Prefali

Maicii in primulrdnd vreausd mutlumim Domnului, care le-a rdnduitTn aga fel, ca sd putem ajunge in posesia acestei cdrti folositoare. mul(umim Apoi Editurii ,,CUDRAG" gi pdrinlilor Mdndstirii Vdrzdregti Republica din Moldova ne-auingdduitsi o tipirim spre cd folosultuturorcelorcareo vor citi. Esteo carte care ne de exemplede persoane zilele din murit9i duprice au vdzutladul noastre, careau gi Raiul, le-aTngdduit bunulDumnezeu se sd intoarcd nou la via[aaceastapdmdnteascd din ca sd ne spund9i noudce-auvdzutacologi ce neagteaptd dupdmoarte. Se o rugdm pe Maica Domnuluisi . pentru la bunul mijloceascd noi Dumnezeu sd ca neinvredniceascd sfdrgit un cregtinesc. MonahPimenVlad, Sfintul MunteAthos

ARATAREA RAPOSATEI FECIOAfl.E VERA

Ceea vreaus[ vi povestesc intdmplatcu o sipce s-a timinl inaintede prlznuirea Adormirii Maicii Domnului, in noaptea 5 spre6 augustL925. de De aproape luna mi simleamingrozitor,insa nu fio zic (pentrumine aceasta avea nu nici o importanfl!), ci sufleteste. acea de pomind trairile melesufleteqti in zi au ajunsla limiti. Nu-mi glseamlocul gi nu vedeamnici o sciparedin acea situa{ie. Doar cel carea simfit vreodatd ce inseamni remuscirileva in[elegestareain care mi aflam. ' Nu voi insistamult asupraproblemei.Cel ciruia ii dedicaceastirelatare cunoagte ce mi s-a intAmplat. tot Va fi suficientsi spun cd, degiconstientizamci esteun marepicat, gindul sinucideriimi chinuia din ce in ce mai mult. in zadarincercam scapde el (deoarece si sunt - toate eforturile mele eguau. credincioasl) Nici rafronamentele logice,nici chiar seteade via![ nu au dat nici un rezultat. Gindul sinucideriimd stipinea tot mai tare, exactca gi cv zeceluni in urmi. Diferenla era ci atuncinu-mi formasemincd o ideedespreDumnezelt,

W3@(

pe cind acumdoar ea mai avea puterea ml opreasci sd sdfac acest pas,caremi sepirea a fi unica soluliepentru a scipa de chin. $i iatn ci intr-o zi sau,mai exact, intr-o noapteam hotlrAt sa aplic tot ce-mi pusesem in gdnd.Ca mijloc am alestrenul,din singuruimotiv ci nu aveam indemina otravi sauo altamodalitate. la Trebuie sI mentionez c5, sufereamde insomnie.Nu adormeam mai devreme patru-cincidimineafa. de Cdteodati,stiteamtreazd, toati noaptea. eramin staresi citesc Nu sau sd fac ceva.Timpul irni treceatrAndivind, cu privirea afintitdintr-un coll al camerei. in aceanoaptefhceamacelagi lucru. Stlteampe un scaun,cu fala indreptati spre usi. Numai mintea imi eratreaz| gi analizacu infrigurare aceeagi problemi. EramhotirAti capAni dimineali si-mi pun caplt zilelor.Ceasula bltut ora doul, cAndam auzit ci cineva ciocanea ugamea.Erampreaprinsl de gAndurile la care md fr[mAntau cd si mi intreb cine ar putea fi sau s[, mi sperii,de aceea spusfoartecalm:,,Intri'. Ugas-a am deschisgi in prag a apirut o tiniri imbricati in alb. Aveaparul gi ochii negri. Nu o cunogteam, vedeam o pentru prima dat[ in via![. intre timp, ea s-a apropiat de masi si a spus: - Binete-amgisit, Olea. Avea o voce melodioasi. Acest detaliu mi-a atras atenliaimediat,pentru ci timbrul vocilor era una din slibiciunilemele. - Bineali venit,cedorifi?am intrebat-o mirati. Eas-a agezatpe scaun. ticut cAteva un A clipe,privindu-mi in-

Privireaochilor ei erablAndi qi foartecalmi. Un sistent. ciudata pus stipinire pe mine.Nu-mi pl[cea sentiment ca cinevasi imi tulbure singuritatea"iar-acum aceastd tnniri intraseaici flri nici o jeni Einici nu binevoiasidar mi rispundi la intrebare(si mi ierte Durnnezeu, in acelmoment astfelde gAndurimi stlpAneau). - Ce dorifi? am intrebatinci o dati. Cine suntefi? - Nu te gribi s[ te superi. Sunt fiica duhovnicului tiu, Vera. Sentimentulde iritare mi-a dispirut ca prin farmec. S-o cunoscpe fiica pirintelui meu duhovnicescera cea mai mareplicere pentru mine. - Me bucur si vi cunosc, insi permitefi-misi vi intreb ce v-a determinatsi venili la mine qi incl la o ori atdtde tdrzie?. cum afi intrat in casi?Nu am auzit nici $i un zgomot. - Desprecum am intrat gi cine mi-a deschisugavei afla mai tdrziu.Iar motivul pentru caream venit !i-l voi spuneimediat. ' A ticut o clipi, apoi a continuat: - Am venit si te ajut. Te-aigAnditbine?!Ce vrei sd faci,Olea,vino-{i in fire! Eu continuams-o privescnedumeriti: - Ce aveli cu mine? am strigat.De ce vi intereseaza doarpe mine! Dacl m[ Aceasta privegte cgvreausl fac? atunciali venit inzadat.Iar fapafi venit din curiozitate, tul ci suntefi fiica pirintelui nu vi d[ nici un drept si credeli c[ voi fi la fel de sinceri ca gi cu tatil dumneavoastri.

W4W

W5W

Am rimas neclintiti in ideilemele.I-am spusmulte lucruri neplicute. - Nu te supdra,a zdmbit Vera cu blindefe. Oricum, ci Etiiitot qi nu am venit la tine din curiozitate, ca si te ajut. Aceste cuvintem-au supirat gi mai mult. - Nu am nevoie de nici un ajutor gi ce fel de vorbe suntastea: ,,Euqtiu tot?" Cum pute{igti?Cine v-a spus? Nici chiarparintelenu qtie. - $i totugi,gtiu.Nu'ini crezi? Atunci asculti. Mi-a povestitaproape toa$i a inceputsi vorbeasci. ta viala mea,imi aminteafaptecaremi se intimplasera demult, in copilirie, gi pe care imi era frici si mi le amintesc. acelagi in timp mi sfredelea privirea, cu transformindu-mi sufletulintr-un infern. Mi-a amintit de o intimplare al clrei martor era mort de mulqi ani gi, prin urmare,numai eu gtiamde ea.Tdnira povestea tot, in cele mai mici detalii, de parci lucrurile: se petrecuserd ajun. Nu prididea de a-mi dezvllui in cdt mai rnulte fapte,iar eu o ascultamgi retrdiamceea ce trecuse demult in lumea amintirilor. O! Aceasta era pedeapsa pentru obrlzniciamea.Daci agfi putut nota tot ce mi-a spusea in acea noapte! Nici eu nu agfi fost in stares[ povestesc de bine.Mirareasetransforma atAt treptatin fricd gi pAni la urmi o panici neinfeleasia pus stipdnire pe mine. Acestesenzafii m-au pirisit nu tot timpul cAt mi-a vorbit. Faptulci gtia atit de multe mi infioraEichiarmi infricoga. aceasta adiugat La s-a provocati de congtientizarea imposibiliEi disperarea

tafii de a primi iertarede la Dumnezeu.Imi venease

plnng.
- Destul,pentru numele lui Dumnezeu\ te rog, inceteazdl Mi-e greu si aud toateastea. - Acum md.crezl? - Cred,cred!Nu mai spunenimic. Ea insi continuasi-mi vorbeasci. Mi-a amintit cum l-am cunoscut pirintele,cuvintele caremi le spupe pe sese uneori citafrazeintregi,pe carenu le mai auzise el, nimeni afarl de mine.imi prezenta viala dupdaceea, cu toategAndurile sentimentele mele.Nu a scipatnimic, Ei nici cel mai mic gAndal meu. - Ved ci i[i estegreu,mi-a spusea,dar eu am venit sdte ajut. - Cum mi puteli ajuta? intrebat-o. am - Nu-mi spune,,dumneavoastrfl se cade.Te voi nu ajutacu ce pot. Mai intAi de toate,alungdgindul mornumai ce timpuri triim. Pecine vrei sl !ii. Gindegte-te impresionezl? cel riu? El abia agteaptisl faci acest Pe - Pirintele! am goptit, amintindu-mi ci exact aceleagicuvintemi le spunea el. gi - Da, toateacestea le-aspustatil meu,iar eu nu fac !i altceva decit si !i le mai spun o dati. mea,ce si fac?invatl-m6! aVera, draga - Roagi-te. - $i crezi ci Dumnezeumd vaauzl?Mi va ierta? - Nebuno,priveqte! m-a indemnat,aratAndcu mAna spreuq6.
PAS.

6W

W7@(

Privireaei mi ardea. Am intors capul,sl vid ce voia gi sil-mi arate, am inlemnit. in faqa mea,in locul ugii,au apdruttrei cruci.Nu eramin staresi scotun cuvAnt. in final,Ver?a rostit: - Ce vezi? - PeHristosrastignitqi pe cei doi tilhari lAngl el! - il vezi pe tilharul cares-acdit? - il vid. - El a fost un pacitos.Un marepdcltos.i1i amintegti ce i-a spuslui Hristos? Doamne, cdnd ,,Pomenegte-mi, voiveni in impiratia Ta!" $i ce i-a r[spunsMAntuitorul? azi ,,Clriar vei fi cu Mine in rai. ..".Crezici aceste lucruri petrecut s-au intocmai? - Cred. Ea a lisat mAnain jos gi crucileau dispirut. - Nu ili estede ajuns? Saute crezimai plcitoasi decAtaceltAlhar? Roaga-te! - Nu ma pot ruga,cevanu mi lasi. : - Estede la cel riu, dar trebuiesalupfi. - Am obosit! Aceste ultime cuvintele-amspusmai mult in goaptl. - Mergi la tatll meu, el te va ajuta!m-a incredinfat ea,in timp ce eu ticeam. Oarepuline lucruri a fhcutel pentru tine? Oarenu datorit[ Iui mai egtiin via![ qi ai ajunssacrezi? - El nu md iubeste. - Teiubegte. ii iubeqte to!i. Cum pofi sate indoEl pe iegtide asta? Iubeqte-l tu. Iubegte-l qi cum l-am iubit qi eu.Tataestefoartebun.

mdinilela piept gi priveaundeva,departe. $i-a strdns Expresia felei i s-a schimbat, ochii ii ardeau. s-a iar Mi ficut frici. - Ce vezi,Vera? intrebat-o. am - Petata,a rispuns eaincet. Lacrimilemi inibu$eau. Mi-am acoperitfala cu pal_ mele. Verami-apuso mAn[ pe cap.Aveao minl usoari. In timp ceincerca si-mi spuni ceva> mAngiiapirul. imi Nu lin minte ce mi-a spus,am refinut doar o frazd,: - Iubeqte-l tatil meu, a$acum l-am iubit pe Ei eu. Printrelacrimi i-am spus: - ll iubesc mult, daci nu chiar mai mult decit tine. Odati cu lacrimile s-a dus gi toati durereagi triste{ea.Acum mi se plrea ci o piatrl mi s-a luat de pe inimi. - Slavi Domnului! a zimbit Vera. te mai intrebai $i ce sd faci. Viitorul tiu esteluminos. - La mdnistire! am exclamat.Dar cdnd voi ajunge acolo? '- Nu-!i facegriji, vei ajungegi vei lua chiar numele meu,m[ auzi? - Da. - Yezi,te-aigi linigtit.Acum trebuiesi plec.Adio! - Vera,am strigat.N-o si te mai vid? - Daci doregti,vino impreuni cu tata si mi vizitati. Voi fi bucuroasi. - Nu stali impreuni?!m-am mirat. - Nu. - Atunci unde?

W86q

Pe@K

- Tatagtie,el ifi va spune.Vino cu el. Si-i transmi{i salutdri parteamea.Rimdi cu bine! din Vera a rostit acestecuvinte cu atita bldndefe,incdt ochii mi s-au umplut de lacrimi.Ea s-a ridicat qi s-a apropiat mine.Mi-a strAns de mina. Aveamimpresia ci atingun obiectdin mitase.M-a privit cu blAndefe. - Cum vei ajungesinguri? am intrebat-o.Vreausl te conduc. - Nu, nu e nevoie. - Vera,un singur,'lucru pot pricepe, nu cum ai venit la mine?Cum ai ajuns? Acum e noapte. Unde mergi? - Vei afla mai tirziu, a rostit ea pe un ton tainic. - i1i mullumesc. - Nu'mi mulqumi. Cinevas-arugatmult pentrutine. Cine esteaceastipersoaninu gtiu,dar rugiciuneaei a fost auziti. Adio! Roagi-te qi nu mi uita! Acestea fostultimeleei cuvinte, au dupi cares-aindreptat spreuga, deschis-o zgomotgi a dispirut. Vroiam a fhrl si alergdupnea,dar nu puteamsi m5'miqc,de parci cinevami. lintuiselocului. Nu-mi amintesc timp am stat cit aqa, cind a inceputsi selumineze, dar, qi mi-amrevenit arn incercatshanahzezce seintimplasein ultimeleore. mi CAt a stat Vera lAngnmine, eram convinsi ci in fa{a meaera un om viu, dar,dupi ce mi-am revenitgi m-am odihnit pufin, au inceputsi m[ macineindoielile. inMI trebamcum puteaun om viu si intre in casi f"arisi faci vreunzgomotsaucum a putut ajunge pAn[ aicidela Moscova,la trei noaptea, ori cXnd[a acea nu mai'circulanici un tren?

M-am grdbitsi ajungla ugadela intrare, insi eraincuiati. Mi-am cuprinscapulin mAini.Ce a fostasta? putea Nu fi o halucinafie, cici durasepreamult- Eram siguri ci nu fusese vis,pentruci nu inchisesem un ochii toati noaptea gi nici nu mi s-aintAmplat vreodatis[ adormpe scaun. Dimineafa vecini m-a intrebatcu cinevorbisemin o timpul nopfii. I-am spusci citisemnigtepoeziicu voce tare.Bineinleles nu m-a crezut.Cine mai reciti poci ezii in toiul nopfii?Era convinsl ci. vorbisemin somn. Nu am indriznit si. i destiinuiesc ceva,mai alesci nici nu qtiamce seintimplase cu adevirat. Cum putea fi numiti aceastiintAmplare? Cine era Vera? cu adeviratfiicapirintelui I.?Nu-i cunogteam Era toli copiii. Eu locuiam in Sokolniki gi imi amintescci pirintele aveaciteva fetife,insi caredintre ele era Vera nu puteamsi-mi dau seama. aceastiVeracarea fost Pe la mine n-o vizusem niciodati. M[ frlmdntam mult, negtiindce sdfac.Si-i spunpdrinteluisaunu?Ceva credeel cdndli voi povesti? va imi ' spunec[ a fost doar un vis? Am hotirit sI aflu rispunsuldela unchiulmeu.Cind l-am intrebatdaci pirintele areo fiicaVera,el mi-a spus ci intr-adevirpirintele a avuto fiici cu acest nume,dar ea murisecu mulli ani in urmi. Am inghe{atde frici. Mi-am dat seamaci nu-i pot ascundepirintelui toate celeintimplate.Trebuiasi afleneapirat.Ce va crede despre toateacestea eratreabamea. nu Eu insi nu mi indoiesc am fost vizitatl de sufletul ca Verei.

ro@(

Wu@(

Eu, subsemnatul protoiereulaan Kedrov,mdrturisesc in numele Domnuluinostru lisusHristos: Autoarea acesteiscrisori, una carea trdit aceastd ca intdmplare, cerutde Ia minefotografiicu rdposata a mea vera.I-am dat una in careera si prea Fericitulpafica triarh Tihon,impreundcu incd 110 persoane. Fotografia a fostfdcuta tn 1919, 29 august.Olgalvanorri, ydrd pe prea mult efort,a recunoscut-o Vera,spundnd: pe ,,EAe, eaafost la mine!" A;a cum a dorit VerA, douazi, am merscu tolii (toa_ a tafamilia meagi olga IvanovnaKalmhkova)Ia cimitirul Piatnifki, undeseafla mormhntulei. Mulyumimlui Dumnezeu pentru toate. Moscova

MINUNEA DIN BARNAUL - 1965

(O rusoaicd inviaid din morSieste redusa Ia tdcere ,,omniprezentul" de K.G.B.)

pe prin a L-a ,,Cdt mai triit, Claudia mdrturisit Hristos neincetate lacrimi speranliqi pociinlaale inimiisale de pentrugregelile indurerate sale tinereliigi ale negtiinlei mianterioare. cu guramirturisea lar tuturorpreaslivita nunea invierii trupe;tigiduhovnicegti. ei in Dupaceo somot-o cItevardndurisd nu mai mdrturinimic despre aceste infricoSate minunatelucruri, seascd ;i pootesd o infricoSeze sd o reducdIa tdcere, vazandcd nu Si I K.G.B. uci o". omniprezentu a s(Mirturiiale pirintelui . Marcu la Sihastria-Neam1, de inainte 1989.) care vizitat a Barnaulul de Eu am fost atee.il huleam pe DumnezeuEi prigoneam SfantaBiserici, trliam ca o picitoasi qi eram cu nu totul moarti, dar deodati,din mila lui Dumnezeu, i-a fostdat zidirii Lui si piar6,clci Domnul m-a chemat la pociinfi. in anul 1962,m-am imbolnivit de cancer.Am fost bolnavl trei ani.Erambolnavi qi munceam. Medicii mi trataugi trlgeau nadejdesi mi vindece,dar tratamentul

W12W

Wr3W

nici un folos,cici din ziin zi situaliameaera nu aducea din mai rea.Atunci au fostchemalidoi mediciprofesori caLe Mosc,ova, m-au operatin anul 7965, 19 februape mele rie,ora I I ziua.Atunci s-adescoperit intestinele c[ eraudescompuse. timpul operafiei, am murit. Mi in eu uitam cu groazi la boaiamea.Tot stomacul cuprins era de re{eaua cancerului. fel si intestinele mdrunte. La cele Priveam9i mi gAndeam, ce suntemdou6?De ce de timp, stauEiculcatl? eu stauin picioareqi,in acelagi qi Peurma,mediciimi-auscos miruntaiele le-auaqezatpe mas5. spusci acoloundetrebuiasi segiseasAu ci intestinulgrosnu eradecAt lichid,adicilintestinul un gros putrezise de-a binelea,iar cind medicii au strAns tot putregaiul, zis: ,,Eanu mai aveacum sAtriiasci, au nu mai aveanimic sinltos, totul putrezise'i m[ uiEu tam qi md gindeam:pentru ce suntemnoi doua? Apoi mediciimi-auprinsabdomenul copci. in Aceasta operaliemi-a fhcut-oprofesorul IstratelIsaevici Neinac,asistatde doi medici. Atunci medicii au spus: s[ ,,Trebuie o dim medicilortineri pentrupracticii la $i trupul meu a fost transportat morgd,undestiteam culcatafird vegminte. Apoi m-au acoperitcu un ceargafpAnala piept. in acestmoment a intrat fratelemeu cu b[iatul'meuAndruga. m-a Fiul meu,apropiindu-se, slrutat pe frunte qi a izbucnit in pldns,spundndu-mi: ,,Mimico,de ce ai murit?Eu suntinci mic, cum voi trii ftri tine?'lEu l-am imbrlligat qi l-am s[rutat, dar el nu m-a bigat in seami. I-am vdzut pe tofi cum plAngeau.

de A Dupi aceea m-am pomenit acase. venit soacra la primul meu birbat, apoi soacracu birbatul meu. Cu primul birbat nu am triit mult, pntru ci el credea in Dumnezeu.In casamea a inceput impirlirea lucrurilor. Eu fusesembogat{. Toate aceste bogilii Ieam dobindit nu prin munci cinstiti, ci prin desfrinare. Soramea a inceputsi aleagi lucrurile, iar soacramea cereacevapentru copilul meu. Soramea a inceput si o ocirasci pe soacri in tot felul qi ii spunea:,,Biiatul nu esteal tiu qi nu tu eqtirudi cu el'l Cind sorameasecerta, am vizut demoni.Ei insemnau cesevorbeainzatot piselelor qi sebucurau.Peurmi soragi soacraau plecat gi au incuiatuqa. Soramea s-adus cu un balotmare. Imediat, eu, picitoasa Claudia,am zburat in sus gi mi miram foartemult cum de sepoateintimpla aceasta. Eu zburamdeasupra apoi s-aintunecat. Barnaulului, Intunericula linut multd vreme pe caleamea. Cineva imi arita locurile pe unde am triit in tinere[ilemele.Nu gtiu pe ce zburam,ori pe aripi, ori pe nor, nu pot si-mi dairseama. Cind am ajunsla primul loc de subcer,acolo era o zi mohoriti, apoi s-a fhcutlumind mare,incit nu puteamsi privesc. pe Cinevam-a agezat un loc inalt, deqiin tot timpul zborului eu mi aflam culcati, nu gtiu pe ce, parci pe o platformi de culoare neagr6,moale. Am intrat intr-o ulili lungi, de-a lungul ei erau tufiguri alcituite din virgufe, nu prea inalte, iar pe ele frunzulile subqiri gi asculite.'ln depirtarevedeamcopacimari cu frunze frumoase,de diferite culori, intre pomi eraucisu{e noi,

14W(

15@(

unde mi dar n-am vizut pe nimeni in ele.Mi gAndeam NiaflamEiunde am ajuns,intr-un satsauintr-un orag? oameni.Dar cine triieqteoareaici? ciieri nu sevedeau - Nu departede mine am zirit o femeieinalti, frumoacu si, imbricatl intr-o haini lungi qi pe deasupra o PeIerina,carese apropiade mine. in urma ei mergeaun tlnir. AcestaplAngeafoarte tare qi parci sPuneaceva, ceva(era ingerul p[zitor al sufletuluimeu), parcl cerea Eu iar Dinsa nu-i didea nici o aten{ie. mi gindeam:Ce Copilul cere,iar Ea nici nu se fel de mami o fi aceasta? uiti la el. de Cind femeias-a aproPiat mine, tinirul i-a clzut la picioaregi din nou cereacevade la Ea. N-am in!eles nimic. Am vrut sl o intreb unde mi aflu, dar, la un momentdat, femeias-a apropiatde mine 9i mi-a sPus: unde si o duc?".$i Ea stitea cu mAinilepe ,,Doamne, piept, iar ochii i-a ridicat la cer.Atunci eu am tresirit puternic gi am in{elesci am murit, iar sufletul meu s.e afli in cer,insi trupul se afli pe pimint. Totodate,aril inlelescl am multe picate gi trebuiesi rispund pentru ele. Am inceputsd plAngcu amar.Am intors capulsi-L vid pe Domnul, insi nu am vizut pe nimeni, dar am inapoi pe plmint, auzitglasulLui zicAnd:,,intoarce-te ai venit preadevreme.Binevoitorultiu tati M-a milosAtunci am infeles tivit prin rugiciunea lui neincetatd'. c[ aceastl femeieera impirlteasa Cerului, iar tAnirul careplingea era ingerul meu pizitor. Iar Dontnul continui si vorbeascl: ,,M-am siturat de huleleei impotriva

