PRETUL 35

www.digibuc.ro
 Capital Social Rezerve Lei 25.000.000
STR. LUTERANA, 4
4446

tuturor:
sale
care organizat in prin
care, oricine, un de formalitate examen
medical, se poate asigura ca
i se chiar primei rate
prin de ale politelor de
asigurare mai la termenul de
sau 15
Astfel, timp de 48 s'au amortizat popu-
de

Deasemenea in ramurile:
examinare
Transport terestru,
Accidente, Grinding
Asigurarea pune la publicului
sisteme moderne cu tarife conform de

de a a la
avutii a pus prime

foarte

popula-
rizärii asigurärilor, se trimite
pretu-
tindeni unde nu

www.digibuc.ro
 PUBLICAT

N. DASCALESCU OPRESCU

www.digibuc.ro
la
ea

No.
este
drepturile.

www.digibuc.ro
Vino, an, roade
Vino jar pace'n
de
voinici la plug...

pace vecinii
voinici

Fete poarte acul,

Fusul, daracul;
covoarele
Frumoase soarele...

www.digibuc.ro
 : 294.967
Vechiul Regat : km2 anume : Moldova 38.058
Muntenia km2; Oltenia 24.378 km2;
Dobrogea 23.262 km2.
: 157.064 km2 anume
Basarabia : 44.122 km2.
Bucovina 10.442 km2.
: km2.
Vezi Anuarul României 1925.

:18.000.000 locuitori.
Regat : 8.500.000 locuitori,
Muntenia 3.600.000 ; 1.600.000
brogea 800.000).
9.500.000. (Basarabia :
Bucovina 850.000 Transilvania 5.550.000
240.000 suflete anual.
Cifrele pentru Vechiul pentru Provinciile
primite de Dr. G. D. Creanga : averea
mari Inst. Econ. Rom. No. din 1927,
Din cele 18 locuitori 14 78% sunt
Români, o de 4 milioane
700.000, 1.400.000
din care 500.000 Secui o masa partea
a Transilvaniei; 600.000. 50.000
Banat; 150.000 Dobrogea; Evrei 700.000
prin Poloni, a.
: România 71
dete ale numiri sunt : Alba, Arad,
Bihor, Cahul,
Caliacra, Caras, Cetatea Ciuc, Cluj,
Dolj, Dorohoi, Durostor,
Gorj, Hotin, Hunedoara,
Ismail, Mu-
Odorheiu, Orheiu, Prahova, Putna,
Roman, Satu Mare,
Severin, Sibiu, Soroca, Târnava
Mare, Târnava Tecuci, Tighina, To-
rontal, Trei Scaune, Tulcea,

Desimea : 58km.
In Regat pe km2
: 57 Moldova
58 pe km2; Muntenia 66 pe km2; Oltenia 61
pe km2; Dobrogea 29 pe km2.
In Provinciile : 59 pe km2 anume Basarabia

www.digibuc.ro
 pe km2; Bucovina pe km2; Transilvania
51 pe
se colinelor
depresiunilor sub-carpatice, dealungul largi
rilor Transilvaniei pe de comunicatie,

Basarabia populatiuneamai La
desimea trece de pe km2.
comunelor rurale vreo peste 11.500 sate.
15.000.000
comunelor urbane 170. 16%
3.000.000 locuitori.

din veeine :

In Bulgaria se gäsesc peste 100.000

Grecia 200.000
Istria 6.000
30.000
Rusia 550.000
Jugoslavia 600.000

Se mai : Bithinia (Asia nouä sate;

150.000; Silesia; Polonia; America.

cari nu paharele
la fie ce trece fie ce
vine tot ce ajung
la goale.
Ca lucrurile se
nu le mai carte.
Cartea trebue fie ceeace
trebue
trebue totdeauna
nu vrea la ucenicilor
D.

www.digibuc.ro
 STEMA

2.

la
emblemele

www.digibuc.ro
 Mitropolia Ardealului,
eparhiile
Arhiepiscopia Sibiului
Episcopia Aradului,

Clujului.
eparhiile
Arhiepiscopia
Hotinului.
V. Mitropolia eparhiile
Arhiepiscopia
Episcopia
Episcop militar

Dr. E. Mitropolit
Dr. Pimen Mitropolit Moldovei Sucevei.
Dr. Arhiepiscop Mitropolit Ardealului.
Dr. Nectarie Arhiepiscop Mitropolit al
Grosu, Arhiepiscop
Episcop
Severin.
Episcop
Nicolau,
Romanului.
Antonovici,
Dr. Cosma Petrovici,
Dr. Grigorie Aradului.
Dr.
Roman Ciorogariu, Oradei.
Nicolae Ivan, Vadului, Feleacului
Clujului.
Hotinului.
Albe.
Dr. Stroe,

www.digibuc.ro
 3.

Sigiliul

Sale

Familia Domnitoare a României

SA
brie 1921. fost proclamat Rege 1927.
SA la
1875.
A. R. ELENA, la 20
1896.
S. PRINCIPELE NICOLAE, la August 1903.
A. S. R. PRINCIPESA 1908.

Familia României
REGINA la
tombrie ziva de 17 1921 GEORGE
fost Rege
Iugoslaviei, la Dec. 1899
ziva de 1922 SA
Serbilor,

compune din 18 eparhii.

Arhiepiscopia
Episcopia Severin

Moldovei

de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

MAIESTATEA SA REGELE MIHAI

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 Societatea cere
Calendarul Plugarilor. folosesc de
prilejul care
pentru a atrage agricultorilor, cercuri
de largi, asupra faptului de azi soarta
culturii este aproape exclusiv
datoria din punct de
dere politic social, restabili-
economic, de
rupt prin culturilor legate
de mare, pentru adaptarea metodelor de
la de drept create prin
trebue acum datoria
nu va
auxiliar.
Am 1913
proprietate exproprierea ce
la mare. Ro-
o exportatoare de e
fiindcé agricultorul român trebue
produselor, de
rile normale ale sale, de transport pe
uscat pe mare, de comision cuvenite interme-
diarilor taxele de intrare importatoare, la
care s'au mai taxele noastre de export. Gos-
podarul român trebue de ieftin
de scump. Aceste deziderate nu pot fi realizate
mare, numai aceasta permite,
de deoparte ieftinirea de prin
pe de celor
mai mari creare de stocuri de cereale
care singure se pot avantagios
de export, a fi nevoie se la
prea multe trepte de
Cultura mare, la a durat pro
mare care a din de vedere
economic la din ultimii dinnainte de
nu se mai poate

www.digibuc.ro
 Numai prin asociatie, vor
mobilizeze arând'o plugurile
nice, semene de
spornice la de la
secere treere timp numeroase bine
Numai prin asociatie se vor
omogene de de calitate
prin asociatie de
reformei vor desface marfa pe alte
foamete.
cooperatie
(nu pus serviciul
exploatatori) doua reformei
noastre agrare, pe care trebue
nu vrem totul.
plugarilor, un predecesor al
Calendarul anului 1926: hârtiile acestea pe
am pe care
chimir
stând
vor ajunge din slova jalbilor voastre se
suflet obida,
durerea care din
Ca acest am teancuri de jalbe
mea, dar mai
eternul sunt de
totala de preocupare pentru un rost mai bun, de
totala vreunei de individualä
toate aceste cereri
Cred va Camerelor de
reorganizate de
de care putem punem
reformei noastre agrare
Camerele agriculturä, organe de
de parte, de concentrare pe de alta, vor
spiritului de cooperatie,
individualä nu poate greu.
Pentru unei nu
poate face legi pentru ajutarea

www.digibuc.ro
 pornite plugarilor.
valoare nu se face
de jos sus.
Domnul, anul 1928 primii

C.
Ministrul Agriculturi

cea mare a e
de la trebue noi
Vine cine ce face totdeauna
mai mult din bunul cine are mai la casa lui.
dreptul care din datorii
e un drept.
- de a fi fost
datoria.
lume a la de

pentru ea te
face
al
Cine s'o fi biruie

din
de
ceeace au zadar.
G.

www.digibuc.ro
 OR

CONST. ARGETOIANU

www.digibuc.ro
 CALENDARUL 15

Subsecretar Departamentul Agriculturii

www.digibuc.ro
16 CALENDARUL PLUGARILOR

Are 31 zile. Ziva are noaptea are ceasuri.

PROTESTANT
Nou. Nou

Silvestru Papa al Theodor, Abel, Seth.

Prooroc Gordie. Genovela. Enoch,
Soborul celor Titus
; Sincliti- Telesphor
Bobotezii. Post). Rigobertu.
V. (Boboteaza)
S. Balthazar
D. Cuvioasa
(Dominica Botez)
L. Martial
Dometian Agaton Papa

Teodosie Higin Papa Matilda

J. 12 Anisia Reinhold
13 Mucenicii Stratonic. Botezatorul
Sinai Ilariu
loan
zece
L. Cinstirea Apostol Mauru
17 Antonie eel
18 eel Mare

J. Ferdinand
Kerkirei.
20 eel Sebast. Fabian Sebast.

D. 3-a
(Duminica Zacheu)
L. 23
24 Xenia Timoteiu
Grigorie Pavel Pavel
J. Policarp
V. Aducerea de Chrisost.
28 Cuviosul Efrem Carolmagnu
D. al 4-a

loan
Tibrului).
31 Petra
dela la
Lungimea ore ore
Lungimea zilei 15 lanuarie ore 14 ore
La Luna la
doilea, or, frumos
frumos.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL 17

Are 29 zile. Ziva are ceasuri noaptea are 13 ceasuri.

Sf.
Fee.
V. Teodohul (de
Isidor Peluziotul Gilbert
D. (Duminica
L.
M. al Lampsacului Sf. Luca

Stratilatul Solomon
Prooroc Zaharia.
Apolonia
V. Haralambie.
D. 12 Sexagesima
Sf-ta S.
14 Sf. Avxentie Sf. Valentin

Mucenic
Mare Mucenic Tiron. Gertruda
S. 18 Leon Papa Simian Simian
D.
de de
L. 20 Sf. Cataniei Eucheriu
21 Sf. Timotei

Mucenici Casimir

Sf.
24 Capului Gabriel

25 Sf. Tarasie Victor

D. 26
de de

29 Sf.

Ziva de iarna 58 minute.

ore ore
la ore min. min.
FAZELE la
timp la 21 noua

www.digibuc.ro
 Are Ziva noaptea; au
ORTODOX PROTESTANT

J. Evdochia
Muc. Kirinei Evdoxia
Evtropie, Vasilisc. Cunegunda
Teodor). (Quat).
(Duminica
Muc. din Isauria. Eusebiu
Sf. din Amoreea. Teodor, Con- Sf-ta
stantin
M. Capiton, Efrem, Evghe Toma
nie
Sf. Teofilact Dionisie
Mart. Mucenici din Sevastia 40
10 Sf. Codrat
D. Sofronie Post.)
L. Sf. din Mare
M. 13 Aducerea Con- Eufrasia Ernest
14 Benedict Matilda
J. Sf. Agapie ai Post. Christof
Savin
de
Prea Alexie omul lui Gertruda
D.
(Duminica
Muc.
M. 20 Hubert
M. Sf. Episcopal Benedict
J. 22 Mucenicul preotul Soter
V. 199 Victorin Eberhard
24 Prea Simion Gabriel
D. 25 (Pat.).
26 Soborul Mihail Emanuel Rupert
din Tesalonic
M. 28 Sf. Guntran
J. 29 Marcu Diaconul
canonului celui
30 Prea Sf. Guido
S. 31 Ipatie Balbina Enoh
minuni.
crescut dela de Martie si
min. La Martie este noaptea.
zilei ore, min. 12
ore 55 min. Lungimea zilei ore min. noptii 15
Martie 12 ore min.
FAZELE nestatornic 14
timp nestatornic la 21 timp umed
spre

www.digibuc.ro
 zile. Ziva are 13 ceasuri; are
ORTODOX CATOLIC PROTESTANT

Cuy. Maria Egipteanca Post).

Cuvios Titus Romanul. Teodosia
3 Sf. Richard Christian
4 Isidor
5 Mucenicii
6 Evtihie Vinerea Sixt
7 Gheorghie Melitinei. Albert Liboriu
D. 8

9 Sf.Mucenic
Mucenicii Ferentie Pompei Leon Ezechiel
Mucenic Antipa Macarie Herman
12 Vasilie Parosului marea Papa
13 Artemon. (Sf. marea Vineri)
14 Sf. Martin Petru
15 Quasimodo Quasimodo
16 Florentin
17 Rudolph
18 Prefectu
J. 19 Pafnutie Episcop Hermogene
V. 20 Prea Teodor Werner
21 Adolar
D. 22

23 Gheorghie George
24 Stratilatul Adalbert
25 Sf. Apostol Marcu Marcu
26 Papa Cletu
27 Anastase
28 Robert Teresa

30 Catherina de S. Josua

a crescut de la Aprilie 4 5 min.

u la : 12 ore 41 : ore 19 min.
zilei la 15 : 13 ore 21 min. ; lungimea : 10 ore 39 min.

FAZELE : la 13
eu nor 20 cer dar noaptea
la 28 cer senin.

www.digibuc.ro
20 PLUGARILOR

Are Ziva are ceasuri; ceasuri.

X C PROTESTANT
M. Prooroc
Aducerea

V. Pelaghia
S. Monica Gothard
sfintei pe Stanislav
Mucenic Acachie
mare.
Aducerea
Prooroc
J. 10 Simon Sf.

V. Mucenic Mochie. Aducerea aminte Sf. Mamert

de zidirea Constantinopolului.
Ciprului Pancratiu
D. (D. Samarinencii)
Sf. Pahomie Christian
15 Pahomie mare Isidor Sofia
de minuni.
16 Teodor Honoriu
J.
17
V. 18 Teodot fecioare

20 (Dum.
L. 21 tot
sa Elena
22 si-
II-lea
23 al
24 Sf. Urban
25 Esther
26 Carp, din 70. Edmond
D. 27 Mucenic
28 Wilhelm
29 cuy.
Sf.
Sf. Mucenic de Padua Tobias
Ziva dela de la Mai ore 31 min.
Lungimea la 14 ore lungimea ore 53 min.
Lungimea la 15 14 ore 41 ore 19 min.
La 12
la

www.digibuc.ro
 21

A. S. R.
Membru al Regente

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 23

30 zile. Ziva are noaptea are ceasuri.

C PROTESTANT

Mucenic Justin Nicomede

Constantino- Potin
Mare eel
de la Suceava.
Treime Trinitatea
sa Treime
Sf. Quirinu Clotilda
Mucenic Sf.
Sf. de minuni Claudiu Benignu
J. Mucenic Anghirei Join Verde Lucretia
Aducerea Teodor Stratilat.
Sf. Alexan Onufriu
(Duminica
L. Vartolomei (In- Sf.
postul).
12 M. Prea Petru Pustnic. Basilide
de Pad.
J. 14 Elisei f. Mare Antonia
V. 15 Amos
S. 16 Sf. Tihon Regis Justina
D. (Du-

L. 18 impreuna
19 Apostol Sf-ta Juliana
al Patarei Papa
J. 21 Mucenicul Tars. Lud. de Gonzag. Raphael
22 Sf-ta Achatiu
23 de Nola
D. 24
Rusalii).
L. 25 Sf. Prosper
din Tesalonic Sf. de Paula
27 Cuviosul Sampson primitorul de Crescent Philipin
J. 28 Aflarea Leon al
V. 29
Pavel.
Soborul

Ziva dela de ore 38 min.

cea
15 ore min.
ore min. 15 ore 28 ore
min.
La Lund timp frumos
dar la 17 la 25

www.digibuc.ro
24 CALENDARUL

Are 31 zile. Ziva are 14 are ceasuri.

X O C PROTESTANT

D. Cosma
(Duminica Rusalii.) Trinitate
L.

M. Constant. Ulrich Ulrich

5 Atanasie
6 Sisoe Mare. Profet
7 Cuy. Toma Marea
D. 8 -a
Rusalii). Trinitate
45 ta
I Papa
12 Mucenicii Icoanei Sf. Gualbert
din
13 Sf. Arhanghel Sf
Apostol din 70.
sa
16
17 Mare Marina
18 Mucenicul Carolina
19 Prea de P. Ruth
20
21 ce pentru Sf. Praxedes
Prooroc
Rus.)
L. 23 Sf.
23 Marea Hristina
25 Adormirea sf. Ana, Maica Apostol Iacob
de
lea
26 Mucenicul Ana

Sf.
Nicanor, Papa Inocentiu
Parmena.
D. 29 (Duminica -a

L. 30 din Silvan Abdon

31 Evdochim

a dela de 3 n.i Lun-

gimea zilei 1 : 15 ore 27 min. ; : 8 ore min.
15 : 15 10 min. ; : 8 ore 50 min.
FAZELE TUN 3 10
doilea ; la 17 noud : 24
bine

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR 25

Are 31 Ziva are 13 ceasuri; are 11 ceasuri.

PROTESTANT
Cinstitei 7 Ciprian Ap. Petra
Macavei,
Eleazar. (Incepe Postul).
J. 2 Aducerea Arhidiacon Stefan. Portiuncula
V. 3 : Dalmat Faust.
S. Dominic Dominic
5 Duminica
9 dupä
L. 6 t la a la la
7 Mucenic Dometie Persanul Sf. Gaetan Donatu
M. al Chiriac
J. St. Roman
V. 10 Mucenic Arhidiacon Lavrentie. St.
S. Nifon Herman
D. (Duminica -a
Rusalii). Trinitate
L 13 Mutarea Sf.
Sf. Eusebiu
M. Adormirea Adormirea
J. Aducerea din Rochu
a Chipului de al

V. SI. Bertram Bertram

S. 18 Flor ta Elena Emilia
19 Andrei -a dup -a
2593 ai lui. (Duminica Trinitate
L. Samuil. Bernard Bernard
M. 21 Apostol Tadeu.
Agatonie.
J. 23 Lup Sidoniu
V. 24 Mucenic ucenicul Bartolomeo
loan Pavel.
S. Ludovic Regele Ludovic
Sf. Apostol Tit.
2C Adrian sa
12 Rusalii). Trinitate
L. Cuviosul Pimen. Cesar Gebhart
M. Arabul (Etiopeanul) Augustin Augustin
M. Capului Sf.
loan loan
J. Patriarhi : al -ta
-lea Pavel ai Constantinopolului.
V. 31 Asez. a Sf. Rebeca.
a dela de la 1 August
la August : ore 38 ; : 9 ore 22 min.
Lungimea la 15 August : 14 ore 3 ; : 9 ore 57
cu 8
cu la 23
; nor

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

Are 30 zile. Ziva noaptea are ceasuri.

PROTESTANT

anului bi- Egidiu

Simeon
(Duminica 14
Rusalii).
L. Mansuet Lia
M.
Prooroc Victor
Pomenirea de
Sf.
Mucenic
S.
D.
Ana Si-
Crucii)
ne

Cuvioasa Evfrosin. Protus

Pomenirea Bisericii Sf. Cri
nostru Hristos (a. 335)
Mucenic
V.
Visarion Mucenic Nicodem

Sf. Trinitate
Mucenita Sofia ei. Sf. Hildegard
M. 278
J. Marele Mucenic Evstatie
V. 21 Apostol Codrat Sf. Prooroc
S. 22 Mucenic
D. 23 loan 17 dupa
16-a
L. 24 Gerard
Tecla.
25 Prea Eufrosina Firmin
M. Apostol Ciprian
loan
J. 27 Calistrat Cosma Damian
V.
29 Sf. Chiriac Arh. Mihail
18 17-a

Ziva de Septembrie ore min.

23 este toamnei, ziva noaptea.
Septcmbrie 13 ore 14 min. 46 min.
12 ore lungimea ore min.
La doilea ploaie la 14
timp 22 la 29 ploaie.

www.digibuc.ro
 27

A. S. PRINCIPESA ELENA

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

Are 31 zile. are ceasuri; noaptea are ceasuri.

X

L.

M. Chiprian
Candida
V. Mucenila Placid
S. Fides
D.
Trinitate
lui Dionisie Dionisie
Mucenicul sa
J. Apostol
12
S. Mucenicii Carp Eduard Vogen
D. (dela
Paraschiva
Teresa
M. Mucenicul Cru- Gall Gall

Mucenic An- Sf-ta

J. 18 Apostol Evanghelist Luca Luca

V. 19 Prooroc
S. Marele Mucenic Caprasiu
D. Urea 20-a
20 Rusalii) Trinitate
22 Cordula
M. 23 Mucenicul Apostol fratele Dom-
M. 24 Marele Mucenic
Mucenicii Marchian Sf.
V. mir Amandu Amandu
27 Mucenicul Nestor dela Sabina
din
28 Terentle (Duminica 22
dupa Rusalii Luca) Trinitate
Sf. Engelbert
30 Mucenicii Zinovie sora Zinovia
M. Apostol Stahie

dela de Octombrie ore 47

Lungimea zilei Octombrie ore min. 12 ore
17 min. zilei la 15 ore min. 12
ore min.
FAZELE 13
bine

www.digibuc.ro
 Are 30 zile. Ziva are noaptea are 14
PROTESTANT

J. Doftori Dam.
V. 2 Mucenicul Achindin Gabin
3 Hubert
D. 4 Prea eel Mare 22
dru. Duminica Rusalii). Trinitate
L. 5 Galaction Epistimia Zacharia Erich
M. 6 Sf. Pavel al Constantin. Leonard Leonard
M. 7 Sf. 33 din Sf. Engelbert Erdman
J. 8 t
V. 9 Mucenicii Onisifor Sf.
S. 10 Sf. Apostol Erast Orest. Martin tin
D. a
Studitul.
(Duminica 23 Rusalii).
L. 12 Sf. cel Alex. Nil Sinait. René Eugeniu
M. 13 Sf. de al Constantinopolei. Leon
M. tot laudatul Apostol Filip Eugenia Cunibert
(Incepe Postul lui).
J. Gurie Sf. Edmond Leopold
V. 16 Apostol Matei. Sf. Clement Ottomar,
S. 17 Sf. Grigorie al Neochesariei, de min. -ta Auda
D. 18 ; Dominica 25 -a
man. (Dominica 24
L. 19 Mucenicul Prooroc Avdie Felix de
M. 20 Sf. Grigorie Decapolitul (dela Sf -ta Elisabeta Elisabeta
; Arhiep. Proclu Constan.
M. 21 t a Intrarea
J. 22 Sf. Apostol Sf-ta Cecilia
V. 23 Sf. al Iconiului Sf. Clement Papa Clement Papa
S. 24 Cf. al Flora Loth
D. 25 Mare (Duminica 25 a
25 dupä
L. 26 Sf. Alipie Sf. Stelian. Sf. Siriciu Papa Conrad
M. 27 Marele Mucenic Tacov Persul. Sf. Maxim Seth
M. 28 Sf. Nou. Sf. Sosthene Gunther
29 Mucenicii Paramon Filomen Sf. Saturnin
V. 30 Apostol Andrei cel chemat Andrei
la

Ziva de la Soolstitiul de Noembrie 5 ore 19

laNoembrie : 10 ore
1 ; : 13 ore 40 min.
zilei la Noembrie : 9 ore 26 min. ; : 14 ore 24
FAZELE LUNII : la 4 al nor, frig la 12 Luna
ger uscat; la 20 la 27 Lund cu

www.digibuc.ro
 Are Ziva are ceasuri; are ceasuri.

