pacea ca indivizibil si orice atingere se va aduce pcii n orice regiune ar fi, ea o va privi ca o agresiune fat de Statele Unite. Referindu-se la situatia din Orientul apropiat si mijlociu (Turcia, Irak, Persia etc.), spune c aceste regiuni care contin mari surse naturale si natiunile locuind acolo nu sunt destul de puternice pentru a rezista unei agresiuni : De aceea, este usor de vzut cum Orientul mijlociu si apropiat ar putea deveni arena unei mari rivalitti ntre puterile din afar si cum o asemenea rivalitate ar putea da nastere subit unui conflict. ; 24mai46dac armata rus a prsit Persia,soldatii s-au mbrcat civil, pstrndu armele.la granita provinciei Azeraidjan (provincie pe care rusii ar voi s-o vad comunizat si trecut la ei) au nceput lupte ntre formatii militare azebaidjene si iraniene ; China mai46 China continu rzboiul ntre armata comunist chinez sustinut desigur si aceasta de rusi) si armata regulat chinez a lui Ciang-Hai-Shek ;24 aprilie46Marti, Consiliul de Securitate s-a pronuntat n chestiunea ruso-persan, respingnd cererea guvernului rus ca aceast afacere s fie scoas din rol si lsnd ca diferendul s fie din nou luat n consideratie n ziua de 6 mai, dat pn la care guvernul rus s-a obligat s retrag toate fortele sale armate de pe teritoriul persan. Radio Londra, care a comunicat aceast stire, a artat c au sprijinit cererea rus delegatul polonez, cel francez si, binenteles, delegatul rus, Gromyko. Delegatii celorlalte 8 natiuni au fost pentru rezolutia artat mai sus ; Londra a mai comunicat c delegatul rus s-a artat foarte nemultumit de aceast hotrre, declarnd c ea poate avea consecinte grave . () Radio Londra anunt c corpul lui Musolini, care dup uciderea lui a fost nmormntat la Milano, a fost scos din mormnt (se pare c de partizani si prieteni ai si) si dus nu se stie unde. Odat cu corpul lui Mussolini a fost ridicat si acela al lui Starace, fostul su colaborator. ; 24 mai46Situatia din Persia, departe de a se lmuri, se pare c devine si mai tulbure. Discutia la Consiliul de Securitate n privinta chestiunii, dac armata rus a prsit Persia de nord, dup cum afirm postul de radio America, soldatii sovietici s-au mbrcat civil, pstrndu-si armele. De altfel, la granita provinciei Azeraidjan (provincie pe care rusii ar voi s-o vad comunizat si trecut la ei) au si nceput lupte ntre formatii militare azebaidjene si iraniene. In China continu rzboiul ntre armata comunist chinez sustinut desigur si aceasta de rusi) si armata regulat chinez a lui Ciang-HaiShek. Astfel c, desi China a terminat rzvoiul cu Japonia de vreo 7-8 ani, nici azi nu se poate linisti. ;28iun46 la Triest si Venetia au venit pn azi 11 vase mari de rzboi, engleze si americane, cu scopul de a face fat unei ncercri a Iugoslaviei si Rusiei de a pune cu forta stpnire asupra Triestului ; aug46 Grecia se afl n stare de rzboi

12

cu Albania ; Guvernul popular a rechemat pe ambasadorul Iugoslaviei n Grecia, pe motiv, pe de o parte, s presa greac aduce insulte maresalului Tito, pe de alta c, pe un vas iugoslav s-au suferit pagube din cauza exploziei unei bombe ; Delegatul Ucrainei la Conferinta,acuznd Grecia ca provocatoare de rzboi ntruct a cerut ca Albania (sprijinit de rusi) s-i cedeze anumite teritorii din sudul ei ca fiind locuite de populatie greceasc si c ar prigoni elementele comuniste din Grecia, a cerut s fie trimis n judecata Consiliului de Securitate de la Washington, pentru a se lua msuri mpotriva ei. Cum n Grecia se afl trupe engleze, si tara e sustinut de englezi, protestul rus se ndreapt indirect mpotriva englezilor ; Regalitate ; 30oct44 :De la armistitiu ncoace toate ziarele critic n cele mai aspre cuvinte dictatura ce ncepuse a se ntrona nc de pe vremea regelui Carol al II-lea, fcndu-se a nu observa c Rusia e condus de attia ani de cel mai nendurat dictator, cruia toate ziarele noastre sunt nevoite s-i aduc aproape zilnic elogii 13noi44 : Andrei Ianuarie Vsinski, primul loctiitor al Comisarului poporului pentru afacerile strine al Uniunii Sovietice, a fost primit la Sinaia de regele Mihai, fiind retinut la dejun mpreun cu alte cteva personalitti ruse si romne, ntre care primul nostru ministru si ministrul de externe ; 6dec44 ;Se pune ntrebarea : cnd nvinuirile ce se aduceau acestor nalti magistrati erau att de putin serioase si se putea prevedea, prin urmare, o hotrre de ne-epurare a lor, de ce au mai fost njositi prin chemarea lor n fata comisiei ? Se spune, pe de alt parte, c Regele nu ar voi s semneze decretul de nlturare din magistratur a primului presedinte Lupu si a celorlalti 2 magistrati, Macri si Petit, fat de care Comisiunea a pronuntat o hotrre de eliminare (s-a semnat mai trziu, v. nota de la 17 dec.) Hotrrea ns nu se poate executa dect prin decret regal):7iul.45Ziarele de dup amiaz anunt c prezidiul sovietic suprem al U.R.S.S. a decorat pe Regele Mihai al Romniei cu ordinul Victoria pentru actul de curaj pe care l-a svrsit (23 aug. 1944) printr-o schimbare radical a politicii romnesti, constnd din ruperea relatiilor cu Germania nazist si ncheierea unei aliante cu Natiunile Unite n clipa cnd nfrngerea Germaniei nu era nc evident. Semnat : Presedintele Prez. Sov. Suprem M. Kalinin si secretarul Prez. A. Gorkin ;24aug45Cei care au venit azi din Bucuresti au adus vestea c ntre Regele nostru si guvern exist un conflict deschis. Regele a cerut de mai multe ori demisia guvernului si acesta nu a voit s plece. Atunci, Regele nu a luat n nici un fel parte la serbarea de ieri a armistitiului si nici nu a voit s apar n blacon la Palatul Regal cnd multimea a trecut. Se spune c din aceast cauz, comunistii de la noi si rusii sunt furiosi. De altfel, n nssi drile de seam ale ceremoniei de ieri, prin radio, nu s-a pomenit nimic de prezenta regelui, fie la

13

Patriarhie, unde s-a fcut slujba religioas, fie n alt parte . Duminic(8sept46) a avut loc n Bulgaria un referendum pentru a se sti dac poporul bulgar doreste ca statul respectiv s fie monarhie sau republic. Republica a obtinut majoritatea :8feb45Ziarele de ast-sear public stirea c fostii regenti bulgari, precum si o parte din fostii prim ministrii au fost condamnati la moarte, acuzati c au servit interesele fortelor germane si au suprimat miscarea democrat. Printre regenti s-a aflat si printul Ciril, fratele ultimului rege Boris si unchiul tnrului rege Simeon II ; Grecia In Grecia a avut loc 1 sept., referendum al poporului pentru a se hotr dac tar e pentru rege sau pentru republic. Verdictul a fost, cu mare majoritate, n favoarea regelui. Primul ministru Tsaldaris a si anuntat de aceasta pe regele George, care nu se afl n Grecia, invitndu-l s vin n Grecia; Prin pres si prin radio, rusii umplu lumea cu strigtul c alegerile n Grecia nu au fost libere si c multi democrati (adic comunisti) au fost arestati ; c la aceast situatie a contribuit faptul c n Grecia se afl armat englez care sprijin guvernul de reactionari regalisti, condus de Tsaldaris ;11mai46Regele Emanuel al Italiei a abdicat. In locul su, a luat prerogativele regale fiul su Umberto. Se pare ns c va fi necesar s aib loc un plebiscit n Italia, pentru ca el s fie primit definitiv.; 4dec46In ziua de 1 decembrie s-a deschis asa zisul parlament romn. Din drile de seam publicate n toate ziarele pe care le-am citit, rezult c reprezentantii diplomatici ai Angliei si Statelor Unite nu au luat parte la deschiderea acestui parlament, la care reprezentantii diplomatici ai altor tri, si mai ales foarte numerosi acei ai Rusiei, au fost totusi prezenti.Regele a citit mesajul n care se arat viitoarea activitate a parlamentului, ca etatizarea bncii nationale, legiuiri economice etc. In acelasi mesaj se vorbeste despre o nesovit aprare a propriettii.Niciunul din reprezentantii opozitiei nu va lua parte la lucrrile acestei camere care s-a ales singur, nici mcar pentru a discuta validitatea alegerilor.;7iunie46In Franta a reusit n alegeri, de ast dat n frunte, gruparea republican a poporului (catolicii), al creia unul din sefi e Bidault, actualul minstru de Externe. Imediat dup ei ns au reusit comunistii, prinznd foarte putine locuri, iar n al treilea rnd socialistii. In Italia rezultatul alegerilor genrale este urmtorul : democratii crestini au obtinut n parlament 196 locuri ; socialistii 125 ; comunistii 113 etc.In ce priveste plebiscitul pentru monarhie sau republic, cu o mic majoritate de voturi, Italia s-a pronuntat pentru republic. Regina Italiei cu copiii a si prsit Italia, ducndu-se n Portugalia. In curnd va pleca si regele, anume n ziua cnd republica va fi proclamat oficial. In privinta rezultatului, Francesco Nitti, fost prim ministru, a declarat : Sunt foarte ngrijorat de situatia ce se creaz prin rezultatul referendumului. Distanta nensemnat dintre numrul voturilor monarhiste si al celor republicane risc s provoace o

14

criz grav . Numrul buletinelor anulate pentru referendum este de circa 2 milioane. Si, desigur, regalistii se ntreab dac nu cumva voturile lor au fost anulate prin abuz. ; 11mai47Asar s-a comunicat la radio c presedintele Truman al Statelor Unite a decorat pe Regele Mihai al Romniei. Decoratia a fost nmnat regelui ntr-un cadru solemn la Palatul regal din Bucuresti, de ctre o delegatie american. Prin aceasta credem c s-a recunoscut nu numai curajul acestui tnr rege la nfptuirea armistitiului din 1944 si ntoarcerea armelor mpotriva nemtilor, dar si atitudinea lui actual, demn ; 22 decembrie47 Ieri a sosit la Bucuresti, venind din Elvetia, Regele Mihai al Romniei, mpreun cu regina mam, Elena, dup o lips de mai bine de o lun. Se spune c n Elvetia s-ar fi corbit si de o ciitoare cstorie ntre rege si o tnr printes de Bourbon-Parma. Lipsa cam lung din tar a regelui e comentat n diferite feluri ; 30 decembrie47 Astsar la 7,30 s-a comunicat la radio o stire care cred c a emotionat ntreg poporul romn. Regele Mihai a dat azi o proclamatie prin care declar c abdic de la tron. Imediat s-a citit apoi proclamatia semnat de toti membrii guvernului, prin care artndu-se c institutia regalittii nemai corespunznd vietii de stat actuale, si c monarhia constituie o piedic n calea progresului, guvernul proclam republica popular romn. S-au vzut azi grzi de soldati la post si diferite alte institutii, s-a auzit pe de alt parte c s-au revocat concediile ofiterilor si ale agentilor politienesti, si toat lumea se astepta la un eveniment important pe care deocamdat nu-l putea bnui. Evenimentul s-a produs foarte repede, si dup aceasta ne asteptm si la altele. 30 Dec. 1947 31decembrie47 Astzi dimineat s-a comunicat n continuare la radio legea votat ieri de parlament dup declaratia de abdicare a Regelui. Se vede c parlamentul, care acum se gsea pin vacant pn la 25 ianuarie, a fost chemat pentru o sedint extraordinar (faptul convocrii nu a fost publicat n ziare, nici nu s-a comunicat prin radio). Prin aceast lege, dup ce se ia act de abdicarea Regelui, se abrog Constitutia din 1866 cu modificrile sale ulterioare ; se declar Romnia republic popular ; puterea legislativ, pn la alegerea constituantei, se exercit de actualul parlament ; pn la alegerea presedintelui republicii, statul e condus de un prezidiu compus din 5 membri ; functionarii si armata cor depune n cel mult 3 zile jurmnt de credint noii republici. Prin o alt lege se numesc membrii prezidiului : dr. Parhon, Mihail Sadoveanu, St. Voitec, Gh. C. Stere si L. Niculi.Prezidiul dup ce a primit demisia guvernului, a nsrcinat tot pe dr. P. Groza cu formarea noului guvern. Din acest guvern fac parte aceiasi ministri de pn acum, la aceleasi ministere : Gheroghiu-Dej la Industrie si Comert, Ana Pauker la Externe, V. Luca la finante, Teohari Georgescu la Interne,

15

Em. Bodnras la Rzboi, L. Ptrscanu la Justitie, Traian Svulescu la Agricultur etc. ; Germania sept46 ministrul de externe al Statelor Unite, Byrnes, a tinut o cuvntare la Stuttgart n Germania n care a artat punctul de vedere al Americii pentru viitoarea organizare a Germaniei. El s-a pronuntat pentru un stat federal german care s-si ia rspunderea de a-si conduce singur treburile, fiindc asa cum Germania e mprtit azi ntre aliati, ea nu se poate reface. Dnsul mai declar c ceea ce s-a dat de ctre rusi polonezilor din Silezia german, este dat numai provizoriu, spre administrare, cedarea acestor teritorii nu va fi recunoscut la ncheirea pcii. Recunoaste dreptul pentru Franta asupra teritoriului Sarre si se adreseaz germanilor astfel : Sper c poporul german nu va mai face de acum nainte gresala de a crede c poporul american, iubind pacea, va da napoi, oricnd vreo natiune foloseste forta sau amenintarea cu forta pentru a dobndi dominatiunea aspra altor popoare sau asupra altor guverne. America ntelege s fie prezent pentru a apra dreptatea si democratia n Europa cu sprijinul Organizatiei Natiunilor Unite . Rezult din cele de mai sus, c cuvintele ministrului american se adreseaz nu numai poporului german, dar si altor popoare ce ar voi s dobndeasc dominatiunea asupra altora. Dup cum am auzit asear la radio si din ziarele de azi, germanii si englezii primesc modul de vedere al Americii ; polonezii ns protesteaz. S vedem ce va spune Rusia 350; EvreiiPalestina 22 iul46 La Ierusalim a avut loc un grav atentat terorist, pus la cale de evrei.hotel (King David) n care se afla Statul Major al trupelor engleze din Palestina a fost distrus de o min. Sub ruine s-au gsit peste 100 de morti si multi rniti.considerat de primul ministru, Athlee, ca o crim brutal si cel mai mare asasinat comis vreodat n Palestina. Presedintele Truman a condamnat acest atentat,declarnd c asemenea acte teroriste vor ntrzia eforturile pentru solutionarea problemei palestiniene. Cauza acestor acte asupra membrilor armatei engleze n Palestina st n nemultumirea pe care evreii o au mpotriva englezilor, care nu ar lsa s imigreze n Palestina ct mai multi evrei din Europa. De altfel,la imigrare se opun nu att englezii, ct arabii din Palestina, care amenint c se vor opune cu armele 330 ; 24aug46In Palestina continu tulburrile si amenintrile contra englezilor care las liber emigrarea evreilor n Palestina si a internat n lagre pe cei care au voit s intre clandestin. Astzi se anunt n ziare c miscarea subteran evreiasc mobilizeaz toate fortele sale pentru a nfrnge bolcada britanic mpotriva imigrrii n Palestina . Se mai anunt din Ierusalim prin Rador, de organizatia Sten, n cazul cnd cei 18 membri ai acelei organizatii, condamnati la moarte, vor fi executati, organizatia Sten va proceda la numeroase

16

asasinri individuale printre autorittile britanice din Palestina; 6noi46 : De curnd a fost aruncat n aer Legatia englez din Roma. Se crede c aurotii sunt evrei sionisti. De altfel, n Palestina atentatele mpotriva englezilor se tin lant : trenuri si cldiri atacate cu bombe sau minate, militari si oameni politici asasinati ; Bomba atomic : Rusia : acces la tehnologie ; 1iul46 n Oceanul Pacific insula(atolul)Bikini,experienta cu bomba atomic 328 ; 24 iul, a 2-a exp.bomb atomic Bikini ;330 ; ONU : Sisteme aliante, ofensiva curentelor de stnga n Europa : *Constituirea celor dou blocuri de state ; noi. 45 - victorie comunisti n alegeri n Franta ; Anglia, perisol socialist noi.45 Churchill apel la fortele conservatoare: vom putea salva aceast tar de la prbusire pe povrnisul socialist ;253 ; mart.46 Stalin despre discursul din SUA : orientarea d-lui Churchill este o orientare spre rzboi 288 ;mai46.ItaliaRegele Emanulle abdic ; iun46In Statele Unite au avut loc mari greve ale lucrtorilor din minele de crbuni si ale lucrtorilor de la cile ferate;presedintele a cerut adunrii reprezentantilor si senatului s voteze o lege care s reglementeze dreptul la grev 313; alegeri generale iun46 Franta gruparea republican a poporului (catolicii),dup ei comunistii,foarte putine locuri, si socialistii. In Italia:democratii crestini 196 ;socialistii 125 ; comunistii 113 317;In plebiscitul pentru monarhie sau republic, cu mic majoritate de voturi, Italia s-a pronuntat pentru republic 318 ; 17sept46,marinarii de pe vasele comerciale ale Statelor Unite,cteva sute de mii,au declarat grev cernd mrirea salariilor.au declarat grev si soferii de camioane din New York.o sum de magazine si fabrici au fost nchise si sute de mii de alti lucrtori au rmas fr lucru.n Statele Unite abia o grev se termin si se declar alta 353 ;

RAPORTUL DE CONDAMNAREA COMUNISMULUI/


REGIMUL COMUNIST A FOST ILEGITIM SI CRIMINAL 0amenii au ripostat n diferite feluri, au existat diverse grade de complicitate , p.9 Recumerarea memoriei dar si identificarea responsabilittilor sunt indispensabile functionrii unei comunitti politice democratice , p. 10 Regimul comunist din Romnia a fost ostil valorilor spirituale , p. 12 Regimul comunist a venit la putere prin violent si si-a mentinut puterea prin violent , p. 13 Regimul comunist a fost instaurat la putere n Romnia prin brutala interventie sovietic din 1944-1947 , p.13 A recurs la violenta maxim pentru atingerea scopurilor , p. 14 Oricine se opunea noului sistem era apriori declarat dusman al poporului, fascist, agent al serviciilor de spionaj strin , p.14

17

Au fost distruse partidele istorice si toate organnizatiile care mentineau vie posibilitatea unei opozitii Represiune generalizat A desfsurat o propagand nencetat si un control absolut si cenzur Indoctrinarea populatiei Jefuirea sistematic a economiei n favoarea URSSS si distrugerea economiei de piat Distrugerea statului de drept Lichidarea monarhiei constitutionale Folosirea celor mai brutale metode teroriste Statul romnesc n 1948-1949 a fost n esenta sa un stat bazat pe teroare, direct sau indirect, punitiv si /sau profilactic, iar justitia a avut ca scop camuflarea si justificarea crimelor comise , p. 15 Atacul sistematic mpotriva propriettii private Controlul total asupra mijloacelor statale de exercitarea violentei: procuratur, armat, militie Controlul asupra omului, rationalizarea aprovizionrii O politic extern complet subordonat Moscovei Nu ncape ndoial c Romnia dup 1945 ar fi putut s se dezvolte ca un stat democratic si pluralist, dac nu ar fi existat interventia sovietic si disponibilitatea comunistilor de a servi neconditionat intereselor Kremlinului.(?? lipseste abandonarea de Occident!!! Comunistii erau mai puternici in Franta, Italia, Grecia etc !!!) Distrugerea continuittii constitutionale a statului romn prin abdicarea Regelui Mihai n decembrie 1947 rmne unul din marile abuzuri ale comunismului n Romnia (Exagerare. Regalitatea dispare pe ci democratice n Grecia,

Iugoslavia, Italia. Regii romni au slbit democratia, partidele, sistemul ??


Membrii PCR din ilegalitate au fost, n special n prima perioad, exponentii cei mai activi ai noului regim. Nu mai putin responsabili sunt cei care au aderat n perioada 1944-1947, mbrtisnd su maxim frenezie sloganele antioccidentale si ardent staliniste ale PCR. Din rndul acestora a fost recrutat birocratia de partid si aparatul de baz al Securittii Instrumentele principale ale perpeturii dictaturii comuniste : politia politic si propaganda Printre importantii colaborationisti recrutati din vechile clase por fi numiti : Petru Groza, Mihai Ralea, Mihail Ghelmegeanu ( ??? Incomplet) au avut o doz de responsabilitate pentru ceea ce putem numi tragedia Romniei sub comunism p. 18 Cap. Perioada de tranzitie de la regimul democrat la regimul comunist (1944-1946) A fost abordat de numerosi istorici, care au demostrat acapararea puterii politice de ctre comunisti prin

18

A1. Dictat sovietic :19oct.44 Si, n aceste momente de lipsuri si de ntunecare, ziarele comunistesi socialiste, n dorinta de a de forma un guvern n vederile partidelor respective, strig mereu : S plece guvernul ! Si, ca s forteze aceast plecare, ministrii Ptrscanu (comunist) si Titel Petrescu (socialist) au demisionat din guvern. :28oct44. In Bucuresti, n drumul spre cas, am vzut o manifestatie de comunisti si socialisti care aveau placarde si strigau : Jos guvernul . De asta le arde lor acum cnd iarna bate la us si gseste pe oameni fr lemne de nclzit, fr alt combustibil, pe unii din ei fr locuinte si cu perspectiva ca la anul viitor s moar de foame. E dureros s vezi asemenea spectacole (de altfel s-a constatat c dac n Bucuresti se poate strnge public pentru o manifestatie de aceast natur, n provincie si la sate comunismul nu prinde si oamenilor prea putin le arde de asemenea manifestatii) : 4 noi44 ;Ziarele de azi public un document-protest naintat de vicepresedintele Comisiei de control, generalul rus Vinogradov, presedintelui Consiliului de ministri romn. Prin acest protest se atrage atentia guvernului romn c nu ndeplineste cu suficient conditiile armistitului. Astfel, se spune c supusii germani si unguri pn acum nu au fost toti internati si c cei internati se bucur de regimuri de favoare (aceast afirmatie au fcut-o si unele ziare conduse de romni) ; c nu s-au prezentat listele complete de cetteni sovietici adusi cu forta n Romnia (si c s-ar insista de unii pe lng aceste persoane s nu plece din Romnia) ; c se permite exportul diferitelor bunuri germane si ungare ; c nu s-au restituit bunurile ridicate din Rusia etc.Dup multe discutiuni si tratative, s-a ajuns n sfrsit la alctuirea noului guvern. Ziarele de ast sear public lista noilor ministri. Presedintele Consiliului este tot generalul C. Sntescu. La justitie a fost numit un comunist, L. Ptrscanu. De asemenea, la Comunicatii. ; 6noi44Partidele comunist si socialist, mpreun cu ziarele lor, srbtoresc aniversarea revolutiei ruse din octombrie, de acum 27 de ani. Azi, la Opera Romn, a avut loc un festival. Dup executarea de muzic rus : Marsul lui Octombrie , Cntecul lui Stalin , Nu e palos s ne frng etc., de compozitori rusi, a vorbit cunoscuta comunist Ana Pauker. Festivalul a fost organizat de consiliul Frontului zis national-democrat, compus din toate grupurile comuniste si socialiste.Ministrul de comunicatii, Gheorghiu-Dej, este muncitor ceferist si se spune c a stat n nchisoare multi ani pentru ideile lui comuniste. Romulus Zarone, subsecretar de stat la agricultur, e plugar din Ardeal, partizan al gruprii vicepresedintelui Consiliului de ministri, Petru Groza :7noi44-Toate ziarele din Capital aprute azi, independente sau de partid, au pagini ntregi n care vorbesc de aniversarea revolutiei ruse din 1917, fcnd biografia lui Lenin, Stalin,

19

etc. si artnd rezultatele obtinute de aceast revolutie.S-a dat ordin ca activitatea la toate autorittile s fie azi suspendat ; nici justitia nu a lucrat. La scoli, un profesor va vorbi despre realizrile acestei revolutii. Pe strad, la magazine si pe tramvaie sunt observate drapele romnesti si ruse : 16noi44Ziarele de azi public o declaratie a biroului sovietic de la Washington, n care se pune c Rusia recunoaste aceste 6 principii : 1) relatii pacifice cu toate statele, indiferent de sistemele lor politice ; 2) cooperare politic si economic cu toate statele ; 3) aliante cu orice state pentru aprarea mpotriva agresorilor ; 4) renuntarea categoric la orice expansiune imperialist n dauna altor natiuni ; 5) nici o interventie n afacerile interne ale altor state (S fie oare adevrat ? Cum se explic atunci c comunistii din tara noastr au cptat atta ndrzneal ?) ;6)ntrirea coalitiei n lupta contra agresorilor fascisti :2dec44 :Primul ministru, generalul Sntescu, a prezentat Regelui demisia guvernului. Gruprile de extrem stng (comunisti, socialisti), care vor s ia singure puterea, au fcut imposibil guvernarea. Regele a nsrcinat cu formarea unui nou guvern de concentrare pe generalul Rdescu. In afisele gazetelor comuniste si socialiste ( Scnteia etc.) am vzut ns azi aceste titluri : Guvernul Rdescu, o nou provocare , sau Guvernul Rdescu mpotriva vointei poporului ;8ian45Presedintele Statelor Unite, Roosewelt, a tinut n fata Congresului o cuvntare. Dup ce a artat c Statele Unite si aliatii si vor lupta pn la victoria total, pn cnd se va fi predat si ultimul nazist , a spus apoi, ntre altele, referindu-se mai ales la problemele grecesti si poloneze : Noi si aliatii nostri avem datoria s nu folosim influenta noastr n scopul ca vreo autoritate temporar sau provizorie din trile civilizate s mpiedice exercitarea eventual a drepturilor popoarelor de a-si alege n libertate guvernul si institutiile n cadrul crora ei s triasc ca oameni liberi.Si a dat s se nteleag c numai dup ce rzboiul va fi fost terminat, popoarele s-si exprime n mod nefalsificat vointa lor;23feb45Ziarul sovietic Pravda (oficiosul partidului comunist) critic actiune primului ministru romn Rdescu, afirmnd despre dnsul c a luat o atitudine deschis antidemocratic, a amenintat muncitorii, atitudine caracteristic fascistilor, dnd astfel satisfactie reactiunii. C el e mpotriva mproprietririi tranilor si <pentru> sustinerea mosierilor: Atitudinea lui de sprijinire a foilor cum este Dreptatea, motivat de necesitatea acordrii <liberttii> predei, sunt caracteristice. Libertatea presei nu poate fi acordat pentru fascisti si termin cu aceste cuvinte : Criza grea politic din Romnia se poate resfrnge grav asupra viitorului acestei tri Cu prilejul aniversrii armatei rosii, comitetul central al Partidului comunist din Romnia a trimis un salut maresalului Stalin, prin care i multumeste n numele poporului romn pentru liberarea trii si adaug : Dar

20

fortele reactionare, n frunte cu Maniu si Rdescu, au regrupat resturile bandelor fasciste, fac totul pentru a bara drumul de realizare a Romniei libere si democratice si organizeaz deschis acte criminale de periclitare a spatelui frontului armatei rosii si a propriei noastre armate etc.Desi prin decret-lege s-au desfiintat subsecretariatele de stat de la interne, totusi subsecretarul de stat Teohari Georgescu, din gruparea comunist, se consider nc n functiune si d ordin prefectilor de a nu executa ordinele primului ministru, care e si ministru de interne, ca fiind dusmanul poporului. (Toate informatiile de mai sus sunt luate din ziarul Semnalul de azi.Situatia politic, prin urmare, se agraveaz n fiecare zi;24feb45Turcia a declarat si ea rzboi Germaniei. In urma acestui act, n Semnalul de azi se public aceast stire: Cercurile politice comenteaz cu viu interes intrarea Turciei n rzboi. Se afirm c la ora aceasta flota anglo-american se afl n Marea Neagr .Astzi a fost n Piata Natiunii o mare ntrunire convocat de F. N. D. Nu stiu ce s-a vorbit si s-a petrecut acolo. La ora 5 p.m., cnd am iesit n oras si am trecut pe Calea Grivitei, am vzut foarte mult popor trecnd pe aceast strad n jos (se vede c venea de la ntrunire), mare parte din magazine erau nchise si s-au auzit la oarecare deprtare focuri de mitralier ;25feb45Intrunirea de ieri nu a trecut fr urmri destul de grave.Asear, la ora 10, primul ministru, generalul Rdescu, a vorbit la radio pentru a comunica trii cele petrecute. Un grup de manifestanti din cei ce luaser parte la ntrunirea convocat de F. N. D., trecnd prin fata Palatului Regal si a cldirii din fat, unde lucreaz primul ministru, au nceput s trag focuri de revolver, unele din gloante intrnd ntr-o camer din Palatul Regal unde se afla maresalul palatului, care era s fie lovit ; alte gloante au fost trase n ncperea din cldirea nvecinat, unde lucra primul ministru. Acest grup de manifestanti s-au comportat astfel din ndemnul spune primul ministru al unor strini de neamul nostru. Ana Pauker si ungurul Luka (acela care scrie la Scnteia ). Primul ministru a avut cuvinte aspre si la adresa conductorilor gruprii F. N. D. El a mai spus c a luat toate msurile ca adunarea convocat s nu fie stingherit ntru nimic, c armata si politia au primit ordin s nu atace si s nu trag dect cnd ar fi atacate diferitele institutii.Mai mult, n aceeasi zi partidul national trnesc convocase si el o adunare, totusi, ca s nu fie conflicte, primul ministru a oprit ca aceast adunare s aib loc. C, totusi, provocarea din partea grupului de manifestanti care au tras a determinat trupele de paz s trag pe deasupra ca s-i intimideze. Totusi, gloantele plecate din partea unor manifestanti provocatori au lovit chiar din ai lor.Primul ministru a mai artat c, tot ieri, la Craiova partizanii F. N. D. au pus stpnire cu forta pe Prefectur ; c au ncercat aceasta si la Caracal dar nu au reusit, armata opunndu-se ; la

21

Brasov au atacat o cooperativ.Ziarele F. N. D. acuz pe primul ministru c el a ordonat s se trag fr motiv si cer plecarea si chiar arestarea lui.Toat lumea e ngrijorat si se ntreab : Cnd oare vom fi linistiti ? Dup toate cte sunt pe capul nostru, s avem si aceast situatie n tar ! 26feb45Studentii spun c un grup de colegi de ai lor se aflau smbt seara n preajma presedentiei Consiliului de ministri, pentru a face o manifestatie de simpatie primului ministru.In acel timp a trecut un automobil si din mers s-a tras cu revolverele sau cu pustile asupra studentilor din care au fost omorti 3 si rniti 11 ;1mart45Azi-noapte (deci ndat dup sosirea lui Vsinski la Bucuresti), trupele romne afalte n granizoana din Bucuresti (si poate n toat tara) au fost dezarmate, armele ridicate, iar scolile militare desfiintate. Aceasta am auzit-o pe cale particular si, de altfel, faptul e cunoscut de toat lumea ; n gazetele aprute azi nu a fost publicat nimic n aceast privint. Se vede c rusii au gsit c armata a fost ru ntrebuintat n evenimentele de smbt si acesta a fost un bun prilej pentru dezarmarea complet.Guvernul Rdescu a demisionat ieri. Cu formarea noului guvern a fost nsrcinat printul Stirbei, care a si avut convorbiri cu reprezentantii diferitelor partide.Ca un document al acestor vremuri atasez aici tietura din jurnalul Semnalul , cuprinznd scrisoarea pe care fiul generalului Rdescu o adreseaz tatlui su, prin care l face pe acesta singur rspunztor de tot ce s-a ntmplat smbt. Un fiu care nu numai scrie astfel de lucruri tatlui su, dar si face si o satisfactie de a publica scrisoarea n toate ziarele ! ; 2mart45 Pe strad, acum, n locul rarelor patrule, de cte 2 soldati narmati, romnesti ce fceau paz, se vd acum, de cnd armata romn a fost dezarmat, patrule narmate rusesti. 3mart45 Maresalul Palatului d urmtorul comunicat, publicat n ziarele de azi : M. Sa Regele a nsrcinat pe d. dr. Petre Groza cu formarea unui guvern de concentrare, cu reprezentarea partidelor democratice. Dl. dr. Petre Groza a trecut la consultri n vederea alctuirii guvernului (deci ncercarea printului B. Stirbei de a forma guvernul nu a reusit). Intr-o not a agentiei ruse Tass, publicat azi n ziare, corespondentul acestei agentii spune c elementele de dreapta din Grecia exercit presiuni asupra celor de stnga (Eam Elas), silindu-le s dezarmeze si oprind aparitia ziarelor lor (In Romnia, din contr, ziarele partidelor istorice nu mai apar din cauza gruprilor de stnga. Dar nici un corespodent al Agentiei Tass nu protesteaz).Scriitorul nostru, Mihail Sadoveanu, a tinut la Dallas, n cadrul organizat de Arlus (Asociatia pentru dezvoltarea relatiilor culturale cu Rusia), o conferint n care face apel la intelectualii romni s se uneasc pentru mbunttirea soartei tranului : Aceast trnime trebuie adus cu grab si pricepere la cultura intensiv, trebuie fcut s-si prseasc strvechea rutin rudimentar. S o facem s

22

beneficieze nu numai de pmnt, pe care nu-l putem ntinde, ct de tractoare, de seminte si animale selectionate, de irigatii, de adunarea n cultur a terenurilor degradate etc. M adresez, zice mai departe, tuturor acelora care socot c-si iubesc neamul, si tuturor celor ce s-au socotit si se socotesc democrati, cci o lumin nou se revars din rsrit ;5mart45A fost dezarmat de rusi nu numai armata din Bucuresti, dar si politia. Din sergentii de strad nu au rmas nici mcar un sfert, ceilalti fiind licentiati din serviciu iar cei care au rmas nu au nici baionete, nici revolvere. Din aceast cauz atacurile asupra trectorilor si furturile cu spargere n oras, svrsite de rufctori, s-au nmultit n mod ngrijortor. (Miercuri, 7 martieNoul guvern romn s-a format ieri sub presedentia d-lui Petre Groza, cu reprezentanti ai gurprii F. N. D. (gruprile de stnga reunite) si ai gruprii dizidente din partidul liberal, de sub conducerea lui Gh. Ttrscu, fost un timp presedinte al Consiliului de ministri sub Regele Carol, acum vice-presedinte al Consiliului.Generalii care zilele trecute fuseser pusi n disponibilitate din cauza declaratiei lor fcut mpotriva generalului Rdescu, fostul prim ministru, au fost reintegrati, unii dintre ei, cum e Vasiliu-Rscanu, fiind numit ministru de rzboi.Partidele liberal, de sub sefia lui Dinu Brtianu, si nationaltrnesc, de sub sefia lui Maniu si Mihalache, au refuzat s delege reprezentanti n guvern, desigur neajungnd la ntelegere pentru un anume program de guvernare. ; 2iul.45 Abia s-a terminat un congres al Frontului plugarilor , grupare condus de primul ministru Groza, si a ncepu un congres al partidului liberal condus de Ttrscu. Acesta, convocnd cadrele ntregului partid liberal, tinde s devin conductor al acestui partid. Nu am aflat ns dac s-au prezentat la congres si liberali din partidul condus de Const. Brtianu. Programul partidului su, expus de Ttrscu, este, n linii generale, urmtorul : respectarea propriettii individuale, rurale sau urbane. Programul partidului national liberal este mpotriva oricrei confiscri si a orice exproprieri urbane sau rurale, socotind formula exproprierii complet epuizat odat cu rezolvarea problemei agrare fcut prin ultima lege a guvernului nostru. Consider apoi capitalul individual ca o necesitate si ca un instrument de propsire a colectivittii. E ns mpotriva excesului si a abuzurilor capitalului. Partidul national liberal rmne legat de asezmintele democratiei parlamentare si sociale. Voieste, de asemenea, o nfrtire cu nationalittile conlocuitoare etc. In politica extern : cu fata la rsrit, ntelegerea cu Natiunile Unite, mai ales cu Franta.E ns ntristtor faptul c, att primul ministru Groza, la congresul gruprii sale, ct si Ttrscu, au adus diferite acuzatii partidului national trnesc de sub conducerea lui Iuliu Maniu si fractiunii liberale conduse de C. Brtianu.

23

Si, mai ales asupra lui Iuliu Maniu s-au aruncat cu mai mult furie, tgduindu-i-se chiar meritul de a fi fost unul din promotorii armistitiului.Si, zic c e ntristtor, fiindc persoanele atacate nu se pot apra n nici un fel, nici pe cale oral n fata unei ntruniri convocate, nici prin scris, cci ziarele lor sunt demult suprimate. Cnd, la intervale rare, partizanii lui Iuliu Maniu lipesc pe ziduri sau obloane (n timpul noptii si pe furis) mici afise ct podul palmei, autorii sunt urmriti si arestati, tipografia confiscat etc. Cum oare, acesti acuzatori care, de altfel, declar mereu c vorbesc n numele drepttii, pot svrsi aceast mare nedreptate de a aduce acuzatii cuiva care stiu bine c nu se poate apra, care e oprit s se apere ? ; apr.46Gh.Ttrscu a tinut un discurs la radio, ndemnd tara ca la alegerile ce vor veni s voteze pentru F.N.D.adic pentru guvernul actual, cci altfel consecintele vor fi grave; 1mai46 Ziarul Liberalul de azi, sub titlul Degradarea gruprii d-lui Ttrscu, anunt c fat de afilierea d-lui Ttrscu la F.N.D., cei mai de seam fruntasi si-au anuntat demisiunea din partid ct si din functiunile pe care le ocup. Pn acum au demisionat d-nii : D. Alimnisteanu, Aurelian Bentoiu, H. Aznavorian, Gh. Gheorghiu, M. Rutu, N. Sibiceanu si, dup ntrunirea Comitetului Central, sunt asteptate noi defectiuni. (Smbt seara, Gh. Ttrscu a tinut un discurs la radio, ndemnd tara ca la alegerile ce vor veni s voteze pentru F.N.D., adic pentru guvernul actual, cci altfel consecintele vor fi grave).; 21iun46 La 15 iunie s-a deschis din nou la Paris Conferinta celor 4 ministri de externe, pentru a discuta tratatele de pace. Pn acum nu s-a dat un comunicat din care s rezulte clar ce s-a putut obtine n urma discutiilor ce au avut loc. Asear, de la radio America (jurnalul n limba romn), am auzit, ntre alte vesti fr prea mare important, una prezentnd destul de mare nsemntate privitoare la guvernul romn. Dup cum am notat deja, Statele Unite si Anglia au trimis anterior cte o not guvernului romn, n care-i aduce imputarea c nu respect decizia de la Moscova de a nu da libertate presei, dreptului de propagand prin ntruniri etc. La aceste note, guvernul romn, prin ministrul de Externe, Ttrscu, falsificnd realitatea, a rspuns c s-au acordat opozitiei toate liberttile. Primindu-se n Anglia si Statele Unite acest rspuns, s-au trimis de ctre aceste state guvernului romn noi note prin care se arat c rspunsul e nesatisfctor, c nu e conform cu realitatea etc. Speakerul american a mai adugat c guvernul romn a interzis ziarelor s publice aceste noi note, sub pedeapsa completei desfiintri. Desigur c o mai grea palm dect aceasta, de a se spune unui guvern c minte, nu se putea aplica. Stim ns sigur c actualul guvern din Romnia nu va tine seama de aceast nou not si va continua abuzurile. ; notele guvernului Statelor Unite si Angliei ctre guvernul romn, c nu execut

24

ntelegerea de la Moscova n privinta liberttilor ce trebuiesc acordate poporului ) ;4noi46Ziarele de azi public un schimb de note ce au avut loc ntre guvernele Statelor Unite, Marea Britanie si guvernul romn. Pentru importanta acestor note, atasez aici coloanele respective din ziarul Timpul sosit azi la Craiova.Nota englez e mai larg si mai drastic. Dup ce face observatii asupra legii electorale care nu e de natur s garanteze alegeri drepte si libere si asupra birourilor electorale si comisiei crentrale electorale ai cror membri sunt alesi prin si pe directa influent a guvernului romn actual , nota vorbeste mai departe despre actele de intimidare asupra opozitiei, ale crei ntruniri au fost n continuu dizolvate de bande narmate de huligani cu concursul politiei si al autorittilor locale fr s se ia vreo msur preventiv de guvern . Armata, jandarmeria etc. sunt ntrebuitate de guvern n propaganda sa, guvernul exercit presiuni si amenintri asupra functionarilor si lucrtorilor etc. De fapt se pare c autorittile romnesti ncearc s cstige alegerile prin diferite sisteme de falsificri fcute chiar nainte ca alegerile s aib loc etc.etc.Guvernul romn prin ministrul de externe Ttrscu rspunde la cele dou note si mai pe larg celei britanice prin observatii ca acestea : Guvernul romn nu poate consimti ca legislatia si msurile sale administrative s-i fie impuse sau dictate de vreo putere strin etc.Ziarul Liberalul de azi public unele aprecieri ale ziarului englez Times , fcute de un trimis al su special n Romnia, asupra guvernului romn. Articolul e intitulat Dictatura n Romnia . Autorul consider Frontul Plugarilor (Groza) si Partidul National Popular, ca simple anexe ale partidului comunist din Romnia. Seful gruprii ttrsciene e caracterizat drept un oportunist abil cu trecut dictatorial si care serveste azi pe comunisti cu aceeasi devotiune cu care a servit regimul dictatorial de la 1933 pn la 1940 . Atasez aici tietura din ziar cu aceste aprecieri ; 14noi46 Ziarele au anuntat sosirea n tar, din strintate, unde se afla de mai multi ani, a lui C. Argetoianu, despre care se spune c voieste a colabora cu regimul de la putere. Acum 10-15 ani, acest om politic, n calitatea lui de ministru de interne, a arestat pe toti membrii unui congres comunist, ntruniti la Bucuresti. Dar se vede c pentru regimul actual trecutul unui om nu mai exist dac el se declar gata s lucreze dup directivele regimului. Nu sunt alturi de comunisti astzi o sum de fosti legionari notorii ? ;5dec46Abea s-a scos deputat de guvern, doctorul Nicolae Lupu a ncetat din viat acum dou zile. Iat ce spune despre el, ntre altele, ziarul Liberalul de azi : In memoria opiniei publice, Nicolae Lupu va rmne, nu bepedistul de ieri, ademenit si nselat de comunisti, ci oratorul vijelios si pasionat pentru cauza adevratei democratii, omul care, n ndelungata sa carier politic, si-a putu avea scderile si ambitiile mrunte, dar care a fost un mare iubitor

25

de tar si un mare aprtor al intereselor neamului su. S-i fie trna usoar ; 6noiembrie47 In timp de la Tribunalul militar de judec procesul btrnului si nenfricatului patriot romn, Iuliu Maniu, si al prietenilor si politici, pentru vina de a fi trdat tara, - guvernul romn a gsit c pentru srbtorirea a 30 ani de la revolutia comunist n Rusia, s ordone festivitti care s dureze 7 zile ! S-au invitat cteva personalitti din Moscova, iar conferintele, concertele, comunicrile la radio despre progresele obtinute de comunism si biefacerile lui, se tin lant. Sefii armatei rone au declarat prietenie si solidaritate indestructibil cu armata rosie. La toate magazinele sunt arborate steaguri rosii rusesti si steaguri romnesti. Ceea ce se astepta mai demult s-a mplinit. Camera romn a dat un vot de nencredere vicepresedintelui consiliului de ministri si ministru de externe, Gh. Ttrscu, sub prtextul c unii functionari ai ministerului de externe, aflati inculpati azi n procesul Maniu, au fost n legtur cu acesta si au predat pentru a se transmite reprezentantilor n Romnia ai Angliei si Statelor Unite, oarecari documente din minister. Asa dar nu au fost de nici un folos c ministrul de externe, nfeudndu-se regimului, a sustinut interesele Romniei la Conferinta pcii, si a rspuns destul de ndrznet notelor diplomatice adresate guvernului romn anul trecut de ctre guvernul englez si cel american, n privinta respectrii de ctre guvernul romn a liberttilor cettenesti prevzute n conventia de armistitiu. Ceea ce l-a pus ntr-o situatie pe care membrii comunisti din guvern, care n realitate dirijeaz toat politica, nu mai pot tolera, a fost faptul c n luna mai, Gh. Ttrscu a adresat Consiliului de ministri un memoriu n care se arta nemultumit de modul cum regimul ntelege s conduc tara. Si acuma, n sfrsit, s-a ivit ocazia. El e fcut responsabil de nesupravegherea sau chiar de tolerarea functionarilor care s-au fcut vinovati de sustragerea de acte ale ministerului.Ca urmare, Gh. Ttrscu, precum si toti ministrii (finante etc.) si subsecretari de stat ce fac parte din gruparea sa, au demisionat din guvern. Consiliul de ministri a acceptat demisia. S vedem ns ce va spune Regele. Desigur, nu va putea mpiedica nimic. (Stirea demisiei s-a transmis ast sear la radio-Bucuresti).Se adaug c ziarul Liberalul, organ al partidului national liberal de sub sefia lui Dinu Brtianu, nu public niciodat nici cea mai mic informatie sau opinie despre procesul Maniu; aceasta fie din cauz c nu i s-a admis s trimit un reporter al su la sedint, fie c avnd o alt prere nu o poate exprima. Probabil c aceast a doua ipotez e mai aproape de adevr ;8noiembrie47 Faptele politice s-au precipitat n tara noastr. Alaltieri Camera a dat un vot de nencredere ministrului de externe, Ttrscu. Acestasi-a naintat demisia, mpreun cu partizanii si din guvern. Iar ieri, 7 noiembrie, ziua mplinirii a 30 de ani de la revolutia rus, serbat cu mare fast si zgomot att n Rusia, ct

26

si n tara romneasc, s-au si numit noi ministrii n locurile vacante : Ana Pauker, la ministerul de externe, Vasile Luca, la ministerul de finante, ambii cunoscuti comunisti, iar n locul celorlalti, fie ca ministrii de stat, fie subsecretari de stat, (arte etc.) personalitti fr prea mare important.Dup cum se vede, comunistii care detineau pn acum ministere foarte importante (interne, industrie, comert, justitie etc.), si care conduceau ntreaga politic a guvernului, au mai acaparat acum alte dou ministere importante, pentru a-si ntri si mai mult pozitia, asa cum doreste Rusia, si cum doresc si ei. Dumnezeu s ntind mna sa ocrotitoare asupra trii romnesti. In privinta modului cum s-au petrecut lucrurile cu demiterea minstrului de externe, iat ce scrie ntre altele ziarul Liberalul (care e de mirare cum e lsat s mai apar, ntr-un articol intitulat Votul adunrii . Comisunea afacerilor strine a Camerei s-a ntrunit fr a astepta mcar ca ministrul pus n cauz s aib prilejul de a da explicatii, iar Camera a dat urmtoarea rezolutie adoptat de comisie, iarsi fr s considere necesar ca un membru al guvernului, vizat de o acuzatie att de grav, s-si poat prezenta aprarea. Nu oadat am semanalat n acest loc greselile politice si tactice comise de seful gruprii gutiste. Nu odat am prevzut n aceste coloane soarta care-l asteapt, anticipnd evenimentul de azi, n momente cnd d. Ttrscu afisa o hotrre de factor important n guvernul constituit la 6 martie 1945. Lucrurile scrise de noi atunci sunt astzi cu att mai valabile n lumina verificrilor care au venit. Dar acest lucru nu ne poate mpiedica s nu sbliniem maniera fr precedent n viata politic a trii ; 5dec47 Gh. Ttrscu, dup ce a demisionat din guvern n mprejurrile cunoscute, a renuntat si la sefia partidului su, cu ai crui membrii se pare c n ultimul timp nu a mai fost de acord asupra conduitei pe care partidul, dup evenimentele survenite, trebuie s o aib ; Fractur intelectual :o lumin nou se revars din rsrit 1945 :Sadoveanu:(Constantinescu-Iasi,121,122)(Vldescu-Rcoasa) doctor Eduard Mezincescu; ;8 aprilie47In ziarul Adevrul de azi n tableta sa zilnic, Tudor Arghezi, vorbind depre situatia ce s-a creat ziarelor prin acordarea unor salarii de milioane lunar fiecrui lucrtor, de scumpirea hrtiei etc., ajunge la concluzia c multe ziare si vor nceta aparitia. Trei patru ziare, zice dnsul, sunt n preziua ultimului lor numr de aparitie, cerut cu chenar negru mprejur. Altele vor pieri la rndul lor. Se va asterne peste pres cimitirul dorit de oamenii care dau problemelor de viat, necurpinse de sinceritatea mintii si de impreativul datoriei, sloutia mortii .In alt ordine de idei, el vorbeste de vremea ptulelor mbelsugate de alt dat, cnd si starea de rob era preferabil strilor de

27

stpn de azi.In timp ce Tudor Arghezi spune cu sinceritatea si cunoscutul su curaj aevruri crude, de alt parte tot un scriitor, unul care a fost alt dat att de mult iubit de popor, M. Sadoveanu, prezideaz un parlament proclamat ca atare prin fals, sprijin alctuirea unor legi ce ruineaz tara, st ntr-o cldire si o ferm care nu e a lui, si proclam c lumina vine de la rsrit , adic de la poporul care a ngenunchiat complect Romnia, i-a luat toate liberttile si a dus-o n cea mai neagr stare de mizerie() ;14iunie47 In Romnia, ministrul de externe Ttrscu a naintat guvernului un memoriu care se pare c a fost comunicat si sefilor opozitiei, prin care declar c guvernul prin actiunile si legile sale, nu numai c nu a reusit n nimic folositor pentru tar, dar a dus la ruin economia trii. De sigur se va fi criticnd n acel memoriu si actiunea ministrului de interne comunist care a dat ordin s fie arestati fr nici o vin sute de membrii ai opozitiei.Sub pretextul de economii, guvernul a scos din functiuni un mare numr de persoane, profesori universitari, magistrati, etc. O coincident curioas a fost ns c toti cei scosi din slujbe sunt mai ales acei care nu s-au nrolat n regimul prezent.Revista Ramuri ce apare n Craiova sub egida Funatiei regale, si revista Provincia din Severin, au primit ordin de suprimare, cu toate c nu a adresat vreo critic guvernului ci s-au mrginit s publice literatur. Vina lor este c nu au ridicat n slvi regimul care a fericit tara ! ; 12iulie47 Guvernul romn, ntr-o not semnat de ministrul de externe Ttrscu, prin care se refuz colaborarea, declar, ntre altele, c organizarea propus de guvernele britanice si franceze na duce fatal la rezultate care vor nsemna pe de o parte o stirbire a independentei pe care trile Europei vor si trebuie s o pstreze cu privire la politica lor economic, iar pe de alt parte la o imixtiune n afacerile interne ale acestor tri( !!) . Desigur c s-au bazat pe aceleasi argumente celelalte state ce au refuzat.Dup cum se vede, rspunsurile au aceeasi motivare cu care Molotov la prima conferint ce a avut loc la Paris ntre Anglia, Franta si Rusia, acum dou sptmni, a declarat c nu poate primi oferta de colaborare si ajutorul Americii. Asa dar acum Europa este mprtit n dou: vest si est.Dar dac Romnia nu se duce la Paris, pentru c-i e team de o stirbire a independentei (parc ar mai fi rmas ceva din independenta ei de cnd e robit Rusiei !), n schimb primul ministru romn, dr. Groza, si ministrii Ttrscu si Gheorghiu Dej, se vor duce la Sofia, n scopul artat de Gheroghiu Dej : Aceast vizit va contribui la ntrirea colaborrii si prieteniei ntre cele dou tri mpotriva ncercrilor reactiunii de a atinge independenta si suveranitatea national a trilor democrate din aceast parte a Europei ; 12dec47 Iat un fapt petrecut la noi n tar, care nftiseaz ntr-o lumin nefavorabil sufeltul unor oameni. Deputatii liberali ttrscieni din parlament, dub conducerea lui Bejan, fost

28

ministru ttrscian n timpul regimului ce conduce azi, a votat o motiune de dezavuare mpotriva fostului sef al partidului, Gh. Ttrscu, plecat din guvern cum se stie, aruncnd asupra lui toat rspunderea memoriului pe care acesta l-a nmnat n mai tuturor sefilor de partide din guvernul actual, memoriu prin care aduceau critici modului cum guvernul ntelege s impun trii reformele sale. Motivul pentru care s-a produs aceast dezavuare este c fostul vicepresedinte al consiliului a luat initiativa de a prezenta acel memoriu, fr a se consulta cu forurile suprioare ale partidului. In acelasi timp, semnatarii motiunii de dezavuare declar c vor colabora n mod leal cu guvernul. Toti acesti oameni stiau de memoriul cu pricina nc de la data cnd a fost predat celor n drept ; de ce nu au protestat atunci si nu au dezavuat pe autorul lui, ci au fcut asta tocmai acum, cnd fostul lor sef a czut n disgratie ? ;

;11mart45Ziarele de azi public discursul pronuntat de I. A. Vsinski la receptia de la Arlus n ziua de 5 martie. El a spus, ntre altele, despre starea din Romnia: Muncitorii, tranii, intelectualii si militarii, adic poporul ntreg, si-au adunat fortele pentru a ncepe lupta pentru interesele trii lor, pentru a-si salva tara de primejdia ce o amenint, pentru a nu lsa tara s cad n prpastie, la marginea creia a adus-o politica de aventuri a unui general care numai printr-o ntmplare a devenit prim ministru . Mai departe, fostul prim ministru, general Rdescu (care a constituit guvernul trecut din nsrcinarea Regelui, nu din ntmplare, care e numit de radio Londra, generalul democrat Rdescu si se afl azi sub protectia ei), e numit de ctre Vsinski dictator improvizat si nefast .Despre partidele istorice romne (nat. trnesc si liberal) spune c sunt dusmane democratiei si c ar fi mai bine ca n loc de partide istorice s fie numite arhaice sau, si mai bine, partide ajunse la arhiv . Si a terminat astfel : Triasc deci amicitia dintre noi ! S amuteasc glasurile ruvoitoare ale dusmanilor ! Si dac ele nu vor amuti, noi, prin sfortrile noastre comune, le vom sili s amuteasc ! (De altfel, acei presupusi dusmani sunt redusi la tcere : ei nu pot nici gazete s scoat, nici cuvntul s-si spun la ntruniri).Din cauz c de ctre rusi s-a mers cu dezarmarea pn acolo nct au dezarmat si trupele ce fceau paza nchisorii militare, au fugit din acea nchisoare peste 100 mari rufctori, care au nceput jafuri n oras. ;13martAstzi se desfsoar la Cluj mari serbri pentru redarea Ardealului de Nord Romniei. Ieri a prsit Capitala,plecnd la Cluj, Regele cu suita, de asemenea, au mai plecat: patriarhul Nicodim, A. I. Vsinski cu generali rusi, membri guvernului romn etc. In Bucuresti, la

29

toate insitutiile si cldirile mai principale, sunt arborate drapelele romne si ale Natiunilor Unite. Duminic, o comisie interministerial romn, n frunte cu primul ministru Petre Groza, au fcut o vizit lui Andrei Ianuarevici Vsinski (aflat de ctva timp n Bucuresti n legtur cu revenirea Ardealului de Nord la Romnia). Dup o cuvntare tinut de primul ministru romn, ministrul rus Vsinski (prim loctiitor al Comisariatului poporului pentru afacerile externe) a rspuns, ntre altele, urmtoarele : La solutionarea problemelor asupra Transilvaniei, guvernul sovietic a pornit din necesitatea de a anula nedrepttile arbitrajului de la Viena care a nclcat drepturile primordiale ale Romniei, ca si din nsemntatea pe care o are Transilvania pentru soarta Romniei n vederea luptei ei n rndurile Natiunilor Unite contra dusmanului comun : Germania hitlerist .Dup ce arat c guvernul sovietic era gata s introduc ad-tia romneasc n Tranislvania ndat dup eliberarea ei de ctre armatele rosii, continu : Totusi conditiunile pentru realizarea acestei hotrri a guvernului sovietic nu erau prielnice. In acele zile, n Transilvania, cu de la sine putere si fr nici o ntelegere cu guvernul sovietic, au aprut asa-zisele detesamente de voluntari Iuliu Maniu, care se ndeletniceau acolo cu jaful si teroarea asupra persoanelor de nationalitate maghiar precum si cu detestabila vntoare dup capetele oamenilor de nationalitate romn. Bandele aprute n Transilvania au creat serioas amenintare spatelui de front al armatei rosii Mai trziu nu a fost iarsi cu putint ca Transilvania s treac sub ad-tie romneasc pentru c nu avea un guvern care s poat asigura ordinea, linistea si disciplina. Astzi, gratie sfortrilor poporului romn, s-a creat si aceast conditiune, cci vointa suprem a poporului a dus la alctuirea noului guvern democratic n Romnia .De curnd, prof. Constantinescu-Iasi, ministrul propagandei (comunist), a tinut la radio o cuvntare ( publicat n ziarele de azi), intitulat Ardealul n trecutul poporului romn , n care, ntre altele, a spus : Vechile apucturi sovine n-a disprut complect. Conductorii partidului national trnesc au trimis faimoasele bande de voluntari Iuliu Maniu pentru masacrarea populatiei maghiare pasnice si nevionvate. Aceste slbticii ne-au adus retragerea ncrederii aliatilor si izgonirea autorittilor romnesti pornite pe jaf si intolerant .Paza Capitalei a fost ncredintat Comitelelor cettenesti, n vederea stpnirii bandelor de tlhari ce jefuiesc n fiecare noapte magazine si case particulare. La Prefectura politiei, ministrul de interne, Teohari Gerogescu (din partidul comunist), vorbind acestor comitete a spus, ntre altele : Aceste tlhrii sunt fptuite nu numai de tlhari, tlhari de meserie. Trebuie s ne dm seama c dusmanii poporului, elemente fasciste, vor cuta prin toate mijloacele s ncerce s compromit acest guvern al poporuluiIat de ce rndurile

30

tlharilor pot s fie ngrosate de elemente fasciste, care se dedau la tlhrii pentru a crea dezordinea, nelinistea si haosul . Cele 3 zile de srbtoare ale redrii Ardealului de Nord ad-tiei romnesti au trecut. Ele nu au fost dect un prilej pentru rusi de a-si arta mrinimia si, pentru guvernul de azi al trii, prilej de a rta c el singur, asa cum a fost alctuit, se bucur de ncrederea sovietic.Desi s-a scos lume att la Cluj ct si la Bucuresti pentru manifestatie, adevratul entuziasm a lipsit. Oare, se ntreab oamenii cu judecat, Ardealul nu trebuia s ne fie dat fiindc asa prevede armistitiul ? Ce nsemeneaz atta forfot si atta zgomot din partea conducerii romnesti ?In tot acest timp, la Cluj ca si la Bucuresti, comisarul adjunct Vsinski a tinut discursuri alturi de ministrii sau oamenii guvernului romn, atacnd pe generalul Rdescu (pe care englezii l-au luat sub protectia lor) si vechile partide romnesti, cu intentia de a le compromite.Ieri, Vsinski, dup ce a fcut dreptate n Tara Romneasc, a plecat la Moscova. Dup cum se vede, nu mai e tinut n seam nici o lege si organele ad-tive ale partidului de la putere fac ce vor.Anglia si Statele Unite nefiind multumite de modul cum, dup interventia Rusiei, a fost constituit guvernul din Romnia (guvern care, mpotriva ntelegerii din Crimeea, are reprezentanti numai din partidele de stnga) si vznd c rusii dezarmeaz att armata ct si politia, au cerut s se convoace o nou conferint spre a se discuta aceste chestiuni. Se spune c conferinta se va tine n curnd la Moscova. 10mai45 Atta vreme ct avem n tara noastr armata rus care absoarbe cea mai mare parte din mijloacele noastre de trai si tinznd s introduc n tar bolsevismul, populatia trii noastre nu se poate bucura. ;12iul.45 Viata devine din ce n ce mai insuportabil. Rusii, care au decorat pe rege si care vorbesc de o prietenie vesnic cu poporul romn, ne iau pinea de la gur si ne nfometeaz. Ei ridic totul pentru armata lor care a npdit tara . 23iul.45Azi noapte o ceat de soldati rusi care se mbtaser au trecut pe strada noastr fcnd scandal. Maiorul rus care st n casa noastr (n camerele de la strad) s-a sculat si s-a dus la fereastr s le fac observatie. Dar unul din soldati a tras asupra lui un foc de revolver. Glontul a trecut pe deasupra capului, a gurit geamul ferestrei si perdeaua si a trecut prin cealalt fereastr care se afla deschis. 21 aug45Radio Londra a transmis asear un rezumat al discursului ministrului de Externe, Bevin, din noul guvern (laburist), asupra politicii externe a Marii Britanii. Intre altele, ministrul englez a fcut observatia c n Romnia, Ungaria si Bulgaria se afl guverne care nu reprezint vointa poporului si c, prin aceste guverne nu s-a fcut altceva dect ca vechile guverne autoritare (dictatoriale) s fie nlocuite prin altele de aceeasi natur. Se asteapt deci, ca n trile respective, s vin la guvern adevratii reprezentanti ai poporului, sub care s se fac si

31

alegerile. Este aceasta, desigur, o luare de pozitie mpotriva autorittii rusesti care ocup nc aceste tri prin puterea sa armat si nu las ca popoarele s se conduc prin ele-nsele .23 aug45Pentru azi guvernul romn a dispus s se srbtoreasc n Capital si n tot restul trii mplinirea unui an de la ncheierea armistitiului. In discursurile tinute, s-au ridicat n slvi binefacerile aduse de acest guvern trii si s-a afirmat c pentru prima dat n istoria ei tara e cu adevrat liber ! Adevratii furitori ai armistitiului au fost ns tinuti deoparte, cu clusul n gur, huliti si brfiti.Iar binefacerile pe care acest guvern le-a adus sunt : o scumpire a vietii nemaipomenit, o adevrat anarhie la tar si stenii au fost sau ndemnati sau tolerati s nu tin seama de lege si s ia n posesie din mosii si ce nu li se cuvenea, o tolerare a armatei rusesti pe teritoriul trii, de care nu ne putem scpa cu nici un prt etc. Si o alt dovad de anarhie, din partea chiar a guvernului, este, dup cum s-a comunicat la radio Londra, c regele Mihai, urmtor ntelegerii de la Potsdam, ce i s-a comunicat, a voit s formeze un guvern care s reprezinte cu adevrat vointa poporului ; c, ns, primul ministru Groza, desigur ncurajat de rusi, s-a opus. Aflnd aceasta, Statele Unite si Anglia au luat hotrrea s examineze aceast situatie din Tara Romneasc. ;26aug45 Pentru mine guvernul bulgar fixase ziua alegerilor generale, mpotriva dispozitiilor luate la Potsdam de a nu se face alegeri n fostele tri ocupate de germani, dect dup ce se va alctui un guvern reprezentativ si dup ce se vor rertage armatele sovietice.Astzi la ora 2 dup amiaz s-a transmis la radio romnesc, ntre altele, si informatia c guvernul bulgar, n urma protestului Statelor Unite si Angliei, a amnat alegerile pentru alt termen, nefixat nc. ;11sept45 Groza si Ttrscu nc nu s-au ntors de la Moscova. Ce tratative pot s duc acolo, dac ei nu reprezint un guvern legal si cnd nu sunt recunoscuti de America si Anglia, nu stim pn acum. S-a comunicat ns c li s-au dat de guvernul rus banchete oficiale si au luat parte la reprezentatii teatrale ; 4 oct45Spre nefericirea omenirii, care va continua s mai sufere, Conferinta ministrilor de Externe de la Londra, care trebuia s aduc ncheierea pcii cu Italia, Finlanda, Romnia, Ungaria, Bulgaria, s-a nchis marti fr a aduce vreun rezultat. Au fost, dup cte se pare, mari divergente de preri. Delegatii la aceast conferint (ai Statelor Unite, Frantei, Rusiei, Chinei) au si plecat n trile lor. Ce va urma oare acum ? Se vor mai putea relua convorbirile ? Si cine va ceda atunci ?In asteptare, Romnia rmne mai departe cu armata rus, de peste un milion de soldati, pe teritoriul ei si obligat s sufere mai departe lipsurile. Auzisem mai de mult c s-ar fi comunicat de la Moscova c dac armata rus rmne n tara noastr, desi dup Conventia de armistitiu, imediat dup ncetarea rzboiului cu Germania, trebuia s plece, aceasta o face n urma cererii guvernului

32

romn. Nu mi-a venit s cred, zvonul ns a fost confirmat din numeroase surse. S fie oare adevrat sau, conductorii rusi, avnd un interes politic, rmn mai departe mpotriva oricrei conventii sau uzante internationale ? ; 19noi45 Din cauza manifestatiei pe care cettenii Capitalei au fcut-o n fata Palatului Regal n ziua de 8 noiembrie si pe care se vede c rusii au considerat-o ca un gest de nemultumire la adresa lor, autoritatea militar rus din Romnia a nceput o serie de acte care vor pricinui multe neajunsuri poporului romn. Astfel, ei au oprit ca n Bucuresti sau n alte prti ale trii s mai fie transportat petrol (din propriile surse ale trii), tot petrolul obtinut fiind ndreptat spre Rusia. In al doilea rnd, chiar din putinele vagoane ce se lsaser de ei pentru nevoile trii s-au mai luat, cu pretextul c au nevoie de ele, uneori descrcndu-se de continutul lor (cartofi si diferite alte alimente), care a fost aruncat fr nici o mil. 21noi45 Rusii ne strng ca ntr-o menghin ;23ian46 In Craiova, nc de ast toamn, ofiterii rusi (mare parte) si-au adus din Rusia sotiile si copiii. Comandamentul rus are n Craiova (la liceul Elena Cuza ) nfiintat un teatru rusesc, sal de cinematograf, de petreceri, de ntruniri etc. Inc de la nceput, cafeneau si restaurantul Minerva , si alte sli, au fost rezervate pentru ei.;26oct46 Armata rus a desfcut pe din afar crmida ce se pusese la usa pivnitelor ce au mai rmas din hotelul Traian, fr a ntreba pe nimeni, si au depozitat acolo cartofii. In T. Severin aceeasi lips si viat scump ca si n Craiova;8noi46Ieri nu numai armata rus, dar si autorittile romnesti au srbtorit al 29-lea an de la revolutia rus. Orasul a fost pavoazat cudrapele rosii comuniste, iar la fostul Palat al Justitiei, ocupat acum de rusi, si la alte localuri s-a atrnat pe ziduri portretele mari n culori ale lui Lenin si Stalin.Autorittile nu au lucrat. Instantele judectoresti au primit ordin s amne din oficiu toate procesele. In schimb, pentru azi, ziua sfintilor Arhangheli si ziua Regelui, s-a comunicat nc de ieri la radio c toate autorittile vor lucra.Dup modul cum s-au instalat rusii la noi, ti face impresia c s-au asezat pentru o lung perioad de ani. In Craiova ofiterii si-au adus sotiile si copiii, - iar pentru copii si tineret s-au nfiintat scoli primare, scoli secundare si se spune c si o universitate. Ei sunt foarte bine aprovizionati cu alimente de la noi, - pe cnd romnii sufer din cauza lipsurilor. Astfel maiorului rus si sotiei sale, ce locuiesc la noi, li s-a dat pe o lun 40 kg. cartofi, - pe cnd noi, si ca noi o mare multime de cetteni romni, nu am putut gsi nici mcar un kg. de cartofi. Din cauza aceasta si varza a ajuns la pretul de 5-6 mii lei una. ; 23mart47 Se aude c ordinul ce se dduse armatei rusesti de a prsi Romnia a fost contramandat. Plecarea rusilor s-ar fi amnat.Un fapt foarte curios: la gara Craiova si n alte prti n oras s-au instalat din nou sirene. Instalarea lor s-a fcut desigur din ordinul rusilor. La ce

33

se asteapt ei oare? ; 3iun47 Zilele trecute a venit la noi n tar patriarhul Alexei al Rusiei cu suita lui. Pentru timp de vreo dou sptmni, ct va sta n tara romneasc, guvernul care l-a invitat vatrebui s cheltuiasc pentru el si suita lui, din bugetul srac al trii, cteva zeci de miliarde ; 7iun47 in mai mute prti auzim c rusii care pleac din Romnia n tara lor (au plecat din Craiova cteva trenuri cu soldati si ofiteri cu familiile lor), si arat nemultumirea de a pleca n Rusia. In tara romneasc ei munceau putin, aveau mult mai mult libertate si erau ntretinuti pe cheltuiala si din alimentele noastre, chiar dac romnii erau amenintati s moar de foame ; plecnd n tara lor, ofiterii vor fi deblocati si trimisi la munc nu acolo unde vor ei, ci unde vrea statul. Libertatea de care s-au bucurat n Romnia, nu o vor mai vedea n tara lor ; 19iunie47 Astzi maiorul rus mpreun cu sotia lui, ce locuiau n casa noastr, el de doi ani, ea de 8 luni, au plecat n Rusia pentru a nu se mai ntoarce n tara noastr. Contrar de ceea ce au avut de suferit alti craioveni din partea rusilor, noi nu am avut nici un motiv de nemultumire mpotriva lor ; s-au purtat n mod civilizat si cuviincios.Rusoaica a nvtat de la sotia mea si de la d-na Margareta multe lucruri din ale gospodriei si buctriei, pe care nu le cunostea. De altfel , n general rusii au nvtat multe lucruri n Romnia. Plecnd si-au luat rmas bun cu o oarecare emotie, mai ales ea. Sunt sigur c si vor aduce aminte cu plcere de timpul petrecut n Romnia unde au cunoscut ce este libertatea pe care n-a putut-o rpi cu totul romnilor regimul de la putere, si traiul linistit. Acum n tara lor nu se stie ce vor face ; de aceea cnd au auzit c trebuie s plece s-au ntristat. Marea majoritate a rusilor ce au locuit n Romnia s-au convins, cred, si unii din ei au spus-o categoric, c n tara noastr au gsit cu totul altceva dect li se spusese. Au constatat c n Romnia e civilizatie si nainte de toate omenie. Au plecat din Craiova pn acum poate mai mult de jumtate de rusi ; 12iulie47 Guvernul romn, ntr-o not semnat de ministrul de externe Ttrscu, prin care se refuz colaborarea, declar, ntre altele, c organizarea propus de guvernele britanice si franceze na duce fatal la rezultate care vor nsemna pe de o parte o stirbire a independentei pe care trile Europei vor si trebuie s o pstreze cu privire la politica lor economic, iar pe de alt parte la o imixtiune n afacerile interne ale acestor tri( !!) . Desigur c s-au bazat pe aceleasi argumente celelalte state ce au refuzat.Dup cum se vede, rspunsurile au aceeasi motivare cu care Molotov la prima conferint ce a avut loc la Paris ntre Anglia, Franta si Rusia, acum dou sptmni, a declarat c nu poate primi oferta de colaborare si ajutorul Americii. Asa dar acum Europa este mprtit n dou: vest si est.Dar dac Romnia nu se duce la Paris, pentru c-i e team de o stirbire a independentei (parc ar mai fi rmas ceva din independenta ei de cnd e

34

robit Rusiei !), n schimb primul ministru romn, dr. Groza, si ministrii Ttrscu si Gheorghiu Dej, se vor duce la Sofia, n scopul artat de Gheroghiu Dej : Aceast vizit va contribui la ntrirea colaborrii si prieteniei ntre cele dou tri mpotriva ncercrilor reactiunii de a atinge independenta si suveranitatea national a trilor democrate din aceast parte a Europei ;20sept47 Ca urmare a ratificrii tratatului cu Romnia, Comisia aliat de control, instituit pentru executarea sarcinilor armistitiului, prezidat de generalul rus Susaicov, s-a desfiintat. Dar actul va aduce si el vreo modificare n situatia de azi a Romniei ? ; 28septembrie47 Astzi a venit la noi n cas, n cele dou camere pe care le-a ocupat mai bine de doi ani maiorul rus Abramov, un alt maior rus cu sotia lui si o fetit de un an si jumtate. Credeam c vom putea rmne stpni n casa noastr, dar, dup cum se vede, aceasta nu se poate. Incheierea pcii, ratificarea ei nu a adus nici o schimbare. Craiovenii, si poate multe alte orase, gzduiesc nc mult armat ruseasc; 17noi47 Partidul comunist si cel socialist guvernamental (Rdceanu) din Romnia, au format asa numitul partid unic muncitoresc. Programul acestui partid este : lupta pentru consolidareademocratiei populare n Romnia , combaterea fr sovire a ideologiei burghezo-imperialiste , lichidarea tuturor resturilor fascismului ( fascismul e opozitia dub orice form, nota noastr), apoi nftuirea Societtii Socialiste, pentru a trece la realizarea fazei superioare, Societatea comunist, unde nu mai exist clase si unde se aplic principiul de la fiecare dup capacittile sale, fiecruia dup nevoile sale.Dup cum se vede, reformele structurale de pn acum sunt floare la ureche. Cu mare ngrijorare romnii se asteapt la rpirea tuturor liberttilor, la pierderea oricrui drept de proprietate, la robia complet a majorittii de ctre o infim minoritate impus trii de ctre stpnirea rus, ca si cum un tratat de pace, ratificat de prti, n care se proclam independenta si autodeterminarea, nu ar exista ! ; 6dec47 Peste 200 familii de ofiteri rusi au sosit zilele acestea din Bulgaria, urmnd a se instala la Craiova. In loc s vedem pe rusii care se afl aici plecnd, vin altii noi ! Iar bietii cetteni Craioveni sunt nevoiti s cedeze si acestora din locuintele lor, strmtorndu-se din ce n ce mai mult ;25decembrie47 Ziua de Crciun. Al patrulea Crciun petrecut sub stpnire ruseasc ! In timpul acesta mizeria fizic si moral a crescut. Oamenii mai cu stare au srcit, iar cei care au fost pn aci sraci, nu s-au ridicat. Nici un particular nu are nici curajul, nici ncrederea s ntreprind ceva, pe de o parte din cauza completei lipse de bani, pe de alta din cauza nesigurantei. Putini mai sunt acei care au o sperant de ndreptare. Cei mai multi au pierdut-o. Lumea srceste pe fiecare zi.Vremea e moale ; temperatura oscileaz n jurul lui zero

35

grade.Generalul Lascr care a fost ministru de rzboi n actualul guvern, a fost nlocuit cu un comunist, Bodnras ; A.falsificarea grosolan a alegerilor din 1946:febr.46guvernul, care pretinde c are atta popularitate n tar, fuge de alegeri, dorind ca ele s aib loc ct mai trziu, pe cnd opozitia cere cere alegeri urgente, n orice caz, nainte de 1 Mai ; teama de alegeri, guv. Grozas-a dedat la experiente de reforme sociale, n speranta c-si va crea o platform politic pentru alegeri; apr.46Gh.Ttrscu a tinut un discurs la radio, ndemnd tara ca la alegerile ce vor veni s voteze pentru F.N.D.adic pentru guvernul actual, cci altfel consecintele vor fi grave; 1mai46 Ziarul Liberalul de azi, sub titlul Degradarea gruprii d-lui Ttrscu, anunt c fat de afilierea d-lui Ttrscu la F.N.D., cei mai de seam fruntasi si-au anuntat demisiunea din partid ct si din functiunile pe care le ocup. Pn acum au demisionat d-nii : D. Alimnisteanu, Aurelian Bentoiu, H. Aznavorian, Gh. Gheorghiu, M. Rutu, N. Sibiceanu si, dup ntrunirea Comitetului Central, sunt asteptate noi defectiuni. (Smbt seara, Gh. Ttrscu a tinut un discurs la radio, ndemnd tara ca la alegerile ce vor veni s voteze pentru F.N.D., adic pentru guvernul actual, cci altfel consecintele vor fi grave).; 1mai46 Astzi a fost asa numita srbtoare a muncii, cu scoli, functionari publici si particulari si cu lucrtori scosi cu amenintri, manifestatie care, n realitatea, a fost utilizat ca propagand n favoarea actualului regim. Pe ziduri au aprut afise mari reprezentnd pe Maniu sub forma unei cucuvele, spunndu-se despre el n versuri c a fost si este geniul ru al trii, si alte afise n care, tot n versuri, se proslvesc isprvile svrsite de regimul de la putere. Am vzut zilele trecute aceste afise si n interiorul localului de post, dovad c ele au fost lipite si n institutiile publice.Iat versurile care vor s descrie pe Maniu si actiunea sa :Maniu-nseamn duhul negru,Strivind a trii nou soarte ;Maniu-nseamn ura care/Rodeste patim si moarte,/Maniunseamn nvrjbire /Intre cei mari si ntre noi/Maniu-nseamn attare,/Maniu-nseamn iar rzboi,/Maniu-nseamn gloante trase/In muncitori nevinovati ( !)/Si pompe scoase s nece/Flmnde guri de mutilati ( !)/Maniu e o cucuvea care/Cobeste vesnic a pustiu. Si, iat versurile care laud guvernul Groza si noul regim :Guvernul Groza-nseamn/Pentru ntreg popor dreptate,/Guvernul Grozanseamn/Un nou drum spre libertate ;/Guvernul Groza nseamn/ La o rspntie de soart,/Salvarea neamului si-a trii/Pentru popor libertatea toat/Guvernul Groza-nseamn/In vremuri nc tot cumplite/ Prietenia marii Rusii/Si-a Natiunilor Unite./In tara dus de Maniu/Si Brtianu la prbusire/Guvernul Groza-nseamn/Zidire, pace si unire !

36

3 iunie46 Iat cum ntelege guvernul actual s lase libere ntrunirile si propaganda politic.Ieri de dimineat un grup de vreo 17 persoane, membri ai partidului liberal, profesori, avocati, colonei n retragere, au plecat cu un autobuz ctre comuna Plenita, unde se convocase o ntrunire si unde veniser cteva mii de oameni din comunele nvecinate, pentru a asculta pe sefii lor ce trebuiau s vin de la Craiova. Ajungnd n pdurea Bucovt, autobuzul n care se aflau cele 17 persoane a fost oprit de un altul, al cilor ferate (comunistii ntrebuinteaz regulat autobuze C.F.R. n atacurile lor), asezat de-a curmezisul soselei. In acelasi timp, au aprut din pdure vreo 40 de persoane, narmate cu pistoale automate si cu pusti mitraliere, si au nceput s trag spre acei din autobuzul ce fusese oprit, si care se coborser spre a vedea despre ce e vorba. Ctiva dintre ei au fost rniti grav, mai ales unul cruia un glont i-a strpuns flcile, apoi huliganii atacatori, cu niste bte ce le luaser din pdure, au nceput s loveasc cu slbticie pe acesti oameni pasnici care nu aveau cu ei nici arme, nici ciomege, sprgndule capetele sau rupndu-le oasele bratelor etc. si lundu-le banii ce aveau la ei, precum si inele etc. Se spune c au dat foc si masinii cu care cei atacati veniser. Dup care isprav, btusii au disprut cu masina lor. Cei loviti s-au ntors n oras, pe joscei mai usor rniti, ori cu masini n care au fost urcati cei grav rniti, care au fost dusi la spitalul Filantropia.Intmplndu-se ca n oras s se afle vreo 3 americani care veniser n acea zi de la Timisoara pentru a lua parte la nfiintarea unei societti romno-americane, a crei initiativ au luat-o ctiva cetteni din Craiova, au fost dusi la spital ca s vad cum se comport guvernul fat de partidele din opozitie.Se spune c americanii au fotografiat pe rniti si au plecat si la locul unde atacul s-a produs, pentru a fotografia si autobuzul rmas acolo ; 21iun46 La 15 iunie s-a deschis din nou la Paris Conferinta celor 4 ministri de externe, pentru a discuta tratatele de pace. Pn acum nu s-a dat un comunicat din care s rezulte clar ce s-a putut obtine n urma discutiilor ce au avut loc. Asear, de la radio America (jurnalul n limba romn), am auzit, ntre alte vesti fr prea mare important, una prezentnd destul de mare nsemntate privitoare la guvernul romn. Dup cum am notat deja, Statele Unite si Anglia au trimis anterior cte o not guvernului romn, n care-i aduce imputarea c nu respect decizia de la Moscova de a nu da libertate presei, dreptului de propagand prin ntruniri etc. La aceste note, guvernul romn, prin ministrul de Externe, Ttrscu, falsificnd realitatea, a rspuns c s-au acordat opozitiei toate liberttile. Primindu-se n Anglia si Statele Unite acest rspuns, s-au trimis de ctre aceste state guvernului romn noi note prin care se arat c rspunsul e nesatisfctor, c nu e conform cu realitatea etc. Speakerul american a mai adugat c guvernul romn a interzis ziarelor

37

s publice aceste noi note, sub pedeapsa completei desfiintri. Desigur c o mai grea palm dect aceasta, de a se spune unui guvern c minte, nu se putea aplica. Stim ns sigur c actualul guvern din Romnia nu va tine seama de aceast nou not si va continua abuzurile. ; notele guvernului Statelor Unite si Angliei ctre guvernul romn, c nu execut ntelegerea de la Moscova n privinta liberttilor ce trebuiesc acordate poporului ; 29iul46 din ordinul ministrului de interne au fost arestate numeroase persoane,unii membri ai partidului liberal si nationaltrnesc, sub nvinuirea c au fcut parte din organizatii subversive si c ar fi uneltit n contra sigurantei statului. Partidele istorice protesteaz si cer convocarea Consiliului de ministri pentru a se discuta acest caz. (Printre nvinuiti generalul Rdescu, gr Aldea, care a avut o activitate binecunoscut n vederea proclamrii armistitiului, arestnd pe generalul Antonescu si alte personalitti.Se vede din actiunea ntreprins de guvern c vrea s compromit si partidele istorice, spernd astfel c vor reusi n alegeri ; 25iulie46 La noi n tar, din ordinul ministrului de interne au fost arestate nc mai de mult numeroase persoane, dintre care unii sunt membri ai partidului liberal si national-trnesc, sub nvinuirea c au fcut parte din organizatii subversive si c ar fi uneltit n contra sigurantei statului. Partidele istorice protesteaz si cer convocarea Consiliului de ministri pentru a se discuta acest caz. (Printre cei nvinuiti se afl si generalul Rdescu, azi fugit din tar, generalul Aldea, care a avut o activitate binecunoscut n vederea proclamrii armistitiului, arestnd pe generalul Antonescu si alte personalitti. Se vede bine, din actiunea ntreprins de guvern mpotriva acestor personalitti, c vrea s-i compromit si s compromit si partidele istorice, spernd astfel c vor reusi n alegeri). La Trgoviste, partidul national-trnesc local a avut adunarea unui comitet pentru a discuta n vederea alegerilor. Btusi ai guvernului au intrat, au lovit pe cei prezenti ; zece din cei loviti sunt grav rniti si internati n spital . Partidul naional liberal si cel nat.-trnesc au protestat mpotriva promulgrii legii electorale menit s nlesneasc frauda pe ntreaga scar a operatiunilor electorale, de la ntocmirea listelor si pn la totalizarea si proclamarea voturilor . Atasez aici protestul tiprit n ziarul Liberalul aprut la 14 iulie.Prigoana mpotriva partidelor istorice ntreprins de guvern continu. Zilele trecute, fiind convocat o ntrunire a partidului national-trnesc n Craiova (Sala Select), comunisti narmati cu rngi si arme au cutat s mprstie pe cei ce luau parte, lovind pe unii din ei. ;aug46cettenii americani aflati n Romnia sunt nstiintati s prseasc aceast tar pn la o oarecare dat si s se repatrieze;5sept46 Ieri, ziarul Liberalul a aprut publicnd, n locul articolului de fond din prima pagin, o dare de seam sportiv. Articolul ce trebuia tiprit acolo a fost

38

complet nlturat de cenzur. In interiorul ziarului, redactia si cere sucuze c apare sub aceast form (nu poate spune nici mcar c a fost cenzurat) din cauz de fort major. Iar convocri de ntruniri ale opozitiei sunt aproape imposibile ; atunci cnd oamenii reusesc s se adune, elemente comuniste narmate risipesc adunarea care nu se poate apra cu minile goale.; 21sept46 Ieri s-a ntors n tar de la Paris delegatia romn pentru pace si a fost primit cu mare alai nc de la granit ; s-au tinut attea discursuri si s-a nftisat faptul recunoasterii de ctre Comisia teritorial a Conferintei de pace ca fcnd parte din Romnia n asa fel, ca si cum guvernul actual ar fi cptat acum pentru prima dat Transilvania pentru Romnia, si c drepturile noastre asupra ei n-ar fi fost recunoscute prin nssi Conventia de armistitiu ! S-a profitat de aceast ocazie pentru a se preamri activitatea actualului regim si de a se ataca clicele reactionare , adic opozitia trnist si liberal ; 6oct46 guvernul declar pe Ion Mihalache, fruntasul national-trnist, nedemn de a fi alegtor si de a fi ales,ca motiv c ar fi cerut s fie trimis ca voluntar n rzboiul mpotriva Rusiei. Cel nlturat a protestat nDreptateaartnd c nu a cerut s fie primit ca voluntar n rzboi, ci a fost chemat, punndu-i-se n vedere s treac la statul major al armatei;c el,ns,pentru anume motive,nevoind s fac servicii la statul major, a cerut s fie trimis pe frontul de lupt; oct46 Ministrul romn la New York a fost primit de presedintele Truman. Acesta, ntre altele, i-a spus : Guvernul Statelor Unite (n conferinta de la Yalta etc.) s-a strduit s contribuie la refacerea unei Romnii independente sub un guvern reprezentativ, exponent al vointei populare. De aceea, guvernul Statelor Unite a primit cu satisfactie asigurarea guvernului romn c alegerile viitoare vor fi libere si echitabile. Aceast asigurare constituie o baz pentru recunoasterea din partea Statelor Unite. Guvernul si poporul Statelor Unite vor urmri cu interes continuu evenimentele din Romnia, dorind s vad crearea unor conditii care s permit Romniei s colaboreze ca membru activ al Natiunilor Unite ;17oct46 : Guvernul romn a fixat ziua de 19 noiembrie ca dat a alegerilor. La radio Londra s-a comunicat c Iuliu Maniu a naintat un protest reprezentantilor Statelor Unite si Angliei la Bucuresti, artnd c prin metodele ntrebuintate, guvernul tinde s falsifice alegerile ; astfel nscrierea alegtorilor s-a fcut pe foi volante n loc de registre ; c listele electorale au stat afisate numai 2 zile, astfel c cettenii nu au putut lua cunostint dac sunt sau nu nscrisi, sau dac aceleasi persoane sunt nscrise de mai multe ori, pentru ca astfel s poat face contestatie etc. Atasez aci o tietur din ziarul Liberalul n care e tiprit ntmpinarea lui Mihail Romniceanu, delegatul n guvern al partidului liberal, adresat Consiliului de ministri, prin care protesteaz mpotriva felului n care s-au desfsurat si se

39

desfsoar operatiile de pregtire a alegerilor;22oct46 am vzut n localul postei, adic n interiorul unei administratii publice, numeroase afise mari de propagand politic, ridicnd n slvi regimul de la putere si insultnd opozitiaam vzut un tablou mare cu un tran n marginea unei pduri de brad, artnd cu mna spre un mgar zugrvit nu departe de el ; dedesubt st scris : iat cine va vota pe Maniu. Dup cum se vede tabloul i face mgari pe toti cei care vor vota cu opozitia. Dar ei nu se multumesc cu asemenea afise si lozinci rspndite n toate felurile si n toate locurile, - au mai scris si pe peretii nalti ai caselor cu litere de o jumtate de metru spre exemplu : Votati cu Blocul Popular Democratic dac vreti s aveti belsug . (Cettenii se ntreab nedumeriti : de unde va veni acest belsug ? Cci pn acum, sub acest guvern mergem din ce n ce mai ru).23oct46Ziarele Liberalul si Dreptatea , sosite azi la Craiova, public un Legmnt ntre partidele national liberal, national trnesc si social democrat independent (C.Titel Petrescu), pentru aprarea liberttii alegerilor .29oct46 Cine vine din oras vede pe frontispiciul grii protretul mare n culori al lui Gheorghiu-Dej, ministrul comunicatiilor, comunist. Dar portretul la gri nu e de ajuns ; pe zidurile ce nconjoar diferite ateliere ale cilor ferate, am vzut scris cu litere de un metru : Triasc tov. Ministru Gheorghiu-Dej . De cnd exist Tara Romneasc, sub vechile partide oligarhice si reactionare nu s-a pomenit o asemenea reclam. Ministrii comunicatiilor se relevau prin realizrile lor. Vznd aceast reclam, oricine s-ar fi asteptat s vad cel putin realizri pe msura ei. Ei bine, aceste realizri nu sunt numai nule, sunt dezastruoase. Att trenul nostru, care a plecat cu att de mare ntrziere, ct si un alt tren de persoane ce pleca spre Bucuresti, aveau trei sferturi din geamuri sparte iar n unele vagoane curgea prin acoperis apa de ploaie. Pentru ca s se apere de curentul rece al acestor zile de frig prea timpuriu, unii cltori cutau s acopere ferestrele fr geamuri cu pturi din care unele erau rupte, cci cine mai poate acum s-si cupere pturi noi ? Iar ca culme a ndrsnelii acestor oameni care aflndu-se la guvern nu au fcut nimic pentru tar, din contr au dus-o la un adevrat dezastru, pe toate vagoanele sunt scrise lozinci ca acestea : Triasc guvernul D. Petru Groza si Votati soarele (semnul blocului partidelor zise democrate de la putere). Ii dai omului un vagon n care n timpul cltoriei i poate aduce moartea si-i ceri s te voteze ca si cum l-ai plimba n puf.()In T. Severin, ca si n Craiova, toti peretii si toate ferestrele sunt pline cu lozinci si manifeste care ndeamn pe cetteni s voteze soarele guvernului. Trebuie s se fi cheltuit milioane cu aceast reclam. Locuitorii sunt indignati c li s-au murdrit zidurile si ferestrele. Niciun semn, niciun manifest al opozitiei nu se vede nicieri. O timid ncercare

40

n acest fel e urmrit, iar inscriptia stears :6noi46 : Vd din ziarul Timpul c n Bucuresti au sosit ctiva ziaristi americani pentru a vedea modul cum se prepar si cum se vor face alegerile. Se spune c vor mai veni si altii. Ei vor avea ocazia s vad chiar de acum c propaganda pentru alegeri se face numai de regimul de la putere, iar opozitia e mpiedicat complet. 8noi46Ieri am fost la gar pentru a depune o petitie la secretariat, creznd c cel putin gara va lucra. Ins toate birourile erau nchise, afar de miscare. Cu aceast ocazie am vzut sub portretul mare n culori al lui Gheorghiu Dej, asezat n partea de sus a peretelui grii cu fata spre oras, s-au asezat alte dou tablouri : unul, n dreapta, al lui Petre Groza, altul n stnga, mic, al Regelui Mihai. De aici se vede importanta pe care acest regim comunist o d regelui trii, rege pentru care de altfel imensa majoritate a trii are un adevrat cult ;14noi46 Gazetarii strini, printre care si cei ai Statelor Unite, veniti n Romnia n scopul de a observa strile din aceast tar si mai ales modul cum se pregtesc alegerile, s-au prezentat pn acum ministrului liberal din guvern, Romniceanu, si apoi sefului partidului liberal, Dinu Brtianu, cu care au avut convorbiri. Desigur c vor lua si prerea lui Maniu.Alaltieri a nceput s se libereze n Craiova crtile de alegtor. Am luat si eu cartea de alegtor, a mea si a sotiei mele. Am constatat ns c liberarea lor se face cu mult greutate, ntru-ct, desi carnetele cu srti de alegtor sunt formate dup litere, totusi numele nu sunt arnajate ca ntr-un dictionar, astfel c functionarii ce le libereaz sunt nevoiti uneori s rsfoiasc 10-15 carnete, pn ce dau de numele celui ce vine s cear cartea. ;16noi46 Spicuiesc din Liberalul de azi, organul Partidului National Liberal : Iuliu Maniu, presedintele partidului national trnesc, a primit alaltieri pe reprezentantii presei strine, crora le-a nmnat o declaratie scris asupra situatiei politice din tar si cteva documente revelatoare n legtur cu cele nftisate. Ziaristii strini, spune mai departe nota din ziar, au participat ntrun numr deosebit de mare la aceast conferint de pres si, dup ce au luat cunostint de textul d-lui Maniu si de documentele aneze, au pus ntrebri numeroase presedintelui partidului national trnesc. Gazetarii din toate prtile lumii, se spune mai departe, au urmrit cu viu interes problemele discutate, plecnd cu impresia c cele trei partide de opozitie reprezint adevrata democratie.Intr-o alt not din ziarul Liberal se spune : Ziaristii strini cu o experient ndelungat si cu obiceiurile de a vedea numai dect miezul lucrurilor, iar nu fatada lor, sunt de pe acum impresionati de cele constatate n faza imediat premergtoare scrutinului. Pe lng pozitia guvernului si dispretul pe care n mod firesc l atrag asupra lui metodele frauduloase si practicile rusinoase pe care ntelege s le ntrebuinteze, este n joc si reputatia poporului romn care nu trebuie s ajung de rsul lumii civilizate.

41

In sfrsit, acelasi ziar d un exemplu gritor de felul n care se face distribuirea crtilor de alegtor, urmndu-se scopul precis de a mpiedica pe cetteni s ajung la urn. Astfel la circa 15 din Sectorul Negru, ntr-o or si jumtate abia s-au liberat crti de alegtor la 7 persoane.La Craiova acelasi lucru se petrece, dup cum deja am notat. Un lucrtor mi spunea c a fost dou zile la rnd s ia cartea de alegtor si nu a putut. Astzi la radio s-a comunicat c ministrul Ptrscanu a dat ordin ca ast sear s se ncheie la comisiuni liberarea crtilor de alegtor si s se mpart crtile la domiciliul cetteanului ! (Cred c pn ast sear cnd operatia se ncheie, nu s-a liberat nici mcar 40% din crtile de alegtor) ;Luni18noi46 Pentru a vedea modul n care guvernul romn pregteste alegerile care vor avea loc mine, atasez aici o foaie dinziarul Liberalul, n care se afl publicat : un apel prin care presedintii partidelor national liberal, national trnesc si social democrat independent, l adreseaz tuturor trilor democrate, artnd ce se petrece n Romnia cu ocazia aceasta, precum si un protest al acelorasi presedinti adresat primului ministru romn. In afar de aceste documente, se mai public n jumtatea ziarului neatasat aici, urmtoarele informatii privitoare tot la modul cum se prepar alegerile : a) pentru majoritatea sectiilor de votare s-au delegat ca presedinti, n loc de magistrati, agenti devotati de-ai guvernului ; astfel n jud. Dolj din 110 sectiuni numai 40 vor fi prezidate de magistrati ; b) numai tipriturile pentru propaganda comunist au costat pn acum 17 miliarde, bani luati din averea statului sau a particularilor ; c) Statele Unite si Marea Britanie au naintat guvernului romn o nou not privitoare la msluirea alegerilor din Romnia, Guvernul romn, zice ziarul, a crezut c poate respinge notele anterioare invocnd n mod ftarnic principiului neamestecului n afacerile interne ale Romniei. Notele remise acum guvernului romn contin rspunsul celor dou puteri aliate la atitudinea provocatoare adoptat de reprezentantii regimului bepedist ; d) au fost mbrcati n uniforme de jandarmi pentru a fi trimisi la sectiilede votare, numerosi comunisti ;22 noiembrie46Marti 19 Noiembrie au avut loc n Romnia alegeri generale. Se stie nc de mult ce vrea poporul : el vrea izgonirea acestui regim de anarhie si scandal, pe care-l urste din tot sufletul. La orase nici cinci la sut, la sate nici unu la sut nu ar fi fost pentru mentinerea lui. Cu ori si cine ai fi stat de vorb, din orice localitate si orice profesiune ar fi avut, cuvntul lui nu era altul dect : cnd scpm de sleahta asta ? Am vzut n fata localurilor de vot brbati si femei, intelectuali, modesti comercianti sau lucrtori asteptnd ceasuri ntregi, s-si depun votul, n dorinta neclintit ca astfel s se ajung la schimbarea situatiei n tar. O femeie si exprima ctre alta teama, dup ce asteptase toat ziua (era ora 4 p.m.) s nu cumva s se nchid urnele nainte de a vota si ea. Mai

42

ales ideea de a vota ochiul (semnul partidului n.t. Maniu) s-a ntins ca un prjol.Cnd seara s-a nceput numrtoarea voturilor s-a vzut c rezultatul pentru regimul de la putere e dezastruos. Cu toate amenintrile si fraudele de pn aci, regimul nu ar fi putut obtine nici 20% din voturi. A fost pentru ei o deziluzie faptul c mare parte din nsisi lucrtorii de la cile ferate si de la Malaxa, precum si soldatii, care au votat n sectii separate ca s poat fi controlati (soldatii n cazarm), au fost contra lor.Era de asteptat ca a doua zi s se comunice victoria n alegeri a opozitiei. Dar surprinderea si indignarea a fost fr

margini cnd prin radio si alte mijloace s-a comunicat c guvernul a obtinut n alegeri peste 80% din voturi. Rezultatele au fost complet
falsificate, svrsindu-se astfel cea mai vast escrocherie ce s-a vzut vreodat. Dar desigur nu fr consecinte se batjocoreste astfel vointa poporului. Cei care voiesc s detin puterea mpotriva vointei acestui popor, au aflat acum si mai bine pe ce baz stau.Ziarul Liberalul aprut azi dup dou zile de neaparitie, ntr-un articol intitulat Impotriva vointei poporului , are aceste aprecieri privitor la rezultatul alegerilor : Nesocotirea permanent a vointei populare, batjocorirea constant a idealurilor celor mai curate ale poporului nostru, actele de samavolnicie si abuzurile revolttoare pe care n tot timpul celor aproape doi ani de dictatur, le-a svrsit regimul actual, toate acestea

contribuie s fac din acest guvern, cel mai urt, cel mai detestat dintre toate cte au crmuit vreodat tara romneasc. Si regimul si d seama
ndeajuns de valul de ur si de dispret, care de pretutindeni se ridic nvalnic mpotriva lui si a partizanilor lui . Vorbind apoi de toate abuzurile pe care regimul le-a svrsit nainte de alegeri n vederea lor, adaug : Munc inutil : pierdere de vreme. Fiindc vointa poporului nu va putea fi niciodat nfrnt. Si mpotriva vointei drze si hotrte a neamului nostru de a-si recpta dreptrile si liberttile,toate eforturile guvernului se vor spulbera ca o frunz n btaia vntului. ;24noi46 Partidul national trnesc si liberal si-au retrasdin guvern pe cei doi ministri, Hateganu si Romniceanu.In privinta rezultatului alegerilor, iat ce scrie Dreptatea , organul partidului national trnesc Maniu:S ne exprimm revolta si protestele noastre vehemente mpotriva modului cum s-au fcut alegerile, iat un lucru ce nu ne e ngduit. Asa fiind, vom lsa ca cettenii acestei tri s-si fac singuri, n forul lor, aprecierile de rigoare, cci, n definitiv, aici opresiunea si cenzura rmn neputincioase. Cele mai mari dureri sunt totdeauna mute. Nu se strig pe strad. Poate din aceast cauz sunt si mai impresionante ;26noi46 Guvernul romn a dat opozitiei 10% din voturi (adic invers de cum a fost n realitate). Astfel din peste 400 de locuri n parlament, au fost date national trnistilor 30 locuri, iar liberalilor (Brtianu) 3 locuri pe toat tara. (Dinu Brtianu a fost considerat ca nereusit, iar I. Mihalache de la

43

trnisti nici mcar nu a putut candida, cci n cele din urm a fost exclus ca nedemn). In schimb s-au dat maghiarilor mai multe locuri dect trnistilor ;27noi46Radio-Londra a comunicat ieri c Statele Unite si Anglia nu recunosc ca valabile alegerile din Romnia . Un comunicat al sefilor partidelor de opozitie publicat n Liberalul de azi constat c guvernul si-a ticluit prin fraud si teroare rezultate n flagrant opunere cu realitatea si cu vointa corpului electoral si c prin urmare consider alegerile efectuate ca nule si neavenite.In acelasi ziar se aduce un omagiu partidului national-trnesc care sub

conducerea nteleapt, de o hotrre si energie de pe acum legendare a marelui su presedinte Iuliu Maniu, si-a dovedit nc odat caracterul
su de vesnic si nenfricat lupttor . 4dec46In ziua de 1 decembrie s-a deschis asa zisul parlament romn. Din drile de seam publicate n toate ziarele pe care le-am citit, rezult c reprezentantii diplomatici ai

Angliei si Statelor Unite nu au luat parte la deschiderea acestui parlament, la care reprezentantii diplomatici ai altor tri, si mai ales
foarte numerosi acei ai Rusiei, au fost totusi prezenti.Regele a citit mesajul n care se arat viitoarea activitate a parlamentului, ca etatizarea bncii nationale, legiuiri economice etc. In acelasi mesaj se vorbeste despre o nesovit aprare a propriettii.Niciunul din reprezentantii opozitiei nu va lua parte la lucrrile acestei camere care s-a ales singur, nici mcar pentru a discuta validitatea alegerilor. 5dec46Abea s-a scos deputat de guvern, doctorul Nicolae Lupu a ncetat din viat acum dou zile. Iat ce spune despre el, ntre altele, ziarul Liberalul de azi : In memoria opiniei publice, Nicolae Lupu va rmne, nu bepedistul de ieri, ademenit si nselat de comunisti, ci oratorul vijelios si pasionat pentru cauza adevratei democratii, omul care, n ndelungata sa carier politic, si-a putu avea scderile si ambitiile mrunte, dar care a fost un mare iubitor de tar si un mare aprtor al intereselor neamului su. S-i fie trna usoar ;7dec46 Mihail Sadoveanu a fost ales presedinte al Parlamentului. Cu aceast ocazie iat, ntre altele, ce a gsit el de cuviint s spun : Am fost chemat aci la cel dinti parlament democratic al Romniei ; cel dinti parlament care nu ne-a chemat s auzim vorbe ( !!), cum din nefericire s-a ntmplat n trecut, ci este chemat s realizeze( !!) . La aceast lips de bun cuviint nu s-ar fi asteptat poporul romn din partea unui att de mare scriitor. Pcat de trecutul si de aureola cu care se nconjurase ! Fat de o asemenea cuvntare, ziarul Liberalul face urmtorul comentariu : Vorbind astfel, tovarsul maestru s-a dovedit cel putin ingrat. Cci tovarsul Sadoveanu a fost cndva presedintele Senatului, sub un guvern reactionar-mosieresc. Si a ncasat pe atunci cum ncaseaz si azi ().13dec46Iuliu Maniu, acum cteva zile, a fcut noi declaratii reprezentantilor presei strine. Conferinta a durat

44

dou ore n care timp seful partidului national trnesc a dovedit cu documente autentice falsificarea alegerilor. In acealsi timp, Dinu Brtianu, seful partidului liberal, a nmnat reprezentantilor Angliei si Statelor Unite noi memorii.15dec46 De mai bine de o sptmn n fiecare zi, ziarul Liberalul cere guvernului s explice cum se face c, n preziua deschiderii parlamentului, cu o grab susceptibil ce multe si legitime bnuieli , ministrul de pe atunci al comunicatiilor Gheroghiu Dej ( azi la Econ. National), printr-un decret-lege, a autorizat Directia Drumurilor s contracteze fr licitatie public, adic prin derogare de la principiile legii contabilittii pulbice, lucrri de drumuri, cu un numr de 6 societti bine determinate, n valoare de 682 miliarde lei. Pn azi guvernul nu a rspus nimic. De cteva zile din nou se d pine n Craiova. Sunt zile n care nu se s nimic, iar altele n care se d ratia redus la jumtate. Citesc n ziare c n Bucuresti e aceeasi situatie. Si n timp ce romnii nu au pine, zecile de mii de rusi din Craiova, cu sotii si copii, nu numai c sunt hrniti din belsug, dar ei trimit si n tara lor lzi cu alimente. Astfel maiorul rus ce st la noi cu sotia a trimis n timp de 5 sptmni 14 ldite din scnduri de brad continnd fin bun si alte alimente. Acum trei zile a nins putin. Temperatura a sczut la 8-9 grade sub zero. 17dec46Printr-o dispozitie a guvernului, ratia de pine a fost sczut la 250 grame pe cap de om, de la 300 grame. Stim ns c nici aceste 250 grame nu se vor da dect de 2-3 ori pe sptmn. In piat rar cnd se gseste la cte o tranc, un kg de fin de porumb cost 6000 lei. Guvernul a obtinut dup alegeri in decret de amnistierea falsurilor, deci si-a acelora ce au fost svrsite cu ocazia alegerilor. Nu s-a vzut niciodat pn acum ca falsurile s fie amnistiate ; 19 ian47 In ziarul partidului national trnesc Dreptatea s-a publicat la 18 decembrie 1946 un manifest al lui Iuliu Maniu ctre natiunea romn, manifest care apoi a fost republicat n ziarul aceluiasi partid, ce apare la Craiova, intitulat Brazda nou cu data de 15 ianuarie 1947. Ctre voi milioane de cetteni, si cettene, spune manifestul, - care cu sufletul nclzit de dragoste de Neam si Tar, v-ati dus la urne s spuneti vointa voastr cinstit despre felul cum trebuie si de ctre cine trebuie crmuit aceast tar, ne ndreptm cuvntul nostru de multumire si admiratie . Urmeaz mai departe samavolniciile slbatice ale guvernului fat de opozitie, falsificarea alegerilor. Cu toate nelegiuirile lui, guvernul nu a fost n stare s stoarc majoritti. Guvernul a czut n alegeri. Lumea ntreag cunoaste vointa adevrat a Trii, cunoaste minciuna si frauda guvernului. Se stie c parlamentul lui nu poate lega destinele neamului . Atasez aci foaia cu acest manifest epocal, pentru a se vedea cuprinsul lui ntreg ;

45

B.eliminarea si distrugerea opozitiei :16oct44 : In tar la noi, partidul national trnesc (care de curnd, ntr-o editie special a ziarului Dreptatea , si-a publicat manifestul su program), convocase pentru ieri dimineat o ntrunire public n Bucuresti, la care urma s ia parte un mare numr de cetteni din Bucuresti si un impozant numrde trani, pentru a arta astfel de ce popularitate se bucur acest partid n masele poporului si a opune astfel o contr fortei partidelor comunist si socialist.In ultimul moment ns ntrunirea a fost contramandat, se pare n urma unei sugestii de la Moscova, care de altfel ar fi sftuit s nu se mai permit nici un fel de ntrunire, pentru nici un partid politic. 23 oct44 :Ziarele comuniste si socialiste continu s strige mereu : Jos guvernul de pro-fascisti ! Oamenii care au hotrt izgonirea nemtilor din tar si ncheierea armistitiului cu puterile aliate sunt numiti fascisti !In ziarul Curierul aprut azi, n articolul de fond n care se combat metodele comunistilor si socialistilor din tara noastr, se pune ntrebarea, de ce nu se poate ajunge cu aceste partide la o ntelegere si se rspunde astfel : Rspunsul e simplu : din pricina tonului n care se poart discutiile, a metodelor de afirmare ntrebuintate La una din familiile noastre politice se vorbeste tare, prea rstit. Tonul, totdeauna de comand, nu admite contradictie si nu tolereaz alte opinii. Mai ru : n pres, n adunri, n sindicate se face uz de amenintri. La nevoie stau gata batalioane de grzi narmate nu numai cu patriotism, ci si cu revolvere.Intoleranta, amenintarea si revolverul constituie o metod de lupt politic numit teroare. Proprie dictaturii, ea este n contrazicere cu esenta democratiei .In ziarul partidului liberal Viitorul se public azi o declaratie a sefului acestui partid, Const. I. C. Brtianu, adresat trii, n care, dup ce se arat c n momentul de fat sunt probleme urgente si importante de rezolvat, c restabilirea comunicatiilor feroviare, telegrafice, telefonice, ct si cele rutiere, autovehicole si crute, apoi alimentarea populatiei, muncile pentru strngerea si facerea recoltelor, spune ntre altele : Ordinea interioar trebuie mentinut. Nu se poate permite dezvoltarea curentelor anarhice, nici terorizarea populatiei pasnice prin grzi narmate. Pe linistea interioar este bazat putinta de ndreptare n tar .Vorbind apoi de noi mproprietriri, C. Brtianu declar s mproprietrirea se va face n regiunile unde se vor gsi terenuri disponibile, ar fi o nseltorie s fgduim pmnt la milioane de oameni cnd tot ce s-ar putea expropria nu reprezint nici 10 % din numrul celor ce s-ar crede ndepttiti la mproprietrire .Arat apoi ce trebuie fcut pentru munctiorii de la sate si orase, prin exploatri rentabile. Tendinta noastr trebuie s fie s ridicm clasele de jos prin proprietatea exploatrilor n care lucreaz si prin cultur, iar nu prin coborrea nivelului celorlalte clase. Nu ne trebuie egalitate n srcie .

