Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
na problemele, greutifile' greqelile, - Si ce spunea satana? Cdnd i-am pus intrebarea: ,,Adi-
picatele lui. Mi s-a sPus ca- pentru ,,Orice ali face, eu acum voi con- ca. cel care se pocdiegte, cAt de mult
brima datd va mirturisi ce a f acut. duce!" te temi de e1?",'atunci l-am simlit cl
' M-am dus si-l vdd Pe acest fla- ii spun, ,,Ai devenit atd,t de urat. se prirbuqe5te Ei a inceput sa (ipe.qi s[
ciu gi i-am dat, aga cum-9i-au.dorit atirt de'rau, atAt de viclean, atat de strige: ,.Nu suPort asta! Ma ardel Ml
parlntii, pulina speran[i. ln acel mo- groaznic in aparenfa, incAt cine te va ardel"
il;;i; c6piiui *"r, iand vorbeam iccepta? De ie nu te Pocaieqti, ca si Vezi ce-l ardea? Ce s[rbltorim
sinsuri. mi-a spr,ts: "Pirinte, r'reau intri'din nou in impdratia lui Dum- astazi. dragi $tefane? in Marlea
sd-fi spun gteqelile pe care Ie-am li- nezeu?" cea Mare, Biserica noastra cregtini
cut si sa ma spovedesc-. La un moment dat i-am sPus: ,)rei sarbitoregte ce1 mai mare dar al iu-
Apoi, dupa.un,timP. adicA duPa cuceri lumea pentru o vreme. Pentru birii, care este iertarea, pccdin{a! Este
ce a spus prlmeLe doua-tre1 greserl. a o vreme elorji ra va i vizuta .\poi te ieea .e ciiarolul nu Poaie avea' Nu
aparui duhul rau din interiorul luil r ei intoalce in iadul care iii a:ar-tine." vlcc :i :e f u:ala:ci. \u Poate si se
Nu gtiam caci copilul atea- o proble- Asa ca in ace] monlcnl a.tr:- r.ociiascal
- De aceea Inlelegeli asta?
mi \ a tri-
gat: ,,-\h. iadul astal L-nde este foarte imPortant sa
mi iu demonii gi-era posedat, Pentru dacl vrem cu adevd-
ci mi-au ascuns acest 1ucru. N1-am mitel" invatair a)tezi.
dus in aceastl casi fard' sa gtiu nimic inlelegea ce urma^Pentru satan rat sa sirbaiorim Paqteie lui Hristos
din toate astea. insuqi. A;a ci am Prohtat de asta_gt si sd fim iericili, sa intatam si cerem
Asa ci, atunci cAnd marturisea, i-am spus: ,,De ce nu te Pocaieqti? De iertare, copilul meu' iertarel
i-am spus: ,,Nu-1i 6e fricS de greqelile ce nu-l spui iarta-mA lui Dumnezeu Ascult'ati ce a spus in continu-
tale, copilul meu. Hristos te iubegte care te-a lacut?" are: uAu dit doi baiti pe spusele lui
foarte multl La urma urmei, acesta Pentru cl satana nu Poate lua tro- Paisie [sfkntul Paisie Aghioritul] ;i
nul 1ui Dumnezeu Tatii. ','rea si ia acum fai ce le spun eu! De aceea acest
este motir.ul pentru care Hristos a E1
venit pe pimint.". tronul 1ui F{rislos ca -\ntihrist Pala a Dromo\-at acum ceea ce ne
.{cum. in nut:n tr:-i. -. 'll *\-:c. : -:::- i:.: .t ::1ala1t .a:e va veni va fi
PaStele. Ce insiarl::i Past:.:? C: ::--
seam:.ta -\ 1ar<a Sa::::-.;:. : : _
Hristos r-ine. nL a: -a- :-:a:-:. a-*
ca Dumnezeu, ci ;a Fiu a, iu- l-:::- - l. - - ":: j.a: seana ca Poate
nezeu, ca oml Peniru care lor'-;? ::
.::;-i:: -:::a.::fe al acest tAnaf nU
te tina in braiele Lui rl ;e c'-c=; '.'-* u--..--;.-;- i - :--:: -r: al j: de intamPlitoare. De
trebuie sd-ti Iie irica. .\5a ;a sPu:.;
-;
Firi de curaj, existenla Bise- Asa firnd, creqtinului nici nu-i Domnul dispreluiegte frica,
ricii n-ar fi de conceput. A fost incumbd indatoriri mai sfinte si mai o trece printre picate! Pe fricogi
nevoie, ca si ia fiinll, de curajul de seam[ decAt a iubi gi a-gi dovedi li menlioneazi primii printre cei
intemeietorului ei gi, ca si durdze, curajul. sortili iezerului de foc.
