www.digibuc.

ro
PRIMA SOCIETATE CIVILA
DE CREDIT FUNCIAR RURAL
DIN
(CREDITUL RURAL)

Scrisuri Lei 463.086.652,

de

de pe care
le face dela 1873, data ei, Societatea
baza din 1923 face Bancare,
numerar pe gaj de recoltä, efecte
publice
DE

Lascar L.
Dr. G.
C.

George Negroponle
N.
C. C. Director

P.

www.digibuc.ro
 PUBLICAT

SOCIETATEA AGRONOMILOR
DIN

DOMNILOR

N. ANTON OPRESCU

DE GRAFICE

www.digibuc.ro
 Soarele, din

Bucuros puterea
Tu, ocrotitoare,
te de
ta.
E.

No. 20.857/1920
comercial
Agronomilor,
drepturile.

www.digibuc.ro
 Spicul
Bobul
Dintr'un spic

Traiu snop
voinici, obroc,
claie,

In le Cum
De le
Fete sprinteoare, se
Cu buze rumeoare,
Cu
fi din soare.
fie bol se
buni de
Marl de haine de
la hambare
Vaci nu se
stea la mulsoare. boloboace
Vinul nu
De
Frate
De Astea doresc
Turme de mioare
Vara eu
Toamna Dumnezeu
la date, bun mare
Ca mare putere are.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

STEMA

Familia are a
Maiestatea Sa Regele Ferdinand la
1865. Ianuarie 1895
Sa Regina Maria. la 29
brie 1875.
Tronului este Sa Principele
Carol, la Octombrie 1893, ziva de
Principesa la 20
Aprilie 1896. Au un Principele Mihaiu.
Elisabeta, Regina 1894,
ziva de Februarie 1921
Gheorghe Greciei.
Maria, Regina Iugoslaviei, la Ianuarie 1900,
ziva de Iunie 1922 Maiestatea Sa Regele
Alexandru
Principele la August 1903.
Principesa Ileana 1909.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 PLUGARI
din ceruri
noroadelor,

rldic pentru dragi ai

de pe care vin dela
prind a la sufletulul meu.
Prin acesrea pe care le am mea pe care
t.
chimir la dot
vor ajunge din slova voastre se
desprinde suflet da. nevoia
durerea care dintre
necazu se prinde de nu
pas
Necaz vine omului n'are poate, s'a dot
mal putin, i s'a dat, nu au
bune, murit o n'a
bätut rod
omizi, si alte pe
sufletul omului, deabia o alta vine
muncitorul le pe se poate
leac indreptare.
A dat Dumnezeu neamul nostru nu se
sperie lesne de de le pe
cu nädejdea cu
care a biruit s'a deasupra
nevoilor.
biruit muncä
Au trecut secetele peste
el peste pe le
lui.
Apoi, unde n'a a cerut sfat a
trebuie
nimeni nu se mai multe,
cu este mal
Noi -am de v'am dat tot a fost
am de am trimis prin
doritorl de carte, cum fie
mai bine cu sä vita mai
bine de mai mai spor-
la casa cum multe altele
care www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Am
Cooperative, agricole,
al noastre au fost de
noasträ este astäzi
nu ne-am dela pentru
care
voasträ.
Calendarul de
de urmat.
El aratä poate roada
aminte cele el,
vedea cum se risipesc încetul
licäreascä bucuria
lar
de pe le calea
Nu este mai mare decät
vostru, puterea voastre
taina lui.
De la la
ne-am deprins s'o de
voasträ dreptatea
pentru dorim vedem satele,
dreapta pentru
de
fost de Dumnezeu
toate roditor,
ne alte
Dela dragostea voasträ
de la

dragostea pentru
purcede bucuria
hotarele ale neamului. Romania Mare
de el la
care
sfinte al neamului, am
pe ogoarele bogate ale
arma împotriva
tot astfel lupta,
voastre, nevollor necazurilor,

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 onoare
cer coboare
Cu de 'ncunjoare

pace fie al drum,

drum
fie
urmeze 'n
1

poarte
haina ;
'n
Romane,
Renumele
renume
Din la de
salutul suprem

Din din s'adune,

voinicii
limba legea

o lege
o Rege

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUOARILOR

12...
(Tocomerius)
12... pe la
Basarab 1340
Alexandru, pe la de la 1352 -1353.
1364. Sas, pe la
Bogdan, de pe la 1360 pe
Laicu, 1364 de pe la la 1372.
pe la 1380. de pe la 1372
Radu 138... la 1377.
Dan 1377 pe la 1378.
Mircea 1336 de la 1378 pe la 1393.
1418. Roman de pe la 1393 pe la 1394.
Vlad -1395. Stefan 1394
1399
Alexandru Bun
Dan 1432.
1422 -1427. 1 1432,
Basarab 1431. 1434.
(Aldea), 1431 -1435. Sept. Aug. 1435.
Dracul 1435 cu 27 Aug.
1446. Maiu 1443.
Dan Danciul, 1447. 29
Roman 1447 1448.
1456. 2 1448.
1444
...1449.
1449.
Bogdan Oct. 16 Oct,
Petra Aron, 16 Oct.
1457
Alexandru 16 Oct.
1455.
Mare, April 1457
1462. 1304.
frumos,
1474.
Basarab -Noembrie
1480).
Basarab 1477- 1482.
Mircea 1481.
Vlad -1495.
mare, 1495 - 1508. (Orb 2 1504-
Aprilie
Mihnea cel 1508 1510.
Vlad V
1512.
Basarab Septem-
brie 1521.
Teodosie,
1521.
V, 1524.
dela
nuarie 1529.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

MARE
un tablou din castelul

VITEAZU PETRU
Domn al tuturor al
din vremea lui) o din lui)

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

1525.
1529- August 1530. Petru 1527 Sep-
Vlad Inecatul 1530-Sept. 1532. tembrie 1538.
1532 -1535.
1535 1545. V, Sept. 1537
1540.
Alexandru Cornea, Decembrie
-Februarie 1541.
Petru IV 19 1541
1546
Mircea Mart.
1551.
Maiu
1552,
loan Joldea, Septembrle 1552.
Petru Bun, Alexandru Sept. 1522-
1557. 18 Noembrle 1561.
Ciobanul, 1558-
Septembrie 1559.
Petru Schiopul, Sept. loan Vasilic, Despot, 18 Noembrie
1568. Noemv. 1568.
VII, Aug. 1563
tie 1564 Maiu 1564).
1577. Alexandru Oct.
1568.
1574. Bogdan 5
1572.
loan cel Cumplit (Armeanul),
bruarie 1572 -lunie 1574.
Petru V 1574
Noembrie 1577.
Mihnea 25 1577 loan 23
1583. lui Dec. 1577.
Petru V -21
Nov. 1579.
Petru Cercel, 1585. 21 Noembrie 1579
Mihnea
1591.
April. 1585 - gust 1582
Petru V
1591.
Sept.).
1582 August
Martie 1591.
Radu Mart. 1591. Sept. -lunle 1592.
Stefan Surdul, 1592.
Alexandru cel Alexandru cel 1592.
1593.
Viteazul, Septembrie 1593 -19 Cazacul, August -24 Octom-
August 1601 1592.

1595.
Octombrie 1592 - 3

Nicolae 1599 Stefan 3 Maiu 1595

Septembrte August 1595.
Simion
- August
Oct. 1601; leremia Aug. 10 -
1601 1602. 1606.
Viteazul, - Septembrie
Radu August
brie 1611.
Sept.
1607.
Radu Sept. 1601 1602; Mihail
Aug. 1616.
Sept. 1611 Oct. 1607; Noembrie
Decembrie 1607.
-24 Sept.
19

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

MATEI BASARAB LUPU

Domnul Dome al
din vremea din vremea

ORIOORE OHEOROHE
Domn
o din lui)

www.digibuc.ro
 Constantin De-
cembrie 1607
1612).
- 20 Oct. 1607

20 1611
Noembrie 1615.
Aug. 1616 V. 22 Noembrie

Sept. 1616 - -2 August

Aug.
1616.
4 Februar
1618.
1618 - August 1619
4 Febr.
0.
Radu Mihnea, Aug. 1620
1623.
- August 1620.

1621.
VI Sept. 1620 - Sept.
Coconul, Aug. Noem-
brie 1627. 1623.

1626.
Aug. 1623 - 23
lanuar
1627
1626-
Alexandru
1629.
Coconul, 1629-
toamna 1629. 1630.
Leon, a. 1632. 28 April
brie
Nocmbr. April.
1533.
1632. Miron Barnovschi, April. 1633-

prilie 1654.
Noembrie 1632-19
1638.
2 1632 -
1634.

1653.
Lupu, April. 1634 - 18 April
I 13 .

1654 - Basarab
1658.
April
1653.
Vasile Lupu, 8 - 16 1653.

Gheorghe 16 1653 -13

Mart. 1658.
Mart. Gheorghe 11 13 Mart. 1658
1659. Noembrie 1659.
Ghica
Septembrie
orghe Ghica, Dec.1659- Constantin
embrie
Febr. 1661.
- lui No-
1659; 31 lanuar.

Grigore
1660 - 1664.
Ghica, Sept. fan X
1661;
Dec. 1659
29 Sept.
1

-
Dabija, Sept. 1661 -12 Sept.
1665.
Duca, Sept. 1665
Leon, Dec. 1664 - Mart. 1669.
1666.

brie
1666 Noem- -
Gheorghe Duca, Noembrie 1668
16 August 1672.
Antonie din
Mart. 1669 - Mart. 1672.
Popescu, fan Petriceicu, 16 Aug. 1672
1673; Dec. 1673
lui 1674.
-
brie
Gheorghe
- Martie 1672
Noembrie
e 1673;
Rosetti
Cantacuzino,
Sect. 1675.
Sept. 1675
- Noembrie 1678. 1678.

www.digibuc.ro
CONSTANTIN DABIJA
Domn al
o carte o din vremea lui)
de pe vremea

DIMITRIE ORIOORE OHICA

Domn Domn
o stampa din o din vremea lui)
2
www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUOARILOR

Gheorghe Ill Duca, Noembrie

1684 (25 Dec. 1683 st.
Noembrie
1688.
Petriceicu, 4 1684
t. 1684.
Dimitrie Cantacuzino, Mart. 1684
1685.
Constantin 9 Constantin
1714. 27 Martie 1693.
Dimitrie Cantemir, 29 Martie 1693-
1693.
Constantin Duca, Mart. 1693 -18
cembrie 1695.
Antioh 18 Dec. 1695
Sept. 1700.
Constantin Duca, 14 Sept.
1703.
Mihai 4 Oct. 1703
1705.
13 Febr.
1707.
31 lulie
1709.
Mavrocordat, 7 Nov. 1709
Noembrie 1710.
Dimitrie Cantemir, Noembrie
1711.
Vornicului August
1711.
lui Mavrocordat, 7
Oct. -19 Noembrie 1711.
Cantacuzino, April 1714
cembrie 1715.
-
Nicolae Mavrocordat, Decembre Nicolae Mavrocordat, 6 Oct.
-14 Nov. 1716. lanuar 1716 (25 Dec. 1715 st.
loan Mavrocordat, 2 Dec. 1716 5 1716 -Oct.
Februar 1719.
Nicolae 2 Mart. 1719- Grigore Mate! Oct.
Sept. 1730.
Constantin Mavrocordat,
1730.
Mihai Oct. 1730 -24 Oct.
1731.
Constantin 24 Oct. 1731
-16
Grigore 16 Apr. 1733 Constantin Mavrocordat, 16 April
Noembrie 1735. -26 Nov. 1735.
Constantin Nov. 1735 Matei 27 Noembrie
-Sept. 1741. 1735 -14 Sept. 1739.
Ocupatia 14
brie 1739.
1739 -Sept.
1741.
1744. Septembrie
1741 -29 lunie 1743.
Constantin Mavrocordat, 1744 loan Mavrocordat, 29 1743
April 1748. 1747.
Grigore
April 1748.

www.digibuc.ro
 Ghica, April Constantin Mavrocordat, April 1748-
Aug. 1749.
Constantin 31 Aug. 1749-
1753.
Sept. 1753. 3 1753 pe la 29
Febr. 1756.
Constantin 1753
pe la Febr. 1756.
Constantin Mavrocordat, de pe la 29 de pe la 29
Febr. Sept. 1758. Febr. 1756 -14 Mart. 1757.
Ghica, 14 Mart. Aug.
1758.
7 Sept. loan Teodor
1761. 7 Aug.
Constantin lunie 1761 Grigore
-Mart. 1763. Mart. 1764.
Mart.
Febr. 1764.
Febr. 1764 -Sept. Grigore Alexandru 29 Mart.
1765. Febr. 1767.
Scarlat Ghica, Sept. -13 Decem-
brie 1766.
Alexandru Ghica, 13 Dec. 1766 -28 Grigore 3 Febr. 1767
Oct. 1768. 1769 9 Sept. 1769).
Grigore Alexandru Ghica, 28 Oct. Mavrocordat. 29
1768 -Nov. 1769. 1769).
Emanoil Ruset, Ocupatia ruseascä, 7 1769 -21
Oct. 1771. dela Chiuciuc
nargi.
Ocupatia Nov.
dela
nargi.
Alexandru Sept. Grigore Alexandra
1782. -10 Oct. 1777.
Constantin Moruzi, Oct. 1777
1782.
Nicolae Caragea, Febr. 1782 -August Alexandru Mavrocordat Delibelu,
1783. 8 lunie 1782 1785.
Aug. 1786. Mavrocordat Firaris, 12
1785 -14
Nicolae April 1786 Alexandru Decembrle
1790. 19 April 1788.
Ruset, Maiu-
brie 1788.
austriacä, 15 Nov. 1789- Ocupatia Oct. 1788 Ian.
Aug. 1791: pacea dela pacea dela
Ocupatia
: dela
Mihal numit Mart. Alexandru Moruzi, Mart.
1793. 1793.
Alexandru Moruzi, 1793 1793 1795.
gust 1796.
Alexandru Aug. 1796 Alexandru Callimachi,
cembrie 1797. Martie 1799.
Constantin Dec.
Mart. 1799
Alexandru Moruzi, Mart. 1799 Constantin Ipsilanti, 8 Martie
1801. 1801.
Octombrie 1801 pe la
1802. 4 Oct. 1802.

www.digibuc.ro
Alexandru Sept. 1802.
Constantin Sept. 1802 4 Oct.
August 1806. gust 1805.
August Aug. Oct.
brie 1806. 1806.
Constantin Hangerli, 19 Mart.- 4 Aug
1807.
25 Dec. 1806 -18 4 Aug. 1807
Maiu pacea lunie 1810.
subt
rusesc, 27 Dec 1806 -31
-28 August
-
Ocupatia
28 Maiu 1812.

Prozorovschi, Au-
gust 1807 Mart. 1808.
tratia 1

Sept.
de Sept. 1808
-28 Maiu 1812. (Din Mart. 1809,
rus vicepre-
Divanului).
loan Caragea, 8 Sept. 1812 Scarlat
1818. 1819.
Alexandra 16 Noemb. - Mihai 1819-Mart.
lanuar 1821.
Scarlat Callimachi, Febr. Mart. 1821,
Revolutia lui 28 de
Maiu 1821,
Vogoridi,
toamna a.
22 1822.
28 Mai 1821 Maiu 1821-
1822.
Grigore 21 21 1822-5
1828. 1828.
Ocupatia 12 1834 (Vezi
April 1834 generalul
Divanului,
la 22 Februar
de Divan, Noembrie 1829

Alexandru April 1834 1849.

1842.
Gheorghe Bibescu, 1 1843
1848.
Guvern provizoriu,
1848.
-12 1848.
Guvcrn provizoriu, 12
gust 1848.
9 August
brie 1848.
Constantin
26 Sept.
Barbu Oct. 1853. unie 1849
26 Sept. 1853.
29 Oct. 1853 26 Sept.
1854. Sept. 1854.
Barbu 5 Ghica, 14 Oct.
-25 1856. 26 1856.

www.digibuc.ro
 ENDARUL

TUDOR
Domn

DOMNITORUL
CAROL

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

lui Alexandru 4 Teodor a

1856 1858, Nicolae Vogoridi, 26 1856
1858.
de Manu, de 3 Ca-
Emanoil loan targiu, Vasile Sturza Anastasie
Octombrie 1858- (24 5 Fe- Octombrie
1859. 1859.
Alexandru loan Cuza (24 5 Alexandru (5) 17
Februar 1859.

UNITE
PRINCIPATUL
Alexandru loan Cuza (24 5 Februarle 1859 -11/23 Febr. 1866.
N. N. 11/23
Februar 1866 April 1876.

de Hohenzollern 20 April 1866 Marte 1881.

Carol 14 Martie 1881 Septembrie (10 1914.

Ferdinand I 29 Octombre) 1914.

N. IORGA

Domnitorilor reproduse cartea Prof.

N. Tip.
nerva de chipul lui Mare, lui Tudor
al Alexandru loan Cuza al Regelui Carol.
De la 1583 aunt calendarul gregorian.
avem date calendarul se la
zece de la 1700 la 1800 unsprezece zile; la 1800
zile.

www.digibuc.ro
De din
noaptea zori;
Am o ureche pentru
zece pentru

In s'a dot Ardealul verde,

de
Pe cruce jur nu pierde
o din

In am semeafa
Coroana
Ea pe o
Ca luna 'n de

ce
un cojoc,
de de
Precum o noroc

de pe
mare
Eu cale
strecor ca duh.

De
dreptul din
'ncep, tace
Dar nu las
Eu vecinil
Cu ce al meu:

e 'n Dumnezeu

este al
e
goarna el taie cale.
De cer.
Constantin

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Are 31 de zile. Ziva are 10 ceasuri; noaptea are ceasuri.

nostru
la
Silvestru, Romei.
Mucenic
L. Soborul celor 70
mucenici
(Ajunul Post mare).

Soborul (Praznic).
Domnica
S. mucenic
D. nostru Episcopul

Tatiana.
mucen
Sinai
Prea Teveul
D. Mare.
L. Atanasie Mare
A!exandriei.
M. 19 Prea cuviosul Macarie Kerkirei.
20
Prea cuviosul Mart.
22 Timoteiu Sf. mucenic Anastasie
23 mucenic al
24 cuvioasa Romana (Polixenia).
25 dintru nostru Grigorie
stantinopolei
26 cuviosul sa.
M. 27 de
sostomul). de
J. 28 cuviosul Efrem
V. 29
de de
30 Basile, Teologul
de Sf. mucenic
brului) (Praznic).
de

crescut dela de la minute.

ore, minute;
minute. Lungimea la ore,
14ore, minute
FAZELE La ger. La
La

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 25

Are 31 zile. Ziva are 10 ceasuri are 14 ceasuri.

