DT.

CLARISSA PINKOLA TSTES

Femei
care alearg[
cu lupii
Povegti gi mituri ale arhetipului Femeii Salbatice

Traducere: Simona Voicu

 CUPRINS

DARUL FEMEII SALBATICE

,ttr^Tl. .... 13
TI{TRODUCERE: CANTAND PESTE OASE. .. ],.. 15

POVE$TrLE

l,uRLgruL:RENA$TEREAFEMEIIsir,satrcn. ......37
Loba
Cci patru rabini

2,peunurr,nrNTRUsuLUrtpRrMArNrTIERE .......51
Barbl Albastri
Prdddtorul natural al psihicului
Femeia naivd ca pradd
Cheia cunoasterii: importanfa cdutdrii
Mirele-bestie
Mirosul shngelui
Ascunderea Si spionarea
Strigatul
Devoratorii de pdcate
Omul negru ln viselefemeilor

3. lour,rrncAND ESENTAT REcunERAREA INTUITIET

CATNTTTERE .....,,..87
P[puqa din buzunar: Preainfeleapta Vasilisa
Prima sarcind: Sd-i permitem prea bunei mame sd moard
A doua sarcind: Revelarea umbrei
A treia sarcind: Cdldtoria in intuneric
A patra sarcind: lnfruntarea Vrajitoarei Sdhatice
A cincea sarcind: Slujirea non-ra(ionalului
 A Sasea sarcind: Seleclia;i separarea Companiile rele
A Saptea sarcind: Cercetarea misterelor Aqectul diferit
A opta sarcind: Pe picioare, in patru labe Se ntlmente inghefate, creativitate inghelatd
A noua sarcind: Remodelarea umbrei lilillnul tn trecere
Foloasele exilului
4.panteNsnul:uNrREAcucrr,i.rar,T..... ...... 130 Plslclle zburlite Si gdinile zbanghii
Imn Bdrbatului Sllbatic: Manawee Amlntire Si perseverenld neclintitd
Dubla naturd afemeilor lublre pentru suflet
Puterealui Doi T,lgotul riticit
PutereaNumelui
Natura canind tenace 7, r'nupur, FBRICIT: cARNEA sAlperrci. -. .216
Graiul truPului
Poftele ispititoare
'lrupul in pove;ti
Cum sd devii de neclintit
I'uterea Soldurilor
Femeia interioqrd
Marip o s a, Femeia-fluture

5. vAN,i.roenBe: cAup rNrMA-r uN vANIron STNGURATTc ...... I45 ll. tNsuNcrul DE coNSERVARE: DETECTAREA cuRsELoR,
Femeia-schelet: Fat[ ln fa16 cu natura viafi-moarte-viaf5 (:()t,rvIILoR EI MoMELILon orn.f,vrrs. -..232
a iubirii F emeia redev enit d s dlb ati c d
Moarte tn casa iubirii Pantofiorii roqii
Primii pagi tn iubire Pierderea drqmaticd in basme
Gdsirea tntdmpldtoare a comorii Pantofiorii ro;ii, cusufi de mh.nd
Urmdrirea gi ascunderea Capcanele
D e s c hl c ir e a s ch el et ului Prima capcand: Caleagca auritd, viala devalorizatd
Somnul increderii A doua capcand: Bdtrhna doamnd, forla senectulii
Darullacrimilor A treia caPcand: Distrugerea comorii, hambre del alma,
Etapele ulterioare ale iubirii info met ar e a sufl et ului
Toba inimii ;i cdntecul ddtdtor de viald A patra capcand: Lezarea instinctelor vitale, consecinld
Dansul trupului a captivitdfii
Si al sufletului
A cincea capcand: Tentativa de a duce intr-ascuns o viafd
secretd, scindarea
6. iNsANul FAMTLTET: FnnrcrnpeAnARTENENTEr... .. ... 1g3
A ;asea capcand: Teama de opinia publicd, revolta urnbrei
Ri{uqca cea urAti
A Saptea capcand: Duplicitatea, tncercarea de a fi cuminte,
Exilul copilului diferit
no r m ali z ar e a an or m alului
Diferitele tipuri de mAme
A opta capcand: Dansul nebun, obsesia gi dependenSa
Mama ambivalentd
In casa cdldului
Mama distrusd Incercarea tardivd de a scoate pantofii
Mama-copil sau mama orfand Reintoarcerea la viafa ,,cusutd de mdnd", vindecarea
Mamd puternicd, fiicd puternicd instinctelor rdnite
9. aces.L: iNroancsnpALAsrNE. .........224 Sptrltul ursului
Piele de foci, piele a sufletului lvcul transformator Si acliunea justd.
.l'u r e ln drept dlitd
Pierderea simlului sufletului ca iniliere () I