de cel al discipoiilor Sii. Hristos iubegte curajul, il Curajul este principaia dintre
Domnul ne scoate din robia predici, pe ucenicii Sii ii vrea virtufile specifice omului superior
picatului gi totodati ne elibereazi indrizneli, ii indeamni: Nu flfi gi nobil, iati invilitura gi pilda lui
din tirania fricii. Ne diruieqte cele fricogil Nu vi temefi! Nu vi Hristos!
doui nestemate: libertatea gi curajul. inspiimAntalil Indraznili! (Nicolae Steinhardt)
Y7l,3Y\oi! (MitropolitutLonshin,eanceni).
."
w Despre MARTURISIRE
,S[ truam aminte cu tolii la acest r.orbeqti ca gi cum i-ai fi cel mai bun nu-!i dau nicio importanli, nici nu
cuvAnt ai SfAntuir"ri Dionisie si sa prieten, ca si cum l-ai iubi, qi nu de r.or si te asculte, cu toate acestea,
invltlm cum sa marturisin-r. par.a i-ai ordona: ca -cl cilx i-ai arata daca ie r-orbim cu b1inde1e, ca 9i cum
.)i;.t"... -:.',:':. .,-- - - --:.- ,:l:::a. tl:ei. incet. incet se de-
aL: r.L':--.- ,.. . : -'.-. .-..- . .--
. Daci vei incepe sa zici ;\u ':-' . -\....
-.-. ;
ca 1i cum lc-ar.JC.,J,c. : - ... - uii. \a-i
. Drtoria no3:t:a. a:u[-:frr: -.-.]: umbla ,;a, d uite adevarul a$a este, ::l' ',: :. ::.::.-. S:i-liuh-ri DUh
care cunoastern Ader-arui es:e :i-- 5i cutare qi cutare...', nu te mai
aratam 1umii. Sa arati oamenilor aie- asculti lumea, penEu ca e dedata la : : : - 1':
varul, dar cu biandete. ca Ei cum i-ai stinga, e depirtati de Dumnezeu, gi -i:,;,.:,.. i,,r,ri-.r; I,:tai cic lo Ct,lcilt)
at6lia ani de studii, ce umbli ista gi le intrebuinlim cdnd spunem adevi- este iertare! 146ntuitorul ierta il
imi spune el de alte drumuri?". rul altor persoane care-s depLrtate de qi pe luda, ciaca iqi cerea iertare!
. De aceea, datoria noastri, a adevir"
Nu existd pacat care si i3u p{}a-
creEtinilor ortodocgi, este ca nici- r Datoria ne obligl, datoria si spu-
ta fi iertat. Nidejde de mAntuire
odat[ s[ nu contenim sd spunem nem intotdeauna adevirul. Cu toate
ci gtim, ci ii vedem pe unii cI sunt trebuie s[ ai cu orice chip!
adev5rul, si nu stam pe loc, in nepa-
sare. Dar si-l sfituiegti pe cel cu care desivArqit deplrtali de Dumnezeu gi (.P dr intel e Ar s eni e P ap a ci * c i
,,La celilait si te duci cu paqi de porumbel. Agadar, sa te apropii cie el in mod deiicat gi cu blAndete, pen-
tru ci semenui t[u are gi el friciie si suplrarile saie. Ale gi aga destuli greutate pe suflet, ca si-i mai adi,.ugi
gi tu". , (Cu',-ioxil Iustin Popotici)
Un mare pericol care pindeste mdntuirea oamenilor este inselarea subtili a Ecumenismului prin care
r
Papa pregiteste distrugerea Ortodoxiei prin unirea ei cu ereziile gi cu schismele din afara Bisericii,
ceea ce va netezi calea pentru incoronarea antihristului ca lider mondial
Ecumenismul este o formi de apocatastazi
SfAntul Grigore Palama spune la un depiind 9i ci ,,existi. o dorin!6 de unitate a noastrd] ", ca nu mai existi gre9ea16 te-
rncment dat ca este mai de preferat un cu fralii cregtini" reprezinti o reflexie a oiogici $i ca toate opiniile religioase con-
rizboi pentru apdrarea dreptei credinle unei credinte superficiaie, triite intr-un trare sunt acceptabile, chiar daci nu sunt
decdt o pace cu erezia. duh lumesc, dupi o cugetare omeneasci. acceptate concret, pentru ci ar reflecta o