SOARELE
CATOLIC PROTESTANT
Apune

V. 16.43
Macarie Abel 7.54 16.44
Enoh Dan 7.54 16.45
16.46
M. Sf. Simeon 7.53
M.
Sf. 7.53
V. Severin 16.50
Sf. 7.53
Duminica Dominica 7.52

L. Papa 7.52 16.53

M. Anisia Reinhold 7.51
M. 7.51 16.55
Felix 7.50 16.57
Marcel Papa Marcel 7.50 16.58
S. 16 Sf. Mauru Mauru
Duminica 2-a 7.49 17.
Epif.
L. Lantul 7.48 17.
Canut Ferdinand 7.48 17.
M. 20 Fabian Sebastian Fabian Sebastian 17.
17.
22 Sf 7.45

D. 24 Duminica dupä 7.43 17.13

Epif.
L. 25 Sf. Pavel 7.42 17.14
M. 26 Policarp 7.42 17.15
M. Sf. loan Chrisostom
28 Carlomagnu 40
29 Sf. Francisc de Sales. Samuel 7.40 17.18
Adelgunda 7.39
D. Septuagesima 7.38

Ce face pe

din lanuar aduce hambar.

Ianuarie, este

zic podgorenii:

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

28 de zile. ceasuri.

ORTODOX

mucenic Trifon.
nostru
deslegare
de
Ana
J. Peluziotul.
V.
Vucol Smirnei Sf. mucenic Elian
D. Pärintele Lampsacului Luca
L. Marele Teodor prooroc
M. Mucenicul Nichifor.
M. mucenic (Deslegare de
mucenic
Antiohiei. (Deslegare de
Martinian.
D.
L. (Incepe
M. Mucenicul
M. mucenic Teodor Tiron.
J. 18 Leon,
V. Archip
20 Leon,
al
L. 22 Aflarea din
23 mucenic Policarp Smirnei.
24 doua cap
25
V. 26
27 Procopie Decapolitul.
28

Ziva a crescut dela de la Februarie

Lungimea la 9 ore, minute; 14
ore minute. Lungimea zilei la 15 ore, 23 minute;
13 ore, 37 minute.
FAZELE La 6 al cu La 12
19 La 27

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

Are 28 are are

CATOLIC PROTESTANT
Apune

Sf. 7.37
2 Purificarea Sf. Fe- 17.23
3 Blasiu 7.34 17.25
4 Sf. Gilbert 7.33 17.27
3 Dorothea 7.32
6 17.29
7 Sexagesima Sexagesima 7.30 17.31
L. 8 loan de Matha 7.29 17.33
9 Apolonia Apolonia 7.28 17.35
Sf. 7.26 17.37
Severin 7.25 17.38
7.24 17.39
13 de 7.22 17.40
D. 7.20 17.41
15 Faustin 7.19 17.43
M. 16 t 7.18 17.44
Miercurea 7.16 17.45
Simion 7.15 17.47
19 Sf. Conrad Conrad 7.14 17.48
20 Sf. Eucheriu 7.12 17.49
7.10 17.50
L. 22 7. 9 17.51
M. 23 Sf. Reinhard 7. 8 17.53
M. 24 Quatember Gabriel 7. 6 17.54
25 Walpurga Victor 7. 4 17.56
26 Alexandra 7. 2 17.57
27 Sf. Nestor 17.58
28 Reminisceré 6.59 17.59

Ce zic plugarii: de aduce

Februarie cu
cu
Are Februarie zile are toane mai multe.
Februarie
chiar ziva din a Februar, tot
de se

www.digibuc.ro
 Are de ceasuri

ORTODOX

L. Prea
M. mucenici Teodor
M. mucenici Cleonic
Oherasim
V. mucenic Konon din
42 mucenici din Constantin
Capiton,
M. 40 mucenici din Sevastia.
M. Cor
V. Teofan
Aducerea Nichifor
D. nostru Benedict
M. mucenic Savin Eghipteanul Hristodul de
minuni.
Prea cuviosul Alexie omul
V. mucenici
20
D.
22 mucenic din Anghira.
Cuviosul mucenic 199 ucenici
M. Prea
25 de
nezeu dezlegare de
de Patimilor).
V. 26 Soborul
S. 27

Episcopul Areluselor
cuviosul de
Episcopul

a crescut dela de la 2 ore,

29 minute Lungimea la ore, 5 lungimea 12
55 minute zilei la 15 48 minute
ore, 12 minute.
FAZELE LUNII. La 7 al doilea cu La
La 21 La 29

www.digibuc.ro
 CALENDARUL 29

Are de zile. Ziva

CATOLIC PROTESTANT

L. 6.55
M. 6.53 18.
M. Sf. Cunegunda Cunegunda 6.51 18.
J. 6.49 18.
V. Frideric 6.47
Fridolin 6.46

Dionisie Henrietta 6.42

Sf. 18.14
M. 40 18.15
Sf. 6.38
V. Mare 36
Ernest
D. Laetare
Sf. 6.33
M. Sf. Heribert 6.31 18.20
6.29
J. 27 24
Sf. Iosif 25 25
20 Sf. Hubert 6.23 27
D. 18.28
L. 22 Sf Soter 18.29
23 Victorin Eberhard 6.17 30
M. 24 Sf. 18.31
J. 25 6.13
V. Emanuel Rupert
27 Sf Ludger 18.34
28
29 Sf.
30 Sf. 18.37
Enoh 18.38

Ce zic de pe drum
se de vreme
fometos.
din
din Martie, la Aprilie.

zic Martie
livezi

www.digibuc.ro
Vedere din dela
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
32 CALENDARUL PLUGARILOR

APRILIE
ceasuri.

maica Maria
V. Pärintele nostru de minuni.
pärintele nostru
D.

Episcopul
gare de post).
Irodion, Agaf, Ruf
V. Mucenicul Evpsihie. (Deslegare de post).
mucenici
mucenic Antipa,
L. Parosului.
nostru Martin, Papa
V. Sf. Epsichia cele
Prea Simeon
loan, Decapolitu
L.
M. 20 Teodor Trihina (Pärosul).
22 Teodor
23 marele (Praznic).
24 mucenic Sava
D. 25 Apostol Marcu.
26 mucenic Vasile, Episcopul
27 Apostol Simeon fratele Domnului.
din cuvios Memnon.
V. 30 Zevedei, fratele Apostol

a de Aprilie 4 ore, 5
minute. Lungimea zilei la Aprilie ore, minute; lungimea noptii
ore, 19 minute. zilei la Aprilie 13 ore, lungimea
ore. 39 minute.
FAZELE La 5 ploaie La 12
La frumos. La 28
ploaie

www.digibuc.ro
 APRILIE
Are 30 13

CATOLIC PROTESTANT

Sf. 6.
V. Tend sie 5.59
Sf. Ricard 5.57
D. Duminica 5.55 18.43
L. 53 18.45
M. Sf.
Sf. 5.49
Sf. Maria Maria 5.48 18.48
Sf. Prof. Dimiirie
Sf. Leon Mare 5.45
D. Quasimodo Quasimodo 5.43 18.52
Papa 5.41
Sf. 5.40
M. 5.38
Sf. M. 5.36
V. Anicet 5.34
5.33 19.
D. 18 Misere
Simon 5.30 19.
M. 20 Werner 5.29
Sf. 5.28
22 Lotharin 5.27
23 Sf. George 5.25
24 Adalbert 5.23
D. 25
L. 26 Papa 5.19 19.12
27 Peregrin
Robert Tereza 5.15
J. 29 Sf. Norbert 5.13
V. de

zic Prier
Luna Aprilie

Nu se poate Aprilie
Cu porumbarul mai de vreme, se
apropie plugarul de

zic de din Aprilie

vin

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Are zile. Ziva

Prooroc
D. Aducerea nostru Atanasie
Mare.
Mucenicii Timotel
maica
M.

V. Cruel Sfântul mucenic

Mare.
D. prooroc Aducerea Nicolae.
Sf. Apostol
M. mucenic Mochie. Aducerea de zidirea
tinopolei
M. 12 Párintele nostru Episcopul
Constantinopolului.
13
V. Sf. Isidor din
nostru Mare de
nostru Teodor
L. Andronic
mucenic Teodot
mucenic Patrichie, Episcopul
20 mucenic Talaleu.
Constantin sa Elena.
22 dela Sinodul
(S. M.)
D. 23
24 Treime.
M. 25 aflare cap
M. 26 Carp. de
27 Terapont Episcopul.
28 Nichita
de
29 Cuvioasa Teodosia.
D. 30 (Duminica
Ermean Mart.
(Incepe postal).

a crescut de la 1 5 ore,
minute, zilei la 1 Mai este de 14 ore, 7 minute;
de 9 ore 53 minute. zilei de 14 ore, 41 minute;
de 9 ore, 19 minute.
FAZELE La 5 al doilea frumos. La 12
frumos. La 19 ploaie. La 27

www.digibuc.ro
 de zile. ceasuri;

SOARELE
CATOLIC PROTESTANT
Apune

S. Filip lacob lacob 5.10

D. 2 Cantate 5. 8 19.18
L. 3 Aflarea Aflarea 5. 7
M. 4 Sf. Florian Florian 5. 5 19.20
M. 5 Sf. Monica 4 19.21
J. 6 Sf. loan P. Dietrich 5. 3 19.22
V. 7 Sf Stanislau 5. 19.24
8 Sf. Desideriu 5.- 19.25
D. 9 4.58 19.26
L. 10 Isidor (Rog.) 4.57 19.28
M. Sf. (Rog.) 4.56 19.29
M. 12 Sf. (Rog.) 55 19.30
Domnului 4.54 19.31
V. 14 Pahomie Christian 4 19.32
Sf. Isidor Sofia 4.52 33
D. 16 Exaudi Exaudi 35
L. 17 Pascal Erich 4.50 19.36
M. 18 Sf. Venant Liboriu 4.49 19.37
M. Sf. Celestin Arnold 4 47 19.38
J. 20 Sf. Bernardin 4.46 19.39
V. 21 Sf. Felix 4.45 19.40
22 Sf. E ena 4.44 19.41
D. 23 Dominica 4.43 19.42
L. 24 Lunia Urban 4.42 19.43
M. 25 Esther 4.41
M. 26 Quatember Edmond 4.40 19.45
J. 27 Weda 4.39 19.46
V. 28 Sf. 4.38 19.47
S. 29 Ferdinand Petronilla 4.38 19.48
D. 30 Sf. Treime Treime 4.37 19.49
L. 31 Antonie de Padua 4.36 50

zic din Maiu

bun.

Maiu

zic podgorenii: de din

www.digibuc.ro
 30 de Ziva ceasuri; noaptea ceasuri.

ORTODOX

cet
mare
mucenic Suceava.
sa Paula
V.

mucenic Episcopul
Aducerea Teodor
Patriarhul
mucenic Episcopul Antonina.
Prea
D.
prooroc
stantinopolei.
prooroc Amos.
16 de minant Tihon,
Manuel, Savel
18 mucenic Leontie
20 mucenic Patarelor.
mucenic Tars.
22 Evsevie,
Agripina.
24 prooroc
Domnulul loan. de
V.
26 David din Tesalonic.
27 Samson de
28 Aducerea doftor Chir
29 tot mai
Petru Pavel.
Soborul
de

a de la 1 6 ore, 38
la 1 ore, 14 minute; lungimea 8 ore,
minute. zilei la 15 15 ore, minute; lungimea
ore, 32 minute.
LUNII. La 3 al doilea La 10
ploaie mare La rece.
25

www.digibuc.ro
 CALENDARUL 37

Are 30 de Ziva 15 ; 9

SOARELE

M. Sf. Nicmede 19.50

M. 2 Marcelin 4.36 19.51
3 Verde 4.36 19.52
V. 4 19.52
S 5 Bonifaciu Bonifacio 4.35 19.53
D. 6 a2 d. 4.35 19.54
L. 7 Lucretia 4.34 19.54
M. 8 Sf. Medard Medard 4.34 19.55
M. 9 Sf. Felice Onufriu 4.34 19.56
J. 10 Sf. 4 33 19.56
V. Sf. loan Fac. loan Fac. 4.33 19.57
S. 12 Sf. Basilide 4.33 19.58
D. 13 Duminica 3 d. 2 d. 4.33 19.59
L. 14 Sf. Vasile Mare Antonia 4.33
Sf. 4.32
Sf. Francisc Regis Justina 4.32 20.
J. 17 Sf. Avit 4.32 20.
V. 18 Sf Marina 4.32 20. 2
S. 19 Sf. 4.32 20. 2
D. 20 4 d. Duminica 3 d. Trinitate 4.32 20. 3
21 Ludvig de Gonzague Rafael 4.32 20. 3
M. 22 Sf. Alice 4.32 20. 3
M. 23 Sf. Paulin de Nola Basilic 4.32 20.
J. 24 loan Sf. loan Bo- 4.33 20. 3
tezátorul tezátorul
V. 25 Sf Prosper 4.33 20. 4
S. 26 Sf. loan de Paula 4.33 20. 4
D. 27 5 d. 4 d. Trinitate 4.33 20. 4
L. 28 Sf. Leon Papa Leon 4.34 20. 3
M. 29 Paul 4.33 20. 4
Paul
30 Sf. Martial Sinodul 4.34 20. 3

In
de

Ca fierul de greu nainte de

www.digibuc.ro
38

www.digibuc.ro
 (1898) de Fritz

www.digibuc.ro
40 CALENDARUL

de

ORTODOX

doftori de
Roma.
V.

Anatolie,
D.
L. dela
Mare.
Toma marea
Marele mucenic Procopie.
mucenic
mucenici Nicopolea
D. Marea Eufimia.
L. mucenici Proclu Eraclie
Arbanghel
M. din 70.
J. mucenici muma sa
V. Atinoghen
Marea Marina.
D. Sf. mucenic
L. Cuvioasa Mar na Dia.
M. prooroc Tesviteanul. (Praznic).
prooroc
Maria Magdalena.
V. Mutarea mucenici
(Veacul
24 Hristina.
25 Adormirea mama Sf.
dela
26 mucenic Ermolae Paraschiva
mare mucenic Pantelimon.
28 Sfintii Timoleon
mena.
29 Sf. mucenici Teodata.
V. Siluan.
S. dreptul Evdochim secului de postul

Ziva dela de minute.

de ore, 27 minute; lungimea de ore,
Lungimea la de ore, 10 minute;
de ore, minute.
FAZELE La frumos. La
timp secelos. La 25
ploaie tunete. La doilea
www.digibuc.ro
 CALENDARUL

de ceasuri;

SOARELE
CATOLIC PROTESTANT
Apune

Teobald 4.35 20. 3

Sf. 4.36 20. 2
Ulrich Ulrich 4 36 20. 2
D. 6 Duminica 4.37 20.
Sf. Numerian 4.37 20.
6 Sf. Profet 4.38
M. 7 4 38
8 4.39
9 Luiza 4.40 19.59
Felicia 4.41 19.59
6 d. Trinitate 4.42 19.58
L. 12 Papa 4.43 19.58
Margareta Margareta 4.44 19.57
14 4.45 19.57
15 Henric Henric 4.46 19.56
16 4.46 19.55
17 Alexe Carolina 19.55
D. 18 d. Duminica 7 d. Trinitate 4.48 19.54
19 de Ruth 4.49 19.54
M. 20 Profet 4.50 19.53
M. 21 Sf. Praxedes Praxedes 4.51 19.52
22 Sf. Maria Maria Magdalena 4.52 19.51
23 Sf. Albertin 4.53 19.50
24 Sf. Cristina Christina 19.49
25 8 d. Trinitate 19.48
L. 26 Ana Ana 4.56 19.47
M. 27 Berthold 4.57 19.46
28 4 58 19.45
29 Marta 4.59 19.45
V. 30 Sf. Abdon Beatrice 19.44
Ignat de Loyola 1 19.43

In
La (22
Este nuca
cerul

www.digibuc.ro
42

AUGUST

ORTODOX

D. Scoaterea cinstitel
mama
Cruce (Incepe post).
Aducerea Arhidiacon
M. nostru Faust.
M. din Efes.
J. mucentc Eusignie
Evdochia.
V. la nostru
(Praznic deslegare de
Prea cuviosul
D. mucenic
apostol
mucenic Archidiaconul.
M. Arhidiacon Patriarh Nifon.
V. Mutarea Maxim
Proorocul Micheea.
D. 15 prea curate' Fecioarel Maria. (Praznic).
Aducerea din Edesa Constantinopole chipului celui de
Domnului sfântul Diomid.
mucenic Miron.
mucenici Floru
mucenic Andrei 2593 mucenici,
lui.
V. 20 Sfântul prooroc Samoil.
apostol Tadeu
D. 22 mucenic Agatonic.
L. 23 mucenic Lupu.
24 mucenic Evtihie, ucenicul Pavel
M. 25 Mutarea Sf. apostol apostol
J. 26 mucenici Adrian Nathalia.
V. 27 nostru Pimen.
28 nostru Moise Arapul (Etiopianul).
D. 29 cap
(Praznic post mare).
30 Alexandru,
Pavel.
M. Constantinopole Curate! Maria.

a de la August 52
Lungimea August de 14 ore, minute;
9 ore, minute. Lungimea 15 August 14 ore 3 minute;
de 9 ore, 57 minute.
FAZELE La 8 rece. La 16
eu limp frumos. La 23 frumos. La al doilea
www.digibuc.ro
 CALENDARUL

AUGUST
Are 31 Ziva ceasuri; ceasuri.

SOARELE
CATOLIC PROTESTANT
Apune

D. d. 5. 19.42
L. Sf.
Lantu. St. Petre 5. 4 19.40
Dominic Dominic 5. 5 39
Cassian 5. 6 19.37
la Schimbarea la 5. 8 19.36
Donatu 5. 9 19.34
Duminica 10 d. 5.11 19.32
Sf. Roman 5.12 30
Sf. Laurentiu 5.13 19.28
5.14 19.27
Clara Clara 5.16 19.25
Sf. Hildebrand 5.17 19.23
Sf. Eusebiu Eusebiu 5.18 19.22
Adormirea Dom 5.19 19.21

L. Isaac 5.20 19.20

M. 17 Bertram. Bertram 5.21 19.19
Elena Emilia 5.22 19.18
Sebald 5.23 19.16
20 Sf. Bernard Bernard 5.24 19.15
Sf Anastasia 5.25
22 13 d. Duminica 12 d. Trinit. 5.26
23 Sidoniu Zacheu 5.27 19.10
24 Sf. Bartolomeu Bartolomeu 5.28 19. 8
25 Sf. Regele 5.29 19. 6
Zefirin 5.31 19. 4
27 Sf. Cesar Gebhard 5.32 19. 2
28 Sf. Augustin Augustin 5.33
29 Duminica 13 d. Trinit 5.34 18.58
loan
Sf. Roza Beniamin 5.35 56
Raimund 5.36 18.56

Ce zic plugarii: Ce nu poate coace August

Septembrie, nu poate frige.
Cine August, doarme pe socoteala sa.
Soarele de August, peste tot.