Pierderea pielii ( )opucli uscafi

Bdrbatul singuratic l)ucansos
Copilul spiritual ln stlnctul rdnit Si furia
Uscarea Si mutilarea lturla colectivd
Chemarea Bdtrdnei Ilktcarea lntr-o furie veche
O prea tndelungatd zdbovire Cele patru etape ale iertdrii
D esprinderea, plonj are a
Femeia mediald: Respirafia sub apd I l, nlNt pn niznor: cLANULcIcATRIcILoR..... .......393
Din nou la suprafald Secretele ucigase
Exerciliul singurdtdlii Zona moartd
E colo gi a n atur ald a femeilo r llcmeia cu plrul de aur
Mantia expiatoare
10. apr LrMpazri HRANA vrETrr cREATrvE. . .....316
Llorona 14. t.,c sntutsuB"ERRlNEA: INrlrenne iN plnunel
Intin ar e a suftetului s dlb at i c runp[MAnrs-nN.[.... ........406
Otravd ln rdu Futa flri mdini
Rhul infldcdri Prima etapd: Thrgul Pdgubos
Bdrbatul rhului Etapa a doua: Mutilarea
Salvarea rdului Etapa a treia: Pribegia
Concentrarea Sifabrica de vise EtaPd a patra: Aflarea iubirii inlumea de dincolo
Fetifa cu chibrituri Etapa a cincea: Sfhgierile sufletului
Rep r imare a fanteziei cre ato are Etapa a Sasea: TdrhmulFemeii Sdlbatice
Reinnoirea focului creator Etapa a ta.Ptea: Mirii sdlbatici
Trei fire de pir de aur
I 5. uMsne: cANro rIoNDo, cANrscul TAINIc' PRoFUND. . , . . . .478
11. c,i.r,puna: RECUrERARTI srxuer;riTrr sACRE. ..... 353
Zeilele murdare 16. 6EANA LUPULUI .......484
Baubo - Zeila pdntecului
Coiotul Dick Posrmli.: Povrsrea cA MEDICAMENT... .... ..489
O vizitd in Ruanda AnnnNoe .........497
Norr. ....503
12. rulncenrA TERIToRTULUI: LTMTTELE FURTET sr ar,s rpntinlr . . 365 Flouclln uNEI LUPoAIcE TINERE: o BIBLIocRAFIE. . .. . . . . .'. 539
Ursul cu luna in piept Mulluurnr ........551
Furia ca profesor NOTA EDITORULUI AMERICAN . . ' . , . , , , .557
Intervenlia bdtrdnei vindecdtoare: Escaladarea muntelui NorA TRADucironur.ur. ...... . ' 559
 CAPITOLUL 1