46

Iar mai departe : credem c e bine ca n aceste vremuri de fierbere si supralicitatie, s se aud un cuvnt mai cumptat si mai msurat ; 30 oct44 :Ieri a avut loc o mare demonstratie a national trnistilor din Capital la care, dup cum se spune n ziarele aprute astzi, au luat parte zeci de mii de cetteni. Cuvntrile s-au tinut n slile Aro si Scala , iar cettenilor de afar li s-a transmis prin megafon. Au vorbit dr. N. Lupu, presedintele organizatiei din Capital, Ion Mihalache, Iuliu Maniu, Mihai Popovici. :29noi44 ;Un incident, repetabil de altfel, petrecut n comuna suburban Aprtorii Patriei, n care un plutonier major ajutat de ctiva soldati au tras cu pustile la o serbare muncitoreasc din acea comun (nu se stie care a fost cauza care a dus la acest act) si au omort doi muncitori ai au rnit altii, a avut urmri foarte grave. S-a cutat a se face din acest incident o crim politic si, ca urmare, partidele de stnga au convocat ieri mari adunri n piata Victoriei si au manifestat mai ales mpotriva ministrului de interne Penescu (national-trnist), fcndu-l rspunztor de acest act.In acelasi timp, dup cum se public n ziare, o delegatie a sindicatelor de muncitori a mers la primul comisar adjunct al poporului pentru afacerilor strine al Rusiei, A. I. Vsinski, care se afl nc n Bucuresti, si s-au plns de situatia din tara noastr, nvinuind partidele politice istorice (cel liberal si national-trnesc) si mai ales pe seful nationaltrnistilor, Maniu (acel care se stie c a fost sufletul miscrii iesirii din Ax si ncheierii armistitiului cu Statele Aliate), c sustin si acoper pe asasini, spunnd apoi ntre altele : Astzi poporul romn este pus n imposibilitate de a-si ndeplini datoria fat de aliati, deoarece si n actualul guvern sunt oameni care mpiedic aceasta :28 ian45Din cuvntarea publicat ieri a primului ministru se deducea c guvernul, astfel cum e compus azi, lucreaz n liniste si n ntelegere.Astzi, ns, toate ziarele public Programul de guvernare al Frontului nationaldemocrat (partidele de stnga), prin care aceste partide, sustinnd c partidele liberal si national-trnesc fiind compuse n mare parte din elemente reactionare cu care nu se poate guverna, cer un guvern adevrat democrat , compus numai din elemente ale partidelor de stnga. Printre punctele de program ce vor s aduc la ndeplinire, n afar de participarea la rzboi, mplinirea conditiilor de armistitiu, se mai prevede confiscarea pmntului ce depseste 50 hectare al mosierilor. Pretul pmntului confiscat se fixeaz la o sum egal cu valoarea recoltei pe un an, pltit ns statului de trani n timp de zece ani.Cltoria ministrului de comunicatii, Gheorghiu-Dej, la Moscova, se pune n legtur cu intensificarea acestei miscri ;11feb45Seful acuzatorilor publici la Tribunalul pentru judecarea celor vinovati de dezastrul trii a fost numit Ilie Lungulescu, consilier la Curtea de Casatie ; la Tribunalul pentru judecarea criminalilor de rzboi N.

47

Moiseanu, consilier la Curtea de Apel Bucuresti.Prin ultimele miscri n magistratur, a fost naintat prim presedinte al Curtii de Casatie dl. Davidescu, care fusese naintat de curnd presedinte. Apostolide, procurorul general, a trecut, dup cererea sa, presedinte la s. III a Cas. ; procuror general a fost numit consilierul Mircea Possa. La s. II a fost naintat consiler Longhin, presed. La C. de apel Buc.A fost pus n disponibilitate Gh. Giugiuc, fost procuror la acea Curte.In ziua de duminic 11 februarie, primul ministru, gen. Rdescu, n fata unei adunri la Aro , retransmis prin radio, a tinut o cuvntare despre situatia politic intern. A artat cu aceast ocazie s partidele de stnga vor s ia hotrri n numele ntregii tri, spre ex. n chestia agrar si altele, fr a tine seama de prerea celor dou partide istorice, nat.trnesc si liberal. A artat cu aceast ocazi c acele partide de stnga, ce se numesc democrate , opresc cnd vor aparitia ziarelor celorlalte partide, cum s-a ntmplat spre ex. cu ziarul Dreptatea , a crui aparitie a fost suspendat fiindc lucrtorii tipografi, desigur n urma ordinelor sefilor lor, nu au mai voit s-l tipreasc.A doua zi, luni la ora 12, primul ministru a tinut la radio o nou cuvntare n care a cutat s restabileasc unele fapte, spre ex., de ce cuvntarea sa de ieri nu a fost tinut n sala Scala , unde era anuntat, ci la Aro : pentru c Scala a fost ocupat cu mult nainte de membri ai partidelor de stnga, care nu lsau s intre si alti cetteni ;20feb45Cu ziarul Viitorul al partidului liberal, care are reprezentanti n guvern, s-a petrecut acelasi lucru care s-a petrecut cu ziarul Dreptatea al partidului national-trnesc nu mai apare din cauz c lucrtorii tipografi, din ordinul conducerii F. N. D.-ului (front national democrat, compus din partidele de stnga), nu vor s-l mai tipreasc. Astfel c cele dou partide istorice au rmas fr pres.Astzi pe toate tramvaiele au fost lipite afise pe care este tiprit cu litere mari : S plece Rdescu ( Rdescu este generalul, seful guvernului) ; Jos cu saboteurii din guvern (adic joscu reprezentantii din guvern ai partidelor liberal si national-trnesc).Din ziarul Semnalul , aprut azi dup-amiaz, aflm c primul ministru, generlul Rdescu, a luat, n legtur cu criza politic, o msur de mn forte : a supus Suveranului, care l-a semnat, decretul prin care toate cele trei subsecretariate de la Interne au fost suprimate. Ziarul adaug c aceasta este o lovitur care priveste direct pe Teohari Georgescu, unul din subsecretarii de stat (comunist, care a atacat prin pres pe primul ministru, care e si ministru de interne) ; aflm de asemenea c Iuliu Maniu a fcut presei o declaratie, despre care numitul ziar spune c e un fulminant atac la adresa F. N. D.-ului, care trebuia s apar azi n ziare, dar care nu a aprut (desigur acelasi ordin ctre lucrtorii tipografi de a nu-l tipri) ;21feb45La Uzinele Malaxa trebuia s se aleag un comitet

48

de fabric. Muncitorii fiind mprtiti n dou tabere, una pentru vechiul comitet si alta pentru alegerea unui nou comitet, s-au produs ncierri n care s-a fcut uz de arme, fiind rnit grav cu aceast ocazie presedintele Confederatiei muncii si alti lucrtori, din care unu a murit.O ncierare ntre muncitori, fr politie si fr armat prezente, si totusi ziarele de stnga fac rspunztor de aceste incidente pe primul ministru (din cauza discursului ce a tinut) si pe Maniu !Citesc n Semnalul aprut azi dup-amiaz : Tipografia national-trnist din Calea Dorobanti, unde se tipreau declaratiile fcute presei de d. Iuliu Maniu, a fost asaltat si tiprirea mpiedicat .27feb45Nici unul din ziarele aprute ieri si azi (nici chiar ziarele presupuse impartiale cum e Universul ) nu au publicat mcar un cuvnt despre comunicarea fcut la radio de primul ministru, general Rdescu, asupra evenimentelor de smbt. In schimb, toat presa de stnga si mare parte din cea presupus independent atac pe primul ministru, acuzndu-l de cele ntmplate.Partidul liberal, nemaiputnd scoate un ziar al su, a lipit pe ziduri un comunicat prin care atac metodele si faptele F. N. D. Se acuz aceast grupare de toate dezordinile ntmplate n Capital si n tar de ctva timp, pune n sarcina sa incidentele sngeroase de smbt, cnd ei au provocat trgnd focuri asupra Palatului Regal, n camera de lucru a primului ministru de la Ministerul de interne, si n grupuri de oameni ce manifestau pentru ordine. Ii mai acuz c nu respect nici unul din principiile democratice : libertatea cuvntului, libertatea presei, libertatea exprimrii prerilor n sindicate etc. si c ei, criticnd vechea dictatur, tind spre una tot att de periculoas. 28feb45Ziarele de ieri au publicat o declaratie a 6 generali, printre care Rscanu, Dmceanu etc., 3 colonei si 1 maior, prin care se arat c fat de declaratiile primului ministru, general Rdescu, fcute n seara de 24 febr. 1945 la posturile de radio, se desolidarizeaz de actiunea si declaratiile lui.Am fost informat azi c acesti ofiteri au fost pusi n dispoibilitate.Ieri a sosit n Capital A. I. Vsinski, primul loctiitor al Comisarului poporului pentru afacerile externe ale Rusiei sovietice. A venit oare pentru o mpciuire sau pentru a sustine elementele de stnga si actiunea lor ? ;2 mart45Colegii care au ascultat asear Radio Londra au auzit spunndu-se c situatia din Romnia va fi piatra de ncercare pentru modul cum se va comporta Rusia n Romnia n vederea executrii ntelegerii de la Yalta (guvern cu reprezentanti din toate partidele, libertatea presei etc.)Pe strad, acum, n locul rarelor patrule, de cte 2 soldati narmati, romnesti ce fceau paz, se vd acum, de cnd armata romn a fost dezarmat, patrule narmate rusesti. ;24iun45In tar, o lips complet de libertate si de putint de critic, oricine ar ndrzni, ct de respectuos, s fac unele observatii, ar fi imediat arestat ca fascist. Cci cine, azi, nu e cu guvernul si nu laud actiunile lui, orict ar fi de

49

democrat, e numit si tratat ca fascist. Cele 2 partide de sub sefia lui Maniu si Brtianu sunt n situatia de a nu putea spune un singur cuvnt. Si, nici o sperant de nicieri. Ti se pare c te-ai nfundat ntr-o mlastin de unde nu poti s iesi n nici o directie, unde nu ti de ntinde o mn de ajutor ca s fi dus spre orizonturi mai blnde si mai dttoare de sperant ;2iul.45 Abia s-a terminat un congres al Frontului plugarilor , grupare condus de primul ministru Groza, si a ncepu un congres al partidului liberal condus de Ttrscu. Acesta, convocnd cadrele ntregului partid liberal, tinde s devin conductor al acestui partid. Nu am aflat ns dac s-au prezentat la congres si liberali din partidul condus de Const. Brtianu. Programul partidului su, expus de Ttrscu, este, n linii generale, urmtorul : respectarea propriettii individuale, rurale sau urbane. Programul partidului national liberal este mpotriva oricrei confiscri si a orice exproprieri urbane sau rurale, socotind formula exproprierii complet epuizat odat cu rezolvarea problemei agrare fcut prin ultima lege a guvernului nostru. Consider apoi capitalul individual ca o necesitate si ca un instrument de propsire a colectivittii. E ns mpotriva excesului si a abuzurilor capitalului. Partidul national liberal rmne legat de asezmintele democratiei parlamentare si sociale. Voieste, de asemenea, o nfrtire cu nationalittile conlocuitoare etc. In politica extern : cu fata la rsrit, ntelegerea cu Natiunile Unite, mai ales cu Franta.E ns ntristtor faptul c, att primul ministru Groza, la congresul gruprii sale, ct si Ttrscu, au adus diferite acuzatii partidului national trnesc de sub conducerea lui Iuliu Maniu si fractiunii liberale conduse de C. Brtianu. Si, mai ales asupra lui Iuliu Maniu s-au aruncat cu mai mult furie, tgduindu-i-se chiar meritul de a fi fost unul din promotorii armistitiului.Si, zic c e ntristtor, fiindc persoanele atacate nu se pot apra n nici un fel, nici pe cale oral n fata unei ntruniri convocate, nici prin scris, cci ziarele lor sunt demult suprimate. Cnd, la intervale rare, partizanii lui Iuliu Maniu lipesc pe ziduri sau obloane (n timpul noptii si pe furis) mici afise ct podul palmei, autorii sunt urmriti si arestati, tipografia confiscat etc. Cum oare, acesti acuzatori care, de altfel, declar mereu c vorbesc n numele drepttii, pot svrsi aceast mare nedreptate de a aduce acuzatii cuiva care stiu bine c nu se poate apra, care e oprit s se apere ? ;5sept45Iat ce s-a ntmplat acum 3 zile la Craiova.Comunistii, nsotiti de politie, s-au prezentat la sediul partidului national din acest oras si, sub pretext c vor s caute manifeste subversive, au intrat n interiorul cldirii partidului. Unii din cei ce intraser s-au aplecat si au ridicat de jos niste asemenea manifeste. Ins unele dintre persoanele ce se aflau de fat n club, printre care si un maior n activitate, vzuser cnd nssi acei ce

50

intraser au aruncat manifestele acolo. Fiind arestati membrii prezenti ai partidului, Parchetul local, fiind solicitat de familiile celor nchisi, a fcut cercetri si, negsind nici o vin, a eliberat pe cei arestati. Aceasta ns a avut drept rezultat c ministrul de Justitie a invitat de urgent la Bucuresti, att pe primul procuror ct si pe procurorul general. De cte ori se deschide emisiunea de radio la noi, se citeste o proclamatie a guvernului, prin care se struieste a se afirma c guvernul de larg concentrare dr. P. Groza va conduce mai departe treburile trii ; n acelasi timp se atac fortele fasciste si reactionare conduse de Maniu si Brtianu.Se anunt c primul ministru Groza si ministrul de Externe Ttrscu au plecat la Moscova ! In acelasi timp cu ei a plecat la Moscova si ambasadorul Rusiei la Bucuresti mpreun cu generalul comandant al fortelor ruse din Romnia, Susaicov ; Luni, 12 noiembrie, guvernul a convocat n Piata Natiunii o mare adunare pentru a protesta mpotriva anarhistilor, fascistilor si criminalilor care, cu ocazia manifestatiilor din fata Palatului Regal, cu ocazia zilei de 8 noiembrie (ziua de Sf. Mihail) au provocat moartea ctorva muncitori. Pentru ca discursurile tinute s fie auzite n tot orasul, s-au instalat pe strzile mai populate puternice megafoane. Ziarele conduse de gruprile ce formeaz guvernul au aprut n doliu, iar n ele comunicate si dri de seam fulgertoare, cerndu-se moartea lui Maniu si Brtianu si a fascistilor condusi de ei. Toate aceste ziare au anuntat c au luat parte la adunare 750.000 oameni (adic populatia a 12 orase ct Craiova de mari). Este lesne de vzut c acest numr de oameni nu ar fi putut avea loc n Piata Natiunii, care nu e prea ntins. Conductorii ns au voit s dea impresia strinilor c ntreaga populatie a orasului e cu ei. Se stie, de altfel, c la fabrici, muncitorii, si n diferite institutii, functionarii, au primit ordin s vin, in corpore, sub amenintarea ndeprtrii de la lucru sau din functiune. Multi ns s-au exchivat.Citind ziarele lor si vznd scandalul enorm pe care-l fac, dac nu ai sti cum stau lucrurile, ai crede c multimea care s-a dus n fata Palatului Regal pentru a-si manifesta simpatia fat de Rege (care nu mai are raporturi cu guvernul si, deci, a devenit indezirabil si pentru rusi), a mers acolo numai ca s omoare si s dea o lovitur democratiei pe care acest guvern pretinde c au ntronat-o. In realitate nu s-a avut n vedere dect o manifestatie pasnic, ns manifestantii au fost provocati de autobuzele, conduse de comunisti, ce treceau prin mijlocul multimii, voind s calce pe cei care manifestau, si de alti indivizi care strigau Jos regele . Si ei vorbesc de cei ctiva morti de ai lor n acea busculad, fr a vorbi de mortii mult mai numerosi din multimea manifestantilor, doborti de gloantele soldatilor din divizia zis Tudor Vladimirescu , format n Rusia, si de care acum guvernul se serveste, gloante trase de la Ministerul de Interne, din fata Palatului Regal, unde

51

se afla ministrul de Interne, Teohari Georgescu, din gruparea comunist, si fr a vorbi de studentii si elevii de liceu ce au fost arestati cu acea ocazie, dusi la acel minister si torturati n mod slbatic. Se pare ns c ncercarea guvernului, de a prezenta pe nevinovatii manifestanti ca pe niste fascisti criminali, nu a avut prea mare succes n ochii englezilor si americanilor din Bucuresti, care au vzut cu ochii lor ce s-a petrecut atunci. Dovad de aceasta e si nemultumirea pe care, unul din ziarele guvernului, Romnia liber o manifest n privinta faptului c posturile de radio americane care au corespondenti la Bucuresti n-au transmis pn acum nici un cuvnt asupra demonstratiei de la 12 noiembrie (Protestul acesta e reprodus de ziarul Semnalul aprut azi) ;13feb46In sfrsit, am putut obtine dou ziare ale opozitiei, si anume : Dreptatea - national-trnist, cu data de 5 febr. 1946 (nr.1) si Liberalul - national-liberal (Brtianu), cu data de 13 febr. (nr. 3). Intr-un articol de fond, intitulat Continum , Dreptatea scrie, ntre altele : Dreptatea , iat-o din nou n arena public, acolo unde se afirm credintele, se ciocnesc convingerile, se nfrunt ipocrizia, se demasc minciuna si se nfiereaz abuzul, sub orice form s-ar nftisa . Mai este tiprit n ea o Chemare a partidului nationaltrnesc , un articol intitulat Partidul national-trnesc doreste ca alegerile s se fac pn la 1 mai, n care se red declaratia fcut de ministrul Hatiegan, delegat national-trnist n guvern, declaratie din care rezult c Anglia si Statele Unite nu au nteles s recunoasc guvernul romn dect n anume conditiuni : libertatea presei, a ntrunirilor, alegeri n timp ct mai scurt posibil. (E curios c guvernul, care pretinde c are atta popularitate n tar, fuge de alegeri, dorind ca ele s aib loc ct mai trziu, pe cnd opozitia cere alegeri urgente, n orice caz, nainte de 1 Mai).In sfrsit, n aceeasi gazet, e redat o cuvntare a fruntasului national-trnist Mihalache, tinut la C. Lung n ziua de 27 ianuarie, la o mare ntrunire regional. Dup ce se ocup de pacea viitoare, care trebuie s cuprind ntreg Globul, si de Conferinta de la Moscova, pentru recunoasterea guvernului romn, se ocup de lupta pe care partidul trebuie s o duc, ntrebndu-se cu cine trebuie s lupte si rspunznd c nu are cu cine. Copacul guvernamental este asa de slab c numai s sufli n el si cade. Rdcinile lui, cele care cresc n solul trii, sunt uscate. Dac desfaci guvernul de numeroasele lui coji, gsesti un smbure comunist ; restul este camuflaj . Apoi, dup ce arat care e doctrina comunist si ntreab pe comunistii romni de ce nu vorbesc cu sinceritate n numele acelui program, urmeaz : De ce ni se vorbeste n numele altor interese, pn si n numele marei finante si marei industrii particulare ? De ce se camufleaz n spatele unor formatiuni improvizate dup aceleasi metode si chiar cu aceleasi

52

elemente care au fost des compromise sub dictatura Regelui Carol si maresalului Antonescu ? In fiecare zi rsar noi partide si noi grupri, prin desfacerea si refacerea unora si acelorasi. Nu ne lsm impresionati de aceste ciupercrii ce cresc din putregaiul moral al societtii si din uscturile partidelor serioase etc. Liberalul tipreste, la loc de frunte, un articol intitulat Frica de alegeri, care ncepe asa : Este locul si momentul s nftism opinei publice adevrul ntreg, fr reticente si fr menajamente, despre problema politic esential a democratiei romne : alegerile legislative. In snul gruprilor coalitiei frontului democratic continu s se nvedereze din ce n ce mai mult teama de alegeri F.N.D., n loc s nceap, dup atta amar de vreme, a pune n practic principiile cu adevrat democratice, premergtoare unei manifestri a vointei populare si s realizeze n fapt un regim democratic, s-a dedat la experiente de reforme sociale, n speranta c-si va crea o platform politic pentru alegeri Teama de alegeri este, deci, n realitate, teama justificat de popularitate, asa de nrdcinat n masele populare, a partidelor democratice ;14mart46 La Arad, un grup de comunisti, intrnd n clubul partidului nationaltrnesc, au lovit pe membrii partidului aflati acolo, si mai ales pe Alexe Botioc, vechi lupttor ardelean, din care acesta a murit. Ziarul nationaltrnesc Dreptatea , anuntnd aceast moarte, a aprut n doliu.Acelasi ziar Dreptatea a publicat n facsimile acte din care se constat c Lothar Rdceanu, ministrul muncii din guvernul zis de concentrare a fost, pe timpul cnd nemtii se gseau la noi n tar, de mai multe ori n Germania, pentru care a cptat pasaport, fcnd comert de de ceasornice etc. si c el a fost unul din ntemeietorii unei societti comerciale care avea ca scop, pe lng comert, si pe acela de a nltura din comert pe evrei. A fost, deci, antisemit dup modelul nemtesc. El face parte din Partidul social democrat, condus de C. Titel Petrescu, si face acum pe democratul convins, persecutnd pe fostii legionari, pe asa numitii reactionari , si pezentndu-se ca un ocrotitor al evreilor. El a luptat pentru liste comune n alegeri cu comunistii, cutnd s nlture pe seful partidului, care e pentru list proprie. La 10 martie, s-a tinut un congres al delegatilor partidului pentru a hotr asupra chestiunii, dac n alegeri socialistii democrati trebuie s se prezinte n Cartel cu comunistii. Din cauza struintelor lui Lothar Rdceanu si partizanilor lor, a fgduielilor de tot felul, a amenintrilor si a votului pe fat, a prevalat prerea listelor comune. C. Titel Petrescu, conductorul partidului, cu alti partizani, a lsat la prerea listelor separate. Se pare c se vor desprti de acei membri ai partidului care au fost mpotriva prerii sale si va ntemeia si un ziar nou, Omul liber ; ntruct ziarul Libertatea a fost acaparat de Lothar Rdceanu si grupul su. 121,122, (p.lib. Ttrscu, p. 172) (Groza, la congresul gruprii,si

53

Ttrscu, au adus acuzatii partidului national trnesc si fractiunii liberale C. Brtianu 173)( Bustul n marmur al lui Octavian Goga din rotonda Cismigiului a fost aruncat pe jos de pe soclul su si sfrmat, au socotit poetul ca fascist si ne mai fiind n viat i-au sfrmat chipul de piatr179)(G. Ttrscu 23 aug.45: a adus critici lui Maniu si C. Brtianu,sunt reactionari si nu reprezint dect niste rmsite politice fr nsemntate, guvernul Groza e un guvern de larg concentrare, reprezentnd toate clasele, toate fortele politice, a justificat toate sperantele, obtinnd unirea Ardealului de nord, reforma agrar;26aug45 Conflictul politic dintre guvernul Trii Romnesti si Rege, deoparte, si ntre acelasi guvern (n spatele cruia se afl Rusia) si Statele Unite si Anglia, pe de alt parte, a fost deschis asear pe fat prin discursul citit n limba francez, destinat nu numai trii, dar mai ales strinttii (citit apoi de o alt persoan si n traducere romneasc) de ctre G. Tttrscu, ministru de Externe n actualul guvern romn. Dup ce a vorbit de aportul Romniei prin pozitia pe care a luat contra Germaniei anul trecut, prin jertfele de oameni ce au luat parte la rzboi, a vorbit apoi de politica pe care Tara Romneasc trebuie s o duc, si a spus c aceast politic trebuie dus n cel mai deplin acord cu Uniunea Sovietic ; politic cu fata la rsrit , a spus dnsul. Dup ce a adus critici aspre lui Maniu si C. Brtianu, afirmnd c acestia sunt reactionari si c nu reprezint dect niste rmsite politice fr nsemntate, a cutat s conving Tara Romneasc si strintatea c guvernul Groza e un guvern de larg concentrare, reprezentnd toate clasele, toate fortele politice, c a justificat toate sperantele, obtinnd unirea Ardealului de nord, reforma agrar etc. Vorbitorul a terminat apoi afirmnd c guvernul va continua activitatea sa, fr abatere si fr sovire, ascultnd numai de interesele trii. Asadar, rezult din acest fapt c guvernul, cruia i s-a cerut demisia de ctre Rege dar care nu a nteles s demisioneze, lucreaz acum n afara Constitutiei, cci, dup Constitutie, Regele numeste pe ministri. Este, deci, un guvern revolutionar. Prin atitudinea lui, acest guvern ntelege deci s nu mai atribuie Regelui nici un rol.Imediat dup ce s-a terminat citirea discursului, venind ora informatiilor (ora 10), s-a transmis stirea c la radio Moscova s-a fcut declaratia c guvernul Groza reprezint cu adevrat poporul romn si s-au adus critici aspre guvernelor anterioare si mai ales guvernului Rdescu.Asadar, Rusia voieste s impun punctul su de vedere n Romnia, Bulgaria, Ungaria, mpotriva dorintei Statelor Unite si Angliei, care voiesc guverne noi de larg concentrare, care s realizeze cu adevrat ideea democrat ;26oct45 Dezacorduri din ce n ce mai mari apar ntre social-democratii de sub conducerea lui C. TitelPetrescu si comunisti. Din ziarele de azi (Universul) aflm c la 21 oct. a avut loc o adunare a muncitorilor de la minele Lupeni. Printre ei,

54

desigur, se aflau si comunisti. S-a pus acolo, se vede, chestiunea alctuirii unui front unic al muncitorilor (F.U.M.). S-au auzit diferite strigte pentru guvernul Groza si mpotriva unui oarecare Mihil (nu ni se spune cine este acest Mihil poate a fost un social-democrat care a fost, se vede, de prere c deosebirile de principii dintre socialdemocrati si comunisti sunt prea mari ca acest bloc s poat fi format). In urma acestor manifestatii, seful partidului social-democrat, Titel Petrescu, cu ctiva membri ai partidului su, veniti din Bucuresti, au prsit adunarea. In urma lor, unii lucrtori care au luat cuvntul, vorbind despre gestul lui Titel Petrescu de a fi prsit adunarea, au declarat c acei care vor s slbeasc azi Frontul unic muncitoresc (recte s-si urmeze calea lor iar nu a comunistilor) sunt n slujba reactiunii si trebuiesc considerati ca dusmani ai clasei muncitoare (asadar, unul din vechii socialisti si partizanii si au ajuns s fie considerati dusmani ai clasei muncitoare, pentru c nu se pun n slujba comunismului).Intr-o rezolutie votat n ziua de 25 octombrie (adic ieri) ntr-o sedint a partidului social-democrat, s-a spus, ntre altele, c pentru alctuirea unui front unic muncitoresc e necesar mai nti o clarificare a divergentelor teoretice si tactice dintre social-democrati si comunisti. Comitetul central al Partidului social-democrat constat c n conditiile actuale (adic din cauza divergentelor teoretice si tactice cu comunistii) realizarea partidului unic muncitoresc rmne un deziderat al viitorului . In spiritul acestei rezolutii, Comitetul central ndeamn organizatia P.S.D. s continue cu toate puterile munca de ntrire si afirmare socialist a partidului.Pe cale particular am auzit c s-au mprtit n tramvaie si pe strad afise prin care acelasi partid pune n fruntea programului su respectarea Constitutiei si alte puncte de program, ndemnnd la organizarea partidului. In diferite institutii apar disensiuni grave ntre comunisti si socialisti. Am auzit astfel c lucrtorii socialisti (mi se pare de la o tipografie), voind s plece la o adunare convocat, au fost mpiedicati de comunisti, care au cerut si ajutorul fortelor rusesti, si c ntre ambele tabere a avut loc o adevrat btlie. Situatia aceasta e cunoscut si n America, de unde se spune c s-a vorbit nr-o sear ; 6 ian.46 cele dou partide, national-trnesc si national-liberal, au desemnat persoanele care ar urma s le reprezinte n guvern si au adus la cunoastinta presedentiei de consiliu hotrrile lor.Un eveniment politic care prin producerea lui n aceste momente este ntristtor, ar putea da nastere la noi ncurcturi : dr. N. Lupu, numind reactionari pe Iuliu Maniu si I.Mihalache, conductorii partidului national-trnesc din care numitul dr. Lupu a fcut pn acum parte, a declarat si a publicat n toate ziarele c se desparte de vechea conducere si nfiinteaz un nou partid cu numele partidul trnesc democrat .aceast hotrre a dr. Lupu (trecut pn azi prin mai multe

55

partide), nu poate dect s bucure guvernul, cci prin aceast actiune (poate ajutat si de guvern) se sper ca partidul condus de Iuliu Maniu s fie slbit,ian.46 comunismul se camufleaz n spatele unor formatiuni improvizate din elemente care au fost compromise sub dictatura Regelui Carol si maresalului Antonescu ?rsar noi partide si noi grupri, prin desfacerea si refacerea unora si acelorasi, ciupercrii ce cresc din putregaiul moral al societtii si din uscturile partidelor serioase ; mart.46 Iuliu Maniu e pus mereu sub supraveghere si spionaj prin agenti, n-a existat n Romnia ca un sef de partid s fie urmrit, cum odinioar Ohrana tarist urmrire d-lui Maniu porneste peal9leaan ,;CICBrt.28febr46anarhiamoral,Gh.Ttrscu,sprijinitoru l de ieri si de azi al sistemelor dictatoriale ; trnistii se plng c mare parte din sediile lor au fost devastate de agenti comunisti,ntrunirile fcute aproape imposibile prin scandalurile si gravele bti aplicate participantilor, s-au ncercat dou atentate, asupra secretarului general, Penescu, si asupra sefului partidului din Arges ; Arad comunistii, intrnd n clubul partidului n-t, au lovit pe membrii partidului, mai ales pe Alexe Botioc, care a murit ; PSD 10 mart46 dac n alegeri socialistii democrati trebuie s se prezinte n Cartel cu comunistii.Lothar Rdceanu fgduieli amenintri si vot pe fat, liste comune. C. Titel Petrescu liste separate.Se vor desprti ; 26 mart46 guvernul romn nu respect angajamentele de liber propaganda partidelor de opozitie.Mihalache plecnd n Molodva pentru a vorbi partizanilor, a fost izgonit din dou orase de grupuri comuniste care au ocupat slile, provocnd scandaluri si amenintnd viata acelor ce veniser s vorbeasc,se afl n turneu si un ziarist american ;apr46 : demisii grup.Ttrscu ; 14 martie 47 Un alt incident este c n Romnia au nceput arestrile de oameni ai opozitiei. In Craiova au fost arestati pn acum se spune cinci persoane. Dup ct se vede se procedeaz ca n Ungaria. ; 15 mart 47 Se spune c n toat tara s-au produs arestri de membrii ai opozitiei.Asear la radio Londra si America s-a comunicat c n acele tri s-a primit protestul partidelor de opozitie din Romnia, printre care si cel al lui C. Titel Petrescu, protest prin care aceste partide de opozitie se plng c n tara noastr guvernul, sustinut la crm de sovietici, continu s lipseasc poporul de liberttle prevzute n tratatul de pace si c acum se produc arestri n toat tara ; 7april47 Ziarele ncepnd de azi se vnd cu 5.000 lei numrul (de la 1.000 lei ct a fost pn acum). Pretul acesta enorm e rezultatul nesbintei urcrii salariilor lucrtorilor. Un functionar public, ca s poat citi un singur ziar pe zi, trebuie s cheltuiasc un sfert din leafa sa lunar. Desigur c mare parte din populatie, chiar pretul de

56

pn acum i se prea mare, nu va mai putea citi ziarul. Poate a fost si scopul guvernului ? Conducerea partidelor liberal si national trnesc au comunicat formatiunilor judetene s nu primeasc nscrieri de indivizi ce au fcut parte din blocul partidelor de la guvern. Oare au nceput unii s prseasc partidele blocului ? Citim, pe de alt parte, n ziare, c comunistii au exclus 7 din partizanii lor de oarecare important pentru c au clcat morala partidului (au nceput s fie nemultumiti de actiunea conducerii comuniste);12 april47Cumnatul meu are un aparat de radio foarte bun. Am ascultat Radio America, jurnalul n limba romn, transmis prin postul de Radio Londra. Am aflat c n tara romneasc guvernul a arestat 250 membrii ai partidului national trnesc, 100 membrii ai partidului liberal, 20 membrii ai partidului social democrat independent. Sefii acestor partide, Maniu, Brtianu si Titel Petrescu, au trimis din aceast cauz, si pentru lipsa de libertti din tar, proteste marilor puteri si ONU-lui ; 31iulie47 In ziua de marti 29 iulie, Consiliul de ministri romn adat o decizie prin care a dizolvat partidul national romn de sub sefia lui Iuliu Maniu. Sediile din Capital si din tar ale partidului national trnesc au fost nchise, urmnd ca ntreg patrimoniul acestui partid s fie lichidat conform legii.Asa dar cel mai puternic partid din tar, acel care n alegerile din noiembrie 1946 a avut imensa majoritate a voturilor trii, voturi care ns au fost escamotate de guvern n favoarea sa, a fost desfiintat de minoritatea ce se afl la guvern cu sprijinul puterii ocupante. Iar conductorii lui, Maniu, Mihalache si ceilalti, n raportul pe care ministrul de interne Teohari Georgescu l-a naintat consiliului de ministrii, au fost taxati drept criminali si trdtori de tar !;13noiembrie47 Marti seara la ora 8, Tribunalul militar din Bucuresti a condamnat pe Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gr. Niculescu Buzesti, Alex. Cretianu (acestia doi din urm n contumacie) la munc silnic pe viat ( transformat pentru primii doi n temnit grea pe viat din cauz c au vrsta peste 60 ani), degradare civic si confiscarea averii. Ceilalti au fost condamnati unii la munc silnic, altii la temnit grea, degradarea civic si confiscarea averii, asa cum se vede din foaia de ziar alturat.Ast sear la ora 7,15, RadioAmerica a transmis n romneste o declaratie a ministrului de externe al Statelor Unite, Marshall, fcut la o conferint de pres, declaratie prin care vorbind despre condamnarea nedreapt a lui Maniu, pe care-l numeste campion al liberttii democratiei , arat c aceast condamnare face parte dintr-un sistem care tinde s desfiinteze opozitia n trile ocupate de rusi. 13noi47 Ieri dimineat la ora 8,20, Regele Mihai al Romniei a plecat cu avionul, mpreun cu regina mam Elena spre Londra, unde au fost invitati la festivittile care vor avea loc n Capitala Marii Britanii, cu

57

ocazia cstoriei principesei Elisabeth cu locotenentul Philip Monntbatteu. Regele si mama se vor opri cteva zile la Geneva, la Ducesa de Aosta, sora reginei mame Elena. De aci vor pleca la Paris, de unde apoi vor porni spre Londra. Festivittile ncep la Londra n ziua de luni 17 noiembrie, iar celebrarea cstoriei va avea loc n ziua de 20 noiembrie. Majesttile lor vor lipsi din tar (dup comunicatul dat n ziare) 15-20 zile.Sunt totusi persoane care cred c Regele nu se va mai napoia ct va mai dura n Romnia actualul regim ;30noi47 Liberalul , organul partidului national liberal de sub sefia lui C. Brtianu, singurul ziar de opozitie ce mai rmsese, si care neputnd spune tot ce ar fi vrut, si permitea uneori observatii privitoare la activitatea regimului, nu mai apare de cteva zile. Dup disparitia ziarului Dreptatea al partidului national trnesc, dup disparitia ziarului de oarecare independent, Jurnalul de Dimineat , dispare acum si Liberalul . Lui C. Titel Petrescu, seful partidului socialist independent, nu i s-a permis niciodat s scoat un ziar. Au rmas acum numai ziarele oficioase ale regimului, sau acelea care nu au dect cuvinte de aprobare pentru activitatea lui.Si acest regim care sugurm astfel libertatea cuvntului n tara noastr, protesteaz cu violent prin radio c a fost confiscat un numr din Humanit . Ziarul comunist francez care ndemna la grev si la rezistent mpotriva unei legi ce urmeaz a se vote de parlament, deci la revolt ! ; C.eliminarea institutiilor democratice prin nscenri judiciare : DESFIINTAREA INSTITUTIILOR STATULUI -armat, politie, justitie, ad-tie: DEZARMAREA ARMATEI, POLITIEI :47, 48 17 aprilie (Divizia Tudor Vladimirescu , adusi de pe front ntr-un scop politic , costumatie sovietic, cntece sovietice, patrule pe strzi, bolsevizarea armatei 132) Iulie 45: Rezistenta armatei la dezarmare:Armata care a luptat n Ungaria si Austria a sosit la Arad, comandantul rus a voit s-o dezarmeze, s-a opus, o scurt lupt, cteva sute de soldati romni si rusi au czut187); iun46: regele si armata sa(acei care fac astfel de manifestatii si nu strigtriasc guvernul Groza si armata poporului , armat care e format din diviziile Tudor Vladimirescu si Horia, Closca si Crisan, instruite n Rusia si care sunt privite cu ochi bnuitori de marea majoritate a populatiei, sunt considerati ca dusmani ai regimului;13noi47 Ieri dimineat la ora 8,20, Regele Mihai al Romniei a plecat cu avionul, mpreun cu regina mam Elena spre Londra, unde au fost invitati la festivittile care vor avea loc n Capitala Marii Britanii, cu ocazia cstoriei principesei Elisabeth cu locotenentul Philip Monntbatteu. Regele si mama se vor opri cteva zile la Geneva, la Ducesa de Aosta, sora reginei mame Elena. De aci vor pleca la Paris, de

58

unde apoi vor porni spre Londra. Festivittile ncep la Londra n ziua de luni 17 noiembrie, iar celebrarea cstoriei va avea loc n ziua de 20 noiembrie. Majesttile lor vor lipsi din tar (dup comunicatul dat n ziare) 15-20 zile.Sunt totusi persoane care cred c Regele nu se va mai napoia ct va mai dura n Romnia actualul regim ; Fractur intelectual :o lumin nou se revars din rsrit Sadoveanu: 48)(Constantinescu-Iasi,121,122)(Vldescu-Rcoasa:150)doctor Eduard Mezincescu313; Armata rus: sept.44: Pe strzile Capitalei sunt lipite apeluri tiprite ale Inaltului Comandament Militar Sovietic, prin care ndeamn populatia romn s fie linistit, s lucreze fiecare acolo unde se afl cci ei, rusii, nu au venit n tara noastr ca asupritori, ci ca eliberatori. Declar, n acelasi timp, c proprietatea privat va fi respectat si aprat, c Romnia se va guverna singur, fr cel mai mic amestec din partea Rusiei, care nu va schimba ornduirea social.4sept44: soldati sovietici, adeseori n stare de ebrietate, opreau ofiteri romni sau civili si le luau banii, ceasornicele, inelele. Pe unii ofiteri romni i-au dezbrcat de haine. Pe lng aceasta, intrau n casele oamenilor si violau femeile ,52 2 MARTIE 1945 (In Cismigiu au nflorit ghioceii. Pe strzi, patrule narmate rusesti : 47, 48) 17 Martie 45 (In Cismigiu, trupele rusesti fac exercitii pe alei si pe pajisti 123) ian. 46 ofiterii rusi si-au adus din Rusia sotiile si copiii. Comandamentul rus are n Craiova la liceul Elena Cuza un teatru rusesc, sal de cinematograf, de petreceri, de ntruniri, cafeneau si restaurantul Minerva , si alte sli, au fost rezervate pentru ei 275 21 martie 45 : nu mai e tinut n seam nici o lege si organele ad-tive ale partidului de la putere fac ce vor :124) 23 martie : noua ordine a crei nfptuire se urmreste n tara noastr 125 Evreii (folositi in Uniunea patriotic , adusi n Bucuresti din Ungaria si Rusia,li s-au dat case 162) Fr. Plugarilor, (iul. 45; 172) OBTINEREA ARDEALULUI DE NORD- ncredere guv.democrat, 122) PAMANT TARANI :Confiscarea propriettii rurale:125, 127 ; CICBrt. Mart.46 nu poate fi n contra mproprietririi fostilor ostasi din rzboaiele din urm, dar partidul liberal nu poate admite confiscarea propriettii283; VICTORIA ANTIFASCISMULUI Demagogie :153(ieftinirea traiului)

59

(1 iunie 45 guvernul a vrut s apar n ochii populatiei ca foarte mrinimos , comutarea pedepsei crim. de rzb. 159,60) Aniversare armistitiu 23 august 45:194,95 Conflict deschis Rege-Guv.Groza : 195,6,7 ; MANIPULARE TINERET :27 aprilie actualul regim face din elevii de scoal exact ceea ce au fcut legionarii , organizatii antifasciste, nregimentarea scolarilor, manifestatia de 1 mai, 138, 141 ; baluri si petreceri ; 9 MAI : armat rus de ocupatie+bolsevizare=147 ; 12 sept.45 : cnd dou persoane se ntlnesc nu vorbesc dect despre rusi, ntreb cnd vor scpa de ei, lucru pe care toat lumea l doreste206 ; :sept44 : O adevrat frenezie a fost si este n ziare pentru nlturarea din slujbe a functionarilor numiti sub regimul trecut, sau chiar a celor vechi care ar fi fost favorabili regimului.S-a si alctuit un decret-lege (din 19 sept.1944) pentru purificarea administratiilor publice, semnat de ministrul justitiei, Cptn, aprobat si semnat apoi de SuveranMinistrul Ptrscanu ns, la o sptmn dup ce a fost publicat decretul-lege, a gsit de cuviint s publice un comunicat c decretul-lege a suferit unele modificri din partea ministrului justitiei, modificri prin care s-ar atenua unele conditii din textul discutat n Consiliul de ministri. S-a publicat mai trziu stirea c ministrul Ptrscanu a fost delegat s refac decretul n forma lui prim.Niciunul din ceilalti membri ai Cabinetului nu au adus public o asemenea nvinuire titularului de la Justitie.Ministrul de justitie, consilierul de la Casatie, Cptn, nu ar fi fost n stare ca din proprie initiativ s fac acele modificri care, de altfel, nu schimb ideea urmrit si al cror scop nu este altul dect ca prin atenuarea ce introduc s nu se produc o prea mare perturbare n aparatul de stat, ori s se fac nedreptti.In urmarea acestui incident, ministrul de justitie si-a prezentat demisia. Cea mai mare parte din ziarele aprute acum si, de altfel, si din cele vechi care continu s apar, prin atitudinea lor exercit o adevrat teroare : ele cer n mod glgios pedepse grave, arestri, o epuratie ct mai larg n aparatul de stat.Un ziar, Semnalul , a adus jigniri grave magistraturii n general si Curtii de Casatie n special, afirmnd lucruri cu totul inexacte sau atacnd modul ei de a interpreta legileFcnd comparatia ntre ceea ce se petrecea pe vremea cnd veinser la putere fostii legionari de trist amintire si ceea ce se petrece acum, sub guvernul zis democrat, constatm aceeasi agresivitate, aceeasi pornire.E drept ns c sunt si ziare care, cernd si ele aplicarea decretului-lege de care am vorbit mai sus si pedepsirea vinovatilor de rzboi, pstreaz o atitudine ponderat si se ocup n mod serios desituatiaprezent si viitoare a trii.E drept de asemenea c si n guvern sunt personalitti ntelepte care caut s nu cad n exces si sunt

60

preocupati de afacerile importante ale trii.Prin decretul-lege prin care s-a revenit la Constitutia din 1923, a fost suspendat inamovibilitatea n magistratur, inamovibilitate care, se spune n decret, va fi reglementat printr-o lege ce va apare. De 3 ori pn acum, n ctiva ani, aceast inamovibilitatea, desi un principiu constitutional, a fost suspendat, nct de poate spune c ea nu mai exist. Odat a fost suspendat sub Regele Carol II, a doua oar sub regimul legionar, care a cutat s nlocuiasc pe magistratii ce li se prea c au lucrat mpotriva acestei miscri, acum n scopul de a se nlocui magistratii bnuiti c ar fi fost favorabili acelui regim. :15sept44 : Este interesant de observat c desi fiecare din aceste partide poart denumiri de comunist , socialist , ei totusi vor s formeze un bloc cruia s-i dea denumirea de democrat .Care este tendinta acestor partide de extrem stng se poate vedea dintr-o convorbire publicat n ziarele de azi pe care generalul Aldea, ministrul de interne, a avut-o cu reprezentantii presei (a se vedea comunicatul gen. Aldea in extenso, n tietura de jurnal din mapa cu decrete-legi). Dup ce el arat care a fost actiunea sa la izgonirea fostului guvern si ncheierea armistitiului, face cunoscut c actiuni cu caracter anarhic s-au produs n cteva comune din tar : diferite elemente au ncercat s pun stpnire prin fort pe primrii (Crevedia, Soldanu, Colentina etc.). Cum ministrul de interne nu putea rmne indiferent n fata amenintrilor si fortelor din ce n ce mai numeroase si s-a opus la ntronarea unor sisteme, au nceput atacurile prin pres spunndu-se ministrului de interne c este hitlerist , dusman al poporului etc. Inteleg sensul actualei democratii n care snt complet ncadrat, dar nu pot concepe ca temeliile statului s fie zdruncinate prin acte ale cror urmri nu pot fi calculate.Ziarele moderate relev faptul c n tri cu o situatie asemntoare cu a noastr, cum e Italia, asemenea evenimente nu se petrec, partidele s-au nteles s formeze un guvern care, pn la ncheirea pcii, s conduc n liniste tara, renuntnd la tot ce poate aduce dezordine. ; (legea de purificare a administratiei)(ridicarea inamovibilittii magistratilor)(presa element de presiune)(ocuparea mosiilor,) (dezarmarea armatei si politiei) (paza dat comitetelor cettenesti :(tlhriile prezentate ca acte de destabilizare a guv. democrat de elemente fasciste :) lipsa de ordine, indisciplin ;apr46 ziar guvernamental ofiterii romni sunt taxati ca cel mai josnic produs al societtii romnesti , grosolani, mitocani, inculti , magistratura la fel; EPURAREA JUSTITIEI :(arestare consilier Curte Apel Craiova:,4) (sindicalizarea magistratilor :( a doua reducere a limitei de vrst magistrati,)(presiunea strzii:Uniunea patriotic (2sept.45 :Ancheta proc. Craiova, interventia ministrului) ; deschiderii anului judectoresc (15

61

sept.) au vorbit ntr-o sal a Tribunalului Ilfov, ministrul Justitiei, Ptrscanu, consilierul Tr. Brosteanu de la Casatie, cunoscut pentru malifestrile lui politice de extrem stng ;de 7 noiembrie, aniversarea revolutiei ruse au avut loc manifestatii si cuvntri si n Romnia, ordonate de guvern. ministrul de Justitie Ptrscanu a convocat pe magistrati si avocati artndu-le binefacerile revolutiei ruse si datoria pentru Romnia de a se ncadra n aceast politic (Eu si alti multi nu am rspuns acestei convocri; Sindicalizarea magistratilor (Teroarea-frica : pn la sfrsit ei vor ceda, temndu-se de urmri ) (procurorul Giugiuc criminal de rzboi , se sinucide,; acuzatii de simpatie cu legionarii) ( grzile cettenesti, ntocmai ca politia legionar de altdat, aresteaz pe cine gsesc de cuviint );17 sept.45 democratizarea aparatului de stat. Nici un cuibar reactionar nu trebuie tolerat mai ales, n corpul judectoresc. Judectorul are o mare putere n dreptul de interpretare a legii. prerile lui social-politice intereseaz. un judector burghez va spuraveghea ca legile s nu se abat de la principiul constitutionalittii. Un judector proletar, care doreste ca lumea s se schimbe va da o interpretare larg legilor noi, n contra oricror impedimente constitutionale. Avocatii au nclinat spre organizarea sindical ntre judectori aceast tendint nu s-a manifestat. S-au observat, dimpotriv, tendinte contrarii. Un comentariu al ideilor exprimate mai sus, cred c este de prisos.Ptrscanu a spus despre magistratur: justitia reprezint un sector rmas n urm din punct vedere al democratizrii ; D. Lupu, fostul prim presedinte al Curtii de Casatie, mort duminic dintr-un atac de inim. Loviturile primite de la oamenii care l-au eliminat din magistratur, i-au dat boala de inim din care a murit ; 6 dec.45 situatia n care se afl magistratii cnd judec conform constiintei lor, se expun la cele mai grave ofense si neajunsuri ;14 dec., CIN punere n retragere , desprtire de colegi adreseaz urarea si dorinta de a ne revedea n timpuri mai bune dect cele de azi ; sept46 interimar la Ministerul Justitiei (n lipsa titularului Ptrscanu care se gsea la Paris, fcnd parte din delegatia romn), fostul tipograf Teohari Georgescu, ajuns ministru de Interne, a delegat n toat tara magistrati care nu preau regimului destul de entuziasti. Din Craiova au fost astfel delegati n toat tara nu mai putin de 11 consilieri, cunoscuti ca oameni seriosi si ntelegnd s-si pstreze demnitatea si s lucreze conform constiintei lor. Lista lor s-a ntocmit de clubul comunist din localitate, mpreun cu vreo dou cozi de topor din magistratur, declarati pe fat comunisti. Scopul acestor strmutri e s forteze pe magistrati s demisioneze, ntruct le este peste putint ca, plecnd din locul unde si-au fcut un rost, s fac fat cheltuielilor :16oct.44 : Astzi de dimineat la ora 10 a avut loc n sala de consiliu a Sectiilor Unite, o adunare general a

62

membrilor Inaltei Curti de Casatie, n care primul presedinte Lupu a fcut cunoscut adunrii c s-au primit acte de la presedentia Consiliului de Ministri, n chestiunea colegului Cptn, fost ministru de justitie.Dintre aceste acte (ntre care si un proces-verbal de sedint al Consiliului de Ministri) se constat c consilierul Cptn, cu ocazia redactrii decretului-lege despre care s-a vorbit, nu a svrsit nici un act care s-i ating cinstea si demnitatea sa si care, deci, s se resfrng si asupra Curtii de Casatie si magistraturii n general.Dnsul, n urma dorintei Consiliului de Ministri, a dat o form definitiv acelui decret, a luat dispozitia s fie scris la masin n mai multe exemplare care, la un nou Consiliu de Ministri, s-au mprtit fiecrui ministru, dup ce mai nti dnsul a dat cteva explicatii.Ministrii, fr a strui mai mult, au dat aprobarea s fie prezentat regelui asa cum fusese redactat.Ce a pretins mai trziu, ministrul Ptrscanu ? C ministrul Cptn trebuia s atrag atentia consiliului asupra modificrilor cu mai mult struint. La aceasta ns, n Consiliul de Ministri ce a avut loc mai trziu si n care sa discutat si aceast chestiune, Iuliu Maniu a rspuns c vina, dac este o vin, e a Consiliului de Ministri care nu si-a dat osteneala s citeasc proiectul si s-l discute din nou.Curtea de Casatie deci, n adunare general, a constatat completa lips de vin a consilierului Cptn.Trebuie mentionat c primul ministru, care a trimis actele de mai sus, suspunndu-se hotrrii Consiliului de Ministri, a cerut ca toate aceste acte s rmn secrete. Normal ar fi fost s se publice un comunicat prin care s fie spulberat acuzatia ce se adusese lui Cptn. Se vede ns c sunt n cauz chestiuni de stat care se opun. ;9noi44 : Societatea scriitorilor romni a eliminat din snul ei pe ctiva scriitori pe care i-a socotit simpatizanti ai regimului trecut. Printre ei se afl si marele scriitor Brtescu-Voinesti care se pare c era filogerman si nu avea simpatie pentru evrei ;Astzi, membrii Curtii de Casatie adunati n sala de consiliu a Sectiilor Unite au auzit cuvinte care niciodat nu li s-au spus si nu se asteptau s li se spun n asemenea ocazie. Ministrul de Justitie, Ptrscanu, reprezentantul n guvern al partidului comunist, a nstiintat Casatia c va veni azi la ora 11 s fac o vizit. Toti ministrii de justitie s-au simtit obligati s fac o vizit de politete la Inalta Curte si s-si exprime adeseori gndirea n ce priveste reformele si mbunttirile aduse ordinului judectoresc.Ministrul Ptrscanu, citindu-si cuvntarea, a declarat c el rupe cu aceast traditie si c vine pentru a-si spune gndul su sincer. A urmat apoi declaratia c va face n magistratur o epuratie ct mai ntins si mai sever, aducnd nvinuiri care, indirect, se refereau si la membrii Curtii de Casatie, la primul presedinte si presedinti, spunnd, ntre altele, c naltii magistrati au urmat mbrcti n robe cortegiul de nmormntare al osemintelor lui Corneliu Codreanu. A adugat s

63

epuratia o va ncepe cu cei mai nalti magistrati.In rspunsul su, primul presedinte Lupu, a portestat c vreun nalt magistrat ar fi urmat acel cortegiu, fie n rob, fie altfel, a rugat pe ministru ca nainte de a lua hotrre s se informeze bine, ca s nu se fac nedreptti.A sosit n Bucuresti un important personaj sovietic, Vsinski, primul adjunct al ministrului de externe, Molotov.In afisul ziarului comunist Scnteia , am vzut scris cu litere mari aceste cuvinte : Ana Pauker ne arat drumul : 14noi44Universul doua tietur cuprinde o parte din cuvntarea ministrului Ptrscanu tinut la Palatul Justitiei cu ocazia instalrii consiliilor de la barou si Uniunea avocatilor, cuvntare prin care a gsit de cuviint s aduc din nou jigniri, de data aceasta directe, primului presedinte al Inaltei Curti de Casatie, Lupu, unul dintre cei mai integri si demni magistrati pe care i-a avut tara, presedintelui Macri si consilierului Petit, spunnd ministrul Ptrscanu c a rmas surprins c acestia nu si-au naintat demisiunea dup cuvntarea ce el a tinut-o n fata membrilor Curtii de Casatie.Primul presedinte Lupu, n urma acestei atitudini a ministrului de justitie comunist, a cerut o audient Regelui. Aceast audient i-a fost acordat azi, aducndu-se la cunostint d-lui Lupu c va fi retinut la mas ;26noi44 :Prin ultima modificare a Legii pentru epuratia aparatului de stat s-a dispus c pentru aprecierea eliminrii din magistratur a unor membri ai Inaltei Curti de Casatie, comisiunea s fie compus din doi membri ai Curtii de Casatie iar ca presedinte nsusi ministrul de justitie (Ptrscanu). Pentru celelalte instante aceeasi comisiune n care, ns, s se poat delega n locul ministrului un al treilea consilier de la Casatie.Ca urmare a acestei dispozitii, ministrul a numit n comisiune (dup cum se public n ziarele de azi) pe consilierii de la Casatie, D. Ariton si Al. Ulvineanu, si pentru luni (mine) 27 noiembrie a dispus s fie citati n fata ei urmtorii membri ai Casatiei : D. Lupu, prim-presedinte, C. Macri si Coman Negoescu, presedinti, E. Petit, consilier.Intr-o declaratie publicat tot azi de ziare, a ministrului, acesta a afirmat c desi fostul ministru, Cptn, a numit o comisie de epuratie din care fcea parte si primul presedinte D. Lupu, presedinte Mogos si procurorul general Eugen Bnescu, totusi aceast comisiune nu a lucrat, nefcnd deci nici o epuratie. Si ministrul adaug n declaratia sa : Socotesc orice comentar de prisos ! Aceast declaratie pricinuieste mirarea tuturor cci, ndat ce a aprut Decretul-lege de epuratie redactat de consilierul Cptn pe cnd era ministru, semnat de Rege, nsusi actualul ministru de justitie l-a atacat spunnd c unele dispozitii ale lui au fost introduse prin fals, cernd s se fac alt decret-lege.Pe de alt parte, actualul ministru a atacat de la nceput pe primul presedinte al Casatiei, Lupu. Cnd, deci, toat lumea se astepta la o modificare a decretului-lege, cnd nsusi presedintele comisiei numit era atacat,

64

cum era s lucreze comisia ? Pentru c atunci i s-ar fi gsit vina c de ce a lucrat! :28noi44 :Ziarele de azi au publicat urmtorul comunicat al Comisiei de epuratie a Inaltei Curti de Casatie, dup sedinta ce a avut ieri : Scoate din corpul judectoresc, prin efectul epuratiei, pe d-nii Dimitrie Gh. Lupu, prim-presedinte al Curtii de Casatie si Eugen Petit, consilier. Constat c nu este cazul de a fi epurat dl. Coman Negoescu, presedintele Sectiei I a Curtii de Casatie. Amn n continuare discutarea situatiei d-lui Const. Macri, presedintele s. III, pentru sedinta viitoare de joi 30 noiembrie a.c. Am aflat azi, nainte de a intra n sedint, de la unii colegi, c primul presedinte a trimis comisiunei o ntmpinare prin care cerea recuzarea presedintelui comisiunei, ministrul de justitie Ptrscanu, ntruct acesta, prin cuvntrile ce a tinut, s-a pronuntat n contra sa nainte de a cerceta n comisiune cazul su. Presedintele Coman Negoescu si consilierul Petit au trimis scurte memorii.Si astfel a fost eliminat din magistratur, tratat ca cel mai ru element, primul presedinte Lupu, unul dintre cei mai demni, din cei mai devotati profesiunii lui, din cei mai onesti, din cei mai nvtati, din cei mai respectati magistrati ai trii romnesti! :1dec44 Ziarele de azi au publicat comunicatul prin care se anunt c a fost eliminat din corpul judectoresc si presedintele Macri se la Sectia a IIIa a Curtii de Casatie :20dec44S-a publicat un Decret-lege compus din 12 articole, pentru instituirea unui regim tranzitoriu de organizare judectoreasc. Prin acest decret-lege, pn la alctuirea unei noi legi de organizare se repune n vigoare Legea din 26 iunie 1924 (Legea Mrzescu), abrogndu-se Legea din 1943, cu exceptia ctorva articole. Limita de vrst pentru consilierii Curtii de Casatie se reduce la 65 ani (se mentine la Curti vrsta de 62, la Tribunale 60 ani). Pe timp de 4 ani se suspend inamovibilitatea n magistratur. In acest timp, ministrul justitiei va avea dreptul a pune n disponibilitate pe orice magistrat, fr o artare de motive si fr ca aceast categorie de punere n disponibilitate s aib caracter disciplinar (dup cum se vede, orice regim nou care vine la crma trii suspend inamovibilitatea magistratilor, temelia unei bune justitii si pentru dobndirea creia n tara romneasc s-a luptat att de mult).In baza dispozitiei prin care limita de vrst s-a redus la 65 ani pentru magistratii Curtii de Casatie, ies la pensie imediat cam 12 magistrati, ntre care Mosgos si Luciliu Stefnescu . Primul presedinte Lupu si presedintele Macri fiind eliminati de comisiune, un singur presedinte mai rmne n functiune : Coman Negoescu ; 4ian45;Ziarele de azi reproduc un articol intitulat O revizuire care se impune , publicat n ziarul Libertatea , al sefului Partidului social-democrat, C. Titel Petrescu. Acesta propune modificarea Decretului de epurare, n sensul c urmeaz a se prevede n el o gradatie a pedepselor, dup vin, ncepnd cu avertismentul si

65

terminnd cu destituirea, fr pierderea drepturilor la pensie. Proiectul de decret mai contine si dispozitia c functionarii citati sunt n drept s recuze pe membrii comisiunei, potrivit regulilor din pr. penal ;8ian45 Astzi, la Curtea de Casatie a fost solemnitatea deschiderii anului judectoresc, foarte simpl si scurt. Lipseau aproape 20 dintre magistratii care au fcut cinste Inaltei Curti, unii dintre ei fiind epuati, altii pusi n retragere pentru limit de vrst, n baza noii legi. Dintre presedintii de alt dat a rmas numai Coman Negoescu, care a prezidat solemnitatea;22ian45In ziarele de ieri s-a publicat textul Decretuluilege pentru urmrirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul trii si acela al Decretului-lege pentru urmrirea si pedepsirea criminalilor si profitorilor de rzboi.Dup primul decret, sunt vinovati de dezastrul trii : a) aceia care au instaurat regimul de dictatur si, avnd rspunderea politic efectiv, au pus n primejdie securitatea statului prin ncheierea de tratate de aliant politic cu Germania hitlerist, prin permiterea armatelor operative germane pe teritoriul trii sau prin pornirea rzboiului mpotriva U.R.S.S. si a Natiunilor Unite ; b) aceia care, militnd printr-o activitate sustinut pentru o politic extern alturi de Germania hitlerist, au consimtit la cedarea Transilvaniei de Nord etc.Cercetarea si instruirea vinovatilor se va face de acuzatori publici (magistrati, juristi, membri ai corpurilor constituite sau ai organizatiilor profesionale). Judecarea faptelor se va face de o instant denumit Tribunalul special , compus din 3 consilieri ai Casatiei, trasi la sorti de minister, si din 8 membri, de ambele sexe, trasi la sorti dintre persoanele recomandate de partidele politice unite pentru guvernare. Deciziile vor fi pronuntate cu majoritate, membrii minorittii semnnd si ei decizia, fr dreptul de a formula si motiva o opinie separat. Pedeapsa de la munca silnic pe viat la temnit grea.Conform celuilalt decret-lege, sunt criminali de rzboi cei care : a) au supus la un tratament inuman, contrariu dreptului international, pe prizonierii si ostatecii de rzboi ; b) au ordonat sau au svrsit acte de cruzime asupra populatiei din teritoriile n care s-a purtat rzboiul ; c) au ordonat sau executat represiuni colective sau individuale, cum si cei care au ordonat deplasri si transporturi de persoane n scopul vdit al exterminrii celor transportati g) prsind teritoriul national s-au pus n slujba Germaniei hitleriste si au atacat tara prin scris, prin grai sau orice alt mod.Sunt profitori de rzboi : a) aceia care, n orice calitate, participnd la conducerea rzboiului, au realizat averi ilicite etc. Pedeapsa : de la pedeapsa cu moartea, la nchisoare. Acuzatori publici, instante de judecat : Curte special pentru criminalii de rzboi, compus din 3 membri ai Curtii de Apel si 4 judectori alesi din cetteni, desemnati de partidele politice ;30ian45 Astzi la ora 11 a fost la Casatie, n sala Sectiilor unite, solemnitatea depunerii jurmntului a

66

celor nou numiti n aceast Casatie. Au depus astfel jurmntul : Dim. Apostolide, naintat proc. General al Casatiei ; Petre M. Davidescu, naintat presedinte la s. III a Casatiei ; Oconel G. Cires, naintat presed. la s. II ; Hozoc, I. Predovici, Alex. Procop D-trescu, Mircea Odobescu, C-tin Sinevici, Laurentiu Preutescu, Gh. Brgnanu, Ion D. Stnculescu, Petre I. Gherghel, Henri Zamfirescu, Traian Brosteanu consilieri ; Florin Foisoreanu, Mihail Manolescu, Radu Dimiu procurori (Ilie Lungulescu si Ion Popescu III, nc nu s-au prezentat).31ianIn locul consilierilor Ariton si Ulvineanu (acesta din urm iesit la pensie), au fost numiti de ministrul de justitie n Comisia de epuratie pentru magistrati, consilierii de la Casatie Al. Procop-D-trescu si Brosteanu ;2feb45Azi a aprut nc o list din care face parte generalul Dobre etc.Monitorul oficial de ieri a publicat un decret-lege prin care se desfiinteaz Sectia IV de la Curtea de Casatie. Magistratii acelei sectii au fost repartizati la celelalte trei sectii rmase. Astfel fiecare sectie are acum 17 consilieri si un presedinte. La Sectia II, unde am rmas (si din care a plecat numai colegul Butureanu, la Sectia I), sunt acum urmtorii magistrati : 1- N. Ciurea, 2- D. Ariton, 3- Har. Grigoriu (trecut de la s. IV), 4- T. Tnsescu, 5- M. Catichi, 6- Tulius Dantte, 7- C. I. Nvrlie, 8- Ion Predovici, 9- Al. Procop-D-trescu, 10Mircea Niciu, 11- Ilie Lungulescu, 12- Lascr Spoial, 13- Alex. Minculescu, 14- Ion Pogonat, 15- Mircea Odobescu, 16- Const. Sinovici, 17- Ion D. Popescu III ;21mart45La Craiova s-a petrecut un fapt nemaivzut pn acum n Tara Romneasc. Consilierul Condeescu de la Curtea de Apel din Craiova, un foarte corect si priceput magistrat, a fost arestat de prefectul judetului Dolj, Celac, comunist. ;23mart45Magistratii sunt solicitati de ministrul de Justitie s formeze sindicate, conf. noii legi a sindicatelor, dup modelul sindicatelor muncitoresti. Ieri la Casatie a fost o consftuire a membrilor ei. Marea majoritate ezit s alctuiasc asemenea sindicate, acestea considerndu-se mai mult un instrument de lupt politic, de care magistratii trebuie s se tin ct mai departe. Totusi, presiunile ca magistratii s formeze asemenea sindicate sunt mari si cred c pn la sfrsit ei vor ceda, temndu-se de urmri. Se pare c scopul solicitrii n acest sens a magistratilor este ncadrarea lor n noua ordine a crei nfptuire se urmreste n tara noastr. ;24mart45Azi la ora 11, magistratii Curtii de Casatie, ai Curtii de Apel, Tribunalului si Judectoriilor din Bucuresti, convocate fiind, s-au adunt n sala de sedinte a Curtii de Appel, Sectia I, pentru a hotr formarea unui sindicat al magistratilor (V. darea de seam n foaia sin Universul aprut duminic 25 martie 1945). A fost de fat si ministrul Justiei, Ptrscanu.La propunerea consilierului de Casatie, Brosteanu, naintat aici de curnd, care din toate manifestrile lui se relev a fi n snul

67

magistraturii un organ al ministrului Justitiei si al partidelor de stnga, care aproape a amenintat, dup cuvntarea ocazional a altor vreo 2-3 magistrati si ministrului nsusi, nici unul din magistratii prezenti nu a putut formula o prere contrar, avnd asupra capului lor sabia ameninttoare a epurrii, punerii n disponibilitate sau alte msuri mai grave. Astfel, ideea s-a admis, s-a ales si un comitet provizoriu, dar fr convingere si fr nici un entuziasm. Se prea c fiecare magistrat se grbeste s semneze la sfrsit, ca s poat pleca ct mai curnd:17 apr45De mai bine de o sptmn se vd trecnd pe bulevard grupuri de soldati purtnd capele asemntoare cu cele rusesti si avnd la brat un semn distinctiv. Acestia sunt, totusi, soldati romni din Divizia zis Tudor Vladimirescu , adusi de pe front ntr-un scop politic. Mergnd pe strad ei cnt aceleasi melodii pe care le cnt ostasii rusi cnd trec prin oras, cu cuvinte romnesti, care trebuie s fie o traducere dup textul rus. Toti acesti soldati romni, fosti prizonieri la rusi, au fost formati dup idelile bolsevice, pentru a fi smnta bolsevismului la noi n tar, alturi de comunistii pe care-i avem. Multi dintre ei au fost naintati ofiteri si li s-au fcut mari promisiuni de mproprietrire etc., cu conditia de a lucra n tar n sensul vederilor n care au fost instruiti. Ei vor fi trimisi de aici la diferite regimente n acest scop. La solemnitatea ce a avut loc la regimentul 6 Mihai Viteazul , unde divizia a fost prezent, iat ce a spus, ntre altele, primul ministru Groza : Dac voi, plecnd azi sau mine de aici, mprstiati n diferitele unitti ale armatei romne cte o scnteie din focul sfnt care v-a purtat de pe drumurile din lagrele din Uniunea Sovietic pn la Tatra si Matra, veti desvrsi astfel o oper istoric pentru care acest neam de plugari si muncitori v va fi vesnic recunosctor. Iar sergentul major Bumbescu, din aceast divizie, care a tinut si el cu acest prilej o cuvntare, a spus: Noi suntem aceia care vom ndruma pe ostasi si pe ceilalti cci mai sunt unii rtciti pe drumul cel bun si adevrat etc. (Am reprodus dup Universul aprut azi). ;27apr45Iat ce desprindem dintr-o circular a Ministerului Educatiei Nationale trimis tuturor scolilor ( Semnalul de ieri). Dup ce n circular se arat c ndatorirea principal a elevilor este munca scolar, se adaug : Elevilor le este permis a se interesa de miscrile sociale antifasciste si, n genere, de chestiuni culturale si sociale si pot fi membrii asociatiilor de acest fel . (Prin urmare, actualul regim face din elevii de scoal exact ceea ce au fcut legionarii, azi urmriti). Ieri s-a publicat n Monitorul Oficial un decret-lege prin care s-a fcut o nou reducere a limitei de vrst pentru magistrati; 64 ani pentru primul presedinte, procurorul general si presed. de sectie de Curte de Casatie ; 63 ani pentru consilierii Curtii de Casatie si primii presedinti ai Curtilor de Apel ; 60 ani pentru presedintii si consilierii Curtilor de

68

Apel ; 57 ani pentru ceilalti magistrati.In urma acestei dispozitii ies la pensie de la Curtea de Casatie urmtorii magistrati : Davidescu (actualul prim presedinte), Ariton, Grigoriu, Brum, Perieteanu, Vlenescu, Dobrescu, Catichi, Prodan, Leonida Popescu, Bonteanu, Slceanu (cei subliniati sunt de la s. II). :18mai45Judecarea criminalilor de rzboi continu la Tribunalul poporului. Dezbaterile stenografiate sunt publicate n ziare pe pagini ntregi. Invinuirea ce li se aduce este c, dup ce elemente ruse din Odesa au aruncat n aer cldirea n care se instalase Statul major al armatei romne ce reusise a intra n Odesa, din care cauz s-au ordonat represalii, aceste represalii au fost excesive, mpuscndu-se sau spnzurndu-se mai multe mii de oameni. Nu e de ajuns c ziarele sunt pline de reportajele procesului, dar s-au lipit pe strzi, pe peretii caselor si afise mari cu ilustratiuni n care se vd oamenii spnzurati sau grupuri (printre care femei si copii), ca ducnduse spre locul de executie. Dedesubtul lor e scris : Poporul nu uit ;21mai45Asa numita Uniune patriotic , despre care se spune c e format si condus mai mult de evrei, convoac de mai multe zile, aproape n fiecare zi, ntruniri dup care, apoi, urmeaz manifestatii n fata cldirii unde Tribunalul poporului judec pe criminalii de rzboi , cerndu-se cu strigte pedeapsa cu moartea pentru cei judecati, n asa fel ca s aud si membrii tribunalului si toat lumea adunat acolo Printre cei ce sunt judecati la acel tribunal se afl, pe lng militarii cu represaliile de la Odesa, fostul guvernator al Bucovinei, Calotescu, cu ctiva colaboratori ai si, pentru tratamentul evreilor ridicati din Cernuti si trimisi n Transnistria, precum si inclupatii care au aplicat rele tratamente internatilor din lagrul de la Tg. Jiu.Inginerul Gigrtu si prof. Manoilescu nu au mai fost trimisi n judecat de Tribunalul poporului pentru dezastrul trii (semnarea Dictatului de la Viena prin care Transilvania de nord a fost cedat ungurilor), constatndu-se c ei au fost siliti s-o fac ;1iun45Luni s-a judecat la Curtea de Casatie, s. II, recursul fcut de cei condamnati de Tribualul poporului ca criminali de rzboi, mpotriva deciziei de condamnare. Din completul care a judecat, eu nu am fcut parte. Cum legea respectiv (pentru sanctionarea celor vinovati de dezastrul trii sau de crime de rzboi) nu prevede dect dou motive de recurs pentru cei condamnati : rea constituire a instantei de judecat si gresit aplicare a legii la faptele constatate (n pr. penal, n afacerile obisnuite sunt 20 motive de recurs), si cum motivele au fost gsite nentemeiate, recursul a fost respins.Ieri s-a judecat la Sectiile-Unite recursurile acelorasi inculpati pentru neconstitutionalitatea unor dispozitii de lege, din care cele mai importante motive au fost privitoare la : pedeapsa cu moartea, confiscarea averilor, restrngerea dreptului de recurs.S-a sustinut de procurorul general c articolele din Constitutia din 1923 care prevd c

69

pedeapsa cu moartea si confiscarea averilor au fost modificate pentru cazul criminalilor de rzboi de un decret regal din 11 octombrie 1944, care completeaz decretul din 2 septembrie 1944 de repunere n vigoare a Constitutiei si c, deci, pedeapsa cu moartea si confiscarea, prevzute n legea privitoare la criminalii de rzboi, este constitutional. C, de asemenea, restrngerea dreptului de recurs la numai dou motive, prevzute n lege, nu este o dispozitie mpotriva Constitutiei care, ntr-adevr, garanteaz acest drept, dar nu-i fixeaz si ntinderea. Majoritatea consilierilor ce au compus Sectiile-Unite au fost de prerea procurorului general si, deci, recursurile au fost respinse. Nou (9) dintre consilieri, ns, si anume : eu, Vasile Rdulescu (Siliu), Nicolau, Dobrotescu, Brscu, Spoial, Stnculescu, Henri Zamfirescu, Niculescu-Periet(z)eanu am fost, n ce priveste pedeapsa cu moartea si confiscarea, de prere contrar si anume c nu rezult destul de clar din decretul regal de la 11 octombrie 1944 c Constitutia, n ce priveste pedeapsa cu moartea si confiscarea, cu aplicatie la criminalii de rzboi, ar fi fost modificat si, deci, am fost de prere c motivele de recurs privitoare la pedeapsa cu moartea si confiscarea s fie admise. Consecinta admiterii acestor motive ar fi fost c dosarul s-ar fi restituit Tribunalului poporului pentru a aplica alt pedeaps, fie chiar aceea a muncii silnice pe viat.Prerea noastr, a minorittilor, ns, nu am putut-o exprima dect verbal, notndu-se pe lista consilierilor rspunsul. Aceast prere, ns, nu va figura separat n hotrrea ce se va redacta, fiindc Legea Curtii de Casatie interzice mentionarea prerii minorittii n completele de recurs si oblig pe magistratii n minoritate s semneze hotrrea alturi de magistratii ce au format majoritatea.Cuprinsul decretului regal n baza cruia s-a hotrt de majoritate, prin interpretarea lui, c Constitutia a fost modificat pentru cazul de care e vorba, este urmtorul (publicat n Mon. of. din 11 oct. 1944) : Art. unic. La finele art. IV din Inaltul Decret Regal no. 1626 din 31 aug. 1944, publicat n Mon. of. no. 202 din 2 sept. 1944, de adaug urmtoarele aliniate:Legile speciale vor prevedea conditiile n care vor putea fi urmriti si sanctionati toti acei care, n orice calitate si sub orice form, au contribuit la dezastrul trii, n special n rzboiul purtat mpotriva Natiunilor Unite.Aceste legi vor putea prevedea si msuri pentru urmrirea averilor lor.Dat n Buc. la 10 oct. 1944, Mihai (urmeaz numele ministrilor).De curnd a aprut un decret lege prin care epuratia n administratiile publice se prelungeste pn la 15 iunie (expira la 1 iunie) ;2iun45Ieri, vineri, adic a doua zi dup ce s-a pronuntat Curtea de Casatie n Sectii-Unite, respingnd recursurile n neconstitutionalitate ale condamnatilor pentru crime de rzboi, primul ministru Groza si ministrul de Justitie Ptrsacanu s-au prezentat Regelui cu cererile de gratiere ale condamnatilor si l-au rugat s

70

aprobe comutarea pedepsei, din pedeapsa cu moartea n munc silnic pe viat. Regele a aprobat.Aceast interventie a primului ministru si a ministrului de Justitie a produs ns nedumerire si iat din ce punctde vedere. In timpul cnd acei crora li s-a cerut comutarea pedepsei se judecau laTribunalul poporului, s-au tinut cu consimtmntul guvernului si, poate, cu ndemnul lui, sute de ntruniri n Bucuresti, la care au luat parte si unii ministri ca Vl. Rcoasa, si s-a manifestat zgomotos n fata Tribunalului poporului, cerndu-se pedeapsa cu moartea acelor ce se judecau si ai cror aprtori erau adeseori mpiedicati de a se prezenta n fata tribunalului pentru a-si mplini oficiul de aprtori.Rar s-a vzut, cred, n istoria modern a trii noastre o mai mare imixtiune a puterii executive n atributiile unei institutii judectoresti, fie ea si popular, cum a fost aceasta.Imensa majoritate a populatiei Trii Romnesti a fost mpotriva prerii de a se aplica pedeapsa cu moartea si, poate c nsisi judectorii ce au pronuntat-o nu au admis-o, cel putin pentru unii din inculpati, dect mpotriva vointei lor.Dar, n sfrsit, n conditiile n care s-a fcut judecata, pedeapsa cu moartea s-a aplicat.Dar, abia aplicat pedeapsa, se cere comutarea ei. Se ntelege c schimbarea pedepsei a produs satisfactie n public. Dar lumea se ntreab: de ce, dac ti s-a prut c pedeapsa cu moartea e prea grav, ai cerut prin zeci de mii de guri ale ctorva partizani purtati n diferite sli si n manifestatii aplicarea ei.Si, rspunsul nu poate fi dect acesta: guvernul a vrut s apar n ochii populatiei ca foarte mrinimos si, deci, s atrag simpatia lui.Dar, oare a reusit? Cci contradictia de mai sus prea sare n ochi tuturor ;5iun45Au fost judecati la Tribunalul poporului un numr de 14 ziaristi inculpati c, sub regimul trecut, s-au pus n slujba hitlerismului. Ieri s-a pronuntat sentinta. Doi din ei, Pamfil Seicaru si Grigore Manoilescu (dispruti acum, nu se stie unde) au fost condamnati la moarte ; altii, printre care Romulus Dianu, Romulus Siesanu, Nichifor Crainic, Stelian Popescu, Ilie Rdulescu etc. au fost condalnati la detentie grea pe viat sau pe timp nemrginit. Atasez aici tietura din Justitiei, Universul cu pedepsele aplicate ; 19iun45Ministrul Ptrscanu, s-a ntors din Ardealul de nord, unde a fcut o inspectie si a ncadrat justitia. Intr-o cuvntare tinut la Cluj, el a anuntat sanctionarea elementelor fasciste ungare care au comis mpotriva populatiei romnesti si a democratilor maghiari acte de slbticie, de jaf si asasinat. Printre alte acte de justitie si bun administrare, ministrul de Justitie a anuntat si pe acela menit s asigure unitatea statului, prin adoptarea unei singure limbi oficiale, limba romn(ungurii merseser pn acolo nct s cear ca n ad-tie si justitie s se ntrebuinteze limba maghiar). ;27iul.45 Armata romn care a luptat n Ungaria si Austria a sosit ieri la Arad. Se spune c comandantul rus din acea regiune a voit s dezarmeze armata romn care, ns, s-a opus. Din aceast cauz a

71

urmat o scurt lupt n care cteva sute de soldati romni si rusi ar fi czut. O comisie anglo-american ar fi plecat la fata locului pentru a vedea cum s-au petrecut faptele. :10aug45Alaltieri a sosit la Craiova o parte din armata noastr ce a luptat n Cehoslovacia, n apropiere de orasul Praga. Cazrmile din oras fiind ocupate de armata rus, ostasii nostri sunt adpostiti n Parcul Romanescu. Am fost azi n parc si am stat de vorb cu un caporal romn care a venit odat cu ceilalti. El pstea niste vaci n pajistile parcului (necesare armatei), n lips de iarb care e aproape complet uscat de secet, vacile rupeau frunze din arborii parcului. Caporalul mi-a spus c infanteria a venit pe jos din apropiere de Praga, de unde au plecat pe 14 iunie. Au venit deci pe drum aproape dou luni. Mergnd mai departe prin parc, am ntlnit un camion rusesc care se ncrca cu crengi verzi tiate din arborii parcului, se spune c pentru a acoperi cu ele trenurile care pleac. In jurul lacului, soldati romni si rusi care se scald sau si spal rufele pe care le ntind la uscat pe crengile arborilor. Se spune c n fiecare zi trec prin gara Craiova trenuri cu soldati rusi spre rsrit. Craiova e ns tot plin de ei, prea putini au plecat ;18sept45 Cu ocazia deschiderii anului judectoresc (15 sept.) au vorbit ntr-o sal a Tribunalului Ilfov, printre altii, si ministrul Justitiei, Ptrscanu, si consilierul Tr. Brosteanu, de la Casatie, cunoscut pentru manifestrile lui politice de extrem stng.Iat ce a spus, ntre altele, consilierul Brosteanu (cuvntare publicat in extenso n Universul cu data luni 17 sept.) Dup ce si exprim bucuria c are prilejul s fie de fat la reluarea activittii judectoresti la nceputul de toamn al anului judectoresc, an al victoriei asupra fascismului si al democratizrii Europei, a adugat textual : Acum ea (Romnia) trebuie s lupte mai departe pentru a-si mentine cele cstigate. Pe msur ce-i st la ndemn, democratizarea aparatului de stat. Nici un cuibar reactionar nu trebuie tolerat n aparatul de stat si, mai ales, n corpul judectoresc. Judectorul are o mare putere n dreptul lui de interpretare a legii. De aceea, prerile lui social-politice intereseaz. Cci, dac e s se ia un exemplu, un judector burghez n activitatea lui va spuraveghea ntotdeauna ca legile s nu se abat de la principiul constitutionalittii. Un judector proletar, care doreste ca lumea s se schimbe spre mai bine, va da o interpretare larg legilor noi, n contra oricror impedimente constitutionale. Avocatii au nclinat din timp spre organizarea sindical. Dar, ntre judectori aceast tendint nu s-a manifestat. S-au observat, dimpotriv, tendinte contrarii etc.Un comentariu al ideilor exprimate mai sus, cred c este de prisos.Ministrul Ptrscanu a spus si el, ntre multe altele, despre magistratur : Dintre toate sectoarele vietii noastre publice, justitia reprezint un sector nc rmas n urm din acest punct de vedere (adic al democratizrii). ;

72

6dec45 Ziarele reproduc azi azi o declaratie fcut de ministru de Justitie, Ptrscanu, ziarului comunist Scnteia . Din aceast declaratie se vede situatia n care se afl magistratii care, atunci cnd judec conform constiintei lor, se pot expune la cele mai grave ofense si neajunsuri. Astfel s-a ntmplat cu cinci consilieri de la Curtea de Apel din Bucuresti, sectia VIII, care au avut s judece cazul unui comerciant, anume Nelu Mihilescu, n jurul cruia s-a fcut un mare zgomot prin pres, nvinuit fiind de ascundere de mrfuri. Completul Curtii a gsit c acest comerciant nu poate fi pedepsit si l-a achitat. Ministrul de Justitie, n declaratia sa, arat c a suspendat si pus sub anchet pe acesti magistrati, urmnd a rspunde nu de felul cum au dat sentinta, ci de culpele personale n legtur cu achitarea . A mai fost pus sub anchet presedintele sectiei, Carol Maier, pentru c nu a intrat n sedint ca s prezideze completul. De asemenea, a mai fost suspendat si pus sub anchet judectorul de instructie, Sion, care prin ordonant a trimis n judecat pe numitul comerciant numai pentru unele capete de acuzare din cele 9. (Intrebarea e, ns, de ce nu l-a pus sub anchet de la nceput, ci abia acum, dup ce a judecat Curtea de Apel). Pentru a se vedea n completul su declaratia ministrului, atasez aici tietura de jurnal.In legtur cu cazul de mai sus, am fost informat de un alt caz, petrecut cu cteva zile mai nainte. Un comunist (se spune c era inginer), intrnd la Parchet n biroul procurorilor si fiind foarte necuviincios, i s-a atras atentia, ceea ce l-a determinat s njure pe procurori. Se ntelege c a fost trimis n judecat pentru ultraj dar, din asta se vede cum nteleg, cei din regimul actual, s trateze pe judectori. ;7apr46 :Ministrul de Rzboi Rsacanu a cerut trimiterea n judecat a ziarului Dreptatea pentru injurii aduse armatei prin publicarea n acel ziar a unei caricaturi reprezentnd un soldat romn purtnd initialele diviziei Tudor Vladimirescu. Nu am putut vedea acea caricatur pentru a-mi da seama dac articolul era injurios. Ziarul Dreptatea , la rndul su, ns, a cerut s fie dat n judecat autorul unui articol asupra armatei (Eugen Ionescu), aprut n revista Viata romneasc , de pe martie a.c., precum si directorii acestei reviste, printre care se afl si M. Ralea, ministru n guvernul actual, articol reprodus de ziarul Dreptatea , n care ofiterii romni sunt taxati ca cel mai josnic produs al societtii romnesti , grosolani, mitocani, inculti etc. De asemenea, n numrul de azi, Dreptatea someaz pe ministrul de Justitie s dea n judecat ziarul guvernamental Romnia liber pentru o caricatur n care magistratura e grav insultat (procesul Nelu Mihilescu). Atasez aci tietura din Dreptatea care reproduce caricatura injurioas din Romnia liber ; 5iulie47 La ce josnicii au ajuns s se preteze unii magistrati, s-a vzut zilele trecute dintr-un comunicat publicat n ziare, prin care un asa zis Comitet

73

central al sindicatului magistratilor , fr consimtmntul prealabil al ntregii magistraturi, mpotriva Constitutiei, si desigur pentru a ajuta guvernul n opera lui de epurarea elementelor independente din corpul judectoresc, - a cerut ridicarea inamovibilittii magistratilor n vederea de a se asigura trii magistratura de care are nevoie ( !) Acesta e un document trist al zilelor triste pe care le trim. Atasez aici din ziarul Jurnalul de Dimineat , articolul drastic al lui Eugen Crciun prin care se vestejeste aceast lips de delicatete a unor magistrati si aceast decdere ; Esenta comunismului :TEROAREA : 1mai47 : Ziarul Liberalul de ieri, ntr-un articol intitulat Aprarea Omului , referindu-se la situatia din tara noastr si poate si din alte tri, face, ntre altele, urmtoarea observatie : O lume n care toti oamenii sufer, pentru absurda satisfactie de a vedea nfptuit practic ceeace prea frumos ntr-o constructie teoretic, este o lume dement. Cu att mai nebuneasc este lmea n care s-au uzat n asemenea msur resorturile sufletesti ale omului, nct el nu mai e n stare nici s sufere si nici s se bucure, ci numai s se team ; 5mai47 Guvernul a arestat la Craiova mai multe persoane dintre acelea care li se pare c le-ar putea face opozitia. Printre cei arestati se alf ctiva avocati, dintre care trei fruntasi ai baroului Dolj, I. B. Georgescu, fost primar al Craiovei, si Iovipale, membru important al partidului national trnesc, si Georgescu-Pitesti, membru al partidului socialist independent (C. Titel Petrescu). A mai fost arestat si un mecanic al cilor ferate care a figurat n trecutele alegeri pe lista opozitiei. Se crede c vor fi si ei transportati la Pitesti, unde e sediul diviziei numit Tudor Vladimirescu , organizat in Rusia si utilizat de actualul regim n planurile sale ; 9mai47 Arestrile de cetteni efectuate de guvern n toat tara se nmultesc n fiecare zi. Numai n Craiova si judetul Dolj s-a arestat mai mult de 50 cetteni. In toat tara sunt desigur cteva mii. Oamenii sunt luati de acas si porniti spre diferite centre de inernare, fr ca cineva s aib cea mai mic umbr de vin, dect poate pe aceea c fac parte dintr-un partid politic de opozitie. Pentru ce oare, se ntreab toat lumea, guvernul svrseste aceste nesfrsite abuzuri ? De ce se teme?Ziarele de opozitie nu sunt lcate s spun un cuvnt despre nfptuitele arestri si s protesteze. ; 11 mai47 Romnii arestati la Bucuresti de guvern au fost transportati si internati n nchisoarea de la Craiova. Dintre ei fac parte unele personalitti ca Slvescu, fost ministru de finante, Purcan, profesor universitar etc. Cei arestati la Craiova si Dolj, mpreun cu cei arestati n Banat (care si ei au fost adusi la Craiova), au fost transportati n alt parte, se spune c n nchisoarea Gherla din Ardeal. Toti au fost si sunt tratati cu totul neomeneste. Au fost arestati din casele lor n timpul noptii, mbrcati cu ce au putut apuca. Nu au voie s

74

primeasc de la rude nici rufe, nici mbrcminte, nici mncare. Se spune c li se d ca mncare mmlig si fiertur de stir sau alte verdeturi. Nici unul din acesti oameni nu s-au fcut vinovati cu vreo fapt pedepsit de codul penal, cci ei, ca si ntregul popor romn, stiu foarte bine c nu e acum momentul s reactioneze ntr-un fel oarecare. Toat lumea rabd si tace. Si totusi, chiar fr nici o vin, oamenii au fost arestati ; 15mai47 Atasez aci partea din ziarul Liberalul n care a fost publicat textul complet al Decretului Presedintelui Truman pentru decorarea Regelui Romniei.Iuliu Maniu, presedintele partidului national trnesc, dup ce a avut o convorbire cu membrii importanti ai partidului n privnta arestrilor fcute de guvern din membrii opozitiei ; s-a prezentat sefilor misiunilor engleze si american crora le-a expus cazul, cernd s se ia msuri de respectarea liberttii cettenilor, prevzut formal si n tratatul de pace. ;16mai47 In Liberalul de azi se public stirea s seful partidului liberal, C. I. C. Brtianu, si seful partidului socialist independent, C. Titel Petrescu, au avut convorbiri separate cu Burton Berry, reprezentantul diplomatic al Statelor Unite. Deci doi oameni politici romni au adus desigur la cunostint reprezentantului american arestrile efectuate de guvern printre membrii opozitiei si starea jalnic a trii prin metodele politice si economice ntrebuintate de guvern ; 6iunie47 Radio Londra a comunicat asear c 6 generali romni si dou doamne au putut fugi din Romnia cu avionul, ateriznd la Ankara. Se temeau desigur s nu fie arestati n tara romneasc, unde attea personalitti au fost arestate sub simple pretexte; 14iunie47 In Romnia, ministrul de externe Ttrscu a naintat guvernului un memoriu care se pare c a fost comunicat si sefilor opozitiei, prin care declar c guvernul prin actiunile si legile sale, nu numai c nu a reusit n nimic folositor pentru tar, dar a dus la ruin economia trii. De sigur se va fi criticnd n acel memoriu si actiunea ministrului de interne comunist care a dat ordin s fie arestati fr nici o vin sute de membrii ai opozitiei.Sub pretextul de economii, guvernul a scos din functiuni un mare numr de persoane, profesori universitari, magistrati, etc. O coincident curioas a fost ns c toti cei scosi din slujbe sunt mai ales acei care nu s-au nrolat n regimul prezent ; 12iul47In multe orase din tar s-au numit comisii interimare, n care presedintii ce tin loc de primari sunt simpli meseriasi : pantofari, lctusi, fr nici o pregtire n materie de administratie si n ce priveste cunoasterea legilor ;16iulie47din ziarul Liberalul n care este publicat scrisoarea lui C. I. C. Brtianu adresat primului ministru romn, n care se arat punctul de vedere al partidului national liberal fat de conferintele de la Paris privitoare la ajutorarea Europei. Dup cum se vede din aceast scrisoare, partidul national crede c, n fata nevoilor n care se alf tara romneasc, rspunsul guvernului romn la

75

initiativa guvernelor din Londra si Paris, nu poate fidect afirmativ. Se stie c aceast scrioare nu a avut nici un efect asupra guvernului. El a respins invitatia. Mai atasez aci notele guvernului Statelor Unite si Angliei adresate guvernului romn, privitoare la arestrile ordonate de guvernul romn printre membii opozitiei, cetteni nevinovati, detinuti fr mandate de arestare si interogati, si rspunsul cinic al guvernului romn c aceast interventie e o imixtiune n politica intern a statului romn ; rspunsul trimis Angliei se termin cu urmtoarele amenintri : Guvernul romn se vede n sfrsit dator s atrag atentia c orice interventiestrin e de natur s agraveze situatia elementelor vizate de msurile legale ale guvernului luate pentru aprarea ordinii si asezmintelor Statului O comunicare de azi dimineat la radio romnesc, la o alt or dect acea destinat informatiilor aduce la cunostint c au fost arestati la 14 iulie fruntasii partidului ntional trnesc, Mihalache, Penescu, Ilie Lazr, N. Carandino etc. ar fi ncercat s fug din tar cu avionul.La ora 12 venind nepotul nostru, Nicu, student la Cluj, care aduse un ziar din Bucuresti, cu vesti mai noi dect cele care au venit azi n Craiova ; n acest ziar se arat c au fost arestate 14 persoane, care sunt fotografiate n fata avionului cu care ar fi voit s fug din tar. Se spune totusi c intentia de a fugi cu avionul e o nscenare pus la cale de ministrul de interne. De altfel, din nota englez se vede c guvernul Marii Britanii stia c pe lng arestrile deja efectuate se vor face altele. Si iat c nu a trecut mult timp. Dar presupunnd chiar c acesti oameni au voit s fug din tar, din cauz c vietile lor erau n primejdie, aceasta nu e o crim. Printr-un comunicat la radio azi la ora 14, numindu-se cei arestati criminali si trdtori, si c tot meritul arestrilor se datoreaz ministrului de interne Teohari Georgescu, se adaug c ei au fost ndemnati s fug de Iuliu Maniu. Din aceasta se vede ce se va ntmpla si cu acest vechi si cinstit lupttor romn. Atasez si foaia cu vestea acestor arestri; 20iulie47 Intorcndu-se din Bulgaria, iat ce au spus delegatii guvernului n cuvntri tinute n gara Filaret, n fata unei adunride muncitori ce fusese regizat, despre cele petrecute n tar n lipsa lor privitor la arestarea lui Ion Mihalache si ceilalti. Gheorghiu Dej : Nu e suficient s realizm ceea ce cereti voi, arestarea lui Maniu. Noi trebuie s lovim fr crutare n tot ce s-a strns n jurul steagului lui Maniu. Partidul national-trnesc de sub conducerea trdtorului Maniu trebuie dizolvat si aceast operatie corespunde obligatiilor tratatului de pace pe care Romnia l-asemnat cnd a fost la Paris ! P. Groza: Iar dac n tabra lor va mai fi dintre aceia care mai au scnteie de lumin n suflet, noi i sftuim s-si dea seama c aceast aventur nu mai este posibil. De azi nainte nici un cettean nu mai poate justifica sederea lui alturi de acesti aventurieri.Toate persoanele ce vin din Bucuresti

76

spun c Ion Mihalache, Penescu si celilalti, au fost ridicati fie de la domiciliile lor, fie de la clubul national trnesc, si c nu e adevrat c au voit s fug cu avionul. Fotografierea lor n fata avionului e o nscenare sau un trucaj. Comunistii care conduc azi tara romneasc, sustinuti fiind de rusi, voiesc s distrug partidul national trnesc care n alegeri a avut o majoritate zdrobitoare, dar de care guvernul prin falsul ce a fcut nu a tinut seama. Ei privesc pe Maniu ca pe cel mai mare dusman al lor. Se spune despre Iuliu Maniu c e bolnav si c e pzit de militarii din divizia zis de panduri format n Rusia si de care se serveste guvernul. S-a cerut n asa numitul parlament ridicarea imunittii lui. De altfel nici el nici ceilalti ctiva deputati ce au fost lsati de form ca membrii ai opozitiei, nu au luat parte niciodat la acea adunare.Ziarele Dreptatea si Jurnalul de dimineat , cel dinti al partidului national trnesc, cel de-al doilea ziar independent, nu mai apar.Iat cteva stiri importante din Adevrul venit azi la Craiova. Nr. 16.915. Parlamentul romn a ridicat imunitatea parlamentar urmtorilor deputati national trnisti : Iuliu Maniu, Emil Ghilzan, Aurel Lencutia, Vasile Serdici, Gr. Niculescu-Buzesti, Maria Ilie Lazr. In adresa prin care s-a cerut ridicarea imunittii, ministrul justitiei declar c ei sunt implicati ntr-o actiune care urmrea rsturnarea regimului democratic din Romia .La Arenele Romane din Bucuresti, n fata unei adunri chemat s asculte discursuri mpotriva regimului Franco din Spania ( !), Ana Pauker a spus ntre altele, atacnd cu aceast ocazie si pe cei care nu simpatizeaz cu guvernul : Averitm aici pe dusmanii nostrii, pe prietenii dusmanilor nostrii, pe simpatizantii dusmanilor nostrii, c pentru scumpa noastr libertate ( !), pentru pacea noastr si a copiilor nostrii, pentru democratie, vom fi fr crutare . Dup care Adevrul adaug : Comentatorii politici vor pune aceast declaratie n legtur cu nervozitatea strnit n lagrul guvernamental de unele manifestri interpretate ca paralele cu actiunea opozitiei . Ziarul nu explic despre ce manifestri paralele e vorba, dar credem c e vorba de o actiune strin ; 26iulie47 In toat tara guvernul a ordonat noi arestri. In Craiova au fost arestate acum dou zile nc vre-o 6-7 persoane, printre care a fost arestat din nou avocatul I. B. Georgescu, pus n libertate de putin timp ; el a fost arestat din nou cnd mama lui se gsea moart n cas si urma s fie transportat la cimitir ;1octombrie47 In tar sunt ordonate de guvern diferite manifestatii prin care se cere pedepsirea si chiar moartea lui Maniu. Cea mai mare parte din jurnalele radio sunt acum prcedate de alocutiuni prin care se aduc critici insulttoare partidului national trnesc, azi desfiintat, si se numesc trdtori fostii lui sefi, Maniu, Mihalache etc., care au fost arestati si care nu pot rspunde. Poporul n imensa lui majoritate stie ns ce s cread despre Maniu, si mai stie unde sunt

77

adevratii trdtori.Desi n cartelele vechi de alimente nu mai sunt bonuri, totusi guvernul a luat dispozitii ca aceste cartele s fie schimbate si s fie numai pe o lun. Astfel zilele acesteas-au dat prn circonscriptile de politie respective cartelele pe luna octombrie. A fost o mbulzeal si o pierdere de vreme care a indignat lumea. La intrare nici o ordine, intra nainte cel care da cu coatele. Niste haimanale de tigani de la mahala vorbeau mscrii si njurau pe ciocoi . Cnd s-a atras atentia celor n drept asupra acestei dezordini, au rspuns c au ordin s nu fac nici o observatie. Si de acum nainte asa vor fi strgniti si jugniti cettenii n toate lunile.Dup asa numitele epurri ale functionarilor, au nceput acum comprimrile cu pretextul economiilor bugetare. Acum de curnd s-au comprimat un mare numr din membrii corpului didactic, ncepnd cu profesori universitari si terminnd cu nvttorii. Este curios c la ctva timp dup aceste operatii se anunt reprimirea n functiune a unora dintre cei oprimati. Motivul reprimirii e lesne de nteles : oamenii au fost nevoiti s se ncadreze progresist , nscriindu-se la comunisti ; 20oct47 Partidul liberal Brtianu este nvinuit pe cale penal de guvernul actual c n preajma ncheierii armistitului a cerut de la o unitate militar 100 revolvere, pe care mai trziu nu le-a preat. Seful partidului liberal, C. Brtianu,, a fost chemat n fata instantei competente de instructie pentru a rspunde de aceast nsusire de armament militar . De asemenea, seful partidului socialist independent (de opozitie) C. Titel Petrescu, a fost chemat s fie instruit pentru c directia partidului su ar fi rspndit afise tiprite, fr a le fi prezentat la cenzur. (Acestor socialisti li s-a refuzat tiprirea unui ziar). Dup cum se vede, actualul regim caut prin toate mijloacele s compromit si s nlture opozitia, ceea ce s-a observat si n strintate. Radio-America a comunicat c Micolaicik, seful opozitiei din Polonia a fugit din tar. De sigur c li se pregtea arestarea, cum s-a petrecut n Bulgaria cu Petcoff si n Romnia cu Maniu, Mihalache si alti fruntasi politici ai partidului national trnesc.Radio-Londra a comunicat n dimineata zilei de miercuri 29 octombrie c, dup terminarea instructiei, azi va ncepe la Bucuresti judecarea fostilor conductori ai partidului national trnesc, Maniu si Mihalache, precum si a altor persoane, fcnd parte din acelasi partid politic, printre care unii se afl acum n strintate, cum e Gafencu, Niculescu-Buzesti si alti doi. A mai comunicat c, dup declaratiile guvernului romn, nici un avocat din Romnia nu a voit s ia aprarea inculpatilor ! In consecint i s-a dat un avocat din oficiu !La ora 2 p.m. n aceeasi zi, postul de radio romn a anuntat c ntr-adevr n dimineata acelei zile a nceput a fi judecat procesul acestor acuzati, pentru trdare si spionaj; c lui Iuliu Maniu I sa desemnat din oficiu ca aprtor Paraschivescu Blceanu, decanul baroului Ilfov (cunoscut din toate manifestrile sale, ca nfeudat complet

78

actualului regim).La dezbaterea procesului ( ce se judec ntr-o sal a Scoalei de rzboi de ctre un tribunal militar) iau parte numerosi reprezentanti ai agentiilor de pres strine, printre care Statele Unite si Anglia.Radio-America a transmis seara, n limba romn, cuprinsul unui articol aprut n ziarul New York Times care descrie starea politic si economic din trile ocupate sau nfeudate Rusiei. Rusii urmresc n aceste tri nu numai completa robie, dar si srcirea si mizeria. Romnia, spune autorul articolului, era nainte de rzboi grnarul Europei si furnizorul unei mari cantitti de petrol. Acum rusii care o ocup ridic absolut tot ce pot ridica, lsnd populatia prad foametii, frigului, mizeriei. Tot Radio-America a transmis la radio smbt 1 noiembrie, cuprinsul unei scrisori deschise, publicat n ziarele americane, adresat lui P. Groza, deful guvernului romn, de ctre Riposanu, fost consilier al legatiei la Washington. In aceast scrisoare el arat c dup ce a auzit c Iuliu Maniu a fost arestat, a demisionat din functiunea sa, pentru a nu se face n nici un fel complice al guvernului romn care a svrsit aceast fapt. C Maniu, acel mare patriot care lupt de 50 de ani pentru drepturile si interesele Romniei, nu poate fi un trdtor, asa cum e acuzat. In sfrsit scrisoarea aminteste de interventia lui Iuliu Maniu, n timpul guvernrii generalului Antonescu, ca Groza, actualul prim ministru, care pe atunci fusese arestat din ordinul generalului, s fie liberat, si c prima vizit pe care Petru Groza a fcut-o dup liberare, a fost aceea la Iuliu Maniu pentru a-i multumi cu recunostint (aceasta, dup cum se stie, nu a mpiedicat pe P. Groza, ca n toate cuvntrile sale, att n tar si strintate, s atace pe Iuliu Maniu, numindu-l trdtor).Spre a se vedea ct important se d n toat lumea procesului ce se judec la Bucuresti, notez aci c Radio-Londra, fcnd o dare de seam a evenimpentelor sptmnii, a subliniat c atentia lumii a fost ndreptat n Europa de rsrit asupra procesului intentat lui Maniu si partizanilor si politici, iar n apusul Europei asupra rezultatului alegerilor comunale dinFranta si Anglia. Radio-America vorbeste n toate zilele de acest proces numindu-l fars judiciar ;4noiembrie47 Se stie c nc de mult vreme, guvernul ordon s se fac ntruniri si s se aprobe motiuni prin care Maniu si partidul national trnesc sunt tratati de criminali, spioni, trdtori. La aceste ntruniri au fost obligati s ia parte si functionarii statului, desi n sufletul lor ei au putut s nu aprobe deloc aceast manifestatie. Dar orice mpotrivire ar fi dus la izgonirea din functiune si prigonirea.Acum n urm au fost chemati la prefectur preotii din oras, si li s-a dat ordin, ca n biseric, la sfrsitul slujbei religoase, s tin o cuvntare n care, de asemenea, s condamne actiunea partidului national trnesc si a sefului su. Aceasta a adus o adevrat consternare n rndurile preotilor. Unul din ei (preotul Gronea) a ndrznit s spun c o asemenea cuvntare n biseric ar fi nepotrivit

79

cu rolul crestinesc al bisericii, si c n orice caz, dac preotimea ar primi un ordin scris de la sefii bisericesti, n acest sens, ar fi nevoit s se supun. Att i-a trebuit acelui preot, cci plecnd acas, a gsit la poart agenti politienesti, care l-au dus la politie si la nchisoare, unde se afl si azi de dou sptmni, mpreun cu cu numerosi alti detinuti politici, nchisi fr vin, care la puscria din Craiova mor de foame si de frig ; 5 noiembrie47 Ieri s-au continuat dezbaterile n procesul Maniu. Inainte ca procurorii militari s rosteasc rechizitoriile, guvernul a tinut s fac nemuritoare scenele procesului, aducnd n sal un aparat cinematografic care s nregistreze pe pelicul chipurile inculpatilor, ale judectorilor si ale publicului asistent. Dup care s-a dat cuvntul pe rnd celor trei procurori militari care au cerut o sever pedeaps pentru crima de complot contra sigurantei sigurantei statului si alte crime.Ast sear la Craiova (si desigur aceeasi manifestatie s-a organizat si la Bucuresti), prefectul si politia au scos pe strad muncitorii care purtnd pancarte cu inscriptia moarte lui Maniu , unii din ei strigau aceleasi cuvinte. In curnd se va pronunta de ctre tribunalul militar sentinta contra acuzatilor, si guvernul tine ca tribunaul s stie c poporul ntreg este alturi de el pentru condamnare, si chiar arat tribunalului calea de urmat ;11noiembrie47 La nchisoarea din Craiova mor detinutii pe capete, de lips de hran si frig. Duminec a murit acolo un stean din comuna Plopsor. Familia lui a cerut ca medicul legist s vad cauza mortii, si acesta ducndu-se la nchisoare, a constatat c moartea se datoreaz subalimentatiei si enteritei. A doua zi, cnd cel mort a fost ridicat de familie, un altul luase loc lng el. Un locuitor din Plenita, care pe timpul cnd ne aflam noi acolo, s-a ntors de la nchisoare unde a executat o pedeaps de 30 zile, era asa de bolnav nct a czut imediat la pat si nu se stie dac va scpa. Spunea c detinutii erau btuti n fiecare zi, c li se da 200 grame de mmlig pe zi si o zeam n care fuseser cteva bucti de praz. C desi era frig, nici foc nu li se fcea, si nici acopermnt pentru noapte nu li se da. Cine intr n aceste timpuri de progresism la nchisoare, unde se afl acum multi nevinovati, printre care oamenii politici, estesortit mortii.Invttorii si nvttoarele din Craiova spun aceste lucruri aproape de necrezut. Agentii guvernului au venit la scolile primare si au cerut copiilor s semneze declaratii prin care cer pedepsirea lui Maniu. De la oamenii majori crora sub amenintri li s-a cerut acelasi lucru, acest guvern democratpopular , a ajuns la copiii cu mintea necoapt. Nu cred s se fi petrecut asemenea fapte nici chiar la popoarele cele mai primitive ; 17 noi47 Se spune, si se pare c e adevrat, c Iuliu Maniu, Mihalache si ceilalti condamnati, au fost transportati la nchisoarea din Craiova, din cauz c n Bucuresti ar fi nceput oarecari miscri studentesti n favoarea condamnatilor. In nchisoare si n jurul ei, paza militar s-a

80

fcut mult mai puternic.Regele Romniei a sosit smbt la Londra cu un avion pe care l-a pilotat personal. Cettenii Londrei l-au primit cu mult simpatie. Seara, mpreun cu regina mam a fost oaspetele regelui si reginei Angliei la Buckingam Pallace. Regele Mihai, dup cum a anuntat radio-Londra, la ceremonia cstoriei principesei mostenitoare, este cavaler de onoare, avnd ca domnisoar de onoare pe fiica mai mic a regelui Angliei ; 24 noi47 S-a publicat lista functionarilor eliminati din Ministerul de externe de ctre Ana Pauker, n urma demiterii lui Ttrscu. Sunt peste 150, printre care si vechi diplomati si ministrii n diferite state. Unii din ei au fost chiar arestati si trimisi n judecat, ca vinovati de legturi cu reprezentantii Angliei si Statele Unite ; 30 noiembrie47 O nou lege de organizare judectoreasc, alctuit dup principiile democratiei populare , a fost depus n Camer si votat ntr-o singur sedint, cu unanimitate, dup cuvntarea ministrului de justitie, autorul ei, si a ctorva deputati care nu au fcut altceva dect s laude principiile pa care legea e bazat. Nimeni nu a avut de fcut nici cea mai mic observatie n care s rezulte c ar fi ceva imprefect din aceast lege.Si totusi legea aceasta nltur principiul inamovibilittii magistratilor prevzut de nssi Constitutia trii. Deci Constitutia e clcat ftis. Printre inovatiile legii e si aceea a asa numitilor judectori populari fr cunostinte juridice care vor fi recomandati de sindicate. Cum acesti judectori populari, asistnd pe jucectorii de carier de la judectorii, tribunale si curti de appel, sunt mai numerosi dect acestia, ei vor fi n definitiv aceia care vor hotr pricina dup aprecierea lor.Iat ce a spus secretarul general al Ministerului de Justitie (D. Stoican) vorbind salariatilor de la U. C. B. Grozvesti, despre lege si judectori de carier, cuvinte pe care le-a repetat aproape identic ministrul Justitiei la Camer : La Judectoriile rurale si cele de la orase, la tribunale si curti de apel, vor fi introduse elemente din rndul sindicalistilor, care vor avea s judece alturi de judectorii de carier, asigurnd n acest mod c dreptatea nu va mai fi acordat pe sprncean sau pe hotar, c ea nu va mai fi traficat ci mprtit celui care cu adevrat o va avea . ( Adevrul nr. 17026 cu data smbt 29 noiembrie 1947).Iat ce spun ministrul de justitie si secretarul general al ministerului despre magistratura trii care ar face cinste oricrei tri apusene.In acelasi timp cnd legea aceasta e votat ntr-o singur sedint de parlamentul romn, n Italia se discut de cteva sptmni legea organizrii judectoresti, n care principiul inamovibilittii pentru independenta magistraturii st n frunte. Barourile de avocati vor fi desfiintate. In locul lor se vor alctui asa numitele colegii n care vor fi primiti individual numai cei admisi de o anumit comisie. Nu vor fi primiti ca avocati acei care sunt presupusi a avea si alte mijloace de trai, si nici aceia care sunt considerati, ca