Mea gi de viala ei necuratl. Am vrut si o gtergde pe fala pimintului fIrI nici un fel de pociinfi, dar tatil ei M-a rugat mult", Apoi Domnul mi-a zis: ,,Trebuie si-!i arit toatelocurile pe careIe-ai meritat". intr-o clipi m-am pomenit in api, iar pe mine s-au urcat niqte qerpi lungi de foc, infricogitori, cu limbile de foc, gi altetiritoare carescoteau miros nesuferit. un Acegtibalauri s-au urcat pe mine, s-au infipt in mine, mi s-auurcat pe grumaz.Tot felul de viermi mai grogi gi decit degetul lungi de un sfertde metru, ce aveau coadd, iar pe coadi aveau treceau parteadinapoi gi ace pe dinainte,in niri, in ochi, in guri, infigindu-se gi ei in mine. Erau groaznici,insuportabili.Am inceput si lip cu putere, cu voceamea,dar acolonu existl mili gi nu ajutorde la nimeni. Tot acum a apirut gi o femeiecare a murit din cauza unui avort. Ea a inceput si !ipe, si ceardmill de la Dumnezeu, insi i s-arispuns:,,Cumai triit pe pimAnt fbri si Mi chemi pe Mine in ajutor?Tu ai omorit copii.in pAntecele gi ai sfltuit pe oameni ci nu trebuie tiu si aibi copii,ca si nu-i atingi siricia. PentruMine nu suntcopii de prisos. tuturor le dau celede trebuinfi, Eu la Mine sunt multe locaEuri". Atunci Domnul mi-a zis: ,,Eu!i-am dat boall ca si te pociiegti,iar tu ai triit pAni la sfirgit hulindu-mi pe Min?. Nu M-ai recunoscut pAni ai ajunsaici.Nici Eu nu te recunosc". Mi se piru ci se invirtegte pimAntul cu mine. Am zburat de acolo qi am simlit un miros. Pimintul s-a

)@16W

l@ r7@(

mea, apropiat zgomotmare.Apoi am vizut Biserica cu pe careo ociram. Uqa Bisericiis-a deschis a iegit 9i de acoloun preot imbricat in alb cu razestrilucitoare. El stitea cu capul plecat.Atunci m-a intrebat glaI-am rispuns:,,Este esteacesta?". sul Domnului:,,Cine preotul nostru".Iar glasulDomnului mi-a spus:,,Dar gi tu spuneai esteun trintor; el nu esteun tr6.ntor nu ci si esteun niimit. Agadar, gtifi ci, oricum ar fi el, este un slujitor al Domnului dintre cei mici gi, daci preotul nu nu va citi asuprata ruglciuni de dezlegare, te voi ierta". Eu pini azipepimint qi slujeqte. Iar preotultrhieqte i-am vdzut sufletulacolo.Apoi am inceputsi-L rog Pe Domnul: ,,Doamne, elibereazi-misi mi intorc pe Pemint. Am acoloun biiat, fie-li mil6 de el".,,Iati, lie ili estemill de el, de unul singur,iar Eu am nenumirate fiinfe qi-Mi estemili de voi de mii de ori mai mult. Voi voi Dar cecaleafi ales in viafi? O calenedreapti. vd stringeli o mare bogilie pentru care faceli tot felul de nedreptili.Vezi cum ili ripesc bogilia ta?Toateau fost r[pite. Pe copil l-au dus la casade copii, iar sufletultiu pdcitosa venit aici.Ai slujit unui idol gi i-ai adusjertfe, Te de iar acum ceri si te slobozesc pedeapsi. duceaila iar qi cinematograf la dansuri,dideai banii lui satana, in Biserica Dumnezeunu voiai si mergi.Eu am agteplui tat sate trezegti picate gi s[ te pociiegti". din Pe urma MAntuitorula zis: ,,Ave!igriji de sufletele voastre, pulin a mai rimas. In curind voi veni si juci declumeai

Atunci L-am rugat pe Domnul: ,,Doamne, cum trebuie sI mi rog?Eu nu gtiu si ma rog'1Domnul mi-a rispuns:,,Nurugiciuneacareo inv[!a!i estescumpa, ci acea rugiciunearepre!,careo rostili dintr-o inimi curati, din adinculsufletului. Sfuneli-I Domnului:Doamne iartd-md!Doamneajuta-ma!Rostili aceste cuvinte cu lacrimi".Agami-a spusDomnul. Apoi a apirut MaicaDomnului gi eu m-am pomenit din nou pe acea platformi, dar nu culcati, ci in picioare. Atunci impiriteasaCerurilor s-adus dupi frAnghie. Am vizut ci s-aapropiatde nigteporli mari construite gi impletiteintr-o linie str6mbi, ca gi porlile Altarului, de o frumusele nedescris, din eleporneao hrmini gi de la careera cu neputinfi sI te uifi gi pe carenu o poli descrie. Por[ile s-au deschissingurein fafa Ei. Ea a intrat inliuntrul unui palatcu livadi, iar eu stiteam la locul meu.Ldngd mine seaflaingerulpizitor. El nu mi-a ar5.tat fa!a.Mi-a venit dorin[a si-L rog pe Domnul sd-mi arateRaiul.Domnul a ticut cAndimpiriteasa Cerurilor a venit, apoi a zis: ,,Arat[-i Raiul!".Maica Domnului a fbcut un semncu mAnaasupramea gi a spus:,,La voi raiul a fost pe pimdnt, iar aici e locul picitoqilor. Iatd cum e iadul'i $i a ridicat ca un fel de ceargaf am vilzut gi pe parteastingi nigteoameninegri,parcdpestrifi,care erauca nigteschelete. o mullime nenumirati gi din Era ei ieqea miros nesuferit, incdt qi acum simt acel un aEa miros ingrozitor gi mi tem si nu nimerescacolo.C5,ci ei tofi s-auridicat gi cu gAtlejurile uscatecereau bea si

18@K

WreW

micar o picaturd api, sdle deacineva. ingrozeam de Mi cdndei spuneau acestsufleta venit la noi din raiul ci pamAntesc, dintr-insulvine miros aromat. c[ Omul pe-plmint are dreptul gi vremeasi poatd, dobdndiraiul,sdseosteneasci pentruDomnul pe pimAnt qi cu sufletul, dacl nu vor ostenipentru Domnul,nu iar vor scapa acest de chinuri, gi impiriteasa Cerude loc lui mi-a zis: ,,Lavoi, in raiul pimAntesc, estede mare pre! miiostenia, aceastiapi si o dali la cineva,dar gi din iniml curati, cum a spusDomnul. Dacl cinevava da mdcarun paharde api recein numeleMeu, va primi rasplati. Iar de ave(inu numai api multi, ci gi alte Iucruri ce avelicu indestulare, din acelea qi trebuiesi le daqi celorceau nevoie. acest suntpline qi riurile De dar carela voi niciodatl nu seacd'i $i dintr-o data,intr-o clipi m-am pomenit in tartar, care estemai riu decAtiadul. Acolo am vizut fum gi fbc. Spremine au alergatdemonii cu zapisele. ariImi tau toateplcateleEi faptelemele celerele gi-mi ziceau: ,,Iati,noi am scrisaici ci tu ne-aislujitnoui pe pimdnt'l $i eu insdmi am citit plcatelemele gi faptelemele cele rele,careerauscrisecu litere mari, $i m-am speriatde faptelemele. La diavoli era un foc carezbura in sus gi deodatia inceputsi md bati pestecap qi s-auinfipt in mine scdnteile foc. Dar vai, numai eu auzeam de gemeteleslabeca un fel de piuit de puigori ale celor picitoqi. Ei cereau api s[ bea.CAndlumina focul, ii vedeampe tofi. Erau ingrozitor de slabi gi de chinuifi gi imi spuneau:,,lati, ai venit qi tu aici la noi, prietend. Acum vei

trii cu noi. Noi am triit pe pimdnt qi n-am iubit pe nimeni, nici pe slujitorii Bisericiilui Dumnezeu,nici pe siraci, numai ne mindream 9i ii hulearn;tdgdduindpe Dumnezeu, slujeamcelorlepida{i de Dumnezeu,iar pe Pistorii BisericiiOrtodoxeli ociram qi niciodati nu ne gi spovedeam nu ne impirtigeam. Iar picitogii care se ciiau de picatelelor din toati inima, caremergeau bila serici gi primeaupe striini, dideau milostenie siraci la gi ajutaupe tofi cei ce erauin nevoi, fbceaufaptebune, post gi ruglciune, to{i acegtia gisescacolo,sus'l se Eu m-am inspiimAntat foartetaregi m-am cutremurat de groazd,. sepdreaci mi gisescacolode un secol Mi gi aveamo starefoarte apisitoare. Iar ei continuau simi spuni: ,,Tuvei fi cu noi, tu vei trii gi te vei chinui in vecii vecilorca gi noi". Apoi a apirut MaicaDomnului,impirateasa Cerului gi s-a luminat. Tolii diavolii au clzut, unul cite unul, iar toate sufletele s-au intors cetreDinsa cu plingerile lor. Au inceputsi o roage:,,MaicaDomnului, nu ne lisa Singuri, mult de cAndsuferim'l e Alfii spuneau: ,,Ducem lipsi de api, iar focul estenesuferit". aceEtia virsau $i lacrimi iunare,iar Maica Domnului plingea de asemenea gi le spunea lor: ,CAndafi triit pe pimAnt, nu M-a[i chematpe Mine gi nu Mi-ali cerut Mie ajutorul gi nu vaatirugat Fiului Meu qi Dumnezeuluivostru. $i acum Eu nu vi pot ajuta.Eu nu pot induplecape Fiul Meu, iar El nu poatetrecepestevoia Tatilui SauCel ceresc. nu $i de aceea vi pot ajutagi nu pot mijloci pentru voi. Nu pot milui pe cei ce suferi in iad, decit pe cei pentru

20q(

X@2rW

carese roage Bisericagi pelerinii gi rudele,prietenii gi lor cunoscu{ii fac faptebune pentru ei Eiau fost vrednici de qiln cAtau triit pe pimint". CAndam fost in iad, diavolii imi dideau si mininc gi viermi vii gi morfi. Acegtia erauunsurogi, descompugi puturogi. strigamgi spuneam: Eu ,Cum si minAnc?".Iar ei mi-au ri,spuns: ,,N-ailinut postcit ai triit pe pimant gi ai mincat carne,dar tu n-ai mincat carne,ci viermi, qi aici tot viermi ai si mindnci". In loc de lapte,imi dideau si mininc tot felul de ipurciciuni. Apoi am inceput si ne ridicam,iar cei rlmagi in iad au inceputsi strigecu putere: ,,Nu ne lisa, MaicaDomnului!'l dupi careacolo s-alisat iarlEi intunericul. Eu m-am pomenit din nou la platformape carelmpariteasaCerului mi-a aritat toateacelelocuri infricogitoare. Apoi gi-aagezat mdinilepe piept,a ridicatochii spre cer gi a intrebat ce si faci cu mine, unde s[ ml duci. Domnul a spus:,,Lasl si se intoarci pe pimdnt,: apucind-o de pirul capului". indati au apirut L2 roa$i be carenu aveauro[i. Ca sl mi pot miqca,impirlteasa Cerului mi-a spus si md proptesccu piciorul drept, iar cu celilalt si imping. Eu am flcut cum mi-a spusDdnsagi Ea mergea alaturi de mine. CAndam ajunsla ultima roabi gi acolo am vizut o pripastie flri sfirgit, implriteasa Cerului mi-a spus:,,intindein jos mai intii piciorul drept,apoi stdngul". i-am spus:,,Mi-e foartefrici. Mi,e teami Eu si nu cad'i $i Ea mi-a spus:,,Nu avemnevoieca tu si cazit",,Daram sd, mor!" am zis eu,,Nu ai sI mori!'b zis

Ea. Dupi caremi-a dat frAnghiain mAnadreapti, cu capltul cel gros,iar cel sublire l-a luat la sine. Cosiqa frAnghieieraimpletiti in trei rAnduri.Apoiimparlteasa Cerului a smucit,iar eu am zburatpe pimAnt. Vedeam cum pe pimint circulaumaqlni,iar oamenii segribeau la lucru. Eu stdteamculcati pe platformi intr-o piafi noui, dar nu aterizampe pimAnt, ci zburam linigtiti c5.tre congelatorul unde se afla trupul meu mort, care stitea intins.CapulatArna pufin intr-o parte,iar o mAnd stitea de asemenea jos, gi numai o coasti era lipiti de in alte cadavre. Nu gtiucum a intrat sufletul trup, qtiunumaici am in simfit un fel de frig. De indati ce mi s-a eliberatcoasta ce era lipiti de un cadavru,mi-am strins coapsele citre genunchi.in acesttimp sanitarii au aduspe nisilie un blrbat mort, cu picioarele tiiate de tren.Am deschis ochii, m-am miqcat,dar ei m-au aqezat nou in podin zifia in careii ageazd tofi morfii. Apoi au vizut cum pe m-am indoit gi cum m-am miqcatqi au inceputsi fugi cdreincotro. Dupd aceea venit sanitarii gi doi medici. Au spus au ci trebuieincilzifi creieriicu beculefe. Aceasta ins-a timplat la 23 februarie1965, ora 9 dimineala. la Pe trupul meu se aflau opt cusituri gi togi au fbcut prncticdpe trupul meu. CAndam inceput si mi incilzesc,dupd doui ore, am deschisochii gi am inceput si vorbesc,cadavrulmeu fiind pe jumitate mort. Treptat, treptat se refhceaude asemenea creierii mei. Eram gi hrlniti artificial. Dupi 20 de zile mi s-a aduso gustare:

>@ 22q(

23@(

Dintr-o dati am spusci nu voi minsmdntini Eicafea. incercasi mi convingi si mlnAnc'Dar eu ca.Asistenta i-am rispuns:,,Astizi e vineri 9i nu voi mtnca de dulce' lAngi mine, vi voi povestitot: unde De vi pfte$ a$eza am fost Ei ce am vdzut in aceastlvreme".Ea s-a aqezat nu ce ceea povesteam: ,,Cine line gi a inceputs[ asculte lunea,miercurea9i vinerea zilelede post gi nu cinsteqte acoloi sedi s[ minince viermi in loc gi toateposturile, iar de carne, in loc de laptetot felul de tiritoare 9i gerpi' Aceastl hrani li se d'i tuturor acelorace au murit firi implrtiqanie, 9i pociinll in fa[apreotuluiqi fhri Sfd'nta eu de aceea nu voi mAncasmAntAna". fiind cind roqii, qi Medicii ascultau frceaufefe-fefe, cAndpahzi.s-au mai adunatgi al$ medici,alte asistente qi gi Ie povesteam lor ce am vlzut 9i ce am auzitde viala de dincolode mormint. Mai tirziu, mili$a a lnceput s[ alungepoporul de la unde m-am inmine Eim-a mutat in spitalulordqenesc, sinitoqit complet.Medicii erau curioEisi qtiecum de am revenit la viali o dati ce intestinelemele erau putredeEimlruntaiele vltimate Eiintraseri in putrefaclie, pe iar dupi operafierhiruntaielemele au fost aruncate undes-animerit gi tiieturile au fost cusute. ci Ca sl seincredinleze m-am insinltoEit,ei au hot[din rit si mi opereze nou. Cind gefulmedicilora anuna ,,Pentruce si lucru, ValentinaVasilevna sPus: lat acest ei o tliem, intestinele sunt completsinltoasd'. I-am rugat si nu-mi inchidi ochii, cici pe mine nu m[ durea nimic. Medicii mi-au scos mlruntaiele pe

masi, eu priveam tavanqivedeam in ca-noglinda.Eram neadormiti,intrebampe medicice boaldL iar ei miam, au rispuns ci la dumneatatoatesunt s1iifitoase. acest in momenta sositmediculcaremi-a fhcutprima operafie impreuni cu alli medici.Eis-au uitat la mine giia mnruntaielemele gi au spus:,,Dar unde esteboala?Ea a avut toateintestinele putredegi acum sunt si.nitoase!". Toli medicii erau cuprinqi de mirare qi de groazd,, in timpul operalieimi intrebau:,,Cemai faci, Claudia, te doare?". le-am rispuns ci nu mi doarenimic. Ei Eu alergauplini de groazdprin s[li, se apucaude cap, igi frimdntau miinile gi erau galbenica nigte cadavre.Iar eu le spuneam Domnul $i-a fbcutmili de mine,penci tru ca si spungi altora.Iar dumneavoastri v6 fie spre si in{elepfire,s[ credefi ci deasupranoastri esteputerea Celui Preainalt. ingiqispuneau Ei acest lucru intre ei. I-au spusmediculuievreu:,,$i 1ie!i-a spusClaudia. Daci tu creziin toateacestea, atuncidu-te de te boteazi Eite cununii El eraroqude nedumerire.ValentinaVasilevna,carem-a operat,a iegitin coridot s-aprlbuqit pe divan gi a izbucnit in hohote de plins. A fost intrebati de ceplinge:,,A murit Claudia?". eaa rispuns:,,Sunt Iar uimiti de aceastividiti minune". de $i au rugat-osi aibi griji personal mine ca cineva sinu mi omoare.Ea mi hrlnea gi-mi pregiteamdncareapersonal. Directorul institutului de medicini de asemenea mirat, zicind ci acestaesteun caz unic in s-a istoriauniversala,

24@(

>@ 2j @(

Cdnd am iegitdin spital,l-am chematpe preotulpe capeun trincaretotdeauna evitamgi-l batjocoream il tor, dar, iq fond, era un om mare - slujitor al Altarului Domnului. M-am spoveditla el, i-am mirturisit toate picatelemele sivirgite in toatl viala mea gi el m-a immea Tainegi a fbcuto slujbi in casa pirtlEit cu Sfintele qi mi-a sfinfit casa.PAni atunci,in casamea era numai nici murdarie, betdi, befie,Eice semai fhcea, nu sepoate povesti. A doua zi m-am d'usla sediugi am predatcarnetul meude membri de partid,intrucit Claudiade odinioara, activistl,nu mai este, a murit. ea Am 40 de ani, cu ajutorulimpiritesei Cerului gi din Biserici qi-mi tri.iescviamila Domnului mergIa SfAnta ta creEtineEte. duc qi la institut qi propoviduiescceea Mi ceam vazutgi am auzitln viala de dincolo de mormint. Primesc acas[pe toati lumeagi de asemenea Povestesc pe Iar tot cemi s-aintAmplat. acumii sfhtuiesc to{i ceicg caream povestit: vor si.nu capete aceste chinuri, despre gi cele pociili-vd de picatelevoastre de purtlrile voastre plcatelor gi relein fala preotului qi ve{i primi dezlegarea vialavegnicl. Despre mineputefi afla Altai,strada Custkaia,99, in ora;ulBarnaul,linutul na ianina) Claudia Vasiliev Ustiujina ( Ustiuj

O MARE MINUNE DIN VREMEA NOASTRA

Aceastidescoperire Dumnezeiasci despreviala de dincolo mormdnt avutlocin varaanului1976, de a pentru un cre$tin ortodoxs6rb, careseaflain indoiala nesi pocdin!i. Eas-araspdndit repede toatelarileortodoxe Balin din cani, fiindacceptati majoritatea de credinciogilor adeca virati ;i ziditoare suflet. de primadatds-atradus Pentru s-atipdrit muntele in Athos limbagreaci. in Apoiproto;i singhelul Petroniu Tdnase, egumenul schitului rom6nesc Prodromul,tradus a textuldin greacd limbaromdnd in in vederea giin difuzarii !aranoastrd. Ciutdndsd implinimdorinlaparinlilor romdniathoniti, dim la tipar aceste paginisprefolosulde ob;te al credinciogilor nogtrisub titlul,,Omareminune vremea din noostrd",l ObStea schitului romul Prod Muntele Athos, 1992
' Noti la ediliaapirutdin RomAnia ingrijireaArhim. Ioasub nichieBilan la minlstirea Sihdstria anul 1992 in

pr26W

27q(

Spre ministireaZiga Md strlduiesc din toate puterile si povestesc faptele pe carele-am trait in ziua de I I iulie 1976,in cel de al 48-leaan al vie{ii mele.ln urma vedenieiduhovniceqti pe caream avut-o atunci,viafamea s-a schimbatcu desavirgire. Fiind invalid de rizboi, ln fiecarean merg si fac tratamentmedicalla una din staliunilenoastrebalneare. Astfel,in anul acela,1976,sfArgitul iunie gi o parte lui din luna iulie le-am petrecutla blile Matarusca, fiind gazduit hotelulZifa. Ia Dupl zecezile de tratament,la 9 iulie, am intrerupt provizoriu gederea mea la Mataruscaqi m-am intors acasi in Kraguievaf, pentru a lua parte la parastasul uneirudeniiapropiate. Dupi parastas, ziuaurmitoain re,adicala I I iulie,pulin inaintede ora 10,am plecat de acasa automobilulmeu spreblile Matarusca, cu sprea 1 continuatratamentul inceput. Cdndam ajuns podullui Ibar,in Kralievo, la circulalia era blocatadin cauza, precum spuneauqoferiiprezenfi, unui accident circulafie, de intdmplatlAngl depozitul de benzina,pe drumul citre ministirea Zi\a. Accidentul li.sase maqinileristurnate Ei tngreuiacirculalia. Dar in asemenea imprejur[ri ce poli face? TrecAnd pod, am luat-o spredreapta, drumul pe pe careducela ministirea Zila. La o depirtare de cdteva zeci de metri de pod se afl5 statialocali de autobuze pentru transportulcilitorilor spre mindstirea Zila gi sprebiile Matarusca. stafie,citeva zecide cilitori In

aqteptau autobuzul,iar intre ei se aflau un cdlugdrgi o ciluglrili de o uimitoarefrumusele. Oaspefi ceregti ln aceasti partea drumului terenulerapufin inclinat gi aveam buni vizibilitate; o avind gi vitez[ micd,am putut vedea bine ce sepetrece inainteamea.Am observat ci monahulerade staturi mijlocie,cam de 70 de ani, cu barbaalbi, deasd ondulatd, dupi mi;ciri pirea si gi dar nu aibi mai mult de 50 de ani. Purta rasi neagrd, noui gi culion cu camilafcineagri, careii cadea spate. pe La pieptpurta,legatcu lanf saucordon,o cruceluminoasa gi de alt lan! - un engolpion (iconi![) cu MaicaDomnului EiIisusHristos. Cllugirifa de lAngl el purta gi ea hainaintensneagri gi pe capavea culion la fel ca gi cdlugirul, numai c[ valul ei negrucldeape umeri.Erade staturl mijlocie, ochii cu mari gi frumoEi.La gitul ei atdrnau, gi la monah,o ca crucesi un engolpion, carestrlluceaula soare. pini Eu atuncinu gtiamcum esteimbracimintea cilugdreascl. Cilugirul qi cilugirila fbceausemn cu mAna ca si opreasci weo maginl din celece treceau linga ei, dar pe in zadar.Nici un gofernu voia si opreasci,degiin multe automobile eraulocuri liberepentru doui persoane, qi ba pentrumai multe.in sinea mea,am osAndit goferiicare pe p-uteau ia, dar nu voiau.De ce nu-i iau?md.intrebam si.-i eu,doargi caluglriisuntoamenicagi noi! De cetoli igi intorccapuldela ei?Nu puteamsuferiaceasti lips[ debunivoinfi fafi de cllugiri gi m-am hotarAtsi-i iau eu,in cazul ci.nu mi-o va lua altulinainte.Dar nu i-a luat nimeni!