Urletul: Renagterea Femeii Silbatice

Loba, Lupoaica

Thhule s[ vi mirturisesc ci nu sunt precum acei oameni minunafi care

I rctrag in pustiu qi se intorc plini de inlelepciune. Am cilitorit mult.
lln poposit in multe vetre gi am impriqtiat momeali pentru ingeri
Lolo unde am innoptat. Dar, de cele mai multe ori, in loc sI adun inle-
fpclune, m-am ales cu episoade nu tocmai plicute de Giardia, E. colir
f, dlzcnterie amoebiand. Aceasta este soarta unei mistici a clasei de
E{lrrc cu intestine delicate.
' Orice infelepciune, orice idee aflatd ln cilitoriile mele prin locuri
dUdate, unde am intilnit oameni mai pufin obiqnuifi, am invi[at s[ le
ceci betranul Academos*, ca qi Cronos, are uneori tendinfa de
devora copiii inainte ca aceEtia si inceapl sivindece sau si uimeasci.
de intelectualizare poate estompa natura instinctuald a femeilor.
Ne-ar ajuta deci foarte mult, daci wem sd adincim relafia cu natura
instinctuali, sI infelegem poveqtile ca gi cum am fi iniuntrul, gi
l[ ln afara lor. intr-o poveste intr[m prin poarta ascultirii interioare.
povestit este perceput ca vibrafii care, transformate in impul-
electrice, ajung la creier prin nervul auditiv. De acolo, impulsurile
sunt dirijate spre suflet sau spre congtiinfi... in funcfie de ati-
celui ce ascult[.
r Anatomigtii de odinioard spuneau ci nervul auditiv se ramifici in
ttl sau mai multe cii in profunzimile creierului. Ei credeau cI urechea
conceputl, prin urmare, si asculte pe trei niveluri diferite. Unul
conversafiilor lumeqti, cel de-al doilea era destinat invifirii qi
* ln mitologia greaci, erou atenian in a cirui gridinL situati ln apropierea Atenei,
gi-a instalat qcoala sa fiIozofici, numiti Academia (n. trad.).

URLETUL: RENASTEREA FEMEII SALBATICE t7

artei, iar cel de-al treilea ii permitea sufletului si audi indrumirile Ei si
dobdndeascl cuno$tinle in timpul gederii sale pe pimint.
Ascultali aqadar cu sufletul, cici pentru asta sunt poveqtile. Loba

Femeia Sdlbaticl se reintoarce - os cu os. Ea vine inapoi pe calea viselor,

I lNrruvA, iNrR-uN Loc AScuNs - de care to[i qtiu, dar pugini l-au vizut -
a intAmplsrilor pe jumdtate infelese, pe jumdtate uitate. Vine inapoi tr ilicate o bitrini. $i, asemenea bitrinelor din basmele Europei rlsiri-
prin poveqti. trnc, pare sa-i agtepte pe cei ce s-au pierdut ori s-au r[ticit, ori cauti ceva.