. Biserica Ortodoxd este singura Bi- . Ereticii gi p[ginii pot si intre in Bi- triire diferiti a r,letii in Hristos, meniti
serici a lui Hristos, mergAnd in istorie serica Ortodoxa doar prin lepidarea de a ne imbogali spiritual (cum s-a spus la
pAni la ziua Cincizecirnii, cAnd Biserica erezia 1or Ei prin acceptarea inviliiturii adunirile eretice ale Consiliului Mon-
in mod vi.zut, ciupd ce
a fost intemeiatd orto<ioxe cre;tine 9i a Botezului ortodox, dial al ,,Bisericilor" de la Porto Alegre gi
ea fusese intemeiati in mod mistic pe savirgit corect in Biserici. Busan), nu a ne duce inspre pierderea
Crucc. prin Jertfa iui Hristos. . Dialogul cu ereticii, schismati- mdntuirii, ne face si credem ci ecume-
. in afara Bisericii Ortodoxe nu exis- cii sau pigAnii trebuie si fie strict unul nismul este o formS: de apocatastazd,
mdntuire, nu existi crestini, nu existd
t5. catehetic, in care aceia intreabd cele in sensul ci propoviduieste mintuirea
har, nu existi rnartiri, nu existd taine, nu ale credin{ei ortodoxe, iar ortodocgii ii (restaurarea) pentru to1i, indiferent de
existi sfin{i, nu existi Pagti sau alte sir- invati aceste lucruri. Nu poate exista cdt de aproape se afl6 fiecare de dreapta
bitori. un dialog al tArguirii sau ..reconstruirii credin{i qi de Biserica adevirati. a lui
. Biserica Ortodoxi este deplini din bucSli" a adevdrului de credinli din Hristos.
aga cum este, nu are nel,oie de unirea cu ,,buci1elele de adevir" rispAndite, pasi- Cum apocatastaza in sine a fost de-
ereticii pentru a fi completi sau deplini, mite, in toate comuniti{ile care se reven- clarati, pe drept cuvint, o erezie, rezultl
deoarece unitatea Bisericii este dati de dici a fi creqtine. ci ecumenismul este o datd in plus eretic,
unitatea credinlei ortodoxe, nu de adu, . Pentru c5. ecumenismul contrazice iar cAntecul siu de sireni este la fel de pe-
nf,tura tuturor care zic,,Doamne, Doam- toate ideile mai sus enuntate, a fost numit riculos pe marea invoiburati a mAntuirii
ne", dar care nu implinesc cu adevirat pe drept cuvAnt ,,erezta tuturor ereziilor". noastre pe cA,t era si pe marea mitologicd
voia iui Hristos, cunoscuti doar prin in- . Ideea, pe care o transmite sinodul a celor care naufragiau lamentabil pentru
termediui dreptei credinle. din Creta. ca nu mai exisiS erezie, ci ,,he- ca plecau urechea 1a el.
. ideea ca Biserica Ortodoxi ar fi ne- terodoxie". adici: ..o cusetare diierita ide (Teolo g LLihai- Silv iu Chir ild)
w Deqresc
^de
noul ,rvirrrs6'Marburg flrrrtenr avertizati
qi
acestTodd ile pesfe 6luniint-unvideo
clame cu zombii in CONO- PERICOLUL
PS (conceptul de strategie a TEHNOLOGIEI5G
ooeratiunii. corect? Este co-
rtict? bacl'te uili ia Conplan . Sl nu uitim cAt de mare
8888 (stratcom a scos asta este pericolui tehnologiei 5G
in 201 l), la pagina 2 spun ci
este doar un exemplu doar ca gi cum antenele se inmuilesc
demonstra[ie. rilor cu Pfizer. de ia o zi la alta qi mai ales
. Nu vd face[i griji pentru . intAmpll deia, prie-
Se in perioada pandemiei erau
asta ca sd nu iienim alte tiri. teni, gi-l averir pe doctorul montate cu viclenie cand noi
' Crlminalistul Todci din Fi"ui.rri cu dtt? este cd, daci Cha-mbers si vd conf rme eram ilchiqi in case .