S. Sf.
(Dum. dupa Advent
Proorocul
Mare

Prea Saba
J.
(dela
S. Prea Patapie.
Maria
Sfin.
10 Mina, Ermoghen Sf-ta
Sf. Daniil Waldemar
Spir. de min.
J. 13 Evgenie Sf-ta Lucia Lucia
fecioara.
V. Mucenicul Spiridon Eutropiu
S. 15 Mucenicul Episcopul. Sf. Eusebiu
D. (Dum.

Gratian
Vonifatie.
J. 20 Teoforul al

22 Marea de otrava
D. Creta.

L.
25 dupe (Craciun.

J. Evangelist

20.000 de Mucenici Copiii

S. 29 prunci
D. din (Dumi-
nica dupa
31 Romana.

dela de ore min.

La este este
ore
14 ore min. la 15 ore
15 ore min.
ger 12
ger; 27

www.digibuc.ro
 POSTURILE DE
ANUL 1928
Miercurile de peste an, cele deslegate.
2. Joi
3. Postul Luni 27
Februarie Aprilie inclusiv.
4. Postul
de 28
5. Postul Adormirii Maicii
14 Miercuri August Augustinclusiv.
6. Prooroc,
Miercuri 29 August.
7. Cinstitei de Cruci
Septembrie.
Postul Nasterii Dom tine
de Miercuri 14 Luni 24
DESLEGAREA POSTULUI 1928

Miercurile Domnului la
Ajunul Bobotezei, ,pentru toate ale
2. Miercurea Vinerea din cea Trio-
pentru ale
3. Miercurea Vinerea din cea
numai
peste.
4. Buna Morille din Postul deslegarea
mai pentru peste.
5. Vinerea din
pentru toate ale
6. Miercurea Rusalii pentru toate
7. la (din Postul
numai pentru
POSTURILE BISERICII IN ANUL 1928
Pastilor 46 zile, de Miercuri 22
Februarie inclusiv.
2. zile post
a) Miercurea Miercuri 22
Miercuri 29
Martie.

Triod
de care coprinde sacre
cea mare.
Triod pentru au trei ode.

www.digibuc.ro
 33

Are zile. Ziva noaptea de o au douäsprezece ceasuri.

Soarele zodia Cumpenii.
ORTODOX CATOLIC
15 Proteu
(Duminic
Rusalii)
2 Mucenic Regele Lia
3 Mucenic Antim Mansuet, Mansuet
4 Prooroc Moise Rosalia
J. 5 Prooroc Zaharia, Victor
V. 6 Pomenirea din Colase,
de Arhanghel Mihail.
S. Regina Regina

Ana dela
10 Mucenite Mitrodora de Tolentin

Gebbard
12 Avtonom Sf. Valerian Otilia

Mucenic Cornilie
Cruel
17
Rus.
Corneliu loan
M. Sofia Sf. Lambert
18 Episcopul Ap. Toma
19
V. 20 Mucenic Plachida Fausta
Apostol Codrat Prooroc Sf.Ap. Evanghelist
Mateiu (Quatemb.)
D. 18 -a

L. 23 Lin Papa
Andochie Gerard
Tecla.
25 Cuvioasa Evfrosina Sf. Cleofas Cleofas
Adormirea Ciprian
Teologul
Mucenic Calistrat el Cosma Cosma
28 Sf. Wenceslas
D. 29 d.
30 Episc. Mari

La la 19
26 doilea.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

unsprezece ceasuri; noaptea are ceasuri

Soarele
PROTESTANT
Anania Episcop
Chiprian
Mucenic Areopaghitul Candidu Ewald
Episcop.
Haritina
D.
Mucenici Serghie din Spes
la Episcopiei din
Eufrosina
M. Apostol
Borgia
Apostol
Mucenici Maximilian
Eduard
14 Calixt
Mucenic Mari
16 Mucenic de Leopold
Domnului
J. Prooroc An- Hedwiga Hedwiga
Criteanul
18 Apostol Luca Evang.
S. 19 Prooroc Petru d'Alcantara Florian
20

L.
Averchie
23 Mucenic Apostol
Episcop
J. 24 Mucenic Raphael Solomon
26 Sf.Evarist Papa
23a
non (ale la
28 Terente Apost. Simon Simon
29 Anastasia Narcis
M. 30 Mucenici Lucaniu
Wolfgang

FAZELE 18

www.digibuc.ro
 Mare Sf. Carol Carlotta
Mucenici

(Duminica
Victor
Sf. Papa
Nil
de

Jones
Justin

Varlaam

Papa

25

J. Sosthene
30 Apostpl

FAZELE La 17
la

www.digibuc.ro
36 CALENDARUL

Are 31 zile. Ziva are ceasuri; noaptea are

Soarele zodia Capricornului
ORTODOX CATOLIC PROTESTANT
Naum. (Dum.
Avacum Sfânta Bibiana Advent
Prooroc Sofonie Xavier Cassian
Sfânta Mare Varvara Barbara
J. 5 Sf. Sabba
6 Nicolac. Lichei Sf. Nicolae Nicolac
Amvrosie Episcopul Ambrosiu
la de
D. Cornelia
Sfintei Maria Leocadia
Caticheladul Pr.
Ermoghen
Sfântul Daniel Sf. Waldemar
12 Spiridon de min. Epimachu
13 Auxentie, Lucia Lucia
ghenie fecioara
14 Nicasiu
15
L. 16 Sfântul Prooroc Anania
17 Prooroc Daniil Sf. Lazär
Azaria
Mucenic Sevastian, cei Neonila
Zoe
J. 19 Mucenic Nemesiu Abraham
20 Teoforul Liberatu
s. 21 Toma
Toma
Domn. Honoratu
23 zece din Creta.
24 Delfinu Adam Eva
25 trup
J. 26 Curatei
Apost. Mue.
20 de de Mucenici
D. de
de
David
Papa Silvestru

FAZELE La la Luna
la 23 la

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 37

SANCTITATEA SA MIRON CRISTEA

www.digibuc.ro
 de

de
30
33
Mai
5. Postul

7.

8. de
Decembrie

1929
de la
ale

3. din de

pentru
Miercurea din

deslegarea

ANUL
de

13

Vinerea
ortodoxe
de care cuprinde sacre pe timpul de la Duminica
Fariseului Triod pentru
imnurile au ode

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Rusaliilor: Miercuri Mai, Vineri 24

25 Mai.
e) Quatemberul Miercuri 18 Septembrie
Sfintei
Vincri Septembrie, Septembrie.
21
Duminica Adventului Decembrie.
g) Quatemberul Adventului Miercuri 18 Decembrie, Vineri 20,
Decembrie, Decembrie.

DESLEGATE DE
Toate de post, de Duminica
Adventului.
Päresimi se odatä pe carne, de

NATIONALE
FIXE
24 Unirea Române 1859.
României Mari 1919.
10 Mai Proclamarea României 1877.
MOBILE
9 Mai Eroilor pentru Patrie.

suspendarea
10 Aprilie Ziva A. S. R. Principesei Mame Elena
Mai Ziva numelui R. Principesei Elena
Domnitei
22 Ziva numelui Sale Maria.
August A. R. Principelui Nicolae 1903.
Octombrie Ziva Maiestätii Sale Regelui Mihai 1921.
29 Maiestätii Sale Reginei Maria 1875.
Noembrie Ziva numelui Sale Mihai.
Decembrie Ziva numelui Principelui Nicolae
23 Decembrie Ileana 1908.

ALE NEAMULUI
14 Proclamarea României 1881.
Aprilie Basarabiei 1918.
2 Mai de Domnitorul
3 Mai Adunarea Ardeleni pe
de Proclamarea Revolutiunii
1848.
Proclamarea Române la 1848.

www.digibuc.ro
11 1917.
4 August Ocuparea 1919.
August Victoria asupra Germanilor
12 August doua mare dela Oituz 1917.
13 August dela 1595.
14 August Intrarea Marele popoarelor
pentru eliberarea 1916.
30 August Luarea 1877.
12 Octombrie mare
15 Octombrie Regelui Ferdinad Reginei Maria
la Alba 1922.
Noembrie Unirea Bucovinei
28 Noembrie Luarea Plevnei 1877.
Decembrie Unirea Transilvaniei Tara

ANIVER NECROLOGICE ALE FAMLIEI REGALE

Martie Ziva Reginei Elisabeta 1916.
20 Ziva Regelui Ferdinand 1927.
28 Septembrie Ziva Regelui Carol 1914.
Noembrie Ziva Principelui Mircea 1916.

Toate Duminicile de peste an.

2. Anul Nou, Ianuarie.
Botezul Domnului, Ianuarie
Unirea mari

5. zile) Aprilie.
Gheorghe,
7. Mai.
8. Ziva Eroilor,
9. Mai.
10. Adormirea Maicii August.
25

LEGALE CE SE
DE
Anul Nou.
Botezul Domnului.

Unirea
Februarie Domnului.
Martie

www.digibuc.ro
 Sfintele
Aprilie

Eroilor Neamului Românesc.

Proclamarea Independentei
Mai
Petru
Sf.
August Schimbarea la
15 Sf. Maria mare.
Maria
14 Sfintei
Octombrie Sf.
Noembrie Sfintii Arangheli Mihail Gavril.
21 Noembrie Intrarea
Nicolae.
25 27 Decem.

Vacantele Särbätori ale

doua zile ele.
Ajunul Anului serviciul este suspendat.

Din caracter
prin Te-Deum la Patriarhia
din Bucuresti M. S.
superioare civile militare.
serbeazä tara
serviciu divin militari. La se serbeazä
oficial Biserica prezenta M. S. Regelui
superioare civile militare.
29 Martie Mare, seara, Serviciul Sfântului Epitaf
triarhia din Bucuresti prezenta S. Regelui
superioare civile militare. trag 101 tunuri.
30 Martie la miezul spre
la Patriarhia prezenta
M. S. Regelui Autoritätilor superioare civile militare.
trag
Mai. Comemorarea Eroilor pentru Patrie. Se face
tara pomenirea Eroilor räzboiu la
Mormintele Eroilor serviciul divin solemn. Bucuresti
se la Eroului
României Auto-
ritätilor superioare civile militare.
10 Aniversarea Independentei Se serbeazä toatä
tara serviciul divin Bucuresti
Patriarhie, prezenta M. S. Regelui Autoritätilor

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

militare. Mare
Armatei. Se trag o unu tunuri.

suspendarea
serviciului public, la ale
numelui M. S. Reginei Maria.
Octombrie Ziva M. Mihai.
29 M. S. Reginei Maria.

mai fac la Patriarhie zilele

derii Parlamentului Sinod.

zilei de 24 Ianuarie se face

programe de culturale.

dela Oituz, etc. se fac

tate, programele de militare.

de legea repauzului duminical,

toate mai
Ianuarie,
Martie, Buna
21 Mai, Constantin
Septembrie,
Septembrie, Sfiutei
Noembrie, Sfintii Arhangheli
Decembrie, Nicolae.
Precum cele
Sf. Treime.

Curtea de Curtile de Apel

Vacanta de dela Septembrie.
Toate instantele deosebire, tin:
Vacanta dela Decembrie (Ajunul
la Ianuarie.
Vacanta Sfintelor dela mare,
Vineri,

www.digibuc.ro
Membru

www.digibuc.ro
 Frumoasä o,
o, o, Tard,
In iie Cu
albastre, De spice
galbene o Ce soare!
tot vecinii
privind la le
de pus,
mai vine. te

o, Tard,
Si
Deaceea
drag nu mai
mai bine.
De te
pe streine!
Dulfu

Nu e tard mai
a mea
Vesel tresare,

Sub

de

Sate cu
sub
Nu mai
Ca patrie la mine.
de vitejie,
dulci
Unde mai
Ca mare?
Nic.
Sibiu

www.digibuc.ro
 CALENDAR
5689 1929

19 Teveth
12
(Anul Nou
al 26
Adar Inceputul lunii Luni Februarie
7 Ziva lui 17
Weadar Inceputul lunii Miercuri 13
13 Postul Estherei 25
14 Purim* 26
Purim* 27
lunii Joi
14 Ajun de Pesach Miercuri 24
15 Pesach I Joi 25
zilele VIII Vineri Aprilie
Joi Mai
Inceputul lunii
Lag Be 28
Sivan Inceputul
5 Ajun de
Rusaliilor) 13
6 (Rusalii) ziva Vineri
7 ziva
Inceputul lumii Marti
17 Postul pentru Cucerirea
25
Av Miercuri 7
9 Av Joi 15
Vineri 6
29 Ajun de Vineri 4 Octombrie
5690

Anul Nou Octombrie

ziva
(Postul

10
Marele 14
14 Erew Sucoth (Ajunul
Vineri 18
15 Sucoth Ziva Sâmbätä 19
Sucoth Ziva 20

www.digibuc.ro
46

17 31
18 Sucoth Ziva 1V 22
19 Sucoth Ziva Miercuri 23
20 Sucoth Ziva Joi 24
21 Raba.
Palmierilor 25
22

23 Thora (Bucuria
27
Luni 4 Noembrie
lunii 3 Decembrie
24 de Chanuca 26
25 Chanuca
27
26 Chanuca Ziva 28
27 Chanuca Ziva 29
28 Chanuca 30
29 Chanuca Ziva 31
Pesach zilele VII a
sunt mari se tin cu
CE SE TIN
1. Postul la 13 Weadar 25 Martie
2. Postul la 17 Tamuz 25
3. Av la 9 Av August
4. Postal Ohedalia la 3 Luni 7
5. Kipur la 10 14 Octombrie
Din aceste de post, cele
ce pe tot (de
seara) ; cel de mai strict, la
seara de ajun douäzeci
Anul 5689, al din 300 Lunar al
al 204 -lea Ciclu Solar, este un an embolismic de 383
zile, din care 55 Sabaturi. A 15 Septembrie 1928
se 4 Octombrie 1929.
5690, 9 din 300 Lunar 6 al
este un de 353 zile, din care 51 Sabaturi ;
5 Octombrie 1929 se Luni 22 Septembrie 1930,
numärä anii de la Facerea Lumii
care s'a la 3760 Christos. ca-
lendar Rabinii al Tiberiada
din este bazat pe anul luni de 353,354 sau
zile anii la care se o de 29 de zile
anii embolismici, un 384,385 386 zile.
luni al coprinde 19 ani 6939 zile, care
la a

www.digibuc.ro
 CALENDARUL 47

CALENDAR MUSULMAN

1347 1929

19 Regeb Marti Ian.

28 Joi 10
Saban Inceputul lunii 13
3 lui Hussein Marti 15
15 Noaptea 27
Mecca este Kaaba
(declaratä sfânt) Luni 28
20 asediului Vienei Vineri Febr.
Inceputul celui MareLuni 11
Darea Coranului Joi 14
Primirea din Cer 17
lui Ali Miercuri 27
Noaptea a 9 Martie
Postului celui Mare Marti 12
Curban Bairam (Bairamul
cel Mare). Ziva Miercuri 13
2 Curban Bairam Ziva Joi
3 Curban Bairam. Ziva Vineri 15
8 Moartea lui Hamza Martirul Miercuri 20
18 Victoria lui Mahomed de la
Ohud 30
Giul Inceputul Joi Aprilie
5 Kaabei (Templului)
1 Inceputul lunii Sâmbätä Mai
8 lui Dumnezeu
Profetului 18
10 Cuciuc Bairam (Bairamul
cel Mic Luni 20
20 Ali Califatul Joi 30
23 Särbätoarea Duminicä
29 Anului

1348
Muharem -Riah Nou)
Ziva 9
2 Ziva Luni 10
3 Ziva Marti 11
lui Hussein)Marti 18
Safar Inceputul lunii 9
20 28

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

lunii Miercuri August

Medina este
14
10 Noaptea Sfântä Vineri
17 Profetului Vineri 23
23 Moartea Profetului 29
lunii Vineri
Oct.
15 Ziva Sâmbätä
Arätarea
ghelului Gavril Luni 4
9 lui Abubekir Marti 12
20 Fatimei
Inceputul lunii Marti 3 Decemb.
Noaptea Tainelor Vineri 6
Profetului 17
Marti 31
Anul 1347, Frei Musulmanilor (Hedgira), 27
Ciclului Lunar, este an de 354 zile; început Miercuri
Iunie 1928 se 1929.
Anul 1348, 28 este un de 351.
zile, 1929 se
Mai
început Vineri 16 622 Christos,
lui Mahomed de la Mecca la Medina.

POSTURILE

mai mare al este zanul care

30 de zile, care 3 zile de särbatori ale
In anul cade Februarie 12 Martie inclusiv.

www.digibuc.ro
Ce face plugarul harnic
lanuarie
Incheie socotelele anul trecut spre
da sama dela care a dela care
pierde. ocazie inventarul

de

la reparat uneltele stricate

cele necesare se mai
din de budgetul de

www.digibuc.ro
cheltuieli agricol care socotealä de
loacele de care dispune, de din trecut de
rile timpului.
Face planurile pentru viitoare
de vitele mai libere.
Cerceteazä productele magazie porumbul
lopatä cele porumbul cazul and este
alterat, ceeace se observä miros, apropiem de
porumbul pentru
de ce sunt
trior proba
de deosebire nesigure, care s'au
pe timp neprielnic.
din vreme de mai de cumpärat,
nu face le dela Case
dela cari presintä spre
sigur bagä pämânt soiu calitate.
se grajduri curat bine aerisite.
timpul zilei, pe vreme vitele care muncesc se scot
afarä oboare; grajdiuri praf de var pe jos
de pe
se deosebitä vitelor
spre de cari le predispun la
alte boale, deosebire
Face din
dent vacile lapte care muncesc mai mult precum
va feri da sfeclä prea rece mai ales vacile
la avorturi
Este bine sfecla se peste noapte
chiar grajd.
Cerceteazä spre
nu se strica. punctele
zäpada este topitä este semn de
sfeclei. se desface silozul, se scoate sfecla
la paie uscate silozul se afarä
aburii cari se produc
din vreme regularea boxelor
fätarea de iarnä scroafelor.
fie mai paie pe jos
de mari din care le degerä crestele mai ales
la de
Platformele de fie din scurt forme regulate
ele din
se reduc la din
trecute.
de de ramele pentru
gunoiul de cal ele.
Se toate necesare de legume
acelea ce lipsesc pentru paturile

www.digibuc.ro
 cartofii legume din silozuri
din pentru pentru
gunoiu descompus pentru legume la
este

este
pomilor de de
De asemenea crengilor uscate de prisos.
Face gropile pentru pomii ce se vor planta
pentru plantat sparanghel
de aracilor

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

de vie pe
mai mari este
desfundatul pentru
nu este prea
vinului netras din
lunile trecute finele face doilea pritoc pentru

Vasele se umplu regulat

din mai bun, defecte. de la
vreme, pe pe spre nu prinde
bine timpul zilei este ger.
au nevoie de ierneazä afarä,
trebue de de curte, de loviturile anima-
lelor de cari pagube
se acopere nu
piedece aerisirea stupului
înäuntru de asemenea trebue de
care face albinele din aripi consume mai
miere se din ghemul spre

trebue batem puternic stup spre vedea albinele

trebue la
este
este puternic. care produce un
sgomotos are lipsä se intrat un
In acest caz ducem camerä nu are
de hränim de pe miere sirop
de are
duce stup se aude sgomot
urmat de este semn este de
reginä. acest caz iar
care are reginä.
care de este
numai acest caz camerä ceva
mai care
caz sirop pus pe rame.
Stuparul care priceapä
stupilor din reparatul vechi rame.
din fagurii vechi.

Februarie
In curte aceastä este tot
vitelor, care trebue stare de perfecta
hränite
In vederea muncilor de primävarä vitelor trägätoare se
ratia de oprind pentru ele mai bun pentru
muncilor de

www.digibuc.ro
 53

boxele pentru iepele are in

grijä ele fie puse la munci neobositoare.
La cartofi
resturi de masä etc. ceeace
ouatul mai de timpuriu mai ales
au bine contra frigului.

Subsecretar de la Departamentul

Face ultima clasare de parte

etc. cari la
Pune la de clocit precum la
mai
magazia de curat spre se feri de ivirea

www.digibuc.ro
 Controleazä regulat
altera.
de scurgeri
din topirea
fie de la spre
de igrasie.
La necärat din
regulat uniform.
Dacä este svântat
de ogor pentru care au din
toamnä. este poate
de orzului de date
acum grapa de
terenul fie
ele
de de
etc. De
de din destul de
cälduros usturoiului
Face
lunile trecute pentru
pomilor de
prisos coroanä
regulatä
Taie care se

Taie de etc. scosul

sälbateci cari se se

este
pomilor al arborilor de ornament
pregätirea pentru
spalieri. pentru
de etc. la

doilea la
le limpezi mai repede, opera-
vinurile contact aerul,
direct vas
Vinurile care se limpezesc doilea pritoc
limpezi clelului cele
de
60 se de 24
apoi se g. acid
bate

www.digibuc.ro
 bine 15 vinul se
se limpezese pentru
50 g. de Acest
une vas se bine.
Vinurile mai slabe se limpezesc singure se

Subsecretar de Stat la

putin trage in alte vase

vasul vechiu.
se coloarea ori se
se este bolnav.
vinul trage din se bate se

www.digibuc.ro
56 PLUGARILOR

care se pune alte vase curate bine afumate cu

pucioasä. In se cleiu. de aplicarea
pune la decalitri vin 40 g. tanin din comer'.
are miros de mucigaiu se un litru de
untdelemn foarte curat de care se introduce vas se
bine de 24 ore. aceea se scoate untde-
lemnul din vas
bine tratat
are.
apoi vinul
pucioasä. - transvaseazä imediat alt vas curat
zile mirosul de mucigaiu

trebue
timpul este frumos zilele mai
facä sborul zis de - In
Februarie
de
mai de
se
depunä
sborul de
miere, sirop de zahär sau faguri
-
aceasta albinele
La stupii

Prin apare ghiocelul.