Mi-am inceput peregrindrile prin Statele Unite in anii qaizeci, in
ciutarea unui loc unde si mi stabilesc, plin de copaci qi de mireasma
apei, populat de animalele pe care le iubeam: urgi, vulpi, qerpi, vulturi,
lupi. Lupii fuseserl sistematic exterminafi in regiunea de nord a Marilor
Lacuri qi erau alungali cam de peste tot. Degi mulli ii considerau o ame-
nin{are, intotdeauna m-am simfit mai in siguranfi c6nd erau lupi in
plduri. in vremuri]e acelea, spre vest qi in nord, puteai sd innoptezi sub
cerul liber gi si ascul[i cintecul nesfrrqit al muntilor qi al pidurii.
Dar, chiar qi acolo, epoca pugtilor cu lunetd, a proiectoarelor mon-
tate pe jeep-uri Ei a momelilor cu otravi a flcut si se agtearni in tot
finutul o liniqte grea, incdrcat[ de teami. Foarte curind, Munfii Stdn-
coqi au rimas aproape firi lupi.. Aqa am ajuns la marele deqert ce se
intinde jumitate in Mexic, jumitate in Statele Unite. $i, pe misuri ce
coboram mai spre sud, auzeam tot mai multe poveqti despre lupi.
Se spune ci existd un loc in deqert unde spiritul femeilor qi spiritul
lupilor se intilnesc dincolo de timp. Am qtiut ci sunt pe drumul cel bun
cAnd, la frontiera statului Texas, am auzit o poveste intitalatd Loba,
despre o femeie care era o lupoaici, care e la rAndu-i o femeie. Am des-
coperit apoi vechea poveste aztecda celor doi gemeni orfani aliptali de
o lupoaici pdni au crescut destul ca sL se poati descurca singuri2.
$i, in fine, de la bitranii fermieri de origine spanioli gi de la indienii
pueblo din sud-vest, am auzit poveEti despre ,,oamenii oaselor" - betra-
nii care invie morfii. Se spune ci pot readuce la via]i qi oameni, qi ani-
male. Mai tirziu, in timpul unei expedifii etnografice, am cunoscut
o asemenea femeie qi, de-atunci, eu n-am mai fost niciodati aceeagi.
Permitefi-mi sI vi ofer o astfel de poveste, in forma sa autentici.
*Ei au fost reintrodugi in mod oficial ln ianuarie 1995, dupn publicarea acestei
lucriri, in scopul restabilirii echilibrului ecologic al mediului, iar in 2003 acliunea de
reintroducere a lupilor in Statele Unite este consideratd o reu$ite, priditorul fiind scos
de pe lista animalelor in curs de dispari{ie (n. trad,).
liste blnuitoare, piroasi, mereu grasd 9i... singuratici. Scoate sunete
rrriri degrabi animalice, cronc[ne gi cotcodiceqte, nu prea vorbeqte aga,
r il o8m€nii.
Se ar trii pe coastele tocite de granit din teritoriul indie-
spune ci
rrikrr tarahumara*. Sau c[ ar fi ingropati undeva la marginea oragului
l'lroenix, lAngi o fintAni. Se mai spune ci ar fi fost vi,zutir cilitorind
spre sud, citre Monte Alban3, intr-o rabl[ hodorogiti gi firi geamuri.
( )ri stind pe marginea drumului, nu departe de El Paso, cilirind
hnpreuni cu cultivatorii spre Morella, in Mexic, cu o pugci de vAnitoare
In mAn[, sau mergAnd spre piafa din Oaxaca gi cirind in spate o legi-
I rr r[ de crengi cu forme ciudate. iqi zice ln multe feluri Huesera,Femeia
r rirselor, Trapera, Culeg[toarea , Loba, Lttpoiaca.
Tot ce face Loba este s[ adune oase. Aduni gi plstreazi mai cu seami
ucele oase care s-ar putea pierde pentru totdeauna. In pegtera ei ai sl
gtrseqti oase ale tuturor animalelor deqertului: cerbi, gerpi cu clopofei,
corbi. Dar specialitatea ei sunt lupii.
Cutreieri montafias y arroyos, munfii qi albiile secate ale riurilor,
ctrutind oase de lup. Cdnd a reuqit si refaci intregul schelet, cind ulti-
rnul os a fost pus la locul lui, iar frumoasa sculpturl sti albi pe pimAnt
in fala ei, Loba se ageazi ldngi foc Ai se gindeqte ce cintec s[ cdnte.
Cdnd, in sfirgit, s-a hotirit, se ridicl deasupra creaturii, intinde
rniinile peste ea qi cint6. Coastele qi labele lupului se acoperl atunci de
carne, iar peste carne incepe a cregte blana. Loba cinti gi cdnt6... gi ani-
malul prinde viafi, iar coada lui se rlsuceqte in sus, puternici qi stufoasl.
Loba c*rti mai departe, gi iat[ ci lupul incepe sI respire.
Loba cdntd, cdnti intruna, iar cintecul ei este atit de profund, ci se
cutremuri deqertul qi, in timp ce ea cintl, lupul deschide ochii, sare in
picioare gi o ia la fugi prin canion.
* Populafie indigeni din nordul Mexicului (n. trad.).