America soune: Stim cd r iru- te uiti De acei plan, este vorba c{ nu gunt ngbun de legat . Aceasti tehnoiogie este
sui Marbu'rg nu este chiar ala desoie'cinci tipuri diferite de Nu, nu! Acestia sunt oameni
de contasids, dar are o rala ,..,,r1bie. Nu esle nimic acolo cu o foarte rirare probitate si gi va fi in strinsl legituri cu
.xtrat.rrdii.ara a rnortaiilitit despre fortele de opozitie. Nu fiecire iri domeniil aEa-zisi viitoare pandemie
estri nimii despre' ci5tigarea "ut.ioti.
iau. eijia l-am cunoscut pe plus c[ va fi de mare ajutor la
ii aiil r.necanismui prin caie de betdlii politice sau contra dr. Chambers, dar cind i-am
r-a fi eliberat acest virus. in controlul minlii omului care
intel'icrLrl Lcc:i,'l- .,-'' - ..: revolteior.'Este vorba doar auzit CV-ul mi-Ltar, m-a im- se pregitegte intens de cltre
presionat. Si acum lucrez in
,
Atentie i\'{are M
)
PS.rintele Eipidie, om cu via[[ mai mult umanoid, decAt om. Mai intr-o zi, din diverse cauze false, pen-
sfintl, despre care Pr. Iustin Fin u mult umanoid, decdt oml Si nu tru a se pregiti prin aceasta o relalie
a spus ci va fi luminltorul lumii uitali acesteal Atunci se vor intim- bidireclionala 'intre om gi jnternet,
in vremurile din urmf,, r.orbeste pia multe lucruri. Boala mondiala va prin intermediul acelor substanle
despre pericolul r.accinurilor : h .onsecinta acester Yaccinari, dar si care au trecut in trupurile noastre.
. ,,Niciodata nu se \.or opri pana inci ceva nou care va urma, care va . Acest internet va putea sa ne
nu vor introduce toate cele gapte \-ac- ar-ea leqatura cu ceea ce vor introdu- controleze viata. Vom fi controlali
cinuri. Deci cred ca prin toate aceste ce ir-r corpul nostru (nanoparticule, prin intermediul internetului, acesta
intervenlii ale satanei in corpui nos- oxid de grafen). ne va dirija prin ceea ce au intro-
tru, prin ioate aceste vaccinuri, o par- .
Exista deja in noi, gi vor intro- dus in noi, iar noi vom face ce vrea
te din populatie va muri, o alti parte duce gi mai multe, care va avea o le- Antihrist.
se va imbolndvi, iar a treia parte, din glturi absoiutd cu internetui modifi- . Atunci oamenii vor intra intr-o
plcate, va fi modificatl... cat. Asa cum a\rem un om rnodificat mare inchisoare mondiald, fira pre-
. Deci vom avea o mutatie uma- genetic, vom avea un internet modi- cedent, care nu poate fi controlata."
ni terifiant'i, care il va face pe om ficat. Internetul va cidea, se va opri
La ce se lucreazl acum tiu de identitate in format neda respectivi r.a fi doar pe care le-au implementat
este asocierea intre per- digital. in format digital, nu va fi la nivelui Uniunii Europe-
soani gi un NUMAR Au vazul recent, Loml-
. in format material. Nu va ne si tragi linie Ei s[ spu-
;, ".-
,. , na: lunar poli sl cheltui
sla F.uropeana" a venlt sl a
unicat pentru fiecare per- avea echivalent material,
, --: ! ,
sau poli si emili X tone
--, -..
soani. Inifiai s-a incercat t ' cash, baui lichizi.
sa spun,
spus ca vor sa rmplemcn- -
introducerea unui astfel r r () caracteristici a acestor sau kiiograme sau ce-o fi
reze permlsur oc conClLr-
de numir unicat la nir..el ^r . ,. . , banidieitali.aacesteinro- de dioxid de carbon.
european. Sunt cel care
zicei,vaoprisaurup..,r."- i-* ot?iole' r'a fi ci va Iar intrebarea este ce
m-am opus 9i am reusit . ., .r r . r-..- expira.Auspus-oei,asta
nl acctoentele oe ctrculaile , ,. faci daca dep[gegti can-
'^
si biochez chestia aia gi a r .! ! !. se dlscuta. Ue tnseamna
pe orumuflre puDlrce. ;\u titatea respectivd? Pii ori
r[mas. Au zis, domnule, nu Vor mal
qtiu exact cum va preveni 1:.t:l ?|T:nir nu vei mai putea cumpi-
ok, folosim echivalentul . ,. .. , . 1
un permls (-lrgital accroen- ,-
putea lace economii. Nu o
ra Ei vinde nimic, ci totul
CNP-ului din Romdnia tele. vei avei toate ciate-
sa mal potl sa spul
"mun- va fi prin ,;wallet-ul" ista,
cum ar veni. Fiecare stat rIe tale
, 1 oe
, sanatate
- - -; .
acolo' cesc iuna asta, tac, nu ltiu,
prin portofelul digital, sau
are un fel de CNP si' spun. 10000 de
Deci, cind te duci la me- ^,. "."",.