81

reactionari. In felul acesta vor fi desfiintati toti acei avocati care au fcut parte din alte partide dect cel comunist si socialist-comunizant de la guvern. La magazinele nfiintate de acest regim, n care se vnd pnzeturi sau stofe n baza cartelii cu puncte se fac cozi interminabile. Sotia unui ceferist spunea c a stat 10 ore la aceast coad, nemncat, asteptnd s-i vin rndul ; D.eliminarea propriettii private, : HAOS, LIPSURI, SPECULA, INFLATIE, NESIGURANTA, TEROARE, JAFURI, COZILE la bilete de tren 258; urcarea n tren Ce am vzut si ce am suferit, vom tine minte toat viata 262 ; MANIPULARE, 31mart46 cursul iernii si n postul Pastilor, au loc n toate orasele trii numeroase baluri organizate de ad-tie. un mijloc guvern de a-si face partizani. Asadar, baluri si petreceri nentrerupte n aceste timpuri de lipsuri crncene si de ocupatie ruseasc ! O mai bun ntelegere a timpurilor si mprejurrilor nu se putea ! 296 ; SECATUIREA TARII : sept.44 : Acum pinea e liber n comert din cauza recoltei abundente de gru de anul acesta p. 46 : 5sept44 :

Astzi n piat nu s-au mai gsit aproape deloc zarzavaturi si fructe, mai ales struguri care se gseau din abundent si destul de ieftini tranii care aduc zarzavaturi si fruncte n piata Obor, de unde se aprovizioneaz toti negustorii, nu au mai venit cu asemenea alimente, unii din ei avnd vitele ridicate de armata sovietic, altii temndu-se s nu li se ia pe drum . In toate magazinele din oras se vd militari din armata rosie cumprnd mrfuri.Alimentele se mputineaz si se scumpesc,53,54 ;16sept.44.In piat si n magazine nu se mai vede deloc carne, slnin, mezeluri, untur. Untdelemnul nu mai este nc din epoca anterioar venirii rusilor n tar ,60 ;23sept44 :Armata rus face n magazine cumprturi masive. Ieri m aflam la librria Universul , unde un grup de trei ofiteri rusi cereau s li se vnd toate caietele care se aflau n librrie. Cum n librrie si ndepozitul ei se aflau cteva sute de mii de caiete, valornd mai multe milioane de lei, le-au cumprat pe toate, pltindu-el n ruble.aceste caiete vor fi trimise n Rusia ,63 ; Rublele si leii sovietici mai au curs numai pn n seara zilei de azi. Cu rublele lor ns, al cror curs impus este att de ridicat (100 lei o rubl), ofiterii si soldatii armatei sovietice au cumprat de la magazinele din Bucuresti mrfuri n catitti enorme. Am vzut n fiecare zi pe strad numeroase grupuri de militari rusi cu bratele ncrcate de pachete si cu geamantane noi cumprate si umplute cu lucruri.Astfel c pe lng faptul c trebuie s pltim despgubirile fixate prin pactul de armistitiu, pr lng faptul c trebuie s aprovizionm armata rus de pe teritoriul romn, dar a mai trebuit s dm mrfuri aproape pe degeaba, 82

sub pretextul c se cumpr. De altfel pentru rusi e o surpriz plcut c n tara romneasc comertul e att de liber, c poti cumpra ce vrei si ct vrei, ceea ce nu pot face la ei n tar. 65 : (cursul rublei), 14 (jafuri),15 (aprovizionarea armatei ruse : 28 mai 45 : Armata rus nu pleac din tara noastr si continu s adune provizii din toat tara 153) ; rechizitionarea mijloacelor de transport ; sectuirea pietei ; nemaipomenita scumpete 207;( traiul a devenit aproape insuportabil 153) (iun.45 rusii si hrnesc n tara noastr trupele lor care nu pleac si transport mereu vite, cereale si tot felul de bunuri n Rusia,164)(20 iun noi armate ruse se vor instala n Romnia. Tara de acum simte lipsa alimentrii, va trece, n viitor, printr-o grav criz 167, 175 ;15 sept.45 In Bucuresti viata a devenit aproape imposibil din cauza lipsei si scumpetei 209 ; Preturile legumelor si zarzavaturilor sunt pur si simplu uluitoare 210 ; oct.45 grozav lips de combustibil si neputinta de a fi aprovizionat, cci rusii nu ne las dect extrem de putine vagoane si locomotive, o iarn timpurie ar aduce populatiei grele suferinte, n afar de acelea produse de lipsa alimentelor 214 ; 21 noi45. Rusii ne strng ca ntr-o menghin ; 25 noi. 45 tara noastr sunt cca 2 milioane de soldati rusi ; dec. 45 Viata n Bucuresti, ca si n Craiova si ca n toat tara, a ajuns aproape insuportabil. Oamenii nu mai gsesc alimente ; Craiova e plin de rusi. Cele vreo dou milioane de rusi ce se afl n tara noastr, si care voiesc s triasc bine ca ntr-o tar cucerit, sustrag populatiei autohtone alimentele care au fost n foarte redus cantitate din cauza secetei ;23ian46De 4 zile nu s-a mai dat n Craiova deloc pine. Populatia a nceput s se exaspereze. Abia azi s-a dat ratia pe o singur zi si, D-zeu stie, cnd se va mai da acum. Cettenii se ntreab ce fac primarul si prefectul judetului ?Pe lng lipsa aceasta crncen de alimente (carne se gseste odat pe sptmn cu 6.000 lei kg, zarzavaturi si legume aproape deloc, iar cnd se gsesc sunt extrem de scumpe, spre ex. un fir de praz sau o ridiche mic 300 lei, fasolea 2.000 lei kg), a venit, n urma noii zpezi czute, un ger mare care n timpul noptii atinge 22 grade sub zero, tocmai acum cnd combustibilul nu se gseste.Rusii, ns, au de toate, si alimente si combustibil ; taie pdurile noastre si le ard. Imi spunea un silvicultor c s-au tiat pentru ei n pduri (sau se duc singuri si taie), suprafete ce erau destinate s fie terminate abia n 1949. mart.46 : comerciantidistrusi prin persecutii,prin nesigurant,prin asupriri fiscale; nestabilitatea monedei nationale si proasta stare a comunicatiilor si transporturilor ;;19oct44: Viata devine din ce n ce mai grea. Vine iarna si nu se gsesc lemne, orict ar fi dispus cineva s plteasc. Petrolul se gseste n cantitti foarte mici si de la pretul de 15 lei litrul, s-a scumpit de ieri la 25 lei. Carne kg pe sptmn de persoan sise

83

capt cu greu. Pinea cu cartela : 350 gr pe zi de persoan, pine popular (34 lei pinea de 700 gr) si 250 gr pine alb (60 lei o pine de kg). Cartofii 45 lei kg. Toate celelalte lucruri s-au mai scumpit. Stofele s-au fcut cu 8-12 mii lei metrul. Chiria va fi urcat din nou prin lege. Nu stiu cum va mai putea tri lumea.Ce poate face un functionar sau un lucrtor cu leaf fix de 20-30 mii lei pe lun ? O s ajung s nu poat mnca dect pine. In schimb lucrtorii particulari angajati pentru repararea caselor, caminagiii etc. cstig sume foarte mari. 16noi44la Palatul de Justitie nu este combustibil. Alaltieri am fost nevoit s intru n sedint mbrcat n palton, pe deasupra cruia am mbrcat roba.La pine a nceput s se fac coad ; la gaz stau bietii oameni ore ntregi n grupe enorme si, adeseori, sunt nevoiti s plece fr a fi cptat nimic. Lemnele sunt fixate oficial cu lei 8 kg si nu se gsesc. Sare aproape c nu mai exist. Cauza : toate mijloacele noastre de transport au fost acaparate de armata rus si nu putem aduce nici gru, nici petrol, nici lemne ;28noi44:La brutrii si la crutele cu pine se ntmpl acum adevrate bti pentru a se cpta o pine. In blocul nostru continum a sta fr cldur :1ian45Incepem astzi un an nou. Nu stim ce va aduce el mai trziu, astzi ns gseste populatia oraselor Romniei aproape murind de frig, din cauza lipsei aproape complete a mijloacelor de transport pentru aducerea lemnelor si alt combustibil, mijloace de transport utilizate aproape exclusiv de autorittile ruse, lumea fcnd coad la pine si totul de o scumpete insuportabil ; 8feb45In urma ncurajrii partidelor de stnga, tranii din diferite prti ale trii (Cetate etc.) au intrat cu forta n mosiile proprietarilor pentru a le lua n stpnire. Ziarele aprute la Craiova calificau acest fapt drept un act istoric .18feb45 ; iarele frontului democratic continu a publica cu o vdit satisfactie stiti din diverse regiuni ale trii n care se arat c tranii, cu de la sine putere, expropriaz mosiile ntruct reforma agrar o facem noi . Rmnem la punctul nostru de vedere, scrie mai departe ziarul, c aici nu e loc de nici o satisfactie, ci numai de o adnc ngrijorare. Nu exist pentru tara noastr o problem mai gingas, mai susceptibil de urmri incalclabile, dect a pmntului, a raportului trnimii cu pmntul. Aci trebuie lucrat cu grij, cu prudent, si nu se poate spune c e o oper temeinic, serioas, aceea de a se intra pe mosii, a se mprtii pmntul lund fiecare ce vrea, fr s existe o lege, fr s fie prezente organe de stat care s fac aceast operatie. Se amintesc revoltele trnesti de la 1907 si se termin astfel : Reforma agrar e o problem de stat si trebuie tratat ca atare .23mart45Ziarele de azi au publicat Legea numit pentru reforma agrar. Se ia fr plat proprietarilor de pmnt tot ce trece peste 50 hectare, n vederea mproprietririi celor fr pmnt. Se iau, de asemenea, de la proprietari si se trec n proprietatea statului, tractoarele, batozele, locomobilele

84

etc., iar celelalte unelte si vitele trec asupra statului proportional cu suprafata de teren agricol expropriat.Deci, proprietarii care au muncit o viat ntreag, care au adus un aport nsemnat economiei nationale prin munca si priceperea lor si din care multi s-au ndatorat ca s cumpere pmnt, vor rmne acum aproape sraci. 24mart45Se spune c n urma promulgrii legii de confiscare (nu se poate spune altfel) a propriettilor rurale (legea zis agrar), unii reprezentanti ai Statelor Unite si ai Angliei n Romnia au plecat n trile lor pentru a raporta.Se spune c denuntarea de ctre Rusia a Tratatului de amicitie cu Turcia a avut loc din cauza urmtoare : Dup sugestia sovietic, Turcia voia s fac reforma agrar cum s-a fcut n Romnia, Anglia ns s-a opus, Turcia a revenit asupra reformei si aceasta ar fi fost cauza suprrii Rusiei:27mai45 Traiul a devenit aproape insuportabil. Desi guvernul de acum a promis c va face astfel ca viata s se ieftineasc, rezultatul este c ea se scumpeste din zi n zi. ; 13iun45rusii si hrnesc n tara noastr trupele lor care nu pleac si transport mereu vite, cereale si tot felul de bunuri n Rusia ; 24 iun45M aflu ntr-unul din momentele cele mai descurajante. De aproape o lun sunt bolnav, am rcit si tusesc. Totusi, sunt obligat s m duc la serviciu. Se adaug, la aceast stare, seceta care a prjolit cea mai mare parte din cerealele de anul acesta, precum si faptul c, dup ce tara e plin de rusi, va mai veni o armat de cteva sute de mii de oameni, ruseasc, ce se retrage din Austria, unde se spune c nu are cu ce se hrni, se va instala la noi n tar, mai ales n Oltenia unde, dup ce s-au ridicat de ei cereale si alimente n contul tratatului de armistitiu, acum se va ridica si putinul care a mai rmas si care nu poate fi nlocuit cu nimic din cauza secetei amintite.La Craiova s-au si fcut rechizitii de cldiri n vederea instalrii rusilor care, de altfel, se vor ntinde n toate satele. Se adaug la aceasta scumpetea nemaipomenti a alimentelor n piat ;18dec.45 Viata n Bucuresti, ca si n Craiova si ca n toat tara, a ajuns aproape insuportabil. Oamenii nu mai gsesc alimente. Craiova e plin de rusi. Se spune chiar, c acum sunt si mai multi. Cele vreo dou milioane de rusi ce se afl n tara noastr, si care toti voiesc s triasc bine ca ntr-o tar cucerit, sustrag populatiei autohtone alimentele care n anul acesta au fost n foarte redus cantitate din cauza secetei. Ce va fi pn la noua recolt, numai Dumnezeu stie. ;11ian45Ieri s-a deschis la Londra Adunarea natiunilor (51 natiuni), compus din vreo 2.000 delegati. Rostul acestei adunri este ncheierea pcii, stabilirea mijloacelor de nlturare a rzboiului n viitor, reglementarea ntrebuitrii energiei atomice etc. In magazine, mrfurile sunt pe sfrsite. Se pare c n fabricile noastre nu se mai lucreaz nimic, iar de importat nu e nici o spernat. Multe prvlii se nchid, iar pretul lucrurilor rmase este spimnttor. Btutul unei perechi de pingele cu materialul

85

cizmarului cost 25.000 lei. Cizmarul care ne lucreaz nou, ntrebat asupra acestui pret fabulos, ne-a rspuns : sta e rezultatul democratiei de azi. La Craiova, unde nu mai trziu dect n septembrie se vindea pinea fr cartel si ct voiai, azi se d cu cartele, la dou zile odat, adic 159 gr. pe zi. Uneori trec si mai multe zile fr pine. Si, dac ar fi fin de porumb, totul ar fi usor de rezolvat, dar fin de porumb nu se gseste. Cnd doi oameni se ntlnesc, nu au alt vorb dect aceasta : cnd vor pleca rusii de la noi din tar ? Cci toat lumea se simte nnbusit. Ei sunt ca niste stpni n casele noastre, ei ne-au luat mijloacele noastre de trai si ne simtitm mai sraci si mai lipsiti n fiecare zi. Si ei stau mereu si se aseaz ca si cum sederea lor n tara noastr ar trebui s fie de lung durat, iar guvernul pe care-l avem si organele lui strig, prin toate mijloacele ce-i stau la dispozitie, c niciodat n Tara Romneasc nu s-a realizat, ca azi, un regim mai democratic, mai liber, mai folositor poporului ! ; 1 mart46La o mare manifestatie cetteneasc ce a avut loc la Cmpulung, Const. I. C. Brtianu, seful partidului liberal, a tinut o cuvntare din care extrag cteva pagini.Dup de face istoricul actului de la 23 August 1944, referindu-se la partidul comunist si la guvernul F.N.D. spune : Ceea ce pot afirma este c guvernul fenedist, n loc s refac si s sporeasc productia, s restabileasc circulatia, s refac ad-tia si s garanteze liberttile cettenesti, a avut un rol cu totul contrar acelui ce i cereau interesele trii. El a introdus un regim de dictatur mai acerb ca cele precedente si a distrus productia n toate ramurile economiei nationale . Dup ce, apoi, arat c prin reforma agrar si, mai ales prin modul cum a fost aplicat, s-a adus agricultura n situatia precar de azi Azi nimeni nu mai este stpn pe propriettile rurale si nimeni nu mai are rvna s fac o cultur rational. Trebuintele populatiei sunt acelasi, dar suprafetele cultivate sunt mult reduse, iar inventarul agricol a disprut. Exproprierile si mproprietririle se fac pe temeiuri politice, cu favoritism si coruptie. Cea mai adnc incompetent conduce Ministerul Agriculturii, care practic o politic de ur contra celor ce au lucrat si realizat progresul agricol al trii . Continund, spune c partidul liberal, care de la 1864 a mproprietrit pe trani dndu-le 15 milioane de pogoane de pmnt, nu poate fi n contra mproprietririi fostilor ostasi din rzboaiele din urm, dar partidul liberal nu poate admite confiscarea propriettii. Fiecare cettean trebuie s fie stpn pe produsul muncii lui si pe proprietatea lui. Noi nu vrem lupt de clas, ci armonizarea intereselor tuturor, proprietari si muncitori . Expune, mai departe, c industria este aproape distrus, prin faptul c activitatea comunist este desfsurat n lupta ce caut s se creeze ntre muncitori si patroni, pe de o parte si pe de alta, prin siluirea prerii lucrtorilor. Trebuie s dm lucrtorilor posibilitatea de a-si arta

86

liber prerile, s-i scoatem, deci, de sub teroarea cuiburilor de comunisti care-i asupresc . Vorbind despre comert, arat c guvernul caut s-i distrug prin persecutii, prin nesigurant, prin asupriri fiscale. Statul nu poate nlocui pe comercianiti etc. A vorbit apoi despre nestabilitatea monedei nationale si de proasta stare a comunicatiilor si transporturilor, artnd c, cile noastre ferate si-au fcut si-si fac datoria ctre tar, dar sunt puse n neputinta de a da rezultatele dorite. Termin vorbind de anarhia moral de azi, referinduse la Gh. Ttrscu, sprijinitorul de ieri si de azi al sistemelor dictatoriale ( Liberalul cu data 28 febr. 1946).In acelasi ziar se public stirea c seful partidului liberal a fost victima unui atentat pus la cale de agentii comunisti. Asupra automobilului n care mergea (se pare c spre C-lung), s-a repezit din directie opus spre el un automobil si c, dac soferul nu avea prezenta de spirit s bage masina n sant, ar fi fost izbit.De asemenea, n ziarul lor, Dreptatea , trnistii se plng c mare parte din sediile lor au fost devastate de agenti comunisti, iar ntrunirile lor fcute aproape imposibile prin scandalurile si gravele bti aplicate participantilor de aceiasi agenti. De asemenea, acelasi ziar face cunoscut c s-au ncercat dou atentate, unul asupra secretarului general al partidului nat.-trnesc, Penescu, si altul asupra sefului partidului n.t. din Arges.Cei care au fost de curnd la Cluj, aduc de acolo stirea c Maniu si partidul su se bucur de o popularitate imens, portretul su se vede peste tot. ;8ianuarie47 Srbtorile au trecut fr s aduc vreo bucurie n sufletele oamenilor. Lipsurile de tot felul, lipsuri de hran, de combustibil, de articole de mbrcminte cele mai necesare, pe capul nostru cu rusii care absorb totul, cu nesiguranta n viitor, bucuria ce aducea alt dat srbtoarea Crciunului si a Anului Nou a disprut din inimi. Cetele de copii colindtori de alt dat aproape c nu s-au mai vzut, jucriilece umpleau odinioar vitrinele aproape c nu se mai vd ; iar cnd se gseste cte una, cea mai simpl jucrie de lemn si cost 25, 30 mii lei. Am citit n ziare c jucrii ceva mai complicate cost cu sutele de mii si chiar un million lei.In timpul vacantei Crciunului, un fost coleg al meu de la Curtea de Appel, Ptrascu, fcndu-mi o vizit, mi-a spus c din pensia lui de 600.000 lei lunar, n care se cuprinde o pensie de magistrat si cea de invalid de rzboi, nu se poate nici mcar hrni, ne cum s se mai mbrace. C din aceast cauz a fost nevoit s-si vnd crtile de drept si un dulap. Insuficienta hranei l-a fcut s piard din greutate 7-8 kg. Intr-adevr, cum pot ajunge 20.000 lei pe zi, cnd un kg de carne de porc cost 2830 mii lei, un kg grsime de porc cost 45-50 mii lei, un kg de unt 7080 mii lei, un kg fasole 18.000 lei, un kg mlai 6-7 mii lei, o gin 5070 mii lei, un ou 5.000 lei, un litru de vin 14.000 lei. In ce priveste pinea, s-a fixat printr-o dispozities se dea fiecrui cettena 250

87

grame pe zi. Ei bine, de 5 zile nu s-a mai dat pine de loc, si asa va continua s se dea si de acum nainte : 250 grame la 4-5 zile odat. Oamenii, pltind bani grei, abea gsesc cte putin mlai sau fin de gru cu pretul artat mai sus, de la cei care mai au ceva si-l speculeaz.Si cel care d mai nti semnalul scumpirii, e nsusi statul. Astfel pentru cile ferate tariful s-a scumpit acum de srbtori, si asa va rmne de aici nainte, cu 300%. Un bilet la un tren rapid de la Craiova la Bucuresti cost 180.000 lei. La trenurile de persoane chiar biletul la cl. III s-a fcut 60-70 mii lei. Si dup scumpire alt neajuns, care agraveaz si mai mult situatia: pe liniile principale circul acum un tren de persoane la dou zile odat. Motivul, lipsa de crbuni pentru locomotive.Si de cteva zile alt pacoste pe tara noastr, si din ziare asupra ntregii Europe : un frig foarte aspru. De trei zile termometrul se coboar noaptea la 27-28 grade sub zero. Din cauza gerului nici tranii care veneau pn acum cu lemne n oras (500 lei kg) adic 5 milioane de lei vagonul nu mai pot veni. Cele cteva autobuze ce fceau transporturi de persoane ntre localittile mai importante din judet si Craiova nu mai pot nici ele circula din cauza gerului. De altfel deschiderea cursurilor la toate scolile s-a amnat, fiindc n marea majoritate a cazurilor lipseste la scoli combustibilul.; 19 februarie47 Ministerul Economiei Nationale al Romniei a dat o decizie prin care interzice oricrui locuitor, chiar la orase, s aib o cantitate de fin mai mare de 15 kg., socotit ncepnd de acum pn la recolta nou (adic pentru cel putin 5 luni). Avem informatii c echipe de ale administratiei vor veni si n orase prin casle locuitorilor pentru a ridica tot ce va trece peste cantitatea indicat. Cum n mod oficial se d la Craiova pine de dou ori pe sptmn, cte 250 grame, adic 500 grame pe sptmn, si dac la aceast cantitate se adaug 100 grame pe zi ct se las acelora ce si-au putut face cu mari sacrificii o proviziune de fin, nsemneaz c ratia de pine pe sptmn este de 1200 grame, adic 170 grame pe zi. Se ntelege c acei care nu si-au fcut o proviziune, vor mnca 70 grame pe zi.In toat tara, dar mai ales n Moldova, situatia alimentar contin a fi aproape disperat. Presedintele Truman al Americii, fiind informat c n Romnia sunt multi oameni care mor de foame, atrimis cteva vapoare de cereale, ns cu dispozitiunea ca ele s fie mprtite de Crucea Rosie American (altminteri le-ar lua rusiicrora nu le pas c romnii mor de foame). Un ziar englez, vorbind despre foametea din Romnia, spune c situatia e adus nu numai de cei doi ani de secet, dar si de mprejurarea c Romnia are prea mult lume de hrnit (cred c aceasta e o aluzie la numeroasele trupe ruse care si-au adus si familiile).In Craiova nu se d lumin electric dect vreo dou ore, de la 8 seara la 10. Restul serii trebuie s ne servim de lmpi cu gaz. Dar nu se gseste gaz (l ia tot

88

rusii), cum nu se gseste nici motorina care pune n miscare masinile electrice. Ne gndim s facem un fel de festil care s ard n grsime de porc. Dup cum se vede, ne ntoarcem la vremurile primitive.; 21 februarie 1947 Altur aci tietura din ziarul Timpul cu data de azi, n care se vede declaratia pe care presedintele Truman a fcut-o cu ocazia dispozitiei ce a dat s se ajutoreze cu alimente populatia din Moldova, din snul creia au murit de foame mii de oameni, si mor n fiecare zi cu sutele. Alimentele vor fi mprtite, spune declaratia, sub supravegherea Crucii Rosii americane, reprezentantii Statelor Unite liberi fiind s urmreasc astfel cum vor socoti nimerit distribuirea n tar a acelor cereale. S-a cerut guvernului romn s dea garantii c produsele ce se procur de Statele Unite vor fi ntrebuintate n mod efectiv pentru a mpiedeca repetarea unor situatii ca cea de azi si i sa pus si alte conditiuni, ca, spre ex., s nu se ntrebuinteze nici un fel de cereale pentru plata reparatiilor. Acest act de mare umanitate al Presedintelui Truman, actul lui crestinesc pentru muritorii de foame din Romnia, constituie n acelasi timp o aspr dojan fcut, pe de o parte, guvernului romn care a dat tot rusilor, lsnd populatia trii s moar de foame, pe de alt parte rusilor, crora putin le pas dac mii re romni mor de foame. De altfel, cei care au ascultat Radio America au auzit un comentariu n care se spune c guvernul romn, n dorinta lui de a se face plcut rusilor, a ridicat toate alimentele ce le-a putut gsi, dndu-le puterii ocupante.Trebuie, n legtur cu cele de mai sus, s notez aci, c fiind ntrebati Moldovenii ce vin n Oltenia, pentru a gsi de lucru ca s poat tri sau ca s se napoieze cu un scut de gru sau porumb pentru familiile ce mor de foame, rspund cu totii c din zecile de mii de vagoane ce s-au ridicat din Oltenia sub pretextul c se trimit Moldovenilor, nu a ajuns la ei absolut nimic. A murit zilele trecute la Paris, unde tria, Elena Vcrescu, scriitoare si lupttoare n capitala Frantei pentru sprijinirea intereselor Romniei. Corpul defunctei, conform ultimei sale dorinte, va fi adus n Romnia. ; 28 februarie47 Urmnd exemplul presedintelui Truman, Anglia a hotrt si ea s trimit pentru muritorii de foame din Moldova 50 vagoane de alimente concentrate din stocurile armatei engleze de ocupatie din Italia. Gestul acesta al poporului britanic, care n momentele de fat sufer si el de multe lipsuri, a impresionat profund pe romni. Ambasadorul Romniei la Londra (Franasovici), ntr-o declaratie ulterioar fcut presei engleze, a artat c actuala foamete din Moldova depseste tot ce s-a pomenit n istoria Romniei si a Europei. Aceast declaratie merit ns o observatie : cui se datoreaz aceast nemaipomenit foamete n Romnia, dac nu guvernului, al crui reprezentant este, si care a dat tot rusilor, fr a protesta, ori ai crui

89

partizani, cu cerealele strnse din restul trii ca pentru Moldoveni, si-au fcut afacerile ? La Constanta a si sosit primul vapor american cu alimente care se vor transporta cu trenul n regiunile nfometate. Se spune c presedintele Truman ar fi declarat c fapta rusilor de a fi ngrmdit n Romnia nu numai atta armat, dar care au adus la noi si sotiile si copiii acestora, pentru a fi hrniti tot de noi, din care cauz romnii mor de foame ; este o crim mpotriva umanittii ();3martie47 Din ziarele de azi ( Timpul si Liberalul ) aflm urmtoarele :Un deputat, Rizescu-Brnesti, un om, se pare, cult si locuind la tar, a ndrznit s spun n Camer adevrul guvernului n privinta utilajului agricol, propunnd ca tractoarele si alte masini expropriate propietarilor si devenite fier vechi, s fie redate fie proprietarilor de la care s-au luat pentru a se ncerca asupra lor o reparatie, fie chiar altora care si-ar lua acest anagajament, dup care a adugat c astzi totul este organizat pentru a se distruge, nu pentru a se repara . Se ntelege c aceast interventie prin care se spune adevrul, a dat nastere la ironii sau proteste violente. Liberalul ntreab Scnteia comunist, creia nu-i scap nimic din cele ce se petrec n tar si n strintate, cum se face c pn acum ea nu a aflat de darul generos pa care Anglia l-a fcut poporului romn (alimente pentru nfometati). Cum se face c primul oficios al guvernului nu este nc informat, sau dac este totusi, de ce atta discretie ? .E de observat aici c Bulgaria trimitnd pentru nfometatii romni 10 vagoane de alimente, toate ziarele regimului au ridicat n slav acest gest. Cehoslovacia trimite si ea 100 vagoane alimente.; 5martie47 Cu prilejul discutiei unei legi prin care actualul guvern vrea s agraveze si mai mult pedepsele din legea sabotajului si a speculei, ziarul Timpul de azi public un articol intitulat Spectrul controlorilor, prin care se cere guvernului s remedieze adevrata cauz a scumpetei lucrurilor (prin faptul c nu se dau materii prime fabricilor la preturile fixate de guvern, din care cauz aceste materii prime sunt cumprate de la trgul negru cu preturi mult mai mari, iar comerciantii cumpr si ei de la fabrici cu preturile astfel majorate), - iar nu la efecte, ajungndu-se astfel la rezultatul s fie pedepsiti oamenii pe care i-a adus n aceast situatie nsusi metodele guvernului. (Citind acest articol, care vorbeste de plaga controlorilor, rmi cu impresia c acest guvern nu urmreste altceva dect distrugerea industriei si a comertului. Si te mai ntrebi : cum se pot gsi materiile prime la unii indivizi speculanti, pe ct vreme statul nu le procur ? Cum au ajuns aceste materii prime n mna numai a unora ? Acestia nu cumva sunt protejatii regimului ?) ; 11 martie 47Adevrul de azi, ntr-un articol cu titlul Cifre dureroase, dup ce reproduce actele oficiale, c pe luna februarie a.c. au fost n municipiul

90

Iasi 100 nasteri si 335 morti, se ntreab care e cauza acestei mortalitti anormale. A fost vreo epidemie, sau oamenii au murit de foame? Si cere autorittilor s dea o explicatie.;23mart47 Bugetul Romniei pe anul acesta este alctuit dintr-o sum de lei fantastic : 40 mii de miliarde, adic 40 trilioane lei. Iat unde ne-a adus ocupatia ruseasc si administratia romneasc. S-au mai scumpit si acum de curnd taxele postale de 5 ori, taxele de timbru de 10 ori, taxele de telefon, si e vorba ca taxele la radio s se fixeze la 500 mii lei pe an ! In timpul acesta functionarii continu s primeasc 4-6 sute mii lei lunar, adic pn la cel mult 20 mii lei pe zi, cnd kilogramul de carne a ajuns la 40 mii lei, fasolea la 40-50 mii lei etc.Se spune c pentru luna martie sar acorda functionarilor o gratificatie egal cu leafa ; dar ce nsemnaz aceastapentru nevoile lor ?25mart47De 5-6 zile la Craiova nu mai este curent electric nici mcar o or pe zi. Pierd industiile care ntrebuinteaz curent electric, peird ntreprinderile de cinematograf, pierd mediciisi clientii lor care au nevoie de acest curent n masinilelor electrice. Si o duc foarte greu locuitorii orasului care nu au gaz s pun n lmpi. Se spune c tot combustibilul l iau rusii. ; 3 aprilie47 Bugetul Romniei nc nu a fost aprobat de aceea se reuneste Camera, din cauza nentelegerilor dintre partidele ce compun guvernul. Comunistii pretind c bugetul (alctuit de ministrul de finante Alexandrini din gruparea Ttrscu) nu e destul de democratic si progresist , adic nu apas destul de bine asupra burgheziei.Pn la votarea lui, care s-a amnat pentru sfrsitul lunii, s-a aprobat o dousprezecime, adic un buget pe o lun. Prin legea respectiv s-au fcut deodat impozitele elementare (agricol, cldiri, comercial etc.) de 5 ori mai mari dect anul trecut. Pentru un hectar de pmnt va trebuis se plteasc deci cel putin 250.000 lei impozit pe an. Acest guvern va aduce n sap de lemn tara deja srcit. Cci de unde vor putea scoate oamenii aceste enorme sume ?In atelierele rusesti de lng casa noastr nu se mai lucreaz cu atta febrilitate. Cea mai mare parte din autocamioane ori au fost vndute, ori au fost crate n Rusia. Au mai rmas putine n curtea atelierului si ntr-o curte vecin. In curtea Liceului Regina Elisabeta, care era plin de asemenea autocamioane, nu mai este acum nici unul, si locul a fost arat cu plugul. De pe cldirile fabricii unde sunt atelierele, s-au ridicat portretul mare al lui Stalin si alte tablouri colorate, precum si steagurile rosii. Au mai plecat si ctiva rusi din oras, dar totusi au mai rmas destui. Pe toate strzile te ntlnesti cu ei, si continu a se hrni din srcia noastr si nc c mai trimit si n tara lor ;6aprilie47Auzisem, dar nu-mi venea s cred.Am vzut scris negru pe alb n ziar c functionarii administrativi si tehnici superiori din ntreprinderile industriale, comerciale, bnci, asigurri si cooperative ; vor fi pltiti cu salarii variind ntre 3.500.000 lei lunar si

91

7.051.000 lei, adic 17.000 si 33.000 lei ora (Un functionar superior al statului abia primeste pe o zi ct primeste un salariat dincei mai de sus pe o or) ; iar muncitorii manuali, dup clase, vor fi pltiti cu sume variind ntre 1.331.000 lei si 3.162.000 lei ; adic cu mult mai mult dect un consilier de Casatie). Intreprinderile care vor plti asemenea salarii vor fi nevoite s scumpeasc de 10 ori preturile care sunt si azi inabordabile, si astfel va fi srcit complet restul populatiei care trebuie s cumpere, sau va aduce o stagnare si o mizerie complet. Desigur c acesta e scopul guvernului romn : s srceasc populatia pentru ca n urm s-i impun metodele sale de aservire, dup metoda comunist. La ce rezultate au ajuns aceste ideologii de stnga, se vede dintr-un articol publicat azi n Liberalul . Ministrii respectivi francezi au raportat n Camer c etatizarea gazului si electricittii a nregistrat un deficit de 18 miliarde franci, cu toat sporirea tarifelor, iar deficitul pe 1947 al cilor ferate etatizate este prevzut la la 18 miliarde franci. De asemenea institutiile de asigurri au mari deficite (acesta e desigur si motivul pentru care America achit Frantei mprumutul pe care-l promisese n principiu).Si ziarul Liberalul , comentnd aceast situatie, spune : Esecul nationalizrilor nseamn nceputul unei noi ere politice. Cci nimeni nu va pretinde c extrema stng si mai are o ratiune de existent, atunci cnd vechile ei idealuri se prbusesc succesiv. De aci nainte nu se va mai putea vorbi maselor ca pn acum, de suprimarea propriettii particulare ca fiind menit s nlture magic toate neajunsurile Aplicarea extremismului duce n mod necesar la drmarea lui nsusi ;12aprilie47 Pe de o parte lipsurile si constrngerea generat din cauza ocupatiei rusesti ; favorizat de guvernul sustinut de ei, pe de alta lipsa de ploi si n primvara aceasta, care face s se usuce pmntul arturile pentru porumb s nu se poat facevznd prin satele pe care le-am strbtut grupuri de moldoveni, plecati din satele lor din cauza foametei, purtnd pe mn pnzeturile ce le mai aveau acas, spre a le vine pentru un scut de gru sau porumb pe care s-l duc, dac vor fi lsati, celor rmasi acas. Alti moldoveni s-au oprit n diferite sate pentru a munci cu ziua ca s se hrneasc pe ei si pe ct va fi cu putint s ajute si pe cei de acas. Dar si prin satele Doljului bucatele s-au mputinat pentru c au fost ridicate spre a fi date rusilor. Si acum putinul gru sau porumb ce a mai rmas, si mai ales n urma ultimei scumpiri de 10 ori a muncii si mrfurilor de ctre acest guvern care vrea s aduc n sap de lemn pe toat lumea, a ajuns la pretul de 300.000 lei banita de 15 chilograme. Privitor la ridicarea salariilor a lucrtorilor din ntreprideri, am fcut urmtorul rationament. Lefurile au fost dintr-o dat nzecite. Costul mrfurilor se va ridica si el de 10 ori. Dar, nu prea trziu se va vedea c ridicarea aceasta de salarii va aduce mizeria lucrtorilor si decderea

92

industriilor si comertului. In afar de lucrtori, mai sunt n tar oameni, si acestia formeaz majoritatea, care nu-si pot mri veniturilemicii proprietari, functionarii publici si marea mas a tranilorpopulatia rural nu mai posed din produsul muncii sale de anul trecut, adic din cereale, nimic. El nu-si poate face nici un fel de venit. Cu ce dar vor plti toti acesti oameni mrfurile al cror pret s-a nzecit ? cea mai mare parte nu vor putea cumpra nimic, multi se vor abtine s dea asemenea preturi. Rezultatul : productorii de mrfuri, patronii, nu vor putea vinde si ca urmare nu vor putea plti lucrtorilor salariile. Si atunci, lucrtorii care la prima vedere s-ar prea avantajati prin salariile urcate, vor fi cei dinti care vor suferi : salariile lor nu vor mai putea fi deloc pltite. Ce va urma atunci ? Desigur, guvernul, condus de fractiunea comunist, prin aceast manevr urmreste ceva. Starea de haos si srcie i vor servi n planurile lor.;8mai47 Nici pn astzi lefurile si pensiile publice nu au fost pltite pe luna aprilie. Se pare c nu sunt bani. Cci salariile functionarilor publici ca si pensiile au fost mrite cam de 4 ori fat cu ce sa pltit pe luna martie. Experienta pe care acest guvern o face pe spinarea trii e dezastruoas. Cu gndul desigur de a ruina si restul de capitaluri, a mrit de 10 ori salariile lucrtorilor si pretul lucrrilor. Omul acum nu se gndeste dect s-si procure alimente care s-au scumpit groaznic. In magazinele cu alte mrfuri nu mai intr aproape nimeni. Comerciantii, prin urmare, ca si industriasii care nu vor mai putea plasa mrfurile lor, nu vor putea plti enormele impozite la care au fost supusi. Agricultorii care nu mai au nimic de vzare, ba chiar mare parte din ei sufer de lipsuri, nici ei nu vor putea plti impozitele, tot att de mari, pe propriettile agricole. Ca urmare, Statul nu va putea ncasa. ; 29mai47 Asa numitul parlament romn, a votat fr discutie legea Oficiilor industriale, redactat de ministrul comunist al comertului : Gheorghiu Dej, prin care cei interesati afirm c se va rpi si ultimul rest de initiativ al industriasilor, punnd toate industriile sub controlul Statului, si c aceasta va aduce o si mai mare decdere a productiei. Dup cum se vede, partidul comunist si urmeaz calea lui de a comuniza totul, punnd orice ntreprindere sub controlul direct al statului. Acelasi parlament a votat legea prin care, dup ce urc de attea ori chiria pltit la imobilele cldite, obliga pe proprietar s plteasc un impozit la stat, ncepnd cu 60 pn la 90 la sut din chirie. Aceasta nseamn desfiintarea propriettii, o adevrat spoliere; 7iun47S-a votat de asa zisul parlament o lege redactat de ministrul de justitie, comunistul Ptrscanu, prin care hotrrile date de diferitele comisii lipsite de juristi, privitoare la exproprierile de mosii, sunt considerate ca acte de guvernmnt si nu pot fi atacate pe nici o cale n justitie ! Prin urmare orice abuzuri se vor fi svrsit, ele sunt acoperite. Regimul d nc odat dovada de cum ntelege el legalitatea si

93

dreptul; 19iun47 Se ntelege c Rusia si statele care acum sunt satelite ei, printre care si Romnia, consider aceast ofert de ajutor ca o tendint de subjugare politic.Ziarele regimului la noi vorbind despre acest ajutor, l consider ca o adevrat catastrof pentru Romnia. Statele mari ca Anglia, Franta, Italia etc pot primi cu recunostint ajutorul ce care-l consider ca o slavare, numai Romnia care se sbate n lipsuri di mizerie, nu are nevoie de el.Ministrul comunist, Gheorghiu Dej, are conduce actualmente politica n Romnia, a plecat la Moscova. Dumnezeu stie cu ce lozinci se va ntoarce de acolo ;10iulie47 Guvernul trii noastre a fixat cotele de gru si alte cereale pe care statul le va lua de la agricultori dinrecolta din acest an. Cotele acestea merg de la 10-60 % din totalul obtinut, dup cantitti. Pretul fixat de stat la chilogram este de 36.000 lei care nu reprezint nici jumtate din pretul cheltuielilor. In piat ari cartofii se vnd cu 100.000 lei chilogramul, mazrea teci cu boabe s-a vndut cu 40.000 lei (si din un chilogram mazre teci nu iese nici kgr. boabe), deci chilogramul de boabe a revenit la 80.000 lei, fasolea verde se vinde cu 60.000 lei, patlagelele cu 90.000 lei si asa mai departe. Nimic (afar de varz) nu se plteste asa de ieftin cum se plteste de stat alimentul cel mai de valoare, grul.Dac se mai adaug la aceasta faptul c ministrul respectiv a luat dispozitia ca impozitul agricol s se plteasc n natur si tot cu pretul fixat de Stat, si faptul c acelasi minister a mrit plata n natur la masinile de treierat (7 la sut n loc de 4 la sut ct s-a pltit anii trecuti) Statul avd de scop s acapareze si acest uium cu acelasi pret fixat de el, se vede usor ct de pgubit este muncitorul agricol. Din aceast cauz tranii sunt foarte nemultumiti ; 8aug47 Guvernul romn, dup ce a ncasat de la cultivatorii de pmnt impozitele n natur (cereale), cu preturi fixate de el, acum a hotrt c si impozitele datorate de comercianti si industriasi s fie ncasate n natur, din mrfuri, si cu preturi fixate tot de el, pentru a apoi si cerealele si mrfurile s fie revndute n scop propagandistic, sau cu preturi mai mari n scop de cstig ; 10aug47 Desi partea de cereale pe care guvernul a hotrt-o, s-a ridicat de la cultivatorul de pmnt, din timpul treieratului care s-a terminat nc de mult, pn acum nu a nceput s se dea la Craiova ratia de 250 grame de pine fixat. Se d la economate unde sunt nscrisi sindicalistii, dar si acolo trebuie s astepte ceasuri ntregi ca la un colhoz ru organizat ;13august47 Guvernul, prin comisia ministerial pentru redresarea economic si stabilizarea monetar, a transmis ieri dimineat la radio, cuprinsul unie decizii prin care toti cettenii trii se vor nscrie la diferite autoritti n vederea preschimbrii banilor de azi n lei stabilizati. Termenul de nscriere este fixat la 3 zile (12-14 august). Cum ns autorittile din tar nu au primit cuprinsul deciziei dect ieri sear, nscrierile nu au putut ncepe dect

94

azi, prin urmare termenul de trei zile s-a redus la 2 zile. La centrele de nscriere e o aglomeratie enorm, cum am vzut azi de dimineat la a-tia financiar unde se nscriu pensionarii si cettenii din cteva strzi ale orasului.Din cauza lipsei de sigurant, tranzactiile aproape c au ncetat. Nu se mai fac nici vnzri, nici cumprri. Chiar zarzavaturile care n momentul de fat sunt mbelsugate n grdini ( a poluat din nou de curnd) se aduc n foarte mici cantitti n piat, si din cauza aceasta sau si scumpit.Guvernul romn a mai gsit un mijloc de a sustrage din produsele agricultorilor. Dup ce le-a luat nnatur att cota stabilit, ct si impozitul, a hotrt c plata mcinatului la mori se va face numai n natur, si anume din 6 una, iar nu din 10 una cum a fost pn acum. Vama n natur se ia de stat, pltindu-se morarilor un prt n bani, fixat tot de stat ! ;15august47 Astzi de dimineat s-au comunicat la radio conditiile n care se va face preschimbarea leilor vechi n lei noi (moned stabilizat !). Aceast operatie este o adevrat spoliatiune a avutului cettenilor si o complet srcire a lor. Raportul de preschimbare este de 20.000 lei din cei de azi pentru un leu stabilizat. Dup diferite categorii de cetteni, nu se primesc ns la preschimbare dect sume ntre 1.500.000 lei si 7 milioane lei. Un functionar public (si desigur si pensionarii) nu vor putea preschimba dect 3 milioane lei, n 150 lei noi, ceea ce, dup preturile noi stabilite ale articolelor de hran, nu ajunge pentru o familie ca s se hrneasc dect cel mult 3 zile. (Cu ei nu-si poate face nici mcar o cmase).Munca cettenilor de luni si poate ani de zile, capitalizat ntr-o sum de bani pentru siguranta vietii, nu ajunge asa dar acum dect ca s triasc cteva zile. Srcia general, si poate asta urmresc comunistii de la noi care tin n mn toate frnele guvernului.Iat cum a procedat Statul spre ex. fat de agricultori. Le-a luat cota de gru stabilit si le-a pltit n bani. Dac spre ex. agricultorul a predat statului 1000 kg. gru, a primit pretul fixat de 40 milioane lei. Acum ns acesti bani sunt aproape complet pierduti, ceea ce revine la rezultatul c grul a fost luat pe gratis. Acelasi lucru s-a petrecut cu proprietarii de masini de treierat si cu morarii, crora plata li s-a fcut tot n bani etc.Iat cum a spoliat statul pe comercianti. Le-a impus ca pn asear, (cnd s-au terminat nscrierile n vederea preschimbrii) s tin magazinele deschise si s vnd tot ce li se vacere, n caz contrariu urmnd a fi pedepsiti, marfa confiscat, magazinul rechizitionat etc. Lumea s-a ngrmdit s cumpere (ca s scape de bani), iar negustorii azi pierd tot ce au ncasat, ca si cum ar fi dat pe gratis, ei neputnd preschimba dect o sum infim. Si asa mai departe.Astzi la amiaz ncepe preschimbarea si nu se mai poate cumpra absolut nimic, moneda veche ne mai primind-o nimeni, iar cea nou neexistnd deocamdat. In piata de zarzavaturi era azi pustiu. Ziarele nu se mai predau de la depozit tot din aceast cauz.Si acest

95

guvern care srceste astfel populatia, a organizat ieri n Bucuresti cu partizanii manifestatii de entuziasm pentru stabilizare ! In ziarul Liberalul de ieri, a fost publicat un aticol intitulat Uzura nervilor , care sintetizeaz perfect starea sufleteasc de azi a populatiei romnesti. Iat cteva rnduri din curpinsul acestui articol : Mult ncercatii nervi ai poporului nostru sunt si azi continuu excitati ntr-un climat de lupt fr rgaz si fr crutare. Guvernul actual de cnd a luat crma statului se complace ntr-o continu agitatie si agit necontenit poporul. Luptele, btliile, campaniile, manevrele, ncercuirile si lichidrile se tin lant, tinnd ntr-o continu ncordare viata noastr politic, economic si financiar Rzboiul nervilor e n toi, e general si ntr-un paroxism permanent, fr ntreruperi sau diminuri, fr crutare si fr rgaz. Poporul are ns nevoie de un pic de liniste ca s rsufle si s-si poat cheltui energia ct i-a mai rmas ntr-un mod mai util si mai constructiv. Azi spre sear am plecat n oras s vd ce se mai petrece. Strzile pe care se afl localurile de preschimbarea banilor sunt barate de echipe de soldati la deprtare de 100 m de local. Nu se las nimeni s treac, ci numai grupuri de 5 persoane din acelea care trebuie s preschimbe banii la acel local, dup ce mai nti au iesit cei dinaintea lor. Pe strada Unirii am vzut trecnd n sus si n jos dou autocamioane avnd fiecare cte dou steaguri rosii, si pe care se vedeau lipite afise mai tiprite : Triasc stabilizarea , Triasc tov. ministru Gheorghiu Dej , Triasc guvenul Petru Groza etc. ; camioanele erau ncrcate cu indivizi care scaudau n gura mare versuri pe care nu le-am nteles, dar prin care desigur artau entuziasmul lor si al poporului pentru stabilizare ! Cei care au pregtit acest manifestatie sunt foarte slabi psihologi ; cnd tot lumea e lovit n chiar existenta ei prin aceast stabilizare, asemenea manifestatii nu produc dect scrb si indignare. Iat ce socoteal s-a fcut azi de cei care trebuie s primeasc bani stablizati. Cu 3 milioane lei pe care are dreptul s-l preschimbe un functionar, el a putut cumpra pn acum 20 kg. carne (care se vindea cu 150.000 lei kg.) sau 100 litri lapte (cu 30.000 lei kg) etc. Acum, cu cei 150 lei, bani noi, ce se dau pentru 3 milioane din cei vechi, nu poate omul cumpra dect 4 kg carne (fixat la 40 lei), sau 19 litri lapte (fixat la 8 lei litrul). Va s zic nu numai c s-a redus n mod att de nedrept cota de preschimbat, dar fat de banii ce s-au dat, preturile s-au ridicat de 5 ori !E mult lume care nu stie cum va tri ! ; 18august47 Nici astzi nu am parvenit s iau cei 150 lei bani noi Erau naintea mea cteva sute desi am fost la fata locului la ora 7,30 dimineata. Imi spunea un coleg c pentru a obtine un numr de ordine de la plutonierul, seful grzii, care le mparte, a trebuit s vin de la 3 dimineata. Un prieten mi spunea ieri c pentru a putea ajunge s ncaseze nensemnata sum de

96

150 lei, a trebuit s astepte de la ora 5 dimineata pn la ora 12, sub vpaia soarelui. Un altul spunea c a asteptat dou zile la rnd. Si omul ndur toate oboselile si umilintele, pentru acesti 150 lei, cci fr ei nu are ce mnca ;19august47 In timpul diminetii am stat de vorb cu ctiva colegi pensionari, profesori, generali la pensieNe comunicam contrastul dintre visurile de altdat ale noastre pentru o btrnete linistitn si realitatea dureroas de azi. Si ne gndeam la ce va urma de acum nainte. Cci comunistii care conduc astzi tara vor continua cu reformele lor de spoliere si nfometare. O clip de rgaz nu ni se las Toti cetteni care posed monede de aur au fost oblicati printr-o lege recent s depun la banca national aurul pe care-l posed, pltit cu pretul fixat. Cei care nu-l vor depune, vor fi condamnati la munc silnic etc ; 7sept47 Acum dou zile ziarele romnesti au publicat o decizie a ministrului agriculturii prin care contractele de arendare de pmnturi, precum si lucrul n dijm, sunt anulate si interzise, - fiecare proprietar de pmnt trebuind s-si munceasc pmntul n regie. Unde vrea oare actualul regim s ajung cu aceast dispozitie, cnd mare parte din proprietarii de pmnt, cti au rmas, au rmas fr inventarul agricol care le-a fost luat sau distrus la expropriere, si cnd azi nici unul din ei nu are bani cu care s plteasc muncile -, din cauza stabilizrii. Ce se urmreste ? In orice caz nu mrirea productiei pmntului.Cteva din ziarele din Bucuresti public aproape zilnic neajunsurile pe care le ntmpin cettenii Capitalei cu aprovizionarea.In fata gheretelor de aprovizionare din piete, chiar pentru zarzavaturile si legumele care ar trebui s se gseasc acum din belsug, se formeaz cozi interminabile ncepnd de dimineat, nainte de rsul soarelui, pn seara dup apusul lui. Isi pierd oamenii ziua, asteptnd s capete ceva pentru hran. Suferintele fizice si morale sunt neterminabile. Iar administratia nu face nimic pentru a remedia aceast nemaipomenit stare de lucruri. Pn acum ctva timp ea putea arunca vina lipsurilor asupra secetei de anul trecut si din primvar. Dar acum cnd se gsesc de toate, cine mai e de vin dect lipsa de pricepere sau reaua voint a administratiei ? Si comerciantii care ar voi s aprovizioneze Capitala, de unde s ia banii trebuinciosi, cnd li s-a confiscat tot capitalul ?In orice tar pn acum guvernele au urmrit bunstarea locuitorilor ; privind la ce se petrece n tara romneasc, ti vine s crezi c guvernul nu urmreste dect s aduc n stare de lips si de suferint poporul ;10sept47 Guvernul romn, dup ce prin legea sub sanctiuni severe (munc silnic), a obligat pe particulari s depun aurul ce posed, acum a anuntat c Banca National primeste si argintul chiar sub form de obiecte, pltind cu 2.300 lei chilogramul. Se vor gsi desigur si din cei care vor poseda si argintul, cci oamenii au rmas cu aceast asa numit stabilizare, complet lipsiti de bani.Nici pn azi nu s-au dat

97

lefurile functionarilor publici si pensiile pe luna august. Unii din ei nu mai au ce mnca. Iar timpul aprovizionrilor cu alimente trece.Pe peretele din fat al grii Craiova, de la un capt la cellalt, se afl numele lui Gheroghiu Dej, format din litere mari de 80 de cm, din lemn vopsit cu rosu, fiecare liter fiind nconjurat cufrunze de stejar. Cred c de cnd exist tara romneasc, o asemenea manifestatie nu s-a mai vzut ; 16 sept47 Ieri s-au depus la Paris asa numitele instrumente de ratificare a tratatelor de pace cu Italia, iar la Moscova cele de ratificare a tratatelor cu Romnia si clelalte tri ce s-au gsit n rzboi cu Rusia. De ieri, prin urmare, se socoteste c au intrat n regimul de pace. Dar aceeasi ntrebare de mai nainte se pune si acum : se va schimba ceva ? Ne ndoim.situatia aprovizionrilor n Bucuresti este amenittoare si produce adevrat panicCettenii se stng la cozi n fata pietelor ncepnd chiar de la orele 12 noaptea, pentru ca a doua zi dimineata s-i vin rndul s cumpere ceva. Se spune c multi vin cu scunelele pe care stau si asteapt. Si de multe ori se ntmpl s astepte degeaba. S-au czut cozi mai lungi de 100 m. Vorbesc si unele ziare de aceast situatie, dar rezultatele sunt nule. Capacitatea guvernului de vede din aceast stare de lucruri ;1oct47 De la asa numita stabilizare, lefurile functionarilor si pensiile nu se mai pltesc lunar ci la 15 zile. Ii e team guvernului s nu se mbogteasc prea mult functionarii si nu cumva s fac aprovizionri nemsurate ! Desi impozitele pe cldiri sau agricole s-au pltit n unele cazuri pe tot anul, n lei vechi, guvernul a luat dispozitia ca s fie pltite a doua oar n lei stabilizati , banii vechi pltiti fiind si ei tinuti n socoteal n s n raport de 1 leu stabilizat pentru 20.000 lei vechi ! ; 1noi47 Din tar. Populatia Romniei a sperat s aib la dispozitia sa anul acesta cel putin porumbul recoltat, asa cum se prevedea pn acum ntr-un anume moment. Dar acum cteva zile s-a dat ordin de blocarea porumbului si de instituirea unor comisii care s plece n toae comunele din cas n cas pentru a rechizitiona cel putin 70% din recolt. Toat lumea, si mai ales tranii, sunt din aceast cauz enorm de abtuti. La bariera Craiovei, cnd am venit luni (3 noiembrie), am gsit o grmad de jandarmi si soldati care ies naintea oricrui vehicul ce intr n oras, si caut s vad dac nu transport porumb sau fin de orice fel. Cei vinovati sunt trimisi n judecat, iar produsele confiscate ; 11noi47 Dup mai bine de un an, n care timp nu s-a distribuit populatiei de la orase nici mcar o pictur de untdelemn, acum cteva zile a nceput s se dea : 300 grame de persoan ! In fata cooperativelor nfiintate de comunisti si n fata unor magazine autorizate a mprti ulei, se formeaz toate zilele zilele cozi nungi de oameni care s poat primi putinul ce li se d ; 17noi47 In fiecare zi comerciantii la noi primesc lovituri grave, n vederea desfiintrii lor. Sub cel mai mic prtext,

98

magazinele sunt nchise, marfa conficat si patronii arestati.Aceast s-a ntmplat acum de curnd cu unul dintre cele mai mari magazine din Craiova, fcnd fal comertului romnesc prin activitatea sa ireporsabil, - magazinul Andreescu, al crui proprietar a fost arestat, precum si cu o drogherie etc.In locul magazinelor care aprovizionau pe toat lumea altdat cu atta usurint si mbelsugare, - actualul regim nfiinteaz asa numitele cooperative de tip comunist, la usa crora cettenii, fcnd totdeauna coad, ca s ia mai nimic, asteapt ceasuri ntregi afar, sub cerul liber ; 17 noi47 In tara romneasc, Vasile Luca, ministrul de finante comunist, a luat dispozitia ca acelor contribuabili care nu vor plti impozitele ntr-un anume timp, s li se ridice bunuri mobile din cas, dup aprecierea fiscului, si dup trecerea de 15 zile, fr a fi vndute la licitatie ca pn acum, s se declare confiscate si date Incopului spre a le vinde n folosul Statului, chiar dac valoarea lor va fi mai mare dect impozitul. Cu ce vor plti, spre exemplu, agricultorii impozitul cnd li s-a blocat porumbul si cnd deci nu pot vinde din el ? Privitor la aceste blocri sunt multe cazuri, si aceasta ni se aplic si nou, cantitatea de porumb blocat e mai mare dect toat recolta obtinut. Organele care procedeaz la blocri ascult de ordinul de la prefectur ca din cutare comun s se ridice attea sute de vagoane de porumb, si astfel nu se tine socoteala de ct a putut omul obtine n realitate pe terenul cultivat. O mare amrciune si descurajare a curpins sufletele agricultorilor. Acesti oameni care hrnesc toat tara sunt complet lipsiti de rodul muncii lor.Si comerciantii de unde s plteasc impozite, cnd nu fac vnzare aproape deloc din cauza lipsei de cumprtori care nu au mijloace, cnd stocul lor de mrfuri e aproape epuizat, cci li se refuz aprovizionarea cu scopul de a-i desfiinta, iar cererea lor de a li se permite ncetarea comertului e aproape totdeauna refuzat.Proprietarii de case, ct de modeste, dac au un chirias, pltesc dou impozite : unul asupra valorii venitului (cel obisnuit), altul asupra chiriei ce li se datoreaz, chiriasul fiind obligat ca din chirie s verse Statului 25-60 la sut drept impozit. Astfel dreptul de proprietate asupra cldirilor e aproape desfiintat ;

E.politizarea sferei publice si F.instituirea unui sistem de control si G.represiune crunt asupra cettenilor, axat pe pricipiul luptei de clas . 24 ;18ian45Ziarele de azi, sub titlul Un comunicat n legtur cu ridicarea germanilor , au publicat : Presedentia Consiliului de ministri comunic : Intruct circul diferite zvonuri care nu au temei, se aduce la cunostinta populatiei de origine etnic german (nota mea : chiar dac sunt cetteni romni, vezi mai jos) urmtoarele : Sunt ridicati din ordinul

99

Inaltului comandament sovietic spre a fi dusi n locurile unde se simte nevoie de brate de munc, urmtoarele categorii de cetteni de origine etnic german : brbatii ntre 16-45 ani, femeile ntre 18-30 ani, afar de cele care au copii ce nu au vrsta de 1 an.Dup ce vor fi ajunsi la locurile de destinatie, familiile vor fi ncunostiintate s le scrie si s le trimit pachete. Ridcarea are caracter provizoriu, ntruct este vorba de munc necesar pentru nevoile rzboiului .Astzi, ns, se d un nou comunicat, se vede dup interventia autorittilor militare ruse, prin care se spune numai c vor fi ridicati si dusi la munc brbatii si femeile (n vrsta artat anterior) fr a se face vreo exceptie pentru femeile cu copii sub un an si fr mentiunea de caracter provizoriu si putinta de comunicare cu familiile ;28mart45Citesc n Semnalul de azi urmtoarea informatie : Se anunt din Sibiu c grzile cettenesti din acea localitate, conduse de muncitorul ceferist Borscu Ion, au arestat pe fostul prim ministru Vaida Voevod, ducndu-l la Siguranta general ( asadar grzile cettenesti , ntocmai ca politia legionar de altdat, aresteaz pe cine gsesc de cuviint, si chiar oameni ca Vaida Voevod, marele lupttor de altdat pentru drepturile romnilor transilvneni, n parlamentul ungar) ;27noi46 Atasez aci tietura din ziar cu ambele articole. Acum mai bine de o sptmn au fost condamnati de Curtea Martial din Bucuresti, membri ai asa zisei organizatii sumanele negre ; pedeapsa a fost aproape pentru toti munca silnic pe viat.Printre condamnati se afl generalul Aldea, acel care a luat o att de activ parte la arestarea generalului Antonescu n vederea ncheierii armistitiului si la lupta ce s-a dus n urm mpotriva germanilor. Dintre cei condamnati, unii s-au putut refugia mai dinainte cum e spre ex. Vintil Brtianu (se spune c a fugit la Triest cu un avion), iar genralul Rdescu, condamnat doi ani, a fugit si el mai nainte cu un avion la Malta. ; G. Cine e vinovat de crearea falsului pluralism17ian46 Gruparea numit Uniunea patriotic , avnd membri de extrem stng (din ea face parte si actualul ministru al propagandei, Constantinescu Iasi, cunoscut pentru idelile sale comuniste), s-a transformat n partid politic, numit Partidul national popular ; H.Comunistii si maghiarii :26oct.44 :Un lucru extraordinar se petrece cu presa comunist. Oficiosul acestui partid a acuzat n mai multe rnduri pe voluntarii romni ce au plecat s lupte pentru dezrobirea Ardealului de nord, c ar fi svrsit excese contra populatiei ungare din secuime, dar fr ca, n acelasi timp, s vorbeasc si de ororile svrsite de unguri mpotriva romnilor.Ziarul Curierul , mentionnd aceast acuzatie a ziarului comunist, declar c dac exist asemenea excese le reprobeaz cu toat energia. Dar, n acelasi timp, cere o anchet spre a se vedea dac afirmatiile sunt ntemeiate pe realitate cci, spune ziarul,

100

este cert c civilii unguri din secuime, constituiti n bande de partizani, au iesit la lumin, dup trecerea armatelor operative, luptnd mpotriva populatiei si chiar mpotriva formatiilor de etap ale armatei. ;14noi44 Atasez aici dou tieturi din ziarul Universul , una continnd un comunicat cu un cuprins care d de gndit, adresat populatiei din Transilvania de Nord, din care se vede c acolo nu se pot instala autorittile romnesti fiindc se opun rusii. Se spune c ei ar fi numit n posturile de conducere unguri trecuti la comunism; PCR a reusit s-si caute o anvergur national si si-a impus hegemonia numai cu ajutorul Armatei Sovietice, dup ocuparea trii n august 1944 31 Lovitura de stat (23 august) i-a permis democratiei romnesti s renvie pentru scurt durat si a mpiedicat impunerea imediat de ctre sovietici si sustintorii lor a unui regim stalinist ??? p.35 Datorit prezentei sovietice, PCR a putut obtine n cadrul coalitiei guvernamentale o superioritate politic Strategia general a tuturor partidelor comuniste din zona ocupat de Sovietici si actiunile partidelor comuniste au fost coordonate sau ordonate de Kremlin p.36 Elementele aditionale care au favorizat ascensiunea PCR : -Abuzurile si nelegiuirile armatei de ocupatie sovietice sfidau toate acordurile internationale, autoritatea statului, dreptul international. -Aplicarea Armistitiului si defascizarea administratiei a fost un bun prilej de abuzuri si nelegiuiri. Internri n lagre n octombrie 1944 Legea pentru purificarea administratiei de stat 30 martie 1945 -Paralizate de lipsa reactiilor occidentale si a actiunilor ferme mpotriva abuzurilor comise de comunisti, partidele istorice au avut o marj de manevr redus ?? - Comunistii au folosit n mod eficient demagogia si eforturile de a confisca puterea -Atacuri propagandistice contra partidelor istorice, calomnii la adresa primilor ministri numiti de palat -Demonstratii n stil bolsebic pentru destabilizarea trii -Obiectivul PCR cstigarea controlului asupra ministerelor cheie -Provocrile, demonizarea adversarilor, ademenirea muncitorilor industriali Obiectivele si mijloacele utilizate au fost stabilite de Comunisti mpreun cu comisarii sovietici. Rol important a avut Vsinski Politica de dictat a lui Vsinski l-a obligat pe tnrul rege Mihai I s accepte transferul de putere ctre un guvern controlat de comunisti si condus de Petru Groza , p. 37. Regalitatea slab !!!!

101

La 6 martie 1945 Vsinski impune formarea guvernului Groza, dominat de comunisti ; Nu ncape ndoial c aceast la capitulare a conducerii trii (de ne nu REGELE) n fata preziunilor sovietico-comuniste a contribuit decisiv si atitudinea de dezinteresare a puterilor occidentale. Romnia era pur si simplu vndut rusilor pentru mai multe decenii , P. 158. - Institutiile statului ( armat, justitie, politie) au fost controlate si epurate de comunisti Acest proces care ncepe n martie 1945 ca epurare a opozitiei si infiltrare a elementelor comuniste a luat proportii de mas si a nscut ceea ce a devenit nefasta SECURITATE Strategia PCR de a se prezenta drept partidul drepttii sociale si egalittii economice : dec44 :Comisariatul general al preturilor a dat o decizie prin care salariile lucrtorilor si functionarilor particulari s-au ridicat de 6-10 ori fat de 1940 ; Cu spirjinul armatei sovietice comunistii romni pregtesc o lovitur menit s lichideze ultimele elemente ale democratiei parlamentare si s transforme Romnia ntr-un regim de tip sovietic 44-45, 2 guv. Sntescu, 1 guv. Rdescu. -Liderii PNT si PNL au nteles c occidentalii i abandonat treptat , p. 37 -Rzboiul civil din Grecia era principala prioritate a Occidentului + Persia, Conf. Pace, s.a. Fortele democratice din Romnia au fost lsate s se descurce singure deportarea n URSS a zeci de mii de sasi si svabi la 8 noiembrie a fost nbusit n violent si singe o grandioas manifestare anticomunist n Busuresti (ultima pn n 1987) In 1946, Comunistii romni au beneficiat de pe urma falsului pluralism al regimului Petru Groza, p. 37. Cine e vinovat de crearea falsului pluralism ?? Democratiile occidentale nu intentionau s intervin printr-o actiune ferm n favoarea democratilor asediati ai Romniei p. 38 Armata sovietic ocupa teritoriul Romniei si PCR, controlat si sprijinit de sovietici, a exploatat situatia existent pentru a instaura un regim stalinist. PCR care controla guvernul si-a extins controlul asupra ntregii societti prin : -distrugerea singurelor forme oficiale de opozitie partidele istorice. SLABICIUNEA PARTIDELOR ISTORICE -falsificarea alegerilor 19 noiembrie 1946 ^prin : -Prefectii comunisti si bandele revolutionare, terorizarea alegtorilor p. 38

102

-Controlul asupra Parlamentului dup 1946 a permis PCR s intensifice procesul de comunizare a trii -Ministrul justitiei, Ptrscanu ia msuri pentru epurarea sistemului judiciar si pedepsirea tuturor colaboratorilor cu regimul lui Antonescu Procesul de supunere a justitiei a nceput imediat dup preluarea puterii de ctre comunisti p. 396. Procesul ncepuse deja din 1944 !!! Instantele au fost subordonate prin Legea din 31 martie 1945 pentru judecarea criminalilor de rzboi. - Desfiintarea principiului inamovibilittii. -Pensionarea masiv a judectorilor. -Puternica si brutala epurare a corpului judectorilor. -Sindicalizarea judectorilor. CONTROLUL PRESEI, INTELECTUALITATII, CULTURII, RADIOULUI -Legea din 12 martie 1945 Decret lege pentru epurarea presei, a lovit n presa partidelor democratie -A fost boicotat sistemul de difuzare a presei opozitiei ; -S-a instituit cenzura clandestin si agresiv exercitat de tipografii comunisti : -Legea din mai 1945 pentru epurarea elementelor reactionare de la Societatea Romn de radio difuziune -In august 1945 s-a creat Uniunea Sindicatelor de artisti, scriitori, ziaristi, de obedient comunist condus de Sadovanu, p. 488 -Comunizarea presei ; -Actiuni de intimidare si reprimare a presei necomuniste. -Vocea opozitiei nu s-a mai auzit. - O sustinut propagand a ideii democratiei populare opus monarhiei constitutional . Liberalii lui Ttrscu, Partidul Trnesc al lui Anton Alexandrescu, merg pe lista BPD n alegeri si sunt amintiti doar la aparatul critic, p. 25. Ei sunt vinovati de distrugerea democratiei romnesti, p. 38 -Principala tint a comunistilor a fost PNT. -Episodul Tmdu din iunie 1947 a pus capt existentei partidelor istorice, p. 39 ??? IN FAPT PARTIDELE ISTORICE SUNT SCOASE DIN VIATA SOCIETATII ROMANESTI DIN MARTIE 1945 !!! A. DEZASTRUL ECONOMIC - Devalizarea economic a trii dirijat si pus n slujba URSS -Pauperizarea populatiei. Crearea unei crize social-economice acute provocat de decizii de guvernare ale administratiei care a pus interesul economic n slujba ocupatului a accentuat confruntarea politic si polarizarea social

103

Prin politica de diminuare brusc a posibilittilor de dobndire a mijloacelor de subzistent s-au redus sansele coalizrii structurilor de rezistent la ascensiunea comunismului AGRICULTURA : Reforma agrar din 23 martie 1945 nu a avut drept scop consolidarea micii proprietti, si distrugerea marii proprietti agricole , p. 426 -Introducerea cotelor a fost un adevrat cosmar pentru trnime. -A fost un instrument al luptei de clas. -Omul este adus la limita supravietuirii. Politica economic, jaful economiei n slujba armatei de ocupatie a avut efecte dramatice asupra populatiei Observatii - Raportul abund n detalii minore, nesemnificative, can-canuri jurnalistice, dar omite personalitti importante ale opozitiei democratice complice la frdelegile comise de comunisti. -Se exagereaz rolul monarhiei pstrarea democratiei si se omite rolul funest, nefast n slbirea democratiei parlamentare -Si dac ar fi avut o democratie parlamentar putrernic, matur, cu partide solide, Romnia ar fi fost comunizat. -Abandonarea de ctre Occident a fost fatal. Nici o democratie din spatiul de control al Armatelor Sovietice nu a supravietuit. -Raportul este o comand politic, vorbeste de Constanta Crciun care a exprimat dragostea netrmurit pentru Stalin la congresul I al PMR, dar nu aminteste de Mihail Sadoveanu dect en passant p. 39 -Raportul deraiaz n amnunte si intimitti nesemnificative, inutile, de intrig mrunt (Ana Toma, Pantiusa, s.a.) p. 43, activisti de partid care si-au botezat copiii Ana sau Gheorghe p. 44, Valter Roman, origine maghiaro-evreiasc -Raportul sugereaz posibile variante de evolutie, Ce ar fi fost dac ? Dar nu analizeaz variantele si atunci cnd aminteste de pozitia luat de componentele opozitiei democratice acceptarea de Rege a guv. Petru Groza, pozitia lui Ttrscu - Capitole extinse si laudative la adresa lui Ptrscanu al crui rol n impunerea regimului Groza a fost determinant. ?? -Raportul denatureaz realitatea istoric n ce priveste minoritatea maghiar si locul ei n ascensiunea comunismului n Romnia prin : Afirmatia c n 1946 administra 11% din pdurile romnesti prin composesorate. P. 522.532 -Fonduri bisericesti Politica national a Romniei interbelice un esec cu grave consecinte asupra sanselor de supravietuire a comunittii maghiare p. 524. Raoul Sorban.

104

- Inexplicabil folosirea termenului baronii lui Deju p. 105. executanti servili ai ordinelor lui Ceausescu impunerea sistematic de elite false sistem politic ierarhic, rigid si autoritar actori ai cultului delirant al lui Ceausescu Dutescu II. A doua victim a comunistilor a fost PSDR C. Titel Petrescu. -Comunistii au forta scindarea partidului cu ajutorul factiunii colaborationiste conduse de Th. Iordchescu, Misa Levin, Lothar Rdceanu, Barbu Solomon, Stefan Voitec. X. 1948 Teroarea dezlntuit : p. 160 14 mai 1948 arestri politice n mas 2.000.000 arestati si detinuti TRASATURI REGIM CEAUSESCU/ Bizantinismul a triumfat n cultura politic III. Primul pas ctre instaurarea dictaturii proletariatului : august 1947, dizolvarea PNT ??? -Ultima lovitur, 30 decembrie 1947 IV. Ptrscanu sau Calea spre socialism romneasc , p. 46-47 Uciderea lui, n 1945, a echivalat cu o lovitur de gratie dat oricrei sperante de dezvoltare a unui comunism national romnesc autentic p. 47. V. In sfera economic : guv. Groza a actionat pentru distrugerea economiei bazat pe piat, pe proprietatea privat si crearea unei economii planificate de la centru. -Comunitii preiau : Ministerul Industriilor, 28 dec. 1946, nationalizarea Bncii Nationale Romne, 11 iunie 1948 nationalizarea ntreprinderilor industriale, bnci, societti de asigurri, mine, societti de transport. AGRICULTURA : -Abolirea propriettii private Ref. agrar 1945 : 1.057.674 ha la 796.129 familii VI. STALINIZAREA SOCIETATII : A. Distrugerea complet a societtii civile si nregimentarea cietii culturale si a culturii p. 49 B. Controlul comunist al : -Ministerului Justitiei -Sistemul juridic a fost reconfigurat n asa fel nct c-l priveze pe cettean de orice sistem de protectie, de aprare. -Sistemul juridic a devenit un instrument al regimului comunist, p. 49

105

Lucretiu Ptrscanu unul dintre liderii cei mai nzestrati si mai populari ai partidului , p. 50-56, apreciaz Raportul, dar si cel mai eficient n impnerea regimului comunist ???? Capitol extins si laudativ. De ce ?? -Ministerului de interne VII. Viata intelectual. Reniterpretat, cenzur VIII. Alegerile 1946: amnarea lor pn cnd mecanismele de informare si influentare a populatiei si de prefabricarea a rezultatulu votului au fost puse la punct p. 130 -Intimidarea opozitiei, violentarea liderilor, interdictia sau cenzura presei, boicotarea manifestrilor publice ale opozitiei. -Subordonarea tuturor institutiilor publice, epurarea celor dusmnosi din administratiei, justitie si politie -Crearea unei platforme electorale moderate si a unor aliante largi BPD cu factiuni ale partidelor istorice -O legislatie electoral care s permit modificarea rezultatului votului -Campania electoral marcat de : Violent mpotriva opozitiei Intens mobilizare politic O urias fraud Comunistii au obtinut o legitimitate extern p. 131 Masuri ulterioare : -Arestarea n cteva luni a zeci de mii de romni dup alegeri. -Difuziunea politic prin functiunile create n 1945-1945. IX/ Anul 1947 a cunoscut 5 mari campanii de arestri pe motive politice: -martie si mai persoanele vinovate de esecul comunist n alegeri -PNT obiectul a 3 valuri de arestri n iulie, august, decembrie Desfiintate PNL si PSDR Desfiintate organizatiile societtii civile TRASATURI REGIM CEAUSESCU/ Bizantinismul a triumfat n cultura politic a comunismului romnesc : intrigi, eliminarea inamicilor, conspiratii, duplicitate, demagogia ajuns boal national, respingerea problemelor, manipulare, nselciune Ceausismul variant a dictaturii nomenclaturii Ceausescu a ales varianta autarhiei de tip albanez Glgiosii scriitori national-stalinisti Aparatul ideologic menit s ndoctrineze populatia Protocronistii REVOLUTIA ROMANA p. 618-625 Servilism fat de URSS Anihilarea statului de drept si a pluralismului politic

106

Distrugerea partidelor politice Regim dicatorial nfeudat Moscovei Sovietizarea fortat a Romniei 1948-1856 Politic de exterminism social Persecutii minoritti etnice, religoase, cult sexaul Exterminarea detinutilor politici,partizani Represiuni Distrugerea patrimoniului istoric si cultural Politic demografic fortat Alimentatie rational Masacrarea cettenilor decembrie 1989 Nomencaltura a fost o cast parazitar care a fcut posibil dictatura si perpetuarea ei , p. 636 PROPUNERI : -Mueele sectii referitoare la ororile counismului -Televiziunea Memorialul durerii -Participarea armatei romne la rzboiul mpotriva revolutiei bolsevice din Ungaria 1919 -Pensii la nivel minim al tortionarilor, procurorilor, nepmncalturii -EXISTENTA UNUI SISTEM JURIDIC CORUPT AZI p. 639

IN INTERIOR :

Teroare (iun.45, lips complet de libertate si de putint de critic (regimului= fascism)168,9 ; cine nu e cu guvernul si nu laud actiunile lui e numit si tratat ca fascist partidele de sub sefia lui Maniu si Brtianu sunt n situatia de a nu putea spune un singur cuvnt 169) (iul.45, p.n.t. si p.l. erau scoase din viata politic, anihilate, fr pres, fr activitate :173) ( Cum oare, acesti acuzatori care, de altfel, declar mereu c vorbesc n numele drepttii, pot svrsi aceast mare nedreptate de a aduce acuzatii cuiva care stiu bine c nu se poate apra, care e oprit s se apere 173) haos, lipsa produselor, inflatie, ; Dezacorduri ntre social-democratii de sub conducerea lui C. TitelPetrescu si comunisti, cei care vor s slbeasc Frontul unic muncitoresc sunt n slujba reactiunii si trebuie considerati dusmani ai clasei muncitoare222 ; 9 noi.45 Ziarele calific menifestatia de ieri drept o miscare de fascisti si reactionari, acuz pe Maniu si Brtianu, iar ministrul de Interne amenint c ia cele mai severe msuri 238 ; 12 noiembrie, guvernul a convocat n Piata Natiunii o mare adunare pentru a protesta mpotriva anarhistilor, fascistilor si criminalilor care cu ocazia zilei de 8 noiembrie au provocat moartea ctorva muncitori.Ca

107

discursurile s fie auzite n oras, s-au instalat puternice megafoane. Ziarele gruprilor ce formeaz guvernul au aprut n doliu,comunicate si dri de seam fulgertoare, cernd moartea lui Maniu si Brtianu si a fascistilor condusi de ei La fabrici, muncitorii, n institutii, functionarii, au primit ordin s vin, in corpore, sub amenintarea ndeprtrii de la lucru sau din functiune. Multi ns s-au exchivat 239; noi. 45 S-a publicat ieri n ziare informatia c circul azi n Tara Romneasc hrtii de banc de peste 1.000 miliarde lei. In martie acest an (adic abia acum 9 luni), nu circulau dect ceva mai mult de 400 miliarde. Dup cum se vede inflatia merge cu pasi repezi 248 ; CICBrtianu mart.46 s dm lucrtorilor posibilitatea de a-si arta liber prerile, s-i scoatem de sub teroarea cuiburilor de comunisti care-i asupresc,283; mart.46 stirea c seful partidului liberal a fost victima unui atentat pus la cale de agentii comunisti 284 ; Propaganda comunista :sept44 Comunistii din tara noastr si cu socialistii, formnd acum un bloc, au tinut azi mari ntruniri, la care au asistat un mare numr de muncitori. Un prieten mi spunea c a vzut plancarde pe care scria : Triasc generalul Malinovschi (Malinovschi e generalul rus care conduce operatiile n Serbia si Transilvania), sau Vrem guvern comunist etc. Comunistii au azi n Bucuresti 4 ziare. Face impresia c ei vor s-si ntreasc influenta n tar si s pun mna pe putere, profitnd de timpul ct armatele ruse se afl n tar.In zadar fac n continuu declaratii Iuliu Maniu si Dinu Brtianu, sefii partidelor national-trnesc si liberal, c acum guvernul trebuie s se ngrijeasc de purtarea rzboiului, de alimentarea armatei ruse, de plata despgubirilor, de nsmntarea pmnturilor (mare parte din vite au fost luate de armatele ruse), cci altminteri riscm s murim de foame, si c va fi timp dup ncheierea pcii s ne ocupm si de chestiuni politice privitoare la structura societtii si statului, n zadar toate acestea, cci ei tind s acapareze ct mai multe locuri la guvern si s aplice chiar acum reformele programului lor ;13oct44 : Atmosfera politic la noi n tar e grea si ameninttoare. Reprezentantii din guvern ai partidelor de stnga (comunist si socialist, Ptrscanu si Titel Petrescu) s-au retras din bloc, astfel c blocul asa numit democratic, a fost dizolvat.Ce pretindeau reprezentantii acestor partide ? Ca blocul s fie lrgit prin elemente ale unor formatiuni satelite tot de extrem stng.Scopul urmrit este vdit : comunistii si socialistii vor o majoritate n guvern pentru a impune trii aplicarea principiilor lor. Chiar au declarat prin ziarele lor c-si asum rspunderea guvernrii : 14oct45Ziarele aprute azi de dimineat sunt pline cu discursurile unora dintre membri guvernului romn si ale reprezentantilor sovietici, cu prilejul restituirii vaselor romnesti Romniei de ctre Rusia. Aceasta a fost o nou ocazie pentru ca s se glorifice prietenia dintre Rusia si

108

Romnia si, n esent, s se spun ceea ce a spus ministrul de externe romn, Ttrscu : Suntem (guvernul) izvorti din nzuintele trii si n slujba acestor nzuinte ne vom face datoria pn la capt .8noi45Cu prilejul zilei de 7 noiembrie, aniversarea revolutiei ruse (28 ani) au avut loc manifestatii si cuvntri, nu numai n Rusia, dar si n Romnia, ordonate de guvern. Astfel, n Bucuresti, ministrul de Justitie Ptrscanu, secondat de consilierul de la Casatie, Brosteanu, au convocat nc cu o zi nainte, 6 noiembrie, n sala de sedinte a sectiei a Curtii de Apel, pe magistrati si avocati, pentru a le tine cuvntri artndu-le binefacerile revolutiei ruse si datoria pentru Romnia de a se ncadra n aceast politic (Eu si alti multi nu am rspuns acestei convocri).Dar, ca si cum aceasta nu ar fi fost de ajuns, pentru ieri ministrul de justitie a luat n ajun dispozitia ca instantele judectoresti s nu lucreze, trimitndu-se astfel acas oameni care sosiser n Bucuresti cu mari sacrificii. Tot ieri s-au convocat adunri n diferite piete ale Bucurestiului, unde s-au tinut discursuri despre revolutia bolsevic. ;31martie46 Am pierdut din vedere s notez la timpul su c n cursul iernii si chiar acum, n postul Pastilor, au avut loc n toate orasele trii numeroase baluri organizate de ad-tie. Acesta e unul din mijloacele guvernului de a-si face partizani. Aceste baluri nu sunt numai anuntate prin afise mari, dar si prin megafoane. Chiar zilele trecute, un megafon de la Prefectur anunta un asemenea bal. Asadar, baluri si petreceri nentrerupte n aceste timpuri de lipsuri crncene si de ocupatie ruseasc ! O mai bun ntelegere a timpurilor si mprejurrilor nu se putea ! ; s-a srbtorit cu mare fast la Bucuresti si n provincie aniversarea zilei de 23 august 1944, ziua armistitiului. Ca si pn acum, ziarele fenediste si afisele numeroase, si care cost scump tara, ce s-au lipit pe ziduri, ncearc s atribuie regimului de la putere realizarea acelui mare act. Cu drept cuvnt, ns, ziarul Liberalul a somat zilele trecute presa fenedist s precizeze cine dintre guvernantii de azi, afar de Ptrscanu, a luptat sau participat la conducerea acestui eveniment (si dovedeste c multi dintre cei alfati azi la putere erau n slujba germanismului). Acelasi ziar, sosit azi, contine un articol al lui Ctin I. C. Brtianu, n care arat rolul su si al lui Maniu, precum si acela foarte important al Regelui, pentru pregtirea si realizarea evenimentului. Aceste lucruri sunt, de altfel, cunoscute de toat lumea, numai c actualul regim, falsificnd adevrul, voieste s se mpuneze cu toate aceste merite. Intr-un alt articol din acelasi ziar, intitulat 23 august 1944 , dup ce se nftiseaz lucrurile n adevrul lor istoric, se ncheie astfel : De aceea, cnd se srbtoreste cu atta fal ziua ntoarcerii Romniei la aliantele ei firesti si se aseaz, cu drept cuvnt, ziua de 23 august drept un temei de seam al situatiei trii noastre n fata Conferintei de pace, un elementar simt de dreptate ar trebui s se

109

aseze la locul ce li se cuvine pe acei care au fost fptuitorii reali ai actiunii si au luat ntreaga ei rspundere, nu pe beneficiarii veseli ai tuturor oportunismelor, care confund prea usor datele prea numeroase ale tuturor schimbrilor la fat ale cror jalnici actori au fost si continu a fi ; PRESA, CENZURA partidelor democrate distrus, ziaristii condamnati, procesul celor 14 ziaristi, 163) (cumprat si manipulat Semnalul Universul , stiri din Rusia) (29 aug.45 :Asear s-a comunicat la radio Bucuresti c n Capital politia a descoperit o organizatie terorist care : a) scotea un ziar clandestin Vpaia ; b) avea de scop nlturarea guvernului actual prin suprimarea membrilor lui ; c) are de sef pe generalul Rdescu si e sustinut de Maniu si Brtianu.Dintre toate aceste afirmatiuni, una singur e de crezut si anume c acea organizatie, din care se spune c fac parte national-trnisti si ctiva fosti socialisti, bine cunoscuti, ca Fluieras si Jumanca, scoate un ziar pe cale clandestin. Desigur c prin acest ziar se aduc critici guvernului si se cere plecarea lui, ceea ce nu convine guvernului. Este explicabil aparitia clandestin a ziarului, dac cuvntul opozitiei nu e lsat s fie spus liber pe nici o cale. Nu poate ns ca acest grup de oameni s tind la suprimarea prin moarte a membrilor guvernului, pentru c ei stiu c aceasta, nu numai c nu ar fi spre folosul trii, dar ar aduce asupra ei o adevrat catastrof.De altfel, despre generalul Rdescu se stie, pe lng aceasta, c el se afl sub protectie englez si nu s-ar putea ocupa s conduc asemenea organizatii.199)(Diversiuni si nscenri : manifeste subversive Craiova Sept. 45 : 201) (radioul :sept.45 : De cte ori se deschide emisiunea de radio la noi, se citeste o proclamatie a guvernului de larg concentrare ,se atac fortele fasciste si reactionare 202) ; oct. 45 comandantul armatei americane Japonia, Mac Arthur, a ridicat cenzura presei n Japonia (La noi, n armistitiu de mai bine de un an,cel din opozitie care si-ar da o prere printr-o tipritur, ar fi considerat criminal 220 ;noi.45corespondentii englezi si americani nu pot comunica nimic din Rusia si trile ocupate 11ian46 Pn acum nu am vzut s fi aprut vreun ziar al liberalilor sau national-trnistilor, ai cror 2 reprezentanti au fost primiti n guvern ; ian. 46 presa opozitiei nu exist!cele cteva exemplare din putinele ziare ale opozitiei, ce apar n Bucuresti, n provincie nu ajung, disprnd pe diferite ci. Populatia e doritoare s vad cum arat un ziar al opozitiei, dup atta timp de strangulare a pesei, si nimeni nu poate pune mna pe un ziar 277 ;febr.46,reapardou ziare ale opozitieiDreptatea national-trnisa 5febr.1946(nr.1)siLiberalul -national-liberal , 277 ; 20iun46Statele Unite si Anglia au trimis (din nou) o not guvernului romn, n care-i aduce imputarea de a nu da libertate presei, dreptului

110

de propagand prin ntruniri ; guvernul romn, falsificnd realitatea, a rspuns c s-au acordat opozitiei toate liberttile. Primindu-se n Anglia si Statele Unite acest rspuns, s-au trimis de ctre aceste state guvernului romn noi note prin care se arat c rspunsul e nesatisfctor, c nu e conform cu realitatea etc. Speakerul american a adugat c guvernul romn a interzis ziarelor s publice aceste noi note, sub pedeapsa completei desfiintri.o mai grea palm dect aceasta, de a se spune unui guvern c minte, nu se putea aplica. Stim sigur c actualul guvern din Romnia nu va tine seama de aceast nou not si va continua abuzurile ;5oct.45 Un coleg mi-a spus azi c a ascultat asear radio America, retransmisiune prin Londra, de unde s-a transmis, printre alte stiri, si pe aceasta : c un corespondent american a depus la post, pentru America, o telegram de 600 cuvinte, n care desigur vorbea de strile din Romnia si c, dup putin timp, numitul corespondent a fost chemat de comandantul rus din Bucuresti si i s-a dat napoi telegrama, despre care a spus c nu se poate expedia (desigur din interese politice rusesti).Aceasta e libertatea popoarelor despre care presedintele Truman a declarat adeseori n discursurile sale c voieste s o vad ntronat pe tot pmntul! ; 17dec46 Ieri a aprut n ziarul Jurnalul de dimineat la rubrica anunturi mortuare , stirea dat de familie despre moartea lui Ion Al. BrtescuVoinesti. Asa dar a murit un mare si iubit scriitor al trii romnesti, care n ultimul timp a suferit att de numeroase vexatiuni din partea regimului ce ne guverneaz, crtile lui n care s-au publicat acele inimitabile povestiri ca Neamul Udrestilor sau Cltorului i sade bine cu drumul si toate celelalte care fac parte din patrimoniul sufletesc al neamului nostru, fiind puse la index, iar autorul elimint din Societatea scriitorilor romni de ctre mruntii sin nensemnatii epigoni, pentru motivul c marele scriitor prin unele articole publicate n pres acum ctiva ani, ar fi fost favorabil alturrii de Germania. Dar n afar de anuntul publicat de familie, nici un cuvnt, nici n ziarul ce a publicat anuntul, nici n alte ziare nu am vzut. De sigur, oficialitatea se opune. Brtescu-Voinesti nu va fi scos ns din sufletul poporului ;

RIDICAREA GERMANILOR PT. RUSIA: 37;12iul.45 Astzi a trecut pe strada noastr un lung convoi de crute mari cu coviltir si cu cai buni, venind dinspre apus si mergnd spre rsrit : erau nemtii din Dobrogea care n anii trecuti, din ordinul lui Hitler, au prsit acea regiune si, luni ntregi, cu familiile lor si cu ce au putut transporta n crute, au fcut drumul din Dobrogea pn n Austria si chiar mai departe, pentru ca astfel poporul german s fie strns la un loc. Acum ei fac drumul invers,

111

napoindu-se la locurile lor din Dobrogea prsite. Sunt informat c alte convoaie de nemti, ridicate altdat din Ucraina, au trecut napoi .

PROCES CRIMINALI RAZBOI; 22mai45In ziarul Universul de azi este publicat c duminic s-au tinut n Capital, n diferite sli, 44 ntruniri convocate de Uniunea patriotilor , pentru a se cere pedeapsa cu moartea criminalilor de rzboi . La una din aceste ntruniri a vorbit si Vldescu-Rcoasa, ministrul nationalittilor.S-au publicat n ziare, pe pagini ntregi, cuvntrile acuzatorilor publici contra acuzatilor n fata Tribunalului poporului. Cnd, ns, a fost vorba s se redea si aprarea ce si-au fcut acuzatii, fie prin aprtorii lor, fie ei personal, aceasta a fost redus la vreo 20 rnduri dintr-o coloan.Azi urmeaz s se pronunte hotrrea. Se tine acum n Bucuresti un mare congres al Arlusului , pentru strngerea relatiilor de prietenie cu Rusia.Intre Rusia si Romnia a intervenit un tratat comercial pentru schimburi de mrfuri ; 6mai46 Azi ncepe judecarea, n Bucuresti la Tribunalul poporului, procesul n care sunt implicati ca criminali de rzboi fostul maresal Ion Antonescu, Mihai Antonescu si unii din fostii ministri ai regimului trecut. De cteva zile, la radio, se citesc fragmente din actul de acuzare, prin care se nvinuiesc Ion Antonescu si colaboratorii si de pornirea rzboiului mpotriva Rusiei, si se profit de aceast ocazie pentru a se afirma n fata trii si a lumii, c si Brtianu si Maniu au fost de prere c acest rzboi trebuie nceput.[Nu se vorbeste ns nimic n acest act de acuzare de modul cum ne-a fost luat, cu un an nainte, Basarabia de ctre rusi]; 20mai46 Tribunalul Poporului a pronuntat vineri sentinta n procesul fostului conductor Ion Antonescu si colaboratorilor si. Fostul maresal, precum si Mihai Antonescu, Pichi Vasiliu etc. au fost condamnati la moarte, celilalti la munc silnic sau detentiune. Atasez aci foaia cu cei condamnati, detasat din ziarul Liberalul sosit azi la Craiova. Din cele ce am citit si auzit, maresalul a fost foarte demn si curajos n declaratiunile sale. El a spus c a intrat n rzboi pentru Basarabia care ni s-a luat fr drept si c orice bun romn, n locul su, nu ar fi fcut altfel. Intre alti martori audiati n proces au fost si C.I.C. Brtianu si Iuliu Maniu. Depozitia acestuia din urm a durat 4 ore. Desi el a fost mpotriva dictaturii ntronate de Ion Antonescu si contra intrrii n rzboi mpotriva fostilor nostri aliati, se pare c a sustinut si el c Basarabia, care ni s-a luat asa cum se stie, trebuia luat napoi. A fost milt comentat gestul su de a strnge mna la plecare maresalului Antonescu. Aceasta nu a plcut nici guvernului, nici rusilor, si unii si altii strignd prin toate mijloacele ce le stau la dispozitie c Maniu si Brtianu au sprijinit dictatura si intrarea n rzboi. ; a fost executat,

112

ieri(1 iun) sentinta prin care au fost condamnati la moarte Ion Antonescu, Mihail Antonescu, generalul Piki Vasiliu si G. Alexeianu mpuscati la Jilava ;Aprare patriotic , o grupare a partid com, ntruniri tot timpul cnd se judeca procesul,cer condamnarea la moarte, cutnd s mpieteze asupra liberttii tribunalului.dup condamnare,a convocat mari adunri populare ca pedeapsa cu moartea s fie executat.cuvntri, si a doctorului Mezincescu; 12oct46 Curtea criminal din Bucuresti, judecnd n locul Tribunalului poporului, care a fost desfiintat, a condamnat pe fostii ministri din timpul generalului Antonescu la detentiune riguroas sau temnit grea, variind ntre 10 si 20 de ani, precum si la degradare civic si la confiscarea averii. Printre cei condamnati se afl Mircea Cancicov, fost ministru de finante, Ion Fintescu, fost ministru al economiei nationale, generalii Sichitiu si Jienescu, Al. Marcu etc. A fost, de asemenea, condamnat Ion Marian, fost ministru al agriculturii. Acesta mi-a fost coleg de liceu, era unul dintre cei mai priceputi agricultori din Romnia ; proprietatea lui de la Piatra Olt putea servi ca pild trii ntregi pentru modul cum era cultivat. Era un om devotat pmntului, nu a fcut niciodat politic dar, fiind solicitat de generalul Antonescu ca specialist n materie, a primit s se ocupe de Ministerul Agriculturii. Nu stiu care este vina ce i se pune n sarcin. Acum pierde tot si rmne srac. ; CONGRESUL SINDICATELOR UNITARE : 39; 25 oct.45 Comitetul central al Partidului social-democrat constat c n conditiile actuale (din cauza divergentelor teoretice si tactice cu comunistii) realizarea partidului unic muncitoresc rmne un deziderat al viitorului 224 ; IMPUNEREA GUV. DEMOCRAT: 40, 42, 43, 44, 48, 49; (acest guvern Groza a fost alctuit cnd Vsinski se afla la Bucuresti si sub presiunea acestuia ,204) Sept.45 : Groza si Ttrscu nu s-au ntors de la Moscova. Ce tratative pot s duc dac nu reprezint un guvern legal si cnd nu sunt recunoscuti de America si Anglia 206 ; ntreab cnd va pleca guvernul sustinut de rusi dar nerecunoscut de celelalte puteri aliate, care a nemultumit marea mas a poporului prin lipsa de ordine, prin indisciplina si nemaipomenita scumpete : restituirii vaselor romnesti Romniei de ctre Rusia. nou ocazie pentru ca s glorifice prietenia dintre Rusia si Romnia, s se spun (guvernul) izvort din nzuintele trii si n slujba acestor nzuinte ne vom face datoria 221 ; Bilant guvernare ian.46 Cnd oamenii se ntlnesc, nu au alt vorb dect : cnd vor pleca rusii din tar ? toat lumea se simte nnbusit. Ei sunt ca niste stpni n casele noastre, ne-au luat mijloacele noastre de trai si ne simtitm mai sraci si mai lipsiti n fiecare zi. ei stau mereu si se aseaz ca si cum sederea lor n tara noastr ar trebui s fie de lung durat, iar guvernul si organele lui strig c niciodat n Tara Romneasc nu s-a realizat, ca azi, un regim mai democratic, mai liber,

113

mai folositor poporului 273 ;Mihalache ian.46 :Copacul guvernamental este asa de slab c numai s sufli n el si cade. Rdcinile lui, cele care cresc n solul trii, sunt uscate. Dac desfaci guvernul de numeroasele lui coji, gsesti un smbure comunist ; restul este camuflaj ,278 ; C.I.C.Brtianu mart.46 : guv.Grozaa introdus un regim de dictatur mai acerb ca cele precedente si a distrus productia n toate ramurile economiei nationale283; apr46 rupte rel.cuSpania Anglia si America nu au gsit de cuviint s rup relatiile cu Spania, dar noi, mai democrati, mai buni apreciatori ai liberttilor, am gsit de cuviint s o facem. Desigur este si aici si sugestia Rusiei care tine piciorul pe grumazul nostru, dar ce ironie s vorbesti de dictatura spaniol, care trebuie s dispar, si s treci sub tcere pe cea rus si romn, care se lfiesc sub denumirea de democratie297 ; BOLSEVIZAREA EUROPA CENTR. VISINSKI ROMANIA: 47, 118, 119 (alturi de guv. Comunist :122) (Vsinski, dup ce a fcut dreptate n Tara Romneasc guv. Groza: 123); 3ian45:O telegram din Londra a redactorului diplomatic al Agentiei Reuter arat ns c din surs autorizat se afl c asumarea titlului de guvern provizoriu de ctre Comitetul polon de la Lublin nu creaz nici o schimbare n atitudinea guvernului britanic fat de Guvernul polon de la Londra, pe care guvernul englez l recunoaste ca actualul guvern constitutional polonez.In acelasi timp, o stire de la Washington, a aceleiasi Agentii Reuter, anunt c, ntr-o conferint de pres, Edwuard Stettinius, secretarul departamentului de stat, a declarat c Statele Unite vor continua s recunoasc guvernul polonez exilat la Londra: 21mart45 Presedintele Republicii Cehosolvace, Benes, a plecat din Londra si, dup ce a trecut prin Moscova, s-a dus n teritoriul cehoslovac cucerit pn acum de armatele sovietice si romne, pentru a forma acolo un guvern provizoriu. S vedem dac va reusi s-l formeze ;Guv. Polonez Lublin sprijinit de rusi;arestati reprez. Polonezi democrati ; Guv. austriac la Moscova2mai45Asear, ascultnd Radio Londra la aparatul cpitanului Hncu, am auzit comunicarea c rusii au alctuit la Moscova un guvern austriac, fr a lua avizul aliatilor englezi si americani ;6mai45De la San Francisco, unde se tine marea conferint, iat ce se comunic prin Radio Londra : 16 fruntasi democrati polonezi, agreati de Anglia si Statele Unite, din care se vede c o parte erau destinati s ia parte la alctuirea guvernului polonez, asa cum se hotrse la Yalta, au fost arestati de autorittile rusesti si dusi la Moscova, nc de la sfrsitul lunii martie. Despre soarta lor nu se stia pn acum nimic. Fiind ntrebat acum Molotov, ministrul de Externe al Rusiei, care acum se afl la Conferinta de la San Francisco, acesta a comunicat, dup ce mai nti a luat informatii de la Moscova, c fruntasii polonezi sunt arestati la Moscova, unde urmeaz a fi judecati pentru

114

propagand mpotriva armatei rosii si pentru sabotaj !!Aceasta a fcut pe ministrii de externe ai Angliei si Statelor Unite, Eden si Stettinius, s declare c chestiunea polonez deocamdat nu va mai forma obiectul de discutie dintre acele state si reprezentantul sovietelor. Desigur, faptul acesta a nemultumit foarte mult pe anglo-americani:21mai45 Maresalul Tito al Iugoslaviei, ocupnd orasul italian Trieste, nu voieste s-l mai prseasc, cu toat ntelegerea ce a avut anterior cu generalul englez Alexander, c orice pretentie de teritoriu nu se va ridica dect la ncheierea pcii ;20iun45 Cei 16 polonezi, de existenta crora se interesa Anglia, au fost trimisi n judecat si vor fi judecati la Moscova, acuzati de acte de sabotaj n spatele armatei rosii (peste cteva zile au fost condamnati la nchisoare pn la 10 ani) ; Emigranti polonezi armat 161 :26 aug.45 :Rusia voieste s impun punctul su de vedere n Romnia, Bulgaria, Ungaria, mpotriva dorintei Statelor Unite si Angliei, care voiesc guverne noi de larg concentrare, care s realizeze cu adevrat ideea democrat 198) ; 12 sept. 45strbtnd orasul, am vzut multimea rusilor pe strzi, mergnd pe jos, n camioane sau automobile. Scolile si curtile sunt toate pline ,207 ; venind din Moscova, primul ministru si suita(vizita a fost ntre 4-13 septembrie)a tinut o cuvntare spunnd c a obtinut pentru Romnia 300.000 tone cereale, parcul de vagoane si locomotive al Romniei, napoierea vaselor de rzboi si comerciale, ntoarcerea acas a prizonierilor ndemnnd poporul la lupt, a atacat pe reactionari (toat lumea se ntreab ; n ce situatie se afl mereu Regele Romniei, cnd guvernul, nu numai c nu pleac, dar se pregteste de guvernare lung , ;14 sept.45 Tito declar Iugoslavia nu va permite n nici un caz imixtiuni exterioare n afacerile sale interne ; n acest timp de lipsuri groaznice, rusii nu ne dau cel putin vagoanele necesare pentru transporturi, care ar face mai usoar aprovizionarea si poate ar mai aduce o ieftinire ;2oct.45 Esecul Conferintei ministrilor de Externe de la Londra ; Romnia rmne mai departe cu armata rus, de peste un milion de soldati, pe teritoriul ei si obligat s sufere mai departe lipsurile :comunicat de la Moscova c armata rus rmne n tara noastr n urma cererii guvernului romn ;oct.45 : recunoasterii guvernelor romn si bulgar, Byrnes : Nu putem sti dac condititunile de acolo justific recunoasterea,ct reprezentantii nostri politici nu sunt informati si corespondentilor nostri de pres nu li se permite s circule liberi si s trimit stiri necenzurate ;12noi45 Acum cteva zile au fost n Ungaria alegeri pentru parlament, la care au asistat si observatori americani si englezi. Au reusit, cu o mare majoritate, candidatii partidului micilor proprietari (agrarian), au urmat dup ei socialistii si, apoi, comunistii, cam cu o cincime.