In atelier stuparul cu construirea stupilor din nou
reparatiunea celor vechi.

Martie.
de acolo unde nu
de toamnä. Samänä orzul, borciagul, lucerna,
trifoiul, sfecla de zahär de
de ierburi pentru etc. Lucerna Muntenia
parte din Moldova de sud mai bine se
plantä protectoare. numai rânduri
care totul economisind
mai mai lunii pune cartofii.
de va da
vatorul de ferindu-se face aräturi usucä
In locurile buruienoase la care se
finele
La lunii lucernierele vechi
de
tutunul
de legume de din
potrivite spre se
restul de legume continua
rile straturile pusul arpagicului, usturoiu-
spanacului, dovleceilor,
finele lunii pusul de
vinete, de
In Martie dacä finele
August Septembrie. Ele pun rânduri
la pe
de sparanghelul desfundat din
la la 1,10 1,20

www.digibuc.ro
 CALENDARUL 57

pe bine la
vechiu biloane
de plantatul pomilor
nu se prea care s'a prea

DR.
Ministru de Interne

mult se pun la m
departare unii de altii, prunii la m, la
pitici la 4 ; piersicii, cari la m.
din toate cu arbori
de ornament, mai revine multumirea bine-

www.digibuc.ro
 cari pomenesc pe cari au plantat.- Pomii
nu se planteazä mai de au fost se
asficsiazä se
Pomii vechi se de
spre mai ales cari rädäcina
le cade de
se altoesc cari putut
ochiu peste fac
vie. ce s'a începe pentru
noui, oameni
din toamnä peste
La deal podgorii distan obicinuitä rânduri este de 1,50
pe platouri câmp
se poate mecanicä se fac
la
terenuri mai slabe se reduce
la pe sunt mai
nu se pot desvolta de
Dupä 15 via se desgroapä se dupä
ei, mai ales dupä sistemul
regiune, de
nu se
apoi ce din port care au scäpat
plugul, casmaua se adânc (sapa mare).
altoirea care se pune
uscat care se pune direct
Martie
pentru din cauza zile
amägitoare de trebue
vegheze de
au se scot se
pe din anul trecut.
zile frumos se se de
se hranä se
de se
va special aceasta
de viitor.
de spre feri nu

Albinele adune din de alun, de corn salcie

dupä care abundente de
altele.
La câmp se trifoiul, sparceta La douä
doua serie de
Luna
La rämase din
Martie,
fasolei, soarelui de ogor de doilea

www.digibuc.ro
 discurile
repede
Aprilie se de

AUREL VLAD
Cultelor

de buruieni.
de vitele de face
bovine, la de le
scoate este mari.
contra

www.digibuc.ro
 vacile de lapte va de lucerna verde
paie de secara de cositä verde spre sfecla
de nutret se scot vitele la
de cotete fie curate;
de cari mortalitate simtitoare.
de legume: Samänä restul fasole,
traveti, pepeni, cartofi grädina räsadurile
de ardeiu, vinete, varzä de conopida,
etc. fie puse
curätite de resturile de lemne, coji,
care
Incepe sparanghelului, care se
grosime.
Pune pa sub spre nu se
plea de noroiu la ploi repezi.
In
la pomii
ivirea omizilor. bine pomii tineri
ales este odatä
pomii amestecat coroana
piaträ contra insectelor.
vie. Terming aräcitul, copcitul viei,
care imediat prima
pentru primul tratament frunza are
centim. diametru.
de altoitul plantarea
biloane läzi.
restul de
Pune vie pentru foc bruma.
In terming pritocul doilea vinurilor
ziate. goale bine le
Luna Mai zile vesele dätätoare de
In lung stuparul trebue controleze bine fiecare
celor de hranä se dau faguri miere
sirop turnat pe Nu trebue la
trebuind fie pentru culesul mare de
se dau cei se
cari au destoinice. Un stup
ne La asemenea
se una
zilele frumoase de Aprilie albinele aduc miere pentru
puiet care uimitor. zile rele stuparul
vine ajutorul spre nu
se pune treptat
ultimile rame puiet ramele polen.
In Aprilie se pot albinele cei
primitiv, bine
ducem la mai magazie lui

www.digibuc.ro
punem ce
câmp se terminä Scoatem capacul
primitiv peste punem sistematic gura jos,
care apoi
stupul primitiv de jos sus mereu.
Albinele gonite de sistematic.

de
Punem sistematic jos din stupul
primitiv de märimea ramelor de care
stupul celui provizo-
acesta albinele care pe Spre

www.digibuc.ro
 de din
nu
pe funduri
pe spre lucreze
nu
pentru roit acel de
nemai de frig.
Acum prin
pe urzica
moale.
Stuparul de

porumbul are
doua de
floarea toate
ienile din
Coseste se face
prea
de pentru vacile
August, verde
cauza
tutunul
oboarele,
ploaie. secerat-
peste gunoiu.
Vitele bovine separat, de
La se
Oile se de se face se
oile pentru

din

legume. din fie

toatä sunt de prisos.
prea
ultima pentru ridichi de
de
recoltatul care

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

se mereu de omizi se
de de cari se
Pomii
jurul
timpurii se

PANTELIMON
Ministru de Stat ad- interim la publice

se
spre apärea frunza la toate se
nealtoitä verde la 50
dela câte coarde.
Altoii se tulpina

www.digibuc.ro
64 CAT

iar se taie se pri-

biloane spre a se forma din port altoi.
Vita se a doua se al doilea

Incepe plevila viei cepi pe butuc un

de coarde pe cepii din trecut vigoarea vitei dupä teren
regiunea care ne Coardele rod se ochi
dela ultimul Se bine spre a nu
In vasele Aerisirea se
face seara peste noapte sp e a pästra la vinuri.
Se de vinurile care nu s'au limpezit bine le filtreazä
ferindu le timpul de aer.
stupin Este luna albinele mai miere.
Este luna depune mai multe se colonia.
Mai roirile tot Mai este bine a
se începe roirile la stupii Roirea
se face astfel:
Desfacem stupul din el rame
puiet din toate punem gol dreptul
Punem de o a 3 rame cu miere ; de cea
faguri lucrati dar goi ori faguri artificiali.
Inchidem punem locul celui roit; pe cel vechiu
in a stupinei.
Roirea artifialä stup primitiv sistematic se face
la transvasare deosebire stupul primitiv care
mai puiet de ajuns punem altui stup tare
spre a albinele care se dela câmp care vor
de puietul din primitiv.
Stuparul care a roirea
de la timp faguri
dupä roire o roiurile
se hranä de sirop de zahär.
Mai se sfoiogii cari trebue
Mai pelucerna, spar-
trifoiul, alte plante din
finele se mierei care trebue fie
bine nu are parfum.
ce se extrage mierea din faguri, se pun la spre
a fi de Cei nu vor mai fi se
pucioasä dulapuri.
Luna
doua la porumb, fasole.
sfecla de zahär cea de timpul
este se chiar oarä finele
lucrare

www.digibuc.ro
 65

meiurile sorgul de Face seceratul

navetei coasa smulge timpurie.
Banat plugarul seceratul orzului de
care trebue atunci
au ajuns spre se scutura.

G. G. MIRONESCU
Ministru de Externe

se pe mai mari, spre nu

prea multi snopi.
Lucerna se doua apare floarea.
Borceagul se ce au si
este floare.

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

repede de pe câmp
ogoare pentru la cm. Seara de peste
grapa de spre mai buruienile
mântele scuturate se bolovanii. Nu facerea
ogorului de obiceiu seceta ogoare
pentru de drumuri,
buruienile care unui pretins bun pospodar. Sä
din vreme proba de secerat, aduceti sfoara de
la care uscate de spre fi gata
portul productelor treerat
din scurt udatul mai ales
de buruieni greu se mai pot indrepta;
cheltuelile se In nu se mai recolteazä sparanghel
de primele zile,
conopida de toamnä. recolteazä sämintele dela spanac
de
contra
Pomii se rädäcinä; iar an se
pe timp de punând de asupra spre
umezeala la rädäcinä. Se din fructele de prisos pe
cele viermänoase. recoltatul
de se altoirea mai
ochiu Asemenea La de un
an se ciupesc frunzele de pe trunchiu spre se
se tine din scurt.
vie. face doua de prisos copilii
dela trateazä pucioasä se
piaträ sunt ploi, se se
fiecare ploaie spre se feri de manä, face
vânätä nu se spele de pe frunze din cauza ploilor, se adauga
de piaträ din
care piatra se de frunze
nu se de ploi. se face de asemenea repetat
spre feri nu buruienile mai ales care trebue
urmärit
Vita plantatä acel la
de date din treptat,
treptat, spre obicinui soarelui.
primelor frunze primul stropit piaträ
doilea se de spre
nu se de
vasele goale se curat se afumä
Aerisirea pivnitei se face mai mult când este
coare, este posibil, temperatura din
nu treacä de C.
fi roire Sä nu
oprim de puternici iar pe cei
la stupul din care au roit. la

www.digibuc.ro
 se Hanemann
timp de zile spre reginelor. aceste
binele aleg pe mai se opresc
odatä reginelor de rezervä. Este foarte necesar
treacä registru reginelor spre

GRIGORE

cele tinere
rezerve.
se timp de spre provoca albinele
la lucru. se nu miere trebue

www.digibuc.ro
 Mierea bine se pune vase de sau de
de stejar tinichele cositorite,
chise, spre a nu furnicile viespile.

cerna, trifoiul, mazärea,

-
In primele zile din lunie vin teii la
La câmp
gura leului,
cari dau acea miere
lu-
sulfina,
melisa,
Cine are o fereascä de abuziv. Numai
rile peste 15 se pot care constitue
cea mai frumoasä podoabä a o cu tot
felul de lemne.
Luna
Agricultorul adunä luna rodul mai de
al muncii sale, restul de grâu, precum
Apoi mazärea Victoria, Schnabel Folger.
adunä nutreturile din precum acele de borceag
meiu. cari nu pot treera productele le
ce fi siguri bine uscate.
terminarea ogoarelor locurile de mazäre,
care se grapa de spre
pentru arätura de la grâu.
Se face arätura foc
mari pentru
finele cosim lucerna treia oarä.
Productele treerate se spre nu se
special mazärea. Se mazarei
tra imediat treerat de Carbon, Intrebu-
30-40 de fiecare hectolitru pus farfurioare deasu-
care se in hambare inchise hermetic la
funduri de Carbon se imediat
grei cad peste mazäre. 24 ore larvele pier se
Introduce mazäre hambar.
poate butoaie putini de varzä
mai goale de cm la
Vitele se pe La vacile lapte se
supliment de nutret jumätate uscat. Cotetele
le tinem curate de päduchi prafuri
se mai pun clocit. Platformele de gunoiu se
pämânt.
de se din se mereu
spre de Se recolteazä ceapa de varza de
vinete, ardeiul, dovleceii castravetii.-
strange din legumele timpurii. Se sparanghelul
la se cautä nu care
distrug.
In grädina de se mai ales este

www.digibuc.ro
 mare se odatä pe feri de
fructelor. se regulat. Se recol-
frumoase se pe ; din cele
se face se
de pomi se rup din portaltoi se

DAN
Ministru al publice Ocrotirilor sociale

te de buruieni. este de
de un cal, fäcând mare
timp când rare
vie se stropitul

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

ultima la
odatä August.
Se mai la pentru
finele lunii se coardele
lierului aracului.-Nu coardele mai de vreme le
lästarii dela
se vasele goale se nu

se vasele se umplu odatä pe

risirea se face seara spre nu care
vinurile.
Dela oprim roirile care
roi slabi stupul din care au plecat.
trebue starea
spre
neputincioase de vor din rezerve
puiet de forma ele singure
reginä (besmetici) se prin faptul sunt
fierbere, stupului, nu de pe câmp
un lung
prindem de veste, imediat
prea mult nu nouä, atunci se pune
puiet de toate vârstele din care singure
roitului se face cuibul faguri
punând faguri spre le da de lucru
decarea roitului se mai face stupul puternic ce
vrea punând slab care se intorc toate
albinele aflate pe dela stupul puternic vrea roiascä.
de se pune la umbrä.
recolteazä mierea numai din cat compartimentul special
se provizie mai pentru iarnä spre avea
stupi tari la iernat.
Contra viespilor care foarte mult punem
curse, sticla unde
Albinele ocolesc.-Dacä sunt de copaci, face
umbrä frunze stuf. ceara se
floarea lucerna, trifoiul, cimbri-
isma, dovleacul, sulfina, magheranul, sälbatec
altele.

luna August:
treeratul productelor
Smulge cânepa de pune la la
nele lunii recolteazä cânepa de pentru
fuior. fasolea cartofii Continua
de ogor. Recolteazä de Recolteazä
hameiu care magazii

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

se de Data este atunci

are mai polen, pentru
magazii se de
se se
curte la Vitelor de

VIRGIL
Ministrul

de de la

La
lapte mai
se se de

www.digibuc.ro
 de pepeni alte legume.
fasolea, fac
pentru spanac etc. Se fac de
finele lunii. noui
recolteazä prunele, merele, de
cosesc buruienele de pe drumuri
de altoesc dormind
trandafirii. ciupesc de trunchiu
ochi se continua
se
vie lucrärile de sunt terminate
timpurii de masä.
preparä pentru vin, se desfundä, se se päpuresc
la
din cramä este
Ingrijim fiecare stup
guroasä. este vom sirop
de special roii tineri spre nu se hräni din
provizia pentru
Cap de (Sfinx otropos) care este
stricätor mai prin ce . Noaptea

este bine se printre stupi spre atrage

(moliile albinelor). August mai
ghizdeiul, dovleacul timpul este favorabil
albinele adunä miere din aceste

luna Septembrie:

se fac aräturile pentru grâu, de

Dacä aräturile de ogor au putut fi atunci
pentru sämänat se face 12
aräturile de ogor n'au fie fäcute destul facem
de adâncime. locurile arate
imediat numai rânduri. Nu
de
mai puterea
hectar, este de
bine kg
mai mult hectar, mai särace
avem gunoiu, se pun chimice ce
am fäcut pe parcele Nu
chimice Munteniei Moldova ce nu
medie la hectar este kg
fosfat sulfat de amoniac
Toate se de grapa de fier
sämänat.
dupä grapa

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

de chiar de bine
Septembrie se culege
porumbul care trebue fie bine uscat pune
recolteazä sfecla de zahär Se de toamnä

Ministru de Razboiu

care negräpate peste Se reparä de paie

stogurile de spre a nu fi de räzbite de ploi.
Se gunoiul, se uniform se sub
brazdä.
se in care vine Sfecia,

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

porumbul de cartofii. nu se
direct, planta cade.
magazie productele se la lopatä se cele
spre un mai pun porcii
se
spre nu le
de legume. pentru pus
de toamnä, continuä
legumelor de toamnä.
imediat locurile dupä recoltelor.
Se continuä udatul varza de toamnä, praz,
de pentru iarnä.
grädina de se continuä recoltatul fructelor, care se
culeg se paturi, subsoluri.
pentru iarnä numai fructe alese, neatinse de insecte
Fructele se dupä cantate. de se
continuä altoitul mai seva se alto-
irile fie
primävarä lemn.
livezile se uscatul prunelor de cele
de Bosnia Bistri cuptoare sistematice,
de cooperative de gospodari
se pierde din lipsa de cuptoare pentru
prune. La numai pe
calitatea doua care nu au destul
vie. Cäutäm vinde strugurii mari
mai
Facem ultimele pentru cules, vasele,
uneltele necesare.
zaharometru mustul de probä zile dupä
ale culesul pentru care se face numai pe
timp nu pe ploaie.
cari feresc vinurile de
multe boale timpul fiertului.
bisulfit must. vinurile nu
vin storcând imediat strugurii ce sunt
stea de
bun nu se poate de din bine
curate vase miros toatä grija,
la fiert
aparatelor simple de tinichea la fiert
trarea aerului el microbilor vas.
De acum albinele de abia vor mai
hrana pentru
slabi trebue miere sirop de
mai
Spre lunii vom

www.digibuc.ro
 Trecem registru detaliat starea stup.
puterile Stupilor
vom ramele vor fi puse
pästrare. (cuib) mai faguri miere
extrage miere

GENERAL N.

aceastä lunä se cumpärä stupi ca

care sä fie bine populat sä provizii de ajuns.
Se ghinda se la uscat
Pregätim pentru plantat ghinda felul de
ori se planteazä la locul
din timp gunoiu sau humus de pädure,

www.digibuc.ro
 In luna Octombrie.
continuä activitate
ogoare de mazäre borceag,
suprafete mari de grâu, la pus
rotatiune culturi grâului de frunte,
locurile dupä mazäre, borceag, fasole;
pepeni mai dupä feclä. dupä
mazäre, borceag, produce an de 30 la
mai mult din
recolteazä porumburile din lunci.
Se scoate sfecla de se pune silosuri
numai sfecla sänätoasä, ruptä
pe acoperite frunze spre nu se la
silos. simple la
nu sunt cele mai de recomandat. Lärgimea fie de
frumos, nu se
figura. Peste se pune un strat de 40 cm paie
de grâu un strat de coceni urmä pämânt, nu
La strat de 10 cm. Noiembrie mai gros.
se grajd frumos
din prin prin se
grajd. lapte se de nutret
supliment, precum colete frunze dela sfecla de
face ultima selectiune la vitele bovine la
pe cele reformate. De asemenea prima selectiune
Se vaccineazä toate päsärile contra holerei,
lunii avem adesea favorisate din schimbul
de hranä de moarä,
Veterinar, fi Spirilozä care prin
vaccinäri atoxil. fac la vacile lapte la
tineret de se instala definitiv grajd.
magazie productele sunt controlate date la lopatä cele care
se iar cele de se la la trior,
dacä este necesar.
de se se pun remise.
de recolteazä legumele pentru
morcovi, pästärnaci, pätrunjel, ardeiu praz la
varzä conopidä.
pentru straturi pentru sparanghel
precum pentru paturi Se dela
se Täiatul se face
Se fac locurile libere. Se continuä pusul de
aleg toate se se pun la pästrat
contra umezelei
Legumele care nu se mai bine
siloz, sfeclä. Se alege pentru se
pentru iernat pämânt.

www.digibuc.ro
 de scoate se
locul culeg fructele iernatice Se
de se sapä casmaua se

tineri se funii de paie contra iepurilor,

nu bine

N.
publice

pentru de care se
lunii.
vie. culesul strugurii
pentru la se in pe bostinä

www.digibuc.ro
 pun tease. fie
cat mai bine, camera mare
Cätre lunii se viei.
Vita de un an se taie la pe urmä se
Vita de se taie coardä de
un cep. Ca se coarde una din ele
se taie
Vita mai de se din coarde se
primävarä se de
oarece se mai din coarde.
Inlocuirile via se fac vita de doi prin alto-
verde Mai acolo unde
nu s'a uscat.
se pus
se începe desfundatul plantatiunile mari.
se fac lucräri la vor fi
provizii pentru Cei de vor
preunati
Cuiburile vor fi jar
vor fi umplute frunze uscate. Vom pune
din paie de deasupra ramelor, prin care
putem Introduce De starea de
toate operatiile vom registru special.
se continuä
fie jos
spre se scurge lucrare trebue
grija, ales tinere unde regenerarea se face

locurile pentru pepiniera

terenul straturi la
rânduri la rânduri
intre la cm. gunoiu bine
compus pe humus de pädure. din
un locul definitiv ce voim
rânduri la ele cm intre fire pe
se poate pune direct locul ce voim teren
la 30-50 pe

facem de porumb de ce
la care putem pune
rânduri de

luna Noembrie
se

de se continuä
pentru

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

gunoiului pe
de pe de
Se soot de pe
productele magazii stoguri
precum de bine
pus pe

Sociale

Vitele s'au grajduri pentru iernat, pe

mai sistematic mai
definitiv categorii, cantitatea de lapte ce
vacile produc de care

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

grädina de legume ce au mai

cäratul gunoiului. peste
de se continuä facerea gropilor
pentru facem este priincios.
taie la se grädina de
etc. Se trandafirii.
de se continuä timpul
este continuäm plantarea puietilor. Puietii
de teren se nisip.
vie se continuä vitei. Se string
se drumurile prin vie, cäratul gunoiului.
Coardele de pentru se etichete se
peste iarnä.
Vita biloane se scoate, se alege se
soiuri
nu se amestece lucru care
promite unei pepienere. care nu toata
de se
umple vasele vin ce s'a
oprit fierberea vinurile se trag de tescovina
direct vase. finele lunii se trasul vinului de pe
drojdie, lucrarea care se face la vase deschise având scop
aerisirea care sunt vom cäuta le
vinde mai curând, pentru numai vinurile tari
buchet.
Tescovina se pune destilare,
acoperindu-se tescovinei un aparat
cial este mai de recomandat, numai resultat
care estragem rachiul mai tescovina
care mai mult se mai greu.
care albinele rar din stup
numai este soare.
ierna afar% vor fi din
vor fi rogojini funii de paie
La se va pune
mann spre nu venit gerul numai
de zile frumoase, se va pune
lumina stup,
pentru aerisire, de care are nevoie tot iernii.
cari se vor magazii,
bordeie chiar pivnite uscate. La se bate
spre nu albinele
mera fie
ierneazá bine afarä, sfätuim ierna
sgomot, care face albinele se prea
se de diaree. se
spre scurgerea apei
punem magazii fie

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

parte spre umbla timpul iernii mai

des ei, pe sgomotul inevitabil
facem.
exploatare.
culege de este favorabil facem
scop.

BOCU
de Stat.

finitive rânduri la de 80 cm
rânduri; la pe continua
ghindei fie pepinierä, fie locurile
noui bandele ochiurile
vederea

www.digibuc.ro
 se magazii
uscate silosuri spre nu de geruri
cari nu de
cari produc un lemn bun de foc,
de are repede având etatea de
foarte buni de vie.
se fac la pe 2m.