*'.":bani din dstia vei pl5ti mai scump taxe
Dar in fiecare stat, foio-
sirea acestui CNP e clar
dic, tot ce inseamirL aui.t"
u-tsit^ail,^
lllltuiesc 8000
rdman 2000' lin acolo ci
sau pot fi o serie de ingri-
tale de slnitate, t"t.i;;;; diri.
delimitatd de lege gi o faci nu^se^Etie,.mai tarziu ce
asta. TOT CE AI CarN{-
intr-un cadru restrAns. pin-qr, ioicn r,rNzi, inta3gla'l Nu! Ai un
$i prMli ce ne ar,'erti-
19 pana
Nu-fi foiosegti CNP-ui de . ,..r
toate lranzac-lIile le care . timp Ja cai'e po[i sri-i zeazi Biblia (de la 1688
exemplu cind vrei sa in- , p
re-ai racui ,ic YCt lace
. r :..;:
pnn folosesti. Nu i-ai foiosit, unde se afla traducerea
tri intr-un magazin, nu? acest sislem ' r-ar Dierdut. cea mai buna) in Apoca-
Este... !i-ar incilca o serie lipsa de 2 mii de ani .
. De muite ori cAnd mi rog, ii intreb pe Dumnezeu: ,,Doarnne, pe acei oameni care suni eviavioqi, care cred in Dumnezeul gi
cum vor ribda acegti oameni?" Sn gtili ci toii ne temem... in impdratul nostru. To{i acegti sfir-r}i vi vor apira, se vor intimpla
aceasti situalie ce vom face? Doui lucruri: si avem mereu niste minuni mari.
alimente puse deoparte. Oricum nu se vor pierde, le veli pdstra . \ltli vedea ci vorn trii cu atit de puiin, in momente in
qi chiar daci nu se va intAmpla nimic riu, mlcar si fie asa, le care cei din jurul nostru vor avea nevoie de mr.rlt. Pentru ci va
ve{i mAnca mai tdrziu. f; Harul lui Dumnezeu care le va inmu11i. Asa cum au mAncat
. Daci se va intAmpla ceva riu si aveti ceva pus deoparte evreii mani in degert, aga gi noi cr.i foarte pu{in vom putea sl
ca sd nu vd prindi panica. Asta este pentru trup. Pentru suflet, supravietuim.
am alteie si vi spun... Toli sfin1ii din cer spun ci ii vor apira
. (PdrinteleElpidie)
implementa un proiect de lege, care Ya incrimina rispAn- Ruglciunea Doamne Iisuse Hristoas€ este cea mai put^er-
direa informaliilor. Conform Mitropolitului Teodosie' nici rugaciune pe care o putem rosti in fiecare ceas' in fie-
.u.. .liiu. Aceasta ,'sfinleqte gura, sfinfeqte aerui, sfinfe;te
aceasti lege va pune caplt oricirei libertili a cuvdntului qi locul ln care a fost rostiti"'
va avea ca urmare s[ nu putem si spunem nimic din cele . Rostirea nurnelui lui Iisus Hristos este o armi puterni-
pe care le spunem PAni astlzi. ce impotriva duhurilor rautalii. Diavolul tremure la numele
lui Iisus Hristos. Dar este nevoie ca rugaciunea si fie fbcuti
. cu multi iuare aminte. Cind rugi:ciunea se face astfei incit
,,Prin urmare, trebuie s[ apuclm sa spunem astazi cine'o,a si inleieagi ce a cerut, adici si fie conEtient' atunci
cele pe care ulterior nu vom putea si le spunem", a adau- frica diavolului este mult mai mare'
(P ar int ele Efr em F il o th e itul)
gat Mitropolitul Teodosie.
cERURTLoR"
,,poc,4rTr-vA, cAcI s-A APRoPTAT iMPiRATIA
Mare prigoane si durere in Biserica Ortodoxi din Ucraina. Se pune foc la biserici, sunt preofi
gi ciluglri imbrincifi gi alungali din Minlstiri qi Biserici de cltre schismatici gi conducerea actu-
al[ a ![rii in frunte cu Zelenski, care este o unealti masonice sionistl prin care se vrea distrugerea
Bisericii Ortodoxe, deoarece le incurcfl planurile de subjugare a omenirii (prin vaccinare, digita-
lizare, ecumenism in frunte cu Papa, care este premergetorul antihristului).