115

; Rusia mai dorea tutelajul asupra celor mai importante colonii italiene n Africa, ar fi putut realiza un port n Mediterana, asemntor celor din Extremul Orient, Port Arthur si Dairen; In loc de mpciuire si nseninare, n Europa apar mereu semne tulburi. Dup alegeri n Franta, comunistii au aproape 1/3 din locuri ; 17noi45 Dup alegerile de parlament ce au avut loc n Franta, si n care comunistii au avut oarecare succes (aproape 1/3 din locuri), generalul De Gaulle urma s formeze guvernul, avnd ca spijin majoritatea. Dar, din cauza pretentiilor formulate de comunisti (al cror sef este Maurice Thorez) care cer s li se dea dintre cele mai importante ministere, si care sunt foarte violenti (un deputat de-al lor, Florimond Bont, a declarat c pentru onoarea partidului vor lupta pn la snge), ncercarea lui De Gaulle nu a reusit si, n consecint, si-a depus mandatul. Dup agentia Reuter, De Gaulle a refuzat cererea lui Thorez de a i se da unul din acele ministere importante (interne, externe sau rzboi si un numr proportional din celelalte), pentru motivul c partidul comunist nu este esentialmente national .Pe de alt parte, mine 18 noiembrie, se vor tine alegeri n Bulgaria, cu toate c opozitia a declarat c n conditiunile actuale nu va participa, si cu toate c seful misiunii americane, Birnes, n numele secretarului de stat american, s-a prezentat primului ministru, Gheorghi Dimitrov, cernd amnarea alegerilor. Efectuarea alegerilor este sustinut de ziarul rus Pravda , ele sunt necesare, zice acest ziar, pentru consolidarea democratiei din Bulgaria , si critic amestecul altor puteri n ce priveste amnarea datei lor (informatiile de mai sus sunt luate din ziarul Jurnalul de dimineat aprut azi) ; 27noi45Ziarele de azi public rezultatul alegerilor de parlament (dieta), ce au avut loc de curnd n Austria : a) partidul popular, fost partidul catolic, a obtinut 84 mandate ; b) socialistii 76 ; c) comunistii 3 mandate. Alegerile au fost libere. Austria e mprtit n zone, dintre care unele sunt ocupate de armata american si englez, iar o alt parte de armata rus ;29noi45La o mare ntrunire, ce a avut loc ieri la Londra, a delegatilor partidului conservator, Churchill, lund cuvntul, a fcut o aspr critic guvernului laburist. El a spus, ntre altele : Votul alegtorilor, cu prilejul alegerilor generale, a fost unul din cele mai mari dezastre care s-au abtut asupra acestei tri n cursul istoriei sale ndelungate si agitate . Si apoi a continuat spunnd c conservatorii trebuie s scoat tara din acest impas prostesc si din eroarea n care a czut n ce priveste afacerile interne, tot asa cum conservatorii au ndrumat Anglia n cursul marii lupte mondiale . Acuznd partidul laburist c stinghereste si ntrzie refacerea practic a Angliei, n scopuri proprii, de partid, Churchill a ncheiat fcnd apel la fortele conservatoare si subliniind : Dac ne vom face cu totii datoria vom putea salva aceast tar de la prbusire pe povrnisul socialist , si

116

pentru ajungerea acestui scop dnsul prevede c nsusi poporul va fi contra socialistilor (Din Universul de azi):30noi45 Parlamentul iugoslav a proclamat Republica Federativ Iugoslav,a deposedat de toate drepturile pe Regele Petru si ntreaga dinastie Karagheorghevici, opozitia iugoslav nu a avut posibilitatea s candideze n alegeri, Tito a fcut ce a vrut cu ajutorul parlamentlui compus numai din partizani ai si ; 4ian46 Romnii si puseser mari ndejdi n ajutorul pe care ni-l vor da Statelor Unite si Angliei mpotriva acaparrii Romniei de ctre Rusia. In urma rezultatului Conferintei de la Moscova, toat lumea e deziluzionat si se ntreab : cine va mai salva tara noastr ; Ian.46, Angl si SUA recunosc guvernul roman : rusii si-au impus vointa lor de cte ori au voit. Prin guvernele pe care le-au impus sunt stpni n Polonia, Romnia, Bulgaria, Serbia. Am ajuns la impresia c puterea si ajutorul anglo-american, n care speram, sunt iluzorii. Nu s-au ndeplinit toate conditiile de la Moscova, cci presa opozitiei nu exist!cele cteva exemplare din putinele ziare ale opozitiei, ce apar n Bucuresti, n provincie nu ajung, disprnd pe diferite ci. Populatia e doritoare s vad cum arat un ziar al opozitiei, dup atta timp de strangulare a pesei, si nimeni nu poate pune mna pe un ziar 277 ; 16 mat.46In Ungaria, dup cum s-a notat la vreme, n alegerile parlamentare, comunistii nu au reusit dect ntr-o foarte redus minoritate. Totusi, comunistii, acum, de curnd, au impus guvernului ca la Ministerul de Interne (unul din cele mai importante ministere n orice tar), s fie numit ministru un comunist. Se vede aci influenta rusilor, care ocup cu armata lor Ungaria, dup cum ocup si Romnia ;15apr.46 Alegerile din Grecia s-au terminat. Majoritatea au avut-o populistii si monarhistii. Partidul comunist nu a luat parte la alegeri pentru motivele cunoscute, dar membrii si si-au dat toat osteneala s ndemne populatia s nu se prezinte la vot. Din relatrile oficiale, rezult c nu si-a exercitat dreptul de vot 30% din populatie. Comunistii greci si rusi vor pe toate cile s acrediteze c la vot s-a prezentat numai 50% si c alegerile au fost falsificate. Cum aceste alegeri au fost fcute sub supraveghere englez, nu stiu cum vor primi ei atacurile indirecte ce li se dau. In Bulgaria, acum vreo 10 zile, guvernul a demisionat pentru a ncerca s fac s intre n guvern si reprezentanti ai opozitiei. Neajungndu-se ns la nici un acord, guvernul bulgar s-a refcut n forma lui veche. Anglia si America au declarat c, dat fiind aceast stare de lucruri, continu s nu recunoasc guvernul bulgar. Reprezentantul diplomatic al Rusiei la Sofia a declarat si el c, dac acordul cu opozitia nu s-a putut nfptui, aceasta a fost din cauz c opozitia cere mplinirea unor conditiuni care nu corespundeau ntelegerii de la Moscova a ministrilor de externe ai marilor puteri ; iun.46Cehoslovacia alegeri generale. Cele mai multe

117

voturi comunistii,au urmat socialistii(Benes),comunistii au dreptul s desemneze pe primul ministru 315 ;23ian46 Generalul De Gaulle, seful guvernului francez, a demisionat. Cauza demisiunii este c nu putea guverna din cauza luptei dintre partide, fiecare din aceste partide cutnd s-si impun punctul su de vedere. ;14mart46 Un fapt semnificativ n Ungaria. Partidele de stnga (comunistii etc.) au adresat primului ministru ungar o somatie (ultimatum), amenintnd cu ruperea coalitiei dac nu se elimin 60 membri din parlamentul ungar ai Partidului micilor proprietari, care a obtinut o mare majoritate n alegeri. Argumentul pe care se spriji cererea este c acestia ar fi reactionari ! Organul de conducere al Partidului micilor proprietari a respins cererea partidelor de stnga.Se pare c aceast pretentie ndrzneat a partidelor de stnga va provoca n Ungaria o criz de guvern. ;30oct46Ziarele de azi public rezultatul alegerilor de Camer din Bulgaria. Asa numitul Front al Patriei care guverneaz (cum e la noi F. N. D.) a obtinut 364 mandate. Dintre acestea, au fost obtinute de comunisti 277 mandate. Blocul opozitiei a obtinut 101 mandate. Partidul comunist avea majoritatea absolut n adunare ;8octombrie47 Ziarele de azi public stirea c n Polonia a avut loc la sfrsitul lunii septembrie o Conferint a reprezentantilor partidelor comuniste din 9 tri europene : Polonia, Iugoslavia, Bulgaria, Romnia, Ungaria, Franta, Cehoslovacia, Italia, Rusia. Romnia a fost reprezentat prin Gheorghiu Dej si Ana Pauker. Raportul asupra situatiei internationale a fost fcut de delegatul rus Jdanov, care se vede c ntrumeaz activitatea comunistilor din aceste tri. Dup cum se vede, sub influenta Rusiei, comunismul caut s devin si mai activ dect pn acum. Se nfiinteaz si un birou informativ la Belgrad care va fi nsrcinat cu organizarea schimbului de experient, si n caz de nevoie cu coordonarea activittii partidelor comuniste pe baze de acord reciproc ;17noi47 Delegatul rus la ONU, Vsinski, fiind invitat de curnd la o serat a ziaristilor americani, iat ce a gsit de cuviint s spun ntr-o cuvntare : c dup cum e sigur c soarele va rsri n fiecare zi, tot astfel e sigur c comunismul se va ntinde n lumea ntreag ; c dup cum soarele apune, tot astfel va apune forma de Societate capitalisto-imperialist apusean ! Dac la aceast cuvntare alturm cuvintele spuse la Moscova de ctre Molotov, cu ocazia aniversrii revolutiei ruse, si anume c toate drumurile duc la comunism, ne putem face o idee de ncrederea si de ndrzneala pe care o au acesti oameni.In Franta si Italia izbucnesc mereu greve. Comunismul lucreaz. Guvernele respective si dau osteneala s tin n fru pe muncitorii aflati la ordinele sefilor sindicalisti ;25noi47 : Primul ministru ungar, si o delegatie de alti ministri, au sosit n Romnia pentru a ntoarce vizita pe care primul ministru romn a fcut-o mai nainte n Ungaria. Scopul vizitei este

118

strngerea legturilor ntre cele dou tri. Se anunt pe curnd vizita primului ministru iugoslav, Tito, si a primului ministru bulgar, Dimitroff. Dup cum se vede trile ocupate de rusi caut s manifesteze solidaritatea lor n vederea oricrei situatii de viitor ;30noi47 In Franta, din cauza proportiei pe care au luat-o grevele, guvernul a adus n parlament o lege drastic prin care se pedepsesc grav acei care ndeamn, ordon, sau se pun n grev. Ziarul comunist LHumanit , voind s apar cu ndemnuri la rezistent mpotriva acestei legi, a fost confiscat, iar redactia si tipografia supravegheate de politie. In mai multe orase forte armate ajut politia la tinerea ordinii, si au fost scoase pe strad chiar tancuri.In tara noastr se continu cu colectele pentru ajutorarea rzboiului partizanilor greci mpotriva armatei guvernului legal. Chiar copiii la scoal sunt obligati s cear printilor s aduc la scoal diferite sume de bani ; 5 decembrie47 Legea mpotriva grevelor deps acum cteva zile n parlamentul francez, a fost votat cu o majoritate de peste 400 voturi. Numai comunistii (183 deputati) au votat n contra ei. Reprezentantii n parlament ai tuturor celoralte partide au votat pentru. In timpul discutiei legii, deputatii comunisti au ncercat o obstructie puternic si s-au dedat la scandaluri. Unii din ei au fost ndeprtati din Camer prin forta armat. Seful partidului comunist francez, Thorez, a venit de la Moscova unde a fcut o vizit, se vede bine n ce scop, a sosit la Paris n momentul cnd ncepea discutia legii. Dup cum se comunic la radio, ziarele franceze n majoritatea lor, acuz direct Rusia de provocarea grevelor. Printre muncitori francezi s-ar fi introdus si rusi care nu erau altceva dect agenti provocatori. Insusi guvernul francez a afirmat c o putere strin e amestecat n provocarea grevelor. O parte din agentii provocatori strini au fost arestati, altii expulzati. Grevele care luaser mari proportii, mai continu. Se va vedea ns care va fi efectul aplicrii legii care prevede pedepse pn la 5 ani nchisoare.Sesiunea Organizatiei Natiunilor Unite a luat sfrsit acum cteva zile. Inainte de a se nchide, ea a votat mprtirea Palestinei n dou : o parte va forma Statul evreesc, o alt parte Statul arab. Ierusalimul rmne oras international, sub autoritatea Natiunilor Unite ; 10 decembrie47 Primul ministru iugoslav, Tito, dup ce a fost la Sofia pentru a ntoarce vizita pe care primul ministru bulgar, Dimitroff, a fcut-o la Belgrad, s-a dus n acelasi scop si la Budapesta. Aceste 3 state au ncheiat asa numite pacte de prietenie si ajutor mutual , prin care, dup cum s-a explicat azi de dimineat la radio-Bucuresti, numitele tri si vor da ajutor si cu armele, n cazul vreunei agresiuni strine. E vorba ca Tito s vin n acelasi scop si n Romnia. Din cele de mai sus se desemneaz opozitia dintre apus si rsrit ; 19decembrie47 Miercuri a sosit la Bucuresti primul ministru al Iugoslaviei, Iosif Broz Tito, pentru a ntoarce vizita fcut n

119

Iugoslavia de primul ministru romn si n acelasi timp pentru a ncheia si semna cu Romnia un tratat de prietenie si ajutor reciproc . S-au tinut discursuri n care s-a vorbit despre imperialisti, reactionari si atttori la rzboi.In acelasi timp primul ministru al Albaniei s-a transportat la Sofia pentru ncheierea cu guvernul bulgar a unui tratat la fel.Dup cumse vede, ntre Statele de sub influenta ruseasc manifestatiile de solidaritate sunt destul de frecvente si de sgomotoase. La toti functionarii si pensionarii romni, si cred c si la lucrtori, li s-a oprit n luna decembrie din salarii si pensii cte o sum ( mie mi s-a oprit 30 lei si sau lipit pe carnetul de pensii 3 mici timbre a 10 lei pe care e tiprit cuvntul cotizatie ), despre care se spune c constituie un ajutor pentru partizanii greci , n lupta lor mpotriva guvernului grec reactionar si fascist ;

Lipsa de ajutor, neputinta si promisiuni neonorate din partea marilor puteri occidentale : ONU : Churchill-14 ; Anglia protesteaz mp. Guv.rom. 194: Insmntarea urii ntre adulti si copii Teroarea si crima, vrsarea sngelui Asasinarea intelectualittii Desprtirea familiilor Robotizarea existentei sociale si individuale Falsificarea pn si a evidentei :194 ; 23aug46 aniversarea zilei de 23 august 1944, ziua armistitiului. Ca si pn acum, ziarele fenediste si afisele numeroase, si care cost scump tara, ce s-au lipit pe ziduri, ncearc s atribuie regimului de la putere realizarea acelui mare act. Cu drept cuvnt, ns, ziarul Liberalul a somat zilele trecute presa fenedist s precizeze cine dintre guvernantii de azi, afar de Ptrscanu, a luptat sau participat la conducerea acestui eveniment (si dovedeste c multi dintre cei alfati azi la putere erau n slujba germanismului). Acelasi ziar, sosit azi, contine un articol al lui C-tin I. C. Brtianu, n care arat rolul su si al lui Maniu, precum si acela foarte important al Regelui, pentru pregtirea si realizarea evenimentului. Aceste lucruri sunt, de altfel, cunoscute de toat lumea, numai c actualul regim, falsificnd adevrul, voieste s se mpuneze cu toate aceste merite.Intr-un alt articol din acelasi ziar, intitulat 23 august 1944 , dup ce se nftiseaz lucrurile n adevrul lor istoric, se ncheie astfel : De aceea, cnd se srbtoreste cu atta fal ziua ntoarcerii Romniei la aliantele ei firesti si se aseaz, cu drept cuvnt, ziua de 23 august drept un temei de seam al situatiei trii noastre n fata Conferintei de pace, un elementar simt de dreptate ar trebui s se aseze la locul ce li se cuvine pe acei care au fost fptuitorii reali ai actiunii si

120

au luat ntreaga ei rspundere, nu pe beneficiarii veseli ai tuturor oportunismelor, care confund prea usor datele prea numeroase ale tuturor schimbrilor la fat ale cror jalnici actori au fost si continu a fi ,340 ; Dezorganizarea ntregului mecanism al statului Crearea si ntretinerea haosului Inlesnirea jefuirii bunului national Capturarea ca prad de rzboi a tot ce a gsit armata sovietic Eliminarea oricrei opozitii nationale Deformarea culturii ; 16dec44 ; Comisia pentru revizuirea manualelor didactice a hotrt s elimine, ntre altele, si manualele autorilor: Rdulescu-Motru, Sim. Mehedinti, I.Petrovici: Denaturarea si rescrierea istoriei: p. 194 ; 7 noi. 45: dispozitia ca instantele judectoresti s nu lucreze, trimitndu-se astfel acas oameni care sosiser n Bucuresti cu mari sacrificii , ntruniri, 230 ; Bucuresti si n provincie s-au asezat pe fatadele cldirilor panouri n dimensiuni imense cu portretul n culori al lui Lenin si Stalin; au fost asezate cu ocazia aniversrii revolutiei ruse si au rmas mai departe. Parc Tara Romneasc a devenit o anex a Rusiei238 ; Concesiile angliei si americii : 14mai45Primul ministru al Marii Britanii, Churchill, a tinut asear un discurs la radio, reprodus n rezumat n ziarele de azi dup amiaz ( Semnalul ). Dup ce expune momentele grele prin care a trecut Anglia n timpul rzboiului si arat c de acum nainte mai este mult de fcut, spune, ntre altele : Pe continentul Europei trebuie ns s asigurm c telurile simple si onorabile pentru care noi am intrat n rzboi nu sunt nlturate sau trecute cu vederea n lunile urmtoare succesului nostru si c cuvintele libertate, democratie si eliberare nu sunt deformate n raport de semnificatia lor adevrat, asa cum am nteles-o noiS ne trudim ca organizatia mondial pe care Natiunile Unite o furesc la San Francisco s nu devin un nume inutil, s nu devin scut pentru cel puternic si btaie de joc pentru cel slab ; 25mai45Guvernul englez condus de Churchill a demisionat ; 28iun45Sa semnat ieri, la San Francisco, Charta Natiunilor Unite (50 natiuni), pentru prentmpinarea viitoarelor rzboaie.La nchidere, presedintele Truman a tinut o cuvntare n care, ntre altele, a spus: Prin propriul lor exemplu, natiunile puternice de pe Glob trebuie s ridice calea spre justitia international Charta este dedicat realizrii si mentinerii drepturilor si liberttilor omenesti fundamentale. Dac nu vom putea atinge aceste obiective pentru toti brbatii si femeile de pretutindeni, fr nici o discriminare de limb, ras sau religie, atunci nu vom putea avea o pace si securitate permanent. Ziarele de azi public un discurs al lui Harold L. Iches, ministrul de interne al Statelor Unite care, referindu-se la diferite soapte pe care o

121

parte din cettenii Statelor Unite le pun n circulatie referitor la Rusia, a spus : Fiecare dintre noi are cunostint de soaptele destinate s ne fac bnuitori si nervosi si, n consecint, gata s facem repede un pas care n realitate ar fi un pas mare si ireparabil, ce ne-ar prbusi n prpastia dezastrului. Ceodat, cnd aud aceste soapte, m ntreb dac Goebles a murit ntr-adevr, asa cum a meritat, sau dac el a emigrat doar n Statele Unite, att de multe lucruri ce se spun acum n tara noastr n legtur cu Uniunea Sovietelor au un caracter goeblesian . Iar, mai departe : Denuntnd pe acei oameni din tara noastr care ar dori s ne arunce n rzboi contra Rusiei, sunt foarte constient c ntrebarea dac Statele Unite si Rusia vor intra vreodat n vreun conflict militar nu este o ntrebare care s poat fi rezolvat de Statele Unite. Rspunsul la aceast ntrebare depinde si de Rusia . ( E curios c dup ce denunt pe rspnditorii de astfel de soapte, ministrul de care e vorba mai pune chestiunea unui posibil rzboi cu Rusia) ; 2iul.45Cehoslovacia, printr-un tratat intervenit ntre ea si Rusia, a cedat Rusiei provincia numit Ucraina subcarpatic (Rutenia ?) care fusese cedat Cehoslovaciei dup rzboiul trecut. ;5iul.45 La Varsovia s-a format un guvern provizoriu polonez, din care fac parte si doi din ministrii guvernului de la Londra. Guvernul din Varsovia a fost recunoscut de Anglia si America, care vor timite acolo reprezentanti diplomatici. Guvernul definitiv se va alctui dup alegerile generale ce se vor face n viitor ;18iul45Luni, 16 iulie, au sosit la Potsdam, aproape de Berlin, cei trei mari coductori : Truman, Churchill, Stalin, n vederea unei conferinte. Ieri, marti, a si avut loc ntre aceste trei mari personalitti primele convorbiri. Toate popoarele sper c rezultatele acestei conferinte vor aduce o usurare omenirii ;23iul.45 De la conferinta ce are loc la Berlin se comunic felurile de mncare de la diferite mese si concertele ce au avut loc ; n privinta discutiilor ce au avut loc nici un cuvnt ;27 iul.45Rezultatul alegerilor din Anglia s-a dat ieri. Conservatorii (al cror sef e Churchill) au obtinut 200 mandate. Laburistii (al cror sef e Athlee) au obtinut 388 mandate, deci o important majoritate. Comunistii nu au obtinut dect vreo 5 sau 6 locuri. Primul ministru Churchill, care a cstigat rzboiul, a demisionat. Athlee a fost nsrcinat cu formarea noului guvern; 4aug45 Dintr-un comunicat publicat azi n gazeta local Situatia (de la Londra, prin radio), aflm c, printre altele, s-a hotrt la Potsdam c se instituie un Consiliu ai ministrilor de Externe ai Statelor Unite, Marii Britanii, Rusiei, Frantei si Chinei, care lucrnd la Londra de la 1 sept.(si poate chiar mai nainte), s pregteasc tratatele de pace cu trile nvinse : Italia, Bulgaria, Finlanda, Ungaria, Romnia. :8aug45O stire publicat ieri n ziarul local Situatia , a anuntat c presedintele Truman a declarat c n America s-a inventat bomba numit atomic a crei

122

putere de actiune este de dou mii de ori mai mare dect a bombei britanice de 10 tone. O asemenea bomb a fost lansat asupra portului japonez Hiroshima ;15 august45(Sfnta Maria)S-a transmis azi noapte de la Londra, prin radio, urmtorul comunicat foarte important, publicat azi n ziarul local Situatia : Astzi ntreaga lume e n srbtoare. Pacea a revenit peste tot. Primul ministru al Angliei a spus urmtoarele : Guvernul japonez a capitulatPacea a revenit n lume odat cu capitularea Japoniei. Triasc Pacea ! .16aug45Maresalul Ptain a fost condamnat la moarte de tribunalul care l-a judecat ( dup cteva zile, generalul de Gaulle a comutat pedeapsa cu moartea n detentie pe viat). Are vrsta de 90 ani, a fost mare comandant si erou n rzboiul din 1914-1918. Dup dezastrul armatei franceze n 1941, a luat conducerea destinelor Frantei pentru ca, dup credinta sa, s o scape de un dezastru si mai mare. Se public informatia c n rzboiul ce s-a terminat acum au fost 60 milioane morti si rniti, adic de 4 ori mai mult dect n rzboiul trecut. ; 24aug45In Grecia urmnd ca n curnd s aib loc alegeri, a fost invitat si guvernul rus s trimit observatori, asa cum trimite si Anglia si Statele Unite, pentru ca astfel s existe siguranta c alegerile vor decurge n mod cu totul liber. Rusia ns a rspuns c nu trimite observatori, ntruct acesta e contra principiilor democratice si a liberttii popoarelor !! (Si, la noi n tar, ei sprijin guvernul Groza mpotriva Regelui care voieste s-si exercite prerogativele sale n privinta numirii guvernului conf. Constitutiei, iar n Bulgaria si Ungaria sprijin guverne comuniste, nelsnd s se pun n aplicare hotrrea de la Potsdam, ca n toate trile s fie numite guverne care s reprezinte ct mai credincios vointa poporului) ;8sept45 Radio America, reflectnd opiniile guvernului Statelor Unite, a fost asear foarte drastic la adresa guvernului romn. Astfel, s-a spus de radio America despre acest guvern c el nu e nici reprezentativ, nici democratic si c el trebuie s plece, ori de cine ar fi sustinut ;7noi45 Asear, cerul la apus, sub norii negri, s-a vzut rosu ca focul. Azi noapte si azi toat ziua a btut un vnt rece de 10 grade, zgltind usile si ferestrele si urlnd ca n toiul iernii.Esecul Conferintei de la Londra se pare c a avut drept cauz urmtoarele fapte : nerecunoasterea guvernelor Romniei,Bulgariei, Ungariei de ctre Anglia si Statele Unite, desi Rusia a sustinut c n aceste tri guvernele reprezint poporul si c, deci, trebuie recunoscute si, n al doilea rnd, diferenta de preri n ce priveste participarea Frantei si Chinei, celelalte dou mari puteri reprezentate la Conferint, la ncheierea pcii cu cele 3 state de mai sus ; reprezentantul guvernului rus, Molotov, fiind de prere c, conform ntelegerii de la Berlin, la discutarea tratatului cu cele 3 state trebuie s ia parte numai Anglia, Statele Unite si Rusia, pe cnd Statele Unite si Anglia au fost de prere c ia parte la ncheierea acestor

123

tratate si Franta si China, asa cum a intervenit o ntelegere la 11 septembrie a.c. ntre cei 5 ministri de externe la Londra.In Universul aprut azi se vorbeste de rezultatele Conferintei de la Londra, asa cum sunt vzute de ziarul rus Izvestia , n care se caut a se justifica punctul de vedere al guvernului rus privitor la chestiunile mai sus artate. Articolul se sfrseste astfel : Dac reprezentantii americani si britanici vor continua si n viitor s aib aceeasi atitudine care n-ar putea fi conciliant cu fidelitatea fat de acordurile tripartite ncheiate, atunci se va produce cltinarea bazei colaborrii ntre cele trei puteri .Tot n Universul de azi e tiprit si un expozeu al ministrului de Externe al Statelor Unite, Byrnes, vorbit la radio. El a spus, ntre altele : Greuttile ntmpinate la Londra vor arta ntregii lumi realitatea dur c nici o natiune nu poate astepta s fac o pace numai dup vointa ei. Dac aceast realitate dur este acceptat de oamenii de stat si de popoare n prima parte a propunerilor alctuirii pcii, n partea ultim a realizrii pcii ea ne va salva si va salva ntreaga pace a lumii de efectele dezastruoase ale deziluziilor si intransigentei . Tecnd apoi la problema recunoasterii guvernelor romn si bulgar, Byrnes a spus : Noi nu putem sti dac condititunile de acolo justific recunoasterea, atta vreme ct reprezentantii nostri politici nu sunt informati si atta vreme ct corespondentilor nostri de pres nu li se permite s circule liberi prin aceste tri si s trimit stirile lor necenzurate . Respingnd cererea guvernului sovietic ca Franta si China s nu aib dreptul de a discuta problemele tratatelor de pace, ministrul de externe american a spus : O asemenea excludere a doi dintre membrii permanenti ai Consiliului de Securitate nu ar promova relatiile armonioase esentiale pentru succesul Organizatiei Natiunilor Unite . In legtur cu aceast chestiune, dnsul precieaz mai departe c, la 11 septembrie nimeni dintre cei prezenti la Consiliu (deci si reprezentantul guvernului rus) nu a contestat hotrrea luat de Consiliu, ca cei 5 membri s fie prezenti la toate sedintele, c abia la 21 septembrie delegatia sovietic a luat pozitie c hotrrea Consiliului din 11 septembrie violeaz acordul de la Berlin. Revenind la Romnia si Bulgaria, ministrul american a mai spus : Nu vom cuta s dictm n afacerile interne ale nici unui popor. Ne rezervm doar dreptul s refuzm recunoasterea guvernelor dac, dup investigatii, vom ajunge la concluzia c ele nu au dat poporului drepturile acordate lor prin Acordul de la Yalta si prin Charta Atlanticului . A terminat artnd c, la viitoarea Conferint a pcii, toate statele care au luat parte n rzboi, fie ele mari sau mici, vor fi invitate. A fost rzboiul popoarelor, trebuie s fie pacea popoarelor ;9oct45 Dintr-o cuvntare a lui John Foster Dulles, consilier special al lui Byrnes, ministrul de Externe al Statelor Unite, la consiliul de la Londra, tinut la radio (stire publicat n Universul de azi) aflm c Rusia

124

mai dorea pentru ea tutelajul asupra celor mai importante colonii italiene n Africa, astfel nct ea si-ar fi putut realiza un mare port n Mediterana, asemntor celor obtinute n Extremul Orient, la Port Arthur si Dairen. Iar, mai departe: Delegatii sovietici stiau c noi tinem mult s ncheiem o pace cu Italia. Ei doreau s vad ct de multe din principiile noastre pentru a atinge acest scop. Si-au dat ns seama c Statele Unite nu doresc si nu voiesc s sacrifice principiile lor sau istorica prietenie cu China si Franta .In ziarele de ieri s-a publicat stirea c comandantul armatei americane ce a ocupat Japonia, Mac Arthur, a ridicat cenzura presei n Japonia (La noi, care ne aflm n armistitiu de mai bine de un an, acel din opozitie care si-ar da o prere printr-o tipritur, ar fi considerat criminal) ; In ziua de vineri 26 octombrie, presedintele Truman, cu prilejul Zilei Marinei, a tinut la New York un discurs asupra politicii externe a Statelor Unite, considerat ca cel mai important discurs al su de cnd detine calitatea de presedinte. Pentru a se vedea tot continutul discursului, atasez aici tietura din jurnal, continnd rezumatul lui. Redau numai cteva din cele 12 puncte esentiale ale discursului :1) Nu cutm expansiuni teritoriale sau avantagii egoiste. Nu avem nici un plan de a ataca vreun stat mare sau mic. Nu avem nici un scop de a da nastere la vreun conflict cu dorintele pasnice ale vreunei natiuni, oricare ar fi ea .2) Credem c popoarele care au fost deposedate prin fort de drepturile lor suverane si de guvernul lor autonom, le vor gsi usor .3) Nu vom putea accepta nici o schimbare teritorial n nici o parte a lumii, n afar de cazul cnd ar fi fcut n acord cu dorinta liber exprimat a poporului n cauz .6) Vom refuza s recunoastem orice guvern impus oricrei natiuni, oricare ar fi ea, prin fort strin. In unele cazuri s-ar putea s fie cu neputint s se mpiedice ca un asemenea guvern s se impun prin fort, dar guvernul Statelor Unite nu va recunoaste asemenea guvern( Ct despre nerecunoastere, putin se sinchisesc guvernele romn si bulgar).11) Trebuie s continum a promova libertatea cuvntului.Inc de la nceputul lui octombrie, presedintele Truman a trimis lui Stalin un mesaj personal, care ns nu a putut fi predat de ministrul american la Moscova lui Stalin dect zilele trecute n localitatea Sochi din Caucaz, unde se afl retras temporar pentru odihn.Se va vedea, desigur, n zilele urmtoare, ce va spune presa international si, mai ales, cea rus, despre discursul presedintelui Truman si dac Stalin a rspuns la mesajul ce i s-a trimis ; nu se stie nc continutul rspunsului; 8noi45 La cuvntarea lui Churchill a rspuns ministrul de Externe, Bevin. Declar si dnsul c secretul bombei atomice trebuie pstrat. Nu crede c n curnd energia atomic va putea fi ntrebuintat n industrie. Va mai fi nevoie pentru aceasta de munc ndelungat. Eu socotesc politica cu privire la pacea mondial ca un considerent absolut

125

precumpnitor pentru a evita dezastrul ce ar rezulta de pe urma continurii folosirii acestor arme distrugtoare. Adresez un apel ctre marile puteri, n numele guvernului britanic, noi suntem gata s o facem, s pun crtile pe mas si cu fata n sus . (Privitor la criticile aduse de Molotov mpotriva asa numitor blocuri de state), ministrul Bevin a spus : Guvernul britanic a cerut dreptul de a trata cu Franta, Olanda, Belgia, Scandinavia, sau cu alte tri din blocul occidental, care au fost amicii culturali ai Angliei si tovarsii ei istorici. In consecint, spun c sunt ndepttit, n numele guvernului, s am vecini buni pe strada mea, tot asa cum orice alt tar este ndepttit s aib vecini buni pe strada ei. Veti socoti, probabil, c sunt putin cam energic cu privire la aceasta, dar am oarecare ciud, si socotesc c Camera va fi de acord c sunt ndepttit s fiu asa . Iar, mai departe : Singurul fel n care poti fi sigur c vei mentine o organizatie international, este atunci cnd aceast organizatie accept deplin, ca obligatie si politic, c tu te ncrezi n cuvntul dat fr a trebui s trimiti la fiecare cinci minute un politist care s verifice . Am fcut fat aproape oricrei cereri pe care socoteam c vom fi chemati s le satisfacem. La Moscova, Yalta si la toate celelalte conferinte, nimeni nu si-ar fi nchipuit c vor mai fi si alte cereri teritorialeCred c a sosit momentul ca s cntm putin si cntecul nostru . (Toate rezumatele de mai sus sunt luate din ziarul Jurnalul de dimineat aprut azi) ; 11noi.45 In acelasi timp cnd se tin convorbiri la Washington, trimisul lui Truman n Bulgaria si Romnia pentru a se informa asupra strilor din aceste tri, Ethridge, nainte nc de a sosi n Romnia din Bulgaria, unde se afl de mai mult timp, a primit nsrcinarea s se transporte la Moscova n vederea unor convorbiri al cror scop e necunoscut pn acum ;18noi45 Cu toat cererea Statelor Unite de a se amna alegerile n Bulgaria, ele totusi au avut loc duminic. Opozitia abtinndu-se de la alegeri, se ntelege c au fost alesi candidatii propusi de guvern, care e favorabil sugestiilor Rusiei.Mark Ethridge, delegatul presedintelui Statelor Unite pentru informatii n Romnia si Bulgaria, nsotit de secretarul su si de seful misiunii politice si al celei militare a Statelor Unite, a fcut ieri dimineat o vizit Regelui Mihai la Sinaia, unde au fost retinuti la dejun. Dup dejun oaspetii au vizitat castelul pentru a vedea comorile de art ale Castelului Peles, apoi Regele a avut o convorbire cu delegatul american. ;30noi45 Mark Ethridge a plecat ieri cu avionul din Romnia, desi era vorba s mai stea vreo 10 zile. Odat cu dnsul a plecat si Burton Berry, reprezentantul politic al Statelor Unite n Romnia, si Ciryl Black, secretarul su personal. Se pare c se vor opri deocamdat n Italia.(Romnia a fost bandonat !!!) Parlamentul iugoslav (adunare constituant) a proclamat Republica Federativ Iugoslav, si a deposedat de toate drepturile pe Regele Petru

126

si ntreaga dinastie Karagheorghevici. (Desigur, ntruct opozitia iugoslav nu a avut posibilitatea s candideze n alegeri, Tito a fcut ce a vrut cu ajutorul parlamentlui compus numai din partizani ai si). ; Min.ext.dec.45Conferinta de la Moscova. Rezultatul pentru Romia este destul de meschin. Ne asteptam din partea Statelor Unite si Angliei s sustin Romnia cu mai mult vigoare. Vedem ns c ei au cedat Rusiei si n cazul nostru, ca n multe alte cazuri ; comunicatul privitor la Romnia : M. Sa Regele va fi sftuit ca un membru al Partidului national trnesc, si un membru al Partidului liberal s fie curpins n guvern (Va s zic, din vreo 20 de ministri, ct sunt cu toti, aceste mari partide istorice vor fi reprezentate n guvern prin cte un singur ministru !). Comisia mentionat mai jos (compus din Vsinski, Hariman si Sir Archibald Clark Kerr) ca trebui s fie de acord c : a) ei (adic membri celor dou partide) sunt cu adevrat membri reprezentativi ai grupurilor de partide nereprezentate n guvern ; b) c ei sunt potriviti ( ?) si vor lucra leal cu guvernul. Cele 3 guverne iau not c guvernul romn astfel reorganizat, c alegeri libere si nestingherite vor fi tinute ct de curnd posibil, pe baza votului universal si secretGuvernul reorganizat va da asigurri cu privire la acordarea liberttii presei, a cuvntului, a religiei si a asociatiei etc.Pn la 1 mai 1946, mai spune comunicatul, va trebui s se ncheie pacea cu Romnia, Italia, Ungaria, Bulgaria si Finlanda ; 29 dec45Astzi ziarele public pe o pagin ntreag textul comunicatului celor 3 ministri de Externe, al Rusiei, Statelor Unite si Angliei, ntruniti n Conferinta de la Moscova care s-a ncheiat. Rezultatul pentru Romia este destul de meschin. Ne asteptam din partea Statelor Unite si Angliei s sustin Romnia cu mai mult vigoare. Vedem ns c ei au cedat Rusiei si n cazul nostru, ca n multe alte cazuri. Iat cteva rnduri din comunicatul privitor la Romnia : M. Sa Regele va fi sftuit ca un membru al Partidului national trnesc, si un membru al Partidului liberal s fie curpins n guvern (Va s zic, din vreo 20 de ministri, ct sunt cu toti, aceste mari partide istorice vor fi reprezentate n guvern prin cte un singur ministru !).Apoi, comunicatul urmeaz : Comisia mentionat mai jos (compus din Vsinski, Hariman si Sir Archibald Clark Kerr) ca trebui s fie de acord c : a) ei (adic membri celor dou partide) sunt cu adevrat membri reprezentativi ai grupurilor de partide nereprezentate n guvern ; b) c ei sunt potriviti ( ?) si vor lucra leal cu guvernul. Cele 3 guverne iau not c guvernul romn astfel reorganizat, c alegeri libere si nestingherite vor fi tinute ct de curnd posibil, pe baza votului universal si secretGuvernul reorganizat va da asigurri cu privire la acordarea liberttii presei, a cuvntului, a religiei si a asociatiei etc.Pn la 1 mai 1946, mai spune comunicatul, va trebui s se ncheie pacea cu Romnia, Italia, Ungaria, Bulgaria si Finlanda. ; 1 ianu46 Azi noapte, la ora 12,

127

cu ocazia nceperii noului an, Regele Mihai a adresat prin radio poporului romn un mesaj prin care, ntre altele, a spus : Anul care a trecut a adus sfrsitul rzboiului. Noul an se deschide sub semnul pcii si al ndejdilor de mai bine, la care omenirea are dreptul n urma victoriei Natiunilor Unite asupra forelor asupririi, intolerantei si agresiunii Timpurile sunt nc grele, nevoile (dificulttile) sunt nc foarte mari si rnile de vindecat sunt multe. Sunt ncredintat c spiritul de dreptate si de ntelegere al Marilor Natiuni Unite ne va ajuta s ncheem ct mai curnd tratatele de pace care s ne ngduie, n snul Natiunilor Unite, s colaborm si noi la marea oper de asezare pcii n lume . Face apoi apel la unirea tuturor. Vineri,4ian46 Universul sosit azi la Craiova are urmtoarele stiri.In ziua de marti, 1 ianuarie, dup amiaza, membrii Comisiei aliate pentru Romnia (Vsinski, William Averrel Harriman, Archibald Clarc Kerr) au fost primiti ntr-o audient comun de Regele Mihai. Audienta a durat o or si n cursul ei Suveranul a fost informat asupra hotrrilor luate la Moscova cu privire la Romnia (primirea n guvern a cte unui reprezentant din partidul national trnesc si liberal). A doua zi, miercuri, delagatii Statelor Unite si Angliei au fcut o vizit lui Iuliu Maniu si C. Brtianu. Acestia, pentru a da un rspuns, au convocat birourile politice respective.Romnii si puseser mari ndejdi n ajutorul pe care ni-l vor da Statelor Unite si Angliei mpotriva acaparrii Romniei de ctre Rusia. Acum, n urma rezultatului Conferintei de la Moscova, toat lumea e deziluzionat si se ntreab : cine va mai salva tara noastr ? ; 8ian45 Partidele national-trnesc si liberal au desemnat ca participanti la guvern pe prof. Emil Hateganu si Mihail Romniceanu, ministi fr portofoliu. Ei au depus jurmntul n fata Regelui (ei nu iau parte la guvernarea propriu-zis, nu-si iau nici o rspundere n aceast privint, rolul lor fiind acela de a observa mplinirea conditiilor de libertate a presei si a cuvntului etc. ;17ian46 La postul de radio din Paris s-au rostit unele cuvinte mbucurtoare cu privire la Romnia. Printr-o rsturnare rapid a politicii, declar glasul Frantei, Regele Romniei a provocat prbusirea frontului german din Romnia, ceea ce a avut apoi urmri asupra situatiei trupelor germane din Grecia, Iugoslavia si Bulgaria. Se cunoaste, de asemenea, pretioasa contributie adus dup aceea de armatele romne n Transilvania si Cehoslovacia mpotriva fortelor hitleriste . Franta socoteste c Romnia a adus prin contributia ei o scurtare a rzboiului cu cel putin sase luni ;26ian46Adunarea constituant francez a ales prim ministru pe Govin, fost presedinte al acelei adunri, n locul lui De Gaulle, demisionat.La Adunarea natiunilor din Londra, delegatul rus Gromko a ridicat chestiunea de ce Grecia si Indonezia sunt ocupate de armat englez (In Grecia ntre comnunisti si moderati sunt att de grave

128

nentelegeri, nct nu se stie cum vor fi aplanate) :9febr46 S-a comunicat la radio si prin ziare c guvernul englez si cel al Statelor Unite au recunoscut guvernul romn, asa cum a fost completat, numai cu cei 2 reprezentanti ai marilor partide de opozitie, cel nationaltrnesc (Maniu) si cel national liberal (Brtianu), si nc n calitate de ministri fr portofoliu ! (Rezult din aceasta c rusii si-au impus vointa lor de cte ori au voit. Prin guvernele pe care le-au impus, ei sunt stpni n Polonia, Romnia, Bulgaria, Serbia. Am ajuns acum la impresia c puterea si ajutorul anglo-american, n care speram, sunt iluzorii. Nici mcar nu s-au ndeplinit toate conditiile de la Moscova, cci se poate spune c presa opozitiei nu exist! De cele cteva exemplare din putinele ziare ale opozitiei, ce apar n Bucuresti, n provincie nu ajung, disprnd pe diferite ci. Populatia e doritoare s vad cum arat un ziar al opozitiei, dup atta timp de strangulare a pesei, si nimeni nu poate pune mna pe un ziar). ;14 martie46Acum cteva zile, fostul prim ministru al Angliei, Churchill, a tinut n America, n prezenta presedintelui Truman, un mare discurs n care a nvinuit Rusia c metodele ntrebuintate de ea nu sunt dmocratice, c nu-si retrage armatele din trile ocupate si c, din cauza ei, pacea nu se poate face ; 16 martie46Intr-un interviu acordat ziarului Pravda , Stalin rspunde la discursul tinut zilele trecute n Statele Unite de ctre Churchill. El spune, ntre altele, c consider acest discurs ca primejdios, tinznd s semene germenii discordiei. Churchill ocup acum pozitia de instigator la rzboi ; el nu este singur, ci are amici, nu numai n Anglia, dar si n Statele Unite ale Americii. Este incontestabil c orientarea d-lui Churchill este o orientare spre rzboi, un apel la rzboi mpotriva Uniunii Sovietice ; 11 mai46Conferinta celor 4 ministri de Externe de la Paris, convocat pentru a discuta si redacta tratatele de pace cu Romnia, Italia, Bulgaria, Ungaria, Finlanda, se pare c nu a ajuns la nici un rezultat definitiv cu nici una din aceste tri. In unele chestiuni, ministrii respectivi au fost de acord, n altele, cele mai principale, nu. In ce priveste Romnia, conferinta a recunoscut c granitele fat de Ungaria sunt cele din 1938. Deci se consider nul Dictatul de la Viena si se recunoaste Romniei dreptul intact asupra Transilvaniei. Se pare ns c vom pierde definitif Basarabia si n plus nordul Bucovinei, precum si Cadrilaterul. ;18 mai46Conferinta de la Paris a celor patru ministri de externe a luat sfrsit, fr a fi ajuns la vreun rezultat definitiv. Ministrii respectivi au plecat n trile lor, urmnd s se ntlneasc din nou la 15 iunie, tot la Paris. Si noi, care asteptam s se ncheie odat pacea, ca s vedem pe rusi plecati din tara noastr ! Multe deziluzii a trebuit s avem ! ;2iun.46 In Statele Unite au avut loc mari greve ale lucrtorilor din minele de crbuni si ale lucrtorilor de la cile ferate, greve care au adus mari pagube si care au s aduc asupra acelei tri un adevrat

129

dezastru economic. Dup o cuvntare a presedintelui Truman, lucrtorii, condusi de ctiva oameni care n realitate urmresc ceva, ar fi putut s ajung la o ntelegere n privinta sporirii salariului si pe cale de convorbiri si arbitraj. In aceast situatie, presedintele a cerut adunrii reprezentantilor si senatului s voteze o lege care s reglementeze dreptul la grev, folosindu-se nti un arbitraj, apoi declararea grevei, dup 60 de zile de la anuntarea ei etc. ; cele dou camere au votat legea. In Cehoslovacia au avut loc alegeri generale. Cele mai multe voturi leau avut comunistii, dup care au urmat socialistii (Benes) etc. Dup ntelegerea intervenit anterior ntre partide, comunistii au dreptul s desemneze pe primul ministru.In Franta si Italia au loc azi alegeri generale. ;27iunie46In Conferinta celor 4 ministri de externe ce are loc acum la Paris pentru ncheirea pcii, nu s-a fcut nici mcar un pas nainte. A nceput a se discuta mai nti tratatul cu Italia si putin cel cu Romnia. Dezacordul este complet n ce priveste coloniile Italiei, Triestul, Dunrea etc. Situatia, dup cum rezult dintr-o corespondent a agentiei Reuter, publicat n Timpul de azi, este caracterizat astfel de Bevin, ministrul de Externe al Angliei : Felul n care mergem actualmente mi se pare aproape o fars si cu adevrat nu are nici o important ce chestiune discutm ; 28 iunie46Ziarele venite azi n Craiova din Capital public noul schimb de note ntre guvernele Statelor Unite, Marii Britanii si guvernul romn. Reprezentantul politic britanic la Bucuresti, din nsrcinarea guvernului englez, n nota trimis ministrului de externe romn spune, ntre altele, c rspunsul guvernului romn la o not anterioar contine nu numai inexactitti, dar d si o imagine cu totul necomplect si desfigurat a conditiunilor, asa cum ele exist aci n prezent, si este considerat de guvernul Majesttii Sale din Regatul Unit ca fiind pe de-a-ntregul nesatisfctor .Cam n acelasi fel e redactat si nota american.Rspunsul ministrului de externe romn se vede n tietura de jurnal (Timpul) alturat. Din aceleasi ziare rezult c la Triest si la Venetia au venit pn azi 11 vase mari de rzboi, engleze si americane, se pare cu scopul de a face fat unei ncercri a Iugoslaviei si Rusiei de a pune cu forta stpnire asupra Triestului.In ziarul Liberalul de azi e publicat un articol n care se relev lipsa oricrui reprezentant romn din parte guvernului la Paris, pentru aprarea drepturilor Romniei la Conferinta de pace a celor 4 ministri de externe, n timp ce o delegatie de ministri din guvernul ungar, dup ce a fcut o vizit n Statele Unite, se afl acum la Paris, pentru a cere revizuirea frontierelor cu Romnia. ;29iun46 :In Italia parlamentul a ales presedinte al Republicii Italiene pe Enrico de Nicola, fost, dup primul rzboi mondial, presedinte al Adunrii deputatilor.

130

Cei 4 ministri de externe ntruniti la Paris au ajuns la o ntelegere (mai mult prin compromisuri) asupra chestiunilor principale ale tratatelor de pace. Triestul va fi internationalizat, ceea ce nemultumeste att pe italieni, ct si pe iugoslavi, care-l pretind pentru ei. In acest oras, grevele, ca un mijloc de protest, se tin acum lant. Coloniile italiene vot fi administrate timp de 1 an de Anglia, dup carese va hotr dac trebuiesc retransmise Italiei. Pentru Romnia si celelalte tri se pare c s-a ajuns la o ntelegere, afar de statutul Dunrii, care a fost lsat pe seama celor 21 natiuni.Conferinta, la sfrsit, s-a gsit ntr-un adevrat impas. Cci desi, n principiu, s-a hotrt ca cele 21 de natiuni ce au luat parte la rzboi s fie invitate la 29 iulie la Paris pentru ncheierea definitiv a tratatelor de pace, totusi ministrul rus, Molotov, a pus dou conditiuni : n primul rnd China s nu semneze invitatiile ce se fac celor 21 natiuni, ceea ce s-a admis, dar odat cu invitatiile s se trimit si cte un regulament de procedur, adic de modul cum trebuie s lucreze Conferinta de pace. La aceasta, delegatii Statelor Unite, Angliei si Frantei au rspuns c cei patru ministri de externe nu pot impune un regulament de procedur unei adunri de 21 de natiuni care e chemat a ncheia definitiv pacea. In cele din urm s-a ajuns la compromisul s fie trimis si un anume regulament, care ns s nu fie obligatoriu, ci s fie primit, amendat sau respins, dup cum se va hotr.Acum cei patru ministri de externe se afl tot la Paris si discut situatia Germaniei. ;25iul46 : La Ierusalim a avut loc acum 3 zile un grav atentat terorist, pus la cale de unii evrei. Un hotel (King David) n care se afla Statul Major al trupelor engleze din Palestina a fost distrus de o min asezat la etajul inferior. Sub ruine s-au gsit peste 100 de morti si multi rniti. Faptul a produs senzatie n toat lumea. In Camera Comunelor din Londra au avut loc dezbateri asupra acestui atentat, considerat de primul ministru, Athlee, ca o crim brutal si cel mai mare asasinat comis vreodat n Palestina. Presedintele Truman a condamnat n termeni severi acest atentat, declarnd c asemenea acte teroriste vor ntrzia eforturile pentru solutionarea problemei palestiniene. Cauza acestor acte, ca si a altora anterioare, asupra membrilor armatei engleze n Palestina st n nemultumirea pe care evreii o au mpotriva englezilor, care nu ar lsa s imigreze n Palestina ct mai multi evrei din Europa. De altfel, la aceast imigrare se opun nu att englezii, ct arabii din Palestina, care amenint c se vor opune cu armele. ; 29 iulie46Astzi se deschide la Paris Conferinta celor 21 natiuni ce au luat parte la rzboiul mpotriva Germaniei, n vederea ncheierii pcii cu satelitii ei, Italia, Romnia, Ungaria, Bulgaria, Finlanda. A trecut un an de nd rsboiul s-a sfrsit si, pn azi, pacea nu a fost ncheiat, lumea zbtndu-se n lipsuri si nevoi. Oare, Conferinta ce are acuma loc la Paris va putea s dea pacea lumii ? 10aug40 : Sunt attea cauze ce

131

aduc dezolarea n sufletele noastre : pe capul nostru rusii care ne iau toat vlaga, ntrzierea ncheierii pcii, seceta Toat lumea parc e bolnav. De nicieri o veste bun, o raz de sperant pentru un viitor mai apropiat. Se pare c n tratatul de pace cu Romnia se va trece clauza c armatele sovietice din tara noastr nu se vor retrage n ntregime dect atunci cnd marile puteri se vor ntelege n privinta statutului Austriei, tar din care o mare parte e ocupat de armata rus. Si Dumnezeu stie cnd ntelegerea privitoare la Austria va avea loc Smbt 10 august, n fata Conferintei de pace a avut cuvntul delegatul Italiei, primul ministru De Gasperi, invitat de conferint s expun punctul de vedere al Italiei privitor la tratatul de pace. Ieri, marti, a avut cuvntul n acelasi scop delegatul Romniei, ministrul de externe Ttrscu, plecat cu o zi nainte la Paris nsotit si de altii, ntre care Ptrscanu, Gheorghiu-Dej, Lothar Rdceanu etc. Cuvntarea sa a fost difuzat astzi de dimineat la radio Romnia. ;15aug46 In cuvntarea sa, tinut marti n fata Conferintei de pace de la Paris, Ttrscu, ministru de externe n actualul guvern, a expus punctul de vedere al Romniei privitor la tratatul de pace, n sensul cum ntelege guvernul actual acest interes. El a artat sacrificiile fcute de armata romn dup 23 august 1944, n rzboiul mpotriva armatei germane si ungare, n baza crora crede c Romnia are dreptul de a cere s fie considerat ca cobeligerant ; a sustinut dreptul Romniei de a cere despgubiri Germaniei si Ungariei ; n privinta clauzelor economice si acelea ce se ocup de restituiri si reparatii, dnsul e de prere c ele contin pentru Romnia sarcini foarte grele pe care nu le-ar putea satisface ; c, de asemenea, clauza proiectului de tratat prin care se impune Romniei o mare reducere a fortelor armate e departe de a oferi echivalentul contributiei romnesti la efortul comun n perioada final a rzboiului, poporul romn e recunosctor puterilor aliate care au declarat nul si neavenit Dictatul de la Viena n privinta Transilvaniei de nord ce revine Romniei. Ministrul de externe al Romniei, ns, nu a spus un singur cuvnt asupra ocuprii Basarabiei si Bucovinei de nord de ctre rusi, cu un an nainte de a i se declara rzboi de ctre Germania. O elementar datorie l obliga s ridice aceast chestiune n fata conferintei, cu att mai mult cu ct, n iulie 1940, el a tiprit o brosur intitulat Evacuarea Basarabiei si Bucovinei de nord , n care nftiseaz un istoric al rpirii acestor provincii romnesti si n care, ca ncheiere, spune : Trecutul nostru st mrturie c actele de cotropire svrsite mpotriva neamului nostru n-au lsat urme durabile pe pmntul romnesc si ntreaga istorie ne-a nvtat c procesele deschise prin forta asupririi nu se sfrsesc dect prin triumful dreptului, iar izbnzile silniciei nu au fost dect popasuri trectoare care au pregtit izbnda cea de pe urm a

132

Drepttii .Ei bine, era cazul acum, conformndu-se intereselor Romniei si prerilor lui de altdat, s cear Conferintei de pace s hotrasc retrocedarea provinciilor rpite. Sau, dac nu o putea face, era de datoria lui s lase altora rspunderea renuntrii Romniei la drepturile ei. 22aug46 Delegatia ungar a prezentat la Conferinta de pace de la Paris un memoriu n care, ntre altele, cere s i se restituie din Transilvania de nord nu mai putin de 20.000 km ptrati (teritoriu n care se afl 900.000 romni). Rusia a adresat Turciei o not prin care cere ca statutul strmtorilor Dardanele s fie cu totul modificat :1)strmtorile s fie administrate nu numai de turci, dar si de rusi ; 2) controlul navigatiei n strmtori s-l aib statele riverane Mrii Negre (Rusia, Romnia, Bulgaria, Turcia) ; 3) vasele de rzboi ruse s poat terece prin strmtori spre Mediterana, dar vase ale puterilor strine s nu poat trece prin Mediterana n Marea Neagr etc. Note asemntoare, Rusia a trimis si Angliei, Statelor Unite si Frantei. Statele Unite au rspuns c nu sunt de acord cu pretentiile sovietice. Se pare c acelasi rspuns l vor da Anglia si Franta. Un zvon s-a rspndit n Craiova, c Turcia ar fi mobilizat.Anglia si Statele Unite au adresat guvernului provizoriu polonez o not n care-si exprim nemultumirea fat de prigoana desfsurat contra membrilor opozitiei, n special a partidului trnesc (Mikolaiczyk). ;24aug46 Un grav conflict diplomatic a izbucnit ntre Statele Unite si Iugoslavia. Aviatia si artileria antiaerian iugoslav au dobort dou avioane americane de pasageri, sub motivul c nu au mers pe coridorul aerian destinat, ci au zburat pe deasupra teritoriului iugoslav. Au fost multi morti, iar cei scpati de la moarte au fost arestati. Nota american, sub form de ultimatum, este publicat n tietura de ziar ce altur aici.Guvernul popular a rechemat pe ambasadorul Iugoslaviei n Grecia, pe motiv, pe de o parte, s presa greac aduce insulte maresalului Tito, pe de alta c, pe un vas iugoslav s-au suferit pagube din cauza exploziei unei bombe, explozie care s-ar fi pus la cale de greci. Ministrul de externe grec a rspuns c n privinta exploziei va ordona o anchet, iar n ce priveste atacul presei grecesti mpotriva lui Tito nu poate fi rspunztor dnsul, iar, pe de alt parte, ziarele iugoslave au atacat guvernul grec. Azi dimineat am auzit la radio Romnia c la Conferinta pcii, delegatul grec, opunndu-se la admiterea Albaniei ca membr n conferint, a declarat c Grecia se afl n stare de rzboi cu Albania. In Palestina continu tulburrile si amenintrile contra englezilor care las liber emigrarea evreilor n Palestina si a internat n lagre pe cei care au voit s intre clandestin. Astzi se anunt n ziare c miscarea subteran evreiasc mobilizeaz toate fortele sale pentru a nfrnge bolcada britanic mpotriva imigrrii n Palestina . Se mai anunt din

133

Ierusalim prin Rador, de organizatia Sten, n cazul cnd cei 18 membri ai acelei organizatii, condamnati la moarte, vor fi executati, organizatia Sten va proceda la numeroase asasinri individuale printre autorittile britanice din Palestina. Toate evenimentele de mai sus se ntmpl cnd are loc Conferinta de pace de la Paris ! ; 26aug46 :Tot n Liberalul e publicat c n cursul unei discutii la radio cu Sir Alex Cadagan, reprezentantul britanic la Consiliul de Securitate, Van Kleffens, delegatul olandez n acelasi consiliu, a atacat violent dreptul marilor puteri la veto. Micile puteri, a declarat el, nu pot admite s fie tratate ca minori ; ele s-au plictisit s li se vorbeasc de rspunderile coplesitoare ale marilor puteri, cci si amintesc c modul n care aceste mari puteri si-au ndeplinit rspunderile, au dus la rzboi si distrugere. Dreptul de veto consfinteste judecata gresit c cea mai mare ntelepciune se gseste acolo unde sunt mai multe tuturi . Sir Alex Cadagan, desi reprezentantul unei mari puteri, s-a declarat si el, nu mpotriva dreptului de veto, ci a abuzului care se face cu acest drept si care tinde s discrediteze consiliul. (Reprezentantul Olandei are dreptate. Dac marile puteri ar fi mpiedicat la timp Germania s se narmeze, nu s-ar fi ajuns la acest cumplit rzboi, cu toat mizeria ce ia urmat). Iugoslavia a dat satisfactie ultimatumului Statelor Unite, libernd pe aviatorii doborti si nmormntnd cu pomp pe cei morti. 29aug46In sedinta de marti a Comisiei politice si teritoriale pentru Romnia, din Conferinta de pace de la Paris, trecndu-se la discutarea memoriului Romniei prin care se propune schimbarea datei intrrii n rzboi a Romniei, de la 12 sept. (asa cum a fost prevzut n proiectul de tratat al ministrilor de Externe), la 24 august, asa cum a fost n realitate (ziua aceasta s-a si srbtorit n Romnia, de fat fiind si reprezentantii Rusiei, Angliei, Statelor Unite etc.), delegatul Ucrainei lund cuvntul a declarat c amendamentul romn nu este conform adevrului si propune respingerea lui !! Cererea romneasc a fost deci respins de comisie. (Radio si ziarele de azi) S-a petrecut n ziare zilele trecute : cettenii americani aflati n Romnia sunt nstiintati s prseasc aceast tar pn la o oarecare dat si s se repatrieze. Oare americanii prevd pe curnd n Romnia evenimente grave ? E poate vorba de un rzboi ? In ziarele de azi s-a publicat stirea c reprezentantii diplomatici ai Statelor Unite si Angliei au fost chemati la Paris de ctre ministrii de externe ai trilor respective ; desigur pentru a da informatii de strile din Romnia.

134

In India s-a format un guvern indian sub sefia lui Pandit-Neru, ceea ce este un eveniment important n istoria acestei tri. Delegatul Ucrainei la Conferinta pcii, cu asentimentul ntregii Rusii, acuznd Grecia ca provocatoare de rzboi n Europa, ntruct la Conferinta pcii din Paris a cerut ca Albania (sprijinit de rusi) s-i cedeze anumite teritorii din sudul ei ca fiind locuite de populatie greceasc si ntruct ar prigoni elementele comuniste din Grecia, a cerut s fie trimis n judecata Consiliului de Securitate de la Washington, pentru a se lua msuri mpotriva ei. Cum n Grecia se afl un numr oarecare de trupe engleze, si cum aceast tar e sustinut de englezi, protestul rus se ndreapt indirect si mpotriva englezilor. 5sept46In Grecia a avut loc duminic, 1 sept., un referendum al poporului pentru a se hotr dac aceast tar e pentru rege sau pentru republic. Verdictul a fost, cu mare majoritate, n favoarea regelui. Primul ministru Tsaldaris a si anuntat de aceasta pe regele George, care nu se afl n Grecia, invitndu-l s vin n Grecia. Prin pres si prin radio, rusii umplu lumea cu strigtul c alegerile n Grecia nu au fost libere si c multi democrati (adic comunisti) au fost arestati ; c la aceast situatie a contribuit faptul c n Grecia se afl armat englez care sprijin guvernul de reactionari regalisti, condus de Tsaldaris . Si n vreme ce rusii acuz pe englezi (care declar c alegerile n Grecia au fost libere), la noi n tar guvernul sprijinit de rusi face aproape imposibil orice manifestatie a opozitiei. Conferinta de pace de la Paris nu face deloc progrese.Rusii mai nvinuiesc pe englezi si americani c si fac aerodromuri militare n Dardanele (pe lng Constantinopol) pentru a veni n ajutorul Turciei, la caz de nevoie. De asemenea, ei au ntrebat prin radio si prin gazetele lor, pe americani, de ce o parte din flota lor de rzboi se plimb prin porturile din Mediterana, ajungnd pn n Grecia. Cei care au ascultat radio America au auzit pe americani rspunznd c ei circul cu flota lor acolo unde gsesc de cuviint, fr a se simti obligati s dea socoteal cuiva pentru aceasta. 7sept46La Paris, n fata Comisiei teritoriale pentru tratatul cu Romnia, a fost ascultat delegatul Ungariei n pretentiile formulate de Ungaria asupra unei prti din Ardealul de nord, pretentie care, n cele din urm, a fost redus la 2.000 km ptrati, n care se cuprinde Oradea Mare si Aradul. Dup el a fost ascultat si delegatul Romniei, Ttrscu. Dup dezbateri destul de lungi, n care s-au exprimat si preri favorabile Ungariei, pretentia ungar a fost respins. ; 10 sept46Duminic a avut loc n Bulgaria un referendum pentru a se sti dac poporul bulgar doreste ca statul respectiv s fie monarhie sau republic. Republica a obtinut majoritatea. ;

135

17sept46De mai multe zile, marinarii de pe vasele comerciale ale Statelor Unite, n numr de cteva sute de mii, au declarat grev cernd mrirea salariilor. Pentru acelasi motiv au declarat grev si soferii de camioane din New York. Din cauza aceasta o sum de magazine si fabrici au fost nchise si sute de mii de alti lucrtori au rmas fr lucru. Dup cum se vede, n Statele Unite abia o grev se termin si se declar alta. ; 21sept46 Primul ministru albanez ntorcndu-se n tara lui de la Conferinta de pace din Paris unde, ntre altele, s-a discutat si pretentia Greciei asupra Epirului, detinut azi de albanezi, a declarat c, dac cineva se va atinge de granitele Albaniei, va primi o lectie binemeritat .( !)Ieri s-a comunicat la radio c chestiunea Triestului la Conferinta pcii merge foarte greu. Sunt 58 de puncte n divergent. ; 6oct46 : Se spune c Conferinta de pace de la Paris se grbeste pentru ca pn la data de 15 octombrie s termine toate tratatele de pace cu Italia, Romnia, Bulgaria, Ungaria, Finlanda. Vom vedea. Consiliul de securitate ce lucreaz la New York a respins acuzarea pe care Ucraina a adus-o Greciei, hotrndu-se cu majoritate c Grecia nu este agresoare si nu primejduieste securitatea international. Regele George al Greciei, dup plebiscitul ce a avut loc n acea tar, sa ntors n Grecia unde, dup unele stiri, a fost primit cu entuziasm. Tribunalul international de la Nrenberg, dup aproape un an de dezbateri, a pronuntat verdictul su mpotriva sefilor germani care au declarat si condus rzboiul, svrsind crima de a aduce la ruin ntreg Globul pmntesc. Dintre ei, 11 au fost condamnati la moarte prin spnzurtoare ; fac parte din acestia : Gering, Ribbentropp, Keitel, Rosenberg, Borman etc. Hess a fost condamnat la nchisoare pe viat, altii la mai putin ; iar trei au fost achitati : Papen, Schacht si Fritsche. Judectorul rus care a fcut parte din tribunalul ce a judecat pe inculpati a fost de prere ca ei s fie condamnati. De asemenea, n Iugoslavia si Cehoslovacia. Corespondentul agentiei franceze de pres din zona britanic de ocupatie crede c germanii achitati vor forma viitorul guvern al Germaniei. Papen ca presedinte, Schacht ministru de finante (un specialist de seam n materie), Fritsche ministru al informatiilor. Ministrul romn la New York a fost primit de presedintele Truman. Acesta, ntre altele, i-a spus : Guvernul Statelor Unite (n conferinta de la Yalta etc.) s-a strduit s contribuie la refacerea unei Romnii independente sub un guvern reprezentativ, exponent al vointei populare. De aceea, guvernul Statelor Unite a primit cu satisfactie asigurarea guvernului romn c alegerile viitoare vor fi libere si echitabile. Aceast asigurare constituie o baz pentru recunoasterea din partea Statelor Unite. Guvernul si poporul Statelor Unite vor urmri cu interes continuu evenimentele din Romnia, dorind s vad crearea unor

136

conditii care s permit Romniei s colaboreze ca membru activ al Natiunilor Unite . 17oct46In Franta a avut loc un nou plebiscit pentru noua Constitutie (cea de acum cteva luni nu a fost primit de popor). Rezultatul e acesta : 9 milioane de votanti au primit Constitutia ; 8 milioane au respins-o ; 8 milioane s-au abtinut. Dup cum se vede, rezultatul nu e prea multumitor. Inainte de ziua votrii, generalul De Gaulle s-a pronuntat contra Constitutiei si, deoarece nu s-a nteles n aceast chestiune cu actualul prim ministru Bidault (partidul republican), s-a desprtit de el formnd un nou partid. Toate acestea nu sunt de natur s aduc stabilitate n Franta. Condamnatii de la Nrenberg au fost executati ieri prin spnzurtoare. Singurul care nu a putut fi spnzurat a fost Gering, care s-a sinucis printr-o doz de otrav care nu se ste cum a ajuns n mna lui ;29oct46 : Radio Londra si Radio America atrag atentia mereu guvernului romn c ceea ce se petrece n tara noastr nu sunt conforme cu angajamentele luate, c libertatea scrisului si ntrunirilor n vederea alegerilor sunt pentru partidele de opozitie neexistente, c guvernul romn nu e recunoscut dect n cazul cnd respect toate aceste drepturi si libertti, totusi guvernul romn nu se sinchiseste deloc. Toat lumea crede c, desi opinia public e cu totul mpotriva regimului, alegerile vor fi falsificate pentru ca astfel reusita guvernului s fie sigur ;1noi46Spicuiesc din ziarul Timpul cteva fragmente din discursul lui Molotov tinut la New York, n fata ONU-lui : Ar fi naiv s se ignoreze faptul c campania mpotriva dreptului de veto este n mod manifest o campanie contra Uniunii Sovietelor ; c dac principiul dreptului de veto ar fi eliminat, ONU s-ar nrui. Nu suntem siguri c

soarta Germaniei si Japoniei a fost un avertisment suficient pentru impreialistii epocii noastre ( !) (Desigur imperialistii la care face aluzie
Molotov sunt americanii si englezii). Exist dou tendinte : unii lupt contra principiilor Natiunilor Unite si contra dominatiei mondiale, iar altii cooperarea international. (Cei care caut cooperarea international sunt desigur rusii, ei nu se gndesc s domine !). Unitti navale si escadrile au aprut pe neasteptate n locuri n care nu mai fuseser niciodat pn atunci, spre a ameliora nenorocirile diplomatice. Diplomatia dolarului e folosit pentru a sprijini democratia dolarului etc. Zilele trecute Stalin a rspuns la un interviu ce i s-a luat de un ziarist american, ntre altele el socoteste c Churchill prin cuvntrile lui ndeamn la rzboi. Privitor la granita de vest a Poloniei (n care s-a nglobat o parte a Germaniei), el socoteste c aceast granit e definitiv. Se ntelege c el este pentru pace si pentru ntelegere, (numai c pacea si ntelegerea ntmpin enorme dificultti);6noi46Vd din ziarele de azi c M. Ralea, care acum vreo lun plecase ca ministru

137

al Romniei la Washington, s-a ntors la Paris, de unde a plecat spre tar. Auzisem acum cteva zile c din cauza situatiei politice din tara noastr, el nu a fost primit de guvernul american ca reprezentant al guvernului romn. Acum, cu ntoarcerea lui, se pare c zvonul se confirm. ; 8noi46Zilele trecute au avut loc n Statele Unite alegeri pentru Camera reprezentantilor si pentru o treime din Senat. De data aceasta majoritatea a dobndit-o partidul republican, dup ce timp de 14 ani a reusit n continuu partidul democrat al crui exponent a fost Roosevelt alturi de Truman. Se pare c republicanii vor s termine ntr-un fel cu grevele de lucrtori ce s-au tinut lant n Statele Unite si s ajung astfel mai repede la o stare normal intern ; pe de alt parte ei tind la oct mai urgent stabilire a pcii pe pmnt. Alegerea de presedinte va avea loc peste doi ani ; 14noi46Duminic au avut loc n Franta noi alegeri, dup ce mai nainte se votase constitutia cu o mic majoritate. Iat rezultatul lor : comunistii 168 mandate ; miscarea republican popular 160 ; socialistii 93 ; radicalii si grupurile sociale 59 ; partidul republican al liberttii si celelalte grupuri conservatoare 73 ; uniunea gaullist 29 ; partidul algerian 12. In ziarul Liberalul de ieri, a aprut un articol intitulat Renasterea liberttii n care se arat c fostul presedinte al Statelor Unite, Hoover, a declarat urmtoarele dup alegerile din Statele Unite, n care republicanii au avut majoritatea : Pn acum ntreaga lume, implicit Satele Unite, s-au depasat de ani de zile spre stnga, spre calea totalitar a economiei planificate (dirijate). America, prin aceast alegere, este prima tar care respinge aceast cale, apoi articolul mai departe demostreaz c ngrdirea individualismului, reducerea complet a initiativei private, si nlocuirea lor prin directivele generale impuse de organele statului, au dus la dictatura fascist si la rzboi. ; 22noi46 Din cauza minrii canalului Corfu (de ctre o putere care deocamdat este tinut secret) au fost avariate de curnd dou distrugtoare britanice. Guvernul britanic examineaz atitudinea pe care urmeaz s o ia n legtur cu acest fapt. Din Nex York se comunic prin Ofpress c 400.000 mineri au declarat grev din ordinul lui John Lewis, secretarul general al sindicatelor minerilor americani. Purtarea lui John Lewis, spune Ofpress, reprezint cea mai mare sfidare fat de guvernul national al Statelor Unite, n toat istoria american Dup ultimele stiri, presedintele Truman a revenit n mod hotrt la decizia c Lewis trebuie s fie arestat pentru nesupunerea fat de hotrrea judiciar prin care i se recomanda de a nu rodona greva minerilor. Se asteapt ca judectorul care a emis somatia adresat lui Lewis s semneze acum mandatul de arestare. ;26noi46La New York consiliul celor cinci ministri de

externe s-au desprtit fr a rezolva chetiunea deptului de veto.

138

Molotov se opune la orice modificare a lui, desi ceilalti 4 minstri de externe ar dori unele modificri. Bevin, ministrul de externe englez, a spus c atitudinea lui Molotov este complet negativ si a adugat : am

sperat c dezbaterile de aci ne vor ngdui s spunem poporului britanic c suntem gata s bazm politica noastr pe ONU. Din nenorocire, asa cum stau lucrurile acum, acest lucru va fi imposibil . Iar Byrnes,
ministrul american, a spus si el : Este limpede c rusii nu vor accepta o alt propunere de ct a lor, si c e mai bine s se renunte la noi discutii .Le New York a fost mpuscat unul din delegatii Ucrainei la conferinta de pace, Stadnik ; nu se stie pn acum cine a svrsit faptul si n ce scop.In nordul Greciei se dau adevrate lupte ntre armata regulat greceasc si cete de asa numiti partizani greci care n realitate sunt comunisti. Grecia se plnge c acesti partizani sunt ntretinuti cu arme si bani de Serbia, Bulgaria si Albania. ; 13dec46 Un comunicat de la New York anunt c cei 4 ministri de externe au ajuns la o ntelegere n privinta tuturor tratatelor de pace c trile foste satelite . Faptul ns c s-a anuntat c aceste tratate nu vor fi semnate dect prin februarie la Paris sau Moscova, precum si faptul c n lungul timp de la ncetarea rzboiului s-au produs attea dezamgiri n ce priveste pacea, stirea aceasta nu a produs n lume o prea mare bucurie, si chiar a fost primit cu oarecare nencredere.Trupele guvernamentale iraniene, luptnd mpotriva trupelor comuniste n provincia Azerbaidjan, au ajuns n Tarbriz, capitala provinciei. Conductorii acestor trupe au declarat c nceteaz lupta si s-au refugiat n strintate (adic de sigur n Rusia) ; 15dec46In Franta a fost ales presedinte al Consiliului de ministri, Leon Blum, socialist ; 23dec46Acum vreo 7-8 zile guvernul turc, vznd ce se petrece n Grecia unde asa numitii partizani sau democrati, n realitate comunisti, cu ajutorul Serbiei, Bulgariei si Albaniei, (asa cum primul ministru grec s-a plns la New York) au atacat satele grecesti si armata regulat greac, voind s pun stpnire pe Grecia, - pentru sigurant a dizolvat toate partidele de extrem stng din Turcia ce se conduc dup doctrina comunist, a arestat pe sefii lor, a desfiintat sindicatele si a decretat starea de asediu n Turcia din Europa.In ziarele romnesti de azi se reproduc prti dintr-un articol publicat de ziarul sovietic Pravda n care autorul articolului, referindu-se la cele ce se petrec n Turcia, spune ntre altele : guvernul turc face o politic de agravare a relatiilor cu vecinii si ntretine o armat de 1 million de oameni . Mai departe : In Turcia actioneaz tot felul de provocatori, atttori la rzboi si agenti pltiti ai fortelor iperialiste strine ( ?) si este evident c starea de mobilizare a Turciei este mentinut pentru a servi scopurile acestor forte imperialiste ! Aluzia nu se poate referi desigur dect la America si Anglia.In urma plngerii pe care primul

139

ministru grec Tsaldaris a adresat-o Consiliului de Securitate din New York, prin care Grecia acuz Serbia, Bulgaria si Albania c furnizeaz tunuri, avioane si alte arme comunistilor greci, Consliul de Securitate a hotrt s se fac o anchet la fata locului unde vor pleca 60 de delegati ai celor 11 natiuni ce formeaz consiliul. ; 8ian47O veste pe care o cred destul de important s-a comunicat ieri la radio Londra iar astzi si la noi : ministrul de externe american Byrnes a demisionat si n locul ui a fost numit generalul Marshall, fost seful marelui stat major american n timpul rzboiului. Oare numirea unui general n acest post, n preajma zilei cnd urmeaz a se semna tatatele de pace cu trile foste satelite si a se discuta situatia Austriei si Germaniei, n locul unui diplomat de meserie, are vreo semnificatie. E necesar o mn mai forte care s grbeasc venirea pcii si a sigurantei, dup sbateri de mai bine de doi ani ? S-au plictisit si americanii petrecnd si asteptnd, n timp ce restul lumii se sbate n nevoi de mai bine de doi ani de cnd s-a terminat rzboiul, In curnd vom cunoaste dac aceast numire are sau nu vreo semnificatie. ; 9ian46 Truman, presedintele Statelor Unite, a adresat zilele trecute Congresului american un mesagiu, n care ntre altele spune: Orice nou disput si ntrziere (n semnarea tratatelor cu trile ce au luptat alturi de Germania) ar primejdui grav stabilitatea politic a trilor interesate timp de mlti ani. In cursul ndelungatelor luni de desbateri n legtur cu aceste tratate noi am artat limpede tuturor natiunilor c Statele Unite nu vor consimti la nici o reglementare fcut n dauna principiilor pe care le socotim vitale n legtur cu o pace just si durabil Intrzierea nregistrat n legtur cu ncheierea primelor tratate de pace se datoreste n parte dificulttii de a cdea de acord cu Uniunea Sovietic asupra termenilor reglementrilor . Dup ce apoi arat c puterile ocupante trebuie s recunoasc independenta Austriei si s-si retrag trupele de acolo, adaug c si germanii si japonezii nu pot fi lsati n ndoial si team n legtur cu soarta lor. Propune apoi nfiintarea unie armate permanente se deci un serviciu militar obligatoriu, o nou reglementare a muncii pentru nlturarea grevelor etc. ;19ian47 Primul ministru al Frantei, Leon Blum, a fcut de curnd o vizit la Londra. Se pare c a ajuns la un acord cu primul ministru englez Atlee pentru ncheierea unei aliante franco-britanice, fapt foarte important. Parlamentul francez a ales presedinte al Republicii Franceze pe Vincent Auriol (socialist) In Polonia au azi loc alegeri pentru Adunarea National. Se petrec acolo lucrurile exact asa cu s-au petrecut n tara noastr : arestarea membrilor partidului trnesc al lui Mikolaicik, asasinate, eliminri din slujbe, amenintri etc. In fata violentei opozitiei si deci a vointei poporului, guvernul Statelor Unite, dup ce a fcut cuvenitele observatii guvernului polonez, a prezentat o not si guvernului sovietic. Molotov

140

rspunde c nu e de acord cu acuzatiile ce se aduc gubernului polonez si c deci nu vede motive spre a ntreprinde demersuri. Atasez aci foaia respectiv de jurnal n care se vede si nota si rzpunsul din care se deduce c acolo unde e stpnire ruseasc, libertate nu poate fi : 24ian47 In Polonia ceea ce era de asteptat s-a mplinit. Guvernul de acolo, n totul asemntor guvernului romnesc, a reusit n alegeri ( !) cu o majoritate zdrobitoare. Opozitia lui Mikolaicik nu a obtinut nici 8%. Despre aceste alegeri Radio Londra a spus c sunt o fars () 5 febr47 Continutul tratatului (v. foaia de jurnal alturat) de pace cu Romnia s-a publicat n ziarele de ieri. Dup cum se vede, noi pierdem definitiv Basarabia si nordul Bucovinei, iar clauzele economice sunt foarte grele. O clauz care ne ngrijoreaz e aceea cuprins n art. 21, din care putem deduce c nu vom scpa n curnd de armata rus de ocupatie care ne va aduce n cea mai cumplit mizerie. In acest articol desi se spune c armata de ocupatie va fi retras n timp de 90 de zile de la ratificarea tratatului de ctre reprezentantele nationale respective, totusi se adaug : Uniunea Sovietic si rezerv dreptul de a pstra pe teritoriul romn forte armate care ar putea fi necesare pentru mentinerea liniilor de comunicatie ale armatei sovietice cu zona sovietic de ocupatie n Austria . Si cum numrul acestor trupe nu e limitat prin tratat, Rusia va putea spune c toate trupele aflate acum n Romnia i sunt necesare !Acest tratat a fost semnat pn azi n capitalele respective de Byrnes, Molotov si Bevin, urmnd ca ceilalti, precum si delegatia romn, s semneze la Paris n ziua de 10 februarie, adic la termenul fixat dinainte.Delegatia romn compus din Ttrscu, Ptrscanu etc., a si plecat la Paris n acest scop. Englezii n urma numeroaselor si repetatelor atentate cu bombe si n umra jignirilor aduse n continuu armatei engleze de ocupatie n Palestina de ctre cete de teroristi evrei, au luat dispozitia ca n timpul cel mai scurt s fie evacuati din Palestina femeile, copiii si civilii, cetteni englezi. De sigur au luat aceste msuri n vederea unor operatiuni despre care pn acum nu se stie n ce vor consta () Luni 10 februarie s-a semnat la Paris tratatul de pace cu trile satelite . Niciuna din aceste tri nu a fost multumit cu conditiile impuse, dar delegatii lor au fos obligati s le semneze. Iugoslavia a declarat c nu va renunta niciodat la revendicrile sale contra Italiei (Triestul si alte teritorii) ; n Italia vii manifestatii la Roma unde s-au produs ciocniri ; Bulgaria, prin dimitroff, primul ministru, si-a manifestat indignarea sa mpotriva faptului c nu i s-a dat Tracia, pentru a avea trecerea liber la Marea Egee (dup cum se vede aceast tar satelit are pretentii pe care poate nu le-ar fi putut formula nici chiar dac ar fi luptat alturi de aliati) ; ministru de externe romn, Ttrscu, a declarat ca foarte grele clauzele economice din tratat, dar

141

n-a suflat un cuvnt mpotriva pierderii Basarabiei si a Bucovinei de nord. E de observat c semnarea acestor tratate nu aadus prea mare bucurie n lume, cci situatia nc nu se vede bine lmurit nainte de ncheierea tratatului cu Austria si Germania. Duminic au avut loc alegeri n Rusia pentru Sovietul suprem. Populatia a votat cu mare entuziasm . Stalin a obtinut unanimitatea ! Cnd nu exist opozitie, se ntelege c nu poate fi altfel ; 19 februarie47Agentia rus Tass transmite urmtoarea informatie publicat azi n ziarele romnesti. In ziua de 10 februarie, n senatul american, senatorul MacKeller si-a permis, zice agentia Tass, s ntrebe, adresndu-se d-lui Acheson, sub-secretar de stat, urmtoarele: Nu credeti c dac Rusia ar poseda bomba atomic, ea ar fi pus mna pe Europa ntreag si pe ntreaga lume? Ca rspuns la acest atac grosolan, spune mai departe agentia Tass, d-ul Acheson a declarat: Politica extern a Rusiei sovietice este agresiv si expansionist. In ziua de 14 februarie (continu informatia) d. Molotov a adresat o not d-lui Smith, ambasadorul Statelor Unite la Moscova, n care arat c guvernul sovietic atrage atentia guvernului Statelor Unite asupra purtrii incalificabile a d-lui Acheson care si-a permis, cu toate c ocup un post oficial n senat o declaratie ostil, grosolan si compromittoare ndreptat mpotriva Uniunii Sovietice. Tot din ziarele de azi aflm c Statele Unite au rspuns la aceast not, rspuns al crui cuprins deocamdat e necunoscut. (Observ c rusii pot trata fr nici o jen pe americani si englezi reactionari si impreialisti, dar dac un american sau un englez spune aceasta rusilor, provoac, dup cum se vede, o not diplomatic continnd calificative foarte tari) Astzi ninge, bate un vnt puternic si viscoleste. Desigur la noapte nu vor mai putea circula trenurile. Iarna aceasta a fost extrem de aspr nu numai n Romnia, dar n toat Europa. In Germania fluviile au nghetat si nu se mai pot face transporturi. In Anglia unde de obicei iarna e dulce, e un ger cum nu a fost poate niciodat. Din cauza lipsei de carburanti care nu se pot transporta tot din cauza intemperiilor (trenurile si vapoarele nu pot circula), curentul electric s-a redus enorm, ceea ce a silit numeroase industrii s nceteze lucrul. Din aceast cauz sunt acum fr lucru 1.500.000 muncitori. Acelasi ger stpneste n Franta si chiar n Ialia. In Franta lucrtorii tipografi, care pretind mrirea salarilor, s-au pus n grev. Din acest cauz ziarele franceze se tipresc n trile vecine. In ziarele de azi se public stirea c generalui Marshall, ministru de externe al Statelor Unite, n numele guvernului american, a rspuns la nota sovietic n legtur cu declaratia sub-secretarului de stat, Dean Acheson, despre care am scris aci n nota din 19 februarie. In ziare nu

142

se arat continutul rspunsului, dar la radio s-a comunicat c nc se spune n Statele Unite, unde e o adevrat democratie, orice ales al natiunii are dreptul s pun ntrebri ministrului respectiv, si acesta e dator s rspund, exprimndu-si si el prerea lui. C, deci, sinceritatea ministrului Acheson nu se poate socoti ostilitate. Dup cum rezult dintr-un articol publicat din ziarul Liberalul de azi, articol care se refer la un discurs al lui Churchill n Camera Comunelor, situatia grea din Anglia nu se datoreaz numai intemperiilor, dar si greselii guvernului care, lund puterea, n loc s procedeze la o refacere a trii, s-a apucat s introduc reforme sociale, ca nationalizri, socializri etc., mpiedicnd astfel initiativa particular. O experient la fel de duntoare s-a produs n Franta. Din cauza relei situatii adus de aceste numite socializri, primul ministru francez, Ramadier, socialist, a declarat de curnd n Camera francez c este timpul ca nationalizrile s fie oprite, si c guvernul francez nu va mai trece nici o institutie particular n domeniul public. Teroristii evrei a svrsit zilele acestea noi atentate mpotriva englezilor. Astfel ei au aruncat n aer clubul ofiterilor britanici omornd numeroase persoane. Au mai produs cinci explozii n regiunea portului din Haiffa ! Maresalul rus V. Sokolovski, comandantul zonei de ocupatie sovietice din Germania, a adus comandantilor englez si american ai zonelor respective din Germania, acuzatia c prin fuziunea economic ei pun la cale fuziunea politic a Germaniei si c pun economia german la dispozitia monopolistilor anglo-nord-americani . Generalul american Clay si maresalul englez Sholto Douglas au rspuns n termeni vigurosi, contrazicnd afirmatia ruseasc, si la rndul lor au adus contraacuzatii autorittilor sovietice. Churchill continu atacurile mpotriva guvernului laburist spunnd, ntre altele : Structura economic si financiar a trii noastre este azi primejduit din cauza proastei legislatii si gresitei administratii a guvernului socialist. Imperiul britanic se scufund. Cred c este o chestiune urgent de datorie public pentru fiecare din noi s lum toate msurile ce stau n puterea noastr, s aducem sfrsitul rapid al acestei guvernri.5 martie47In Camera Comunelor a fost, n ziua de 3 martie, o zi agitat cu privire la Palestina. Strignd plin de mnie si agitnd o telegram, d. Winston Churchill, seful opozitiei, a ntrebat n sedinta de luni a Camerei Comunelor pe membrii guvernului ct snge va mai trebui s curg nainte de a se lua o hotrre cu privire la Palestina (aluzie la noul atentat comis de teroristii evrei mpotriva clubului englez de care am vorbit n nota cu data 3 martie) si a mai pus si alte ntrebri, cernd ca nsusi primul ministru, Atlee, s rspund. Intr-un rspuns provizoriu, ministrul coloniilor a artatn, ntre altele, c n Palestina s-a proclamat

143

stare de asediu ( e curios c ultimul atentat s-a produs chiar dup proclamarea strii de asediu) si a recunoscut c pn acum nu s-a executat nici una din condamnrile la moarte pronuntate mpotriva evreilor.( Timpul cu data joi 6 martie). Ieri, marti, s-a semnat la Dunckerque (Franta), tratatul de aliant pe 50 de ani ntre Franta si Anglia, prin care prtile contractante se oblig a veni imediat una n ajutorul alteia atunci cnd oricare din aceste tri ar suferi o agresiune din partea Germaniei sau oricrui alt stat. Presedintele Truman, n vizit n Mexic, a pronutat un discurs n acel oras, n care, ntre altele, a spus : Noi stim c maximum de libertate si demnitate a individului nu poate fi obtinut sub dictatur iar, mai departe : Evenimentele dintr-o tar pot avea efect puternic asupra altor tri. Comunitatea natiunilor este interesat de violarea de ctre oricare din membrii si a principiilor acceptate de ctre guvernele nationale. Desconsiderarea legii ntr-o tar poate ameninta existenta nssi a legilor de care depinde existenta tuturor natiunilor. 10martie47Astzi s-a deschis la Moscova conferinta pentru pace cu Austria si Germania, de care depinde pacea ntregii lumi. Rezultatul ei se poate spune c e asteptat de ntregul glob. La conferint iau parte, pe lng reprezentantii Rusiei, ministrii de externe cu expertii ce i nsotesc, al Statelor Unite (generalul Marschall), al Angliei (Berin), al Frantei (Bidault). Modul cum se comport n momentul de fat Anglia, d impresia de slbiciune. Astfel, chiar dup declararea strii de asediu n Palestina, noi atentate ale evreilor s-au produs. Prin mpuscturi si arunctoare de mine, ei au incendiat cldirea serviciului de sigurant britanic din Tel-Aviv. Cititorii acestei stiri se ntreab : ce fel de paz fac trupele engleze cnd dau posibilitatea atacatorilor s incendieze si acum cldirile lor si nc pe aceea a serviciului de sigurant ? De altfel englezii au si declarat c vor s prseasc Palestina, lsnd-o n seama ONU-lui.In Grecia, de asemenea, o situatie care arat slbiciunea englezilor. Desi se afl ramat de a lor acolo, si pe deasupra si comisia instituit de ONU pentru cercetarea chestiunii dac Albania, Bulgaria si Serbia ajut pe comunistii greci n contra guvernului si armatei grecesti ; - rzboiul civil continu. In acelasi timp, Anglia a declarat c ea nu poate s ajute economiceste Grecia ; din aceast cauz presedintele Truman a propus Congresului s aprobe un ajutor economic de 250 milioane dolari Greciei. Se pare c si n Mediteran si Orientul Mijlociu, situatia Angliei este subred. Iat ce spune o stire de la Washington ( Timpul de azi) : Cercurile politice americane adaug c mesajul ce se va adresa n curnd natiunei de presedintele Truman, va contine precizri referitoare la politica general pe care Statele Unite nteleg s-o urmeze nu numai n Grecia ci si n Mediteran, si probabil n Orientul Mijlociu, ca si n alte

144

prti ale lumii unde imposibilitatea pentru Marea Britanie de a face fat angajamentelor sale, pune Statelor Unite o problem pe care presa american continu s o socoteasc cea mai grav dup intrarea natiunilor americane n rzboi . Oare s se adevereasc prevestirea pe care Churchill a fcut-o actualului guvenr englez (laburist), c el va distruge imperiul englez? 11 martie 47Atasez aci o tietur tot din Adevrul , n care e publicat un schimb de note americano-sovietic n legtur cu situatia intern din Ungaria aude au fost arestati peste 50 deputati, mici agrarieni, iar deputatul Kovats, secretarul partidului micilor agrarieni, partid despre care se stie c a obtinut o mare majoritate n alegeri, a fost arestat de nssi autoritatea militar sovietic. Dup cum se vede din nota american, starea actual de lucruri rezult rezult din amestecul strin n politica intern a trii (reiese destul de transparent c amestecul strin e cel rusesc), care dnd sprijin comunistilor unguri, aflati n Ungaria ntr-o nensemnat minoritate, voieste s-i impun trii. Nefiind n stare, zice nota american, s-si realizeze scopurile lor politice prin procesul constitutional normal, comunistii unguri mpreun cu alti membri ai blocului de stnga, au ncercat s implice numerosi reprezentanti ai partidului majorittii micilor agrarieni s slbeasc pozitia parlamentar pa care acest partid o ocup prin alegerile poporului ungar etc.13 martie47Ziarele au relatat la timp c atunci cnd ministrii de externe ai marilor puteri, Statele Unite, Anglia si Franta, au sosit la Moscova, unde au fost invitati, n vederea Conferintei de Pace, ei au fost primiti la gar sau la aeroport de unul din adjunctii lui Molotov, ministru de externe rus. M-am ntrebat eu si s-au ntrebat si altii, de ce nu s-a deranjat s primeasc pe musafirii invitati acela care e egalul lor n grad, care n acelasi timp e si gazda, ci a trimis pe un subaltern ?La Conferinta Pcii din Moscova, Molotov aduce nvinuire americanilor si englezilor c n zonele din Germania ocupate de ei nu au dezarmat complet fortele germane si nu au distrus industriile de rzboi. Generalul Marshall, reprezentantul Statelor Unite, a rspuns c fortele germane sunt dizolvate ntr-o larg msur, a fost distrus materialul de rzboi, de asemenea distruse ntr-o larg msur instalatiile defensive ale Germaniei, iar potentialul de rzboi limitat ntr-o msur considerabil.In Timpul de azi citim : Washington si (Rador) Statele Unite aude gnd s ia noi msuri ntr-un viitor apropiat n urma respingerii notei nord-americane de ctre guvenrul sovietic , a declarat d. Acheson, secretarul adjunct al departamentului de stat, referindu-se la respingerea de ctre guvernul rus a notei nordamericane privitoare la activittile sovietice n Ungaria. D. Acheson nu a precizat de ce nautr vor fi aceste msuri .

145

Ziarul Liberalul sub titlul Ajutorarea Greciei scrie ntre altele: Locul Marii Britanii urmeaz s-l preia Statele Unite. Este clar ca lumina zilei c nu poate fi vorba numai de o rspundere financiar, cnd aceasta decurge de pe urma evenimentelor politice si a luptelor de gueril. Dac Proiectul preseditelui Truman este aprobat de Senatul american, Statele Unite vor ocupa o pozitie politic activ n Balcani, cu repercusiunile inerente acestui act . Iar mai departe arat c presa american relev c de la intrarea Statelor Unite n rzboi, ele nu s-au gsit n fata unor evenimente mai grave, dat fiind c urmeaz s preia angajamente ce au revenit Marii Britanii pn acum, nu numai n Mediteran, dar si n Orientul Mijlociu si n alte prti ale lumii . Se pare c un cuvnt de ordine incit n toat Europa pe comunisti. Dup cele ntmplate n Ungaria, n tara noastr atacurile din partea presei guvernamentale impotriva opozitiei se ntetesc, dup cum observ ziarul Liberalul . In Belgia, pentru a provoca dificultti guvernului, cei 4 ministrii comunisti au demisionat. In Franta, la o sedint a Adunrii nationale s-au produs violente incidente ntre liderul comunist Thorez si Pierre Andr, deputat al partidului republican al liberttii. 14 martie 47 (Vezi nota de la 15 martie, unde e atasat o foaie din Liberalul unde discursul lui Truman e mai complet).Se pare c ceva nou se pregteste n lume. Evenimentele mari se asteapt. Iat simptomele. Presedintele Truman, n fata Congresului si Senatului american, reunite, a lua, dup cum relateaz cei care au ascultat RadioLondra, pozitie direct si categoric mpotriva bolsevismului. Ar mai fi declarat c acesta e ultimul avertisment ce se d Rusiei. In ziarul Timpul de azi este publicat un rezumat, desigur nu numai trunchiat, dar si mult desfigurat. Totusi chiar din ce s-a putut publica, rezult ndeajuns pentru a se ntelege care e fondul discursului. Astfel n ce priveste Turcia, presedintele Truman a spus c integritatea Turciei ( se ntelege usor care e statul ce vrea s atace integritatea Turciei), este esential pentru mentinerea ordinii n Orientul Mijociu. Mai departe : unul din principalele obiective ale politcii externe a Statelor Unite este crearea unor conditii n care noi si alte natiuni vom fi n stare s ne manifestm felul nostru de viat liberi de constrngeri. Dup ce arat c n acest scop s-a dus rzboiul mpotriva Germaniei si Japoniei, contini : Noi nu ne vom realiza ns obiectivele noastre dac nu suntem dispusi s ajutm popoarele libere s-si mentin institutiile lor si integritatea lor national mpotriva unor miscri care caut s le impun regimuri totalitare (de sigur aluzie la Rusia). Aceasta nu este altceva dect recunoasterea ftise c regimurile totalitare impuse popoarelor libere, prin agresiune direct sau indirect, mineaz temeliile pcii internationale si deci securitatea Statelor Unite . Pe lng mprumutul ce se cere a se acorda Greciei si Turciei, recomand s se autorizeze

146

trimiterea unui personal nord-american civil si militar n Grecia si Turcia, la cererea acestor tri, pentru a participa la ajutorul material ( ?) ce ar umra s fie furnizat . Recomand apoi s se acorde de asemenea autorizatie pentru instruirea unui personal grec si turc anume ales. In sfrsit, cere ca Congresul s dea autorizatia care s permit folosirea ct mai rapid si mai eficace de bunuri-provizii si echipament necesare din fondurile ce ar urma s fie autorizate. Mi se pare, de asemenea, simptomatic faptul c Rusia a chemat la Moscova pe ambasadorii sovietici de la Washington, Londra si Paris pentru consultri ( ?) Ministrul Frantei n Bulgaria, care a fost molestat de militieni (se spune c prin violarea regulilor internationale, autorittile bulgare au intrat cu forta n legatie pentru a face perchizitii), a fost rechemat de guvernul francez, astfel c relatiile diplomatice dintre Bulgaria si Franta sunt ca si rupte. Simptomatic e de asemenea faptul c n Camera englez Churchill, dup ce a criticat nc odat violent politica guvernului, a propus o motiune de nencredre ; cum ns laburistii au majoritatea n parlament, motiunea a fost respins de 371 voturi contra 204. 15 martie 47 In ziarul Liberalul de azi e publicat cu mai multe amnunte cuvntarea presedintelui Truman. Din el se vede atacul direct mpotriva Rusiei si e de o important universal. Popoarelor din mai multe tri de pe glob li s-a impus de curnd regimuri totalitare (adic dictatoriale, nota mea) mpotriva vointei lor. Guvernul Statelor Unite a portestat adesea mpotriva constrngerii si intimidrii cu violarea acordului din Yalta, n Polonia, Romnia si BulgariaUn fel de viat este bazat pe vointa majorittii si se distinge prin institutii libere, guverne reprezentative, alegeri libere, eliberarea de oprimarea politic. Cel de al doilea fel de viat este bazat pe vointa unei minoritti impus cu sila majorittii. El se bazeaz pe teroare si oprimare, pres si radio controlate, alegeri aranjate si suprimarea liberttii individuale. Cred c treuie s ajutm popoarele libere s-si stabileasc propria lor soart n propriul lor fel . Atasez aici ntreg ziarul Liberalul care, n calitatea lui de ziar de opozitie, ca si toate ziarele independente, apare numai n dou pagini, fiindc nu i se d hrtie. In el se vede si discursul lui Bevin la Moscova ; 23 martie47In Conferinta de la Moscova pentru pacea cu Germania, acordul cu Rusia si n parte cu Franta merge greu. Citind cuvntrile lui Molotov, rmi cu impresia c Anglia si Statele Unite se afl la Moscova n calitate de acuzate, iar nu se State care s-au dus acolo pentru ncheierea pcii cu Germania. Se ntelege c si reprezentantii acestor tri nu se las datori cu rspunsul.Dean Acheson, secretarul adjunct al

147

deparamentului de stat (externe) al Statelor Unite, a fcut n ziua de 21 martie, n fata Comisiei afacerilor strine a Camerei reprezentantilor, declaratii n care se constat nc odat clar (dup discursul presedintelui Truman) atitudinea Statelor Unite fat de Rusia. El a anuntat c departamentul de stat pune la dispozitia presei documente ce au fost tinute secrete pn acum, privind mprejurrile care au fcut necesar ajutorul Statelor Unite ctre Grecia si Turcia. (Se refer desigur la un viitor atac rusesc mpotriva Greciei si Turciei, sau n roice caz la ajutorarea elementelor comuniste care, dup cum se stie, n Grecia au nceput atacul mpotriva fortelor guvernamentale).Mai departe, fiind ntrebat dac un guvern chinez dominat de comunisti ar fi un pericol pentru Statele Unite, Dean Acheson a rspuns : existenta unor guverne dominate de comunisti n oricare parte a lumii ar fi periculoas pentru securitatea Statelor Unite. A adugat apoi c preocuparea Statelor Unite fat de mentinerea liberttii si independentei Turciei este n legtur cu o presiune extern mai degrab dect intern, asupra acestei tri. El a refuzat s identifice puterea care ar exercita aceast presiune (ca si cum ar fi greude ghicit).(Din Jurnalul de dimineat nr. 69/24 martie 1947) 25 martie47 Presedintele Truman a dat ordin tuturor departamentelor si organelor guvernului Statelor Unite s elimine din servicii persoanele neleale . Din protestul ziarului comunist englez Dailly Worker, ar rezulta c functionarii americani neleali ar fi aceia ce ar avea simpatii pentru rusi. Maresalul Tito al Serbiei a dat ordin s fie concentrati pe dou luni ofiterii de rezerv. E nevoie de concentrri acum, cnd se discut ncheierea pcii? Ordinul e semnificativ. In Grecia se dau lupte sngeroase. Trupele guvernamentale grecesti atac acum si cu avioane si artilerie formatiunile de partizani. Ambasadorul Statelor Unite n Polonia, care a fost chemat la Washington, si a avut audient la presedintele Truman, a declarat presei c nu se va mai ntoarce la postul su. Aceasta e ntr-o anume msur o rupere de relatii cu guvernul polonez, comunist, aflat complet sub influnenta ruseasc. ;3aprilie47 Regele George al Greciei, abea asezat din nou pe tronul trii sale, a murit marti, dintr-un atac de cord. In locul su s-a urcat pe tron printul Paul, fratele su, mostenitorul tronului. Duminic, la solemnitatea de la Bruneville, a vorbit generalul De Gaulle. Declaratiile fcute de el sunt, dup ziarul Liberalul , de o nsemntate politic covrsitoare, el respingnd tendintele extremistilor de a monopoliza meritul si gloria miscrii de rezistent n scopuri egoiste si partizane. El a spus : Ambitiile si supralicitatiile partizane care pretind s-si atribuie miscarea de rezistent n totul sau n parte, constituie un

148

sacrilegiu plin de vulgaritate . Iar mai departe : Poporul nostru are rni grave, dar e suficient s-i asculti inima sa nenorocit btnd, pentru a ntelege c el vrea s triasc, s se vindece, s prospere. Va veni ziua cnd respingnd jocurile sterile si trecnd la reforma planului planului prost construit n care se rtceste si natiunea si n care se descalific statul, masa imens a francezilor se va aduna n jurul Frantei . La solemnitatea unde s-a pronuntat discursul, au luat parte si ministrii Angliei si Statelor Unite ; Cuvntarea aceasta e aspru criticat de partidele de stnga, si mai ales de cel comunist.Astzi s-a anuntat la Radio Bucuresti c ministrul Rusiei la Atena a prsit Grecia mpreun cu personalul legatiei, rmnnd n Atena un girant. Oare care s fie cauza ? Hotrrea Statelor Unite de a ajuta Grecia, ancheta ce se face n Grecia si statele limitrofe de comisia numit de Consiliul de Securitate pentru a se vedea cauzele rzboiului civil din Grecia, ori altceva? ;6 aprilie47 La Consiliul de Securitate (ONU) unde se dezbate chestia albanez adus n discutie de Anglia (minarea canalului Corfu unde au fost avariate vase engleze si tragerea cu tunul de pe coasta albanez), au fost vii discutii, reprezentantul Rusiei executnd dreptul de veto. Atunci reprezentantul Angliei (Sir Alexander Codogan) a spus ntre altele : Pentru aceasta am cerut Consiliului s examineze chestiunea si iat-ne cu Consiliul pus n fata unei obstructii complete, sterpe si neputincioaseS-ar putea ivi cazuri mai urgente si mai ameninttoare. Putem noi, dac Consiliul de Securitate este gtuit acum printr-un singur vot, s avem ncredere c el va fi n stare sau va fi dispus s se ocupe n mod eficace de asemenea cazuri ? etc. Ca urmare reprezentantul Angliei a cerut trimiterea chestiunii n fata curtii internationale de justitie. Conductorul de azi al Serbiei, Tito, a tinut n fata Camerei o cuvntare n care a atacat fr nici o retinere Statele Unite si Anglia ca puteri impreialiste care amenint pacea. E de remarcat c de dou ori pn acum Serbia a cerut ajutoare economice Statelor Unite, care ns au refuzat ; 7 aprilie47 Presedintele Truman a tinut smbt o cuvntare la dineul annual oferit de partidul democrat, dineu la care au participat delegatii a 48 state (ce compun Statele Unite). Acest discurs este tot att, dac nu si mai important, dect acela pe care l-a pronuntat acum 3 sptmni. El a spus ntre altele : Nu vrem rzboi , dar a adugat : Trebuie s actionm la timp, pn a nu fi sosit momentul, pentru a nltura un nceput ce mocneste si care ar putea s se ntind asupra lumii ntregiStim cum izbucneste focul. Am vzut si mai nainte : agresiunea celui puternic mpotriva celui slab, ftis, prin folosirea fortei armate, si n secret, prin infiltrare. Stim cum se rspndeste focul si stim cum sfrseste . Amintind apoi de o scrisoare a lui Thomas Jefferson (pe timpul presedintelui Monroe), presedintele Truman a

149

continuat : Noi la fel ca Jefferson, am fost martorii unor violri atroce ale drepturilor natiunilor. Si noi le-am socotit drept prilejuri care nu trebuiesc socotite. Si noi am exprimat protestarea noastr ; trebuie s facem protestarea noastr eficace, ajutnd acele popoare ale cror libertti sunt periclitate de presiuni strine Ajutnd natiunile libere ssi mentin libertatea, ntrim Natiunile Unite n ndeplinirea functiei lor Este necesars tinem o fort militar suficient pentru a convinge lumea c ntelegem s facem fat rspunderilor noastre . El a sfrsit cuvntarea sa repetnd jurmntul lui Thomas Jefferson : Am jurat la altarul lui Dumnezeu ostilitate ferm mpotriva oricrei forme de tiranii asupra constiintei omului (Dup Jurnalul de dimineat de azi). Intrebarea este acum : ce vor face conductorii Rusiei n urma acestui discurs ? Vor ntelege s lase din ghiarele lor popoarele pe care le-au ocupat si pe care le stranguleaz, sau vor prefera rzboiul ? 12 aprilie47Am mai aflat urmtoarele : Generalul Marshall, ce se gseste acum la Moscova pentru Conferinta care nu nainteaz de loc, a trimis lui Molotov o scrisoare prin care invit Rusia ( care azi ocup jumtate din Coreea) s stabileasc acolo libertatea si s lase ca tara ssi numeasc un guvern care s reprezinte vointa poporului, si aceasta ct mai curnd posibil. In Senatul american (unde se pare c s-a aprobat ajutorul acordat Greciei si Turciei) diferiti senatori au combtut politica de comunizare urmrit de Rusia, si au invitat-o s nceteze cu infiltratiunile. Radio Moscova critic aspru politica Statelor Unite si Angliei, acuzndu-le de imperialism;17aprilie47O multime de armeni din Turcia sau trile vecine au fost ademeniti de propaganda ruseasc s treac n Armenia sovietic unde li se va da pmnt si tot felul de nlesniri, unde adic vor gsi un adevrat rai. Dar n foarte scurt timp sau convins c raiul bolsevic e un adevrat iad, nici un fel de nlesnire, din contr numai munci excesive la care au fost obligati, hran proast si nendestultoare, complect lips de libertate, adic robia multi din ei au nceput s fug ncernd s treac granita n Turcia. O parte din ei ns au fost prinsi de rusi si mpuscati chiar lng granit, altii au reusit s scape, povestind autorittilor turcesti tot ce au ptimit. Ne-a mai informat radio Ankara c n parlamentul Statelor Unite, un deputat artnd tendintele de expansiune ale Rusiei, avnd ca consecint ntinderea bosevismului care a desfiintat complet liberttile omului ; a cerut ruperea relatiilor cu Rusia .18 aprilie47 generalul Marshall a avut o ntrevedere cu Stalin, ntrevedere prin care reprezentantul Statelor Unite ale Americii a expus punctul de vedere al guvernului su n ce priveste pacea cu Germania si alte importante chestiuni.De asemenea, s-a comunicat c ministrul de externe englez, Bevi, va prsi Moscova n cursul sptmnii viitoare, cu toti membrii delegatiei engleze la Conferint. E de remarcat c nu s-a fcut n directia

150

ntelegerii privitor la pace, nici un pas important o mare catastrof a avut loc n America. Orasul Texas a fost complect nimicit de o explozie ce a avut loc pe un vas francez ncrcat cu nitrat din care se fabric att explozibilele ct si ngrsmintele. Din explozie s-au aprins si numeroase vapoare ce s-au aflat n port, continnd petrol. Explozia nu numai c a drmat cldiriele orasului, dar le-a si incendiat. Victime sunt peste 2.000 morti si cteva mii de rniti. Cauzele exploziei nu se cunosc pn acum 26 aprilie47 Neputndu-se ajunge la o ntelegere n privinta ncheierii tratatului de pace cu Germania, si nici chiar cu Austria, de care depinde evacuarea de ctre trupele ruse a trii noastre, Conferinta de pace de la Moscova s-a nchis. Viitoarea ntrunire a celor 4 ministrii de externe va avea loc la Londra n noiembrie 1947 !! Sperantele noastre au fost clar nc odat spulberate. Va trebui s suferim mai departe lipsurile si opresiunea ;1mai47 Generalul Marshall, ministru de externe al Statelor Unite, napoindu-se la Washington a fcu mai nti un raport presedintelui Truman despre cele constatate la Moscova, unde Conferinta de pace a esuat A doua zi s-a adresat la radio poporului nord-american, spunnd ntre altele : Acordul a fost fcut imposibil la Moscova deoarece Uniunea Sovietelor a insistat asupra unor propuneri care ar fi stabilit n Germania un guvern centralist adecvat, pentru a pune mna pe un control absolut al trii care ar fi condamnat economiceste. Germania ar fi ipotecat dac ar remite o mare parte din productia ei cu titlul de reparatii ndeosebi Uniunii SovietelorS-au adus acuzatii de delegatia sovietelor si s-a dat o interpretare a acordului de la Potsdam si celelalte acorduri, care se deosebeste complet de fapte asa cum au fost ele ntelese sau cunoscute de delegatia nord american . Referindu-se la convorbirea ce a avut cu Stalin, care a cerut rbdare si s nu se arate nimeni pesimist, Marshall spune : Noi ns nu putem ignora factorul timp implicat aci. Refacerea Europei a fost cu mult mai nceat dect s-a asteptat. Fortele de dezintegrare devin evidente. Bolnavul se prbuseste n vreme ce doctorii delibereaz. Astfel eu cred c actiunea nu poate astepta compromisul prin sleire. Noi probleme se ivesc zilnic. Trebuie luat fr nici o ntrziere orice actiune posibil pentru a se face fat acestor probleme presante . S-a ocupat apoi de problema german de reparatii, de frontiera polon, german, de tratatul cu Austria, si a ncheiat : Starea lumii de azi si pozitia Statelor Unite impun dup prerea mea o unitate de actiune din partea popoarelor nordamericane .(Marshall stopeaz politica de concesii de pn atunci a Americii si Angliei !!! Era Mai 1947 ??) Ziarul american Nex York Herald Tribune (dup care se public scurte note n presa romneasc de azi) observ c generalul Marshall a respins orice idee de compromis si c relatiile dintre U.S.A. si Uniunea

151

Sovietic intr ntr-o nou faz. Dac acordul trebuie s fie obtinut acum, -spune ziarul american-, el va fi fcut prin metode diferite si mai substantiale dect n trecut ;5mai47In Franta partidul comunist, contrar angajamentelor luate atunci cnd mpreun cu alte partide au format un guvern de coalitie, de a nu ridica salariile, n timp ce preturile s rmn pe loc sau s scad, sprijin acum cererea lucrtorilor din unele uzine care cer mrirea salariilor declarnd grev. Seful guvernului francez, Ramadierd, a cerut Camerei un vot de ncredere, majoritatea (republicani si socialisti) au votat ncrederea, comunistii au dat un vor de nencredere. Rezultatul a fost c ministrii comunisti din guvern au fost nlocuiti ( ei aveau si ministerul de rzboi). Desigur c acum comunistii vor incita la greve. Situatia politic va fi tulbure n Franta ; 8 mai47 In legtur cu ce se ntmpl n Europa, fie dup sistemul comunist, fie dup cel socialisto-comunist, cum e n Franta, fie dup cel laburist, cum e n Anglia, unde s-au aplicat reformele concepute de respectivele partide politice, ceea ce a adus, se poate spune la un adevrat dezastru, n Camera de Comert dinWashington, Averell Harriman, ministrul de comert american, a spus ntre altele : Popoarele libere din lumea ntreag privesc spre noi pentru pild si conducere. Recordul american de realizri economice, de la sfrsitul rzboiului ncoace, este cea mai nsemnat pild vie a vigorii si solidittii filozofice a ntreprinderii libere. In aceste zile cnd n alte tri popoarele e xperimenteaz cu institutiile lor sociale si economice (nationalizri, planificri, etc. nota mea), ntr-un efort de a gsi o iesire din dificulttile lor materiale si spirituale, o demonstratie practic a posibilittilor institutiilor noastre libere este de cea mai mare important . Intr-o convorbire pe care Harold Stassen, candidat la presedentia Statelor Unite la alegerile din 1948, a avut-o cu Stalin, acesta din urm a spus, ntre altele : posibilitatea de a coopera (ntre state) exist totdeauna (cu toate divergentele de sisteme politice si economice), dar nu totdeauna exist si dorinta de cooperare. Dac una din prti nu vrea s coopereze, atunci rezultatul este conflictul si rzboiul. Tin s declar c Rusia vrea s coopereze cu Statele Unite . ( Dar dac Statele Unite nu vor gsi c e cazul s coopereze? Atunci rezultatul va fi rzboiul? si cine-l va face ?) ;9mai47Intr-o scurt not strecurat la rubrica Breviar extern , ziarul Liberalul de azi scrie urmtoarele : Guvernul francez a declarat c Confederatia general a muncii si toate unittile sindicale vor nceta s functioneze, deoarece aveau o tendint comunist ; Confederatia muncitorilor si sindicatelor recunoscute de ministerul muncii, nu sunt atinse n aceast msur . Printr-o alt not anunt c Ministerul francez al muncii, care pn acum a avut titular un socialist sau un comunist, a fost dat unui membru al partidului