28@(

W2eW

de Cum am ajunsaproape ei, mi-au fbcut gi mie semn si opresc.Am ieqit din rd.ndcu automobilul gi m-am oprit alaturi,ca si-i iau. Atunci cllugirul s-a apropiat gi mi-a zis:-,,Dumnezeu vi ajute!'] eu i-am rispuns: gi si si ,,Dumnezeu vi ajute!", Nu obiqnuiams[ salut aga,fiindci nu credeamin Dumnezeu,dar i-am rdspunsa$aca s[-i fac plicere. M-a intrebatapoi daci pot s6-lduc pe el gi pe sori pini la ministireaZiga.I-amrispunsci pot qi i-am invitatsi intre in maqini, deschizAnd portieradin dreapta ridiqi cind scaunuldin fa!i, ca si intre in spate unul cite unul. Cdnds-aapropiatde magini, cilugirila a pomenitqi ea pe Dumnezeugi i-am rispuns de asemenea: ,,Dumnezeusdvi ajute!'l intii a intrat ea in maqini gi s-aaEezat spatele in scaunului meu,apoia intrat qicilugirul gis-aagezat alituri. Ca si sesimti mai bine,le-amzis:,,Sta1i gi nu vi inghelejer sui[i'l La carecilugirul mi-a rispuns cu bunivoinli: ,,Ne. : simlim bine,Dusane, numai tu si conducicu atenfie'i La acest rispuns,am ticut gi am inchisuqabine,casi nu se deschidi cumva in timpul mersului.Fiindcl m[ aflamin afaragirului de magini,carecirculau pe drum, agteptam si-mi faci cinevaloc sprea continua druca mul cu pasagerii mei. in timp ce agteptam, cilugirul mi intrebi: ,,Nu-i aga, Dugane,ci te intorci de la parastasul Kraguievaf?'l din A pus intrebarea tot el a rlspuns.M-a mirat de unde Ei imi cunoagte numelegi Etiede undevin. Surprins, n-am mai avut timp si mi gindescqi i-am rispuns:,,Da,vin

de la Kraguieva!. am avutparastasul un an al unei Ieri de rudenii de a mea'l Cdlugirul m[ ascultn continui: ,,$i acum mergi la qi Matarusca, nu facibai".,,Nuindrlzne#si fac,i-am degi zis, pentru ci apa estefoartecaldi Ei dupl fiecarebaie trebuiesi m[ pizescca sd nu ricescqi si nu imi fie mai rdu decAt inainte". Abia a incetatcilugirul si vorbeasclgi a inceputc[lugiri{a: ,,De unde eqti, Dugan?Din Zacuta?". aqa Tot flcea qi ea;puneaintrebarea tot ea rispundea.Apoi gi a continuat: toli ,,Dugane, ai tli sunt bine sinatoqi:tata Dumitru, mamaDarenca, soraDuqanca, frateleDragoIiub. Ei cred in Dumnezeugi cinstesc sfAntul pe patron al casei, sunt nestatornici. dar indati ce sesuplri pulin, injuri, de celesfinte.Fratele Milovan are Ecoaliinaltlu t[ gi estemareinvilat, dar e gi mare ateu'l Dupi ce eaa tdcut,a continuatcilugirul: ,,$itu, DucrezicI Dumneze:ua flcut pe om gi nu eqtiadeptul $ane, acelei concepfii omul provinedin maimuli, dar nu te ci rogi lui Dumnezeu. insl inimi buni qi egticinstit.De Ai trei ori ai avutocaziipotrivitesi te imbogifeqti, n-ai dar voit s-o faci in chip necinstitgi ai bunivoinli fafi de bitrini gi s[raci.Bunitateata te-afrcut sdopreqtimagina, cum ai fhcutazi,qi sprebineletiu. Ai r[spunsla semnui nostru qi ne-ai luat, pe cAndceilalli la care le fbceam serfrnintorceaucapulEitreceau. Mai bine nu senS.qteau decAtsi sepoartein acestfel'i N-am lnfelesatunci rostul acestorcuvinte,dar tremuram de frici.

W3oW

ffi3r q(

Intre timp un qofermi-a fhcut semn ci pot intra ln rAndinaintealui, lucru pe carel-am gi fbcutindati. Am trecut repedede locul unde fuseseciocnireamaginiJor Ei, cand am vrut sa iau vttezd,, pentru a ajungecit mai degrabi la mdnlstireaZila, pe neagteptate, pe de un drum lateralde lari ne-a iegitinainte un camionincircat cu cf,rimidn qi altemateriale construcfie, de care ne-aincetinitdintr-odati drumul,pentru ci mergea incet gi in aceeagi direcliecu noi. Eram silit s[ mergdupi el, conducind incet qi cu aten{ie, deoarece direclia din opusi veneau continuumagini. Aceasta situafiemi obligasi iau amintegi la circulafia din spate,ca si vid, daci nu cumva cinevavrea sl mi depigeasci.$i aga, uitdndu-mi in oglindi, am vdzut o priveligteneagteptati: ciluglrul gi cilugirifa, carestiteaupe canapeaua spate, din aveaufafa foarteluminoasi qi in jurul capuluiaveauaureoli de lumini orbitoare. Tremuramde fricl qi am inlelesci acegtia eraunigte nu oameniobiqnui{i. Din pricina atAtorsurprizepe carele avusesem cu cilitorii mei atenliaa inceputsi-mi scadi;de abiareugeam conducmaginaEide aceea inceputsi merg si am mai incet decit inglduiau regulilecirculafiei. timpul in acestei incetiniri a mersului,cilugirul qi cilugirifa au inceput,pe rind, si-mi spuni viafa mea de cind imi aduceu amintede mine qi pAni in ziuaaceea. Aminteau tot ceeace am ficut, bune gi rele,precum gi planurile pe carenimeni nu mi le cunoscuse nu le realizasem qi cindva, din diferitepricini. Spreuimireamea,povesti-

realor era cu totul adevdrati,ca gi cum imi citeauvia{a dintr-o carteoarecare. Pentrucelebune mI lludau, iar pentruviala fXri rAnduialimi mustraucu-blAnde{e. Eram bucurossl intru in pimAnt sausi mi seintimple oricealtceva numai si scapde acest chin, dar nu era scipare, eramsilit si le aud qi si le suflr pe toate. Nu pomenesctoate mustririle pe care mi le fbceau pentru unelefaptece privescviala mea personali. Mai tArziu,pe toateacestea le-am spoveditgi m-am poclit pentru ele. Voi pomeni,totuqi,cu aminunte un repro$pe caremi l-a fhcutcilugiri{a: ,,Dece,Dugane, n-ai vrut si vorbegti cu tatil tiu la onomastica Desa, lui fiica surorii tale?'1 I-am rispunsces-aintAmplatin realitate: nu ,,Tata imi atrisese atenliain legdturl cu ceilallicopii ai sii. Nu avea locul carei secuvenea inainteanoastri qi voiam,cu comportareamea,si-i arit ci esteneplicut gi dificil cdnd,intr-o adunare oameni,fiul nu vorbeEte tatal sau'i de cu La aceastiexplicarea mea cllugirifa mi-a rd.spuns: eqti ,,Cine tu gi cinesuntemnoi ca si judecim?DumnezeuesteCel cejudeci gi facedreptate. Dumnezeua spus in poruncaLui si cinstimpe mamaqi pe tata qi celuice implinegte poruncai-a fbgiduit risplati, cdva trdi pe pdmtnt mulli qi fericili ani. Plrinlii sunt pentru copiii lor lucru sfint. Tu, insl, ai procedatbine,pentru c[ ai inimi buni, gi in ziua urm[toareai mers la el, l-ai imbrifigat, l-ai slrutat qi i-ai cerut iertare.Tatil a pldns de fericire gi a zis: ,f,e iert, fiule!'l Cnlugdrilami le-a spustoatecu exactitate am rlmas fhri glasla aceastileclie. gi

32@K

X@33@(

CAndam ajunsla podul din fafa ministirii Zi1a,cdlugirul mi s-a adresat nou: ,,Dugane, din ceeace ti s-a intAmplat acum qi ceeace fi seva mai intimpla in cur-sul zilei s[ nu spui la nimeni inaintede trecerea celor trei luni de zile careurmeazl; dar dupi aceasta poli s-o faci numai la rudenii gi prieteni".I-am rispuns scurt: ,,Bine!". m-am uitat iariqi in oglindi, ca si vid daci $i la pot intoarce stafiade maginidin fala ministirii Zifa. spreuimireamea,am vizut aureole $i de dataaceasta, in jurul capetelor lor. measufleteasci foartetulburatadin pricina era Starea tuturoracestor lucruri.Simleam nestipiniti nevoies[ o posibilde aceqti mh despart mai repede cit cilitori. Tulburare si uimire in stafia de parcaredin fala ministirii Zila se aflau cAteva maginigi o maremullime de turiqti,careadmirau minastireagi imprejurimileei.Am condusmaqina pini la aripadin fa1i,la zidul inconjuritor al ministirii. : portiera,si poatl Am iegitdin magini ca si deschid nu iegi cei doi cilitori. Dar nici de data aceasta m-au crufat.CAndm-am uitat in magini, dejanu se mai afla nimeni.Am inceputsl tremur de frici. privind pAn[ Privireami-a clzut pe u$a deschis[, la ugacealalti.Nu puteamcredeochilor.M-am uitat iariqi de mai multe ori, cu foarte mare atenfie,dar in spaima,tremurul maqini nu era nimeni. Necredinfa, m-au cuprinsdin toateputerile. Nesiguranfa mine de depigiseorice misuri. MI temeamsi nu-mi ies din minti.

Pentrua md. trezi din aceastlstare, inceputsi-mi am mu$cmAinile, mi trag de pir qi si-mi dau palmepessi te obraz,fXrl mdsuri. ln acest chin fiind-n-am observat jurul meu se adunase cl in lumea carevenisela Zila qi ci unii mi intrebauce mi s-a intAmplatqi de ce mi lovesc.Starea mea era deznidijduiti qi tremuram ca de febrl. Le-amrispuns:,,Plecafi, oamenilor, aici!". de Am ieqit din mullime gi m-am deplrtat ca sd md concentrez s[ cugetasupra mea.in singuritatea mea, Ei m-am uitat la ceas: ora I 1.30.Am inceputsi-mi era amintesc fiecare de cuvint pe caremi-l spusese cilltorii mei, de cAndi-am luat in magini gi pAni cAndau displrut in chip inexplicabil. Din toatecite mi se intdmplaserd., m-au tulburat ultimelelor cuvinte, adici, sdnu spunla nimeni in urmatoareletrei luni cevadin celece mi se intAmplaseriqi celece sevor intAmplain cursul zilei. Din pricina emoliei teribile am inceput si vorbesc tare:,,Doamne, ar puteasi mi seintimple? Voi merce ge la bii, nu voi mAnca, mi voi culca imediat ca si ci mi odihnesc. ar puteasi mi seintimple?am repetat. Ce Poate mor?". mi-am adusaminteci omul nu poate Dar si povestidaci moaregi c[ aceia imi spuseserl nu spun si la nimeni nimic inaintede a trecetrei luni. Din aceasta mingAiere, caremai inaintenu eu, ryi-a venit oarecare mi temeam moarte... de insi in starea caremi aflam, in nu-mi puteamlimuri toateaceste lucruri enigmatice. Dupi pufinl odihn5,mi-am continuatdrumul spre biile Matarusca, nici pdni astizi nu-mi pot da bine dar

W34W

35@(

seama cum in agatulburaream putut conducemagina de la mdnlstireaZila pdndla bli. Din fericire,am ajuns cu bine,-fbriurmiri nepldcute, eramcu totul uimit dar si zdrobitde oboseali. Era ora 12 flrd citeva minute cAndam ajunsin fala hotelului Zi1a.LumeamergeaIa masi la restaurant, dar mie nu-mi era foame,deqiera ora mesei. Aveamabsoluti nevoiede odihni. Mi-am luat lucruriledin maqini, am mers in cameramea si mi intind pe pat qi s[ md gAndesc indelete toateceleintAmplate. pe ia M-am intins pe pat fhri si scotnimic de pe mine,impotrivaobiceiului meu,cdnderavorbachiarqi de pulinl odihni. Deodata simfit durerein mijlocul pieptului am qi apoia urmat cevaca o puternici impunsaturlde acin inimi, dup[ carem-a cuprinso somnolen![nestipAniti gi am cdzutintr-un somn addnc. Ceeace mi s-a intimplat apoi depagegte oriceinchipuire. Cilitorie spre cer Ugas-a deschis larg. Cameras-a umplut de lumini. in ea intrl un inger inaripat.Era de o mare frumusefe, cu pirul mare Ei legatla spate.Purta o imbriciminte larg[ qi luminoasi, iar pe deasupra mai luminoasi alta gi flri mAneci, picioare in purta sandale. Ingerula venit la mine Ei mi-a zis: ,,Dugane, scoali si mergern'i M-am gi supus m-am sculatca sI mergem. ingerul mi-a zis iaragi:,,DuEane, fericit c[ te-ai oprit azi qi ai ascultat esti pe Dumnezeu, cAndai luat pe cei doi cilltori? $tii oare pe cine ai dus azicu maEina?'i ridicat din umeri gi Am

inaintede a rispunde ci nu stiu, ingerul mi-a zis: ,,Ai duspe sfAntul ApostolPetruqi pe sfinta Parascheva, patroana casei voastre". Mi-am adusaminte lndati cd tata sirbltoregtepe sfAntaParascheva acum am inleles gi cineera cu mine in maginf, Dup[ aceasta, ingerulm-a scosdin odaiegi am mers pe pantadinsprelaturastdngide la intrareain bii, care se vede din direcfiamdnistirli Zi1a... CAtvatimp am mers in ticere,apoi ingerul a inceputsi-mi vorbeasca. tu ,,Dugane, lucrezigi te afli adesea oamenigi zici ci cu viala omului se reducenumai la a mAnca, bea qi a se a lmbrica, cattreie$te, daci moare,ii suntde ajunscei iar aproape metri de pimint qi pufini flrini deasupra, doi gi astaeste totul.Afld,Dugane, moartea este cd nu sfdrsitul viefii,ci loc Aistadiuprin caretrebuiesi treaci omul. Dumnezeu creatpe om din pimint, i-a suflatDuh L-a Sfdntgi omul a devenitsufletviu'i Primele taine ceregti . Cdnd am ajunsin vArfuldealului,ingerul a terminat de vorbit.in acelmoment,in fap noastri a coborAt un nor dens, carem-a luat ingerulgi apoi a inceputsLse pe inalle repede. in timp ce norul seinilla astfel, ingerula inceputsf,mi vorbeasci: cu ,,Dusane, inima ta nobill, careiubegte dreptatea cinstea, aflatmaremili inainteaDomnugi ai lui, ca si-[i arate drumul cel drept al mdntuirii'i Dup[ aceste cuvinte,norul s-a oprit gi ingerul mi-a grdit din nou: ,,UitI-te la pimdnt!'i M-am uitat, Ei el mi-a zis:,,Ce vezi?'ll-am rS.spuns: totul,globulpi,yed

ffi36ffi

W37W

mAntului, satele, rAurile, marea, animale{irile, oraqele, le, oameniiqi persoanele carele cunoscbine'i pe , Apoi {n-am lntors spreinger gi am vazutci in spatele lui erautrei rinduri de ingeri cu trimbile in mdni. Str6luceaucu o lumini neobignuit mare.E cu neputinli de si descriufrumusefea acestor ingeri. Atunci ingerul care mi conducea mi-a zis: ,,Dugane, uiti-te sprepimAnt qi la semnaluldat de trimbilele Arhanghelilor vei vedeacum o sd fie inviereamorfilor, cind va veni Domnul nostruIisusHristospe plmdnt, sd judeceviii gi morfii'i CAnd m-am uitat spre pimAnt, ingerii au tri.mbilat gi in acea clipi au inceputsi sedeschidimormintelepe toati fa{apdmintului gi si iasi din elemorfii. Eram uimit, dar uimirea mea a devenitfrri margini, cAndam vizut bdrbafi,femei qi copii ieqinddin rduri, miri, lacuri, din foc qi din gura animalelorgi in multe altefeluri,dupl cum plecase viafapiminteasci. I din in fala acestei minuni, am rdmasmut, dar ingerul m-a limurit imediat:,,Dece te minunezi, Duqane? Fiecareom seva intoarcein viafi la auzultrimbiqei in felul cum qi-a sfdrgitviafa piminteasci, indiferentdaci l-a inghiflt apa,l-amistuit focul saul-au mAncat fiarele silbatice: Toatesunt cu putin{i la Dumnezeu, pentru ci la El nu existl morfi, ci toli suntvii'i $i mai mult m-am mirat cdnd am vizut pe fruntea fiecirui om o hArtiede mirimea uneijumItI{i de bancnotd,pe careerascrisceva, unul mai mult,la altulmai la pulin.

dar Mi gindeam ceputeafi scrispe frunteafiecaruia; flri si-l intreb, rl-o limurit: ingerul gi de data aceasta, sunt faptelepe carele-a ftcut omul cit a triit ,,Acestea pe pimint Eicu eleseva infrliga in fala Domnului nosil tru IisrlsHristosgi pe bazaace-storava judecaiApoi a qi adiugatci aici sunt scrise toategindurile qi ci nimic nu poatefi ascuns. Printreceiieqilidin morminteam vizut gi rudenii de veciniqi mulli cunoscufi, cAndimi de alemele,prieteni, aducamintede ei. Au intins miinile qi au zis ceva,dar lor. n-am putut auzicuvintele Dupa rudenii Eidupi cupe in ci noscufiam infeles stdteau cete, familii, deoarece rudeniilestdteau unelelAngi altele.Apoi ingerul mi-a dar zis:,,Acumsi mergemmai departe, o si ne intoarloc". cem tot in acest Sufl etele celor riposaf i Dupl aceste cuvinte, norul ne-adus spreris[rit gi tot mai sus.Dupi ce am pornit, am intilnit o mul$me de zburdndin jurul nostruin toate oarneni, niqteurnbre, ca capul, direcliile.Li se vedeaubine mAinile,picioarele, Cine Mn ce fala intreagn. gdndeam, popor s[ fie acesta? si fie aceEti oamenicare se miEcl in vdzduh?Cunosnu ingerulm-a limurit: ,,Acegtia sunt cindu-mi gAndul, lueste ci omenegti. Fiindci Dumnezeu oameni, suflete min?, iar omul a fost flcut din plmdnt, Dumnezeui-a insuflatDuhul Siu gi s-afhcutomul sufletviu. De aceea careiesedin om are suntluminoase. Sufletul Eisufletele vedere, auz,vorbire,memorie,insuEiripe carele aveaEi cind era in trup".

W38W

p3e@(

Mi-a spusapoi c[ sufletulse afli in fiecare plrticica a trupului omenesc ci miqci tot organismul. Daci nu Ai existi suflet,nu exist[ nici via!6 in trup. Dupd aceas-ta lucru: atuncictnd sufletuliesedin mi-a spusgi acest trup, timp de 40 de zile trecedin nou prin toati vialapavedetot ceeace a ftcut, a griit gi a gindit; iar mAnteascl, dupi 40 de zile seinalli la cer pentrujudecati Eimerge la locul carei secuvine. Cu aceasta sfirgit vederea s-a invierii mor{ilor gi convorbireadespresufletele oamenilor si norul ne-a dus rnai departespresferele celemai de sus.Desprecilitoria din vizduh vorbescnumai in general, pentru ci nu Mullimea qi estecu putinli si descriuceeace vedeam. spaima celorvizute imi producea negriit[ gi continui o mi fricl ;i de aceea lineam necontenit alipit de ingerul meu. Acestechinuri insi au dispirut cand am ajunsla un loc curat gi frumos, unde se afla o mare imprejmulre, cevaca un zid, ciruia nu i sevedeanici inceputul,nici sfdr;itul,in zid sevedeao poartl in form[ de cruceqi la dreaptaintririi stitea un inger pizitor. Aceastd ingridire si indeosebi cetatea aveau prealuminoasi o podoabi. in acest sau stafiune, gtiu cum s6-l numescmai loc nu bine,se aflauo mullime de suflete, acelea carele pe din vd.zusem cind mergeamprin vazduhqi uneleeraumai luminoase, altelemai pulin. in jurul lor se aflaumul$ ingeri,dar 9i mai multi diavolicu chipuri monstruoase. Diavolii se sileausi impiedicesufletele careingerul pe porfii le lisa si intre iniuntru,

Din tot cevedeam puteaminfelege nu nimic. Mi intrebamin sine: ceunelesuflete de stiteauin cete? ceaceasDe ta,deceaceea? iarlgi ingerulmeuimi rispundea fbri si-l $i intreb:,,Dugane, puteasi le inlelegi, n-ai daci !i le-ag spune pe toate'i Apoi ingerulm-a beght iniuntru prin poarta. Drumul de aici gi pAni la poartaurmitoare eradrept cao sigeati qi foartestrdmt.La dreapta la stinga drugi mului, pe toati lungimealui, sevedeao pripastieadAnci gi infricoqi.toare. eraugi toatecelelalte A$a intervale dintrestaliileaceluidrum, numai ci drumul de Ia o statot fie la alta devenea mai strAmt,ajungind la ultima poartdsi aibi lllimea abiaa unui picior de om. Dupi pufin mers,am ajunsla stafiaa doua,mai frumoasi gi mai luminoasl decAt dinainteaei.$i aici eraur cea suflete inso{itoriilor, ingeri,gi inger pilzitorla poarta. cu Aici diavolii cu mai multi invergunare sileausi se opreascisufletele cirora Ii se ingiduise si intre prin poarti. Sesileaudin risputeri si le tragi in vreo parte, dar flri izbdndi, pentru ci sufletele care putuseintra prin poartain forml de cruceaici erau feritede nlvala dracilorgi treceau. ingerul meu impreuni cu mine am trecut prin toate porfi. Fiecare aceste stafieera mai frumoasi decAtcea dinaintea ingerii carestiteaula intrari erauimbr[cafi ei. gi deosebit porlile erautot mai luminoasecu cit inaintam de la prima poartdspreceadin urmd. Lumina raiului La poartastalieiceleidin urmf, stdtea tinir preaun frumos, asemenea ingerul meu phzitor. in mAna cu

ffi

40@(

Wqt

@(

Ne-asalutat, stingi (ineao carte,iar in dreapta sabie. o bucurosqi fbcAndu-ne ne-afbcutsemn loc, plecAndu-se s[ intrim iniuntru. Am trecut iniuntru de la ultima era poarti, cu toatecd aici trecerea gi mai strimtl. Abia am trecut de aceastipoarti gi indatd ne-am aflatintr-o mare lumini... Pini la ultima staliese vedintre dea obignuitalumini piminteasci. Deosebirea aceasti luminl gi lumina ceanouain careintrasemeste dintre o zi cu soareEi noaptea agamare,ca deosebirea ceamai intunecoasi. lumini, am inceputs[ mi uit, ci,Uimit de puternica cd dar utind cu ochii soarele, ingerulmeu mi-a explicat solarqi ne gisim subboltaimpiriam trecutde sistemul de ci liei cere$ti, cerurilestrdlucesc Iafalalui Dumnezeu niciodati noapte, de-apururi ziui. ci Eici aici nu este Frica 9i cutremurul care mi stipinise aproapenecontenitpAnl in acelloc acum au displrut qi deodati m-am umplut de o negriita linigteqi marebucurie. 1 se Din inillimea bollii ceregti vedeain jos mireafa biserici,parpriveligte unui foartemare ora$.Case, a curi gi alte nenumirate frumusefi cereqtise vedeau qi pestetot in acest'nemirginitspaliu ceresc toateluminau qi striluceauca o neobiqnuiti lumini. Privirea carecurmi-a.fostatrasi de citre doui rduri uriaqe, geaudomol prin acestorag.Unul din rAuri aveaun lichid alb, iar altul galben.ingerul mi-a infeiesgi de mirareaqi mi-a explicat e vorbade lapci dataaceasta la rduri,am observat cd te si miere.UitAndu-md aceste din ele se risfira un mare numir de pAriia$, carein

curgerea se apropiaude toateplantelegi le udau. lor Uimit de aceastipriveliqte, simfit in sufletun fel am de tresiltare, carefbri si vreaum-a fhcutsdintind mAinile inspreea.Doreamsi atingcu mAinileacele lucruri, si le mingii, dar ingerul rrreum-a tras Ei am coborit repede acelloc inalt. din Bucuria gi uimirea mea nu mai aveaumargini, vdzdndtoate celece ne inconjurau.Nu gtiam unde sd ma uit mai intii. De lingi mine qi pdni departe, puteau cit cuprindeochii, migunaatAta via[h,cum nu-$ipoateinchipui un om si vadi in alti parte,decAt paradis, in Terenul paradisului ca de sticli gi limpedeca crisera talul,iar acele pdrdiaqe curgeau valepe teren.in jurul la nostru, la diferite distange, aflau preafrumoase se case de tot felul de mirimi gi forme.Fiecare impodobiti era cu o artl desdvirgitl.Mi-au atrasatenfiaacoperigurile acestor caseparadisiace, se asemi,nau care oarecurn cu acoperiqurile bisericilorruseqti multe turle. cu Lumina carele scilda din toatepirfile d[dea acestor construcliigi mai mare frumusefe. jurul acestor in palate cereqti intindeauparcuri uriage,pline de copaci se minunali qi de flori, carerispindeau o negriiti mireasmi gi parfumullor purtat de o adiereugoarl se revdrsa pestetot. Cu uimire am observatci fiecarefloare inflo_regte qi necontenit iqi schimbi culoareaqi odati cu aceasta o noui gi imbititoare mireasml. are impreuni cu aceste planteam vi.zut qi mullime feluriti de copaciroditori, impodobifi cu rod ca niqtefrumoase panglici.

