Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei

Campbell, |oseph
IOSEPH CAMPBELL
Eroul cu o mie de chipuri / Joseph Campbell;
trad. din Ib. englezi de Mihai Minescu gi GabrielaDeniz.
Bucuregti: Herald, 2018
ISBN 978-973-1 1 1-698-3
I. Mdnescu, Mihai (trad.)
IL Deniz, Gabriela (trad.)
., Eroul cu o mie de chipuri

JOSEPHCAMPBELLFOUNDATION,infiinlatlinlgg0,esteoorganizalieftri
scop lucrativ, care continua opera lui foseph campbell de explorare a mitologiilor qi religi-
ilor comparate. Fundalia gi-a fixat trei obiective principale' Edi{ia a II-a
ln primul rind, urmereqte se prezerve, si protejeze 9i si continue opera de pionierat revezut|gi adiugitd
a lui campbell. Aceasti componenti implici catalogarea 9i arhivarea scrieriior sale, edi-
tarea gi diserninarea operei sale publicate, protecFa drepturilor de autor corespondente qi
difuzarea operei sale in format electronic Pe site-ul Fundafiei.
Apoi Funda{ia urmireqte si stimuleze studiul mitologiei gi al religiilor comparate. In
acest sens, organizeazlgi/sau acordl sprijin diferitelor plograme de formare in domeniul
Traducere din limba englezt
mitologiei, susfine gi/sau finanleazi evenimente destinate si faci mai bine cunoscuta pu-
blicului opera lui Campbell (in principal prin intermediul Arhivelor 9i al Bibliotecii foseph MIHAI MANESCU & GABRIELA DENIZ
campbell gi Marija Gimbutas) gi pune la dispozi{ie site-ul Fundafiei ca un forum de discu-
1ii interculturale gi interdisciplinare
pertinente.
in sfirqit, Fundalia ajute persoanele private s[ iqi imbogileasci via]a printr-o serie de
iniiiative precum: programul sdu de afrliere pe internet, releaua sa intefnalionali de mese
rotunde locale asupra mitologiei, precum qi diverse evenimente punctuale legate de opera

lui ]oseph Campbell.

)oseph Campbell
THEHERO WITH ATHOUSAND FACES
Commemorative Edition, 2004
2008, ]oseph Campbell Foundation (jcf.org)
@

Aceasti lucrare a fost publicati pentru prima oari de

EDITURA Sb ugnern
Bollingen Series XVII / Princeton University Press Bucuregti,2018
 398 Enour, cu o MrE DE cHrpuRr
XVm. Regele Lund Si poporul sdu (Sudul Rhodeziei).Picturdpe piatri din

preistorie, localizati la Ferma Diana Vow Districtul Rusapi, Su-

dul Rhodeziei, cel mai probabil asociatd cu legenda lui Mwuetsi,
Omul Lund (supra, pp.290-292). MAna dreapti pe care figura din
picturi o ridici tine un corn. Datatl de cel care a descoperit-o,
Leo Frobenius,,cca 1500 i.Hr. (Cu permisiunea Frobenius-Insti-
tut, Frankfurt am Main.)
XIX. Mama Zeilor (Mexic). Ixciuna, dind nagtere unui zeu. Statueti
din pietre semi-pre{ioase (scapolit, 7,5 inch inillime). (Fotografie
dupi Hamy, cu permisiunea American Museum of Natural His- CUPRINS
tory, New York City.)
XX. Tangaroa, produchnd zei ;i oameni (Insula Rurutu). Sculpturi in
lemn din Tubuai, Polinezia, grup de insule din sudul pacificului.
(Cu permisiunea British Museum.)
PREFATA 5
X)(I. Monstrul Haosului Si Zeul Soare (Asiria). Panou de perete din ala-
bastru aflat in palatul lui Ashur-nasir-apal II (S85-860 i.Hr.), Re-
PROLOG - Monomitul 7
gele Asiriei din Khalu (oragul modern Nimrud). Probabil cLzeul
PARTEA I - Aventura Eroului 51
este divinitatea nalionali, Assur, cel care preia rolul jucat in pre-
1. Plecarea 53
alabil de Marduk in Babilon sau Enlil, zeul sumerian al furtunii.
(Fotografie a unei gral"uri din Austen Henry Layard, Monuments 2. Inifierea 98

