collflient de ee face. Patriarhul Iacob, invlfat de mama Jui, minte, jurl llrlmb implicl pe Eva ca vinovati.

minte, jurl llrlmb implicl pe Eva ca vinovati. In exclamatia e� doar �e are toatl, unica

chem&nd Numele Jui Dumnezeu, d!ndu-se drept fratele - drept &au - tnainta hd responsabilitate. Si, cea de-a doua ipostazA, un al doilea tip de minciunl -

Isaac, bltrinu� care 1-a chamat pe &au sl-1 binecuvinta.e. Iar, ID111l1pllll minciuna pe care o spune Cain, cind Dumnezeu in Geneza 4.9 ii intreabl: 'Unde

Solomon condenseazl tntelepciunea de la urmA a ornului intr-un provmt, fl este fratele tliu, Abel ?' El rlspunde: 'Habar n-am ! Nu �iu I' Era minciunl ? 0,

':8Pit.�!'11 I 8 din Pro� la pagina 6S6, cu vcnetul 2 1 . "Moartea Ill In pu11111 da.. Aceasta este minciuna flrl adevlr, este minciuna sfruntatli, minciuna in

hmbu . Est� o �1stl recullOlf!ere cl trllm in dimensiunile u1111i r1zboi ,-. II opozitie totall cu realitatea. Aceasta este, prietene, minciuna in cele doul ipostaze

cl ceea ee no, pnmnn, cees ee UQ.lltlm cu awa inco•iellll ti nevinovllle .. majore ale ei, $i, prin canalele cornuniclri� prin cele trei fimbaje. Dar, de unde

parte dintr-un scenariu scris, ticluit, pregltit, ca sl ne doboare drept ..,.. _... vine, care-i cauza minciunii ? Stiu cl cei mai multi in ideea lui Adam $i Eva zic.

�jmq. Din fericire textul pe care J.am citit in Proverbe 18.21 ipllllC mil -* 'P!i, diavolul.. diavolul. . . ' Si MAntuitorul spune: 'Cu adevlrat ?. . . ' in

$1-acum am sl citesc in aceastl viziune de mare luptl - sl � ti puta Evanghelia Sfintl dupi loan, capitolul 8 cu versetul 44.. la pagina 1037: "Voi avep

complemcntarl, 1iaatl deoparte: "Nu doar moartea ltl in puterea limbii ci -• de tatl pe diavolul. Ori de cite ori spune o mi nciunl vorbe�e din ale lui clci este

dar ti viii& su.nt In puterea limbii". Sunt fericit cl laus Hristos t-a numit 'Cuvlnlul mincinos ¥i tatlif" - generatoru4 n!scltorul - "tatlif minciunii". Este cu totul

lui Dumnu.eu' ti cl El a venit sl lupte cu 8Ceelfi arml - ti anume, nu cu foria, 111 adevlrat, numai cl ceva trebuie sl adluglm, ca sl avem o imagine completl

cu alt argument, dcdt cu puterea care a fost zdrobitl, sau prin care eel rlu a zdroblt despre cauza mi nciunii. Si am sl ml folosesc de o anegdotli clluglreascl pe care

alegerea omului, destinul omulul; Hristos a venit sl rabiliteze - daci VIiii mi-a spus-o un clluglr. lntr-una din zilele postului mare, atunci c&nd este

cuv&ntu� sl-i dea o dimenslune vindecltoare. Clnd apare In Apocalipsa 1 . 1 6 . Mclin interzisl orice hranA de dulce, staretuJ, deschizAnd subit U'8, glsette un frltior

� Jui ietea o sabie ucutitl, cu doul tlipui". Elle "sabia gurii mele" da ingenuncheat, pnind un ou intr-o lingurl, iar lingura deasupra tllclrii unei

cap1tolul 2.16, care face aluzie din nou la Cuvlntul lui Dumnezeu, care Ille lliDI, luminlri sl-¥i prljeascl un ou. La cuvintele surprinzltoare, mirate ale staretului.

este desplcltor de aclincimi ale giodului ornului. far atunci cind Mintuitond 1pn, 'Ce faci, frate ?', clluglrul spune: 'Ah, necuratu4 necuratul m-a impins ! ! ' La

in st'lrfit, la incheierea timpului, ca biruitor In 'rlzboiul reee' - capitolul 19 din care! instan��eu se aude replica acestui .. necurat, undeva, dintr·un co lt, cu un glas

Apocalip1, venetul 13. "El era imbrkat cu o bainl muiatl in singe. Numele lul spenat: 'N1c1 mlcar nu mi-a trecut prin minte !' · Sunt situapi cind ne

este CIIWJntul lul Du11111ezeu". dezvinovlfim punind toatl responsabilitatea pe originato� pe tatll minciunii, pe