Ce zic : August,

www.digibuc.ro
 SEPTEMBRIE
Are 30 zile. are 12 noaptea are 12 ceasuri

ORTODOX

M. Pomenirea nostru Simion

Soborul de
mucenic
de Ammun diaconul,
mucenici
mopeu, pomenirea dreptului
pomenirea deslegare de vin
untdelemn).
mucenic
V. mucenic Antim
Moise.
D. prooroc loan
L. Pomenirea minunii ce s'a Kolasa de Mihail.
M. Sfântul mucenic Sozont.
M. Prea (Praznic
de
dela Sinodul icumenic.
V. Minodora, Nimfodora.
cuvioasa cuviosul Evfrosin.
D. 12 Sfântul mucenic Autonom.
L. Pomenirea
335) mucenic Cornilie
de
(Praznic post
deslegare numai vin untdelem).
Nichita Pärintele
Eufimia.
V. Sofia Elpida,
Eumenie
Marele Trofim 278).
L. 20 mucenic Plachida.
M. apostol Codrat prooroc
M. 22 mucenic Foca.
23 loan
V. 24
25 Prea cuvioasa
D. 26 din Teologul.
L. 27
M. 28 Hariton
sihastrul.
mucenic Grigorie

a dela de la Septembrie cu
ore, 16 minute. Lungimea la Septembrle de 13 ore, 14
de 10 ore. 46 minute. Lungimea la 15 Septembrie de
12 ore, 31 minute; de ore, 29 minute.
FAZELE La 7 La 15
frumos. La 21 schimbäcios. La 28 al
www.digibuc.ro
 Are 30 Ziva are 12 ceasuri; noaptea are 12 ceasuri.

CATOLIC PROTESTANT

5.38
Regele
Sf. Mansuet Lea 5.40 18.48
Sf. Rosalia Moise 5.41 18.47
D. Rusalii 5.42 18.45
Magnu 5.43 18.43
Regina Regina 18.41
M. Dom
5.46 18.40
J. Bruno 5.47
V. de 5.48 18.37
5.49
D. 5.51
Maternu 5.53
M. 5.55
M. 5.56 18.27
5.58
Hildegard 59 18.23
Sf. Fereol Nicomede
19 6.
L. 20 austa 6.
M. Sf. Apostol Ev. 6. 18.16
M. 22 Mauriciu 6.
23 Tecla
24 Gerard 6. 18.10
Firmin 6.
26 Duminica 18
L. 27 Damian
M. 28 6.10
6.11
leronim 6.12

Ce plugarii: este Maiu al toamnei.

Septembrie rupe puntea,
din Septembrie este buns

sudoare
te doare
Dar veselie are.

www.digibuc.ro
 pe canalul

www.digibuc.ro
CALENDARUL

Herculane)

www.digibuc.ro
 CTOMBRIE
Are 31 Ziva are are 13 ceasuri.

(Procovul)
Chiprian
mucenic
M. apostol Toma.
mucenici Serghie
apostol al lui Alfeu.
mucenic sa
apostol Filip.
mucenici
13 mucenici Papil.
15 mucenic Luchian.
mucenic Domnnlui.
prooroc cuviosul mucenic Andrei
18 evanghelist Luca.
M.
20 Artemie.
Mare.
V. 22 apostolii Averchie.
23 fratele Domnului. Episcop
de vin de
24 mucenic Areta.
25 Marchian Martina.
26 mare mucenic marelui
27 mucenic Nestor cuviosul
28 mucenici Terentie Neonila.
Anastasia romana.
30 mucenici Zinovia.
apostol Stahle.

Ziva a de la Octombrie 3 ore,

minute. Lungimea la 1 Octombrie de ore, minute; lungimea
de 12 ore, 17 minute. Lungimea 15 de ore,
2 ; lungimea de 12 ore, 58 minute.
FAZELE La 7 La 14
cu La 21 frig. La
al rece.
www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 49

Are 31 zile. Ziva arc ceasuri; noaptea are 13

CATOLIC PROTESTANT
Apune

V. Remigin 17.58
17.56
17.54
L. d'Asises 6.18
Placid 6.19 17.50
M. Sf. Bruno 6.20 17.49
Sergiu Spes 17.47
6.22
Sf. 6.23 17.43
20 Duminica 6.24 17.42
L. Gomez 6.25 17.40
Vogen 6.26 17.38
Eduard 6.27
6.28 17.34
V. Sf. Tereza 6.29 17.32
Gall 6.31
D. 6.33 17.28
Luca 6.34 17.26
M. 6.35 17.24
M. Caprasin 6.37 17.22
Ursula 17.21
V. 22 6.40 17.20
Sf. Severin 6.42 17.18
24 6.43 17.17
25 Crispin 6.44 17.16
26 6.45 17.14
M. 27 6.46 17.12
28 Simon Simon 6.47 17.10
V. 29 6.49
30 Lucaniu 6.50 17.
6.51

Ce de nu
daca vrei
Gheorghe

Pururea aduce
Cine nu nu

Ce zic podgorenii: Tuna

www.digibuc.ro
 Are 30 zile. Ziva are 10 noaptea are 14 ceasuri.

ORTODOX

Sfintii doftori de argint Damian

Sfântul mucenic Achindin.
mucenic Achepsima.
nostru Mare Nicandru.
mucenici Galaction
nostru
33 dela Melitina
Voevozi cetelor
tuturor
(Praznic).
mucenici
mucenic
mare mucenic Mina sfintii mucenici Victor,
Teodor
loan cuviosul
Cet loan
tot apostol (Deslegare
de postul
mucenici Samona Avid. postul
apostol Mateiu. (Deslegare de
de unidelemn).
nostru Grigorie Neochesariei, de
Platon Roman.
Sfântul mucenic Varlaam prooroc Avdie.
20 pärintele nostru Grigorie Decapolitul (Corpul
nostru
Constantinopolei.
D. Prea de
Prea Maria. (Praznic de
L. 22 apostol
M. 23
24 Petru.
25 Ecaterina mucenic
curie.
V. 26
mucenic Persul.
D. 28
29 Paramon Filomen.
30 apostol Andrei chemat apostolat.
de

dela de Noemvrie ore,

Lungimea Noemvrie de 10 ore, minute;
ore, minute. Lungimea Noembrie de ore,
de ore, 24 minute.
FAZELE frig. La
frumos.
www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

Are 30 Ziva are ceasuri; are

PROTESTANT

Sfintii Toti 4
M. 2 Ziva Gabin 55 3
M. 3 Hubert Sideriu 6.56 17.
J. 4 Sf. Carol Boromeu ta
V. 5 Sf. 6
S. 6 Leonard Leonard 7. 16.57
D. 7 d. Rusalii Trinitate 7. 1 16.56
L. 8 Erdman 7. 3 16.55
9 Sf. Teodor 7. 4
Martin Episc. Marlin 7. 5 16.53
J. Marlin Papa 7. 6 16.52
V. 12 Sf. Eugeniu 7. 7 16.51
S. 13 Leon 7. 8 16.50
D. 14 Duminica 25 d. Duminica 24 Trinitate 16.49
L. 15 Sf. Eugenia Leopold 7.12 16.48
M. 16 Edmond 7.13 16.47
M. 17 Clement 16.46
J. 18 Sf. Auda 7.15 16.45
V. 19 Elisabeta Elisabeta 16.44
Sf. Felix de Valois Amos 7.18 16.43
D. 25 d. Trinitate 7.19 16.42
L. 22 Cecilia Cecilia 7.21 16.41
M. 23 Sf. Clement Papa 7 23 16.40
M. 24 Sf. Flora Loth 24 16.39
25 Ecaterina Ecaterina 7.25 16.38
V. 26 Papa Conrad 7 26 16.38
S. 27 Maxim Seth 27 16.37
D. 28 Duminica Advent 28 16.37
L. 29 Sf. Saturnin Noath 7.30 16.36
M. Ap. Andrei Andrei 7.31 16.36

Ce plugaril: Vara
Cine vara doarme,
moare de
Dupa 20 Noembrie numai
In Noembrie bruma
Au ca

www.digibuc.ro
52 CALENDARUL

Are 31 de zile. are 9 ceasuri; are ceasuri.

prooroc Avacum.
prooroc Sofonie.
marea
dela Mira
de
Pärintele nostru Filotea la
Curtea de
M.

mucenici Ermogen
D. de
M. Tirs, Lifchie,
limon.
M. Sfântul Episcopul.
prooroc
V. prooroc
Mucenici Zoe.
L. 20

M. 22 de
23 Sfintii zece mucenici din
V. 24
25 nostru (deslegare
26 Prea de
27 mucenic Arhidiaconul
M. 28 mucenici 20.000
M. 29 14.000 de de (deslegare
30 din
V. romana.

Ziva a de la Decembrie ore

26 minute.
Lungimea zilei 9 ore minute. 14
ore 56 minute. Lungimea zilei la 8 ore 49 minute.
mea noptii ore
FAZELE
19
minute.
- La 5
cu
noua ploaie; la
27
12
al doilea
ger. www.digibuc.ro
 Are 31 de are 9 ; are 15

PROTESTANT

7.32 16.36
2 Silvia Silvia 7.33 16.35
V. 3 Sf. Francis Xavier Cassian 7.34 16.35
S. 4 Sf. Barbara 7.35
D. 5 Advent Advent 7.36
L. 6 Sf. Nicolae 16.35
M. 7 Sf. Ambrosie
M. 8 Fec. Cornelia 7.40
9 Sf. Leocadia loachim 7.40 16.34
V. 10 Valeria 7.41 16.35
Sf. Waldemar 7.42 16.35
D. Advent
L. 7.44 16.35
M. 14 Sf. Spiridon 16.35
M. 15 Quatember Israel 7.46 16.35
J. Sf. Anania 7.47 16.35
V. 17 Sf. Lazar Florentin 7.48 16.35
S. 18 Sf. 16.36
D. 19 Advent 16.36
L. 20 Sf. Liberiu Ammon 7.50
M. 21 Sf. 7.50 16.37
M. 22 Sf. Honoralu Isaac 7.51 16.37
J 23 Sf. 7.51 16.38
V. 24 Sf. Adam Eva
25 Nasterea Domnului 16.38
D. 26 16.39
L. 27 Sf. loan Evanghelistul loan Evanghelistul 16.39
M. 28 Copiii 16.40
M. 29 Sf. Trofin 7.54 16.41
J. Sf. David 7.54 16.42
V. Sf. 16.42

Domnul
fie tine
te
'n anul ce vine.

www.digibuc.ro
 COLIND
de a
pornit A
o tot vin
de

pe dea
pace Seama
mereu
'mpace.

de pe
prunc,
care pus mili, pe cruce,
vechi

rge -aceea din senin,

de mai bine; pururi pace,
pe chipul supt, Cad de
vine. 'mpace

E. C.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 POSTURILE ORTODOXE DE
ANUL
Vinerile de an, de cele
Ajunul
48 zile, de
bruarie Aprilie inclusiv.
de Luni 28 inclusiv.
Postul
de August August
inclusiv.
Capului Prooroc,
de

8. Domnului
zile, Noembrie

DESLEGAREA ANUL
Miercurile
Bobotezii, pentru toate ale
2. Miercurea Vinerea din cea
pentru toate
Miercurea Vinerea cea
lapte,
4. Buna Floriile din Postul
Vinerea din (a
pentru toate ale
6. Miercurea Vinerea pentru toate
la (din postul
pentru
POSTURILE BISERICII
Postul 46 zile, de Miercuri
bruarie Aprilie
post mare
Miercurea Februarie
Miercuri 24, Vineri

Triod, postul Duminica

www.digibuc.ro
 CALENDARUL.

Vineria Vineri
Miercuri Vineri 28
Miercuri

Duminica Noembrie;
Vineri
Decembrie.

ZILE DESLEGATE DE POST

Toate Duminicile post, de

se poate carne, de
Vineri.

Cu suspendarea
FIXE
24 Unirea române
Mari
Mai Proclamarea

Mai zilei Eroilor Patrie.

ZILE, MARI ALE

14 Martie Proclamarea Regatului României
Aprilie Unirea Basarabiei
Adunarea tuturor Liber-
Proclamarea Române
24 Luarea
August Ocuparea
August
August Victoria asupra Germanilor la
25 August doua dela Oituz 1917.
27 August Intrarea marele räsboiu
pentru eliberarea
August
25 Octombrie mare dela Oituz
28 Noembrie Luarea
Unirea
Transilvaniei

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

SARBATORI ALE FAMILIEI REGALE

S. R. Principesei
Ianuarie Regelui
Reginei Maria
Martie R. Principelui Car
Principesa Elena
Aprilie Nasterea A. R.
Elena,
21 Mai A.A. L.L.
Elena
22 Ziva Sale Reginei Mari
August A. R. Principelui
August Nasterea Sale Ferdinand
Proclamarea Sale
Rege
Octombrie M. Regina
furor Alba
Octombrie A. Principele
1893.
29 Octombrie Sale Maria,
Noembrie Ziva numelui R. Mihai.
Noembrie Principelui
Decembrie A. R.

Martie Moartea Elisabeta,

Octombrie Moartea Regelui Carol 1914.
Noembrie Moartea Principelui Mircea, 1916.

LEGALE PRIN LEGEA

DECRETE
Duminicile de peste
2. Ianuarie).
(6
Unirea Ianuarie).

6. Sf. Gheorghe (23

Mai).
8. Mai).
Mai).
Maria-mare
Dumitru (26
Decembrie),

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

REGALE
CE SE DE
Ianuarie Vasile
Botezul

Unirea
Februarie
Martie Buna
Aprilie
Gheorghe.
Aniversarea
Eroilor Neamului
Constantin Elena.
Treime).
Petru

Maria mare.
Septembrie Maria mica.

Noembrie Arhangheli Mihail Gavril.

Decembrie

ACESTE INVESTESC CARACTER

la

Ianuarie (Botezul Se
serviciu paradä
Aprilie (Vineria mare, Epitaf
Mitropolia din
Aprilie, spre
paradä
Mai. Aniversarea Se serbeazä

Patria. Se face
serviciu divin procesiuni la Eroilor.

www.digibuc.ro
 la

numelui M. Maria.
August Ziva Regelui
Principelui
Carol.
M. S. Maria.
24 Ianuarie se face

etc.,
programe de militare.

ale
zile de zile
In ajunul nou serviciul este suspendat.

Curtea de de Apel
Vacanta de dela Septembrie.
Toate
dela Decembrie (ajunul
Ianuarie.
Vacanta dela mare
Vineri

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

CALENDARUL ISRAELIT
-5687
(1926)
5686 1926
Teveth

Adar, inceputul Luni Februarie

14 Purim
Purim Martie
Nissan, începutul
14 Ajunul Luni
Pesach
Pesach Miercuri
Pesach, Hol Hamoed, ziva
Apr.
Pesach ziva VII * Luni Aprilie
22 Pesach, ziva VIII *
Yjar, lunii Joi
Lag Mai
Sivan, începutul lunii

Savnot ziva * Miercuri

ziva * Jo'
Tamuz,
29
Av Iunii
9 Be Av (arderea
Matti 20
inceputul Miercuri Aug.
29 Ajunul Anului nou Miercuri 8 Sept.

5687

Sept.
ziva
Postul Ghedalia
Ajunul Miercuri
Sucoth

www.digibuc.ro
 28 Sept.
Miercuri 29 Sept.
Joi 30

Vineri
Kislev, inceputul Noemb.
25
zile. Miercuri
Teveth Luni
Asora Be Teveth Mier
4
se

MARI CE SE RIGUROS
Adar (27 ; Tamuz (29 ;
Av ;

Anul 5686, al -lea 3oo lunar al din

-lea ciclu solar, este un an de 355 zile, din cari
Incepe Septembrle 1925 se Miercuri
Septembrie 1926.
Anul 5687, al -lea din al ciclu lunar al -lea din
204 -lea r, este un an embolismic (intercalat), de 383
din cari Incepe Joi 9 Septembrie 1926.
anii dela facerea (dupä Moise), care
la de Christos. Actualul calendar
Hillel al din Tiberiada din
este bazat pe anul de 353, 354 sau 355
la cari se o de 29 zile anii
cu un total de 384, 385 sau 386 zile. Ciclul al
cuprinde ani 6939 zile, dupä care timp inceputul
lunar revine la epoca a anului solar.

Model de

www.digibuc.ro
64

CALENDARUL
1344
(1926)
1344 1926
Vineri

Regeb, Vineri
Profetului

Hussein
Noaptea Duminicä
Mecca este declarat
(Kaaba)
Vineri
Ramazan
Coranului
Primirea din
lui Miercuri
Noaptea
Postului
Bairamul mare (Curban
Mairam) Miercuri Apr.
mare,
Bairamul mare, Vineri
lui Miercuri
Victoria dela Ohud Mai
Miercuri
Joi

lui

Bairam Luni
Ali

1345
Muharem Riah) Luni
Moartea lui Hussein
Miercuri

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Safar August
Miercuri
lunii
Medina este
(Kaaba)

Protetului Luni
Ahir,
el-Aver,
Ziva
Gemadi Arhanghe-
Gavril
9 lui Abube- Miercuri 15
kir
20

Anul al sau (Hedjira) al

lunar este un an de 355 Miercuri 22
1926.
Anul al -lea al Ciclului, este un an de zile,

Vineri 622 Christos, data

lui Mahomed Mecca la Medina.