152

Miscarea republican popular , din care face parte si ministrul de externe Bidault.La radio-Bucuresti azi s-a anuntat c Brazilia a scos din lege partidul comunist si a operat numeroase arestri printre sefii lui ; 11mai47 Astzi de dimineat la radio s-a spus c partidul conservator englez, al crui sef este Churchill, si partidul liberal englez s-au nteles s porneasc o lupt comun mpotriva partidului laburist care dup ei a ruinat Anglia. La radio Londra s-a comunicat c guvernul englez, ca si cel american, au cunostint c 400 vagoane fin trimis de englezi si americani pentru populatia nfometat din Romnia (n afar de cantittile de alimente ce s-au distribuit sub supravegherea Crucii rosii americane), au fost date de guvernul romn rusilor. Radio Londra a accentuat c dac si ancheta ce se va face va dovedi faptul ca adevrat, se va merge pn la ruperea relatiilor cu guvernul romn ;15mai47 Atasez aci partea din ziarul Liberalul n care a fost publicat textul complet al Decretului Presedintelui Truman pentru decorarea Regelui Romniei.Iuliu Maniu, presedintele partidului national trnesc, dup ce a avut o convorbire cu membrii importanti ai partidului n privnta arestrilor fcute de guvern din membrii opozitiei ; s-a prezentat sefilor misiunilor engleze si american crora le-a expus cazul, cernd s se ia msuri de respectarea liberttii cettenilor, prevzut formal si n tratatul de pace. 15mai47Guvernul italian, al crui presedinte a fost De Gasperi, a demisionat. Cauza demisiei e urmtoarea : primul ministru a voit s completeze cabinetul cu ctiva specialisti chiar din aceia care nu sunt nscrisi n partidele politice. Ministrii comunisti si o parte din cei socialisti au refuzat, temndu-se s nu fie majorati n guvern. Atunci primul ministru a prezentat demisia sa presedintelui republicii, De Nicola. Se asteapt acum s se vad n ce fel se va forma noul guvern. Un America de Sud, pe lng Brazilia, a decretat ca ilegale partidele comuniste si alte tri ca Chile etc.() 16mai47 In Liberalul de azi se public stirea s seful partidului liberal, C. I. C. Brtianu, si seful partidului socialist independent, C. Titel Petrescu, au avut convorbiri separate cu Burton Berry, reprezentantul diplomatic al Statelor Unite. Deci doi oameni politici romni au adus desigur la cunostint reprezentantului american arestrile efectuate de guvern printre membrii opozitiei si starea jalnic a trii prin metodele politice si economice ntrebuintate de guvern. 29mai47 In Anglia are loc de cteva zile un congres al partidului laburist, n care se va preciza politica intern si extern a guvernului respectiv. Cu ocazia acestui congres s-a tiprit de ctre persoane ce reprezint majoritatea partidului, intitulat Crtile pe fat , aprobat n timpu congresului de comitetul executiv n care nu se stie exact ce e scris, dar n care se pare c se ia si o pozitie mpotriva pretentiilor

153

sovietice ; aceast carte se pare c e o replic la o alt carte tiprit cu aceeasi ocazie de rebelii din partid, care sunt pentru o politic alturi de Rusia. In timpul congresului, presedintele consiliului de ministrii, Atlee, a dezmintit acuzatiile rebelilor , dup care guvernul ar fi legat de o putere strin. Din cauza c ei sunt aserviti unei mari puteri, a spus d. Atlee, ne acuz pe noi c suntem aserviti alteia. Nu suntem subordonati nimnui ; noi cutm colaborarea tuturor (din Liberalul de azi). O alt stire scurt din acelasi ziar are urmtorul cuprins : In urma votului conferintei partidului laburist, prin care se interzice mebrilor partidului de a fi membrii ai asociatiei pentru amicitia anglosovietic, lady Strabolgy a demisionat din postul de presedint a acestei asociatii (dac partidul laburist e pentru colaborare cu toate popoarele, ce-l face s opreasc nscrierea englezilor n aceast societate de amicitie anglo-sovietic ? Nu cunoastem dedesupturile si telurile ce se urmresc). Herbert Hoover, fostul presedinte al Statelor Unite, vorbind despre redresarea Europei care ntrzie, a spus ntre altele:Trecerea la socialism n Europa este unul din factorii care ntrzie cel mai mult redresarea economic a acestui continent .In urma formrii guvernului francez fr comunisti, acestia din urm au ncercat s provoace greve, ncepnd cu functionarii si muncitorii de la gaz si electricitate . Greva ns a fost repede mpiedicat de guvern, prin rechizitionarea functionarilor si prin amenintarea cu nlocuirea muncitorilor prin militari. In acest scop primul ministru a stat de vorb cu sefii armatei franceze. Se pare c francezii ncep s se destepte din visul greu n care s-au aflat pn acum :3iunie47 In Italia, fostul prim ministru, De Gasperi, fiind nsrcinat de presedintele republicii cu formarea noului guvern, dup consultri cu sefii diferitelor partide politice care nu au dus la nici un rezultat, a format guvernul cu personalitti din propriul su partid crestin democrat si cu ctiva independenti (specialisti). Au fost exclusi prin urmare de la guvren reprezentantii socialistilor si comunistilor. Aceasta desigur nu e pe placul acelor partide, si mai ales nu e pe placul Rusiei care nu prevede o viat lung guvernului. La Ministerul de externe a fost numti contele Sforza. In Ungaria s-au petrecut unele evenimente politice importante. Guvernul ungar a cerut autorittilor rusesti din acea tar s libereze pe Bela Covats, deputat si secretar al micilor agrarieni care are n Camer majoritatea. Autorittile rusesti au rspuns c nu pot libera pe cel pretins, ntuct instructia nu e terminat si au trimis guvernului ungar copii de pe diferite declaratii ale lui Bela Covats din care ar rezulta c din complotul urzit mpotriva republicii ( !) ar face parte si primul ministru ungar. Cum acesta se afla n Elvetia ntr-un concediu de odihn, guvernul ungar l-a rugat s se napoieze n tar. Drept rspuns,

154

primul ministru si-a prezentat demisia, rmnnd n Elvetia. Un nou guvern s-a format. Dedesubtul acestor turburri nu este cunoscut. Intre Statele Unite si Canada a intervenit o aliant militar. Rusia pretinde c alianta aceasta duce la rzboi, Statele Unite rspund c pregteste pacea. O ntelegere la fel a avut loc de curnd ntre Turcia si Irak.Azi de dimineat s-a spus la radio Romnia c Statele Unite (din mprumutul ce a acordat Turciei) vor construi un port n Marea de Marmara ;4iunie47 Ziarele de azi aduc stirea c ministrul Statelor Unite la Budapesta a prsit Ungaria si c Statele Unite au hotrt s nu mai acorde Ungariei mprumutul pe care-l promisese. Cauza acestor hotrri se vede din cuprinsul acelorasi ziare. In noul guvern ungar au intrat ca vice-presedinti ai consiliului un comunist si un socialist, iar titularul ministerului foarte important al internelor a fost numit tot un comunist, desi n parlament comunistii si socialistii se gsesc ntr-o foarte redus minoritate fat de deputatii partidului micilor agrarieni. Se adaug la aceasta faptul c presedintele Camlin (un agrarian) a fost silit s demisioneze, precum si faptul c anterior, n afar de deputatul Bela Covats au fost arestati o sum de deputati agrarieni. In toate aceste fapte, americanii desigur vd presiunea rusilor ce ocup Budapesta. Acesta e un rspuns la schimbrile d guvern din Franta si Italia pe care desigur rusii le atribuie americanilor ;7iunie47 Senatul american a ratificat joi tratatele de pace cu Italia, Romnia, Ungaria si Bulgaria (Camera reprezentantilor le aprobase anterior). Rmne acum s ratifice aceste tratate si Rusia.In Franta grevele care acum ctva timp se prea c se potoliser, au luat n ultimul timp o mare dezvoltare. S-au pus n grev functionarii si muncitorii de la cile ferate, astfel c orice trafic a fost ntrerupt n toat Franta. Grevele sunt desigur sustinute de comunisti. Rezult din acesta c francezii si-au pierdut si patriotismul si ntelepciuneaIn Bulgaria, unul din sefii opozitiei a fost arestat, iar dou ziare ale opozitiei au fost suspendate;14iunie47 Presedintele Truman a fcut o vizit n Canada unde, n fata parlamentului canadian a tinut o cuvntare n care ntre altele a spus: Oamenii liberi de pretutindeni stiu c scopul Statelor Unite este s readuc lumea la sntate si s restabileasc conditiuni n care oamenii de rnd de pe pmnt s se poat salva prin propriile lor puteri. Intelegem s ne cheltuim energia si s ne investim bunurile pentru promovarea refacerii lumii, sprijinind pe aceia care sunt capabili si dornici de a aduce contributia lor maxim la aceeasi cauz. Intelegem s ajutm pe aceia care caut s triasc n pace cu vecinii lor, fr a constrnge sau a fi constrnsi, fr a intimida sau a fi intimidati. Intelegem s sprijinim pe aceia care respect demnitatea individual, care i garanteaz un tratament egal conform legii si care-i asigur o ct mai

155

larg libertate de a-si croi singur soarta si de a reusi n limitele capacittii sale. (din Liberalul de azi cu data 17 iunie). Sub titlul : Nori grosi la orizont , ziarul Liberalul de azi public n prima coloan, ntre altele, aceste rnduri : Urmrind evenimentele internationale, nu poti s nu ai penibila impresie c nori grosi persist la orizont pe cerul politic , referindu-se prin aceste cuvinte la imposibilitatea n care marile popoare se gsesc pn azi de a stabili pacea pe pmnt. Mai departe articolul adaog : Se va recunoaste c generalul Marshall, n ultimul su discurs, s-a fcut ecoul sentimentului unanim al opiniei publice, cnd a spus c Europa nu mai poate rbda si deci pacea nu mai poate fi amnat. Statele Unite au protestat la Sofia mpotriva arestrii fruntasilor opozitiei din Bulgaria. Intre altele s-a spus urmtoarele n acest protest : Cu diferite prilejuri guvernul Statelor Unite a exprimat n mod oficial adnca sa ngrijorare fat de anumite evenimente politice din Bulgaria, care s-au prezentat ca o complect nesocotire att a spiritului ct si a literii acordului de la Yalta. Primul ministru bulgar, la aceast not, a rspuns reprezentantului Statelor Unite : Interventia unor tri strine nu face dect s trezeasc bnuielile c cei arestati aveau legturi subterane n strintate si c ei vor fi judecati de Bulgaria, tar suveran, si nu la Londra sau Washington !! Statele Unite au trimis onot si guvernului ungar prin care protesteaz fat de rsturnarea guvernului maghiar si cere lmuriri cu privire la partea pe care autorittile sovietice au avut-o n demisia primului ministru Ferentz Nagy.In Camera comunelor au avut loc discutiuni cu prilejul arestrilor efectuate n Bulgaria dintre sefii opozitiei, printre care Petcoff, fost prim ministru, de ctre guvernul bulgar. Ministrul englez de externe, Bevin, a spus cu ocaziaacelor discutii ntre altele : Reprezentantul politic britanic din Sofia a subliniat n fata primului ministru al Bulgariei la 7 iunie preocuparea britanic fat de arestarea unie personalitti publice respectate, ca d. Petcoff, a crui atitudine curajoas n cursul ultimilor ani ar fi trebuit s-i cstige respectul chiar si adversarilor si. In Camera Lorzilor au avut loc dezbateri si n ce priveste evenimentele politice din Ungaria. Lordul Pakenham a spus cu aceast ocazie c orice abatere n aceast tar de la principiile democratiei va avea n mod necesar repercusuini serioase asupra relatiilor anglo-maghiare, att n domeniul politic ct si n cel economic. A adogat apoi c partidul comunist n Ungaria execut actualmente un control asupra trii care depseste cu totu sprijinul le care i-l acord alegtorii. (Nu a avut nici 10% din voturi).Se ncearc si n Austria, ca si n Ungaria, de ctre comunisti sprijiniti de rusi, o schimbare n guvern n favoarea comunistilor care, ca n Ungaria, nu au avut nici 10 la sut din voturi n alegeri ;19iunie47 In momentul de fat ministrul de externe

156

al Angliei, Bevin, se afl la Paris, unde mpreun cu primul ministru francez si cu ministrul de externe, discut punerea n aplicare a planului generalului Marshall, ministrul de externe al Statelor Unite, cu privire la refacerea economic a Europei.Marshall, ntr-o cuvntare tinut n America, de sigur cu consimtmntul presedintelui Truman si al parlamentului, a declarat c America este dispus s ajute la refacerea economic a tuturor statelor Europei, cu conditia ca aceste state prin reprezentantii lor s-si arate nevoile lor si s se nteleag asupra celor mai potrivite mijloace ; 26iunie47In urma conferintei pe care ministrul de externe britanic, Bevin, a avut-o cu guvernul francez la Paris, s-a hotrt s se invite si ministrul de externe al Rusiei, Molotov, pentru ca deocamdat numai ntre aceste trei state, Anglia, Franta si Rusia, s se discute oferta de ajutor economic a Statelor Unite pentru ntreaga Europ, propus prin discursul generalului Marshall. Molotov a rspuns c va veni la Paris n ziua de 27 iunie n acest scop. Se pare c el porneste cu suspiciuni n privinta scopului politic pe care l-ar urmri Statele Unite, si suspiciunea Rusiei n aceast privint se evidentiaz dintr-un articol al ziarului Pravda din care rezumare s-au comunicat la radio ;29iunie47 Comisia numit de Consiliul de Securitate, pentru a studia cauzele care au dat nastere rzboiului din nordul Greciei cu asa numitii partizani, si-a depus zilele trecute raportul la Consiliu. Reprezentantii din comisie ai Angliei, Statelor Unite si Frantei au conchis n raportul lor c Iugoslavia, Albania si Bulgaria sunt amestecate direct n sustinerea rzboiului pe care numitii partizani (care par a fi mai mult srbi, bulgari si albanezi) l duc mpotriva fortelor guvernului grec. Se ntelege c delegatiile Rusiei si Poloniei ajung la concluzii contrare, afirmnd c guvernul grec e vinovat de aceast situatie.Din ziarele de azi aflm, privitor la chestiunea de mai sus, c Statele Unite au avertizat vineri Natiunile Unite, c n cazul cnd vecinii nordici ai Greciei continu violrile frontierei Greciei, s-ar putea ca Consiliul de Securitate s trebuiasc a folosi msuri de constrngere. In baza Chartei ONU-lui aceste constrngeri ar include orice actiune de acest gen, ncepnd de la boicotul economic pn la forta armat .(Reuter Rador). O alt stire publicat azi (agentia Tass-Rador) anunt c dup o agentie arab de informatiuni, actualmente se ia n considerare n mod serios ncheierea unei aliante militare turco-americane, care ar servi de completare a ajutorului financiar acordat Turciei.Aceeasi agentie Tass anunta c n cursul ultimei ntrevederi ntre Tsaldaris si ambasadorul Turciei, s-a discutat posibilitatea de a se recurge la ajutorul trupelor turcesti pentru reprimarea partizanilor din nordul Greciei ; 4iulie47 Conferinta de la Paris a celor trei ministri de externe, ai Angliei, Frantei si Rusiei, privitoare la ajutorul economic ce se ofer Europei pentru redresarea ei din starea de mizerie n care se afl, de

157

ctre Statele Unite, a luat sfrsit fr nici un rezultat. Ministrii de externe ai Angliei si Frantei, Bevin si Bidault, au fost de prere c statele europene, ntr-o ntelegere comun, care ar putea duce mai trziu la o unire ntre ele si deci la evitarea rzboiului, s arate care sunt posibilittile lor de redresare si nevoile n care ele pot fi ajutate de America. Molotov, ministrul de externe rus, a artat c ajutorul Statelor Unite nu tinde la altceva dect la rpirea independentei trilor europene !La aceast acuzare, ministrul de externe francez a dat un rspuns pe ct de elocvent si persuasiv n ton, pe att de energic n respingerea acuzatiilor aduse , spunnd c nu e vorba de un program impus cu forta Europei, ci de un bilant realizat prin salvgardarea n mod integral a independentei fiecrei tri. Si la sfrsit a spus aceste cuvinte : Adevrata independent nu se obtine n mizerie si izolare, ci se afirm n cooperare si prosperitate .Ministrul de externe englez a spus c observatiile fcute de d. Molotov se bazeaz pe o complet travestire a faptelor si ele dovedesc o ntelegere eronat a tuturor propunerilor fcute de guvernul britanic n cursul conferintei. Metoda utilizat este s continui cu aceste ntelegeri eronate n speranta c cineva le va da crezare pn la urm . Apoi ministrul englez si-a exprimat regretul pentru faptul c d. Molotov a amenintat c Dac noi nu vom continua aceast activitate binefctoare, vom avea de nfruntat consecintele grave. Tara mea, a spus mai departe ministrul englez, a nfruntat consecinte grave si nfruntri mai nainte. Dar nu aceast perspectiv este cea care ne va mpiedica s continum ceea ce socotim c este datoria noastr .(Reuter-Rador, reprodus de ziarele de azi).Pe de alt parte, ministrul de externe al Statelor Unite, geleralul Marshall, aflnd despre prerea lui Molotov, a protestat n termeni violenti mpotriva afirmatiei propagandei dup care Statele Unite ar fi propus planul de redresare economic a Europei cu scopuri imperialiste, voind s impun trilor care ar primi ajutorul Statelor Unite, o dominatie politic si economic. El aprecizat nc odat c prin ajutorul oferit Europei, Statele Unite se mentin pe linia umanitarist, n convingerea c numai asa se poate asigura prosperitatea material . Iat c Europa e mpiedicat de a se reface. Rusia s-a opus pentru c de situatia aceasta de mizerie profit Rusia care tinde s o acapareze. Oare Statele Unite sunt acelea care urmresc scopuri imperialiste si amenint independenta popoarelor, cnd Rusia, n trile ocupate de ea, si pune planurile n aplicare, netinnd seama de vointa si independenta popoarelor respective ?Intelegerea pe aceast chestiune ar fi fost poate ultima sans de pacificare si redresarea Europei. Ce se va ntmpla acum ? ; 5iulie47 Franta si Anglia, n urma esecului conferintei celor 3 ministii de externe, nu au renuntat la actiunea lor de a se ocupa de redresarea Europei prin ea nssi si prin ajutorul american, si au trimis invitatii

158

guvernelor celor 22 state ale Europei, cernd ca acestia s trimit la Paris pentru 12 iulie reprezentanti n vederea ntelegerii ce trebuie s urmeze pentru obtinerea acelei redresri. Printre statele invitate sunt si cele ocupate de rusi (asa numitele foste satelite ), prin urmare si Romnia. Se pare c s-a trimis si Rusiei o nou invitatie, desi e aproape ca sigur c nu se va mai prezenta. Se pare de asemenea c Spania ar fi fost exclus temporar. Vom vedea acum ce state se vor prezenta si ce urmri va avea o nou conferint ; 10iulie47 Ziarul Liberalul de azi anunt c partidul national liberal de sub sefia lui C. Brtianu si-a fixat atitudinea fat de noua conferint de la Paris ce se ntruneste smbt 12 iulie si care este chemat s hotrasc asupra problemelor de cooperare european n vederea cuceririi conditiilor celor mai favorabile pentru aplicarea planului Marshall. Comunicatul adaug mai departe : Intr-o scrisoare adresat primului ministru, d. dr. Petru Groza, de ctre presedintele partidului national liberal , partidul national liberal expune pe larg vederile sale, tinnd seama de realittile internationale si de marile interese ale trii. Comunicatul nu arat care e punctul su de vedere, dar el rezult implicit si din cuprinsul su si dintr-un articol de fond publicat n acelasi numr al ziarului, intitulat Cooperarea politic si economic c partidul liberal este pentru cooperarea economic a Europei si deci pentru primirea planului Marshall ;12iulie47 Dintre statele Europei invitate pentru azi la Paris de ctre Franta si Anglia ntr-o conferint n care se va discuta planul Marshall pentru ajutorarea Europei, au rspuns c vor lua parte urmtoarele tri : Belgia, Olanda, Luxemburg, Irlanda, Austria, Italia, Islanda, Turcia, Portugalia, Danemarca, Grecia, Suedia, Norvegia, Elvetia, deci n total cu statele care au fcut invitatia, 16 natiuni. Au refuzat s ia parte statele ocupate sau aflate sub influenta Rusiei (desi desigur popoarele respective ar fi cu ardoare s ia parte) : Ungaria, Polonia, Iugoslavia, Bulgaria, Albania, Cehoslovacia, Romnia, Finlanda, adic 8 state. Acum cteva zile Finlanda a comunicat c nu poate lua marte din cauza situatiei sale politice si geografice . 12iulie47 Guvernul romn, ntr-o not semnat de ministrul de externe Ttrscu, prin care se refuz colaborarea, declar, ntre altele, c organizarea propus de guvernele britanice si franceze na duce fatal la rezultate care vor nsemna pe de o parte o stirbire a independentei pe care trile Europei vor si trebuie s o pstreze cu privire la politica lor economic, iar pe de alt parte la o imixtiune n afacerile interne ale acestor tri( !!) . Desigur c s-au bazat pe aceleasi argumente celelalte state ce au refuzat.Dup cum se vede, rspunsurile au aceeasi motivare cu care Molotov la prima conferint ce a avut loc la Paris ntre Anglia, Franta si Rusia, acum dou sptmni, a declarat c nu poate primi oferta de colaborare si ajutorul Americii. Asa dar acum Europa este

159

mprtit n dou: vest si est.Dar dac Romnia nu se duce la Paris, pentru c-i e team de o stirbire a independentei (parc ar mai fi rmas ceva din independenta ei de cnd e robit Rusiei !), n schimb primul ministru romn, dr. Groza, si ministrii Ttrscu si Gheorghiu Dej, se vor duce la Sofia, n scopul artat de Gheroghiu Dej : Aceast vizit va contribui la ntrirea colaborrii si prieteniei ntre cele dou tri mpotriva ncercrilor reactiunii de a atinge independenta si suveranitatea national a trilor democrate din aceast parte a Europei ( Adevrul de azi cu data de 14 iulie).In multe orase din tar s-au numit comisii interimare, n care presedintii ce tin loc de primari sunt simpli meseriasi : pantofari, lctusi, fr nici o pregtire n materie de administratie si n ce priveste cunoasterea legilor ;16iulie47 Atasez aici tietura din ziarul Liberalul n care este publicat scrisoarea lui C. I. C. Brtianu adresat primului ministru romn, n care se arat punctul de vedere al partidului national liberal fat de conferintele de la Paris privitoare la ajutorarea Europei. Dup cum se vede din aceast scrisoare, partidul national crede c, n fata nevoilor n care se alf tara romneasc, rspunsul guvernului romn la initiativa guvernelor din Londra si Paris, nu poate fidect afirmativ. Se stie c aceast scrioare nu a avut nici un efect asupra guvernului. El a respins invitatia. 16iulie47Mai atasez aci notele guvernului Statelor Unite si Angliei adresate guvernului romn, privitoare la arestrile ordonate de guvernul romn printre membii opozitiei, cetteni nevinovati, detinuti fr mandate de arestare si interogati, si rspunsul cinic al guvernului romn c aceast interventie e o imixtiune n politica intern a statului romn ; rspunsul trimis Angliei se termin cu urmtoarele amenintri : Guvernul romn se vede n sfrsit dator s atrag atentia c orice interventie strin e de natur s agraveze situatia elementelor vizate de msurile legale ale guvernului luate pentru aprarea ordinii si asezmintelor Statului. 16iul47 In Grecia se pare c situatia se agraveaz. Asa numitii partizani, care n realitate se pare c e armata regulat a trilor vecine, atac cu violent, obtinnd succese. La Consiliul de Securitate, delegatul grec a cerut s se accelereze actiunea n legtur cu incidentele din nordul Greciei, dat fiind actuala situatie din Grecia unde, la frontiera cu Albania, se dau lupte nversunate . Stirea de mai sus, transmis de Rador de la Luke Succes (New York) adaug : Reprezentantul grec la ONU a fcut o cerere special consiliului, dat fiind situatia actual cu mult mai serioas .Se pare c vor veni n Grecia din America trupe formate din grecii aflati n America pentru a da ajutor guvernului grec. Ziarul Pravda afirm c trupele ce vor veni vor fi americane, camuflate sub titlul de greci. Orice fel de trupe ar fi acestea, situatia pare a fi destul de grav ;17iulie47 Conferinta de la Paris a celor 16

160

state europene pentru redresarea economic prin ajutorul promis de Statele Unite, si-a ncheiat lucrrile numai dup patru zile de convorbiri. S-a fcut astfel dovada c atunci cnd este bunovint, si cnd este n interesul tuturor o bun ntelegere, lucrrile merg foarte repede. Conferinta a numit diferite comitete care s se preocupe de posibilittile si de nevoile fiecrui stat si s fac referate pn la sfrsitul lunii august. In unul din comitetele cele mai importante i s-a dat un loc onorabil Italiei care la conferint a fost reprezentat prin contele Sforza. (Este dovedit acum pentru toat lumea c acolo unde nu particip Rusia ntelegerea se obtine repede si bine). 20iulie47 In Grecia se dau lupte acum la Ianina. Dup greci luptele mpotriva armatei guvernamentale ar fi date de o brigad international format n Iugoslavia. Comisia de control ce se afl n Grecia a plecat la Ianina s cerceteze. Guvernul grec, mai spune ziarul, a consimtit s predea administratiei anglo-americane echipamentul de radio si control al aerodromurilor aviatiei civile din Atena, Peloponez si Heraclion. Consecintele importante sunt prevzute n anumite mprejurri. O parte a teritoriului grec este actualmente teatrul unor lupte crncene ntre fortele guvernamentale si formatiunile de gueril. In ipoteza naintrii acestora din urm, aerodromurile controlate de anglo-americani ar putea deveni obiectul partizanilor. Aprarea lor s-ar face, aceasta e si scopul ceziunei, de americani si englezi, ceea ce nsemneaz c luptele s-ar da ntre acestia si ntre rebeli (rebelii se site cine sunt) ; 26iulie47In Indonezia a nceput un adevrat rzboi ntre armata olandez si cea indonezian (fostele colonii olandeze Java etc.). De foarte mult vreme Olanda caut s ajung la o ntelegere cu republica indonezian nou format cu nvoirea Olandei. Aceste insule detinute de olandezi de 300 de ani au ajuns la mare nflorire sub administratia Olandei, care are acolo investite multe capitaluri. Indonezienii, ndemnati se vede e o putere strin, tergiverseaz orice ntelegere cu guvernul olandez ; aceasta e caua rzboiului. La postul de radio romn s-a spus c n Camera Comunelor cerndu-se de un deputat ministrului de externe Bevin, s intervin a se deferi cazul din Indonezia, Consiliului de Securitate, Bevin ar fi rspuns c nu gseste a fi oportun, ntruct n fata Consiliului de Securitate se afl si alte diferende, a cror dezlegare se prelungeste la infinit ;31iulie47 La Consiliul de securitate, nou membrii au votat n favoarea motiunii de numire a unei comisii permanente la frontiera de nord a Greciei, iar doi, cel al Rusiei si al Poloniei, contra. Totusi, desi obtinut cu majoritatea att de important, decizia celor 9 a rmas nul, fiindc Rusia ca mare putere (dup nu stiu care conventie anterioar) si-a exercitat dreptul de veto. Dup attea esecuri n fata acestui consiliu, este de mirare cum e mentinut mai departe si nu se renunt la el.Iugoslavia, Albania si Bulgaria au refuzat

161

s primeasc pe teritoriile lor o subcomisiune numit anterior de ONU, pentru a face cercetri n legtur cu plngerea Greciei, c pe teritoriile acestor tri se formeaz grupuri armate care lupt mpotriva Greciei. Atunci care mai este autoritatea ONU-lui ? Si, dac acele state se consider nevinovate de acuzatia ce li se aduce, nu ar fi avut cea mai bun ocazie s fac aceast dovad lsnd comisia s fac cercetri ? ; 1august47 Liberalul de azi public urmtoare not : Directorul general al Cilor ferate, d. Chivu Stoica, s-a plns nu de mult de lipsa elementelor destoinice de care ar avea atta nevoie pentru refacerea feroviar a trii . In Scnteia de azi citim totusi c s-au constituit brigzile de reconstructie Horia, Colscasi Crisan si Vasile roait care cu trenuri speciale pleac n cursul diminetii n Iugoslavia si Albania unde vor lucra o lun de zile la construirea de noi linii ferate. Sftuim pe tovarsul Chivu Stoica s fac apel la tinerii, nendoios destoinici si muncitori din aceste brigzi, pentru ca cu ajutorul energiei lor s dea un ritm mai viu actiunii de refacere a cilor noastre ferate. Suntem siguri c ceea ce fac voluntar acestia pentru prietenele noastre Iugoslavia si Albania, solicitati fiind, nu vor refuza Romnia .(aceasta e desigur un mod ocolit de a spune c brigzile nu se duc n cele dou tri strine s ajute la reconstruirea cilor ferate, cci din acest punct de vedere Romnia are poate mai mult nevoie de lucrtori dect ele, ci se duc pentru a ngrosa rndurile asa numitilot partizani ce lupt n Grecia, alturi de brigzile iugoslave, albaneze si bulgare. De altfel s-a comunicat c si n Bulgaria se afl asa numitii lucrtori romni. De ce nu vin si n Romnia bulgarii, srbii, albanezii, s lucreze la reconstructia trii noastre ?) ;5 august47 In urma conversatiilor ce au avut loc n Bulgaria si Iugoslavia cu prilejul vizitei primului ministru bulgar, Dimitroff, la Belgrad s-a semnat , la Beld un acord ntre cele dou tri, menit s sincronizeze actiunea politic general a guvernelor de la Sofia si Belgrad . Dup ce n comunicatul dat n urma conferintei se arat c ntre altele se va realiza nfiintarea unei uniuni vamale si armonizarea cursului monedelor, se adaug textual : Cele dou tri vor actiona n comun l legtur cu atitudinea lor fat de desele provocri ale monarhofascistilor greci, ca si fat de Comisia de anchet creat de Consiliul securittii . (Iat dar c nu Serbia si Bulgaria sunt vinovate c pe teritoriul lor se pregtesc fortele armate ce lupt alturi de asa zisii partizani greci, cum a constatat Comisia de anchet numit de Consiliul de Securitate, ci greci sunt vinovati de provocri mpotriva acestor dou tri ! Pe de alt parte srbii si bulgarii se pregtesc s aib o atitudine si fat de Comisia de anchet). Mai departe, cu privire la regimul Dunrii, cele dou guverne l consider ca apartinnd numai statelor riverane (mpotriva tratatelor de pace care declar Dunrea international).Consiliul de Securitate a hotrt si a ordonat ca ostilittile

162

dintre olandezi si indonezieni s nceteze. Guvernul olandez a declarat c e gata s primeasc arbitrajul oferit de Statele Unite : 8august47 In parlamentul si presa britanic se discut mult reaua stare economic n care se afl acum Anglia, mult mai rea dect n timpul rzboiului. Guvernul actual a cheltuit aproape , ntregime mprumutul de 3 miliarde dolari contractat n Statele Unite, fr a se fi putut reface. Pentru economii e vorba acum s retrag n tar numeroase trupe aflate n strintate (Grecia, Egipt, Italia, Germania etc.) si s-si slbeasc astfel puterea n afar. Iat unde a dus punerea n aplicare a planului laburist de reforme, pregtit n cabinet !Se pare c ciocnirile dintre Olandezi si Indonezieni, cu tot ordinul Consiliului de Securitate, continu.Iat ce stire citesc azi n Liberalul : In sedinta de miercuri a Consiliului de Securitate, colonelul William Hodgan, Australia, a cerut ONU-lui s declare c tulburrile de la frontiera din nordul Greciei constituie o amenintare la adresa pcii n conformitate cu articolul 7 din Chart si s ordone celor 4 tri balcanice s nceteze toate actele de provocare, anunt corespodentul agentiei Reuter . Se adaug apoi c delegatul sovietic, Andrei Gromiko a respins propunerea australian de a se rezolva disputa balcanic pe aceleasi linii si prin aceleasi mijloace cu care Consiliul de Securitate a reusit s opreasc luptele din Indonezia. Va s zic se recunoaste n fata unui nalt for, c luptele ce se dau n nordul Greciei, nu sunt ntre grecii guvernamentali si grecii comunisti, (asa zisii partizani) ci se dau pe de o parte ntre armata greac si trupele bulgare, srbe si albaneze. Mai rezult pe de alt parte din discutii c Rusiase opune cadiferendul s fie oprit prin Consiliul de Securitate, cci cu alte cuvinte ce s-a putut face n Indonezia, nu se poate face n Balcani! ;10august47In Camera Comunelor unde se discut cu aprindere situatia foarte grav economic si financiar a Angliei, seful conservatorilor, Churchill, a atribuit rspunderea acestei grave situatii guvernului laburist, opunnd incapacittii si insuccesului total al acestuia, redresarea operat n att de bune conditiuni n alte tri ca Olanda si Belgia, unde guvernele s-au ferit s se inspire din principiile de planificare, nationalizare si dirigism, aplicate de lauristi. Intre altele, el a spus textual : Pe lng pierderile de vieti omenesti, toate gtrozviile rzboiului (fr rzboi) bntuie azi n Anglia. Puteti spune c nu e asa ? a exclamat dnsul adresndu-se bncii ministeriale ? Va trebui s dati socoteal ntr-o zi de toate acestea n fata concettenilor Dv. Ziarele de azi public stirea c Radio-Ankara a anuntat c au fost vzute mine n apropierea coastei turcesti a mrii Negre ntre porturile Songuldak si Sinope, ca si n multe locuri din apropierea Mrii Egee.Ast sear la ora 8 s-a spus la radio Bucuresti c guvernul grec, din cauza pericolului n care se gseste de a fi invadat de forte militare ale statelor de la nordul granitelor sale, a cerut ajutor militar Americii ; 13 aug47 Cererea

163

Romniei de a fi nscris n Organizatia Natiunilor Unite (ONU) cu sediul la Washington, a fost respins. Nu a fost n favoarea cererii dect Rusia. Motivul respingerii a fost c guvernul romn nu a ndeplinit nici una din obligatiile luate prin tratat, privitoare la libertti. Acest guvern a arestat pe membrii opozitiei, a suprimat ziare, a suprimat dreptul omului de a-si spune cugetul su etc. ; 15aug47 Dup cum se stie la Consiliul de Securitate unde s-a propus numirea unei comisii permanente pentru a supraveghea ceea ce se petrece la granita de nord a Greciei, - Rusia a utilizat dreptul su de veto, opunndu-se numirii acestei comisii. O a doua plngere a Greciei, a avut acelasi rezultat. Atunci reprezentantul american n acest consiliu a declarat c tara sa va trimite n Grecia tot ce trebuie pentru asigurarea independentei teritoriale a acestei tri, si apoi a adugat : tot ce trebuie pentru a se termina odat cu luptele intestine ( ?) ;18august47S-a comunicat asear la radio Bucuresti c generalul Markos, seful rebelilor greci, care a ocupat n nordul Greciei un teritoriu, a numit un guvern si a redactat o constitutie pentru ntreaga Grecie. ()Ziarul Fapta sosit azi la Craiova anunt c Nicola Petkoff, seful opozitiei bulgare, fost ministru, a fost condamnat la moarte prin spnzurtoare, iar complici de ai lui la munc silnic pe viat. Li se aduce acuzarea c au organizat o lovitur de stat mpotriva republicii populare bulgare. (In Bulgaria Petkoff e cam ceea ce sunt la noi Maniu, Mihalache etc., arestati si ei n tara noastr si aducndu-li-se acuzatiuni asemntoare) ; 19aug47 Reprezentantii diplomatici ai Statelor Unite si Angliei la Sofia au cerut guvernului bulgar s amne executarea sentintei prin care Nicola Petkoff a fost condamnat la moarte ; 29 august47 Iat cteva fragmente dintr-un discurs al maresalului Tito, rostit la Zagreb n Croatia. Aceste amenintri (ale reactiunii internationale) si provocri sunt de nteles, cci capitalistii strini au pierdut n tara noastr vechile lor pozitii. Reactiunea international se teme de forta noastr moral, de regimul nostru social si de uitatea popoarelor noastre. Aceast reactiune mai vorbeste si de bomba atomic si de rzboi si organizeaz mpotriva noastr provocri. Dar noi avem nervi solizi si snge rece. Suntem un stat mic, ns contributia pe care am adus-o n acest rzboi, sacrificiile noastre, ne dau dreptul s vorbim cu Marile Puteri de la egal la egal. Declarm c nu vom permite s fim tratati ca un popor colonial. Aceasta s o stie reactiunea international. Tara nu ar putea fi cucerit prin fabulele asupra bombei atomice. Pentru a face rzboiul trebuiesc oameni, ori popoarele, si ntre altele, popoarele britanic si american, nu vpoiesc rzboiul Avem mari aliati, Uniunea Sovietelor, avem armata noastr pentru a apra tara . In Grecia de mai multe zile se ncearc formarea unui nou guvern n locul celui demisionat. Regele Greciei a nsrcinat cu formarea noului guvern pe fostul ministru de externe Tsaldaris, cu recomandarea ca noul

164

guvern s fie alctuit din reprezentanti ai tuturor partidelor (bine nteles afar de comunisti care acum duc rzboi pentru ocuparea ntregii Grecii), ceea ce ar intra si n vederile englezilor si americanilor. Pn acum ns sefii partidelor respective grecesti nu au ajuns la o ntelegere. In acest timp fortele de partizani anunt noi atacuri si cuceriri de numeroase localitti. Se pare c n Grecia, ca si n alte prti, oamenii si-au pierdut judecata si, cu ea odat, simtul pericolului. 30august47 Azi dimineat s-a anuntat la radio-Bucuresti c Prezidiul suprem al Uniunii Sovietelor a ratificat tratatul cu Romnia, Italia, Bulgaria, Ungaria, Finlanda. Se va schimba oare ceva n Romnia n urma acestei ratificri ? ; 3septembrie47 In Grecia s-a format un cabinet provizoriu sub presedintia lui Tsaldaris.In alegerile ce au avut loc n Ungaria n ziua de 30 august, coalitia guvernamental a obtinut 62% din voturi. Din aceast coalitie face parte si partidul comunist, care fat cu celelalte partide a obtinut cel mai mare numr de voturi (22% din total) desi n trecutele alegeri a obtinut cu mult mai putin. Cum se explic aceasta ? Din contr, partidul micilor proprietari care n alegerile trecute a avut o majoritate impozant (de dou ori si jumtate ct au acum comunistii) au obtinut acum numai 15%. Iarsi cum se explic aceasta ? Partidul catolic din opozitie a obtinut 18% etc ;4septembrie47 In ziarele de azi e publicat un prea scurt rezumat al discursului presedintelui Truman rostit marti la Petropolis n Brazilia, n fata membrilor Conferintei pan-americane. Spicuim din acest rezumat : Poporul Statelor Unite, - a spus presedintele - , s-a angajat n rzboiul recent cucredinta ferm c deschidem drumul ctre o lume liber. Dar numeroase natiuni sunt nc supuse tipului de dominatie strin mpotriva cruia am luptat. Multe din popoarele Europei si Asiei triesc n umbra agresiunii armateAproape pretutindeni n Europa refacerea economic a lncezit. Mare parte din aceast lncezire economic este datorit paralizrii de teama politic si nesigurantei, n afar de distrugerile pricinuite de rzboi . Amintind repulsia Statelor Unite de a folosi fortele armate n tot cursul istoriei lor, presedintele a spus : Aversiunea noastr fat de violent nu trebuie ru nteleas, ca o lips de hotrreForta noastr militar trebuie pstrat ca o dovad a seriozittii pe care o acordm obligatiilor noastre apoi presedintele Truman a fcut un appel la trile din Lumea nou ca s ajute Lumea veche n reconstructia ei economic si n viitorul ei politic.Un trimis special al presedintelui Truman a sosit n Grecia. El a avut mai nti o audient la rege. Vor mai urma diferite ntrevederi cu oamenii politici, n vederea strilor din Grecia si cele de la granitele ei ;7sept47 In Grecia s-a ajuns la constituirea unui guvern de coalitie. Seful guvernului este Sophulis (liberal), iar vicepresedinte al consiliului si ministru de externe este Tsaldaris (populist). Ast sear la radio-Bucuresti s-a

165

anuntat dup o stire din Moscova c ntre turci si greci ar fi vorba de o aliant n vederea evenimentelor ce se petrec la granita greac ;10 sept47 Moscova a srbtorit duminic cu mare fast mplinirea a 800 de ani de la ntemeierea ei. Cu aceast ocazie Stalin a adresat locuitorilor Moscovei un salut din care extragem urmtoarele : Astzi Moscova nu este numai inspiratoarea construirii noii democratii sovietice, Moscova este n acelasi timp steagul de lupt al tuturor oamenilor muncii din lume, al tuturor raselor si natiunilor asuprite, pentru liberarea de sub jugul plutocratiei si imperialismului Moscova este un model pentru toate capitalele lumii .Dac la acest mesaj adugm cele scrise de un ziarist rus n ziarul Pravda c socialistii din toat lumea consider Moscova ca o a doua patrie a lor, ne dm seama c dac cineva s-a ndoit pn acum, nu se mai poate ndoi de azi nainte : Rusia tinde s ia hegemonia lumii, s dicteze omenirii cum trebuie s se conduc. In acelasi timp copductorii ei iau atitudine ftis contra popoarelor pe care ei le numesc imperialiste , si printre care desigur, n primul rnd, se afl Statele Unite ale Americii.Pe cnd aceasta se petrecea la Moscova, Radio-America difuza de la New York prin radio discursul ministrului comertului al Statelor Unite, Harriman, care si el, desigur cu autorizatia guvernului si a presedintelui Truman, a luat atitudine ftise mpotriva Rusiei. El a spus c n Asia si n alte prti ale lumii, popoare pe jumtate slbatece au cptat liberttiile omenesti, pe cnd n Europa un popor necultivat a pus stpnire si exercit o dictatur odioas asupra statelor din Europa de rsrit ;11sept47 D. Harold Stassen, candidat republican la presedentia Statelor Unite, a declarat n cursul unei conferinte de pres c orice ajutor viitor american pentru Marea Britanie va fi conditionat, pentru ca guvernul britanic s nu mearg mai departe pe cale nfptuirii planurilor de socializare a industriilor de otel sau a oricror alte industriiNoi trebuie s insistm n viitor pentru ca aceste tri s nu mearg mai departe cu sistemul de economie planificat, n care noi nu credem, si pe care toate dovezile l arat ca fiind duntor, n loc s mreasc porductiasi s ridice standardul de viat . Btrnul prim ministru al Greciei (Temistocle Sophulis) despre care se spune c are vrsta de 87 ani, s-a adresat luni poporului elen, artnd c principalul scop al constituirii noului guvern liberal-populist este s realizeze unitatea natiunii grecesti n conditiile unei vecintti normale ntre Grecia si vecinii ei. Si a adugat la sfrsit : Dac toate sfortrile noastre de participare nu vor da roade, ci din contr se va dovedi c ne aflm n fata unui complot inamic, dinainte stabilit, nu vom avea alt solutie dect s luptm uniti, cum am luptat totdeauna n ocazii similare n decursul istoriei noastre. Guvernul grec a anuntat o amnistie pentru rebeli, si a invitat puterile strine s numeasc un comitet international care s supravegheze buna credint a guvernului n aplicarea amnistiei.

166

In acest timp, dup cum se comunic de la Moscova, seful rebelilor, generalul Markos , declar c amnistia aceasta e numai o curs. Se va vedea care e rezultatul bunei vointe pa care guvernul grec o arat. Primul ministru PetruGroza nu pierde nici o ocazie cnd cltoreste n strintate (dup ce a fost la Belgrad si la Sofia, acum a fost la Praga), s dea interviuri ziaristilor din trile respective, prin care nu numai c aduce regulat insulte partidelor de opozitie din tar (dintre care cel national trnesc e acum desfiintat, iar sefii si arestati, si nu se multumeste cu aceasta !), dar are aprecieri jignitoare la adresa marilor state apusene, Statele Unite si Anglia. Au fost multi prim ministrii n tara romneasc, dar unul ca acesta care s dea o asemenea dovad nu numai de lips de tact politic, dar side bun simt ordinar, cred c tara noastr nu a mai avut niciodat ;20septembrie47 Marti 16 septembrie s-a deschis la New York sesiunea adunrii generale a Natiunilor Unite (ONU).Dup cum era de asteptat, ntelegere nu exist nc de la nceput. Aranha, delegatul Braziliei, ales presedinte de vrst pn la alegerea noului presedinte, a spus n cuvntarea sa : Vom alege oare calea rzboiului sau a pcii ? , si apoi a adugat : aici si nu n alt parte, lumea va pace pace sau va hotr rzboiul . Binenteles el a fost pentru ntelegere si pace.Delegatul Statelor Unite, generalul Marshall, a vorbit si el. Dup cum rezult dintr-un articol publicat n Liberalul de azi, cu titlul Discursul d-lui Marshall , Inc dinainte de deschiderea Adunrii generale a ONU-lui s-a anuntat c secretarul departamentului de stat american si-a rezervat pentru prima sedint chiar, un discurs caracterizat ca ofensiv. Stirea s-a confirmat ntru totul. Cuvntarea generalului Marshall a avut ntr-adevr un caracter ofensiv, s-ar putea spune chiar agrasiv. In chestiunea Greciei (n care a nvinuit popoarele vecine de la nord ale Greciei c dau ajutor material rebelilor greci), - n aceea a Statelor balcanice (n care guvernele conduc dup normele date de Rusia si unde liberttile au fost desfiintate), n privinta dreptului de veto (de care Rusia abuzeaz, fcnd astfel ca ntelegerea s nu progreseze), n aceea a Coreii (n care nu se ajunge la o ntelegere n privinta unificrii ei) etc. etc., - a formulat imputri de o extrem gravitate si n mod cu totul categoric.Delegatul Rusiei, Vsinski, nu s-a lsat nici el mai pe jos. Dup telegramele agentiei Reuter, publicate n ziare, el a atacat puternic Anglia si Statele Unite, acuzndu-le c se abat de la principiul pe care a fost ntemeiat Organizatia Natiunilor Unite. Mai departe s-a atacat ajutorul dat de Statele Unite Greciei si Turciei, nvinuind Statele Unite c folosesc acest ajutor ca o arm politic ; c planul Marshall de ajutorarea Europei nu este dect o ncercare de a se rupe Europa n dou tabere si de a se forma un bloc al trilor ostile Europei rsritene si Europei Sovietice. C numeroase fapte dovedesc c n unele tri si n special n Statele Unite, psihoza rzboiului

167

este sporit prin punerea n practic a unor msuri cu caracter militar si strategic, construirea de noi baze militare, dezvoltarea productiei de armament etc. In sfrsit, Vsinski a propus adunrii o rezolutie prin care cere ca Adunarea s condamne propaganda criminal n vederea unui rzboi ce este dus de cercurile internationale din mai multe tri, n special din Statele Unite, Turcia si Grecia, cu ajutorul rspndirii a tot felul de insinuri prin radio, pres, cinema si declaratii publice, si care cuprinde un apel ftis de a se ataca trile democratice iubitoare de pace ! Etc.etc. n toate chestiunile gsindu-se vinovate trile apusene, mai ales America.Aceeasi agentie Reuter comunic stirea c presedintele Truman de pe bordul vasului Missouri cu care se napoiaz din cltoria n America de sud, a grbit numirea ca ministru de rzboi a lui James Forrestall, misiunea acestuia fiind de a ntri fortele armate regulate depsind chiar programul actual, avndu-se n vedere situatia international.Curtea de Casatie bulgar a respins recursul lui Petkoff, seful opozitiei bulgare, care a fost condamnat la moarte de tribunalul respectiv.Ca urmare a ratificrii tratatului cu Romnia, Comisia aliat de control, instituit pentru executarea sarcinilor armistitiului, prezidat de generalul rus Susaicov, s-a desfiintat. Dar actul va aduce si el vreo modificare n situatia de azi a Romniei ? ;25septembrie47 Ziarele de azi anunt c Nicola Petkoff, fost secretar al partidului agrarian bulgar din opozitie, si acel care n timpul ocupatiei nemtesti din acest rzboi a avut o atitudine de independent, - n urmasentintei pronuntate, prin care a fost acuzat de atentat la siguranta statului ( !), acum pe timpul ocupatiei rusesti, a fost spnzurat n noaptea de luni spre marti. Aceast executie mpotriva unui om considerat nevinovat, si a crui aprare o luaser Statele Unite si Anglia, a nfiorat pe toat lumea;29 septembrie47 Dintr-un articol publicat azi n ziarul Liberalul spicuim aceste cuvinte : Organizatia Natiunilor Unite a crei menire este s mentin si s ntreasc pacea ntre popoare si s devin instrumentul de realizare a colaborrii ct mai strnse dintre mari si mici, a devenit azi tribuna de la nltimea creia se manifest din ce n ce mai mult tendintele de divergent si disociere ntre diferite state reprezentate n Adunarea general si n Consiliul de Securitate .In acealsi ziar gsesc rezumatul unei cuvntri rostit de Churchill la o ntrunire n Londra a partidului conservator al crui sef este. Extragem din aceast cuvntare. Dup ce el a atacat guvernul bulgar pentru executarea lui Nicola Petkoff, a adugat : Lumea ntreag este stupefiat de cderea brusc a Marei Britanii din locul de frunte pe carel dobndise n ceasul cel mai ntunecos al istoriei sale. Cnd acum doi ani am declarat c alegerile generale din 1945 constituiau un dezastru national, nu m gndeam c aceast fraz avea s se confirme att de repede. Nu este nici o singur fatet a vietii englezesti care s nu fi fost

168

atins. Trim n conditiuni mai rele dect cele pe care le aveam n plin rzboi. Ceea ce submarinele germane nu au reusit niciodat s fac, a fost realizat de compatriotii nostrii rtciti si prin incompetenta si aroganta liotei de functionari, a miilor de decrete, a relei administratii a treburilor noastre publice, mari si mici . (Putem spune c aceeasi icoan, dar mult agravat, a situatiei, este si n Romnia) ; 5octombrie47 Cererile Romniei, Bulgariei si Ungariei, de a fi primite n Organizatia Natiunilor Unite, desi sustinute cu vigoare de Rusia, au fost respinse, pentru motivul c guvernele acestor tri nu au ndeplinit obligatiile din tratatul de pace de a da liberttile cuvenite cettenilor. In fata acestei opuneri, sustinut mai ales de Statele Unite si Anglia (Franta nu s-a opus dect pentru Bulgaria din cauza condamnrii lui Petcoff), Rusia a opus dreptul su de veto pentru admiterea Italiei, care astfel nici ea nu a putut fi primit.Dei Bulgaria nu a fost primit ca membru ONU-lui, totusi Statele Unite, pentru ca s poat numi acolo un ambasador care s observe ce se petrece, a recunoscut guvernul bulgar si a numit la Sofia un reprezentant. Se pare c la radio Ankara s-a comunicat c ministrul american numit, abea sosit n Bulgaria, a depus o coroan de flori la mormntul fostului ministru bulgar Petcoff, conamnat de bulgari la spnzurtoare si executat, - dar pe care americanii, englezii si francezii l-au socotit ca pe un mare democrat si au cerut chiar guvernului bulgar s nu execute mpotriva lui sentinta de condamnare la moarte ;20octombrie47 Brazilia si Chile au rupt legturile diplomtice cu RusiaIn alegeriel comunale din Franta, cele mai multe voturi le-au obtinut partizanii geleralului De Gualle. Acesta cere modificarea Constitutiei, dizolvarea Camerii si noi aleger ;20oct47 Organizatia Natiunilor Unite (ONU), cu toat opunerea Rusiei si Poloniei, a numit o comisie care s plece n Grecia pentru a observa cauza evenimentelor militare de acolo.Radio-America a comunicat c Micolaicik, seful opozitiei din Polonia a fugit din tar. De sigur c li se pregtea arestarea, cum s-a petrecut n Bulgaria cu Petcoff si n Romnia cu Maniu, Mihalache si alti fruntasi politici ai partidului national trnesc.Radio-America a transmis seara, n limba romn, cuprinsul unui articol aprut n ziarul New York Times care descrie starea politic si economic din trile ocupate sau nfeudate Rusiei. Rusii urmresc n aceste tri nu numai completa robie, dar si srcirea si mizeria. Romnia, spune autorul articolului, era nainte de rzboi grnarul Europei si furnizorul unei mari cantitti de petrol. Acum rusii care o ocup ridic absolut tot ce pot ridica, lsnd populatia prad foametii, frigului, mizeriei.In dimineata zilei de duminic 2 noiembrie Radio-Londra a anuntat o victorie covrsitoare a candidatilor partidului conservator de sub sefia lui Churchill, n alegerile comunale. Se pare c englezii s-au sturat de guvernarea laburist. Succesul

169

acesta se crede c va avea repercursiuni n viata politic a Angliei.Acest rezultat, pus n legtur cu rezultatul alegerilor comunale din Franta, care au dat oarecari majoritti generalului De Gaulle, arat c n trile apusene ale Europei, politica se dirijeaz spre dreapta ;5 noiembrie47Asear radio-Romnia a anuntat c Mocolaicik, seful partidului trnesc din Polonia, care a fugit zilele trecute din tara lui, (se pare c prin un avion militar englez) a sosit la Londra. Aceast sosire fiind anuntat n Camera Comunelor de ministrul de externe englez, deputatii reactionari, cum i numeste agentia (rus) se transmite stirea, au aplaudat clduros. (Iat dar guvernul englez nu numai c a salvat poate de la moarte pe acela ce care ea singur l sftuise acum 2 ani s plece din Londra unde se afla, la Varsovia, pentru a ncerca o ntelegere de guvernare cu partidul comunist polonez si cu celelalte partide, dar a si fcut cunoscut faptul Camerii Comunelor care reprezint Anglia ntreag, si care l-a aprobat cu aplauze. Iat o atitudine si mai categoric mpotriva guvernelor comuniste conduse de Rusia, care urmresc prin orice mijloace desfiintarea opozitiei). Un fapt semnificativ n Anglia, dup o informatie transmis de agentia Rador si publicat de Adevrul de azi, este acesta. Un proiect de lege depus de guvernul englez n Camera Comunelor, referindu-se la extinderea controlului asupra dirijrii minii de lucru, a fost respins de Camer cu mare majoritate. Dup esecul din alegerile comunale, iat c guvernul si vede acum respinse nsisi proiectele sale, de ctre deputati din care multi trebuie s fie laburisti, cci numai asa s-a putut obtine o important majoritate ;9noiembrie47 Ziarele de ieri si de azi au publicat discursul rostit de Molotov la Moscova, cu ocazia mplinirii a 30 de ani de la revolutia rus. Dup ce a artat uriasele progrese obtinte prin sistemul comunist, vorbitorul, cu o violent putin obisnuit, a atacat pe impreialistii si provocatorii de rzboi care sunt Statele Unite si Anglia. Un purttor de cuvnt al guverului angelz a deplns atitudinea ministrului de externe rus tocmai acum n preajma deschiderii conferintei celor patru ministri de externe (25 noiembrie) n vederea ncheierii tratatului de pace cu Germania si Austria. Astsear Radio-America a transmis urmtoarele stiri. a) In marile ziare americane New York Times si New York Herald Tribune, s-a reprodus la locul de cinste portretului marelui patriot romn Maniu, s-a fcut un istoric al vietii sale, si s-a artat c el si colaboratorii si sunt astzi nchisi si judecati pentru c nu au nteles c fat de Rusia s renunte la principiile lor de libertate si indepenent. b) C membrii ai opozitiei din diferite tri suspuse autorittii ruse, care nu au fost nc condamnati, caut s fug din trile respective, pn nu e prea trziu. (Acum cteva zile a fugit din Ungaria seful unui partid independent ; n Slovacia au fost arestati numerosi oameni politici). c) O companie de

170

soldati unguri a trecut granita Austriei, predndu-se autorittilor engleze. (Se spune c acesti soldati, mpreun cu altii, urmau s fie trimisi n Rusia pentru instructie).In sfrsit, radio-America mai transmite stirea c generalul Rdescu, care a fugit din Romnia, s-a aflat pn acum n Portugalia, a sosit de curnd la New York, unde a avut convorbiri cu oamenii politici si cu reprezentantii diferitelor ziare.Dup cum se stie, americanul Henry Wallace si oameni politici din diferite tri, cum e acel deputat englez care se numeste Ziliacus, sau seful comunistilor francezi, Duclas, sau altul, nu numai n trile lor ; dar chiar cnd se duc n strintate, critic actiunea guvernelor lor, numindu-le imperialiste si atttoare la rzboi, ntocmai cum o face Molotov sau orice om politic ori ziar comunist rus ; si totusi acesti oameni se napoiaz n trile lor, rmn liberi si continu mai departe lupta lor pe aceeasi tem. In fata acestei situatii s-a pus si se pune mereu ntrebarea : oare, dac ar face aceasta un rus si asa mai departe cu toate trile desub autoritatea Rusiei, ar putea el s vorbeasc mult vreme ? Si dac ar vorbi n stintate, se va mai putea el ntoarce n tar, si ce se va ntmpla atunci cu el ? ; 17 noiembrie47 Cu toat opunerea Rusiei, Poloniei, Cehoslovaciei si Iugoslaviei, Adunarea general a ONU-lui a admis nfiintarea unei Mici adunri , care s lucreze n timpul cnd Adunarea general nu poate lucra. Prin aceast Mic adunare se tinde a se anihila dreptul de veto al marilor puteri ; de care a uzat de attea ori Rusia n Consiliul de securitate ; fcnd imposibil luarea unor deciziuni. Delegatul rus la ONU, Vsinski, fiind invitat de curnd la o serat a ziaristilor americani, iat ce a gsit de cuviint s spun ntr-o cuvntare : c dup cum e sigur c soarele va rsri n fiecare zi, tot astfel e sigur c comunismul se va ntinde n lumea ntreag ; c dup cum soarele apune, tot astfel va apune forma de Societate capitalisto-imperialist apusean ! Dac la aceast cuvntare alturm cuvintele spuse la Moscova de ctre Molotov, cu ocazia aniversrii revolutiei ruse, si anume c toate drumurile duc la comunism, ne putem face o idee de ncrederea si de ndrzneala pe care o au acesti oameni.In Franta si Italia izbucnesc mereu greve. Comunismul lucreaz. Guvernele respective si dau osteneala s tin n fru pe muncitorii aflati la ordinele sefilor sindicalisti ;24noiembrie47 Generalul Marshall ; la deschiderea Congresului american, chemat n sesiune extraordinar pentru a aproba un mprumut trilor din Europa de vest (cci noi si trile nglobate Rusiei nu primim mprumut de la imperialistii americani, cci prin aceasta ni s-ar stirbi independenta si ne-ar face robi ai dolarului !), a spus ntre altele rspunznd lui Molotov care imput americanilor si englezilor tendinta spre imperialism, urmtoarele : Cine e imperialist ? Statele Unite care au fcut cheltuielile enorme din timpul rzboiului, ajutnd si pe rusi cu bani si

171

armament, pentru ca astfel s fie nvinse Germania si Japonia care tindeau spre o preponderent n lume, si care dup rzboi a recunoscut independenta Filipielor si alte colonii ale Statelor Unite, sau imperialisti sunt rusii care dup ce au nglobat n teritoriul lor sute de mii de chilometrii ptrati (Trile Baltice, o parte din Finlanda, o mare parte din Polonia, Basarabia etc.) si 20 milioane de oameni, si-au ntins stpnirea si asupra trilor din rsritul Europei, crora ei le impun vointa lor ? In ziua de joi 20 noiembrie a avut loc la Londra ceremonia cstoriei principesei Elisabeth, mostenitoarea tronului, cu locotenentul Mountbatten, nltat la rangul de Duce de Edinburg. Cu toate dificulttile n care Anglia, ca si ntreaga lume, se afl, a fost o nunt ca n povesti. Poporul englez a tinut s vad si s ia parte din tot sufletul la acest eveniment () Guvernul Ramadier, n fata situatiei, a demisionat.(Sunt n Franta peste 500.000 muncitori n grv. Comunistii lucreaz intens). Presedintele Republicii Franceze a nsrcinat pe socialistul Leon Blum cu formarea guvernului. Acesta prezentndu-se la Camer, care trebuie s-si dea agrementul, nu a obtinut majoritatea cerut de constitutie, pentru ca astfel s poat forma guvernul. A fost nsrcinat atunci Robert Schuman, fost ministru de finante (socialist ?), care n sfrsit, smbt, a reusit s obtin majoritatea n Camer.Si toate acestea se ntmpl n Franta si n ajunul Conferintei de la Londra, a celor 4 ministri de externe, n vederea ncheierii pcii cu Germania si Austria, conferint care se deschide marti 25 noiembrie, si de care depinde viitorul omenirii ! Si Franta se mai plnge c se afl n mari dificultti financiare si economice, pe care ns singur si le face. Ea se gseste acum cam n aceeasi situatie cum se gsea nainte de a fi atacat de germani n 1940, si cnd a fost ocupat n timp de 3 sptmni. Impresia pe care o face azi aceast tar e detestabil.Si n timp ce Franta, ca si Italia, unde numrul comunistilor e destul de important, lucrtorii abuzeaz de libertatea si dreptul de grev, pentru a pune n pericol existenta Statului, n Rusia, ca si n trile ocupate de ea, nu exist greve. Deci ? Pentru c acolo dac cineva ar ncerca s fac grev, ar fi suprimat, si n orice caz grav pedepsit. Atunci de ce s nu li se aplice grevistilor din Franta regimul comunist, pe care ei l admir att de mult si vor s-l adopte, interzicndu-li-se orice veleitate de grev ? 25noiembrie47 Ministrii din guvernul nou format de ctre Robert Schuman n Franta sunt mai mult din partidele de dreapta (M.R.P., S.T.I.O. etc.)Ziarul Adevrul de azi crede c acest guvern pregteste venirea la putere a generalului De Gaulle : acelasi ziar prevede ns ca posibil si un rzboi civil n Franta, provocat de extrema stng (comunistii) care vor s mpiedice guvernarea dreptei, si ca dovad c un asemenea rzboi ar putea surveni, e faptul c numrul grevistilor n

172

Franta a ajuns la 1 million. (Sunt n grev si lucrtorii sin functionarii cilor ferate, din care cauz multe trenuri nu mai circul). Ziarul adaug c de la 1871 niciodat n Franta nu s-a gsit ntr-o situatie mai grea; 6 decembrie47 La posturile de radio si n ziare, situatia din Franta se prezint mereu grav. Se afl n grev peste 2 milioane de lucrtori si functionari ai statului, care nu vor s reia lucrul, cu toat legea votat. S-au adus n Franta si trupe coloniale pentru tinerea ordininei. In Italia, pe lng grevele deja anuntate, se anunt la Roma o grev general pentru marti. Dup cum se vede extrema stng d acum lupta decisiv n cele dou tri. Cine va iesi nvingtor ? De soarta celor dou tri atrn si soarta noastr.Conferinta la Londra a celor 4 ministri de externe deschis la 25 noiembrie, n vederea ncheierii pcii cu Austria si Germania, nu a ajuns pn acum la nici o ntelegere. Si lumea, n mizerie si suferint, asteapt mereu de attia ani, mereu ns fiind deziluzionat ; 12 decembrie47 Un diferent destul de grav a intervenit zilele acestea n Franta si Anglia. Cu ctva timp nainte, n urma unor dispozitii luate de guvernul francez, un numr mare de politisti narmati, avnd cu ei si dou tancuri, au ptruns n lagrul unde erau adunati pentru repatriere numerosi cetteni sovietici aflati n Franta, si unde se pare c s-au operat arestri sub nvinuirea de amestec n tulburrile din Franta. Se aflau atunci n Franta si membrii unei misiuni sovietice, trimisi pentru a organiza repatrierea. Doi din acesti membrii au fost acuzati de activitate subversiv ndeptat mpotriva Frantei. Guvernul francez, n urma constatrilor fcute, a suspendat activitatea misiunii sovietice si a adus aceasta la cunostinta guvernului sovietic printr-o not diplomatic. Drept rspuns la aceast not, guvernul sovietic rspunde c acuzatia de activitate subversiv mpotriva Frantei, adus celor doi membrii ai misiunii sovietice este considerat de guvernul sovietic drept o calomnie infam inventat de guvernul francez pentru a justifica actele arbitrare mpotriva cettenilor sovietici la Beauregard . Ca urmare, spune nota mai departe, guvernul sovietic a dat ordin membrilor misiunii sovietice de repatriere s prseasc Franta, si cere ca membrii misiunii franceze de repatriere aflati n Uniunea Sovietic s prseasc imediat teritoriul Uniunii Sovietice . In acelasi timp, Rusia a ncetat negocierile comerciale cu Franta :14decembrie47 Vineri a avut loc la Londra ntre cei 4 ministri de externe, ntruniti pentru ncheerea pcii , o discutie de o violent neobisnuit. Dup cum transmite radioLondra, Molotov a adresat celorlalti ministri cuvinte pe care acestia le-au calificat ca jignitoare. A rspuns Marshall n cuvinte drastice. Se pare c acest schimb de cuvinte a fost determinat de cererea Rusiei de a se prevedea n tratatul de pace cu Germania despgubiri n valoare de 10 miliarde dolari, pe care Germania s fie obligat s-i plteasc

173

Rusiei. Ceilalti ministri de externe au fost de prere s se renunte la despgubiri, cci numai astfel se poate reface Germania. De altfel ce sa putut ridica pn acum din Germania, reprezint o bun parte din despgubiri.Pentru ca spiritele s se calmeze, s-a amnat reluarea convorbirilor peste dou zile, adic luni ; 16 decembrie47 Azi la ora 2 radio-Bucuresti a comunicat c ieri la Londra generalul Marshall, ministrul de externe al Statelor Unite a cerut ca Conferinta celor 4 ministri de externe ntruniti acolo pentru pacea cu Germania si Austria s ia sfrsit, ntruct ministrii respectivi nu por ajunge la o ntelegere. In consecint, conferinta s-a nchis fr a se mai fixa un nou termen pentru ntlnirea celor 4 ministri de externe. Ce va urma acum ? ; 25dec47 Partizanii greci au format un guvern separat, se crede c n Albania, dup cum comunic Radio-Londra. ;

Rezistenta :8 noi.45 o multime imens a fost azi pe Calea Victoriei pentru a manifesta n fata Palatului Regal, artndu-si simpatia fat de Rege. Au fost cetteni de toate vrstele, ncepnd de la elevi de scoal (pentru care se trimisese ordin s fie tinuti n scoli azi, n ziua de Sf. Mihail), studenti, oameni maturi. Pentru a mpiedica aceast manifestatie de simpatie, guvernul a pus coloane de soldati, care ns au fost rupte de multime si, pentru a risipi multimea, au trimis autocamioane cu agenti comunisti care mergeau repede prin mijlocul multimii. Cettenii, amenintati s fie clcati si indignati la culme, au rsturnat autocamioanele n strad si le-au dat foc. Din Ministerul de Interne din fata Palatului Regal s-au tras gloante n cei care manifestau ; au fost morti si rniti, dar nimeni nu s-a retras. Au fost, de asemenea, btuti de multime ctiva comunisti care pronuntau cuvinte injurioase la adresa Regelui. La manifestatie au luat parte si numerosi ofiteri si invalizi, si au fost prezenti ofiteri englezi si americani care simpatizau cu aceast miscare, lund fotografii si filmnd diferite scene. Un colonel american, fiind ridicat pe umeri de studenti, a luat de la o persoan din multime un mic steag si, ridicndu-l, ncuraja pe manifestanti.Lumea s-a sturat si, n disperare, nfrunt moartea. Au fost arestate numeroase persoane din multime si duse la politie Citind ziarele lor si vznd scandalul pe care-l fac, dac nu ai sti cum stau lucrurile, ai crede c multimea care s-a dus n fata Palatului Regal pentru a-si manifesta simpatia fat de Rege (care nu mai are raporturi cu guvernul si, deci, a devenit indezirabil si pentru rusi), a mers acolo numai ca s omoare si s dea o lovitur democratiei pe care acest guvern pretinde c au ntronat-o.

174

In realitate nu s-a avut n vedere dect o manifestatie pasnic, ns manifestantii au fost provocati de autobuzele, conduse de comunisti, ce treceau prin mijlocul multimii, voind s calce pe cei care manifestau, si de alti indivizi care strigau Jos regele . Si ei vorbesc de cei ctiva morti de ai lor n acea busculad, fr a vorbi de mortii mult mai numerosi din multimea manifestantilor, doborti de gloantele soldatilor din divizia zis Tudor Vladimirescu , format n Rusia, si de care acum guvernul se serveste, gloante trase de la Ministerul de Interne, din fata Palatului Regal, unde se afla ministrul de Interne, Teohari Georgescu, din gruparea comunist, si fr a vorbi de studentii si elevii de liceu ce au fost arestati cu acea ocazie, dusi la acel minister si torturati n mod slbatic; 19 noi. manifestatiei fcut n fata Palatului Regal n ziua de 8 noiembrie, pe care se vede c rusii au considerat-o ca un gest de nemultumire la adresa lor, autoritatea militar rus din Romnia a nceput o serie de acte : au oprit ca n Bucuresti sau n alte prti ale trii s mai fie transportat petrol (din propriile surse ale trii), tot petrolul obtinut fiind ndreptat spre Rusia ;din putinele vagoane ce se lsaser pentru nevoile trii s-au mai luat, cu pretextul c au nevoie de ele, uneori descrcndu-se de continutul lor (cartofi si alte alimente), care a fost aruncat fr mil ; 24 noi. Radio America a comunicat zilele trecute c n tulburrile de la 8 noiembrie n Romnia provocatori au fost comunistii ;10mai46Crv Ziua de 10 mai a fost un prilej pentru populatie de a face manifestatii entuziaste pentru rege si, deci, indirect mpotriva regimului de azi. Ct de mult se teme acest guvern de manifestatii din care s rezulte c nu se bucur de nici o simpatie n popor, rezult din urmtorul fapt : a dat ordin ca toti elevii din scolile secundare s se gseasc ieri la scolile lor respective, de unde s li se dea drumul abia la ora 1, adic dup parad. Dar, ntr-o solidaritate impresionant, toti acesti elevi iesind din scoli la ora 1, purtnd portretul regelui, au fcut o manifestatie entuziasc pentru Rege n fata Prefecturii de judet. ;Cluj toate faculttile din Cluj s-au nchis pn la toamn din cauz c studentii nu voiau s nceteze greva.In ziua de 10 mai, studentii, aproape n unanimitate, au manifestat pentru rege, acoperind cu strigtele lor pe cele ale ctorva partizani ai guvernului care manifestau pentru guvernul de larg concentrare democratic Groza. Ori, aceast manifestatie a studentilor a fost considerat ca ndeptat mpotriva regimului. La sfrsitul lunii mai, ca o rzbunare si pedeaps, lucrtorii comunisti de la Dermata si ctiva ceferisti, sprijiniti de guvern, au atacat si devastat complet marele si frumosul cmin studentesc Avram Iancu din Cluj, sprgnd totul n calea lor, dnd foc si silind astfel pe studentii ce locuiau acolo s fug dezbrcati. Sunt pagube de sute de milioane. Am vzut fotografiile de interior si de afar ale cminului devastat, publicate de un ziar liberal ce

175

apare la Cluj. O cercetarea la fata locului s-a fcut si de doi ofiteri americani, care si ei au luat fotografii. Studentii s-au pus n grev, cernd s fie pedepsiti cei vinovati de acest atac criminal, s se plteasc despgubiri, s fie nlturati rectorul universittii si doi decani, toti 3, comunisti (ceilalti profesori nu sunt partizani ai guvernului si, ca senat universitar, s-au ntrunit si au protestat printr-un proces verbal, publicat si el de aceeasi gazet). Aceast stare de lucruri, precum si faptul c manifestatiile pentru Iuliu Maniu sunt acolo foarte puternice, au determinat guvernul s nchid faculttile ; 9-14iun46 :s-a publicat prin ziare si s-a auzit si pe cale particular, de cele ntmplate la Craiova n ziua venirii primului ministru, Groza.din cauz c un grup de tineri au strigattriasc regele si armata sa(acei care fac astfel de manifestatii si nu strigtriasc guvernul Groza si armata poporului , armat care e format din diviziile Tudor Vladimirescu si Horia, Closca si Crisan, instruite n Rusia si care sunt privite cu ochi bnuitori de marea majoritate a populatiei, sunt considerati ca dusmani ai regimului), comunistii ce se aflau la clubul lor din str. Unirii au nceput s trag cu revolverele pe fereastr de la etaj, rnind pe mai multi dintre manifestanti si omornd un ofiter rus. Cu toate c nu mai exist) nici o ndoial c s-a tras de pe fereastra clubului comunist, cci toti cei ce se aflau atunci n apropierea locului au vzut totusi guvernul pune faptul n sarcina tinerilor manifestanti, care nu au avut revolvere, - pe care i-au arestat si trimis n judecat, voind s implice cu orice prt si conducerea partidului national trnesc din Craiova. Toate aceste fapte, ca si cele petrecute zilele trecute mpotriva fruntasilor liberali, rniti cu arme si cu bte, produc n sufletul populatiei o mare revolt.In Tr. Severin, ca si n Craiova, e mult armat rus; si aici, ca n toat tara, lumea se plnge de aceast ocupatie strin ce face ca omul s se simt robit, si stinghereste price munc si avnt ; 16 iunie46Asear a venit de la Cluj nepotul nostru, Nicu, nscris acolo la Facultatea de Drept. Ne aduce vestea c toate faculttile din Cluj s-au nchis pn la toamn din cauz c studentii nu voiau s nceteze greva ce proclamaser cu vreo 15 zile nainte. Iat cum s-au petrecut lucrurile. In ziua de 10 mai, studentii, aproape n unanimitate, au manifestat pentru rege, acoperind cu strigtele lor pe cele ale ctorva partizani ai guvernului care manifestau pentru guvernul de larg concentrare democratic Groza. Ori, aceast manifestatie a studentilor a fost considerat ca ndeptat mpotriva regimului. La sfrsitul lunii mai, ca o rzbunare si pedeaps, lucrtorii comunisti de la Dermata si ctiva ceferisti, sprijiniti de guvern, au atacat si devastat complet marele si frumosul cmin studentesc Avram Iancu din Cluj, sprgnd totul n calea lor, dnd foc si silind astfel pe studentii ce locuiau acolo s fug dezbrcati. Sunt pagube de sute de milioane. Am vzut fotografiile

176

de interior si de afar ale cminului devastat, publicate de un ziar liberal ce apare la Cluj. O cercetarea la fata locului s-a fcut si de doi ofiteri americani, care si ei au luat fotografii. Studentii s-au pus n grev, cernd s fie pedepsiti cei vinovati de acest atac criminal, s se plteasc despgubiri, s fie nlturati rectorul universittii si doi decani, toti 3, comunisti (ceilalti profesori nu sunt partizani ai guvernului si, ca senat universitar, s-au ntrunit si au protestat printr-un proces verbal, publicat si el de aceeasi gazet). Aceast stare de lucruri, precum si faptul c manifestatiile pentru Iuliu Maniu sunt acolo foarte puternice, au determinat guvernul s nchid faculttile. ; 5sept46 n vreme ce rusii acuz pe englezi (care declar c alegerile n Grecia au fost libere), la noi n tar guvernul sprijinit de rusi face aproape imposibil orice manifestatie a opozitiei. Ieri, ziarul Liberalul a aprut publicnd, n locul articolului de fond din prima pagin, o dare de seam sportiv. Articolul ce trebuia tiprit acolo a fost complet nlturat de cenzur. In interiorul ziarului, redactia si cere sucuze c apare sub aceast form (nu poate spune nici mcar c a fost cenzurat) din cauz de fort major.ntruniri ale opozitiei sunt aproape imposibile;cnd oamenii reusesc s se adune,elemente comuniste narmate risipesc adunarea care nu se poate apra cu minile goale; 9mai47 Guvernul romn a luat dispozitia ca ziua de 10 Mai de mine s fie srbtorit ntr-un cadru restrns. La scoli elevilor li se vor tine cuvntri de ctre profesori asupra nsemnttii zilei. Ei nu vor fi scosi ca altdat s defileze. Msura e desigur folositoare guvernului, cci elevii ar ncepe s manifesteze cu entuziasm pentru rege, ceea ce ar fi un atac indirect mpotriva guvernului si ocupantilor rusi. Astzi este srbtoarea Zilei Victoriei . Poporul romn, ca si alte popoare, ar putea spune acestei zile : ziua care a adus cele mai aspre njosiri, lipsuri si robia. Cci ea nu a scpat lumea de o tiranie dect pentru a aduce alta mult mai grea. ; 8august47 Radio Ankara a anuntat c au mai sosit n Trucia nc 11 romni, 6 civili si 5 ofiteri, fugiti acolo din Romnia cu avianele. (Deci cu toate msurile ce s-au luat de guvern pentru supravegherea avioanelor, au mai putut fugi din tar).De la atelierul militar de lng locuinta noastr din Craiova, au disprut doi prizonieri germani, care plecnd au spus camarazilor c vor cuta s ajung n tara lor, ceea ce ns pare putin probabil ;4noi47 Acum n urm au fost chemati la prefectur preotii din oras, si li s-a dat ordin, ca n biseric, la sfrsitul slujbei religoase, s tin o cuvntare n care, de asemenea, s condamne actiunea partidului national trnesc si a sefului su. Aceasta a adus o adevrat consternare n rndurile preotilor. Unul din ei (preotul Gronea) a ndrznit s spun c o asemenea cuvntare n biseric ar fi nepotrivit cu rolul crestinesc al bisericii, si c n orice caz, dac preotimea ar primi

177

un ordin scris de la sefii bisericesti, n acest sens, ar fi nevoit s se supun. Att i-a trebuit acelui preot, cci plecnd acas, a gsit la poart agenti politienesti, care l-au dus la politie si la nchisoare, unde se afl si azi de dou sptmni, mpreun cu cu numerosi alti detinuti politici, nchisi fr vin, care la puscria din Craiova mor de foame si de frig ; Polit.ext :5apr46 guvernul romn a rupt relatiile diplomatice cu guvernul Franco al Spaniei 297 ; 7iun46 Conferinta celor 4 ministri de externe de la Paris pentru ncheirea pcii, nu s-a fcut nici mcar un pas nainte.Dezacordul este complet n ce priveste coloniile Italiei, Triestul, Dunrea etc. Situatia este caracterizat de Bevin, ministrul de Externe al Angliei : Felul n care mergem actualmente mi se pare aproape o fars 324 ; aug46attea cauze ce aduc dezolarea n sufletele noastre : pe capul nostru rusii care ne iau toat vlaga, ntrzierea ncheierii pcii, seceta.Toat lumea parc e bolnav. De nicieri o veste bun, o raz de sperant pentru un viitor mai apropiat.n tratatul de pace cu Romnia se va trece clauza c armatele sovietice nu se vor retrage dect atunci cnd marile puteri se vor ntelege n privinta statutului Austriei, tar din care o mare parte e ocupat de armata rus 335 ; 13aug46In cuvntarea sa, tinut marti n fata Conferintei de pace de la Paris, Ttrscu, ministru de externe n actualul guvern, a expus punctul de vedere al Romniei privitor la tratatul de pace, n sensul cum ntelege guvernul actual acest interes. El a artat sacrificiile fcute de armata romn dup 23 august 1944, n rzboiul mpotriva armatei germane si ungare, n baza crora crede c Romnia are dreptul de a cere s fie considerat ca cobeligerant ; a sustinut dreptul Romniei de a cere despgubiri Germaniei si Ungariei ; n privinta clauzelor economice si acelea ce se ocup de restituiri si reparatii, dnsul e de prere c ele contin pentru Romnia sarcini foarte grele pe care nu le-ar putea satisface ; c, de asemenea, clauza proiectului de tratat prin care se impune Romniei o mare reducere a fortelor armate e departe de a oferi echivalentul contributiei romnesti la efortul comun n perioada final a rzboiului, poporul romn e recunosctor puterilor aliate care au declarat nul si neavenit Dictatul de la Viena n privinta Transilvaniei de nord ce revine Romniei.Ministrul de externe al Romniei, ns, nu a spus un singur cuvnt asupra ocuprii Basarabiei si Bucovinei de nord de ctre rusi, cu un an nainte de a i se declara rzboi de ctre Germania. O elementar datorie l obliga s ridice aceast chestiune n fata conferintei, cu att mai mult cu ct, n iulie 1940, el a tiprit o brosur intitulat Evacuarea Basarabiei si Bucovinei de nord , n care nftiseaz un istoric al rpirii acestor provincii romnesti si n care, ca ncheiere, spune : Trecutul nostru st mrturie c actele de cotropire svrsite mpotriva neamului nostru

178

n-au lsat urme durabile pe pmntul romnesc si ntreaga istorie ne-a nvtat c procesele deschise prin forta asupririi nu se sfrsesc dect prin triumful dreptului, iar izbnzile silniciei nu au fost dect popasuri trectoare care au pregtit izbnda cea de pe urm a Drepttii . Ei bine, era cazul acum, conformndu-se intereselor Romniei si prerilor lui de altdat, s cear Conferintei de pace s hotrasc retrocedarea provinciilor rpite. Sau, dac nu o putea face, era de datoria lui s lase altora rspunderea renuntrii Romniei la drepturile ei;28aug46 : Ziarul Liberalul de azi reproduce fr comentarii o parte din declaratiile fcute ziaristilor, la Paris, de ministrul romn Gheroghiu-Dej, aflat la Paris ca membru al delegatiei romne de pace. Acest ministru romn a calificat drept ridicole zvonurile dup care Uniunea Sovietic ar mai retine un mare numr de prisonieri romni si a tgduit cu toat tria c Uniunea Sovietic ar exercita vreo presiune asupra treburilor interne ale Romniei, nici mcar ntr-un sigur caz, a spus dnsul, nu a intervenit vreodat guvernul sovietic n politica noastr intern ; In sedinta Comisiei politice si teritoriale pentru Romnia,trecnd la discutarea memoriului Romniei prin care se propune schimbarea datei intrrii n rzboi a Romniei, de la 12 sept. (prevzut n proiectul de tratat al ministrilor de Externe), la 24 august, cum a fost n realitate (ziua aceasta s-a si srbtorit n Romnia, de fat fiind si reprezentantii Rusiei, Angliei, Statelor Unite etc.), delegatul Ucrainei lund cuvntul a declarat c amendamentul romn nu este conform adevrului si propune respingerea lui !!Cererea romneasc a fost deci respins de comisie. 31aug46Se spune c, dup expozeul fcut de ministrul romn Ttrscu la Conferinta de pace de la Paris, studentii romni din capitala Frantei i-au fcut o manifestatie ostil pentru c nu a formulat cereri de retrocedarea Basarabiei si Bucovinei de nord, rpit romnilor n 1940 de ctre rusi n modul cunoscut .; n fata Comisiei teritoriale pentru tratatul cu Romnia, a fost ascultat delegatul Ungariei n pretentiile formulate de Ungaria asupra unei prti din Ardealul de nord, pretentie care, n cele din urm, a fost redus la 2.000 km ptrati, n care se cuprinde Oradea Mare si Aradul. Dup el a fost ascultat si delegatul Romniei, Ttrscu. Dup dezbateri destul de lungi, n care s-au exprimat si preri favorabile Ungariei, pretentia ungar a fost respins ;6oct46 Ion Mihalache, fruntasul nationaltrnist, nedemn de a fi alegtor si de a fi ales,ca motiv c ar fi cerut s fie trimis ca voluntar n rzboiul mpotriva Rusiei. Cel nlturat a protestat nDreptateaartnd c nu a cerut s fie primit ca voluntar n rzboi, ci a fost chemat, punndu-i-se n vedere s treac la statul major al armatei;c el,ns,pentru anume motive,nevoind s fac servicii la statul major, a cerut s fie trimis pe frontul de lupt 23oct46 s-a deschis la Washington conferinta Organizatiei Natiunilor Unite (ONU).

179

Presedintele Truman a rostit o cuvntare n care, ntre altele, a evocat cele 4 libertti esentiale formulate de Charta Atalnticului : libertatea cuvntului, libertatea religiei, eliberarea de suferint, eliberarea de team n primul rnd teama de rzboi) ; 29iunie47Acum cteva zile, ntr-o dup amiaz, n strada V. Alecsandri, fost Neptun, din Craiova, s-a auzit pn la mare ditant un strigt, un rcnet urias, iesind ca din sute de piepturi : erau detinutii politici, din partidele de opozitie, adusi din diferite prti ale trii si nchisi la penitenciarul din Craiova, din ordinul guvernului care conduce astzi tara romneasc. Ei si strigau durerea si indignarea, cernd s nu fie lsati s moar de foame si s li se dea libertatea care le-a fost rpit fr nici o vin. Oamenii care i-au putut auzi au fost foarte emotionati, unii din ei au spus c nu au putut dormi noaptea gndindu-se cu indignare la nedreptatea ce s-a fcut acestor oameni : Va avea oare Dumnezeu grije s pedepseasc pe cei care-si bat joc de libertatea si viata unor oameni nevinovati ? ; 6dec47 Un fapt semnificativ s-a petrecut acum cteva zile, anuntat de posturile de radio strine. Ministrul Romniei la Londra, Constantinescu, numit n urma demisiei fostului ministru la Londra, Franasovici, partizan al lui Ttrscu, a demisionat si el la scurt timp dup numire si sosirea lui la Londra, declarnd c nu e de acord cu politica pe care o duce guvernul romn ;10 decembrie47 Primul ministru iugoslav, Tito, dup ce a fost la Sofia pentru a ntoarce vizita pe care primul ministru bulgar, Dimitroff, a fcut-o la Belgrad, s-a dus n acelasi scop si la Budapesta. Aceste 3 state au ncheiat asa numite pacte de prietenie si ajutor mutual , prin care, dup cum s-a explicat azi de dimineat la radioBucuresti, numitele tri si vor da ajutor si cu armele, n cazul vreunei agresiuni strine. E vorba ca Tito s vin n acelasi scop si n Romnia. Din cele de mai sus se desemneaz opozitia dintre apus si rsrit.In Franta, Confederatia General a Muncii a dat ieri ordin de ncetarea grevelor. Dup cum se vede, legile votate n parlamentul francez mpotriva grevelor si msurile luate, au avut un bun efect. De altfel, nainte ca acea confederatie s dea ordinul de reluarea lucrului, o mare parte din muncitori si functionari se ntorseser deja la lucru. Guvernul a acordat un oarecare spor de salariu muncitorilor, dar a refuzat s admit cererea lor de a se da asigurri ca salariile s fie revizuite din 3 n 3 luni, a refuzat de asemenea s pun n libertate pe cei arestati si s modifice vreo dispozitie mpotriva grevelor ; Prizonieri la rusi : 28aug46Ziarul Liberalul de azi reproduce fr comentarii o parte din declaratiile fcute ziaristilor, la Paris, de ministrul romn Gheorghiu-Dej, aflat la Paris ca membru al delegatiei romne de pace. Acest ministru romn a calificat drept ridicole zvonurile dup care Uniunea Sovietic ar mai retine un mare numr de

180

prisonieri romni si a tgduit cu toat tria c Uniunea Sovietic ar exercita vreo presiune asupra treburilor interne ale Romniei, nici mcar ntr-un sigur caz, a spus dnsul, nu a intervenit vreodat guvernul sovietic n politica noastr intern 6oct46 Astzi am avut ocazia s stau de vorb cu cpitanul Dragomir, fcut prizonier timp de 2 ani n Rusia si ntors de curnd din cauz de boal. Spunea c au mai rmas multi prizonieri n Rusia. C ofiterii romni prizonieri, ca si cei germani, erau obligati s munceasc. Au crat cu spinarea mrfuri n porturi, n gri. Au tras la plug n locul vitelor, cte 16 prizonieri la un plug etc. etc;

1944 ARMISTITIUL Joi, 24 august. In dimineata zilei de smbt 12 august, mpreun cu sotia mea si cu cocoana Margareta am plecat cu trsura la PlenitaIn zilele urmtoare am asistat la treieratul grului, orzului, mazrii, la conacul nostru de la Crng. Recolta peste tot e foarte multumitoare. S-a obtinut gru ntre 70 si 90 dublidecalitrii la pogon (rareori mai putin). Agricultorii nu au ns cui vinde recolta. Astzi 24 august ne-am ntors la Craiova cu aceeasi trsur. n rsptimpul acesta de 12 zile s-au ntmplat multe evenimente. Adeseori, n timpul zilei si al noptii, au trecut avioane maericane si engleze care au bombardat din nou Ploestii si Valea Prahovei, apoi Trgoviste, Slatina etc. S-au aruncat si asupra Craiovei, n apropiere de gar, 8 bombe. 181

Anglo-americanii au debarcat trupe si n sudul Frantei, unde acum se dau lupte. In nordul Frantei, trupele acelorasi state au naintat mult n Normandia si Bretania, iar alaltieri, marti, au intrat n Paris. Cu trupele engleze si americane veneau si trupe franceze din armata generalului de Gaulle. Armata rus a nceput ofensiva pe frontul nostru si dup un atac cu trupe si forte numeroase au naintat ocupnd Iasii si numeroase alte localitti. In fata acestei situatii, dup cum s-a comunicat azi-noapte la radio, Regele Mihai a luat conducerea statului din mna maresalului Antonescu, numind un nou guvern compus mai ales din militari. Seful guvernului a fost numit generalul de corp de armat, C-tin Sntescu. Din guvern fac parte si Iuliu Maniu, C-tin Brtianu, Lucretiu Ptrscanu (comunist) si T. Petrescu (social democrat). Att Regele ct si noul guvern au dat cte o proclamatie ctre tar. Prin proclamatie se spune c pentru salvarea trii s-a gsit necesar iesirea din alianta cu Axa si imediata ncetare a ostilittilor cu Aliatii. Se mai spune n apel c Natiunile Unite (Rusia, Statele Unite, Anglia) ne-au garantat independenta si ne-au recunoscut nedreptatea Dictatului de la Viena prin care Transilvania ne-a fost rpit.

182

Se vede, desigur, c germanii nu ne-au mai putut da ajutor. Ce vor face ei acum, nu stim. Stim ns c conditiile ce ne vor fi impuse de Rusia nu vor fi usoare. Smbt, 26 august. Pentru a vedea Proclamatia ctre tar a Regelui Mihai, Declaratia Guvernului si lista noilor ministrii, atasez aici foaia respectiv din ziarul Ecoul , singurul venit azi la Craiova din Bucuresti. Drept rzbunare pentru c Romnia, n imposibilitate de a face altfel, a ncetat rzboiul, germanii au bombardat ieri grav Capitala, avariind Palatul Regal si alte institutii si cldiri din centru, mitraliind si populatia. De asemenea, trupele germane aflate la Bneasa au ncercat, dup un bombardament cu avioanele, s treac spre Bucuresti dar au fost respinse de Regimentul romn de gard clare ; satul Bneasa a czut n minile romnilor, trupele germane s-au predat att n Bneasa ct si n Bucuresti. n urma acestor atacuri germane, guvernul romn, care permisese la nceput retragerea n ordine a fortelor germane, a ordonat nceperea luptei mpotriva tuturor fortelor germane aflate pe teritoriul Romniei, pentru eliberarea trii.

183

Proclamatia n acest sens a guvernului ctre popor, precum si declaratiile fcute presei de d-l Iuliu Maniu, au cuprins ce se vede n tietura din ziarul Moldova , refugiat mai de mult timp din Iasi la Craiova. Ziarele din Bucuresti nu mai pot sosi la Craiova, trenul de la Pitesti la Bucuresti neputnd circula din cauza acelorasi evenimente. Azi au fost lupte si la T. Severin, ntre trupele germane aflate acolo si cele romne. Au plecat trupe romne si din Craiova, transportate cu autobuzele. Printre autobuzele ce au transportat trupe s-a rechizitionat si acela care face cursa de cltori de la Craiova la Plenita. Se spune c avioanele engleze si americane au sosit la noi n tar, ateriznd pe diferite aerodromuri, ntre care si acela al Craiovei. La Berlin s-a format un guvern romn, zis national, al crui presedinte este fostul legionar Horia Sima care, de la postul de radio de acolo, s-a adresat poporului romn ndemnndu-l s nu se supun noului guvern si s lupte mai departe mpotriva rusilor. El ar fi adus insulte regelui si actualului guvern. Marti, 29 august. Urmrirea grupurilor din armata german continu. Trupele romne au fcut pn azi 184

peste 12.000 prizonieri pe care i-au internat n diferite lagre. Internat se afl si generalul german Hansen. n regiunea Severin (Gura Vii) continu luptele cu trupele germane refugiate acolo. S-a capturat mult material de rzboi. Trupele germane aflate n Bulgaria au ncercat s treac Dunrea pe la Giurgiu, ele au fost respinse. Bulgaria, retrgndu-se si ea din lupt, va fi obligat s dezarmeze armata german aflat pe teritoriul ei. Aviatorii germani ce s-au aflat la nceput n jurul Capitalei, pentru a se rzbuna mpotriva Romniei, au bombardat grav Capitala n mai multe zile. Au fost astfel distruse, pe lng Palatul Regal, Ateneul, Teatrul National, Spitalul Coltea, Teatrul din Srindar, cartierul de locuinte din Antim, Sf-tii Apostoli si Apolodor, Academia de Art Dramatic, Liceul Carmen Silva, Biserica Izvorul Tmduirii, Cismigiu, etc. etc. Din cauz c linia ferat spre Bucuresti a fost ntrerupt, nu au mai venit ziare din Capital. Cum, de ieri, linia a fost reparat, azi ziarele au nceput s vin si toat lumea s-a grbit s si le procure. De alaltieri posturile noastre de radioemisiune Bucuresti si Romnia nu mai functioneaz, au fost desigur avariate sau

185

distruse. Functioneaz numai postul pe und scurt, Bucegi. n luptele dintre trupele romne si cele germane din jurul Bucurestiului au dat ajutor si bombardiere americane, care au aruncat bombe asupra aerodromului de la Otopeni, de unde plecau avioanele germane ce atacau Capitala. Avioanele americane au bombardat de asemenea ferry-boatul de la Giurgiu, singura legtur dintre Bulgaria si Romnia peste Dunre. Dintr-o stire din Londra aflm c bombele zburtoare si-au ncetat tirul asupra Londrei, cauza ar fi c armatele anglo-americane s-au apropiat de locul lor de lansare, la o distant de unde pot avea acea regiune sub focul tunurilor. Ziarele au publicat apelul ctre tar al lui C-tin Brtianu (Dinu), seful Partidului Liberal, precum si acela al lui Titel Petrescu, seful Partidului Social Democrat, ambii fcnd parte din guvern (ca ministri fr portofoliu, deocamdat). Ziarul Curentul , sosit azi la Craiova, public o scrisoare a lui Pamfil Seicaru adresat presedintelui Consiliului de administratie al Societtii omonime Curentul, prin care declar c ntelege s trag toate consecintele si c deci lupta lui ca ziarist nceteaz (Seicaru a

186

scris n Curentul numeroase articole potrivnice Rusiei). Se anunt c trupele rusesti au naintat n Transilvania, partea ocupat azi de unguri (desigur au trecut din Moldova prin trectorile Carpatilor). Armata rus a ajuns n Muntenia. Primele coloane au si trecut la periferia Bucurestiului, n drum spre front. Dup un comunicat din Moscova, au fost capturati n ultimele zile 60.000 germani. 1 sept. 1944 14 sept. 1945 Notez aci evenimentele ntmplate ncepnd de la 1 septembrie. Vineri, 1 sept. 1944 Am plecat din Craiova miercuri seara, ntruct azi rencepe activitatea la Casatie. La gara Craiova m-a ntovrsit sotia mea. In gar am gsit pe colegul Udrea si pe profesorul, azi pensionar, Tuculescu cu care mpreun am cltorit n acelasi compartiment. Trenul care venea de la T. Severin a sosit cu aproape 3 ore ntrziere, astfel c n loc de a pleca la ora 7,20 seara, am plecat la ora 10. Pe drum trenul a avut mari ntrzieri, nu am ajuns n Bucuresti dect la ora 3 dup-amiaz ieri, pe o mare cldur. Trenul a fost surpancrcat. La gar, dincolo de Chitila, am vzut stationnd pe sosea,

187

gata de plecare, numeroase camioane ncrcate cu trupe rusesti care treceau spre front. Ajuns la Gara de Nord, am gsit un om care mi-a dus bagajul acas. Pe str. Coblcescu, n str. Eroului, n apropiere de casa noastr, si pe str. Segmentului, numeroase case distruse de bombardamentul german. La blocul nostru nu sunt distruse dect geamurile, iar usile n parte avariate. Lumin si ap avem, dar telefonul nu functioneaz cci o bomb a czut la Palatul Telefoanelor. Bombardamentele germane au distrus foarte multe cldiri n oras. Ieri, ducndu-m la Palatul Justitiei, am vzut cldiri drmate pe cheiul Dmbvitei ; dintr-o cldire distrus se scoteau cadavre de oameni (aici a fost Salvarea se spune c au fost omorti sub drmturi peste 100 oameni, medici etc.) Astzi de dimineat ducndu-m s vd ce face Ion Foart si mergnd pe jos pe str. Izvor (pe unde tramvaiul nu mai merge), am vzut c aproape toate cldirile de pe aceast strad sunt distruse de bombardamentele germane. Laboratoarele de fizic si chimie de pe cheiul Dmbovitei avariate grav si ele. Ducndu-m apoi pe Calea Vitcoriei, am vzut numeroase cldiri, Teatrul National, Palatul Regal, Ateneul, avariate de bombe. ntorcndu-m pe bulevardul Elisabeta am vzut Ministerul Lucrrilor Publice (care fusese numai n parte atins de bombele 188

americane), acum aproape complet distrus. Pe acest bulevard sunt numeroase alte cldiri distruse. Ne ntrebm cu totii : ce a folosit nemtilor faptul de a fi distrus attea cldiri din Bucuresti ? La Casatie am aflat c functionarul Limberea de la Sectia II, un bun si cuminte functionar, a fost omort de bombardament. Din comunicatele de azi, publicate n ziare, ale Marelui Stat Major al armatei romne, rezult c n cursul zilei de ieri trupele romne au lichidat prin atacuri viguroase ultimele rezistente germane din zona petrolifer, de la Brazi si Pulesti. n Transilvania, trupele romne au capturat trupele germano-maghiare care au ntreprins o incursiune pe teritoriul nostru. Printr-un comunicat special se aduce la cunostint c pn azi, pe teritoriul nostru, numrul prizonierilor germani se ridic la peste 50.000, din care 9 generali si 652 ofiteri. Prada de rzboi este enorm. Ieri armata romn a nceput operatiuni pentru dezrobirea Transilvaniei de Nord si a pus stpnire pe satele Vlcele, Ilieni, Fitis, Bicfalu. Ieri au sosit la Bucuresti fostii prizonieri romni de la Stalingrad, adusi de rusi, si au defilat pe strad. Ei vor fi trimisi pe frontul transilvan (sunt prizonieri romni instruiti de 189

rusi si formati n regimente pentru a lupta mpotriva germanilor). Pe strzile Capitalei sunt lipite apeluri tiprite ale Inaltului Comandament Militar Sovietic, prin care ndeamn populatia romn s fie linistit, s lucreze fiecare acolo unde se afl cci ei, rusii, nu au venit n tara noastr ca asupritori, ci ca eliberatori. Declar, n acelasi timp, c proprietatea privat va fi respectat si aprat, c Romnia se va guverna singur, fr cel mai mic amestec din partea Rusiei, care nu va schimba ornduirea social. Delegatia romn care a fost la Moscova pentru semnarea armistitiului compus din ministrul Lucretiu Ptrscanu, Ghit Pop, fost ministru, Barbu Stirbei, Visoianu, ministru plenipotentiary, general Dmceanu si locot. colonel Focsneanu, s-a napoiat. (Delegatia romn nc nu s-a napoiat ; a fost o eroare a unor ziare). Gh. Pop a adus lui Iuliu Maniu un mesaj personal din partea lui Stalin (ca rspuns la un mesaj al lui Maniu). Nu se cunoaste deocamdat cuprinsul lui. Acum pinea e liber n comert din cauza recoltei abundente de gru de anul acesta. Partidele politice au nceput s se reorganizeze. Azi a reaprut ziarul Semnalul care timp de 4 ani a fost suspendat, sub directia

190

lui Sebastian Serbescu. A reaprut de asemenea ziarul Epoca . Pe strzile Bucurestiului circul n toate prtile automobile cu ofiteri si soldati rusi. Dup comunicatul sovietic, regiunea petrolifer Ploiesti a fost luat n stpnire de autorittile militare rusesti. O telegram particular din Berna, transmis ziarului Semnalul , anunt c Hitler ar fi cerut s nceap rzboiul cu gaze si c Gring si Himler s-ar fi opus. Smbt, 2 septembrie Apelul Comandamentului Armatei Rosii, stabilit acum n Bucuresti, a fost publicat n ziarele de azi. Atasez aici foaia respectiv de ziar continnd acest apel. Autoritatea militar sovietic a dat o ordonant prin care, ntre altele, ordon ca populatia s depun aparatele de radio (locul depunerii se va comunica n zilele urmtoare). Circulatia pe strzi oprit ntre 9 seara si 5 dimineata. Pe strad, n restaurante, numerosi militari sovietici. Trupele aliate angloamericane au ajuns la Verdun, Sedan, aproape de frontiera german, iar mai spre nord au ajuns aproape de granita Belgiei. Trupele debarcate n sudul Frantei al ajuns la granita Elvetiei. 191

Maresalul Petain, fostul conductor al statului francez, si Laval, primul ministru, au fost ridicati cu forta de autorittile gremane si transportati nu se stie unde . Killinger, fostul ministru german la Bucuresti, s-a sinucis n localul Legatiei hitleriste sin calea Victoriei (s-a sinucis mpreun cu el si secretara sa, Ingrid). El ar fi fost extrem de deprimat, stiindu-se trecut pe lista criminalilor de rzboi. Este vorba ca Finlalda s nceteze si ea lupta si s ncheie pacea cu Sovietele. A ncetat din viat ntr-o comun din jud. Muscel, marele nostru scriitor Liviu Rebreanu. El va fi nmormntat acolo mine. De ctre Comandamentul sovietic s-a fixat valoarea rublei rusesti : o rubl= 100 lei. Leii scosi de ei: 1 leu = 5 lei de ai nostri. In Bucuresti a sosit o delegatie militar anglo-american si un grup de ziaristi care au fost primiti de primul ministru romn, la receptie fiind de fat si d-nii Maniu si Dinu Brtianu. Duminic, 3 septembrie Armata rus a fost bine primit n Bucuresti de populatia creia nici prin gnd nu-i trece s fie ostil. Totusi, mici incidente de natur particular s-au petrecut ntre soldatii armatei 192

rosii si populatia Capitalei. Dup cum ns relateaz o ziarsit n ziarul Universul de azi care a fost primit n audient de generalul Burenin care reproduce cuvintele acestuia, e natural ca n primele zile s domneasc putin confuzie pn ce totul va fi organizat. Msurile ce se vor lua vor fi executate de autoritatea militar sovietic mpreun cu organele politiei romne. Iar pentru lucrurile ce se vor rechizitiona se vor da bani. Astzi nainte de amiaz, colindnd pe diferite strzi, am vzut alte cldiri drmate de bombardamentul german, pe str. Popa Tatu si Transilvaniei. Calea Victoriei n dreptul strzii Berthelot este teafr. In piata Amzei au czut bombe care au drmat sau ars cteva case. Teatrul Studio are numai ferestrele si usile avariate. Bulevardul cel mare, Take Ionescu Brtianu, e neatens, nu stiu cum a scpat. Pe bulevard lume (nu prea mult) se plimb n toate directiile. Din cnd n cnd apar militari rusi. Insotiti de un civil, trec si 3 tineri ofiteri din armata Statelor-Unite, adevrate exemplare de lux, fcnd parte desigur din misiunea militar american trimis n Bucuresti. Am observat zilele acestea c de cte ori un automibil cu militari rusi se afl oprit undeva, grupuri de romni, foarte curiosi din firea lor, se stng n jurul lor si chiar numai prin semne 193

caut s-i descoase. Astzi, pe str. Zalomit de lng Cismigiu, un soldat rus aflat ntr-o masin, la cererea civililor romni din jurul su, si desfcuse o arm automat curioas ca s le arate din ce e compus. In Cismigiu soldati rusi, lundu-si aere martiale, se asezau n dreptul unor arbori pe o alee, ca s fie fotografiati de un fotograf ambulant romn. In Cismigiu au fost aruncate mai multe bombe care au rupt complrt arborii ori i-au sfrtecat. O bomb a czut n micul lac n care notau micii pesti rosii, a distrus lacul si a acoperit cu pmnt aleea ce trecea pe aci. Sfsierea aceasta a Cismigiului, unit cu faptul c acum nu se poate ocupa nimeni de el ca s-l curete, si cu seceta, dau Cismigiului un aer foarte trist. Pe lng aceasta, cldirile nalte cu mai multe etaje, marginea de rsrit a grdinii s-a- transformat n ruine din cauza aceluiasi bombardament. Colegii de la Curtea de Casatie, Ariton si Ciurea, primul locuind n str. Transilvaniei, iar al doilea n str. Luteran, au rmas fr locuinte ; nemtii le-au distrus cu avioanele. Aceeasi soart a avut si colegul I. Petrescu, de la Curtea de Appel, membru n comisia cu automotoarele : blocul n care avea un apartament a fost distrus si nu a mai rmas nimic, dup ce mai nainte suferise o 194

mpusctur de mitralier n picior de la un avion american. Dup amiaz am luat tramvaiul pentru a merge n str. Eufrosin Poteca, aproape de Gara de Est, pentru a vedea n ce stare se afl casa n care locuieste prietenul si colegul meu Pascu Dinescu, aflat acum cu sotia lui n com. Cheia, jud. Vlcea. Am ntlnit pe drum numeroase convoaie de crute cu cai, conduse de soldati rusi prfuiti, autocamioane, automobile printre militarii rusidin ele aflndu-se si tinere rusoaice mbrcate n haine militare. Din Calea Victoriei nainte, n tot lungul bulevardului pn dincolo de soseaua Iancului, la ntlnirea ei cu Soseaua Pantelimon si apoi n lungul bulevardului Fradinand, nemtii nu au aruncat bombe. Casa lui Pascu Dinescu e n bun stare. In fata casei am gsit pe Maria, servitoarea lor, care a rmas singur s ngrijeasc de cas. Rusii rechizitioneaz numeroase automobile si autocamioane. De cnd am venit aici, seara dup ora 9, n toate serile, focuri de arm pe strad : se pare c trag patrulele rusesti pentru a-si face simtit prezenta. Luni, 4 septembrie Regele Mihai a semnat un decret prin care dispune c drepturile romnilor sunt cele 195

recunoscute de Constitutia din 1866 cu modificrile ce ulterior i-au fost aduse si de Constitutia din 29 martie 1923 (drepturi egale pentru toti cettenii fr deosebire de ras). Implicit, prin urmare, Constitutia din 1938 (de pe timpul regelui Carol al II-lea) a fost abrogat ; de altfel ea fusese suspendat de regimul maresalului Averescu. Incidentele de care vorbeam zilele trecute, dintre soldati ai armatei sovietice si populatie, constau n urmtoarele fapte : unii soldati sovietici, adeseori n stare de ebrietate, opreau ofiteri romni sau civili si le luau banii, ceasornicele, inelele. Pe unii ofiteri romni i-au dezbrcat de haine. Pe lng aceasta, intrau n casele oamenilor si violau femeile Desigur c acestea au fost numai exceptii. Inaltele autoritti militare sovietice au luat msuri severe, au condamnat la moarte pe 20 asemenea ostasi si i-au executat prin mpuscare. Astzi n piat nu s-au mai gsit aproape deloc zarzavaturi si fructe, mai ales struguri care se gseau din abundent si destul de ieftini. Am ntrebat pe o negustoreas de fructe si mi-a rspuns c tranii care aduc zarzavaturi si fruncte n piata Obor, de unde se aprovizioneaz toti negustorii, nu au mai venit cu asemenea alimente, unii din ei avnd vitele 196

ridicate de armata sovietic, altii temndu-se s nu li se ia pe drum. Se crede ns c se vor lua msuri si n aceast privint. Unii ofiteri rusi sau sotiile lor, ct sunt ei crescuti n principiile comuniste, au totusi gust pentru lucrurile de lux. Astfel, spunea un coleg, un ofiter rus, maior din Petrograd, a cumprat azi de la un mare magazin din centru pentru sotia lui ciorapi de mtase si alte lucruri fine, n valoare de 50.000 lei, pe care i-a pltit n bani romnesti, fr s se tocmeasc. Fetele nrolate n armata rus, unele din ele mbrcate destul de cochet, cumpr de prin parfumerii si drogherii creme de fat, rujuri, ap de colonie etc. Marti, 5 septembrie Trupele aliate au ajuns n Belgia la Bruxelles si au trecut si n Olanda. De ieri dimineat, Finlanda, n vederea armistitiului, a ncetat lupta cu Rusia. Guvernul finlandez a invitat trupele germane s se retrag n scurt timp de pe teritoriul Finlandei ; comandantul german de acolo a acceptat si retragerea a nceput. Se afirm c guvernul german face eforturi serioase pentru a obtine pacea. Se mai spune c Hitler si cei din guvernul su ar fi cerut Spaniei gzduire, n caz de capitulare a Germaniei. Guvernul spaniol ar fi refuzat. 197