In luna Decembrie

se continuä se mai fac

este nu
porumbul magazie
porumbul dacä început se la
care se
Se controleazä silozurile de n'a început se strica.
fac pe paie uscate pe
unde vor
Se mare vitelor grajd,
intrate slabe iarnä vacilor lapte de
vacile lapte hranä kg,
fân natural, de borciag kg. kg.
de orz de La vacile sterpe se
numai kg. fân, kg kg. sfeclä.- La de
de de fân,
de kg. de orz de porumb,
Martie când munca kg. paie
de uruit de
care le la
Nu vitelor
tot de mult hrana.
se reduc gunoiului,
turilor gropilor pentru din
pentru
controleazä legumele puse silozuri.
vie. când este svântat se
continuä desfundarea pentru
cutul gropilor pentru din
se continuä pritocul la
trage vase curate. nici un miros
se da la cele pucioasä
cantitate ceva mai mare le
face de din drojdie care se pune de
asemenea vase curate nici un miros de mucegaiu.
de perfecta limpezire vechi care trebue
puse la sticle, la caz de

www.digibuc.ro
 Pivnita se regulat tot vasele se
vranä cep se din cel mai
bun de etate.
Vasele golite la pritoc goale se bine apä rece,
se se afumä se astupä cu dop.

Ministru de

Stuparul trebue fie

Va face

www.digibuc.ro
 La nu bage
prin se scot
nu aerisirea.
aceasta stuparul harnic la stupi
noui la rame.
slabi au nevoie de se de
arätate la luna

Er. Medianu
Agr Inspector General

privitoare la fost E. Medianu.

CODRU

Doarme
Doarme

Jos la
un cerb pribeag.
Se vale,
de fag.

deal
din raze pale
fine

departe
lar

Nic. lancu
Sibiu

www.digibuc.ro
 Mare

Abrud (Alba), 8 Februarie, 3 Mai, 27 Septembrie, 20

19 Martie 15 Iunie 25 Octombrie.
(Târnava Mare) 14 Aprilie, 31 Octombrie.
Agiudeni (Roman) 19 Mai.
Mare) 14 Martie, 13 21 Decembrie.
Mare (Trei Scaune) 16 Februarie, 6 Mai, 29 Decembrie
Aiud (Alba) Ianuarie, 8 Mai, 10 August, 16 Octombrie.
(Alba) 5 Martie, 4 Septembrie.
Alba (Alba) 31 Mai, 26 30 Septembrie, 17 Decembrie.
(Bihor) 4 Martie, 17 Iunie, 23 Septembrie, 16 Decembrie.
Alexandria (Telorman) 23 Mai.
Mare (Cluj) 23 Ianuarie.
(Sibiu) 20 Februarie, 31 August.
Apold Mare) 23 Martie.
Arad (Arad) 19 Martie, 2 29 Octombrie.
Aradul Nou (Arad) Martie, 16 Iunie, 18 Octombrie.
Aradul (Arad) 14 Martie, 2 29 Octombrie.
Archita (Satu Mare) 24 Aprilie, 16 Octombrie.
Archiud (Cluj) 24 Aprilie, 16 Octombrie
Argintoaia 27
Armeni 5 Februarie, 25
de Jos 6
Asuagiul de Sus (Sälaj) 21 Ianuarie, 21 Martie, 5
[26 Septembrie.
Ataki (Soroca) 19 Ianuarie, 6 Mai.
(Târnava Mare) 14 Februarie, 24 Aprilie, August,
[6 Decembrie.
Avrig (Sibiu) 13 August
29 Iunie, 29 August.
Bahnea (Târnava 9 Februarie, 18 Mai, 30 Septembrie
Baia 6 Mai, 29 15 Septembrie.
Baia de (Hunedoara) 2 Ianuarie 16 Martie, 8
[20 Noembrie, 7 Decembrie.
Baia Mare (Satu Mare) 18 Ianuarie, Martie, 31 9
[15
(Hunedora) 21 Aprilie, 15 Septembrie.

www.digibuc.ro
 25 Martie, Mai.
lanuarie, Februarie, August, 21 Septembrie,
[27 Octombrie, Noembrie, Decembrie.
(Roman) 29 Mai.
Bandul de Câmpie Mai, 31 Octombrie.
Banloc Septembrie.
23 Aprilie.
Aprilie, 20 30 August, 14 Septembrie,

(Arad) 14 Martie, 24 Octombrie.

Basna (Târnava Mare) Aprilie, August.
Bätania (Arad) 14 Martie, 20 Iunie, 17 Octombrie.
Beclean 24 Martie, Mai, 23 August, Noembrie.
(Bihor) Februarie, 29 22 28 Octombrie.
Bicaz (Ciuc) 24 Aprilie, 25 August.
Biertan (Târnava Mare) Aprilie, Septembrie.
(Severin) 28 Ianuarie, Aprilie, 30 Mai.
(Târnava Mare) 12 Martie, 13 Octombrie.
17 Mai, 24 Noembrie.
a Micä) 27 Martie, Decembrie.
Bogdana (Bacäu) Septembrie.
Bogdana August.
(Bacäu) 13 Martie, 25 Noembrie.
Boghicea 29 Iunie.
Martie, 13 Mai, 23 Septembrie
15 Mai, 27 21 Octombrie,
[23 Noembrie.
(Ismail) 14 Septembrie.
(Hunedora) 22 Februarie, Iunie, Octombrie.
(Näsäud) 17 Octombrie.
(Vaslui) 25 Martie, 25 Mai, 25 Octombrie, 21 Noembrie,
Decembrie.
(Arad) Octombrie, Decembrie.
Mare (Trei Scaune) 18 Octombrie,
[19
(Arad) Aprilie, 29 Decembrie.
(Roman) 23 Aprilie, 15 August.
Bozovici (Caras) Aprilie, Iunie,
23
Bran (Brasov) 23 Septembrie.

Brasov (Brasov)
Breaza 23 Aprilie.
(Trei 12 Ianuarie, 25 13 Septembrie.
Iunie.
24 Iunie.
(Ilfov) Iunie, August.
Buda 24 Iunie, Septembrie.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

(Roman) 21 Aprilie, 29
Buteni (Arad) Februarie, 30 August, Decembrie.
Ianuarie, 15 13 Octombrie.
24

R.
Subsecretar de pe Ministerul de Interne

Torontal) 10 Ianuarie.
Cacova Mai, 2 Noembrie.
Cagu Torontal) 18 Februarie, 20 Mai.
Cal (Alba de jos) 9 Ianuarie, 12 Mai, 21 Septembrie.
29 August.

www.digibuc.ro
 Octombrie.
Februarie.
(Turda) 26 Martie, 21 Mai, 9 28 Auguct,
Noembrie.
Câmpu 28 Ianuarie, 20 Mai, 7 Noembrie.
Câmpul (Mused) 24 20
Câmpu Mare 9 Martie, 13 Mai.
Canija Mare (Severin) Februarie, 29 Martie, 9 August
Octombrie
Canija (Severin) 29 Aprilie, 15 19 Octombrie.
(Severin) 13 Ianuarie, 21 Martie, 17 6
[20 Septembrie, 20 Noembrie.
Caracal 23 Aprilie.
27 Ianuarie, 28 Aprilie, 4 August, 6
(Gorj) 9 Martie, 8 Septembrie.
(Mehedinti) 24 Ianuarie.
(Ciuc) 17 Februarie, 11 3
18 Aprilie, 19 14 Noembrie.
Cata Mare) 7 Mai, 16
Cehul (Sälagiu) 13 20 Martie, 5 10
[28 August, 9 Octombrie, Decembrie.
28 Martie, Octombrie.
(Cernäuti) lunie, 30 Octombrie.
Cetatea (Cetatea Octombrie.
Cetatea de Mica) Februarie, Martie.
Mai, August, 20
Chendu Februarie,
Chibed Turda) Februarie, Mai, 19 Noembrie.
Chilia Nouä (Ismail) 14 Octombrie.
Chinov Martie.
Chiojdeni 30 Mai.
(Sibiu) 13 Ianuarie, Aprilie, Septembrie.
27 Noembrie.
Septembrie, 26 Octombrie.
(Arad) Ianuarie, Aprilie, 25 Septembrie.
13 24
Februarie, 27 Mai, Septembrie.
Ciacova Torontal) Martie, 27 Mai, 26 August,
[10
Martie, 13 Iunie, 10 Octombrie,
[7 Noembrie.
Cianadul Martie,
Octombrie, Noembrie.
Cianadul Unguresc 14 Februarie, Mai,
[25 Octombrie,
(Tighina) 23 Aprilie, Octombrie.
Mare (Târnava Mare) 17 20 Septembrie.
Cincu (Târnava Mare) 22 Martie.

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

Octombrie.
Ciochina Septembrie.
Cisnädia (Sibiu) 17 August.
Ciuc (Ciuc) lanuarie, August.
(Ciuc) Martie, Septembrie.

EDUARD MIRTO
Subsecretar de Stat pe de Interne

Ciuc -Giorgiu (Ciuc) 29 Martie, 24 Decembrie.

Ciuc- (Ciuc) 20 Aprilie, 21 Octombrie.
Cluj (Cluj) 27 Februarie, 31 Mai, 1 August, 20 Octombrie,
Decembrie
(Cluj) 22

www.digibuc.ro
 (Târnava Mare) 11 Ianuarie, 20 Martie, 25
[10 Octombrie.
Cojocna (Cluj) 2 Aprilie, 23 Octombrie.
(Bacäu) 9 Martie, 8 29 August 2 Decembrie.
Mare Torontal) 28 Februarie, 13 Iunie,
[29 August
Mare Mare) 11
Mare) 15 Aprilie, 10 August.
24 Iunie.
Crasna 7 Ianuarie, Aprilie, 30 Sept mbrie.
23 Aprilie, 28 Iunie, 1 Noembrie.
Cristurul (Odorhei) Februarie, 21 Aprilie, 24 lunie
[29. August.
(Târnava Mare) 6 Ianuarie.
12 19 August.
(Roman) 19 Mai.
Cubin 17 5 Mai, 7 Noembrie.
Curtea (Arad) 2 26 Septembrie.
Curtea de 27 15 August.
10 23 Octombrie.
(Roman) 6 August.
20 Februarie, 21 Mai, 20 8 Noembrie.
Davideni (Roman) 27 29 August.
Deleni (Vaslui) 15
Deliblata Severin) 6 Aprilie, 10 Septémbrie.
Dej 3 Martie, 2 Iunie.
Delta -Torontal) 24 Martie. 15 12 Septembrie,
[30 Noembrie, 15 Decembrie.
Deva (Hunedoara) lanuarie, 30 Aprilie, 21 lulie, 17 Octombrie.
Dicio 16 Februarie, 18 Aprilie, 11
[26 Octombrie.
Dobra Torontal) 23 3 8 Septembrie,
[26
Dobreni 25 Mai.
(Severin) 2 Mai, 23 Septembrie.
Dognacica Torontal) 9 Septembrie.
(Roman) 20 Mai, 14 Septembrie, 14 Octombrie.
Dorohoi (Dorohoi) 24 Iunie.
Drag (Cluj) 27 23 Iunie, 5 August, 25 Octombrie.
Dräghiceni 27
(Olt) 14 Septembrie.
Särat) 20 15 August.
Edenti (Hotin) 23 Aprilie, 6 August.
Eted (Odorhei) 21 22 Martie, 26 Mai, 10 Septembrie.
27 Mai, 9 Septembrie, 6 Decembrie.
Fäget (Severin) 2 Ianuarie, 21 Februarie, 28 Martie, 13 Mai,
[29 Iunie, 15 August, 26 Octombrie, 6
22 Iunie.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

13 Martie, Decembrie.
Ferihaz Mare) Februarie, August,
Octombrie.
20 Julie.
(Putna) 24 Iunie.
Frata (Cluj) August, Noembrie.
23 Aprilie.
Frumoasa (Ciuc) Aprilie, 17 'unie, 27 August, 25 Decembrie.
(Covurlui) Februarie, 15 Martie, 12 August,
[14
20 Ianuarie, 20 Aprilie, 20
[20 Decembrie.
Geoagiul de jos (Hunedoara) 22 Aprilie, 23 August, 17 Decembrie.
(Roman) 30 Mai.
Februarie, Mai, 24 26 Octombrie.
Ghialacuta 12 Ianuarie, Mai, Noembrie.
Septembrie.
28
Gheorghiu Ditru Severin) Noembrie.
(Turda) Ianuarie, 25 Iunie,
Ghiurgheni Martie, 15 Iunie, 25 August, Noembrie.
Ghiurgheni Martie, Aprilie, 24 Iunie, 20
[15 August, Septembrie,
Giurgiu 15 August.
Godeni (Muscel) 14 Octombrie.
(Hunedoara) Aprilie, 26 Octombrie.
25
Grindu Martle.
10 Mai, August.
20 Martie,
August, Noembrie.
Hadad 25 Februarie, Mai, 10 Iunie,
Octobrie, 24 Decemarie.
(Roman)
Halmagiu (Arad) Aprilie, 16 Octombrie.
(Hunedoara) Februarie, August.
Hida (Cluj) 24 Martie, 13 Septembrie.
23 Iunie, Octombrie.
Huedin (Cluj) 12 Ianuarie, Februarie, 25 Martie, 13 Mai,
[13 12 Noembrie, Decembrie.
Hunedoara (Hunedoara) 13 Martie, Mai, 28 13 Octobrie.
Septembrie.
(Târnava Mare) 14 Aprilie, 15 Octombrie.
(Turda) 18 Aprilie, 20 Septembrie.
Februarie, 25 Martie.
27 Mai, Julie,
20

www.digibuc.ro
Ilia (Hunedoara) 19 lanuarie, Aprilie, 24 Mai, 6 Julie, 27 August,

Ighiu 29 Mai, 26 Octombrie.

Ilirova (Orhei) 22 Mai.
10 Februarie, Mai, 26 Octombrie.

Ismail (Ismail) 15 Octombrie, Noembrie.

Jibäu Februarie, Mai, lunie, Octombrie,
Decembrie.
Jilava (Ilfov) 15 Iunie, August.
Jimbolia Aprilie, Octombrie.
Jugani (Roman) 14 Septembrie, Octombrie.
(Orhei) 21 Septembrie.
Românesc Februarie.
Unguresc 17 Ianuarie, 12 Mai,
[25 Septembrie.
Lechinta (Turda) 28 Februarie, 25 Aprilie, 25 Septembrie.
Lipova 23 20
Noembrie.
Luciu 15 Julie.
Luciu 24 Octombrie.
Februarie, Mai, Octombrie.
Lupoaia (Mehedinti) Mai.
Lupoaia (Romanati) Noembrie.
(Turda) Februarie, Aprilie, August, Noembrie.
Unguresc 19 Mai, 28 Iunie, 29 August,
Noembrie.
(Putna) 6 August, 8 Septembrie.
(Muscel) 5
Marpod (Sibiu) 8 Iunie, 2 Noembrie.
Mavrodin (Teleorman) 12 Iunie.
(Târnava Mare) 30 Mai, 12 23 Septembrie,
[30 Noembrie.
Mehadia (Severin) 22 Ianuarie, 6 16 16
Merghideal (Târnava Mare) 25 August.
-Torontal) 20 Aprilie, 10 August.
Micäsasa -Torontal) 20 lanuarie, 20 Mai, 13 Octombrie.
(Roman) 12 Iunie.
Miercurea (Sibiu) 24 Februarie, 27 Noembrie.
Miercurea Ciucului (Ciuc) 22 Februarie, 30 Mai, 13 Iunie,
Septembrie.
(Turda) 24 Ianuarie, 30 Mai, 6 August.
(Roman) 11 Septembrie, Octombrie.
(Cluj) 5 lanuarie, Aprilie, 29 Mai, 18 August.
Mocrin 14 Februarie, 20 20 August.
(Roman) 6 August, Septembrie.
18 Martie, Mai, 11 Iunie, 8 Noembrie,

www.digibuc.ro
Moldova 5 Mai, 24 Iunie.
Moldova Veche (Caras) 21 Aprilie, 27 August.
Monor 31 Mai, 2 Septembrie.
Mare) 24 Aprilie.
Muncel (Roman) 6 11 Septembrie.
5 Februarie, 28 Aprilie, 18 Octombrie.
Nädlac (Severin) 9 Ianuarie, 24 Aprilie, 3 27 Septembrie.
Näsäud 27 Mai, 6 August, 6 Decembrie.
21 Mai, 6 August, 6 Decembrie.
(Dolj) 2 Iunie.
(Vaslui) 14 Februarie, 7 Aprilie, 6 Mai, 7
[14 Septembrie, 8 Noembrie, 6 Decembrie.
Nochrichiu (Sibiu) 3 Februarie, 14 Mai, 8 Octombrie.
Ocna Sibiului (Sibiu) Aprilie, 4 August, 20 Decembrie.
Odorhei (Odorhei) 17 Martie, 7 Iunie, 6 Octombrie, 21 Decembrie.
Ogra (Tarnava 7 Septembrie.
Mare (Odorhei) Martie, 29 Noembrie.
Olpret Ianuarie, 13 Aprilie, 28 Mai, 1 August,
Octombrie.
12 Iunie.
August.
26 Martie, 22 Septembrie 27 Octombrie,
[21 Noembrie.
Oradea (Bihor) Martie, 18 Septembrie, 10 Decembrie.
(Hunedora) 14 Martie, Iunie, Decembrie.
(Caras) 25 Martie,
Orhei (Orhei) 19 Decembrie.
Scaune) Ianuarie, Mai, lulie, Decembrie.
Orlat (Sibiu) Aprilie.
(Severin) Mai, 17 Septembrie.
Severin) 24 Aprilie, Septembrie.
(Roman) Decembrie.
Pâncota (Arad) Mai, August, 15 Octombrie.
Pantelimon (Ilfov) 27
Paraid (Odorhei) Martie, Octombrie, Decembrie.
Pecica (Arad) Mai, Septembrie.
Pecica Veche (Arad) Februarie, 24
24 Aprilie, 15 Iunie, 24 Septembrie.
(Arad) 23 August, 14 Octombrie.
Aprilie, Octombrie.
(Hunedoara) Mai, Octombrie.
Piatra Februarie, 21 Mai,
Decembrie.
(Arges) 6 Mai, 5 Iunie, 7
9 Martie.
Särat) 9 August.
(Prahova) 6 Mai.
Poenari (Arges) 19

www.digibuc.ro
 (Sibiu) 13 Septembrie.
lui (Roman) 26
Aprilie, 20 15 20 Octombrie.
Polovraci 6 Mai.
Porumbacul de jos 16 Aprilie, 3 Septembrie.
Preajba (Gorj) 6 Mai.
20 Aprilie. 27 Octombrie.
(Roman) 26
de jos (Odorhei) 24 Aprilie, 24 Iunie, Septembrie.
5 Mai, 20 Noembrie.
Radna (Arad) 28 Mai, Octombrie.
(Rämnicu- 26 Aprilie, 6 Mai, 7 lulie.
Râmnicu (Vâlcea) 8 Septembrie, 14 Octombrie.
(Vâlcea) 8 Septembrie.
Reghinul- 11 Februarie, 1 Mai, 30
[16 Octombrie.
26 13 August, 16 Octombrie.
Reteag Mai, Iunie, 28 Septembrie.
Mare) 25 Mai, 16 Octombrie.
Rezina (Orhei) 6 Mai, 8 Noembrie.
Rodna Veche 21 Februarie, 4 Mai, 27 Iunie, 10 August.
[31 Octombrie, 16 Decembrie.
Roman (Roman) 19 August.
Rosia (Alba) 27 Martie, 9 Octombrie.
Rosnov (Neamtu) 15 22 Martie, 20 Aprilie, 3
[7 9 Septembrie, 15 Octombrie, 12 Decembrie.
30 Martie, 30 Septembrie.
Sabaoani (Roman) 21 Mai, 18 lunie.
Sacul 31 Mai, 1 Noembrie.
Sadagura 7 Februarie, 10 Aprilie, 2 August,
[7 Septembrie, 4 Octombrie, 8 Noembrie, 6
15
6 Mai
(Sibiu) 14 Iunie, 17 Octombrie
Homorodului (Odorhei) 14 Februarie, 16 Mai,
[1 Septembrie.
(Bihor) Aprilie, 21 Septembrie, 13
Mare 20 Ianuarie, 20 Aprilie,
[27 Noembrie.
Scheia 14 Septembrie.
Säsesc (Sibiu) 29 Ianuarie, 24 Aprilie, 24 August.
Gheorghe (Trei Scanne) 28 Aprilie, 16 Iunie, 9 OctomLrie.
Sibiu (Sibiu) 11 Ianuarie, 3 Mai, 14 Septembrie.
Sic 21 Februarie, 8 14 Septembrie, 30 Noembrie.
Sighetul 22 Februarie, 24 Mai, 19 lulie.
[11 Octombrie.
Mare) 16 Martie, 26 Iunie, 4 Noembrie.
Sinaia (Prahova) August.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Februarie, 5 Iunie, 27 August 19 Decembrie.

2 August).
Slatina (Olt) 23 Aprilie.
Slobozia 23 Aprilie, 24 29 14 Octombrie.
Soroca (Soroca) 28 August, 3 Septembrie.
(Gorj) 26 Martie.
Mai, 20 Septembrie.
Suceava (Suceava) 15 Ianuarie, 17 Iunie, 22 14 Septembrie.
15 Martie, 7 3 12 2 August
[21 Septembrie, 7 Noembrie, 4
Mare Mare) 16 Mai, 13 Decembrie.
$eica Mare) 12 11 Noembrie
Mai, 15 August, 11 Noembrie.
Mare Octombrie.
Silvaniei 20 Martie, 26 18 Decembrie.
Mare) 14 Aprilie, 3 Noembrie.
Mare (Satu Mare) 10 Martie: 2 18 August, 9 Noembrie.
(Roman) 7 11 August.
Frumos 25
(Gorj) 15 August, 14 Octombrie.
Târgu (Mures) 10 Aprilie, 23 4 Septembrie,
Noembrie.
Secuilor (Trei 9 Mai, 28 Octombrie.
Februarie, 9 Aprilie, 8 Mai, 3 Septembrie.
[16 Octombrie, 13 Noembrie.
(Cluj) Februarie, Mai, 27 5 Noembrie,
Tecuci (Teleorman) 22 Martie, 7
(Alba) 20 Februarie, 24 August, 4 Noembrie.
Teregova (Severin) 19 Ianuarie, 9 Aprilie, 6 22 Octombrie.
(Arges) 7 Aprilie
Torontal) 13 Martie, 29 Mai, 14 August.
[25 Septembrie, 18 Decembrie.
Todireni (Roman) 14 August.
30 Ianuarie, 25 Aprilie, 10 5 Octombrie.
(Turda) 16 Mai. Octombrie.
(Roman)
Tupilati (Roman) 7 6 August.
Turda (Turda) Aprilie, 24 Iunie, 9 Septembrie, Decembrie.
Uda (Olt) 5 lunie.
ioara (Alba) 8 Aprilie, 12
Ulmeni (Arges) 15
Ulmeni (Ilfov) 14 August.
Vaideeni 10 Martie, 15 27 Septembrie.
(Bihor) 16 Ianuarie, 21 Februarie, 14 Septembrie.
(Roman) 22 Septembrie.
15 August.
8 Aprilie, 6 Mai, 16 August, 1 Decembrie.
de jos Martie, 8 Julie, 25

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

Vinerea (Hunedoara) 24
Mai, August, Octombrie.
de jos (Alba) 24 25 Noembrie.
de sus (Turda) 23 August, 19 Noembrie.
Aprilie, 25 Septembrie.
Noembrie, 31 Decembrie.
jos( 27 August.
Viziru de sus
(Vaslui) 15 August.
(Cetatea 28 13 Octombrie.
(Roman)
Mare) 15 Aprilie, 16 Septembrie.
(Trei Scanne) 20 Februarie, 26 Octombrie,
[27 Noembrie
Martie, 4 2 Septembrie, Decembrie.
(Hunedoara) 28 Martie, 20
[14 26 Septembrie, 12 Decembrie.
Zarand (Arad) Februarie, 23 Mai, 10 August, Decembrie.
31 20 Noembrie
30 15 14 Noembrie.
(Alba) Martie, Iunie, 30 August.
Mare (Arad) 20 Aprilie, Noembrie.