Model in lemn

general al
este
pentru concursul ce

www.digibuc.ro
TIMPUL DE DEPARTAREA MARIMEA
PLANETELOR
Soarele este de 1.253.000 de mare
de 333.470 de mai greu.

timp se de soare De cite De

NUMELE ori e mai e
de mare

zile cea cea

mare

Mercur . 46 58 0,053 0,056

Venus . 107 108 0,93
Martie. . 206 227
Jupiter. 314,8 775 318
Saturn. . 29 166,5 1344 686
Uranus. 84 6,0 2731 2864 2996 62 15
Neptun. . 164 4446 4487 83 17

Diametrul este de 12.756

de soare milioane
mai km.
mare

IN APA USCAT

Europa 10.364.047
Asia 43 802 806
Africa 985
America 38 665 323
8 951.782
Tinutul polar
151.402.943 km2.
p a
Oceanul cel mare 174.450.000 km'.
Atlantic 89 580 000
74.646.000 >

Glacial 12 722.000
sudic 070 000

*
Luna se in 27 de 8
ore ; este la o de 384.000 ; e d
greutatea pämântului.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

A. S. R. PRINCIPELE NICOLAE

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 de recoltelor
Apa care se
de plantelor.
care au nevoie
le diferite
prelucrate diferite de de
Apa
plantei,
umezire puterea de rodire.
La plantele au de
cantitate
ale de asemenea
uneori

Cantitatea de de kg de
se consum specific de
de de Max Popovici
plantele cultivate
pentru producerea kg
de 350 kg.

353
Orzul

273

ha
cultivate, putem de apä de care
nevoie
pentru de kg boabe
kg la ha, boabele paiele

kg pentru care
de de kg 1695
Din care se se
plantelor. Prin
cantitate de 4.239.375
4239 tone la hectar.
cantitate ar corespunde de
de 424
Institutul meteorologic central pe baza

www.digibuc.ro
cantitatea de unor culturi timpul
lupta hranei nu acela care
dibuite, care se de
descoperirile cari pune

Celor doresc fie la

tiunea nesesare le consulte
rile M. profesor la Academia

cari
Congresului
literare,
la studiul
agricultura Supliment
articole
publicate
de Gheorghe Secrieru
apei pentru de ale

O.

CAT TRAESC ANIMALELE DE USCAT

Domestice

Ursul
Cerbul
Taurul
Lupul
Vulpea
Bisonul
de
Capra
Epurele de

www.digibuc.ro
CALENDARUL

R. PRINCIPESA

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 CAT TRAESC UNELE ANIMALE ACVATICE :

Crocodilul la . . .
Broasca . .
Tiparul 40

CAT TRAESC :

nu le
Lebäda ;
carnea pierde
Pelicanul .

Lebäda din de
Papagalul nu mai
Privighetoarea .

CAT UNII
Dracama *
Baobab
Tisa 2000 -3000
Bradul
Teiul
Molift
Stejarul 800
400

200

CE GREUTATE AU ANIMALELE
Elefantul kg.
Boul

Vaca 450-
Balul 450-
Porcul
Oaia
Capra

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Regat
Basarabia 44 423
Bucovina
Banatul,

Total 294.224

are ale sunt

Arad, B hor,
Cahul, Caliacra,
Cetatea Ciuc, Cluj,
Dorohoi, Gorj, Hotin, Hunedioara,
Mures,
Muscel, Odorheiu, Orheiu, Prahova,
Särat, Roman, Satu
Some Soroca, Suceava, Târnava mare, Târnava
Tecuci, Teleorman, Trei Scaune, Tulcea
Turda,

Vechiul 200 000 locuitori

Basarabia
Banatul,

Bucovina 000.000
Total locuitori

Desimea populafiei
Regat pe
Basarabia 66
Banat,
54
Bucovina 78
reprezintä 83 adicä
reprezintä 3.000 locuitori.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Vechiul rur. 72 urbane

.
Ba-
nat, Ma-
4082
Bucovina 323
al . 8833 urbane

au
au locuitori.
Oradea Arad, au aprox. 000
au aprox.
Turnu
mail, Tighina, Mare,
aprox. 50.000 locui
Tulcea, Lugoj au aprox.
aprox locuitori
» 20.000 locuitori.
au
din vecine
Bulgaria Mai sunt :

» 200.000 In B thin a (Asia 9 sate

Istria Moravia
Silesia
550.000

NOASTRE

regat ha.
pe le

fag
(brad, pin
plop salcie
alte
ce proprietarul,
ha.
ha.
ha.

www.digibuc.ro
Basarabia 003 ha. fag, stejar nuc,
din care Statului ha.
particularilor . .

Bucovina ha. care aproape jumätate

bisericesc. . .

. 72 000
Statului 39
particularilor
stejar fag
brad
teiu, plop
Banatui 858.000
fag carpen
stejar
brad
posedä ha., 38
a Ardealului :

fag
brad
stejar
000 :

stejar .
fag
brad
posedä
fag, carpen
stejar
brad
total are ha.
ale Statului
particulari
In ce sa in România este a
din
Valoarea ar cam de miliarde

www.digibuc.ro
 cari se din
ce rar

CIURARI
lingurari, rudari,
de plecau sate
marfa joace ursul. au disparut
nu sunt le face
sitele de

www.digibuc.ro
 : PAVILION

Pe unde sunt rurale

se fac mull din Tot se
de la noi mobilele din o mare parte

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

harnic fiecare
IANUARIE

trecut cum pentru

muncit, socotelile anului acesta.
care va avea nevoie.
Drege uneltele, carele. Face ce poate ai
nu poate face,
va avea cursul
are de ceva
nisip.
magazie, porumbul.
trebuitoare Face
proba de cum Calendar.
Face cum
mai Pentru vitele mai
le amestecat paie, mistue
grajd. Le
de gata sa fete de cele ce
le le pune drumuri
vremea tele din grajd
grajdul. vremea le scoate

Deprinde caii tineri ham la jug.

gunoiu locurile livezile
slabe, scoate buturugile
pe la zile.
pentru ce vor
le vreme
legumele poamele din din argea;
cele stricate pe cele straturi
Aduce via.
Umple vasele din le de
nu Trage mai departe,
cum se
vreme din de
de de de prisos, uscate,
de insecte. Pe vreme de
pricinuite pomilor prin retezarea prin
le unge de
par dela vitelor
de
nisip, unde

www.digibuc.ro
 arborilor tineri,
pomilor
de
de legume. Face gropi pentru
cuirea uscati,
vaturi. cutiile pentru Face paturi
pentru castraveti, ridichi, etc.
Seara vremea face de
nuiele, scaune, mese alte
de rogojini, a., de
unelte pentru
de agriculturä, din lista pe care
Calendar.

apropie muncile de de
vitelor de tras din nutretul mai bun, pe care
anume pastrat.
paie tocate,
de nu din de

de scurgere
cari vin din topirea pietrile din livezi.
de ogrinji de sub ieslea vitelor pe
unde
Face mereu pentru de
vremea.
Incepe a.
arat de toamnä.
gunolul pe topirea
de pe
unde slab de distruse de
din din Februarie.
tot de se
Taie de altoit, din
partea de le nisipul din
colt
omizile frunze tot le arde,
nu de paguba
coroana de
de de
Face ardeiu,

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

Taie prea crescute

ce s'a pomilor acolo

de vinul ce are La umple

secate, mai mucezeala de la

via.
Face de locul
de Carä peste locul de
rogojinile de acoperit pentru
apa de

noua de la semänatul
de semänatul
luternei, trifoiului.
din lunile trecute.
lucerna, din
bine.
Printre secara de au rar,
de grapa,
secere va avea, livezi de
mânzilor de au de
vitele, deosebi pe cele de nutreturi
din Martie de
de
Scoate din legumele ce anume de
le locul apropierea
de mirosul acestora
mai depun pe
marginile gunoiu
crengile din
de la de

straturi legume
acum ridichi, spanac,

Pune
curtea toate ungherele.
scurge apa de
vitele
de de nu friguros
pe numai zilele frumoase.

www.digibuc.ro
 ce gospodar mai
din

de de pentru casei sale spre

face broderii
tituri de una ajuns de motivele
corative onarea
mai mare cinste pentru
se de ceva
nu se mai la

www.digibuc.ro
 APRILIE
de
nu se pot straturile le de buruieni.
pentru pune
de de
soarelui, fasole,
pe vreme de secetä de
ce

altoii Martie. Cerceteazä

de
rilor din altoil de cep
tutor.
vitele sare
spre le feri de boale. de vitele
le totdauna ceva uscat mestecat
urzici alte buruieni. Le nu se de verde.
Unge pomilor de nestins.
pot descoperite
vreme chiar noaptea, de

ceara, le unge
de crengile de
lucru pentru
anuale, puternice
vreme de de legume

Intoarce hambare
Ca alunge,
de oaie, resturi de la
mieii de
mai pe

pune la clocit viermi mätase.

fie nu numai harnic

nu cursul de
pe de face
acum lunii Maiu. aceasta societate
de

de
cari

la No.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

curte. Are
Are stupi, cari acum
de nu le
Tunderea se face zilelor
scape de
Lucerna ce vite, le paie
de de
seara de
legume. soarelui.
de morcovi de toamnä, cicoare
pe razor, la lunii vinete,
praz,
tarlalele de cartofi
celelalte legume, ce se dupä
de
locul
pune
meiu, porumb.
sfecla. lucerna
n'o prea de nu se usuce
de de
pentru altoire, de prisos
cei din trandafiri
ce trecut
Taie de prisos ai din
foi la cei ce pe cei ce prelungesc
principale. de
pomii
semänäturile
mai des
le ramele
de omizi, pe vreme
praf de pucioasä pe
ce are
Face verde al Face plevila,
rod celor rod.
doilea stropit tratament
pentru
Trage doua vinul destupate
rile cari mai fierb.
Face doua pentru tutun.
rar dar le din
seara. Face
face
la oarä via.
liliecii,
omizi,
altele, prieteni
www.digibuc.ro
 holdele cele
luni, din le asigure, acum.
pentru recoltelor. de
le le vranele de
de aerisind-o numai seara
Trage depe Are de poate
dela albinelor gaz,
se la furnicile
Secerä pe
Alege partea mai lanurilor pentru
deosebit. Secerä orzul, secara
bobul Smulge
sunt dese, desface
Incepe treeratul cari
Le des.
Strange lucerna,
doua
unde au locuri goale sfecle, fasole
ridichi, castraveti pentru
ara vetrele de
trifoiu.
altoirea ochiu
mugur crescând. Tunde ce
trandafirii.
Tunde prea pe
vreme cepele de zambile le

Face verde la etc., le

de prisos. Pune de merele de
din crescuti
noase de tutor lästarii din altoiu,
ciupind putin mai mari. mugur
crescând, etc.
castraveti, morcovi
fasole. pe razor praz,
ardeiu, de Bruxelles.
Face cârnitul doua
oarä doua oarä via contra
pierite bolnave ale distruge
räsadul rämas politul
Alege semincerii distruge foile
bolnave. Incepe
distruge pe unde se

www.digibuc.ro
 sunt fân bun,
locul
de pentru anul
de salde, le bine
contra cerealele
precum
de de grumazi pricinuite
mare. Le albus, care se de
mari le se pe
rachiu
cuptor soare

card cerealele. La
pune carului la
se cele mai grele boabe cele
le drum.
gunoire
se Se
culturilor de vreme le
puterea de
rod le pune proptele. Le
taie lacomi jos
incepe altoirea in mugur dormind.
de reface fructele vier-
pe cele bolnave.
legume din
pe Scoate vreme ceapa de
cam pe scoate
soare. Strânge de legume.
la
sapa printre
nu intre le deschide se

Face pentru uscatul

culesul, dospitul,
semincerii din
de acopere un de
nu se puterea el.
Tunde berbecilor
ce vrea fete Noembrie.
fel de se Asigurarea
Str.

www.digibuc.ro
 la
nu sunt de
Pune de la un vas
Deasupra apei de paie de
scape albinele de innec.

IN AUGUST.

le bate pentru
le pune la topit. face

pentru secarea de
Face doua pentru
de face proba de
fasolea. lunii scoate mai
coasa din
pentru Drege
uneltele pentru de
rumbul la
nu
slabi
bun de din vecini.
pe cari albinele.
albinele pierd vremea mai pe
s'a umplut stupul de faguri nu mai pot lucra
urmare
trandafiri
jurul pomilor mai tineri
nu s'a prins din
face de

dormind
atacate de le arde.
de de pe spalier
limpede, strange fructele atacate de putreziciune
se poate chiar pe care s'au cules.
zeama
telor (fusicladium).
de poame coapte (mere
mai
de
prea de cari
se din poame, poate
se mai bine. mere
pentru de le taie
soare.

www.digibuc.ro
 legumele Face straturi
goale dupä de
de spanac, galbene
sfecle, de legume pentru
le pune deosebit
cuie
viei un tratament
mana
linul, pentru cules.
culesul tutunului uscatul.
doua la seminceri
buruieni pentru
(plante

un
bun are

procura de
la tot
la este
vecilor va
va
cerealelor de toamnä.
cepe semänatul de toamnä, al secarei Culege
scoate
cari au mai stoguri
Face ogoare toamnä pentru semänäturile de
stogurile drege Drege
la vitelor pentru
de
trecute, culege
fructele deajuns cele
pentru Le alege le
va vreme de
locul destinat pentru
locul pentru de toamnä unde pe
Scoate face
gropi pomii de crengi rele.
prazul, varza, conopida, ardeiul vinetele,
scoate ceapa de fasolea boabe.
ramas liber.
soare legumelor de Scoate
din la soare nisipul pentru

www.digibuc.ro
 legumelor
de netrebnice. Pe duce
Pe vreme floare de anume
de din livezi
va avea pe
acum, mult
cari fete Februarie.
pentru
fie curate vasele
buincioase la viilor. Incepe culesul
celor de buni pe mai de
Face din nu umble cules prin
buruieni. din care se vor
pentru anul viitor.
In doua pe uscat face pritocitul
de sticle.
Cultivatorul de tutun uscatul
culesul pentru
distrugerea de tutun

OCTOMBRIE
Culege porumbul. Scoate
de la de
Napii se pot
gropi anume unde acopere
strat de nu ogoare pentru
de primavara.

unge uneltele,
care nu se mai
Scoate legumele pe vreme
de le spre
pentru
de poame
perele de cum pe
putrezesc).
de frigul de

de pe trunchiuri se din
lut galben, de bou.
iepurii
Pune arpagic de toamna. Scoate
sfeclele, Taie tulpinile de
de
verzele ce sunt mai

www.digibuc.ro
 pentru Strânge frunzele uscate pentru
pentru
Continua strugurilor.
din buni iese vin bun, curat
se
apoi stoarce teasc.
unde nu
s'a anul trecut.
storsul
trage de pe pune vase
afumate
Incepe da pe uscat
de pe acum iernarea.
mai acum berbecii
Cultivatorul de tutun magaziile tutun, face
pentru pus vederea bate
alegerea foilor.

IN
porumbului de
face ogoare pentru de

fie atacate de viermi.

Taie
de

tufelor. drumurile rondurile,

teren pentru de
pomii.
Pune cari au
trunchiul
perilor merilor forme

de
de crengi de de omizi
uscate.
Scoate de nisip
acolo.
sade unde
Scoate legume praz, morcovi,
de legumelor gunoiu
Acopere frunze unde sunt ingropate
cele de Pune
rece, de legume. sculele, le

www.digibuc.ro
 Pune murat regulat se
paie, uscat iernatice
straturi.
strange Face
vinurile vasele
fie
vrana cari fierbe un
nisip curat, intrarea prin
urmare
fierbe prea nu
de prin urmare ceva de
Da prea butea
din rece.
pelin se bun pelin
strugurii cari au mai Trage
Vinurile din de patru pe
de din vreme ferestrele
paie, de
fie
de
Repara gardurile, ulucile, imprejmuirile
de munca au trecut hrana se
e.
Martie
Cara ce vede se
curte.
de alege
preface de pune deosebit
de tutun prea

Ara terenul care va pune tutun anul

luna an
Plugarul cumpara se poate
el.

DECEMBRIE
face ogoare, este
Taie lemne dela
din magazie.
se
de gunoiu. care fete
ger face pentru
de
degere.
www.digibuc.ro
 Scoate pune de
Culege
face de
de uscate,
omizi. tineri de vitelor, iepurilor.
putred
Mai taie de altoit din de le
duce din

legumele puse adaogä paie.

gerul mai adaogä pe
Acopere ceapa la
gerul peste ea se
desfundatul viei, face vremea

bine vasele s'a

terminat. la Face rachiul de
s'a de mucegaiu ceasurile
de amiazi
de continua
tutunul
vitelor din grajduri din
stea la soare curte.
Le pe se de
prin grajduri.
vitelor de pe
peste de
Le sare
din gros le
gospodar va avea astfel
la jung. Nu
mai
covite de iarnä. Cinstea plugar se
vitelor dela
de pe vremea de
le
Pune toate petrece
in de Mai ales petrecerea
celor din zilele scurte
ce face fiecare
postul de
gospodarul de Dumnezeu,
din ce
aceea

de
va din
www.digibuc.ro
 CU

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Dialog vorbitorul unui seminar

Gheorghe.
adus un pachet de
tot
Gheorghe colea, te rog.
Ce veste, pe
Ce Ar bine, dar
bolnav
bolnav, nu te dar suntem
pärintele nostru.
de satu din
cina
Cum fie, ne
preot
Da, de ce le
Cum te
serbezi pe Sf. Dumitru de Uumitru zice
Voevozi, de Intrarea
vorbe de preot seminar
bine,
Da bine defel, pace
Nu eu vreau Pärintele Vasile

Cine avea ne mute

de colo rog, el lui are
postul
Gheorghe, Vasile
dela Mitropolie schimbe Sf.
va.
zice Da doar
era se de lege Prea
nu se poate
s'a
tine ortodoxe
Sinod, adunarea Prea
la
de pe pe
ai te tu
Ba
Director.
cum zici, m'ai finul
venit vremea dupa
tot dela

www.digibuc.ro
 Nu te
noastre au trebuie mutate
apoi numai
trebuia
crezi de Prea
lepädat de
Nu zic asta dar, vezi cap,
fost bine acum nu este bine
Gheorghe, pentru
se sute de
de veche
Da an an nu s'a de era
de tot dar tot adunat de s'a de
sprezece D-ta face lac.
dar nu ce
tot
vrea
pe profesorul.
Ei, Spune.
vie, de
Am.
zicem 'ntr'un vas de 20 deca, un
vin din alt vas mare cofa de un deca.
toarne la
s'a te
Ba trebuia intre 20
de s'a umplut de
douäzeci
Se vede treaba cauza luase una
mare eu nu
Apoi eu. acum

Maranda
un
te Maranda la
de de de La mäsurat
negustorului de metru
centimetru. are
Are fiecare metru de are

tot
Nu
La de
Dar, la fiecare un
mult din atunci...
da, n'am la
mai

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

centimetru se tot se
nu te
dar cum se
Eu duc mai am treabä.
Mal spun
se
dar pe
de pe scurt eu am de
pe mane, Nu te te te
când se de era
am mai scol eu
soarele
Da de
bate drept geam
soarele pela 6.
Da, pe la 6, am eu ceas de cele care

Da merge
Cam
tare, tot bun, deacum
nour nu vezi soarele
cam nu. eu
Da, Gheorghe, ceasor-
de ceas
Ei, zicem.
te te
culci. se

urmä, soarele de ceas de

trezi eu.
dar peste

Dar peste patru

patru Apoi cias
soarele are fie
de eu.
tot

de mine.
fi Gheorghe.
dar tu vorba...
acum, Gheorghe
spui de ce Petru Pavel
Sf. Neculai

www.digibuc.ro
 CALENDARUL 99

Apoi, nu au
vara,
toate au fost
pentru cele de cele de
toamna tot
este.
Dar dela cine se trage vara

dela Soare, el trece an pe prin cele

douäsprezece de de tot le

Dar de când intrat

soarele zodie, raculul trecut
- intre
or
zodia

dedemult au
de carte.

timpul trebuie soarelui toate

dar tot n'au
ei ne-au minute mai
mult la un an.
mare douäsprezece boabe de fasole
un sac.
drept mare un dar
se face de 24 minute, se face sute de
se face zile, sute ne
de atunci, 13 zile.
cele 13 zile.
d-tale, pare se
aceste 13 intratul intr'o
eu venit
zodia care mai fost, mai

se umplea balerca mai de

eu 20, babei cum eu tot
soarelui
ce bine spui,
fi bine am

bucur. särbätorile, crezi, nu

tot la
Ba eu tot
tot 13 zile.
Da,
eu de ce s'o
nainte,

www.digibuc.ro
100 CALENDARUL PLUGARILOR

Nu-i
Da te ce crezi
fost vremea se mutau

vine preotul
din buzunarul antereului...
care preoteasa, place
le
Da, se tot
satele de Inviere.
pare tare bine
M'am Da de ce s'o

nu tot trebuia
da din cele 14 ce s'o
mari, dar tot
acesta mai de asta
noastre.
te mai Intreb ceva ce-am
se

Nu, Gheorghe, nu se ne-am ei

dreptul ei mutat
mai de patru de mutat
vrei zici juns
ce am patru sute de
privire soarelul,
toate neamurile. Dar ei
noastre. au pe care avem
care au ei.
Ei de
te Ei, da Vasile de

Ce Am drept la dânsul cum

ajunge am pun m'am de partea sale,
are drep ate.
are satul asupra
pe ce
eu.

bine, Ce le de
le spui, Gheorghe, din
vin mai de

1924.

www.digibuc.ro
 pare tare

Da, Da cum are fie

se mutau dela
an. Ele se pentru fiecare
deoparte n'o de
Da bine.