Mussolini ar fi trecut din Italia n Germania. In Bulgaria s-a format un guvern favorabil aliatilor. In toate magazinele din oras se vd militari din armata rosie cumprnd mrfuri. Alimentele se mputineaz si se scumpesc. Astfel, ptlgelele rosii care acum cteva zile se vindeau cu 40 lei kg, sunt acum cu 80 lei, strugurii dela 100 lei la 180 lei etc. Miercuri 6 septembrie Dup stirile din ziarele de azi, guvernul bulgar a cerut pace Uniunii Sovietice. Trupele germane au atacat fr nici o formalitate corpul expeditionar bulgar (din Serbia sau Grecia ?) care se retrgea din teritoriile ocupate n interiorul trii. Dup alte stiri, totusi, Uniunea Sovietic a declarat c se gseste n stare de rzboi cu Bulgaria, ntruct aceast tar nu a urmat exemplul Romniei si al Finlandei, ci a voit s profite de situatia de neutralitate, dnd ajutor trupelor germane. Rusii au si trecut prin mai multe puncte n Bulgaria (desigur de pe Marea Neagr). Printr-o scrisoare trimis printr-un particular arhivarului Dumitrescu de la Sectia II a Casatiei, presedintele Mogos face cunoscut c de la conacul ce avea la mosia lui n comuna si unde a stat n timpul acestei veri, armata rus i-a luat tot, lucrurile de mbrcminte, vite, 198

cereale, ne-mai-rmnnd cu nimic. Aflm c primul presedinte al Casatiei, Lupu, pentru a putea veni dela tar, unde a fost smbt si duminic, a trebuit s se urce ntr-un tren ce aducea pietris. In calitatea sa, el are de la minister si un automobil, dar se pare c i s-a luat de soldatii rusi, sau n orice caz nu mai putea circula cu el. Vineri 8 septembrie In Bucuresti nu se mai ntmpl incidentele de care vorbeam. S-au luat msuri severe n aceast privint. Prin oras umbl patrule ruse si romne, cteodat patrule mixte compuse din soldati rusi si romni sub conducerea unui sergent sau plutonier romn. Se spune c si n restul trii s-ar fi luat asemenea msuri. Nu stiu dac ele se respect peste tot. In orice caz, o parte din soldatii rusi su svrsit pe alocuri devastri, mai ales la proprietarii agricoli. S-au dat ordine de Comandamentul rusesc ca acolo unde sunt prinsi soldati rusi svrsind excese de orice fel, s fie mpuscati pe loc. Se ntelege c nu toti soldatii ce trec prin tara noastr se dedau la asemenea fapte, sunt si oameni care a respect de bunul si persoana altora De cnd s-a introdus oarecare ordine si vehiculele de orice fel nu mai sunt luate fr un 199

ordin superior proprietarilor, au nceput s se aduc n piat zarzavaturi si struguri n mai mari cantitti si n consecint s-au si mai ieftinit. Brnza, carnea ns se mputineaz si e posibil s nu le mai gsim cu timpul, cci Romnia a fost obligat s ntretin armata rus de pe teritoriul ei, astfel c vitele vor fi rechizitionate pentru tiere. In toat tara e o cldur aproape insuportabil, de mult vreme nu a mai plouat si nu e semn de ploaie. Porumbul care promitea atta, va da desigur o recolt mediocr. Colegul meu de la Casatie, Aurel Cptn, a fost numit ministru de justitie n locul lui Ptrscanu (comunist), care fusese numit la Justitie provizoriu si care acum se afl la Moscova, fcnd parte din Comisia pentru armistitiu. Regele a semnat decretul-lege prin care Consiliul de patronaj al operelor sociale se transform n Liga operelor sociale , sub conducerea Reginei-mame Elena. Bulgaria a declarat si ea rzboi Germaniei. Trupele ruse ce au trecut repede prin Romnia au ajuns n Jugoslavia si au fcut jonctiunea cu armata lui Tito. Se pare c au debarcat n Jugoslavia si trupe anglo-americane (venind pe Adriatica). Acum trecerea trupelor 200

germane ce se afl n sudul Jugoslaviei si n Grecia e nchis. Smbt 9 septembrie Dup un comunicat de la Moscova, trupele de ocupatie ruse au ajuns n Romanati, la Leu si Diosti. In curnd vor trece n Dolj. Armata romn st n defensiv pe frontul Transilvaniei. Ea nu va ncepe o actiune dect odat si de acord cu rusii si anglo-americanii (acestia n vest). Postul de radio Moscova (dup cum se transmite din Londra) s-a adresat cu un apel poporului german spunnd : Ora 12 a btut, toate fronturile se destram. Intocmai ca un inel urias de otel, ncercuirea aliat n jurul Reishstagului se stnge. Ultima voastr sans pentru a rupe cu nazistii v este de fat. Germani, loviti puternic pe Hitler si toate creaturile lui ! Prbusirea se afl la portile Germaniei si nu puteti scpa de ea dect dac reactionati imediat. De mai multe zile copiii vnd pe strad o brosur cu un vocabular romno-rus, continnd si scurte conversatiuni. Oameni care stiu s profite de toate ocaziile au cutat s nu o piard pe aceasta. De asemenea se vnd, fcute din hrtie colorat, mici steaguri rusesti, engleze, americane. Au mai aprut vechile ziare politice caresi ncetaser aparitia acum 4 ani : Dreptatea 201

(national-trnesc), Viitorul, Lindpendence roumaine (liberal) si numeroase alte ziare, fiecare vorbind liber si criticnd aspru vechiul regim. Ziarul Curentul nu mai apare (ca si Porunca vremii ). Tipografia Curentului se pare c a fost luat de national-trnisti pentru Dreptatea si pentru o viitoare editur de crti. Prin faptul c n Bulgaria a venit un guvern democrat care a declarat rzboi Germaniei, Rusia a declarat c nceteaz si ea rzboiul mpotriva Bulgariei. Armata rus nainteaz ns mai departe n Bulgaria, mergnd ctre Jugoslavia. Acum se discut conditiile de armistitiu ntre aliati si Bulgaria. In Bucuresti se afl o trup de actori sovietici care joac n limba rus diferite piese, mai ales din acelea care ridiculizeaz pe germani. Am primit azi o scrisoare de la sotia mea, aflat n Craiova, care era nelinistit de soarta mea n Bucuresti, ntruct scrisorile ce iam trimis din Bucuresti au ajujs trziu la Craiova. Miercuri, 13 septembrie Astzi de dimineat, la radio, precum si n ziarele de dup amiaz, s-a anuntat c armistitiul ntre Romnia si Aliati s-a semnat la Moscova. Din partea Uniunii Sovietice au luat parte la negocieri : Molotov, Vsinschi, Maiski, 202

Manuilski, Novikov, generalul Vinogradov si amiralul Pogdenko ; din partea Marii Britanii ambasadorul Kess, din partea Statelor Unite ambasadorul Harriman. Delegatii guvernului romn au fost : Ptrscanu, general Dmceanu, Stirbey si Pop. Textul acordului urmeaz s se afle n urmtoarele zile. Astzi am primit scrisoare de la sotia mea ; mi scrie c la Craiova e bine, a intrat si acolo armata rus, ns e liniste. Dup o epoc lung de secet si de o cldur ca n luna lui cuptor, azi-noapte a plouat putin, a btut vntul si s-a mai rcorit. Smbt, 16 septembrie Conditiile armistitiului dintre noi si Rusia au fost publicate n ziarele de azi. Atasez aici foile din ziarul Timpul care contin aceste conditii si anexele sale. Clauzele principale sunt : restabilirea granitelor din acordul sovieto-romn din 28 iunie 1940 ; o despgubire de 300 milioane dolari, pltibil n 6 ani n produse petrolifere, agricole etc. ; restituirea materialelor luate de armata romn de pe teritoriul sovietic ; guvernele aliate sunt de acord c Transilvania cedat ungurilor prin dictatul de la Viena ntreag sau aproape ntreag s fie restituit Romniei etc. 203

Ieri am vzut pe str. Zalomit de lng Cismigiu o mare grup de prizonieri germani trecnd n coloan de mars pe trei rnduri, cu cazmalele pe umr si clcnd n pas cadentat, strjuiti de santinele romne; veneau de la ridicatul molozurilor de pe strzi, umplute de drmturile cldirilor distruse de aviatia lor dup actul de la 23 august. In urma ordinului Comandamentului rus, executat printr-o ordonant a Comandamentului romn, pn asear s-au depus de populatie la circumscriptiile de politie aparatele de radioreceptie si armele. Functionarilor li s-a ngduit s pstreze aparatele de radio, cptnd o autorizatie de la autoritatea de care depind. In piat si n magazine nu se mai vede deloc carne, slnin, mezeluri, untur. Untdelemnul nu mai este nc din epoca anterioar venirii rusilor n tar. Inc nu s-au putut pune pn acum geamurile la ferestrele din blocul nostru (s-au pus ctev geamuri numai n partea de rsrit, unde au fost mai mari pagubele). Din cauza aceasta este curent n toat casa, mai ales c acum s-a rcorit mult. De altfel sunt n oras foarte multe case fr geamuri, cci fabricile nu prididesc (fiind nevoie de zeci de mii de geamuri), iar pe de alt parte transportul se face greu. 204

Acum spre Craiova este un singur tren, la ora 1 ziua. Am fost azi s m interesez, gndindu-m c as putea face o cltorie la Craiova, pentru a vedea ce mai e pe acas. Am vzut c trenul, care mai avea o or pn a pleca, era ncrcat, avnd si deasupra vagoanelor mai bine de 1000 oameni. Smbt, 23 septembrie Trupele romne si sovietice au cucerit Timisoara si Aradul, care fuseser luate de fortele germano-ungare, si acum se ndreapt spre granita ungar care sea afl la mic distant de Arad. S-a publicat n ziare c cunoscutul fizician francez Georges Claude a fost arestat de guvernul francez restabilit acum acolo, pentru c inventnd bomba zburtoare (racheta) ar fi predat planurile ei germanilor care au fabricat-o si pus-o n functiune. Se afirm c maresalul Goering, nlturat de Hitler de la comanda aviatiei germane ntruct a fost de prere c Germania trebuie s ncheie pace, si care pn aici era pus sub supraveghere, a fost arestat. Armata rus face n magazine cumprturi masive. Ieri m aflam la librria Universul , unde un grup de trei ofiteri rusi cereau s li se vnd toate caietele care se aflau n librrie. Cum n librrie si ndepozitul ei se aflau cteva 205

sute de mii de caiete, valornd mai multe milioane de lei, le-au cumprat pe toate, pltindu-el n ruble. Cred c aceste caiete vor fi trimise n Rusia. Ziarele de azi public un comunicat de la Palatul Regal, prin care se face cunoscut c ieri Regele si Regina-mam au dat un dejun n cinstea generalului rus Burenin, comandantul militar al trupelor sovietice din Bucuresti. Lipsa de ploaie continu. E soare si totusi rece. Intr-o dimineat de zilele trecute erau afar 11 grade. Semnturi de toamn cred c nu s-au fcut deloc pn acum, din cauza uscciunii pmntului. De altfel si vitele s-au mputinat, din cauz c suntem obligati s dm armatei ruse. Viata se scumpeste din ce n ce mai mult. Carne de vac nu se gseste, oule, putine, 3040 lei, iar psrile cost enorm : un pui mai mare de gin 800-1000 lei. La restaurante chiar de mna a doua si a treia, un fel de mncare cost 250-350 lei. Numeroasele ziare aprute fierb cernd ct mai grabnice sanctiuni contra vinovatilor de rzboi si a celor care ntr-un fel sau n altul au simpatizat cu nemtii. Este vorba s se nfiinteze un tribunal al poporului pentru judecarea lor. Duminic, 1 octombrie 206

Trupele romne n unire cu cele sovietice au ocupat prin lupte Tg. Mures si Oradea, naintnd. Intre Arad si Oradea Mare, au trecut granita ungureasc si au ocupat din Ungaria orasul Gyula. Comandantul rus al grupului de armate din Transilvania, genralul Managarov, printr-un ordin de zi din 23 sept. 1944, aduce laude armatei romne pentru modul cum s-a comportat n luptele din Tranislvania. Rublele si leii sovietici mai au curs numai pn n seara zilei de azi. Cu rublele lor ns, al cror curs impus este att de ridicat (100 lei o rubl), ofiterii si soldatii armatei sovietice au cumprat de la magazinele din Bucuresti mrfuri n catitti enorme. Am vzut n fiecare zi pe strad numeroase grupuri de militari rusi cu bratele ncrcate de pachete si cu geamantane noi cumprate si umplute cu lucruri. Astfel c pe lng faptul c trebuie s pltim despgubirile fixate prin pactul de armistitiu, pr lng faptul c trebuie s aprovizionm armata rus de pe teritoriul romn, dar a mai trebuit s dm mrfuri aproape pe degeaba, sub pretextul c se cumpr. De altfel pentru rusi e o surpriz plcut c n tara romneasc comertul e att de liber, c poti cumpra ce vrei si ct vrei, ceea ce nu pot face la ei n tar. 207

O adevrat frenezie a fost si este n ziare pentru nlturarea din slujbe a functionarilor numiti sub regimul trecut, sau chiar a celor vechi care ar fi fost favorabili regimului. S-a si alctuit un decret-lege (din 19 sept.1944) pentru purificarea administratiilor publice, semnat de ministrul justitiei, Cptn, aprobat si semnat apoi de Suveran Ministrul Ptrscanu ns, la o sptmn dup ce a fost publicat decretul-lege, a gsit de cuviint s publice un comunicat c decretullege a suferit unele modificri din partea ministrului justitiei, modificri prin care s-ar atenua unele conditii din textul discutat n Consiliul de ministri. S-a publicat mai trziu stirea c ministrul Ptrscanu a fost delegat s refac decretul n forma lui prim. Niciunul din ceilalti membri ai Cabinetului nu au adus public o asemenea nvinuire titularului de la Justitie. Ministrul de justitie, consilierul de la Casatie, Cptn, nu ar fi fost n stare ca din proprie initiativ s fac acele modificri care, de altfel, nu schimb ideea urmrit si al cror scop nu este altul dect ca prin atenuarea ce introduc s nu se produc o prea mare perturbare n aparatul de stat, ori s se fac nedreptti. 208

In urmarea acestui incident, ministrul de justitie si-a prezentat demisia. Cea mai mare parte din ziarele aprute acum si, de altfel, si din cele vechi care continu s apar, prin atitudinea lor exercit o adevrat teroare : ele cer n mod glgios pedepse grave, arestri, o epuratie ct mai larg n aparatul de stat. Un ziar, Semnalul , a adus jigniri grave magistraturii n general si Curtii de Casatie n special, afirmnd lucruri cu totul inexacte sau atacnd modul ei de a interpreta legile Fcnd comparatia ntre ceea ce se petrecea pe vremea cnd veinser la putere fostii legionari de trist amintire si ceea ce se petrece acum, sub guvernul zis democrat, constatm aceeasi agresivitate, aceeasi pornire. E drept ns c sunt si ziare care, cernd si ele aplicarea decretului-lege de care am vorbit mai sus si pedepsirea vinovatilor de rzboi, pstreaz o atitudine ponderat si se ocup n mod serios desituatiaprezent si viitoare a trii. E drept de asemenea c si n guvern sunt personalitti ntelepte care caut s nu cad n exces si sunt preocupati de afacerile importante ale trii. Prin decretul-lege prin care s-a revenit la Constitutia din 1923, a fost suspendat 209

inamovibilitatea n magistratur, inamovibilitate care, se spune n decret, va fi reglementat printr-o lege ce va apare. De 3 ori pn acum, n ctiva ani, aceast inamovibilitatea, desi un principiu constitutional, a fost suspendat, nct de poate spune c ea nu mai exist. Odat a fost suspendat sub Regele Carol II, a doua oar sub regimul legionar, care a cutat s nlocuiasc pe magistratii ce li se prea c au lucrat mpotriva acestei miscri, acum n scopul de a se nlocui magistratii bnuiti c ar fi fost favorabili acelui regim. De la sotia mea dela Craiova am primit stirea c au mai plecat din roas trupe rusesti si-au rmas mai putine. De la Plenita mi-a adus azi Ion Foart un pachet cu lucruri de mncare si o scrisoare de la Rina si Natalia, n care-mi spun c au fost rusi si pe acolo, c au fcut oarecare pagube la conac, ns nu multe, cci ei avuseser grij s aduc de acolo la Plenita vitele si cea mai mare parte din lucruri si s ascund din ele. La alte conace din apropiere ns, soldatii rusi nu au mai lsat nimic. Joi, 5 octombrie A ncetat din viat colegul nostru I. Floares, cu care mpreun am intrat n sedint timp de aproape 5 ani de cnd m aflu la Curtea de Casatie. Intr-un timp foarte scurt au czut 210

asupra lui cele mai mari nenorociri : bombardamentele i-au distrus casa cldit cu munca ntregii sale vieti ; i-a murit acum o lun un biat, magistrat foarte bun si el ; n cele din urm a murit el nsusi dobort de toate aceste lovituri. Era un suflet att de curat, un prieten bun, un magistrat att de activ si priceput, nct nicu unul din colegii lui nu-l va uita. Astzi dup amiaz, la ora 3,30 am luat parte la nmormntarea lui, la cimitirul Renvierea din Bucuresti. Am fost toti membrii Curtii de Casatie, n frunte cu prim-presedintele Lupu. Inmormntarea lui a avut parte side o zi frumoas, cu soare. Dumnezeu s-l odihneasc ! Duminic, 8 octombrie Sotia mea mi-a trimis din Craiova prin sotii Petre Stoica (consilier la Curtea superioar ad-tiv, fost evacuat din Bucuresti la Craiova si acum revenit la Bucuresti), cteva lucruri pentru iarn, o plapum groas, rufe etc. Imi scrie c a murit la Craiova vecinul nostru Goga, proprietarul, mpreun cu Miertoiu, al fabricii de mobil Miertoiu si Goga . La ei ne-am refugiat noi tot timpul ast-var n timpul alarmelor aeriene, ntr-un adpost care prezenta oarecare sigurant. Bietul Goga ! nu avea nici 50 de ani. Era un om bun, ntelept, cinstit, priceput, inteligent. In 211

adpost cuta s ncurajeze pe cei ce se ascundeau acolo, cutnd s prezinte pericolul ca fr important sau povestind alte lucruri pentru a distrage atentia de la amenintarea de afar. O mare pierdere pentru familia lui, pentru industria n care era un minunat conductor, pentru prietenii lui. Comunistii din tara noastr si cu socialistii, formnd acum un bloc, au tinut azi mari ntruniri, la care au asistat un mare numr de muncitori. Un prieten mi spunea c a vzut plancarde pe care scria : Triasc generalul Malinovschi (Malinovschi e generalul rus care conduce operatiile n Serbia si Transilvania), sau Vrem guvern comunist etc. Comunistii au azi n Bucuresti 4 ziare. Face impresia c ei vor s-si ntreasc influenta n tar si s pun mna pe putere, profitnd de timpul ct armatele ruse se afl n tar. In zadar fac n continuu declaratii Iuliu Maniu si Dinu Brtianu, sefii partidelor national-trnesc si liberal, c acum guvernul trebuie s se ngrijeasc de purtarea rzboiului, de alimentarea armatei ruse, de plata despgubirilor, de nsmntarea pmnturilor (mare parte din vite au fost luate de armatele ruse), cci altminteri riscm s murim de foame, si c va fi timp dup ncheierea pcii s ne 212

ocupm side chestiuni politice privitoare la structura societtii si statului, n zadar toate acestea, cci ei tind s acapareze ct mai multe locuri la guvern si s aplice chiar acum reformele programului lor. Joi, 12 octombrie Armata romn mpreun cu cea rus, n naintarea lor, au ocupat ieri dimineat Clujul, capitala Transilvaniei si nainteaz mai departe spre nord. D-nii Churchill si Eden, primul ministru si ministrul de externe ai Angliei, s-au dus la Moscova cu avionul unde au convorbiri cu Stalin si Molotov. Vineri, 13 octombrie Atmosfera politic la noi n tar e grea si ameninttoare. Reprezentantii din guvern ai partidelor de stnga (comunist si socialist, Ptrscanu si Titel Petrescu) s-au retras din bloc, astfel c blocul asa numit democratic, a fost dizolvat. Ce pretindeau reprezentantii acestor partide ? Ca blocul s fie lrgit prin elemente ale unor formatiuni satelite tot de extrem stng. Scopul urmrit este vdit : comunistii si socialistii vor o majoritate n guvern pentru a impune trii aplicarea principiilor lor. Chiar au declarat prin ziarele lor c-si asum rspunderea guvernrii (ziarele lor se numesc 213

Scnteia , Romnia liber , Libertatea etc). Este interesant de observat c desi fiecare din aceste partide poart denumiri de comunist , socialist , ei totusi vor s formeze un bloc cruia s-i dea denumirea de democrat . Care este tendinta acestor partide de extrem stng se poate vedea dintr-o convorbire publicat n ziarele de azi pe care generalul Aldea, ministrul de interne, a avut-o cu reprezentantii presei (a se vedea comunicatul gen. Aldea in extenso, n tietura de jurnal din mapa cu decrete-legi). Dup ce el arat care a fost actiunea sa la izgonirea fostului guvern si ncheierea armistitiului, face cunoscut c actiuni cu caracter anarhic s-au produs n cteva comune din tar : diferite elemente au ncercat s pun stpnire prin fort pe primrii (Crevedia, Soldanu, Colentina etc.). Cum ministrul de interne nu putea rmne indiferent n fata amenintrilor si fortelor din ce n ce mai numeroase si s-a opus la ntronarea unor sisteme, au nceput atacurile prin pres spunndu-se ministrului de interne c este hitlerist , dusman al poporului etc. Inteleg sensul actualei democratii n care snt complet ncadrat, dar nu pot concepe ca temeliile statului s fie zdruncinate prin acte ale cror urmri nu pot fi calculate. 214

Ziarele moderate relev faptul c n tri cu o situatie asemntoare cu a noastr, cum e Italia, asemenea evenimente nu se petrec, partidele s-au nteles s formeze un guvern care, pn la ncheirea pcii, s conduc n liniste tara, renuntnd la tot ce poate aduce dezordine. Luni, 16 octombrie Iat, dup ziarele de azi, ce se petrece n momentul de fat n Ungaria. In urma naintrii armatelor romno-ruse n Transilvania (au trecut Dejul) si n Ungaria, regentul Horty a adresat prin radio o proclamatiectre poporul maghiar pentru capitulare si ostilor unguresti s nceteze ostilittile. Ca urmare, ar fi trimis la Moscova, undese gseste acum si primul ministru al Angliei, un emisar pentru tratarea armistitiului. Ins un maior, Solossy, seful organizatiei politice Sgetile de foc , similar fostei Grzi de fier de la noi, a luat sefia guvernului (desigur n urma struintelor din partea Germaniei), a arestat pe regentul Horty si a invitat natiunea ungar s rmn alturi de noul guvern fidel aliatiei cu Germania, iar ctre armat alansat un ordin s lupte mai departe Inc de acum vre-o sptmn, grupuri de armat engleze si americane au debarcat n sudul Greciei. Atena acum se afl n minile lor

215

si ale foramtiunilor grecesti ce lupt pentru liberarea trii. Maresalul german Rommel, fost comandant al trupelor germane din Africa de Nord, Italia si frontul de vest, a ncetat din viat n urma unei rni primite pe frontul de vest. In tar la noi, partidul national trnesc (care de curnd, ntr-o editie special a ziarului Dreptatea , si-a publicat manifestul su program), convocase pentru ieri dimineat o ntrunire public n Bucuresti, la care urma s ia parte un mare numr de cetteni din Bucuresti si un impozant numrde trani, pentru a arta astfel de ce popularitate se bucur acest partid n masele poporului si a opune astfel o contr fortei partidelor comunist si socialist. In ultimul moment ns ntrunirea a fost contramandat, se pare n urma unei sugestii de la Moscova, care de altfel ar fi sftuit s nu se mai permit nici un fel de ntrunire, pentru nici un partid politic. Astzi de dimineat la ora 10 a avut loc n sala de consiliu a Sectiilor Unite, o adunare general a membrilor Inaltei Curti de Casatie, n care primul presedinte Lupu a fcut cunoscut adunrii c s-au primit acte de la presedentia Consiliului de Ministri, n chestiunea colegului Cptn, fost ministru de justitie.

216

Dintre aceste acte (ntre care si un proces-verbal de sedint al Consiliului de Ministri) se constat c consilierul Cptn, cu ocazia redactrii decretului-lege despre care s-a vorbit, nu a svrsit nici un act care s-i ating cinstea si demnitatea sa si care, deci, s se resfrng si asupra Curtii de Casatie si magistraturii n general. Dnsul, n urma dorintei Consiliului de Ministri, a dat o form definitiv acelui decret, a luat dispozitia s fie scris la masin n mai multe exemplare care, la un nou Consiliu de Ministri, s-au mprtit fiecrui ministru, dup ce mai nti dnsul a dat cteva explicatii. Ministrii, fr a strui mai mult, au dat aprobarea s fie prezentat regelui asa cum fusese redactat. Ce a pretins mai trziu, ministrul Ptrscanu ? C ministrul Cptn trebuia s atrag atentia consiliului asupra modificrilor cu mai mult struint. La aceasta ns, n Consiliul de Ministri ce a avut loc mai trziu si n care sa discutat si aceast chestiune, Iuliu Maniu a rspuns c vina, dac este o vin, e a Consiliului de Ministri care nu si-a dat osteneala s citeasc proiectul si s-l discute din nou. Curtea de Casatie deci, n adunare general, a constatat completa lips de vin a consilierului Cptn. 217

Trebuie mentionat c primul ministru, care a trimis actele de mai sus, suspunndu-se hotrrii Consiliului de Ministri, a cerut ca toate aceste acte s rmn secrete. Normal ar fi fost s se publice un comunicat prin care s fie spulberat acuzatia ce se adusese lui Cptn. Se vede ns c sunt n cauz chestiuni de stat care se opun. Joi, 19 octombrie Ziarul Universul a fost suspendat cteva zile. Vina ce i s-a adus : a publicat la anunturi mortuare, ca din partea maresalului Antonescu si a sotiei sale, moartea fiului d-nei Antonescu (se spune s acest tnr auzind c mama sa a fost arestat, s-a sinucis). Cauza de mai sus a suspendrii am auzito pe cale particular, dar rezult indirect dintro informatie publicat azi n Universul , prin care se arat c n ziua de 27 sept., printr-o regretabil inadvertent, datorit personalului n subordine a aprut n ziarul nostru un anunt mortuar relativ la decesul fiului sotiei unui fost demnitar al regimului trecut . Si apoi ziarul si exprim prerea de ru c acest anunt s-a putut strecura n ziar. Se mai spune c la cauza de mai sus s-ar fi adugat si alta : prin o scurt informatie s-a anuntat moartea d-nei Alexandrina Cantacuzino, ncetat de curnd din viat. 218

Mai multi generali dintre cei care au secondat pe generalul Antonescu la declararea si purtarea rzboiului au fost arestati. Au fost, de asemenea, arestati numerosi fosti legionari implicati n rebeliunea din 1941 si alte fapte. Viata devine din ce n ce mai grea. Vine iarna si nu se gsesc lemne, orict ar fi dispus cineva s plteasc. Petrolul se gseste n cantitti foarte mici si de la pretul de 15 lei litrul, s-a scumpit de ieri la 25 lei. Brnza obisnuit de putin s-a fcut 600 lei kg si aproape c nu se gseste. Carne kg pe sptmn de persoan sise capt cu greu. Pinea cu cartela : 350 gr pe zi de persoan, pine popular (34 lei pinea de 700 gr) si 250 gr pine alb (60 lei o pine de kg). Cartofii 45 lei kg. Toate celelalte lucruri s-au mai scumpit. Stofele s-au fcut cu 8-12 mii lei metrul. Chiria va fi urcat din nou prin lege. Nu stiu cum va mai putea tri lumea. Ce poate face un functionar sau un lucrtor cu leaf fix de 20-30 mii lei pe lun ? O s ajung s nu poat mnca dect pine. In schimb lucrtorii particulari angajati pentru repararea caselor, caminagiii etc. cstig sume foarte mari. Si, n aceste momente de lipsuri si de ntunecare, ziarele comunistesi socialiste, n 219

dorinta de a de forma un guvern n vederile partidelor respective, strig mereu : S plece guvernul ! Si, ca s forteze aceast plecare, ministrii Ptrscanu (comunist) si Titel Petrescu (socialist) au demisionat din guvern. Smbt, 21 octombrie Afar e nor si rece. A plouat din nou. In cas stau mbrcat n pardesiu, temperatura n interior fiind n jur a 15 grade. Trupele romne luptnd n legtur cu cele rusesti au mers spre nordul Transilvaniei pn la Baia Mare, nu departe de granita cehoslovac, iar mai spre apus au mers pn aproape de Satu Mare, n apropiere de granita ungar si cehoslovac. In Ungaria trupele ruse au cucerit orasul Debretin, important nod de ci de comunicatie. In ordinul de zi al lui Stalin, printre unittile ce au luat parte la luptele de aici, se numr si unitatea romneasc condus de generalul Cambrea (S-au luat aici 11000 prizonieri). Trupele ruse mpreun cu cele iugoslave de eliberare, de sub comanda lui Tito, au cucerit Belgradul, fcnd prizonieri cteva mii de germani. De asemenea, trupele rusesti, prin mai multe trectori ale muntilor Carpati, au ptruns n Cehoslovacia pe un front larg de 275 km si adnc de 50 km. Acum trupele germane si ungare din nordul Transilvaniei si cele din 220

nord-estul Ungariei sunt expuse de la nord si de la sud. Americanii au debarcat numeroase trupe n una din insulele Filipine, mpotriva Japoniei. Pe frontul de vest, european, fortele angloamericane au ocupat dup lupte care au durat mai mult timp orasul german Aachen. Luni, 23 octombrie Ziarele comuniste si socialiste continu s strige mereu : Jos guvernul de pro-fascisti ! Oamenii care au hotrt izgonirea nemtilor din tar si ncheierea armistitiului cu puterile aliate sunt numiti fascisti ! In ziarul Curierul aprut azi, n articolul de fond n care se combat metodele comunistilor si socialistilor din tara noastr, se pune ntrebarea, de ce nu se poate ajunge cu aceste partide la o ntelegere si se rspunde astfel : Rspunsul e simplu : din pricina tonului n care se poart discutiile, a metodelor de afirmare ntrebuintate La una din familiile noastre politice se vorbeste tare, prea rstit. Tonul, totdeauna de comand, nu admite contradictie si nu tolereaz alte opinii. Mai ru : n pres, n adunri, n sindicate se face uz de amenintri. La nevoie stau gata batalioane de grzi narmate nu numai cu patriotism, ci si cu revolvere.

221

Intoleranta, amenintarea si revolverul constituie o metod de lupt politic numit teroare. Proprie dictaturii, ea este n contrazicere cu esenta democratiei . In ziarul partidului liberal Viitorul se public azi o declaratie a sefului acestui partid, Const. I. C. Brtianu, adresat trii, n care, dup ce se arat c n momentul de fat sunt probleme urgente si importante de rezolvat, c restabilirea comunicatiilor feroviare, telegrafice, telefonice, ct si cele rutiere, autovehicole si crute, apoi alimentarea populatiei, muncile pentru strngerea si facerea recoltelor, spune ntre altele : Ordinea interioar trebuie mentinut. Nu se poate permite dezvoltarea curentelor anarhice, nici terorizarea populatiei pasnice prin grzi narmate. Pe linistea interioar este bazat putinta de ndreptare n tar . Vorbind apoi de noi mproprietriri, C. Brtianu declar s mproprietrirea se va face n regiunile unde se vor gsi terenuri disponibile, ar fi o nseltorie s fgduim pmnt la milioane de oameni cnd tot ce s-ar putea expropria nu reprezint nici 10 % din numrul celor ce s-ar crede ndepttiti la mproprietrire . Arat apoi ce trebuie fcut pentru munctiorii de la sate si orase, prin exploatri 222

rentabile. Tendinta noastr trebuie s fie s ridicm clasele de jos prin proprietatea exploatrilor n care lucreaz si prin cultur, iar nu prin coborrea nivelului celorlalte clase. Nu ne trebuie egalitate n srcie . Iar mai departe : credem c e bine ca n aceste vremuri de fierbere si supralicitatie, s se aud un cuvnt mai cumptat si mai msurat . In Grecia, fortele germane se retrag continuu. Pn acum, aproape jumtate din teritoriul ei a fost ocupat de armatele engleze si americane ce au debarcat aici, mpreun cu fortele grecesti ce s-au putut nfiripa. In Prusia oriental, armata sovietic a ajuns la Tilsit. In ziare se arat c pn azi au fost arestati 1357 legionari dintre capii miscrii, care au militat ca sefi de cuib, rebeli n 1941, politisti legionari, propagandisti. Se mentioneas c n afar de acestia sunt peste 700 care au suferit anterior pedepse si sunt n curs de executare la diferite penitenciare Un lucru extraordinar se petrece cu presa comunist. Oficiosul acestui partid a acuzat n mai multe rnduri pe voluntarii romni ce au plecat s lupte pentru dezrobirea Ardealului de nord, c ar fi svrsit excese contra populatiei ungare din secuime, dar fr

223

ca, n acelasi timp, s vorbeasc si de ororile svrsite de unguri mpotriva romnilor. Ziarul Curierul , mentionnd aceast acuzatie a ziarului comunist, declar c dac exist asemenea excese le reprobeaz cu toat energia. Dar, n acelasi timp, cere o anchet spre a se vedea dac afirmatiile sunt ntemeiate pe realitate cci, spune ziarul, este cert c civilii unguri din secuime, constituiti n bande de partizani, au iesit la lumin, dup trecerea armatelor operative, luptnd mpotriva populatiei si chiar mpotriva formatiilor de etap ale armatei. Smbt, 28 octombrie In ziua de 26 oct. S-a publicat un comunicat c n ziua precedent (25), prin ocuparea de ctre armata romn si sovietic a orasului Satu Mare din nordul Tranislvanie, ntreaga Transilvanie romneasc a fost recucerit de la unguri. In acelasi comunicat se spune c armata romn, n lupta ei pentru recucerirea Transilvaniei de Nord, a avut urmtoarele pierderi: 1.500 ofiteri, 62.000 soldati, morti, rniti si dispruti. Joi dimineata am avut ocazia rar de a m duce la Craiova s-mi vd casa si sotia. Am plecat cu masina cu inginerul nepot al proprietresei noastre de la Craiova, care avea de fcut o inspectie la serviciul de autobuze al 224

C.F.R. Cu trenul nu m-as fi putut ncumeta s plec n situatia de azi a trenurilor. Am plecat la ora 9 dim. din Bucuresti si am ajuns n Craiova la ora 3 dup amiaz. Am gsit casa n bun stare si pe sotia mea sntoas. De asemenea, pe cucoana Margareta si pe sora ei care, deocamdat, st cu ea. Matache a venit n Craiova, la noi, cu Natalia,care sptmna viitoare va trebui s vin la Bucuresti pentru examenul de la facultate, si cu Nicu, are d examenul de bacalaureat la Craiova. Pe distanta de 250 km de la Bucuresti la Craiova (am pers pe drumul Alexandria), nu am vzut aproape deloc gru semnat si nici mcar arturi fcute, cauza : pe de o parte intrarea rusilor n tar, de teama crora oamenii nu au ndrznit s ias cu vitele la cmp, pe de alta, ploile care au nceput s cad prea des. Inc de joi seara a nceput s bat un vnt putrernic si rece si a nceput s cad o ploaie repezit care a umplut drumurile si cmpiile de blti. Dac nu se ndreapt vremea pentru a se face semnturi, la anul viitor nu vom avea gru. Ieri dup amiaz am plecat napoi cu aceeasi masin, am rmas noaptea la socrii inginerului, din Bals, iar azi dimineat la ora 3 p.m. (mergnd de data asta prin Pitesti). Acelasi cmp nearat si nesemnat si vntul a nceput din nou s bat, cu bur. 225

In Bucuresti, n drumul spre cas, am vzut o manifestatie de comunisti si socialisti care aveau placarde si strigau : Jos guvernul . De asta le arde lor acum cnd iarna bate la us si gseste pe oameni fr lemne de nclzit, fr alt combustibil, pe unii din ei fr locuinte si cu perspectiva ca la anul viitor s moar de foame. E dureros s vezi asemenea spectacole (de altfel s-a constatat c dac n Bucuresti se poate strnge public pentru o manifestatie de aceast natur, n provincie si la sate comunismul nu prinde si oamenilor prea putin le arde de asemenea manifestatii). Din discursul tinut de primul ministru al Angliei, Churchill, n Camera Comunelor, dup ntoarcerea sa de la Moscova, rezult c nu s-a ptutu ajunge la o ntelegere deplin cu conductorul Rusiei sovietice, Stalin. Chestiunea Poloniei, mai ales, ntmpin mari dificultti ; n primul rnd nu se poate stabili o ntelegere n privinta granitei dintre Polonia si Rusia, n al doilea rnd faptul c Polonia acum are dou guverne, unul la Londra si altul n Polonia (tinznd spre comunism) nu e de natur s aduc o clarificare a situatiei. Luni, 30 octombrie Ieri a avut loc o mare demonstratie a national trnistilor din Capital la care, dup cum se spune n ziarele aprute astzi, au luat 226

parte zeci de mii de cetteni. Cuvntrile s-au tinut n slile Aro si Scala , iar cettenilor de afar li s-a transmis prin megafon. Au vorbit dr. N. Lupu, presedintele organizatiei din Capital, Ion Mihalache, Iuliu Maniu, Mihai Popovici. Ion Mihalache, dup ce a dat explicatii pe larg asupra programului partidului, dup ce a artat c <prin> mprtirea ntregii mari proprietti ce a mai rmas problema totusi ar rmne nerezolvat pentru trani, explicnd apoi ce trebuie s fac lucrtorii si muncitorii agricoli, a spus ntre altele : Un stat de trani este un stat de traditie, ceea ce nu nsemenaz un conservatorism social, cci nici un tran nu doreste s-si conserve srcia, dar este un conservatorism national, un sentiment de legtur cu pmntul pe care l-a aprat din mosi-strmosi, cnd patria se confunda cu mosia si se apra afar, la hotare. Pentru tran patria nu e o jucrie de-a pistoalele pe strzile oraselor (aplauze ndelungate). Eu n-am auzit tran s spun : eu sunt patriot !(Ilaritate). (Aceasta e, desigur, o aluzie la acea asa numit Uniune patriotic sub care, n realitate, se ascunde o grupare comunist).

227

Iar mai departe : Nu am pomenit sau nu am struit asupra caracterului national al Programului si Statutului trnesc. Mai nti pentru faptul c un Stat trnesc n Romnia este prin definitie un Stat national si romnesc, apoi pentru c credem c orice partid romnesc concepe un program si un stat national si, deci, ideea national este un parimoniu nnscut, mostenit din strbuni, n fiecare romn. Numai cine nu-l simte fcnd parte organic din fiinta sa, simte nevoia de a-l trmbita n piat si a face din el obiect de supralicitatie Patridul national trnesc nu vine vijelios ca o grl umflat de ploi torentiale si care seac ndat dup ploaie lsnd pietris si nisip pe ogoare, n loc de ap binefctoare. Partidul national trnesc vine linistit ca un fluviu cu debit constant ce porneste cu izvoarele sale din stnca de granit a neamului si-si duce apele s fructifice ogoarele trii cu energia lent a valurilor sale, el nvrte la un mal roata morii care va mcina pentru flmnzii care demult asteapt iar la cellalt mal va misca roata uzinelor care vor mbrca pe cei goi, primenind toat atmosfera, ca tara s respire aer proaspt si curat cu adncul plmnilor ei. Iuliu Maniu, n importantul su discurs, a spus ntre altele : Evident, domnilor, c dup ce un lucru s-a isprvit, multi se gsesc s se 228

prezinte ca printii faptei mplinite. Tin s constat c principalul merit, principalul factor n aceast schimbare a trii noastre, a fost si este Regele Mihai. Grecia a fost liberat aproape n ntregime; armatele germane s-au retras spre Nord. In Oceanul Pacific a avut loc o mare lupt naval ntre flota Statelor Unite si cea japonez, se anunt c flota japonez a avut mari pierderi. Joi, 2 noiembrie In ziarele de azi se public stirea c Romnia a rupt realtiile diplomatice cu Japonia, guvernul punnd n vedere aceasta ministrului Japoniei. E curios c Rusia, care lupt de attia ani alturi de Anglia si Statele Unite, care sunt n rzboi cu Japonia, nici pn azi nu a rupt legturile diplomatice cu acest stat. De la armistitiu ncoace toate ziarele critic n cele mai aspre cuvinte dictatura ce ncepuse a se ntrona nc de pe vremea regelui Carol al II-lea, fcndu-se a nu observa c Rusia e condus de attia ani de cel mai nendurat dictator, cruia toate ziarele noastre sunt nevoite s-i aduc aproape zilnic elogii. In piat untul (cnd se gseste) se cumpr cu 3.500-4.000 lei kg. Astzi la o vitrin am vzut c un costum de haine de stof de calitate medie cost 57.000 lei ; cu acesti bani se fceau, n 1939-1940, zece costume de 229

haine. Un metru de stof de palton cost ntre 15 si 25 mii lei. De cteva zile ziarele s-au scumpit la 15 lei exemplarul, de la 10 lei, din cauza hrtiei care, si ea, s-a scumpit. Am vzut la o vitrin : pretul unei pereche de ghete de postav (de sus peste pantofi), 5.000 lei : cu aceast sum se cumprau n 1939-1940 cinci perechi de pantofi cu ghete, cel putin. Am vzut, de asemenea, pretul unui fular de ln, 7.000 lei ; cu acesti bai se fcea, n aceiasi ani, un costum de haine plus o pereche de pantaloni. Si lefurile, cel mult, s-au ndoit de atunci. Vineri, 3 noiembrie Azi dimineat la ora 6 m-a chemat la telefon sotia mea si mi-a comunicat c se afl la T. Severin pentru a asista la nmormntarea prietenului nostru Petre Nistor, care a ncetat din viat miercuri ; ajutnd si consolnd dup puterile sale pe sotia nemngiat a decedatului, buna ei prieten de pe timpul cnd locuiam cu totii la T. Severin, unde eu am fost judector 10 ani. El era bolnav de anul trecut, din cauza unei rceli cptate care s-a localizat la plmnul n care fusese mpuscat n rzboiul din 1916. Dumnezeu s-l ierte ! Am scris si eu doamnei Hermina, sotia lui, artndu-mi prerea de ru si cutnd s-i spun o vorb de ncurajare. Smbt, 4 noiembrie 230

Ziarele de azi public un documentprotest naintat de vicepresedintele Comisiei de control, generalul rus Vinogradov, presedintelui Consiliului de ministri romn. Prin acest protest se atrage atentia guvernului romn c nu ndeplineste cu suficient conditiile armistitului. Astfel, se spune c supusii germani si unguri pn acum nu au fost toti internati si c cei internati se bucur de regimuri de favoare (aceast afirmatie au fcut-o si unele ziare conduse de romni) ; c nu s-au prezentat listele complete de cetteni sovietici adusi cu forta n Romnia (si c s-ar insista de unii pe lng aceste persoane s nu plece din Romnia) ; c se permite exportul diferitelor bunuri germane si ungare ; c nu s-au restituit bunurile ridicate din Rusia etc. Dup multe discutiuni si tratative, s-a ajuns n sfrsit la alctuirea noului guvern. Ziarele de ast sear public lista noilor ministri. Presedintele Consiliului este tot generalul C. Sntescu. La justitie a fost numit un comunist, L. Ptrscanu. De asemenea, la Comunicatii. Numele tuturor ministrilor e artat n tietura de ziar ce atasez. Pentru a se numi ministri din toate partidele, s-au creat vreo 8 ministere n plus.

231

Tot n ziarele de ast sear se anunt c blindatele rusesti au intrat pe strzile Budapestei. Luni, 6 noiembrie Partidele comunist si socialist, mpreun cu ziarele lor, srbtoresc aniversarea revolutiei ruse din octombrie, de acum 27 de ani. Azi, la Opera Romn, a avut loc un festival. Dup executarea de muzic rus : Marsul lui Octombrie , Cntecul lui Stalin , Nu e palos s ne frng etc., de compozitori rusi, a vorbit cunoscuta comunist Ana Pauker. Festivalul a fost organizat de consiliul Frontului zis national-democrat, compus din toate grupurile comuniste si socialiste. Ministrul de comunicatii, Gheorghiu-Dej, este muncitor ceferist si se spune c a stat n nchisoare multi ani pentru ideile lui comuniste. Romulus Zarone, subsecretar de stat la agricultur, e plugar din Ardeal, partizan al gruprii vicepresedintelui Consiliului de ministri, Petru Groza. Marti, 7 noiembrie Toate ziarele din Capital aprute azi, independente sau de partid, au pagini ntregi n care vorbesc de aniversarea revolutiei ruse din 1917, fcnd biografia lui Lenin, Stalin, etc. si

232

artnd rezultatele obtinute de aceast revolutie. S-a dat ordin ca activitatea la toate autorittile s fie azi suspendat ; nici justitia nu a lucrat. La scoli, un profesor va vorbi despre realizrile acestei revolutii. Pe strad, la magazine si pe tramvaie sunt observate drapele romnesti si ruse. Joi, 9 noiembrie Ieri sau alaltieri a ncetat din viat, la vrsta de 62-63 ani, Mircea Djuvara, profesor de filozofia dreptului la Facultatea de Drept, si un bun cunosctor al filozofiei lui Kant. La aparitia lucrrii mele Filozofia lui Schopenhaer , n 1916, el a scris o recenzie elogioas n revista Convorbiri literare . Dumnezeu s-l odihneasc ! Societatea scriitorilor romni a eliminat din snul ei pe ctiva scriitori pe care i-a socotit simpatizanti ai regimului trecut. Printre ei se afl si marele scriitor Brtescu-Voinesti care se pare c era filogerman si nu avea simpatie pentru evrei. Roosevelt, presedintele Statelor Unite, a fost ales pentru a patra oar presedinte. Se pare c e unicul caz n istoria acestei mari tri. El a avut adversar pe Dewey, reprezentant al partidului republican (Roosevelt e reprez.

233

Partidului democrat), care si el a avut un numr important de voturi. Astzi, membrii Curtii de Casatie adunati n sala de consiliu a Sectiilor Unite au auzit cuvinte care niciodat nu li s-au spus si nu se asteptau s li se spun n asemenea ocazie. Ministrul de Justitie, Ptrscanu, reprezentantul n guvern al partidului comunist, a nstiintat Casatia c va veni azi la ora 11 s fac o vizit. Toti ministrii de justitie s-au simtit obligati s fac o vizit de politete la Inalta Curte si s-si exprime adeseori gndirea n ce priveste reformele si mbunttirile aduse ordinului judectoresc. Ministrul Ptrscanu, citindu-si cuvntarea, a declarat c el rupe cu aceast traditie si c vine pentru a-si spune gndul su sincer. A urmat apoi declaratia c va face n magistratur o epuratie ct mai ntins si mai sever, aducnd nvinuiri care, indirect, se refereau si la membrii Curtii de Casatie, la primul presedinte si presedinti, spunnd, ntre altele, c naltii magistrati au urmat mbrcti n robe cortegiul de nmormntare al osemintelor lui Corneliu Codreanu. A adugat s epuratia o va ncepe cu cei mai nalti magistrati. In rspunsul su, primul presedinte Lupu, a portestat c vreun nalt magistrat ar fi urmat acel cortegiu, fie n rob, fie altfel, a rugat pe 234

ministru ca nainte de a lua hotrre s se informeze bine, ca s nu se fac nedreptti. A sosit n Bucuresti un important personaj sovietic, Vsinski, primul adjunct al ministrului de externe, Molotov. In afisul ziarului comunist Scnteia , am vzut scris cu litere mari aceste cuvinte : Ana Pauker ne arat drumul . Vineri, 10 noiembrie Cuvntarea tinut de ministrul de justitie n fata membrilor Curtii de Casatie a aprut n ziarele de azi. Atasez aici tietura din ziarul Universul cu aceast cuvntare. Din un discurs al lui Eden, ministrul de externe al Angliei, rezult c germanii, n retragerea lor din Grecia, au svrsit groaznice distrugeri, srcind-o complet. Pe lng aceasta, moneda greac (drahma), prin inflatiile succesive fcute de germani, a ajuns la un grad de devalorizare total. S-a hotrt ca drahma s fie stabilizat : 50 miliarde drahme vechi pentru o drahm stabilizat cu acoperire de sut la sut aur. Ziarele de azi public stirea c au fost arestati, n timpul noptii trecute, toti membrii guvernelor de la 1940 pn la 23 august 1944 (s-a dezmintit mai trziu). Luni, 13 noiembrie

235

Dintr-o cuvntare a lui Churchill n Camera Comunelor rezult c germanii au pus n functiune o a doua arm secret (V.2). Este o rachet cu bomb care strbate peste 300 km, zboar prin stratosfer unde nu poate fi ntmpinat de avioane si merge cu o vitez mai mare dect a sunetului, astfel c nu se poate da alarma la timp. Un numr din aceste bombe rachete au czut n Anglia. Efectul lor e mai puternic dect al bombei zburtoare (V.1). Andrei Ianuarie Vsinski, primul loctiitor al Comisarului poporului pentru afacerile strine al Uniunii Sovietice, a fost primit la Sinaia de regele Mihai, fiind retinut la dejun mpreun cu alte cteva personalitti ruse si romne, ntre care primul nostru ministru si ministrul de externe. Cele trei mari puteri, Statele Unite, Anglia si Rusia au recunoscut Frantei calitatea de mare putere si au invitat-o s trimit un reprezentant n Comisia Consultativ European. Marti, 14 noiembrie Atasez aici dou tieturi din ziarul Universul , una continnd un comunicat cu un cuprins care d de gndit, adresat populatiei din Transilvania de Nord, din care se vede c acolo nu se pot instala autorittile romnesti fiindc se opun rusii. Se spune c ei ar fi numit n 236

posturile de conducere unguri trecuti la comunism. A doua tietur cuprinde o parte din cuvntarea ministrului Ptrscanu tinut la Palatul Justitiei cu ocazia instalrii consiliilor de la barou si Uniunea avocatilor, cuvntare prin care a gsit de cuviint s aduc din nou jigniri, de data aceasta directe, primului presedinte al Inaltei Curti de Casatie, Lupu, unul dintre cei mai integri si demni magistrati pe care i-a avut tara, presedintelui Macri si consilierului Petit, spunnd ministrul Ptrscanu c a rmas surprins c acestia nu si-au naintat demisiunea dup cuvntarea ce el a tinut-o n fata membrilor Curtii de Casatie. Primul presedinte Lupu, n urma acestei atitudini a ministrului de justitie comunist, a cerut o audient Regelui. Aceast audient i-a fost acordat azi, aducndu-se la cunostint dlui Lupu c va fi retinut la mas. Smbt, 16 noiembrie Ziarele de azi public o declaratie a biroului sovietic de la Washington, n care se pune c Rusia recunoaste aceste 6 principii : 1) relatii pacifice cu toate statele, indiferent de sistemele lor politice ; 2) cooperare politic si economic cu toate statele ; 3) aliante cu orice state pentru aprarea mpotriva agresorilor ; 4) renuntarea categoric la orice expansiune 237

imperialist n dauna altor natiuni ; 5) nici o interventie n afacerile interne ale altor state (S fie oare adevrat ? Cum se explic atunci c comunistii din tara noastr au cptat atta ndrzneal ?) ; 6) ntrirea coalitiei n lupta contra agresorilor fascisti. Declaratia adaug, ns, c Rusia ntelege s rmn ferm asupra chestiunii tinuturilor disputate din Polonia oriental, ocupat n prezent de armata rosie. (Iat o chestiune care va nemultumi pe aliatii englezi si americani, cci pentru sustinerea integrittii Poloniei s-a nceput rzboiul). Duminec, 26 noiembrie Prin ultima modificare a Legii pentru epuratia aparatului de stat s-a dispus c pentru aprecierea eliminrii din magistratur a unor membri ai Inaltei Curti de Casatie, comisiunea s fie compus din doi membri ai Curtii de Casatie iar ca presedinte nsusi ministrul de justitie (Ptrscanu). Pentru celelalte instante aceeasi comisiune n care, ns, s se poat delega n locul ministrului un al treilea consilier de la Casatie. Ca urmare a acestei dispozitii, ministrul a numit n comisiune (dup cum se public n ziarele de azi) pe consilierii de la Casatie, D. Ariton si Al. Ulvineanu, si pentru luni (mine) 27 noiembrie a dispus s fie citati n fata ei 238

urmtorii membri ai Casatiei : D. Lupu, primpresedinte, C. Macri si Coman Negoescu, presedinti, E. Petit, consilier. Intr-o declaratie publicat tot azi de ziare, a ministrului, acesta a afirmat c desi fostul ministru, Cptn, a numit o comisie de epuratie din care fcea parte si primul presedinte D. Lupu, presedinte Mogos si procurorul general Eugen Bnescu, totusi aceast comisiune nu a lucrat, nefcnd deci nici o epuratie. Si ministrul adaug n declaratia sa : Socotesc orice comentar de prisos ! Aceast declaratie pricinuieste mirarea tuturor cci, ndat ce a aprut Decretul-lege de epuratie redactat de consilierul Cptn pe cnd era ministru, semnat de Rege, nsusi actualul ministru de justitie l-a atacat spunnd c unele dispozitii ale lui au fost introduse prin fals, cernd s se fac alt decret-lege. Pe de alt parte, actualul ministru a atacat de la nceput pe primul presedinte al Casatiei, Lupu. Cnd, deci, toat lumea se astepta la o modificare a decretului-lege, cnd nsusi presedintele comisiei numit era atacat, cum era s lucreze comisia ? Pentru c atunci i s-ar fi gsit vina c de ce a lucrat ! Incepnd de astzi de dimineat n blocul n care locuiesc nu s-a mai dat cldur. Cauza lipsa de combustibil (pcur)- si nu se stie cnd 239

vom putea avea. De asemenea, la Palatul de Justitie nu este combustibil. Alaltieri am fost nevoit s intru n sedint mbrcat n palton, pe deasupra cruia am mbrcat roba. La pine a nceput s se fac coad ; la gaz stau bietii oameni ore ntregi n grupe enorme si, adeseori, sunt nevoiti s plece fr a fi cptat nimic. Lemnele sunt fixate oficial cu lei 8 kg si nu se gsesc. Sare aproape c nu mai exist. Cauza : toate mijloacele noastre de transport au fost acaparate de armata rus si nu putem aduce nici gru, nici petrol, nici lemne... Astzi am vzut ntr-un afis al ziarului comunist Scnteia aceste cuvinte : Cerem arestarea ministrului de interene Penescu. Si reprezentantii blocului frontului zis nationaldemocrat, din care fac parte si comunistii, au si ei reprezentanti n guvern ! Atacul porneste din cauza numirilor de prefecti si primari. Marti, 28 noiembrie Ziarele de azi au publicat urmtorul comunicat al Comisiei de epuratie a Inaltei Curti de Casatie, dup sedinta ce a avut ieri : Scoate din corpul judectoresc, prin efectul epuratiei, pe d-nii Dimitrie Gh. Lupu, primpresedinte al Curtii de Casatie si Eugen Petit, consilier. Constat c nu este cazul de a fi epurat dl. Coman Negoescu, presedintele Sectiei I a Curtii de Casatie. Amn n 240

continuare discutarea situatiei d-lui Const. Macri, presedintele s. III, pentru sedinta viitoare de joi 30 noiembrie a.c. Am aflat azi, nainte de a intra n sedint, de la unii colegi, c primul presedinte a trimis comisiunei o ntmpinare prin care cerea recuzarea presedintelui comisiunei, ministrul de justitie Ptrscanu, ntruct acesta, prin cuvntrile ce a tinut, s-a pronuntat n contra sa nainte de a cerceta n comisiune cazul su. Presedintele Coman Negoescu si consilierul Petit au trimis scurte memorii. Si astfel a fost eliminat din magistratur, tratat ca cel mai ru element, primul presedinte Lupu, unul dintre cei mai demni, din cei mai devotati profesiunii lui, din cei mai onesti, din cei mai nvtati, din cei mai respectati magistrati ai trii romnesti ! La brutrii si la crutele cu pine se ntmpl acum adevrate bti pentru a se cpta o pine. In blocul nostru continum a sta fr cldur. Miercuri, 29 noiembrie Un incident, repetabil de altfel, petrecut n comuna suburban Aprtorii Patriei, n care un plutonier major ajutat de ctiva soldati au tras cu pustile la o serbare muncitoreasc din acea comun (nu se stie care a fost cauza care a dus la acest act) si au omort doi muncitori ai 241

au rnit altii, a avut urmri foarte grave. S-a cutat a se face din acest incident o crim politic si, ca urmare, partidele de stnga au convocat ieri mari adunri n piata Victoriei si au manifestat mai ales mpotriva ministrului de interne Penescu (national-trnist), fcndu-l rspunztor de acest act. In acelasi timp, dup cum se public n ziare, o delegatie a sindicatelor de muncitori a mers la primul comisar adjunct al poporului pentru afacerilor strine al Rusiei, A. I. Vsinski, care se afl nc n Bucuresti, si s-au plns de situatia din tara noastr, nvinuind partidele politice istorice (cel liberal si national-trnesc) si mai ales pe seful nationaltrnistilor, Maniu (acel care se stie c a fost sufletul miscrii iesirii din Ax si ncheierii armistitiului cu Statele Aliate), c sustin si acoper pe asasini, spunnd apoi ntre altele : Astzi poporul romn este pus n imposibilitate de a-si ndeplini datoria fat de aliati, deoarece si n actualul guvern sunt oameni care mpiedic aceasta. Atasez aici tietura de jurnal privitoare la aceast vizit si la cuvntrile tinute. Pentru mine au fost chemati n fata Comisiei de epuratie nc doi magistrati de la Curtea de Casatie : Mihileanu si Butureanu, care mpreun cu profesorii Dongovoz si 242

Otetelisanu au format comisia care a admis n principiu revizuirea procesului lui Corneliu Codreanu pentru violarea drepturilor de aprare etc., svrsite de tribunalul militar ce-i judecase. Vineri, 1 decembrie Ziarele de azi au publicat comunicatul prin care se anunt c a fost eliminat din corpul judectoresc si presedintele Macri se la Sectia a III-a a Curtii de Casatie. Pentru populatia din Moldova si din o parte a Ardealului, aflat n mare mizerie din cauza rzboiului, s-a fcut o colect de bani, alimente di medicamente. S-au strns pn acum peste 1 miliard lei si cteva zeci de vagoane de alimente si doctorii. Continum a sta fr foc. Temperatura n camer a sczut la 11 grade. Generalul de Gaulle, conductorul de azi al Frantei, s-a dus n Rusia, la Moscova, s fac si el o vizit lui Stalin. Smbt, 2 decembrie Primul ministru, generalul Sntescu, a prezentat Regelui demisia guvernului. Gruprile de extrem stng (comunisti, socialisti), care vor s ia singure puterea, au fcut imposibil guvernarea. Regele a nsrcinat cu formarea unui nou guvern de concentrare pe generalul Rdescu. In afisele gazetelor comuniste si 243

socialiste ( Scnteia etc.) am vzut ns azi aceste titluri : Guvernul Rdescu, o nou provocare , sau Guvernul Rdescu mpotriva vointei poporului . Azi dup amiaz a sosit la blocul nostru o cistern de pcur pentru calorifer. S-a fcut focul si seara pe la ora 7 temperatura n camer s-a ridicat de la 10 grade ct era azi-dimineat la 13 grade. Comisariatul general al preturilor a dat o decizie prin care salariile lucrtorilor si functionarilor particulari s-au ridicat de 6-10 ori fat de 1940. Astfel, lucrtorul pltit cu luna sau functionarul particular care n 1940 avea un salariu de 7 mii lei, azi are 50.000. Cel care avea 23.000 lei are azi 90.400. Pentru functionarii publici nc nu s-au majorat salariile (un consilier de la Casatie primeste azi lunar 60.000 lei iar un judector 30.000). Un ou se vinde azi cu 90 lei. Un vagon de lemne a ajuns la 150.000 lei. Luni, 4 decembrie Pentru azi la ora 4 p.m. au mai fost invitati n fata Comisiei de epuratie 5 sau 6 membri ai Curtii de Casatie, ntre care si presedintele Mosgos. Iat cam ce li se pune n sarcin. Spre ex., presedintelui Mosgos si procurorului general Bnescu : cum explic ei 244

c s-a fcut n timpul guvernrii Antonescu o lege prin care s-a dispus ca limita de vrst a primului presedinte, a presedintilor si a procurorului general s se prelungeasc de la 67 la 70 ani (ns cu un vot al majorittii consilierilor Casatiei ?) Nu nsemneaz sunt ntrebati c legea aceasta are aspectul unei legi personale si c ea nu s-a putut promulga dect fiindc beneficiarii legii au adus servicii regimului trecut ? (Nu se arat, ns, ce servicii au fcut sau ar fi putut face). Unui alt coleg, Dantte, i se imput c n fata colegilor de la sectia II a Casatiei a aprobat asasinatele svrsite de legionari asupra detinutilor de la Jilava, n ianuarie 1940 ! (Iamandi etc.) Noi stim c colegul nostru Dantte nu numai c nu a proferat asemenea cuvinte, dar asemenea subiecte abjecte nici mcar nu se pot bnui n sufletul acestui om delicat si drept, cum cred c nu se pot bnui n sufletul oricrui magistrat. Marti, 5 decembrie Asear Comisia de epurare de la Ministerul de Justitie s-apronuntat n cazul colegilor de la Casatie, Butureanu si Mihileanu, gsind c nu e cazul s fie eliminati din magistratur. Joi, 7 decembrie

245

Generalul N. Rdescu a reusit s formeze guvernul cu reprezentanti ai partidelor. Presedinte al Consiliului este el si a luat si internele, ad-interim. La celelalte ministere se afl tot ministrii cei vechi ( afar de rzboi, unde e alt general) ; astfel la justitie se afl tot Ptrscanu. In Grecia sunt tulburri, aproape un rzboi civil. Forte narmate ale partidelor de stnga (zice comunicatul englez poate comuniste), au ptruns n Atena pentru a sprijini luarea puterii mpotriva ministerului deja format si sustinut de englezi. Pentru a perntmpina tulburri si mai mari au intervenit si trupe engleze cu tancuri, alturi de trupele regulate ale guvernului. Au fost lupte. Smbt, 9 decembrie Ziarele de azi public comunicatul c Comisia de epurare prezidat de ministrul de justitie a constatat c nu e cazul a fi epurati dnii : Eugeniu Bnescu, procuror general al Inaltei Curti de Casatie, Mihail Mosgos, presedinte al Sectiei II, si consilierii Traian Lzrescu si Tuliu Dantte. (Se pune ntrebarea : cnd nvinuirile ce se aduceau acestor nalti magistrati erau att de putin serioase si se putea prevedea, prin urmare, o hotrre de neepurare a lor, de ce au mai fost njositi prin chemarea lor n fata comisiei ? Se spune, pe de 246

alt parte, c Regele nu ar voi s semneze decretul de nlturare din magistratur a primului presedinte Lupu si a celorlalti 2 magistrati, Macri si Petit, fat de care Comisiunea a pronuntat o hotrre de eliminare (s-a semnat mai trziu, v. nota de la 17 dec.) Hotrrea ns nu se poate executa dect prin decret regal). In Camera Comunelor au avut loc dezbateri asupra evenimentelor din Grecia. Un deputat laburist a nvinuit guvernul c sprijin unele grupri politice din Grecia n dauna altora si c astfel se calc principiile democratice. Primul ministru, Churchill, a rspuns, spunnd ntre altele: Guvernul britanic nu ar mai merita ncredrerea dac fortele Majesttii sale ar fi folosite de el pentru a dezarma pe prietenii democratiei din Grecia si din alte prti ale Europei. Iat ns o ntrebare pe care oricine si-ar permite s o pun acum : cine sunt prietenii democratiei ? si, de asemeni, cum trebuie nteles cuvntul democratie ? Dup ce arat c prin democratie s se nteleag dreptul pe care omul l are de a vota liber iar reprezentantii si s hotrasc ce guvern si form de guvernmnt doresc, urmeaz : Democratia nu trebuie s fie numai aripa stng. Nu cred c un partid sau un corp este democratic pentru c tinde din ce n ce mai mult 247

spre cele mai extreme forme ale revolutiei. Fiecare trebuie s aib respect pentru democratie si s nu ntrebinteze acest cuvnt cu prea mare usurint. Democratia nu e bazat pe violent sau terorism, ci pe libertate si pe respectul dreptului celorlalti oameni. Chestiunea ridicat fiind foarte important, Camera Comunelor a fost solicitat s voteze spre a se hotr dac si exprim sau nu ncrederea fat de Guvern. Guvernul englez a obtinut astfel un vot de ncredere, 279 voturi favorabile, 30 contra. Se pare c reprezentantul rus Vsinski va prsi tara romneasc. Inainte a a pleca a declarat la o receptie dat de primarul Capitalei n onoarea sa, c opera de executare a armistitiului a fcut mari progrese si c aceasta deschide calea apropierii dintre cele dou state. Duminic, 10 decembrie Ziarele de azi fac cunoscut c Ministerul Educatiei Nationale, n urma ncheierii Comisiei de epuratie a Universittii din Bucuresti, a hotrt ndeprtarea din functiune a urmtorilor profesori univeritari : Mihail Antonescu, P. Panaitescu, Nichifor Crainic, I. Petrovici etc. Inainte de aceasta, profesorii Petrovici si Crainic fuseser eliminati si din Societatea Scriitorilor. Marti, 12 decembrie 248

Ieri dup amiaz s-a pronuntat hotrrea Comisiei de epurare pentru Curtea de Casatie, privitor la procurorul G. Ionescu (Gic), pe care a gsit de cuviint s-l elimine din Corpul judectoresc. Unul din membri, Ariton, consilier la Casatie, a fost de prere c nu e cazul s fie eliminat, dar s-a gsit n minoritate. Si astfel, unul din cei mai buni procurori ai Curtii de Casatie, avnd cunostinte ntinse de drept penal n cariera lui de vechi procuror, nu numai la Casatie, dar anterior si la instantele de drept, un pasionat al meseriei sale, un bun vorbitor, a fost obligat s prseasc magistratura creia se consacrase cu tot sufletul. I se pune n sarcin c n procesul Auschnitt de la Casatie ar fi afirmat c unul din martorii care figuraser n proces, Urdreanu, este un om care se bucur de ncrederea regelui (Carol II) si c este un om serios pe a crui declaratie se poate pune temei. I s-a mai imputat c a avut si are sentimente anti-rusesti. Se pare ns c aceast a doua acuzatie nu a fost retinut de comisie. Am vzut si azi pe acest coleg al nostru, care trebuia s intre azi n sedint la procesele n divergent si la sedinta ordinar. Era foarte emotionat si nu se putea dumeri c s-a putut da mpotriva lui o astfel de hotrre si c trebuie s prseasc n acest fel magistratura. De altfel, 249

el nu are nc vrsta de 57 ani, astfel c nu se poate nscrie nc la pensie. Se spune c cei eliminati astfel, nici mcar avocatur nu pot face. Ctiva prieteni ai lui i-au promis ns s-i fac rost de o ocupatie pentru ca astfel s-si cstige pinea. In Grecia, adevrate lupte se dau ntre trupele grecesti ale gruprii Elas, de extrem stng ( ar fi compuse din 25.000 oameni) si trupele engleze care vor s apere guvernul, n dorinta de a nu lsa s vin la putere un singur grup, cel de extrem stng, ci reprezentanti ai tuturor partidelor. Printre conductorii trupelor grecesti care lupt mpotriva celor engleze si grecesti ale guvernului, este si secretarul partidului comunist grec, Siantos, dup cum se anunt azi n ziare. Comisia pentru revizuirea manualelor didactice a hotrt s elimine, ntre altele, si manualele autorilor: Rdulescu-Motru, Sim. Mehedinti, I.Petrovici. Smbt, 16 decembrie Azi la ora 12 am luat parte la slujba ce sa oficiat la biserica Alb din Capital pentru parastasul de 4 ani de la moartea lui Gr. Iunian. Erau de fat sotia si copiii lui si alte 100 de persoane, pentru care memoria defunctului e scump. Duminic, 17 decembrie 250

In Camera Comunelor au vorbit primul ministru Churchill si ministrul de externe Eden despre chestia polonez. Rezult din discursurile lor c nici o ntelegere nu poate s intervin n ce priveste granitele si guvernul ei, ntre rusi si polonezi. Polonia continu a avea un guvern la Londra si unul n Polonia, care este comunist. Ambii oameni de stat ai Angliei doresc din toat inima o ntelegere ntre rusi si polonezi dar si exprim ndoiala c se va obtine. Se tinde, de asemenea, la o nou conferint ntre sefii celor trei state si Eden face observatia c dintre cei trei sefi de stat, Roosevelt, Stalin si Churchill, acesta din urm e cel mai n vrst si c el a purtat povara cea mai grea a rzboiului. Socotesc c altii trebuie s se deplaseze , a spus Eden. Ziarele de ieri au publicat stirea c a aprut n Mon. Of. Decretul regal pentru eliminarea celor 2 magistrati de la C. de Casatie, Lupu si Petit. Pentru ceilalti, desigur, se va publica mai trziu. Miercuri, 20 decembrie S-a publicat un Decret-lege compus din 12 articole, pentru instituirea unui regim tranzitoriu de organizare judectoreasc. Prin acest decret-lege, pn la alctuirea unei noi legi de organizare se repune n vigoare Legea din 26 iunie 1924 (Legea Mrzescu), 251

abrogndu-se Legea din 1943, cu exceptia ctorva articole. Limita de vrst pentru consilierii Curtii de Casatie se reduce la 65 ani (se mentine la Curti vrsta de 62, la Tribunale 60 ani). Pe timp de 4 ani se suspend inamovibilitatea n magistratur. In acest timp, ministrul justitiei va avea dreptul a pune n disponibilitate pe orice magistrat, fr o artare de motive si fr ca aceast categorie de punere n disponibilitate s aib caracter disciplinar (dup cum se vede, orice regim nou care vine la crma trii suspend inamovibilitatea magistratilor, temelia unei bune justitii si pentru dobndirea creia n tara romneasc s-a luptat att de mult). In baza dispozitiei prin care limita de vrst s-a redus la 65 ani pentru magistratii Curtii de Casatie, ies la pensie imediat cam 12 magistrati, ntre care Mosgos si Luciliu Stefnescu . Primul presedinte Lupu si presedintele Macri fiind eliminati de comisiune, un singur presedinte mai rmne n functiune : Coman Negoescu. Astzi au venit la noi s-si ia rmas bun d-nii Mosgos, Luciliu Stefnescu, Crciunescu, Pisu. Marea mea dorint ce am avut-o, de a m duce la Craiova spre a-mi vedea sotia si casa, cred c n-o voi putea mplini. Cu trenul, care circul numai de dou ori pe sptmn, care e 252

suprancrcat totdeauna, nenclzit si cu geamurile sparte, este imposibil de mers. De altfel, pn la Craiova trenul face cel putin 3 ore. La avion, care face de trei ori pe sptmn cursa Bucuresti-Craiova (taxa 5.000 lei), toate locurile sunt vndute pn dup anul nou. In acelasi fel la un autobuz, care face aceeasi curs (taxa 10.000 lei) de 2 ori pe sptmn. De cteva zile bate un vnt rece dinspre nord-est care a nghetat pmntul si apa din Cismigiu, pe strzi ridicnd praful care te neac. Lemnele, cnd se pot gsi, se pltesc cu 25.000 lei mia de kg. Un kg carne de porc a ajuns la 1.000 lei. Un palton fcut gata peste 90.000 lei. Totul s-a scumpit ntr-un mod ngrijortor. Pinea se gseste foarte greu. Nu stiu cum vom iesi din iarna aceasta. Pe frontul de vest germanii au pornit o ofensiv puternic. Se spune c au cucerit teren Armata rus se afl tot la Budapesta, iar pe frontul rsritean n acelasi loc unde se gsea acum 2-3 luni. Vineri, 29 decembrie O vacant trist petrecut n Bucuresti departe de sotia mea si de casa noastr din

253

Craiova, unde as fi dorit att de mult s m gsesc n aceste dou sptmni de vacant. In prima zi de Crciun am fost mpreun cu Natalia la nepoata mea Constanta. A doua zi am primit de la Craiova, trimise de sotia mea prin o d-n care a avut ocazia s gseasc loc ntr-o masin ce venea la Bucuresti, mai multe lucruri, ntre care rufrie, un curcan tiat, crnati de porc si o damigean de vin. De mai multe zile e un ger uscat de iarn (uneori se coboar chiar sub minim 10 grade), fr pic de zpad, amenintnd si putinele semnturi ce s-au putut face. Luptele civile din Grecia nencetnd si organizatia narmat de extrem stng, Elas, atacnd chiar trupele engleze ce se afl n Grecia, primul ministru englez Churchill si ministrul de externe Eden au plecat n Grecia la Atena, pentru a cuta s obtin o mpciuire ntre diferitele grupri, ceea ce se pare c nu a reusit. Mai mult, pe cnd primul ministru englez se gsea (miercuri) n fata ambasadei Marii Britanii la Atena, un puscas elasist a tras asupra sa de la o distant de 300 m, lovind ns o femeie. Aceast stire e reprodus n ziarele de azi si e din partea corespondentului din Atena al lui Associated Press . Cnd au fost trase gloantele (se crede c cu o mitralier ascuns ntr-o cas), generalii Alexander si Scobie erau 254

alturi de Churchill. De pe un deal s-a tras si cu tunul n vasul care a adus pe Churchill si n care se afla statul su major. Un obuz a czut aproape de vas. A doua zi, avioane birtanice au atacat bateria care a tras. Mai nainte s-a descoperit c se pregtea un atentat asupra Hotelului Grande Bretagne din Atena, unde se afla Statul major al fortelor armate engleze si membrii guvernului grec : un canal lung venind de la distant se spase pe sub pmnt pn sub aceast cldire si se adunaser acolo 700 kg dinamit. Atentatul a fost descoperit la timp, astfel c aceia care-l pregtiser nu au avut succesul asteptat. E de mirare pentru toat lumea c o parte din greci au fost si sunt n stare s lupte mpotriva englezilor si s atenteze la viata primului ministru al Marii Britanii care de attia ani, ducnd acest rzboi, a avut n vedere si eliberarea Greciei. Duminic, 31 decembrie Ducndu-m azi pe la Ion Foart, l-am gsit stnd n curte lng niste lemne pe care era aproape s i le termine de tiat un ferestru cu motor. Ca s le capete fusese tocmai la Bariera Vergului (7-8 km de casa lui), pe unde intr care cu lemne, dduse pe o crut de lemne aproximativ 1.000 kg, 24.000 lei. Mai pltise si

255

fierestreul pentru a i le tia, 2.000 lei, si un om ca s i le aseze n pivnit, 500 lei. 1945 Luni, 1 ianuarie Incepem astzi un an nou. Nu stim ce va aduce el mai trziu, astzi ns gseste populatia oraselor Romniei aproape murind de frig, din cauza lipsei aproape complete a mijloacelor de transport pentru aducerea lemnelor si alt combustibil, mijloace de transport utilizate aproape exclusiv de autorittile ruse, lumea fcnd coad la pine si totul de o scumpete insuportabil. Un coleg al meu, Vasile Butureanu, pe care am cutat azi s-l felicit la telefon pentru anul nou si pentru ziua numelui, mi-a spus c, de cnd a venit iarna, n casa lui nu s-a putut nclzi. Ca s se desmoart, aprinde o lamp mai mare de gaz (si petrolul pentru lmpi se obtine cu mari dificultti si n cantitti cu totul insuficiente), ns nu poate niciodat s ridice temperatura n cas peste zece grade. Imi mrturisea c nu poate s lucreze nimic, c nici mcar ziarul nu-l poate citi cumsecade. Azi-noapte a nins putin, s-a acoperit pmntul cu un strat gros de cteva degete. Zpada asta ns a mai luminat atmosfera si a

256

potolit pulberea strzilor care umplea orasul ca n timpul verii. Miercuri, 3 ianuarie Ziarele de azi public comunicatul Marelui Stat Major al Armatei romne prin care se aduce la cunostint c fortele aliate sovietice mpreun cu trupele romne din Corpul de armat de sub comanda generalului Sova Nicolae au ptruns n Budapesta n ziua de 1 ianuarie, dup ce, prin operatiuni lungi si grele, au sfrmat ultima centur de aprare a Budapestei. Acum trupele nainteaz ctre centrul Budapestei. Aceleasi ziare ( Universul , pag. 3) de azi public o stire din Lublin, Polonia, transmis de corespodentul Agentiei ruse Tass, prin care se face cunoscut c Comitetul polonez din Lublin s-a transformat n Guvern provizoriu al Republicii Poloneze, artndu-se si numele membrilor guvernului. O telegram din Londra a redactorului diplomatic al Agentiei Reuter arat ns c din surs autorizat se afl c asumarea titlului de guvern provizoriu de ctre Comitetul polon de la Lublin nu creaz nici o schimbare n atitudinea guvernului britanic fat de Guvernul polon de la Londra, pe care guvernul englez l recunoaste ca actualul guvern constitutional polonez. 257

In acelasi timp, o stire de la Washington, a aceleiasi Agentii Reuter, anunt c, ntr-o conferint de pres, Edwuard Stettinius, secretarul departamentului de stat, a declarat c Statele Unite vor continua s recunoasc guvernul polonez exilat la Londra. Pretul zahrului a fost majorat de Ministerul Economiei Nationale la 412 lei kg (dar nu se gseste nici cu acest prt). Ziarele s-au scumpit ncepnd de azi la 20 lei. Telefonul s-a scumpit la 3.500 lei pe lun (de la 650 ct era acum 2 ani si 2.000 ct a fost pn acum). Tramvaiul 35 lei, de la 20, ct a fost pn acum (6 lei acum 2-3 ani) etc. Joi, 4 ianuarie Budapesta va ajunge o ruin n acest rzboi. Comunicatele rusesti spun c Comadamentul armatei ruse pe acest front a trimis comandantului trupelor germane si ungare din Budapesta doi ofiteri rusi cu steag alb pentru a cere capitularea fortelor aflate n Budapesta, care se afl ncecuit. C, ns, germanii nu numai c au refuzat predarea, dar au mpuscat pe cei doi soli rusi. De aceea, luptele n interiorul orasului, care e n mare parte distrus, continu. Ziarele de azi reproduc un articol intitulat O revizuire care se impune , publicat n ziarul Libertatea , al sefului Partidului social258

democrat, C. Titel Petrescu. Acesta propune modificarea Decretului de epurare, n sensul c urmeaz a se prevede n el o gradatie a pedepselor, dup vin, ncepnd cu avertismentul si terminnd cu destituirea, fr pierderea drepturilor la pensie. Proiectul de decret mai contine si dispozitia c functionarii citati sunt n drept s recuze pe membrii comisiunei, potrivit regulilor din pr. penal. O parte din armata romn lupt si n Slovacia. Luni, 8 ianuarie Astzi, la Curtea de Casatie a fost solemnitatea deschiderii anului judectoresc, foarte simpl si scurt. Lipseau aproape 20 dintre magistratii care au fcut cinste Inaltei Curti, unii dintre ei fiind epuati, altii pusi n retragere pentru limit de vrst, n baza noii legi. Dintre presedintii de alt dat a rmas numai Coman Negoescu, care a prezidat solemnitatea. Presedintele Statelor Unite, Roosewelt, a tinut n fata Congresului o cuvntare. Dup ce a artat c Statele Unite si aliatii si vor lupta pn la victoria total, pn cnd se va fi predat si ultimul nazist , a spus apoi, ntre altele, referindu-se mai ales la problemele grecesti si poloneze : Noi si aliatii nostri avem datoria s nu folosim influenta noastr n scopul ca vreo 259

autoritate temporar sau provizorie din trile civilizate s mpiedice exercitarea eventual a drepturilor popoarelor de a-si alege n libertate guvernul si institutiile n cadrul crora ei s triasc ca oameni liberi. Si a dat s se nteleag c numai dup ce rzboiul va fi fost terminat, popoarele s-si exprime n mod nefalsificat vointa lor. Miercuri, 10 ianuarie Aflu din Universul de azi c romancierul francez Paul Chack, fostul presedinte al Comitetului Actiunea antibolsevic , care fusese condamnat la moarte la 18 dec., a fost executat prin mpuscare ieri dimineat, la fortul Montrouge. De asemenea, a fost condamnat la moarte scriitorul Henri Berrand, cunoscutul autor al crtii aprut acum vreo 20 ani cu titlul Ce am vzut la Moscova . Se afirm c condamnarea i s-a aplicat pentru colaborare cu germanii. Uremaz a fi executat si el n curnd. In Semnalul aprut azi dup-amiaz e publicat o declaratie comun a d-lor Roosevelt si Churchill, prin care se spune : Rzboiul submarin german si-a rensufletit activitatea n cursul lunii decembrie 1944. Acesta nu e dect un nou semn c rzboiul din Europa este departe de a se sfrsi .

260

Marina comercial a celor dou tri a avut pierderi. Vineri, 12 ianuarie Maresalul rus Malinovschi, ca urmare a luptelor vitorioase purtate de Armata IV-a romn n Transilvania si Ungaria, a trimis urmtorul ordin : Comandantului Armatei a IV-a romn, general de Corp de armat Avramescu : Exprim multumirile mele Dv. si trupelor Armatei a IV-a romn pentru executarea constiincioas a ordinelor operative, umr la umr cu armata rosie. Urez pe viitor si mai mari succese pentru distrugerea uzurpatorilor germani si biruinta popoarelor iubitoare de libertate. Comandantul armatei Frontului al II-lea ucrainean, maresal al Uniunii Sovietice, Malinovschi. Mai semneaz ordinul generalul de C. A. din trupele blindate si generalul sef al Statului major (Susaikov si Zaharov). Ordinul e publicat n ziarele de azi. Duminic, 14 ianuarie Azi la ora 12 am fost mpreun cu Natalia la Biserica Alb din Calea Victoriei, unde am asistat la cununia religioas a lui Lilic Nistor cu tnra lui sotie. Era plin biserica de prieteni. Dup terminarea ceremoniei am fost si acas la mireas (printii ei triesc si sunt tineri), unde au mai fost invitati si unde s-a servit o gustare. Mireasa, o fat drgut, despre care toti care au 261

avut ocazia s-o cunoasc spun c e plin de calitti. Cucoana Hermina, mama lui Lilic, a plns gndindu-se c sotul ei a murit nainte de a vedea aceast zi fericit pentru fiul su. Pe frontul de rsrit, rusii au pornit o mare ofensiv de iarn. Joi, 18 ianuarie Ziarele de azi, sub titlul Un comunicat n legtur cu ridicarea germanilor , au publicat : Presedentia Consiliului de ministri comunic : Intruct circul diferite zvonuri care nu au temei, se aduce la cunostinta populatiei de origine etnic german (nota mea : chiar dac sunt cetteni romni, vezi mai jos) urmtoarele : Sunt ridicati din ordinul Inaltului comandament sovietic spre a fi dusi n locurile unde se simte nevoie de brate de munc, urmtoarele categorii de cetteni de origine etnic german : brbatii ntre 16-45 ani, femeile ntre 18-30 ani, afar de cele care au copii ce nu au vrsta de 1 an. Dup ce vor fi ajunsi la locurile de destinatie, familiile vor fi ncunostiintate s le scrie si s le trimit pachete. Ridcarea are caracter provizoriu, ntruct este vorba de munc necesar pentru nevoile rzboiului . Astzi, ns, se d un nou comunicat, se vede dup interventia autorittilor militare ruse, prin care se spune numai c vor fi ridicati si 262

dusi la munc brbatii si femeile (n vrsta artat anterior) fr a se face vreo exceptie pentru femeile cu copii sub un an si fr mentiunea de caracter provizoriu si putinta de comunicare cu familiile. Comunicatele ruse de rzboi publicate azi aduc la cunostint c au fost cucerite Varsovia, Cracovia, Censtchovo, aceast din urm localitate aflndu-se la 25 km de frontiera german si la cel putin 115 km de punctul de plecare al ofensivei nceput zilele trecute de maresalul Koniev. Intr-un articol reprodus azi n ziare, Graiul nou , ziarul Directiei politice de front a armatei rosii ce apare nc de mult n Bucuresti, critic tendintele imperialiste pe care le-a avut Romnia. El zice : Experienta acestui rzboi a dovedit cu prisosint c pornirile imperialiste se ntorc mpotriva acelora care le nutresc. Cazul particular al Romniei a putut s dovedeasc si el c tendintele imperialiste alimentate n toti anii vecinttii ei cu Uniunea Sovietic au dus-o la o aventur si o agresiune care a costat-o foarte scump etc. La sfrsit se atrage atentia Romniei s strpeasc aceste porniri. Smbt, 20 ianuarie In urma unei invitatiuni primite ieri, am luat azi parte, alturi de fruntasi olteni, n cabinetul rectorului Universittii, Simion 263

Stoilov, originar din Craiova, la o consftuire n vederea unei interventii ce urmeaz a se face la Ministerul Educatiei Nationale pentru nfiintarea unei Universitti la Craiova, compus deocamdat numai din 3 facultti : medicin, agronomie, comert. Facultatea de agronomie aproape c nu va cere cheltuieli statului, ea urmnd s se nfiinteze din fondurile lsate de Jean Mihail n acest scop. Erau la aceast consftuire profesorul dr. Angelescu, fost mult timp ministru al Scoalelor, general Sntescu, fost pn mai zilele trecute prim-ministru, doi actuali ministri, dr. Danielopol si Capetineanu (acesta din urm subsecretar de stat), profesori, doctori etc. A vorbit dr. Angelescu explicnd necesitatea nfiintrii acestor facultti la Craiova. S-a ales un comitet activ care s struiasc pentru aprobare si s ia msuri de traducere n fapt. Capetineanu, subsecretar la Ministerul Scoalelor, ca si dl. Angelescu, de altfel, au asigurat adunarea c ministrul actual al Scoalelor, profesorul Voitec, a promis s nfiinteze prin lege aceste facultti. Ministrul dr. Danielopol a promis tot sprijinul su. Am semant cu totii un proces-verbal. Luni, 22 ianuarie In ziarele de ieri s-a publicat textul Decretului-lege pentru urmrirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul trii si 264

acela al Decretului-lege pentru urmrirea si pedepsirea criminalilor si profitorilor de rzboi. Dup primul decret, sunt vinovati de dezastrul trii : a) aceia care au instaurat regimul de dictatur si, avnd rspunderea politic efectiv, au pus n primejdie securitatea statului prin ncheierea de tratate de aliant politic cu Germania hitlerist, prin permiterea armatelor operative germane pe teritoriul trii sau prin pornirea rzboiului mpotriva U.R.S.S. si a Natiunilor Unite ; b) aceia care, militnd printr-o activitate sustinut pentru o politic extern alturi de Germania hitlerist, au consimtit la cedarea Transilvaniei de Nord etc. Cercetarea si instruirea vinovatilor se va face de acuzatori publici (magistrati, juristi, membri ai corpurilor constituite sau ai organizatiilor profesionale). Judecarea faptelor se va face de o instant denumit Tribunalul special , compus din 3 consilieri ai Casatiei, trasi la sorti de minister, si din 8 membri, de ambele sexe, trasi la sorti dintre persoanele recomandate de partidele politice unite pentru guvernare. Deciziile vor fi pronuntate cu majoritate, membrii minorittii semnnd si ei decizia, fr dreptul de a formula si motiva o opinie separat. Pedeapsa de la munca silnic pe viat la temnit grea.

265

Conform celuilalt decret-lege, sunt criminali de rzboi cei care : a) au supus la un tratament inuman, contrariu dreptului international, pe prizonierii si ostatecii de rzboi ; b) au ordonat sau au svrsit acte de cruzime asupra populatiei din teritoriile n care s-a purtat rzboiul ; c) au ordonat sau executat represiuni colective sau individuale, cum si cei care au ordonat deplasri si transporturi de persoane n scopul vdit al exterminrii celor transportati g) prsind teritoriul national sau pus n slujba Germaniei hitleriste si au atacat tara prin scris, prin grai sau orice alt mod. Sunt profitori de rzboi : a) aceia care, n orice calitate, participnd la conducerea rzboiului, au realizat averi ilicite etc. Pedeapsa : de la pedeapsa cu moartea, la nchisoare. Acuzatori publici, instante de judecat : Curte special pentru criminalii de rzboi, compus din 3 membri ai Curtii de Apel si 4 judectori alesi din cetteni, desemnati de partidele politice. Carnea de vac se vinde azi cu 8001.000 lei kg, cea de porc cu 1.850-2.200 lei. Comunicatele ruse anunt c armata respectiv rus a intrat n Germania, n Silezia superioar. De asemenea, nainteaz si n Prusia oriental.

266

Au nceput la Bucuresti congresele sindicale ale muncitorilor. Smbt, 27 ianuarie Ieri au avut loc, n sala Adunrii Deputatilor, dezbaterile Congresului General al Sindicatelor Unite. Au luat parte ministri romni, ntre care primul ministru, general N. Rdescu ; n lojele de onoare Comisia aliat de control, n frunte cu generalul rus Vinogradov, reprezentantii misiunilor militare aliate americane si britanice, delegati ai muncitorimii sovietice, delegatiile bulgar si iugoslav. Pe banca tribunei a luat loc Ana Pauker. Primul ministru Rdescu a tinut o cuvntare, spunnd ntre altele : Mrturisesc c simt o multumire mare s m gsesc n mijlocul acelora de la al cror brat Tara asteapt ntr-o mare msur mntuirea ei. De felul cum masa muncitoreasc si va ntelege rolul covrsitor de greu pe care-l are de jucat n mprejurrile tragice de astzi, atrn usurarea sau ngreunarea nevoilor mari crora suntem chemati s le facem fat. In ceea ce m priveste, sunt fr grije din acest punct de vedere, judecnd dup ntelepciunea pe care ati artat-o n urma apelului fcut de mine la ordine si disciplin, fr de care nimic sntos nu se poate nfptui etc. 267

A vorbit apoi reprezentantul sindicatelor muncitoresti din U.R.S.S., Kazacov, spunnd ntre altele c va duce cele mai bune impresii despre solidaritatea muncitoreasc din Romnia. Au mai luat cuvntul Nicolau, ministrul Asigurrilor sociale, Lotar Rdceanu, ministrul Muncii, Gheorghiu-Dej, Petre Grozea, ministri etc. Locurile vacante de presedinti si consilieri la Casatie au fost completate n felul urmtor : Petre Davidescu, consilier, naintat presedinte la Sectia II ; Oconel Cires, consilier, presedinte la Sectia II ; Dimitrie Apostolide, consilier, procuror general ; Ion Predovici si Al. Procop-Dumitrescu, procurori la Casatie, numiti consilieri la Sectia II ; Ion D. Popescu III, procuror general la Curtea de Apel Craiova si Mircea Odobescu, consilier Curtea de Apel Bucuresti, naintati consilieri la Sectia II Casatie. La celelalte sectii si la Parchetul Casatiei au fost naintati alti magistrati de la Curtile de Apel. Au fost pusi n disponibilitate, printre altii, n temeiul art. 6 din Legea 640, de la Curtile de Apel ntre altii : Vasile T. Petrescu, prim presedinte al Curtii de Apel Bucuresti ; Ion I. C. Petrescu, consilier ; dr. Eugen Chirit, procuror id. (cu acestia doi din urm am lucrat n Comisia de automotoare). 268

Armatele ruse naintnd n Germania au ajuns la Breslau, capitala Sileziei. Au naintat si n Prusia oriental, cucerind Tannenberg, localitatea unde n rzboiul trecut au fost nvingtori germanii si unde ei ridicaser un mauzoleu lui Hindenberg (se pune c acest mauzoleu acum a fost distrus de nssi armata german n retragere), Konigsberg, orasul lui Kant etc. Rusii ar fi ajuns la 160 km de Berlin. Armata romn, luptnd n muntii Tatra Mic din Cehoslovacia, a cucerit mai multe localitti. Prin conventia de armistitiu ncheiat de guvernul ungar cu rusii la Moscova, ungurii declar c renunt la teritoriile ce ocupaser n Romnia (Transilvania de Nord), Iugoslavia si Cehoslovacia. Ei vor plti despgubiri Rusiei 300.000.000 dolari, ct si Romnia. Guvernul italian a declarat nul tratatul de la Viena prin care Romnia fusese obligat s cedeze Ungariei Transilvania de Nord. Duminic, 28 ianuarie Ziarele de azi public urmtoarea stire din Paris, transmis de Agentia Reuter. Postul de radio Paris a anuntat c Charles Maurras, btrnul fruntas regalist francez, n vrst de 77 ani, a fost condamnat la regimul celular pe viat. 269

Din cuvntarea publicat ieri a primului ministru se deducea c guvernul, astfel cum e compus azi, lucreaz n liniste si n ntelegere. Astzi, ns, toate ziarele public Programul de guvernare al Frontului nationaldemocrat (partidele de stnga), prin care aceste partide, sustinnd c partidele liberal si national-trnesc fiind compuse n mare parte din elemente reactionare cu care nu se poate guverna, cer un guvern adevrat democrat , compus numai din elemente ale partidelor de stnga. Printre punctele de program ce vor s aduc la ndeplinire, n afar de participarea la rzboi, mplinirea conditiilor de armistitiu, se mai prevede confiscarea pmntului ce depseste 50 hectare al mosierilor. Pretul pmntului confiscat se fixeaz la o sum egal cu valoarea recoltei pe un an, pltit ns statului de trani n timp de zece ani. Cltoria ministrului de comunicatii, Gheorghiu-Dej, la Moscova, se pune n legtur cu intensificarea acestei miscri. S-au fixat noi preturi la restaurante : o ciorb cu carne 180-300 lei, mncruri 200-500 lei, fripturi de pasre 600-1.100 lei. Luni, 29 ianuarie Astzi la ora 11 a fost la Casatie, n sala Sectiilor unite, solemnitatea depunerii jurmntului a celor nou numiti n aceast 270

Casatie. Au depus astfel jurmntul : Dim. Apostolide, naintat proc. General al Casatiei ; Petre M. Davidescu, naintat presedinte la s. III a Casatiei ; Oconel G. Cires, naintat presed. la s. II ; Hozoc, I. Predovici, Alex. Procop Dtrescu, Mircea Odobescu, C-tin Sinevici, Laurentiu Preutescu, Gh. Brgnanu, Ion D. Stnculescu, Petre I. Gherghel, Henri Zamfirescu, Traian Brosteanu consilieri ; Florin Foisoreanu, Mihail Manolescu, Radu Dimiu procurori (Ilie Lungulescu si Ion Popescu III, nc nu s-au prezentat). Miercuri, 31 ianuarie In locul consilierilor Ariton si Ulvineanu (acesta din urm iesit la pensie), au fost numiti de ministrul de justitie n Comisia de epuratie pentru magistrati, consilierii de la Casatie Al. Procop-D-trescu si Brosteanu. Joi, 1 februarie Ziarele public azi o list trimis de Presedentia Consiliului de ministri a criminalilor de rzboi si a celor vinovati de dezastrul trii . Din lista criminalilor de rzboi arestati fac parte, ntre altii, urmtorii : Maresal Ion Antonescu, Mihail Antonescu, general Pantazi, profesor Alexianu etc. Vinovati si pentru dezastrul trii, general C.Z. Vasiliu-Piki (de la Craiova) etc. Printre vinovatii de dezastrul trii se afl : Manolescu Mihail, Valer 271

Pop, Gigurtu Ion, Ion Al. Brtescu-Voinesti (scriitorul), general Petrovicescu, Enric Otetelisanu, Veturia Goga, Traian Brileanu, Gh. A. Cuza etc. Armata rus nainteaz n est ; ea ar fi la 60 km de Berlin. Populatia civil fugespre vest ngrozit, ncurcnd drumurile. Vineri, 2 februarie Azi a aprut nc o list din care face parte generalul Dobre etc. Monitorul oficial de ieri a publicat un decret-lege prin care se desfiinteaz Sectia IV de la Curtea de Casatie. Magistratii acelei sectii au fost repartizati la celelalte trei sectii rmase. Astfel fiecare sectie are acum 17 consilieri si un presedinte. La Sectia II, unde am rmas (si din care a plecat numai colegul Butureanu, la Sectia I), sunt acum urmtorii magistrati : 1- N. Ciurea, 2- D. Ariton, 3- Har. Grigoriu (trecut de la s. IV), 4- T. Tnsescu, 5- M. Catichi, 6Tulius Dantte, 7- C. I. Nvrlie, 8- Ion Predovici, 9- Al. Procop-D-trescu, 10- Mircea Niciu, 11- Ilie Lungulescu, 12- Lascr Spoial, 13- Alex. Minculescu, 14- Ion Pogonat, 15Mircea Odobescu, 16- Const. Sinovici, 17- Ion D. Popescu III. Ziarele de ast-sear public stirea c fostii regenti bulgari, precum si o parte din fostii prim ministrii au fost condamnati la 272

moarte, acuzati c au servit interesele fortelor germane si au suprimat miscarea democrat. Printre regenti s-a aflat si printul Ciril, fratele ultimului rege Boris si unchiul tnrului rege Simeon II. Duminic, 4 februarie S-au alctuit completele de judecat ale Tribunalului special pentru judecarea vinovatilor de dezastrul trii si Curtea special pentru judecarea criminalilor de rzboi . Compunerea lor este artat n tietura de jurnal alturat (ziar aprut azi). Din completul Tribunalului special au czut, prin tragere la sorti, urmtorii membri ai Curtii de Casatie : presedinte Cires, I. Popescu III si C. Sincovici. Conferinta dintre sefii de stat Roosevelt, Churchill, Stalin a nceput, nu se stie n ce localitate. Situatia Germaniei e din ce n ce mai grav. Milioane de fugari din provinciile de rsrit merg spre Berlin si fac din ce n ce mai dificil viata. Alimente aproape nu se mai gsesc. Refugiatii mor cu miile pe drumuri de frig sau boli. Zilele acestea 1.000 bombardiere americane si engleze au bombardat Berlinul. Ziarele de azi public stirea c regentii bulgari si ministrii condamnati la moarte de Tribunalul popular au fost executati. 273

Joi, 8 februarie smbt, 16 februarie Iat ce s-a petrecut ntre cele dou date de mai sus. Joi 8 febr. la ora 6 seara am plecat la Craiova cu trenul rapid nfiintat de curnd, care circul de 2 ori pe sptmn ntre Bucuresti Timisoara. Foarte greu ns de obtinut un loc. Pentru civili sunt numai 12 locuri ; cltoresc numai civilii functionari care au ordin seviciu si, n acelasi timp, autorizatia Dir. Generale C. F. R. In tren am mers bine, vagoanele au fost nclzite (tot restul trenului este ocupat de militari, mai ales ofiteri romni si rusi). Am ajuns la Craiova la ora 2. Pe la 4 a venit Nicu, trimis de sotia mea, cu cruta ce venise cu o zi nainte de la Plenita, cu diferite bagaje, si m-a luat. Acas am gsit bine. Sotia si scrntise cu vreo lun nainte mna, alunecnd pe gheat. Acum se afl pe cale de vindecare. La Craiova, unde era cea mai ieftin viat, s-a ajuns scumpetea aproape ca si n Bucuresti. Alimente, mai ales carne, se gseste foarte putin si extrem de scump. O gsc se vinde cu 5 6.000 lei. Din judet, ca si din restul trii, sau ridicat foarte multe vite, boi si vaci, pentru armata noastr si mai ales pentru rusi. Nu stim cu ce se vor face muncile agricole. In urma ncurajrii partidelor de stnga, tranii din diferite prti ale trii (Cetate etc.) au 274

intrat cu forta n mosiile proprietarilor pentru a le lua n stpnire. Ziarele aprute la Craiova calificau acest fapt drept un act istoric . Seful acuzatorilor publici la Tribunalul pentru judecarea celor vinovati de dezastrul trii a fost numit Ilie Lungulescu, consilier la Curtea de Casatie ; la Tribunalul pentru judecarea criminalilor de rzboi N. Moiseanu, consilier la Curtea de Apel Bucuresti. Prin ultimele miscri n magistratur, a fost naintat prim presedinte al Curtii de Casatie dl. Davidescu, care fusese naintat de curnd presedinte. Apostolide, procurorul general, a trecut, dup cererea sa, presedinte la s. III a Cas. ; procuror general a fost numit consilierul Mircea Possa. La s. II a fost naintat consiler Longhin, presed. La C. de apel Buc. A fost pus n disponibilitate Gh. Giugiuc, fost procuror la acea Curte. In ziua de duminic 11 februarie, primul ministru, gen. Rdescu, n fata unei adunri la Aro , retransmis prin radio, a tinut o cuvntare despre situatia politic intern. A artat cu aceast ocazie s partidele de stnga vor s ia hotrri n numele ntregii tri, spre ex. n chestia agrar si altele, fr a tine seama de prerea celor dou partide istorice, nat.trnesc si liberal. A artat cu aceast ocazi c acele partide de stnga, ce se numesc 275

democrate , opresc cnd vor aparitia ziarelor celorlalte partide, cum s-a ntmplat spre ex. cu ziarul Dreptatea , a crui aparitie a fost suspendat fiindc lucrtorii tipografi, desigur n urma ordinelor sefilor lor, nu au mai voit s-l tipreasc. A doua zi, luni la ora 12, primul ministru a tinut la radio o nou cuvntare n care a cutat s restabileasc unele fapte, spre ex., de ce cuvntarea sa de ieri nu a fost tinut n sala Scala , unde era anuntat, ci la Aro : pentru c Scala a fost ocupat cu mult nainte de membri ai partidelor de stnga, care nu lsau s intre si alti cetteni. Conferinta ce a avut loc la Ialta n Crimeea, ntre cei trei mari fruntasi Roosvelt, Churchill si Stalin, s-a terminat. Dup cele ce s-au comunicat pn acum, s-a hotrt viitoarea granit a Poloniei fat de Rusia (lng Curzon, de care polonezii nu sunt multumiti) si aplicarea Chartei Atlanticului (libertatea popoarelor de a se guverna cum vor crede de cuviint). Ieri, vineri la ora 7 dimineata, am plecat din Craiova cu un autobuz de pasageri. M-a nsotit pn la locul de unde pleac autobuzul si sotia mea. Am pltit biletul 7.000 lei, iar pentru 50 kg bagaj 5.000 lei (cte 100 lei de kg). Am ajuns n Bucuresti la ora 4 dup-amiaz. Venind pe drum am depsit multe cirezi de vite, din 276

cele rechizitionate pentru tiere sau pentru trimiterea n Rusia. In ultima miscare s-au numit n magistratur si femei. Deocamdat au fost numite vreo 4 sau 5 licentiate supleanti la Tribunalul Ilfov. In Semnalul aprut azi dup-amiaz este publicat stirea c Istrate Micescu a fost exclus definitiv din Corpul avocatilor (epurat). In acelasi ziar, la rubrica stiti diverse , se scrie urmtoarele : Ziarele frontului democratic continu a publica cu o vdit satisfactie stiti din diverse regiuni ale trii n care se arat c tranii, cu de la sine putere, expropriaz mosiile ntruct reforma agrar o facem noi . Rmnem la punctul nostru de vedere, scrie mai departe ziarul, c aici nu e loc de nici o satisfactie, ci numai de o adnc ngrijorare. Nu exist pentru tara noastr o problem mai gingas, mai susceptibil de urmri incalclabile, dect a pmntului, a raportului trnimii cu pmntul. Aci trebuie lucrat cu grij, cu prudent, si nu se poate spune c e o oper temeinic, serioas, aceea de a se intra pe mosii, a se mprtii pmntul lund fiecare ce vrea, fr s existe o lege, fr s fie prezente organe de stat care s fac aceast operatie. Se amintesc revoltele trnesti de la 1907 si se termin astfel : 277

Reforma agrar e o problem de stat si trebuie tratat ca atare . Profesorul Manoilescu, care a fost arestat si detinut la politie ca vinovat de dezastrul trii pentru c a semnat tratatul de la Viena, prin care a cedat ungurilor Transilvania de Nord, sa mbolnvit de tifos exantematic si a fost internat la spital (ziarele de azi). Marti, 20 februarie Cu ziarul Viitorul al partidului liberal, care are reprezentanti n guvern, s-a petrecut acelasi lucru care s-a petrecut cu ziarul Dreptatea al partidului national-trnesc nu mai apare din cauz c lucrtorii tipografi, din ordinul conducerii F. N. D.-ului (front national democrat, compus din partidele de stnga), nu vor s-l mai tipreasc. Astfel c cele dou partide istorice au rmas fr pres. Astzi pe toate tramvaiele au fost lipite afise pe care este tiprit cu litere mari : S plece Rdescu ( Rdescu este generalul, seful guvernului) ; Jos cu saboteurii din guvern (adic joscu reprezentantii din guvern ai partidelor liberal si national-trnesc). Din ziarul Semnalul , aprut azi dupamiaz, aflm c primul ministru, generlul Rdescu, a luat, n legtur cu criza politic, o msur de mn forte : a supus Suveranului, care l-a semnat, decretul prin care toate cele 278

trei subsecretariate de la Interne au fost suprimate. Ziarul adaug c aceasta este o lovitur care priveste direct pe Teohari Georgescu, unul din subsecretarii de stat (comunist, care a atacat prin pres pe primul ministru, care e si ministru de interne) ; aflm de asemenea c Iuliu Maniu a fcut presei o declaratie, despre care numitul ziar spune c e un fulminant atac la adresa F. N. D.-ului, care trebuia s apar azi n ziare, dar care nu a aprut (desigur acelasi ordin ctre lucrtorii tipografi de a nu-l tipri). Miercuri, 21 februarie La Uzinele Malaxa trebuia s se aleag un comitet de fabric. Muncitorii fiind mprtiti n dou tabere, una pentru vechiul comitet si alta pentru alegerea unui nou comitet, s-au produs ncierri n care s-a fcut uz de arme, fiind rnit grav cu aceast ocazie presedintele Confederatiei muncii si alti lucrtori, din care unu a murit. O ncierare ntre muncitori, fr politie si fr armat prezente, si totusi ziarele de stnga fac rspunztor de aceste incidente pe primul ministru (din cauza discursului ce a tinut) si pe Maniu ! Citesc n Semnalul aprut azi dupamiaz : Tipografia national-trnist din Calea Dorobanti, unde se tipreau declaratiile 279

fcute presei de d. Iuliu Maniu, a fost asaltat si tiprirea mpiedicat . Joi, 22 februarie Ziarul Dreptatea al partidului nationaltrnesc a putut s apar azi n dou pagini. Atasez aici tietura din el continnd articolul intitulat Ce nu se poate , n care aduce critici actiunii F. N. D.-ului, si pe verso o dare de seam a celor ntmplate la Malaxa si cine sunt vinovati de acel conflict. Vineri, 23 februarie Ziarul sovietic Pravda (oficiosul partidului comunist) critic actiune primului ministru romn Rdescu, afirmnd despre dnsul c a luat o atitudine deschis antidemocratic, a amenintat muncitorii, atitudine caracteristic fascistilor, dnd astfel satisfactie reactiunii. C el e mpotriva mproprietririi tranilor si <pentru> sustinerea mosierilor: Atitudinea lui de sprijinire a foilor cum este Dreptatea, motivat de necesitatea acordrii <liberttii> predei, sunt caracteristice. Libertatea presei nu poate fi acordat pentru fascisti si termin cu aceste cuvinte : Criza grea politic din Romnia se poate resfrnge grav asupra viitorului acestei tri . Cu prilejul aniversrii armatei rosii, comitetul central al Partidului comunist din Romnia a trimis un salut maresalului Stalin, 280

prin care i multumeste n numele poporului romn pentru liberarea trii si adaug : Dar fortele reactionare, n frunte cu Maniu si Rdescu, au regrupat resturile bandelor fasciste, fac totul pentru a bara drumul de realizare a Romniei libere si democratice si organizeaz deschis acte criminale de periclitare a spatelui frontului armatei rosii si a propriei noastre armate etc. Desi prin decret-lege s-au desfiintat subsecretariatele de stat de la interne, totusi subsecretarul de stat Teohari Georgescu, din gruparea comunist, se consider nc n functiune si d ordin prefectilor de a nu executa ordinele primului ministru, care e si ministru de interne, ca fiind dusmanul poporului. (Toate informatiile de mai sus sunt luate din ziarul Semnalul de azi. Situatia politic, prin urmare, se agraveaz n fiecare zi. Smbt, 24 februarie Turcia a declarat si ea rzboi Germaniei. In urma acestui act, n Semnalul de azi se public aceast stire: Cercurile politice comenteaz cu viu interes intrarea Turciei n rzboi. Se afirm c la ora aceasta flota angloamerican se afl n Marea Neagr . Astzi a fost n Piata Natiunii o mare ntrunire convocat de F. N. D. Nu stiu ce s-a 281

vorbit si s-a petrecut acolo. La ora 5 p.m., cnd am iesit n oras si am trecut pe Calea Grivitei, am vzut foarte mult popor trecnd pe aceast strad n jos (se vede c venea de la ntrunire), mare parte din magazine erau nchise si s-au auzit la oarecare deprtare focuri de mitralier. Duminic, 25 februarie Inrunirea de ieri nu a trecut fr urmri destul de grave. Asear, la ora 10, primul ministru, generalul Rdescu, a vorbit la radio pentru a comunica trii cele petrecute. Un grup de manifestanti din cei ce luaser parte la ntrunirea convocat de F. N. D., trecnd prin fata Palatului Regal si a cldirii din fat, unde lucreaz primul ministru, au nceput s trag focuri de revolver, unele din gloante intrnd ntr-o camer din Palatul Regal unde se afla maresalul palatului, care era s fie lovit ; alte gloante au fost trase n ncperea din cldirea nvecinat, unde lucra primul ministru. Acest grup de manifestanti s-au comportat astfel din ndemnul spune primul ministru al unor strini de neamul nostru. Ana Pauker si ungurul Luka (acela care scrie la Scnteia ). Primul ministru a avut cuvinte aspre si la adresa conductorilor gruprii F. N. D. El a mai spus c a luat toate msurile ca adunarea convocat s nu fie stingherit ntru nimic, c armata si 282

politia au primit ordin s nu atace si s nu trag dect cnd ar fi atacate diferitele institutii. Mai mult, n aceeasi zi partidul national trnesc convocase si el o adunare, totusi, ca s nu fie conflicte, primul ministru a oprit ca aceast adunare s aib loc. C, totusi, provocarea din partea grupului de manifestanti care au tras a determinat trupele de paz s trag pe deasupra ca s-i intimideze. Totusi, gloantele plecate din partea unor manifestanti provocatori au lovit chiar din ai lor. Primul ministru a mai artat c, tot ieri, la Craiova partizanii F. N. D. au pus stpnire cu forta pe Prefectur ; c au ncercat aceasta si la Caracal dar nu au reusit, armata opunndu-se ; la Brasov au atacat o cooperativ. Ziarele F. N. D. acuz pe primul ministru c el a ordonat s se trag fr motiv si cer plecarea si chiar arestarea lui. Toat lumea e ngrijorat si se ntreab : Cnd oare vom fi linistiti ? Dup toate cte sunt pe capul nostru, s avem si aceast situatie n tar ! Luni, 26 februarie Studentii spun c un grup de colegi de ai lor se aflau smbt seara n preajma presedentiei Consiliului de ministri, pentru a face o manifestatie de simpatie primului ministru. 283

In acel timp a trecut un automobil si din mers s-a tras cu revolverele sau cu pustile asupra studentilor din care au fost omorti 3 si rniti 11. Marti, 27 februarie Nici unul din ziarele aprute ieri si azi (nici chiar ziarele presupuse impartiale cum e Universul ) nu au publicat mcar un cuvnt despre comunicarea fcut la radio de primul ministru, general Rdescu, asupra evenimentelor de smbt. In schimb, toat presa de stnga si mare parte din cea presupus independent atac pe primul ministru, acuzndu-l de cele ntmplate. Partidul liberal, nemaiputnd scoate un ziar al su, a lipit pe ziduri un comunicat prin care atac metodele si faptele F. N. D. Se acuz aceast grupare de toate dezordinile ntmplate n Capital si n tar de ctva timp, pune n sarcina sa incidentele sngeroase de smbt, cnd ei au provocat trgnd focuri asupra Palatului Regal, n camera de lucru a primului ministru de la Ministerul de interne, si n grupuri de oameni ce manifestau pentru ordine. Ii mai acuz c nu respect nici unul din principiile democratice : libertatea cuvntului, libertatea presei, libertatea exprimrii prerilor

284

n sindicate etc. si c ei, criticnd vechea dictatur, tind spre una tot att de periculoas. Miercuri, 28 februarie Ziarele de ieri au publicat o declaratie a 6 generali, printre care Rscanu, Dmceanu etc., 3 colonei si 1 maior, prin care se arat c fat de declaratiile primului ministru, general Rdescu, fcute n seara de 24 febr. 1945 la posturile de radio, se desolidarizeaz de actiunea si declaratiile lui. Am fost informat azi c acesti ofiteri au fost pusi n dispoibilitate. Ieri a sosit n Capital A. I. Vsinski, primul loctiitor al Comisarului poporului pentru afacerile externe ale Rusiei sovietice. A venit oare pentru o mpciuire sau pentru a sustine elementele de stnga si actiunea lor ? Egiptul, Siria, Libanul au declarat si ele rzboi Germaniei si Japoniei. Primul ministru englez Churchill a vorbit marti, 27 febr., n Camera Comunelor despre hotrrile de la Yalta, luate de cei 3 mari fruntasi. A vorbit despre situatia Frantei, care capt drepturi egale cu cele trei mari puteri, despre situatia Germaniei dup rzboi, despre Polonia, creia i se fixeaz spre Rusia, drept granit, linia Curzon, cu compensatii spre vest (prti din Germania de rsrit).