of Nineveh, Second Series,Londra: J. Murray, 1853. Placa origina- 3. intoarcerea L9I

li, acum aflatd in British Museum, a fost atit de deteriorati incAt 4. Cheile 238
formele ei pot fi cu greu observate intr-o fotografie. Stilul este ase- PARTEA A II-A - Ciclul cosmogonic 245
minitor cu cel din Imaginea XIII.) 1. Emanalii 247
XXII. Thndrul Zeu aI Grhnelor (Honduras). Fragment din calcar aflat in 2. Naqterea din Fecioari 285
vechiul orag al civiliza{iei Maya, Copan. (Cu permisiunea Ameri- 3. Transformirile eroului 299
can Museum of Natural History, New York City.) 4. Disolulia 347
XXIII. Carul Lunii (Cambodgia). Relief aflat la Angkor Vat. Secolul XII EPILOG - Mitul gi societatea 360
d.Hr. (Fotografie din Angkor, edilia,Iel'l Paris, 1935.)
XXIY. Toamna (Alaska). Masci de dans a eschimogilor. Lemn pictat.
Bibliografie 37t
Din districtul Kuskokwim River aflat in sud-vestul Alaskii. (Cu
Lista de figuri 390
permisiunea American Indian Heye Foundation, New York City.)
Lista imaginilor 393
 Clprtorur r

PTECAREA

-l-
Cnrunnna LA AvENTURA

A fost odati ca niciodatd, pe vremea cind dorinple inci se impli-

neau, un rege care triia alituri de fiicele sale, toate frumoase, insi cea
mai mici dintre ele era atat de frumoasS,, incit soarele ce vizuse atitea
lucruri minuna de fiecare dati cand razele sale ii mangiiau chipul
se
gingag. in preajma castelului regelui
se afla o mare pidure intunecati,
iar in pidure, pe sub un tei bitrin curgea un izvor. in zilele cilduroase,
fiica regelui se aventura in pidure 9i se aqeza la marginea izvorului rece.
Ca si treacd timpul, ea lua o minge de aur, pe care o arunca in sus gi
apoi o prindea; acesta era jocul ei preferat.
intr-o zi, mingea de aur nu s-a mai intors in bralele ridicate ale
prinfesei, ci le-a ocolit, a lovit pimAntul gi s-a rostogolit direct in api.
Prinlesa a urmirit-o cu privirea, dar aceasta a dispirut inghiliti de ape-
le izvorului, care era adAnc, at6t de adinc, incdt nu i se vedea fundul.
Atunci, ea a inceput si plingi in hohote, iar plAnsetul ei risuna din ce
in ce mai tare, frri si-qi gdseasci weo mdngdiere. $i pe cdnd plangea ea
cu atita jale, a auzit o voce:
- Ce s-a intdmplat, Prinlesd? Plingi atdt de tare, incAt pAni gi unei
pietre i-ar fi mili de tine.
 54 Enour cu o MrE DE cHrpuRr Prncenne 55
Fata s-a uitat in jurul ei si vadd de unde venea vocea. In fafa ei, in mingii este primul semn al unei schimbiri in via{a prin}esei. Bro-
apd, avdzut capul mare, urdt ;i gras al unei broagte.
scoiul este al doilea, iar promisiunea ignorate este al treilea.
- Ah, tu erai, Broscoiule, spuse ea. pldng pentru ci mi-am pierdut
mingea de aur in izvor. Ca o manifestare preliminari a puterilor ce incep si se dezvol-
- Liniqtegte-te, nu plAnge, i-a rispuns broscoiul. pot sd te ajut. Dar te, broscoiul care iese din apd ca printr-o minune poate fi denumit
ce-mi dai in schimb daci l{i aduc inapoi juciria? ,,mesager". Criza generati de apari{ia sa este ,,chemarea la aventu-
- Orice doregti, dragul meu broscoi, i-a spus ea; hainele mele, per- r['i Chemirile mesagerului pot fi chemiri la viafi, cum este cazul
lele mele gi bijuteriile mele, chiar gi coroana mea de aur.
povegtii de fap sau, in alte momente ale vie{ii, chemiri la moarte.
Broscoiul i-a rdspuns:
- Nu vreau hainele tale, nici perlele, bijuteriile sau coroana ta de l)e asemenea, poate fi chemarea cltre sivArgirea unei importante
aur. Dar daci vei avea griji de mine gi mi vei llsa s6-fi fiu partener de fapte istorice. Sau poate marca inceputul unei iluminiri religioase.
joaci, daci mi vei lisa sd stau cu tine la masi, si minAnc din farfuria ta Aga cum este infeleasd ea de citre mistici, chemarea marcheazd
de aur, sd beau din cana ta gi sd dorm in patul tdu, daci imi promifi
ceea ce a fost numit ,,trezireasinelui'r. in cazul prinfesei din poveste,
toate astea, ili voi aduce imediat mingea.
ca nu semnifici altceva decAt intrarea in adolescenfi. Dar fie cdL este
- De acord, spuse ea. i1i lbgnduiesc orice doregti, doar si-mi aduci
indirit mingea. Dar mai apoi s-a gdndil ,,Ce vorbe spune qi broscoiul mare sau mici qi indiferent de etapa sau de perioada viefii, chemarea