Din
Gr. Gheorghiu

TURCI

www.digibuc.ro
 - de E.

www.digibuc.ro
 - de C.

Din munca s'a un spic

Soare

Pare, din de martir, un pic.

lanul tot un
Ce Apusul divin de
Nu
Pe nostru lisus Christos

www.digibuc.ro
 de Constantinescu, Ministrul
deschiderii
din Septembrie 1925,
Sale Regelui Ferdinand,
Sale Reginei Maria Regale

Sire,
Regale,
Prea
Domnilor,
noasire de bucurie
acestei frumoase
mice sufletele
închinare, Voastre
pe care
Regale, de
pe care Voastre
de ale
de bucurie puterile pentru
nu care
noastre de
pentru cinste ne Voastre.
de
nare, Sire, pe acela de de
ce ne acestei
frumoase de pe economic,
care, acum românesc
basarabean, de robia prin expresiunea
spontaneitate
Neam, unirea sa Patria
De asemenea nu am mai bine definim

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

pe care expozifiune, de
tot ceeace ne se
desprinde
care este
din nu apare
mai unei
colective pe care ea le face pe
rezultate sunt pozitive, nimeni nu
pune de
spre acelei
constatare se desprinde din
Basarablei, pe care
expozifiune.
Intrunind ei caracterul specific al acestei
de
este expresiunea vie, este viala
exemple plastice
de din care se
de de aici, care
economic care are de
are unui de
ei, ei
ei, este cea mai
ei, de viguroasa
care de virtutea de se
factor precum de mândria de
da acest de
neamului este tot de
de vie, pe celelalte ale
de spuneam,
talazul cald unei bucurii pe care
de încredere
nu este graiu mai mai
expresiune, care tuturora, puterea de
unei
de massiv de porumb,
ciorchinelui de
boilor din jug. la aceste
care harnic
prinos multiplelor industrii
vioae lui
acel sin de încredere, care
de mari fi nevoile
religlunea

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

apusene, de s'au
dreptat spre holdele voinice ale
al
pe harnicii plugari ai acestor se
din din
din cele orientale de ei, gaterele
lele de apusului arme
scule de fir de
luceau prin ale Albe,
moldovenesc
apucau apoi apusului.
de
apusului s'a urmat mai pentru acapararea
roadelor acestui el era care
zilele noastre parte, de an,
dar aprig mondial al
se fiecare bob de cine produce mai
mai bun, acela este
De aceea, acestora de care
le putem de
de
înainte, viitorului.
trebuie pe aces! teren,
ea de vederea
sei poamelor, de tot felul tot
ce omenesc pot produce,
acest produs fi
nevoilor de
vremurile de demult, mai
Basarabiei fi cunoscut nefericita
pe Voevozii scaun Sucevei
privirea peste lot cuprinsul se
tindea, malurile Nistrului ale
jos, din acele vremuri ne povestesc
de ce coborau din codrii
ai Sorocei. fruntea Sucevei
aceia ai Chiliei
de viteji ai
repezi, loveau hordele
ale de peste Nistru. Multe
ceau alungau dincolo de apele
ale
se din peste
basarabeni arcul tolba se rezemau
pe coarnele plugului, din truda boilor, se
se sub limpede de
de grâu.

www.digibuc.ro
 hrubele
scapete toamna, printre se
de vinului

Regale,
Prea
Doamelor Domnilor,
Curgerea glorioase de vitejie
basarabeni, povestea se
din noastre, dovada de
nicie de ce ne
vitejilor, negura
rilor ce s'a ei streine,
ei
lui
Mare, harnici aduc
dovada dragoste de neam
pe pe ce din
din din inimile noastre
de de
curii
fie
ce s'au au ridicat vie
de munch,
ce Basarabia, ce au
ganizat le din expresiunea
noastre cele ea este dovada
de unde, pe
Neghina are,
Din stejar
Cu pe care munca
sufletul al
roman, ne încredere, privirile spre tainele
perspectiva lui, lumina de ce
neamului nostru, figura
Sale Regelui
Sale de
ale Regale, vie

pururea asupra
tuturor pe

www.digibuc.ro
ICOANE

www.digibuc.ro
de

www.digibuc.ro
 Camerelor agricole noua
a
Bunul noastre este care
prin rodirea sa, an de aduce nu numai pentru
plugar parte, pentru
Este cunoscut nostru are mare
tere de rodire, rodul ce se poate parte
de vrednicia celui
acestor au
tot felul de ferme tamaslâcuri, etc.,
care se de face toate
ramurile ei, tot mai
acum toate erau conduse
numai dela centru.
urma mult
tarele, pe
conducere dela centru nu mai
fi
impuse de vremurile ce
Era deci chemare cei se
de ce se prin aceste fie
la supravegherea, or.
care le aceste
sunt de
Prin de s'a
se un de plugari dintre
mai mai dragoste pentru
cari, formeze
care lucreze organul de
Ministerul noua indrumare ce
sporirea
toate ramurile agricole.
Este de foloasele ce se pot
sunt

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

cunosc repede toate de

mai de da calea
de urmat pentru ajungerea
din Camerele de Agriculturä nu vor
da rezultate cauza
de progres neamului nostru din
cauza vastului de care este dar
firesc al noastre bine inceput acum.
cei
dreptul de alegerea acestor
Camerelor de Agriculturä ce s'au
oameni
acesta
trage
care
totul alte
s'a
cele -
dar acela care este
el bun
fi
Asemenea tineti minte conduce gospodäria
acte necinstite de va face tot
gospodäria
dar
Fiti dar luare aminte.
la actualilor
acest menit apere numai interesele voastre,
grija de da celor
destoinici dintre face dovada care
de interesele voastre, de
de
tare ajutat.
Camerele de
rurale, vor bine conduse
de amestecul politic.
G.
de
Departamentul Agriculturil

Unelte agricole din Transilvania

www.digibuc.ro
Cu gestul 'mbujoratä,
brazda de
din
pe farina

pe el nu
parte
Din muncii
Neräbdätor,

de

D. ROSETTL

Pe

Precum

la ajungi
fie de
casa, masa, masa
de
V. ALEXANDRI

www.digibuc.ro
 tare de
puterile de Din
se au

oamenilor era era

ce de
care din mai mare
mai mare vremuri ve
aici, pe liber. nu
fiecare din greu

Cu veche un
plantele din De
se
munca ce lucrarea pe
care aerul

Dar mai de care

pricinuim fie care De aceea cele
trebuit pe care le
fiecare an, bun
dospit. mai fabricile
fel de pentru nevoile deosebite ale
timpul ne de aceste
de nu vrem
din ce mai
la pe
se un lucru mai foarte

www.digibuc.ro
pe de mii hectare, se distruge
Sunt la de hectare, care
pe ele nu se face
de
dealurile, care au fost spin-
tecate de ape pustie
via,
nu pot pe

duc bun pe
Dela vreme
bolovani, care acest
se ploile
tot mai de astfel de nenorociri sufere tot
des de
Dar numai deal se astfel de nenorociri. Adesea
la omul distruge din
ale unde nisipos. uscat pus
care de mari de praf se departe
bun.
Distrugerea multe
sate, lumea au pornit
nu de acestui
care cele mai vechi cele
populate. de de fiecare au
durile, au au cerut chiar
locurile cele mai rele, unde de se puteau
s'au mers s'au
pornit ponoarele poate trece pe
fir de

Chiar locurile mai mai acoperite

iarbâ, vitele duse prea de vreme prea
se taie vale.
pot dar ei pot fi
copiii nu se vor mai pe de
mate Multe neamuri au
n'au s'a Bulgaria,
Italia mare mare se
indreptare grele de plantare.
mai chibzuite un un suflet, de care
se atinge Sunt pepiniere de unde se
se locurile rele.
acolo pun pe foc
legate in lemnul de lucru aduce dela
tot
creascä.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Unde se roade, din unde se se

face de lemn de

Astfel spre Apus, crezi treci

nu sunt paragini, nici ponoare
mare de izvorul de
tuturor. un nevredncia.
acolo de de mai
nu se deajuns,
oamenilor de acolo vor
care ei se vor vor
locuri copiilor nisipuri, izvoare
secate, nimicite, care din
toate acestea.
timpul statului
ochii acestei care se
de moarte peste plaiurile

Ornament din

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

Opera de de
prin reforma este
se
cari muncesc
mai
lege de ele
pentru

deauna de
ei, de toate zilele,

este de
de

de

deci nu
cari,
fruntea treburilor
mai
Cu

ce
care
ce avem de

de cele din
lucru. mare
lipsite de de
s'au
mai greu
vremurile de de
au
nimicit. De
putem stare
pe care am
aceasta trebuie multe
schimbate de de
de mull

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

care nu ajunge de vor fi

avem un
pentru
putem timp
ce pentru grânele noastre de
in alte tuturor mijloacelor de care
mai de ori
Va pledicile ce
unel bine pentru munca
fie ca
al grânelor ce din noastre ne fie
cum al tutu
ror ce zi de zi suntem facem ca
putem produce.
calea de a la
pret potrivit de de care avem
nevoie: pentru a face fa cheltuelilor
de la la cules.
Nu se va cere bage
fie care pogon ce cu de lei,
avere tuturor nu
care trece peste anii
lipsiti de de a se nu a
pentru plugar de datori suntem
care vine, ne pentru a ne not
a din de noastre
care avem
Ca putem produce mat mal va trebui
punem o mai muncim
mai
. Nu vom ajunge mai
e vorba de o cel
in celeia pe
ne vom tot cu
o facem va
ajutor dat acelora nu au
unde o de a se
trloare prin
cooperative, de
de curate, de a se saramura
an schimba noastre.
care vine ne va duce un pas
pe cale.
La o a ne vom
ale noastre vor mat
ales din mult spor ce
a

www.digibuc.ro
garl. anul care vine va de sigur de
vor trimite plugarilor
de bune
tot ce s'a fäcut pe calea
pentru nu putem de dorim ca setea de a
mai tainele ales tainele
ale noastre fie mai bine
de vedem
falnic noastre lumina
plugarul
toate tainele pentru umil
anul care vine ne aduce
tot ceeace dorim spre binele noastre.
Cu va munca spre
Dar vremurile sunt de multe se pun
lea celor mai drepte ale poate anul
care vine ne va nu pierde cumpätul.
va vom de
nostru, vom brazdä brazdä, vom arunca din
ogor noastre cum an de
an mai bine am mers, ne vom din ce ce
de bun ce dorim. odatä
tot vom ajunge.
NASTA

www.digibuc.ro
 prin de
Dar, de
svonul
drum,
Cu

Din de viitorul.
gdnduri,
Podoaba pletelor
din slava lui
care,

LA de F.

www.digibuc.ro
 Sub acest s'a Basarabia un fel de
de alte
Cele cuvinte de mai
Ele se din
dar se vor traducerea
mai
Spre mai bine acestor cuvinte
de ne
America mai ales se un sistem de
arabil, care se pe dry-farming (drai
mai bine cultura uscate
Despre s'au dintre care
citez din America de A.
carte 304 de
de d. L. Georgescu-Gruian, agronom, 80 pag.

scurtele de mai sus, va

cuvintelor dar ales
prin aceste cuvinte,
de acum precum
alte Moldovei,

cum se Basarabia, ogorul

arat bine de de bine
se porumbul
70 80 cm. porumbul se

www.digibuc.ro
 des, (un
se
nu are alt adventive
cari fixeze bine
tocmai aceste
terea de
dese, mai buruienile,
hrana din se
umezeala nu
nu se chiar
câteva degete mai
prin care se de jos sus, burete
de prin locurile capilare)
de la
se evapora de oarece prin dese
capilare au fost rupte.
Acesta este tot secretul ogorului american. Efectul
porumbul chiar pe
1899 an de am un de
des. recoltä pe
regiune, cari au de s'au
ceva coceni.
2) lucrarea mai sus
chiar pe timp seceta,
se
vremea aceasta se face printre
porumb, tot se
porumbului sus.
Acest mod de vechea
care arunca de
prin porumb apoi
ogorul american lucrarea este
mai rezultate, astfel
plus, de porumb
se de foarte conditiuni.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

Din
sure
greu;
vin din spre
Corbi mereu.

surd de clopot
De la din
drumul

fruntile'n plecate
dus,
pasuri
Spre creasta dealului, sus.

pe drum de
Cu vin,

sprijin divin.
1917. EUGEN

LUI IANCU
www.digibuc.ro
 CALENDARUL

despre agricultura sas

din
Cam din
sunt deci rand plugari. fapt se
poporul putut se atare
altor natiuni.
sas sate strânse. Aceasta corespunde
singuratice nu fost din cauza deselor

KIRCHENBURO OROSSAU
trecute ar fi azi din
cauza de precum din cauza
prejurati, cari pot fi tratate aici mai pe
Cu satele locuite de au
altor natiuni. In primul
Aceste sate de de o mai
mare. Ele au cam suflete. Cele frumoase
mai se in jurul
Unele sate se mai mult In
a se

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

azi in multe cazuri de ruinile de

vremurile trecute pentru in contra
In bisericii Satele prin
metodica, prin curatenia precum prin
fac o impresie.
cele multe cazuri, sunt
se afla casa de zidita din piatra
sub este pivnita.
consta de din mari de locuit
pentru e. de re-
a casa propriu de
o care se timpul
de cuptorul pentru
de regula un pentru
unelte. Sunt
anume pentru bovine mai rar
Cocinele suit lemn, pe grajdurile
bovinelor cailor sunt zidite, multe cazuri podele
este de
pentru pastrarea nutreturilor a cerealelor
treeratului. care se
fructe. In in apropierea
se pentru gunoiului,
va fi transportat pe
din sat
sa ar avea o proprietate
de este cu totul proprietatea medie a
este numai cam 6 ha. nu au
avut odata mari, inaintea Refor-
prin care, cum se Ardeal
este prin expropriere majoritatea caz
cazurile cele mai oportune, la 100 jughere = 57 ha.
sas nu ca are n ci multe
zuri in posesie este din natura de o calitate
este greu de adese ori situat pe coaste
aceste sas sa conduca
sa pen-
a existenta sa economica. se poate spune,
sas a succes a conduce
rational.
Una principalele presupuneri o exploatare ra-
era suspendarea exe-
In Ardeal azi sistem de
unei comune
trei : Pe o se ogor. Acest
la de este supus
comun. Pe partea a doua sunt de pe par-

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

lea atreia plante de aceste i ale hotarului

sunt supuse sistem este obligator

pentru in unde El are pe de o parte
desavantajul o treime a cultivabile nu produce
o pe de parte pe acela este
proape complet spoliat de libertate exploatarea
sale. La aceasta se faptul, pro
prietatea individuala consta din multe parcele de care
mari neajunsuri. actuale cons-

SIMMENTHAL LA SAS.

pe exploata mod se
totodata sistemul de exploatare
acum, Aceasta s'a timpul celor 50 de din
comunelor ele
totodata
concentrarea un
Numai asupra
sale de cultiva liberul
adus sine pretutindeni,
comunele, un progres Teama unora
veche va in timp
stare, s'a dovedit
mod sas proprietatea sa comas-
complet.
de pamânt ci
este in
diferit. Foarte este
asolament: 1. borceag, de 3. plante de
cartofi, borceag,

www.digibuc.ro
126 CALENDARUL

2. 3.
patru : 1. de 2.
3. de 4. Pentru evitarea istovirii
prin cultura tarlaua cu trifoiu se
imparte a doua se borceag. Un
asolament este cum : 1. Cereale de to-
2. porumb, 3. orz cu 4. 5.
borceag.
Taranul sas pe principale pe
sale in primul rand plante furagere, lucerna,
borceag verde de nutret. Dar sfecle de zahär
de precum cartofi se in mare Mai
mult de din sfeclele de produse Ardeal se
de Aceasta s'ar spune despre
cartofii produ
precum
pentru se o din ce ce mare. In
ani au fost primul rand
din de Secaci din secara
de toamnä : Petkus; din orz de
Imperial; din cartofi: Wohltmann.
La fel domeniul se poate do-
limp un progres considerabil.
dupä se practica pe o scara din ce in ce
Majoritatea pentru
de printr'o
de de toamnä se de
plugul obicinuit de fer se
cultivarea grapa de fer, exstirpatorul
lugul. In timp se din ce in ce mai
autopluguri, astfel mai multi se unesc
scopul de a un tractor!
se face de sas
mod de grajd. Pe aceasta se
anume azotoase
potasice, precum fosfatice din an an mai
vor fi mai ieftine produsele
agricole vor fi mai scumpe, artificiale vor
fi mull mai mare. Dar de sigur nu e
gre azi singuri
din la un
Din cauza metoadelor rationale de exploatare are
recolte aprox. mai mari media
sas se pe o destul de mare
In mai de a comunelor este
care ne multe cazuri un produs

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

excelent, Cele renumite sunt vinurile din

mare Toate au
toate regiunile se practicä
Se varietati Dintre :
parmen Stenin renete Baumann,
Boiken etc. Dintre pere : para untoasä topitoare,
para para para etc.
Pomicultura cea mai se practicä regiunea
a jucat de mult un rol mare
sas. Rolul are

TAUR DE LA SAS.
Rasa veche de bovine a fost decursul
de rasa Pinzgau, care este
toare. multe regiuni acesta este deja prin
rassa Simmenthal. se de
lapte se mod imbucurator.
-
Din nenorocire controlul lapte-
au incetat, din cauza activitatea azi nu
se pot din cauza sas se
mod deosebit cu de Marea
de vite din 1924 a sas
e din cei buni de vite din
este un pasionat de cal. Cu regret
cailor nu se poate desvolta cauza
nefavorabile de desfacere.
Nu in ultimul se
porcilor. In porcul mai
www.digibuc.ro
 CALENDARUL

de rassa prin de scroafe

rassa de
este dar se
este foarte pentru din

LA CRESCATOR SAS.