(Laurul,
ca
ei
cu
dee rod:

omule
Tu, nu menirea.
nu
Tu nu porunca
V.

www.digibuc.ro
 Organizarea

Administratia
Ministrului.
2. administrativä

Bucovinei.

nalului controlului tuturor institutiunilor pendinte

de Minister.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

3. Fermelor, agricole,

agricole,
Statisticii
6. veterinarä.
8. Serviciul Contencios.

care de
Domeniilor:

Casa
Casa centralä a cooperatiei
Casa Bunurilor Nationale.
Serviciul special al funciare.
Ministerul Agriculturii Domeniilor subventiuni:
Palatelor regale din Cotroceni, Curtea de
Kiseleff pentru
Casei din
Capitalei pentru
Generalului H. Berthelot.
Institutului de vaccinuri.
de pentru laboratoarele de
medicinä zootehnie chirurgie pa-

pentru sale de agricultura.

Oficiului national de educatie
Contributie la Institutul international de dela Roma.
Contributie de semin-
telor din
Contributie la Asociatia din Paris.
Contributie la Biroul international de silvicultura.
Societätii Regale Romäne de geografie.
international de epizootii din Paris.
Societätii Agronomilor din
Nationale de
Societätii Studentilor in medicinä- veterinarä.
Progresul silvic.
zoologice din Sinaia a din

Subventie Reuniunii Biologice din

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

Ocrotirea orfanilor de a
meilor romane pentru de agriculturä.
Subventie Uniunii generale a din Romania.
de din
Agigea (Constanta).

de la de

Subventie dela Universitatea

agricole Universitatea din
Agriculturii de
a.

www.digibuc.ro
 generalä Fermelor,
agricole,
(Cu Viticulturii,
Sericiculturii).
sale
Combaterea insectelor agriculturii,
viticulturii
relative la combaterea fraudelor
Repararea pavilionului regal din Parcul
Carol
Muzeului Agriculturii
la agricole.
Acordarea de la cultivatori.
de de
decuscutat de trifoiu
Producerea pe
Construirea, repararea, imobilelor
de viermi de de
parate de materiale.
Propoganda
Crearea de centre
Hrana ucenicilor material
menaj dormitoare.
Inzestrarea pepinierelor refacerea
pinierelor, aflate curs de punere
potrivit legii
Complectarea aparatelor materialelor
sare produselor regiunilor viticole
Statului.
Instalarea procurare de aparate materiale
De aceastä generalä
Fermele model:
Bazargic Berzovia Boiu Mare);
(Turda); (Turda); Ciorani
(Cluj); Costiugeni Cuciulata Mare);
(Vaslui); Domnita (Braila) ;
Gherghita
Ghilad
Laza
Orhei

www.digibuc.ro
 Podul (Prahova); Semlac (Arad);
Silistra (Durostor); Studina
Tecuci
(Dorohoi); Ulmu Unip
Voila (Prahova).
de agricole Cernäuti.
agronomice:

(Tighina).
d) sericicole:
Statiunea (Ilfov); Regiunea Lugoj
Tighina (Tighina).
Casa publice din
Pepinierele
(Orhei); (Arad); Costiugeni
Codrului (Olt);
Ighiu-Telna (Alba); Istrita (Buzau);
(Tecuci); Noul Caragaci (Putna);
Pietroasa (Buzau); (Satu Mare);
Valul lui Vasile Brezeanu
Pepinierele
(Arad); Barcea Mare (Hunedoara)
Zorleni
Comrad (Tighina);
Dobra
(Gorj); Mihai
Pucioasa Romani
Strehaia Ursoaia (Buzau);

(Bihor) (Arad)
Mare).
Statiunea viticulturä No. Cetatea
No. 2. de No. 3. Pietroasa;
Statiunea viticulturä No.

general&

Directiunea Indrumärilor agricole, Directiunea

agricol, Directiunea
Statisticii agricole).
Directiunea Indrumärilor agricole:
tot felul de agricole prin
Indrumärilor prin
de la nationale

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

con
Congresul International de Agriculturä,
care va tine la in cursul 1929).
statiuni agronomice.
legea Agronomie toate regulamentele
privitoare la general.
A infiintat Institutul de agronomice este
Institutul International de dela Roma.
Directiunea agricol:
Organizeazä conduce de toate
gradele agricole.

Statisticii Publicatiilor:
statistici agricole. Buletinul Agri
culturii, manuale didactice pentru folosinta de
precum de popularizare;
acordä cercetäri asemenea

reviste pentru Biblioteca Ministerului Agri

culturii, care este una din cele mai bogate biblioteci publice din
in lucräri de (Este deschisä
orele de serviciu).

pentru
toate mäsurile pentru exploatarea izlazurilor in cele
cu mai rezultate.
De Directiunea a Indrumärilor agricole depind:
Statiunea Bäneasa.
-Petriceanca.
Statiunea (unde se studiazä
plantelor mäsurile de apärare).
Statiunea se studiazä insectele
plantelor mäsurile de
Statiunea viticolä Valea (Prahova).
Stupina demonstrativä
Pentru agricol sunt
de de la Ferma
sa de la Bäneasa de
Academia de la pentru se-
plantelor a.
Sectia pe de din
medie de de Roman.
medie de oenologie

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR 103

medie de
medie de viticulturä, oenologie
inferioare de agriculturä: Alexandria (Teleorman);
mare

Cupcui (Cahul),
(Hunedoara), (Soroca), Lugoj
(Tighina), Miercurea (Ciuc),
Purcari (Cetatea
Mare
(Suceava), Turda, Viziru

inferioare de viticulturä: (Bihor),

(Arad), (Patna), Saharna (Orhei),
(Prahova).
inferioare de horticulturä:
Turda.
de meserii (Turda).
elementare de agriculturä: Dobrogostea
(Vaslui), Dräghiceni Romanati), Gemeni
mare (Arad),
(Prahova).
de
Baia de (Turda), Barcea
Bucecea
Ciorani (Prahova), Cocioc
(Turda), Folt (Hunedoara), (Gura Humorului),
Porumbacu jos Sic
(Gorj), Turda.
de Petriceanca
de horticulturä pentru fete:

Pentru agricol ambulant:

Regiuni apicole Baia Mare (Satu
Lissa( Mare), Lugoj,
Regiuni de Cluj la Soroca.
Regiunea

inundabile.
de
reparä, localuri,
cherhanale.
vase.
Institutul

www.digibuc.ro
104

veterinarä
Supravegheazä procurarea animalelor de
de legea pentru

ajutoare pentru animalelor.

fondul central.
pentru anima-
lele moarte ucise conform legii de
vaccinuri, instrumente.
un depozit medicamente.
veterinare frontiera,
veterinare.
Institutul de sero-vaccinuri de la

de
jos.

Depozitele de
Homorod;
bozia; Turnu-Severin.
depozitul de
e) depozitul de

de
Runcu
depozitul de

de
Florica.
Oieria Palas;
monta

Supravegheazä pentru
fiarelor
räpitoarele.

Codul
Statului ferate
de cherestea.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

pentru lemne
de rurale din Vechiul Regat,
Bucovina.

de de silvice.
Pune valoare pädurile Statului.

plan pädurile
Intretine
special se
medie de Casa Verde.
de silvici
de silvici Gurghiu.

Casa

personalului
serviciilor agricole
2.
3. Directiunea Bunurilor.
Creditului
agricole.
6.
Comitetul
Serviciul special
al altor vederea pentru ameliorarea
zonelor inundabile.

www.digibuc.ro
Membrii guvernului C. a.

www.digibuc.ro
 agricole
Prima parte agrare este
derea agricol se gäsesc
De agricultura se
stare de cantitativ, mai
tativ. Nu mai trimite produsele agricole unde le trimeteam
de acelea de desfacere le-am pierdut.
se acum din ce ce mai probleme.
Plugarii trebuie deci nevoie lase
parte rutina, deprinderile rele de care
mai corespund vremii.
se de mersul treburilor au putut
face constatarea cea mai de seamä este
urmare ei se cade da grija. Trebue
toate mijloacele spre facem
toate jertfele pentru ajutorarea
mod rudimentar,
seminte de cea mai muncile
rele conditiuni nu pune grijä nici
adunarea Uniunii Camerelor de
Februarie, anul 1928, precum Congresul agricol
la Martie 1928, Inaltul Regent
Buzdugan, reprezentantii cei mai de
ai plugärirei au cerut se imediate,
din pe care apucat.
toianu, agriculturii, care din cei mai de
seamä agricultori, pe plugari
agricole" cerut mobilizarea tuturor de
practici, de vite, pentru
mai timp putem introduce agricultura
noastre introduse de mult de popoare.
amintit de actiunea Italia dela primul
la din urmä plugar pentru da
la este mai
mai greu de realizat, nu avem
agricultorilor de categoriile nici nu
punem de de care dispune
discutiunile la adunarea Uniunilor Came-
de Agricultura, mai cele dela Congresul

www.digibuc.ro
108 PLUGARILOR

Agricol au un pentru agricultori, campania

anului 1928 s'au pus toate toate muncile
se mai conditiuni. Dar
toare care venit epoca cea mai produs
descurajare generalä plugarilor un gospo-
däria dar mai deficitul bugetul Statului
efecte incalculabile de mari, care va
de pentru câtva timp.
Cu curaj pe care numai agricultorii pot acea
dragoste pentru
jertfe se pentru anului viitor,
doar unui an mai bun care s'a scurs.
ce trebue vederea sporului de
sunt de douä feluri: de care urmare
trecere de vreme, capitaluri de
din zona inundabila
cursurilor
mintelor chimice, construirea silozurilor, etc. imediate
vederea conditiuni rationale,
de seminte selectionate, curate, tratament contra boalelor
criptogamice, recoltarea pentru produsele
ce se fi comercializate
comertul international.
Din capitalurilor de plasat de
au fost suspendate se vor
surile de doua, adicä cele imediate.

Pentru cele mai privitoare araturi,

seminte au fost mai nainte De patru
se face caracter agricol
le cärora loturi
demonstrative; s'au sätenilor proiectiuni cinematografice;
s'au excursiuni practice sätenii
chiar Cehoslovacia, Polonia, etc.
giunile este mai Intreaga
fermelor model ale Statului
producerii de seminte de calitate, selectionate tocmai
vederea agricultura Fiecare fermä
seminte regiunea care se
1928. fermele model pus la agricultorilor
peste 2000 vagoane de de cea mai bunä calitate,
curat,
Pepinierele viticole, horticole, ale din tot
coprinsul nu se mai jos: ele produse

Activitate au depozitele de reprodu-

ale ce
raselor de vite mari etc.

www.digibuc.ro
 Activitate inferioare de
peste sute absolventi dau anual. Activitate desvol-
tatä la superioare de dela
Cluj din dau
elemente luminate de conducere pentru agriculturii.
de initiativa de de vreme se aratä
lupta pentru sporirea agricole
institutia organizare Camerelor de Agriculturä
Uniunea acestor ce depun mai
demnä de amintit au lipsa de fonduri.
Concursurile de tractoare regionale
de de vitelor
torul procurare de seminte alese, de de
rasa, de de de semänat sunt tot
foarte nimerite necesare pentru Impinge
spre rationalizare micului plugar, pe
marelui agricultor.
Procurarea de seminte de plante de
cupatiune primul pentru mai pentru
punerea valoare celor peste milioane de hectare de
dogorite de
de varä.
Prin Camerelor de s'au
statiunile de compuse din
un trior, de de tratat contra
boalelor criptogamice metoda umedä
In toate agricole ale tärii, numärul
este de minimum zece pe tendinta este aceste
statiuni poatä fi limita fondurilor de care vor
Camerele. de ajuns este fiecare comunä
poseadä statiune de semintelor.
Camera de Cetatea introdus
pentru folosul trioare, patruzeci
tractoare. pe judete,
introduse seminte
Pentru de Agriculturä ale date
activitatea vederea sporirii
le avem, s'au
tractoare agricole. tauri.
52 pluguri. armäsari.
85 grape.
75 berbeci.
50 cultivatoare. 86 vagoane
440
298 28
53 de
de semänat. kg de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

toate Camerele agriculturä din

la dublu furnizate; la acestea
trebue prin Casele
de Credit ale agricultorilor.
sprijinirea sporirea agricole
de de de bunä calitate
prin ajutorul Caselor de Credit ale agricultorilor, din
fondurile proprii ale Camerelor de sprijinul
Federalelor de Unor s'au
de de pentru de
de s'au
vagoane grâu de
zece vagoane etc.
procurarea de animale de din
fondurile ale Camerelor de Agriculturä, din
pe care aceste le contracteazä din zootehnic
de din dela Casele publice
de serie de importante ale
Camerelor, este plugäria trebue unitä
vitelor, de care se poate concepe

de amintite mai sus este

Ministerului de care
pe toate intervine pe sporirea
vremea din Ministerul se
chimice din
unde constatat de unor
anumite elemente nutritive
acest scop fost un
credit de cinci milioane lei.
De chestiunea de
actualitate România nu va trece ce
folosirea plugarilor mari, dar
ales celor
se de Camerele de
Agriculturä, de Fermele model, de de Agriculturä, de
loturilor demonstrative de
Nu trebue
noiului de grajd, care este mai
Introducerea de de chimice,
recoltarea, pästrarea productelor (standardizarea)
nevoia de credit Trebue se
pentru procurare de credit agriculturä. La temelia
unei
peste care se apoi soiu
de Dar acestea trebue ajutate de credite largi
acordate agriculturii.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

de trebuie mäsurile
de Ministerul Agriculturii pentru aprovizionarea
de
deci luate de pe de de
publice agricole de cele autonome de
agricultorii individual profesionale
pentru agricultura
aduce venituri mari. Prin crearea de venituri mari se poate
bugetul fiecärui agricultor, mare
Statului, produse de deprinderi rele
nenorociri cari vin dela secetä, grindinä,
brume ale
odatä întreprinsä trebue capät
unitate de
Sprijinul corpurilor de
silvicultori mare mai
presus de toate unit practica
nale la mari, va de
vederea
N.

produce

face mai

la Alba pofida

nu

pun

pofida betivului:
sat
Fost un blestemat.
de beau de

www.digibuc.ro
de la model

www.digibuc.ro
 AGRICOLA

Integrarea de sub jug

prin alipirea
Basarabiei la Patria inchiegarea
amalgamarea sub
unui
neamurile la
care le parcurs

A acum de
regimului nostru
o a aceea a econo-
a punerii valoare a care Dum-
a blagoslovita
Nu ne
mai mare efort facem domeniul
culturii.
In domeniul de o parte
constituie cea mai mare a
de ea a aci cea
din toate noastre de activitate. Am
modeste
de
in fiecare se una nor-

www.digibuc.ro
114

de licee
de de
prost

C. Ministrul
din
metoda de care

www.digibuc.ro
 la
cerceta tot

Trebuie asemenea metode

mai
de
mai degeaba roadele lui.
agricultura
trebuie de fi trebuie

Nu
Tisa

Fiecare agricultor va
solul planta
care bine acelui nu
dar de
va trebui se care
vor trebui amenajament de
Povestea
dela un la
ea.

Tot
devie de

object de maltratare exclusiv de transport.

deziderate
de
masse
iubesc facem

vedea fine

www.digibuc.ro
 de care
de

mai care cade seama

de ce
de
trecerea

de de de
de pot aduce
foloase.
fruntea
C.
Ministru

samsarii träesc din

tribue ceva ei.
Taxele de toate care funciare
se la sumä aproape net al proprietarilor.
are de luptat un de de
pentru cari ipoteci, gajuri, sunt tot
izvoare de venituri.
Impotriva intermediarilor lupta sindicatele agricole,
producätori consumatorii.
fi samsarii, comisionarii, un de
mare agricultorii.

www.digibuc.ro
Berbeci la Ferma model

www.digibuc.ro
 Ferma model

www.digibuc.ro
 PARTICIPAREA
PRODUCTIUNII AGRICOLE"

Este cunoscut urma reformei agrare

din terenul agricol trecut proprietatea
agricultori. Aceastä avut efect
imediat din punct de
cantitativ pe unitatea de din punct de
calitativ. Printre cauzele acestei
cele mai importante
a) Lipsa de pregätire profesionalä agricultorilor
Lipsa strict (autotractoare, trioare,
de
Lipsa de bine

Chestiunea sporirii preocupä mai

grad, guvernul toate care direct
direct vin contact agricultura.
Cu ocaziunea congres agricol, care s'a
27 Martie 1928, d. Prim-Ministru
Agriculturii, discursurile ce au au
pus problema sporirii chestiune de interes
tional apel toate agricole
aparatul administrativ, conlucreze aceastä
comunä, pe care mod sugestiv au

prin au arätat
practice realizare.
Din printre
rile de cele mai urgente ce trebue luate cele
ce privesc cultura deoarece acest produs, foarte apreciat
pe prin calitarea lui, forma
palul nostru articol export, faptul se
mari

www.digibuc.ro
120 CALENDARUL OR

din punct de cantitativ,

rezervele ce pentru export sunt
ce calitatea produsului, ea
de nu mai putem lupta pe
pietele
Mäsurile ce pentru acestei

Mäsuri care se
Arätura adâncä
2. Prepararea
Sulfatarea semintei.
4.
5. Plivitul.

care de capital:
Inlocuirea de pe care le
care sunt de amestecate prin
mai productive, curate, etc.
2. semintei triorat.
3. Semänatul
Prin realizarea propuse mai sus, se poate ajunge
la sporirea calitativ, cel

Mäsurile de se pot printr'o stäruitoare

a organelor agricole chiar administrative, care vin
contact sätenii, pe de categoria a doua cer pe
aceastä mijloace : etc.
Regia Monopolurilor care are o activitate
cultura tutunului, ce se de 85.000
pe 30.000 hectare, circa la 2u

(2
de
- are un organizat pe
3 judete), compus din
inspectori.
800 : agenti,

Deasemenea Regia are un fond special,

culturii ajutorarea cultivatorilor care
a plugarilor cultivatori
de
oane lei
La acest fond avem o anualä de 8- 10
pentru premii.
acestor mijloace, Regia, de ce a
acordat anual cultivatorilor, ustensile necesare culturii tutunului,
ca gherghefuri de uscat, etc., a mai acordat diferite
instrumente agricole, scopul de a pe cultivatori
completeze inventarul agricol poatä la

Astfel, Regia a distribuit timpul 1920 la 1928,

www.digibuc.ro
 121

agricole
ditori
autotractoare.
2)

C.
Director general al Regiei Monopolurilor

5) 25.046 pluguri.

www.digibuc.ro
122

6) 9.927 grape
7) 1.265 e.
8) vermorele.
9) 50.292 instrumente (sape, casmale, etc.).
10) 20.000
anul 1928, Regia
siva agricole
Programul pe baza Regia va la
se 2 perioade a 5 ani

- PRIMA (1928-1932)
primii 1928-1932, Regia va
acordate cultivatorilor de grâu de
agricole de cupru.
produs de cultivatori
buirea lui tutunului
prin organele agricole din
serviciile exterioare ale tutunului.
Organizarea cultivatorilor de cooperative
scopul de dela organe de
de de asupra acordate
premii de rezultate spiritul
de asociere sätenilor pentru procurarea
pentru desfacerea
produselor.
V. Colaborarea organelor tehnice agricole ale Regiei
Ministerului de Camerele
comunä se realizeze programul
sivei agricole.
activitate

I. PREMII ACORDATE CULTIVATORILOR DE TUTUN

GRAU DE AGRICOLE
DE CUPRU
Regia atribue timp de 5 5.000.000 lei din
fondul special destinat pentru tutunului
ajutorarea cultivatorilor, care se vor folosi

de (premii
sumei de lei 2.500.000, se va procura un singur an,
1928, cantitatea de 24 vagoane grâu dela fermele Statului
particulare, recunoscute producätoare de grâu, soiuri
superioare.
grâu se va distribui premiu 400 kg pe comunä,

www.digibuc.ro
 CALENDARUL 123

din mai de dând

pentru
se va distribui triorat
Cantitatea de 24 vagoane este suficientä acordäm
necesarä pentru de 1.200 hectare, repartizate
2.400 cultivatori 854 din 14
regiuni proprii pentru cultura care se cultivä
Teleorman,
Caliacra, Durostor, Tutoya, Orhei
Soroca.
Ardealul este de observat regiunile care
se cultivä tutun precum Arad, Valea
Mari, Satu Mare, este de
deoarece ce cultivä este de
pentru aceste motive Ardeal se va restul programului
de de etc.
cultivatori pe cari vor grâu gratuit vor
de cultiva vor
din produsul ce vor vor fi dupä ce
vor necesarä pentru anul restul
Regiei la scop de se distribui
cultivatori de tutun din comunä pentru
rezumat cantitatea de 24 vagoane ce se distribue gratuit
singurä pentru totdeauna curent, va servi pentru
pentru se posibilitatea se gäseascä pe
comunä propriu pentru care se va
cont cultivatori anii urmätori
normele indicate urmätor.