acesta! El triiegte in api, alituri de semenii sii, n-are cum si devini ridici intotdeauna cortina la inceputul unui mister al transformdrii -
vreodati prietenul unui om'l tun ritual, un moment sau pasaj spiritual care, atunci cdnd este dus
Imediat ce a licut legimdntul cu broscoiul, acesta s-a scufundat in la bun sfrrqit, conduce la o moarte sau la o nagtere. Orizontul vie{ii
izvor qi dupi ceva vreme a iegit la suprafali; linea in gur6 mingea gi a
obignuite a fost dep6git; vechile concepte, idealuri gi modele emolio-
aruncat-o pe iarbi. Prinlesa s-a inveselit imediat ce gi-a vdzutjuciria. A
rrale nu mai sunt potrivite, iar timpul unei treceri a sosit.
ridicat-o gi a inceput si se indepirteze de rAu.
- Stai, stai, strigi broscoiul, ia,mi gi pe mine, nu pot si fug ca tine.
Reprezentative pentru circumstanfele chemdrii sunt: pddurea
Dar la ce i-a folosit broscoiului cd a oriciit din toate puterile sale? prin- Intunecati, arborele bitrAn, izvorul, dar qi subestimata qi reticenta
fesei nu i-a mai pdsat de broscoi gi s-a gribit si ajungi acasi, uitindu_gi aparifie a purtitorului puterii destinului. Recunoagtem in aceasti
promisiunea, iar broscoiul amdrit a sdrit inapoi in izvor.l
scene simbolurile Buricului Lumii. Broscoiul, micul dragon, este
opusul din povegti al garpelui din lumea subterane, al cirui cap
Acesta este un exemplu al uneia dintre ciile prin care poate
snsline pdmdntul gi care reprezinte puterile demiurgice ale abisu-
incepe o aventuri. O greqealS - aparent o simpli intAmplare dez-
- lui. El iese la suprafafi cu mingea de aur a soarelui, pe care ceva
vdluie o lume nebinuiti, iar individul este atras intr-o relafie cu
mai inainte o inecaseri apele sale intunecate: semindnd in acest
forfe pe care nu le inlelege. Aga cum ar6ta Freud2, gregelile nu sunt
rnoment cu marele Dragon Chinezesc din Orient, cel care aduce
intdmplitoare. Ele sunt rezultatul unor conflicte sau dorinfe supri-
in gurd soarele care resare, sau cu broasca pe al cirui cap ciliregte
mate. Ele sunt produse de izvoare nebinuite pe suprafafa viefii, iar
l'rumosul tinir nemuritor, Han Hsiang, ce duce in mini un cog
aceste izvoare pot fi foarte addnci, la fel de adanci ca sufletul insusi.
plin cu piersicile nemuririi.
O greqeali poate schimba un destin. in aceasti poveste, disparilia
1 Evelyn Underhill, Mysticism, A Study in the Nature and Development of Mans Spi'
t Grimms'Fairy tales,Nr.l,,,The Frog King'l
ritual Consciousness (New York E. P. Dutton and Co', 19ll), Part II, ,,The Mystic Way']
2 The Psychopathology of Everyday Life. (Ed,. Standard, VI, orig. 190 r.) ( )hapter II, ,,The Awakening of the Self i
 56 Enour, cu o MrE DE cHrpuRr Pr,ncenEl 57