42w

43K

acestorpomi erau foarte mari qi pline de Roadele must, care se vedeacum curge prin ele. ingerul mi-a ori explicatgipomii rodescde douisprezece pe an. ingePrin toateplrlile raiului,pe undemi conducea rul, am vizut mullime marede oamenide toatevirstele. BdtrAniierau de o frumusele desivdrqiti qi minunati. bdtrinelii plstrau numai pirul alb qi barba Din semnele ondulati,pe cdndfelelelor erauca aleunor tineri. $i mai mult i-am admiratpe copii,carein multeprivinle seaseminaucu ingerii.Mi uitam cum sejucauin coronilede flori diferitejocuri prin parcuri:unii fbceau biteau pe qi qi altepodoabe pisirile coborau umerii 1or, de gi din aripi,cAntau seveseleau jocurilelor. Am observatci imbricamintea copiilor 9i a celor virstnici nu era la fel qi aveaculori diferite; croiala 9i alte amdnuntese armonizauplicut cu felul lor de slujire. in jurul capului copiii aveauaureolemai mici decit ale ingerilor gi ale sfinlilor. Pentruviafa lor piminteasle ca curati Eivirtuoasl, Dumnezeu dlruise in rai toate bucuriile. locuitori ai raiului seafla9i o mulimpreunacu acegti qi lime nenum[rati de ingeri. DesivArqirea frumusefea ingerilorestecu neputinli a o descrie. soarele de pe imbriStrlluceaumai puternic decAt 9i ca fulgereie.ingerii fbcimintea lor se revirsau lumini ceauceati cu tinerii Eicu cei in vArstiEiimpreuni cu ei sliveaupe Dumnezeu. un MergAndprin rai, am observat lucru mai minunat toate.impreunacu ingerulmeu,umblamneobiEdecAt

nuit de uqorEifoarterepede. intr-o clipi am ajunsla un loc de o minunati frumusefe, careintrecea prin lumina gi podoabi pe toatecelevazutepin5, atunci in rai. in faga noastri, nu departe, dreapta, vedeauadula se nateintr-o mareceatdputerileceregti celemai inalte.La fel in parteastAngisevedeau, cetedeosebite de in una alta,marii alegi lui. Nu pot gisi cuvintepotrivitepenai tru a descrie minunatele frumusefiale acestora. in fala acestei adunf,ri,ingerul meu a incetinit mersul, s-a intors spre dreapta,a inceput si-mi expiicegi si-mi aratecu mina: ,,AceEtia sunt ingerii,acestia sunt arhanghelii, acegtia sunt heruvimii qi aceqtia sunt serafimii"; apoi s-aintors sprestinga qi a zis:,,Aceqtia sunt cuvioqii,acegtia sunt proorocii, acegtia sunt dreplii ;i acegtia sunt sfinfii". $i iaragiingerul se intoarcespre stdngaEi-mi arati cu mdna,zicAnd: sunt monahii, acegtia muce,,Aceqtia nicii, careau fost muncifi pentru Domnul IisusHristos gi s-au invrednicit de slavacereascfi Apoi se intoarce iarigi spredreapta zice:,,Acestia gi sunt apostolii". Aici ingerulmeu s-aoprit gi din ceata apostolilor s-a desprinsApostolulPetru gi a stat inainteanoastri. in acelaqi timp din stdngaa apirut Ei cuvioasa maicaParascheva alituri de ApostolulPetru.Cil5torii pe careii tgansportasem aceazi de la Kralievola mlnistirea in Zila stiteauinainteanoastri in mare slavi qi strilucire. Pecapeteaveau stemestrilucitoare gi hainelepe carele purtau strdluceau o neobiqnuitiluminl Eipodoaba. cu

44q(

4j@(

de Peumirul drept qi pe piept aveau coroanenespus frumoase,care ii impodobeauca nigte decoralii.Frude muselilgraiului eraumai presus oricedeslvArgire. " in tot drumul fhcut prin rai niciodatl nu-mi trecu prin minte ci o si-i revid pe cilitorii mei. De aceea, surprinsde aceastiintAlniregi vederea lor, ii priveam de jur imprejur,fhrd si-mi pot lua ochii de la ei. m-au trezit cuDin aceastibucurie duhovniceasci pe vintele SfAntuluiApostol Petru:,,$tii,DuEane, cine Fira si-mi ascundbucuria, ai dus cu maqinaa'Stizi?'i Apoi Apostolul, am rispuns cu mareinsuflefire: ,,$tiu!". mi-a zis: ,,Deacum si nu mai fii continudndcuvAntul, ci botezat numeleTatiin om necredincios, credincios lui gi al Fiului qi al Sfintului Duh i Apostolul a frcut semnul SfinteiCruci, aritindu-mi cum si-l fac Eieu. Cind eram copil, eu nu fbceamsemnul crucii corect,de aceea Apostolulmi-a aritat cum trebuiesi-l fac ;i apoi a continuatsi ml sfituiasci:;,in rugdciune te rogi la to(i sfinfii:la prooroci,laapostoli, sa la ingeri, la arhangheli, heruvimi gi serafimi,dar mai la de presus tofi la MaicaDomnului,Preasf1nta Niscitoare de Dumnezeu'Miria, a cirei slavi gi cinsteestemai mare decit a tuturor ingerilor din Cer. Ea estegrabnic ajutitoarecelor ce cheami ajutorul ei cu credinli in ruglciune. De acum sd te lagide obiceiurile releinridicinate in tine Ei sI sarbitoregtipe Sfinta Parascheva, patroana familiei, care se roag[ pentru tofi cei ce lin sarbdtoarea ei. Aceasta care ai vizut-o gi o vezi. Fericitegti pe

tu, ai tai gi to{i careo cinstesc; numai aceasta dar nu-fi de este ajuns, daci apoinu vei mergepe calea ardtatd de Domnul nostruIisusHristos.$i tu, Duqan+po{i,in pulina viali cAt!i-a mai rimas, si te mintuieqti prin post gi prin rugiciune gi si fii p6iri la sfirqit poruncile lui Dumnezeu". Cuvintelemarelui Apostol au migcat adAncsufletul meu.Subputerea acestei invilituri sti.team nemiscat qi ascultam acele lumini ale lui Dumnezeu(ingerii).Din aceastistarem-a scos ArhanghelulGavriil, continuind explica{iile: sunt proorociilui Dumnezeu, ,,Aceqtia acegtia muceniciicei mari".Astfelmi i-a aritat la rind pe toli gi ei, la fiecare prezentare, zimbeau liniqtit qi se inclinau u$or.

in fafatronului Domnului
Dupi aceastd intdlnire,ingerulmeu m-a dus mai departein rai. Am inlelesatuncicd am strdbitut distante uriage cl deosebeam ochii, la mari depirt[ri, cele cu Ei mai mici am[nunte,ca qi cum le vedeamde aproape. in rai'vedeammult mai bine gi mai departedecAt atuncicind m[ aflampe nor qi priveamlnvierea morlilor. Imi diduse Domnul aceastiputerein timpul cAnd imi arita lumeaceaduhovniceasca. MergAndprin rai, am intilnit nenumdrate foarte gi fru"moase biserici, careerauconstruite din aur Eiimpodobitecu pietrescumpe. gi Uqilelor eraularg deschise diniuntru se auzeau minunatele cintiri ale ceteloringeregti, arhanghelilor ale sfingilorde la sivdrgirea ale gi mirelelor liturghii ceregti. ingerul meu mi purta peste

W46@(

W47W

mersul, tot qi unde voia si vid cevamai bine incetinea dar nu se oprea niciodati. Nu gtiu cit am mers astfel, -cAnddeodati ingeruls-aoPrit. in falanoastri a aplrut in depirtareo ridiciturl qideaDomnul nostru supraei o Crucemare.PeCrucesevedea Crucii, un porumbel Iisus Hristos ristignit gi, deasupra mare cu aripile desftcute.Din Cruce serevirsau,in chip iar de raze,intoatepirfile, o lumini orbitoare, la bazaei apostolilor, seaflaumullimi de jngeri, arhangheligi cetele proorocilor gi sfin$lor, caresliveaupe Domnul ristignit. in spateleCrucii se vedeaubiserici gi clidiri foarte mari. Toate cele vizute erau aqade luminoase,mire1eqi impodobite, incAt am rimas uimit in fata acestor Atunci ingerulmeu mi-a zis:,,Acolo, frumuseficeregti. estetronul Domnului, dar inci nu egtivrednic Dugane, si mergi mai departdi Apoi ingerul s-aintors qi am ieqit din repede rai.

Chinurile iadului

De acolone-a luat iarigi norul carene purta qi ne-a de dus undevaspreapus.De dataaceasta pe nor nu se Am avut impresiaci mai vedeanimic unde mergeam. norul nu am c[litorit mult in aceastidirec[ie,deoarece a inceputsi coboarecu mareiufeali qi ne-alisat undeva departeintr-un fel de pripastie.Am iegitde Penor gi inala gerulm-a bigat intr-un loc intunecos, de densgi de negru,incAtnu seasemlnacu nici un fel de intuneric. ingroinfern ne-aizbit o putoare acestui Din adAncul Simmai zitoare,dinpricina cdreiaabia puteamrespira. feam ca ne gisim in fafa a cevainfricoqitor,dar nu-mi

ce dideam seama puteafi. Spaimagi cutremurul m-au cuprinsEim-am alipit de ingerul caremi. conducea, ca si mi pizeasci Ei si mi ocroteasciin aceastiinspiimintitoare cilitorie. Binuielile mele s-au adeveritrepede,pentru ci in adAnca apirut o mare nesfhrgiti,care ardeacu fliciri In infricogitoare. scurt timp am ajunssi ne-amoprit in fala ei. Mai tArziumi-am dat seamaci ne aflam pe un loc inalt, ca in fa{a unui lung zid, care ne despirlea de qi focul celvegnic de chinurileiadului. Priveliqtea caremi-a apirut in fa{aochilor mi-a tulburataga taremintea,ci am rimas ca inlemnit.Ochii de mi seinvirteau qi frisoanereci imi stribiteau tot trupul. Parci eramparalizat. Atit simfeamnumai - ci triiesc. Cdnd m-am uitat iariqi, am vizut in fa{a mea un fel de craterde vulcan,in carefierbeaapi sulfuroasi impujucaufliciri uriaqe. ,,Aceastlmare,mi-a Fte qi deasupra spusingerul,nu are pestetot aceeagi addncime. Acolo unde inilfimea flicirilor ajungela 40 de metri, marea estemai adinci'l Cuprinsde aceastineinchipuiti spaimi, am vlzut o maremul$me de animaleinfricoqate, careau fost fhcute pentru ca muncilesi fie qi mai groaznice. $erpi uriaqi, cu unul saumai multecapete, incoldceau sugrumau qi se pe picitoqi gi ii trigeauin adAncul acestei miri de foc. gi Sevedeau alteanimalecu forme gi mirimi inspiimAntitoare, din ale ciror guri insAngerate vedeau se mdini, picioareqi altepir{i ale trupului omenesc. Printre acestea colciiauviermi, scorpionigi altefiinle ingro-

y@4sW

>@ 4e@(

sireaucainnebunite, caresemiqcaunecontenit, zitoare, osinqi sufletelor searuncau nivaleauca turbateasupra strigite,lipete'valoc ditein acest de chinuri.Seauzeau de iete,tinguiri gi plAngere glasurialemultor oameni. sunt pirisiomeneqti in aceastimarede foc sufletele fhri nici un ajutor.Din toatepirlile nivileau te in adAnc asupralor nenumdrateroiuri de astfelde animale,care qi ii ii muqcau, rupeau,ii stripungeau ii sfigiaupAn[ la ultima bucati. lar trupurile sfbrimilate gi mutilate igi formi omeneasci. luaudin nou intreaga eram gata Uitdndu-mi ingrozit la aceastlpriveligte, foc, dar ingerulm-a linut 9i mi-a si cadde fricl in acest acum ne aflim in iad. Acegti zis:,,Nu te teme,Duqane, carestauin infricogitoare, gerpiqi celelalte vieguitoare aceastiapi sulfuroasiclocotiti gi-i chinuiepe oameni, qi astfelcaapaclocotiti foculs5nu-i i-a flcut Dumnezeu fiare,precumvezi,inveciii vor chinui in Aceste vatf,me. foc,dar niciodatl nu vor arde,nici nu vor muri". : acestorchinuri 9i de Nu puteam suferi priveligtea multe ori am inchisochii ca s[ nu le mai vid. Odati nu m-am stipinit qi am intors capul spre intuneric Ai de acolomi-au apirut niqtefiarenegrecu ochi ca de foc Ai Urlind, au inceputsi zboarein jurul cu gurile cascate. nostru cu o iu[eal6uimitoare,flcind un zgomotcare iadul ca nigtetrisneteteribile. cutremura stareamea critici, ingerul mi-a zis: ,,Nu inlelegAnd te teme! Aceqtiasunt diavoli pe care ii.deranjlm. Nu noastri, dar nu indr[znescsi se pot suporta prezenfa cum se apropie'lApoi ingerul a adiugat ,Jezi, Dugane,

chinuiesc acum,agasevor chinui in vecitofi cei carenu cred in Dumnezeu, carese leapidd de numeleLui, tofi to{i cei careseinchini la dumnezeimi.ncinoEi. Dumne_ zeul acestor oameni estepAntecele, precum qi averile, vilele,maginile, podoabele!i toateplicerile gi deqerticiunile lumeqtiale acestui veac. Impreuni cu ei se vor chinui gi acei care cred in Dumnezeu, se feresc faci la ardtaresaudaci ii dar s-o intreabdcineva. Veqnicele chinuriii agteaptl pe aceicarenu cinstesc qi pe tatil $i pe mama lor gi pe aproapele. acestfoc se in vor chinui qi aceicarein viald au iubit mai mult picatul, precumsunt:mincinogii, ceaujurat strdmb, cei lacomii, batjocoritorii, riuticiogii, cei ce urdsc,holii, criminalii, desfrdnafii, iubitorii de argint,to{i careau injurat clelucruri sfinteqi cei asemenea lor. Ca si scapide aceste chinuri, trebuieneaparat te si pociiegti,si te spovedeqti toatepicateletale,cAndte de vei intoarce pimAnt". pe

inviereamorfilor
Dupi aceste cuvinte,ingerul m-a apucatde mdni gi fulgeritor am ieqitdin iad. La iegirene agtepta norul gi ne-adusla locul de undeam vizut invierea morfilor.De dataaceasta erammai aproape pimint. de - Toatdlumea inviati pe care o vdzusemmai inainte erarinduiti in trei cetemari. In prima ceati,din partea dreapti,oameniierauluminogi gi aveaufala vesell.l.a stAnga in ceataa doua,oamenii aveaufeteletriste lor,

ffi5oW

5r@K

Numirul lor era mult mai mare decit al gi intunecate. celordin prima ceati. o foarte _ in sfirgit, la stinga, in ceataa treia, se afla mare mul$me de oameni cu fefelenegre qi urite. Uioameni,ingerula inceput tAndu-mi cu aten[iela aceqti din si ma hmureasci:,,Oamenii parteadreapti,cu fafa ii luminoasl, sunt drepfii. Pe acegtia aqteaptirisplata veqnici,careli se cuvine pentru viala lor cinstiti de pe pimint. Acegtiadin ceata'demijloc, cu feple intunecoase' trebuPentruaceqtia suntcei careau picatemai uqoare. ie si ne rugflm lui Dumnezeuqi si facemfaptebune in numelelor Ei agali sevor ierta picatele.La Dumnezeu lucrul cel mai pticut este rugiciunea insolitl de fapte bune. Acegtiape care ii vezi la stinga sunt picitogii cei de mari. Din pricina vielii lor ur6.te pe pimint, acum sunt schimonosilipotrivit cu picatelelor gi agavor:fi aruncaliin focul celveqnic". Era o priveligte inspiimintitoare vederea acestor mari pacitogi.Trupurile lor erau umflate 9i pline de curgeaun puroi Din rinile vii gi deschise rani grozave. din murdar qi mullime de viermi, qi gerpimu$cau aceste atirnau limbile Din gurile lor deschise trupuri necurate. umflate,pe carenu le mai puteautrageinluntru. To[i lineau in miini cAteceva,potrivit cu indeletniin cirile pe carele avuseseri viafi. Astfel,brutarii {ineau pdine, mlcelarii cufite de micellrie, holii ciomegegi morarii qi negustorii pline de sdnge, pistoale lineauba-

lanfe gi alte obiectede misurat Ei aritau ci au falsificat misurile. Sevedea au cintlrit necinstitgi s-auimboci gi{it in chip mincinos.Aici se aflau qi doctorii, careau cerutde la bolnaviplatl pentru ingrijire sauau lisat.sa moarape cei ce nu puteausi pliteasci. Am vizut, de asemenea, vrijitori gi vrajitoare, care ftceauvriji, stingeau cirbuni, ghiceau cafea, palmd in in sauin cir{i, cu scopde a desface cdsitorii,de a invrijbi pe prieteniqi de a faceriu. Toatele fbceau pentru cd;tig, iar lingi vrijile lor seaflaugrimezi de bani. ln ceata pdcitoqilorseaflau9i femeilecareqi-auucis copiii in diferitechipuri,numaigi numai cas[ sedesfrAnezecu alli birbafi. Acestea, precumgi tofi desfrdnaqii, erauplinede umflIturi qi rini deschise. Organele gelor nitale,exagerat mari, ajungeau de pdn[ la pimint qi pe ele,pline de puroi, se urcauqerpigi viermi. Limbile lor de asemenea atArnau afarhumflate. seaflauEiceice Aici au fIcut greleamesteciride sdnge: tati cu fiici, mama cu fiu gi fratecu sor[ gi alterudenii. Priveligtea aceasta eraoribili qi inspiimintitoare. in chip deosebit m-am mirat cAndam vizut pe cei ce triiseri in bisericigi ministiri. Estevorba de episcopi, preoli,diaconi, cilugiri gi cilugdrife,carecu grozava lor infb$qare se deosebeau criminali, de iubitorii de nu de rgint, de curvari,de ingelltorigi de ceilallipicitoqi. Cunoscindu-mi gdndul, ingerul mi-a zis: ,,Nu te mira, Duqane, gi acestia afldimpreundcu pacitoqii ci se ceimari.AceEtia buni voies-aujurat pe SfintaCruce de si pe Evanghelie vor slujilui Dumnezeu credintd cd cu Si

52q(

ffi53@K

Domnului nostruIisusHristos;ci vor ci vor urma calea povilui cu invilitura Eicu pilda viefii lor poporul,ca 9i Sfinlii Apostoli, pe caleaDomnului, ca si fie bisericile pline gi oameniisi semintuiasci. Dar ei au frcut dimpotrivi. in loc si fie pildd de urmat pentru popor cu viala Ei purtarealor, ei una au zis botezurile, cununiiEialtaau ficut. Au scurtatslujbele, sfintirea apeiEicelelalte le,inmormdntirile, parastasele, slujbe.Au fost iubitori de argint. Au luat mai mult de la slraci qi credincioqidecAtde la cei boga{i;au iubit befia,licomia pintecelui,jocul cu desfrAul, blestemul, zarurr,vilele qi maqinile.Au fost fhprnici gi invidioqi, s-auinjosit unul pe altul ca sasefaci iubili de popor. Prin via(alor de sminteall au depirtat pe mu\i oameni de bund credinfi, careveneaupentru ruglciune sau voiau si vini, dar, cind vedeaupurtarearespingitoarea acestor clerici,pirdseaucredinfa,sirbitorile gi creqtinegti. obiceiurile : Jine minte, Du$ane,depirtareaomului de credinDaci acegti clericiaveau cu !i esteasemenea uciderea. o viafi vrednici de urmat, oamenii s-ar fr apropiatde pricini, acegti Dumnezeu s-ar fi mAntuit.Din aceasti Ei s-auimpovirat clerici,in afari de picatelelor personale, pe Eicu picateleacelora carei-au indepirtat de credinli gi acum,pe ldngl celeale1or, piitesc qi pentru alealtora. Celui care arati drumul cel drept al credinfeiunui picitos qi acesta poclieqteqi devinecregtinadevirat,i se Aceqti clericipicitogi au seiarti multedin picatelesale. gi pierdutmulte suflete de aceea Dumnezeu osdndegte ii

impreuni cu picitogii cei mari: cu ucigagii, curvarii, cu cu iubitorii de argint gi alli blutori de singe. Vezi, Duqane,cum arati drepfii gi cum jrata picitogii?!intocmai a$ase vor infbligainainteaDomnului nostru Iisus Hristos,la a doua venirea lui Dumnezeu, Careii va judecadupl faptelelor". Dreplii, de asemenea, purtau semne potrivit cu lor. Brutarii, micelarii, negustoriilineau profesiunea balanleinclinatede parteacumpiritorilor, pentru ci le-audat mai mult, au dat milostenie, hrdnit pe cerau getori, sdraci pe flimAnzi,au glzduit pe cilitori, pe $i au fost temitori de Dumnezeugi au implinit poruncile Lui. Toatepicatelecei drepfi Ei le-au qtersprin poclinprin milosteniegi alte faptebune !i, post Ei rugdciune, qi, apoi, prin implrtiqirea cu SfdntulTrup gi SAnge al Domnului nostruIisusHristos,;i-au sfinfit vasulsufletului lor. Acegtia iertatpe toli cei ce le-augreqitgi Dumneau zeui-a iertatacumgi pe ei. Printre picitoqi qi drepfi am recunoscut rudenii de alemeleqi prieteni,dar ingerulmi-a atrasatenfia: ,Dugane, nu pomeneqti nume cum aratl vreunadin si pe rudenii,prietenisaucunoscufi; numai in general spui sl cum arltau dreplii gi cum ardtaupicitogii'l Sfaturile ingerului Dupi aceste cuvinte ale ingerului meu conducdtor au trimbifat arhanghelii toatdpriveligtea dispdrut. gi a Apoi ingerulmi-a limurit ci gi cei vii in ziuajudecifii

546q(

55@(

vor fi impreuni cu cei inviali 9i ci intr-o clipi se vor lol schimbasi vor deveniasemenea cu faptelescrisepe frunliielor. Apoi au dispirut qi arhangheliicu trimbilele lor qi pe nor am rimas numai noi doi, ingerulgi cu mine. in aceastisinguritateingerula continuatsi-mi vortu beasci:,,DuEane, egti om cinstit,ai mill pentru al$i

ca numai Ia suprafa[d., in anii copiliriei. N-ai fost adeptul inviliturii ci omul se trage din maimufa,dar nici convinsn-ai fost,pentruci nu gtii niAi mic despreDumnezeu. multe obiceiurirele9i multe picate. Cind te minii, injuri gi pe Dumnezeu.Ai talent la cAntatEiiqi placesi ghiceqtiin cafeaqi s[ prezici.Eqti desfrAnat. Orice femeiecareili placeqi nu i1i esterud[, doreqti te-a ajutatcintatul 9i ciutatul in La s[ o cAgtigi. aceasta gi femeile mai ales Ai cafea. minfit numai cdndai inqelat pe a ta, fa![ de care te jurai ci eqti cinstit.Ai vizut in de ce starese afli curvarii, cum putrezesc vii gi cum se chinuiesc. pe qi in si De aceea, nu mai ghiceqti cafea si cinsteqti fiecarefemeieca pe o sori gi ca pe o mami, pe fiecare tinir ca pe un frategi pe tot omul in vArsticaPeun tati. qi $i si nu mai injuri. Roagi-telui Dumnezeu poclieqtete de toatepicatelepe carele-aificut.