Trioare
limita sumei de lei 2.000. 00 anual pe anii 1929
1930, Regia va procurà trioare, care le va
comunele de culturä, termen de se
gäseascä trior la ceeace
trior 100-200 cultivatori.
vor fi date cooperativelor spre fi puse la
cultivatorilor fiecare an prin acestora
ai Regiei, prin de
alta program de de
folosirea trioarelor se va percepe pe
care asigure amortizarea lui

3. de
limita sumei de lei 2.500.000 anual anii 1929 1930
5.000.000 lei 1931 1932, se va de
câte 100 anii 1929 1930

www.digibuc.ro
 anii 1931 1932. Aceste vor
pe astfel termen de se
fiecare care se
de vor da cooperativelor spre puse
la cultivatorilor sub
ai Regiei, dupä norme
rele, amortizarea

4. Sulfat de cupru
lei anual, pentru
rarea vagon de cupru anual. Aceastä cantitate se
va distribui 20 kg la fiecare comunä, spre se
premiu de pentru sulfatatul grâului
Cantitatea de 20 kg pe comunä este suficientä pentru sulfatarea
hectare total kg anual,
pentru 80.000 hectare, ceeace corespunde ce
se de de
se va face sub directa suprave-
ghere agentului agricol al Regiei.

Pentru realizarea propus se timp

50% din fondului
cultur destinatä pentru cultivatorilor
pentru acordarea de
spre astfel sporirea agricole. acestei
se va face pe baza proiectului de de mai

de de
GRAU TRIOARE transp. T TA L
L

LEI LEI LEI

-
Total 15

www.digibuc.ro
 CU GRAU DE

DE IN
1930 LUI CREDIT CELORLALTI
CULTIVATOR! DE TUTUN
de ce se va gratuit anul 1928
de pe parte demonstreze sätenilor avantajul de
un curat
forma comunä pepinierä scopul
agricultori säteni.
atingerea celui de al doilea scop necesar
de tot produsul acest se
pentru
Regia va de dela
tivele dela superior produs pe care
S. va prin Cooperative, pe credit sub formä de
avans contul recoltei de program de mai
nainte stabilit
1929, celor 1.200 hectare
anul 1928 acordat la 1.000 kg.
hectar, se mod normal de
120 vagoane, din care dupä ce au produs acest
vor pentru d:sponibil pentru
96 vagoane.
Regia va cumpära cantitatea disponibilä va distribui
de cost, la circa 9.600 cultivatori, contul recoltei de tutun.
va fa luna August
mod Regia cultivatorilor de avansul
doilea de bani.
Valoarea de circa vagoane reprezintä circa
000 lei, de circa 000 lei se distribue
cultivatorilor avans
aceastä 1929 numärul cultivatorilor cari
de fi de 12.000, cari supra-
de circa hectare
se va norme anul
se va disponibil dela cultivatori,
pe cele hectare. Cantitatea se poate
600 vagoane, din 80 reprezintä valoare de circa 48.000.000
lei, cari se va de Regie cumpärat
se va contul recoltei de cultivatori.
Cantitatea ce se va distribui acest an va fi suficientä pentru
hectare circa cultivatori,
cultivatorii de tutun acest an de
produsul celor 30.000 hectare se poate
cantitate de circa vagoane,
cultivatori cele 600

www.digibuc.ro
126 CALENDARUL

de cantitate
mare fiecare comunä unde se cultivä tutun, se poate
Cooperativelor la din acele
cum comunele vecine fie necesar Regia
credite.
Toate de mai sus sunt minimale realizabile.
Organele Regiei vor se ocupe de numai
care va fi mai se va
sprijini pe exemple väzute de säteni prin rezultatele anilor
cum pe activitatea Cooperativelor care de
vor singure aceste

Ill. PROFESIONALA A
CULTIVATORILOR
tehnici ai Regiei din cele 1.000 comune (inclusiv
comunele care nu s'au acordat cari supravegheazä
conduc azi cultura tutunului, vor extinde activitatea pentru
drumarea sätenilor spre o a celorlalte plante.
acest scop vor special asupra urmätoarelor lucräri :
pentru cultura grâului
se semene leguminoase,
dupä porumb.
se
3. se trioreze se sulfateze pentru
4. se Septemvrie
5. ce Regia va distribui de semänat
se semene numai
se facä
se execute plivitul.
Regiei cari teren de culturä
de premiu, de executarea
pentru facä semänatul
demon-
Aceaste s'au
chiar märesc dublarea ei.
caracter care privesc toate culturile:
Sätenii facä de culturilor
(asolament).

se foloseascä slabe
acest scop organele tehnice ale Regiei comun acord cele

www.digibuc.ro
ale de vor pentru
regiune. Procurarea se va face pe credit
prin cooperative.
3. se prepare terenul pentru toate
4. samene de soiuri superioare potrivite
samene la timp.
se execute de

CULTIVATORILOR
PENTRU PRELUA INCEPUTA
REGIE CONSOLIDA

de trebue privitä imbold

agricultori, iar acordate perioada
primä care prin rezultate stimuleze
scopul sporirii
acest este necesar paralel
dusä de Regie prin ajutorul ce acordä prin asistenta
se procedeze dela la organizarea
ciatiuni cooperatiste de
Organizarea cooperativelor, una comunä de
prin organelor Regiei primul
an de programului ajutorare profesionalä;
Cooperativele odata vor servi de organ de la
de Regie, expirarea programului
al Regiei vor asupra activitate cum
inventarul pus Regie
prima vor fi de organele Regiei,
ce ele se vor vor alege
organele Regiei vor tehnici
cale se continuitate de
se desvoltarea de
sporirea agricole nu se poate

V. COLABORAREA REGIEI MONOPOLURILOR

CU MINISTERUL DE CAMERELE
PENTRU APLICAREA PROGRAMULUI
DE OFENSIVA AGRICOLA
Aplicarea programului de participarea Regiei
se va face de Agri-
Agricole, astfel de sporire
fie comunä
scop organele tehnice agricole din serviciul exterior
Regiei vor acest program conformitate instruc-

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

date de R. M. S, (vezi anexa Nr. cum

date de Ministerul de Agriculturä ordinul Nr. din
Consilierii Uniunea Camerelor de Agricultuä
ordinul 3741/928 Agricole, (vezi 4).

PENTRU
ANI (1933-1937)
aceastä doua Regiei se va asupra
trecerii la agricultura stäruind special aräturilor
cultura furajere pentru
rassei vitelor porumbului.
aceastä perioadä Regia va sub forma
indirecte si
Se vor premii auto-tractoare cooperativelor
comunele de cultura care vor dovedi prin rezultatele
obtinute date de organele Regiei
se produselor.
Aceste autotractoare se vor de cooperative,
pentru executarea aräturilor adânci cooperativelor cari
calculat astfel se acopere cheltuelile
de amortizare.
Se destribui premii de
selectionat, membrilor cooperativelor cari se vor
prin rezultatele obtinute la grâu, dovedind pentru
griculturä

Pentru realizarea acestui program de interventiuni

sprijinul trecerii la o agriculturä Regia va sa
buget pe aceastä a doua perioadä de 5
5.000.000 lei anual acordare de

In Regia propune un program de participare la

agricole" care cuprinde 2 faze :
primii 5 ani,
culturii prin acordare de ajutoare de
supravegherea directa a folosirii a
bunei a
a doua perioadä de care
va urmäri trecerea la agricultura intensivä, sprijinind aceasta prin
acordare de premii -tractoare acolo unde cultura
grâului va fi rezultatele unde spiritul de
se va fi desvoltat va fi dus la crearea de cooperative
de

www.digibuc.ro
 OR

Regiei, de specialitate
culturii tutunului, va instructiuni complete personalului
tehnic agricol din regiunile de cultura tutunului pentru
acestui program.
instructiuni vor regulamentul de serviciu
al personalului tehnic agricol din serviciile exterioare ale

Director genera!, C. MALCOCI.

V.

rodire prea
bogat plugarului lui care
prin feliuri roduri alese
Post. Moldovei. 1857.

la din jurul Pancotei.

Asta din Otlaca
Ce nu mulge vaca.
Nici cânepa
fuioare pieptäna
sä teasä
se rumeneascä
feciori

Ghicitori

vioara
nu

Copilul bate
Merge picioare vede

de gros
carnea, se poate merinde te-ai
nu te-ai säturat

www.digibuc.ro
Taurul Fudulu, dela Ferma model

www.digibuc.ro
 Ce de
Despre activitatea unora din Camerele de agriculturä, care
la celor voitori, se scriu intregi.
spune aceste Camerelor de nu
un plugarilor, ele sunt puse pe
tueli anume au fost pentru dee un ciolan de
ros unora altora. acele nu se spune nici un
dela cine anume se pentru
leascä Dar iatä lucrurile de cum vrea
arate. de abia au lucreze
drum scurt,
mai de care se toate
unele din ele, mijloacele ce au
au destul de
Camera de agriculturä Hotin,
de agricole spre folosul plugarilor
de din La fiecare se gäsesc
täväluguri, trioare alegerea mecanicä
aceste nu le
ele sunt date de plugarilor,
cum le foloseascä se face pe
pot cea pentru
folosirea se plugarilor
comunele Hotinului de vin
cärora ajuns acum comuna
Apoi model puse
sub oamenilor de acolo se norodului
ce se poate face atunci
mai mult mai la vreme ai mai
lese, cine ce alte ajutoare bani. acest Camera
de agriculturä mod totul gratuit
pentru de cultura
ogor acest mod de
aproape din cele mai
agricole,
baze porumbului-hrana de
scopul de se ajunge cea mai

www.digibuc.ro
 din la aceste concur-
cele de animalelor, Camera
podarilor celor mai pentru munca
dau mediciior tot
grape, sfatul bun, care venit
dela oameni este ascultat urmat.
Tot acolo Camera de agriculturä de
partea ei cresc mai bine dau din
ea pomii sunt cari-i sub
vigherea specialist cultura
Acum Camera pe cale pentru feciorii de
de unde ei numai iarna tainele culturii
vitelor vara lucreze acasä,
cursul
Astfel lucreazä Camera de
aceasta mai sunt unde oameni lucreazä aduce
luminile lui, se laude adus mai de
färä se lupte pägubind prin aceasta
pe plugarii, cari de ajutorul lumina
agricultura noastre.
se la Hotin, la la Soroca, la Cetatea
Neamt, la Roman, la Bräila, Dolj, la Turda multe
nuturi ale noastre.
Tot ce se oamenii la Camerele de agriculturä
se desbrace de ce hainä punä toatä
dragostea agriculturii.
ea se va

Savin

A
DE

Vineri 70
2 Arad Arad Horia
Alba Regimentul 48
4 Braila Palatul Agricol
5 Buzäu 28
Cristoveanu 12
7 Localul Etaj
Bihor Oradea -Mare Parcul Mare

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

JUDETUL

Ciuc
Trei Scaune Palatul Prefecturii
10 Principele Carol 12
Mitropolitul 27
12 Bazargic Alexandru I. Cuza 10
Covurlui 57

15 Calea Victoriei 51
16 Cetatea Cetatea
17 Arboroasa 5

Cahul
19 Craiova Palatul Prefecturii
Dr Marinoiu
21 Durostor Silistra Regina 2

22 Dorohoi Justitiei 2
23 Cuza Vodä
24 Fälticeni Strada Mare 22
25 Brâncoveanu
26 Gorj Tg. Jiu
27 Hunedoara
Hotin Mircea 26
Ilfov
Stirbei
Gheorghe 12
32 Ismail Eminescu
33 Mitropolit Gavril
34 Turnu dela Cerna
Sighet Prefecturii
36
Micä Prefectur.i

www.digibuc.ro
 Negru Vodä 100
38 Slatina 98
39 Stefan Mare 39
40 Orhei Orhei Regele Ferdinand
41 Prahova Anastasie 6

42 Calea Cuza 34
43 Romanati Caracal Piata Unirii 12
44
45 Roman Roman Localul Prefecturii
46 Piata Unirii 3

47 Satu Mare Baia Mare Unirii 26

48 Prefecturii
49 Sibiu Sibiu
Suceava Suceava Palatul Prefecturii
51
52 Soroca Soroca Regele Ferdinand 25
53 Teleorman
54 Tulcea Tulcea Carol
55 22
56 Tecuci
57 Torontal V. Alexandri Cetate
58 Turda Turda Salinelor
59 Mare
Odorhei Palatul Prefccturii 35
60 Tighina Tighina
61
62
63 Vaslui Vaslui
64 Lung
65 Severin Lugoj Palatul Prefecturii

www.digibuc.ro
Institutul de de la Roma.

unui Institut International de apartine

Americanului Lubin afost practicä de M. S. Regele Italiei
prin a cärui s'a Conventia din 7
Iunie 1905, prin care s'a
de
Trebuie o spunem de la cä M. S. Regele Italiei
o Institutului pe partea
un ajutor material de 300.000 lire
La Conventiunea din 7 Iunie 1905, au aderat 40 de State
care
Conventiunea cuprinde principiile de dupä care se va conduce
Institutul, care au azi, bine complectate.
Conventiunea cuprinde 11 articole, care
mod se poate de caracterul oficial, scopul,
pe grupe
este socotit ca de care fiecare Stat
aderent va reprezentat prin
El se de Adunarea generalä Comitetul per-
manent.
Art. 9 al se ocupä de scopul de
care are datoria :
a) concentreze, stud eze publice mai
posibil datele statistice, tehnice economice, privind cultura,
produselor agricole
pe diferitele
comunice celor de
toate de mai sus.
indice de exploatärile rurale.
d) Sä aducä la tuturor ale vegetalelor care
vor parte oarecare a globului teritoriile
mersul boalei este posibil pentru combatere.
e) studieze
credit agricol, -
privitoare la
toate formele, sä adune
asigurare
publice infor-

www.digibuc.ro
matiunile care fie diferite
nizarea cooperatiei, credit agricol.
va fi Guvernelor
pentru protejarea intereselor agricultorilor pentru
ce prealabil va fi luat toate
necesare cum fi exprimate de
internationale alte Congrese agricole de
agriculturä, agricole, Academii, Savanti etc.
Toate chestiunile, care ating interesele economice,
administratia unui particular, vor din comp
Institutului.
baza principiilor din Conventiuni s'au Statutele,
au suferit diferite modificäri.
Organul executiv este Comitetul permanent, care cap
Secretarul respectivi se
programul exact
In de dispune serie de organe de
consultatie
Comisiunea internationala permanenta Agricole
P. scopul de mai
internationale Comisiuni
parte 42 200 care România,
ciatii. Este bine aceasta Comisiune,
mai mare de Asociatii au Brazilia, România Cehoslovacia.
2) Consiliul International agricol A)
scopul de pune la de
toate
agricole din
3) Comisiunea este organul de
Biroul International muncii.
4) Comisiunea de
(C. care se de problemele economice
sociale privitoare la agricultura.
Toate aceste organe perfect acord organele de
conducere ale Institutului nenumäratelor
bleme agricole.
Grija Institutului este de scäpa nici una din
mari agricole, care scop comisiuni
Astfel Conventia internationalä din pentru lupta
contra läcustelor, are material convoca
a) Conferinta Internationalä pentru protectia plantelor,
Conferinta pentru protectia folositoare
Conferinta cärnei, d) Conferinta
Internationalä pentru protectia
pentru unificarea metodelor de
serie de periodice monografii, date statistice,
din diferite etc, sunt la
dispozitia tuturor din lumea pentru se pune

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

mersul Nu au fost la oparte nici mij-

loacele de propaganda datei presei,
Radio.
aproape literatura
este la dispozitia celor dornici de a tainele plugäriei.
Nu am detaliile am numai
aduc la multi, date din care
o idee de ce este de Roma.
Trebuie Institutul, dat probleme
ce sunt date sarcina sa pe care parte le a dus la bun
mari din cauza lipsei mijloacelor
mare parte cä din
la care s'au angajat. Din aceste noi
nu facem parte, am la timp.
Emil Petrini
Director general al agricole,

vechime.
face cea a Moldovei
care este alba pentru mul imea teilor din codrii acelui
tinut priincioase Domnii greci
obicinuiau a mete d n miere toti anii ca o prosfora
regialurilor din Tarigrad
Post. Moldovei.

Cu mama, cu piciorul pe copii.

Este care iaz fiecare arde capul.

Are spate.

dar nu
dar nu
dar scrisoare nici

www.digibuc.ro
 PRACTICE
DE VITELOR.
femelelor pentru un
timp de an masculul pentru
de femele, se mai jos.
iepe
Taur
Berbec 100
Vier scroafe
o pentru :

20
Gâscan . . 6
6-rate
cea potrivitä când un poate
fi pentru
Armäsar dela 3 la 15
Taur. 5 luni 6
Berbec . 15 luni , 5
Vier . . 8 luni 3
luni 5
. 1

. . 10
. . 3 15 ani
. 12
Scroafa 10 7
Oaia . 2 7

Curca 1 an

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

la

REINTOARCEREA

zile
n'a prins ce

zile
Vaca
Scroafa .

Capra . . 55-130

tine la animalele domestice

340 zile
280

Capra 150
Scroafa
360
64
Pisica
280
Pisica
Scroafä 132
210
Ursul 230
300
27
de 30

domestice (Media)
Gäina 21 zile
30

30
18

Fazana 30

www.digibuc.ro
 Cantitatea de sare necesará zilnic
Cal 15 grame
Bou 25 -50
Oaie
Porc

Cantitatea de necesará
Dupä Kellner la kg. e
necesar;
Cal. . kg. Vaca . . . kg.
Bou . . . . .
Porc kg.

Temperatura internó a corpului, pulsul:

Respiratia
la rectum minut la adult la la

Cabaline -15 35 50 70 -38

12 34 34 40
Bovine
Ovine -65
Caprine
Porcine
Caine 38 -39° 12 -120

se scurs dela unui animal

când examinat. la animale se dupa
forma ei sunt de mai

sunt partea maxilarului supe-

rior inferior, la cabaline porcine pe ambele
bovine ovine pe inferior.
numai la partea
porcinelor.
sunt posterioarä. timpul
apar, se de se tocesc, au
la pagina...

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

BB
CC

Fig.
Incisiv pe
marginea lungimea.

posterioarä

Fig. 4.
taiat
a de
drare
b din
steaua dentara
d ivoriu

Fig. 7.
Fig.
Cum se Caninii sau (iepele au
un este numai niste
de A, externä
de grosime. B.

www.digibuc.ro
 zile apar de

apar de lapte.
La sunt de
La de
sunt
La sunt de

Fig. 8.
de lapte la Fig.
Ivirea luni.

Fig. 9. Fig.
La trei de au
Ivirea au

Fig. 12.

La
de
au fost

www.digibuc.ro
 143

Fig. 13.

La de lapte
s'au

se

Fig. 14.

La s'au
numai pe marginea
tocirea
este mai

Fig. La 7

Fig. La 8

www.digibuc.ro
144

Fig. 17. La 9 ani.

Fig. 18. La 12

Fig. 19. La 14

Fig. 20. La 17

www.digibuc.ro
 145

Fig.

La

Fig. 22. La 21
Fig. 23. are o
mult mai mare, de

Fig 24. de Fig. 25. au

prin frecarea cu
un corp tare. pentru calul

www.digibuc.ro
146 PLUGARILOR

La de
La
La gura calului sunt la
La sunt

La
La misuna a de
La mijlocasii de jos de
de sus
La de jos rotunzi de
de sus
La de jos rotunzi
de pe de
La arcada se

La 17 forma biangularä.

Bovine
La 2 cad clestii de lapte permanenti.
La 2- cad primii apar cei
La cad se secunzii
La se de lapte.
La 7 se tocesc
La 8 ani primii
La 9 secunzit
La 10

26. la
18 20

Fig. 27. la bovine la 2

www.digibuc.ro
 147

Fig. 28. Dintii

la 3

Fig. 29.
nelor la 4

Fig. 30.
bovinelor la

Fig 31.
bovinelor la
12

Ovine
La se
La
La secunzii
La 3 -4

www.digibuc.ro
 Fig. 32. ovinelor la
3 luni.

Fig. 33. la
luni.

Fig. 33.

Fig Dintii la
2

Fig Dintii ovinelcr

3 ani.

Fig. 34. Fig. 35.

Fig. 36. Dintii ovinelor de la

4

Fig. 37. Dintii ovinelor la

9 ani.

Fig. 36. Fig. 37.