38 FEMEI CARE ALEARGA CU LUPII URLETUL: RENASTEREA FEMEII SALBATICE 39

 intr-un moment al goanei, fie din pricina vitezei, fie pentru c[ trece
inot prin apa unui rdu ori pentru cL o razb de soare ori de luni ii atinge
o coasti, lupul pe dati se preschimb[ intr-o femeie care ride ;i alearg[
inspre orizont, liberd.
Aga ci nu uitali. De ritlcili
prin pustiu la apusul soarelui, poate pufin
pierdute gi sigur istovite, avefi noroc, cici Loba s-ar putea si prindl
drag de voi gi sd vi invele ceva - ceva de-al sufletului.
Noi toate suntem la inceput o mAnI de in deqert, un sche-
oase, risipite
let dezmembrat, ce zace sub nisip. Sarcina noastrl este sI adunim la un
loc bucl1elele. E un proces laborios, gi e mai bine s[ se fac[ atunci cind
umbrele sunt prelungi, pentru ci cere multi, multl atenlie. Loba ne
spune ce trebuie si ciut[m: indestructibila forfi vitali, oasele.
Loba e o poveste miraculoasi, un cuento milagro. Ne arati ce este
bun pentru suflet. E o poveste a invierii, a legiturii subpimdntene cu
Femeia Silbaticl. Ne promite ci, prin cdntec, vom putea chema rimlqi-
fele psihice ale sufletului silbatic qi-i vom putea reda forma sa vie.
Loba cdntd peste oasele pe care ea insiqi le-a adunat. Si cinfi in-
seamni si te slujegti de glasul sufletului. Si spui, prin suflu, adevirul
despre propria-li putere, despre propria-fi nevoie, si torni suflet peste
ceea ce este bolnav sau are nevoie de refacere. Pentru aceasta, trebuie
plonjlm la cel mai profund nivel al iubirii, pani la a fi cople-
al emofiilor,
gite de dorinla unei relafii cu Sinele sllbatic, lisAnd apoi sufletul s[ vor-
beasc[ din acea stare de spirit. Asta inseamni s[ cdnli peste oase. Ar fi
o eroare sd ciutlm a ajunge la acest mare sentiment de iubire prin fiinfa
iubite, cici stridania femeilor de a gisi gi de a ctnta imnul creafiei este
o muncl solitari, dusi in deqerturile psihicului.
Dar si vedem cine este Loba. in lexiconul simbolic al psihicului,
simbolul Bdtrinei reprezintd una dintre personificirile arhetipale cele
mai rlspdndite ln lume, celelalte fiind Marea Mami gi Marele Tat[,
Copilul Divin, Tricksfer-ul* sau Escrocul, Vrijitoarea qi Vrijitorul, Fe-
cioara qi funele, Eroina gi Rizboinicul, Nebuna qi Nebunul. Dar, in esenfl
"Imaginea colectivi a umbrei, o insumare a tuturor caracteristicilor individuale
inferioare - C.G.Jung, ,,Despre psihologia figurii trickstertfui", Opere Complete, vot. l,
Editura Trei,2003, Bucuregti (n. trad.).
40 FEMEI CARE ALEARGA CU LUPII
1ilrrin efectele sale, personajul intrupat de Loba este unul cu totul aparte,
fiind rldicina care hrineEte un intreg sistem instinctual.
r';r
in sud-vestul Statelor Unite, ea este deopotriv[ cunoscuti caLa Que