In Tara care e cea mai mare

din Ardeal, cresc aproape exclus porcul
dar York acestel rasse se
de se de -12
greutate de -150 kg «porc de
Putin se sas De sine
nici are
sas vre mai mare.
baza r scurte, cari se nu au
putut tinute generale, deoarcce ar
buit mult mai mari, putem face
sas a la un grad considerabil de
tensitate se relativ Aceasta se
primul bunului primar al
sas a fost nevoit timp de mai multe decenii a trimite
fortat pe copiii timp de ani primara. In
activitatea succese extraordinar de mari
se Reuniunii agricole care e de 80
precum de agriculture fondate
Reuniunii
CONNERT
www.digibuc.ro
 Tezaurul dela Pietroasa
Tezaurul dela Pietroasa anul de
cari scoteau piaträ pentru podurilor dintr'o
Pietroasa, Buzäu. Se compunea
de vase de aur. nici nu
de aur, prea erau
fi putut mare aur. Peste
unul din voind cazane
Tigan sunt de
din Verusi, care aurul
de mai putut
cari comoara. sale au intrat
din care
una una, nu se nu s'a
putut afla el de cat douäsprezece
Copii din sat au Yost scumpe
din De toate acestea târziu de
tot. Atunci s'a decretat
Mihail Ghica, Pietroasa.
Era prea târziu. N'au fi gäsite
au fost depuse la
Cinci obiecte sunt numai
mare care se diferite unelte casnice.
2. mai
ractere runice (veche scriere nu sunt de
3. mare pentru
ofrande, de diametru, greutate kg 154
de Verusi patru 3. Un pentru
greutate 750. 5.
relief, cari sunt vechi germane. Avea greutate de
kg 051.
obiecte sunt cristale
Un formä de care se purta
chiotoare mare formä aripile
9

www.digibuc.ro
coada 9. chiotori la forma unei
10. re ! o

Un cpt laturi de pantere

anima 12. cu laturi.
Aceste provin un popo- de origine

www.digibuc.ro
 toate din vreme,
am
Au servit vase pentru religioase
templu vremea Atanaric, pe
d. Christcs.
Tezaurul Pietroasa de popor
neamul nostru valoarea tezaur
sa
sa din de
era un tezaur uric lui.
se tezaurului
Greutatea din mai sus era
era curat de
de
Acest tezaur bine
de germane franceze, luat
expus,
fost furat din de
suferit de la No. 2, are fost
nimicindu-se din importanta
fost patru. furat doua
au fost au suferit
1886 prin Regelui Carol lui
lescu fost restaurat de P. Berlin.
Soarta nu 1916 Moscova
de se mai despre
ANTON

Sterna pe lui Petru Vodä Cercel

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

INSEMNARI DE
Salonic, Martie 1925
Salonic Grecii
care fost vremuri Locuitorii vechiului
Tesalonic vrednici la inceputurile de
scrisorile Pavel. tot de au pornit
lumea având
tragere de pentru ajunse
Sf. Sofia din Constantinopol din
armelor, fu numit guvernator unei Dar
timp au fugit de
rile s'au cam pe 858, hanul
Hasarilor trimise misiune Mihail
da sfetnici pentru
numitul care la patriarhul
pe acesta pe fratele
au devenit
noapte de la hotel Majestic
pornim prin port. pe
golf bine de Apusul.
La cheiu sunt trase vase de toate de felurile,
materiale pentru
anumite mahalale ale
timpul marelui de mai
ele se din va peste opt
zece greu de spus.
Dealungul gonesc vagoanele tramvaiului
tric automobile sprintene. de
materiale port
se face barace de Pe trotuar se vinde stafide,
susan, de
de dintr'o parte
portului forfota dese
tare care limba
acest cea mai mare parte din sunt Evrei
spanioli care s'au de de sub
gimul turcesc, limba era
se din Asia femee
din popor, cap dar
rochie are
Grec pus pe un de
care pe partea pe
animal. altul duce tot un
ce Dar vede sarcina nu

www.digibuc.ro
 bine, se partea mai
Animalul merge mai bine
amiazi mare pentru de
ei sunt baloturi de de
pe recolte aleg baloturi de
sunt deslegate pe un de
bombat. Balotul se desface acest
chip foilor din vede
de
ici de colo foi care sunt chiar
apoi pentru
care se diferitelor de tutun
sunt Turcii au
de tutun, prin aceste de
regiunea
hotel spre searä.
se
Salonic, 20 Martie,

Scopul noastre trebuie ne

la plecare mai departe. privire
greva ferate trenul merge
Xanthi unde, trebuie ajungem Ne
pentru drum vom tren, ne
poartele pentru de
mergem la tocmai din
la cafeneaua de acolo, golful de
soarelul ce spre
se trei atâta largul golfului,
acele par incremenite acolo,
vedem albastru

C.

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

celelalte trebuit
se adapteze
regim aproape pastoral am trecut la
regim pur cereal, noastre
intensificarea
pe
an România mare
agricultura se mai pe
se cultiva relativ destul de insemnate
de plante despre care nu era
vorba; se mai bine acest lucru mai
un de de
agricol
Cerealele din totalul al
Textilele Leguminoasele
Plantele
de
ocupä
pe regiuni acestor

Regat 88,51 0,72

Basarabia 86,02 3,42 0 76
Bucovina 64,58 0,36 0,79 19,75
1,10 0,37
Plante de

Regat 4,02
Basarabia 1,86
Bucovina 11,28
Transilvania 7,06

Din de mai sus reiese de care

suprafata cea mai mare in toate fiecare

1924.

www.digibuc.ro
 PLUOARILOR

predomina culturile care se p

locale care dau mare
textile cea
Basarabia unde au ajuns la din
al rând vine Bucovina
numai ultimul rând vine Vechiul Regat
ntre plantele textile soarelui
B suprafata cea mare,
In Vechiul Regat cea mare este ocupatä de
in
totalul cultivabile.
floarei soarelui din Basarabia s'a introdus mai
in Moldova, s'a pus vegetal,
care timpul a adus foloase mari
acum s'a poate
cea mare vechiul
1,39 din al doilea vine
Bucovina Basarabia
Dintre leguminoase cea mare o fa-
1,17 In V Basarsbia 0,22
Transilvan a ; Bucovina suprafata cea mare o
22
Plantele cea mare
covina unde a la 19,75 al vine
Basarabia numai
Vechiul 1

cea mare
de cartofi cu 17,33 din 19 75
Bucovina, din 3,27
B din in Vechi
1,21
cartofii sunt
in fabricarea motiv pentru care aceasta in-
a aceste
Plantele de cea mare Buco-
in al doilea vine
treilea rând Regat 4,02 fine
1,86
Plantele de o des
mai cum
cultura p-ovincii.
de : 0,37 la in T
21
0,14
R gat

www.digibuc.ro
136 PLUGARILOR

. 1,78 Vechiul Regat

0,23 Basarabia
Bucovina
. : 1,94
0,93 Bucovina
0 49 Vechiul
0,06 Basarabia
. . : 6,76 Bucovina
2,36
0,03 Vechiul
0,02
. : 38 Bucovina
2,35
1,67 Regat
1,39 Basarabia
cifrele de sus
in provinciile care vitelor este de
a plantelor care dau nutretul
bun e trifoiul
mutt mari ca celelalte, in in
vine trifoiul al doilea
dughia pe cu 0,04
bine ca
cu'tivat marl.
plantelor de
al rând e in urma
despre tivate
de recluse se pot
In Bucovina nutret care nutretul
cel mai bun este trifoiul.
Vechiul nutreturile sunt
foarte reduse. In fruntea dughia apoi
cu trifoiul radacinoasele pe foarte
reduse.
Dat suprafata cea mai mare de
cultivator, de datoria tuturor
sunt in apropierea de da toate indemna
ca pe porumb sunt de
semene de nutret pentru
care plantele cresc dau
a le
Nu zise textile, nu
lipseasca de ogorul
de bine, ceeace
bine in mare beneficiu. Acesta
este rolul al
EMIL

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUOARILOR

Legumele
Legumele, cele nu
grijire, se scumpesc din an Sume se
care se nevoie zilnic
vorba de aprovizionarea pentru sumele
fabuloase.
Cine dispune de
de procura parte din
legume, cheltueli
mai
un ban pe legume,
culturä
grijiri prea cum de ceapa,
cartoful.
ceapä se va alega un
soarelui, dar nu prea se
de de vite bine putrezit,
apoi se mai
se sapa se
de 30
se face doua Martie,
pe metru se
de peste tot apoi se pe
deasupra, lungul pentru
pe se poate se
pe strat bun, se se
se
face treptat, decurs de
de zile. Buruienele se ceapa
La se
resc firele de
fir fir. de se stratul, pentru se
firele de se pentru se
printre firele pe
Peste se se
ceapa de scos. Se scoate
pe la soare, se apoi duce
se ferit de de frig. Peste
se poate
alt ceva, care le
contra gerului.
Pentru acest de de
de bun,
de se de mare are avantajul se
bine peste de este

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

prima jumätate Martie,

de pe metru pe un la
se acopere
bun, amestecat mânt de
se poate pentru
cald, numai dimineata. de

pentru se
sapa grebla.
au 15 se pe straturi de
la pe rând.
Firele de se scot de pe ce acesta s'a
Cu ajutorul unui se
se de ceapä,
se poate cuprinde
un scurteazä un
se aproape pe
se acopere
se face pe vreme Cu se face
de care se pune
jos, nu prea apoi tot
se fir, astupa
pentru bine
se fiecare fir
este repede.
uscat se abundent.
La trei se printre
se se
se usuce, se mai sape
In August se scoaterea, toile sunt tot
uscate.
pod,
se se acopere paie.
mai bine
acest fel de se
de coloare alba, bulbul mare, rotund,
putin turtit, gust dulce,
Cine nu vrea de cap cultura
la cultura prin arpagic.
se straturile de 30
la 12 cm pe se
sus, de
ce umplut un strat, se trece dosul
lung pentru se astupa urmele de
s'a arpagicul. pe bun,

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

se nu se
tot uscat. Peste
fi de se
Arpagicul care are 1000-1200 kilogram este
pentru destul de mare,
iarnä.
kilogram de se pot
se kg.
avea verde primävara de vreme, se
toamna, Octombrie, arpagic mai
la adâncime.
se Cam lunii
pe un lipsit de se
se 20 pe metru patrat; se
bun se
dupa timpul de tot uscat
se pentru nu de ceapä
curat, mereu
de tot, se scoate arpagicul, pe vreme se
apoi se duce
sit, unde se strat intoarce
când când.
se rece, ferit de
ki!ogram de se 50
se kg de 1000, 1200 1600 la kg.
Pent cultura arpagic sunt potrivite soiurile
turtite, adicä
case!, poate
usturoiul primävara, Martie,
usturoiu, pe un la mai la
12 cm pe rând. Dintr'o de usturoiu se pot
pentru plantare rest se
des, pentru usturoiu verde,
de usturoiu roz, este timpuriu
aceea se planteazä de pentru avea primävara
vreme, bun de stare verde. Acesta se pune mai
ales pe a cm) de se la
-15 cm pe rând.
de toamnä roz, se
de
Pentru un strat de 30 lungime,
550 de
se alege jos din
unde de
sapä toamna se apoi primävara se
când se

www.digibuc.ro
 Pentru face de timpurle
Martie bun,
mestecat de putred.
se rar, se acopere märunt,
bälegar, se se timpul rece, se
acopere ce se la Cine are giam,
poate seamene de vreme.
ce räsare bine, se se

se poate face
partare de se face mai puternic.
Aprilie, are se
cum am mai departare cm
45-50
aleg firele mai
aproape de ce s'a
se
timp uscat, precum

Pentru varza se face la

Aprilie, pe se face un strat de
bun, curat, bine
simte
räsare prea
Pe finele lunie se pune pe cm
felul verzei.
Pentru alege vreme timpul
se moaie
de vite
se se foi de buruieni,
se prinde.
La räsädire se se
incepe se se
se
Si zile se de
pentru cele tomnatice pe ce
frigul.
cuiburi de cartofi se va alege
care va toamna
de vreme. Gunoirea se face numai
putrezit.
Martie, ce s'a se
mai timpurii, cari bine se cuiburi,
sapa, la 50 10
se pun cartofi, unul de
se acoper peste märunt, umplea
cuibul. Cu cuib.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

La plantare, se
se
and vrejii au 30 se doua
se face mare
Vrejii slabi se
cuib, resfira arunca ei,
locul cuibulul.
buruienile locul se
de pentru mai
au se pot scoate
din fie care pentru
Recolta se face s'au de tot.

Nespuse au din peniru

o de din comuna Macedonia.
Caranaum - din - a fost de
retraga pe dela din

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

La se
pe Din ea
de se

ce se coace oamenii din

fuioare pun
se usuce.
aceea pe bat
duc pun unde
zece se
asta scot pun se usuce,
de gard
uscat pusderie
pe care fac frumos

Din fuior fac pun toarce,

tort
Tortul pe spre face

se fierb se se
de care le pe
De pe
Urzeala se pe de punând
printre nu se
nu se
urzeala se prin

de din nainte se
se pe
pun in trece

Ca se se bate
cari
se preface
merg la izvor
chiar (o

alba cum fac

din croesc.
Din pânza de se fac
fete mari, oameni tinere, stergare,

www.digibuc.ro
 de mese, de pus la icoane,
ferestre.
acestea se nu mai pot
obiele, otrepe.
Din terfe se
spitale din lupte.
mai sesc se
la de pentru
de cetire de

Fot. art. -ra Pearson,

E. MUROOCI Prof. O. Munleanu

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

FLOAREA

-te, bade,
mieu
bade,
m'ai
de
Niel de soare, de
ai
pelinului.
popular).
Colo, departe, spre se
hotarele Craiului Alb. Alb era Craiul Alb de
zorilor de povara anilor multi de
Avuse Craiul Alb un singur odor, un singur copil, o
cum n'a fost nici n'a mai Dar
sortit cer de ai un odor de drag cum
nu alta drag pe de acela n'ai
parte. pe noi, ce numai auzim de
ne doare pe atunci cu tare la
suflet ce indurat. Mare nenoroc la
Alb; nu fost dat se bucure de bucuria singuru-
lui
Fata Craiului Alb, pe de frumoasä era, pe de mare
nenoroc o Cad, cum s'a ridicat a a
au din toate lumii.
-au venit feciori de dar ea nu
se pentru nu fost venit Inca vremea ursitul.
ea nu ce, lar
te geaba vrei
A zi pe la Curtea Craiului Alb un
pribeag, care numai de unde venia dar Incotro are s'apuce
nu. A intrat numai ca vada poate
ce n'a lost alt pe urmeze
cum frumoasa Craiului s'a de
s'a pentru avea privirea lui ceva ce nu
avea alt rugat rugat stea
pe lese calea se s'o
Dar pribeagul povestea veche a fetelor de ce
se de lui; nu pribeagul pribeag
era la : el nu nu doria, el
s'o s'o drumul
cum a venit, s'a dus. De a lost venit
pribeagul s'a pierdut. Cu dusul lui
s'a dus Spre s'a
cel furase spre erau

www.digibuc.ro
 de-cum cele de Numai
ea ce val avea numai ea amarul inimii
prigonirea de cum s'a ea nu
tot de drag ce
pierderea
tot tot plans
veacuri de Avea un
latului durerea s'a fost
de potopul dupa
secat izvorul avut
norocirea, s'a tot uscat din picioare, ce s'a trecut
de n'a mai ce pumn din frumosul
pe fete
de vreme un lung de ce avea vârf mica
albastra ce s'a fost Dar
ursita nici pe acea de in n'a
turnat povestea fete'.
bine la inului,
ce se
floarea numai cum trece soarel de
ea se se deschide abia doua
numai trei se deschide
pare iar
apoi se

MOTIV

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

de
de
De de mai
multi duzi curte pe marginea de
de se frunze de dud.
aceasta nu se poate face cheltueli mari, de
numai frunza se in apropiere de locul unde se face

Dudul este foarte folositor. Cu frunzele

lui se de curte, lemnul este tot de bun
al

de de
nu
nu
umbra pe marginea s'a pentru
au nevoie de sunt
de

pentru repede.

de

www.digibuc.ro
 dacä pe sponci
pe apucate.
din gogo mari

fir de e pe timp cei

prost, pe o din mor de a dar
gogo cu fir de calitate
Se socote cam gram de un dud mare de
sunt mai
chiar mai multi pentru fiecare gram de la inviat.

www.digibuc.ro
 de se poate
de cazuri când familia
se poate

de pe
Nu de din de

Legea care s'a votat 1924,

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

o de

Celor, vor au crescut

se viermi, ei vor
de 5000 lei.
este de
de pe de viermi din

www.digibuc.ro
 fac o din o
pe fac dar
de viermi din satul de oarece care face viermii

foarte dela alta

au
vostru

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

de de Minister.
Ministerului, carte numele celor
contra
V. bine care
se De cele
se numai care
aceea de pune la
care este
de
lut din
De asemenea mai trebuie paturile
stelagele pe care se vor
Aceste mai
s'a mai viermi precedent.
VI. care
Pentru
din camerele
fie foarte de aceea el trebuie
deschiderea ferestrelor.
vremea se din cauza
nu ferestrele, se foc
pot moartea
viermilor.
Mai bine viermii sufere de frig de de
paturile stelagele foarte mare
Pentru aceasta pe care viermil
primenite mai des anume la fiecare
somnul far aceasta
Primenirea se face foarte

viermii nu
viermilor de

gede stomacul slab mistuie greu frunzele tari

Frunzele culese de pe garduri
deauna fragede cele culese pe
bine se

3. Nu frunza fie de fie de

4. tdeaun
Frunza poate chiar
5. frunza se
roua spre

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Frunza pe mare se vestej

repede nu prea

de

6 Nu prea
de des.
de pe zi cel
frunza de o de pe

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

pat pentru ce fel.

pe pat viermii de de
mari.
viermii dorm,
pe unde
de pat
Pentru aceasta nu
de
Numai de pe pat
intre se timp,
care este foarte turbura pe ce dorm.
ce
socoteala gram
de trebuie sunt pe

Nu de bine
sunt coapte de de crengi
ce s'au viermii. Ele se recunosc
este
deschis le pe

de
Un gram de de de din acea ca e
se
- tara,
din momentul de
in

and s'a
1500
a fost de fluturi
timpul
tului pierde din greutatea in
Din aceste procente 9 le pierde in ma care pre
inviatul.
timpul nu pierde aproape nimic.