Se povestegte, de exemplu, despre cum regele Arthur se pregd-

Freud a sugerat ci toate momentele de anxietate reproduc sen-
tea impreund cu alfl cavaleri si plece Ia vAnitoare:
timentele dureroase ale primei despdrfiri de mami - intensificarea
respirafiei, congestia sdngelui etc. -, ale crizei nagteriit. Totodatd,
indatd ce a intrat in pddure, regelea vizut in fafa sa un cerb mdre].
toate momentele separirii gi ale unei noi nagteri produc anxietate.
- Am si vAnez acest cerb, spuse regele Arthur. Igi lovi bidiviul cu
Fie ci si fie inde-
este vorba despre copila regelui care este pe cale pintenii gi haitui cerbul, gata siJ prindi. Insd regele goni dupd cerb atdt
pirtati de fericirea unitifii duale existente intre ea gi Tatil Rege, de mult, incat calului sdu i se tiie suflarea gi
cizu mort. Atunci, un paj ii
sau de fiica lui Dumnezeu, Eva, acum pregititi si plece din peisajul aduse regelui un alt cal.$i privi
regele
cerbul prins gi calul siu mort; se
idilic al Gridinii Edenului, sau de Viitorul Buddha, aflat in cel mai agezi langi o frntAni gi cdzu adAnc pe ginduri. Cum stitea el acolo, i se
piru ci aude litratul unor cAini gonaci, cam treizeci la numir. $i odati cu
inalt stadiu de concentrare, care trece dincolo de ultimele orizon-
aceasta, regele vizu cum se apropie de el cea mai ciudatd fiari, nemaivi-
turi ale lumii create, aceleagi imagini arhetipale sunt activate, sim- zutd gi nemaiauzitd. Fiara se duse la fdntini gi bdu api, iar din burta fiarei
boluri ale pericolului, ale reasiguririi, lncercdrii, trecerii si straniei venea un zgomot de parci ar fi gonit treizeci de perechi de cAini. Dar in
sfinfenii a misterelor nagterii. tot timpul cdt se addpi, zgomotul din burtd incetd si se mai audd; qi cre-
Dezgustitorul gi respingitorul broscoi sau dragon din poveste atura se indepirti apoi cu mare zgomot, spre marea mirare a regelui.l

aduce in gurd mingea-soare. Broasca, garpele, cel respins este re-

prezentantul acelei profunzimi incongtiente (,,atdt de addnc, incAt Mai existd si povestea - dintr-un alt coll al lumii - a unei fete
fundul nu i se poate vedea"), acolo unde sunt adunate toate legile, arapaho din cd.mpiile nord-americane. Ea urmdrea un porc spinos

tofi factorii gi toate elementele de existenfi respinse, reprimate, ne- aflat ldngi un plop. inceicd
si loveasci animalul, dar acesta fugi in
recunoscute, negtiute sau nedezvoltate. Acelea sunt perlele din pa- spatele copacului gi incepu si se cafere. Fata cdutd siJ prind6, dar nu

latele submarine ale ondinelor, tritonilor sau ale paznicilor apelor; reugi. ,,Ei bine!" spuse ea. ,,Am sd mi urc in copac sd prind porcul

bijuteriile care lumineazi oragele demonilor din lumea subterani; pentru cd vreau lepugele lui, iar daci va fi nevoie, mi voi urca pini in

seminfele de foc, aflate in oceanul nemuririi care susfine pimAntul
gi-l inconjoard precum un garpe; stelele imbrdfigate de nemuritoa-
rea noapte. Acestea sunt pepitele din comoara de aur a dragonului;
merele strdjuite ale Hesperidelor; firele Ldnii de Aur. Astfel, mesa-
gerul sau heraldul care anunfi chemarea la ayenturi este de obicei
intunecat, dezgustitor sau inspiimintitor - considerat a fi riu de
intreaga lume. Cu toate acestea, dacd ar fi urmat, s-ar deschide ca-
lea printre zidurile zilei cdtre intunericul unde strilucesc comorile.
Sau mesagerul este o bestie (cum se intimpli in povegti), un expo-
nent al fecunditefii instinctuale refulate in interiorul nostru sau o
reprezentare ascunsd gi misterioasd a necunoscutului.
t littr in cartea lui Stith Thompson
Sigmund Fread., Introductory Lectures on Psycho-Analysls (tradus de James Stra-
chey, Ed. Standard, XVI; Londra: The Hogharth Press, 1963), pp.396-97. (Orig. 1916-17.)
virfl' Porcul spinos ajunse in vdrfirl copacului. Apropiindu-se $i ea,
tocmai cdnd sd pund mAna pe el, trunchiul copacului se inalld din-
tr-odati, iar porcul spinos igi continud cdldrarea. Privind in jos, fata
iqi vizu prietenii lungindu-gi gAturile dupi ea gi frcandu-i semne si
coboare, dar, fiind deja mAnati de dorin{a de a prinde porcul spinos
qi ftcandu-i-se frici de distanfa mare pAn[ la pimAnt, ea continud si
urce pinl cdnd de jos se mai vedea doar cdt un griunte gi impreund
r:u porcul spinos ajunse in cele din urmi in cer2.
t Malory, Le Morte dArthur,I, xix. Urmirirea cerbului qi intdlnirea cu fiara mar-
r heazi inceputul misterelor asociate questei Sftntului Graal.
Alfred L. Kroeber, Traditions of
'? George A. Dorsey qi the Arapaho (field Columbia
Museum, Publication 81, Anthropological Series, Vol. V Chicago, 1903), p. 300. Retipi-
Tales of the North American Indians (Cambridge, Mass.,
le29), p. 128.
58 Enour. cu o MIE DE cHIPURI PrnceRse 59

si mergi cu mine?" Fdri si agtepte ca eu si*i rispund, m-a luat de mind

gi m-a luat cu siner.

Fig. 3. Osiris,luind forma unui taur,
iEi transportd credinciosul in lumea de dincolo.
Doui vise vor fi suficiente pentru ilustrarea aparifiei spontane
a figurii mesagerului in psihicul pregitit pentru transformare' Pri-
mul este visul unui tAnir care ciuta si dea un sens vielii sale:
Mi aflu pe o pajigte verde, unde pasc multe oi. Este ,,tirimul oi-
lor'l Pe tirdmul oilor se afl6 o femeie necunoscuti care imi arati caleat.
Al doilea este visul unei tinere fete a cirei prieteni a murit de
tuberculozl. Ea este terifiatd de faptul ci ar putea avea 9i ea boala.
Fie c6 vorbim despre vis sau despre mit, in aceste aventuri exis-
ti o atmosferi de fascinafie irezistibili fafi de personajul ce apare
brusc sub forma cdlinzei, marcdnd o noui perioadi, o noui etapi
in via{d. Ceea ce trebuie infruntat gi este intr-un fel profund famili-
ar inconstientului - degi apare ca surprinzi.tor sau chiar infricogd-
tor pentru personalitatea congtienti - se va face cunoscut. Iar ceea
ce inainte era plin de insemnitate, ar putea intr-un mod straniu si
fie golit de semnificafie: precum lumea prinfesei a cdrei minge de
aur a dispirut brusc in apa izvorului. Dupi aceea, chiar daci eroul
se intoarce pentru o perioadi la ocupa{iile sale obignuite, ele s-ar
putea si ii aparl acum inutile. O serie de semne a ciror prezenlit
cregte in intensitate vor deveni apoi vizibile, pdni cAnd chemdrile
nu vor mai putea fi refazate. Aga cum se intAmpli in legenda celor
,,Patru Semne", cel mai cunoscut exemplu al chemirii la aventurl
clin literatura lumii.
Tdndrul prinf Gautama Shalcyamuni, Viitorul Buddha, a fost
protejat de tatil siu pentru a nu cunoagte ce inseamni bitrAnelea,
boala, moartea sau cilugiria, ca nu cumva si-i vind weodati gAn-
dul de a renunla la via{a lumeasci. Cdci, la nagterea sa, i se profe-
[ise fiului ci urma si devini fie un implrat al lumii, fie un buddha.
Itegele - inclinAnd in favoarea vocafiei regale - i-a oferit fiului trei
palate qi 40 000 de dansatoare care sd-l !in[ legat de lumea aceasta.
lnsi toate acestea nu au frcut decdt sd grdbeasci inevitabilul, deoa-
rece, inci de pe cdnd era relativ tdndr, prinful qi-a epuizat setea de
pldcerile trupegti gi a devenit pregdtit pentru altfel de experienfe.
l)in acel moment, au apdrut automat qi mesagerii:

MI aflam intr-o gridini infloriti; soarele tocmai apunea intr-un intr-una din Viitorul Buddha a dorit si meargi in parc Ei i-a
zile,
halou roqu insingerat. Apoi, in fa{a mea a ap4rut un nobil cavaler ne- spus vizitiului sdL-i pregiteasci trdsura. Dupi cum i-a fost spus, omul a
gru, care imi vorbi cu o voce serioasl, addnci 9i inspiimdntitoare: ,,Vrei I Wilhelm Stekel, Die Sprache des Traumes (Wiesbaden: Verlag von f.F. Bergmann,
1 C.G. ]ung, P9r chology and Alchemy (Collected'Works, vol' 12; New York and Lon- l9II), p. 352. Dr. Stekel scoate in evidenli relalia dintre haloul rogu insdngerat gi gAndul la
don, 1953), pp. 71,73. (Orig. 1935.) siingele tugit in tuberculozi.
60 Enour, cu o MrE DE cHIPURI
adus o trisuri eleganti 9i somptuoasi, trasi de patru cai din rasa
sindhava, la fel de albi ca petalele unui lotus alb. El l-a anunlat pe Viito-
rul Buddha ci totul era pregitit. Apoi, Viitorul Buddha s-a urcat in
trisura care semina cu un palat al zeilor gi a pornit spre parc.
,,Momentul iluminirii prinfului Siddhartha se apropie", s-au gAndit
zeii. ,,Trebuie si-i oferim un semnl' $i au transformat un zeu intr-un bi-
trAn decrepit, ftri din1i, cu plrul alb, cocogat, sprijinindu-se intr-un toiag
gi tremurffnd din toate incheieturile. BitrAnul a apirut in fala Viitorului
Buddha, in as,a fel incALt doar acesta gi vizitiul slu il puteau vedea.
Apoi Viitorul Buddha i-a spus vizitiului:
- Prietene, te rog, spune-mi cine este acest om? Nici micar pirul
siu nu seamind cu cel al weunui alt om. $i cind a auzit rispunsul, a
spus: Rugine si-i fie naqterii pentru ci fiecare om care se nagte in lumea
asta trebuie si imbitrdneasci. $i, cu inima grea, s-a intors qi a reintrat
in palatul siu.
- De ce s-a intors fiul meu atdt de repede? a intrebat regele.
- Stepane, avizut un bitrin, a fost rispunsul; 9i pentru cd a vizut
un om bitrAn, el este pe cale si se retragi din aceasti lume.
- Vrei si mi omori cu aceste cuvinte? Lranjeaz| repede ca fiului
meu si-i fie prezentate cdteva piese de teatru. Daci il vom face si redes-
copere plicerile vielii, el nu se va mai gindi la retragerea din lume. $i
apoi regele a poruncit ca strijerii palatului si extindi paza imprejuri-
milor cu o jumitate de leghe in fiecare direc{ie.
$i iardgi, intr-o alti zi, pe cind Viitorul Buddha mergea citre parc,
a vizut un om bolnav trimis de zei. Interesdndu-se gi de acest om, el s-a
intors, cu inima grea, in palatul siu.
$i regele a intrebat ca gi mai inainte; gi de data aceasta a poruncit
ca paza si fie extinsi cu trei sferturi de leghe de jur imprejur.
Apoi iarigi, intr-o alti zi, in timp ce Viitorul Buddha se ducea spre
parc, avdzut un birbat mort trimis de zei. El a vrut si gtie ce era 9i cu
acel om gi apoi, tulburat, s-a intors la palat.