,hbe, Cea Care $tie. Am inleles intdia oari cine era La Que Sabe pe
vrcmea cind trdiam in munfii Sangre de Cristo din New Mexico, chiar
sub Lobo Peak. O betrani vrijitoare din Ranchos imi povestise ci
l,o Que Sabe qtia totul despre femei qi ci le-a creat dintr-o cuti a t[lpii
piciorului ei divin. De aceea femeile qtiu. Sunt ftcute, in esenfi, din pielea
scnsibill a talpii piciorului, care simte tot. Ceea ce nu pare a fi departe
rlc adev[r, cdci o indianci aculturat[ din tribul quich6- mi-a spus odatl
ca inciltase prima pereche de pantofi la douizeci de ani gi inci nu s-a
obignuit si meargi con los ojos vendados, cu ochelari de cal la picioare.
Aceastl esenfi primordiali saligluind in naturi, a primit multe nume.
() aflim, de-a lungul secolelor, in toate nafiile lumii: Muma Zilelor este
zci{a-mami, creatoarea a toate cite sunt, inclusiv cerul gi pimdntul;
Mama Nyx-" domneqte peste toate cele zlmislite din tenebre Ei noroi;
I)urga*** stipinegte cerurile, vdnturile gi gindurile oamenilor, din care
cmanS intreaga realitate; Coatlique***" d[ via]d universului, un copil
rreastimpirat gi greu de stdpdnit, dar, precum lupoaica-mami, il mugcl
tle ureche ca si-l cuminleasci; Hecate, bitrina atotvizitoare care
,,ii qtie pe-ai sii", poarti in sine mireasma pimdntului gi suflarea lui
I)umnezeu. $i mai sunt inci multe, multe altele, fiind toate reprezen-
sl
tari a ceea ce trdiegte sub munte, in inima degertuiui, in adincul pidurii.
Oricare i-ar fi numele, forfa intruchipatl de Loba cunoaqte trecutul
luturor gi trecuhrl lumii, cici ea a supravieluit generafie dupi generafie
gi este mai betrane decAt timpul. Este plstritoarea intenfiilor femeilor,
r tradiliei feminine. Firele mustlfii ei simt viitorul; privirea ei incefogati
de bitrdni inleleapti vede departe. Ea triiegte simultan in prezent qi ln
indreaptile unul dansArrd cu celalalt.
trecut, qi-l
Bitrina, Cea Care $tie, este in noi. infloreqte in addncul sufletului gi
psihicului unei femei, in Sinele sllbatic strivechi gi vital. Silag ii este
acel loc in timp unde spiritul femeilor qi spirihrl lupilor se intAlnesc,
unde spirit qi instincte se amesteci, unde viala profundi intrefine viafa
*Nativi americani din Guatemala, subramuri a poporului maya (n. trad.).
**Zeifa nopfii in mitologia greacd(n. trad.).
***Zei{a-mami in mitologia indiand. (n. trad.).
*xt* Zei{a pimintului in mitologia aztecd (n. trad.).
URLETUL: RENASTEREA FEMEII SALBATICE 4t
noasfte de zi cu zi. Este locul unde Eu gi Tir sunt una, locul unde, in ,rrrlrului. Acolo unde trliegte Loba, spiritele se manifestd ca personaje,
spirit, femeile aleargi cu lupii. tt lu voz mitologica, glasul mitic al psihicului profund vorbegte ca poet