SI lncerclm sl definim minciuna. Minciuna e,te o mlrturie COllll•I acela care n e aduce ispita. Dar, nu uita dragul meu prieten, omul este o fiintl

adevlrului, pe care omul o di prin intennediul limbajului du. Definilia _.. liberl .. El are libertatea de a alege. El poate sl spunl 'Da ! ' sau 'Nu ! '. El nu poate

imi place pentru cl nu limiteaz.l minciuna doar la limbl, la vOlbe. o-J fi constr&ns sau determinat. De aceea nu sunt multumit indicind spre diavol do ar

�fi�iazl � eel pu� trei limbaje atunci cind oomunicl: limbajul vert.J, - drept cauzl a minciunii. Alfi oameni ca sl dea o forml omeneascl explicatiei

no1turule, cuv1ntele - 11cea Cite destul de UfOr sl identilici daci este sau nu aclevlr· indicl drept cauzc circumstante diferite. in momente cind omul se simte

dacl spun: 'Ieri am fost In Lunl', evident, limbajul vernal, nopunile 111nt dNtul • amenintat, c&nd se simte agresat nu se di inapoi ti minte. Cind ii intrebi de ce a

clare sl arate cl nu-i un adevir. L imbajul tonal, modu l in care el intooeul ceN oe fAcut-o, el rlspunde: 'Mi-a fost fricl !'; din protecpe. Sau 'Mi-a fost ru,ine' -

spun�.. 'I!" am fost in Lunl 71' - dej a nu mai imemneaz.l o afirmalie el, ca o
protecpa imaginii de sine. Alteori, din mindrie, din lludlrotenie, ca sl parl mai

in�o�; fl _ pare � fie ��Ir .. � limbajul tonal fi . . . l imbajul corpanl - mare, mai bun, mai generos decit este, trage o minciunl Acestea sunt cauze

m 1m1ca f*1, geattca, poziiia capulu� mitcarea mAi nilor. Toate -ea trammk exterioare. Sunt nlscute de ocaziile vietii. Si, iar�i nu ne putem opri sl l lslm

adevlr sau minc iunl. Acum, aceastl minciunl care 1e transmite fie wrt.J, lie responsabilitatea asupra altor factori din afarl. Pentru cl, ca ¥i in cazul unei boli

to� fie corporal, nu poate exiata dec&t null)I! in doul ipostaze fundamentahr ti care Sil, care mocn�e in noi ,i nu erupe decAt in momentul in care gls�e

ca_ sl le descoperi nu. tr�ie II r.cem un ocol prea mare, e destul II � la momentul prielnic - trupui sllbit - ¥i conditii favorabile bolii, ,i a bia atuncea se di

prunele cazun de minc1unl omeneascl - prime e l doul. i

S -anume In 0- pe fall, tot ata in noi este rldlcina minciunii. Citesc cuvAntul inspirat al

3 .12, 13 cind Dwnnu.eu i1 lntreabl: 'Ce H intimplat ?' omuJ rllpunde - veratllUI Mintuitorului nostru din Sfinta E vanghelie dupl Matei 1 5 . 1 9 , la pagina 94 1 . "De

12: 'Fe meia pe care mi-ai dat-o ca II fie l&ngl mine, ea mi-a dat din pom .._ unde, Doamne, ies minciunile T' Si Domnul rlspunde: "Clci din iniml ies

m1ncat I' Spuno-mi prietene, este aici mi niunl ? oare n-a fost adevlrat c:1 ,-.. gindurile rele, uci deri le... mlrturiile mincinoase, hulele". Mintuitorul spune, cu

i-a dat lul Adam ? Elle. . . Numai cl ce spune omul constituie doar un fraamem de alte cuvinte cl exist! mai intai o sursl omeneascl - firea plminteascl poluatl de

adevlr , in qa l inc&t partea

fe care-I inculpi pe el sl tie ICUZatl de prima pane, de pleat: inima. Dar in acelqi timp cl nu minciune este prima forml a rlului ci mai

fraame ntul de adevlr . Aceuta este prim& ipostazl a minciuni� ,i anu me - adevlr intii gilndul rlu care se pllsmuictte inainte de a icti minciuna de pe gur1_' Auzi ?

trunchiat, fala adevlr. Cind femei a rllpunde, in vcnetul 13, cind DolllJIUI o O&ndurile rele; astea nasc minciunile. Noi, prea adesea ne referim la stricarea

lntreabl: 'Ce-a i flcut ?', ea zice: 'Sarpe e l m- a amlg t i ti am mlncat di n porn I ' cuvintelor; in loc sl ne dim un pas mai inapo� cltre rldlcinl, cltre cauz1, vorbim

Este aproape, aproape tot adevlru l; Iip&efle responsabilitatea, acea parte care o de stricarea gindului, pentru cl un gind stricat poate doar sl se exprime intr-o

164 165