Iubegte oameni, faptele relesi le uriqti. Iarpe dar lor tI pe tofi, ca si fi seiertegi fie picatele.Dreaptata judecatdgi bunitateaau cdntlrit mai greudec6tphcatele tale. Trebuiesi te spovedeqti un;l din bisericileortodoxe; la apoi si te impirtigegti cu Trupul gi SAngele Domnului nostru IisusHristosgi Domnul ili va ierta pdcatele. Dc astizi si nu mai picituieqti". Apoi ingeruligi fhcucruce,aritindu-mi cum trebuiesl fac Ai eu corectsemnulSfinteiCruci, invilAndu-mi: ,,in rugiciune si te rogi la toli sfinfii qi la sfintul tiu patron, la apostoli,la prooroci,la ingeri, la arhangheli, herula vimi qi serafimi, continui ingerul,dar mai alesqi in primul rind la Preasfinta Niscitoare de DumnezeuMaria, Mamalui Hristos Dumnezeu, pentruci slava cinstea qi ei, inil{imea ei sunt mai mari decit ale tuturor ingerilor din cer.Ea estegrabnicajutltoaretuturor celor ce o cheami cu evlavie ajutor. in Seili minte,Duqane, acest gi lucru: ori de cdteori un picitos sepociiegte sincer,se roagi lui Dumnezeusi-i ierte picateleqi ne cheaml in ajutor gi pe noi, carene aflim in cer,in aceeagi clipi gi noi rugim pe Dumnezeu Tatil, pe Fiul gi pe Sfintul Duh ca si-i ierte picatele. Atunci sefacecu adevirat qi in cer bucurie. De acum sI priznuiegti pe SfAntaParascheva, patroanafamiliei tale,pe caretatil tiu o priznuiegte. Ea, Dugane, roagi pentru toli ai tii qi pentru tofi cei ce se o cinstesc o pomenesc. qi $i-1i mai spun ceeace [i-a spusmareleApostol Petru:FoloseEte pulina viala care !i-a mai rimas pentru mlntuirea ta qi poli si te mdntu-

56q(

i761(

iegtinumai prin post, rugiciune, prin primirea Sfintei cu impdrtiqaniigi prin faptebune.implinegte sfin{enie viefii. _ toateporuncileDomnului pini la sfArqitul niminui Desprecelevizute acum si nu povesteqti a inaintede trecerea trei luni, dupi carepoli sl le spuila rudenii Eila vreun prietende-altlu. cind te rogi lui Dumnezeu, Mai line minte Eiaceasta: lui s[ ai gdndurileadunategi si te adresezi Dumnezeu si cu smerenie. CAndpostegti, nu fii trist gi supirat, ci aceascinevadespre veselqi zimbitor. Nu trebuiesi s,tie ti nevoinli a ta. cu in lume si fii qi in viitor comunicabil, cei cesebucuri si te bucuri,dar in toatemlsurat qi stipin pe tine; legilegi cu cei ce pling - plingi gi mingiie-i. Si respecfi stapinireagi si implineqti celerinduite de stipinire. gi de Sdte rogi lui Dumnezeu si-L ai mai presus orice. mergi la Dacdai nevoiede sfat sau ajutor duhovnicesc, lui Biserica Hristos.CAndne vom despirli, si mer$i de vei indati la minlstireaZilagi, cAnd intra in biserici,vei cir{i vedeacd pe locul unde se vind luminiri, icoane, sfinteqi alte lucruri, pe raftul de lAngi uqd,se afli cirfi. Cumpird-le pe primele patru la rind; ia gi Noul Testadar ment.Sileqte-te le citegti, cu ajutorulexplica[iilor, si nu deoarece infelegitoatecelescrisein ele.Noul Testaregulat". ment citeqte-l Cu aceste cuvinte,ingerul m-a insemnatcu semnul SfinteiCruci qi s-aficut nevizut.

Desteptarea Odati cu lncetarea vedeniei, m-am deEteptat. Eram qi lac de sudoare nu md puteammigcaditrpricina unei mari oboseli. Ceasul careseaflalingn mine arita ora $ase acestei vedeniim-au cuprins dupi amiazi.Subimpresia pe rAndsentimente bucurieqi de frici gi am mullumit de lui Dumnezeucd, m-a invrednicit sd, toateacestea. vld in aceastlslibiciune fiind gi gAndindu-mdla toate celevizute in celegase trecute,mAnami s-a migcat ore spreobrazgi am fbcut semnulSfinteiCruci. Oboseala caremi linea pironit pe pat a dispirut si m-am sculat imediat, bucuros am scipatde aceastigreutate. ci Dupi ce m-am pus in rAnduiali,am plecatla ministirea Zila dupl cirfile pe careingerulimi spusese le cumpdr. si in ministire nu era nimeni, afari de un monah, pe caremai pe urmi am aflatci-l chemapirintele Gherasim. Dup[ ce m-am inchinatla icoane am aprinslumindri, Ei m-am apropiatde raftul cu cdrli gi am cerut pirintelui Gherasim si-mi deacelepatru cdr{i din rAnd.Afari de acestea, mai cumpirat inci doui, pe careseaflaicoaam na Maicii Domnuluicu Domnul nostruIisusHristos. La plecare, cilugdrul m-a intrebatcu multl bundtate de undesunt.De teaml ca nu cumvasi-i descopirceva din celece trdisem, i-am rispunsin grabi, lucru de care mi-ruginezEi acum:,,Cete intereseazd unde sunt?" de M-am intorsgi am iegitdin biserici. indati ce m-am intors la bii, m-am apucatsi citesc cirfile ce le cumplrasem. ziua urmitoare,flind mare in

p58@(

ieFJ(

sirbitoare - a SfdntuluiApostol Petru,am merspentru prima mearugdciune ministireaZila. la - Din inimi am urmlrit toatepirfile SfinteiLiturghii, iar cdntarea monahilor mi-a adusamintede minunatele cd:nt[riale ingerilor din bisericileceregti.Inima mi s-a umplut de dulcealaunei duhovnicegti bucurii. Am mullumit Domnului, Care a inceput si schimbe inima mea ceapicltoasi. Am mulpmit Domnului, Carem-a miluit $i.,pe mine, picitosul. Mul;umeamqi prin fafaochilormei trecea viafameaconfuzi,picitoasi gi plini de neorAnduiali. sevedeanici o lumini, Nu nici o mingAiere.Amintirea acestei vieli imi producea o addncimAhnire. Nu m-am mai putut stipini, cind in biserici a inceput, sirbitoresc Ai tainic, cdntarea,,Carepe Heruvimi...'l ce anun![ momentele celemai inaltealeSfintei Liturghii. iniuntru meu parci b[tea ceva, parci sedesficea cevadin pieptul meu. Mi-am strAnsinima, dar ochii n-au mai putut [ine: curgeautorent lacrimile in gi rinile meledeschise in inima ciiti. Slavi fie, Doamne! Slavi Jie! Am ieEitdin biseric[liniEtit,ugorgi ref[cut duhovnicegte. inluntrul meu s-a coborAtduhovniceasci rdnduiali. Restulgederiimelela bdi l-am folositpentru schimbareamea duhovniceascl.Inzadarmi agteptau mi sI intorc ia ele obiceiurilemelede mai inainte:plimbirile, qi muzicadistractiva alterele.Timpul caremi-a mai r5masdin concediu l-am petrecutin rugiciune,cu citirea cdrlilor sfintegi cugetare toatecelepe carele triisem. la

in familie
in CAndm-am intorsacase, incetatsi mai ghicesc am si glumenepotriviteEisi am convorbiri cafea, povestesc nefolositoare. oamenii eram tot veselEiglume!, dar Cu preferamsinguritateamai mrllt decAtorice intilnire. In fala ochilor aveamneconteniticoanacelor triite. Din mintea mea nu ieqeau cuvinteleSfAntuluiApostol Petru ci trebuie si-mi folosescrestul vielii pentru nimic din mAntuireamea. Urmiream si nu povestesc celor trei luni. Vecelece triisem, inainte de trecerea gheam,mi rugam,plingeam gi lineam post aspru.I-am spussofieimeleca in ajunul fiecirei miercuri gi vineri, mAncare post, de pentru ziuaurmitoare si-mi gdteasci iar ea gi fiul meu puteaumAncaceeace voiau. mea de Era ciudatci in tot timpul de la intoarcerea la bii soliameanu m-a intrebatniciodati de cepostesc. cu Prima dati mi-a pus aceastiintrebare doui zile inainte de implinirea celor trei luni de ticere obligatorie despre vedeniamea. 'ln timpul mesei,sofia mi intrebi: ,Ce se intimpli cu tine?De trei luni ai devenitalt om. Nu te mai recutimp nu nosc.Suntemcisltorili de l8 ani gi in tot acest gi ai postit nici o zi, ca si nu mai vorbescde miercurea vinereadin fiecareslptimini. Nu mai cauli in cafea, ai incetatglumele,ai incetatsi mai aduni vecinii ca si le povestegti lucruri distractive. ce esteceeace m-a $i Uite impiedicatpind acum si te intreb acestlucru?'1 nu ce putereadumnezeiascl i-a ingiduit so[ieimelesl intrebe pini ce nu au trecut cele trei luni! I-am spus

60@K

W ar@(

sl aibd rdbdarepdni poimAineqi atunci ii voi spune totul. Dnpg doui zile s-auadunatsolia rnea,soraei gi fiul mea.Le-ampovestit rneuca si auddpovestirea toatepe pirerealor, le-am zis:,,De rAnd.Firi sd-i intreb despre azi inaintesI incetalia mai injura.Vi indernnsdvi ruSi gali lui Dumnezeuqi si mergeli regulatla bisericd. gtifi ca de azi inainte vom prlznui regulat sirbitoarea Vd familiali a Sfintei Parascheva. sfltuiesc, de asemenea,gi vi rog sa pcistifi,si vi spovedili gi s[ vi impirci tegiFgi mie si nu-mi mai faceli observalie postesc posturi,nici sI nu mi miercureaqi vinereaqi celelalte cAndmi rog lui Dumnezeu acasd". deranja[i ci SofiameaEifiul meu au fhgdduit vor incetasi mai se injure,ci vor credein Dumnezev, vor inchinainainte gi dupi masi gi inainte de culcareEivor line sirbitoarea familiali. Au primit si posteasci toateposturile,sI qi mearglla bisericl gi sdseroage dimineafa seara. Sofia meami-a zisch seva irnpirt5gio dati pe an gi impreunl cu fiul meu s-au angajatsi lini posturiledin Vinerea Mare,din ziua SfinteiCruci gi la Tiierea CapuluiSfAntului loan Botezitorul.N-am vrut se-i silesc o asprila me mai marepentru mAntuirea lor, sufletelor daci ei nu o fhceau buna lor voie. de Pociinfa Dupi citeva zile am plecatla ministirea Zrla ca si gi ml spovedesc sl ma impirt5gesc. socotitci este Am mai bine sd mergacolounde s-aintdmplatgi minunea.

Ajunglnd la mlnistire, am rugat pe o cilugirifi sI mI anunlela episcopul Vasile vreausi mi spovedesc cd qi ci simt nevoiasi o facinaintealui. l-ani Spus scurt pe ceea mi s-aintAmplat am rugatpe episcop sama ce gi ca primeasci. Dupi pufini aEteptare, fostchemat biam in roul episcopului, m[ aEtepta picioare. in I-am fdcut care gi metanie i-am zis:,,Dumnezeu ajute", el mi-a rassi iar puns:,,Dumnezeu ajute,fiule'il-am sirutat Cruceaqi si mAnaqi i-am zis:,,Preasfinfite, binecuvintafi!'i,,Dumnezeusi te binecuvdnteze, fiule,"mi-a rispuns episcoPul. A inlelesc[ eram neliniqtit gi cu glas blind m-a poftit si qed.M-a intrebatde unde sunt qi i-am rispunscI m-am niscut inZacuta qi cd de multl vreme trliesc in Kraguieva{. rispunsul meu, episcopul La mi-a zimbit amabilgi mi-a zis: ,,Te-ai niscut in eparhia mea". in continuarea convorbirii,m-a intrebatdaci am familie, undelucrezqi dupi aceasta m-a rugatsi-i povestesccu ribdare gi fhri emolietoateceletriite. I-am povestitde la inceputpinl la sfirqit celece s-auintimplat. Cdndii vorbeam, priveacu atenlie; cAndin cind mi din iqi fhceacruce,se minuna qi mulpmea lui Dumnezeu pentru mila qi darul Siu, zicind: ,,Doamne, miluieqte! Doamne,miluiegte!", mare esteputereaTa, ,,Doamne, stipinirea s,imila Ta!'1 Cind le-a auzitpe toate,mi-a zis ci sufletulmeu in aceltimp era afar| de trup, ci eram mort in timpul cit a finut vedenia.

62@K

63@(

,,$i acum te intreb daci egti pregitit duhovniceqte Dup[ ce i-am rispuns afirmativ' pentru spovedanie'i -m-a pussi sarutcrucea icoana si ingenunchez. Apoi qi qi a episcopul luat epitrahilul,mi l-a PusPecapEimi-a zis: fiule, acum mirturisegte toate picatele qi nu ,,Du$ane, ascundenimic. Eu te ascult qi-!i voi citi rugiciunea de Apoi vei primi Sfinta lmpirtiqanie, Trupul dezlegare. liber qi Singele Hristos,EiDomnul te va ierta.Spune lui toateplcatelepe carele-ai fhcut cu fapta,cu cuvtntul qi Nu cu gdndul in toati viala ta pini in clipa aceasta. te picateletale.Pe acestea temecI voi vorbi cuiva despre Noi, numai Domnul le va gti gi eu carete spovedesc. care spovedimavem poruncd si pistrim secretulspovedaniei". Acestecuvintem-au eliberatdesivirqit qi i-am spus In cu de-aminuntultoatepdcatele. cursulspovedaniei am inceput si pling gi si suspin,rugind pe Domnul gi pe Maica Domnului si mi ierte ci ii injurasemde multe ori. Dupi ce am mirturisit toate picatelepe care le gtiam,EpiscopulVasilea citit rugiciunea de pe dezlegare capul meu qi de multe ori m-a intrebat daci md pociiescde toatepicatelePe carele-am fbcut. Printrelacrimi i-am rispunsdin adincul inimii gi al sufletuluigi c[ figiduiesc ca in viitor si mi pizesc de tot picatul. CAnda terminat rugiciunea,a luat epitrahilulde pe capul'meugi iaraqiam sirutat SfdntaCruce gi icoana. m-a miruit qi a inceputs[ citeascirugiApoi episcopul ciuniledinainteaSfinteiimpirtlEanii.

Cind am primit SfdntaImpirtiganie, am simlit o marebucurieqi uEurare. Starea careo triieqti dupi o pe spovedanie curati estecu neputintede descris. Bucuria, fericirea, buna dispozilie,ugurarea stipdnescqi indulcescsufletul.Omul parcl simte c[ s-a niscut din nou. CAndi-am spusepiscopului cum mi simt, mi-a zis:,,Fiule,Dugane, acesta semnulci Dumnezeu!i-a iertat este picateleqi de acum si nu mai plcituieqti. Ceeace ai vizut gi ai auzit esteun mare lucru qi cred ci de acum nimic nu te va mai atrage picltuiegti'l si La sfirqit,episcopul mi-a dat mai multe sfaturi.Mi-a spussi mi gandesc moarte,deoarece la cine segdndegte la ea nu mai picituiegte,gi si nu md tem de scurtimea acestei vie{i pimdntegti,desprecareimi vorbisegi Sfintul Apostol Petru,Ei Arhanghelul Gavriil, deoarece ei s-aureferitla aceasti viafi careestescurti fafi de veqnicie gi ci pot trdi qi o suti de ani Eisi ml rog lui Dumnezeuca qi cum aqmuri mdine. . Suntdeplin fericit cI mila lui Dumnezeum-a intors pe calea credinleigi ci pot si mullumesclui Dumnezeu din toati inima qi din tot sufletulpentru toatedarurile, rlbdareagi pedepsele caremi le trimite SfAnta pe Sa Pronie. Mi rog lui Dumnezevcasicreadi in adevirul despre renagterea duhovniceasci cei pe careii cunosc mea tofi gi Eisi sedescopere altoracelece m-au ajutatsi gasesc drumul cel adevirat pentru mintuirea sufletului. Har gi pace si ne diruiasci Domnul nostru Iisus Hristos!

X@ 64W

ffi 65@(

iNrArmREcu vEgNrcrA

cu Dupaflmul ,,.intdlnire veSnicia" al studioului,,Krest". Dupl anul 1985,in Rusiaa devenittot mai intensi videspre de campania informarea oamenilorsovietici in ata sufletuluidupd moarte.S-auocupatde aceasta, mijloacede informarein gi fond, televiziunea celelalte desp.re masi, ciutind diferite intAmpliri senzafionale atenliapublicului. celormorli, pentru a atrage invierea Apoi urmau celemai incredibiletilmiciri qi ristilmipovestiri. ciri aleacestor au Cu pirere de riu, acestea fost gi rimin gi acum cu lupteiincepute vicleniede ceiceau Porimperativele nit rizboiul ideologicimpotriva lirilor ortodoxegi, inimpotriva Rusiei,caremai esteinci puternici deosebi, prin credinlaei. Mistificatorii radio qi TV luptl imPotriva orientiateiste, luAnd a rii materialiste societllii preponderent qtiinlifice drept sprijin de nidejde ultimeledescoperiri

in domeniulmedicinii,biologiei,fizicii. Daci mai inainte atitudineatradilionalda savanlilorprivitor la viala de dupi moartereprezenta negare o categorici,din carecauzdoricegAndin acest sensseinldtura ca cevace fine de domeniulfantasticului aLsuperstiliilor, sau acum dovezile incontestabile domeniulreanimatologiei fizicii in gi cdmpurilorfine au marcatinceperea revizuirii cardinale de citre cercetitoria existentei omului dupi moarte, Insi foartepulini dintreaceicevorbesc televiziune la despre viala de dupi moartecu seriozitate pun in corelalie aceastd informa{ie cu invilItura ortodoxi despre via[ade dincolo de mormdnt,cu toateci anumein ea se descoperipentru omul contemporan, care nu ia in seriosgregelile duhovniceqti, ceea estepentru el mai ce important. Aceastaeste faptul existenleivimilor Ei al rd,scumpir[rii dupi moartea viefii triite in picat. de Via{a omului contemporan estelesutadin cele mai grelepicate de moarte,sdvd,rgite inaintealui Dumnezeu: ereziile, scindirile, lepidarea de credinli, hula de D.umnezeu, vrljitoria, deznidejdea,sinuciderea, desfrinarea,preadesfrAnarea, perversiuni sexuale, amesteciri de sdnge, blasfemii,omoruri, jafuri, furturi, ofense crudeaduse celorapropiafi..,,carepitrund in sufletele noastrechiar prin aceleagi mijloacelede informare in masi. Dar aceste gregelidistrugitoare,periculoase si adicitoare de moarte pentru viala viitoire, dupl cuvintele Sfintului Ignatie Briancianinov,fiind nelecuite cu pociinfa adevlrati, promit celui ce a gregitchinuri ve$nice.

66W(

67@(

Vai lumii de sminteli,cici ele trebuies[ vina. $i vat sminteli... Actualitatea celui prin carevor veni aceste acestuiadevir biblic estevidita, c[ci in ziua de astbzi smintelileqi cei prin careelevin sunt flri de numir. Dar iadul igi triumtd biruinla prea devreme!Cici tot mai des pociinla omului inaintealui Dumnezeu indiferenti sunl deja nu doar ca o simpli enumerare a faptelorrele, ci se transformi intr-o acuzaresincerl a propriei pacitoqenii qi intr-o hotlrire ferml de a se indrepta:Am greqitinaintealui Dumnezeuprin credinli slabi, prin indoiali de existenfaLui, nu am nici frici adevirati, md pentru Domnul nici dragoste, nu mlrturisescrar, din care cauzh Etiusi mi pociiesc, si nu nu-mi observpS,catele, mi ostenesc aflu ce este picat gi ce e spre folos, nu indeplinescporuncile lui lui nu Dumnezeu, mi pregitescde judecata Dumnezeu gi in generesufhr de nepisarepentru credinli 9i cAt Dumnezeu, 9i pentru soartamea amari din veg-: cuvinte se spun sub epitrahilul nicie - cite asemenea preotului,cite lacrimi sev[rs[, cAteastfelde mirturisiri curg din guraPicitoqilor!? E greude imaginatriscumpirareadoar pentru desreclame, reviste, frinare, carea pitruns prin televiziune, ci prin aceea a devenito obigdezgustitoare clci eaeste nuinll qi normd:de via[i chiar Ei pentru cei mai tineri. Probabilci pentru a ne inlelep{i pe noi, cei picitoqi' l-a.insemnat Pronialui Dumnezeuin chip neobiqnuit pe tAnirul rus Andrei din regiuneaVolgograd,botezat intr-o familieortodoxi. de mic gi crescut

A crescut sinitos in condiliile viefii de la fari, ceea ce i-a permissi-gi indeplineasci cinstedatoriamilitari. cu DupI incheierea serviciului militar lucra-tractorist, iar timpul liber Ei-l petrecea fel ca to{i ceilal{i,de altfel la din punct de vederemoral nil se impovira in mod deosebit.Pini la virsta de 3l de ani nu s-a cdsitorit,cu toateci a avutmai multe prietene. Adevirata iubire,din oarecare pricini, treceape alituri de el. Se intimpla c6 mai fuma, mai cinsteacite un pihirel, dar nu era un inriit. Era bun la sufletgi plin de duioqiefa[6 de mama bolnavl, il stima pe tatil sau,igi iubeafralii qi surorile. Viala gi muncalui Andrei in condi{iile zilelor pe care le triim nu i-au asiguratmari cAgtiguri, dimpotrivi. ba Pelingi toate,organismullui a dat semneale unei boli periculoase pentru via{i, fapt ce esteconfirmat de figa lui medicali. In 2001,dupi sirbitoarea Adormirii Maicii Domnului, cu el s-apetrecuto intdmplareminunati, desprecarene povesteqte insugiin continuare. el
***

- Aceasta istoriecu cunoafterea lumii nevizute...Cu ce s-ainceput,povestegte-ne. - Toates-auinceputcu un atacal duhurilor rele asupra mea.Pini atuncicredeam Dumnezev,gtiamdesin pre puteriledemonice, dar a$acevanu mi s-a mai intiraplat niciodati. Puterileintunecatem-au incurcatin agafel, incit nu mai aveamliniqte.Aceasta durat 3 zile a qi 3 nopfi. lmi era foarte greu. Pirin{ii se rugau pentru mine,imi ajutau... - Erau suferinfefizicesaude ce naturi?

p68@(

\@ 6e@(

* Erau suferinfe trupegti gi duhovniceqti, anume in aqamod: de un fel Eide altul. Mi simleamfoarteimpovirat, incitugat de frici, de o foartemarefrici, gi inconglasuri,foartemulte glasuri. tinuu auzeam - Ele incercausi te intimidezeori ce ficeau, careera glasuri? scopulacestor - Acesteglasuri tindeau si mi constringd, si mi incituqezecu frica. PAni Ia aceast[intdmplarenu cualte noEteam rugiciuni, nici nu mi rugam cu ruglciuni ajutorullui Dum(din cir!i). Deseoriceream obiqnuite dar nezeu, cu cuvintelemele.$i atunciam inceputa ml ruga, cdci era foarte greu, fbri rugiciune era imposibil de rezistat. - $i apoi ce a urmat? - A treia zi era sirb[toarea Adormirii Maicii Domnului. Era in a doua jumitate a zllei,cam pe la ora trei. mea inteiioari imi sPuneaci in curind ceYase Starea va schimba.Iar eu agteptamcu neribdare pu[ini ugu-: rare.$i deodatl cameras-a luminat 9i s-a umplut de o pllcutl qi de o lumini de culoareroz6.lnacel mireasma moment, acele puteri demonice au dispirut undeva. mea de incituTotul s-a petrecutfoarte repede.Starea $area displrut gi am auzit-o pe Maica Domnului. Am auzit-o...Era un glasfoartegingaq linigtit.Cevamai 9i Ei mi adresasem dupn inainte,cu vreo luni in urml, eu ajutor... - $i ce a spusatunciMaicaDomnului? - MaicaDomnului a spusc6 gtiede ceam nevoie,qtie cf,m-am rugat Ei si mi ajute.Tot atunciEa m-a vinde-

cat. Sufeream ficatul, m{ durea spinarea,tensiunea cu imi eraridicati. Mi dureainima... in acelmomenttrupul meu parci a inceput si se dezdoaig,-s-4 indrepse te. Se auzea fel de scArfiit:coastele, un spinarea- totul trosnea.in jurul inimii parcas-a rupt ceva cu putere mare. - Aceasta ugurat te-a ori?.. . - Da, anumem-a ugur?t,,clci indati m-am simlit ca un om sinitos. - De parcate-aifi niscutfin nou? - Da, anumeaga. Timiduirea s-apetrecuttimp de o minuta gijumitate, nu mai rrult. - Medicii au observataceasta imbuniti{ire a sinitipini atunci dupi aju!ii? Tu probabil cd te-ai adresat tor? -Medicii?... Daci s-ar comparacardiograma de acum cu ceade mai inainte...Acolo,in fiqamedicald, este insemnat totul. Starea meade atunciera foartegravi. Dar devieripsihologice boli de acestfel nu am ori avutniciodati!..Apoi MaicaDomnului mi-a spusci in continuare aveade suferit,va trebui si rabd. voi Le-amspuspirinfilor ci MaicaDomnului m-a vindecat.Ei indati au intelesci eu m-am schimbat. Apoi indati dupi aceea auvenitingerii.Am auzitglasugileingerilor,dar le auzezlm pe ale demonilor,din fi parteaopusi. Ei parci urmdreauce se intimpla. Unde erauingerii, era qi Maica Domnului gi sfinfi, dar nu tin minte cine anume.Poateimi voi aminti cu timpul. Demonii erauin cealalti parte,dar ii auzeamqipe unii, gi

>@ 70q

W71 q(

pe al1ii.Demonii strigau rezistain aceastiincercare

i muri...,sustrigindu-ma
la irtcerciriie ce mi agtepta linigtit,mi-au spusc[ Mai poli trii, mai inainteai a poli si mergi la biserici, ifi propune mai mult. Do si treci cu ajutorul nostr Vei vedeape Dumnezeu, i1i vei vedeapicatele tale g pe rudeletale,in iad ori in - Iartd-mi, te rog. Aici si procedezimai departe, ori curiozitatea ce anume? - Nu, nu curiozitatea. o aveam dorinli puternici tru EL - Deci,cu ce s-aincepu - S-ainceput cu aceea intAi de unde se iau pica gur am vizutcum demoni noastri. Plcatul se incepe plcitoase qi, dacl nu eqti observici acestgAnde incepetrezireapatimii co monul, prin ea, il cond mai inaintefoartedes Iat[ dupi ce am vorbit cu i

dau acordul,cici nu vol nu estepentru mine, voi fel ca si nu dau acordul -au apropiatingerii,m-au tu mnului m-a vindecat: picat de moarte,iar acum Dar Domnul pociieEti... I i1i oferi, cu acordultiu, imile, si vezi iadul, raiul, ica Domnului, pe sfinfi. Ie asemenea vei vedeagi careqi unde seafli. ai luat hotirArea cum te-a fbcut si dai acordul: credeamin Dumnezeuqi fac voia Lui, si sufrr pen-

ingerii mi-au limurit mai Ei mi-au spusci eu sinioneazi prin gind asupra ci aceea ei trimit gAnduri lucrarearugiciunii ori nu qi 1l accepli,indati se are din om, iar deai departespre picat. Eu inainteaacestor slibiciuni. i, mie mi-a devenitcAte

cevamai clar din cele ce nu gtiam pe atunci. Aveam o aga bucuriemare,vorbind cu ingerii!Cu toateci nici pe ei nu-i vedeam, c[ci eram om picitos gi-nufiecirui om i sedescoperi aceasta. - Dar glasurile? cu adevirat nu erauaseminitoaEle re cu nimic din celepimdntegti? - Nu, glasurilelor sunt aseminitoare cu ale noastre, ale oamenilor,dar sunt atAtde blAnde,vorbesccu atAta dragoste, incAtifi amintegtiimediat copildria,ai impresiaci te innoiegti. Cind vorbescei, niciodati nu-!i mai treceprin gind si vorbegticevabrutal, totul se schimbi, indati vine sentimentulumilin{ei, al datoriei fafi de Dumnezeu... Demoniide dincolostrigauci ei cer ca moartea pentru acestsufletsi fie grea,deoarece picate de moarare te. ingerii mi-au spusci e adevirat, va trebui si suftr imi va fi greu un timp oarecare, apoi sufletulva iegi,iar demonii nu se vor apropiade mine, cici ei vor lua sufletul meu. ' Apoi a venit moartea.Era spre seari, probabil ch afarl incepeasi se intunece.Noi eram in casapirinfilor mei, dar Dumnezeua flcut in agafel c[ ei nu mi-au incurcatin nici un fel. - Ei qtiaudespre ceeace te aEteapti? aceasta, nu le-amspusnieu *- Nu, ei nu gtiaudespre mic. Iar pe ingerii-am rugatca Dumnezeusi facl in aga fel, ca ei sl nu vadi moarteamea, cici ar fi trebuit mai intAi si le povestesc despreaceasta, ei n-ar fi in{eles, iar gindind c5 e un lucru necuratla mijloc, cici cu mine se

w sz@(

>@ 73@(

fel, intimplasemulte de acest iar si-i limuresc in toate aqa simplu.Dar,probabil, a fostvoiaDomnului, nu-i aqa El le-a aranjatpe toatefiri mine. - Pirinlii dormeau? - Da, ei in aceltimp de acum se odihneau. iati a $i dintreingeriicizu{i, in forMoarteaeste intratmoartea. celuifolositin qcolila predaasemenea ma unui schelet, rea biologiei,numai ci acoperitcu o mantie intunecaMai ta. Erainalt de vreo doi,,metri. inainteingerii m-au preintimpinat ci va fi inspiimAntitor, dar va trebui si rabd. CAnd moartea a intrat, eu eram culcat in pat' o a aEteptam. iati aceasta inceputs[ mi bati in sensul $i mi A adevlratal cuvAntului. inceputcu picioarele, s-au picioarelor. mai intAi degetele ,,relezat" - Dar pe ingeri ii vedeaide acum? - Nu, aceasta fost mai tirziu. Moarteam-a chinuit a 20 de minute. Timp de 20 de minute' eu nu puteamsi Cind eramomo- : mor,in agamod mi chinuiamoartea' rit pini la brdu, simleamnumai jumitatea vie a trupuiui, de parci m-ar fi rupt cinevain doui, parteade jos parcl nici nu era in trup. Moarteaera foartesufocanti, foarte tare. Aqternutulse mi inlbuqeam,transpirasem (Dimineafamama a v6zut in ce imbibasecu sudoare. meu). stareeraaqternutul Am fost bitut de moartetimp de20de minute.Pin[ la urmi, eram aproapemort, dar sufletulnu puteaieqi. Creierulmai lucra inci, adici simleamcapul,inima imi mai bitea, iar restultrupului parchnu-l mai aveam.in acelmoment,am auzit cum ingerii mi-au spusc[ su-

fletul nu iesedin trup qi ei imi vor u$uramoartea. Acel schelet, moartea, indepirtat de mine gi ingeriimi-au s-a aduscupamorfii. Era o cupi din lemn, ntprea mare. Conlinutul ei estefoartegi foarteamar,sufletulsimte gi aceasta nu e agaugorsi guqtidin ea.Fiindci miinile mele nu mai funcfionau,ingerii lineau cupa in agafel, ca eu si pot beadin eao inghifiturd,. Sufletula ieqitimediat, a ieqitprin guri. Pieptul parci mi s-ar fi pribuqit, s-aruinatbrusc,qi gata. acelmoment,inima s-aoprit in definitiv,iar creierulmai lucra inci. A mai lucrat citeva minute,nu preamult. Dupi ce a ieqit sufletul,m-am uitat la trupul meu gi l-am vizut mort cu adevirat.Chiar m-am speriat pu[in, uitAndu-mi la mine. Mai inaintemi temeamde oameniimor[i. CAndsufletul a sirit, cici el cu adevirat saredin trup repede, indati m-am vilzutin aceastare.imi vedeamsufletul,care era mai strilucitor ca trupul. El de asemenea fall, are chip de trup, dar e foartestrilucitor qi de statura joasi. Sufletulomului are mirimea aseminitoare cu sufletul Mlicii Domnului, inftliqat pe icoanacarene arati cum Domnul IisusHristosprimegtesufletulei la Adormire. Iar vArstasufletuluiestede aproximativ 30 de ani, asemeneavirstei lui Hristos.Suflete bitrdne nu sunt.DupI aceea noi am intrat la parinfii mei, care se odihneau. Cevami opreaaici, de parci mai aveamnevoiesi mai termin ceva. Am vlzut pnrinfii... ingerii mi-au propus si mai mergemqi si vedemsurorile saupe altcineva, si-mi iau rimas bun,cu toateci incl nu eramoarteameadefiniti-

74@K

7iq(

vi, cici pesteciteva ore aveamsi mi intorc in trup, dar eu triisem o viata lumeasci,imi era greu si mi despart de ea. sufletuluidin trup, adicl Pulin mai inainte de iegirea inainte de moarte,ingerii mi-au spusci dupi ce suflehaine in tul va ieEidin trup, va fi imbricat in aceleagi careesteimbricat trupul. Ei mi-au Propussi m[ duc sl mi imbrac, cici eu eram doar in maiou fbri mdneci gi in chilofi. Dar nu gtiu cum, din graba9i din neatenfia mea,nu am ascultatacestsfat,gAndindu-mi ci mi drum... 9i iati pirinfii, mi pot opri din acest pot vedea dupl ce sufletul a iegit din trup era imbrlcat numai in maiou gi chiloli. Indati m-a cuPrinsaqao ruqine!Aici omul umbli imbricat astfel9i nu simte nimic, dar acose lo.. . Aceasta intAmpli datoritl faptului c[ sufletuligi ci di seama nu se cadesi fii imbricat in aqamod, cici toatesufletelesunt imbricate cu haine lungi gi mAneci : lungi. de asemenea Dupi aceeanoi am fost prin unele locuri, vedeam nici strigamIa ei, dar nu mi auzeau, nu mi veoameni, de deau.Chiar mi atingeam ei, dar nimic... Eu am intrebatde ingeri cum s-ar puteasi vorbim cu cineva,de exemplu,cu pirinfii, in aqamod ca ei si gtie,ci am fost mort gi am vorbit cu ei. Ei mi-au spusci sepoatevorbi numai prin gAnd.Sufletulpoatetrimite cu uqurin[i orice gAnd.Prin gAndaclioneziasupraaltuia,aqacum noi aici vorbim cu ajutorul limbii. Trimili gindul qi omul Dar cAndomul nu esteatent,poates[ nu-l il primegte. primeasci ori si nu infeleagi ce esteaceasta.

In general, comunicarea intre suflet gi om se petrece astfel.Chiar qi la o inmormintare oarecare, daci omul estefoarteatentgi cu minteain rugiciune,*ufletul celui mort poatesi-i spuni orice.Deci,agacum pirinfii mei dormeau,ingerii mi-au aritai cum ,,setrimite" gAndul. Mama mea aveaun vis, un vis nu preaclar. - Tu participaila acest vis? - Da, eu vedeamacestvis al ei. I-am intrebat, cum si-i transmit cevade la mine. D"r p.tttru a transmite gdndul,e nevoieca el si aibi caleliberd sprecel cdruiail transmi{i,adici minteacu gandullui sr fie curatede alte preocupiri.Iar mamamea avea acelvis... qi noi nu mai aveamtimp pentru a agtepta. ingerii m-au condus spre risirit. Sufletulpoate si treaci prin orice obstacol,dar noi am iegit din casi pe ugi, cum e obiceiulla oameni.$i ingerii de obiceitot astfelintri. Demonii insi vin zburandpe fereastrd ori in alt mod. Deci, noi inaintam spre risirit. Inil{imea era foartemare,sutede kilometri. Sevedeaparci o deschizdturi. Foartefrumoasd, iar noi zburim printr-un tunel. Tot acolo se vedeacontinuareaacestuituner in jos,spreiad... Cind am ajunsla prima vam6,eu trebuia si md rog gi si nu rispund la intrebdri, cici demonii arati gi spun mu[e, ispitesc incearclsufletele acest qi in mod. prima vaml: vorba in degert, hula. La ea am vizut demonii qi indati a apirut qi frica. Mai inainte ingerii mi-au spus vimile undevoi fi oprit (la careaveammai multe picate grele)gi m-au preintimpinatci mi vor trecela fel ca pe

>@ 76Ig(

X@77@(

toate sufletelece pleac[ pentru totdeauna. iati cAnd $i vami, demoniiau inceputsi de aceastl ne-amapropiat se apropiede noi, mai aproapede suflet,enumerAnduindreptifeau suflemi picatele,iar ingerii, rdspunzdnd, tul cu fapte bune, apirindu-l. Demonii aratl totul, te vezica pe un ecran,ce qi cAndai flcut, cu cine ai infhpin tuit plcatul, ziua,noaptea, oriceloc. Vorba deqartl se referi mai mult la ceeace vorbim parcl setrezegte. Acolo congtiinfa Aici omul in deqert. in traieEte picat, s-a ddprinscu el gi ii pare ci totul e bine,ci agaEitrebuiesi fie, dar acolooriceom, fie Eicel mai picitos, le vedepe toatein alt mod, sufletullnfelege totul, aqacum ar trebui si fie corect,cum omul ar trebui si trdiascidupi voialui Dumnezeu... la La ceade-a doua vami Ei urmitoarele cdteva rind Acolototul este scris,de te-ai p[catela fiecare. eu aveam indreptifit ori ai minfit, incepAnddin copillrie gi din tinerefe,cici omul incepes[ meargi la bisericl dupi , daci incepesi seciiasci pen30-40de ani qi,respectiv, perioadi, picateledin copilirie, din tinere[e tru aceasta vrijmagul le are pe aEa rimin. $i cind vine moartea, Ei picateletinerefii qi ale copiliriei. Dacl omul se acelea, (eu prin ciieEte am v[zut cum seintimpli aceasta), Harul lui Dumnezeu i se gtergpicatele,totul disparedin fafademonilor. De la o vam[ sprealta sufletultrebuiesi meargl singur, ingerii nu-l conduc.Esteo scari sublire-subliregi de pe eate urci mai greuori mai u$or,in funcqie picatele sivArqite. Cele mai multe vimi la caresunt oprite sufle-

telein urcarea in sussunt vorbadeSarta desfrhnalor gi req. Mulg oameniin disculii folosesccuVlirtul ea. Acest cuvint de acum poarti mAldrie in sine.De exemplu, cAndincl eramviu, pe pimdnt, vorbeamcu ingerii.Eu ii intrebam,ei imi raspundeau, cdnd foloseam iar acest cuvAnt, ei dispireau.Prin mila lui Dumnezeu, eu, simde feam ca ei sunt aproape mine, cu toateci nu-i ve_ deam,dar cind spuneameu, ei indati se indepirtau. Apoi i-am intrebatunde pleaci ei Ei mi-au rispuns ci, atunci cind voi folosi acestcuvd.nt, ei sevor depirta eu, de mine. $i mi-au atrasatenfiaca,atuncicind voi trece vlmile, si fiu atentqi si nu folosesc acestcuvA.nt: il De veifolosi,vei cddea jos,Ia vamaprecedenta. apoi vei in $i f nevoitsd te urci din nou, dar t;i vaf mai greu. Acestlucru mi s-aqi intdmplat, cici demoniimI constringeaudupi cum le esteriutatea qi am fost nevoit si spun acestcuvint. indatl am chzutla vama de mai jos, gi.cdnd urcamdin nou, sufletultremuratare,imi era m[ foarte greu. Mi urcam citeva trepte gi cideam pe eie, cdci nu mai aveamputeri. Dar trebuiasd merg singur, ingerii nu mi puteauajuta,pentru ci aqasecade... Si povestesc despre vama a l6-a, a desfrdndrii. Demonii mi-au aritat totul. in aceltimp, eu incd nu eram cisitorit, dar triiam in desfrinare. agade repedeau Ei inceputsi aratetotul, ci ingerii nu reugeau ii opreassi ci cu faptelemele cele bune. Anume la aceavami se terminaseri gi faptelemele celebune, nu mai aveaucu ce sa-miapere sufletul. Daci aceastimoartea meaar fi

p78@(

7e@(

fost definitivi, sufletul s-ar fi pierdut acolo.Demonii se la apropiaseri cAlivametri de noi gi strigaucl nicidesufletsi treaci, clci pociincum-nuvor permite acestui picate. [i n-a avut,asupralui sunt aceste ingerii le rispundeau ci ei nu pot opri acestsuflet, Domnul I-a nu cici aceasta estemoartealui definitivd: Cu cd mai departe... Iuatpe eIacum,aSa noi iI vom trece toate ci nu aveaucu ce si mi apere.$i atunci demonii au inceput sa-mi incercesufletul, adici si-l provoace. Vorbeaudespremine de toate,dar eu nici nu-i asculpirinfi, diferitam. Apoi au inceputsi vorbeascidespre Eu te minciuni,scornirimurdare. un timp i-am ascultat mi-au insuflatcevaProlinigtit, dar ei, pe neagteptate, vocator,gi eu, cu plcitoqenia din mine, nu am rezistat; cum anume s-a intAmplat nu pot si spun acum, cici aceasta foartedurerospentru mine... Dar in scurt este lor, timp le-am raspunsbrutal la provocarea i-am numit cu cuvinte urAte.$i atunci,in rlutatea lor, ei s-au nIpustit asupramea, m-au apucatgi mi trigeau de lingi irrgeri,de parci vroiau sa-mi rupi sufletul.Atunci sfinlii ingeri i-au pirjolit. Ei.au zburat la cAlivametri gi parci se topeau,Iisind gi un miros respingitor.Apoi ingerii ci mi-au spus cu seriozitate aganu se poateproceda. Trebuiedoar si rabd gi in nici un cazsi nu le rdspund. Trebuiedoar sl mi rog. La aceavami mi-au fost arltate toatepicatelemele, inclusiv gi avorturile. Rispundereapentru ele.se risfringe mai mult asuprafemeilor,dar rispund Eiblrba!ii, c[ci pentru toatesedi rispuns acolo.

Mai departeaveamde trecut incd alte cAtevavimi, dar nu mai avemputeri, nu rnai puteam si urc treptele. Le-amspusingerilor ci eu nu refuzsi mefgmai departe,dar pur gi simplunu mai pot. - in acelmoment nu puteaisa-[i spui: ,,Eusunt birbat gi trebuiesi mergmai departe!". - Mi-am spusde toate!In oricechip, dar inchipuilivi: cind trupul omului ajungela istoviretotal[, cadejos, gi atit, nu mai poate.Aga gi acolose intimpli cu sufletul. - Despreo oarecare doua risuflare nu mai poatefi a vorba? - Sufletul asemenea puteri.Atunci acele de are puteri ale sufletuluimeu erau istovite.$i m-a salvatDomnul, prin credinfamea.Cici ingerii mi-au adusaminteci in lume mi alipisemmai mult de DumnezeuTatil. Acum, deci,pentru el mergiinainte,clci vei putea!ln acelmoment,sufletulparci s-a cutremurat, tresirit gi a prins a la puteri,s-apornit uEorgi a mersmai departe, pAni la urrire.$i cAndam ajunsla ultimavamd,nemilostivirea;i cruzimea, asemenea de mi-au fost aritate toate.Searati chiar gi omorArea mugtelor,carese consideri picat, iar daci ifi mai bali joc de ele,rupAndu-le aripile sau picioarele, considerlcruzimd!Demonii strigauci nu se se poates[ trec: si punem cintarul, clci el are mai multe fapterele decit bune. in acel moment, aveamnevoiede ajutor, a$acum a Cici la una din ele ingerii fost qi la vimile precedente. mi-au spus:,,$tiicine te ajutl acum? ajuti o bitriniTe

X@ so@(

>@ 8rq(

ci!". M-a ajutato bitrinl paretrlia in satulnostru.Ea CAndinfiintealui Dumnezeu. era rugitoaredeosebite va, in copilirie, ii ajutasegr ducl o geanti. Ea m-a si intrebatcu ce sa-mi rispl$,teasci, eu i-am spus,ci dar qi nu trebuiesi-mi deanimip l-am ajutat, gata. Atunci ea mi-a spus:,,$vlivoi ruga pentru tine'l $i iat[, deci, la aceavami, qnde era nevoie de ajutot ea m-a ajutatcu ruglciunea9i, astfelmi s-auacoperitpiAEaEinoi, daci ne pugim aici unul pentru altul, catele! ne ruglm la sfinfi,atunciyom primi ajutorullui Dumoricerug6ciuprin aceisfinli.Nimp nu sepierde, nezeu omul,chiarcu cuvintele ne pe careo spunecu sme{enie la lui, ajunge DumnZu.x::

au $i iati, la ultimavami,$cind puscintarul,ingerii iar aupusintr-o cupi faptele bunealemele, demofuele mult in nii pe celerelein alta.CE cu picateselisase

jos. Era nevoieiarigi de aiptor,de mult ajutor,pentru a prelcu- : r mi l-a acordat mergemai departe.Acest . Da, el mi l-a dat. Eu nu-l de viosulSerghie la c[ la vedeam inceput,dar mi$-a sPus de la Preacuviosul

Serghie sepuneajutorff cintar. !i

indati cintarul si-a scfimbat direclia,cupa cu fapmult rSi mult. ingerii mi-au spuscd telebunecAntarea Serghie. pe Preacuviosul pulin mai tirziu il voi v Tot atunci demonii s-au[depirtat,iar mie mi-a fost aritat Antihristul, acel Afotihristcareva veni in lume. e mare (1,90m sauceva Aveachip de om, cu in dar mai mult), arhtabine la irlfr1igare, la miini nu avea unghii,ci gheare.

- Dar hainele cum erau? lui - imbrdclmintea?! imbricat intr-un Era costumdin celescumpe...De la el imi veneao frici-deosebiti.sufletulera cuprinsde fricd, tremurind de-abinelea. Dar Domnul m-a intirit aici cu oputere deosebita, si pot ca rezista. ingerii mi-au spusca nu cumva si intru cu el ln vorbi, cici gi un singur cuvant spusla adresa mi lui va pierde:el e maremegterin a le incurcain agafel pe toate... El, Antihristul,a inceputsi.-mivorbeasc[, spundndu_ mi ci a vrut si mi ajute, doreasi mi apere demoni ci de si altelede felul acesta, dorind sd md atragi in discufie. Nu l-am mai ascultat, i-am spusdoar c[ gtiu cineesteel. Numai am reugitsi spunacestea, indatl am sim]it ci qi sufletuls-a prdbugit, zburatin jos, ingerii nu eraucu a mine,iar eu zburamintr-o prlpastie,adici spreiad.Am zburatnu preamult gi am cizut in iad. Dar am nimerit nu acolounde sechinuiausufletele, intr-un roc intuci necat, undenu vedeam nimeni. pe '- Vimile nu reprezintiiadul? * Nu, desigur, vimile nu sunt iadul, ele seafli in viz_ duh. $i iati, cind stiteam in intunericul acela, rumi gam,dar mi nipideau diferitegdnduri,ci adici m_am pierdut,am dat acordulla againcercare am fost amlEi git,5i altele felulacesta. dddeam de imi seama acestea ci erau insufliri demonice. $edeamqi mi rugam incon_ tinuu, totodati ma cuprindeagi groaza,gdndindu_ml cum qi cinemi va scoate acolo. de - Dar cum te rugai,spuneai ,,Tatilnostru"?

ffi83@(

- Spuneam cu rugiciunealui Iisusgi credeam fermitateci Domnul mi va eliberade acolo.Ml striduiam si incerciri.Nu sepoates[ cedezi in4inteaacestei nu cedez niCfla trecereavimilor. Domnul ajuti fiecirui suflet, sufletului chiarqi celuimai picitos. In afari de aceasta, i se mai dI incredinlareaci, daci va cidea cu duhul, c[ dacf,va cedainainteaincerclrilor, gAndindu-se mai estepicitos, departenu va mai putea merge,deoarece de EicdzAnd acordcu ce estemai riu, atunciintr-adevir poatesi sepiardi. SerDupi un timp acelloc s-aluminat.Preacuviosul lumini minunati radia ghies-acobordtin iad, iar acea de la el. in jurul siu era lumini la o depirtarede vreo douizecide metri. - Lumina era ca a noastri saumai frumoasi? - Eraca de la un proiectoroarecaie, anumelumidar de nf,,nu cum esteaceasta la bec,eraun flux de lumini s-a, Serghie ' Preacuviosul soarelui. aseminitor cu razele de apropiat mine qi mi-a spuss[ mi scol,cici eu qedeam cici Iungit acolo,gi si mi apropiide el, sd mi liniqtesc, totul va fi bine. Mi-a mai spusca Domnul m-a luat la pdcatele ci va ci o a$a incercare, acumeu imi cunosc 9i spusci mi va lua in mitrebuisdmi indrept.Mi-a mai nlstirealui, adicl aici unde ne aflim acum,laSergheiev (Ioculundes-aturnatflmul - n.n'). Posad mi-a spusci tatil meu s-a rugat mult De asemenea Apoi mi-a spusci Sfintului Serghie. lui, a citit acatistul noi ne vom mai vedea,dar mai intii eu voi fi condus prin iad. M-a incurajatgi m-a intirit, spunindu-mi ci

aceasta va fi aqade ugorgi de simplu,dar ii voi vedea nu gi pe ai mei,pe rude,prieteni,cunosculi. $i, intr-adevir, am vdzutfoarte multe-suflete cunos_ cute. De exemplu,am vdzut-o pe bunica mea intr-un loc unde sufletele suferi, dar nici nu au nici un fel de nu bucurie.Acolo erauniqtebinci, qi sufletele erau agezate pe ele.Cind ne-am apropiatde acelloc, ingerii mi-au spusci aici seafli bunicamea.in viali eu n-am cunoscut-o,cdcieaa murit in 1970, eu m-am niscut peste iar vreo trei luni dupi moarteaei. Dar acolotoatesunt atdrt de clare!Mai tirziu eu am mai vizut multe asemenea sufletegi in iad, gi in rai. Vi voi povestiqi despreele. Acolo Dumnezeudescopera totul, se vede clar cd acesta un sufletdin rudeniata ori cevade felul aceseste ta. Aici, pe pimdnt, omul nu poatesi simti a$aceva. Aceasta descoperidoar celorcurafi de pdcat,oamese nilor sfinfi, iar omul pacitos nu poatevedeaa$aceva. Acolo sedescoperifiecirui suflet,chiar de seafli in iad. ingerii i-au spusbunicii c6 $i iati, cAndne-amapropiat, acesta-i nepotulei. Ea s-auitat,dar in privireaei eragoliciune.Ne-amuitat unul la altul,gi cAnda venit timpul sl plecim, ne-amdesp[rfit. Bunicameaa avutmulli copii,tatil meu a fost ultimul careatriit mai mult, cici dupi el bunicaa mai avutcopii, dartoli au murit in copilirie.Peatuncierafoamete... Ea a avut 16 copii.Foartemulte rude de la aceastibunici, pe carele-amvizut in rai, au murit in copillrie de foame, de frig, in diferite imprejuriri. Domnul i-a luat la el. Ei aveau vdrsta l0-12 ani.Domnul ia aceste de suflete anu-

84@(

>@ 85@(

me din pricina ci ele nu au reugitsl picituiascl mult. vor muri rudele Daci, de exemplu,din familiile noastre nu apropiate, se cadesi ii plangemtoati viafa: ci iati suflete autriit aici pulin gi de acum au murit. Pe aceste Domnul le ia la el, cici inci nu au picltuit mult. in aqa cazurinoi trebuiesi ne rugim, iar tristeleacarene este fireascisdn-o l6sim si ne urmireasci toati,viafa. virul meu, care Drept exempluvi voi povestidespre a murit lingi tractorulcondusde tatil siu. Ei trliau in era sat qi tatll slu a aduslemne cu un tractor cu Eenile, tirziu. Fiul siu de l0 ani a ieqitdin casi si-l dejaseara tracintdmpine,s-a suit pe lemne,iar in timpul acesta torul s-aintors bruscgi lemneleau inceputsi serostogoleasci.El a nimerit sub lemne gi a murit. $i iata l-am vlzut in rai, la Dumnezeu,am vorbit cu el gi am vizut noi. $i ceidin rai, Eiceidin iad gtiu ci ei gtiutotul despre cevorbim,ce gfu:rdim... inceput,sl, Acum mi voi abatepulin de la subiectul de spun cu durere ci pentru sufletele acoloestecel mai dureros,cel mai greu de suportatfaptul ci noi ii pomea nim de riu: cutarea fost agaqi aga, flcut cutarelucru de este urit s,a.Pentruei aceasta moarte!Sufletul parci s-ar omori singur pe sine!in iad lor gi agale estegreu. c[ Piingeauqi spuneau mai bine si nu-i pomenim dedaci omul loc, decAt si-i pomenimde riu. De exemplu, a fost be[iv,in nici un caznu trebuieci-l pomenit astfel, ci si ciutim ceva ce a fost bun in sufletul lui. Atunci cind ii pomenimde riu Eiei suferi mult, gi noi sivirgim un picat.

Acolo, in iad, am vdzutsufletepe carele-am judecat oarecumori pur gi simplu am vorbit in degertdespre ei. Acestorsufletele era foarte greu, ehiar atunci cind le vedeam,dar gi asupramea era o povari! De parcl Dumnezeumi bitea anumepentru aceasta. parea imi foarteriu de celece am spusmai inainte,cu toatecd pe pimint, cAndvorbeamdespre aceste suflete, sepirea mi ci pur qi simplumeditezin privinla lor, nu facnimic ri.u. Dar fiind cu sufletulin iad, lingn acelesuflete, mi-am dat seama de nesocotit uguratic fost.imi plrea cAt gi am foarte riu gi mi gAndeam: ce am spustoateacestea, de de ce am pildvrlgit? Acolo,in iad,imi ceream iertarede la acele suflete, igi cereau ele iertarede la mine.Uneleigi cereau iertarede faptepe carenu le cunosteam. viain nimic deosebit intre noi. Dar [i, pe pimAnt, nu fusese eleftceauaceasta pentru faptulci s-augindit ori mi-au dorit cevariu gi altelede felul acesta. Despreastfelde picate,gAndindu-md mine, spun Ia ci sunt fapterele.Estemai bine si-i spui omului sincer daci observicevariu la el. Niciodati nu treEideschis, buie si ascunzide el picatul pe careil face,cici omul care ascundeaceasta ia picatul slvArgit asupralui, iqi adici facemai rdu. Acolo am v[zut ci am avut in via]i multe intdmpliri de acestfel. Ori mi jenam,ori era cevaintim, dar picitos, gi eu n-am indriznit si-i spun despreaceasta, s[-i r[spund cumva.Omului si-i faci riu esteneing[duit. Dar sd-i spui sincer, dragoste estecregtinegte. cu Sd-i spui deschis gindeqtidespre de exemplu, si-l ce el, ori

W86W

p87q(

cumva,dar si nu-l judeci,si nu-i producirau corectezi cici eu gi dauni. in multe din acestea mi pocdiesc, am greqit. in iad am vizut gi sufletecare au trlit in afara ortodoxiei. Ei sunt pedepsifiin dependenfi de modul lor cieviali. Daci omul a fost predispussprerlu, a omorAt oameni, a violat, a jefuit etc., sufletul lui suferi foarte mult, la fel ca gi al celor ortodocqi.Dar cei careau fost mai predispuEi mult sprebine,seafll in altelocuri, care nu de sedeosebesc primele.Acolo sufletele au asemenea dar necazuri, fbri Dumnezeunici bucurienu poatefi. - Dar cu ce seocupi ei acolo? - Acolo ei tofi petrecin suferin[e,dar ele sunt diferite. insi to{i au chinuri, adeviratechinuri. - Ce fel de chinuri, ca celede Ia boli, ori pling, cu ce sepot elecompara? - Treptatml voi stridui si povestesc. intAi,dupi Mai m-a incurajatgi intlrit la celeceaYeam ceSfintul Serghie si vid, el a plecatgi au venit ingerii qi m-au condusprin nu iad. in locul unde m-a vizitat SfAntulSerghie, era nimeni, in afari de mine. ingerii mi-au spussi ml intiresc,si mi rog, cici ce avem devlzuteste inspiimintilocuri. tor, dar noi trebuie si trecemprin aceste Primul loc la caream ajunsa fost riul de foc. Era cu adevirat ca un riu plin cu foc, foarteadinc, ln careerau milioane qi milioane de suflete,careardeauin acelfoc. incit nu puteamsi le aga suspine, Seauzeau strigite, aEa mi ascult, inci siL uit!.. dar - Sevedeau doar capetele?

- Sevid dinlii gi ochii, iar resttrlcapuluiestenegru, asemlnitor cu craniile arse,foarte intunecate.Altceva nimic nu se mai vede.Dar sufletulnu po6fesI ardi. El semuncegte incontinuuin foc. De acele strigite eu miam astupat urechilecu puterelnu puteamsi mi uit incolo.ingerii m-au dus aproape, eu m-am intors cu dar spatele, ingerii mi sprijineau. iar Vai, aceste strigite... Destupampulin urechile gi sufletul se cutremura de la celeauzite.indati imi astupamiarigi urechile.lngerii mi-au spusci trebuiesi mi intorc ai si privescincolo micar o clipi, in agafel ca aceastd imagine si rimini in sufletulmeu.Atunci eu am intors capul pesteumirul drept printr-o migcarebrusci qi am vizut cum doud sufletede Ia suprafali se cilirau unul pestealtul, strdduindu-sesi iasi de acolo,dar nu reugeau. Strigau,se munceaugi nu le iegeanimic. Acele strigite din. rAul de foc s-ar puteacomparacu un foc mare,in card au nimerit milioane de oameni.Cum ar striga ei? Aga qi. sufletele, simt focul la fel ca trupurile. Acolo rugiciunea nu mai ajut[, nu mai lucreazi.Ei aqteapti. doar rugiciunile acelorde pe pimAnt: de la rude, de la noi, cei din bisericade pe pimint. Mult Ie ajuti pomenirile la 40 de sfinteliturghii gi in deosebila 40 de proscomidii. Mai ajuti mult qi pomenirilecu milosteniealcituiti din alimente.Dar in nici un caz nu se cadede diruit bomboane. - De ce? - Bomboanele sunt dulciuri... neplicute Domnului, ele nu aduc nici un fel de ajutor.Micar de s-ar impirli

88@(

8eq(

kilograme- cu nimic nu vor ajuta,dimpotrivi, ceteva pot facemai riu! Cel mai bine pentrupomeniresepotriveEtecolivg din grAu,orez indulcit cu miere, zahdr, Aceasta considerihranl duhovniceascl. se pomu$oare. care fructelegi legumele, Apoi suntbine primite pAinea, Nu la fel seconsiderlhrani duhovniceasci. e inglduiti din cu cu pomenirea carneqi bucate ea.Pomenirea vin, nu rachiu de asemenea aducefolos sufletului,dimposunt lafuri. Am vizut Coroanele triva, Ie impovireazd. sufletece erau legatecu capul in jos, nici nu-l puteau ridica.inchipuili-v[ un om carearein jurul gitului un la[ de fringhie qi e legatcu el in agafel ci nici nu poate iar acelea, laluri erau ridica capul.Aga eraugi sufletele cAte atd,tea, coroanesunt la mormAnt,I-am intrebatpe Ei astfel? mi-au spusci rudele ingeri,de ce semuncesc lafuri. le-aulegataceste ;i cei ceii iubesc AI doilealoc unde m-au conduserauchinurileprovocatede viermeleneadormit.Aceqtiviermi pltrund qi de iniuntrul sufletelor, parci le-ar stripunge, iesprin stauin mulsuflete ochi,prin urechi,prin gur[. Aceste {imeade viermi careii muncesc. - Dar pentru ce au eleaqachinuri? - Acolo se aflI mulli careau fost lacomila mdncare, inaintea carenu au postit niciodati, cei careau mAncat rugiciunilor de diminea[i. Cici omul, cind se scoali, gi mai intii si seroage, apoisi minince. $i inatrebuie inte de a minca, trebuies[ gusteanafori,carene apiri locuri cu viermi am de puterileintunericului.in aceste Am vizut oamenipe carein via[i li cunogteam. vizut

un mog,un vir de-almeu,caresechinuiapentrufumat, in locul undesemunceau fumitorii. - Ei la ce fel de chinuri suntsupugi? . -. - Acoloerao camerf,, obiqnuitd, plini cu fum, iar dar sufletele inibugi in acest se fum, tugesc, curg lacrimi. le in aceasticamerd. mai afla un demon carefuma o [ise gari maredevreojumitate de metru.O fuma gi ii frigea pe cei de acolo.Sufletele strigi, dar el ii arde.pe unul il chinuie pdni il istovegte cade,apoi se duce la altul. qi Cind ne-amapropiat ei, ingerii i-au spusdemonului de si se depirteze, acesta ci estevirul meu qi noi trebuie si vorbim, dar el a inceputcu o gi mai mare riutate si-l ardi gi si-gi bati joc de el. Apoi ingerii l-au alungat pe demonqi noi am vorbit pufin. El mi-a povestitcum a ajunsaici, cum a murit. Mi-a spusci pentru pdcatele salei-a fost rdnduit acest de chin gi ca s-a istovit loc foarte,cici acoloe a$ade greu,de obositor,incdt nu e posibilsi suporfiacest fum gi chin. - El a murit de moarteasa? 'Da, a murit de moartealui. - La ce virsti? - Aveaaproximativ63 de ani. - A fumat pini la urmi? - Da,a fumat... -- Ji-au fost aritafi sinucigagi? - Da, am vizut. Ei au astfelde chinuri, desprecare nu e agaugorsi povestesc. Pentruei, dupi cum se gtie, nici biserica seroagi. imi esteinspiimdnti.torsi-mi nu amintesc. Dumnezeua fost rinduit ca omul sinDe
;

W eo61(

Wel

gur pe sines[ nu senimiceasci.Via]aesteun dar al lui Dacdmoarteasurvinein imprejuriri extreDumnezeu. trebuiesi fie.Dac[ cinevaomoamale,insearnnici aqa r[ alt om, atuncicelce a omorit ia plcateleceluiomordt lui. asupra ingerii mi-au spusci inci nu am trecut Dupl aceasta pestetot. in scurt timp vei vedeacopiii tli avortafi.Sufleteleomorite prin avort crescacolopAnl la vArstape CAndne-amapropiatde acele careo au toatesufletele. in Iocuri,am vdzutci ei se'lfli de asemenea niqtecamere,dar erauaranjalidupivirsti, cei mai mici erauintr-o cameri,iar cei mai mari - in alta.Peai mei i-am vizut, vArsta 5-6 ani.Lor le eramai greuca celorcare de aveau muriseri nu demult. - Cum crezi,celor mai mari le era mai greu, fiindci nimeni nu serugapentru ei? - Nu. Povarasuferinfeiacestorsufletese di in dependenfl de vArstalor, adici in misura in caresufletul poatesi suporte.Cei mici suferi mai pufin, iar cei vreo 5-6 mari - mai mult. Acolo mi-am vizut fiul, avea ani, gi pe fiica mea in vArsti de vreo 4 ani. Tot acolo indatl m-am vlzut gi pe mine Eipe mama lor. Aici, pe pimAnt, copiii seamini cu pirinfii, insi deseorie greu Dar acolo Dumnezeuin aqamod s[ inlelegi aceasta. ci descoperitotul, incit ai indati convingerea te vezi anumepe tine, ori pe copilul tiu, ori pe mama lui. Am plAnsacolocu multi durere... I-am rugat pe ingeri si Dar mi lasepe mine acolo,iar pe copii si-i elibercze. aceasta imposibil. e

De acolo m-au condus in astfel de locuri, unde nu estenici iadul, nici raiul, dar un loc unde sufletelese afln fbri Dumnezeu.Acolo nu sunt sderinfe, dar nici bucurie.Acolo, dupi cum am mai spus,am intdlnit-o pe bunicamea. $edeape o banci gi in privirea ei era un gol deplin.In jur mai erauasemenea binci cu multe suflete, carela fel aveau aceeagi stare,firi nici o bucurie, ci numai un gol absolut, parci ar fi fost oamenilipsifi de de minte. Iati astfelde locuri mai sunt. - Pentruce picatesegisescei acolo? - Mi s-a spusci acegtioameninu mergeau bisela rici... Estecu mult mai uqor qi mai repedede eliberat astfelde sufletedin aceastlstare. - Spune,te rog, cei legafi de picatul greu care a inundat fara noastri: alcoolismulEi narcomania,ce-i cu sufletele lor? - Acelesufletede asemenea afli in locuri unde se ii muncescdemonii.Pe ei li adapi cu diferite necurifii. Mai intii ei beauceli sedi, apoi varsi totul, gi celece au iegitdin sufletiarigi li setoarni cu forfa iniuntru. - Dar tredetorii? - in locul unde sunt ei estefoartegreu! - Iuda eraacolo? - Da, eragi el.Ei tofi au o frici mare,de la caretremuri inspiimAntitor. Cind treceampe acolo,sufletul meu de asemenea tremuracu mare fricit.Eu simfeamceeace simfeau acele qi suflete. frici neomeneasci cutremur o cu seafli acolo. Lorle este descoperit picatul,pricinapentru ce seafli acologi de la aceasticunoagtere suferd mult.

e2@(

pe3q(

chinurilein iad suntdiferite, Dup[ cum am mai spus, lor qi de aceea uqurarea prin rugiciunile oarnenilorde este asemenea diferitl. Pentrucei ce seroagi sepetrece gi lorie picatelesivArqite cu timpul asemenea eliberarea sufletpoatefi eliberatdin iad.Seridici,in rai. Eliberarea cdnd ne se faceasemin[tor cu a noastri, a oamenilor, poclim. Dac[ murim curilili de picat, Domnul ne ia la gatapencXndomul este moartea, El. Domnul sloboade pentru s[ tru ea.Dac[ cinevanu doregte sepreglteascf, de moartea asemenea pentru a fi cu Dumnezeu, moarte, Cel nu-l mai aEteaptl. mai desomul moareanumedin doul pricini. Dar acolo,in iad, ei se curila prin aceste mai aqteapta Ei noastre. aga ruglciunileEimilosteniile 9i qi pe una,gi pe alta!PlAng aqteapti. vimiie, nu era numai sufletulmeu.Pe CAndtreceam acolotreceaumullime de sufletela fel picltoase ca 9i ci qi al meu.PlAngeau imi spuneau eu sunt fericit,cici ma voi intoarceinapoi pe pimint. Unii eraumai tineri ci picate mari, de moarte.Ei spuneau ca mine Eiaveau dar n-au gtiutce fac9i alteasemenea, Domnul nu-i auqi La plAnggi tAnjesc. fel fbceam eu, zea.Toatesufletele cu toateci qtiamcf, moarteamea nu-i definitiv[. Eram cuprinsde mihnire gi de frici. - Spune, rog, pentru oamenii necredincioqi, prote de babil,esteimportant.Dupi perioada inflorire a materialismuluiprin caream trecut, ei au fost atraqiin expe vrijitorie, magie.Ce-i aqteapti dinqii? trasensorici, - in iad am v[zut mulli vrljitori. Ei seafli intr-un loc undesunt muncili de gerpi.

- Dar ochiulAtotv[zitor, careeste infhgigat icoana pe de apoi']intre iad qi rai? ,,fudecata - Da, l-am vdzut pe acestochi. Ochiul-Atotvazdtor estein impirafia lui Dumnezeu.Este un ochi foarte mare,carevedepestetot unde am fi. - Acei oameni care nu au picate grele,ori au fost atraqi, ademenifi magie, ori de extrasensoricl altele si de felul acesta, aceeagi au soartaca Eicei ce i-au ademenit? - Cine a fost ademenitde acum,inseamnl cd a acceptatsivArgirea plcatului, si sufleteleior acolo sunt pedepsite fiecaredupi merit. Dac[ un astfelde suflet s-apociit aicipe pam6.nt, chiarEivrijitoa Domnul il fie iartl. iar daci a ajunsacolonepoclit, indiferentdaci a fost aici ademenit ademenitor fiecare ori sufletsuferi dupdfaptele sale, adicl conformpicatului sivdrqitde el personal. Pevrljitori cu timpul pun stapAnire deplinademonii. Suntvrajitori carese leapidi de Dumnezeu,dau jur[mAntdiavoluluici sevor supune iar celvicleanprolui, mite ci-i va ajuta.Vrijitorul primeqteaceastipromisiune gi triieqtein acest mod de viafi, carepresupune s[ facf,numai riu oamenilor. Demonulnu poatesi facdnimic flri voia lui Dumnezeu, poatesi facl vreun ri^uomului. $tiind aceasnu ta,ei folosesc unii oamenivrijitori, careprin diferite pe metodepot daunaoamenilor. Dar qi ei au aceastiputere asupranoastri numai datoritdpicatelor noastreqi a rnoduluinostrudeviafi. Dac[ omul semirturiseEte se Ei impirtagegte, dimineafafolosegte iar gi anafora agheas;

W e4W(

ffie5ffi

mi, vrijitorii nu pot sa-i faci vreun riu. Aga ci noui ni se cadesi ne adresim Domnului qi El nu va permite nici unui fel de vrijitor s[ ne faci riu. Iar cAndnoi inqinecldem in p[cat, apoi ne mai adresim dupi ajutor vrijitori, atunciei mai aduni in jurul nostru zeci acestor de de demoni.$i, pe de o parte,parcdne lecuiesc oarecareboali, iar pe de alta,mai mult ne dau in stipinirea demoni, gi apoi seincep incl Eimai multe boli 9i acestor mai grele.Sunt foarte mqlti oamenicarecad in inqelare le gi seadres eazd,vri$itorilor, plltesc bani, iar in schimb primescastfelde ,,slnitate". despreiad mai aminunEstecomplicatsi povestesc !it, cici uneori imi amintescde celevizute mai in detaamintiri, ele lii, dar uneoriDomnul nu-mi di asemenea nu fiind greu de suportat.$i, in general, e aqade simplu si spun tot ce am vizut, probabil mai ugor ar fi sd scriu ele... treptat despre Dupl ce o vizusem Pebunica,am inceput si ne ridicim spreceruri. $i atunci am auzit,prin gAnd,desisuflet, gur,cum demonii strigaualarmalicl pierd acest pleaci de la ei. Are lop o lupti aprigi intre demoni gi ingeri pentru fiecaresuflet.$i aici, pe pimdnt, indiferent de lungimea vie{ii omului, qi acolo,se Petrece ultima lupti pentru suflet.Pentru orice cuvAnt,Pentru oricelacrimi: ingerii se lupti si nu piardi sufletul omului. ,,Dece si i se Mama lui Andrei:Un demon spunea: aratelui toate?O si spuni totul oamenilor!".Iar altul tot rlspundea:,,Euvoi scoate din e1!"Andrei confirmi

cd aceasta intAmplat s-a mai t6.rziu, cAndDomnul a slobozit pe demonisd-lchinuie. - Atunci cind noi cu ingerii ne ridica5emde la iad, treptatau pierdutposibilitatea a mai ac{ionaasupra de sufletuluimeu. Nu-i mai auziam, gAndurilelor nu mi apisau.Sufletuleralimpede.Mai departeam vizut cum soareleinundi spaliul cu luminile curcubeului,foarte frumoase.Apoi ne-am apropiat de Por[ile Raiului. Ele eraufoartemari, nu li sevedeamargineanici in dreapta, nici ln stinga. Sevedeanumai ci. se despartintre ele, dar undeseterminaqi pe cesesprijini nu sevedea. LAngi porfi stitea Sfintul Arhanghel Mihail, de o staturi mare,cu o sabie mini. in - El reacfioneazi cumvala sufletulsosit? - Cu toateci era foarte mare,eu mi simteamfoarte linigtit. - Acolo de asemenea vorbeqteprin cuvinte, sau se prin ganduri? - Aici am auzit glasullui Dumnezetr.Domnul a poruncit si sedeschidn porlile,s[ treaci acest suflet.Dupi ce am intrat in rai, am vdzut frumusefea acolo,ingeri de - mai mari, mai strilucitori, careeraude diferite staturi mici... Ingerulmeupizitor mi-a spussi cerde la Domnul ce-mi doresc ceam nevoie,cici indati voi merge eu, si mi inchin Lui. Sufletul a inceput a merge spre altar pe un covor foartefrumos.De ambele pirli vedeamingeri.Iar cdnd am ridicat pufin ochii in susm-a orbit lumina ce venea de la acestaltar.Era o astfelde luminl, cL sufletulnu

We6W

>@ e7W

puteasa se uite la ea.indatdam cazutcu fafa in jos Ei mi-am adusamintede toatepicatelemele.Sufletula inceputa plipge. intr-o clipl mi-am adusamintetotul, plcatelemele parci m-au inundat din nou, la fel cum eramla vami Eiin iad.Domnul Iisusa spussi mf, ridic.L-am vazutpe Domnul! Ochii lui strlpungsuflede ca tul. indati ifi dai seama nu poatefi un astfel om, cd si nu estenimeni ca El. Nu gtiu cum si vi ldmuresc este de Domnulsedeosebeqte om, aceasta imposibilde indatl ci El nu dar'euam inteles lamuritprin cuvinte, este om. - Nu erain chip de om? - Avea dar chip de om, eraHristos, nu erapur Eisimplu om, El s-aintorsspremine,ffi-nlinigtitEimai intAi m-a felicitatpentru ca am avut credinli gi am putut intra in imparifia Lui. De n-aEfi avut credinfa,ar fi fost mea ajungerea acolo. imposibila Apoi Domnul mi-a spusc[ m-a lttat Ia El ca eu sa am toatecAte vizut. povestesc oamenilor ...Celmai mult in via[i eu m-am strlduit si nu jigde suntslobozite Dumnesc oamenii. ...Multenecazuri nezeu. exemplu, De boala.Prin ea noi ne curilim de rugaciunii pacatele noastre. ...Euam vizut cum puterea din bisericise ridici in sus spreceruriin forma unui stilp de lumina. grele. Chiar cad noastre, ...in zilele oamenii in pdcate gi cei mai apropiali,in familii, fralii, surorile,parintii intre ei" Iar Ia poc[infi foartepulini se se dugmanesc gindesc.