- Un vierme mare
Un kilogram de verzi
5
de c-

- din
gram de
se 2
au fost bine
kg 500 -
de
Din 3 kilograme verzi, se se
1

-
kg de
Din
uscate se obtine
uscate.
1 kg
verzi din 4 kg
fir de borangic tras.
de

www.digibuc.ro
 kilogram de de s'au
acesta lei.
uscate de calitatea
rendement de kg de la kg de fir de
vinde lei.
Firul borangic tras se vinde
lei kg, tras
lei.

cea cea se face din

de de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Cântecul
luna razele de

adiere

Ca vor vent,
Cu de seceri
la vor
Cu

Din lot culesul curate

se va ;
Spre
Din va sbura.

se vor lega 'n

Poloagele se vor snop,
soarele din unui plop
se va pe un de slog.

va
de e
Ce merg pe drum, din
Comoara secerate.

Din
va infiripa
de

de
de
Din
cunoscut.

de ce

de pe

desface
zarea de
ce

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

Amintiri despre Ion Brad

Era de
prin
urma fel chip, se
vedea pedeapsa s'a
executat tocmai.
nu la
pus de
ghioage de pe cari
venia pe dojenea,
apoi punea de pe
numele celui ce spunea
Petre, nu la
avea
oamenii toamna faceau drumuri
capul gol,
ploaie de sare pricina.
nu te
mult drepte. Drumul fie linie,
linie drept tu
asta
de

dela fost administrator

Sturza dela

DIN

www.digibuc.ro
 CULTURA
perspective de viltor

din cele mai frumoase

Domesticirea albinelor tot de veche
negura
ele au fost
de aproape prieteni
ai

decursul la
îndeletnicire, pe de grea
de
adevär, s'a
dupa metode primitive,
care timpurile de
peste care
limp
acea Indeletnicire albinelor.
epoca de de robia
trecut, când
Langstroth, la 1851, descoperit
data de
ea de
Descoperirea aceasta trecere pe pe
albinelor.
necunoscutul
acestei au simple dibuiri!
Langstroth, grele
acest aceasta cea
dintre care le poate repurta asupra
naturii mute, fusese
toate acestea, modestie din partea
mers sa smulge
una din cele mai ale
acestei descoperiri, se
din ce ce, pe tot mai senine.
de pe
fost urmarea descoperiri Alte
din partea altor La 1865
Hruschka descoperea extractorul,
simple Era aceasta completare de mare valoare
ajunge
pe aceea. cea

www.digibuc.ro
 presei pentru fabricat faguri,
descoperiri temeliile de
avea
drept peste

au puse
minunate
Rama de

www.digibuc.ro
 159

el rezul-
unor stup care,
le
coperirea devenit de azi
3, chiar, care poate pus
ajutorul
care produce in
de ale Root America,
care,

ea toate
cucerit ceeace poate

albinelor culmea,
ceeace spre in
grad, desvoltarea pune intrebarea
lumea nouile dureros,
se cum se face avem
nu de stupi de abia

deosebite
de
care totdeauna ideile
doar lucru 25 nimeni nu
despre metode de
desvoltare mare,
impotriva pierderilor suferite
stup Dadant,
lei

timpul din
din expropriate, de serveau
au fost date
aceste potrivite deosebi
toate acestor
au caracter general, din
mare
pierderile suferite de
subt forma

www.digibuc.ro
160 CALENDARUL

de melifere de
a.).
face aceasta? Dar nu se face, dar
unui de apicultorii n'au
trage care de
de pe urma Ba,
cultorii au fost pur la
de care se
orizontul genere mai la care
starea de care cred multi se
constitue
vremuri cine de
PREOT C. VARTOLOMEU
Profesor Apicultor

Ce cred despre

bun stupar sistem de stupi; nu

bun stupar
de totdeauna
locuinta ce se pune
este pe care
apoi aceea
Dadant).
omul
mai de toate treaba are de
de care spune
aceea care ne Wagner,
Dadant).
Nu fi bun stupar fel de unelte (Bertrand).
PR. C.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

porcilor, toate
realizarea mai mare, gos-
trebuie deaproape mijloacele prin care el
poate aceste
Din acest punct de vedere puterea de de
tire un Sunt rasse, la care scroafele
nu de mai rar purcei. e de
rassa foarte pentru producerea de gräsime.
Dar avem alte rasse de porci unde sunt in general mai
numeroase : -10 chiar purcei. Printre ele putem
aminti rassa Yorck, pentru carnea sa, din care se fac
cele mai
In de aceste rasse, care sunt destul de
matizate noasträ, mai
printre cari cele mai insemnate sunt : Berck Bazna, rasse bune
pentru producerea de carne pentru gräsime. Ele au o pu-
tere de mai mare aceea a rassei mangalite
ceva mai mica a rassei Yorck.
De aci de präsire la porci e
de rassa din care face parte aceasta se
prin faptul : o varietate sau o cu e mai
in de gräsime, scroafele
mai purcei din porcilor e mai
mult pentru producerea de carne, numärul de purcei fätati e
mare.
de puterea de präsire pe care o are
din plugarul nostru va alege rassa ce
mai bine regiunii sale satisface din
localitate. el va pentru
scroafele care mai multi purcei le cu
din scroafele cele mai prolifice.
alegere, nostru atunci are
posibilitate purcei mai multi.
Adeseori timp oarecare, cu
scroafele din ce ce mai purcel.
nostru de porci.
Ce aceasta ?
Vom alege doi vieri din a noasträ,
mai buni scroafele noastre din
piere de locul unde ne fi chiar din sat,-
vom cu scroafele noastre. Vom constata atunci
imediat o in numärul purceilor in acest
caz s'a in Astfel

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUOARILOR

vedem s'au
sfat ce vierul,

scroafe, se
nostru. tine 10-15 parte
aceea, vom da drumul scroafe.
Scroafele 114 Socotind necesar

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

pentru purceilor ele pot

bine de an. aceasta pentru toate scroafele, din
face parte.
cazul din nepricepere nu
pe an, nu voim
porcilor
scroafelor
venit,
fapt pentru care au
ajung In afara
de aceasta paguba, scroafele
bilitatea purceii mare. Deci
care se cea
De aceea bunul gospodar se
acest punct de de lucruri
fiecare an dela
scroafele 2. astfel
la purceii pot
din cauza toamnei
brie) feri mai de frig.
Pentru aceasta el trebuie faca lucru
lunii mai inceputul
primele
ale Decembrie, sunt Scroafele sunt luate
timp de numai
cam kg pentru fiecare pe Dupa
de ovaz, toate scroafele sunt
Atunci sunt tine
care scroafele
tot
se cea din timp normal.
acest caz intotdeauna pe an,
care se mai alt avantaj scroafele cam
timp purceii vor avea cam
Dumitrescu
Profesor de zootehnie

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

superb
peste abis,

voie ploile,
tot puternic...

rece
toate cetinele
lupte

piatra de
stingher
oarbe

DE

www.digibuc.ro
 BRADUL
crude De o
codru. pica
era de bine
era bradul, Troci, te face
neamul. De

Bradul surpa teiul,

Cinstea
astfel
-
Teiul
Bradule, bradule,
'naltule,
De surda lauzi
Scurtule, grosule Neamul,
burdufosule tulpina.
parte, eu totdeauna
ai cinste Am port
stai Mai de cinste nume.
mea mine nu face
Cine spune, ca tine
te pot supune. Pe jos
eu vara, iarna Nici n'ajung
Stau codru verde. case,
Frunza -mi nu se pierde. linguri vase.
Pe mine pune Scaune face
nunti
Cu noroade multe. mine scrie
Cu frumoase
pun la
lisuse
La care se
prefac Noroade gloate,
palate Neamurile toate.
Case luminate.
lar vreme (Din

www.digibuc.ro
 de
dela
de snoave
era unde-va,
care frumuseti avea mare tot
de era minunat,
prin curgea
talul, iar pod de
minunea de frumos. Sub pod era unde
venea fie-care timpul era prielnic senin
sfetnicul de veneau
se
se
se pod
nu se de de tocmai
se numai se opresc
vorbi:
din smochinul
din zice el preface
mare.
vedea
lumea despre
cum
La celalalt drumet vorbi

nu greu
iar Doamne
vorbele astea, vultur viata,
aminti de
cum vorbele de sus
zici, Maria
nu, de
tot se
vorbesc despre mine.
smochinul,

nune, se preschimbati

www.digibuc.ro
 de
aripi, se
ce ce
sus de mai vezi cat
cuprinzi vezi sate, oamenii munca
asta, coste ban, te
Mai se coborau pe
ceea umplea pe era
vorbeau de bine bine
cari ducea
Numai dela margine de auzi
pe vorbind
impäratul
din din de schimbat
de va ce zicä, va gusta
smochin, pe pe se va
sui pe scaunul

ne schimbäm oameni, mare

Dar, ce din
chinul aminte
pace
ne am ce

eu am
cum
mergem ne
Dar, aicea, mare
se pumnul piept
se sfetnicul au fost
de nour
dela asta mare, pe pe
turburare norod pe cine
cazuri toate.
van se Palatului,
sala tronului nimene
sfetnicul paser
erau,
tot noaptea la
cum incepuse se aicea
Dar, se bine, ruinele
toate camerele se

www.digibuc.ro
apoi oameni la chip care
un foc mare, face
cele

jucat au picat toate jos de ce

www.digibuc.ro
dorm acum ne straiele
pun
de
au luat
pe cap, iar tu
doua din
de
de

cocârlos, pe
-
nu fi de
Acum pe capul sunt
La asta tipete de se
dintre ruine sborul noapte.
ce
asta nu ne de semn
bun.

doua curtea palatului era de

venind gata de
se
se mari
care pe tronul
cari smochinele cocârlos pe
spre minunea oastei,
se din alta
lui sfetnic.
La asta dar
La care ei tot, pe lumea ceru
nemai de grea. Mai vräjitorii
care s'au la ruini noaptea ceea
sunt sfetnicii care de
beciul ruinelor, tot
de dar de nu se vor
atinge de un fir de par din capul
scaun de fie
de cozile le

asta de de
cele se pe data
din beciul ei
peste auzind
de
schimb lumea auzind ce
de atunci

www.digibuc.ro
 de

prezent s'au
pentru anticryptogamic de pe
mai sulfatul de cupru
chiar aplicarea tratament,
mai
privire
respectiva, vedem
de 1910 s'au numai sulfat de cupru pentru
desinfectarea Din de
avea desavantajul distrugea sporii de etc.,
luat mai defavorabil
s'a cäutat formalina.
Dar toate se
fectant vreme (cam 1920) tot desavantaje,
cari se manifestau faptul nu fost
ore fost
uscat, pierdea mult din facultatea germinativa fost
de aceste s'a alte
pe la 1920 de
mercur, cum sunt Kigosan, Kernisan Mercurul are
nu de defavorabil
chiar s'a observat
Toate aceste substante se ceeace are
urmare de aceste
s'a cäutat aplica tratament
fungicide sub forma de praf (pulbere).
atrage asupra
metode, dar fost 1915
din din aceastä
chestiune, ceeace face Mackie,
studieze acest tra'ament anticryptogamic.
Toate au avut un efect favorabil, dupa
tiunile revistelor de 1923 s'au America
Nord acest metod aproximativ milioane quintale
trice de Europa curentul pentru
metodä de contra boalelor cryptogamice la
special contra lui Tilletia tritici.
ceeace fungicide pentru
grâului s'au multe. Primele
var, au urmat apoi carbonatul de cupru,
de arsenat de superfosfat,

www.digibuc.ro
 foarte sub
Mackies, Porzol,
Nu voesc asupra acestor dar
general ele avantaje tehnice
1) Nu avem de vase, procuratul ape!, etc.
suntem asupra
trebuie
Nu trebuie ne de
tratament. se poate
poate
Dar ci
se de
verizarea insecticide fungicide
merge de departe, se
de specialitate Societatea cutare tratamente
rapeutice (präfuiri) aeroplanelor contra anumitor
considerare mari pe cari ni le
terapeutice prin nu trebuie pierdem din
ele se faze de aplicare
poate are de unele
cum spune Stakman din Paul (Minnesota) se
va de

PLUGARULUI
Plugarul trebuie la pe care le
de pentru sa
plagarul in general la
C. Sfetea, Calea No. Biblioteca
Bulevardul No. ;
mai ales in
Agriculturii. (Director P.
se pot procura reduse dela
Herman Casa Anticarilor.
agricole sunt: pentru
de pe publicate de Agronomilor;
la Pagini agrare sociale apar Foaia
apare la Satelor apare la Lugoj;
Craiova.
De mare a se Pagina a

www.digibuc.ro
 PLIVITUL HOLDELOR
una din mai
folositoare ale plugar de
Din nefericire, de noua
aceastä indeletnicire aproape fost vede
se se la lucrare
seama de foloasele ei, impuneau Acum de
sunt pe au uitat
de el.
este aceastä un lucru
am ajuns aproape tot de
de
buruienile nu numai prin
recoltelor, dar bine desvoltate,
hrana plantelor cultivate le
le pipernicesc, umbra le
cele mai
susaiul, curcubetica, boziul, etc.
care din cauza neplivirii s'au
nu arare ai cultivate.
stare de nu trebuie mai
nu mai pentru noastre
ele fie te ce.
drept scape ocazie pe
acolo unde pot (la cooperative) le
regulat timp
Plivitul se face bine de
ce s'a ridicat roua nu pe moale.
Ar de
pe an,
fiecare clasa lui la
cele aproplate de sat spre da astfel
tenilor aceastä
se va mai atunci
de necesitatea vor face.

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

verde de mohor,
bun
Boil la el
cea

pentru
pasc noaptea
Por, de

la
te vede cea

Boil
Plugul brazdä
Haide mai tare,
e mare,
Vine cu
Cu cu

de

Leana

D.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

de mare actualitate pentru

Horticultura
produselor horticole
fructelor prin
Valorificarea fructelor legumelor prin re-
printre alte mijloace, in primul rand,
durii.
a luat mare avant, numai de
a fost agent de conservare.
dela soare a fost este

Uscarea fructelor la soare.

cum e cazul cu stafidele
Grecia Asia Mica, la sub forma
pentru uscarea la soare a fructelor sau
cunoscute sub numele de
a dat acestor industrii caracterul
unor uzine, ale produse, sub forma de conserve,
o parte din stocul nostru de

Nevoile de ale deosebi, au ce

aceste conservate au fost folosite
de catre trupa de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUOARILOR

Prin aplicarea la fructelor

legumelor, pune valoare, izvoare de
Creatiunea desvoltarea acestora se face cu
De aceea este mai tot
mai practic pentru conservarea fructelor
melor..
Caldura a permis valorificarea unor produse care
ar fi fost pierdute pentru hrana omului,
buintare.
Fructele, ar fi cultivate, nu pot fi
intregime uniforme. Cele mai bune ca gust for
fructele de care se ca fructe de
in stare
In a doua se fructele
diforme, care cea mai prin uscare.
Ca fructe uscate se numai stafidele,
smochinele ; tot de
fructe uscate : mere, etc., a
de industria legumelor uscate, care tot mult teren
din ce ce tot mai multi adepti.
In in a se fructele cele mai rele,
care trec aci resturile de
la prepararea fructelor uscate, se poate da
Alese pe cum am fructele de diferite
sunt de bine folosite.
nu se poate realiza, de un pe
o
Exemplul cultivatorilor americani
au prin mijloace productiunea spre
progrese cari nu se aiurea. Ferme intregi sunt
consacrate fructelor de Nu
se de sute de hectare,
La Green -Port New -York) deja din 1893 o
de 120 de hectare.
La Fairmouth- Arkanzas) de 175
hect. pentru
La Orchard Georgia, o de 320 hectare
84.000 pomi
La Elberta o de 400 hectare 80.000
La Leland- Stanford California) o vie de 1650 hectare,
stafidelor.
acestor culturi trebuie organizarea
acestor fructe prin uscare.
Toate astäzi uscarea legumelor.
In Maryland este mare cinste uscarea
In cutii mici se vindeau la noi de

www.digibuc.ro
 legume uscate, frumos de
cunoscute sub numele de
New -York este mai mult me-
relor. Rochester a centrul important acestei
industrii. Imprejurul acestui de 60 km. se
sesc cele mai mari de fructe. regiune, care
era Statelor- de 20 de ani s'a transfor-
mat de pomi iar pe
au pentru a face
mult de 2000 de uzine pentru uscarea fructelor.
La 1888 producea regiune 13 kg. mere
uscate.
Lesne de progresele s'a de atunci

fructelor

Uscarea legumelor constitue baza

acestor produse.
Numeroasele pe care le
legumelor stare
de ce din cauza de conservare,
parte, uscare.
Fructele proaspete se bun
prea mare bine alese
amestec fructe inferioare mai ales
anii de de scad chiar sub
de producere.
de fructe, mai putinta
de desface direct fructele se adesea de
asemenea trece obicinuit
intermediarilor, putinta conserve
pe

de legume acest
caz stare
un
practic organizator, acest sens,
mai bine manifestare
bine nu se poate
de fructe, numai se vinde stare
de fructe legume din de trebuie
ficat pentru da ce nu pe pentru
de
fructelor legumelor,

www.digibuc.ro
 de calitatea celor de prima
scurgere pe
se mai
fructele
legumele de

acelea pe
care
pune

stare
mate fructe
cate, conserve,
te, marmelade,
siropuri,
eururi, etc.,
instalatiuni

pe cari nu
le are la

se pot amenaja
pen
rea
fructelor,
nu este
iar fabri-
de conserve
instalatiuni
de
complicate, i

mai ales la
n'au prea mari
cu
in mod

legume
fac tot de pe
ceeace
o scum
a acestor Evaporator uscarea fructelor
cum e cazul
din a ajuns lei

www.digibuc.ro
Uscarea se face de ori
cheltueli.
cari ne sub forma de fructe
uscate calde, sunt apreciate
de intensa, de uscarea fructelor noastre ales
uscarea prunelor este la o
mai mare.
uscarea fructelor legumelor are avantaje mari,
toate ostenelile:
Nu cere o de