Si ne ruglm pentru credinciogii Ortodocqi din Ucraina care se luptl se apere Adevirul
Ortodox, Ministirile si Bisericile.
neau ci ea e catolici gi e1 e ortodox qi voiau si se cisitoreasci, . ,,Sfinli{i preo(i, se cade si ave}i cristelnile mari in bise-
gi eu le-am spus: ,,Nu vi puteli cisitori pAni ce nu va botezali ricile voastre, ca pruncul intreg sI fie cufundat in ele gi el si
nu rdmini neudat nici micar cit e ochiul unui purice, fiindci
ortodox, cd mi existd o cununie pentru doui confesiuni diferlte.':
pe acolo intri diavolul, Ei de aceea copiii voEtri sunt lunatici,
(Pr. Justin Phrvu, preluat din
demonizafi, au spaime, ajung nenoroci{i, pentru ci n-au fost
,,Ne vorbe;te Pdrintele lustin", vol III) botezali bine."
Profe.dile leroschimonahului Sampson (Sievers) 1900-1979, Russia Acum se apropie ai Treilea Rizboi Mondial.
triit, nu pierdeti timpul Mul1i oameni vor muri in acest rdzboi. Staretul a ardtat
,,A mai rimas foarte pulin timp de
cu des,erticiuni, gribili-vl si triili pentru Dumnezeu." cinci degete qi a spus:
Antihrist nu este departe, Ei nici mlcar'in spatele ume- ' ,,Din aceste cinci degete, doar jumitate din degetul
rilor, ci pe nas. Apocalipsa este <ieja apt"oape, acum trebuie mic va rimAne in via{i.
si ne gAndim nu la continuarea rasei umane, ci ia mintriirea
suflctelor noaslre. ' Al Doiiea Rizboi Mondial in comparalie cu al Tiei-
1ea Rlzboi ]v{ondial a fost doar o incilzire...
in curAnd va avea ioc un mare r[zboi, pe care lurrea nu in acest moment, r,a fi haos, va fi o lovituri de stat, gi
1-a cunoscut inc5,. vor fi deschise tcate inchisorile si vor fi eliberati 10 milioa-
Russia va ri.mA.ne micl - de pe \rreirea tarului l...an ce1 ne de de{inu{i.
Gi--caznlc. . Va fi fcarie greu sa suprarteluiegti in oraEe.
^iSCLLT-{REA DE BISERICA iSSTATiXA . lvlagazinele vor fi inchise, nu vor fi bani, nu va fi cu-
ASCUI,TAREA FATA DE ADE\ARUL Ei rent, cildurd gi api. Prin urmare, cei care va avea propria
,,Nu doar episcopii au responsabiiitate fali de Biserica, sa casi in sat, va fi un om bogat.
Biserica nu este proprietatea nimanui, episcopul, laolalti o Poateincilzi soba gi poate planta legume in gri.dini.
cu preolii, dar qi cu credinciogii, ca rin trup unitar avind ' Ar fi bine si locui{i nu singuri, ci in mici comuniti{i
cap pe Hristos, au toli raspundere pe nrasurl. Nu e nevoie gi in chilii, gi s[ vd rugali. in asa mod ca Psaltirea si fie
sa amintesc ca cie multe ori. cdnd patiiarhii si episcouii au cititit24 de ore pe zi.
rlticit, plrin]ii simpli si monahii at pazit Biserica, pentru ci
paznicul Cricdoxiei s-a dovedit a fi poporul creclinr:ios. ' Numai atunci vI veli salva de jaf 9i masacru.
Ascultarea fala de Biserica nu inseamna ascuitare faii cie ' Acoperirniniul de rug[ciune trebuie si fie intot-
anumite persoane, care se poate si raiaceasca. ci ascr,ritare de deauna, deasupra voastr6.
adevi.rul Bisericii, dupi cum rezrrita ace sta din Fr-anghelie si . Daci ar.eti o armi, atunci si nu o predali, ci ascun-
<llin Tradilia de peste timp a sfintilorj;;iII)'i, deli-o. 'l a saiva zeci de r..reti gi va va salva casa.
*rro"tros Zisis, Shi arhim an dr it ul I o ani chii
,,Reaua Ascultare ;i Sf&*ta Neescultare") (Efimenco) Russia