$i regele a fecut intocmai ca data trecuti, poruncindu-le strijeri-
lor si stea de pazd inci o leghe in fiecare direcfie.
Dar, intr-o altd zi, in timp ce Viitorul Buddha se ducea inspre
parc, a intAlnit un cilugir, imbricat lngrijit gi cuviincios, trimis de zei.
$i-a intrebat vizitiul:
- Rogu-te, spune-mi cine este acest om?
- PLEcAREA 6I
- Doamne, acesta este un om care s-a retras din lume; gi apoi vizi-
tiul a continuat si laude retragerea din lume. GAndul retragerii din
lume l-a incintat pe Viitorul Buddha.l
Prima etape a cilitoriei mitice - pe care am denumit-o ,,che-
marea la aventurf' - semnifici faptul ci destinul l-a chemat pe erou
qi a transferat centrul siu spiritual de gravitafie din perimetrul so-
cietifii in care gi-a triit pini acum viala intr-o zond a necunoscu-
tului. Aceasti regiune predestinati, in acelagi timp a pericolului gi a
comorilor, poate fi reprezentatd. in felurite moduri: ca un tirim in-
depirtat, o pidure, un regat subpimAntean sau subacvatic sau aflat
deasupra cerurilor, o insuli secrete, un virf de munte seme{ sau o
stare profundi de visare. insi, este mereu un loc al fiinfelor stranii
polimorfe, al zbuciumelor inimaginabile, al faptelor supraumane gi
al desfbtdrilor imposibile.
Eroul poate inainta din propria sa voinfi pentru a indeplini
aventura, la fel ca Tezeu care a ajuns in oraqul tatilui siu, Atena, si
care aauzitpovestea ingrozitoare a Minotaurului.
Sau poate fi purtat
sau trimis intr-un alt teram de cdtre un agent bun sau riu, la fel ca
Odiseu, care a fost deviat de la cursul sdu pe Mediterani de citre
furtunile miniosului zeu Poseidon. Aventura poate incepe printr-o
simpll greqeall, aga cum s-a intAmplat cu prinfesa din poveste; sau
croul se poate plimba pur gi simplu gi in acel moment se petrece un
lbnomen care si-l atragi gi si-l provoace si se indepirteze de drumul
siu obignuit. Pot fi oferite exemple la infinit, din toate co\urile lumii2.
' Retipirit cu permisiunea editorilor de la Henry Clarke Warren, Buddhism in
'lianslations (Harvard Oriental Series, 3) Cambridge, Mass.: Harvard University Press,
ttt96,pp.56-57.
'z In capitolul de mai sus gi in urrnitoarele pagini nu am incercat sI epuizez dovezile
qi exemplele. Acest lucru (realizat, de exemplu, de FrazeLin Creanga de Aur) ar fiinsemnat
sl-mi extind capitolele considerabil, frrd a aduce nicio clarificare in plus ideii principale a
nronomitului. ln schimb, in fiecare capitol voi oferi cd,teva exemple semnificative din varia-
le tradifii ale intregii lumi. De-a lungul dezvoltirii acestei opere imi voi schimba sursele in
mod gradat, astfel incdt cititorul sl poati savura calitifile variate ale unor stiluri Ei tradilii
tliferite. Cind va fi ajuns la ultima pagini, cititorul va fi trecut printr-un numi.r semnifica-
62 Enour, cu o MIE DE cHIPURI PrEc.e.nsa 63