Bitrdna aceasta triiegte intre lumea ralionali gi lumea miturilor. 1r err oracol. Tot ce are valoare psihici, chiar qi dupi ce a murit, poate fi
Este osia ln jurul clreia se invdrt cele doui lumi. Acest tirim dintre rcuclus la viafl. In plus, materialul esenfial al tuturor poveqtilor din
lumi este locul miraculos pe care-l recunoaEtem ori de cdte ori se inttm- hrrne provine din experienfa cuiva in acest tainic tirim al psihicului gi
pli si trecem prin insi mereu ne scap[, dar nu gi atunci rlin incercarea sa de a povesti cele trdite acolo.
el; nuanfele lui
cind facem apel la poezie, muzicd, dans... sau povegti. Acest tirAm dintre lumi are diverse nume. |ung il numegte incon-

Se crede ci sistemul nostru imunitar gi-ar avea r[dicinile in acest ltientul colectiv, psihicul obiectiv sau incongtientul psihoid, referin-
rlu-se la un strat mai inefabil. El considera inconqtientul psihoid un loc
misterios tlrim psihic, ca Ei mistica, imaginile arhetipale gi nevoile
rrrrde universul biologic qi cel psihologic impart in amonte aceeaqi albie,
noastre, inclusiv foamea noastr[ de Dumnezeu, setea noastr[ de mister
rrnde biologia qi psihologia se pot intdlni gi influenta reciproc. Oricum
qi toate instinctele sacre sau profane. Unii sunt de pirere ci istoria
r tr numi - Nod, silaqul Fiintelor de Ceafi, falia dintre lumi - el este,
neamului omenesc, sursa luminii gi a intunericului s-ar afla tot aici.
irr memoria umanitdfii, locul viziunilor, miracolelor, fanteziilor, inspi-
Nu e un vid, ci mai curind silagul Fiinlelor de Ceafi, locul unde
rirliilor qi vindecirilor de orice naturi.
lucrurile sunt gi totugi nu sunt, unde umbrele au substanfi, dar o sub-
Degi conferi o mare bogifie sufleteasci, nu trebuie abordat ftrd o
stanfi diafani.
1rregd,tire, cici omul poate ceda tentafiei de a naufragia bucuros in exta-
Un lucru e sigur: acest tir6.m e bitrAn... mai bltrdn decit oceanele.
zul pe care-l tr[ieqte acolo. Prin contrast, realitatea consensuall poate
El nu are vArstl. Arhetipul Femeii S[lbatice este temeiul acestui strat
pirea mult mai pulin atrigitoare. Astfel ci straturile mai profunde ale
emanind din psihicul instinctual. Degi poate lua felurite forme in vise
psihicului se pot transforma intr-un extaz-capcani din care ne rein-
giin experienfele noastre creative, nu aparline stratului psihic al mamei,
loarcem nesiguri, cu idei vagi qi manifestlri lipsite de substan]i. Or,
al fecioarei sau al femeii mediale*, nu este nici copilul interior. Nu este
nu acesta este scopul. De acolo, trebuie sI revenim complet purificati,
regina, arnazoana,iubita, clarvizitoarea. Este pur qi simplu ceea ce este.
irnbiia{i intr-o api vivifianti, apl ce informeazd gi lasi in carnea noas-
Numifi-o La Que Sabe, Cea Care $tie; numiti-o Femeia Silbatici;
tr[ parfumul sacrului.
numiti-o Loba;ptfielifolosi oricare dintre numele ei nobile sau intune-
Fiecare femeie poate avea acces la Rio Abajo Rio, acest riu de sub rdu.
cate, mai vechi sau mai noi, dar ea rflmine ceea ce este.
Iia ajunge aici gralie mediafiei profunde, dansului, scrisului, picturii,
Ca arhetip, Femeia Sdlbaticd este o fo{i inefabili qi inimitabili, ce
rugiciunii, ctntecului, sunetului tobei, imaginafiei active sau oricirei
ofer[ umaniti]ii o mare bogifie de idei, imagini, cahtafl. Arhetipul este
activitdli ce necesiti o stare de congtiintl modificati. Femeia intri in
pretutindeni, dar nu poate fi vizut in sensul obignuit al cuvdntului. Ceea
irceast[ lume dintre lumi prin dorurile sale qi cdutAnd ceva ce intrezd-
ce se reveleazi din el in intuneric nu este neapirat vizibil la lumina zilei.
rcgte doar cu coada ochiului. O vor conduce aici activitifile profund
Arhetipul transpare in imaginile gi simbolurile intAlnite in poveEti, creative, singuritatea liber consimfiti, practicarea artelor. Dar, chiar
literatur[, poezie, picturi gi religie. Strilucirea sa, yocea sa, parfumul gi atunci, mare parte din ceea ce se intimpli in aceasti lume inefabili
s[u sunt menite sd ne scoati din contemplarea posacl a propriei cozi va rdmdne veqnic o taini pentru noi, deoarece incalci toate legile Etiute
pentru a cllltori din cand in cind printre stele. ale fizicii gi ale rafiunii.
Acolo unde siligluiegte I oba, trupalfizic este, a$a cum spune poetul Grija cu care trebuie sA intrim in aceasti stare psihic[ este ilustrati
Tony Moffeit, ,,un animal luminos"a gi, potrivit unor constatiri, gAndirea in scurta, dar sugestiva poveste a celor patru rabini care doreau nespus
conqtienti pare si intireascl sau s[ slibeascd sistemul imunitar al de mult sI vadi Roata Sacri a lui Ezechiel.
tA se vedea capitolul 9, subcapitolul ,,Femeia medialii (n. trad.)

FEMEI CARE ALEARGA CU LUPII URLETUL: RENASTEREA FEMEII SALBATICE 43