285

In privinta unui guvern provizoriu n Polonia, acordul prevede consultri n vederea stabilirii unui astfel de guvern, cu care cele trei mari puteri s poat stabili relatii diplomatice, n loc ca unele s recunoasc un anumit guvern polonez si restul un altul, situatie dac s-ar fi mentinut si dup conferinta de la Yalta ar fi anuntat numai lips de unitate si confuzie . Pn atunci, ns, guvernul britanic va continua s recunoasc guvernul polonez din Londra, pn cnd el va socoti c noul guvern provizoriu a fost format asa cum trebuie n Polonia, n conformitate cu prvederile consimtite. A artat apoi c dup terminarea rzboiului, urmrim (n ce priveste continentul si chiar trile eliberate) solutia unor alegeri democratice, libere si nestingherite . Socotesc de asemenea, spune mai departe premierul englez, c cuvntul lor (al rusilor) constituie angajamentul lor. Nici un guvern nu si respect mai mult obligatiile, chiar n dezavantajul lor, dect o face guvernul sovietic. Refuz n mod absolut s ncep vreo discutie cu privire la buna credint a rusilor Cu adevrat ntunecat ar fi soarta lumii dac sar ivi vreo schizm ngrozitoare ntre democratiile occidentale si poporul rus. Intreaga organizatie mondial s-ar prbusi si un nou cataclism, de o violent ce nu se poate 286

concepe, ar distruge ceeace a mai rmas din bogtiile si liberttile omenesti. A vorbit apoi despre Italia, despre intrarea n rzboi a Turciei si despre Grecia. Nu a vorbit nimic despre alte tri ca Finlanda, Romnia, Iugoslavia, Bulgaria. Dar s-au anuntat noi dezbateri pentru joi. Joi, 1 martie Azi-noapte (deci ndat dup sosirea lui Vsinski la Bucuresti), trupele romne afalte n granizoana din Bucuresti (si poate n toat tara) au fost dezarmate, armele ridicate, iar scolile militare desfiintate. Aceasta am auzit-o pe cale particular si, de altfel, faptul e cunoscut de toat lumea ; n gazetele aprute azi nu a fost publicat nimic n aceast privint. Se vede c rusii au gsit c armata a fost ru ntrebuintat n evenimentele de smbt si acesta a fost un bun prilej pentru dezarmarea complet Guvernul Rdescu a demisionat ieri. Cu formarea noului guvern a fost nsrcinat printul Stirbei, care a si avut convorbiri cu reprezentantii diferitelor partide . Ca un document al acestor vremuri atasez aici tietura din jurnalul Semnalul , cuprinznd scrisoarea pe care fiul generalului Rdescu o adreseaz tatlui su, prin care l face pe acesta singur rspunztor de tot ce s-a ntmplat smbt. Un fiu care nu numai scrie astfel de 287

lucruri tatlui su, dar si face si o satisfactie de a publica scrisoarea n toate ziarele ! Pretul ziarelor ncepnd de azi este 30 lei (de la 20 ct a fost pn acum si de la 2, 3, 5 etc., ct au fost acum 4 5 6 ani). Un metru de stof mai bun a ajuns la 30, 50, 60 mii lei ; pretul pentru confectionatul unui costum de haine la un croitor, cu tot materialul clientului, ntre 50 si 80 mii lei. Vineri, 2 martie Colegii care au ascultat asear Radio Londra au auzit spunndu-se c situatia din Romnia va fi piatra de ncercare pentru modul cum se va comporta Rusia n Romnia n vederea executrii ntelegerii de la Yalta (guvern cu reprezentanti din toate partidele, libertatea presei etc.) Pe strad, acum, n locul rarelor patrule, de cte 2 soldati narmati, romnesti ce fceau paz, se vd acum, de cnd armata romn a fost dezarmat, patrule narmate rusesti. In Cismigiu au nflorit ghioceii. Ei urmeaz nestingheriti legea naturii. Smbt, 3 martie Maresalul Palatului d urmtorul comunicat, publicat n ziarele de azi : M. Sa Regele a nsrcinat pe d. dr. Petre Groza cu formarea unui guvern de concentrare, cu reprezentarea partidelor democratice. Dl. dr. 288

Petre Groza a trecut la consultri n vederea alctuirii guvernului (deci ncercarea printului B. Stirbei de a forma guvernul nu a reusit). Intr-o not a agentiei ruse Tass, publicat azi n ziare, corespondentul acestei agentii spune c elementele de dreapta din Grecia exercit presiuni asupra celor de stnga (Eam Elas), silindu-le s dezarmeze si oprind aparitia ziarelor lor (In Romnia, din contr, ziarele partidelor istorice nu mai apar din cauza gruprilor de stnga. Dar nici un corespodent al Agentiei Tass nu protesteaz). Scriitorul nostru, Mihail Sadoveanu, a tinut la Dallas, n cadrul organizat de Arlus (Asociatia pentru dezvoltarea relatiilor culturale cu Rusia), o conferint n care face apel la intelectualii romni s se uneasc pentru mbunttirea soartei tranului : Aceast trnime trebuie adus cu grab si pricepere la cultura intensiv, trebuie fcut s-si prseasc strvechea rutin rudimentar. S o facem s beneficieze nu numai de pmnt, pe care nu-l putem ntinde, ct de tractoare, de seminte si animale selectionate, de irigatii, de adunarea n cultur a terenurilor degradate etc. M adresez, zice mai departe, tuturor acelora care socot c-si iubesc neamul, si tuturor celor ce s-au socotit si se socotesc

289

democrati, cci o lumin nou se revars din rsrit . In Camera Comunelor a fcut declaratii si ministrul de externe Eden, ntre altele si asupra guvernului polonez din Lublin artnd, ntre altele, c mpreun cu primul ministru Churchill, ntlnindu-se cu reprezentantii acestui guvern (comitet) la Moscova, acestia nu le-au lsat o impresie favorabil. A mai adugat c a primit stirea acum de curnd c sotia primului ministru polonez din Londra a fost arestat la Varsovia ; aceast chetiune va fi tratat cu guvernul rus (atasez tietura din jurnal). Luni, 5 martie A fost dezarmat de rusi nu numai armata din Bucuresti, dar si politia. Din sergentii de strad nu au rmas nici mcar un sfert, ceilalti fiind licentiati din serviciu iar cei care au rmas nu au nici baionete, nici revolvere. Din aceast cauz atacurile asupra trectorilor si furturile cu spargere n oras, svrsite de rufctori, s-au nmultit n mod ngrijortor. Miercuri, 7 martie Noul guvern romn s-a format ieri sub presedentia d-lui Petre Groza, cu reprezentanti ai gurprii F. N. D. (gruprile de stnga reunite) si ai gruprii dizidente din partidul liberal, de sub conducerea lui Gh. Ttrscu, fost un timp

290

presedinte al Consiliului de ministri sub Regele Carol, acum vice-presedinte al Consiliului. Generalii care zilele trecute fuseser pusi n disponibilitate din cauza declaratiei lor fcut mpotriva generalului Rdescu, fostul prim ministru, au fost reintegrati, unii dintre ei, cum e Vasiliu-Rscanu, fiind numit ministru de rzboi. Partidele liberal, de sub sefia lui Dinu Brtianu, si national-trnesc, de sub sefia lui Maniu si Mihalache, au refuzat s delege reprezentanti n guvern, desigur neajungnd la ntelegere pentru un anume program de guvernare. Lista ministrilor se afl n tietura de jurnal alturat. Vineri, 9 martie Dup constituirea noului guvern, astfel cum a fost format, primul ministru, P. Groza, a cut presei urmtoarele declaratii : 1) vom intra n curnd n Ardealul de Nord (care pn acum a fost sub ad-tie rus) ; 2) prizonierii nostri din Rusia vor fi adusi acas ; 3) vom avea, din partea Rusiei, materii prime si tractoare ; 4) se va psi imediat la nfptuirea reformei agrare. Smbt, 10 martie Ziarele de azi public o scrisoare semnat de presedintele Consiliului de ministri romn, Petre Groza, si de vice-presedintele Gh. 291

Ttrscu, cu data de 8 martie, adresat maresalului Stalin, prin care, asigurnd pe acesta c guvernul romn ntelege s respecte dreptul nationalittilor din Ardealul de Nord si smentin ordinea pentru ca s nu se tulbure buna functionare a tuturor serviciilor frontului de lupt, l-a rugat s mplineasc aceast dorint a poporului romn de a trece sub ad-tia romneasc Ardealul de Nord, eliberat prin eroismul armatelor ruse si romne. La aceast scrisoare, maresalul Stalin a rspuns la 9 martie (adic ieri) c, date fiind asigurrile de mai sus ale guvernului romn, guvernul sovietic a consimtit s se satisfac cererea guvernului romn si, n conformitate cu Conventia de armistitiu din 12 septembrie 1944, s consimt pentru instaurarea n Transilvania a administratiei guvernului romn . Cei care au ascultat radio Londra spun c au auzit aceast comunicare, c generalul Rdescu, fostul prim ministru romn, se afl sub protectie englez (nu se stie ns dac n Anglia sau la noi n tar). Duminic, 11 martie Ziarele de azi public discursul pronuntat de I. A. Vsinski la receptia de la Arlus n ziua de 5 martie. El a spus, ntre altele, despre starea din Romnia: Muncitorii, tranii, intelectualii si militarii, adic poporul ntreg, si292

au adunat fortele pentru a ncepe lupta pentru interesele trii lor, pentru a-si salva tara de primejdia ce o amenint, pentru a nu lsa tara s cad n prpastie, la marginea creia a aduso politica de aventuri a unui general care numai printr-o ntmplare a devenit prim ministru . Mai departe, fostul prim ministru, general Rdescu (care a constituit guvernul trecut din nsrcinarea Regelui, nu din ntmplare, care e numit de radio Londra, generalul democrat Rdescu si se afl azi sub protectia ei), e numit de ctre Vsinski dictator improvizat si nefast . Despre partidele istorice romne (nat. trnesc si liberal) spune c sunt dusmane democratiei si c ar fi mai bine ca n loc de partide istorice s fie numite arhaice sau, si mai bine, partide ajunse la arhiv . Si a terminat astfel : Triasc deci amicitia dintre noi ! S amuteasc glasurile ruvoitoare ale dusmanilor ! Si dac ele nu vor amuti, noi, prin sfortrile noastre comune, le vom sili s amuteasc ! (De altfel, acei presupusi dusmani sunt redusi la tcere : ei nu pot nici gazete s scoat, nici cuvntul s-si spun la ntruniri). Din cauz c de ctre rusi s-a mers cu dezarmarea pn acolo nct au dezarmat si trupele ce fceau paza nchisorii militare, au fugit din acea nchisoare peste 100 mari 293

rufctori, care au nceput jafuri n oras. Marti, 13 martie Astzi se desfsoar la Cluj mari serbri pentru redarea Ardealului de Nord Romniei. Ieri a prsit Capitala,plecnd la Cluj, Regele cu suita, de asemenea, au mai plecat: patriarhul Nicodim, A. I. Vsinski cu generali rusi, membri guvernului romn etc. In Bucuresti, la toate insitutiile si cldirile mai principale, sunt arborate drapelele romne si ale Natiunilor Unite. Duminic, o comisie interministerial romn, n frunte cu primul ministru Petre Groza, au fcut o vizit lui Andrei Ianuarevici Vsinski (aflat de ctva timp n Bucuresti n legtur cu revenirea Ardealului de Nord la Romnia). Dup o cuvntare tinut de primul ministru romn, ministrul rus Vsinski (prim loctiitor al Comisariatului poporului pentru afacerile externe) a rspuns, ntre altele, urmtoarele : La solutionarea problemelor asupra Transilvaniei, guvernul sovietic a pornit din necesitatea de a anula nedrepttile arbitrajului de la Viena care a nclcat drepturile primordiale ale Romniei, ca si din nsemntatea pe care o are Transilvania pentru soarta Romniei n vederea luptei ei n rndurile

294

Natiunilor Unite contra dusmanului comun : Germania hitlerist . Dup ce arat c guvernul sovietic era gata s introduc ad-tia romneasc n Tranislvania ndat dup eliberarea ei de ctre armatele rosii, continu : Totusi conditiunile pentru realizarea acestei hotrri a guvernului sovietic nu erau prielnice. In acele zile, n Transilvania, cu de la sine putere si fr nici o ntelegere cu guvernul sovietic, au aprut asazisele detesamente de voluntari Iuliu Maniu, care se ndeletniceau acolo cu jaful si teroarea asupra persoanelor de nationalitate maghiar precum si cu detestabila vntoare dup capetele oamenilor de nationalitate romn. Bandele aprute n Transilvania au creat serioas amenintare spatelui de front al armatei rosii Mai trziu nu a fost iarsi cu putint ca Transilvania s treac sub ad-tie romneasc pentru c nu avea un guvern care s poat asigura ordinea, linistea si disciplina. Astzi, gratie sfortrilor poporului romn, s-a creat si aceast conditiune, cci vointa suprem a poporului a dus la alctuirea noului guvern democratic n Romnia . De curnd, prof. Constantinescu-Iasi, ministrul propagandei (comunist), a tinut la radio o cuvntare ( publicat n ziarele de azi), intitulat Ardealul n trecutul poporului 295

romn , n care, ntre altele, a spus : Vechile apucturi sovine n-a disprut complect. Conductorii partidului national trnesc au trimis faimoasele bande de voluntari Iuliu Maniu pentru masacrarea populatiei maghiare pasnice si nevionvate. Aceste slbticii ne-au adus retragerea ncrederii aliatilor si izgonirea autorittilor romnesti pornite pe jaf si intolerant . Paza Capitalei a fost ncredintat Comitelelor cettenesti, n vederea stpnirii bandelor de tlhari ce jefuiesc n fiecare noapte magazine si case particulare. La Prefectura politiei, ministrul de interne, Teohari Gerogescu (din partidul comunist), vorbind acestor comitete a spus, ntre altele : Aceste tlhrii sunt fptuite nu numai de tlhari, tlhari de meserie. Trebuie s ne dm seama c dusmanii poporului, elemente fasciste, vor cuta prin toate mijloacele s ncerce s compromit acest guvern al poporuluiIat de ce rndurile tlharilor pot s fie ngrosate de elemente fasciste, care se dedau la tlhrii pentru a crea dezordinea, nelinistea si haosul . Aceste comitete de voluntari civili vor fi narmate (oare nu avem noi un corp foarte bine instruit de gardieni publici din care azi, cei ctiva rmasi, se vd pe strad dezarmati, care ar putea face foarte bine paza Capitalei ?) 296

Smbt, 17 martie Cele 3 zile de srbtoare ale redrii Ardealului de Nord ad-tiei romnesti au trecut. Ele nu au fost dect un prilej pentru rusi de a-si arta mrinimia si, pentru guvernul de azi al trii, prilej de a rta c el singur, asa cum a fost alctuit, se bucur de ncrederea sovietic. Desi s-a scos lume att la Cluj ct si la Bucuresti pentru manifestatie, adevratul entuziasm a lipsit. Oare, se ntreab oamenii cu judecat, Ardealul nu trebuia s ne fie dat fiindc asa prevede armistitiul ? Ce nsemeneaz atta forfot si atta zgomot din partea conducerii romnesti ? In tot acest timp, la Cluj ca si la Bucuresti, comisarul adjunct Vsinski a tinut discursuri alturi de ministrii sau oamenii guvernului romn, atacnd pe generalul Rdescu (pe care englezii l-au luat sub protectia lor) si vechile partide romnesti, cu intentia de a le compromite. Ieri, Vsinski, dup ce a fcut dreptate n Tara Romneasc, a plecat la Moscova. Ministrul de externe al Angliei, Eden, a declarat n Camera Comunelor c Anglia nu recunoaste guvernul romn astfel cum a fost alctuit. Tot astfel au declarat si americanii.

297

E o primvar secetoas, bate vntul si e praf ca n timpul verii. In Cismigiu, trupele rusesti fac exercitii pe alei si pe pajisti. Miercuri, 21 martie La Craiova s-a petrecut un fapt nemaivzut pn acum n Tara Romneasc. Consilierul Condeescu de la Curtea de Apel din Craiova, un foarte corect si priceput magistrat, a fost arestat de prefectul judetului Dolj, Celac, comunist. L-au determinat la aceasta elemente foarte rele din Craiova, trecute prin mai multe partide si ajunsi azi comunisti, care n trecut au fost cercetati de acest magistrat pentru fapte incorecte, pe vremea cnd era judector de instructie. Se spune c, fiind ntrebat de ministrul de justitie, prefectul a rspuns c a arestat si tine arestat pe numitul consilier pe rspunderea lui. Dup cum se vede, nu mai e tinut n seam nici o lege si organele ad-tive ale partidului de la putere fac ce vor. Anglia si Statele Unite nefiind multumite de modul cum, dup interventia Rusiei, a fost constituit guvernul din Romnia (guvern care, mpotriva ntelegerii din Crimeea, are reprezentanti numai din partidele de stnga) si vznd c rusii dezarmeaz att armata ct si politia, au cerut s se convoace o nou conferint spre a se discuta aceste chestiuni. 298

Se spune c conferinta se va tine n curnd la Moscova. Presedintele Republicii Cehosolvace, Benes, a plecat din Londra si, dup ce a trecut prin Moscova, s-a dus n teritoriul cehoslovac cucerit pn acum de armatele sovietice si romne, pentru a forma acolo un guvern provizoriu. S vedem dac va reusi s-l formeze. Vineri, 23 martie Ziarele de azi au publicat Legea numit pentru reforma agrar. Se ia fr plat proprietarilor de pmnt tot ce trece peste 50 hectare, n vederea mproprietririi celor fr pmnt. Se iau, de asemenea, de la proprietari si se trec n proprietatea statului, tractoarele, batozele, locomobilele etc., iar celelalte unelte si vitele trec asupra statului proportional cu suprafata de teren agricol expropriat. Deci, proprietarii care au muncit o viat ntreag, care au adus un aport nsemnat economiei nationale prin munca si priceperea lor si din care multi s-au ndatorat ca s cumpere pmnt, vor rmne acum aproape sraci. Guvernul rus a pus n vedere guvernului turc c, date fiind noile mprejurri, denunt tratatul de amicitie ce se ncheiase mai de mult ntre cele dou state. 299

Magistratii sunt solicitati de ministrul de Justitie s formeze sindicate, conf. noii legi a sindicatelor, dup modelul sindicatelor muncitoresti. Ieri la Casatie a fost o consftuire a membrilor ei. Marea majoritate ezit s alctuiasc asemenea sindicate, acestea considerndu-se mai mult un instrument de lupt politic, de care magistratii trebuie s se tin ct mai departe. Totusi, presiunile ca magistratii s formeze asemenea sindicate sunt mari si cred c pn la sfrsit ei vor ceda, temndu-se de urmri. Se pare c scopul solicitrii n acest sens a magistratilor este ncadrarea lor n noua ordine a crei nfptuire se urmreste n tara noastr. Smbt, 24 martie Azi la ora 11, magistratii Curtii de Casatie, ai Curtii de Apel, Tribunalului si Judectoriilor din Bucuresti, convocate fiind, sau adunt n sala de sedinte a Curtii de Appel, Sectia I, pentru a hotr formarea unui sindicat al magistratilor (V. darea de seam n foaia sin Universul aprut duminic 25 martie 1945). A fost de fat si ministrul Justiei, Ptrscanu. La propunerea consilierului de Casatie, Brosteanu, naintat aici de curnd, care din toate manifestrile lui se relev a fi n snul magistraturii un organ al ministrului Justitiei si al partidelor de stnga, care aproape a 300

amenintat, dup cuvntarea ocazional a altor vreo 2-3 magistrati si ministrului nsusi, nici unul din magistratii prezenti nu a putut formula o prere contrar, avnd asupra capului lor sabia ameninttoare a epurrii, punerii n disponibilitate sau alte msuri mai grave. Astfel, ideea s-a admis, s-a ales si un comitet provizoriu, dar fr convingere si fr nici un entuziasm. Se prea c fiecare magistrat se grbeste s semneze la sfrsit, ca s poat pleca ct mai curnd. Se spune c n urma promulgrii legii de confiscare (nu se poate spune altfel) a propriettilor rurale (legea zis agrar), unii reprezentanti ai Statelor Unite si ai Angliei n Romnia au plecat n trile lor pentru a raporta. Se spune c denuntarea de ctre Rusia a Tratatului de amicitie cu Turcia a avut loc din cauza urmtoare : Dup sugestia sovietic, Turcia voia s fac reforma agrar cum s-a fcut n Romnia, Anglia ns s-a opus, Turcia a revenit asupra reformei si aceasta ar fi fost cauza suprrii Rusiei. Luni, 26 martie Fostul procuror de la Curtea de Apel din Craiova, Giugiuc, care nu de mult fusese pus n disponibilitate din aceast functiune, a fost chemat la Bucuresti spre a fi instruit ca criminal de rzboi : pe timpul ct a fost concentrat ca 301

ofiter de rezerv n Basarabia, ca seful unei grzi de la un lagr de detinuti evrei, ar fi avut fat de acestia o purtare aspr. Cei care l-au cunoscut, ns, stiu c el nu era n stare s produc suferinte oamenilor, c era un suflet delicat, de artist, avnd si un dar oratoric exceptional. Poseda acte din care se putea vedea c din cauza purtrii lui prea blnde fat cu detinutii din lagr, a primit observatiuni de la superiorii si Cu toate acestea, a fost adus n Bucuresti si bgat n beciul Politiei ; aceast nedreptate la adus la disperare si l-a determinat s se sinucid, chiar n locul unde era nchis, tindusi gtul cu o lam de ras. Las n urma lui cele mai sincere regrete. Dumnezeu s-l aib n paza lui Miercuri, 28 martie Armatele anglo-americane, dup lupte mari, au trecut Rinul prin 8 puncte si nainteaz n Germania, spre est. In Bavaria au ajuns la Wurtzburg, care se afl la peste 100 km spre rsrit de Rin. Mai spre nord au ajuns la Essen, marele centru industrial german, pe care l-au nconjurat etc. Citesc n Semnalul de azi urmtoarea informatie : Se anunt din Sibiu c grzile cettenesti din acea localitate, conduse de muncitorul ceferist Borscu Ion, au arestat pe 302

fostul prim ministru Vaida Voevod, ducndu-l la Siguranta general ( asadar grzile cettenesti , ntocmai ca politia legionar de altdat, aresteaz pe cine gsesc de cuviint, si chiar oameni ca Vaida Voevod, marele lupttor de altdat pentru drepturile romnilor transilvneni, n parlamentul ungar). Din cauza secetei si a circulatiei de automobile, atmosfera n Bucuresti a devenit aproape nerespirabil : praful pluteste pe strzi si deasupra Capitalei, ca o ceat groas. Cifra noului buget al Romniei este de 815 miliarde lei. Vineri, 6 aprilie Rusia a denuntat pactul de neutralitate cu Japonia. Motivele : Germania a atacat Uniunea Sovetic iar Japonia, aliata Germaniei, a ajutato mpotriva Uniunii Sovietice. In plus, Japonia duce rzboi mpotriva Statelor Unite ale Americii si Marii Britanii, care sunt aliatele Uniunii Sovietice. Trupele ruse au ajuns la 8 km de Viena. In apus, aliatii nainteaz mereu n inima Germaniei. A fost arestat la Sibiu btrnul profesor A. C. Cuza (de peste 80 ani) , ca unul din promotorii anitsemitismului n Romnia, si fost adus n Bucuresti pentru a fi anchetat.

303

In ziarele de azi s-a anuntat c tariful de cltori la trenuri s-a scumpit cu 250%. In felul acesta, cltoria (binenteles, cnd ai loc, cci trenurile sunt tot asa de rare si cu putine locuri) cu cl. I cost de la Bucuresti la Craiova 18.000 lei. Desigur c si tariful la autobuzele particulare autorizate s fac curse va creste, ajungnd pn la 15.000 lei. Vineri, 13 aprilie O veste cu totul neasteptat s-a rspndit ca fulgerul n lumea ntreag si a fost publicat si n ziarele noastre de azi : Presedintele Statelor Unite, Roosevelt, a ncetat subit din viat ieri, n urma unei congestii cerebrale. El se afla n ultimul timp la o ferm a sa n Georgia, unde voia s se odihneasc. El a czut victima muncii istovitoare din ultimul timp. Figura lui va rmne ntre cele mai mari ale istoriei americane. Politica lui prevztoare, energic si generaos n acelasi timp, va rmne pentru ndelungate decenii la baza asezrii viitoare a confederatiei americane, a lumii . Urmasul su la presedentie este, dup constitutia american, vicepresedintele, care n cazul de fat este Harry Truman. Anglo-americanii s-au apropiat de Berlin la ctiva zeci de kilometri. In naintarea lor prin Germania au descoperit ntr-o min de sare (se pare c au fost condusi acolo de un englez, fost 304

prizonier la nemti) un mare tezaur : 10 vagoane aur si alte numeroase lucruri de pret, care fuseser ascunse n min pentru sigurant. A plouat n toat tara si toat vegetatia sa nviorat. In Cismigiu au nflorit magnoliile si alti arbusti cu flori galbene si roz, iar frunza a nceput s apar n toti arborii. In grdinile din oras, pomii roditori au nflorit. Smbt, 14 aprilie Ca un omagiu adus aceluia ce a fost presedintele Roosevelt, ziarele au aprut azi cu chenar de doliu. In oras sunt arborate drapele ale Statelor Unite, cu crep de doliu. Jurnalele sunt pline de comentarii si de telegrame trimise din toate prtile lumii n America. Primul ministru al Australiei, Curtin, a declarat : Dup prerea mea, presedintele Roosevelt a fost una din cele mai mrete figuri din toate timpurile . Actualul presedinte al Statelor Unite, Truman, ntr-o prim declaratie, <a spus> c va urma politica naintasului su, asigurnd ntreaga lume c rzboiul va continua. Atasez aici tietura dintr-un ziar de azi cu portretul fostului presedinte si noului presedinte. Marti, 17 aprilie De mai bine de o sptmn se vd trecnd pe bulevard grupuri de soldati purtnd capele asemntoare cu cele rusesti si avnd la brat un 305

semn distinctiv. Acestia sunt, totusi, soldati romni din Divizia zis Tudor Vladimirescu , adusi de pe front ntr-un scop politic. Mergnd pe strad ei cnt aceleasi melodii pe care le cnt ostasii rusi cnd trec prin oras, cu cuvinte romnesti, care trebuie s fie o traducere dup textul rus. Toti acesti soldati romni, fosti prizonieri la rusi, au fost formati dup idelile bolsevice, pentru a fi smnta bolsevismului la noi n tar, alturi de comunistii pe care-i avem. Multi dintre ei au fost naintati ofiteri si li s-au fcut mari promisiuni de mproprietrire etc., cu conditia de a lucra n tar n sensul vederilor n care au fost instruiti. Ei vor fi trimisi de aici la diferite regimente n acest scop. La solemnitatea ce a avut loc la regimentul 6 Mihai Viteazul , unde divizia a fost prezent, iat ce a spus, ntre altele, primul ministru Groza : Dac voi, plecnd azi sau mine de aici, mprstiati n diferitele unitti ale armatei romne cte o scnteie din focul sfnt care v-a purtat de pe drumurile din lagrele din Uniunea Sovietic pn la Tatra si Matra, veti desvrsi astfel o oper istoric pentru care acest neam de plugari si muncitori v va fi vesnic recunosctor. Iar sergentul major Bumbescu, din aceast divizie, care a tinut si el cu acest prilej o cuvntare, a spus: Noi suntem aceia 306

care vom ndruma pe ostasi si pe ceilalti cci mai sunt unii rtciti pe drumul cel bun si adevrat etc. (Am reprodus dup Universul aprut azi). Intr-o pung rmas napoia frontului german, a fost fcut prizonier de ctre armatele anglo-americane cunoscutul om politic german si ambasador n multe tri, iar n ultimul timp la Ankara, von Pappen. El se refugiase ntr-o colib de pdurar. In alt parte, a fost capturat generalul Mackensen, azi n vrst de 95 ani, care n rzboiul trecut a comandat armata german si bulgar pe frontul sudic mpotriva Romniei. Smbt, 21 aprilie Trupele americane, naintnd din vest prin Germania, au intrat n Cehoslovacia. Germanii care se mai gsesc n nordul Olandei au gsit de cuviint , pentru a ntrzia naintarea armatelor anglo-americane, s rup zgazurile ridicate mpotriva apelor lacului Zuider si s lase astfel liber revrsarea apelor n cmpiile obtinute de harnicul popor olandez dup o munc de zeci si sute de ani. Desi Germania a fost mai bine de jumtate ocupat pn azi de armatele aliate, desi conductorii ei stiu c scpare nu poate fi, totusi, ntr-un scop nenteles de nimeni, ei

307

continu s reziste, distrugnd nu numai tara lor, dar si trile strine, nevinovate. Generalul american Eisenhower, seful armatelor aliate din Vest, a invitat parlamentari englezi si americani s vin n Germania pentru a vedea, n localitatea Buchenwald (lng Weimar), cruzimile svrsite de germani n lagrul de prizonieri politici strini asupra acestor prizonieri, a cror singur vin a fost c nu au aprobat ideile si metodele regimului nazist. Mai nainte s-a mai vorbit de un asemenea lagr n Polonia, Maidanek, n care sau svrsit de nemti adevrate orori. A ncetat din viat acum cteva zile poetul Ion Pillat Ratia de pine s-a redus la 200 grame pe zi si se d numai de 5 ori pe sptmn, n celelalte 2 zile 300 grame mlai de persoan. Duminic, 22 aprilie Noul presedinte al Statelor Unite, Truman, ntr-o cuvntare tinut n fata Congresului, dup ce a artat c omenirea a pierdut pe stegarul eroic al drepttii si liberttii si a declarat c dnsul va urma ntrutotul politica lui Roosevelt, repetnd cu hotrre formula : capitulare neconditionat si nu ne vom tocmi cu acei care au violat pacea asupra conditiilor de pace , c nimic nu va clinti hotrrea noastr de a pedepsi pe 308

criminalii de rzboi chiar dac ar fi s-i urmrim pn la captul pmntului etc., a mai spus urmtoarele cuvinte de natur s asigure statele mici : Rspunderea statelor mari este s slujeasc si nu s domine popoarele mici . Ziarul Universul , aprut azi sub titlul Revolta consiintei, vorbind despre lagrele n care germanii au svrsit cruzimile despre care acuma vorbeste ntreaga pres mondial, spune ntre altele : Valul de indignare universal provocat de lugubrele descoperiri fcute, pe de o parte de armatele sovietice, pe de alta de cele anglo-americane, n diferite lagre naziste (Maidanek, Buchenwald, Nordhausen, Belsen etc.) creste pe fiecare zi. Omenirea ntreag este uluit n fata ferocittilor hitleriste si nu e om civilizat a crui constiint s nu fie cutremurat vznd pn la ce degradare, pn la ce nivel dee bestialitate au putut ajunge conductorii si expertii civili si militari ai unui popor care a fcut parte din familia european civilizat , iar, mai departe : Nu e vorba de cazuri izolate, de crime sporadice ale unor criminali de rnd. E vorba de o organizatie sistematic, cu cldiri speciale, cu cuptoare speciale, cu instrumente speciale. E vorba de ntrebuintarea unor mijloace stiintifice de tortur si de exterminare, cu o contabilitate sinistr, cu experti n rafinament sadic . 309

Marti, 24 aprilie Armata rus, venind din rsrit, a intrat n Berlin, pe strzile cruia se dau lupte nversunate. Armata francez, n apus, a cucerit orasul Stuttgart. Mine ncepe la San-Francisco Conferinta marilor puteri, la care sunt invitate si state mai mici. A sosit acolo si Molotov, ministrul Afacerilor Externe al Rusiei. Chestiunea polonez nu va fi prea usor de rezolvat, mai ales n urma unor fapte recente. Dup cum a fost ntelegerea la Yalta, guvernul polonez din Varsovia trebuia alctuit cu elemente din toate partidele democratice poloneze, deci si cu personalitti din guvernul polonez de la Londra. Dar, guvernul rus nu numai c nu a permis s se formeze un astfel de guvern dar, chiar acum, imediat nainte de conferint, a ncheiat cu guvernul comunist provizoriu din Varsovia un tratat de amicitie, de ajutor reciproc si colaborare, pretinznd ca reprezentantii acestui guvern s fie primiti la Conferinta de la San-Francisco. Cum va fi rezolvat aceast problem se va vedea. In comunicatele Marelui Stat Major Romn se anunt n fiecare zi noi naintri si cuceriri ale armatei romne n Cehoslovacia. 310

Vineri, 27 aprilie O telegram a Agentiei Reuter, publicat n Semnalul aprut azi dup-amiaz, anunt c Mussolini a fost luat prizonier lng Pallanza (Piemont) de ctre patriotii italieni. (Ziarele de pe 28 apr. anunt c a fost luat prizonier de grniceri la Nesso pe lacul Como, mpreun cu Pavolini si Farinacci). Frontul german din Italia de nord, unde armatele engleze si americane au nceput o ofensiv acum cteva sptmni, e pe cale de destrmare. Unele unitti germane si flota de la Genova s-au predat. La Berlin, desi orasul e complet distrus, germanii continu s reziste, desvrsind distrugerea. Nimeni nu ntelege aceast rezistent, care nu se poate interpreta altfel dect c conductorii Germaniei vor s distrug Germania. Iat ce desprindem dintr-o circular a Ministerului Educatiei Nationale trimis tuturor scolilor ( Semnalul de ieri). Dup ce n circular se arat c ndatorirea principal a elevilor este munca scolar, se adaug : Elevilor le este permis a se interesa de miscrile sociale antifasciste si, n genere, de chestiuni culturale si sociale si pot fi membrii asociatiilor de acest fel . (Prin urmare, actualul

311

regim face din elevii de scoal exact ceea ce au fcut legionarii, azi urmriti). Ieri s-a publicat n Monitorul Oficial un decret-lege prin care s-a fcut o nou reducere a limitei de vrst pentru magistrati; 64 ani pentru primul presedinte, procurorul general si presed. de sectie de Curte de Casatie ; 63 ani pentru consilierii Curtii de Casatie si primii presedinti ai Curtilor de Apel ; 60 ani pentru presedintii si consilierii Curtilor de Apel ; 57 ani pentru ceilalti magistrati. In urma acestei dispozitii ies la pensie de la Curtea de Casatie urmtorii magistrati : Davidescu (actualul prim presedinte), Ariton, Grigoriu, Brum, Perieteanu, Vlenescu, Dobrescu, Catichi, Prodan, Leonida Popescu, Bonteanu, Slceanu (cei subliniati sunt de la s. II). Smbt, 28 aprilie Astzi a aprut n ziare o miscare n magistratur n ce priveste Curtea de Casatie si Curtea de Apel din Bucuresti. La Casatie, prim presedinte a fost numit Oct. Cires, presedinte n locul su la s. II T. Tnsescu, consilieri la s. II n locul celor pusi n retragere : V. Brscu, Oct. Pienescu, Iosif Munteanu, Ion Frumusanu, Filip Stamu. La celelalte sectii, alti magistrati. S-a anuntat azi c, nc de joi, armatele anglo-americane, venind din apus, si cele 312

rusesti, venind din rsrit, au fcut jonctiunea la Torgau, localitate aflat la 48 km nord-est de Lipsca, mprtind astfel Germania n dou prti si izolnd armata german ce a mai rmas n patru pungi ; trupele generalului american Patton se apropie acum de Mnchen. Orasul Ventimiglia de pe riviera italian a fost cucerit de trupele franceze. Maresalul Ptain, conductorul statului francez n timpul ocupatiei germane si care, dup izgonirea germanilor din Franta se retrsese n Elvetia, s-a predat autorittilor franceze si este acum internat ntr-un fort. Duminic, 29 aprilie O ofert de capitulare ar fi fost adresat Angliei si Statelor Unite de ctre Himler, Hitler aflndu-se grav bolnav. Anglia si Statele Unite au rspuns c nu accept oferta de capitulare dect dac e fcut si Rusiei (ziarele de azi). Generalul Kurt Ditmar, cunoscut comentator german, predndu-se trupelor americane la Magdeburg, a declarat c rzboiul se va termina n cteva zile. In Bavaria s-a pornit o miscare de eliberare prin izgonirea nazistilor. In Italia de nord (Lombardia si Piemont) orice lupt a ncetat, tancurile americane se apropie de Milano. Marti, 1 mai 313

(Vacanta Pastilor 1945) Duminic seara, 29 aprilie, am plecat din Bucuresti la ora 6,30, cu un tren rapid, pentru a merge la Craiova, unde se afl sotia mea si unde voi rmne cele dou sptmni ale vacantei de Paste. Cu acest tren nu se poate cltori dect cu autorizatie special. Am ajuns la Craiova la ora 1,30 noaptea. Dup asteptare de mai bine de o or n restaurantul grii, ajuns n stare deplorabil att din punctul de vedere al curteniei ct si din acela al posibilittilor de aprovizionare, un hamal mi-a gsit o gsit o crut cu un cal, n care am urcat cele dou geamantane cu care am venit, m-am urcat si eu alturi de crutas si, plecnd ( n Craiova circulatia e permis chiar noaptea), am ajuns acas la ora 3. Am sunat, a iesit sotia mea care m-a primit si care fcuse rost s-mi trimit peste o jumtate de or un om care s m gseasc n gar si s m ajute s vin acas. Acas bine, totul n ordine, afar de ngrjorrile ce apas asupra tuturora si scumpetea care, desi nu e att de mare ca la Bucuresti, totusi este mpovrtoare (am pltit crutasului pentru transportul de la gar acas 1.000 lei, si-mi cerea la nceput 1.500). Astzi, fiind 1 mai, s-au luat de guvern dispozitiuni s ia parte la manifestatii, n toate orasele si comunele, ct mai multi cetteni si 314

scolile. Am vzut trecnd pe strad ctre locul de defilare un fel de care alegorice, urmate pe jos de o parte din populatie, mai ales lucrtori. Au fost la locul adunrii, dup cum se spune, vreo 70 de care alegorice reprezentnd tot felul de profesiuni, cu inscriptiuni ntre care una din cele mai importante era : Triasc Maresalul Stalin . S-au mprtit insigne rosii cu ciocanul si secera. In grdin, sotia mea si cucoana Margareta au avut grij de flori si zarzavat, totul fiind curat si crescnd frumos. Asear, la radio Londra, s-a comunicat c, dup ce Mussolini si ctiva din colaboratorii si au fost prinsi si mpuscati, cadavrele lor au fost lsate pe strad pentru ca populatia s-i vad. Miercuri, 2 mai Asear, ascultnd Radio Londra la aparatul cpitanului Hncu, am auzit comunicarea c rusii au alctuit la Moscova un guvern austriac, fr a lua avizul aliatilor englezi si americani. S-a mai transmis, de asemenea, stirea c resturile armatei germane de la Berlin lupt strns unite n jurul lui Hitler. Astzi, att la radio german ct si la cel romn, s-a comunicat c Hitler a czut (a murit) ieri n luptele de la Berlin ; c comanda armatei pe mare si uscat a luat-o amiralul Donitz care 315

a declarat c va continua rzboiul contra Rusiei, dar nu si contra Angliei si Statelor Unite. S-a comunicat, de asemenea, c pe frontul de apus, englezii si americanii au fcut prizonieri pe generalul Rundstaedt si pe Horthy, fostul regent al Ungariei. Joi, 3 mai Radio America ( retransmisiune din Londra) a comunicat asear c trupele germane ce se mai gseau n Italia au capitulat, predndu-se trupelor anglo-americane conduse de generalul Alexander. Astzi, n ziarul Situatia ce apare n Craiova (ziarele din Bucuresti vin la Craiova cu mari ntrzieri), am vzut publicat c si armata german ce se mai gsea la Berlin a capitulat, predndu-se rusilor. Duminic, 6 mai. Plenita. Prima zi de Paste ...Conform hotrrii luate, trupele germane se predau rnd pe rnd n vest englezilor si americanilor. In Olanda si Danemarca o complet capitulare; Regele Danemarcei, Cristian, a dat o proclamatie pentru poporul danez, n sfrsit liberat. Aceleasi capitulri se petrec si n sud, la Mnchen, Insbruch etc Dup comunicatele la radio din Londra, pn acum numrul prizonierilor germani luati

316

prin capitulare si, mai nainte, prin lupt, de la invazie, se ridic la 5 milioane. Amiralul german Dnitz, care acum se afl n Norvegia si care a luat comanda suprem a trupelor, a dat ordin ca fortele germane s nu mai svrseasc nici un fel de distrugere ci s predea tot de a mai rmas, n bun stare, englezilor si americanilor, predndu-se apoi ei nsisi. In schimb, ordinul este ca trupele ce se gsesc n fata fortelor ruse s lupte mai departe, pentru a nu lsa ca teritoriul german s fie mai departe invadat de rusi, de la care se asteapt rzbunri si excese. De la San Francisco, unde se tine marea conferint, iat ce se comunic prin Radio Londra : 16 fruntasi democrati polonezi, agreati de Anglia si Statele Unite, din care se vede c o parte erau destinati s ia parte la alctuirea guvernului polonez, asa cum se hotrse la Yalta, au fost arestati de autorittile rusesti si dusi la Moscova, nc de la sfrsitul lunii martie. Despre soarta lor nu se stia pn acum nimic. Fiind ntrebat acum Molotov, ministrul de Externe al Rusiei, care acum se afl la Conferinta de la San Francisco, acesta a comunicat, dup ce mai nti a luat informatii de la Moscova, c fruntasii polonezi sunt arestati la Moscova, unde urmeaz a fi judecati pentru

317

propagand mpotriva armatei rosii si pentru sabotaj !! Aceasta a fcut pe ministrii de externe ai Angliei si Statelor Unite, Eden si Stettinius, s declare c chestiunea polonez deocamdat nu va mai forma obiectul de discutie dintre acele state si reprezentantul sovietelor. Desigur, faptul acesta a nemultumit foarte mult pe anglo-americani. Marti, 8 mai Radio Londra a comunicat azi de dimineat c ieri s-a semnat actul prin care Germania a capitulat fr conditiuni fat de cele trei mari natiuni cu care a luptat pn acum : Anglia, Statele Unite si Rusia, ceea ce nsemneaz c a ncetat rzboiul cu Rusia, care a continuat pn acum, si c rmsite de armate, nepredate pn acum, s-au predat. Asadar, rzboiul din Europa, care dureaz de aproape 6 ani si care a adus attea suferinte si distrugeri, a ncetat. Ziua de azi si cea de mine vor fi socotite n Anglia ca srbtori nationale. Astzi, la ora 15, primul ministru Churchill, al Angliei, va vorbi n fata Parlamentului englez, fcnd declaratii privitoare la capitulare, iar Regele Angliei se va adresa popoarelor sale, desear, la ora 9.

318

In toat lumea, s-au fcut mari manifestatii pentru acest eveniment. Seara, la ora 8, la postul de radio se comunic stirea c pe frontul cehoslovac, unde se afl si armata romn, luptele nc nu au ncetat. E singurul loc unde ele nc mai dinuiesc, cu tot ordinul dat de comandamentul suprem german pentru ncetarea oricror ostilitti si pentru capitulare. La ora 8,45, de la Londra, transmisiune n limba romn chiar de la locul manifestatiei, piata Buckingam, unde se afl si palatul regal. Se aude rumoarea publicului care manifesteaz. La ora 9, Regele Angliei se adreseaz popoarelor sale n limba englez ; vorbeste rar, pronuntnd ct mai clar fiecare cuvnt. Miercuri, 9 mai Astzi si mine, dup cum s-a anuntat la radio, se va srbtori n toat tara Ziua Victoriei . Joi, 10 mai Astzi de dimineat am plecat cu trsura, cu sotia mea, cu Natalia si Nicu, la Craiova. Am avut o zi frumoas, cu soare. Pe un parcurs de 60 km am respirat aerul cald al cmpiilor. Prin sate, desi azi e 10 mai si a doua zi a serbrii Victoriei, nu se vede nici o miscare de entuziasm. Dup ce am ajuns la Craiova si am stat de vorb cu cei care au fost la manifestatie, 319

pe strad, am aflat c si la Craiova a fost aceeasi stare sufleteasc. Atta vreme ct avem n tara noastr armata rus care absoarbe cea mai mare parte din mijloacele noastre de trai si tinznd s introduc n tar bolsevismul, populatia trii noastre nu se poate bucura. Duminic, 13 mai (Bucuresti) Ieri la prnz am avut la Craiova o mas cu prieteni invitati. Azi noapte la ora 2 am plecat din Craiova cu un tren accelerat (rapid-curier). In vagonul zis de serviciu, desi nu se poate cltori dect cu tichet, au fost foarte multi cltori care au obtinut permisiunea de a cltori n acelasi vagon, ns fr locuri pe scaun. Impreun cu mine a venit n acelasi vagon colegul meu I. Popescu. Am ajuns la Bucuresti aproape de ora 9. M-a asteptat n gar Natalia si Ileana. Acas am gsit bine. S-a comunicat la radio si e scris azi n ziare, c Gring si Himmler, doi din conductorii nazisti, au fost capturati de trupele angloamericane. Inc de acum cteva zile, camuflajul luminilor a fost ridicat n toat tara. Luni, 14 mai

320

Primul ministru al Marii Britanii, Churchill, a tinut asear un discurs la radio, reprodus n rezumat n ziarele de azi dup amiaz ( Semnalul ). Dup ce expune momentele grele prin care a trecut Anglia n timpul rzboiului si arat c de acum nainte mai este mult de fcut, spune, ntre altele : Pe continentul Europei trebuie ns s asigurm c telurile simple si onorabile pentru care noi am intrat n rzboi nu sunt nlturate sau trecute cu vederea n lunile urmtoare succesului nostru si c cuvintele libertate, democratie si eliberare nu sunt deformate n raport de semnificatia lor adevrat, asa cum am nteles-o noi S ne trudim ca organizatia mondial pe care Natiunile Unite o furesc la San Francisco s nu devin un nume inutil, s nu devin scut pentru cel puternic si btaie de joc pentru cel slab . Austria s-a declarat independent. Textul declaratiei de independent cuprinde: Republica democrat a Austriei este restabilit n baza Constitutiei din 1920. Guvernul provizoriu este alctuit din partidele antifasciste din Austria etc.(telegrama e de la Londra). Azi a nceput n fata Tribunalului poporului judecarea criminalilor de rzboi (v. pag. urm. nvinirea ce li se aduce). Printre acuzati se afl si ctiva generali : Nicolae 321

Macici, C. Trestioreanu, Cornel Calotescu, un colonel, un locotenent, un sublocotenent, un plutonier. Presedintele acestui tribunal este un magistrat, Ilie T(z)abrea, consilier la Curtea de Apel din Bucuresti ; judectorii sunt delegati ai gruprilor de formeaz guvernul. Acum cteva zile, Molotov, ministrul de Externe rus, a plecat de la San Francisco, unde se tine conferinta celor 40 de state. Vineri, 18 mai Judecarea criminalilor de rzboi continu la Tribunalul poporului. Dezbaterile stenografiate sunt publicate n ziare pe pagini ntregi. Invinuirea ce li se aduce este c, dup ce elemente ruse din Odesa au aruncat n aer cldirea n care se instalase Statul major al armatei romne ce reusise a intra n Odesa, din care cauz s-au ordonat represalii, aceste represalii au fost excesive, mpuscndu-se sau spnzurndu-se mai multe mii de oameni. Nu e de ajuns c ziarele sunt pline de reportajele procesului, dar s-au lipit pe strzi, pe peretii caselor si afise mari cu ilustratiuni n care se vd oamenii spnzurati sau grupuri (printre care femei si copii), ca ducndu-se spre locul de executie. Dedesubtul lor e scris : Poporul nu uit . Ziarele rusesti nvinuiesc pe comandantii americani si englezi c au primit pe maresalul 322

Gring, care s-a predat prizonier, cu prea mult politete. De la cartierul general al fortelor expeditionare aliate se comunic, ns, c Gring a fost tratat strict n conformitate cu Conventia de la Geneva. O cldur mare s-a lsat pe pmnt. Termometrul indic n timpul zilei n cas 25-26 grade. Se simte nevoie de ploaie pentru semnturi. Luni, 21 mai Sf. Constantin si Elena, ziua onomastic a mea si a sotiei mele. O trecem, ea la Craiova, eu la Bucuresti. Asa numita Uniune patriotic , despre care se spune c e format si condus mai mult de evrei, convoac de mai multe zile, aproape n fiecare zi, ntruniri dup care, apoi, urmeaz manifestatii n fata cldirii unde Tribunalul poporului judec pe criminalii de rzboi , cerndu-se cu strigte pedeapsa cu moartea pentru cei judecati, n asa fel ca s aud si membrii tribunalului si toat lumea adunat acolo Printre cei ce sunt judecati la acel tribunal se afl, pe lng militarii cu represaliile de la Odesa, fostul guvernator al Bucovinei, Calotescu, cu ctiva colaboratori ai si, pentru tratamentul evreilor ridicati din Cernuti si trimisi n Transnistria, precum si inclupatii care 323

au aplicat rele tratamente internatilor din lagrul de la Tg. Jiu. Inginerul Gigrtu si prof. Manoilescu nu au mai fost trimisi n judecat de Tribunalul poporului pentru dezastrul trii (semnarea Dictatului de la Viena prin care Transilvania de nord a fost cedat ungurilor), constatndu-se c ei au fost siliti s-o fac. Maresalul Tito al Iugoslaviei, ocupnd orasul italian Trieste, nu voieste s-l mai prseasc, cu toat ntelegerea ce a avut anterior cu generalul englez Alexander, c orice pretentie de teritoriu nu se va ridica dect la ncheierea pcii. Englezii, la postul de radio Londra, se arat nemultumiti de fapta lui Tito. Marti, 22 mai In ziarul Universul de azi este publicat c duminic s-au tinut n Capital, n diferite sli, 44 ntruniri convocate de Uniunea patriotilor , pentru a se cere pedeapsa cu moartea criminalilor de rzboi . La una din aceste ntruniri a vorbit si Vldescu-Rcoasa, ministrul nationalittilor. S-au publicat n ziare, pe pagini ntregi, cuvntrile acuzatorilor publici contra acuzatilor n fata Tribunalului poporului. Cnd, ns, a fost vorba s se redea si aprarea ce si-au fcut acuzatii, fie prin aprtorii lor, fie ei personal, 324

aceasta a fost redus la vreo 20 rnduri dintr-o coloan. Azi urmeaz s se pronunte hotrrea. Se tine acum n Bucuresti un mare congres al Arlusului , pentru strngerea relatiilor de prietenie cu Rusia. Intre Rusia si Romnia a intervenit un tratat comercial pentru schimburi de mrfuri. Miercuri, 23 mai Dup cum se vede din tietura de jurnal ce atasez aici, cea mai mare parte din cei judecati la Tribunalul poporului au fost condamnati la moarte. Printre ei se afl generalii Macici, Trestioreanu, Calotescu. Vineri, 25 mai Guvernul englez condus de Churchill a demisionat. Cauza : primul ministru, vznd c una din gruprile politice care a colaborat pn acum la guvern, si anume partidul laburist, nu mai este unanim n prerea de a se continua aceast colaborare, fiind de prere c trebuie s se fac o nou consultare popular, n-a ezitat s trag toate consecintele, demisionnd. Regele George a nsrcinat cu formarea noului guvern tot pe fostul prim ministru, exponent al partidului conservator, care are majoritti n Camer. Parlamentul va fi dizolvat la 15 iunie si n iulie vor avea loc alegeri.

325

Miercuri noaptea s-a sinucis, prin otrvire, la Cartierul general al Armatei a 2-a britanice, Himmler, colaboratorul cel mai apropiat al lui Hitler. Substanta cu care s-a otrvit a fost cianur de potasiu. El a murit n 15 minute. Duminic, 27 mai O mare ngrijorare ne-a cuprins sufletele : n tar este o secet cum de mult nu a mai fost. Cerul e aproape mereu senin, soarele arde si, mai n fiecare zi, bate un vnt uscat care amenint s prjoleasc si s distrug semnturile si pe cele de toamn si pe cele de primvar. Recolta de gru de anul trecut, att de mbelsugat cum nu a fost de mult vreme n tar, ar fi putut ajunge pentru hran cel putin pentru doi ani. Dar ea a fost ridicat n mare parte de armatele rusesti. Toat lumea se ntreab : ce ne vom face dac seceta continu si reuseste s distrug totul ? Cnd scriu aceste rnduri, afar soarele arde si bate un vnt de zgltie toate usile. Din cnd n cnd se adun ctiva nori pe cer, dar ei se risipesc n curnd si cerul rmne sticlos ca si mai nainte. Dup asemenea clduri ce le avem acum, veneau furtuni cu fulgere si trznete si ploi repezi. Acum, chiar cnd sunt nori, nu se vd deloc fulgere. 326

Traiul a devenit aproape insuportabil. Desi guvernul de acum a promis c va face astfel ca viata s se ieftineasc, rezultatul este c ea se scumpeste din zi n zi. Untura de porc a ajuns la 6.000 lei kg, o gin 7-8.000 lei, si se gsesc foarte greu. In piat, o legtur de 10 fire de ceap verde 100 lei ; o salat 70-100 lei ; cteva fire de ptrunjel si mrar 70 lei ; 1 kg de mazre boabe, nou, n teci, 500-700 lei ; pinea, nu prea scump, 85 lei 600 grame dar, pentru obtinerea ei, se fac cozi lungi la brutrii. Unde vom ajunge oare ? Cu ce vom tri de acum nainte ? Ulei, populatia nu a mai vzut de mai bine de un an, zahr, dup un rstimp de cteva luni, s-a dat, acum vreo dou luni, cte 400 grame de persoan si cred c de acum nainte nu vom mai avea deloc. Armata rus nu pleac din tara noastr si continu s adune provizii din toat tara. Vineri, 1 iunie Luni s-a judecat la Curtea de Casatie, s. II, recursul fcut de cei condamnati de Tribualul poporului ca criminali de rzboi, mpotriva deciziei de condamnare. Din completul care a judecat, eu nu am fcut parte. Cum legea respectiv (pentru sanctionarea celor vinovati de dezastrul trii sau de crime de rzboi) nu prevede dect dou motive de recurs pentru cei 327

condamnati : rea constituire a instantei de judecat si gresit aplicare a legii la faptele constatate (n pr. penal, n afacerile obisnuite sunt 20 motive de recurs), si cum motivele au fost gsite nentemeiate, recursul a fost respins. Ieri s-a judecat la Sectiile-Unite recursurile acelorasi inculpati pentru neconstitutionalitatea unor dispozitii de lege, din care cele mai importante motive au fost privitoare la : pedeapsa cu moartea, confiscarea averilor, restrngerea dreptului de recurs. S-a sustinut de procurorul general c articolele din Constitutia din 1923 care prevd c pedeapsa cu moartea si confiscarea averilor au fost modificate pentru cazul criminalilor de rzboi de un decret regal din 11 octombrie 1944, care completeaz decretul din 2 septembrie 1944 de repunere n vigoare a Constitutiei si c, deci, pedeapsa cu moartea si confiscarea, prevzute n legea privitoare la criminalii de rzboi, este constitutional. C, de asemenea, restrngerea dreptului de recurs la numai dou motive, prevzute n lege, nu este o dispozitie mpotriva Constitutiei care, ntradevr, garanteaz acest drept, dar nu-i fixeaz si ntinderea. Majoritatea consilierilor ce au compus Sectiile-Unite au fost de prerea procurorului 328

general si, deci, recursurile au fost respinse. Nou (9) dintre consilieri, ns, si anume : eu, Vasile Rdulescu (Siliu), Nicolau, Dobrotescu, Brscu, Spoial, Stnculescu, Henri Zamfirescu, Niculescu-Periet(z)eanu am fost, n ce priveste pedeapsa cu moartea si confiscarea, de prere contrar si anume c nu rezult destul de clar din decretul regal de la 11 octombrie 1944 c Constitutia, n ce priveste pedeapsa cu moartea si confiscarea, cu aplicatie la criminalii de rzboi, ar fi fost modificat si, deci, am fost de prere c motivele de recurs privitoare la pedeapsa cu moartea si confiscarea s fie admise. Consecinta admiterii acestor motive ar fi fost c dosarul s-ar fi restituit Tribunalului poporului pentru a aplica alt pedeaps, fie chiar aceea a muncii silnice pe viat. Prerea noastr, a minorittilor, ns, nu am putut-o exprima dect verbal, notndu-se pe lista consilierilor rspunsul. Aceast prere, ns, nu va figura separat n hotrrea ce se va redacta, fiindc Legea Curtii de Casatie interzice mentionarea prerii minorittii n completele de recurs si oblig pe magistratii n minoritate s semneze hotrrea alturi de magistratii ce au format majoritatea. Cuprinsul decretului regal n baza cruia s-a hotrt de majoritate, prin interpretarea lui, 329

c Constitutia a fost modificat pentru cazul de care e vorba, este urmtorul (publicat n Mon. of. din 11 oct. 1944) : Art. unic. La finele art. IV din Inaltul Decret Regal no. 1626 din 31 aug. 1944, publicat n Mon. of. no. 202 din 2 sept. 1944, de adaug urmtoarele aliniate: Legile speciale vor prevedea conditiile n care vor putea fi urmriti si sanctionati toti acei care, n orice calitate si sub orice form, au contribuit la dezastrul trii, n special n rzboiul purtat mpotriva Natiunilor Unite. Aceste legi vor putea prevedea si msuri pentru urmrirea averilor lor. Dat n Buc. la 10 oct. 1944, Mihai (urmeaz numele ministrilor). De curnd a aprut un decret lege prin care epuratia n administratiile publice se prelungeste pn la 15 iunie (expira la 1 iunie). Un eveniment international destul de grav, prin timpul si mprejurrile n care se produce, s-a petrecut de curnd. Un conflict armat, desi redus ca ntindere, s-a nscut ntre Siria si Liban de o parte si Franta de alt parte. Cu pretentia de a-si apra interesele sale n aceste tri, Franta a debarcat n Siria un grup de trupe narmate. Siria si Libanul, crora li s-a promis independenta si care, de altfel, au reprezentantii lor la San Francisco, au protestat si s-au opus. Aceasta a determinat pe francezi 330

s bombardeze cu tunurile si avioanele orasul Damasc si un alt oras si s lupte cu infanteria. Pentru c prin aceste tri e unul dintre drumurile prin care englezii transport materialele si oamenii necesari pentru rzboiul din Japonia, guvernul englez a trimis generalului De Gaulle, conductorul de azi al Frantei, aproape un ultimatum, cernd s-si retrag trupele n barci, suspendnd orice ostilitate, altfel va da ordin comandantului englez n Orientul mijlociu s intervin. Cnd focul va nceta si ordinea va fi restaurat, zice mai departe mesajul guvernului englez, vom fi pregtiti s ncepem discutii tripartite aici, la Londra, asupra acestui subiect. Guvernul nord-american a trimis generalului De Gaulle o not asemntoare : S-a creat impresia n Statele Unite si n alte prti, zice acea not, c reprezentantii francezi au folosit amenintarea cu forta spre a obtine de la Siria si Liban concesiuni de natur politic, cultural si militar Este important ca n momentul cnd este pe punctul de a fi creat organizatia de securitate internatioal de la San Francisco, pentru a se stabili ncredere n eficacitatea ei viitoare, toate natiunile, att cele mari ct si cele mici, s se abtin de la orice act ce ar putea trezi bnuilala c un membru al viitoarei organizatii ar urmri o politic ce nu 331

este n conformitate cu spiritul si principiile pe care aceast organizatie este chemat s le apere etc. Smbt, 2 iunie Ieri, vineri, adic a doua zi dup ce s-a pronuntat Curtea de Casatie n Sectii-Unite, respingnd recursurile n neconstitutionalitate ale condamnatilor pentru crime de rzboi, primul ministru Groza si ministrul de Justitie Ptrsacanu s-au prezentat Regelui cu cererile de gratiere ale condamnatilor si l-au rugat s aprobe comutarea pedepsei, din pedeapsa cu moartea n munc silnic pe viat. Regele a aprobat. Aceast interventie a primului ministru si a ministrului de Justitie a produs ns nedumerire si iat din ce punctde vedere. In timpul cnd acei crora li s-a cerut comutarea pedepsei se judecau laTribunalul poporului, sau tinut cu consimtmntul guvernului si, poate, cu ndemnul lui, sute de ntruniri n Bucuresti, la care au luat parte si unii ministri ca Vl. Rcoasa, si s-a manifestat zgomotos n fata Tribunalului poporului, cerndu-se pedeapsa cu moartea acelor ce se judecau si ai cror aprtori erau adeseori mpiedicati de a se prezenta n fata tribunalului pentru a-si mplini oficiul de aprtori.

332

Rar s-a vzut, cred, n istoria modern a trii noastre o mai mare imixtiune a puterii executive n atributiile unei institutii judectoresti, fie ea si popular, cum a fost aceasta. Imensa majoritate a populatiei Trii Romnesti a fost mpotriva prerii de a se aplica pedeapsa cu moartea si, poate c nsisi judectorii ce au pronuntat-o nu au admis-o, cel putin pentru unii din inculpati, dect mpotriva vointei lor. Dar, n sfrsit, n conditiile n care s-a fcut judecata, pedeapsa cu moartea s-a aplicat. Dar, abia aplicat pedeapsa, se cere comutarea ei. Se ntelege c schimbarea pedepsei a produs satisfactie n public. Dar lumea se ntreab: de ce, dac ti s-a prut c pedeapsa cu moartea e prea grav, ai cerut prin zeci de mii de guri ale ctorva partizani purtati n diferite sli si n manifestatii aplicarea ei. Si, rspunsul nu poate fi dect acesta: guvernul a vrut s apar n ochii populatiei ca foarte mrinimos si, deci, s atrag simpatia lui. Dar, oare a reusit? Cci contradictia de mai sus prea sare n ochi tuturor Ostilittile din Siria au ncetat. Guvernul francez, ca si cel sirian si libanez, au primit un

333

arbitraj la Londra pentru diferendul ce se iscase. In Bucuresti, dup cum se stie, a fost o adevrat nval de oameni, unii veniti dinnevoie, ca refugiati, altii pentru diferite afaceri sau specualtiuni. Din aceast cauz, populatia Bucurestilor aproape s-a ndoit, ceea ce a fcut aprovizionarea foarte grea, a scumpit enorm alimentele si chiriile. Prefectura Politiei Capitalei a dat o decizie prin care ordon ca refugiatii din Ardealul de nord si din alte provincii, care se gsesc cu rost saufr rost n Bucuresti, s prseasc n 45 zile orasul, altfel vor fi internati n lagr. Luni, 4 iunie In ziarul Semnalul aprut azi se reproduce un articol din ziarul rus Pravda , n care autorul, redactor diplomatic al ziarului, scrie cu privire la situatia polonez, ntre altele : Printre grupurile de reactionari care duc campanie desntat mpotriva consolidrii victoriei dobndite si a organizrii pcii, unul dintre primele locuri revine clicei polonezilor emigranti, nu att prin importanta influentei, ci prin zelul desfsurat de aceast clic. Tabra aventurierilor polonezi desfsoar o activitate febril. Se anunt chiar o nou reorganizare. Comandantii sefi au si fost schimbati. Faimosul 334

Bor. Komarowski a luat locul lui Anders. Emigrantii polonezi iau msuri urgente pentru a spori numrul fortelor lor armate. Cettenii polonezi care se aflau n captivitatea germanilor sau se gseau n Germania la lucru, fac obiectul unie activitti suspecte. Dup cum arat corespondentul Agentiei Pat, li se va permite acestor polonezi s se napoieze acas. In primul su ordin de zi, Bor. Komarowski a recunoscut cu cinism c victoria dobndit asupra Germaniei nu i-a fcut nici o bucurie. Aceast declaratie arunc o lumin puternic asupra caracterului activittii pe care Bor. Komarowski are de gnd s o desfsoare n asteptarea momentului cnd va putea s-si lanseze trupele sale etc. Generalul De Gaulle a adus critici aspre, prin declaratiile sale, actiunii Marii Britanii n Siria si Liban, care au dus la somarea trupelor franceze s nceteze orice lupte n Siria. Aceasta va provoca critici tot att de aspre din partea englezilor (corespodentul diplomatic al Agentiei Reuter). De mai mult timp, pe str. Lipscani, pe str. Bursei, pe Calea Victoriei n apropiere de Lipscani, se vd grupuri foarte mari de oameni fr nici o treab : stau de vorb ntre ei n diferite limbi si Dumnezeu stie cu ce triesc si ce pun la cale. Se spune c sunt evrei adusi n 335

mare numr din Ungaria si din alte prti, nu stiu cu ce scop. Se spune c li se gsesc, prin rechizitie, diferite case de locuint, n timp ce romnilor din alte prti li se spune s prseasc Bucurestiul. Dup atta vreme de secet azi, n sfrsit, a plouat, nu mult, dar ndeajuns ca s nvioreze vegetatia pn la alte ploi. Odat cu stngerea norilor pe cer s-au si vzut fulgere si s-au auzit bubuituri. Pn aici, chiar cnd se adunau nori pe cer, niciodat nu s-au vzut fulgere. Poate dac asemenea ploi cad n toat tara mai e o sperant de ndreptare a recoltei,chiar partial. Marti, 5 iunie Au fost judecati la Tribunalul poporului un numr de 14 ziaristi inculpati c, sub regimul trecut, s-au pus n slujba hitlerismului. Ieri s-a pronuntat sentinta. Doi din ei, Pamfil Seicaru si Grigore Manoilescu (dispruti acum, nu se stie unde) au fost condamnati la moarte ; altii, printre care Romulus Dianu, Romulus Siesanu, Nichifor Crainic, Stelian Popescu, Ilie Rdulescu etc. au fost condalnati la detentie grea pe viat sau pe timp nemrginit. Atasez aici tietura din Universul cu pedepsele aplicate. Miercuri, 6 iunie Ziarele de azi public un interviu al primului ministru romn, Groza, acordat ziarului 336

Nepszava din Budapesta, n care primul ministru, <propune> un fel de uniune ntre Romnia si Ungaria. Ardealul nu mai este un zid desprtitor pentru noi, romnii, ci o adevrat punte spre Ungaria, spune primul ministru si apoi urmeaz : personal sunt un adept al Uniunii vamale cu Ungaria. Schimbul de mrfuri va trebui s fie n viitor liber Cred c este absolut necesar ca restrictiile privitoare la eliberarea de pasapoarte s nceteze E n interesul comun ca Romnia si Ungaria s se prezinte la Conferinta pcii cu puncte de vedere comune. Nu ncape ndoial c o asemenea atitudine va fi primit cu bunvoint de ctre Natiunile Unite etc. La aceast declaratie a primului ministru romn, ministrul de Externe al Ungariei a rspuns c Ungaria primeste cu bucurie mna ntins de Romnia. Desigur, cele dou declaratii au fost fcute cu nvoirea sau poate chiar din inspiratia guvernului rus. Miercuri, 13 iunie Dup putinele ploi czute la 4 iunie, cu totul insuficiente ca s sature pmntul si plantele de umezeal, s-a asezat din nou o perioad de secet. Un coleg care a venit ieri din Craiova mi spunea c n Oltenia seceta a fost poate si mai aspr si c, din Craiova la 337

Pitesti, porumbul s-a uscat deasupra musuroiului, iar grul a rmas foarte mic si poate cel mult s produc o cantitate de boabe necesar viitoarelor semnturi. Si, n acest timp, rusii si hrnesc n tara noastr trupele lor care nu pleac si transport mereu vite, cereale si tot felul de bunuri n Rusia. Generalul american Eisenhower, comandantul suprem aliat care a pregtit si reusit debarcarea trupelor americane si engleze n apus si apoi invadarea si nvingerea Germaniei, a fost primit n mod triumfal la Londra, unde i s-a dat cettenia de onoare si unde i s-a predat, n semn de omagiu, sabia pe care o purta generalul englez Wellington n lupta de la Waterloo, unde Napoleon a fost nvins. Intrebat de ziaristi, generalul Eisenhower, dup ce a anuntat slbirea n legtur cu ordinul de ne-fraternizare cu germanii (a fost dat un asemenea ordin pentru a arta germanilor ct ru au adus omenirii prin rzboiul pe care l-au fcut), a adugat : Nici ostasii Statelor Unite, nici ostasii Marii Britanii nu vor nceta vreodat s se poarte prietenos cu copiii, indiferent de nationalitatea acestora. Apoi, a declarat c socoteste drept real moartea lui Hitler, c Statele Unite deplaseaz trupe spre Japonia cu rapiditatea fulgerului si c Japonia le simte 338

apropiindu-se, si c prerea sa n privinta rusilor este c acestia doresc pacea. Smbt, 16 iunie Ziarele de azi public stirea c fostul ministru de Externe al Germaniei, Ioachim von Ribbentrop a fost gsit si capturat la Hamburg, ntr-o cas dintr-un cartier srac, la al 5-lea etaj, de ctre locotenentul englez Lewis Adam. A fost gsit dormind. El a declarat c voia s se predea singur n dou zile. A predat ofiterului englez dou scrisori pe care le avea gata, nchise n plicuri, pentru a fi predate, una primului ministru englez, Churchill, alta maresalului Montgomery Dus la cartierul general englez si cutat de medic, s-a gsit atrnat la picior o fiol cu otrav. El arta foarte obosit si mbtrnit. Locul unde el se refugiase a fost indicat de un german al crui nume nu poate fi dat la iveal. Dintr-o declaratie fcut de colonelul Llewelin, ministrul Aprovizionrii Angliei, la Conferinta european a alimentrii, rezult c anul acesta se nregistreaz un mare deficit de alimente pe tot globul. Si se invit, mai ales trile din Europa, s ia msuri n domeniul productiei si rationalizrii spre a face fat eventualittilor. In Universul de azi, se arat c n statiunile noastre de bi o camer are pretul 339

lunar ntre 100 si 200 mii lei ;pensiunea ntre 12 si 20 mii lei pentru o singur persoan, la Govora, 20-300 mii de lei persoan la Sinaia, Predeal, BrasovSi ziarele cer ca autorittile s ia msuri mpotriva acestei specule. Marti, 19 iunie Ministrul Justitiei, Ptrscanu, s-a ntors din Ardealul de nord, unde a fcut o inspectie si a ncadrat justitia. Intr-o cuvntare tinut la Cluj, el a anuntat sanctionarea elementelor fasciste ungare care au comis mpotriva populatiei romnesti si a democratilor maghiari acte de slbticie, de jaf si asasinat. Printre alte acte de justitie si bun administrare, ministrul de Justitie a anuntat si pe acela menit s asigure unitatea statului, prin adoptarea unei singure limbi oficiale, limba romn(ungurii merseser pn acolo nct s cear ca n ad-tie si justitie s se ntrebuinteze limba maghiar). Miercuri, 20 iunie Generalul Eisenhower a fost primit n mod triumfal la New York. Milioane de oameni, nsirati pe un parcurs de peste 50 km, l-au aclamat. In fata Primriei New York, nc de la miezul noptii, se instalaser cetteni. Cei 16 polonezi, de existenta crora se interesa Anglia, au fost trimisi n judecat si vor fi judecati la Moscova, acuzati de acte de sabotaj n spatele armatei rosii (peste cteva 340

zile au fost condamnati la nchisoare pn la 10 ani). Se zvoneste cu insistent c noi armate ruse se vor instala n Romnia. Tara, care de acum simte lipsa alimentrii, va trece n viitor, desigur, printr-o grav criz. Duminic, 24 iunie M aflu ntr-unul din momentele cele mai descurajante. De aproape o lun sunt bolnav, am rcit si tusesc. Totusi, sunt obligat s m duc la serviciu. Se adaug, la aceast stare, seceta care a prjolit cea mai mare parte din cerealele de anul acesta, precum si faptul c, dup ce tara e plin de rusi, va mai veni o armat de cteva sute de mii de oameni, ruseasc, ce se retrage din Austria, unde se spune c nu are cu ce se hrni, se va instala la noi n tar, mai ales n Oltenia unde, dup ce sau ridicat de ei cereale si alimente n contul tratatului de armistitiu, acum se va ridica si putinul care a mai rmas si care nu poate fi nlocuit cu nimic din cauza secetei amintite. La Craiova s-au si fcut rechizitii de cldiri n vederea instalrii rusilor care, de altfel, se vor ntinde n toate satele. Se adaug la aceasta scumpetea nemaipomenti a alimentelor n pat. Un kg fasole verde cost 5 sau 6 sute lei, un castravete 2-5 sute lei, un kg cirese 8 sute pn la 1 mie lei ; 1 kg carne de 341

vac, dac se gseste, 2.500 lei, 1 kg untur 5.000 lei, o gin 7.000 lei, o curc 15.000 lei. Cum poate tri, cu aceste preturi, spre ex., un magistrat care primeste lunar 60-80 mii lei ? Se spune despre studenti, care azi sunt lipsiti de cmine si cantine, c sunt foarte anemiati de lipsuri si, toat lumea se gndeste la aceast generatie din care n viitor vor trebui recrutate elementele de conducere, amenintat n vigoarea ei. In tar, o lips complet de libertate si de putint de critic, oricine ar ndrzni, ct de respectuos, s fac unele observatii, ar fi imediat arestat ca fascist. Cci cine, azi, nu e cu guvernul si nu laud actiunile lui, orict ar fi de democrat, e numit si tratat ca fascist. Cele 2 partide de sub sefia lui Maniu si Brtianu sunt n situatia de a nu putea spune un singur cuvnt. Si, nici o sperant de nicieri. Ti se pare c te-ai nfundat ntr-o mlastin de unde nu poti s iesi n nici o directie, unde nu ti de ntinde o mn de ajutor ca s fi dus spre orizonturi mai blnde si mai dttoare de sperant. Pentru a completa tabloul de mai sus al scumpetei si imposibilittii unui functionar de a tri cu leafa de azi, notez aici c colegul Pienescu de la Casatie, mutat fr voia lui de la Craiova unde era prim presedinte al Curtii de 342

Apel (nu era simpatic comunistilor de acolo), mi-a spus c a cutat peste tot n Bucuresti un mic apartament pentru el si familia lui (sotie si doi copii). A gsit cu mare greutate unul, dar i se cere pentru el (3 camere) 90.000 lei lunar ! Si leafa lui ntreag este 150.000 lei ! Joi, 28 iunie Marti a venit cu trenul de la Craiova sotia mea, auzind de la altii c sunt bolnav, cci eu nam vrut s-o nelinistesc scriindu-i de acest lucru. Indat ce a sosit a si luat msuri de combaterea bolii pe care, pn acum, am fcut-o pe picioare , cum se spune, ducndu-m la slujb. A plecat ns de la Craiova ntr-un timp cnd armatele ruse ce vin n Oltenia se vor instala si la Craiova si, cum casa noastr este lng fabrica transformat n atelier militar romn, atelier pe care ns l vor lua rusii, s-ar putea s ne evacueze din cas. De aceea ea trebuie s se napoieze n curnd. S-a semnat ieri, la San Francisco, Charta Natiunilor Unite (50 natiuni), pentru prentmpinarea viitoarelor rzboaie. La nchidere, presedintele Truman a tinut o cuvntare n care, ntre altele, a spus: Prin propriul lor exemplu, natiunile puternice de pe Glob trebuie s ridice calea spre justitia international Charta este dedicat realizrii si mentinerii drepturilor si liberttilor omenesti 343

fundamentale. Dac nu vom putea atinge aceste obiective pentru toti brbatii si femeile de pretutindeni, fr nici o discriminare de limb, ras sau religie, atunci nu vom putea avea o pace si securitate permanent. Ziarele de azi public un discurs al lui Harold L. Iches, ministrul de interne al Statelor Unite care, referindu-se la diferite soapte pe care o parte din cettenii Statelor Unite le pun n circulatie referitor la Rusia, a spus : Fiecare dintre noi are cunostint de soaptele destinate s ne fac bnuitori si nervosi si, n consecint, gata s facem repede un pas care n realitate ar fi un pas mare si ireparabil, ce ne-ar prbusi n prpastia dezastrului. Ceodat, cnd aud aceste soapte, m ntreb dac Goebles a murit ntr-adevr, asa cum a meritat, sau dac el a emigrat doar n Statele Unite, att de multe lucruri ce se spun acum n tara noastr n legtur cu Uniunea Sovietelor au un caracter goeblesian . Iar, mai departe : Denuntnd pe acei oameni din tara noastr care ar dori s ne arunce n rzboi contra Rusiei, sunt foarte constient c ntrebarea dac Statele Unite si Rusia vor intra vreodat n vreun conflict militar nu este o ntrebare care s poat fi rezolvat de Statele Unite. Rspunsul la aceast ntrebare depinde si de Rusia . ( E curios c dup ce denunt pe 344

rspnditorii de astfel de soapte, ministrul de care e vorba mai pune chestiunea unui posibil rzboi cu Rusia). Luni, 2 iulie Astzi de dimineat eu, mpreun cu Natalia, am condus pe sotia mea la gar, pentru a pleca cu un automotor rapid la Craiova. Ar fi vrut si ea, si am fi vrut si noi, s mai rmn, cu att mai mult cu ct sntatea mea nu e nc complet restabilit ; dar, a trebuit s plece pentru c n Craiova au venit numeroase trupe rusesti care au ocupat Palatul Justitiei de acolo, numeroase alte cldiri de institutii si particulare si ne-a fost team s nu ne evacueze si pe noi cu totul din cas. Dac se afl ea acolo,va putea salva cteva camere pentru noi. Se spune c viata n Craiova a dvenit foarte grea. Marea majoritate a alimentelor e acaparat de armata rus. Abia s-a terminat un congres al Frontului plugarilor , grupare condus de primul ministru Groza, si a ncepu un congres al partidului liberal condus de Ttrscu. Acesta, convocnd cadrele ntregului partid liberal, tinde s devin conductor al acestui partid. Nu am aflat ns dac s-au prezentat la congres si liberali din partidul condus de Const. Brtianu. Programul partidului su, expus de Ttrscu, este, n linii generale, urmtorul : 345

respectarea propriettii individuale, rurale sau urbane. Programul partidului national liberal este mpotriva oricrei confiscri si a orice exproprieri urbane sau rurale, socotind formula exproprierii complet epuizat odat cu rezolvarea problemei agrare fcut prin ultima lege a guvernului nostru. Consider apoi capitalul individual ca o necesitate si ca un instrument de propsire a colectivittii. E ns mpotriva excesului si a abuzurilor capitalului. Partidul national liberal rmne legat de asezmintele democratiei parlamentare si sociale. Voieste, de asemenea, o nfrtire cu nationalittile conlocuitoare etc. In politica extern : cu fata la rsrit, ntelegerea cu Natiunile Unite, mai ales cu Franta. E ns ntristtor faptul c, att primul ministru Groza, la congresul gruprii sale, ct si Ttrscu, au adus diferite acuzatii partidului national trnesc de sub conducerea lui Iuliu Maniu si fractiunii liberale conduse de C. Brtianu. Si, mai ales asupra lui Iuliu Maniu sau aruncat cu mai mult furie, tgduindu-i-se chiar meritul de a fi fost unul din promotorii armistitiului. Si, zic c e ntristtor, fiindc persoanele atacate nu se pot apra n nici un fel, nici pe cale oral n fata unei ntruniri convocate, nici prin scris, cci ziarele lor sunt demult 346

suprimate. Cnd, la intervale rare, partizanii lui Iuliu Maniu lipesc pe ziduri sau obloane (n timpul noptii si pe furis) mici afise ct podul palmei, autorii sunt urmriti si arestati, tipografia confiscat etc. Cum oare, acesti acuzatori care, de altfel, declar mereu c vorbesc n numele drepttii, pot svrsi aceast mare nedreptate de a aduce acuzatii cuiva care stiu bine c nu se poate apra, care e oprit s se apere ? Cehoslovacia, printr-un tratat intervenit ntre ea si Rusia, a cedat Rusiei provincia numit Ucraina subcarpatic (Rutenia ?) care fusese cedat Cehoslovaciei dup rzboiul trecut. Miercuri, 4 iulie Sub titlul Vesti bune , Universul de azi (ca si toate ziarele, de altfel), dup ce anunt ntoarcerea de la Moscova a unei delegatii romne ce a fost acolo pentru Ziua victoriei , si reproduce un foarte scurt interviu al generalului Vasiliu Rscanu, ministru de Rzboi, care a fcut parte din delegatia romn si care a declarat c e foarte satisfcut de rezultatele strlucite pe care le-a putut obtine la Moscova pentru poporul romn, adaug apoi ceea ce a declarat primul ministru, Groza, dup ntrevederea cu generalul Rscanu : Dup grijile ce ne-au apsat pn acum, iat c se 347

face lumin : vom avea posibilitatea s relum, n scurt timp, relatiile comerciale si economice cu toate trile vecine, s esalonm sarcinile mari care apsau cu scadente acum asupra noastr, s psim la viata noastr de stat integral, cu armata noastr, cu armata noastr frumos narmat, armat de calitate. Ce s nsemneze oare toate acestea ? Joi, 5 iulie Sub titlul Triumful industriei aeronautice sovietice , Universul de azi public o transmisiune a agentiei sovietice Tass asupra progreselor aviatiei ruse. A mbogti experienta acumulat, a mbuntti nencetat bogata cultur tehnic, a tine n mod continuu ncordate toate fortele creatoare pentru a nfptui progresul constructiei si al muncii neobosite, pentru noua dezvoltare a unei puternice aviatii, aceasta este grija primordial a lucrtorilor din industria de aviatie sovietic . Si, agentia Tass , citnd ziarul Pravda , termin : De acum nainte, Uniunea Sovietic are dreptul s fie considerat ca cea mai mare putere a aerului . Astzi n Anglia sunt alegeri generale (deputati). Intruct va trebui s se astepte rezultatul votului din toate regiunile unde se afl soldati englezi, care si ei voteaz, rezultatul general se va cuoaste mai trziu. 348

In oras e mare lips de pine ; sunt oameni care nu pot cpta nici mcar o pine pe sptmn. Cartofii au disprut aproape complet, acaparati fiind de trupele ruse care au venit att n Bucuresti ct si n restul trii n mare numr. Ei umplu camioanele cu zarzavaturi din pietele mari ; iar pinea pe care o mnnc este, de cele mai multe ori, alb. Carne si brnz nu se mai gseste cu nici un chip. La Varsovia s-a format un guvern provizoriu polonez, din care fac parte si doi din ministrii guvernului de la Londra. Guvernul din Varsovia a fost recunoscut de Anglia si America, care vor timite acolo reprezentanti diplomatici. Guvernul definitiv se va alctui dup alegerile generale ce se vor face n viitor. Banca National Romn anunt c va pune n curnd n circulatie bilete de 10.000 lei. Smbt, 7 iulie Ziarele de dup amiaz anunt c prezidiul sovietic suprem al U.R.S.S. a decorat pe Regele Mihai al Romniei cu ordinul Victoria pentru actul de curaj pe care l-a svrsit (23 aug. 1944) printr-o schimbare radical a politicii romnesti, constnd din ruperea relatiilor cu Germania nazist si ncheierea unei aliante cu Natiunile Unite n clipa cnd nfrngerea Germaniei nu era nc evident. Semnat :

349

Presedintele Prez. Sov. Suprem M. Kalinin si secretarul Prez. A. Gorkin. Armatele aliate ce au luptat n Italia mpotriva armatei germane au prsit Italia. Aceste forte erau din nationalittile : englez, american, canadian, sud-african, indian, brazilian, polonez, iugoslav si greac. Au luptat alturi de ele si forte italiene. Intr-un mesaj adresat maresalului CiangKai-Shek, cu prilejul a 8 ani de la izbucnirea rzboiului chino-japonez, presedintele Truman a declarat, ntre altele, c operatiunile de zdrobire a militarismului japonez au intrat n faza lor final. Pe de alt parte, generalul-locotenent Roy Geiger a declarat c fortele Statelor Unite pot invada insulele japoneze oricnd. Nu va fi nici o btaie de cap. De acum ncolo japonezii pot fi rsturnati si scosi din lupt n orice clip . (In adevr, metropola japonez a fost att de groaznic bombardat, mai ales din insula Okinawa, nct a fost paralizat aproape ntreaga industrie de rzboi). Comandamentul insulei Okinawa a precizat c totalitatea aeroporturilor n constructie va atinge lungimea unei sosele pavate de 800 mile. O stire (necontrolat) din Ankara anunt c Mikado-ul ar fi trimis un mesaj personal 350

presedintelui Truman cedrnd lmuriri asupra ntelesului capitulrii neconditionate cerut de aliatii guvernului japonez. Duminic, 8 iulie La Constanta, prefectul judetului (Victor Dusa) a oferit n saloanele Primriei municipiului, n numele guvernului romn, o receptie n onoarea maresalului rus Tolbukin, a generalului Susaikov, loctiitorul Comisiei aliate de control, receptie la care au luat parte si alti generali rusi, precum si autorittile romne din Constanta. Au luat cuvntul prefectul judetului C-ta si primarul orasului, aducnd omagii armatei sovietice si conductorului ei. Generalul Susaikov a spus, ntre altele: Dup ntorstura brusc si nteleapt de la 23 august, poporul romn a mers mpreun cu armata rosie mpotriva fascismului german. Soldatii, ofiterii si generalii armatei romne, mpreun cu armata rosie, si-au dat viata n numele eliberrii popoarelor europene. Poporul rus va tine minte aceasta si noi, reprezentantii poporului rus, aici spunem : Noi suntem pentru prietenia etern cu poporul romn . Pe de alt parte, maresalul Uniunii Sovietice, Tolbukin, a spus : Sunt mgulit, cum sunt mguliti si toti cei ce asist aci, ofiteri si generali ai armatei rosii Ne dm perfect de 351

bine seama de momentana grea situatie a poporului romn n perioada de dup rzboi, dar noi stim c aceast perioad grea se va ncheia n cel mai scurt timp si poporul romn va nflori n libertatea sa mreat, cum n-a fost niciodat pn acum. Ridic paharul meu pentru viitoarea situatie fercit, liber si mreat a poporului romn. In sntatea poporului romn (Universul aprut azi) Luni, 9 iulie Astzi, la ora 5 p.m., cu ajutorul unor ochelari fumurii, am vzut eclipsa de soare, anuntat cu mai multe zile nainte. Luna, trecnd peste soare, a acoperit partea de sus a soarelui si a lsat n partea de jos ca un corn. Misiuni stiintifice au fost trimise din diferite tri, n localittile unde eclipsa este total. Mai trziu se vor cunoaste observatiile fcute. Asear, prin arhitectul Goga, am primit o scrisoare de la sotia mea, n care-mi spune c n fabrica de lng casa noastr, unde era atelier militar romn, au venit rusi, iar comandantul acestui atelier rus, mpreun cu aghiotantul su, au laut pentru locuint cele dou camere de la strad din casa noastr. Joi, 12 iulie Bustul n marmur al lui Octavian Goga din rotonda Cismigiului, unde se afl busturile si 352

altor scriitori romni, a fost aruncat pe jos de pe soclul su si sfrmat. Se vede c acei care au svrsit acest act au socotit pe poetul Goga ca pe un fascist si fiindc nu mai e n viat pentru a-l pedepsi, i-au sfrmat chipul de piatr. Zilele astea, n preajma vacantei mari, am avut foarte mult de lucru la Curte. Procese numeroase de judecat si pronuntri. Sper ca mine s termin pentru ca poimine, smbt, s plec la Craiova. Printr-un decret-lege aprut azi n ziare, pentru judecarea recursurilor n neconstitutionalitate ale criminalilor de rzboi , un complet de 33 consilieri ai Casatiei (Sectii-Unite), va functiona si n timpul vacantei mari, ceea ce se ntmpl pentru prima dat, cci niciodat pn acum Sectiile Unite ale Casatiei nu au judecat n vacant. In piat au nceput s dispar si zarzavaturile care se gseau pn acum. Astfel, ptlgelele rosii, care ajunseser la un pret de 7-8 sute lei kg desigur foarte scump si acesta), aproape au disprut si, atunci cnd se gsesc, se vnd cu pretul de 1.400 lei. Viata devine din ce n ce mai insuportabil. Rusii, care au decorat pe rege si care vorbesc de o prietenie vesnic cu poporul romn, ne iau pinea de la gur si ne 353

nfometeaz. Ei ridic totul pentru armata lor care a npdit tara. Vineri, 13 iulie Astzi a sosit la Casatie colegul de la Craiova, N. Rusescu, fost prim presedinte al Curtii de Apel Craiova si numit acum consilier la Casatie. Mine va depune jurmntul. Am luat bilet pentru autobuzul ce pleac mine dimineat din str. Sf. Apostoli, pentru a pleca la Craiova. Smbt, 14 iulie La ora 6 dimineata am plecat cu autobuzul din Bucuresti la Craiova. Am avut un loc bun n fat. Am constatat c pe toat ntinderea, de la Bucuresti pn dincolo de Caracal, a plouat ieri si porumburile (care s-au mentinut prin prsituri) s-au nviorat. In schimb, islazurile pentru vite parc sunt arse, att de sectuite de secet au fost. Pe drum ne ntlnim din cnd n cnd cu mici convoaie de autobuze cu soldati rusi si provizii. Pn la Caracal, prin sate aproape c nu se vd rusi, n schimb Caracalul si Craiova, si mai ales Craiova si satele din jurul ei, ntesate de armat rus. In Craiova, cazrmile pe lng care trecem sunt ocupate de ei, pe strzi, n toate directiile, forfotesc ofiteri si soldati rusi n masini sau pe jos. Palatul Justitiei, numeroase scoli si alte cldiri au fost complet evacuate de 354

romni pentru a fi ocupate de ei. Aproape din fiecare cas s-au luat camere pentru ofiteri rusi, trupa locuind n cazrmi. In str. Koglniceanu, unde se opreste autobuzul ce ne-a adus din Bucuresti, m asteapt sotia mea cu Ana. Din casa noastr, amenintat un moment chiar cu evacuarea complet, s-a mutat mare parte din mobil si din alte obiecte la un prieten, unde nu e pericol s intre rusi. In cele din urm ns, evacuarea total a fost nlturat si un maior rus, comandantul atelierului militar de lng noi, a ocupat dou camere din fat si holul. Are ordonant (aghiotant), care doarme n buctrie. La maior vin adeseori fete din armata rus si aparatul de radio pe care-l are functioneaz aproape toat ziua. Ca si la Bucuresti, la Craiova aproape toate alimentele din piat au fost acaparate de rusi. Cartofi nu se gsesc, iar ptlgelele rosii, atunci cnd ai norocul s gsesti, cost 1.600 lei kg. Maiorul care st n casa noastr are dou automobile, unul n garaj, altul n curte, n fata casei. In Craiova a plouat putin ; la Plenita n-a plouat de la Pasti si porumbul e cu totul compromis. Gru s-a fcut putin, 10-20 dublidec. la pogon. 355

Spre sear a venit asupra Craiovei o ploaie repede care ns n-a udat pmntul dect pe o grosime de dou degete. Miercuri, 18 iulie Luni, 16 iulie, au sosit la Potsdam, aproape de Berlin, cei trei mari coductori : Truman, Churchill, Stalin, n vederea unei conferinte. Ieri, marti, a si avut loc ntre aceste trei mari personalitti primele convorbiri. Toate popoarele sper c rezultatele acestei conferinte vor aduce o usurare omenirii. Astzi a trecut pe strada noastr un lung convoi de crute mari cu coviltir si cu cai buni, venind dinspre apus si mergnd spre rsrit : erau nemtii din Dobrogea care n anii trecuti, din ordinul lui Hitler, au prsit acea regiune si, luni ntregi, cu familiile lor si cu ce au putut transporta n crute, au fcut drumul din Dobrogea pn n Austria si chiar mai departe, pentru ca astfel poporul german s fie strns la un loc. Acum ei fac drumul invers, napoindu-se la locurile lor din Dobrogea prsite. Sunt informat c alte convoaie de nemti, ridicate altdat din Ucraina, au trecut napoi. Vineri, 20 iulie (Sf. Ilie) ()Astzi, la profesorul Fortunescu, am asistat la o sedint de spiritism. Ni s-a comunicat, ntre altele, c rusii vor prsi

356

definitiv, la sfrsitul lunii august, Tara Romneasc. Luni, 23 iulie Azi noapte o ceat de soldati rusi care se mbtaser au trecut pe strada noastr fcnd scandal. Maiorul rus care st n casa noastr (n camerele de la strad) s-a sculat si s-a dus la fereastr s le fac observatie. Dar unul din soldati a tras asupra lui un foc de revolver. Glontul a trecut pe deasupra capului, a gurit geamul ferestrei si perdeaua si a trecut prin cealalt fereastr care se afla deschis. Astzi a fost o cldur insuportabil. Termometrul a artat afar, la umbr, 38 grade. Si, nici o sperant de ploaie. De la conferinta ce are loc la Berlin se comunic felurile de mncare de la diferite mese si concertele ce au avut loc ; n privinta discutiilor ce au avut loc nici un cuvnt. Vineri, 27 iulie Rezultatul alegerilor din Anglia s-a dat ieri. Conservatorii (al cror sef e Churchill) au obtinut 200 mandate. Laburistii (al cror sef e Athlee) au obtinut 388 mandate, deci o important majoritate. Comunistii nu au obtinut dect vreo 5 sau 6 locuri. Primul ministru Churchill, care a cstigat rzboiul, a demisionat. Athlee a fost nsrcinat cu formarea noului guvern. Se pare c noul guvern va urma n 357

politica extern aceeasi linie urmat pn acum de guvernul englez. Armata romn care a luptat n Ungaria si Austria a sosit ieri la Arad. Se spune c comandantul rus din acea regiune a voit s dezarmeze armata romn care, ns, s-a opus. Din aceast cauz a urmat o scurt lupt n care cteva sute de soldati romni si rusi ar fi czut. O comisie anglo-american ar fi plecat la fata locului pentru a vedea cum s-au petrecut faptele. Seceta continu ; vitele nu mai au cu ce s se hrneasc. Ingrijorarea si scumpetea alimentelor, din cauza ocupatiei ruse, cresc. Smbt, 4 august Miercuri Conferinta de la Potsdam a luat sfrsit. Se pare c nu s-a ajuns la o complet ntelegere n privinta tuturor chestiunilor. Inainte de a pleca din Europa, presedintele Truman a avut o ntrevedere cu Regele Angliei. Dintr-un comunicat publicat azi n gazeta local Situatia (de la Londra, prin radio), aflm c, printre altele, s-a hotrt la Potsdam c se instituie un Consiliu ai ministrilor de Externe ai Statelor Unite, Marii Britanii, Rusiei, Frantei si Chinei, care lucrnd la Londra de la 1 sept.(si poate chiar mai nainte), s pregteasc tratatele de pace cu trile nvinse : Italia, Bulgaria, Finlanda, Ungaria, Romnia. 358

In vreo dou zile a plouat bine (ieri si alaltieri). Temperatura a sczut n timpul zilei de la 39-40 grade la umbr, ct era acum cteva zile, la 20-22 grade, iar n timpul noptii la 15. In piat pretul zarzavaturilor a mai sczut ceva, spre ex. ptlgelele rosii au ajuns la 250-280 lei kg (de la 700-900). Miercuri, 8 august O stire publicat ieri n ziarul local Situatia , a anuntat c presedintele Truman a declarat c n America s-a inventat bomba numit atomic a crei putere de actiune este de dou mii de ori mai mare dect a bombei britanice de 10 tone. O asemenea bomb a fost lansat asupra portului japonez Hiroshima. Asupra obiectivului, dup explozie, plutind un nor de praf, nc nu s-au putut vedea efectele exploziei. Aceasta e socotit cea mai mare descoperire stiintific a tuturor timpurilor ; la baza fabricrii ei st metalul numit uranium. Dac japonezii nu vor capitula n urma somatiei ce li s-a fcut de la Potsdam, bomba aceasta va fi utilizat mpotriva uzinelor japoneze. Se crede c n urm arma aceasta va fi instrumentul principal al mentinerii pcii (prin fric). In acelasi ziar (cele din Capital sosesc cu ntrzieri) se dau noi amnunte asupra acestei bombe. Efectul ei se exercit pe o 359

suprafat de 5 km ptrati ; puterea ei de distrugere este egal cu aceea a unei ncrcturi de 20.000 tone de dinamint. Zgomotul ei se aude la 500 km. Fumul exploziei se ridic la 13.000 m nltime (s-a fcut o experient n desertul dinstatul New-Mexic). Joi, 9 August Ziarele din Bucuresti sosite azi ( Universul si Timpul ) confirm stirea privitoare la bomba numit atomic, explicnd c puterea ei urias este bazat pe dezintegrarea atomului. Portul japonez Hiroshima, asupra cruia s-a aruncat o asemenea bomb, este nc nvluit n fum si cenus dup 36 ore de la explozie, dovad c distrugerile au fost nenchipuit de mari. Acesta rezult si din faptul c japonezii numesc acest act brutal si bestial. Dar cu toate c nu s-a lansat pn acum asupra Japoniei dect o singur bomb de acest soi si s-a fcut cunoscut populatiei c bombardamentul cu aceast arm va continua dac Japonia nu capituleaz, acei care conduc Japonia n-au gsit pn acum de cuviint s fac o asemenea declaratie. Toat lumea se ntreab : ce asteapt ei ? Rusia a declarat si ea rzboi Japoniei, acum, la sfrsit. Intre Romnia, de o parte, Rusia, statele Unite si Anglia, de alt parte, se vor stabili 360

relatii diplomatice, chiar nainte de ncheierea pcii. Aceleasi relatii se vor stabili si cu Finlanda, Ungaria, Bulgaria. Dup ploaia care a czut acum ctva timp si care rcorise aerul cteva zile, a revenit seceta si cldura nbusitoare. Ast-sear la ora 7,30 sunt afar, la umbr, 34 grade cldur. Vineri, 10 august Devastrile produse de bomba atomic la Hiroshima sunt ngrozitoare. Explozia ei a fost comparat cu explozia unui corp ceresc. Oamenii ce se aflau afar din case au fost carbonizati de cldura imens a exploziei, iar cei din case omorti prin cldur si asfixie. Fumul si pulberea produse de explozie s-au ridicat la 10 km nltime. Cum Japonia, dup prima bomb, nu a declarat c voieste s capituleze, o a doua bomb a fost aruncat asupra portului Nagasaki, si aceasta la cteva ore dup ce rusii au declarat rzboi Japoniei, trecnd granita Manciuriei. Alaltieri a sosit la Craiova o parte din armata noastr ce a luptat n Cehoslovacia, n apropiere de orasul Praga. Cazrmile din oras fiind ocupate de armata rus, ostasii nostri sunt adpostiti n Parcul Romanescu. Am fost azi n parc si am stat de vorb cu un caporal romn care a venit odat cu ceilalti. El pstea niste 361

vaci n pajistile parcului (necesare armatei), n lips de iarb care e aproape complet uscat de secet, vacile rupeau frunze din arborii parcului. Caporalul mi-a spus c infanteria a venit pe jos din apropiere de Praga, de unde au plecat pe 14 iunie. Au venit deci pe drum aproape dou luni. Mergnd mai departe prin parc, am ntlnit un camion rusesc care se ncrca cu crengi verzi tiate din arborii parcului, se spune c pentru a acoperi cu ele trenurile care pleac. In jurul lacului, soldati romni si rusi care se scald sau si spal rufele pe care le ntind la uscat pe crengile arborilor. Se spune c n fiecare zi trec prin gara Craiova trenuri cu soldati rusi spre rsrit. Craiova e ns tot plin de ei, prea putini au plecat. Duminic 12 august Japonia a fcut o ofert de capitulare, cu singura conditie de a se respecta persoana mpratului (socotit de japonezi scobortor din zei) si prerogativele sale. Statele Unite au transmis rspunsul aliatilor. Conditia prerogativelor imperiale propus de japonezi a fost acceptat, cu urmtoarele 5 conditiuni : 1) Autoritatea mpratului si guvernului japonez va fi subordonat comanamentului suprem aliat ; 2) Impratul va autoriza guvernul japonez s 362

ndeplineasc termenii de capitulare si s ordone tuturor fortelor militare japoneze s nceteze lupta si s se predea ; 3) Imediat dup capitulare, prizonierii de rzboi si internatii politici s fie transportati n locuri sigure, de unde vor putea fi repede mbarcati pe vase aliate ; 4) Forma definitiv de guvernare a Japoniei va fi stabilit conf. vointei poporului japonez, liber exprimat ; 5) Fortele aliate vor rmne n Japonia pn ce conditiile stipulate n declaratia de la Potsdam vor fi ndeplinite. S-a spus la radio si s-a publicat n ziare c la Hiroshima, unde a czut bomba atomic, sunt 100.000 morti. Radio japonez ar fi dat informatia c bomba atomic d nastere la o cldur mult mai puternic dect aceea a soarelui (la origine), ceea ce a fost o fiint omeneasc se transform n fum . Miercuri, 15 august (Sfnta Maria) S-a transmis azi noapte de la Londra, prin radio, urmtorul comunicat foarte important, publicat azi n ziarul local Situatia : Astzi ntreaga lume e n srbtoare. Pacea a revenit peste tot. Primul ministru al Angliei a spus urmtoarele : Guvernul japonez a capitulat. Mesajul de capitulare cuprinde urmtoarele puncte : 1) Impratul Japoniei accept termenii capitulrii stabiliti la Potsdam ; 2) Impratul Japoniei si 363

supune Statul major al armatei si cartierul imperial dispozitiilor ce le vor lua aliatii ; 3) Impratul Japoniei a dat ordin de capitulare, de ncetare a focului si de supunere a tuturor fortelor armatei oriunde se vor gsi. Pacea a revenit n lume odat cu capitularea Japoniei. Triasc Pacea ! . Joi, 16 august Ieri si azi noapte pn la ora 3, maiorul rus care st la noi, mpreun cu o doctorit rus, mbrcat militreste, cu soferul si ordonanta, au mpachetat tot felul de bagaje n numeroase geamantane si baloturi. La ora 4, maiorul cu femeia si ordonanta au plecat cu o masin mare. Au rmas la noi o sum de pachete, cu soferul (care doarme n buctrie) si trei automobile, cu care sigur va pleca soferul mpreun cu altii. E de remarcat c, desi maiorul rus cu ordonanta lui au stat n casa noastr mai bine de 40 zile, nu au gsit de cuviint s ne spun c pleac si deci, nici s-si ia rmas bun si s ne multumeasc pentru ospitalitate. Din oras au plecat multi rusi, dar desigur vin mereu altii n trecere, cci se vd pe toate strzile. Maresalul Ptain a fost condamnat la moarte de tribunalul care l-a judecat ( dup cteva zile, generalul de Gaulle a comutat pedeapsa cu moartea n detentie pe viat). Are 364

vrsta de 90 ani, a fost mare comandant si erou n rzboiul din 1914-1918. Dup dezastrul armatei franceze n 1941, a luat conducerea destinelor Frantei pentru ca, dup credinta sa, s o scape de un dezastru si mai mare. Acum e condamnat ca trdtor. Se public informatia c n rzboiul ce s-a terminat acum au fost 60 milioane morti si rniti, adic de 4 ori mai mult dect n rzboiul trecut. Impratul Hirohito al Japoniei, n proclamatia de capitulare ce a dat-o ctre popor, precum si primul ministru japonez, au declarat c bomba atomic, a crei putere de distrugere e fr precedent n istorie, a avut un rol nsemnat n capitularea Japoniei. Duminic, 19 august Cldura continu s fie insuportabil. Desi a trecut Sfnta Maria si berzele se pregtesc de plecare, totusi temperatura se ridic n timpul zilei la 33 grade la umbr. Dup ziare din Bucuresti, informate de Observatorul nostru meteorologic, n vara aceasta cldura a fost mai mare cum nu a fost de 30 ani. Temperatura la umbr s-a ridicat si la 40 grade. Seceta continu. Cnd am plecat din Bucuresti m asteptam s am dou bucurii n timpul vacantei : s polu pentru a rcori pmntul si a se nviora 365

vegetatia si s pot si eu iesi s vd cmpul si pdurile si, apoi, s vd rusii plecati din tar, deci si din casa noastr. Pn acum nici una din aceste dorinte nu a fost mplinit. Din rusi au mai plecat, dar tot au rmas destul de numerosi si trebuie s-i hrnim pe toti n acest an de secet si lips. Luni, 20 august Astzi termometrul s-a ridicat la 40,5 grade la umbr. Dinspre apus a btut un vnt care parc mai nti ar fi trecut printr-un cuptor ncins. Marti, 21 august Radio Londra a transmis asear un rezumat al discursului ministrului de Externe, Bevin, din noul guvern (laburist), asupra politicii externe a Marii Britanii. Intre altele, ministrul englez a fcut observatia c n Romnia, Ungaria si Bulgaria se afl guverne care nu reprezint vointa poporului si c, prin aceste guverne nu s-a fcut altceva dect ca vechile guverne autoritare (dictatoriale) s fie nlocuite prin altele de aceeasi natur. Se asteapt deci, ca n trile respective, s vin la guvern adevratii reprezentanti ai poporului, sub care s se fac si alegerile. Este aceasta, desigur, o luare de pozitie mpotriva autorittii rusesti care ocup nc aceste tri prin puterea sa