...Anul acesta (2004),,rlica l)onrnului s-a ardtat unei femeidin Rusia i-a sp'fs l{usianu seva piercle, gi ci va renaste, inaintede ,rcfr51. aveaciesuferitne_ dar va norociri.Astfelde nenoro..irf v.r intamplain multe se locurialeplmAntului. Uonrfil a spusc[ este imposibll a le opri, cici imposibileste r i oam eni i .

primesc. cizut in aceasta preolimea, A mulli nu vad $ salvarea ea.Spunci nu $rtem si triim altfel,ca nu din vor puteasupraviefui erpiii nogtri,nu vor aveace nici mAnca. Nu-Eipun nadejdea Dumnezeu. Dornnul a [n spusca,dacanu seva opri afasti lucraresatanica, toli vor pieri,toli pAna unul.Dpc[ seajunge la pini la folosirea pecetei, ceo va primqva fi dependent deplin cel pe de puterea demonica. ...Domnul a mai spuscii in Rusiava domni un !ar. Dar pAnl la el vor veni multenenorociri. aceste Cu nenorocirisevor mdntuimulti pamenisi sevor curifi de aeeasta necurl1enie s-aafatutasupra care noastriEiacperseverent. Aceste nenorociri fi pretutinvor lioneaza deni,nu numaiin Rusia. Domnul a spusc[ in alt mod nu sepoatesafie opritdacear;t[ lucrare satanici.. Astfel,ea fiind oprita,nu seva ajungeacurnpAn[ la folosirea pecetei Antihrist.Domnul nu permiteinca lui acestlucru. Vestea Rusiava renagte, ca care a adus-o MaicaDomnului, intari mulli oamenisanu primeasva ci simbolica sa Prin refuzulde a prisatanei, o resping[. mi aceste docunrente, pagapoarte, oameniide acumvor

W e86J(

Wrffi

Iar puteasl semAntuiasci. cei cele-auprimit, trebuiesi fbcut[. sI le intoarcd, sepociiascl de greEeaia - Rlzboiul din Cecenia nicidecumnu sepoateignora... ienea Rodionov,confralii lui, p[rintele Anatolie alti pirintele Piotr Suhonosov, rugitori deCistousov, ai noqtri,din cei careau ribdat pAni Ia urmi, nu gi-au lor, 1[satcrucea n-au tridat credinlaortodoxi, ce fac ei acolo? - PeEvgheniil-am vizut impreuni cu sfinlii. El este un sfAntmartir. Am vorbit cu el. Mi-a spusci, atunci mepe cAndma voi intoarce pimAnt 9i mi seva restabili el oamenilordespre gi s[ le spunca ei moria,savorbesc lui se sd. roage ca oricirui om sfdntqivor primi ajutorde Mie mi la el. A fost voia lui Dumnezeuca el si sufere. suferinlealelui, am vlzut cum 1l aceste s-audescoperit chinuiau. - Povesteqte, au fost toate? cum - L-auchinuit prin foamete, bitii, prin diferitebatjos[-l curi. Vroiauca prin acestea fringd qi si-l obligesi-gi au de scoatf, ia gAtcrucealui. Numai aceasta dorit, dar Domnul l-a intirit. n-au reuqit. - Mai devremeai spirsca acolocu Evgheniiera qi un preot. - Jenea preotcevade mi-a spussi-i transmitacestui la,,Drumul Crucii".El la el, I-am intAlnit la Moscova, Ei aveao mici paralizie. au fost cu Evgheniiun timp Cdnd ne-amintAinitla Moscova impreuni in Cecenia. ..r rl, am vorbit foartepufin. I-am spusci l-am vizut pe aqa Evghenii, gi asa,cum a fost,dar el s-a uitat mirat la

mine gi mi-a spusci n-aretimp gi astfeln-am reuEitsi vorbim. - Cind a avutloc aceastiintAlnire? - -- Cu un an in urmd (anul2003)la ,,Drumul Crucii" in Moscova. Am mai vizut acolo,in rai, pe mulli care au murit in Afganistangi in alte zonefierbin1i.To[i erau dintrecei carenu s-aupredatqi n-au cedatvrijmagului. Domnul seuiti Ia tlria omului Eivreaca el niciodati sa nu cedeze, nu fie mic ia suflet.Chiar de ne trimit la sl rizboi, noi trebuiesi ne aritim acolonumai din partea ceabuni, dar cel rnai important estesi nu ne preddm vrijmagului... Suferinlele Evgheniierauaqade mari, agade grelui ie... Bineci Domnul nu mi le-aardtatin acest moment, cici n-aqfi putut sI povestesc despreele.Doui luni a triit fbri api gi mAncare.Era un iad adevarat.Cdnd Domnul mi-a descoperit chinurilelui, eu nu puteamsi mi uit, cu toateci in rai sufletele sunt foartecurajoase, sefin cu tirie. .Aici, pe pimint, daci cinevaar vedeaastfelde chinuri, s-ar cutremurasaui s-ar faceriu. Numai un om crunt poatesi vadi liniEtit agaceva,ba chiar gi si se bucure.Dar acolonu esteaEa. Sufletele, dupi cum am spus,se [in tari. Cu toate acestea, n-am rezistatsi eu vld totul. M-am uitat doar la o parte din chinurile lui Evlhenii. Dar ceau fhcutcu el spie sfArEitul suferinfelor, ., nu cdndel nicidecum ceda.. nimeni n-a indriznit s[-i scoati Crucea. Nici n-ar fi putut, cici Domnul nu perpoate mite aqaceva.Numai dacl omul insugi cedeazl,,

ffirooW

Wror@(

singursdgi-oscoatd, altulniciodata o va lua.Din dar nu qtiu,n-a fost nici un astfelde caz, cAte cAndcinevaar fi scos Crucea altui om de la git. Au fostcazuricdndoamenii au fost doarimpusica ei insugi facaaceasta. sa CAndchinuitorii lui Evgheniis-au infuriat cu totul, au pornit ferastriul qi i-au taiat capul.Dar sd-l infringa n-au reusit.insa mulli dintre ortodocqiicareau fost acolon-aurezistat. Evgheniia mai spussi incercoarecumsi o liniqtesc pe mamalui, cici ea suferi mult, si-i spununde seafli el gi cum sesimte. - Dar ostagii careeraucu Evghenii suntde asemenea cu el sauin alt loc? - Peunii i-am vlzut acolo. general, rai am vazut in in multesuflete caresi-audat viala pentru Patrieqi pentru credinll. Printreei am vizut nepotulunui prietende-al frateluimeu. El mai aveacdteva slptamAnide serviciu militar,dar in aceltimp s-ainceputo luptl qi a murit in timpul luptei.AstfelDomnul nu-i lasape ostaqi. Daci cineva botezat arecredinfa Dumnezeu;imerge este gi in pAn[ la urmi pentruPatrie, nicidecum seva pierde. nu Bineinteles nu trebuiesi sesperie sanu-qitrideze c[ gi tovaraEii... Acolo, in rai, am vizut mulli sfinfi. Pe SfdntulSerghie l-am vizut a doua oari. Prima a fost in iad. Apoi pe SfAntulIov de la Poceaev, SfhntulSerafimde la pe Sarov, Sfintul Nicolae.Pe Maica Domnului de asepe menea vlzut-o.Cind ovezipeimpiriteasaCerului, am sufletul intinereste indati, devine parci copil.Dar,toto-

dati, ilivezitoati nimicnicia,neajunsurile, picatele, din carecauzd, poli s[ te apropii de ea.Mai tdrziu Maica nu Domnului s-aapropiat mine, m-a netezitpecap,eu, de insi, plAngeam stri.pungere durere pentru viafa cu de mea pdcitoasi de pe pimint. Iar ea mi-a spus:,,Eute iert, fiulei A;a qi mi-a spus! Apoi oameniisfinfi mi-au spussi nu primescnici un fel de documente, la biserici si merg pAni la urmi, iar si mi pocliesc, mi mirturisescgi sirmi impirtigesc. si Iar oamenilorsi le povestesc ce s-a intimplat cu tot mine.Mai cu seamicelorce au nevoiede aceasta. Domnul mi-a spusci pe pamdntmai am de suferit. in rai oameniinu suferd, sebucuri, dar eu, cind ma ci voi intoarce, mai suferi.Apoi mi-a spuscd mi voi voi cisitori, cu toatecd pdni atunci n-am reugitsd o fac. Mi-a spusci imi voi vedea sofiaacolo,in rai, cu toateci n-o cuno$team pdni atunci,n-o vizusemniciodati. - Dar cum a ajunsea acolo? - Aceasta intAmplat s-a intru-un mod minunat.Solia mda,Valentina, nici acumnu infelege cum s-auintdmplat toate. acea in vremeeatriia la Diveevo,lamlndstire. Mie mi-au aritat mini,stirea, locurile undelucra ea, undeseodihnea. iata,sufletulei s-a ridicat in ceruri, $i in rai. Aqa a aranjatDomnul. Acolo, in rai, am vizut sufletulei, la fel cum ml vedeam mine... pe Tot acolo,in rai, am v[zut cum se cunund. sufletele noastre. Domnul ne-aaritat dinaintecum va fi cununia Cici atuncicAndtinerii secununi in sufletelor noastre. lor biserici,Domnul cununi sufletele in ceruri.Numai

Wro2@(

Wro3@K

atunci devincu adeviratsofgisofie mergspre ei qi mintuire. ceicetriiescin curvie... Iar - Dar ceicesedespart?
- Despartireaprimei cununii este un lucru foarte riu. Chiar daci se cisitoreqte a doua oari sau a treia oari, viafa nu mai estela fel ca in prima cisitorie. Chiar daci ei triiesc Ainu secearti, fiecareseocupi cu treburile lui, aceasta ducespremAntuire.pentru mAntuire nu estenevoiede pociinfi. De la Dumnezeuestedoar prima cdsdtorie, celelaltesunt pornite din plcltogenia iar oamenilor. - Ce ai mai vizut in rai? - Acolo sunt toate cAtesunt gi pe pimint, doar ci suntmai mari. Esteapi, sunt mdri, rAuri... - $i tu zburai prin el? - Da, intr-adevir, sufletul parci zboari. Se migci u$or,fbri a depunevreun efort. $i e imbrlcat cu o cimagi uqoard, mdnecilungi... Dumnezeaiidi sufletului: cu alti imbriciminte... - Cum a fost desplrlirea de rai? - Cu raiul e cu neputinfi si te desparfi!Intr-un anumit loc din rai era o masi mare,mare.pe mine m-au condusspre ea. Acolo erau mulfi oameni sfinfi, iar pe masi eraua$ezate diferite buniti{i: poami, mere9i multe de toate,dar de dimensiuni foarte mari. pe pimdnt nu crescatit de mari. Pe masi mai era o cupi cu vin, numiti ,Cupa Iubirii'l aceaiubire in care se aflI sufleteleacolo,la Domnul. Fiecare sufletde acolosimteacea iubire. Iar sufletul picitos, apropiindu-sede acel loc,
l\v r.

indatl simteneajunsurile sale.Cind ne-am apropiatde masi, eu de asemenea ci aveamsenza[ia trebuie s[ mi indepirtez de acolo,inliuntrul meu simfearnpicitogenia mea. Dar dupi ce am gustat din cupi, indati am

imsufletele simlit acea dragoste in nespusl carepetrec preuni cu Domnul. - Spune, rog,pe ultimul nostrufar martir [-ai vite zut? - Da,am vizut toati familiaimpiriteasci. Pe[ar,pe implriteasi gi petoati familialor. - Ei |i-auspus cu ceva, discutat ei,saupur gi simai plu i-ai vizut?
- Nu doar i-am vizut a$apur qi simplu. farul mi-a spusci buneii mei au trlit o viafi dreapti, au mers cu demnitatepini la urm6, dindu-qi viafa pentru tar: ,,Iar pe tine Domnul te-a luat la El, cici intotdeaunate-ai striduit si-fi aranjezivralaastfel,ca si poli trii corect gi cinstit'i pe cum . - Povestegte-ne, a fost intoarcerea pimAnt? - intoarcereaa avut loc dimineala. ln rai nu este noapte, acolo totdeauna este zi gi in general nu existi nofiunea de timp. OricAt mi striduiam si determin cici acolo nu existi aqaceva. cAtesteora, nu reugeam, De exemplu,dacd un suflet se afli acolo de o suti de ani, iar eu numai ce venisem- nu estenici o diferenli! Probabil,de la o a$amare bucurie qi dragostedispare nofiunea de timp, sufleteletriiesc neincetatln Iubirea Dumnezeiascl,iar cintirile ingerilor gi toate de acolo nu te lasl si pleci.

pro4q(

ffiro5qK

- Spune, rog, in rai oameniilucreazi? te - Acolo nu existi nici un fel de lucru. Existi numai buc_urie neincetati. - Nu trebuiesi te gribegtimereuundeva... - Nu existi nici un fel de plictiseali saucevaasemini.tor.Sunto mullime de culori.Aici vdzduhuleste striveziu,transparent, acolo totul e inundat de diferite iar culori.O frumuselede neinchipuit. ...Cind eramin iad vedeam multe suflete careplAngeau, spunind cd,t nbfericitesunt ci au ajunsin acele de Iocuri,cdtde mult le pareriu ci au triit intr-un mod atAt de picitos: ,,$icopiii nogtri,nepofiigi rudeniilenoastre de asemenea triiesc aqa. Pentrunoi nici nu arecinesdse roage. instaleazlpe morminte monumentescumpe, Ne carenu sunt de folospentru suflete..." Sufletele nevoiede ugurareqi mAntuire. au - Ei te rugausi le transmili toateacestea ai lor? la - Da, mi rugau, clci mi gtiau eu ii cunogteam. : 9i Strigaucu durereqi mi rugau s[ le transmit toateacesteala ai lor. ... ln ultimii zece ani, Domnul a luat laEl 17 oameni in modul in carem-a luat pe mine.Fiecare dintre ei l-au vizut pe Domnul. Dar in iad n-au fost to{i... - Dar sdrevenimla intoarcerea pe pimint... ta - Acolo,in rai, esteaqaun aer!Dac[ ar fi si duci acolo un om bolnav,el indati ar fugi, n-ar rezista!Iar de am aduceacelaer aici, in aceastd cameri, noi am zbura de aici indatd.AEade curat gi minunatesteacelaer!Iar cAndne apropiamde pimAnt, simfeamagao greutate, o

apisarede la aerulde aici. in jurul pimAntului e numai fum. Iar razelesoareluiard totul. - Cind te intorceaipe pimint, te-ccnduceau ingerii? - Da, ingerul era cu mine, dar nu am trecut prin vimi, mergeampe o caleliberi. Demonii nu au interes sprepimint. Ei fac totul ca ele si sd opreascisufletele nu se urce sprecer... Din lmpiri{ia lui Dumnezeunimeni nu vrea si plece,cici acolo e Impdrilia Cereasci Veqnici,iar aici esteo viafl carein orice clipn poate se sesfirgeasc[... CAndne-amapropiatcu ingerul meu pi.zitorde trunoapteel pul meu, era parcl de lemn, infepenit.Peste se rlcise de-a binelea.Mama se trezisenoaptea,n-a aprins lumina, doar s-a uitat in cameramea, a vizut ci eu,,dorm"gi n-a intrat. Agaa dorit Domnul. Iar noi ne-am intors diminea[adevreme,abia se lumina. Eu i-am spus ingerului pizitor ci nu vreau si md intorc in aceastiviafi. Cum stiteam noi lingi trupul meu gi vorbeam,s-a auzit glasul Domnului: ,,Sufletulsi intre in trupul s[u". A fost un glas deosebit,cu putere, aseminitor unui tunet. Iar cum a intrat sufletulin trup, nu fin minte. Cum a iegit imi amintesc,dar intrarea lui in trup - nu. - Dar demonierauin preajmatrupului? - Nu, nu eraunici un fel de demoni. Dupi ce sufletul a intrat in trup, am simlit parci un fior, trupul s-a cutremurat putin, dar eram inci culcat. - Era dureros?

Wro6@(

ffiro7G(

- Nu, n-aveamnici un fel de dureri. Dar am sim{it cum prin vene s-a pornit singele,cici de-a lungul lor

sim{eam fiertrinfeall. Singele inceput circule. a si

- Tremurai? - Nu, dar sim{eamcum iqi revin mAinile,picioarele. Creierula inceputsi lucreze. Dupi cesufletulintrasein trup, nu-l mai vedeampe inger,dar il auzeambine. El mi-a spus mi scol. si - ingerul tiu pizitor sg'amini cu tine? - Nu gtiu,posibil... - Unii spunci ingerii sunt de genulfeminin. - Nu, ei nu au gen. Dar sunt inal$, aproximativdoi metri inilfime, gi cu aripi.... Dupi ceingerulmi-a spus s[ mi scol, am incercat,dar era anevoios9i i-am spus despre aceasta. mi-a spussi mi mobilizezpufin qi si El mi scol,cici indati imi va fi mai bine. Dupi ce m-am sculat,am inceput si mi migc normal, ugor.Apoi s-a intdmplat ceeace Domnul a slobozit asupramea - o incercare grea.in trupul meu au intrat demonii, iar eu trebuiasi mi eliberezde ei prin post gi rugiciune. - Ei au intrat odati qu sufletulin trupul teu? - Nu, dupi aceasta. - $i mult timp te-auchinuit? - Nici pinl in prezentnu m-am eliberatdefinitiv de ei. - Dar cum semanifestiei in om? - La inceput eu nu puteams[ vorbescdatorite.acliunii lor asupra mea.Doi ani eu in genere am vorbit. Iar nu cAnda venit timpul si-mi primescpagaportul nou, cici

trebuiasi ne cununim cu Valentina,demonii s-au niPustitcu o puteremareasupramea.Imi era foartegreu' gi ei nicidecumnu mi lisau. Atunci am.cerutajutor de innoptase. la fericitaMatroana.Tin minte ci era seara, Eram in casa pirinlilor qi m-am culcatsi mi odihnesc, un dar nu puteamadormi. Peste timp am adormit qi in somn mi s-a aritat fericita Matroana,caremi-a spusci de acuminainteimi va fi mai u$or.Capul meu s-a u$urat de povarace-l apisa.Am inceput sa-mi aducaminte cu ce s-a intAmplat mine. FericitaMatroanami-a adus aminte multe dintre cele petrecutecu mine. Ea mi-a spusci trebuiesi incep a spuneoamenilor desprecele deodati, dar tntimplate, deqinu voi puteasi fac acesta cind voi putea,trebuiesi vorbesc. - Neputin{ade a vorbi are oarecare legituri cu chinurile interioare? - Da, desigur. Demonul, duhul necuratcareintri in om, poatestipAni pestetoate:capul,mintea, inima, ficatul,rinichii, chiar gi limba. Poateali auzitcum strigi 'unii oameni. Cei ce nu infeleg spun cl aceqtioameni Dac[ omul e stipinit de dusunt nebuni,dar nu e aEa. hul cel riu, in el deseoristrigi acestduh, nu omul. - Dar cum produceel aceste sunete? - in diferitemoduri. Chinurile produseomului pot fi Duhul il poatelipsi definitivpe om de mefoartevariate. morie. - Dar puteaisi-!i faci semnulSfinteiCruci? - Trebuia si depun un efort foarte mare ca sd md insemnezcu semnul Sfintei Cruci, de parci aveamin

)@ro8q(

proe@(

mdni o cildare cu api, chiar qi cevamai greu. MigcareamAinii era foarte dureroasn. miinile, gi picioarele $i imi eraustipAnite de aceastiputerenecurati. $i pentru e ca ea si slibeascd, nevoiede post qi rugiciune. Firi duhul riu nu seindepirteazd. aceasta dar Cel mai important pentru ortodocgi, EiPentrucei de alte credin{e,esteadevirul ci mAntuireanoastrl, a oamenilor,poateveni numai de la Dumnezeuqi numai prin ortodoxie. Domnul ii cheami pe'to{i la mAntuiregi fieciruia ii din arati drumul spremAntuire.Mulfi nu inlelegaceasta picltoqeniei lor qi se opun Domnului. Dar mincauza tuireae numai prin Hristos,cici el a pitimit pentru noi, pentru toli oamenii de pe pimint. Acolo eu am infeles c[ Domnul esteiubire pentru to[i; nu numai pentru orom de pe pimint, chiar daci todocqi, pentru fiecare ci cineva sivirgegte multe rele in viali, cici El pe tofi ii si-i iubeqte pe toli doreqte mdntuiasci. Ei
***

vor intrerupeosp{ul lor nebundin timpul ciumei,se vor gAndiasupra tainelorvegnice, in toatetimpuricare le au incercat minteaomeneasci. Oarenici acumomenirea, istoviti de chinurilesufletegtiginu o singuri dati inecindu-se singegilacrimi, in nu va gisi decuviinfi si priveasciin viitor, carepdni gi acumsearati in formaunui gol, a unei bezne lipsitede viafi?

Dictorul:Bisericanoastri cheaml astizi ca o mami iubitoare pe oameni la pociinfl generall, spre intoarcerela viafa duhovniceascipierduti. Aceasti chemare estebazati pe proorociileqi semnelelisate de Insuqi Domnul IisusHristospentru timpurilede inainteacelei de-a doua veniri a Lui pe pimAnt pentru ]udecatade Apoi. Poatecd in aceqtiultimi ani, inainte de sfirEitul lumii, tofi aceicontemporani nechibzuiligi increzuliin sine,caresunt in totalitatelegafide buniti$le materiale de pe pimint si nu recunoscviafa de dupi moarte,igi

Wno@(

sicriu, voi Cdnd fi cu truou-nchis intr-un Nu voi fi eu mortul, voifi un viu... ci Militoru Vasile

la loan lacobHozevitulde Neam!, a Opoezie Sfdntului noastrd. romdn vremea din ultimulsfdnt (5augustst.vechi). face Sfdntuluise la l8 august Prdznuirea TU.OMULE, MARIRASPUNDERI AI
ai O,omule,ce marirdspunderi Detot ce facipe lume, sau Detot cespui,prin scris grai, Depildace la alliidai, Cici ea mereuspreiad saurai Pemullio sa-iindrume! Cegrij5trebuiesdpui in a ta via15 toat5, Cici gSndul care-l scriisauspui nu-l 5-aduspe veci... mai aduni, roadd lui Darveiculege odati! Oriviu,ori mort... Ai spus vorb5, vorbata, o gur5, Merginddin gurS-n Va-nveselsauva-ntrista, i, Vacura;i, va-ntina, sau pusS-n Rodind easSmenla sau Dedragoste urd, Scrii cuv6nt; un cuv6ntul scris sau Este leac, e otravS. un Tu vei muri,dar tot ce-aiscris urmi, drumdeschis RimAne-n sau Spre indlfare abis, sau Spre-ocari spreslavi. versul Ai scris cantec, un tiu Rdmine dupi tine: indemnsprebine, sausprerdu, sau SprecurSlire, desfriu, Lisind in urmi rodultdu De har,saude rugine. Ar5!io cale,caleata in urmata nu piere. Ecalebuni, saue rea? Vapribu5i,sauva-nilta? Vor mergesufletepe ea Sprehar,sauspredurere?! via1d, vialata TrdieStio E una,numaiuna. Oricum!i-arfi, tu nu uita, vei trdie$ti, cigtiga Cum1i-o Ori bucuriipe veciprin ea, Ori pl6nspe totdeauna! ai! O,omule,ce maririspunderi din Tu vei pleca lume, sau Darce ai spusprin scris grai, Saulagiprin pildace o dai, Pemulli,pe mullila iad saurai Mereuo s5-iindrume! nu Deci, uita,fii credincios! CugrijSgicuteamS: Si la5iininimiluminos un un Un semn, g6nd, drumfrumos, Cici pentrutoate,ne-ndoios, Odati veida seamS!

CUPRINS
Prefald Ardtarea rdposateifecioare Vera Minunea din Bamaul

l3 27 .....66 . .Il4

O mareminune vremea din noastrd.. . .

+ .^,

lnmmreacuve$rucla Tu, omule, marirdspunderi ai