Proverbe despre

Calul de dar nu se

oväzul,

nu bagi la bälan.

n'ai

vrei sä pe o de cal

www.digibuc.ro
 deschiderea
Superioare de de
la
28 Octombrie

Doamnelor

pentru Superioarä
de Agriculturä, tineretul de lumina

revine acest prilej cinstea numele colegului nostru

Dr. director titular pentru
timp pentru cäutarea
nostru corp profesoral, multumesc tuturor
de pentru onoarea ce de asista la
deschiderii
Socotesc, se cuvine de toate,
cätre nostru care
pus sale alese serviciul noastre
altarul bunä parte din
sa. din toatä mai scurt timp, puteri
printre conducere ce se cuvine.
Suntem acest lui
nistru Agriculturii sentimentele noastre de
pentru deosebita solicitudine ce
noastre.
ridicarea Superioare
principalele preocupäri
ne este deschidem cursurile anului
nu
Lipsa de era acuma una cele mai grele
rätoare lipsuri noastre. Nu avem pentru

www.digibuc.ro
 pentru camerele lucru ale profesorilor special, pentru
conditii higienice studentilor.
Prin acordare de mijloace largi pentru fermei
ni s'a putinta rämase libere, la
un cämin provizoriu pentru care pot
un ideal, dar Alte
rämase libere au putut fi utilizate pentru
mai unora dintre ele
necesitätilor de lucru ale unui numär mult sporit de
Terminarea catedrei de chimie uneia
din cele mai importante catedre de activitate
de de
Prin instalarea unui cabinet medical, toate cele
ajutoarelor curente prin
unei asigurat posibilitatea
lului studentilor.
viitor ni s'au cele perspective
studentilor", monumentalä,
din toate cele necesare pentru unui
numär de 250 un train higienic pläcut.
Ferma noastre de înzestratä toate
necesare unei moderne va de acum
slujeascä practice studentilor
ofere un de interesant chiar pentru cari cunosc
cele bine instalate ferme din sträinätate.
fine crearea de
zarea lui imediata noastre se pun bazele
definitive ale important centru progres
care activitatea activitatea de cercetare va merge
pentru plugäria noasträ acolo unde fie
ramura de activitate cea mai de seamä cea mai de
progresului nostru.
Toate aceste nu trebue, ne
multiplele necesitäti ce mai sunt de satisfäcut.
sä se situatie situatiei
ei de Mijloace mari mai sunt necesare
pentru ajungem la urmärit.
Ofensiva agricolä pusä primul de toate organele
conducätoare pornitä vigoarea de Ministerul
institutia producä soldatii
Mai mult mai urgent avem nevoie
de mijloace de sprijin moral pentru
ceeace cuvânt dela
Tineretul din ce ce mai
bogätiile ce ce mai
mare se Aceasta fie
pe aceia cari
vor bate ei dorul de se

www.digibuc.ro
 151

numai sprijin puternic din partea

tuturor acelora cari se de plugäriei, vom
lucrärile pe
vom face anul viitor la cererile de ce
vin din ce ce mai sporite.
Facem deci un guvernul special
Ministru Agriculturii, acorde pentru
noasträ pe care dovedit
cursul anului trecut asiguräm pot socoti tot
nostru realizarea programului fäurit pentru
Superioare de
Pentru ajungerea acestui socotim parte pe
venit aci pentru Cei cunosc
duintele noastre au luptat ei datoriei demnitate
la ridicar ea
Cei acum vor curând nu au aci numai
toria de de trece succes examene, au
primul de se identifica interesele mari ale
plugäriei pentru deveni mai curând luptätori pentru
ridicarea ei deci luptätori pentru binele
nostru.
Convins ei vor fi mai scurt timp
de le urez bun venit doresc din
mijlocul nostru multumirea pe
datoria serviciul unei cauze rumoase.
Privind de colegii mei desvoltarea
oare $coalei noastre, tuturor
acelora cari ne mijlocul nostru
mentele solemne ale noastre asigur toti
sprijinul este imbold un pretios pentru
Domnule Ministru, declar
deschise
Al. Nasta.

www.digibuc.ro
 tot sat mare, de se
de lui
Unde nu credea de el, acolo
mai rar se vadä, mai ales
venea lui moarä.

atunci te
prindea de de
tocmai când plesnea omului vrednic
de ajutor.
numai auziai
de arat de culegeti,
Ce mai colea la
pune
mai din mai cheful
mai ogoiascä din fie bucuria
din
vericule, tot mir cum de
lenevie ce s'a zicem
un «Doamne ne
de ne pe atunci
prindem ne de netrebnicie.. mai bine
face le lui
lui Stan al Popii, altor de
destoinici le nu mai alta
de
Mai altele printre
'ncolo, guralivi nevolnici.

nu mai era chip scape nimeni de

ciondänelile
de prindea pe din greu, dar
spor, canonind vitele, se o apoi nu mai
dädea drumu' vorba nu degeaba
de

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

cum de
vezi c'abia se pe picioare
nimic Da
brazda mai prinzi
brazda
se mai par'cä
ai face....
Barem prindea pe vitele, fi ferit
Mai fi
Doar reteveiul
Da' neam tätar mai De unde
vatra satului nostru de oameni
la el, omoare vita alta tu nu vezi,
ochii aceia ajutor,
urneasca din ce sa nu
vita bun ajutor la munca
mai duce mir cum de te mai
cerul mai la soare!
nu s'a scuture cei
de la sfat
celui ce canonind vitele.
de gura
de lui, un pic, un pic, au prins se
pe brazdä, muncä, cei ce
la au sa de coarne,
toate de istov.

nebägate de satul
gospodari vreme
bogate de se duse
apoi, de se frumos
mare, «casei de cetire», un de
nestemate fetelor
unul din refenea, sub
mai cam
Mosul un pic spate
dra clipind din ochii lui rostea din
carte
vericule, multe ale
ce se cum se
de nemai gura ziulica,
la muncä
cuminte peste cap ulcica de
dragul celor imbiau acum nu se mai de
meteahna lui.

www.digibuc.ro
154

www.digibuc.ro
 Dela transformarea
de agricultura început
al
Recoltele, din an tot mai reduse de inferioarä calitate,
au pe facä care erau
siderate se un de

Dar general din punct de formal acest lucru

apoi fond, cazuri nevoie de
punere la punct.
plugari mai conservator,
greu se foloseascä nouä de culturä
mai la numär
se repede, de
necunoscätorului
care pagube
materiale.
aceste categorii
face multe, repetite,
fazele pentru culege serie
de încercäri rezultate exacte.
cercetäm
ce s'au cultura grâului.
de 20
de experientä, rezultate
Paralel aceste experiente, au început pe
compt serie de cultura grâului.
Unul dintre este proprietarul
care anul încercat grâului
Rezultatele obtinute de le destul bine
aceea nu le rezultatele obtinute
de subsemnatul campania anului 1928, la fäcute
cultura grâului, diferite distante
de Calafat, al Dolj.

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

general special
din acest an, obiectivul contra
secetei, dese, la diferite distante
repetate anului.
Am deci din varä, dupä mazere ogor
12 Septembrie am arat mai la cm, sub
toate buruienile. samulastra
Grapa de netezit brazdele spart Terenul
egale Cenad
urmätor
50 masina prin acoperitä
grapa de fier
50 masina rânduri simple continue, dupä care
s'a
50 rânduri simple discontinue,
functioneze tub astupând pe doilea, distanta
rânduri este de cm.
simple, la de 40 cm,
tuburi ale masinii numai läsat functioneze.
rânduri duble, 40/13 ceeace am
suspendarea tuburi ale masinii
50 s'au rânduri triple 40/13/13
cm, astupând tuburi curgä
Peste sämänätura s'a trecut
s'a la 19 Oct. 1927, prielnice de
avut la 24
Octombrie.
Venind ploile de n'am face din toamna
dupä cum era program, iar primävara din acest
an nu prima la 28 Martie.
Peste peste at
simple continue, am tras grapa de fier,
care ce se formase din cauza
Celelalte patru parcele au fost intervalele
libere. s'a toatä grija,
pogon 40 lei (copii fete). S'a rupt ce se prinsese,
s'au buruienile din interval, s'au buruienile din
s'a adunat la plantei.
din toamnä, iar primävara,
variat
doua s'a la 18 s'a turä
au ploile,
s'a
bob, am cercetare culturii,
sub raporturi;
Numärul tijelor

www.digibuc.ro
 motor de Pciana

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

Numärui boabelor din

la ruginä.
cädere.
Am
No. prin 240 trunchiuri,
boabe
No. 2, continue, 230 trunchiuri,
boabe
3) No. 3, rânduri discontinue, 190 trunchiuri,
boabe
No. 4, rânduri simple, la 40 cm, 160
boabe
No. rânduri duble, 170 trunchiuri,
boabe
6) No. 6, triple; 180 trunc
boabe
din mult de ruginä
paiul fost boabe
prezentat sub raportul
paiului al contra boalelor criptogamice. Din
ale
roase, verzi bogate au rezistat criptogamice,
boabele au fost
sistemei la fost vizibilä.
La recoltä, rezultatele au fost
40 triorat pogon.

80
20
Prin urmare rânduri triple mare
care de calitate super toate boabele
desvoltate greutate de kg.
Din toate se unora de
promova rezultatele dupä
nu pot socotite de imitat.
Pentru experientä la rezultate se
anumite
nu poate
de conducerea fie continuä
foarte
de trebue prealabil
anume
obiectivului trebue
examen terenului care
teren, vedem
adaptabilä climatului nostru.

www.digibuc.ro
 CAT

Dintr'un bob de spice a boabe fiecare.

www.digibuc.ro
160 CALENDARUL PLUGARILOR

terenului anume reguli precise

de
Experientele fäcute de M. Scoala de agriculturä
ale T. de
ale Algiu ferma sa dela
Mehedinti la demonstrativ
de Calafat, toate s'au
fäcut respectarea integralä tutulor regulelor anuntate mai sus.
Pentru ajutorul
practici statul dator intervie direct, prin crearea
laboratoriilor regionale, care de
dreptar plugarilor.
mai al terenurilor
agricole experimentare celor proprii varietati
de grâne celor mai potrivite se impune.
am märturisit mai n'au
trunit toate conditiunile enumärate absolut necesare, nu pot
servi pentru din
rutinei care zace agricultura, aceste necesare
acest motiv m'a determinat le ce scriu. Dacä
fiecare din cercul nostru restrâns, am aprinde mica
toate la un goni
conduce siguri liman.

V.
Inspector

Cine nu vrea are, nu plug pe säu.

Plugarul harnic are totdeauna negru supt unghii.

Cine duce plugu bine

Face destulä
mai rämâne.

www.digibuc.ro
 pentru câtorva

Cred folositor plugarul ce mäsuri de

pentru se dacä la vecini s'a declarat
Deasemenea ce trebue
s'a chiar ograda sa parte din
fi singur le desigur dacä boala

genere pentru päsärile de boale

se mai curate.
2. se stropeascä
de
cumpärate nu se amestece imediat acele ce
se curte, se deoparte timp. Numai
nici una, se vor läsa laolaltä.

mai jos sfaturi de leacuri pentru boalele päsärilor.

se se mai poate hräni.

din se va un
amestec de clorat de apä.
Apoi se va care nu fie
pentru limba nu fie
urmä unge limba amestec de mai sus
apä oxigenata de zile.

Päsärile un scuipat ce miroase se greutate.

se obsearvä ce
ivirea câtorva (ulcere).
Plugarilor

www.digibuc.ro
162

Vindecarea se gura pasärii solutie

de clorat de potasiu unu sutä apoi pensulä muiatä
de clorat de potasiu patru la se va da peste räni.
locul cloratului de potasiu perman-
ganatul potasiu la mie.
se toate special la
se adesea difteria

Stomatita
curcile greutate,
mor
Boala produsä de ciuperca
bonlave se vor de celelalte pensulä
muiatä solutie de borat de sodiu, acid boric,
hidrat de cloral 15 se va unge interiorul
timpul boalei vor de etc.
alimente moi.
Boala se

-
se respi se face greutate.
din un de coloare care are miros
Pipäind acesta este e.
pierd pofta de mor sau
luni de
Se curcanii, deosebi

1. - se
prea mari
din ele, cum e de porumbul
cantitate
oväzul
2. - pasärea
scurt timp chiar moartea
- pietre,
care nu se pot mistui.
-
pe care

care produce paralizia

In primul caz se va freca mod regulat se un
metodic. se vor continutul se va
pasarea va fi de acest lest.
In cazul corpurilor solide neasimilabile ca pasärea
fie operatä.
Contra ce produce gäinii se poate
la de piper negru, ceapä sau usturoiu.
In cazuri mai grave poate fi salvatoare, co-
loarea ce gura nu e verzuie.
Cum plugarul de cele mai multe nu se
el va da sä boabe de piper,

www.digibuc.ro
 CALENDARUL

regulat pasärea
se atunci nevoe de
V.
are casul
Deosebire: la aceasta tare la pipäit, timp
moale, gaze
de pasärea are vomiteze
verse se
se astfel:
se scoate Apoi se
de undelemn de urmä
de zile.
prea mare boala nu se prin
arätat sus, se se
se scoate acul seringei se
spre gazele.

au diaree
de coloare verzue uneori alimente
Boala provenind din cauza umezelei, apei murdare,
telor stricate, se va cotetele fie curate, uscate,
roase, se
bolnave de diaree vor de pe 10
de bicarbonat de carbonat de magnezie.
Prafurile se pun
cazul nu se de
arätate mai sus se vor mai da tot de douä pe
10 centigrame de salicilat de bismut. acest vor
avea la de care se sulfat de fier
de la litrul de apä.
Cum enterita diareicä se pesta
alte bine se separe bolnave,
spre nu contamina pe celelalte, ele bolnave de
holerä

- a puilor.
sub numele de diarea se
bobocii etc.
co se greutate au aripile läsate
jos. se lipesc de puful din
se repede orificiul, ceeace
mare primejdie.

www.digibuc.ro
 Se vor deslipi uscate din jurul anusului, se va
tunde pentru a se va unge
untdelemn regiunea
Se va introduce putin untdelemn cloaca pentru a
eliminarea excrementelor.
Puii vor
In caz 3 -4
zile nu se
- unt de ricin.
o ameliorare, se va mai
da unt de

puilor de
de microbul Bacterium
puii de zile zile.
Microbul se ou.
pentru acest motiv parte din mor chiar
de din gäoace. mai mare din puii cari au
infectat mor zile de diaree pe

De aceea se izolarea imediatä puilor bolnavi cari

se cunosc prin diaree, nu tin ochii
se picioarele fi excrementele sunt
albicioase
ce scapä de boalä slabi mai multe
pentru de aceea nu se vor

Puii cari au venit atingere vor

lapte acru, lactic intes-
tinului, se
puilor din prea s'a
se de microbul Bacterium
Pentru aceasta se din fermele producatoare de
din acest microb.
boalelor la mare, ne pare
nu putem le descriem pe toate Calendarul anului acesta.
le descriem Calendarele pentru anii viitori.
N. A.

www.digibuc.ro
 toate secundare,
ale este, de cea
cea mai cea rentabilä
florilor de nectar, care,
multe Dumnezeu face
posibilä desvoltarea
ocupatie
face färä capital färä muncä deajuns
Grecia se in pentru
stupi foarte de ei nu
afarä de supraveghere capital,
hrana din care poate
un prisos pentru cheltuelele
tot mai ai jurul casei câtiva nu.
ne toate traiul greu
mai putem face e. scumpä,
dar pentru se
gäsesc de venituri. acestea de
dintre cele mai albinäritul.
mai poate ceva mai nobil, frumos
mai pläcut, de studiezi tainele
Ce un mäestrie,
Ce puternic de dragoste,
care merge pentru comun pentru prosperarea
Nu aceastä egoism
nimic ce aduce räutatea
oamenilor. Numai care de care fi
pe societatea din
care se sbate.
Nimic mine totul pentru pentrn pentru
aceasta- deviza Oare poate
ceva nobil mai
Dar ne intärire
suntem dorim. Acum, mai ales, veniturile
avem datoria le crearea de

www.digibuc.ro
 de ne nu cumva prin
izvor secätuim prea tare ea, pe celelalte izvoare.
vom vedea, prin apiculturä nu numai nu secätuim
mai bogat izvor de venit statului,
agricol din conträ prin
chiar apiculturä.
Statul nostru, fost apoi cultura
pe va mai mult.
Ardeal, sunt
vechi, aceasta se va
pentru
astfel concursul guvernelor
statul sa cat agricol,
tot pe de
Ce and facem
miere
credeau Olimpului se nectar.
nectarul, respective mierea, de un nectar
rescopt, drept cuvânt sa din
prin sa,
fost trecut va fi produs foarte
ne
desface va ea
va pierde din calitate.
miere ne un stup? tot cazul aceasta depinde de
florilor de ochiul Cum zis
noasträ nu care apiculturä.
Am ni se minuni apiculturä de
sträine. acasä, alte
mai mari alte
Citeam stupina Hanganu de 1913, un
trecut an din sistematic, miere.
an au la 70 kg de
miere care kg mai avea
rame
anul 1924 un Popa din Apoldul
72 kg jud. mare au
de kg
vedem aceste se sub ochii
toate noastre, ne mai putem de rentabilitatea
stupäritului nu de
de acest bogat izvor de
nituri? facem deci mai mai

Dar, ce se prin mierea

am mare
zicem fost mai albina pe miere

www.digibuc.ro
ne aduce un tot de nu
chiar. E folosul ce prin ajutorarea florilor
ce sau floare, pentru a
rodi, e se combine polenul din
femenin din pistil. plante zace pe
ovariul deci, acela cade direct ovar se
La altele femenine locuri de-
osebite, dar pe cum e la porumb. Aci polenul
prin mij a
cade pe ovar. nu se poate face.
alte plante la care indivizii cu masculine
sunt de cei cu femenine.
Aci nu de numai prin
masculine la cea femeninä, insecte sau ajutorul
altor mijloace. Dar e constatat chiar atunci transportarea
polenului se face la ovariul de
de ca atunci când amestecul se face
E caz ca la la animale. Pro-
e specii, ce s'au
mai
Insectele special albina mare
din floare a linge a
pe care de la
o floare la alta, mijlocind astfel Acest
de alte insecte, nu de bine ca de albinä,
nu specia de de pe care a
nu umplut de nectar de polen,
nit fac
de aceasta, alte insecte nu se peste
vie numai Din ies primävara
indivizi cari la se peste Aceasta
primävara d. p. viespi mai toamna.
de ce special pomii cari primävara din
vreme mult prin care timpul
mare
Albina mai pomilor. Ea
din ele de insecte, din care se viermii
deci fructele pomilor de albine sunt mai
din
Darwin a o de foarte interesante, din
care reiese pe serviciul face albina rodirii plantelor.
Maeterlinck pe drept fi
special albina, 20 de mii de de ar
de pe
Despre ce o are albina
ne putem convinge din
Cea mai mare de fructiferi din

www.digibuc.ro
168

fratilor Clay din statul Illinois (America), Pomii

livadä de 535 hectare, erau dupä
fratii Clay nu produc destul. se
sfat Colegiului Agricol statului. De
torul Flint, de entomologie, le idea stupi
livadä. rezultatul pe
sporire 40.0 dolari Lei).
stupärit, avem
care ne prin miere
ne care principalul izvor de
venit
facem deci stupärit mult mai multi.

Al. Popa
de

Ion C.
La 24 Noembrie 1927 s'a de boalä
de prim sfetnic tronului, C.
unei era mai
de când familiei, dar ales natiei la
grea vietii noastre de Consolidärii
noastre nationale
Dar moartea lui Ion C. mai
pentru ai pentru au pierdut mare
protector au pierdut pe agricultorul emerit, pe
de de
de
de de iubea
rilor de drag plugul cat era
tare la care nu fi luat dela
de pluguri, tractoare, la expozitiile agricole
technice va uita dintre plugari concursul de
din toamna anului 1927, chiar
de fi cruda s'a interesat parcurs
lung sistem parte spre
da care modelul mai potrivit nevoilor plugäriei
noastre.
de s'a
cum s'a dus la din Capitala,
unde de ai rostit acele frumoase
frumusetea culturii

1). Buletinul Agricol No. an. 1927.

www.digibuc.ro
 La de
apunä vecie
fruntea lui Ion C. Brätianu.
Preocupat de chestiunile mari ale and frânele
Statului, lumea avea toatä destinele neamului
pe obosit de mari ale sale,
scânteia dragoste deosebitä se recreeze la scumpul
dela pe care un copil,
ochii ai pe care le un pärinte
pare mai venea piece lumea zgomotoasä
in patimilor politice care nu cunosc limita
mäsura cuvintelor hulei deserte.
Care strein fi pe la Florica, care nu
invitat viziteze vitele de vacile
de rarä caii toata acea
model gust de
ager pentru economiei
noastre nationale, prezidat aceele mari dela 1907
care
aceastä
agrare pe care dela 1914, spre
prin act exproprierii dela lanuarie 1917,
mondial,
redând cele milioane de
hectare.
lui ne
era de necesarä pe loturi plugäriei
dintre acel care mai
pe lumea oricine, care grija
nevoilor sale.
Pilda de iubire pe care marele Ion
brazdei plugului vitelor care-i impodobeau lui,
ne fie de pentru sudoarea
smulgem toate comorile care se ascund tainic
mare iubitor de ne
teze duce bun opera de consolidare
care asa
agriculturii
La masa casa celor milioane de
stea pururea vie bunului
fie demni nädejdea pe care
prin vânjoasä face

prospere,
D.

www.digibuc.ro
 nu
Desigur, ar fi o mare credem tutunul oboseste
pämântul
Cu toate tutunul peste 30 ha de din supra
a plugarii nostri nu sunt de
de foloasele mari pe care le aduce planta
consideratä unele ale de
celealte se o de de cele
multe ori se observä nu se ce se
recomandä cultivatorilor prin de ai Regiei.
este o plantä anualä o de de
3 luni, la acest timp, nu de
Dincontra aceastä pentru harnicii gospodari
excelente conditiuni de mai ales avem tot
timpul bine terenul de pentru de exemplu,
cunoscut culesul tutunului nu 15
timpul ia din
de materii care se deosebi
foile sale ; mult mai
foile.
Principalele materii extrase din sunt :
de potasiu, oxidul de calciu, azotul acid fosforic. Celelalte
se extrag mai
aceastä nu o
vedem faptul
care se dau atunci and este
absolut nevoie, cazurile este prea
sinea sa. are stabilit
asolamente. Mai jos doua de 3
foarte recomandabile, practic, este
foarte nemerit a se pune tutun o (oväz) dupä o
leguminoasä (trifoiu) :

oväz tutun

www.digibuc.ro
 171

A doua rotatie
tutun sau

din Belgia, Italia etc.

de prin aceasta se
desvoltarea insectelor criptogamelor (ciupercilor
culturilor ce
Nici caz se va locurile care

Din cele de mai sus, ne putem

nu din face
bun care au nevoie de mai
de

Dima

Cerescule multi
pururi
Ca

Privirea fie cerul

Asupra rod
pururi Ca
Sub de stele! toaca'n sat!
fie
de de
s'o
o !
fie Cerescule
Cu suspin
Ca Te
Amin.

www.digibuc.ro
 Guvernul Italian luat serie de pentru
agriculturii, care au foarte
moase care au
Legäturile conducätorii agricultorii de
nu numai se dar devin din ce mai
fost distribuirea
ocazia celui de al concurs al grâului.
Aceastä s'a Roma ziva de 14
Octombrie sala Teatrului Argentina, un caracter de
särbätoare
acestei s'a prezenta
nistru ltaliei Domnul Benito Au luat parte reprezentantii
Camerei, nationale,
catedrelor de agriculturä,
nilor provinciale ale grâului, muncitorilor din toate
technicienilor din Italia,
armatei, de reprezentantii
feritelor societäti precum celor 74 State streinc
cari au luat parte celei de generale
de
Nationale,
cuvântare, prin care esentä atrage atentiunea
rilor victoria se poate prin disciplina
dar mai ales mai
spune nici alt domeniu acel agriculturii, cola-
borarea capitalului, tehnicianului muncitorului, nu
de indispensabilä alt domeniu nu se
necesitatea de armoniza experienta
Domnul Prezidentul Federatiei Agri-
culturilor, Guvernului agricultorii vor
seamä de importanta ce se vor lucra consecinta.

va da la

pronuntat

www.digibuc.ro
 DOMNILOR,
a eia se la Roma
recompenselor plugari, care primele au
meritat numele de viteji dela agricultura a
moralä nu are nevoe mai fie care
altele are drept obiectiv de a concentra na-
asupra fundamentale ale agriculturii de -mi
permite fac definitiv al anului
Care a fost rezultatul anului 1928?
dädeau mari, ceea ce
Dar urmä ploile excesive April Mai au
din oare cari Cu toate acestea datoritä
din primele 10 zile ale lunii pe care nu-
Favonius, noi prosaic Siroco, fi stricat care
era aproape de copt, recolta ar fi ajuns probabil la milioane
chintale a fost mod cam prematur de

Rezultatele definitive reduc la 64.309.000 chintale.

Recolta este deci cu 10 milioane de chintale celei
din 1927. dat contrare nu complet favora-
a fost
Pe de alta parte nu momentul recoltei.
A fost o contra ilor imediate,
pe care va sa o din ce ce mai bine.
Recolta a a fost Orezul,
le s'au bine. Recoltele mai importante
mai tinutul Venetiei a fost distrus de secetä.