-2- cAnd sacrificiul lui ar fi insemnat supunerea in fala dorin{ei zeului

societ[fii sale. El a preferat si facd acest lucru pentru interesele sale
Rsruzul cHnmi.nrr
economice. Astfel, a eguat in inaintarea sa pe calea asumat[ - gi
am putut vedea cu ce consecinfe dezastruoase. insigi divinitatea a
De multe ori in viafa reali, dar nu mai pufin in mituri qi devenit teroarea sa; cici, evident, dacd cineva devine propriul zeu,
povegti populare, intdlnim cazul banal cAnd nu se rispunde che- atunci Dumnezeu insugi, voinfa lui Dumnezeu, puterea care ar dis-
mirii. Refuzul chemirii convertegte aventura in negativul ei. Per- truge sistemul siu egocentric, devine monstrul.
sonajul principal, incitugat de plictis, munci grea sau de ,,cultura",
pierde puterea de a acfiona hotirAt in sens pozitiv gi devine o vic- Amfugit de El, in nopli;i in zile;
timi care trebuie salvati. Lumea sa infloritoare devine un degert Am fugit de El, de-a lungul anilor;
Am fugit de El, in labirinturile
pietros, iar viala i se pare a fi lipsiti de sens - chiar dacd, aqa cum
minlii mele; ;i tn ceafa lacrimilor
este cazul regelui Minos, el s-ar putea sI reugeasci sd construiasci
M-am ascuns de El ;i printre rhsete.l
un imperiu de renume in urma unui efort titanic. Indiferent de
ce construclie ar ridica, aceasta va fi o construcfie a morfii: un Eroul este hirfuit, zi qi noapte, de fiinfa divini ce reprezinti
labirint cu ziduri ciclopeene in spatele cdrora si poatd ascundi imaginea sinelui viu intemnifat in labirintul propriului siu psihic
Minotaurul siu. Tot ceea ce poate face este si-gi faci noi probleme dezorientat. Clile spre porfile de iegire au fost pierdute: nu existi
gi si agtepte apropierea treptati a propriei sale dezintegrdri. nicio iegire. Nu poate decdt si propria-i persoani, pre-
se agale de
,,Chematu-v-am, dar voi n-ati luat aminte! [...] Cdnd va veni cum Satan, cu furie, gi si triiasci in infern; sau altfel siL renunfe 9i
peste voi necazul ca furtuna qi cAnd nenorocirea ca vijelia vd va sd fie, intr-un final, anihilat in Dumnezeu.
cuprinde." ,,Cici lndirltnicia omoari pe cei progti gi nepisarea
pierde pe cei fbri minte."1 Ah, smintitule, orbule ;i neputinciosule,
Time lesum transeuntem et non revertentem: ,,Teme-te de ple- Eu sunt CeI pe care-L caufi!
Ai alungat iubirea de la tine, tu, care M-ai tndepdrtat!2
carea lui Iisus, pentru ci el nu se mai intoarce."2
Miturile gi povegtile din intreaga lume evidenliazd cit refiz:ul
Aceeagi voce misterioasi a fost auziti in chemarea zeului
este, de fapt, refuzul unei renunflri la propriile interese. Viitorul nu
grec Apollo in timp ce o urmirea peste cAmpii pe fecioara Daph-
este privit ca o serie constantl de morfi gi de nagteri, ci ca un sistem
ne, fiica riului Peneus. ,,O, nimft, o, fiici a lui Peneus, rimdi!" ii
de idealuri, virtu(i, feluri qi avantaje care trebuie sd fie permanente
striga zeul - precum striga broasca spre prinfesa din poveste:
gi consolidate. Regele Minos a decis si pistreze taurul divin atunci

tiv de mitologii. In ci va dori si verifice daci toate etapele monomitului se regisesc in

caz ,,8u, cel care te urmiresc, nu-!i sunt dugman. Tu nu qtii de cine
respectiva sursi, nu va trebui decdt si citeasci titlurile enumerate in notele de subsoi qi sd fugi gi de aceea fugi. Nu alerga atit de iute, rogu-te, opregte-te din
igi glseasci rispunsurile, ciutdnd prin mullimea de poveqti Prezentate. alergare. Voi veni incet citre tine. Stai, opregte-te gi intreabi cine este
' Proverbs, l:24-27, 32.
cel ce te iubegte".
'? ,C[r]ile spirituale folosesc deseod acest citat latin care a inspiimintat multe sufle- I
te" (ErnestDimnet,The Art of Thinklzg, New York: Simon and Schuste! Inc., 1929,pp.203' Francis Thomp son, The Hound of Heaven, rindurile din deschidere
204). '? lbid,concluzie.