2) Este o metoda de conservare foarte economica, care ne

de cutiilor borcanelor de
precum de altor alcool, etc., etc.
3) Fructele legumele daca, sunt uscate, se pot pastra
bine vreme mai ales le ferim de
4) mare de transport : fructele legumele
din greutatea apa evaporata uscare.
5) la transportat, pe
de transport, evapo-
apei. timpuri normale, a kg fructe uscate,
puse in cutii, de 25 kg, costa dela New -York la Liverpol 6
lei 50. Pentru cantitate de fructe proaspete, expediate
butoaie, 55 lei.
6) Oricare ar fi lungimea la care se
uscate ajung intacte, pe proaspete sunt supuse
deci mari materiale,
7) In vremuri grele fructele legumeie uscate
rezerve alimentare. Se ce se face
timp de de ce foloase ne-au fost
fructele mai ales legumele uscate.
8) sub un volum : 500 grame le-
gume uscate, de legume pentru 20 per
soane.
9) gustul, nutritive,
aproape ca la cele proaspete, prin uscara de
unele volatile, materia care
intacta.
10) de timp material : fructele legumele,
deja unele din ele chiar de uscare, in mo-
mentul suntem pierderea de vreme ce
asemenea culinare. Se folosesc chiar cele mai
fructe (pentru paste, marmelade, geleuri), tocares
legumelor nu face
de legume. rezultate din conservare datorite
mijloacelor de etc., ca inconve-
nientele de a pastra fructele legumele

www.digibuc.ro
site, de (cum sunt cele multe etaje din
sunt parte
Aceste nediscutate avantaje, dau fructelor
industrii, nu poate
domeniul teoretic, a i se da o
practica.

metode de uscare
Uscarea fructelor sau legumelor, se poate face: La soare.
2) In cuptorul de 3) In evaporatoare cuptoare
Uscarea la soare. Este dintre toate metodele de uscare
cea mai Caldura ajunge uneori usuce
fructe legume destul de mai mult
Asia Mica, Italia de Sud mai
ales California.
Smochinele stafide.e se la soare.
Este cunoscut ce se face lumea
cu aceste fructe. In California se un de
cuptoare in care se caldura nu la aer
liber In Orient la Malaga, ci Aceste au
general m m in Sunt
pentru a concentra razele pe pe cari
sunt fructele. Cu ajutorul unui foarte simplu,
poate fi intors foarte soare. Merele
se in ore, caisele ore, piersicile in 12
14 ore.
Partea a acestor e cu
de legume. Aceste ferestre cu geamuri
servesc nu pentru a concentra caldura, ci pentru a
fructele de de praf mai ales de
la Uscarea fructelor la soare,
pare costisitoare, are
neajunsuri :
a) Este o din
cauza prafului a insectelor care depun oule pe fructe

de
Uscarea nu se face uniform.
d) In timp de se fac
costisitoare manipularea.
e) Fructele sunt supuse la atacul etc.
Produsele, in general, sunt de calitate
se pot usca pentru casnice
chiar
de geamuri. Vara, nu ne ser-

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

vim de asemenea deja

temperatura e asemenea geamuri con-
o mare cantitate de sub
usca multe de fructe legume : mere, pere
in precum diferite

Primul bosniac la Topoloveni de

Max. promotorul
Cuptorul s'a anul acesta.
cimbru. Pentru a se vedea
sistem de uscat mai jos va date :
cu In Italia, chiar
viticole, mai potrivite pentru pre-
a strugurelui uscat, aceasta s'a
limitele familiale nu
asumat caracterul de industrie la
Lipari mica, puncte din
Calabria.
Se productiunea a strugurilor Italia
-60 de chintale. Calitatea strugurilor este
cea mare parte tipului de
telleria poate rivalizeze inferioritate
de sau California.

www.digibuc.ro
 Grecia, Spana California produc strugurl
in enorme, Aceasta industrie
desvoitat de o in Tunisia Algeria nu de
In Grecia se anual un milion de chintale, mai
les strugurl de Corint.
Din Asia se exporta anual 400 de
de struguri uscati, din varietatea
In Algeria Tunisia, aceasta care a
de sicilieni, expediazä productiunea in
ta, Grenada ales
de chintale de struguri
Alicante
in
Malaga, 800
productiunea
- Valen-

a strugurilor uscati se peste tot unde se vita

de vie.
spaniole ale acestui produs
-283 chintale pe Prepararea uscati in
are in Septembrie, procedee
deosebite. La Alicante strugurele scufundat
solutiuni alcaline, de uscare. La Malaga,
de abia sunt pe con
stituite prin suprapuse, de un metru de
Retelele sunt de la Nord la Sud
fundul este acoperit nisip fin de fiecare retea
se margine de pe care se fieca-
re un capac pentru roua nu se pe struguri.
recoltati August se complet 15
intensitatea soarelui, fie necesar se
Septembrie durata e mai
completata operatiunea camere
sobelor.
Cu de struguri se poate
chintal de struguri uscati.
Produsele de Alicante, cu o scufundare a
au o coloare rele de
Malaga, uscat la soare, este mai fin, mai delicat, mai aromatic,
boabele sunt mai mari, au o mai
uscarea o violeta,
azuriu.
Strugurele uscat spaniol se in lumea
din Malaga, de calitate se cutii de
10 kg., un trafic de pe an.
de export cu al Spaniel este,- in
mare parte, care
metoadele mai perfecte
Strugurele uscat de lux este in Se
cu strugurl au

www.digibuc.ro
 care nu boabe de
ale strugurilor
Aproape
California ales Comitatul Fresno. In
1881 valea Bernardino de
Muscat Corint alb 1873
atins 54.000 kg. 1892 ea aceea
de mare.
1915, California, pentru
strugurilor era de 44.500 din care 60
Comitatul Fresno.
gorii ha. Muscat
Corint.
Uscatul practicat soare acestea,
scufunde strugurii, la
sulfuroase uscarea la
de uscarea strugurilor
sub
1910, prepararea strugurilor struguri
nu organizate se prin
Dar, dela
Raisins Association
producätori cooperative, cea mare din
uniformizarea exportul. Trei
din producätori au fost care
din
minimum de
de prisos; centrele de
de nevoia
de
strugurii
credit
consemnat.
de de

De când creeat California Raisins Association,

strugurilor din an
an, intense
strugurilor de de
era de
chint. de de 622 de
145

de cea
37.000 chintale.
de de
de de Corint
Australia.
Canada.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

de atinge anual
importau 1912, 17.000 chintale

1912 total
1.058 chintale pentru
424 000 Turcia

84.000
Italia.
Uscarea treceri succesive dela soare
de invers. Aceste
timp nu sunt scutite de neajunsurile
soare.
Uscarea cuptorul de se poate face pentru
folosite Fructele legumele
sunt mai introduse cuptor. Nici aceasta nu
este uscare de oarece cäldura prea mare
fructelor din fructe
legume, apei uscarea.
3) Uscarea prunelor cuptorul bosniac.
bosniac recomandat cele ce
felul cum se prunele dupa M.
Cuptorul se prunelor
mai miros se
usuce, fost din nou. ce
la alese se pe site
cuptor. Termometrul
prunelor, temperaturä de toate
nele. Cum temperaturä trebuie
tetim din nou la
ceas
Dupä un ceas se pentru
de prune, fie de
se tine sub
de ceasuri. pe sfert
focul temperatura la pe poate
se cäldura aceasta terminarea prunelor.
ce ceasuri se
rile se se de tot prunele, ales
rece cum se toamna,
se frumos, se
de un deget deschise. Din ceas ceas, s'au
toate se face schimbarea
din se fund,

Prof. Gaetane M. p.
de R. Viticulture, 4 I. 1923.

www.digibuc.ro
tru toate se usuce toate
Vom ales la cari vin d'asupra
din de pot se din
dogoarei
temperatura n'a sub focul a fost purtat
uniform regulat, prunele sunt uscate ceasuri, aceasta
pentru prunele cele de tuleu,
grase, mai mari, se
20 de ceasuri. Uscarea pru-
nelor cu este anevo-
: subtire se
se
din ele.
Pentru ca prunele
un lustru care le
pretul de de
ale scoate din cuptor, zorim
ca
temperatura chiar
la 95° C.
Prunele sunt complet
cate le
sâmburile
nu face
Evaporator parte alta.
pentru
uscarea fructelor Pentru nu crape
din ele,
ce au cuptor ore, se
se se apoi se
cuptor, timpul
aer, alte site prune
Dacä dorim scoatem de valoare,
ce uscate din cuptor s'au se pun
de pentru
se de zeama care de se pun din
pe se cuptor de tempera-
de scot apoi, se cutii de care se
bine ce au fost alese din
la trioare
de coprinde 25 kg. greutate
greutatea se face
uscate La mucezesc.
Pentru prunele nu se se
la cutlile prune se din nou 10
ore la In
pentru sterilizarea
Pentru prunele

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

de pentru un aspect care

pentru valorificarea nu este
trebuie supuse de
la supuse prunele se face uzine
Uzina are
mai mare se etuva aer
cald umed, (turtitorul), presa pentru ambalat
nele cutii, etuva pentru prunelor
pentru depozitarea prunelor uscate.
lea se un cazan generator de
un motor de putere, pompa de adus
pentru
compartiment odaie pentru mecanic un
atelier pentru
Prima se supun prunele uscate este
se ajutorul unui mobil, se
poate pune motorul print'o
transmisiune.
Ciurul este compus din
sunt pe
cutie lungime, care se poate
prin transmisiune mod mecanic.
doua este supunerea prunelor umed.
clasate se de tinichea
capacitate 17 capacul se
2, cum prunele
Aceste de tinichea prune se pe
lagele etuve de fier care se ermetic. Etuva
de
termometru. Ea tub de
ce s'au de tinichea prune
ermetic se drumul aburi timp ore,
care timp se
scurg din prin tubul
ore se scot prunele
se trec aparat care turtesc. Acesta
se poate motorul ciurul.
turtite la ambalat printr'o
s'a pus
prune se sub care prunele,
acesta se
de prune se din deasupra se
indoiesc de se
capacul
prune bine se duc la
pentru
Aceasta este de fer ce se

www.digibuc.ro
Una din este termometru a se controla
temperatura
se un (vagonet) mobil, care
pe in interiorul
Sub vagonetului, in subsolul se un
suprapus in trei pe o de 50, in
nicatie generatorul de exteriorul tub
In calorifer vin aburi care condensare se scurg
afarä.
In cu prune sé 12 ore la o
de
Astfel uscate sttrilizate, prunele capabile de con-
ele pot fi exportate. Este
problema la orainea care

CEL DIN SNOP - Baader L.

www.digibuc.ro
 produsele un important
zisele cele cari se strica sub
temperaturilor urcate timpul Acestea sunt
carnea de vita laptele,
fructele, legumele, etc.
Deplina este numai se
se asigura
conservarea fara schimbare a
nutritive, a aspectului.
Pe pästrarea cerealelor nu cere compli-
cate se face mod obicinuit, pästrarea a pro
nu este in cu
de
gospodar din vechime aceste
(carnea, brânzeturile, fructele, legumele etc.) se
modul mai eficace la rece, ceeace a dus in
vechi la pentru
pästrarea mai la cu ajutorul
din apele
ultimele posibilifatea de a
artificial antrepozitarea transpoitarea acestor
alimente.
Prtn frig se produs de
transmis vagoane
vapoare special pentru acest
artificial s'a a se
alimentele a se transporta mai mari distante
un de pierdere schimbare in calitatea
sau aspectul
Carnea, brânzeturile, etc. se in
stare antrepozite timp de mai multe luni (7 12
18 luni). ce sosesc zilnic la venind din
California, tate frigorifere, au aspectul aroma
proaspat culese.
nostru, folosindu de
pentru de vagoane vapoare frigorifere
transportul nu mai supus
acum de a vinde, de
sale de
El are de a porci

www.digibuc.ro
 când hrana e deci nu
este el poate adune unt, le-
gume cantitate le
nici un atunci preturile vor
mal avantajoase, folosindu de coniunctura pe
pietele locale dirijindu spre pietele cel mult
cerute cel mai bine
In ce carnea, avantajele arti-
pentru transportul ei reies din faptele
carnea sub forme de vite (pe
sufere importante in greutate, cari
din greutatea ; afar& de aceasta nu
capacitatea a rulant
prin de vite vagon nu
de carne netto, pe vagon se
8000 kg de carne netto.
este mat perfect agent
a produselor agricole
este un pretios indispensabil al
culturil.
Acest fapt, recunoscut de
publice din transoceanice, a dat impuls enorm
pentru industriei in ceeace se
prin urmätoare :
Unite ale Americii de Nord dispun actualmente de
frigorifere de 157 mii de vagoane
din cari 25 mii vagoane sunt exclusiv
transportul de fructe din California.
Britanie are peste 10 000 o
de peste 400 vase instalatiuni frigorifere.
posed& cam 3000
care, iar Parcul Ferate franceze dispune de 2300 vagoane
isotherme.
Canada are antrepozite 7000 vagoane din
cari numai pentru transportul untului 1500 vagoane.
In Anglia obliga
bani pentru aceste
In nouile de in regiunile devastate,
construirea de antrepozite este d
Alfred fost in raportul ce a prezentat Ministeru-
de din Franta,
frigului artificial comerful pro
nu este o ci o
Canada, o lege special&, Statul credite
pentru construirea frigorifere.
Dar cel mai frumos exempluni Danemarca. Aceas
cu o de apr. 38.500 cu o

www.digibuc.ro
 189

de apr. 3.000.000 oameni, a fost de acum un sfert de veac

o tara de
perspective de desvoltare viitor. Dar
gorifere s'a transformat ca prin minune
de carne,
este actualmente de o
retea de cooperative cu abatoare
o de se poate revine o instalatie
la o regiune o raza de km.
acestei Danemarca a ajuns
la mai mari consumatoare din Europa,
anume a Angliei, in import de produse alimentare
sabile ocupa unul din principalele
In ceeace agriculturii s'a
transformat cu totul. altele cultura a
dat favoarea culturii plantelor furajere (orz,
a
Politica trebule la
mai vederea alimentare a
intern, a spori cultura porumbului
furajere vederea vederea
produse : carne,
unt. etc., produse de mare valoare deci mai
rentabile pentru agricultura noastra.
exportul cari pe
preturi mai mari
numai dar a
de oarece aduce favorabil balanta
Transformarea porumbului plantelor furajere produse
industriei noastre nationale, de oarece nu nu-
produsele animalelor laptele, etc.) se
dar subprodusele coarnele, copitele,
etc.), un material bogat pentru
multor
acoperirea nevoilor
indigene, ar putea exporta chiar actualmente la
vite mari 175000 capete de -4.000
vagoane de de vagoane de fructe. Trebuie sa
exportul fructelor, al
subproduselor animale industrializate nu este posibil
pietelor de calitate bine con-
ceeace nu se poate existenta unei indu-
destul de desvoltate.
Deci interesul cel important al agricultorului român
este de a sprijini desvoltare de a o realiza prin Coo-
perativele agricole, colaborare Statul, co-
urbane particulare.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

De parte,
de umbrä

stam asupra

parte in
De nimic lumea asta,
care alunii
intreaga coastä.

dela nimeni
de
Pentru
De pe

de tuturor,
Pentru

CETATEA
www.digibuc.ro
 CUPRINSUL

Motto 2
2. Anton Oprescu 3
3. domnitoare a . . 4
4. de AI. Constantinescu 7
5. Imn regal
6. noastre 12
7. (poezie) de Const. 23
8. Lunile (calendar ortodox, protestant) 24
9. Colind, E. 54
10. Posturile ortodoxe, postului
1926 57
Posturile deslegate de post 57
12. nationale
Zile marl ale
14. ale 59
15. necrologice
legale
17. religioase, nationale regale ce se tin de 60
18. Vacante 61
Calendarul 62
20. mari ce se tin 63
21. Calendarul musulman
22. de rotatiune, planetelor . . . 66
23. uscat 66
24. Cantitatea de de A. 69
25. traesc de uscat 72
26. Cat unele animale acvatice 75
27. ; 75
28. Ce greutate au animalele
29. Tara :

desimea populatia 76
30. din 77
31. noastre : . . . . 77
32. Ce face plugarul harnic in fiecare luna .

www.digibuc.ro
 Gheorghe
(versuri). N. 103
pronuntat de Constantinescu, Ministrul
la

Rostul Camerelor noua

Rodica, Alexandri
Pierdem
39. Nasta
Muncitorul (versuri). A. 119
American-par. N. Popovici Lupa 120
Din 122
despre Sas din Ardeal Connert
44. dela Pietroasa. A. Oprescu 129
de drum. C. Aldea 132
Petrini, 134
47. Legumele culture
Povestea
Floarea
50. sfaturi cultivatorilor de
bnne de Giurgea 146
155
52. Amintiri despre dela
Cultura Ce cred despre
Preot
N.

Bradul
57. poveste de 166
de de

holdelor, Antonescu
173
61. produselor horticule, D. 174
62. Industria agricultura

www.digibuc.ro
 Pre Lei 50
www.digibuc.ro