366

armat si nu las ca popoarele s se conduc prin ele-nsele. Joi, 23 august Pentru azi guvernul romn a dispus s se srbtoreasc n Capital si n tot restul trii mplinirea unui an de la ncheierea armistitiului. In discursurile tinute, s-au ridicat n slvi binefacerile aduse de acest guvern trii si s-a afirmat c pentru prima dat n istoria ei tara e cu adevrat liber ! Adevratii furitori ai armistitiului au fost ns tinuti deoparte, cu clusul n gur, huliti si brfiti. Iar binefacerile pe care acest guvern le-a adus sunt : o scumpire a vietii nemaipomenit, o adevrat anarhie la tar si stenii au fost sau ndemnati sau tolerati s nu tin seama de lege si s ia n posesie din mosii si ce nu li se cuvenea, o tolerare a armatei rusesti pe teritoriul trii, de care nu ne putem scpa cu nici un prt etc. Si o alt dovad de anarhie, din partea chiar a guvernului, este, dup cum s-a comunicat la radio Londra, c regele Mihai, urmtor ntelegerii de la Potsdam, ce i s-a comunicat, a voit s formeze un guvern care s reprezinte cu adevrat vointa poporului ; c, ns, primul ministru Groza, desigur ncurajat de rusi, s-a opus. Aflnd aceasta, Statele Unite si

367

Anglia au luat hotrrea s examineze aceast situatie din Tara Romneasc. Din cauza secetei ce nu mai ia sfrsit, nsisi arborii s-au ofilit ; frunza lor s-a sfirjit si s-a rsucit tinznd spre completa uscciune. Colegul meu de liceu, Dinel Dumitrescu, care are o mic proprietate n Gorj, cu care mam ntlnit azi, mi spunea c anul acesta nu s-a fcut n Gorj, din cauza secetei, absolut deloc, nici gru, nici porumb. Aducndu-se zilele acestea un vagon de porumb din Dolj, s-a vndut la steni cu 3.800 lei bniciorul. Dac acuma este asa, ce va fi la iarn ? Duminic, 24 august Cei care au venit azi din Bucuresti au adus vestea c ntre Regele nostru si guvern exist un conflict deschis. Regele a cerut de mai multe ori demisia guvernului si acesta nu a voit s plece. Atunci, Regele nu a luat n nici un fel parte la serbarea de ieri a armistitiului si nici nu a voit s apar n blacon la Palatul Regal cnd multimea a trecut. Se spune c din aceast cauz, comunistii de la noi si rusii sunt furiosi. De altfel, n nssi drile de seam ale ceremoniei de ieri, prin radio, nu s-a pomenit nimic de prezenta regelui, fie la Patriarhie, unde s-a fcut slujba religioas, fie n alt parte. In Grecia urmnd ca n curnd s aib loc alegeri, a fost invitat si guvernul rus s trimit 368

observatori, asa cum trimite si Anglia si Statele Unite, pentru ca astfel s existe siguranta c alegerile vor decurge n mod cu totul liber. Rusia ns a rspuns c nu trimite observatori, ntruct acesta e contra principiilor democratice si a liberttii popoarelor !! (Si, la noi n tar, ei sprijin guvernul Groza mpotriva Regelui care voieste s-si exercite prerogativele sale n privinta numirii guvernului conf. Constitutiei, iar n Bulgaria si Ungaria sprijin guverne comuniste, nelsnd s se pun n aplicare hotrrea de la Potsdam, ca n toate trile s fie numite guverne care s reprezinte ct mai credincios vointa poporului). Smbt, 26 august Conflictul politic dintre guvernul Trii Romnesti si Rege, deoparte, si ntre acelasi guvern (n spatele cruia se afl Rusia) si Statele Unite si Anglia, pe de alt parte, a fost deschis asear pe fat prin discursul citit n limba francez, destinat nu numai trii, dar mai ales strinttii (citit apoi de o alt persoan si n traducere romneasc) de ctre G. Tttrscu, ministru de Externe n actualul guvern romn. Dup ce a vorbit de aportul Romniei prin pozitia pe care a luat contra Germaniei anul trecut, prin jertfele de oameni ce au luat parte la rzboi, a vorbit apoi de politica pe care Tara Romneasc trebuie s o 369

duc, si a spus c aceast politic trebuie dus n cel mai deplin acord cu Uniunea Sovietic ; politic cu fata la rsrit , a spus dnsul. Dup ce a adus critici aspre lui Maniu si C. Brtianu, afirmnd c acestia sunt reactionari si c nu reprezint dect niste rmsite politice fr nsemntate, a cutat s conving Tara Romneasc si strintatea c guvernul Groza e un guvern de larg concentrare, reprezentnd toate clasele, toate fortele politice, c a justificat toate sperantele, obtinnd unirea Ardealului de nord, reforma agrar etc. Vorbitorul a terminat apoi afirmnd c guvernul va continua activitatea sa, fr abatere si fr sovire, ascultnd numai de interesele trii. Asadar, rezult din acest fapt c guvernul, cruia i s-a cerut demisia de ctre Rege dar care nu a nteles s demisioneze, lucreaz acum n afara Constitutiei, cci, dup Constitutie, Regele numeste pe ministri. Este, deci, un guvern revolutionar. Prin atitudinea lui, acest guvern ntelege deci s nu mai atribuie Regelui nici un rol. Imediat dup ce s-a terminat citirea discursului, venind ora informatiilor (ora 10), sa transmis stirea c la radio Moscova s-a fcut declaratia c guvernul Groza reprezint cu adevrat poporul romn si s-au adus critici

370

aspre guvernelor anterioare si mai ales guvernului Rdescu. Asadar, Rusia voieste s impun punctul su de vedere n Romnia, Bulgaria, Ungaria, mpotriva dorintei Statelor Unite si Angliei, care voiesc guverne noi de larg concentrare, care s realizeze cu adevrat ideea democrat. Cum oare se va realiza acest conflict ? Pentru mine guvernul bulgar fixase ziua alegerilor generale, mpotriva dispozitiilor luate la Potsdam de a nu se face alegeri n fostele tri ocupate de germani, dect dup ce se va alctui un guvern reprezentativ si dup ce se vor rertage armatele sovietice. Astzi la ora 2 dup amiaz s-a transmis la radio romnesc, ntre altele, si informatia c guvernul bulgar, n urma protestului Statelor Unite si Angliei, a amnat alegerile pentru alt termen, nefixat nc. Miercuri, 29 august Asear s-a comunicat la radio Bucuresti c n Capital politia a descoperit o organizatie terorist care : a) scotea un ziar clandestin Vpaia ; b) avea de scop nlturarea guvernului actual prin suprimarea membrilor lui ; c) are de sef pe generalul Rdescu si e sustinut de Maniu si Brtianu. Dintre toate aceste afirmatiuni, una singur e de crezut si anume c acea 371

organizatie, din care se spune c fac parte national-trnisti si ctiva fosti socialisti, bine cunoscuti, ca Fluieras si Jumanca, scoate un ziar pe cale clandestin. Desigur c prin acest ziar se aduc critici guvernului si se cere plecarea lui, ceea ce nu convine guvernului. Este explicabil aparitia clandestin a ziarului, dac cuvntul opozitiei nu e lsat s fie spus liber pe nici o cale. Nu poate ns ca acest grup de oameni s tind la suprimarea prin moarte a membrilor guvernului, pentru c ei stiu c aceasta, nu numai c nu ar fi spre folosul trii, dar ar aduce asupra ei o adevrat catastrof. De altfel, despre generalul Rdescu se stie, pe lng aceasta, c el se afl sub protectie englez si nu s-ar putea ocupa s conduc asemenea organizatii. Seceta continu. Rusii nu pleac. Guvernul nu demisioneaz, desi Regele a rupt orice contact cu el. Toat lumea asteapt o usurare care ns nu vine. S-a comunicat la radio c ieri dimineat a ncetat din viat cunoscutul actor C. Tnase, care prin talentul lui a amuzat un lung numr de ani publicul romnesc. Duminic, 2 septembrie Astzi de dimineat a fost semnat la Tokio, unde au intrat fortele americane, 372

documentul de capitulare a Japoniei. Au fost de fat, pe lng delegatii japonezi, reprezentanti ai marilor puteri care au dus acest rzboi(...) Situatia continu aceeasi : secet, rusii ocup mai departe Craiova, guvernul, desi nu mai are nici un contact cu regele, gseste de cuviint s rmn mai departe acolo unde se afl. Decrete-legi ns, si orice msuri ce se execut prin decret regal, acest guvern nu poate efectua. Miercuri, 5 septembrie Iat ce s-a ntmplat acum 3 zile la Craiova. Comunistii, nsotiti de politie, s-au prezentat la sediul partidului national din acest oras si, sub pretext c vor s caute manifeste subversive, au intrat n interiorul cldirii partidului. Unii din cei ce intraser s-au aplecat si au ridicat de jos niste asemenea manifeste. Ins unele dintre persoanele ce se aflau de fat n club, printre care si un maior n activitate, vzuser cnd nssi acei ce intraser au aruncat manifestele acolo. Fiind arestati membrii prezenti ai partidului, Parchetul local, fiind solicitat de familiile celor nchisi, a fcut cercetri si, negsind nici o vin, a eliberat pe cei arestati. Aceasta ns a avut drept rezultat c ministrul de Justitie a invitat de urgent la

373

Bucuresti, att pe primul procuror ct si pe procurorul general. De cte ori se deschide emisiunea de radio la noi, se citeste o proclamatie a guvernului, prin care se struieste a se afirma c guvernul de larg concentrare dr. P. Groza va conduce mai departe treburile trii ; n acelasi timp se atac fortele fasciste si reactionare conduse de Maniu si Brtianu. Se anunt c primul ministru Groza si ministrul de Externe Ttrscu au plecat la Moscova ! In acelasi timp cu ei a plecat la Moscova si ambasadorul Rusiei la Bucuresti mpreun cu generalul comandant al fortelor ruse din Romnia, Susaicov Smbt, 8 septembrie Radio America, reflectnd opiniile guvernului Statelor Unite, a fost asear foarte drastic la adresa guvernului romn. Astfel, s-a spus de radio America despre acest guvern c el nu e nici reprezentativ, nici democratic si c el trebuie s plece, ori de cine ar fi sustinut. Privitor la propaganda continu pe care srbii o fac contra grecilor, afirmnd c bande grecesti ar ataca populatia srb de la granita greac, omornd si jefuind, radio America a spus c aceasta e o minciun nerusinat (America si Anglia au nceput s ntrebuinteze

374

cuvinte mai tari, ceea ce nsemneaz c au nceput s ajung si ei la saturatie). Ieri la ora 6 seara a fost un cutremur de pmnt. Eram n camer cnd am auzit un zgomot prelung si am simtit podeaua si zidurile miscndu-se : lampa atrnat a nceput s se miste usor. Se spune c cutremurul, care s-a simtit si la Bucuresti, a fost de gradul 5. Duminic, 9 septembrie Asear, la radio Bucuresti, s-a comunicat rezumatul unui articol al ziarului rus Izvestia , n care se afirm urmtoarele : c Regele Romniei, n vederea schimbrii guvernului Groza, nu s-a adresat Angliei si Statelor Unite din proprie initiativ, ci n urma unor presiuni din partea acestor dou state ; c aceasta ns, spune ziarul Izvestia care oglideste prerea conductorilor Rusiei, este ns o imixtiune inadmisibil n politica intern a Romniei ; c guvernul Groza reprezint cu adevrat poporul romn si a obtinut numeroase realizri (n timp ce rusii sustin c Statele Unite si Anglia se amestec n politica romneasc, seful guvernului romn si ministrul de Externe Ttrscu, se afl la Moscova, invitati acolo, desigur, de guvernul rus ; este de amintit, de altfel, c acest guvern Groza a fost alctuit cnd Vsinski se afla la Bucuresti si sub presiunea acestuia !) 375

Tot asear, radio Londra, lund cunostint de articolul din Izvestia , a transmis declaratia c, nu sub presiunea Statelor Unite si Angliei, Regele Romniei s-a adresat pentru nlocuirea guvernului Groza, ci din proprie initiativ. Si a adugat c, de altfel, nici nu ar fi fost nevoie de aceast interventie ntruct, chiar din luna martie, cnd acest guvern s-a alctuit, Statele Unite si Anglia au declarat c nu recunosc acest guvern care, numit sub presiunea lui Vsinski, ce se afla la Bucuresti, nu reprezint poporul romn. (Am uitat s adaug mai sus c n ziarul Izvestia s-a mai scris c tot asa Statele Unite si Anglia au cutat s schimbe situatia din Polonia si nu au reusit). Marti, 11 septembrie De cteva zile temperatura a sczut brusc. Astzi au fost 18 grade. Cerul e nnorat, dar totusi nu plou. Pinea, care pn acum se prepara din fin de gru, de azi se prepar dintr-un amestec de fin de gru, de orz, de mazre si, de la 80 lei (pinea de 500 gr), a fost ridicat pretul la 150 lei (deci 300 lei kg). O cmas ceva mai bun cost azi pretul nemaiauzit de 45.000 lei. Cu acest pret fceam n anul 1940 cinci costume de haine. Stofa pentru haine e azi 50.000 lei metrul. Lucratul unui costum de haine ( cu furnituri) cost peste 376

100.000 lei. Deci un costum de haine cost peste 250.000 lei. De cteva zile la noi n cas, n cele dou camere din fat, au venit n locul maiorului rus care a plecat, alti doi ofiteri rusi, un cpitan si un locotenent. Groza si Ttrscu nc nu s-au ntors de la Moscova. Ce tratative pot s duc acolo, dac ei nu reprezint un guvern legal si cnd nu sunt recunoscuti de America si Anglia, nu stim pn acum. S-a comunicat ns c li s-au dat de guvernul rus banchete oficiale si au luat parte la reprezentatii teatrale. Miercuri, 12 septembrie Ieri dup amiaz s-a deschis la Londra Conferinta ministrilor de Externe ai celor 5 mari puteri, Statele Unite, Anglia, Rusia, Franta si China, n vederea discutiilor privitoare la ncheierea pcii cu Italia, Romnia, Bulgaria, Ungaria si Finlanda. Astzi, n Romnia, cnd dou persoane se ntlnesc nu vorbesc altceva dect despre rusi, care ne ocup casele si ne consum alimentele, si se ntreb cnd oare vor scpa de ei, lucru pe care toat lumea l doreste cu cea mai mare ardoare a sufletului. De asemenea, se ntreab cnd va pleca guvernul actual, sustinut de rusi dar nerecunoscut de celelalte puteri aliate, guvern 377

care a nemultumit profund marea mas a poporului prin lipsa de ordine, prin indisciplina si nemaipomenita scumpete ce a adus n tar. Generalul de Gaulle a fost n Statele Unite unde a obtinut din partea americanilor un ajutor important n alimente si alte articole de prim necesitate, necesare poporului francez. De acolo, generalul francez, care pn aici arta mult simpatie guvernului rus, s-a ntors cu idei mult modificate () Cu aceast ocazie, strbtnd orasul pn la capul dinspre rsrit al lui, am vzut din nou multimea rusilor ce se afl n oras, pe strzi, mergnd pe jos, n camioane sau automobile. Scolile si curtile sunt toate pline. La Scoala normal de bieti Tudor Vladimirescu, n partea de sus a portii, de o parte si de alta, am vzut, mari, portretele lui Lenin si Stalin, iar pe alee, n curte, alte portrete n mrime natural si numeroase flamuri rosii. Vineri,14 septembrie Groza si Ttrscu nc nu s-au ntors de la Moscova. Ce tratative pot s duc acolo, dac ei nu reprezint un guvern legal si cnd nu sunt recunoscuti de America si Anglia, nu stim pn acum. S-a comunicat ns c li s-au dat de guvernul rus banchete oficiale si au luat parte la reprezentatii teatrale. 378

Maresalul Tito al Serbiei a pronuntat la radio un discurs n care, dup ce a fcut bilantul activittii frontului patriotic, a atacat opozitia iugoslav de a lucra n acord cu reactiunea international mpotriva intereselor Iugoslaviei, a declarat c Iugoslavia nu va permite n nici un caz imixtiuni exterioare n afacerile sale interne ( Reactiunea international este, desigur, reprezentat prin Statele Unite si Anglia). In vederea ncheierii pcii cu Italia, ridic pretentii mpotriva ei Franta, Iugoslavia, Austria, Grecia, pretinznd fiecare anume teritorii. Marti, 18 septembrie (Bucuresti) Duminic la ora 5 dimineata am plecat din Craiova cu un autobuz de curse. Din cauz c masina era veche si hrbuit, am ajuns la Bucuresti abia la ora 3. In tot lungul drumului de 240 km (am mers prin Caracal-RosioriAlexandria) ; cmpul complet uscat, aproape nici un fir de iarb verde din cauza secetei de anul acesta, care s-a adugat la toate celelalte rele. In Bucuresti, n str. Sf. Apostoli, unde se opreste masina, m astepta Natalia. Impreun cu ea am luat o masin mic si am dus bagajul acas. Ca s se vad lipsa de rusine cu care soferii jefuiesc pe cltorii ce nu pot rmne n drum cu bagajul, soferul care ne-a dus n str. Eroului nu s-a nvoit s ne duc dect pentru 379

suma de 4.000 lei. Ei nu se mai tem de nimeni, cci se pare c autoritatea supraveghetoare a disprut. () Ieri m-am prezentat la Palatul Justitiei si mi-am reluat serviciul. In Bucuresti viata a devenit aproape imposibil din cauza lipsei si scumpetei. O camer mobilat nu se mai nchiriaz azi dect cu un pret de la 60.000 lei n sus. Preturile legumelor si zarzavaturilor sunt pur si simplu uluitoare : o varz 6-7 sute lei (mai trziu 1.200-1.500) , 1 kg rosii 8 sute lei, un ardei gras 35-45 lei, 1 kg fasole verde 1.000 lei etc. Zahr nu s-a dat de luni de zile si pe sub mn se vinde cu 7-8 mii lei un kg. Ulei si untur nu se gsesc ; lemnele 700.000 lei vagonul (un camion, ca s trasporte de la gar sau de la depozit la domiciliu lemne, pretinde 7-10 lei la kg). Toat lumea se ntreab unde vom ajunge si ce se va petrece la iarn. Iar n acest timp de lipsuri groaznice, rusii stau n tar si nu ne dau cel putin vagoanele necesare pentru transporturi, care ar face mai usoar aprovizionarea si poate ar mai aduce o ieftinire. Cu ocazia deschiderii anului judectoresc (15 sept.) au vorbit ntr-o sal a Tribunalului Ilfov, printre altii, si ministrul Justitiei, Ptrscanu, si consilierul Tr. Brosteanu, de la

380

Casatie, cunoscut pentru manifestrile lui politice de extrem stng. Iat ce a spus, ntre altele, consilierul Brosteanu (cuvntare publicat in extenso n Universul cu data luni 17 sept.) Dup ce si exprim bucuria c are prilejul s fie de fat la reluarea activittii judectoresti la nceputul de toamn al anului judectoresc, an al victoriei asupra fascismului si al democratizrii Europei, a adugat textual : Acum ea (Romnia) trebuie s lupte mai departe pentru a-si mentine cele cstigate. Pe msur ce-i st la ndemn, democratizarea aparatului de stat. Nici un cuibar reactionar nu trebuie tolerat n aparatul de stat si, mai ales, n corpul judectoresc. Judectorul are o mare putere n dreptul lui de interpretare a legii. De aceea, prerile lui social-politice intereseaz. Cci, dac e s se ia un exemplu, un judector burghez n activitatea lui va spuraveghea ntotdeauna ca legile s nu se abat de la principiul constitutionalittii. Un judector proletar, care doreste ca lumea s se schimbe spre mai bine, va da o interpretare larg legilor noi, n contra oricror impedimente constitutionale. Avocatii au nclinat din timp spre organizarea sindical. Dar, ntre judectori aceast tendint nu s-a manifestat. S-au observat, dimpotriv, tendinte contrarii etc.

381

Un comentariu al ideilor exprimate mai sus, cred c este de prisos. Ministrul Ptrscanu a spus si el, ntre multe altele, despre magistratur : Dintre toate sectoarele vietii noastre publice, justitia reprezint un sector nc rmas n urm din acest punct de vedere (adic al democratizrii). Joi, 27 septembrie () Se pare c Conferinta ministrilor de Externe de la Londra nu va duce la nici un rezultat pentru ncheierea pcii. Se pare c pretentiile rusilor n toate domeniile sunt neacceptabile. O stire de la New York publicat n ziarele de azi ( Universul etc.) face cunoscut c expertii americani au construit o bomb atomic cu o putere distructiv infinit mai mare dect aceea lansat la Hiroshima. C noua bomb ar putea ucide n orasele mari milioane de oameni dintr-o singur lovitur. C, comparat cu ea, bomba de la Hiroshima, care a fcut sute de mii de victime, a fost calificat ca o simpl plesnitoare. Joi, 4 octombrie Spre nefericirea omenirii, care va continua s mai sufere, Conferinta ministrilor de Externe de la Londra, care trebuia s aduc ncheierea pcii cu Italia, Finlanda, Romnia, 382

Ungaria, Bulgaria, s-a nchis marti fr a aduce vreun rezultat. Au fost, dup cte se pare, mari divergente de preri. Delegatii la aceast conferint (ai Statelor Unite, Frantei, Rusiei, Chinei) au si plecat n trile lor. Ce va urma oare acum ? Se vor mai putea relua convorbirile ? Si cine va ceda atunci ? In asteptare, Romnia rmne mai departe cu armata rus, de peste un milion de soldati, pe teritoriul ei si obligat s sufere mai departe lipsurile. Auzisem mai de mult c s-ar fi comunicat de la Moscova c dac armata rus rmne n tara noastr, desi dup Conventia de armistitiu, imediat dup ncetarea rzboiului cu Germania, trebuia s plece, aceasta o face n urma cererii guvernului romn. Nu mi-a venit s cred, zvonul ns a fost confirmat din numeroase surse. S fie oare adevrat sau, conductorii rusi, avnd un interes politic, rmn mai departe mpotriva oricrei conventii sau uzante internationale ? Un coleg de la Casatie, Scripc, trebuie s iese la pensie spre sfrsitul lunii acesteia, cnd mplineste 63 ani (s-a sczut limita de vrst de la 66 la 63 ani). Eu, de asemenea, trebuie s fiu pus n retragere la 23 decembrie, cnd mplinesc aceeasi vrst. Ministerul e obligat s ne fac cunoscut aceasta n urma unui decret regal de punere n retragere. Cum ns 383

guvernul nu mai comunic n nici un fel cu Regele, care de la 23 august i-a cerut demisia, fr ca guvernul s se supun, decretul regal nu se poate obtine. M ntreb, eu si cu Scripc, ce va trebui s facem ? Si ce vom putea primi din momentul cnd, dup lege, va trebui s ncetm serviciul : leafa ori pensia ? Sau nici una din ele ? A murit la Craiova, acum vreo 15 zile, fostul meu coleg de liceu si apoi de magistratur, care mai trziu a fost avocat de seam al baroului din Craiova, Al. Iliescu. Dup Iunian si alti colegi, dispare nc unul din vechea noastr serie. Dumnezeu s-l aib n paza sa. Dup cldura mare si seceta ce a durat toat vara, de vreo cteva zile s-a umplut cerul de nori, a btut vntul dinspre nord-est si a fluierat pe la ferestre ca iarna. Dar stropi de ploaie au czut n foarte redus cantitate. Asteptm o ploaie mai mare pentru ca s se poat face semnturile, altfel suntem amenintati si mai grav pentru anul viitor. Temperatura a sczut att de mult nct asear s-a fcut putin foc la caloriferul din blocul nostru . Cu aceast grozav lips de combustibil n Bucuresti si n neputinta de a fi aprovizionat, cci rusii nu ne las dect extrem de putine vagoane si locomotive, o iarn timpurie ar 384

aduce populatiei grele suferinte, n afar de acelea produse de lipsa alimentelor. Vineri, 5 octombrie Azi noapte a plouat ceva mai bine. Cred, ns, c e mare nevoie si de alte ploi pentru ca pmntul care a fost att de uscat s poat fi arat si semnat. Un coleg mi-a spus azi c a ascultat asear radio America, retransmisiune prin Londra, de unde s-a transmis, printre alte stiri, si pe aceasta : c un corespondent american a depus la post, pentru America, o telegram de 600 cuvinte, n care desigur vorbea de strile din Romnia si c, dup putin timp, numitul corespondent a fost chemat de comandantul rus din Bucuresti si i s-a dat napoi telegrama, despre care a spus c nu se poate expedia (desigur din interese politice rusesti). Aceasta e libertatea popoarelor despre care presedintele Truman a declarat adeseori n discursurile sale c voieste s o vad ntronat pe tot pmntul ! Duminic, 7 noiembrie Asear, cerul la apus, sub norii negri, s-a vzut rosu ca focul. Azi noapte si azi toat ziua a btut un vnt rece de 10 grade, zgltind usile si ferestrele si urlnd ca n toiul iernii. Esecul Conferintei de la Londra se pare c a avut drept cauz urmtoarele fapte : 385

nerecunoasterea guvernelor Romniei,Bulgariei, Ungariei de ctre Anglia si Statele Unite, desi Rusia a sustinut c n aceste tri guvernele reprezint poporul si c, deci, trebuie recunoscute si, n al doilea rnd, diferenta de preri n ce priveste participarea Frantei si Chinei, celelalte dou mari puteri reprezentate la Conferint, la ncheierea pcii cu cele 3 state de mai sus ; reprezentantul guvernului rus, Molotov, fiind de prere c, conform ntelegerii de la Berlin, la discutarea tratatului cu cele 3 state trebuie s ia parte numai Anglia, Statele Unite si Rusia, pe cnd Statele Unite si Anglia au fost de prere c ia parte la ncheierea acestor tratate si Franta si China, asa cum a intervenit o ntelegere la 11 septembrie a.c. ntre cei 5 ministri de externe la Londra. In Universul aprut azi se vorbeste de rezultatele Conferintei de la Londra, asa cum sunt vzute de ziarul rus Izvestia , n care se caut a se justifica punctul de vedere al guvernului rus privitor la chestiunile mai sus artate. Articolul se sfrseste astfel : Dac reprezentantii americani si britanici vor continua si n viitor s aib aceeasi atitudine care n-ar putea fi conciliant cu fidelitatea fat de acordurile tripartite ncheiate, atunci se va produce cltinarea bazei colaborrii ntre cele trei puteri . 386

Tot n Universul de azi e tiprit si un expozeu al ministrului de Externe al Statelor Unite, Byrnes, vorbit la radio. El a spus, ntre altele : Greuttile ntmpinate la Londra vor arta ntregii lumi realitatea dur c nici o natiune nu poate astepta s fac o pace numai dup vointa ei. Dac aceast realitate dur este acceptat de oamenii de stat si de popoare n prima parte a propunerilor alctuirii pcii, n partea ultim a realizrii pcii ea ne va salva si va salva ntreaga pace a lumii de efectele dezastruoase ale deziluziilor si intransigentei . Tecnd apoi la problema recunoasterii guvernelor romn si bulgar, Byrnes a spus : Noi nu putem sti dac condititunile de acolo justific recunoasterea, atta vreme ct reprezentantii nostri politici nu sunt informati si atta vreme ct corespondentilor nostri de pres nu li se permite s circule liberi prin aceste tri si s trimit stirile lor necenzurate . Respingnd cererea guvernului sovietic ca Franta si China s nu aib dreptul de a discuta problemele tratatelor de pace, ministrul de externe american a spus : O asemenea excludere a doi dintre membrii permanenti ai Consiliului de Securitate nu ar promova relatiile armonioase esentiale pentru succesul Organizatiei Natiunilor Unite . In legtur cu aceast chestiune, dnsul precieaz mai departe 387

c, la 11 septembrie nimeni dintre cei prezenti la Consiliu (deci si reprezentantul guvernului rus) nu a contestat hotrrea luat de Consiliu, ca cei 5 membri s fie prezenti la toate sedintele, c abia la 21 septembrie delegatia sovietic a luat pozitie c hotrrea Consiliului din 11 septembrie violeaz acordul de la Berlin. Revenind la Romnia si Bulgaria, ministrul american a mai spus : Nu vom cuta s dictm n afacerile interne ale nici unui popor. Ne rezervm doar dreptul s refuzm recunoasterea guvernelor dac, dup investigatii, vom ajunge la concluzia c ele nu au dat poporului drepturile acordate lor prin Acordul de la Yalta si prin Charta Atlanticului . A terminat artnd c, la viitoarea Conferint a pcii, toate statele care au luat parte n rzboi, fie ele mari sau mici, vor fi invitate. A fost rzboiul popoarelor, trebuie s fie pacea popoarelor . Dup cum rezult dintr-o stire a Agentiei Reuter, publicat tot n Universul de azi, n provincia chinez Cekian, au izbucnit lupte ntre fortele guvernului central chinez si fortele comuniste chineze, team fiind, dup postul chinez comunist, de un rzboi civil chinez de mare amploare (asadar, n China sunt dou guverne n dou prti deosebite ale Chinei: unul

388

al lui Chang-Hai-Seck, care a luptat timp de 7 ani cu japonezii, si altul comunist). Marti, 9 octombrie Cerul s-a nseninat dar s-a lsat un frig destul de puternic; azi dimineat erau 5 grade. La Predeal a nins ca n timpul iernii. In cas sunt abia 15 grade. Un avocat din Craiova, cu care m-am ntlnit azi n Bucuresti, mi spunea, c att la Craiova ct si pe toat cmpia dintre Craiova si Bucuresti, a plouat binisor si au iesit oamenii cu plugurile pentru semnatul grului. Dintr-o cuvntare a lui John Foster Dulles, consilier special al lui Byrnes, ministrul de Externe al Statelor Unite, la consiliul de la Londra, tinut la radio (stire publicat n Universul de azi) aflm c Rusia mai dorea pentru ea tutelajul asupra celor mai importante colonii italiene n Africa, astfel nct ea si-ar fi putut realiza un mare port n Mediterana, asemntor celor obtinute n Extremul Orient, la Port Arthur si Dairen. Iar, mai departe: Delegatii sovietici stiau c noi tinem mult s ncheiem o pace cu Italia. Ei doreau s vad ct de multe din principiile noastre pentru a atinge acest scop. Si-au dat ns seama c Statele Unite nu doresc si nu voiesc s sacrifice principiile lor sau istorica prietenie cu China si Franta . 389

In ziarele de ieri s-a publicat stirea c comandantul armatei americane ce a ocupat Japonia, Mac Arthur, a ridicat cenzura presei n Japonia (La noi, care ne aflm n armistitiu de mai bine de un an, acel din opozitie care si-ar da o prere printr-o tipritur, ar fi considerat criminal). Smbt, 13 octombrie Iat ce a declarat, ntre altele, Ana Pauker, la o ntrunire a partidului comunist tinut miercuri n Bucuresti : Suntem pe punctul de a avea pacea. Si, ct de straniu si neplcut ne sun la ureche, cnd auzim mereu vorbindu-se, de pild, de bomba atomic. Pentru ce mai caut unii s ne zgndre (acesti unii sunt, desigur, americanii), dup ce abia nu ne mai urmreste sngele pe care si n somn l vedem curgnd ? Trecnd la o alt ordine de idei : Multi dintre noi nu ne-am fi gndit la acordul de la Mnchen si ni s-ar fi potolit ciuda mpotriva celor vinovati de acest acord ( ?), dar dac vedem oameni care n-au nvtat nimic din trdarea omenirii, pe care au comis-o la Mnchen, suntem nevoiti s ne gndim la ei si, dac ei calc din nou n strchini, popoarele trebuie s se opun de a fi trte pe acest drum gresit, pentru ca cioburile s nu le taie si lor picioarele s s sngereze. Cei care au 390

propovduit si ncheiat acordul de la Mnchen aveau o socoteal : i satisfacem pofta si ntrim lupul Hitler pentru ca s-l asmutim mpotriva Uniunii Sovietice si poate ne pic si nou mieluseilor ceva din prada lupului (se face, desigur, aluzie la ncercarea lui Chamberlain, n 1939, care a venit la Mnchen pentru a convinge pe Hitler s nu fac rzboi. Cu acea ocazie a trimis si Roosewelt o scrisoare lui Hitler n acelasi sens. Nu a fost nici un acord, cci, n acest caz, Hitler nu ar fi pornit rzboiul nti mpotriva Poloniei si apoi mpotriva Frantei, aliata Angliei). Mai departe : Istoria se repet, dar n alte mprejurri si n alte conditiuni. Acum se pune chestiunea unui bloc occidental . Acest bloc e prezentat azi ca ceva nevionvat ; iac asa : o simpl dragoste occidental si, cic, platonic pe deasupra. Firma pare nevinovat, dar tendinta ei e izolarea Uniunii Sovietice(din Universul de azi). Duminic, 14 octombrie Ziarele aprute azi de dimineat sunt pline cu discursurile unora dintre membri guvernului romn si ale reprezentantilor sovietici, cu prilejul restituirii vaselor romnesti Romniei de ctre Rusia. Aceasta a fost o nou ocazie pentru ca s se glorifice prietenia dintre Rusia si Romnia si, n esent, s se spun ceea 391

ce a spus ministrul de externe romn, Ttrscu : Suntem (guvernul) izvorti din nzuintele trii si n slujba acestor nzuinte ne vom face datoria pn la capt . Marti, 16 octombrie Pierre Laval, fostul sef al guvernului francez din Vichy pe timpul ocupatiei germane, judecat la Paris de un tribunal special si condamnat la moarte, a fost executat prin mpuscare ieri, dup cum comunic agentia de pres francez, printr-o telegram publicat n ziarele de azi ( Universul ). Aflnd de condamnarea sa la moarte, el a ncercat s se otrveasc, lund o doz de cianur de potasiu pe care o tinea ascuns. Cum ns otrava era veche si doctorii i-au fcut imediat splturi stomacale (pentru ca s nu moar de propria sa mn, ci executat), el nu a murit din cauza otrvii. A cerut atunci cteva minute pentru a se reface complet, spunnd c vrea s mearg drept n fata plutonului. A dat apoi o scrisoare cu titlul Avocatilor mei , pentru a-i lmuri, si o alta, Clilor mei pentru a le rspunde. Cum la executie nu au putut lua parte ziaristi, aprtorii lui Laval, avocatii Albert Maud si Baraduc au povestit ziaristilor executarea clientului lor. Ei au spus c, dus n fata plutonului de executie, Laval nu a vrut s fie legat la ochi si a cerut s comande foc singur, 392

ceea ce seful plutonului de executie i-a refuzat. El si-a exprimat mirarea c nu vede prezent pe nici unul din magistrati, dup care, adresnduse soldatilor, le-a spus : V plng . Dup declaratiile fcute de avocatii lui Laval, se ncheie comunicarea, el a murit cu un curaj mret . Vineri, 26 octombrie Dezacorduri din ce n ce mai mari apar ntre social-democratii de sub conducerea lui C. Titel-Petrescu si comunisti. Din ziarele de azi (Universul) aflm c la 21 oct. a avut loc o adunare a muncitorilor de la minele Lupeni. Printre ei, desigur, se aflau si comunisti. S-a pus acolo, se vede, chestiunea alctuirii unui front unic al muncitorilor (F.U.M.). S-au auzit diferite strigte pentru guvernul Groza si mpotriva unui oarecare Mihil (nu ni se spune cine este acest Mihil poate a fost un socialdemocrat care a fost, se vede, de prere c deosebirile de principii dintre social-democrati si comunisti sunt prea mari ca acest bloc s poat fi format). In urma acestor manifestatii, seful partidului social-democrat, Titel Petrescu, cu ctiva membri ai partidului su, veniti din Bucuresti, au prsit adunarea. In urma lor, unii lucrtori care au luat cuvntul, vorbind despre gestul lui Titel Petrescu de a fi prsit adunarea, au declarat c acei care vor s 393

slbeasc azi Frontul unic muncitoresc (recte s-si urmeze calea lor iar nu a comunistilor) sunt n slujba reactiunii si trebuiesc considerati ca dusmani ai clasei muncitoare (asadar, unul din vechii socialisti si partizanii si au ajuns s fie considerati dusmani ai clasei muncitoare, pentru c nu se pun n slujba comunismului). Intr-o rezolutie votat n ziua de 25 octombrie (adic ieri) ntr-o sedint a partidului social-democrat, s-a spus, ntre altele, c pentru alctuirea unui front unic muncitoresc e necesar mai nti o clarificare a divergentelor teoretice si tactice dintre social-democrati si comunisti. Comitetul central al Partidului social-democrat constat c n conditiile actuale (adic din cauza divergentelor teoretice si tactice cu comunistii) realizarea partidului unic muncitoresc rmne un deziderat al viitorului . In spiritul acestei rezolutii, Comitetul central ndeamn organizatia P.S.D. s continue cu toate puterile munca de ntrire si afirmare socialist a partidului. Pe cale particular am auzit c s-au mprtit n tramvaie si pe strad afise prin care acelasi partid pune n fruntea programului su respectarea Constitutiei si alte puncte de program, ndemnnd la organizarea partidului. In diferite institutii apar disensiuni grave ntre comunisti si socialisti. Am auzit astfel c 394

lucrtorii socialisti (mi se pare de la o tipografie), voind s plece la o adunare convocat, au fost mpiedicati de comunisti, care au cerut si ajutorul fortelor rusesti, si c ntre ambele tabere a avut loc o adevrat btlie. Situatia aceasta e cunoscut si n America, de unde se spune c s-a vorbit nr-o sear. Quisling, fostul prim ministru al Norvegiei din vremea ocupatiei germane, a fost judecat, condamnat la moarte si executat zilele trecute. Bietii consilieri ai Curtii de Casatie, ca si toti functionarii din Bucuresti, de altfel, duc o mare grij si-si pierd o mare parte din timp ca s se aprovizioneze cu cteva alimente, pe care le gsesc cu cele mai mari dificultti. Consilierii de la Inalta Curte pleac prin oras cu geanta la subsioar, trec pe la economate, n speranta de a gsi ceva, mcar ct de putin, sau primesc mici cantitti din depozitul ce-l poate face casierul contabil al Casatiei, Petrescu, care se pricepe la comert si procur din diferite localitti putin carne, ceap, cartofi (ceapa a ajuns pe piat 1.00O lei kg, de la Petrescu s-a luat cu 750, catrofii 4-5 sute lei, carnea de vac 2.500 lei). Primind personal sau prin aprod o cantitate proportional cu numrul magistratilor si functionarilor Casatiei, consilierii pun pachetul n dulapul n care-si tin 395

robele si cteva legi uzuale, de unde le ridic atunci cnd pot. () Mi-am adus aminte c n 1940, la putin timp dup ce venisem n Bucuresti, am cumprat din piat acel peste crnos si aproape fr oase, numit plmid (din care se face lacherda) n mrime de 4-5 kg unul, cu 70 lei kg, si am fcut socoteala c, din cei 30.000 lei lunar leaf ce aveam atunci, puteam s cumpr 420 kilograme. Acum, cu cei 150.000 lei ce mi se pltesc ca leaf, nu pot cumpra dect 12 kg peste din cel care am vzut la vitrin (morun sau somon) () Luni, 29 octombrie In ziua de vineri 26 octombrie, presedintele Truman, cu prilejul Zilei Marinei, a tinut la New York un discurs asupra politicii externe a Statelor Unite, considerat ca cel mai important discurs al su de cnd detine calitatea de presedinte. Pentru a se vedea tot continutul discursului, atasez aici tietura din jurnal, continnd rezumatul lui. Redau numai cteva din cele 12 puncte esentiale ale discursului : 1) Nu cutm expansiuni teritoriale sau avantagii egoiste. Nu avem nici un plan de a ataca vreun stat mare sau mic. Nu avem nici un scop de a da nastere la vreun conflict cu

396

dorintele pasnice ale vreunei natiuni, oricare ar fi ea . 2) Credem c popoarele care au fost deposedate prin fort de drepturile lor suverane si de guvernul lor autonom, le vor gsi usor . 3) Nu vom putea accepta nici o schimbare teritorial n nici o parte a lumii, n afar de cazul cnd ar fi fcut n acord cu dorinta liber exprimat a poporului n cauz . 6) Vom refuza s recunoastem orice guvern impus oricrei natiuni, oricare ar fi ea, prin fort strin. In unele cazuri s-ar putea s fie cu neputint s se mpiedice ca un asemenea guvern s se impun prin fort, dar guvernul Statelor Unite nu va recunoaste asemenea guvern( Ct despre nerecunoastere, putin se sinchisesc guvernele romn si bulgar). 11) Trebuie s continum a promova libertatea cuvntului. Inc de la nceputul lui octombrie, presedintele Truman a trimis lui Stalin un mesaj personal, care ns nu a putut fi predat de ministrul american la Moscova lui Stalin dect zilele trecute n localitatea Sochi din Caucaz, unde se afl retras temporar pentru odihn. Se va vedea, desigur, n zilele urmtoare, ce va spune presa international si, mai ales, cea rus, despre discursul presedintelui Truman si dac Stalin a rspuns la mesajul ce i s-a 397

trimis ; nu se stie nc continutul rspunsului () Vineri, 2 noiembrie Americanii si englezii protesteaz mereu prin pres si la radio, artnd c corespondentii rusi au completa libertate s comunice guvernului rus si ziarelor lor despre tot ce vd n America si Anglia, pe cnd, reciprocitatea nu exist ; corespondentii englezi si americani nu pot comunica nimic din Rusia. La aceste proteste comisarul poporului pentru afacerile externe, Molotov, a rspuns c nu a gsit n general acest protest fondat, si c nu a gsit necesar s-l ia n considerare (Rspunsul acesta e luat din ziarul Jurnalul de dimineat , aprut azi, pag.4). Dup presedintele Statelor Unite, Truman, a vorbit si ministrul de externe american, James T. Byrnes, care a repetat cu aceeasi fort declaratiile fcute de presedinte. Printre altele, el a spus : Credinta noastr este c toate popoarele trebuie s fie libere pentru a-si alege propria lor form de guvernmnt, bazat pe asentimentul celor guvernati si adaptat felului lor de viat . S-ar fi spus la radio Londra c americani si chinezi au debarcat n Coreea si c armata rus din Manciuria va fi obligat s se retrag.

398

Sa afl pe cale particular c n Serbia ar fi lupte ntre soldatii de sub ordinele generalului Mihailovici, care ar fi favorabil ntoarcerii regelui si prietenia cu Anglia si America, si armata lui Tito, comunist si favorabil Sovietelor. Smbt, 3 noiembrie A sosit, nc de acum dou zile, la noi n tar, senatorul american Claude Pepper, ntr-o vizit de documentare. Ieri dup amiaz a fost primit de reprezentantii presei n casa generalului american Schuyler din Comisia aliat de control, si le-a fcut diferite declaratii. Dup ce vorbeste de impresia bun pe care i-a fcut-o Capitala Romniei, despre prevenirea rzboiului n viitor etc., arat ce ntelege dnsul prin democratie. Cred c oamenii, care au suferit att de mult, au dreptul nu numai la pace ci si la democratie. Prin democratie noi ntelegem guverne alese de popor si rspunztoare n fata poporului. Democratia implic libertatea presei, libertatea cuvntului, libertatea ntrunirilor, libertatea religioas si securitatea individului n ce priveste viata, libertatea si proprietatea sa. Noi nu putem ntelege cum se poate ntelege democratia fr toate acestea . Iar, mai departe : Statele Unite nu ncearc s spun altor tri cum s-si conduc treburile. Cred ns c nu am fi 399

credinciosi principiilor noastre dac am recunoaste un guvern care nu d poporului toate acestea Ce rost ar avea viata fr libertate ? Un mare patriot american a spus : d-mi libertate sau d-mi moarte. Aceasta este valabil att azi ct si n zilele lui Patrik Henry (Din Jurnalul de dimineat de azi). Joi, 8 noiembrie Cu prilejul zilei de 7 noiembrie, aniversarea revolutiei ruse (28 ani) au avut loc manifestatii si cuvntri, nu numai n Rusia, dar si n Romnia, ordonate de guvern. Astfel, n Bucuresti, ministrul de Justitie Ptrscanu, secondat de consilierul de la Casatie, Brosteanu, au convocat nc cu o zi nainte, 6 noiembrie, n sala de sedinte a sectiei a Curtii de Apel, pe magistrati si avocati, pentru a le tine cuvntri artndu-le binefacerile revolutiei ruse si datoria pentru Romnia de a se ncadra n aceast politic (Eu si alti multi nu am rspuns acestei convocri). Dar, ca si cum aceasta nu ar fi fost de ajuns, pentru ieri ministrul de justitie a luat n ajun dispozitia ca instantele judectoresti s nu lucreze, trimitndu-se astfel acas oameni care sosiser n Bucuresti cu mari sacrificii. Tot ieri s-au convocat adunri n diferite piete ale Bucurestiului, unde s-au tinut discursuri despre revolutia bolsevic. 400

Astzi, fiind ziua onomastic a Regelui Mihai, studentii si alti numerosi cetteni au voit s fac Regelui o manifestatie de simpatie n fata Palatului Regal. Se pare, ns, c manifestantii au fost mpiedecati, prin masinile de stropit care, n mod nevinovat, aruncau mereu ap pe strad si prin agenti, n autocamioane sau pe jos, care pofteau lumea s circule, sau strignd : Triasc guvernul Petru Groza . Cu prilejul srbtoririi de ieri a revolutiei, Molotov, ministrul de externe rus, a tinut un mare discurs. Dup ce arat c n victoria asupra Germaniei, rolul hotrtor l-a avut armata rus, Molotov arat c Uniunea Sovietic are un mare interes si la controlul Japoniei, c ns dificulttile n ce priveste tratativele n aceast chestiune nu au fost nc nlturate. Referindu-se la problema utilizrii energiei atomice, dnsul spune c e indiscutabil c interesele asigurrii unei pci trainice cer ca popoarele iubitoare de pace s dispun de forta armat necesar. Dar, interesele aprrii pcii nu au nimic comun cu politica cursei narmrii marilor puteri, care este propovduit peste granit de ctre unii adepti deosebit de zelosi ai politicii imperialismului (Aluzie la cuvntarea lui Truman ?). Adaug apoi c n prezent nu pot exista secrete tehnice, ca cele privitoare la 401

bomba atomic, care s rmn un patrimoniu al unei singure tri sau al unui grup de tri. Se face, de asemenea, mult glgie n jurul crerii blocurilor si gruprilor de state drept mijloc de aprare a anumitor interese externe Iat de ce, vigilenta Uniunii Sovietice n aceast chestiune nu trebuie s slbeasc . Vorbind apoi de organizarea intern care a dus la puterea de azi a Rusiei spune : Puterea sovietic e tare prin legtura ei cu poporul. Spre deosebire de democratia parlamentar, democratia sovietic are un caracter cu adevrat popular . In aceeasi zi n care s-a srbtorit revolutia rus, n Camera Comunelor, cu ocazia si nainte de plecarea primului ministru englez Athlee n Statele Unite pentru a avea oarecare convorbiri cu presedintele Truman, au avut loc importante dezbateri. Cu aceast ocazie, fostul prim ministru, Churchill, a vorbit despre situatia extern. Referindu-se la hotrrea Statelor Unite de a juca un rol de frunte n afacerile mondiale, dup ce au dat forte si sacrificii pentru a scoate lumea dintr-o vale ntunecat, periculoas si foarte ameninttoare , fostul prim ministru a spus : Trebuie s artm limpede Statelor Unite c vom merge alturi de ei pentru cauza pe care presedintele Truman a definit-o ; c 402

vom aduga forta noastr la a lor si c sfortarea lor sobr va gsi un rspuns n sfortarea noastr . Vorbind de bomba atomic dnsul a spus : In baza actualei noastre ntelegeri cu Statele Unite, nici una din cele dou prti nu este ndepttit s dezvluie secretele ei unei tri, fr aprobarea celeilalte . De altfel, adaug dnsul, n ce m priveste, nu pot s resimt nici cea mai mic ngrijorare ca cettean britanic, prin faptul c aceste mari puteri (ale bombei) se gsesc n momentul de fat n minile Statelor Unite. Sunt sigur c ele nu o vor folosi nici pentru a-si satisface pofte teritoriale sau comerciale. Ele, la fel ca Marea Britanie, nu au nici o nevoie sau dorint de cstiguri teritoriale. Socotesc c, n mintea celor mai multi oameni de aci este ideea c, e un motiv de bucurie c aceste mijloace de productie se gsesc n mini att de bune ca acelea n care se gsesc n momentul de fat . Si dnsul a ncheiat declarnd c Marea Britanie trebuie s fabrice si ea bombe atomice si s le aib aci, chiar dac ar fi fabricate n alt parte, n depozite sigure si potrivite, si aceasta n cel mai scurt timp. La cuvntarea de mai sus a rspuns ministrul de Externe, Bevin. Declar si dnsul c secretul bombei atomice trebuie pstrat. Nu crede c n curnd energia atomic va putea fi 403

ntrebuintat n industrie. Va mai fi nevoie pentru aceasta de munc ndelungat. Eu socotesc politica cu privire la pacea mondial ca un considerent absolut precumpnitor pentru a evita dezastrul ce ar rezulta de pe urma continurii folosirii acestor arme distrugtoare. Adresez un apel ctre marile puteri, n numele guvernului britanic, noi suntem gata s o facem, s pun crtile pe mas si cu fata n sus . (Privitor la criticile aduse de Molotov mpotriva asa numitor blocuri de state), ministrul Bevin a spus : Guvernul britanic a cerut dreptul de a trata cu Franta, Olanda, Belgia, Scandinavia, sau cu alte tri din blocul occidental, care au fost amicii culturali ai Angliei si tovarsii ei istorici. In consecint, spun c sunt ndepttit, n numele guvernului, s am vecini buni pe strada mea, tot asa cum orice alt tar este ndepttit s aib vecini buni pe strada ei. Veti socoti, probabil, c sunt putin cam energic cu privire la aceasta, dar am oarecare ciud, si socotesc c Camera va fi de acord c sunt ndepttit s fiu asa . Iar, mai departe : Singurul fel n care poti fi sigur c vei mentine o organizatie international, este atunci cnd aceast organizatie accept deplin, ca obligatie si politic, c tu te ncrezi n cuvntul dat fr a trebui s trimiti la fiecare cinci minute un politist care s verifice . Am fcut fat 404

aproape oricrei cereri pe care socoteam c vom fi chemati s le satisfacem. La Moscova, Yalta si la toate celelalte conferinte, nimeni nu si-ar fi nchipuit c vor mai fi si alte cereri teritorialeCred c a sosit momentul ca s cntm putin si cntecul nostru . (Toate rezumatele de mai sus sunt luate din ziarul Jurnalul de dimineat aprut azi) Aflu seara c o multime imens a fost azi pe Calea Victoriei pentru a manifesta n fata Palatului Regal, artndu-si simpatia fat de Rege. Au fost cetteni de toate vrstele, ncepnd de la elevi de scoal (pentru care se trimisese ordin s fie tinuti n scoli azi, n ziua de Sf. Mihail), studenti, oameni maturi. Pentru a mpiedica aceast manifestatie de simpatie, guvernul a pus coloane de soldati, care ns au fost rupte de multime si, pentru a risipi multimea, au trimis autocamioane cu agenti comunisti care mergeau repede prin mijlocul multimii. Cettenii, amenintati s fie clcati si indignati la culme, au rsturnat autocamioanele n strad si le-au dat foc. Din Ministerul de Interne din fata Palatului Regal s-au tras gloante n cei care manifestau ; au fost morti si rniti, dar nimeni nu s-a retras. Au fost, de asemenea, btuti de multime ctiva comunisti care pronuntau cuvinte injurioase la adresa Regelui. La manifestatie au luat parte si 405

numerosi ofiteri si invalizi, si au fost prezenti ofiteri englezi si americani care simpatizau cu aceast miscare, lund fotografii si filmnd diferite scene. Un colonel american, fiind ridicat pe umeri de studenti, a luat de la o persoan din multime un mic steag si, ridicndu-l, ncuraja pe manifestanti. Lumea s-a sturat si, n disperare, nfrunt moartea. Au fost arestate numeroase persoane din multime si duse la politie. Vineri, 9 noiembrie Ziarele aprute azi calific manifestatia de ieri drept o miscare de fascisti si reactionari, acuz pe Maniu si Brtianu, iar ministrul de Interne amenint c ia cele mai severe msuri. Ieri nu a sosit n Bucuresti nici un tren sau autobuz si se pare c nici azi. Acum cteva zile au fost n Ungaria alegeri pentru parlament, la care au asistat si observatori americani si englezi. Au reusit, cu o mare majoritate, candidatii partidului micilor proprietari (agrarian), au urmat dup ei socialistii si, apoi, comunistii, cam cu o cincime. Duminic, 11 noiembrie Primul ministru englez, Athlee, plecnd cu avionul din Londra, a ajuns ieri n Statele Unite si, la mai putin de dou ore dup sosire, a si nceput convorbirile cu presedintele Truman, al Americii, cu privire la bomba atomic, ct si la 406

alte chestiuni de interes mondial, mai ales acelea n raport cu ncheierea pcii, care ntrzie att de mult. La convorbiri va lua parte si Mackenzie King, primul ministru al Canadei. In acelasi timp cnd se tin convorbiri la Washington, trimisul lui Truman n Bulgaria si Romnia pentru a se informa asupra strilor din aceste tri, Ethridge, nainte nc de a sosi n Romnia din Bulgaria, unde se afl de mai mult timp, a primit nsrcinarea s se transporte la Moscova n vederea unor convorbiri al cror scop e necunoscut pn acum. In Bucuresti (si am auzit c si n provincie) s-au asezat pe fatadele cldirilor mari panouri n dimensiuni imense, cu portretul n culori al lui Lenin si Stalin. La Gara de nord, pe un perete, e un asemenea tablou n dimensiuni de 7-8 metri, cu Lenin care priveste n deprtare, ca si cum ar conduce o mare actiune. Tabloul e luminat noaptea de dou puternice reflectoae de la distnata de vreo 20 metri. Aceste panouri au fost asezate cu ocazia aniversrii revolutiei ruse si au rmas mai departe. In schimb, portretul regelui nostru nu se vede pe nici un zid. Parc Tara Romneasc a devenit o anex a Rusiei. Miercuri, 14 noiembrie Luni, 12 noiembrie, guvernul a convocat n Piata Natiunii o mare adunare pentru a 407

protesta mpotriva anarhistilor, fascistilor si criminalilor care, cu ocazia manifestatiilor din fata Palatului Regal, cu ocazia zilei de 8 noiembrie (ziua de Sf. Mihail) au provocat moartea ctorva muncitori. Pentru ca discursurile tinute s fie auzite n tot orasul, sau instalat pe strzile mai populate puternice megafoane. Ziarele conduse de gruprile ce formeaz guvernul au aprut n doliu, iar n ele comunicate si dri de seam fulgertoare, cerndu-se moartea lui Maniu si Brtianu si a fascistilor condusi de ei. Toate aceste ziare au anuntat c au luat parte la adunare 750.000 oameni (adic populatia a 12 orase ct Craiova de mari). Este lesne de vzut c acest numr de oameni nu ar fi putut avea loc n Piata Natiunii, care nu e prea ntins. Conductorii ns au voit s dea impresia strinilor c ntreaga populatie a orasului e cu ei. Se stie, de altfel, c la fabrici, muncitorii, si n diferite institutii, functionarii, au primit ordin s vin, in corpore, sub amenintarea ndeprtrii de la lucru sau din functiune. Multi ns s-au exchivat. Citind ziarele lor si vznd scandalul enorm pe care-l fac, dac nu ai sti cum stau lucrurile, ai crede c multimea care s-a dus n fata Palatului Regal pentru a-si manifesta simpatia fat de Rege (care nu mai are raporturi cu guvernul si, deci, a devenit indezirabil si 408

pentru rusi), a mers acolo numai ca s omoare si s dea o lovitur democratiei pe care acest guvern pretinde c au ntronat-o. In realitate nu s-a avut n vedere dect o manifestatie pasnic, ns manifestantii au fost provocati de autobuzele, conduse de comunisti, ce treceau prin mijlocul multimii, voind s calce pe cei care manifestau, si de alti indivizi care strigau Jos regele . Si ei vorbesc de cei ctiva morti de ai lor n acea busculad, fr a vorbi de mortii mult mai numerosi din multimea manifestantilor, doborti de gloantele soldatilor din divizia zis Tudor Vladimirescu , format n Rusia, si de care acum guvernul se serveste, gloante trase de la Ministerul de Interne, din fata Palatului Regal, unde se afla ministrul de Interne, Teohari Georgescu, din gruparea comunist, si fr a vorbi de studentii si elevii de liceu ce au fost arestati cu acea ocazie, dusi la acel minister si torturati n mod slbatic. Se pare ns c ncercarea guvernului, de a prezenta pe nevinovatii manifestanti ca pe niste fascisti criminali, nu a avut prea mare succes n ochii englezilor si americanilor din Bucuresti, care au vzut cu ochii lor ce s-a petrecut atunci. Dovad de aceasta e si nemultumirea pe care, unul din ziarele guvernului, Romnia liber o manifest n privinta faptului c posturile de radio americane 409

care au corespondenti la Bucuresti n-au transmis pn acum nici un cuvnt asupra demonstratiei de la 12 noiembrie (Protestul acesta e reprodus de ziarul Semnalul aprut azi). Ieri, marti, am asistat la nmormntarea lui D. Lupu, fostul prim presedinte al Curtii de Casatie, mort duminic dintr-un atac de inim. Inmormntarea a avut loc la cimitirul Belu. Au luat parte aproape toti membrii Curtii de Casatie si alti magistrati, precum si Andrei Rdulescu, fost si el prim presedinte al Casatiei, si numerosi alti prieteni ai defunctului, care au tinut s-l mai vad o ultim dat. Loviturile pe care le-a primit, mai ales de la oamenii care lau eliminat din magistratur, i-au dat, desigur, boala de inim din care a murit. Trist si nedreapt soart si tragic sfrsit de carier si de viat a avut acest om ! Vineri, 16 noiembrie Dup ce conferinta de la Washington dintre presedintele Truman, Athlee si Mackenzie King s-a terminat, s-a dat ieri un comunicat al crui cuprins, privitor la bomba atomic, s-a publicat n ziarele de azi. Pentru importanta lui, atasez aci tietura din Universul de azi. Smbt, 17 noiembrie

410

In loc de mpciuire si nseninare, n Europa apar mereu semne tulburi. Dup alegerile de parlament ce au avut loc n Franta, si n care comunistii au avut oarecare succes (aproape 1/3 din locuri), generalul De Gaulle urma s formeze guvernul, avnd ca spijin majoritatea. Dar, din cauza pretentiilor formulate de comunisti (al cror sef este Maurice Thorez) care cer s li se dea dintre cele mai importante ministere, si care sunt foarte violenti (un deputat de-al lor, Florimond Bont, a declarat c pentru onoarea partidului vor lupta pn la snge), ncercarea lui De Gaulle nu a reusit si, n consecint, si-a depus mandatul. Dup agentia Reuter, De Gaulle a refuzat cererea lui Thorez de a i se da unul din acele ministere importante (interne, externe sau rzboi si un numr proportional din celelalte), pentru motivul c partidul comunist nu este esentialmente national . Pe de alt parte, mine 18 noiembrie, se vor tine alegeri n Bulgaria, cu toate c opozitia a declarat c n conditiunile actuale nu va participa, si cu toate c seful misiunii americane, Birnes, n numele secretarului de stat american, s-a prezentat primului ministru, Gheorghi Dimitrov, cernd amnarea alegerilor. Efectuarea alegerilor este sustinut de ziarul rus Pravda , ele sunt necesare, zice acest 411

ziar, pentru consolidarea democratiei din Bulgaria , si critic amestecul altor puteri n ce priveste amnarea datei lor (informatiile de mai sus sunt luate din ziarul Jurnalul de dimineat aprut azi). Luni, 19 noiembrie Din cauza manifestatiei pe care cettenii Capitalei au fcut-o n fata Palatului Regal n ziua de 8 noiembrie si pe care se vede c rusii au considerat-o ca un gest de nemultumire la adresa lor, autoritatea militar rus din Romnia a nceput o serie de acte care vor pricinui multe neajunsuri poporului romn. Astfel, ei au oprit ca n Bucuresti sau n alte prti ale trii s mai fie transportat petrol (din propriile surse ale trii), tot petrolul obtinut fiind ndreptat spre Rusia. In al doilea rnd, chiar din putinele vagoane ce se lsaser de ei pentru nevoile trii s-au mai luat, cu pretextul c au nevoie de ele, uneori descrcndu-se de continutul lor (cartofi si diferite alte alimente), care a fost aruncat fr nici o mil. Ziarele aprute azi dup amiaz anunt c Mark Ethridge, trimisul presedintelui Truman, care din Bulgaria s-a dus la Moscova, a sosit azi n Romnia, cobornd din avion pe aeroportul Bneasa. Miercuri, 21 noiembrie

412

Astzi am intrat si am prezidat sedinta pentru ultima oar, a rmas de pronuntat o singur decizie pentru vineri. Incepnd din ziua de 26 noiembrie m voi afla n concediu n vederea retragerii mele la pensie pentru limit de vrst, la 23 decembrie (63 ani). Am o vechime n functiune de 37 ani si 8 luni. Cu toat cererea Statelor Unite de a se amna alegerile n Bulgaria, ele totusi au avut loc duminic. Opozitia abtinndu-se de la alegeri, se ntelege c au fost alesi candidatii propusi de guvern, care e favorabil sugestiilor Rusiei. Mark Ethridge, delegatul presedintelui Statelor Unite pentru informatii n Romnia si Bulgaria, nsotit de secretarul su si de seful misiunii politice si al celei militare a Statelor Unite, a fcut ieri dimineat o vizit Regelui Mihai la Sinaia, unde au fost retinuti la dejun. Dup dejun oaspetii au vizitat castelul pentru a vedea comorile de art ale Castelului Peles, apoi Regele a avut o convorbire cu delegatul american. Ieri a nceput la Nrenberg judecarea conductorilor nazisti germani rmasi n viat (20 de persoane), printre care Gring, Hess, Ribbentropp, Von Papen, generalul Keitel etc., acuzati de a fi comis crime mpotriva pcii, crime de rzboi, crime mpotriva omenirii. 413

Corespondentul agentiei Reuter, prezent la sedint, n raportul su spune c acesta e un nceput al unei noi ere, cnd oamenii de stat si fruntasii militari sunt judecati pentru c au impus scopuri criminale trii lor si au pornit rzboi. Judectorul britanic Lawrence, care a prezidat sedinta, a subliniat si el c acest proces e unic n jurisprudenta lumii. Citez aci cteva din noile preturi ale pietii () Zarzavaturi n piat aproape c nu se mai gsesc deloc. Rusii ne strng ca ntr-o menghin. Joi, 22 noiembrie Dup ce trimisul american, Ethridge, a avut audienta la Rege, a mai avut a doua zi convorbiri cu ambasadorul rus la Bucuresti, cu primul ministru si alti ministri din guvernul romn. Generalul De Gaulle a reusit s formeze guvernul. El a luat ministerul de rzboi ; comunistii s-au multumit cu ministere n legtur cu economia national, renuntnd la ministerele de interne si externe. Smbt, 24 noiembrie Jurnalul de dimineat aprut ieri a publicat, dup o revist englez, portretele celor 24 germani, fruntasi ai nazismului, trimisi n judecata tribunalului de la Nrenberg ca 414

criminali de rzboi (Gring, Ribbentropp etc.) Atasez aci tietura cu aceste portrete. Radio America a comunicat zilele trecute c n tulburrile de la 8 noiembrie n Romnia provocatori au fost comunistii. Ziarele de azi public informatia c ieri dimineat, Mark Ethridge a avut o convorbire de dou ore cu Iuliu Maniu si apoi de o or cu N. Penescu, secretarul partidului nationaltrnesc. Dup amiaz a stat de vorb si cu I. Mihalache, dr. N. Lupu, I Hudit. S-a publicat ieri n ziare informatia c circul azi n Tara Romneasc hrtii de banc de peste 1.000 miliarde lei. In martie acest an (adic abia acum 9 luni), nu circulau dect ceva mai mult de 400 miliarde. Dup cum se vede inflatia merge cu pasi repezi. De pe piat a disprut aproape complet mruntisul de metal de 5, 20 si 100 lei. A fost acaparat de unii speculanti (adevrati criminali), fie pentru specul, fie pentru a turna din ei diferite obiecte pe care s le vnd cu un pret mult mai mare dect reprezenta acea moned. Acum, n locul monedei de metal, au nceput a se pune n cicrulatia trii, de form, de 20 si 100 lei. Luni, 26 noiembrie In Camera Comunelor a avut loc, n zilele de 22 si 23 noiembrie, dou sedinte despre care 415

Sebastian Serbescu (diplomat), ntr-un articol publicat azi n Semnalul , spune c ar putea rmne memorabile nu numai n analele btrnei adunri, ci chiar n istoria umanittii : Pentru prima oar s-a ridicat (spune autorul) de ctre doi membri seriosi si cu simtul rspunderii, ntr-un parlament deprins cu discutiuni precise si msurate, problema unei noi organizri politice a lumii, care s modifice nu numai forma ci, structura nssi, a rapoartelor internationale . Ceea ce a determinat aceste declaratii si deziderate este bomba atomic ce poate distruge omenirea si civilizatia. Unul din membrii vizati care a vorbit este Eden, lider conservator. El a spus c stiinta, ca ntotdeauna, a mers mai repede dect moravurile. Dac morala nu ajunge din urm stiinta, atunci explozia ne va face praf si pulbere . Att el ct si ministrul de externe englez, Bevin, care a vorbit n urm, au preconizat constituirea unui organism superior fiecrui stat, a unui organ mondial care s asigure si s garanteze linistita dezvoltare a omenirii. Aceasta, ns, presupune prsirea prejudectilor nationaliste, bazate pe exaltarea egoismului fiecrui popor.

416

Si autorul articolului din Semnalul ncheie astfel : Guvernul Marii Britanii se plaseaz astfel n fruntea celei mai ndrznete miscri politice care s-a desemnat vreodat pe planul international. Ceea ce pn mai ieri prea utopia unor spirite speculative, se prezint azi ca un program de guvernare. E unul din momentele cele mai solemne pe care le-a trit omenirea si emotia e mare pretutindeni. Sti-vor popoarele s pseasc cu hotrre pe noul drum care li se deschide ? . La Londra s-au ntrunit delegati din 51 de state pentru a ntocmi un proiect de garantare a omenirii mpotriva rzboiului . In Universul de ieri si Semnalul de azi se vorbeste de Ion I. C. Brtianu, fostul sef al partidului national-liberal, cu ocazia mplinirii a 18 ani de la moartea sa. Se vorbeste de el ca de un mare brbat de stat, de numele cruia se leag nfptuirea Romniei moderne si a celor mai de seam reforme votul universal si expropierea rural. Inzestrat cu mari calitti de om politic, Ion I. C. Brtianu a fost n toate mprejurrile preocupat de binele trii sale cu cea mai adnc sinceritate si credint , spune Semnalul . E de mirare c cenzura acestui guvern a lsat s apar aceste elogii aduse fostului sef al Partidului National-Liberal, cnd azi, acelasi 417

partid, condus de Const. Brtianu, fratele defunctului, e considerat ca compus din elemente fasciste, reactionare si criminale, si s-a cerut mereu arestarea si chiar moartea sefului si conductorilor, mai ales din ziua de 8 noiembrie ncoace. Mark Ethridge a avut ieri o ntrevedere de dou ore cu Const. I. C. Brtianu, seful partidului liberal si apoi cu alte personalitti liberale. La ora 12, dnsul a plecat la Buftea, unde a luat dejunul la principele Barbu Stirbei, fost prim ministru. Astzi de dimineat a plecat n provincie, unde va face o scurt vizit n cteva centre din tar (Cu aceast ocazie va putea vedea c n tara noastr sunt cca 2 milioane de soldati rusi). Marti, 27 noiembrie Ziarele de azi public rezultatul alegerilor de parlament (dieta), ce au avut loc de curnd n Austria : a) partidul popular, fost partidul catolic, a obtinut 84 mandate ; b) socialistii 76 ; c) comunistii 3 mandate. Alegerile au fost libere. Austria e mprtit n zone, dintre care unele sunt ocupate de armata american si englez, iar o alt parte de armata rus. Joi, 29 noiembrie La o mare ntrunire, ce a avut loc ieri la Londra, a delegatilor partidului conservator, Churchill, lund cuvntul, a fcut o aspr critic 418

guvernului laburist. El a spus, ntre altele : Votul alegtorilor, cu prilejul alegerilor generale, a fost unul din cele mai mari dezastre care s-au abtut asupra acestei tri n cursul istoriei sale ndelungate si agitate . Si apoi a continuat spunnd c conservatorii trebuie s scoat tara din acest impas prostesc si din eroarea n care a czut n ce priveste afacerile interne, tot asa cum conservatorii au ndrumat Anglia n cursul marii lupte mondiale . Acuznd partidul laburist c stinghereste si ntrzie refacerea practic a Angliei, n scopuri proprii, de partid, Churchill a ncheiat fcnd apel la fortele conservatoare si subliniind : Dac ne vom face cu totii datoria vom putea salva aceast tar de la prbusire pe povrnisul socialist , si pentru ajungerea acestui scop dnsul prevede c nsusi poporul va fi contra socialistilor (Din Universul de azi). Vineri, 30 noiembrie Mark Ethridge a plecat ieri cu avionul din Romnia, desi era vorba s mai stea vreo 10 zile. Odat cu dnsul a plecat si Burton Berry, reprezentantul politic al Statelor Unite n Romnia, si Ciryl Black, secretarul su personal. Se pare c se vor opri deocamdat n Italia. Parlamentul iugoslav (adunare constituant) a proclamat Republica Federativ 419

Iugoslav, si a deposedat de toate drepturile pe si ntreaga dinastie Regele Petru Karagheorghevici. (Desigur, ntruct opozitia iugoslav nu a avut posibilitatea s candideze n alegeri, Tito a fcut ce a vrut cu ajutorul parlamentlui compus numai din partizani ai si). Joi, 6 decembrie Ziarele reproduc azi azi o declaratie fcut de ministru de Justitie, Ptrscanu, ziarului comunist Scnteia . Din aceast declaratie se vede situatia n care se afl magistratii care, atunci cnd judec conform constiintei lor, se pot expune la cele mai grave ofense si neajunsuri. Astfel s-a ntmplat cu cinci consilieri de la Curtea de Apel din Bucuresti, sectia VIII, care au avut s judece cazul unui comerciant, anume Nelu Mihilescu, n jurul cruia s-a fcut un mare zgomot prin pres, nvinuit fiind de ascundere de mrfuri. Completul Curtii a gsit c acest comerciant nu poate fi pedepsit si l-a achitat. Ministrul de Justitie, n declaratia sa, arat c a suspendat si pus sub anchet pe acesti magistrati, urmnd a rspunde nu de felul cum au dat sentinta, ci de culpele personale n legtur cu achitarea . A mai fost pus sub anchet presedintele sectiei, Carol Maier, pentru c nu a intrat n sedint ca s prezideze completul. De asemenea, a mai fost suspendat si pus sub anchet judectorul 420

de instructie, Sion, care prin ordonant a trimis n judecat pe numitul comerciant numai pentru unele capete de acuzare din cele 9. (Intrebarea e, ns, de ce nu l-a pus sub anchet de la nceput, ci abia acum, dup ce a judecat Curtea de Apel). Pentru a se vedea n completul su declaratia ministrului, atasez aici tietura de jurnal. In legtur cu cazul de mai sus, am fost informat de un alt caz, petrecut cu cteva zile mai nainte. Un comunist (se spune c era inginer), intrnd la Parchet n biroul procurorilor si fiind foarte necuviincios, i s-a atras atentia, ceea ce l-a determinat s njure pe procurori. Se ntelege c a fost trimis n judecat pentru ultraj dar, din asta se vede cum nteleg, cei din regimul actual, s trateze pe judectori. In ziarele de ieri s-a publicat un articol din ziarul rus Izvestia , prin care se arat c n partea Germaniei ocupat de englezi s-ar afla armat german, peste 1 million, cu toate cadrele ei, aprovizionat de englezi, si care face exercitii. In legtur cu procesul comerciantului Nelu Mihilescu, mai aflu din ziare c, desi achitat, a fost din nou arestat pentru alte fapte ce i se pun n sarcin si, adus n fata tribunalului

421

pentru confirmare, a avut o congestie care l-a fcut s cad jos. A fost dus la spital). Dup un timp destul de lung de secet, n care era praf pe strzi si pmntul uscat prin grdini ca n toiul verii, de azi noapte a nceput s cad o zpad mpreunat cu ploaie, care va face mult bine grului semnat. Duminic, 9 decembrie De 3 zile bate un vnt puternic, o adevrat vijelie care spulber zpada. Oamenii merg cu capul si corpul aplecate nainte, mpotriva vntului, cu gulerul ridicat si, adeseori, ntorcnd fata napoi. Din cauza troienelor formate pe strzi n tot orasul, de asear tramvaiele s-au oprit. Astzi am vzut vagoane oprite pe linie si prsite. N-am vzut trecnd pe strad nici un automobil. Cea mai mare parte din trenuri nu circul. Am citit azi ntr-un ziar c petrol nu se mai gseste n oras, c oamenii sufer de frig, c un car de lemne venit de la tar n oras, de 7-8 sute kg, cost 150.000 lei ! Dup toate nenorocirile czute pe capul trii, a mai venit si viscolul care a troienit drumurile de comunicatie. Din dulapul meu de la Curtea de Casatie, mi-am adus acas roba, crtile si hrtiile ce aveam acolo. Astzi sotia mea a nceput s mpacheteze n lzi lucrurile pe care le aveam la

422

Bucuresti, pentru a le trimite la Craiova cu trenul, ndat ce trenurile vor putea circula. Marti, 11 decembrie Ne hotrsem ca mine s prsim Bucurestiul si s ne ducem la Craiova, unde ne vom stabili de acum nainte. Din cauza zpezii mari si a troienelor trenurile si autobuzele, ns, nu mai circul si trebuie s asteptm s se restabileasc comunicatia. Chiar n Bucuresti, circulatia se face foarte greu, desi vntul a ncetat. Tramvaiele merg foarte greu fiindc, strzile fiind desfundate numai pe portiunea pe care a mers plugul ce se pune naintea vagoanelor, vehiculele cu cai ce merg nainte, adeseori la pas, nu se pot abate, n dreapta si n stnga lor fiind pereti nalti de zpad. Totusi, temperatura nu se coboar prea mult sub zero grade, asa c sperm c, dac aceast stare va dura, circulatia n toat tara s se mai mbuntteasc. Astzi, mpreun cu sotia mea am fost la Spitalul Colentina, sectia de neurologie, pentru a vedea pe prietenul nostru, C. Poroineanu, fost avocat al statului la T. Severin, dobort de o congestie la creier care i-a paralizat mna si piciorul drept si l-a adus n starea de a nu mai putea vorbi dect n monosilabe. Multele suferinte morale prin care a trecut si, mai ales, faptul c rusii l-au scos din casa sa spatioas 423

ce avea la T. Severin, nepermitndu-i s ia nimic din ea, din care cauz a fost silit s locuiasc ntr-o camer gsit cu greu n oras, l-au adus n starea aceasta. Vineri, 14 decembrie Azi am luat din dulapul meu, ce se gsea n camera de consiliu a completului de la Curtea de Casatie, ultimele crti ce mai rmseser acolo si am predat cheia aprodului C. Bnescu. Cum urmeaz s plec luni dimineata, miam luat rmas bun de la colegii sectiei. Presedintele Tnsescu mi-a spus cteva cuvinte de bun apreciere pentru mine ca magistrat si coleg si si-a exprimat prerea de ru c noua lege a redus limita de vrst, ceea ce a adus punerea mea n retragere. Doi dintre colegi, Spoial si Benedict Stoenescu, sau artat cu deosebire miscati de plecarea mea. Am spus si eu, tuturor colegilor, c-mi voi aminti totdeauna cu mult plcere de timpul petrecut mpreun si mi-am exprimat urarea si dorinta de a ne revedea n timpuri mai bune dect cele de azi (vezi lista colegilor peste 3 pagini). Viscolul a astupat n asa fel soselele nct nu e sperant ca autobuzele ce fceau cursa ntre Bucuresti si Craiova s porneasc curnd. Numai trenurile, putine cte sunt, si-au putut face loc si au nceput s circule, mai mult sau 424

mai putin regulat. Intre Bucuresti si Craiova, n afar de un tren personal, s-a pus n circulatie n fiecare zi, dimineata, un automotor rapid, pentru care se dau locuri numerotate. Asear, la ora 4,30, voind s vd dac pot lua bilete, mam dus cu nepotul nostru, Nicu, la biroul C.F.R. din Calea Victoriei. Erau nuntru cel putin 300 de persoane care asteptau s le vin rndul la bilete. Astzi de dimineat, Natalia si Nicu s-au dus acolo si au asteptat n fata usii exterioare pn ce la ora 8 s-a deschis usa. Dup dou ore si jumtate au reusit, n sfrsit, s ia bilete pentru luni la automotorul rapid, cci pn atunci sunt date toate biletele. Numai Nicu a reusit s ia pentru duminic, astfel c el va pleca cu o zi naintea noastr. Avem ns unele ncurcturi cu trimiterea bagajului mai greu, care ar putea merge cu un tren de coletrie rapid, dar care nu pleac dect din gara Filaret si numai dup ce se va constata c poate merge fr nici o piedic. Dac nu vom putea s-l predm, l vom lsa n grija lui Ion Foart. Inainte ca delegatii celor 52 natiuni s se adune la Londra pentru discutia ncheierii pcii, adunare ce va avea loc n plenul ei n ianuarie, ministrul de Externe al Statelor Unite (Byrnes) si al Angliei (Bevin) se vor duce la Moscova

425

pentru a avea convorbiri (la 15 decembrie) cu Molotov, ministrul de externe rus. Iat numele colegilor din sectia II, cu care am lucrat : 1) T. Tnsescu, presedinte; 2) Tuliu Dantte ; 3) I. Predovici ; 4) A. Procop Dtrsecu ; 5) Mircea Niciu ; 6) Lungulescu ; 7) Lascr Spoial ; 8) V. Brscu ; 9) Al. Minculescu ; 10) Odobescu ; 11) Sinevici ; 12) I. Popescu ; 13) I. Munteanu ; 14) N. Rusescu ; 15) Stamu ; 16) Frumusanu, consilieri. Dintre procurorii Casatiei, cei care au lucrat la sectia II sunt : 1) Benedict Stoenescu (unul din cei mai buni procurori pe care i-a avut Casatia); 2) Mih. Papadopol ; 3) Panu ; 4) Cerban ; 5) Dimiu. Magistrati asistenti : 1) A. Minculescu ; 2) Enea Isacu ; 3) Gh. Popescu ; 4) Buznea ; 5) Klein ; 6) Brndusi; 7) Trandabura; 8) Paraschivescu; 9) Efrimescu; 10) Alexandrescu; 11) Dragomirescu (prim magistrat : C. Popescu). Marti, 18 decembrie Ieri la ora 12, eu cu sotia si cu Natalia am sosit la Craiova dup enorme dificultti. In Bucuresti, a trebuit mai nti s trimitem bagajul mai greu, n lzi si cosuri, cu trenul de marf (coletrie rapid). A trebuit s ne interesm, n mai multe rnduri, la gara Bucuresti-Filaret, unde se primesc asemenea 426

colete ( cci n Gara de Nord magazia a fost distrus prin bombardamentul de anul trecut), dac au nceput s circule trenurile. In sfrsit, smbt dup amiaz am putut s predm cele vreo 300 kg de bagaj. Ca s se vad preturile la care s-a ajuns n aceste timpuri, notez aci c pentru transportul acestor bagaje din str. Eroului la gara Filaret (cam 20 km) 15.000 lei, iar plata celor care au ajutat la ncrcatul si descrcatul lor, 5.000 lei, total 20.000. Scpnd de grija bagajului mai mare, am nceput s ne ngrijorm dac noi nsi-ne vom putea pleca, desi avem luate mai dinainte biletele pentru trenul autorapid, n care se arat numrul vagonului si al locului ce trebuie s ocupi. Cci n zilele precedente s-a ntmplat lucrul urmtor: s-au dat bilete pentru fotolii si pentru stat n picioare, ca s poat ncpea n patru vagoane, si trenul a tras n gar numai cu dou sautrei vagoane, din care unul e ocupat ntreg de 10-15 militari rusi. Aceasta pricinuieste, pentru cltorii romni care au bilete, o mbulzeal nemaipomenit si, la sfrsit, foarte multi rmn pe peron, urmnd s plece cu trenurile urmtoare, dac vor putea. Avnd bilete pentru trenul de ieri dimineat (ora 6,30), ne-am sculat la ora 4 si ne-am aranjat ultimul geamantan. Pe la ora 5,30 a venit la noi Natalia, nsotit de d-nul Nelu 427

Locusteanu, la care st, de servitoare lui si de un soldat, ordonant la un colonel, ca s ne ajute s ducem la gar cele 5 geamantane ale noastre si ale Nataliei. Am avut un ajutor n plus, pe servitoarea gazdei noastre, si noi nsine am pus mna pe cte ceva. Ne-am dus pe jos pn la statia de tramvai de la Casa militar si ne-am cobort la Gara de Nord. Am transportat apoi bagajul pe peronul unde trebuia s trag trenul. Cltori se adunau din ce n ce mai multi si toti se ntrebau cte vagoane va avea de ast dat trenul si dac vor avea norocul s se urce. Pe peron se afla si Ion Foart, care venise s ne dea si el un ajutor, dac se va putea. In sfrsit, pe la ora 7 fr un sfert se vede trenul venind. Infrigurare si neliniste printre cltori care se apropie de marginea peronului spre a fi ct mai aproape de usa de intrare a vagoanelor. Trenul e compus din 3 vagoane, n loc de 4, iar unul e destinat pentru rusi. In sfrsit, trenul s-a oprit si ncepe urcarea. Ce am vzut si ce am suferit, vom tine minte toat viata. Am lsat bagajul jos, sub paza celor ce ne nsotiser, pentru ca noi, cei care ne urcm, s fim ct mai liberi n miscrile noastre, urmnd ca, dup ce vom putea urca, s ni se dea bagajul pe fereastr. Incepnd mbulzeala spre intrri, am intrat si noi n suvoi, nti Natalia si ceva mai n urm eu si cu sotia mea. Dup vreun sfert de 428

ceas, n care timp ne-am mpiedicat de mormane de zpad, de geamantane aflate n mini sau prsite pe jos, ntr-o mbulzeal si strivire infernal, ntr-un vacarm de strigte, de tipete, de njurturi, ajungem n sfrsit si noi la us ; trece nti Natalia cu Geta (care dormise la noi), apoi, mpins dinapoi, reusesc si eu s pun mna pe bara de fier de la scar, m urc cu mult greutate, cci naintea mea de aflau altii si, n sfrsit, m gsesc la intrarea vagonului, aproape de us. Dup cteva minute ajunge si sotia mea la scar, o ajut s se urce si s ocupe si ea un loc la intrare. Dup ea mai pot intra ctiva, iar ceilalti rmn pe jos. Vagonul este suprancrcat. Dac ai vrea s scoti ceasornicul din buzunar, ar fi aproape imposibil. Dup cteva minute trenul a plecat iar bagajul nostru a rmas jos. Sperm c cei care veniser la gar, ca s ne ajute s-l primim pe fereastr, vor avea grij de el. Cine stie cnd l vom avea la Craiova. Notez c, dup ce s-au pus la dispozitia cltorilor vagoanele pentru care s-au dat bilete, nu a fost nimeni la treni dintre autorittile din gar care s tin ordine, si a lsat ca lumea s se striveasc. Trenul, care e un tren automotor rapid si care nu opreste dect n grile principale, a mers destul de bine. In cinci ore, deci la ora 12, 429

am ajuns la Craiova. Am stat tot timpul, si eu si sotia mea, n picioare. Cnd ne-am cobort n gara Craiovei, am multumit lui Dumnezeu c am ajuns teferi. In gar gsim pe Nicu si pe profesorul Purcaru, unchiul Getii, cu sanie. Tinerii (Natalia, Nicu, Geta), cu putinul bagaj usor ce s-a putut aduce, s-au urcat n sanie, iar eu cu sotia si cu profesorul Purcaru ne-am dus pe jos acas. E o zi frumoas, cu soare. Zpada ce a czut din bensug e alb si strlucitoare. Dup mbulzeala din tren, drumul prin aerul rece si curat ne-a nviorat. Acas gsim bine, cucoana Margareta tiase o gsc si ne astepta cu ciorb de potroace si cu friptur. Viata n Bucuresti, ca si n Craiova si ca n toat tara, a ajuns aproape insuportabil. Oamenii nu mai gsesc alimente. Un kg de carne de vac, atunci cnd se gseste, se cumpr cu pretul de 5.000 lei, un kg de carne de porc cu 10.000 lei, un ou cu 7-8 sute lei, un litru de lapte cu 800-1.000 lei. In piat, catrofi si alte zarzavaturi nu se mai gsesc, orict ai vrea s dai. Numai cei care au avut o bucat de pmnt sau au legturi prin tar se mai pot aproviziona. Iat de ce noi eram att de grbiti s plecm din Bucuresti, unde eram amenintati de

430

o adevrat foamete. Aici mai putem aduce alimente de la Plenita. Ca si ast var, Craiova e plin de rusi. Se spune chiar, c acum sunt si mai multi. Cele vreo dou milioane de rusi ce se afl n tara noastr, si care toti voiesc s triasc bine ca ntr-o tar cucerit, sustrag populatiei autohtone alimentele care n anul acesta au fost n foarte redus cantitate din cauza secetei. Ce va fi pn la noua recolt, numai Dumnezeu stie. In cas la noi, cele dou camere dinspre strad si buctria sunt ocupate de acelasi maior rus si de ordonanta lui. Joi, 20 decembrie Din cauza drumului foarte greu, troienit de zpezi, dou snii plecate din Plenita, de acas de la noi, cu alimente pentru noi si pentru alte rude din Craiova, au ajuns din Plenita la Craiova distant de 60 km n 36 ore, cnd distanta aceasta e parcurs pe timp bun, chiar cu ncrctr, n cel mult 10 ore. Smbt, 22 decembrie Ieri mi-au venit n bun stare, n gara Craiova, lzile trimise din gara BucurestiFilaret. Seara le-am si adus acas. Astzi au plecat sniile ce au venit de la Plenita. Intr-una din ele s-au urcat, pentru a merge la Plenita, Natalia si Nicu, bine mbrcati n cojoace. 431

Duminic, 23 decembrie Astzi am mplinit vrsta de 63 de ani. Dup legea cea nou, am atins deci limita de vpst. De azi, prin urmare, m aflu n pozitie de retragere pentru regularea drepturilor de pensie. Cariera mea de magistrat a durat de la 1 mai 1908, cnd am fost numit magistrat stagiar la Judectoria rural Clnic-Gorj, n total 37 ani si 8 luni. In Craiova pretul crnii pentru srbtori s-a fixat de primrie n felul urmtor : carnea de vac 3.500 lei kg ; carnea de porc 7.500 ; dar e problematic dac pretul va fi respectat. Smbt, 29 decembrie Astzi ziarele public pe o pagin ntreag textul comunicatului celor 3 ministri de Externe, al Rusiei, Statelor Unite si Angliei, ntruniti n Conferinta de la Moscova care s-a ncheiat. Rezultatul pentru Romia este destul de meschin. Ne asteptam din partea Statelor Unite si Angliei s sustin Romnia cu mai mult vigoare. Vedem ns c ei au cedat Rusiei si n cazul nostru, ca n multe alte cazuri. Iat cteva rnduri din comunicatul privitor la Romnia : M. Sa Regele va fi sftuit ca un membru al Partidului national trnesc, si un membru al Partidului liberal s fie curpins n guvern (Va s zic, din vreo 20 de ministri, ct 432

sunt cu toti, aceste mari partide istorice vor fi reprezentate n guvern prin cte un singur ministru !). Apoi, comunicatul urmeaz : Comisia mentionat mai jos (compus din Vsinski, Hariman si Sir Archibald Clark Kerr) ca trebui s fie de acord c : a) ei (adic membri celor dou partide) sunt cu adevrat membri reprezentativi ai grupurilor de partide nereprezentate n guvern ; b) c ei sunt potriviti ( ?) si vor lucra leal cu guvernul. Cele 3 guverne iau not c guvernul romn astfel reorganizat, c alegeri libere si nestingherite vor fi tinute ct de curnd posibil, pe baza votului universal si secretGuvernul reorganizat va da asigurri cu privire la acordarea liberttii presei, a cuvntului, a religiei si a asociatiei etc. Pn la 1 mai 1946, mai spune comunicatul, va trebui s se ncheie pacea cu Romnia, Italia, Ungaria, Bulgaria si Finlanda. Srbtorile Crciunului au trecut destul de tirst, n mprejurrile vitrege n care se afl tara. Ruda noastr, dl. I. Locusteanu, n seama cruia rmseser geamantanele noastre n Gara de Nord, n dimineata cnd am plecat din Bucuresti, si pe care ne-a fost imposibil s le urcm n tren, le-a adus el alaltieri, cu ocazia 433

venirii n Craiova pentru a-si vedea mama si sora. De data aceasta, ne spunea el, a fost mai mult nlesnire la tren. 1946 Marti, 1 ianuarie Azi noapte, la ora 12, cu ocazia nceperii noului an, Regele Mihai a adresat prin radio poporului romn un mesaj prin care, ntre altele, a spus : Anul care a trecut a adus sfrsitul rzboiului. Noul an se deschide sub semnul pcii si al ndejdilor de mai bine, la care omenirea are dreptul n urma victoriei Natiunilor Unite asupra forelor asupririi, intolerantei si agresiunii Timpurile sunt nc grele, nevoile (dificulttile) sunt nc foarte mari si rnile de vindecat sunt multe. Sunt ncredintat c spiritul de dreptate si de ntelegere al Marilor Natiuni Unite ne va ajuta s ncheem ct mai curnd tratatele de pace care s ne ngduie, n snul Natiunilor Unite, s colaborm si noi la marea oper de asezare pcii n lume . Face apoi apel la unirea tuturor. Vineri, 4 ianuarie Universul sosit azi la Craiova are urmtoarele stiri. In ziua de marti, 1 ianuarie, dup amiaza, membrii Comisiei aliate pentru Romnia (Vasinski, William Averrel Harriman, Archibald 434

Clarc Kerr) au fost primiti ntr-o audient comun de Regele Mihai. Audienta a durat o or si n cursul ei Suveranul a fost informat asupra hotrrilor luate la Moscova cu privire la Romnia (primirea n guvern a cte unui reprezentant din partidul national trnesc si liberal). A doua zi, miercuri, delagatii Statelor Unite si Angliei au fcut o vizit lui Iuliu Maniu si C. Brtianu. Acestia, pentru a da un rspuns, au convocat birourile politice respective. Romnii si puseser mari ndejdi n ajutorul pe care ni-l vor da Statelor Unite si Angliei mpotriva acaparrii Romniei de ctre Rusia. Acum, n urma rezultatului Conferintei de la Moscova, toat lumea e deziluzionat si se ntreab : cine va mai salva tara noastr ? Duminic, 6 ianuarie Dup cuvenitele deliberri, cele dou partide, national-trnesc si national-liberal, au desemnat persoanele care ar urma s le reprezinte n guvern si au adus la cunoastinta presedentiei de consiliu hotrrile lor. Un eveniment politic ns, care prin producerea lui n aceste momente este ntristtor, ar putea da nastere la noi ncurcturi : dr. N. Lupu, numind reactionari pe Iuliu Maniu si I.Mihalache, conductorii partidului national-trnesc din care numitul dr. Lupu a fcut pn acum parte, a declarat si a 435

publicat n toate ziarele c se desparte de vechea conducere si nfiinteaz un nou partid cu numele partidul trnesc democrat . Binenteles, aceast hotrre a dr. Lupu (trecut pn azi prin mai multe partide), nu poate dect s bucure guvernul, cci prin aceast actiune (poate ajutat si de guvern) se sper ca partidul condus de Iuliu Maniu s fie slbit. Marti, 8 ianuarie Astzi la Curtea de Casatie (ca si la toate instantele judectoresti) a fost prima sedint dup vacanta Crciunului. Eu nu am mai avut grija plecrii la Bucuresti. Intrarea la sedintele de judecat pentru mine s-a terminat. Partidele natonal-trnesc si liberal au desemnat ca participanti la guvern pe prof. Emil Hateganu si Mihail Romniceanu, ministi fr portofoliu. Ei au depus jurmntul n fata Regelui (ei nu iau parte la guvernarea propriu-zis, nusi iau nici o rspundere n aceast privint, rolul lor fiind acela de a observa mplinirea conditiilor de libertate a presei si a cuvntului etc.) Vineri, 11 ianuarie Ieri s-a deschis la Londra Adunarea natiunilor (51 natiuni), compus din vreo 2.000 delegati. Rostul acestei adunri este ncheierea pcii, stabilirea mijloacelor de nlturare a rzboiului n viitor, reglementarea ntrebuitrii 436

energiei atomice etc. In magazine, mrfurile sunt pe sfrsite. Se pare c n fabricile noastre nu se mai lucreaz nimic, iar de importat nu e nici o spernat. Multe prvlii se nchid, iar pretul lucrurilor rmase este spimnttor. Btutul unei perechi de pingele cu materialul cizmarului cost 25.000 lei. Cizmarul care ne lucreaz nou, ntrebat asupra acestui pret fabulos, ne-a rspuns : sta e rezultatul democratiei de azi. Si, ne-a explicat el si am auzit si din alte prti, c 1 kg de talp pentru pingelit cost 75.000 lei (Cu pretul de 25.000 lei, ce se plteste azi pentru un pingelit, se cumprau n 1938-39 peste 30 perechi de pantofi sau ghete). Bniciorul de porumb a ajuns la 15.000 lei. La Craiova, unde nu mai trziu dect n septembrie se vindea pinea fr cartel si ct voiai, azi se d cu cartele, la dou zile odat, adic 159 gr. pe zi. Uneori trec si mai multe zile fr pine. Si, dac ar fi fin de porumb, totul ar fi usor de rezolvat, dar fin de porumb nu se gseste. La sate, de asemenea, din cauza secetei de anul trecut, e mare lips, iar drumurile sunt aproape impracticabile din cauza zpezii. De la Plenita, cine voieste s vin la Craiova trebuie s plece pe jos la gara Mottei (25 km), cci cu

437

sania nu se poate merge, si de acolo s ia trenul. Cnd doi oameni se ntlnesc, nu au alt vorb dect aceasta : cnd vor pleca rusii de la noi din tar ? Cci toat lumea se simte nnbusit. Ei sunt ca niste stpni n casele noastre, ei ne-au luat mijloacele noastre de trai si ne simtitm mai sraci si mai lipsiti n fiecare zi. Si ei stau mereu si se aseaz ca si cum sederea lor n tara noastr ar trebui s fie de lung durat, iar guvernul pe care-l avem si organele lui strig, prin toate mijloacele ce-i stau la dispozitie, c niciodat n Tara Romneasc nu s-a realizat, ca azi, un regim mai democratic, mai liber, mai folositor poporului ! Pn acum nu am vzut s fi aprut vreun ziar al liberalilor sau national-trnistilor, ai cror 2 reprezentanti au fost primiti n guvern. () Joi, 17 ianuarie La postul de radio din Paris s-au rostit unele cuvinte mbucurtoare cu privire la Romnia. Printr-o rsturnare rapid a politicii, declar glasul Frantei, Regele Romniei a provocat prbusirea frontului german din Romnia, ceea ce a avut apoi urmri asupra situatiei trupelor germane din Grecia, Iugoslavia si Bulgaria. Se cunoaste, de asemenea, 438

pretioasa contributie adus dup aceea de armatele romne n Transilvania si Cehoslovacia mpotriva fortelor hitleriste . Franta socoteste c Romnia a adus prin contributia ei o scurtare a rzboiului cu cel putin sase luni . Cenzura postal (cu mici exceptii) a fost desfiintat n Romnia. Gruparea numit Uniunea patriotic , avnd membri de extrem stng (din ea face parte si actualul ministru al propagandei, Constantinescu Iasi, cunoscut pentru idelile sale comuniste), s-a transformat n partid politic, numit Partidul national popular . Alaltieri si ieri a nins din nou, o zpad goras. Miercuri, 23 ianuarie De 4 zile nu s-a mai dat n Craiova deloc pine. Populatia a nceput s se exaspereze. Abia azi s-a dat ratia pe o singur zi si, D-zeu stie, cnd se va mai da acum. Cettenii se ntreab ce fac primarul si prefectul judetului ? Pe lng lipsa aceasta crncen de alimente (carne se gseste odat pe sptmn cu 6.000 lei kg, zarzavaturi si legume aproape deloc, iar cnd se gsesc sunt extrem de scumpe, spre ex. un fir de praz sau o ridiche mic 300 lei, fasolea 2.000 lei kg), a venit, n urma noii zpezi czute, un ger mare care n 439

timpul noptii atinge 22 grade sub zero, tocmai acum cnd combustibilul nu se gseste. Rusii, ns, au de toate, si alimente si combustibil ; taie pdurile noastre si le ard. Imi spunea un silvicultor c s-au tiat pentru ei n pduri (sau se duc singuri si taie), suprafete ce erau destinate s fie terminate abia n 1949. Generalul De Gaulle, seful guvernului francez, a demisionat. Cauza demisiunii este c nu putea guverna din cauza luptei dintre partide, fiecare din aceste partide cutnd s-si impun punctul su de vedere. Smbt, 26 ianuarie Adunarea constituant francez a ales prim ministru pe Govin, fost presedinte al acelei adunri, n locul lui De Gaulle, demisionat. La Adunarea natiunilor din Londra, delegatul rus Gromko a ridicat chestiunea de ce Grecia si Indonezia sunt ocupate de armat englez (In Grecia ntre comnunisti si moderati sunt att de grave nentelegeri, nct nu se stie cum vor fi aplanate). In Craiova, nc de ast toamn, ofiterii rusi (mare parte) si-au adus din Rusia sotiile si copiii. Comandamentul rus are n Craiova (la liceul Elena Cuza ) nfiintat un teatru rusesc, sal de cinematograf, de petreceri, de ntruniri etc. Inc de la nceput, cafeneau si restaurantul

440

Minerva , si alte sli, au fost rezervate pentru ei. Joi, 31 ianuarie Americanii anunt c savantii lor au obtinut negtura cu luna prin ajutorul unor unde electrice ; semnalul dat de pe pmnt a atins luna si s-a napoiat la locul de trimitere (ecou). Numai asa s-a putut sti c mesajul a atins globul lunar. Ziarele au publicat c bugetul Trii Romnesti a atins cifra impresionant de peste 2.000 miliarde lei. Smbt, 9 februarie S-a comunicat la radio si prin ziare c guvernul englez si cel al Statelor Unite au recunoscut guvernul romn, asa cum a fost completat, numai cu cei 2 reprezentanti ai marilor partide de opozitie, cel nationaltrnesc (Maniu) si cel national liberal (Brtianu), si nc n calitate de ministri fr portofoliu ! (Rezult din aceasta c rusii si-au impus vointa lor de cte ori au voit. Prin guvernele pe care le-au impus, ei sunt stpni n Polonia, Romnia, Bulgaria, Serbia. Am ajuns acum la impresia c puterea si ajutorul angloamerican, n care speram, sunt iluzorii. Nici mcar nu s-au ndeplinit toate conditiile de la Moscova, cci se poate spune c presa opozitiei nu exist! De cele ctevaexemplare din putinele 441

ziare ale opozitiei, ce apar n Bucuresti, n provincie nu ajung, disprnd pe diferite ci. Populatia e doritoare s vad cum arat un ziar al opozitiei, dup atta timp de strangulare a pesei, si nimeni nu poate pune mna pe un ziar). Colegul Spoial mi scrie din Bucuresti, ntre altele, c 1 kg de carne de vac, atunci cnd se poate gsi, rar, cost 10.000 lei. Miercuri, 13 februarie In sfrsit, am putut obtine dou ziare ale opozitiei, si anume : Dreptatea - nationaltrnist, cu data de 5 febr. 1946 (nr.1) si Liberalul - national-liberal (Brtianu), cu data de 13 febr. (nr. 3). Intr-un articol de fond, intitulat Continum , Dreptatea scrie, ntre altele : Dreptatea , iat-o din nou n arena public, acolo unde se afirm credintele, se ciocnesc convingerile, se nfrunt ipocrizia, se demasc minciuna si se nfiereaz abuzul, sub orice form s-ar nftisa . Mai este tiprit n ea o Chemare a partidului national-trnesc , un articol intitulat Partidul national-trnesc doreste ca alegerile s se fac pn la 1 mai, n care se red declaratia fcut de ministrul Hatiegan, delegat national-trnist n guvern, declaratie din care rezult c Anglia si Statele Unite nu au nteles s recunoasc guvernul romn dect n anume conditiuni : libertatea 442

presei, a ntrunirilor, alegeri n timp ct mai scurt posibil. (E curios c guvernul, care pretinde c are atta popularitate n tar, fuge de alegeri, dorind ca ele s aib loc ct mai trziu, pe cnd opozitia cere alegeri urgente, n orice caz, nainte de 1 Mai). In sfrsit, n aceeasi gazet, e redat o cuvntare a fruntasului national-trnist Mihalache, tinut la C. Lung n ziua de 27 ianuarie, la o mare ntrunire regional. Dup ce se ocup de pacea viitoare, care trebuie s cuprind ntreg Globul, si de Conferinta de la Moscova, pentru recunoasterea guvernului romn, se ocup de lupta pe care partidul trebuie s o duc, ntrebndu-se cu cine trebuie s lupte si rspunznd c nu are cu cine. Copacul guvernamental este asa de slab c numai s sufli n el si cade. Rdcinile lui, cele care cresc n solul trii, sunt uscate. Dac desfaci guvernul de numeroasele lui coji, gsesti un smbure comunist ; restul este camuflaj . Apoi, dup ce arat care e doctrina comunist si ntreab pe comunistii romni de ce nu vorbesc cu sinceritate n numele acelui program, urmeaz : De ce ni se vorbeste n numele altor interese, pn si n numele marei finante si marei industrii particulare ? De ce se camufleaz n spatele unor formatiuni improvizate dup aceleasi metode si chiar cu 443

aceleasi elemente care au fost des compromise sub dictatura Regelui Carol si maresalului Antonescu ? In fiecare zi rsar noi partide si noi grupri, prin desfacerea si refacerea unora si acelorasi. Nu ne lsm impresionati de aceste ciupercrii ce cresc din putregaiul moral al societtii si din uscturile partidelor serioase etc. Liberalul tipreste, la loc de frunte, un articol intitulat Frica de alegeri, care ncepe asa : Este locul si momentul s nftism opinei publice adevrul ntreg, fr reticente si fr menajamente, despre problema politic esential a democratiei romne : alegerile legislative. In snul gruprilor coalitiei frontului democratic continu s se nvedereze din ce n ce mai mult teama de alegeri F.N.D., n loc s nceap, dup atta amar de vreme, a pune n practic principiile cu adevrat democratice, premergtoare unei manifestri a vointei populare si s realizeze n fapt un regim democratic, s-a dedat la experiente de reforme sociale, n speranta c-si va crea o platform politic pentru alegeri Teama de alegeri este, deci, n realitate, teama justificat de popularitate, asa de nrdcinat n masele populare, a partidelor democratice . Miercuri, 20 februarie

444

In Rusia au avut loc alegeri pentru Sovietul Suprem. Cum n Rusia nu exist alt partid, dect cel comunist, si nici alte idei, dect ale conductorilor de pn acum, rezultatul votului a fost pentru alegerea lui Stalin si a colaboratorilor si. (Au votat si soldatii din Romnia). Ziarul Dreptatea , al partidului national-trnesc, a publicat dovezi din care rezult c multi dintre colaboratorii de azi ai ministrului propagandei (C-tinescu-Iasi) au colaborat cu regimul Antonescu si cu nemtii. Se citeaz ca dovad si gazetele germane n care au aprut si fotografii ale colaboratorilor de azi ai ministrului propagandei. Acelasi ziar, cu data de marti 19 februarie, arat cum, de 8 ani, adic sub Regele Carol al II-lea, sub regimul legionar si al lui Antonescu, precum si azi, Iuliu Maniu e pus mereu sub supraveghere si spionaj, prin automobile si agenti ce stau n apropiere de locuinta lui, spre a vedea cine intr si cine iese, si care sunt actiunile acestui om. Si ziarul termin astfel acest articol : Dar ca aceast urmrire s dinuiasc si azi, ne explicm ntrun singur fel : ntre regimul de azi si cele trei precedente nu e nici o deosebire, apucturile, procedeele si mentalitatea lor e aceeasi. Oricum ar fi, un lucru e cert : n-a existat n 445

Romnia tuturor timpurilor o rusine mai mare ca un sef de partid s fie urmrit, cum odinioar Ohrana tarist urmrea activitatea elementelor democrate din Rusia. De azi nainte, urmrirea cu agenti a d-lui Maniu porneste pe al 9-lea an . In Belgia au avut loc alegeri generale. Majoritatea o are partidul social-crestin. Ziarele s-au scumpit la 200 lei numrul, de la 60 lei ct au fost pn acum (si de la 2 si apoi 5 lei ct erau acum ctiva ani). S-au mai scumpit enorm taxele la radio si la telefon, precum si produsele regiei (o cutie de chibrituri 60 lei). Vineri, 1 martie La o mare manifestatie cetteneasc ce a avut loc la Cmpulung, Const. I. C. Brtianu, seful partidului liberal, a tinut o cuvntare din care extrag cteva pagini. Dup de face istoricul actului de la 23 August 1944, referindu-se la partidul comunist si la guvernul F.N.D. spune : Ceea ce pot afirma este c guvernul fenedist, n loc s refac si s sporeasc productia, s restabileasc circulatia, s refac ad-tia si s garanteze liberttile cettenesti, a avut un rol cu totul contrar acelui ce i cereau interesele trii. El a introdus un regim de dictatur mai acerb ca cele precedente si a distrus productia 446

n toate ramurile economiei nationale . Dup ce, apoi, arat c prin reforma agrar si, mai ales prin modul cum a fost aplicat, s-a adus agricultura n situatia precar de azi Azi nimeni nu mai este stpn pe propriettile rurale si nimeni nu mai are rvna s fac o cultur rational. Trebuintele populatiei sunt acelasi, dar suprafetele cultivate sunt mult reduse, iar inventarul agricol a disprut. Exproprierile si mproprietririle se fac pe temeiuri politice, cu favoritism si coruptie. Cea mai adnc incompetent conduce Ministerul Agriculturii, care practic o politic de ur contra celor ce au lucrat si realizat progresul agricol al trii . Continund, spune c partidul liberal, care de la 1864 a mproprietrit pe trani dndu-le 15 milioane de pogoane de pmnt, nu poate fi n contra mproprietririi fostilor ostasi din rzboaiele din urm, dar partidul liberal nu poate admite confiscarea propriettii. Fiecare cettean trebuie s fie stpn pe produsul muncii lui si pe proprietatea lui. Noi nu vrem lupt de clas, ci armonizarea intereselor tuturor, proprietari si muncitori . Expune, mai departe, c industria este aproape distrus, prin faptul c activitatea comunist este desfsurat n lupta ce caut s se creeze ntre muncitori si patroni, pe de o parte si pe de alta, prin siluirea prerii lucrtorilor. 447

Trebuie s dm lucrtorilor posibilitatea de a-si arta liber prerile, s-i scoatem, deci, de sub teroarea cuiburilor de comunisti care-i asupresc . Vorbind despre comert, arat c guvernul caut s-i distrug prin persecutii, prin nesigurant, prin asupriri fiscale. Statul nu poate nlocui pe comercianiti etc. A vorbit apoi despre nestabilitatea monedei nationale si de proasta stare a comunicatiilor si transporturilor, artnd c, cile noastre ferate si-au fcut si-si fac datoria ctre tar, dar sunt puse n neputinta de a da rezultatele dorite. Termin vorbind de anarhia moral de azi, referindu-se la Gh. Ttrscu, sprijinitorul de ieri si de azi al sistemelor dictatoriale ( Liberalul cu data 28 febr. 1946). In acelasi ziar se public stirea c seful partidului liberal a fost victima unui atentat pus la cale de agentii comunisti. Asupra automobilului n care mergea (se pare c spre C-lung), s-a repezit din directie opus spre el un automobil si c, dac soferul nu avea prezenta de spirit s bage masina n sant, ar fi fost izbit. De asemenea, n ziarul lor, Dreptatea , trnistii se plng c mare parte din sediile lor au fost devastate de agenti comunisti, iar ntrunirile lor fcute aproape imposibile prin scandalurile si gravele bti aplicate 448

participantilor de aceiasi agenti. De asemenea, acelasi ziar face cunoscut c s-au ncercat dou atentate, unul asupra secretarului general al partidului nat.-trnesc, Penescu, si altul asupra sefului partidului n.t. din Arges. Cei care au fost de curnd la Cluj, aduc de acolo stirea c Maniu si partidul su se bucur de o popularitate imens, portretul su se vede peste tot. Ieri