Anul se încheie activ

deci, 1928 se activ, chiar

activul meritat.
Paguba mai marc fo secetei, care tot
Mediteranean din luna luna
Timp de trei luni consecutive, de n'a
pe italian, aceasta rezultä din jurnalul particular
deci foarte bine care au
italieni de care va da rezultate foarte
pentru lacurile, fluviile subterane, nu
Italia. Cum am mai spus, trebue
soarele.
Cauza secetei prelungite care n'a fost de
atmosferice, de pasageri, este lipsei
de päduri bine nostru de
Lipsesc päduri care de unde se

www.digibuc.ro
 CALENDARUL OR

cari de din superioare

ale atmosferei ploilor.
arborii sutele de milioane
altele functiune
va mai de de
trebue ezitare instalatii de
Unele din aceste instalatii deja fäcute Lombardia
Venetianä care vor reda agriculturii car
demne de Italia de
De când am pus agricultura pe plan
de am dovedit fapte agricultura trebue fie
tuturor forme de spirit nou
tenacitate entuziasmat de
la un capät altul Italiei.
se deci
de se prezintä e,
compactä

Nu am nevoe luate
teresul agriculturii. le din ele sunt
luate de curând. spune urmäresc
tatea agricolä spune am face
tot posibilul pentru prosperarea agriculturii pentru stare
agricultorilor producätori
Imbunätätirea integralä teritoriulni national
realizare va ajunge
care peste va deveni lege va avea
imediatä este indicele
regimului pe exprim prin formula
trecut. De altfel au
sume care se miliarde pentru lucruri folositoare chiar
pentru acum timpul se consacre miliarde
pului, acele fenomene de
care pe alte popoare.
spun modestie agricultura
din aceastea de care
s'au muncitorii rând
lizat fiecare rând prestigiului
pe care guvernul

Elogiul massei rurale

de premiilor, voiesc
sindicale, tehnicienilor
de pe proprietarii

www.digibuc.ro
 parte din cadrele armatei. De asemenea
pe profesorii de
fine cari au organizat acum 40 intruniri
pentru grâului.
Acesta religia poate foarte bine fi
activitate folosul stärii rurale.
elogiul mea se
marea masä de mari mijlocii agricultori de cari
la meu de unanimitate
de de care
un de
sate, ferme, colibe, acest cuvânt de fost ascultat
rurale merge
un pas solemn noui cuceriri.
Din masä de 50000 oameni se va
aduna Roma celei de aniversäri victoriei care
fost mai mare parte
Noul cuvânt de ordine
Sper radio va fi fäcut bucuria de duce vocea mea
salutul meu agricultorilor cari multe ale
adunat asculte.
Salutul se de asemenea plugarilor, cari
Cirenaica, Somalia, muncesc
stepa acolo unde timp de nu
domnit pustiul moartea.
camarazi deosebitä pentru munca
se foarte grele climat foarte
Toti agricultorii din Italia din colonii
Ei meu este de
italian de soarta milioanelor
de
camarazi, cuvântul de pentru an al

Prepararea
tot locul unde este
tehnicienilor. Cu un
pe hectar, vom
toriei. alt vom ajuns ceea ce ni pärea
un vis minune italienesc

citit, personal, numele

La ora 11,20 solemnitatea de

ap'auzele uralele celor
EMIL PETRINI

www.digibuc.ro
 România are regiuni bântuite periodic de Nu mai
este
Regiuni regulat de sunt : Alba,
sudul sudul Falciu, o
parte din Vaslui, Tecuci, Bräila, sud estul
nordul
stanta, alte cuvinte Bugeacului din sudul Basarabiei,
care e o continuare a de stepä din sudul trece
Prutul judetele din -estul Moldovei pentru a face
cu din cu
Dobrogei.
Climatul acestor regiuni este din cele mai : geruri
foarte aspre, vara cälduri tropicale treceri
peraturä de la frig la cald sau vice versa, toamna.
a acestor regiuni e cea de stepa. Aici se
acele caracteristice stepei :
de regiuni lipsite de umede.
aceste regiuni e de calitate, din cele
fertile. Aci negru cernoziom, care e continuarea
celui din sudul Rusiei. deci regiuni care
tiuni ploioase dau o agricolä
Efectele secetei unii ani sunt generale
de amintim anii mai : 1899, 1904, 918, 1928.
Secete generale au Jost trecutul mai dupa
cronicarii moldoveni descriu o secetä : se
strânsese colbul la colturile
Apoi ce erau de sate de un de
prevedere izvorît din necesitatea de a se depozite de
vremurile pentru lipsite de foamete?
Seceta mai des timpul din tara
din ce ce ale
Statului nostru impun de luat pentru a face ca
agricolä fie mai con avem o productie medie mai

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

avem ce productia
medie la ha urma Bulgariei, care are calitatea
nostru.
Cum putem secetei? mijloace de
combatere de costisitoare, trebue
mari de capital, (S'au pe Italia,
Lombardiei nordul Africci au Francezii
irigatii Algeria). de s'au la pe
Seceleanu rezultate practice
apreciabile apa este pe regale din ultimul
asemenea la
d-sale din tot din
Toate de pe târmurile scurgerea
sa fi irigate am una din
mai schimea chiar clima

de asemenea pe
tuturor din care au debite mai mari de
aläturi de proprietarii riverani,
unei de mari am fi atunci de
secetei, nu cheremul
ploaie
de observat ploilor mai mari
izvoarelor de unele
care au ploilor, care din azotul pe
din picurii
alt de împotriva secetei de
S'au diferite experiente se prin
bubuituri puternice de proiectile trimese regiunile
rilor. acestea totdeauna S'a
vocarea de prin electrice produse
regiunea Rezultatele sunt azi din cele mai
De sigur progresând vom
Efectele vor fi numai locale.
Chestiunea situatiuni date,
regulat de secetä, cum putem
acestei mijloace care ne

Trebue ne folosim de ale

capilaritatea, proprietate de
de din stratul
timp de capilaritate,
formarea ei
America regiuni unde nu pe timpul verii
se apa pe timpul
de ploi se
«Dry care
uscat.

www.digibuc.ro
 S'au ajutorul unor
ce s'a vecine
cestor pämânt,
nu prea gros pe oparte
mobilizat mereu ajutorul greble pe gura altor
nu fost de mobilizat,
cum fost pus. se pe verii, deci
de
unde stratul de mobilizat
apa se aproape complet
nu mobilizat absolut de trei
nu se mai gäseau de de umiditate.
de asemenea se la
experimentarea metodei Farming»
de se rigurozitate regiuni
bântuite de secetä de agriculturä
Bäräganului de Cocorezcni
din Orhei, parte de secetä.
se vor
dupä de and va
ficarea acestor rezultate.
mod deci pentru regiunile bântuite regulat de secetä
se secetä pentru bine,
totdeauna stratul fie mai
cm, pentru apa îmmagazinatä precipi-
abundente unde se infiltra. Tot
acolo foarte recomandabil se de
pentru de se
se va face aräturile de toamnä numai
cultivatorul cäci aräturile de pierde
prin apa din timpul iernii
seceta dupä este de
lugire apa din stratul unde
ce avem
ce semänätura
suprafata prin care se repeta
la epoca preajma primului nod.
La bine regiunile
bântuite seceta se semene numai
primävara se facä
des, numitä
se fac se nu
executat nu mare
mult de evaporare, nu
bine se

Tot vine
simple, duble, triple unele chiar

www.digibuc.ro
 CALENDARUL PLUGARILOR

se experimenteazä
boabe la cuib de cuiburl.
aratä anii lungimea paiului, märimea
spicului sunt mult mai frumoase cele semänate cultura
Tot un secetei putem
buruienilor Buruienile
pe din semänäturilor, dar
acestor buruieni mare de evaporare apei
care absoarbe din
general lupta contra secetei se pune
prin de prin
ruienilor din distrugerea acestor buruieni se face
numai prin prin dese,
mai pe timp de
umede din
Lupta secetei la se plugul
de trebue
cultura prin
rativelor agricole, Camerelor de

care introduc
mai repezi uniforme
grapelor trebue cele
semänatul.
regiunile uscate vor avea deci
trebue
rutinei obiceiului din agricultura

www.digibuc.ro
 CEREALELOR
Curätirea cerealelor pentru
chestiune tot de veche
mai vechi se
rat lopata la mai de
site, apoi ciururile mai complicate, trioarele,
(chiar treer) fine astäzi
alegerea semintelor se face foarte perfectionate.
urmat relativ de oarece mâna de
ceea ce astäzi indeplinesc de
tot felul.
de altä parte, progresul agriculturii secolul
19-lea ce
curate bine alese.
aceasta se mai alte ale
ropei Americii une la Este urmare
cari creeze pästreze un
din
se
mai viguros timp de Dar
aceste buruieni se odatä
Atunci, vedem ceea ce ni se vara:
ridichea sa.baticä, alte buruieni
culoase locul cerealelor, cresc se
nurile zädärnicind unui an
Scoaterea semintelor de buruieni de tot dintre semintele
realelor ce este astäzi, pentru
sebire, problemä nici se poate
aprecia.
alte de mai multi care
special pentru alesul cerealelor.
de pentru este
de mare, de ales,
seminte sträine timp cerealei dupä

www.digibuc.ro
greutate, märime etc. astfel cä se obtine pe cale o
care poate intrebuintatä fie pentru fie pentru
Agricultorii conditii foarte grele ce
trebuind suporte o nevoiti
sä toate tehnicei moderne, spre asigura
rezultatul bun" cäci acesta poate
permite existenta.
De aceea Occident, de ales semintele sunt
pretutindeni
De oare ce o astfel de este nu
agricultor poate procura, ori
gricole prin intermediul deci prin asociatie, se
se instaleazä aceste
fie sunt cercuale ori judetene, ele
raza de activitate a curätätoriilor de astfel, o curätitoare
circa ca se ajungä timpul
ca comunä ei.
se minunat aceste cazuri iar
Centralele de cooperative sprijinesc de
care vorbim.
La au fost numai adecä
agricultorii aduceau cerealele la
se la pentru mäcinat. De oare ce s'a
acest este cam este costisitoare
raza de este redusä, fabricantii agricultorii au preferit
roti, purtate de motoare, fie construite
chiar corpul fie
Acest model s'a occident de ori rezultatele
adevar minunate, cäci acolo nu putea se deplaseze
agricultorul pentru la ori
cooperativei, astäzi vine comunä.
Greutatea pe drumuri de ori
ca aceste astäzi se simplifice se
neze din ce, pe de o parte puterea de
capacitatea de pe pe de parte
du-se de cost.
aceste sunt adevärate lucräri de
cu mare, foarte solide ieftene (fabricatele Jaeger
Halle, Neuhaus, Rober etc.).
La noi iniciativa introducerii de mare,
a luat'o generala a Fermelor, care
diferite provincii ale un important de
rätitorii cerealele in genere ale
sätenilor special.
Aceste prezent de vagoane de
cereale jar pentru lucreazä mod
Binefacerile regiunile se sunt
alese o productie

www.digibuc.ro
ruienile, contra se pare au devenit mai
dispar treptat din culturile de
Dar nostru de Agriculturä pas ceea ce se
lucreazä peste granitä, cäci instalarea fixe,
a Fermelor a adus cele mai
numär mai redus astäzi, ele
ale tärii spre folosul Acum, mai
din prin de Ministru a
primit Transivania un numär de pe roate, care
lucreze comune, chiar aceastä toamnä.
Folosul ce aduce agricultorului, care
ce este tot de mare folosul aduc
de
aceste se complecteazä una pe alta
tea zice nu poate exista una de
De oarece procurarea unei curätitorii pe roate este o
pe care nu o poate rezolva oricine, sätenii trebue
intotdeauna pentru cumpära
fie dela cooperativele agricole fi dela Casa
Centralä.
de pe trebue fie duse din comunä
cum transportate astäzi de treer.
reforma a cauzat reducerea agricole a
contribuit ce se nu mai fie nici frumoase
nici curate, de la noi sä
mai acest plugarul
vinde bun munca unui an de trudä.

pe roate - -
alesului cerealelor
i se dea la
prin cu-
mai malt
alte cea mai mare grijä, voim ne
ce -am avut in ce de de
Luca Ciomac

www.digibuc.ro
 pentru

Plugarilor se mai mult

despre ceea ce
ei au posibilitatea cerceteze acest calendar
aplicare sfaturile ce se
Vreau spun ceva despre
micilor

cutreeri Apus, te surprinde fie-care

neclädit marginea chiar mai se
acoperit de ici colo arbori fructiferi,
cari la anotimpului frumos umplu cu mireasma
florilor de piersic de la se de
recoltei de aceasta boschetele
tuite gust pavilioane de scânduri, care de care
mai deosebit, ai zice vile mai ce se unele pe
altele colori aranjament. de ele, alee
brazde regulat care se gäsec tot felul de
nelipsita de udat.
rânduri drepte o bunä
o de meserie, ca a celui mai
grädinar.
Pietrele de pe la un servesc la pavat
aleele, frunzele gunoaie al
unde dospesc de unde, din and vezi pe
duce plantelor
a pomilor. Nu arare de gunoiu
o la fiecare rädäcinä.
nu se terenul unuia este mare. Abia sunt
sute de metri dar i o cum rar
se chiar mai organizate.
Ale cui sunt aceste uri de raiu
Ele nu's ale unui horticultor specialist, ale unei
prinderi de grädinärie, ci ce a

www.digibuc.ro
 la ocuparea de constructii, este un luciätor dela
fabrica din un mic la o de
stat sau particularä.
a blagoslovit munca lui care ar fi fost
buruieni tot el e fericitul ce orele libere
aerul curat al fumeazä pipa la umbra pomilor
ori pe de
Acolo zilele de repaos familia petrece

aceste pläcute te
alte mai mari, locurile
felurilor de
Ce face din ele
lucrul greu.
Mai trebue ideia grädinilor
mai multe fabrici. de
simple, trebue fie prin de
fost acele cursuri de inaugurate de Societatea
care Ateneele Populare au
Capitalei. trebue pentru
autoritatea care posedä locurile cum
Capitalei, unele ea de cum

parcele le desfunde, pietrele gunoaiele

ce nu pot le cultive
vaturi. vor celui
de poate fi un teren
Drept gustului de
socotesc locurile ce se gratuit
celor ce vor sa le clausa
ce se va ridicarea de pe acele
ele sa fie imediat
Ar merge chiar mai departe
gratuit se sub organelor
ideea aceasta
realizare de lucruri frumoase nu numai malurile
care sunt uscate de
Numai pätrunde mintea lucrätorilor micilor
dragostea de meserie Datorita
acestor de de care
ore recreatia
tot care
pe atâtea are
prin producerea la

www.digibuc.ro
 practice.
Tratamentul contra boalelor criptogamice.

Cu sulfat de cupru.
sulfat de
vas stingem kg. var. Aceste
turnam pe rând vas mare, de kg sulfat de
cupru kg var
Cu de se kg grâu.
poate face tratamentul prin stropire cufundarea
grâu vasele ajutorul de sulfatat.
Tratamentul sulfat de cupru azi se mai
germinativ al puterea
de
formol.
Tratamentul preferat umed formol care
sa fie absolut fie
are formica.
litru formol 100
Tratamentul solutie se face prin mai
cufundare de
mai de
se numai mai nainte
semanat. formol merge la
se
Tratamentul formol mai sigur, mai de
sulfatat nu se mai poate
ramas tratat
formol se poate consuma.

mai este porzolul, mai

este
porzol la 100 150 abavit
la 50 kg
se face Se pune porzolul la
aratate mai sus saci butoaie
bine minute. cari manipuleazä
trebue la dreptul
Porzolul de
au nevoie fie läsate va timp se
porzol se imediat.
porzolul viguroasä plantelor.

www.digibuc.ro
 tutunul.
mult de azi, legat
literati o de cruce continuu prin fapte,
precum vom vedea mai la vale,
Crierul omenesc care concepe
versuri, povestiri care ne o vie, iar altele
sufletul omului are nevoie
de multe ori de narcotice (tutunul) excitante (cafeaua,
ceaiul, vinul pentru a echilibra mersul unei
care scrisului putere de a la ideilor.
Aproape ai nu au ocolit tutunul, din contra
rostul mari de
multe ori foarte necesare creatiunii.

doinelor neamului nostru, veselul Alexandri, era

pasionat de tutun, iar poetului
Alexandri poet el fumätor.
1872, introducerii monopolului,
Alexandri fost cultivator de tutun. aceasta dintr'un
publicat Curierul No. 43, din 1872
cuprins.
de La Roman (prop. V.
Alexandri) de 600 de de soiu turcesc,
produs
de de la

de sus fost repetat ale

ziarului de poetului,
acum din

Intre de tutun din

societatea fost
povestitor Moldovei Ion autorul din

ei aceastä meserie

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

altele, ale originalului povestitor din Neam

fostul prieten fost patron
sa despre
s'a monopolul tutunurilor, Creangä a
care a brevetul de deschide debit
atunci vinde debit, chiar Evrei, era
de ajuns ca debitul sä fie al unui brevetat. evreu se
tot de ca dea debitul,
necontenit o dea nu Evreul Crean-
o tot purta vorba. zi el
bojdeauca lui din spre Päcurari la de
unde era o ; ca din
batä capul cale de vre 2 km ca debitul.
bre ce, iaca chiar de acum
de nici o schimb te apuci
ari ista din fata
eu dau debitul cu mare bucurie, arata un deal gol de
vre o 7 Auzind Evreul de un asemenea a
ori ori pe de
Dupä reintegrarea sa Creangä a trecut brevetul
säu Zachea, care la pe
-vis de Camera de Fiul Crean-
a de de
la monopol, acea hârtie cu
Ori
dai dracului tutunul etc.
Tot despre meserie a lui Creangä ne
Prof. I. Simionescu opera dsale. pag. 130
131. altele spune din alungat
de la motiv
, Am fost destituit pe timpul mitropolit Cali
de ministru Tell fie Nu se des
asupra traiului ;
a La 2 reintegrat
de institutor la din unde
de a

poet Mihail era un amarnic

din poeziile alte opere nepieritoare ale sale,
tutunului de care nu se o Citez
de ale prietenilor de regretatul N. Zahar a
lucrarea opera pag. 135, 139,
scria se cash nu -i bine
cunoscut la
La ce venit? la

www.digibuc.ro
 PLUGARILOR

din locuinta era

pläcea cafeaua
functiona Mirosul cafelei, spirtului de
tutunului, care umplea
de nu vedea obiectele deaproape din casä,
fie care de la
avea cafea Lucru principal când
era cafea tutun
oarecare Student la
timpul care el tinea
se
fumeze
fine, cafeaua de vinuri de
calitate Slavici.
redactor N.
Era de toamnä, de
am väzut
täcu muzica, poetul moment,
de de de
albastru, sub pardesiu buzunarul
al jachetei; se
tigare, care nu vedea scântee
era de drag lui tutunul Dionis,
care punea
animatoare de zice
regat pentru'o acestui et
1925 la
festival, scop pract
gerea de fonduri ridicarea unei
moral material fost mare

Ca Eminescu, au savurat de tutunul

cursul au trecut pe Regie, fie
critice de functionari, fu prin consiliul
de membrii. care
scrierile societatea noasträ cum
este caracterizat de caricaturi
vremuri de nevoie el pe la Regie. Din descrierea vietii
operei sale publicate de Octav Editura Socec,
desprindem urmätoarele trecerea acelui mare
artist prin Regiei Monopolurilor Statului.
devenind din ce ce mai grea pentru Caragiale, care
de familie, nevoit agonisi trebuitoare
traiului literatura,
Regia Monopolurilor Statului, postul de
Administratia

www.digibuc.ro
 Dar 1901, survine de mare
Sturza de atunci nevoit salariile
pentru dezastrul statului.
exemplu Carol, care scrisoare
de reducerea
fie listei sale
bugetul postul de
disponibilitate. nu se
prilej facä necaz,
general al Regiei,
scrisoare
Prea Domn,
voiti chiar regretul pentru
cunoscut ziva de Aprilie.
are nevoie de econornii!
numai suprimarea registrator, regatul
face de

lei 389 bani

lei an. 30 fäcea
dacä apoi acei 30 fost
de venalitate, care
retras acest drept, profitat de
de 25, 300 lei
3600 an, face de 90000 Care
90000 pensiune, total de
nu regretäm domnule, sacrificial nostru
chiar se poate statului, aproape
prin atâtea risipe, lefuri versiuni

patriotice
al devotat servitor L. fost
Administratia R. M. S."
Documental de sus spune atâtea, de prisos
ins:sta asupre mare prozator
caruia din vietii de ironizatä
de la

ne desparte de la trecerea lumea

ritului bizarului Hajdeu ne pare secol
Cantemir graiul tainele
istoriei Orientului, prin care ne-au creat
Veacuri nu
1889 1890 mai Hajdeu conducea
«Revista comitetului se Vinerile
betile altele, scriitorul D. ne
care venea la Hajdeu.

www.digibuc.ro
 Consiliul Permanent de unde era
având de
vatä, foarfece, chibrituri. Când punea
trei sferturi tutun parte de
din foarfecele. Prima
celelalte una de
am despre Cogito?»
dramei Vidra». Despre Criticä»
«Arhiva Istoricä

Un pasionat fumätor de fost de

obiceiuri povestiri Bucovineanul Simion
membru al Academiei Române.

mai George Raneti, Sandu Aldea

fumätori ei, au fost mai de
Caragiale, au ocupat de
Consiliul de Regiei fruntea
siliului de Regiei era marele povestitor
mului, Mihail ale opere am gäsit
cuvinte despre tutun. Sarcina de al Consiliului
al Regiei prilej umble prin
de tutun ne redea admirabilele note
de despre muncii, unde este
permanentä natura pe care
acelui popor nobil
Dima

PAOLO

Din

copila pe g ura dulce

de Ca coaptä bine.
neagrä Dar gura se clipä.
fund se deschide:
horä
copila

www.digibuc.ro
 SOCIETATE
AGRICULTURII
CAPITAL REZERVE

CAROL, No.

1. Face de
de pe
contul altora
3. din
depuneri pe
5. depuneri
pe an.
etc.
pe

toate soiurile de

de onoare
ST. GAROFLID
fost Ministru Agriculturii
Director General
N.

ANTONESCU

Tr. BULANDRA
: D. Pescara, M. -trie N.
Emil Prof. Al. Nasta, N.
Greaca.
leodor
Petre Morcovescu Savin.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro