Yreal OSI Se SLID Sennen

ee

em R i Saad = oes mo “, cao } a forut oot

“a

ee

oti
RA ee Co ee
pOsyod
rp ee
2
Coe ed
3)
“1 Toms
bl

a 1 . ts Q we ‘a
LIB
eT ee

sed)
wed
00 ! -
Seah
my al
po
~
=~ Sot
Sea
tn
adi
We

ees O- * : i amt
ons
we!
te
|
{
a
—_
o
a
TY yO , ‘
ae Nae
7
m
\y a
.
8 he
nen
wey
wy
SI x IN :
%

air] ' z aa Me . * .- 2 [Paele,nm ot

ocd! Oo= f. radius
a Ae NX ~ eae
Reali
: ade
De aNMA eas a } Rp
OSeS
carta
lesges
wads
|
a], Ox ER ya SG pecs

LE/ 18
pet: 6h x is IV S}Q ips
esetl pp ES SyQ isa
semacccaterssnaneenannan

Vee — ef S Dea
wy
a
7se]
cy :
; .
Ce
O2°
uw
. “a
Q
UN oO] :
pe
. a v
OT
3 ¢ hy
t 4

PRETUL
(ashy SS “ B)u
t jer:
AL f2883]!
are . Oo bees

,
\
oO _ = se feo SR pcb
ys
aol!
ee ”
:
& ' TR :
:, <
Sys
h Pyar
(pine sit
[aa]; 7 8 ef A 8/8 Bas!
“+ ~ " QQ Lawba {
rica |'
rn

5 an
Sy
S Se TN
rn° SF
EN
Wf i 3 4
SSG
cSt
[ete
cry | '
a
1“ ! oO
Magoof ofom
A ST
eat
w MP
7 sf
I/C : YadJio
SSRSIS igh
oo Mr ey hs \ a Fels ranras
wot Dean, S ns

haw’OL
Vr

ae
~“. : f IA ‘ (fen '
\,

SSS SSS Ser Na Nm Nm ee om eR we {

‘
ee (yee

,
‘
WOR AVONJe NO.
™

Tue eIOOVATORA U 4
4

rye
l‘ema xa Io
{
maps SS AMR POET AR. S

-'s
a Oaoss PATE Fy fk BC t

-
Cal HOG ¢
’
II -
Re A eee Re ee ee Nw eee ee
 RY
ESAS TISAI AST ESTAS ASSS SSSA
91H ATVSASSSCE

RA Seas SO SEES
EAOISGos

,»CARTEA ROMANEASCK

LIB
SOCIETATE ANONIMA

ee
- BUCURESTI, B-DUL ACADEMIEI No. 3
SH AEA

fo ES

TY
OPIS
ooo0cooc

sOCocoNoccooScCoOoOSaAcCCSU
mOoOOTr
SOROS

SI

IS SESS
;OOcoCODNoCoOoe3a:

ER
OD ISSA

STIRS
IG Me \2,2,
IV
DRACO

UN

f Regi . eo eas evocoe @ |

de ori-ce marime — /IMIMILNIIII INN

t

S33
SSSA ED SS SOS

A iy 8
1 Plicuri Oficiale si [7] bs
(3
AL

4 Comerctale, Carnete
; cu Matca gi orl-ce ie
D | solu de condicl trebul- i
TR

toare, dupa comanda, cl

3
j | f
PUREDAUI

&)

S| be
8
EN

—— boc oacooaconses00cS0CO00GD029 sccccoaat fl

DEEES

= — 8
/C

&)

CENTRALA: Bulevardui Academiel, 3

SI

SUCURSALA: in CLUJ, Piafa Gnirei, 7

» » Timisoara sir. Eugen de Savoia,7
IA

3 yChisindu, Diciosanmartin
U

> SHESEL
GI

36a
3)

Sze
¢]

a
4
+}

a
4
is)
()
(+)
fs]
{5

i
J
BC
 RY
RA
LIB
ITY
i
uf
,

Si v ;i GOSPODARILOR | 8%
RS
HAs
veate
(K
at’
I VE
UN

AL 6-lea AN“DE LA*APARITIE —

I, SIMIONESCU
AL

PROFESORILATUNIVERSITATEA DIN TASTE

TR
EN

BUCURESTI
I/C

[EDITURA ,CARTEA ROMANEASCA“

S
IA

=
U

4
BC

* Chenar dintr’un Liturghier de la 1646,

 RY
2a Fs Yaanlanlan%nata
n%anlantanlantsnlantsolsalaclsalnar%envanvon | alo°
oi ts 750 79 oye 70 eo mv mo 9 mv W730 wou 0 vO we % mv wav mv av

RA
° " ave
$36 mv
ava
ofa 233
ala
oo coe
ats 225

LIB
%o 1 sen

e338
v7 3 : 3
ve

si8
wav “eo
ate

$33
%9 A)
ota
ala $6
a0 “

ITY
of3 9
ata e%a
oie
wav —%v
aon
eto . o8
70 ata

RS
afs ers

e%a
ota ei6
ata
Gad ate

oys
0 ev
ate
IVE
ola ors
van ata

a - sarah: 0
wae Desemn de pe o scoarté din Basarabia. ata
0% 838

se “rare oe
see ato
oy 9
UN

ela . or8
wv see
$38 e390
ote
7d

—
pentru anul &
1926 ozs
x3

vee
AL

33
“2 ye
se
ve¥ Hopuri, hopuri,* hopurate ae
—o
3 ° ~ - t t »? var
a%e La mal{i ani cu sinitate ! a2e
TR

var . I are

w0 Mopari, hopuri, hopurele

, > “9
wo
ata , 33

ete Ba malti ani ca floricele! 023

EN

g é ° , ogs = 9

9 +3

see La multi ° ant. | e4V

225
$33
eta ave
Fad con
I/C

ats e3

eee
ata an
$33
Cad von
a%a $53
%,9 non
IAS

ava oc3

OM
ala ats
st3

avs
ara . ala
ore
av

Panne? e2n
U

Pantnata nants atsnlaatnatsatantsatactaataann ataataa% ants

$33 50 38 9 339 v9 mv 9 my mo me? "me 9 oy mY a9 #30 vg0 wv vv wav
BC
 RY
. * ~~ a

UE SI< FUT TILER LINCE PUCK SIUEPICK EEE RICE SUE UII ICE EIR CREEL IY

eee Ver hierTs

RA
LIB
Sort <9 lege
TY

(C9
WiCPA1S<e > ee Pd© 0] Mgr OP LESS HPAL WD | C9
SI
FAMILIA NOASTRA ER DOMNITOARE
IV
Incoronat ca Rege al tuturor Roménilor tn
UN

zgiua de 15 Octombrie 1922 la Alba-Iulia, Maria

Sa Ferdinand I, initrd in al 61-lea an de viata.
Nascut la 1865 August in 24 (st. n.), s’a suit pe |
tron in ziua de 28 Septembrie 1914.
AL

Tovardsa lui nedespdrtitd, Ocrotitoarea celor a

care sufar, este M. Sa Regina Maria, ndscutd ql
la 1876, Octombrie in 29 (st. n.). . 5
TR

s- Ree dN ~ +
EN

BS C
/C
SI

Tey. 7 . -. . . Atal

AVA (ag > |) LEE gl

IA

TON fio’ D a, Borvenacwa.

FT1922 jit
CU

My ONE aa ens ena

ea [oop Cap [<p dle pl <q He rlegriae rl ead iaerige? !eqsl egy (<pricy>
ead legs iegrisr [aehiee,
= . .
 IV

RY
-

Mostenitor al tronulwi este Alteta Sa Regalad Princi-

pele Carol, ndscut la 1898 Octombrie in 12 (st. v.) si

RA
insirat in ziua de 10 Martie 1921 cw Domunita Elena
a’ Greciei, ndscutd la 1896 Aprilie in 20 (st. v.). Cel
dintadi copil al lor este Printul Mihai ndseul la 25

LIB
Octombrie 1921.
. Principesa Elisaveta, ndscutd-la 1894 Septembrie
in 29 (st. v), s’a méaritat si ea in ziua de 27 Februar
1921, cu M. S. Regele Greciei, Gheorghe, al II-lea,

ITY
ndscut la 1890 Iulie in 7 (st. v.).
Principesa Marioara, ndscutd la 1899 Decembro -
in 27 (st. v.) sa mdritat in giua de 8 Iunie 1922 cr

RS
M. S. Regele Alexandru al Serbiei, ndscut la 1888
Decembrie in 4 (st. v.).
Ceilal{t copii din familia noastré domnitoare sunt:
IVE
Principele Niculae ndscut la 5 August 1903 si
Principesa lleana adéscuté la 23 Déecembrie 1907.
Sa tradiasci multi ani!
UN

ROO HBS
AL

Catl ani sunt, de la:

TR

Intemeiorea Muntenioi. . . . 2. 1 1 1. . 636

» Moldovei. .... 2... .. 566
Intrarea lui Mihai-Vitoazul in Albalulia . . 326
EN

Rapirea Bucovinei de citre Nomti . . . . . 149

— Basarabiei de caitre Rusi. . . . .-. Ald
Unirea Moldovei cu Muntenia sub Cuza Vodi. 67
I/C

Alipirea Dobrogei la Romania . . ..... 48

Alipirea Cadrilaterului la Romania... . . 0 13
IAS

Inchoiorea pacii . 2. 1... ww ee ee 8

Unirea tuturor Rominilor . ......4. 8
Intrarea armatelor noastre in Budapesta. . 7
Incoronarea Regelui Fordinand la Alba-Julia . 4
U

Z?poverD: Toate merg dup’ neam.

BC
 ‘y.

RY
. PASCALIA PE 1926
Indictul. 2... ee OD Crugul Soarelui, . . .-. 14,

RA
TJemelia. ......., 27 “Mana anului. ..... 38
‘Crugul lunei. . ... . 8

Anul in care intrdm va fi mai plin de rodnicie peste tot

LIB
finned Romdnied. Omul tnsd poate scoate pdne si din piatra
seact Ldmdndnd lasd-md sd te las, nwi ajutd nici ploaia ea-
suld la vreme, nici padmdutul rodnic.

ITY
Posturile in biserica cregtinad ortodoxi. — 1. Zilele de
Miercuri si Vineri peste an. 2. Ajunul Bobotezei la 5 Januarie
8. Postul Mare dela 15 Februar la 4 April. 4. Postul Sfantulut
Petru dela 15 Iunie la 28 Iunie. 5. Postul Sfintei Marii dela

RS
.. 81 Julie la 15 August.6. Tderea capului Sf. Ioan la 29 August.
7. Zina Crucii, la 24 Septembre. 8. Postul Crdciunulut dela’
15 Noembre. -
VE
Dezlegarea de post pentru cei in varst’ este insemnata in
ingirarea zilelor din fiecare lund. Pentru copii bolnavi gi slaba-
nogi se di deslegare si in postul mare.
NI

CAND CAD SARBATORILE SCHIMBATOARE

LU

Triodul incepe la 24 Ianuarie.

Ldsatul secului de Postul Mare la 14 I*ebruar.
Sf. Pasti la 4 April. .
Sf. Gheorghe in a 3-a sAptimind dupa Pasti.
RA

- Indlfarea Domnului (Ispas) \a 13 Mai

Rusaliile (Duminica Mare) la 23 Mai
Créciunul cade intr’o simbata
T

_ Intunecimi de soare vor, fi dou’ in anul acesta, dar nici

EN

una din ele nu ‘se‘va vedea pe la noi. ~ ,

Una, Ja 14 Ianuar, va fi totalé,adec’ se va intuneca peste tot ©
soarele ; in cealalti, la 9 Tulie, lumina soarelui se va vedea
/C

numai ca un inel.
SI

Vorbe intelepte: La drum cand te calitoresti. .fira me-

rinde si nu pleci. .
Nici fnaintea-lui tu pe om s&-] lauzi, nici pe din dos s&-l
IA

-hulesti. ,
Gresala pirintilor. lacrestere de copii, sub jug bag’ pe copii
(fordache Golescit)
U
BC

Prpover®S: Pasea, rodul dragostei. -

 RY
VI

SARBATORI LEGALE.

RA
Se socotesc ca vreme de odihn’ pentru orice Intreprindere
comerciala ori industrial’, urmitoarecle zile :
Duminicile dela 6 dimineata pant a douazi, luni, acelas
ceas.
slnul now (1 Tanuarie)

LIB
Roboteaza (6 Ianuaric)
Ziua unirilor (24 Tanuarie)
Sf. Gheorghe (23 April) .
- Intdia si a doua zi de Pasti

ITY
Arminden (1 Mai)
Sarbdtoarea nationald de 10 Mai :
Indltarea Domnului gi zina croilor (13 Mai)
Intdia sia doua zi de Crdciun 23 si (26 Decembrie)
In aceste zile miacelariile, liptiriile, privaliile de

RS
fruete
vor fi deschise numai pana la ceasul 10 de dimineala.
aceasld ord, plata este pustie. la De
Sunt inchise si ele toati ziua, fn zilele de Anul Nou, Bobo-
IVE
teaza, cele doua zile de Pasti si de Craciun, ea siziua
de 1U Mai.
Gospodinele sd se ingrijascd sd clumpere ce trebue peutrie
casd, cit Oo zi mal tnainte.. .
Sunt deschise toath ziua : Restaurantele, botelurile, ceaina-
rile, dac& nu vand rachiu.
UN

. .
Crasmele nu se deschid in zilele pomenite de edt
de la
amiazd (ora 12) pdud'n anurg (ora 7).
Farmaciile, in schimb, sunt deschise si ele ziua toata,
Qboarele gi targurile siptimanale de grine si de
vite. vor
AL

avea loc numai in zile de lucru si numai odati pe sipttni

na.
Oboarele si targurile siptimanale de marfuri pot avea
loc
“st Dumineca.
TR

larmaroacele sau balciurile se vor {inea ca yi pana acum,

chiar in duminicile ori sirbatorile legale, dupa cum
cad.
llotiririle legii nu se pot calea fark pedepsire cu o amend
de 300 lei pani la 5000 lei. Amenda se pronunta de
EN

eatre jue
decatorul de ocol.
Cei-care, mullianita acested legi bune, an edpatat vreme
slobodd, sé o foloseascd AQucdnau-se la bisericd,
celind carti cu
I/C

Cunostinte folositoare, pentru ast bildri mintea gi a se ingrifi

de suflet. ,
SCRISORILE $I TELEGRAMELE.
IAS

Pentru o serisoare inchisi, in (ara, se pune o mares

Pe serisori si pe cirti postale trebue de adfuzat de 1 leu,
sii un timbrn de
ajutor de 25 hani.
Pentru scrisori recomandate se mai pliteste o taxi
de 2 lei. Cereti
recipisa !
Pentru telegrame se pliteste cite 50 Bani do .
U

in zile de sirbitori, sau de da 11 Noaptea pan& cuvant.

Ja Sin
Dad sedan
pliteste o taxa de 3 lei. ziud, se mai
BC

Proverb : Dupi rabdare, bucurie mare,

 Cateva zile insemnate pentru

RY
‘NEAMUL ROMANESC
Unirea Moldovei cu Muntenia la 24 Tanuarie 1859.

RA
Principatul Romanici tsi scutura de tot jugul turcese la .10
Mai 1877. ,
Romania ajunge Regat la 14 Martie 1881.
Soldatii romani tree Carpa{ii tn sara de 14 August 1916,

LIB
Se da batilia de la Marasesti unde sunt sdrobifi dugmanii
la 19 August 1917.
Basarabia se uneste cu Vechiul-Regat la 9 Aprilic 1918.
Bucovina se uneste- cu Vechiul Regat la 28 Noemb. 1918.

ITY
Ardealul, Banatul si ‘Tarile ungurene se unese cu Vechiul
Revat la 1 Decembrie 1919.
~ Incoronarea M. S.-Regelui la Alba-lulia in ziua de 15 Oc-'
tombrie 1922. ,

RS
SARBATORILE CAND NU SE INVATA LA SCOALA
IAR JUDECATORILE SUNT INCHISE -
VE
Duminicile . 18 Mai, Zina Lroilor
4 21 » Sf. Const. si Elena
“1 Tanuarie, Sf. Vasile 23-24 Mai, Rusaliile
NI

6 » Boboteaza 29 Iunie, Sf. Petru si Pavel

7 > Sf. Ioan _ 15 August, Sf. Maria Mare
LU

24 0» Unirile 8 Sept., Sdnta Maria-Micd

2 Februarie, Intdmpinarea 14 Septembre, Ziua Crucii
Domnului 26 Octombre, Sf. Dumitru _
RA

25 Martie, Bunavestire 8 Noembre, Sf. Mihail gi

4-5 Aprilie, Paste, (5 ile) Gavril
23 April, Sf. Gheorghe. 6 Decembre, Sf. Neculat
T

10 Mai, Independenfa —~ 25-26 Decembre, Crdciun

EN

; Una cu alta, sunt 78 de sirbatori Impdratesti si Duminici

intr’un an. ED picat si se mai fin’ si alte sirbitori pigédnesti.
/C

Se sivarsesc slujbe bisericesti, fara ca si se inchidd pri-

valiile, scolile ori tribunalele, in urmitoarele zile din an:
SI

22 Iulie, ziua nasterii M. 8. Reginei

24 August, ziua nasterii M. 5S. Regelui
16 Octomhrie, ziua nasterii Altetei S. Regale Printul Carol
IA

29 » » 9 M. 5S. Reginei.
U

Prover®S: Prinde orbul, scoate-i ochii.

BC
 Vill

RY
CUM SE CUMPARA CARTILE
Cei care trdesc la Sate, adesa
au auzit ar dori st aiba o cate despre
vorbindu-se ori fe care au vare

RA
podarilor, Nu stiu insa cum gasit-o instiintata in Calendar
si o cumpere. ul Gov.
La libraria din targul apropiat ades
acasd cu vre’o prostitura, luata Ja e nu o afla, iar in schimb
intamplare. Vine
EF, atat de Iesne de cumpirat
ocarte!

LIB
Pentru aceasta nu e¢
marea lbrarie romaneasca : nevoe de cit de o carte postala trimeasa la
. -

_ Cartea Romaneasca

ITY
Bucuresti, ~ Bulevardul
Academici, 3
Prin aceasta carte Postalaé
’

alte cirti aparute. Nu vita ¢4 ceri cartea ‘dorita

dar $i on cefaloy de
scrii adresa citet. dand numele,
locuinta (satul si comuna) precum
si judetul, ba chiar sl gara pronume!e,

RS
propiata, cea mai a
Daca stii Pretul cartii, trimeti
Calendarv] Gospodarilor Pe banii prin manidad postal
1925 cum vezi in
Altfel ce cere cartea cu ramburs, se scrie un mandat.
iti aduce cartea. adica platesti acasa, eind Postasul
IVE
Ca sa fii sigur cé nu se ratdceste .
adaugi la mandat 2 lei, cerand prin posta cartea comiandata,
¢4 ti se mai
Pentru economie de scrisoare, trimeata cartea recomandahi,
£4 te Intovardsesti si cu altii din de mandats, a.cel mai de sama
mare de cart}. Atunci se poate sat, pentru a face odati o comand’ este
capata chiar mai
UN

Tata cam cum

reducere de pret.
se poate Scrie ;

CARTEA ROMANEASCA
BUCURESTI,—
AL

BULEVARDUL, ACADEMIEL, 3
Data (Anul, luna, ziua;
Dorind si am Calendarul
Gospodarilor din anti trecu
TR

vi rog sd-mi trimeteti en ramb ti (rg2t-~ ryco:

urs cate un exemplar. Adiugati si un Ca-
talog al cartilor tiparite de Dy,

Cu stima
EN

lordache |. Sava
Com. Brusturi jad, Brhor
Cand se trimet banii prin
I/C

mandat postal, se Poate face

carte postala, scriindy-se pe dosu cconamie de
l mandatului :
Va trimet 7 lei Pentru cart
nostinte folositoare Seria B No. icelele: Mistrarea crirnig itp pere din Cu.
24 si 7. Creangi, Mos Nichifar
din Pagini Alese No. 2. Cofearu?
IAS

In acestchip se pot cipita carti

in orice satuc din Rominia
tntreaga.
La nevoe cerefi sfatul invafatorulu
fra carfilor dorite! l ort al preotulué asu-
U

Proverb: Cine mininea’, nu intuneea.

BC
 RY
RA
LIB
{

RUMELE | | FELURITE

ITY
ZILELOR | INSERNARI

Vinori | 1
Deslegare la toate
tr Sf. Vasile

RS
Sambati _) 2 Par. Silvestru
Duminisa Sf. pror. Malachia
3
Tuntt | dl Soborul celor 70 Apostoli
VE
Marti i df M. Teompet gi Teonia Ajun. Bob. Poat.

Miercuri G! +7 Botezu! Domnului Desleg. Ia toate ,

Joi 7, ry Sf. loan Botezdtorul

NI

Vinerl 8) M. Domnica gi C. Georgie

Sambiti - | 9. M. Polieuct
: Duminicd | 10 Par. Grigorie Episc. Nisici
LU

’ Luni Ly Pir. Teodosie

Marti 112: M. Tatiana
' Miercuri =| 13! M. Ermil
RA

| Joi i 1s Pir. ucigi in Sinai gi Raid G

_ Vineri 115! Cuv. Pavel Tibeul
San-Petra-de-larna
Sémkits | 16; Tnechin, Jantului Sf, Petra
| 17) + Cuv. Antonie cel Mare
T

Duminicd
Luni 118: | + Par, Atanasio gi Chiril
EN

Marti | 19, Cuv. Macarie

* Miorcuri 20; Cuv. Eftimie col Mare
Joi. 21 Cuvy. Maxim )
Sf. Apostol Timotei
/C

Viner! 22)
Sdmbatt 93! Muce. Clement
Sirbitoare nation.
Numinica ° o4 Cuv. Xenia
SI

(Unires tataror
Luni 25) Par. Grigorie Teologul Rominilor)

Marti 26: Cuv. Xenofont

IA

Miereuri a7) Moast. Sf. Joan gura de-aur Desley. de post.

Joi 28; Cuv. Efrem.

Vineri 29, Aduc. moastelor Sf. Ignatio. Desleg. de post
U

Sambith 30! + Sf Vasile, Grig. si Ion _ Trot-afetite

Duminicd | 31 Sf. doft. f. arg. Kiril gi Jon _Dum, fiuluirisip.

BC

| Ppoverb ¢ Cheia umblata, nu rugineste.

 RY
Xx

Luna IANUARIE (Ghenarie sau Gerar). Are 31 de zile,

RA
Zia ¢ numai de 9 Ore, 7 minute.
Térgurile (bdlciuri, farmaroace) din fara
‘“Ardeal targurile de vite se ‘obisnuese intreag&. (In
a se tine cu o zi-doud -

LIB
fnaintea celor de mirfuri, insemnate aici).
Ardeal cu Banat.— 1. Capolnas (Carag-S
dia: 3. Apoldul de jos: 4. Bozoviei (Cara everin} : 2. Metia-
s-Severin, Rupea-Co-
halm; 5, Mociu: 6. Cetatea de Balti, Hodod
-: 9. Sibiu: 10. Ni-
rastiu ; 11. Buzga (Solnoc-Dobaeal, Lupsa:
12. Saschiz : L4. Deva:

ITY
15. Faget (Caras-Severini: 17. Sarmasul-Mar
e, Te.-Muras 2 18, Co-
rond, Ormenis: 19. llia, Deda, Jimboul-
Mare, Vaidarecea 220, Cras-
na; 21, Asuagiul-de Sus, Cal: 22. Caluseri
: 23. Ghimes-Facet,
Hluedin ; 24. Tyva-Mare,. Mihes ; 25. Aiud,
Crit: 27. Batos. Ca-

RS
ransebes, Hodod, Ibasfalau: 28, Micisasa,
29. Sebesul-Sasese, Gurustiu, Zam: 30. Sanmihai de Camp:
Toplita-Romaneasea :
38f. Comana de Jos.
Bucovina. — 15. Suceava.
IVE
29 31 Vignita,
Basarabia, — 2—5, Bali, 19—21. Ataki (Soro
Hotin, ca, 19-97,
=
Treburile gospodirici pe luna Januarie:
UN

In casé e toiul hirnicici. Gospodina tese, gospo

sculele sau se tine de alte indeletniciri aducii darul drece
toare de bani, cum
© impletitul cosurilor din nuele sau a rogoji
nilor din papuri.
Asupra vitelor e toatt grija, ca sX nu iasi
slibite din jarna.
Trebuese hrinite cu chibzuialk pentru ca
AL

si ajunex nutretul si
mai ales ferite de biciuires erivitului.
Pe ogoare e liniste. Bunul gospodar cel mult
zilele de molesag, cite un car de gunoiu mai cari, tn
TR

pe bucata lui de piméant,

Ib vremea cefitului din exXrti cu Cunostinfe
folositoare, cici
noapt ea e lungi. Cartea bund te abate de la
$i te opreste s4-ti omori
ganduri rele
EN

trupul lang’ tejgheaua crasmei.

Zodia Vdrsdtoruini. Fata niscutt In aceast
Bro vini’ncoxce si o statornie’ tn dragos A zodie e vesel, din fire,
te. Chibzuits si cum se cade, «
noroc la casx, ~
I/C

Barbatii, niscuti fn. luna aceasta, sunt

vioi dar buni ¢i credinciosi
Oam umbli dup’ mAndrii, dar risbese greutatilo din cale,
Vremea: 1—8 viscol; 9~16 ger; 17—21 senin 3 21-39 moind
IAS

Cetiti: ;
A. Giuglea Ldmurirea Calendarului (Cunostinte folositoare
Seria B. Lei 4).
Cei cari nus sunt bine dumerifi pentru. ce s’a schimbat Ca-
Jendarul si ered chi e mana Strainilor Ia mijloc; ccrtulia
U

Scrist pe infelesul
pomenita,
tuturor, ii Iimureste pe deplin.
BC

Ppoverpb : Cojocul citare, numai iarna are.

 RY
RA
LIB
| ZILELOR
| HUMELE SARBATORILE $I NUMELE SFINTILOR | cosine,
FELURITE

ITY
' Luni 1! M. Trifon St. Trif.
| fdarti 2 + Intampinarea Dorinului Stratenie

RS
. Miercurl 3 a si Dreptul Simion °
| Joi 4 Pur. Isidor
| Vineri 5| M. Agata C | Jumat. iernii
VE
6) Par. Vucol Samb&ta mortilor |
Sambita
, Duwninica 7 Par. Partenie Lisata de carne
| Luni 8 Marele M. Teodor Stratilat
NI

' Marti 9| M. Nichifor

: Miercuri 8 i A, Haralambie Desleg. 1a post
1 . Viasie . .
LU

* Joi
~ Vineri 12) Pir. Meletie @ | desleg, la post
SAmbasts | 13, Par, Martinian
. Duminicd | 14 Par. Acsentice Lasatul Secului
RA

Apostol Onisim Postal Mare

:
-
rae
Marti
. 16
amfi .-
| Miercuri 17 Marele M. Teodor Tiron
Joi 18, Pir. Leon Papa dela Roma .
T

' Vineri 19: Ap. Arhip )

St, Toader
EN

Sambitd 20, Sf. Teoder din oudes

Duminica at Cuv. Timoftei -
_ Luni 22 Afl. moast. Sf. din Evgenia
3) Sf. Policarp
/C

' Marti
i Miercuri 3 Atlares. cap. Sf. Jon Bot.
. Jol 95, Pir. Tarasie
SI

|) Vineri 26) Pir. Porfirie

P%r. Grigorie © Nn uitafi
| Sambat®
omizile
IA

! Duminice PH Par. Vasilie

Samanati griu de prima-
~ vara!
U
BC

ProverS: nu te inveleste,
Rogojina ©
 XII
~

RY
Luna FEBRUAR (Faur sau Faurar). Are 28 zile.
Ziua prinde a se miiri: are 11 ore,

RA
Targuri (balciuri, farmaroace) din tara intreaga,
Ardeal cu Banat.— 1. Hetur, Teaca:
Haleg, 2-4. Joep. 2.

LIB
nut; 3. Agnita, Catina, Prejmer, Simterear,
Nocrich : 4. Mosna:
5. Gherla, Nades; 6. Almagul- Mare, Magherus
g : 8. Lugoj 0-9 Bah-
nea, Dobra: 10. Honda-Mare: Hf. Covarna:
2. Zagar: $3. Cee
hul-S ilvaniei, Tasnad, Ticug-Sasere : L4—15,
: P40 Atel, Beius
Jibiu, Sdamértinul-Homorodului, Reghin:
15. Hatee, Voila: 16

ITY
Aita-Mare ; 18, Buteni: 19. Reghin: 19--2
0, Sf Gheorghe + 20.
Alfina , Teius, Gadaia {Torontal, Halmagi, Zabal
a : 2. Dorosinent:
Mare, Rodna-Veche : 22. Miercurea-Ciuculut:
23. [buses : Da
Borsa (Cojoena), Cristurul-Sacueve, Miercurea
Sibiu 228. Med:

RS
29. Diciosinmirtin.
. ,
Regatul vechiu. — 15. Carbunesti «Gorj, Calati
(Neamt): 2f. Piatra-Neamt, , Rosnoy
Bucovina. — 15. Siret.
IVE
Basarabja. —. 15—18. Balti. >
Treburile gospodiriei pe luna Februar:
Romfnia acum e mare. Sunt tinuturi unde
in aceast\ lurs
UN

pamantul prinde a so desmorti. Oricum

plugarul sx fie gata.
Uneltele de lucrat pamantul trebuese
cercetate, curitite,
gata pentru orice clip, ca si arma Ia soldat
ul intrat in lupts.
Primivara, vremea nu se iroseste. In‘mu
AL

stul om%tului s» 3a-

mind ovisul ori gréiul de primivari.
Incepe lucru in gradina cu legume. Spre sfargitul junt}
TR

86 puno usturoi, salati. Risadnitele cu gunoiu acuin isi an

rostul lor, nu numai pentru risaduri,
7
Griji deosebiti trebue dath vacilor si oilor a’ fita,
Prinse
EN

afari, la ger, usor leapids,

Crne- si cunoaste fara, frinde ao tube on
se potriveste adevdret Sloane
la scaftele veninoase cet le sfiae dusmant: ii
I/C

fara !
Zodia Pestilor, Femeilo niseute tn accasts
chibzuito Ia toate; zodie,
fraumusce, sunt
vor fi bune sotii si mame,
IAS

Barbatii din potriva sunt firi schimbitoare, umbl

prind repedo si so dupa ndluci, dar
fnfliexrezo pentru ce e bine ci frumos
prea {ino do ci, tn . Averes ng
schimb sunt daraici gi Inclinati spro
facere du bine:
Vremea: 1—8 ot moini; 9 —15 Sery
ninsoare, 1G—28 Vant aspru cn
U

rover : Pocitului ogtind’ ‘i lipseste.

BC
 RY
RA
LIB
HURELE FELURITE
FILELOR SARBATORILE S| HUMELE SFINTILOR INSEMNARI

ITY
Luni 1| Prea cuv, Evdochia

RS
Marti 9: SE M. Teodor
Miercuri 3! S-tii M. Eftropie, si Vaasilisc
Joi 41 Cuv. Gherasim
Vineri 5| M. Conon ;
VE
Sambata 6) S-tii M. 42 din Amorea
Duminic3 7 M. Efrem, Vasilicfs 5. a. C€ ,
Lual | 8 Pay. Teofilact
NI

Marti 9, + 40 Mucenici 40 de Stintt

Miercuri {10) Sf. M. Codrat,
11! Par. Sofronie al Jerusalimului
LU

Joi
Vineri 12} Cuv. Trofim Jum. postnlui
Sambzt% 118! Par. Nichifor
Duminics 14 Pir. Benedict -. @ ,
RA

Luni 15, 8. M. Agapio

Marti 16| Sf. M. Savin
Miereuri |17| Cuv. Alexie omul lui D-zeu Seara denie
418] Pur. Kiril arh. Ierusalem.
T

Joi
Vineri 19) Sf. M, Hrisant gi Daria Seara denie
EN

Sambatx |20: Par. ucisi fn man. Sf. Sava

Dumintea 211 Pur. Iacov : ) lncep. Peimaveril

‘Luni 22) Sf.°M. Vasile preotul ,

/C

Marti 23, Cuv. Nicon .

Prea Cuy. Artemon .
Miercuri . 24!
Joi 25; ty Buna Vestire Blagovestenie
SI

Vineri 96; Sobor Sf. Gavril

97| S-ta M. Matrona \ Sainb, Sf. Lazir |
Sambith
IA

Duminicd |2g8! Cuv. Ilari non |

cel on Flovltle
Luni 99; Par. Marcu @ Siptim, patimilor
Marti 30) P. Cuv. Toan Sefrarul
U

Miereuri 31, xe. de minuni Ipatie

BC

Proverb: Fa bueitura cat ti-e gura.

 XIV

RY
Luna MART (Mirtigor) Are 31 zile
: Ziua e tot una cu noaptea (12 ore) -
Targurile (bdlciuri, tarmaroace) din toaté fara:

RA
. -
Ardeal cu Banat. — 1. Gurusliu, Lechnila,
(Odorhei): Comlogul-Mare (Timis) : 3. Abrud Driugeni
, Balaugeri, Venetia
de jos: +. Faget (Caras), Piscolt: 5,
Alamor, Danes, Zalan:
8 Petris : 9. Capadlnas (Caras!, Cheveres

LIB
ul-Mare (Timis), Cineul-
Mare ; 11. Cineul-Mie, Olafalaul-Mare, Sine
a-Veche + 12, Malan-
cray, Cluj; 14. Agnita, Avrig, Orastic :
15. Vurpair: 16. Dezna,
Faget, Siphisoara, Bareut, Zarand: 17. Baia
morod, Oradea-Mare : 18. Baleaciu,
de (Cris, Ilo-
Calusari, Odorheiu, Zlatna:

ITY
19. Avdrbiciu (Turda-Aries), Apoldul de
Sus, Praid, Zlatna : 20. Dar-
los: 24. Agdrbiciu (Tarnava-Mare), Carta, Sf Gheorghe,
recea, 22. Vaida-
Arpagul de Jos, Ferihaz, Vaidahaza : 23. Bonti
nut: 24. Trapold: da, ler-
25. Balsa, Campeni, Feldioara (Bras
ov;

RS
26. Ibasfalau, Oravita, Odorhei + 27. Gheo
rgheni, Tlalmagiu , Me-
hadia, Arad: 27-31 Arad; 28. Cernatul de Jos, Cugir, Hasfalau,
Stnmihai de Camp: 29, Siria: 30. Alba-lulia,
Siseior,
Batania, Dobra,
IVE
.
Vechiul Regat. —.9, (40 Sfin{i) Bran
Campu-Mare (Arges), Ciupagea (Vlagca), Ghiojcoveni (LRtomanati),
mdnesti (Baciu), Giurgeni, Grind (lalomita)
deni (R.-Sirat), Co-
, Jupa (Vlasea), On-
cesti (Bactu), Roznov (Neamt), Slitioara
(Valcea), Tecuci (Telcor-
UN

man}.13. Bogdinesti, Onesti (Bacitul. 28. (Flor

i) Ciochina, Giurgeni
(Ialomifa), Iasi, Negresti, Roznov, Sutes
ti (Briila). 25. (Buna-
vestire) Balinesti (Gorj), Ghiojdeni, Greci (Olt), Negresti (Vaslui),
Stinesti (R.-Sirat), Tigveni (Arges).
Bucovina. — 2, Zastayna.
AL

Treburile gospodariei pe luna Martie:

B luna aratului gi a siminatului. Odih
cine se scoalk mai de dimineati mai departen& nu se iIncape, etici
TR

“economia 6 in pagub ajunge. Ard addne,

a gdspodirici. Graul de toamnia trebue thvil
Citutarea vitelor acum e de pret, cici ugit,
munc ind greu, cer
EN

hrank bunk.
Livezile in luna aceastase curt’ de usciit
de omizi. uri si mai ales
Acuin e vremea altoitului.
Via, in unele locuri, se cere desgropat% si
copciti,
I/C

Gosp
odinele si nu uite incristitul oudlor,
Tot crestinul si se spovedeasca, mirturisin
d picktele.
Zodia berbecului, aduce
femei frumoaso, domoale din fire, dar cam
IAS

carioase si umbland dupa piteli;lo place

st auda laude,
Barbatii sunt cam iutis le saro {andra
suri, dar uith lesno fagtduiala, Le place pentru nimica toath, Buni de
tepede iau hotirAri,
si steio tot in cupul mesci si

Vremea: 1 —9 plofoasi: 9-16 Senin; 17 — 23 vant 23—30 ploaie.

U

Proverb : La plug se cunoaste Rom&nul.

BC
 RY
RA
LIB
| FELURITE

ITY
» TILELOR SARBATORILE $1 NUMELE SFINTILOR | INSEMNARI,

|
1; Cuv. Maria Egipteanca Joia mare |

RS
| Joi
|. Vineri 9! Pxr. Titu f&c. de minuni Vinerea mare |
| Sambata 3) Par. Nichita
Magax. tochise
4 ey Si. Pasti
i Duminied
VE
. 5 vT Si. Pasti . C Magaz. fochise
Luni ,
6| +r St. Pasti |
“Tart
: Miercuri | 7) Par. Georgie Desleg. 1a Post |
NI

| Joi. 8) Sf-tii Ap. Irodion, Agav gi Rut.

: Vineri 9, -- Izvorul Tamaduirei Desleg. la Vost |
| Sambit% (10) Sf£-tii-M. Tarentie ’ |
LU

Apostol Toma Dumineca Temil |

- Duminics 11 Sf.
| Luni: 12| Par. Vasilie marturisitorul © t
’ Marti 13: M. Artemon
RA

’ Miercuri (14) Sf. Martin

: Jot 15} Sf. Aristarch si Trofim
i Vineri 16} Sf. m. Agapia gi Hionia -
| Sa4mbatX [17| Cuv. Simion Persianul
T

Duminicd 13 Cuv. Ioan

EN

' Luni 19; Ioan Paleolavritul . Y Nu ¢ vreme ;

Marti 20, Cuv. Teodor pentru sarbato-
Miercuri /21) Sf. Martir Ianuaric, | rile babesti.
22° Cuv. Teodor Sicheotul
/C

: Joi
| Vineri 03) vr Sf. Mart. Gheorghe
- [241 Cuv, Elisaveta si Sava |
SI

. Simbat%
‘ Duminied |25; Sf. Apost. si evang. Marcu
| Luni 26: M. Vasile \ .
IA

» Marfi (27) M. Simion fratele Domnului |

Miercurl |28; Apostol Iason
i Joi 99 SEti 9 Mucenici din Kizic
U

Vineri 8 Apostol lacob

BC

PpoverBhs Siricia nu-ti face cia,

~
 ‘ XVI

RY
Luna APRIL (Pricer), Are 30 zile.
Ziua e¢ mai hing’ (14 ore) de cit noaptea.

RA
Targurile (bdlciurile, iarmaroacele) din toaté fara:
Ardeal cu Banat. — 1. Bazna, Ocna Sibiului: 3. Facet:
(Carag-Severini: 4. Saleiva de Jos; 5. Bozoviei: 6. Mociu, Ru-

LIB
pea-Cohalm; Saliste, Vistea de Jos: 7. Deva. Hodod : 8. Orlat ;
%. Soars 3 10. Te.-Muras + 12. 1Almeag, Zacir > F4. Blijel: 16. Hen-
dort, Ludogul-Mare, Ogra, Poruwmbacu de Jos: 19, Drasov (Alba-
Inf}: 20. Sarmasul-Mare: 22. Buza Solnoci: 23. Capaluas
;
24 Arad, Archita, Sebegul-Masese, Mogna, Periamogs, Racosul de

ITY
Jos, Vinerea: 25. Codlea, Lechinta, Nirastiu, Tophita
: 27. Catina,
Stnbata de Jos: 28. Himedoara, Nades 3 380. Gherka.
Vechiul Regat. 23. (SE. Gheorghe). — Bargioant (Neamt);
Barlad ; Botesti (Roman); Caracal; Fritesti (Wlagea); Iasi; Lue

RS
‘pouia (Mehedinti); Moinesti (Baciu); Nesporesti (Roman); Pitesti;
Polovraci, Preajba (Gorj); R.-Sarat; Salcioara (R.-Sitrat), Slobozia
(lalomifa), Slatina. ~
Bucovina,— 6. Sadagura, 8. Vasckuti, Vijnita : 15. Visciuti :
IVE
21. Vijnita.
Treburile gospodariei pe luna Aprilie:
UN

Cu aratiul trebue isprivit. Papusoinl (cucuruzul) si fie se-

minat, altfel il prinde seceta prea plipdnd. Acum so pun faso-
lua si castravetii. La grddindrie inceps plivitul si ristditul. Live-
eile trebue ap%rate impotriva brumci, care cade st la Sf. Gheorghe.
Printre pranii infloriti se pun eramezi de eunoi, carora lise
AL

da foc inspre gina, eind ge laci bruma Fant si ealdura dintr’o

noapte adesa apira eradina sto face rodniea.
Si na vimaie nici un cuib de omida in poini, clei e picat
TR

de roadele perdute.

Tara este mai presus de toate. In ea ve wditese mori

tele parintilor si stribunilor
EN

nostri, in ea isi vor duce viata eo-

pui copiilor nostri, Gandul nostra al tuttirora, mari si miei, st
fe zilnie la Zara rondneasca. In tot ceo ravdrsiin si tat ce yvor-
him sone windin sida hbinele ei care e binele tuturora in
I/C

Veed si train. .
Zodia Taurului aduce femei destepte., cum so cade gi risbatitoare.
8uno goxpodine, dar sunt cain vajnico Ja mAnie. .
Bairbatii sunt si ci iuti, gata
.
IAS

de galceava, dar pricaputi Ia toato,

Vremea. 1— 6. sonins; 6 — 13 schimbicioash; 14 — 21 ploaio; 22-30
ricoare, .
‘
Cetin: -
1. Simionescn, “Para Romdneasca. Bibl, de popaularizare
U

Casa Seoalelor, No. TL. Lei 15,

BC

pavers: Datoria oe plind de griji.

 RY
Mat
i
(wd ¥

RA
~—

Be

LIB
ia
7 aria We.
a ce ; i 5

ITY
| pieton
| NUMELE
| : SARBATORILE SI RUMELE SFINTILOR | INSEMARRI
ec I ec ' FELURITE

1 |
‘Sdmbati | 1 Sf. Pror. Ieremia Arminden

RS
4 Duminicd 2- Ad, Moagt. Sf. Atanasie
cal mare .| , Maguz. tnchis.
‘Luni 3! M. Timotei gi Mavra
i Marti 4 Sf. M. Pelaghia
VE
~Mioreari © 5! Mf. Tring C
— Joi | 6) Si. Prof. Tov
> Vinerl | 7 Aritarea Sf. Cruci
; Shmbate
NI

| 8 T SE evangelist Joaa Jum. Primaverei |

; Duminica ; 9 Prof. Isaia
' Luni. | 10 Apost. Simeon Zilot Sirb. nations’
LU

i Marti 11 Muc. Mochie

i Miercuri ‘12; Pir. Epifanie ; @ | ispas
i Soi / 12 ++ Indltarea Domnului Ziva eroilor
| Viner’ 44) Sf. M. Isidor gi Terapont
RA

Sambith 15) Cur. Pahomie

' Duminicd 16 Par. Theodor sfintitul] Magn. Inchise
' Luni
T

17: Apost. -Andronic ‘

» Marti 118) M. Petru
EN

| Miercurt (19, Sf. M. Patrichie “*)

' Joi 20; Sf. M. Talaleu Joia Mugilor
Vineri 21; ++ S-tii Imp. C-tin gi Elena
/C

~Sambite (22; M. Vasilise || Sambita Mortilor’

" Duminics 93! +7 Rusaliile Magar, tnehiae
. Luni (24
SI

vr S-ta Treime
' Marti 25, ¢ A 3-a afl. a Cap. Sf. Joa
| Miercuri -|26, Sf Ap. Carp
IA

Desleg.la Post {
* Jot 27| Sf. m. Eliade si Terapont ©
| Vineri 28) Cav. Nichita Desleg. la Post
' SAmbith | 29; Cny. Teodosia
U

| Duminicd | 30 Pir. -Isachio Dum, sfintiler —

BC

' Luni 131] Apost. Ermia = | Post Sin-Petra

Mpoverhs: Cit dai, atata iai,
 RY
XVH

Luna MAI (Florar). Are 31 zile.

RA
Ziua are 15 ore, iar noaptea 9,

Targurile (bdlciuri, iarmaroace) din toata fara.

LIB
Ardeal cu Banat. — 1. Alimasul-Mare, Bandul de Campi
Gherla, ‘Teaca: 2. Covasna, Sf Gheorghe : 3.) Lupsa, Sibiu:
4. Cernat, Ludosul de Muras 25. A\brud, Geoagiul de jos, Voila:
6. Borsa (Cojocna): 7. Cala, Frata: 8. Balaugari, Aiud, Saleiva de jos:
9 Lugo) 10. Vermes :41. Dezna: 12. Reghinul-Sasere 13. Co-

ITY
rond, Deva: -16: Barghis, Trasciu; 17. Bistrita-Nasdud : 19. To-
dod : 20, Campeni, Miedsaxa :21. Balog, Simbata de jos: 22. Agnita,
Saschiz : 24. Capalinas, Faget Caras!, Hajeg : 25, Calugeri, Hu-
nedoara : 26, Comana de jos; 27. Fagarag : 29. Nocrich, Tbasfalan.

RS
Mociu, 30. Siria: 31. Monor, Huedin.
Basarabia. -—— 6. Ataki ‘Soroca’ : Cimislia (Tighina, Edenil :
6—15. Hotin, Rezina (Orheiu) : 22—23. Treva sOrheiu.
Bucovina. — 2—4. Strojinet : 6, Radauti, Vaereduti : 20. $1
IVE
ret: 26. Boian. .
Vechiul Regat. 13. (/nd/farea Domnului) Campu-Mare (Ar-
ges) ; Briila; Cicar (Briila); Iasi; Murculesti (Musce}); Tg.-Neamg ;
Pitesti; R.-Skret: Slobozia (Jalomita),-Trifesti (Roman), Tg.-Jiu :
UN

22. Mosii Bucuresti, Mavrodin (Teleorman), Oltenita (Ilfov).

Alexanéria (Teleorman), Vaideeni (Vilcea); 21. (Sf. Constantin).
‘Dirminesti (Baciu) Dobroteni (Olt), Galati; Roznov (Neamt), Tg.-
Ocna. 30.(Dumineca sfinfilor), Chiojdeni (Jz lcmita), Jilava (IIfov),
AL

Luciu (Ialomita), Negresti (Dolj, Vaslui), Piatra-N.; Pitesti, Sal-

cli (Jalomita), U)Jmeni (Argeg). oe
Treburile gospodiriei pe luna Mai:
TR

Sdmdnatul s’a isprivit. Cine mai pune porumb (cucuruz),

rar vede rod. Acum se poate pune ce] mult in, cinepi ori hriged
In livezi e numai flori. Daci se ivesc cXribusii, f% clact,
EN

de-i ucide, in zori de ziuit.

In jurul prisdcef samini flori mirositoare, dititoare de.
_miere. Paindeste roiurile.
E luna Viermilor de matasd o bogitie Jesne de avut, dar
I/C

cam pirisits.
Asiguratl din vreme bucatele,
IAS

Zodia Gemenilor aduco femei ca Ileana Oosinzeana, blinde, [ars

multe pretentii, dar fn schimb cam lasi-mi-si-te-las; so discurcA fn-4 fp
gospodirie, .
Barbatii sunt si ei mfndri la trup, umblé dup’ dragoste, dar sant
buni la inim4, inimogi sisfatosi. Scot treburile din Incureiturad, de si chiar
ca viclesug.
U

Vremea: 1—8 frumoast; 9—15 vant, 16-23 rhcoare; 24. B)pleaic.

BC

Proverb: Unul croeste si altul coasa.

 RY
x

RA
i te,
ll, yO
Vi

LIB
OOO mt,
SS MAY or, Fotiey mo

' . T
a vLELOR SARBATORILE $! NUMELE SFINTILOR Nee i r RI

ITY
(

- Marti 1] Mne. Iustin filosoful 4i

\

Miercuri 2} Sf. P&rinte Nichifor

RS
'
Joi 3) Sf. M. Luchian. ' € i
' Vineri 4 Par. Mitrofan ,
Sambits 5; M. Dorotei | Me ;
VE
Duminled g tT Si. Visarion 3i Harion - sarbnttvcn
Lani 7; Mart. Teodot scolara !
Marti S| Ad. Moast. Sf. Teodor 1
NI

fl
Mieréuri 9, Par. Kiril
Joi +10,.M. Timotei o
Vineri (11) SE. Ap. Vartolomeu |
LU

Sambati | 12) Cuy. Par. Onufrie |

Duminics : 43 M. Achilina - |
Luni M4 SE. Pror. Elisei , i
Marti 15; Sf. Pror. Ammos Poatul Sf, Petra
RA

Miercuri j|16) Sf. fac. minuni Tihon

Joi 17| Sf. M. Emanuil gi Save)
Vineri 18; Sf. M. Leontie gi Ipatie 9
T

~Sambat’ (19) Apost. Inda

EN

| Duminica | 20 M. Metodie Magaz. tnchise

* Luni 121 Sf. M. Tulian Inccpe vara
| Marti 22: Sf. Eusebie
Miercuri 23). M. Agripina
/C

Jai 94 yr Hagt. Sf. lon Botezatorul Sanrlene(Drigatca’

Vineri 25) Sf. Fevronia e&
SI

Sémbiti 26, Par. David din Tesalonic

Duminica 27, Par. Samson. Magaz. tnchiso |
IA

i
- Lunt 28) Aduc. moagt. Sf. Kir. gi Jon
'
: Marti 2c. 1 r S-tii An. Petru si Pavel |
Pragnic S&mpictrao
_ Miereurt 130 Soborul Sf. Apostoli
U

,
BC

Ppoverpb: Omul cinsteste haina.

 RY
XX

Luna IUNIE (Ciresgar). Are 30 zile.

RA
Ziua cea mai mare din an (16 ore)

Targurile (balciuri, tarmaroace) din toatd fara.

Ardeal si Banat. 1. Lechmla, 2. SeieasMare, 3. Dobra,

LIB
Sibi,
Copalnic-Manistur, Zam, . 4. Orastic, Zalau, 7. Marpod
, 8. Chever esul-M are, 10. Sarmas ul-Mar e, #3. MAKMer ay,
Petelea
heni, Periam os, 16. Baia-de -
14. Saliste, 15. Cincul-Mare, Gheorg
Cris, 18. Ogra, Zlatna, 19. Hunedoara, 20. Alegd, Budint de-Cam-
‘Ve.
pie, Danes, 21. Darlos, Odorhei, 23. Ilususiu, Oradea: Mare.

ITY
facos-d e-dos, Sighiso ara,
Mures, 24. Balsa, Capalinas, Panticeu,
a
Sintereg, Xeica-Mici, Vintul-de-Jos, 26. Halmagi, Ighiu, Mehadt
Mercur ea, Sf. Gheorg he, Teaca, 29. Bkigjel, 30. Eon-
37, Hetur,
lida, Cisnadic.

RS
Bucovina. 3. Campuluny, 4-5 Cindciu,6. Suceava, Io. Za-
stavna, 23. Zastavna.
Regatul vechiu. 24. (Drdgaica). Brogteni (Mehedinti), Buda
na
(R.-Sirat), Buziu, Campualung, Cirbunesti (Mehedinti), Colenti
IVE
, Giurge ni (lalomi ta), Ipi-
(I]fov), Cornktel (Mehedinti), Focsani
),
testi (Olt), Pitesti. — 29. (Sf. Petre), Backu, Boghicea (Reman
i (lalomi ta) Buruen esti (Roman ), Giurgiu , Onesti (Bachu) ,
Brosten
Sagna (Roman), Talpa (Neamt), Viziru- de-sus (Briila) .
UN

Treburile gospodiariel pe luna Tunic :

B luni tot atat do grea car si Martie, ingrimidindu-se pra-
la porumb, cu seceratul si cositul. Daci a fost srecta
gila a 2-a
AL

so inai poate pune hrige’ si borceag.

In gradina cu zarzavaturi acum trebue de dovedit cu
adatul risadurilor, seara mai bine de cit dimineata.
sk nu o lase nestropith, dact vrea si minince
TR

Cine aro vie

struguri. EKeonomia la stropit aduee mare paguba ta cules,
SX se aduno florife bune ae leacuri.
EN

SA nu lipseasc’ nimeni de la sarbarea sfarsitului scolii,

risplitind cu dragostea munca invafaitorului.
care stau toatd ziua tolini{i pe tarba,
I/C

Copiti de scoald,
pazind vitele,sd ieie cu ci cate o carte de povesti san cu Cu-
sa ceard
nostinte Lolositoare gf sd o ceteascd, Dacd nuaucdarfi,
de! la invdfitor.
IAS

gata ta
Zodint racului, Femeile niscute fn accastt zodio sunt vioae,
viati.
harti si vorb’. Sunt in schimb harnice in toate si rasbese prin
Barbatii sunt si ci vioi; lo place s4 canto gi sX joace; sunt ecunorml,
ba chiar seirie-brinz’. Apuc’ uncori razna fard mult chibzuiala,
1—8 inAdusali; 9-15 senin; 16—22 ploi repezi; 25—380
U

Vremea:
esldur’ cu ploi.
BC

Ppoverg: Cine aleargi prin pari se infeapa in unul,

 RY
RA
BE
eee woe CEsac

LIB
ZILELOR
HUMELE SARBATORILE $1 NUMELE
’ SFINTILOR INSEMNARI
FELURITE |

ITY
|
Joi 1) Sf. Doft. Cosma si Damian

RS
' Vineri 2| Punerea cinst. Vestmant ( | Jumit, anulut |
S4mbard 3 M. Jacint gi Anatolie .
‘Duminic3 |{4| -P&r. Andrei Critianul Nu ve
' Luni 5| Pur. Atanasie’ din Aton lerddeti
VE
- Marti’ | 6! Cuvy. Sisoe cel mare h de :
Miercuri 7| Cuv. Toma OAL, hy
-f Joi 8} M. Procopie © celelalte
NI

: Vinerl 9} M. Pangratie ena

| SambatX [10) 45 mucenici din }Nicopol o ne tionale,
LU

, DuminicS =| 11; M. Eufimia

' Luni . 12} Muc. Proclu gi Ilarie Anul Nou la Tarci
Marti 13) Sobor. Arhang. Gavril
Miercuri | 14) Apost. Achila
RA

' Joi 15| M. Chirie si Tulita.

Vineri | 116) M. ‘Alinoghen os .
Sambatk {17} M. Marina
Quminicd -/13 | M. Emilian’ )
T

Tuni | 19| Cuy. Macrina -

EN

Mart 20; + Sf. Prooroc Ilia Prarnte

Miercuri {|21) Cuv. Simion si Iczechil . .
Joi ~ 199] Sf, Maria Magdalena SArbSt, nation ali.
/C

Vineri 23] M. Trofim, Teofil gi Foca

Sambita ‘| 24; M. Hristina Bat. dela Marigti
SI

Duminicd 25 + Adormirea sfintel Ana @

Luni- 26| N. Ermolae . .
Marti 27, + Mucenicul Pantelimon Pintilio Calitorul
IA

Miercuri | 28; Sf. Ap. Prohor, Nicanor

Joi 29) Sf. M. Calinic
, Vineri 30} Sf. Ap. Sila gi Siluan
U

' Sambitt |31! Dreptul Ey dochim C | tne.’post St. Marit

BC

Ppoverh : Cand e brinza, nu-i birbanta.

 XXIL

RY
Luna IULIE (Cuptor)..Are 31 zile.

RA
Ziua prinde a se micsora (15 ore)

Targurile (bdleiuri, iarmaroace) din toatd fara:

_ Ardeal cu Banat.’— 1. Homorod : 2. \lmasul-Mare, fernut,

LIB
Vurpar: 3-7. Arad; 4. Cernatul de jos, Corond : 4—7 Lugoj:
5. Ibasfaltu: 6. Arpagul de jos : 8. Faget (Carag): 9. ‘Campent ;
10. ‘Toplifa-Romani : 12. Hunedoara, Vistea de jos, Zagir ;
13. Miereurea-Ciucului, Poiana: 15. Sanpetru de cdmpie : 16. Ni-
rastau: 17. Baldusari: 21. Carta, Dragus, Hodod, Sinca-Veche,

ITY
“Zam: 22. Covasna: 24. MHuedin: 24-31. Oravita: 25. Gherla,
Pecica-rom., RupeasCohalm: 26. Alba-lulia, Praid : 24. Catina,
Hendorf: 28. Buza, Sanimihai de camp,
Bucovina. — 5. Vijnifa: 11. Cerniuti: 2. Suceava. _

RS
Basarabia. — 28 Inlie—3 August Ilotin.
Vechiul Regat. 5. Slitioara (Valcea). 20. (Sf. Ize). Barlad,
Badestii-Ghica (Neamt), Campulung, Dirmanesti (Baciu), Dimi-
tresti (I.-Siirat), Falticeni, Floresti (Vaslui), Giurgeni (Jalomita),
IVE
Radiana (Baciu), Slinic-Bactu, Sutesti (Briila), 24. Jilava (Ilfov),
Tupilati (Roman)— 27. (Sf. Pantelimon). Argintoaia (Mehedint}),
Curtea de Arges, Davideni (Neamt), Drighiceni (Olt), Pantelimon.
(Valcea), -
UN

(Hfov), Plesesti (R.-Sirat), T.-Oca, Vaideeni

Treburile gospodariei pe luna Iulie:

Munca mai slibeste. Ptioascle sunt secerate, adunate fo
girezi st pazite de foc. .
AL

Trebuesc treerate. Lisate paéni’n toamn% sau primivard.

ploile le pot inverzi. Prin fordrdsit se pot cumpira batoze.
In liveci se inlXtur’ fractele vierminouse. S& nu se fack
TR

nici o irosoalt. Chiar visinile si ciresele, merele verzi, se pot pas-

tra peste iarni, uscate la soaro, dup co au fost optrite bine.
In prisacd, sk nu se mai leses si iasi roti, cici suut slabi.
EN

Vindeti rodul ogoarclor prin cooperative; alticl per-

. deti din munca. ;
I/C

Plitifi-va darile citra stat, la vinzarea bucatclor. E

datoria fiecarul cetatean.
- Zodia leului aduco femei istete, frumoase dar care cam cauts nod
IAS

In papurd, Nu uit’ ugor riul co li sa adus, Au fost inima deschis’ si a0

sunt pornite la gAnduri urate. ~
Birbatii sunt buni la suflet, dar sunt cam papi-lapte gi [ira vointa,
de si tinuti din scurt, duc treburile la capat.
Vremea: 1—8 -ecetS 9-15 vanturi tari; {6 -22 senin;23 31 ploaic,
U
BC

Ppoverpbh:s: Padurea de coada toporului piere.

 RY
RA
LIB
ITY
NUMELE FELURITE
ZILELOR SARBATORILE S$! KUMELE SFINTILOR INSE MNARI |

RS
Duminicad 1 T Scoaterea Sf. Cruci Magar. Inchise
Luni 2} Aduc. moast. Sf. Stefan
Marti 3} Par. Isakie 51 Dalmat.
VE
Miercuri . | 4) Sf. 7 Mucen.-din Efes
Joi - | 5) Sf. M. Eusignie
Vineri G| +7 Schimbarea la fata Probajne
NI

SAémbiti 7| Prea Cuv. Dometie

Duminic3 8 Sf. M. Emilian g
LU

Lunl gf SE. Ap. Matia

Marti 10| Sf. M. Laurentie -
Miercuri {11} Sf. Arh. Euplu si Nifon Patr. Jumitatea verii
Joi 12; Sf. Fotie si Anichit
RA

Viner i 13} Par. Maxim

Sfmbatd~ 1:14) Pror. Miheia .
Duminici §(15| t+ Adormirea Maicii .Domn. Sf. Maria Mare
Luni 16} Adue. icoanei Mantuitorului > |
T

Marti : 17| M. Miron |

EN

| Miercuri {18} M. Floru gi Lavru - |

| Joi 19; M. Andrei Stratulat Lasati
| Vineri 99| Sf. Pror. Samuil dt } .
Sambita |91} Sf. Apost. Tadeu : racney
/C

rachiul,
Duminisd |99| Sf. Muc. Agatonie E |
Luni -}93; Sf. M. Lupu O peirea
SI

Marti |94) M. Eftihie. familiei.

Miercuri | 925/ Aduc moast. Ap. Vartolomeu
IA

' Joi 96) Sf. M. Andrian gi Natalia

' Vineri =| 97| Par. Pimen
Sambit& —|9g} Par. Moisi Arapul
U

Duminic? 29) + Tderea cap. Sf. fon Bot. Post

Luni 30| Par. Alex., Ion gi Pavel (€
BC

: Marti 31; Pun. briu M. Domn.

Ppoverb : Betia o vindec’i sapa si lopata,

 RY
XXIV,

Luna AUGUST (Gustar). Are 31 zils.

RA
Ziua are 13 ore.

Targurile (bdlciuri, iarmaroace) in toatd fara:

LIB
Ardeal si Banat. — f. Bazna, Cheveresul-Mare : 2. Siria,
Vaidarecea: 3. Deva, Frata, Saschiz: 5. Borga iC ojocnai, Ibva-
Mare ; 6. Ocna-Sibiuhtu, Prejmar: 9 Bran: 10. Reehin, Saleiva
de jos: 11. Apoldul de jos: 13. Avrig: 1, Hafeg: 18) Movin,
“Voila: 19. Aiud: 20. Sarmasul-Mare : 24. Copsa-Mica, Paget

ITY
(Carasi, Sebesul-Srsese,
Srs Vistea de jos: 25. Corond, Ghimes ;
27. Bistrila-Niviud : 28. Borosineul-Mare, Campeni, Teius, Mos-
na: 20. Cisnidie, Drasov, Orlat : 30. Scica- Mare.
Basarabia. 2—+. Balti: 19-22. Balti: 19-~-—2S. denis

RS
iHotin), 28--31. Soroca. ‘
Bueovina, 2. Sadagura: 7 Bojan 12. Vijnitas 16. Vascanti:
28-~30. Siret
Vechiul regat. 6. (Probajnie), ‘Bo odane (Tutova), Dami--
IVE
nesti (Roman), Galati, Lociu (Meh edinti), Slogosesti. (Romea).
Neamt (Museel), Poconari (Area), Slitioara (Valcca). 15. (Sfdnis
‘faerie Mare), Casin (Baciiu), Constanta, Cotroceni, Curtea-de-Ar-
ges, Deleni (Vastui), Dumitresti (R.-Sitrat), Giurgent (Talomita),
UN

Giurgiu, Iasi, Sinaia, Ty.-Jia, Ulmeni (Ilov), Virtesti (Ra-S“rat),

Voinesti (Vaslui). 29. (Deere Cap. Sf. Toan), Backu, Comsinestt,
Calérasi (Ialomita), Davideni (Neamt), Jugani titoran’ Movrozesth
Hireesti (Roman), Onesti (Backu). 30. Barlad, CornXtel(D azabow ifaa
AL

Treburile gospodiariel pe luna Ausust:

La camp incepe aratul de toamni, addne gi cn temel. Actin
ge pregiteste simanta, triordnds-se si spitlindu- SO CU saramurel,
TR

ha grddindrie in schiob »v.totul lacrului. Se eulegy semin-

selo unor planto mai tinpurii.
La vle @ pregitirea uneltelor, curs{irea vaselor.
EN

Coplilor de scoala. li se presateste zestrea trebnitoare.

Nu ocolifi scoala, apa vie a neamutui,
Farad stlinfa de carte, ari mai mutt de cat ori cand ontul
I/C

frece prin waftd ca printr’o p&dure deasd in care sa riticit,

Carlea este prieten ulin amirdciune, doctorul in casa, sfatuita-
ral de bine in ori ce vreme,. Ea poate da Cunostinte folositoare
“in ort ce imprejurare,
IAS

Zodiu feciourei aduce femei cu vinineos, sfifcioass, Sunt roti cre.

dincioase, mamo buno si goxpodine nefntreento.
Barbatii sunt veseli, cu fata luminoas’, Siei sunt buni sospodsci,
bani soti, Au un cusur: lesme sunt trasi po sfoard, fiind de buod crediata.
U

Vremea: 1 —S§ ploaie ; 9 — 14 senin; 16 — 22 ealduri mari; 23 -— 3t

vanturi.
BC

Proverb: Came fara ciolan, nu se poate,

 RY
RA
LIB
HUNELE FELURITE
| SARBATORILE SI NUMELE SFINTILOR

ITY
SILELOR | IRSEMNARI

Miercuri 1] Cuy. Simion Stalpnioul -

RS
' Joi 2| M. Mamant
' Vineri 3; St. M. Antim
' Sambats 4) SE MM. Vavila
Dumintcd 5! Proor. Zaharia
VE
' Lual 6} M. Eudoxia
| Marti 7| M. Sozont -
‘Miercurl- | 8| ++ Nast. Maleii Domnutui BI. Marle Mies
NI

i Joi .9) + Par. Joachim gi Ans Apul Nou evreese

i Vinerl 10; M. Mitrodora
LU

| SGmbati | 11; Cuv. Teodora Trimetei

‘Duminicd 49] M. Avtonom eu
Luni 13) M. Cornelie Sutagul te
‘Harti 14 | TH Indi. Sf. Sruci scoald !
RA

, Miercuri | 15) M. Nichita gi Visarion 3

: Joi 16) M. Enfimia
i Vinert 17| M. Sofia
T

| Sambits 18} Cav. Evmenia

EN

‘DuminicS 19 | MM. Trofim

; Lunt 20| M. Evstatie
| Marti 21) Apost. Codrat ts
' Miercuri | 22} M..Foca gi Iona -- ;
/C

| Joi 23; ZAmisl. Sf. Ioan Botez. Incep. toamnel

| Vinerl 24| M. Tecla
SI

| Sambats | 25) Cuv. Eufrosina

‘Duminicd 26! Prist. Sf. Joan Evangh. | Macas, tachis
IA

$ . - Magag. inchisoe
| Luni 27| M. Calistrat ;
i Marti 28; Cuv. Hariton C
- Miercuri |29' Cuv. Chiriac
U

: Joi 30! P&r. Grigore

BC

Prpover® ¢ Viziteul prost, bate calul bun.

 RY
Luna SEPTEMBRE (Rapciurxe sau Viniceriu). Are 30 zilo.
(Ziua e, ca si in Mart, tot una cu noaptea 12 ore)

RA
Targurile (Galeturile sau tarmaroacele) din toatd fara:
Ardeal cu Banat. ft. Crit, Zlatna, 2. Piscolt, Zalau, 3. Po-
rumbacu-de-Tos, 4. Bozoviei, Tlalmagiu, 5. Geoaiul-de-Jos-

LIB
7 Dezna, 8. Capalmas, Hateg, 9. Fagaras, 10. Panticeu, Tf. Dra,
vos, Zam, 03. Baldusari, 14. Sibiu.” 15. Baia-de-Crig, Praid,
Gheorgheni, Oradea-Mare, 16. Cala, Oura, Sdmbata-de-doz, 18.
Lupsa ;19. Alesd, Huedin, 20—22 Blajel, 20. Lechnita, 2h. Arpasul-

ITY
de-Jos, Cernet, Deda, Dobra, Ibasfalau, Poiana, Racos-de-Jos, Vaida-
haza, 22. Abrud, 24. Periamos, 26. Mereurea-Ciucului, 27. Monor, -
Zam, 28. Ludojul-Mare, 30. Alba-lulia, Malancrov.
Basarabia. 31. Balti, Curgani (Orhei), 27—12 Octombrie,

RS
Bolgrad, 28—-12 Octombric, Volontirova iCetatea-Alba).
Bucovina. 2. Suceava, 7. Sadagura, 24. Storojinet, 25. Vij-
nila, 27. Boian, Suceava.
Vechiul regat. 8. (Sfdnta Marie micd). Bugteni, Bogdana
IVE
(Tutova), Buda (R.-Sirat), Carbunesti (Gorj), Ciochina (Jalomita),
Halaucesti (Roman), Giurgeni (Ialomita), Raureni (Valcea), tine
25 zile. 14. (Zina Crucii) Barlad, Drigisani (Olt), Doljesti
(Roman), Negresti (Vaslui), Scheia (Roman), Telega (Prahova).
UN

Treburile gospodarici pe luna Septembrie:

La cimp so continui’ cu aratul si siiminatul craului, te-
meiul gospodiriei {irii.
AL

In divadd incep a se culege merele. SA nu se bati cu pri-

jina c%ici se betejesc si pierd din pret.
La vie incepe cheful gi veselia culesului.
TR

In casa e pregitire pentru iarnk. Se fac grijituri, se curkya

vasele pentru murituri.

Incepe scoala; din belsugul toaninei ajutat’o, cici eae

EN

lumina minfii, dupa cum biserica ¢ int4rirea sufletului.

Cinsti{i pe scriitorii meamului. Carfile lor sd se gdseasca
in casa ori cdrui cdrturar, Ele formeaza temelia viefli vesnice
I/C

Q@ poporului romdnesce, in ele se cuprind durerile trecutulut dar

sé nddejdea in seninul zilci de mane.
IAS

Zodia Cumpenet aduce femei vosele, gagzalnice; lo place s% fio Miu

date dar si podoabele. Ar fi bune gospodine, dacs’ n'ar fi cam mAn% sparta
_ Si barbatii sunt vorbiroti, Muddrosi. Chibzuese inst bine efind
{acep o treab’; de aceia nu le merge rau in viaq
Vremea: 1—8 cald; 9-16 pluaie; LG—-23 senin si 22-80 cal
U

Provergbs: Fliméndal codri viseazn.

BC
 RY
RA
LIB
i

ITY
)
HUBMELE FELURITE
ZILELOR SARBATORILE $1 NUMELE SFINTILOR | INSEMN ERI:
|
Vineri 1} Apest. Anania

RS
SAmbata 2; M. Ciprian si Justin:
Duminicd 4 M. Dionisie Infiinfafi !
Luni 4| Par. Ieroteiu , fase
VE
Marti 5| M. Haritina de |
Miercuri 6} Apost. Toma fat
Joi 7) M. Sergie si Vach S ot
NI

Vineri 8} Cuv. Pelagia cetire!

Sambita 9; Apost. Iacob a lui Alfen
Duminics | 1@ M. Evlampie ‘
LU

Luni 11! Apost. Filip

Marti 12) M. Prov. si Tarah
Miercuri {13/ M. Carp gsi Papil
RA

Joi 14 ++ Cuv. Paraschiva >) | Vinerea Mare

Vineri 15; M. Luchian .
Sambata |16; M. Longhin
T

Duminicd | 1% Proor. Osie Cartea |

Luni 18! Ap. gi ev. Luca este
EN

Marti 19) Proor. ‘oil lumina

Miercuri |20) M, Artenie '
Joi 21) Gay. larion QD :
/C

Vineri 22! Par. Averchie :

Sambat’ {23 Ap, Jacob fratele Domnalui
Duminicd | 24) M.-Areta 7 |
SI

Luni 25! M,. Marchian .

Marti ‘log tr Marele Mucenic Dumitru Samedru
IA

Miercuri cf M. Nistor oe ,
Joi 28! M. Terentie C
Vineri 29| M. Anastasia ~~ --
U

Sambiti |30) M. Zinovie

BC

|Duminied | 31] Apost. Stahio

PpoverB: Sede harbul in dium gi-14de de cala.

 RY
ANVIL

Luna OCTOMBRE (Brumirel) Are 31 zile.

RA
Ziua s’a micsorat; are JI ore. .

Targurile (Balciurile sau iarmaroace) din fara:

Ardeal cu Banat. — 1. Siewl-Mare: 9 4. Borsa :Cojocnid,

LIB
Caluseri, Ludosul de Muras, Odorhei, Orastie: 8 Cinceul Mare,
Danes, Toplita:.6. Arhita: 7. Saliste: 8, Zabala: 9. Mehadia
10. Darlos, Rupea-Cohahn, Sarmasui-Mare, ‘Traseau: TI. Arpagul
de jos, Vermes (Caras): 12. Hetiur, Nirastan: 1. Micasara :
14. Cugir: 15. Comana de jos: 16. Aiud, Halmeag : 17-19. Lu-

ITY
vo}: 17. St Gheorghe: (9) Agnita, Nocrich: 19-26. Oravitas -
20. Ocna-Sibiului, Salciva de jos: 21. Bontida, Ferihaz : 23. Re-
vhin: 25. Almasul-Mare, Sinca-Veche : 26. Balsa, Buza, Hususiu,
Marpod, Sascior ; 27. Catina: 28. Gherla, Sanmihai Ye camp :

RS
30. Agarbiciu (Tarn. Mare), Deva ; 80—3 Noembre Arad vet. Ban-
dul de Campie. Nades.. . ;
Bucovina. — 3. Sadagura. ,
Basarabia. — 14—21. Calarasi ‘Orhei); 14. Cimishi-(Vi-
IVE
whina), Chisintu (Orhei), Hotin: 14—7 Noy. Ismail : 4-28. Vo-
lontirova (Cetatea-Alba) ; 8S—8 Nov. Chigsindu.

Veochiul regat 14. (Vinerea Mar¢) Galati, Godeni, (Musce})

UN

SWitioara (Valcea) R.-Valcei, Slobozia (ialomita) Te.-Jiu. 26, Lnu-

poaica (Romanati), Moinegti (Baciu), Negresti (Vaslui).

Treburile gospodiriei pc tuna Octombrie :

AL

Se mai poate ara. Arditura de toamnie trebuitoare gi pentra

siminiturile de prim%vark. Prin arat brazda se preface mai ugor.
Popugoii acum so cart; lisati pe cimp sec irosesc gi se strick. |
TR

In livadd se sidese arbori, se sap la riddcin’ cci bitrfini.

In grddina cu zarzavat so culege co a mai rimas necules, ©
Viata gospodiriei iarigi pe laingt casd se aduni. Acum 6
EN

vremea socotelelor, cici doar toamna ‘se numiri bobocil.

Incepo vremea cetitului; noptile sant lungi. Acumse adund
Cunostinte folositoare pentru viati sau se cetesc Pagini alese
din scriitorii romfni.
I/C

Binele si belgugul ¢srii intregi, cinstirea ei de cdtra alte

noroade sté in munca si priceperea fiecdrula dintre not.
IAS

Zodia Scorpici aduce fomei avano de bani gi care nu gtin sh tind

tainelo. SchimbiAcioaso din firo, ajung artigoase si eAlcevitoare,
Barbatii sunt iuti la minte, moreu cdutand s4 iscodeasca’ cova. Ca
vaista ajung ticuti, moricdinosi si ursuzi.
U

Veremeas 1—7 brunt; 7-12 vAnt; 13-19 sonio g' reco; 29—31 ploaie,
BC

PpoverdS': Toporal rau nimeni nu-l fura.

 MOEMVRIE

RY
ES Maid) Yj YVAN if

RA
PA
ereSie
= etna\ rai- a
oy Hh | § a)ysalhl
a. a
er: a & x

Eh Sale.

LIB
r

|| MUMELE
:
SARBATORILE $1 NUMELE .
SFINTILOR FELURITE
INSEMNERI.

ITY
OILELOR

* |
| Lani 1} S£. Doft. Cosma gi Damian:

RS
| Margi 2| Sf. M. Achindin
| Miercuri ‘| 3! Sf. M. Achepsina
| Joi 4| Cuv. Par. Ioanichie y
| Vineri _5! Sf. Muc. Galaction oe, , oo" .
VE
| Sambits 6| Par. Pavel Mirturisitorul incontnralt
: Durainicd 7| Sf 32 Mucenici de Melitin FE
Luni 8) + Of. Arh. Mikail gt Gavril tdria
NI

| Marti 9 SE M. Onisifor sufletului

| Miercuri |10) Sf. Ap. Orast, Olimpic gi Rod.
LU

| Jol 11) Sf. M. Mina, Vict. si Vicent.

| Vineri 12) S£. Ion cel Milostiv y
; Sambate (13) f Sf. Joan Guri:de aur
~Cactcics §=|14] SE Ap. Filip
RA

| Luni 15, Cuv. Par. Gurie “Geteidaatal

| Marti 16} f+ SE Ap. si evang. Matei ° |
- Miercuri |17) Sf. M. Grigore, Lazir.
T

i Joi 18} Sf. M. Platon '

| Vineri~ 19] Proor. Audie .
EN

; Sambita’ °/20) P. Grigorie decapolitul |

feestecd [2t) ¢ latrarea in Clooried Vovidewte
' Luni 22) Sf. Ap. Filimon
/C

| Marti 23] Sf. P. Grigor. gi Amtfiloh. Peatie |

: Miercuri | 24! Par. Climent gi Petru darile
SI

: Joi 25| Sf. M. Ecaterina la!

| Viaeri 26) P&r, Alipie vreme !
Simbati [27} M. Iacov Persul . C ‘
IA

Pilati) (26| Sf. M. Stefan cel nou

| Luni 29} Sf. M. Paramon.
U

' Marti 30} f Sf. Apostol Andrei

BC

PpoverbG: Cu zapis nu se tine casa.

 RY
- - XXX

Luna NOEMBRE (Brumar). Are 30 zile.

RA
Ziua are numai 9 ore, iar noaptea 15.

Targuri (bdlciuri sau iarmaroace) din toatda fara:

LIB
Ardeal cu Banat. {. Cheveresul-Mare, Drauseni, 2. Motis-
dorf, Papauti, 3. Sicus-Sisesc, 4. Faget, TIernut, Sighisoara, 5. —
Cojocna, Teaca, 6. Campeni, 8. Capalnas, Dobra, Tein,9. Baleaci,

ITY
Frata, 10. Ilendorf, Hodod, 11. Blajel, Covasna, Mercurea, Seica-
Mica, ‘l'g.-Mures, 12. Tagnad, 18. Borogincul-Mare, 14. Batos, |
Ifunedoara, 15. Richisdorf, 17. Homorod, Hlundrubechiu, fs.
Barghis, 19. Apaldul-de-sus, 24. Baia-Mare, -
Ruteni, 20. Ibasfalau,

RS
Bran, Zlatna, 22. Jimborul-Mare, Siria, 23. Huedin, 2H. Sasehiz,
Vintul-de-Jos, 27. Zabala, 29. Beclean, 30. Codlea, Medias. |
Bucovina.G. Sadagura, 8. Boian, Cindei-Ssucea va, 12. .
Vijnita, 13. Cernauti, T4. Zastavna, 21. Campulung, Radanti,
IVE
29, Sadagura. |

VechiulRegat. 8. (Sf. Voevost) Barlad, Darminesti (Baciu),

_T.-Ocna, Onesti (Baciku), Piatra-N., Slitioara (Valcea), Telegs.
UN

Treburile gospodirici pe luna Noembre:

Campul incepe si se odihneasc’, m&car ch siminkturi de
grau se mai pot face, cind o vremea bunk. Bunul plugar ins&
nu cunoaste odihna. Cari gunoi pe ogor, curiti uneltele, drege
AL

grajdul, se apuct de impletit coguri, rogojini.

In vie se continu cu ingropatul.
In grddina de legume se agazifrunzy uscate pests straturile
TR

in care s’a pus usturoi, salath ori. miurar. .

In gospoddrie so cerceteazh bucatele s% nu se strice, iar
in casa incepe si cinte spata gi-suveica.
Incep sezdforile si serile de clacd. Cirtile de cetit au citare,
EN

cici in ele se primenesc si glumele, din ele se scot si invitatari

folositoare. La casa de sfat ori la cdminuri viata e in toiu, aici
fiind scoala omului in varsti. (
I/C

Cand cdstigi cinci lei si mandnei z2ce, nu-fi mai rénidne

nimica in plnga. ‘ , |
Zodia Stgetdtorului aduco femci cuvioase, dar care nu se prea lasa
IAS

purtate de nas. Sunt harnice si muncitoare. }

. Barbatii sunt si ei ageri, cu judecatd sinitoas’; de gicam ambitios1,
sant inst Intreprinzitori si dornici do slobozenie. ,

; Vremea: 1 — 7 necuri dese; 8 — 15 senin; 16 — 23 bruni; 24—31

U

Jbinseare,
BC

PpoverD: Foamea face bucate bune.

-
 Decemvri e i ny
il at SSN

RY
RA
LIB
ba:

NUMELE
ZILELOR
| SANBATORILE
: _
$1 NUMELE
‘
SFINTILOR | ,INSEMNAR)
FELURITE .i

ITY
. \

-Miereuri { 1 Sf. Proor.Naum |

: Joi 2| Proor. Avacum Impristiatt |

RS
Vineri 3| Proor. Sofronie pes
Sambita 4! M. Varvara CALENBARUL |
. Duminici | 4 + Cuy. Sava cel Sfintit @ | Gospopaniten |
VE
’ Luni - G ory Pér.Cicules facdt. de min,
: r ©. ane me pe 1927
| Marti 7} Par Ambrosie si Filofteia folositor
| Mercuri 8| Cuv. Patapie Cezar , onogmor
Joi 9; + Zemislirea Sf, Ana tuturora, =
NI

., Vineri 10) Sf. M. Mina

; Sambit& | 11) Par. Daniil Stalpnicul \
LU

Dininicd 12. { Par Spiridon f¥c.de min.- ) | St. Spiridon

Luni | 13: M. Axentie gi Eustratie 1
|

' Marti 14) M. Tirs : 1

: Miercuri |15} M. Hlevterie

RA

|
* Joi 16} Proor. Agheu i

| Vineri 17| Proor. Daniil

' Sambata |18].M. Sevastian
T

Duminicd | 15) M. Bonifacie . ® |

EN

Luni 20} M. Ignatie - «+ | Tgnat |

; Marti 21! M. Iuliana oo
| Miercuri 22; M. Anastasia - | Incep, ieraii |
Joi 23} 10 mucen. din Creta oe
/C

Vineri 24| M. Eugenia , Ajanul Cricianal,

eawigdta | 25) py dastorea Uomauivi * Lea xi de Crictun!
SI

Cuialaies | 20 +7 Soborul prca corat. N seit. Qa si de Crician

"tod 27 vy Sf Ap. sift saue. Stolen ©] ae ei de Crician!
IA

Marti 28; 20 de mii de muceniei. |

Miercuri | 29} 14 mii de prunci
‘Jol - 30] M. Anisia
U

Vineri 31] Cuv. Melania Sara apre St. Vas.

BC

PpoverSs: Sacul spart nu se mai umple.

 RY
XXXII

' Luna DECEMBRE (Indrea.) Are 31 zile.

RA
cea mai scurté ($ ore), noaptea cea mai lunga {16 ore)
Zina
7

Targurile (baleiuri sau iarmaroace) din toata fara:

LIB
Banat. 1. Crihalia, Ilodod, 2. Ilasfalau, 3. Za-
Aydeal ou
‘Trapold,
lau, 5. Sarmasul-Mare, 6. Fagiras, Orastic, Petelea, S.
Merenr ea-Cin e, Ozun, 21. Giliu, Hal-
9. Copalnic-Manastur, 10. e-Cris ,
Gheorg heni, Zam, 4. Feldioa ra, 15. Bata-d
magiu, 1%. Praid, tS.
{7. Alba-lu lia,
Bucium, Dej, Faget, 16. Oradea-Mare,

ITY
Cernatul-de-Jos,
Ogra, Oravila, 19. 5h Gheorghe, 20. Balausari,
.uedin , Lechni fa, ‘Timiso ara, 21. Abrud, 24.
Ciue-Stngiorgiu,
Giliu, 29. Vinerea, 30. Ciuemandru, Geogainl-de-Jos, Piemandrn
31. SeicasMare. :

RS
Bucovina. t. Vascaut i, +. Bolan, 18. Sirct, 34. Vijnita.
Basarabia. +. Balti, 19 -25. Orhei.
a-Neamt. 7
Vechiul regat. 2. Cominegti (Baciu). 5, Piatr
i), Sate sti
IVE
Moines ti (Bacti u), Nogres ti (Vaslu
Boroxesti (Vaslui), so
Briila), Tg.-Neamt.

Treburile gospodiriei pe luna Decembre:

UN

Campul e sub omit.

copiceil ;
In livadé trebue pazi impotriva iepurilor, cari rod
se ung din
holerA gi scai in jurul trunchiurilor sau
s1 adunt
de viti.
yremo cu baligi de vacd amestecut% cu singe
AL

Vitele cer Aeosebith griji

din rodul muacil
In casé © toath viata. { vremea dea manca
do peste vari. ° :
plugugorul, ca 84
Indemnati copii si umblo cu colinda si
TR

au se uite obicciurile strimosesti. ci se di, 35

Cagtigul de peste vara nu se tine in casi
(vuctifice, Ia Banca populard din sat.
EN

Ingrijeste dirt vreme sa cumperi Calendarul gospo darilor

Dacti nu se gaseste, 50 cere deadre ptul, prin o
pe anul 1927.
Bd. Acadermici 3.
oarte postal,la «Cartea Romaneasck, Bucuresti,
I/C

lipseased din casa nict

Calendarul Gospodarilor sa au
unui sdtean stiutor de varte.
IAS

fomoi chipeso, cu nuri, umblind dupi

Zodia Cupricornultd aduce
cusurul do a fi cam zuliare, mnierared nu vor s4 arate,
zsteli si petreceri. Av
miriri, Ored 4 altii ca dangil
Barbatii sunt vrednici gi ambla dup’
‘
a2 iaai sunt po lume.
mire, 16 — 23 gor vec; 2k — . 31
VYremeaz: t—7 viscol; 8 — 14 omht
U

vioturi

stfilp putred,
BC

Provera: Nu te razima pe
 _SSF

RY
MMA
. ma
ss IIIo —<
ws
eT “2
N a

RA
ASAT
N ;
\N NNy \IN

LIB
N PILDELE INVATATURII N Ni:
NI :
CATRE
:
N A
n

SN
N CETITORI \

ITY
S Nevoeste-te sti-inveti invatdlurile
ta _ \ \5
N] J aN i
SN panda ne te trswra.
N _ Nu este stivac cel ce ware talé, Vi
i

RS
N ci cela ce ware tnviititura.
Nit) Nu este alt boald mai pr imejdui- i \
N . loare de cat lipsa invdqatur id.
Cet stiraci st cuvine sé invele in Wh
VE
Nf
N , vdldlurile, pentr uw Ch Stt pelreacd \ \
N i (viata) bine gi‘cei bogati ca sti HN
NI

NIE le aibit ca o podoabt. HN

. N | Cel netnvditat cu tdcerea ascunde N -
presine si.nwse cunoasgtle ceieste. WN
LU

N |
N i Dout soiriri de oameni nu se tn- iN
S destuleazi nici odinioard: ceice YN
ciarcé invdtdtura gecei ce str ang
RA

S
SII avutie. NN
NUE
Nfl Cel ce este tnvitat nae si poate if
a fi sdrac. | HK
T

N
Ny
EN

> tf | lI
SHE (Din Octoihut mic, dipdrtt de Popa N
NW}f 0 Mihai Strilbitchi tt tipografta Ht
/C

Sill» -Mitropoliei din Jagi, ta anul FR

ZW: V7 , t
SI

Ww 1786) . aR
IA
U
BC

Chenar din Evang thelia eu invatitard tipi irith Ia Brasov 1880,

“3
Calendarul Gospodarifor.
 RY
Aaa Caney ST.
ety

RA
BI BOS TF aN a Sy
aie tee Peder CRAGENRG ZR SL

KEPT
me

RS, E
ba ee

at as RASS ade
B5eer 1B)
MRIE
a

ee
yf yphe

(Ee Tarra OT Tk =
ee

LIB
Luata din cirtile brancovinesti.

LANUARIC
DESPRE NEAM SI TARA. —_—_‘Tiirile Romanesti_

ITY
toate
lata, Ardealul, tari larg’, cat Muntenia, inconjurath de
evir cetate,
pirtile de munti, ca o cetate de zidurile ei. Intr’ad
parc’ anume data noua sit ne fie ada-

RS
de Dumnezeu facut si
si
post. Ardcalul e inchis cif multa putere, — de toate piirtile,
mumai pe ici pe colo poti strabat e intr’ins ul prin treciito rile pri-
mcjdioase ale muntilor, pe cate-o vale cu prapistii.
Roat& imprejurul Ardealului stmt asezate cele sapte titri ale
IVE
_Romanilor, ca un sant negriit de larg in jurul cetitii.
UN
AL
TR
EN

Romeinia cu toate provinciile care o aleatuese.

I/C

Spre miazii-zi ¢ Muntenia, care merge din munte pani 'n Du-
pire si de-alungul ei pana in Mare.
‘La misirit e Moldova pina in Prut, care o taie drept in doua
IAS

ciici ca tine inainte inc%t mai pe-atata pani in raul cel mare al
Nistrului. Partea asta e acum scoasit de sub stipanirea Rusi-
lor si se chiam’ cum a chicmat-o din cura noastra, Basaradta,
adich tara Basarabilor celor iesiti de peste Olt. ,
Spre iniazi-noapte, de-asupra Moldovei, e Bucovinu, cuibul
U

Proverb : Cum e tara gi obiceiul.

BC
 3 —-
‘

RY
eel vechiu af Moldovenilor, edici la Suceava. in Bucovina a fost
scaumi! Domunilor si-al Mctropoli(ilor din Moldova cea mare
de alti data. Diu Sneeava s’a rizboit Stefan-cel-Mare, fulgerul

RA
hatitilor, aprvape cincizeci’ de ani cu Turcii, cu Lesii, cu Un-
surit, cu Titarii, cu Cazacii si Sicuii, si a purtat patruzcci de.
rizbeoaie in viata lui-si 40 de biserici a facut, dupa fie-care

LIB
rézcoiu cate una.
Spre apus de Bucovina e fara Maramuresului, locul de: ‘bas-
tind a lui Dragos si Bogdan Voda, cei ‘ce-au descalecat Mol-
dova. In Maramures, intra‘acel colt apiirat de munti, sau adi-
postit Romanii pe vremea irgiei pigdnesti ca si in tara Figi-

ITY
rasilui si in Banatul C raiovei, $i si-au ascuns aici sub spuzit car-
bunii, simdnta focului, ca s’o aibi la vreme, precum au avut-o
si-au trecut-o in Moldova, ca s’aprinda iocul mare.
Dincolo de Maramures, pe partea despre apus a Ardealului

RS
ce Crisana, numiti asa dupa cele trei rauri: C risul Alo, Crisul
negru si Crisul Repede pana la raul cel lat al Tisei.
Sub Crisana, scoboriind pani ’n Dunire, vecinii cu Oltenia,
este tara Timiscatei, numitt Banatel, alt .cuib al Romanilor,
VE
ciel apiirat cum ¢ de munti si de Duniire si insusi el fiind mun-
tos, a fost totdeauna adipost al Romiinilor. Si asa cum e ve-
cin cu Gorjul si cu Hategul din Ardeal, si sunt toate trei col-
NI

turi de tari prin munti, aici a fost si cuibul lui Decebal si-a-
celor mai tarziu adusi de Traian; intr’acest loc a fost oO adeva-
rata si neclintita vatra a Romdnismatui.
LU

G. Cosbuc

DIN. NEVOILE OMULUI. PAdurile.

RA

Numai in teiul iernii, céind crap si pietrele de ger, iti dai

mai bine sama de cat pretuese lenmele si copacul care le di.
T

Cum e vita pentru plugar, asa e copacul pentru tot onmul..

De cum se naste, are jevoie de lemn — leaganul ; —ciand se
EN

duce in morméant tot copacul — sicriul — ii este tove iras bun.

Fara lemn boii nu pot -trage carul, fara lenm nu poti priisi po-
pusoiul. Fluerul c din lemn de. soc, iar toiagul batranctii o
creangi de alun.
/C

Si cu toate acestea cei mai multi nu-si dau sama de insem-

niitatea arborilor in viata oamenilor.
SI

Trece omul cu carul pe drum; ii trebue un ganj. Sare san-

tul si farit mil& rupe copicelul abea sadit. ,,Cine taie un copac
IA

lira sai puie altul la loc, -omoara un om“, este o vorpal inte-
leapta. Tot asa, tara mild, rupe creanga unui pom, pentru a
/ Tura in erabai un niir-doua, ori o mani de visine.
U

Ppovers : Din lipsa unui cui, si nérue carul.

BC
 .4

RY
s’au
Multe {ari au pitimit de pe urma nesocotin{ii cu care
fost pustiite , iar locuito rii s’au
thiat pAdurile. Multe tinuturi au

RA
Cici trebue sA se stie ca, pidure a nu este
luat lumea’’n cap.
oare omului numai prin lemnul de foc sau de lucru, ce-l
folosit
ogoarc le semiin ate de raia
di. Ea opreste in loc ploile, fereste
te
puhoialor, d& hran4 izvoarclor si fantinelor, aduce sinidta

LIB
satelor din apropiere, le apara de furia crivatului.
E vai si amar de tinuturile fara paduri, cum c in sudul Ba-
sarabici, a Moldovei sau prin Baragan. Viata e.un chin. Ar-
sita verii arde totul de timpuriu, iar iarna oamenii.se incal-
zesc arzand paie, papurd sau biligar de vita amestecat cu paie.

ITY
De vini e numai nepiisarea si nestiinfa omului, de oarece pe
tot intinsul Romaniei pot creste arbori. Unde nu creste fagul,
_ii merge bine stejarului, iar unde nici acesta nu poate tral,
~" saleAmul, ii tine locul. E vorba numai de chibzuinta oamenilor.

RS
SX nu se taie un copac, fari s&i.nu se planteze altul la loc, iar
unde nu sunt piduri, se pot lesne insdmanta.
Sdditi copaci! e glasul ce trebue si se auda mereu. Casa
IVE
f%r% umbrh e iad: satul fri pomi e ca pustiu. Taind padurile,
cu nemiluita, ne va ajunge blistiimul celor ce vor venl dup’ nol.

DE CETIT LA SARBATORI. Morméntul S:egarului.

UN

Acolo 'n cimpuri. unde atati viteji cAzura

THlizuese azi griéne si mortii dorm sirmanii...
Tot mai adfne s’or duce cu ori ce ariitura,
AL

Cand peste ei cu trud& vor trage ’n plug pKivanii.

Acolo insii unde ciizu stripuns stegarul
Si dusmanul silbiitec i-a smuls drapelul aril,
TR

Sti cfimpul sterp si cere sd-i scmiinati steiarul,

Nu grau vrea mortul aprig, ci semnul neuitarii.
EN

Pe groapa lui ingusti din ce in ce mai falnic

S& creasci, dfrz, copacul in mijlocul campici..
Cand s-o'nclesta Ja lupt& cu criviitul nivalnic
Si-i sune mii de trambiti, ca ’n ziua batiliei...
I/C

S’atunci cAind. din vazduhuri la cuib ciitand hodina,

Va {Alfai un vultur pe creanga ‘npletosata
IAS

Si-i pari ca ‘nviaza acel de pe prajina

Si ‘nfipt sti insusi stcagul pe groapa lui uitata !

V. Voiculescu.
(Din Volumul Pargd, Ed. Cartea Romdineasci. Lei 12)
U
BC

Proverb ¢Bogatului i se arati multe rude.

 7

SARACIA DIN CASA.

RY
‘CUM SE SCOATE
A iost odati un tran si-l.chema Neagu. Acest téran era un
om voinic si harnic. Nu-i pasa lui de ‘nu stiu cine ar fi fost.

RA
‘Vezi cii-si cata de munculita lui, isi plitea dajdia, se avea bine
cu toti din sat, si cum facea el, ce dregea, se chivernisea omul
ca si-i ajungé agoniseala muncei sale pentru multa vreme.
li veni vremea de insurditoare, si ca tot crestinul isi facu

LIB
randul. Ce si vezi d-ta?’ Odaté cu nevasta, se strecoara in
casa ini si saricia. Ea gisise un tron vechiu, urgisit intr’un
colt din bordeiul. Ncagului, la care nimeni nu lua aminte, si
acolo, pe dansul, sdrdcia isi facu culcusul. Sta greceste pe

ITY
tron, cat e ziulica si nopticica de mare si din loc sa se miste ba.
Bietul Neagu vazu ck incepe a da inda&rat, lucrurile nu-i mai
mergeau struni ca mai nainte: se lua pe ganduri, fiindcd el
se stia ci munceste si mai si decat inainte. Se spetise, bietul

RS
om muncind, gi sa salte si el ceva, as! catus de cat! ferit-a
‘sf€ntul ! .
Ba pana intr’atat ejunsese, in cit s4-l impingd pacatele sa
se gandeascad ca si-si facd seam& singur; vezi ca dracul n’are
VE
de lucru, el nu face biserici sau fantani pela raspantii. Se sba-
tea bictul om cu mintea si-cu trupul si par’c& era un facut,
mergea din pagub& in paguba, de ajunse Ja sapa_de lemn.
NI

‘Cand muncea pentru dansul, munca nu-i da in spor. De ve-

nii apa mare, ariturile Jui le inecé. De batea piatra holdele,
apoi pe ale lui le amestecd cu pimantul, de nu se mai alegea
LU

nici praful de dansele; ba uneori porumbul se taciuna, ba 1a-

custe, ba potop, ba toate relele numai pe capul lui cadea.
Sitenii, megiesii lui, pusera mana cu totii de mai multe ori
sii-i dea cfte vre-un ajutor, si-i faci cate vre-o claca; dar
RA

toate in desert, cA nu-i iesed in bine nimic; in cele din urma

si vecinii si tot satul il parisira. Toti cu totul ziceau ca asa
i-a fost osinda si credeau c& trebuie si fi cAzut asupra capului
T

Iui vre-un blestem dela Dumnezeu.

Ajunse omul si-si urasca zilele. Si asa cu sufletul amardat
EN

sezand intr’o Duminica cu luleaua in gura si gindindu-se cum

sii-si curme viata, ca unul ce i se urase cu Sariicia, iata ca
vine sotia lui si ti spune ca peste putin are sa fie tata. .
E], ridicéindu-si ochii la sotia lui, i se part cA vede o slute-
/C

nie de fiinti stand greceste si ghemuita pe tronul cel vechiu

si neirtrebuintat Se freca Ja ochi, se mai uité odati, st ce sa.
SI

vazii ? O sfrijiti de lighioac, mai irdt&i decat ciuma, cu barba

adiisa de piirea cA sta sd o apuce de nas, cu ochii numai sca-
IA

‘varliile, pdrul fi sta in cap de-par’ca_ar fi fost pus cu furca,

miainelz ei rischitoare goale, cocosaté si cucuiata, de seama
pe lume nu mai avea. .
U

Ppover®S : La calic slujesti, calic ram{fi.

BC
 RY
oe

Cand vizit el o asa nemetenie spurcati stand ca o cobe rea

in casg Ini si pe tronul lui, un sarpe rece fi trectt prin san, El

RA
-insi isi {int firea si merse dre opt la ea intreband-o:
— Cine esti m si ce cauti aici? .
— Eu sunt Saricia, raspuuse ea si am venit nepoitita.
— Esi afara din casa mea! + -

LIB
— O! of stai ch prea te pripesti voinicule, Ti raspunse- Sara-
cia razand Ja dansul cu batiocora. Ca sit scofi Saracia din casa,
trebuie sad ai ce pune in locul ci. .
Si ranjind ica odata, ii arati niste colti de care s‘ar fi spe-

ITY
riat si dracul.
Bietul om tict si inghiti gilusea. Cugetul ci are sit fie tata,
vorba ci trebutie si alba ce pune in locnl Sirdcici fi muta gandul.
E] voila siti eonease’ Sariicia din casa Ini cach nu putea
mistui infruntarea ce i-o facuse ea, si apoi nu se indura sa-si

RS
lase odrasla pe niiinile cele blestemate ale siricici.
Din nou se puse pe mucit, -—— mune romianeascit —- se svar-
cole’ omul si in dreapta si in stanga, noaptea o ficed zi, da si
IVE
din indini si din picioare, cum se zice,-si folos nici cat negru
sul unghie. Nevoile il nipideau din toate pirtile, si el nu mai
sti ce sii faci. De cfte ori intra in cas’, de widtea ori si stri-
jita de sdrédeia if ranica tn bitaig de. joc.
UN

lntruna din zile iat& ca si nevestei li abatuse sa facia.

Accum ce sit feck ef ? Parale mavea: ceva toale, ori vreun
cfelis in casa lui tufa ! Cum sit scoata la, eapatii-? Ar fi voit
si cl de: sa-si boieze copilul cao vrun nas mai de Doamne
aiuta, st fact si elo cumetrie. Dar cu ce?
AL

El cumostca de ult un cioban chiabur, dara mu era in sat.

Cand, iat cit se pomtenest(e cii-} chiama cineva sa-l cinsteasea,.
Acolo, ce sit-i vazii ochii? Prictenul lui suid oile in imunte.
TR

“Parerea lui de bine nu se poate spune. TH ried sa se cume-

(rease’ si clobanul primi cu. bucurie.
La botez, Giobanul darui finului sau o oaie Mtatoare. Atat
ii trebuik. Cand fu sit plece, mocanul zice:
EN

— Cumeire, tot mai tu unde tine oifa, Tasa-0 in turma la

mine. si mi ti-of fueriji-o ca si pe ale mele.
—- [Sine cumetre, raspunse Neagu, sa tie precum zici tu.
I/C

El] eré bun bucuros ca-i in belenua din batitura, de oarece

Wave ei ce si nlinance, ‘dar incdi-mi-te si mai dea si oii.
* Mocantul se duse cu oile. Omi se puse iar’ pe munea: dard
IAS

munca dui Cabidt aduce’ cu ce bruma_s sia-si tie zilele. Cum am

zice miucea tt sec. -
Dupi cdtva vreme se pomeneste cu tn argat dela stina moe-
-canului.
— Neicd. ma trimes stipand-men cu lina asta la d-ta.
U

Ppoverf : Carmaciul bun scapi din furtund,

BC
 %

RY
— Ei si ce sii fac eu cu dansa ?
— Apoi, sa vezi d-ta, stapa ina-meu a pus de si--a tuns oitele
‘ia tuns si oaia finului sau. Aceasta este liiia ei, si-a trimis-o

RA
sui se cuvine. |
— Foarte mul{umim de bunitate. Sa spui- ‘cumtrului multa
sanatate si sa auzim de bine.
Si ludad lana din mana argatului intr’ in casi, merse drept

LIB
a Siricie; si cu grai tantos fi zise:
— Di-ta Sariicie, la o parte, cd am sa -pui Jana asta acolea.>
Saracia nu.se indura, neiculité sa ias&i din culcusul ce si-l
facuse acolo.

ITY
Ranji ea si de asta datd, dara -1i dete ranjitul prin picle
“Aci voinicul unde aduse odata lana si buf! o lovi dupa ceafa |
ié era sii-si muste limba si o rasturni jos de pe tron. Saracia
‘amase Jocului unde c&zuse ca vai de ea.

RS
Oaia finului fatase un miel; acesta, dupa ce se miri, il mi-
ui si pe dansul ca pe’ micii ceilalti si ii trimise mitele acasa.
Jaranul si mai curagios, intra in casi _ si merse iara drept
a Saracie.
VE
— Da-te ranjit-o, mai-la o parte ci am sa pui mitele astea
icolo.
Si fiindea Saracia tot mai ‘intarzia o lovi cu mitele de-i-j merse
NI

uleii, si o dete peste cap, mai catre usa.

Pe toamnia se pomeneste cu un argat ca-i aduce un burdusel
LU

de branziat.
-- Baciul dela stan’, zice el, a adunat laptele dela oaia fi-
Maui, Pa fficut branza si lam adus acasa.
— Spune cumatrului, raspunse Neagu ca finul ‘de sale ii sa-
uta mdainele si sai ne vedem saniitosi.
RA

Apoi_se intoarce repede in casa si indreptandu-se citre Sa-

‘heie, fi vise:
— Da-te, Siriicie, la o parte: c& am sa pui burduful Asta in
T

ocul tiiu. ‘
— Da unde si ma mai dau ? raspunse saricia.
EN

— Esi afara; daca n’ai loc, si te du in ofelele pustei vr’unui,

vindtor, ci acolo ti-e locul. .
— Ba aia-i vorbi! Mai puneti pofta in cui.
/C

Si lovind-o cu_burduful in cap, o fact mototol dupa use.

Bietul. Neagu iu nevoit si petreaca. inc& o iarna intreagd cu
siiracia pe vatra.- —
SI

-In vara viitoare, mielul dela oaia finului se faicuse mare.

Acum ii aduse doud Jani.
IA

Taranul intra ‘cu amdandoud in mana si bufnind si rasbuinind

Ne Siriicic, 5 pofti sa iasa afara; SL Sa te tii, parleo, ii sfardiau
saicdile fugind, pind ce se duse sit-si cloceasci ouiile in ote--
cle pustilor varidtorilor.
U
BC

ProverSs Acul mic face lucruri mari.

 RY
G
Si d’atuncea a ramas de vanatorii sunt saraci; tiindca-si-

RA
pierd vremea prin colfii de piatra si mariicini, umblaind toata.
ziua pana sit impuste si ci cdte vr'o bibusca de nu stiu care
pasarica. .
Neagu inceptt a bate din pinteni de bucurie, cit se cotorosise:

LIB
de Siriicie. Acum pe ce punea mana punea si Dumnezeu mila.
‘Toate mergeau in de bine. Inceptt si el a leg’ gura panzci.
Munca tui se vedea cum mergea inainte si avea parte de ea.
Ce sit mai spunem mult? In scurti vreme ajunse fruntas al

ITY
satului, dupi hirnicia Ini cu vitisoare,-cu plugulet si cu toate.
dichisurile unui om cu parte lasatit dela Dumnezeu.
Vezi ca numai eu yitele se scoate Sdrdcia din casa afard.
P. Ispirescu

RS
DOINA DIN ARDEAL. ,
Tu te duci, bidifd, duci
Pe sub fagi st pe sub nuci!
IVE
Du-te, zdu, dar iard vind
‘Nu ind ldsa ici strdingd — __
Ca pe o floare ‘ntr’o grddind.
Dar_nici floarea nu-i strdind
UN

Si ca are rdddcind...
Vino, zdu, biditd, vind !
(Colectia Bdrseauuelaraik)

SNCAVA. o Curajul Sarbului.

AL

Un sirb se duse intr’o zi in padure sii adune giteje pentru

foc. Adunind el giteje, didi peste un lup mort. Il hua in spi--
nare si plecit acasii; nevestei i spuse ¢ci el a omorat.
TR

Nevasta, care-| stia cit e de fricos si ca’ s& vada daca l'a
omorat el, s’a apucat. seara de a miiniit ferestrele cu aluat.
Peste noapte niste ciini dand de aluat, au inceput a searia in
EN

ferestre. Sdrbul. care dormea, sare ars si intreaba:

— Cine-i la icreastri ? - OT
“Nevasta, sircati, rispunse:
— Ce sit fie! Au venit fratii lupului si vor sit te manance,
I/C

De fricii sarbul spuse tot adevarul:

— Nu omorat en! Mort. casit, mort Iuat.
(Din revista Whine)
PITIGOIUL $I BARZA.
IAS

Ci-ci barza a edisit odatit intr’un zivoin pe pitigoiu. L-a va-

zut mic si pipernicit, si a socotit ci e vr'un puiu si ca, daci’o
fi inerijit cu mila, ae face mare.
U

Dar ori catiit vreme a trecit si-ori cata mancare i-a dat, el
tot hem a rimas,
BC

Provers : > Banul pasire cu aripi.

 - 9

RY
Vine toamna. Cand. da o flustureala de zipada, barza, sa-
‘raca,-se speri¢ si incepe sa-si cocoleasca puiul:
— Vai de mine! Nu mai e de stat pe-aici, ci te prapadesti.

RA
— He-he! rispunse atunci pitigoiul nepasitor. Sa vezi al-
tele si mai grele ! Cate ierni am vazut cu si nu m’am mai pra-
padit !
— Aoleu! Ai.fost batran, maica, si eu, ticdAloasa, m4 tru-

LIB
diam geaba’ cu tine—zice barza si odata face: cioc! in ca-
pul pitigoiului de l-a omorit.’
C. RAdulescu-Codin — -

LEACURI SI SFATURI.- - Degeraturi.

ITY
larna este periculoasa. Dup& molesag, sufla crivatul de in-
-ghiat% si stupitul in gurai. Frigul arde, ca si carbunele.
Degeraturile sunt rele, cici aduc si cangrene. Usor degera

RS
-urechile, nasul, dar mai ales degctele de la mani si picioare.
Sunt grade deosebite de degerituri; cind e usoara, pelea.
intai ingalbineste apoi se inroscste; partile degerate intdi te
si crapa. -
VE
-dor apoi te maniinca
Daca degeritura e mai grea, din partea degerata sa scurge
‘un soiu de api galbuie; pielea e umilaté si cand o apesi te
doare strasnic. Alte ori nu mai simti nimic si cangrena ma-
NI

nanea partea degerata. , ,

“Ca reguli generala la orice soiu de degeratura, nu trebue
-de pus bolnavul dintr’o data de la frig la caldura, aducandu-l
LU

lang focul din vatra. Mai intdi si freacd partile degerate cu

omit, pe urm& se pun carpe udate in apa rece si incet, incet,
in ap& caldi. SX se ungit partile degerate cu vaselina boricata,
-cu glicerinii sau macar_cu sau de Jumanare. Cand incepe-can- *
RA

grena, $2 se duct bolnavul la spital cat mai repede.

Cei care sufiir mereu de -degeraturi la mani si picioare, e
bine s&-tac& cat mai des cu putinta bai de frunze de nuc, pen-
T

tru a mai intari pielea prea simtitoare la frig. ~

EN

PENTRU GOSPODINE. — Fascle fSciiluite.

Si fierb o jumitate kilogram de fasole, cam cu tot atatea
/C

cartofi. Se scurge de zama, se d& prin sit&% si se pun intr’o cra-

Uti la foc repede. Se mestec& bine, pundndu-se in acest timp si
uleiu inferbintat, care-i di gust bun si albeste amestecul. Cui
SI

fi place pune si ceva usturoiu pisat.

Dupai ce se incheaga, se pune pe un taleer si pe deasupra
IA

-se toarnii ceapit prajita in oloiu.

(Din cirticica Bucitdria sitence’. Cunostinte folositoare. Seria B. No.
37. Lei 4, in care se cuprind si alte multe invafituri, cum se fac mancdru-
rile de post). _ ¢ .
U
BC

Proverb 2: Cum e acul si- cojocul.

 RY
10

RA
LIB
ITY
RS
IVE
UN
AL
TR
EN

JUPITER SATURN URAN NEPTUN

I/C

Mirirtea sCareiut, Jad wea celonedi boverise ct bid

Punetele din jurnl] planetclor sunt lunile lor, cum e si luna care we Invartests
IAS

in jural pamantulul > ‘

Cine vrea si afle mai multe despre corpurile ceresti, mare decit <4
cumpere Carfile : Soarele si luna; Planeta Marte; Mercur si Verus, din
Cunostinte Folositoare, Seria A. Fiecare cirticick cu figuri, f Lei.)
U

Proverb: A'cita pete 'n soare.

BC
 RY
RA
LIB
FESRUARIE -
DESPRE NEAM SI TARA. . Prutel.

ITY
Pani la rizboiul din urma, Prutul era o api blistaimat’ de
toti moldovenii. Dusminia impotriva rusului cotropitor de tari,
rele hu se indrep-

RS
se arita in cantecele populare; dar vorbele
tau numai asupra oamen! ‘lor, Cari au despartit irate de frate.
Se indreptau si asupra bictului Prut, ca:si cénd el ar fi fost
vinovat de despartirea Moldovei in: dou.
VE
Bkistimul iti iesed de pe buza fara sit Vreai, cand stiiteai pe
nialul dui.
Acelas piimiint si Ja rasirit ca si la apus. Nici o deosebire .
NI

-ca infatisare. Aceleas dealuri traganate, aceleasi sate gospo-

-diiroase, pline, aninate de costise, ori la gura_ vail.
De pe dambul din dosul Manistirii-de la Varzaresti cati in
LU

zarea depirtata spre apus; privirea iti alumeca peste dealuri ce

se tin val de val. Prutul pare ci s’a ascuns, a intrat in pa-
mant, pentru ca macar si nu fie ziluic in ochiul aceluia care .
din ciisuta: lui din sat cata spre rudele lui ramase, silnic, in
RA

walt tari. Dac te urcai pe vre-un deal din Moldova de din-

coace de Prut, bundoara. de pe Repedea de langa Iasi, ti se
infitisa acecasi intregire a culmilor.
Pare cA Dumnezeu a alcituit anuihe acelas pamant pentru
T

acelas neam de oameni. Basarabia si cu Moldova sunt doua ju-

EN

mAtiti rupte dintr’un intreg.

Prutul trece’ de multi vreme, molcomit,’ mul{umit, adipostit
_printre salcii, plopi si stuf pe la mijlocul bucétii de paimant, ce
se chema la un loc, inainte de rapirea Rusilor. ,.Moldova".
/C

Ca dovadi ca’ Prutul nici odat&i n’a fost socotit drept rau
despirtitor de neamuri felurite; este ci, inainte de 1812,. tre--
SI

cea prin mijlocu! finuturilor moldovenesti. Tinutul Iasilor ca si

al Falciului era fumatate dincolo si jumdatate dincoace de Prut.
Oamenii treceau la rudele lor, cum ar trece de pe un mal
IA

pe altul al Bacului. Isi inchipuie fiecare cati jale si lacrami a

starnit samavolnica ruperein doua a Moldovei, de ciitre pra-
‘voslavuica Rusie, despirtindu-se fara mila frate-de frate, tata
U

de fiu. uni jiind intr’un sat, altul rimanand in alt sat din ace-
BC

PpoverbB ¢: Din codina, rea’ faina.

 RY
’ - 42

RA
las tinat. trezindu-se dintr’o data in doua tari deosebite. Cand
ajungea moldovanul p4na la malul Prutului, facut rau de gra-
nita, nici m&car nu avea voie sa eriiasc’ mai tairisor in limba
ui, ca sa-l audi cei ramasi dincolo, acas&a. Cum graia mai

LIB
tare, cum iesea “cazacul din pichetul dintre plopi si-i astupa
gura de multe ori pentru vesnicie.
Atunci se intelege de ce Prutul era bldstamat. Dar moldo
vanul nu este asa de hain la suflet, numai s& blasteme. Cate o
datit il piled mila. Prutul nu era numai apa de sange, nu era

ITY
limb% de foc despirtitoare. Era uneori si suvoiu de Jacrami. ,
Foaie verde lozioara
Prutul plinge de s’omoara

RS
Si cu noi toti gramagioara
Ca-deacu cine mai stic
SlIcbod cand are sa fie! .
IVE
Dar pentru cine avea ochi si prinda lucrurile mai adanc,
Prutul,.in mersul lui ascuns, intr’una ardia nadejdea unei vremi
de unire. El 1upea pe fiecare an, la cotituri, cate o bucata de
pamant din Basarabia si o lipea din now Ja matci, la Moldova.
UN

Pare ci jucfindu-se, spunea celor ce ar fi inteles glasul do-

mol al valurilor lui line: Nu plingeti; va veni vremea cand
_jardsi se va intregi pimdntul Moldovei Iui Stefan. Ce s’a des-
partit cu sila, se va uni din dragoste, cici singele apa nu se
AL

face“, .
Vorba lui s’a implinit. .
Prutul este din now raul de mai inainte. Peste el s’au arun-
TR

cat poduri care sit inlocuiasci trecerea prin vaduri. Asteapta

sii se puie in slujba fratilor uniti, purténd spre Dunarea si Ma-
rea, 1odul darniciei p&iméantului gras si al muncei voioase a plu-
varilor moldoveni, bucurati ci s'au vazut iarasi la un loc in o
EN

tara noua, bogati, care nu astept% de cat dragostea tuturor

feciorilar ci. —

DIN NEVOILE OMULUI. . Seolile de adulti. _

I/C

Printr’o nou’ lege a invatamantului, s’a ordnduit ca toti co-

pili buni de scoala, si jie trimesi la scoala primara. Parintii care
IAS

vor tiinui varsta copiilor sau nu-i vor indemna si apuce dru-
mul scolii, vor fi pedepsiti cu grele amenzi si chiar cu inchi
searea.
Ec misuri bunit, luata de alticl si de popoare, unde uestiu-
torii de carte se pot numira pe degete. Omul nu-si prea inte-
U

lege in totd’auna binele si de aceia uneori samavolnicia nu

strict, panit ce se deprinde a merge pe calea cea dreapta. Slo-
BC

ProverB ¢ Cine stie carte, are + ochi.

 s

13 , :

RY
cand tot omul isi cunoaste
bozenia deplina atunci da roade, -
copii si catra tara.
datoria ce 0 are citra sine, Citra

RA
pot s& trea ca mai de-
Cei. care au sfarsit scoala primara,
medii , in gimn azii si licee , in: scoli normale ori
parte in scoli
seminarii, dupa inclinare si putere. Dac&i ramfn acasa in sat,
a pan& ce impl ineste varsta de

LIB
trebue si mai urmeze la scoal
complime ntar a, pentru COo-
16 ani. Aceasta este scoala primara a la scoal a, ci sunt
ziu
pii. In vremea aceasta ei nu stau toati vrea si ce poate.
- deprinsi cu cite un mestesug , care cum
scoalasi mort-copt tre-
Pe langa copiii care au a merge la
si multi oameni in varsta

TY
bue sii invete carte, au mai rimas
Mint ea lor e innegurata si orice
care nu stiu nici scrie, nici ceti. “>
strain il poarta pe degete cum vrea. de carte , ocar-
utori
Pentru asemena oameni vrastnici, nesti

SI
tot pe lang a cele prim are, cunos-
‘muirea a facut anume scoli,
insemnand vrastnic.
cute sub numele de scoli de adulti, adult ceasuri, ori sara, ori
In ele invatitura se da numai CAteva
zina, dupa cum au_ timp slobod cei
ER
dornici de invatatura.
a, usor prind firul scris-cetitului si
Fiind cu mintea mai coapt
copilirie. Pot da exa-
cu mic& osteneali-. implinesc lipsa din
IV
clase primare.
mene si pot capata si aiestat de patru
'n gcest chip scolile de adult i nu numa i nu trebuesc oco-
UN

din ele rasare lumina

lite, dar sprijinite in toate felurile, ciici
in copildria lor, sa
“mintii, pentru cei care n’au avut norocul, oo
stea pe bincile scoalei primare.

DE CETIT LA SARBATORI. — Ciupercile.

AL

teaza catva
Am cumparat azi ciuperci. Baba Maria le cerce de o tusa
la mijloc , sbuci umata
TR

timp in t&cere. Aplecata de

a cu spor si
palavreasc
irk leac, baba e totusi oricind gata si
Dupi catev a clipe rupe ticer ea, vorbind repede si pe
cu haz. .
nas. Ca de obiceiu, n’o intele g dintr’ o data.
EN

" — Ce-spui, nlitusa ?

— Acestea-s ciuperci de vie...
— Cum ,,de_vie“ ? . :
cele de piidure... Doamne !
/C

— Da, ciuperci de vie, nu de

-
multe mai erau ia vie, la Zavoeni !
-— Da si pe acolo ai fost ?
SI

.
— Fil... am fost... cand eram si eu fata mare.. imi pomeneste
Batrana riamd ne o vreme tacuta . De cite, ori
in inchipuire
vad
de tinereta ci, fac o sfortare neizbutiti si
IA

e, in locul biibut ei cu fata braz-

o fath bélae, dreapta si subtir
cu ochii albast rii-st ersi, cu trupul strambat
dati si inegriti,
,
U

de la mijloc. vorba
i, irmeaza dupit o vreme baba Maria cu
--- Da" pe atunc
BC

Proverb: Banita nu se umple cu vorba.

 RY
14
ei pripil& nu stiam sama ciupercilor, pind wa venit pe la vie,

RA
intr’o dimineataé din Saptimana luminata, parintele Ton...
— Popa din sat ?
Nu... Parintele Ion, din tare, de la Sfantu Neculai. Venea
cl ‘des pe Ja vie, ca-i era tare urat acasit, de cand ii murise

LIB
preoteasa, cucoana’ Leonora, tanivi-tinericd, Dumnezeu s’o
erte... ‘ .
-- Da, unde ai wasit cuperci de acestea, Mirioar’ ? mia tn-
treabi parintele.
— ci aduseseim yre-o doui devale, la cram’

ITY
--- In deal, piérinte, zic cn. Sunt inulte, de nu le poti culege.
Numai, uu stiu... or ti bure ?...
— Jra, Miriearii! face pirintele. Hai cu mine, c& .te invat
cu sad cunesti ciupercile bune de cele veninoase, de nu fe-i mai

RS
uita niciedatit... .
Baba Maria sloboade un oftat, care se sfarseste intrun ac-
ces, de tusi. Cand se potoleste, reia cu glas traganat:
-- Siam pornit anvindoi in deal, prin spini si prin tufe, pi Ana
IVE
hat departe Ja marginea pogonului... Si acolo, si-a prins piarin-
tele fon antereul in brau sia cules poate o dimerlic de ciuperci..
Baba Maria tsi urniireste un riastimp in titcere firul amin-
tirilor. Manile ei uscate curata mecanic ciupercile, purtand cu
UN

indemdanare cutitul. Jar la urmii, “drept incheere, se intource

fara veste spre mine si zice:
— Hei, duduifa dragit... Ciuperci bune ca acele, wam mai
miineat cu de cdud sunt.
Lucia Mantu
AL

o . .

Din volumul Minfaturié, 1923. ,,Viafa Romaneasci Iasi, Lei 18).

CODRULE, CODRUTULE!
TR

|
pCodrue, codniule, Si mat fac ce fac de mutt:
Ce mai jact, dragu{ule ? Vara doing mi-o ascalt
EN

Ca de cad nuone-am vazut, Pe cérurca spre izvor,

Multa vreme «@ treeu.,. |
t Ce le-em date tuturer;
Side cand nvant departat, - Unplanda-si cotetle, '
Malta lame am uinblat’. : | Mi-o cénté femelle".
I/C

wld, eu fae ce fae deminutt: atodrile cu rdéuri live,

IAS

farnaviscolul ascult, | Vremed treee, vremed vue;

Creneile-ink rapdandu-le, Fre din tanar preeun: esti,
Apele astupdandu-le, Tot mereu infinerestt'.
Troenind cararile we mt-e vremeau, cand de
|
St vonind cantarite. vodcuri
U

Stele-mt scanteie pe lacuril

BC

Ppovers ¢ Ucenicul nu invati pe dascal.

 15

RY
asa ranidanem;
Ca de-i vremea rea sau bund, | Cum am fost,t ne fiment,
sund \ lar wet loculu

RA
Vantu-mi bate, frunza-mi
Si de-t vremea buna, red, Marea si cu rdurile,
Codrul cu pustiurile, /
Mie-mi curge Dunarea. i
Namai omu-i schimbator , Luna si cu soare le
:

LIB
Pe pamant ratdcitor; — . | Coarui cit izvoarele.
.M. Eminescu

O MINCIUNA NEGANDITA.

TY
Un cilugir din mdanidstirea Neamt era renumit ca mincinos.
irei. Un alt calu-
Odati venia repede dinspre hambarul miindst
minciunilor fi sare.
‘gir, din cei ce puneau tara la cale la clubul

SI
inainte:
— Purinte, ia spune repede o minciuna negandita !
—— N’am vremie frate, céici ma duc
chilic, pentru ca a venit un negustor
ER sa-mi iau portofelul din
cu 0 cirutii de peste la -
hambar.
se scoala cu -
..- Dar bine cit ai spussi tu odat&i ceva bun... si
IV
peste. ham-Cand ajung la
totii si-si aduc’ bani ca sa cumpere
bar nu vad nimica.
pe negandite.
UN

Minciuna negindita ii pusese in miscare

Vv. A. Gheorghifa

CANTEC DIN BUCOVINA.

AL

Fraunzd verde strug de mure

Mi-i cdsuta sub pddure. —
- Dimineata cand ma scol
TR

Nu mai-and glas de om,

Numai pdsari tardind
Si puscasit Duciumand
EN

Si lupii pe plein urland.

(Din Sezdtoarea Cules de D. Dan)

CANTEC DIN MARAMURES.

/C

Stan fetele simd ’ntreabda:

SI

De ce port cdmuasa neagra ?

‘Eu le spun casa mi-i dragd.
Soponitd mi-t urdtd oe
IA

Neazraé mi-i mai potrivita :

Ca& mi-e inima cernita. .
(Colectia Lié Budi)
U

~
BC

Ppover6G’: Cu zapis nu se tine casa. , .

1
 RY
RA
LIB
ITY
se compune din
a wt

am+ RS
IVE
}
format dir

ser” Fibre
UN

(fibrina)
AL
TR
EN

Cand se incheesa
sangele
I/C

se imparte ins
IAS

Cum e sangele omului. Singele poarti hrana in trup; tot el

scoate otritvurile care se formeazit, ducdndu-le afara, prin pla-
mani ori riirunchi El curge ca si apa, dovadi partea de sus a
U

iigurii, unde sit vede cit picuri intr’un pithdrel. ingust.

BC

- . - ae -- oe

Prover®B : Singele api nu se face.

 RY
~“

LEACURI 31 SFATURI. Buruenile.

RA
t

Ti-e mai mare jalea, de munca cheltuiti in zadar, cand -vezi

ogoare, intregi napiidite de burueni netrebnice,.care inaidusa

LIB
saminaturile, rimase pipernicite. Colo e rapita salbateca sta-
" pani, dincolo tufele de boz se intind ca pecinginea. .
-Buruenile in totdeauna inséamni c# ogorul nu e lucrat cu
ingrijire. Ele se-pot starpi foarte lesne cind gospodarul cauta
sa-si deie seama, de zadarnicirea muncii lui.

ITY
Daca se ara de cu toamna adanc, semintele buruenelor cad
sub brazda rasturnata, iar primivara ele nu pot razbi grosi-
mea pimantului de deasupra lor si picr inadusite. .
Alt leac impotriva buruenilor este alegerca semintelor prin

RS
trior. Dup& obiceiul multora de a vantura bobul de.grau numai
de pleava, semintele buruenilor, miirunte cat un fir de mac.
raman printre firele de grau si... neghina sa si infiinteaza prin
IVE
samanituri.
Uneori se da’ foc miristei pentru a nimici buruenile ramase
dupa secerat, iar nu rare ori se face clacit de copii pentru smuls
buruenile din ogoarele cu gréu. Lupta omul, aiurea, cum poate -
pentru ca munca Ini si nu fie zadarniciti. Dac& sta cu méa-
UN

nele’n san, Iucrurile merge pe dos.

PENTRU GOSPODINE. Despre cotete.

AL

Cresterea pdsirilor cade in sama gospodinci. E venitul ei.

Din picate le Iasi s& doarm’ or) unde, miicar c& un cotet pen-
TR

tru pasari nu cere cine stie ce cheltuiali. Se poate face din

valituci, din scdnduri si cu anumite conditii:
1) Si fie incipator dupi numéarul pasirilor;
2) SA fie asezat la loc: bittut
EN

de soare si ferit de vanturi.

(it: ‘ %, 7
3) Sa fie podit si sus, ca sa
‘tie mai cald iarna, dar mai
bk ere
I/C

ales jos, ca sa se curate Iesne.

4) Pentru odihna de noapte
si nu se puie crengi ci scan-
IAS

durele date la randea si nu unele .

deasupra altora, ca sa aiba oni- |
nile loc de ajuns.
Cotetul trebue tinut foarte cu-
rat si aerisit, cAci si gobiile sunt vietiti, cirora le merge bine
U

dack sunt ciitate cum trebue. . a4

BC

Proverb : Mitura, noua, matura bine.

Calencarul Gospodarilor. - +
 RY
RA
LIB
_- MARTIE
DESPRE NEAM SI TARA. Niculai Milescu.

ITY
In trecutul nostru ‘am avut multime de oameni alesi, vestit
chiar peste graniti: prin ispravile lor de sama. Dintre acestia
fu si N. Milescu, de felul lui din tinutul Vasluinlui.

RS
Era un ecirturar de frunte pentru vremea Ini, mascut mai
acum 300 de ani in urma. Stia multe limbi. Vorbea latineste ca
si moldoveneste, greceste, turceste, arabeste, ruseste. lnvatase
carte in Jarigrad. dar si in Italia, ceiace pe atunci era lucru rar,
IVE
Aiunsese la bocric. Pe vremea Jui Steffinité-Voda, un urmas
al Ini Vasile Lupu, tinea rangul de Spitar. De accia striinii il
-cunose mai mult sub munele acesta, decdt sub cel adevarat.
I se mai zicea si Spitarul Caérnu, de la o intamplare de pe
UN

urma Cireia rimase cu nasul thiat. Umbla cu uneltiri ca sa

-deie jos din tron pe Stefiiniti-Vodi. Acesta a prins de veste si
de drag ce-i era, nu i-a taiat capul ci a pus sa-i ciunteasca na-
sul, si-l insenme pentru viata intreaga. De rusine Milescu
si chiar
AL

apued lumea’n cap, ajungand pana departe in Germania

Suedia, la curtile impiratesti, unde ins, destept si invatat cum
era, ficel mare cinste Cirii sale.
De intors nu s’a mai intors decat in treacit prin Moldova.
TR

Cu scrisori din partea Mitropolituled Sosotei, ajunge tac. rtea

tarului “Alecsei Mihailovici, tat®! marelui -imparat Petru cel
Mare. Si acolo e tinut in mare cinste. din pricina priceperii lui
EN

in toate si a invittiturii mari, ceiace si la Rusi era o raritate-

Iscusit in ale stiintii, hotirat si curajos, fu ales de catra tar sil
cereeteze mai de aproape driumurile lesnicioase care duc din
Rusia, prin Siberia panVn tparitia chinezeasca, cCUnOScUtt pe
I/C

vremea aceia si sub numele de Kitai. ‘

Si astiel Milescu al nostru apucit in annul 1675 drumul lune
ede init de poste prin tinuturi neumblate de altii., Pana la o bue
IAS

eati de log fet drumul pe api, pe raurile mari siberiene.

Ajunee fa Jacul Baical, eproape cat Moldova de intins, Jcare
nu s’a Viizut nici de cei veehi, nici de cei moderni geogram’.
De acolo treet in Moneolia, faednd drumul fie calare. tie
pe cimile, peste munti, prin pustiuri nasipoase. Pana ce a ais
U

In Peking, capitala Chinei. a trecut vreme. Acolo a dat da-

rurile si scrisorile de prictenie ale Imparatului Rusiei catra cel
BC

chinezesc. A stat in Peking vre-o cateva luni in care) timp

se invartea numai printre oameni invatati. Sa minunat impa-

Proverb : Gardul are ochi gi zidul urechi.

 RY
19

ratul chinezese de cite stia si mai ales c& se intelegea in vorba,

RA
~pe latineste, cu niste ‘cailuzari papistasi {inuti pe langa inipa-
rat drept sfetnici. ‘ -
Si astfel moldgvanul Milescu paseste pe calea marilor cer-
cetatori de tinuturi departate. Nui se mulftumeste numai sa vada

LIB
locurile, ci a seri§ ce ‘a vazut, iar scricrile lui sunt folosite
chiar de invatatii de azi, |
. La intoarcere jl asteapté si pe dausul soarta oamenilor mari,
caci dusmanti lui Pau parat Ia noul far, au iscodit multe pe

ITY
seama lui. A fost facut’surgum in Siberia. .
De indaté insi ce a venit la tron tarul Petru cel Mare, a pus
de Va adus din Siberia si i-a dat mare cinste panda la adanci
hatranete. , oO

RS
Avramas departe de locul Ini de bastina, dar din suflet uu i
s'a sters nici odata, pomenindu-! ades in scrieri.
Pentru noi ispravile Jui sunt de mare prej, caci arata ci si
din neamul nostru s’a ridicat oameni de sama, a c&éror nume
IVE
este slavit in lumea Jared. ‘
(Cei ce vor si afle mai multe despre viata luiN. Afiescu, sit
citcasc’ -cirticica Cu Milescu in China din Cunostinte folosi-
foare, Seria C. Lei 4).
UN

DESPRE NEVOILE OMULUI.- —- Un bob de grau.

E panea noastraé cea de toate zilele. Graul il face pentru
AL

dansul: nov ii veniim in aiutor si apoi i-l ludiim pentru noi.

Cunoseand cun evaleatuit un bob de
gradu, ne putem, da mai bine sama. de ce
TR

trebue si se are si Sa se ingrase pi-

mantul ca lumea, de ce trebue sa- se
samene tot fire alese, si celelalte toate,
cate stau ‘scrise la carte. ot
EN

Un bob de granu este copilul, plantei,-

avaud langit cl o traisti cu malai pen-
tru. vreme de nevofe si fiind invalit
I/C

peste tot in scutece si cojoace ca sa in-

frunte ver ori usciciune, timp indelun-
gat. S'au gisit boabe de grau in:
amormintele domunitorilor egipteni: au
IAS

incoltit, macar-ci au stat doud-trei mii

de ani inchise la intuneric.
Figura de aliiturea e tietura tn luneul
unui bob de grau. Puiul graului sta ghe-
muit la‘ capatul de jos, insemnat cu li-
U

tera ®, Are un mucuras, o riddacioaré si un scut lane’ 6h |

BC

Provers : Cum inozi, aga desnozi.

. . . . . . . \

vt
 RY
20

insemnat cu
Bobul intreg de grau e un hambar, pe figura

RA
piitur a insem nata cu c, pi-
a, numai saci cu fain’. In aiara lor, mai mare
care di iiinei o putere
trittelele negre, este parica gluten sunt
de hrinire. Se numeste gluten. Boabele care au multni, ciici boa-
e. De aceia e vestita fina de Botosa

LIB
foarte ciutat = ©
e.in gluten.
bele de grau din tinuturile Prutului sunt bugat pe ficura
este invali t cu pelitel e, insem nate
. Peste tot, bobul
cu litera d, care dau taérata la macinat.
riddcinele in.
Acum totul e limurit. Graul isi infige adanc Va gisi.
din bob.

ITY
pamant, ca si caute manca re pentru puiul
pui va aduna
mancare multi si bund, in _hambarul de langi ca spicul
si din belsug. Bobul ajunge mare, greu,
fink aleasit
vrabia iar bucuria plugarului nemirginita.
ie si se resfira
Din potriva cand riditcinile se trudesc anevo
intr’un pamant secituit, uscat, abea
va saci cu filind in hambarul
sec. De pe
puiulu i.
abea
Bobul
vor

Janul cu grau nici siminta

e
puted
miirun t,
RS
aduna cati-
usor, chiai
nu aduni.
IVE
Ariitura adanca,
Si lAmureste totodata si rostul plugarului.
tul ingras at, saman ta aleasit. prin
la vremea ci ficuti, paméan
ul dat firului de erau, ca sit-si adune’ lesne
trior, insamni ajutor
cu fina, din belsug,
mancare pentru. pul. Umplindu-le sacii
acestu ia, chib-.
UN

gospodarul umple si hambarul cu aur. Munca

usurinta ci care
zuiti, dusk dupa stiinta, cste risplitita prin
pentru pui.
ridxcinile graului au putut aduna de mineare
de vite, vitele iti dau in-
Asai merg toate in lume. Ingrijesti
si indesat.
sutit: ingrijesti a catirii de pamént, iti da cu varf
AL

copiii tai, ci iti aduc bucuri e mai tarziu, dupa cum

Ingrijesti de mana
cfind intinzi
mare multumire suileteasc’ iti vine si atunci
de ajutor oriciirui nevoias.
TR

grau.
Jatti ce se poate invita din cunoasterea unui bob de

-DE CETIT LA SARBATORI. Peatru spovedanie,

EN

a Meut a
Nu s'a imlestulat Dunmezciasca Pronic pentru cii
ci cunos cand cum ci tu asit se va pazi in multa
se-naste onl, doi-
sitmitos, s’a silit ascmenca spre aei citi mai inainte
yreme
I/C

si la altele. Accia ce a facut la rfnduiala firil,

torii, la burueni
dupi aceste (ins& mai cu multi covarsire de drayoste)
a ficut
In care
la rdanduiala Darului. Vazand neputintele cele adese,
ie care este de-
IAS

omul va cided piicituind, a randui t o doftor

toate ranele.
sivarsit timiduitoare tuturor boalelor, thmaduind
ii’bae este spoved ania, una din cele 7 ‘Vaine a biseri-
Aceast
piicate le piicitt osului
ci, la care prin iertarea preotului, si iarta
ce a iicut dup botez. Spovedania asemienea putere are cu Bo-
U

este de irebuincioasi la acela ce a picdtuit dupa

tezul si atata
BC

ProverD ¢ Dreptatea nici odati nu piere.

 RY
21

_ botez, cat este si botezul la cela ce este nebotezat. Pentru

RA
aceasta vrijmasul diavol pururea face mai cumplit razboi asu-.
pra acestei taine, indemnand pre mulfi sa nu se -spovedeasca,
iar de se vor si spovadui, si nu se spoveduiasca bine, ci rau,

LIB
ca si le fie nefolositor spovedania aceia. Caci cA nu are alta.
cursi mai tare decdt aceasta, ca si prinzi multe suflete si sa
le arunce in prapastia pierzdrii. Accasta este -adevdrata, de -
vreme ce multi. picdtosi, socotind cum ca s’au -spovaduit de
multe ori, nu socotesc cum ca poate sa nu sa fie spovaduit nici

ITY
odinioara bine si cu aceast& socoteala se amagesc. -
Se intampli la toti acestia, aceia ce este scris pentru Fylu:. ¢
aceasta tickloasa fiari si razim&‘la un copaciu ca sa doarma
cu odihna, dar nu socoteste cA nu este statornic copaciul; acest .

RS
copaciu la rid&cina lui este herestruir de vanidtori. Drept aceia
se intampli ci fiara cade indat& si ajungand vanatorii o prind..
Si aceasta pitimestenu pentru alta, ci pentru cai a gresit so-
ce era mincinos. lata rautatea cea
IVE
cotind statornic un razim
prea vicleand a vrajmasului: Taie razimul spovedaniei, dar
nu desiivarsit. Nu-ti zic si nu te spovaduesti, dar lucreazi ca .
sit nu te spoviiduesti bine nici odinioard,-sa& nu fii cu luare
aminte la zdrobire, si nu gandesti la vointa cea hotaratoare
UN

a nu mai picitui. Cel ce sé -razimi preste spovedanie ca.

aceasta, cade si cdderea lui este neindreptata.
“{Din Indreptarea ‘péetitosilor. lagi. 1768).
AL

.FLORIILE

ata zile 'ncdlzitoare . Copilitd nu vrei oare,

TR

Dupa_aspre vijelii! Nu vrei cu mine sd vii,

Vin Floriile cu_soare. . Cand Floriile’s cu soure
Si soarele cu Florii. Si soarele cu Flori? .
EN

Primdyara "ncantatoare Si culegem la rdcoare

Scoate iarba pe campil. Viorele albdstrii ?
Vin Floriile cu_soare Hai !-Floriile’s cu soare
Si soarele cu Florii. Si soarele cu Florii.
I/C

Lumea-i toatd ’n.sdrbatoare, Eu fi-oi da de orice floare

Ceru-i plin de ciocdrlii. ~ Mii_de sdrutdri st mit.
_ Hai! Floriile’s cu soare
IAS

Vin Floriile cu_soare

Si soarele-cu Florii.
Pacat, zau, de cine moare,
Si ferice de cei vit!
Vin Floriile cu soare
U
Si soarele cu Florii.
‘ lar tu dulce zambitoare,
. Te-i face cd te méanii...
Hai! Floriile’s cu soare

Si searele cu Florit. Si soarele cu Florii.

V. Alecsandri
BC

Proverb : Cine stie multe moare.

 RY
-LEGENDA OUALOR ROSII.

RA
wZice ci pe cand se aila Domnul nostru [sus Christos ras-
tignit pe cruce si pe cand neimpicatii sdi dusmani il necajiau
si-l batiocoriau in tot chipul, Maica Dommului, ca maich, ficdn-

LIB
.du-i-se mili de fiul situ, lui o cosarcit plin& de oud, se duse cu
dansa Ja jidovi si inchindndu-le-o ii ruwa& si Inceteze a-l chi-
ui si neciii mai mult. ; ;
Rinticiosi si neinduratii jidovi insi, in Joc s’o asculte sit li
‘se fact si lor milii de Isus si si inecteze, incepuri a-} bajocori

ITY
‘si mai tare. Jar-cdnd Isus certt ca sd-i dea ana de baut, ci ti
detera In batiocura otet si urzici, ,
Maica Domnului, vizind aceasta, puse cosarca cu ouiile
lanza cruce si incepta plange in hohor de se ciutremura ci-

RS
masa pe dansa.
.otdand cosarea Mined cruce si cureand diu mainile si picioarele
‘hui Jsus sfingele siroiu, In scurt timp o parte din ouile cate se
IVE
ailau intr'insa se improscara si se irapestritura, iar o parte se
Auuplura asa de tare de sanee, ci se facurai toate rosii, ca si
cand ar fi Jost vipsite.
Womnul nostri Isus Christos, viizand ca oudle sau umplut
dle singe isi arunca privirile sale catra cei ce se ailau de tata
UN

si le zise: ‘
De acuin inainte si faceti si voi gud rost si impestritate
intru aducere aminte de restignirea mea. dupa cum am feu
si ecu astazi!
AL

Dupét ce a inviat Domnul nostru [sus Christos. Maica Doin- ’

nului a fost cea dintai care a Micut om rosii., puscd, si mergind
plina de bucurie cu dansele ca si-l vada pre fiul sau, fiectrui
TR

om. pe care il intalnia, fi zicea: Christos a inviat I si-i da-

ritia cate un ow rosit si cate o pdscutd.
wi de atunel incoace au inceput apoi oamenii a face ond
rosii si impestritate de Pasti®.
EN

S. FI. Marian

DO!INA DIN BANAT.

I/C

Colea 'n sat intra eradina

Prinse’ dornl radacina
IAS

S‘as voi sd-l tan eu mine

Sapte rdddcini il fine,
Sas vot sd-l iaaw acasd
Sapte rdddcini nu-l las.
U

(Cules de #. Hodag)
BC

PpPpovers : Mintea intrece orice putere.

 RY
SFATURI SI LEACURI. ~ Ingrijirea pas&rilor..

RA
Te minunezi cand ‘citesti c& din o tairisoarit ca Danemarca..
ceva-ceva mai intinsi . decat Moldova, se trimet peste granitit
milioane de oud, iar la noi uneori us ajung nict micar cit e-

LIB
nevoie pentru. trebuisitele lduntrice.
Minunea se ldimureste cand se stic ci acolo pasirile de curte,
gobaile, au catare si ingrijire ca si vitele de Iapte. Unde se po-
meneste sa fie lisate sit doarm’ cum si. nimereste, prin co-

ITY
paci, pe garduri, pe sub cosare, in ploaic si vint. La noi pier
mancate de nevastuici, degerate ori imbolnavindu-se de la cele-
perite. Acolo, in Danemarca, fiecare ZOSp" ydar, dac& creste pa-
sari; are cotinete imprejmuite cu sdirniui. Dact o molimit da prin.”

RS
tre pasari, repede chiama doctorul si ia madsuri grabnice. Si mai:
e ceva. Acolo sunt cooperative pentru stréins auiile. Se stie dc
la ce gospodarie vine fiecare ou. Dacd cumva a trimes-cinev
oud stricate, e pedepsit lucru mare, chiar dat aiar&t din COO-
IVE
peratie. ° .
Si asi se limureste cum din Danemarca Se uimet pé fiecare
an, in strainitate, oud de milioane de lei, imbogitind pe si-
teanul produciitor, pe cand ,la noi se imbogiatesc samsarii care:
UN

aduna pe nimica oudle din sate. ,

\

PENTRU GOSPODINE. Cum ce face o yasca.

Se face plimideali cu putine drojdii, ca pentru pane. Dupit:
AL

ce se’ dospeste, se framdanta bine cu jumédtate de ker. faint alba.

2—3 oud, un praf de sare, putin zahir si 2 lineuri-de unt. Dupa
ce s’a fraiimantat imicar jumiitate de ceas, se pune iarisi da,
TR

dospit.
In vremea aceasta se preg ateste branza de vaci sau cas..
amestecandu-se bine cu. 2—3 oust, sare, zahidr si daci sunt, si
EN

cateva stafide. NX
Se unge cu unt o tavi si se aseazit la fund o fcaic de aluat.
nu tocmai groasit. Se impleteste un <colac si se pune impreiur,
iar la mijloc se umple cu brénza preg watita.
I/C

Se pune la foc potrivit in rula sau in cuptornl de pine.

_ Carti de cetit:
IAS

Simionescu Oameni alesi | Strdinis Ed, Il. Lei 40. ‘ .

f descricrea victii a 42 de oameni de sama din toate {4rile si vremurile,
prin a ciror jertfa, omenirea intreagd a propdsit. E o carte de adancii intdrire -
sufleteasci. ‘
Simionescu Sp. C. Haret, Cunostinte folositoare Lei -
Cuprinde viata si faptele celui eare a fost numit Omul Scoalei si Parinte ¢ :
U

faranimii. . .
BC

Proverb: Faptele dupit om.

 RY
RA
AP iIRi=

LIB
DESPRE*NEAM SI) TARA. Romanii de reste
° . Nistru.

ITY
Neamul nostru romanesc nu e numai atadta cat e cuprins chiar
intre granitele lirgite de dup& rasboiu. Soarta a fost asa de
crud& pentru noi, in cit.pe vremurile de ejenie, romanii luau
Jumea’n cap si se lisau unde giscau liniste si paimant_de lucru.
de Nistru. De partea

RS
Asa s’au resfirat moldovenii si dincolo
stingi a acestei ape se «iisesc aproape numai sate moldove-
nesti. Dar si mai incolo, pina hat departe, peste apa Niprului,
pani’n Bug, se aude graiul dulce moldovenesc, iar satele au
IVE
si azi nume ca si cand ar ji din Basarabia ori din Vechiul Re-
gat. Dinspre partea Nistrului sunt satele Stramba, Gavinos,
Botosani; mai incolo e satul Caprifa, iar sute de poste mai la
adinc sunt satele Glodosi, Serbani.
UN

Dup& socotelile din urma, dincolo de Nistru, traiesc cel pu-

tin 600.000 de moldoveni. .
Ei nu si-au uitat nici limba, nici credinta, Ba din potriva,
le tin asd cum erau pe vremea veche. Cand am auzit pe cel
dintai studenti veniti de peste Nistru, nici nu-mi vened sa cred;
AL

vorbeau moldoveneste mai curat de cat basarabenii.

Miicar ci au stat sute de ani sub rusi, obicciurile le-au pis-
trat ca din stribuni. Petitorii, vorniccii, se obisnuesc si pe la ci.
TR

Miresei i se cinti: Taci mireasi, nu mai plange. La Craciun

umbli copiii cu colinda, iar in sara spre Sf. Vasile cu plugu-
— sorul zicand:
EN

Bidita tot ara

lar lelita boronea,
Apoi badea simiina
I/C

Si eréu mandru rasarea.

Toate cinteccle din popor incep cu Frunza verde.
Viata lor ¢ Jegatit aproape numai de pimant. ,Samiina mult
IAS

gradu si oviiz; de asenieni si popusoi, a ciirui cultura de la dan-

sii au imprumutat’o si ucranicnii si colonistii veniti din acele
parti*.
Si printre ei acum s’a abitut vintul desteptiarii nationale.
Din addnc au oitat, cAind au vizut c4 dupi rasboiu Basarabia
U

a avut norocul si se lipeaseit la, mated. Atat de mult ar fi do-

BC

Proverb : Cirutele goale mult huet fac.

 RY
25

rit si ei Sa fic la un loc cu trunchiul cel vanjos-.al. neamului

Pani atunci s’au stréins la un loc in Republica moldovencascia..

RA
si cine stie ! Mare e puterea lui Dumnezeu si dreptatea cereasca!
Poate va veni vremea cand granitele Romaniei sa se intre-
gasca si cu granita fratilor nostri de peste Nistru, ca si fim cu

LIB
totii la un Joc. Pan§ atunci ei s’au pus sa fact scoli moldove-
nesti; cetesc Povestile Inui Creanga tipadrite de ei. Bucurosi_ca.
au ajuns macar aceste zile, ei canta de bucurie asa:
Frunzisoara papusoi

ITY
Am iesit noi din nevoi;
Soarele s’a radicat
Si pe noi ne-a luminat.

RS
Amu noi avem carte
- Scumpa-i si cu dreptate
Cine vrea sa o ceteasca
E pe limba moldoveneascit.
IVE
Ce frumos si din inima scria un nlosneag ‘de 76 ani din par-
tile locului, cand a aflat ca Basarabia s’a lipit la Romania: ~
,Insa dacii milostivul Dumnezen ne-ar invrednici pe noi sa
UN

ne dee un preot moldovan bistinas, asenienea si un psalt, apoi

atuncea noua ni s’ar parea ca aceasta este la noi al doilea Paste.
Of! Doamne ! Oare voi ajunge eu sa vid aceasta mare bu--
curie ? In creerii mei sa’ncep cateodatit indoelii iar cateodata
gasesc o deosebita bucuric, crezind ©4 aceasta se poate. Insa
AL

o! daca acestea toate s’ar infaptui in iapt!“

CAt de putin cerea, ca dovada cat de napastuiti traiau in pri-
vinta luminarii mintii si a sufletului.
TR

Dar s’a indurat Cel de Sus si li s’a luminat si lor zilele cu

scoli moldovenesti si preoti care s4 le spuie evanghelia in limba
stramoseasci. °
(Cine vrea sa stie mai mult despre Romanii de peste Nistru
EN

sa ceteasca cartulia D-lui V. Harea din Cunostin{i folositoare

Seria C. No. 14. Le} 4). . .
DESPRE NEVOILE OMULUI. ~ Puheaiele.
I/C

‘Puhoaiele lucreaza talhareste. Nici nu prinzi de veste cand

sicau varat ghiarele in Ogoare, spre a scurma an de an, pana
IAS

ce Ie schimba’ in rapi adanci, adevirate rani vii.

“Vine o ploaie mare, de crezi cA si prapadeste lumea. Curg
surloaie de api de pe deal, in toate partilc. Unul din cle a ga-
sit loc mai prielnic sa se scurgd, pe costisa unde se insir& ogoa-
rele in Jung, ca niste curele mai latute. Deodatit nici nu prinzi
U

sgariitura ce a tras din deal si pana’n drumul de devale. Cel

BC

Ppover : Putin dai, putin porti. -

 RY
26

mult bagi de ‘sama cit a spiilat cao grain Lieioari de pamant

RA
“Negru, cel mai de pret ni agricultura.
Dacit s’ar tinea la atita stricaiciune, ‘Yar fi nimic. La a doua
ploaie mare sghiabul se adanceste; sg4riitura e mai vie. Pu-
hoiul nu cara numai paimant negru ci a ajuns si pana la na-

LIB
sipul de dedesubt. Rana e gata; ogorul e stricat, ciaci plugul
trebue sii ocoleasci rapa formaté. Asa azi, asa mane, ici o
rapa dincolo alta. coasta la deal e mancata, de nici iarba ° nu
mai creste pe ea. Ogoarcle rodnice de alia dat’ sunt spalate
-de pamantul cel bun, sunt schimbate in viroage silbatice,

ITY
numai ponoare nasipoase, netrebnice. Asa e in tinutul dealuri ~~
lor. asa e mai ales in partca muntilor unde perecul de pamant
pe care se poate samina e scump ca o piatra pre{ioasa.
Mania Ini Dumnezeu, spun oamenii. Ei nu gtiu, sairmanii,

RS
‘ci nestiinta lor, fac sai.se intinda rapile ca si pecingenea.
Puhoaiele nu sunt semnele mianiei lui Dunmezeu. Impotriva
lor sunt leacuri, dupa cum ele, au venit de ve urma nesocotin-
IVE
tii oamenilor. Acestia au tliat pidurile cu nemiluita. Unde erau
-codri, a rimas cel mult cate un arbore stingner. Codrii opreau
apa ‘n loc, o sileau si se infunde in pamant si nu o lMsau sit
fugit niivalnic-pe coast’, spintecdind locurile.
Dar Iirnicia omencasc’ a gisit si leac impotriva puhoaic-
UN

lor. E impidurirea: Cum se prinde de veste cai un puhoi ¢ pe

-cale sa-si taie drum, repede se asvarle puieti de salcimi micar,
‘in calea lui, si-l tin locului, ii sibesc puterile, Alte ori, cand ¢
‘mai mare, i se pun garduri de nucle in cale, ca sit-l ostencasca
AL

‘si sa-i taie din fugit.

DE CETIT DE SARBATORI. Dor de primAvari,

TR

‘Sparge norii, sfinte Soare, Un troian mirositor

Sparge muntii de ninsoare, Seuturat din ramul lor,
Si pe’ntinderea curata Pe poteci ineet sd creasca,
EN

Fata alba fo aratd. Pajistile sa@nveseleased.

Cand din ceruri vei zamobi Eucu mana cdpataiu

I/C

Firea 'ntreagd-o tresari, In verdeatd sd rdmadiu

-Codrul lung va suspina Si sd vad cum tree sub svare
Campul se va 'nfiord. Subtirelele cocoare.
IAS

Peste fata florilor Sa md bata vadnturile

-Sboare umbra norilor. Sd m'adoarind cauturile,
Si din zarzdri sd se cearnd Sd ma’ngroape forile
-O trandafirie iarnd. . Florile, surorile...
U

Gh. Valsan
BC

Ppoverss Ce-i usor, nu-i trainic.

 RY
CAND UMBLA
meee ISUS PE PAMANT.

RA
Mergea Isus cu ucenicii pe drum, intr’o zi plina | de do--
goarea soarelui de vari. Sfantul Petre se tinea’ mai aproape:
de invititor. Mergeau tacdnd si nu mai puteau de sete.
‘Deodata iat ci Isus ziri in tirana drumului o bucati de fier.

LIB
— Ridic’o Petre ca poate iti va prinde bine odati.
— Lasat Doamne, nu face sk mi plec pentru o faraina de fier
vechiu — zise Petre.
Isus zambi si nu‘ zise aimic. Se pleck si lu fierul, dandu-l

ITY
unui alt ucenic sa-l tie. Si au plecat mai departe.
Nu mai puteau de sete si de foame, jay in toataé ceata’ 2pos-
toliceasci nu gitseai un banut miicar si curipere ceva.
lata ci Ja marginea unui sat au auzit lovituri de ciocan, Era
un fierar.

RS
— Nai vrea si iei bucata asta de fier ? ;
— Bucuros, raspunse cu grabii mesterul. .
Si aruncit ucenicului un biinut.
IVE
Mai incolo intalnira un copil cu niste cirese.
Era zaduf tare. Bietul Petre nu mai pute’ de sete si rimase
“imal Tn urmia.
Isus diidu fiecdrui ucenic .cate o cireasit. .
Apoi las si-i cada din mfini o cireasi. Cireaga cazt si Pe-
UN

tre se aplecai si duse cireasa la gura. Si asa s'a intamplat si

cua treia, cu a pdtra, pani s’aut ispriivit toate ciresile. .
La urma Isus se intcarse catre’ Petre: ji z: ambi cu bundtate
dumnezeiasca, dojenindu-1:
AL

-— Petre, ttt n’ai vrut sii te apleci odati ca sit iei bucata de
fier. Spune-mi, de cate ori te-ai plecat ca sa adunti ciresele cum-
pirate pe fierul 7 cisit in titrdnit ?
TR

Si ceata ucenicilor abia sc tari pe drunmut fierbinte ca de

cuptor.
Departe, in zare » luciau apele lacului “Viberiada.
EN

, Ap. P. Culea
(Din Cand « fost Isus pe-pdmdnt. Pavel Suru 5 lei). °

CANELE OVREIULUI.
I/C

Intrun an, cand va ‘ntr-o vari,

Nu sti unde, in ce sat,
Un ovreiu mergjind cu maria.
IAS

Intr-o curte a intrat,

Si cuin ingit el pe peartit
Cu bagajul in spinare,
‘Hop ii sare inainte
Un dulau urit si mare.
U

Prover6 : Negotind se face vanzarea,

BC
 28

RY
— Ce si fac acum? se ‘ntreaba
Bictul Itic, supadrat.
Dac& strig si vie omul,

RA
Pin’ si vie — m’a mancat !
Dacia plee pe poarta tara —
As pleca eu bucuros..
Dar dulaiul e in stare

LIB
SA m’apuce pe din dos...
Nici incolo, nici incoace,
Iu mai bine stau pe loc;
Si-am sa ‘I iau cu vorba buni, — -

ITY
Chiar asi sé am noroc !
— Moi Griveiu, zic zou asculta,
De cind umblu eu pe jos
N’am vazut in toata lumea
Un citel asi frumos !

Ti-oi aduce un covrig.

Ce folos ai daca latri?
RS
Mi mai duc la targ eu, lasit,
:
IVE
?
Parcii-ti ese vr’un cistig ?
Moi Griveiu, tu esti cuminte.
Ce-ai cu mine de ’mpirtit ?
Am venit la badea Gheorgne, —
UN

_ Ei si ce-i dac’anr venit ?

N’am si stau un an Ja dansul,
Plec indat&i la haham...
Dar duliul se repede
AL

Si mai tare: ham! ham! ham \

— Stai pe ioc! Ai-vei mi-e frica !
Ci piicat ci n’am o pusca! -
Badi Gheorghe, badi Gheorghe,
TR

lesi afar c& mii-musca !

Badea Gheorghe ese “n usa.
EN

Di c’o piatr&’ dup& cane

Si-apoi zice: — Nu te terme!
Tine-ti inima, jupine !
Nu stii vorba romaneasca
I/C

De la mosi-strimosi Misata,
Ca un cane care latra
Nu te musei niciodati ?
IAS

— Stiu pruverbul, zice Itic;

Ca-l avem si la Ovrei, .
Stiu prea bine... dar e vorba
Dacii-l stie si Grivei? !
G. Toparceanu
U

Proverb: Nimine nu se nagte mester.

BC
 29

RY
URSITA, - | a,
Stefan cel Mare avea o singura fiicd. Ea purta dulcele nume,

RA
ilustrat de citre regina, care adusese ciiderea ‘Troei, de catre
imparateasa, care raspandi asupra rasdritului miaingaderea cres-
tinatitii, - de citre zfina Cosinzeana, ideal de frumusete zugra-

LIB
vit in basmele poporuluj roman: ea se.numea Elena. -
Soarele ii impleti cosite din rupturile razelor sale, luna ii
-dirui albeata argintoasei sale lumine, seninul cerului se res-
franse in azurul ochisorilor domnitei, trandafirii au uitat flo-
rile-surorile, pentru a rdsdri pe a sa gurita, privighetoarea-i

ITY
dete melodioasa-i voce, zefirul ce adiaz& serile de Mai it im-
prumuta aromatica-i suflare, iara departatul cedru; indaltan-
du-se pe muntele Livanului, se tanguia adese catre sfantul
Dumnezeu: nu mai sunt eu cel mai gingas.

RS
Vai !
Stefan Voda a vandut aceasta minune unui silbatec de sub
‘poalele Uralilor.
IVE
In Rusia domnia atunci tarul Ioan III-lea.:
In 1482 Muscalul trimise in Moldova, la curtea lui Stefan cel
Mare, un sol, ca sa-i spuna din partea tarului urmatoarele vorbe:
~ Tu ai o fica si eu am un fiu.
,»Auz ca fia-ta e mandra si inteleapt’; despre fiul meu pot
UN

zice ataéta ca nu-l intrece un... urs... In putere.

»Popoarele noastre sunt de aceeas leze; si Rusii si Moldo-
»venii au primit sfanta cruce din manele apcsiolului Andrei.
»$i noi si voi scrim de o potriva cu buchile lui Chiril&.
AL

»Dusmanii tai sunt Craiul Lesilor si Hanul Cramului; tot

ct imi sunt dusmani si mie; d’om fi uniti; ii vom strivi sub
»picioare.
TR

Asa dara mand ’n mana si sa cununam copiii nostri“.

Mult iubead Stefan-Vodai pe dragdlasa sa fiicd, o iubea cu -
acea jubire, cu care, plutitorul, crescut si inalbit in’ lupte..cu
furtunele marii, intampina o. zi linistiti in ad&postul schelei,
EN

‘dara si mai mult iubea Stefan-Voda frumoasa Moldova.

Pentru fericirea tarii sale el uitt c& tarul e tar, c& Muscalul
‘e muscal, ca brandusa Romianici nu se deprinde cu gheturile
crivitului, ci dulcea turturicit nu se impact cu desmerdirile
I/C

uliului: el uita toate si rasnunse solului moscovit:

—Iata Elena mea, ia-o.
A gresit eroul Moldovei, ins& a1 gresit, pentru ca’si iubea pa-
IAS

‘tria mai presus de toate, si greselile, nascute din ‘iubirea Pa-

trici, le iarta si Dumnezeu iin cer; trebuie s4-le ierte si oame-
nij pe pamant.
La plecare, Stefan-cel-Mare binecuvanta pe fiicii-sa si-i zise,
dandu-i o carte pergament cu slove de aur:
U

Proverb : Panza nu se tese fara spete.

BC
 wy
oe

RY
a, Eleno, acest letopiset, in care sunt scrise vitejestile
fapte ale tirii tale; citeste in oricare parte a lumii te va arunea
soarta: citeste-1] si adu-ti aminte ca esti o romlinca.

RA
Letopisetul se iucepea cu aceste cuvinte:
Romani isi trag wiata din Ramilenii cei veehi, iar cine au
fost Ramlenii cei vechi_o stie Iumea...

LIB
F rageda Elena strutic mana bitranului sii tet: ochii dom-
nitei n'au lacrimat atunci, dar i-a lacrimat voacea, cind zise:
— M& supun voici tale.
B. P. Hasdeu

ITY
NOAPTEA INVIERII.
Este in aiumul tivicrii.
Natura. ca o mireasi rapiti care a dormit vrayita in dantu-

RS
rile de chiati ale unui crud urias rapitor, se deste apta fericita,
eratioasi, mandra, la maneaerile dulci, duioase, molcome ale
taniirului si fierbintelui situ mire care o canta de mult. care a
recasit-o in sidrsit, Si care vine sii deslege vrant de ghiata cu
IVE
fermecul unei sirutiri de foc. Este tanarul si zburdaluicul co-
pil favorit a lui Paste- Tniparat, este minal fat-frumos April
cu pirul auriu, care o fa in brate pe adorauta fecioara. o alinti,
o leagiind, o manefie si, cu mii si mii de s sdyntiiri, tna mai in-
UN

ilicdirata decat alta, o reehiama la o noud si stralucitoare viata!

Pretutindeni este o misuiali, o forfoteala, o ferbere. o por-
nire de traiu proaspat: muguri verzi, flori de toate firile de
tort ale curcubeului, musculite sigalnice, gandaci nebunateci..
AL

Ce viatii sice veselic in totul si in toate... toate

Tot traeste,
se bucuri.
Si pentru ea aceastii sirbitoare a luni intresi, ednd) praz-
nim rewiisirea si reinvierea copilet de fmiparat de catre imi-
TR

rele. stiu. fit-firumosul April, feciorul favorit al lui Paste-lm-

pirat. si fie vrednica de asa parinti si asa copii, Cerul, parin-
tele fecioarei, plangand de bucurie. ‘armed mak bogata din
EN

ochii sii pe tarinile si ogoarele muncite cu sudoorea fruntii har

nicului si neobositului phigar, prictenul totdeauna credincios al
Zorilor. al Nimiezii si al Amurgului, iar tunetele Jargului vaz-
duh vestese, ii chip de -biruintt imparitcasea, tutor popoa-
I/C

relor si semintiilor isprava mirelui April, redesteptarea mire-

sei lui fecioare!
Christos a inviat! vom zice maine, Adevarat a uviat § vor
IAS

raspunde tot nok Dal A reinviat natura, a remiviat viata si

celor din mornvinturi viaté daruindu-le !
Q. zi irumoasa. uiireati. sublima va ii zina de maine pen-
tru toti, pentru toti.
lL LL. Caragiale
U

Proverb : Judecata e in capul omului. -

BC
 31

RY
GRAIUL PARINTESC.
O tu grai dulce pdrintesc

RA
Ce farmec mare at?
Cand te aud, cdnd te vorbese
Ma simt strdpus in rai.

LIB
Dar multi din fii te-au_ prirdsit,
O parasifi ar fi
De tot ce’n lune au iubit
Si inca vor iubi. >

ITY
' _ O seumpule grai pdarintese
' Tu cel mai dulce farmec ai,
O dragul meu grain romdanesc
Ca tine nu-t alt srait,

RS
Din toate cate’n lame sunt
Tu-mi esti cel mai iudit,
Prin: tine eu pe acest padnidut
Sunt cel mai fericit.
IVE
x
C. Morariu

SNOAVA.
UN

A murit midaia !
Unui figan i s’a ’mbolnavit tiganca. Era mai-mai si moari.
Ce se gindi tiganul atunci. Si mi duc la popa si roage pe
Dumnezeu, ca sit-i maj dea zile bietei Pirande.
AL

Pleca si giisi pe popa ’n bisericii. Si-i zise: :

— Parinte, Piranda mea e greu bolnava, iti dau 20 de lei
roaga pe Dumnezeu, ca si-i mai dea. zile. —
TR

-— ,Bine“, zise popa. Se face treaba.

Dupa acecea, popa se intelese cu dascdlul, care se sti in po-
‘dul bisericii, ca sa-i riispunzit. ,
Apoi, popa incepu si se roage lui Dumnezeu, in iata tiganului:.
EN

— Doamne, Doamne, mai di-i Pirandei, 20. de ani.

— li dau, dau, 20 de ani ii daruiesc, zicea dascalul.
Tiganul, cfind auzi asa Se mai rugai de popa:
I/C

Parinte, iti mai dau 20 lei, mai roazd inc’ odatii pe Dum-
‘nezeu, Si-i mai dea 20 de ani. .
Popa fact asa. ;
Tiganul, multumit, pliti popii si plecd. .
IAS

.
Pe drum ii iesi inainte un danciu d'ai lui, care-i ‘spuse:
— Ma-i dadie, a murit midaia.
— Cum muri, mi? |
Popii ‘i plitii, cu Dumnezeu mi ‘ntelesei; pe ea, dracu o lui?
U

. _ Din , Sezitoarea"
Proverps : Ciciula nu sé poarta vara.
BC
 RY
RA
LIB
ITY
RS
IVE
UN
AL
TR
ae oo
rane ae

EN
a
et

I/C
IAS pee eres nd

Tnmormdiitarce Donal
Tint run Tricd-Poutieowur tipa rit in Rencinit In Vito:
U

PpoverPyas Socoteala deasi. fritie aleasa

BC
 33

RY
- SFATURI SI LEACURI. Cum ce tine copilul
in brate.

RA
Na‘! vor zice maniele care stiu ceti. E rea, prea! Sa se
mai scrie cum sa _finem copiii in brate, ca si cind nu stie
aceasta orice mama.

LIB
_ Adeseori grabite dupa treburi, mamele jau copilul in brate,
citm se nimereste. Ca in toate celea si aici este o regula. Tru-

ITY
RS
IVE
Gresita tinere in brate a Cum trebue | sa se® tind un copil in brate.
“ unui copil,
UN

pul copilului este inc& crud, iar sira spindrii este moale pana
la 6 luni. Cand copilul este tinut in sus, far# sprijin la spate,
sc incovoaie si creste cocosat. Deaceia pind la 6 Iuni cel mai
bun chip de tinut copilul este culcat, cu cApusorul sprijinit de
inchietura cotului, iar bratul in luneul spatelui. Dupa 6 luni
AL

se poate tinea in sus, dar mai este si aici o regula de bagat in

sama, anume: copilul s4 fie tinut cand pe bratul drept, cand
pe cel stang, pentru ca sa creasci bine; altiel sira spindrii se
TR

indoaie intr’o parte, iar copilul ramdne-cu un umiir mai jos.

PENTRU GOSPODINE. Ciuperci cu smantana.

EN

Se curaf{a ciupercile, se taie in bucitele. Dacd& sunt imici, se

lasa intregi. Se pun in tigaie cu o lineura de apa clocotiti.
- Dup& ce au fiert si a scitzut apa bine, se acoperi cu sman-
I/C

tind, se pune in spuzai cu cratita, dai mn fiert-doud si e gata

de adus la masit.
Cir{i care arat& cum se cresc copiil :
IAS

Prof. M. Manicatide Mame si copilul, Cunostinte folositoare

Lei 4,
‘Dr. H. Slobozeanu. Copilul si ingrijirea lui. Lei 50.
Dr. I. Glavan. Cum sd crestem copiii, Lei 16.
Se pot cere la Cartea Romuineascd.
U

Prover6B : Nu e toamni fara gramadi.

BC

Calendarul Gospodarilor. , 5
 RY
BORO NPROLLER

RA
wea Kk PLIST AIR ed
eR Wa

SS

LIB
ha Ad
DESPRE NEAM SI TARA. . 10 Mai.
in-
Sirbitorile nationale nu au nici un ost daci nu sunt

ITY
lor trebue de tilmiic it si copiilor , caci nu-
telese. Insemnitatea
si mic,
mai asa se inradicineaza in sufletul iuturora, mare
l ci. Parada ce se face
addinca dragoste de tara si de trecutu
biseri ceasca din orice sat, trebue si
in orice oriisel sau slujba

RS
t puterni c in inima tuturor a si sa nu se iea nu-
giiseascit riisune
mai asi, drept o forma implinita.
lui
Ziua de 10 Mai inseamna inceputul victii libere a poporu
ruperea lanturileor care ne au finut locului
IVE
roman; insemna
ala-
atata amar de vreme, impedicdndu-ne din mersul slobod,
turea cu alte popoare.
van-
Nu trebue nici odati si uitim ct am fost in zelistea
sfaram at puhoai cle noroad elor venite din
turilor. De noi s’au
UN

risirit. Not am fost zidul de aparar e al Europe i intregi ,

spre
pe druiil propisi rii.
lXsfndu-i rigaz ca sit meargitin liniste
Noi insii ne-am jertfit. .
decit oricare altul, neamul nostru s'a impotri vit
Mai mult
ani sub
AL

inaintirii turcilor,.dar am stat aproape patru sute de

stipanirea lor. Cu pretul vietii uoastre , am oprit pustiir ea din
Apus de si noi am suferit toate chinuri le. .
Patru sute de ani in viata unui popor e mult. In vremea
TR

aceasta indelungati, poporul roman n’a stiut ce ¢ Zi seninit,

nici lumina cirtii. Isi inchipuie oricine ce ‘nscamni aceasta.
Norodul nu ficead altceva decit muncea_din grea pentru ca ro-
EN

dul muncii Ini si-l ica altii, stritinii, Ce le ardca turcilor de

dreptul nostri: la viati? Ce le pasa lor cit nerura se lasi tac
mai adéne peste noi, pe cand in spre apus popoarcle se bu-
curau de binefaccrile stiintei?
I/C

In fata acestui trecut de jale si Siiriicie, ziua de 10, Mai in-

seammi trezirea noastrit dintr’un vis urit.
,
La 10 Mai 1877, Adunitrile legislative, adica alesii natiunii
IAS

au hotirat libertatea deplina’ a t8rii. Turcia nu_mai avead sii se

si oricare
amestece in treburile noastre Kiuntrice, de altfel ca
alti putere stritini. Eram slobozi pe soarta noastri .
Parada de 10 Mai ne spune bucuria, parin{ilor nostri, cand
au hotirdit slobozenia t&rii.
U

ul.
Proven; Bate samarul gi priceapd migar
BC
 RY
DIN NEVOILE OMULUI. | Api de biut.

RA
Nu e chin mai groaznic de cat af setci. De foame poti rabda
mai indelune; daca wai apa cfteva zile, ec vai si amar. Te
svircolesti ca in cura de sarpe; ajungi si-ti bei udul.

LIB
Limurirea e usoara de dat. Trupul nostri mai bine de Y2
din greutatea lui c numai apa. S’ar umplea partea lineata din
figura alaturata. Sangele fara apa se fneroasit; trupul nu se
poate curati de otriivuri iar udul ajunge
ros ca sangele. :

ITY
De aceia grija tuturor inainte de a-si clidi
o casi e de a aveA‘api in apropiere, diupit
cum si satele sunt lang’ izvoare.
Dar apa e ca si o sabie cu dona titusuri..

RS
E nevoe de ca, lucru mare si totusi adesea a-
duce moartea. E buna, cand e proaspati si
curati: e@ moarte cind e statuti, bahlita si
IVE
plin& cu seminte de boale .Holera, treapidul
riu, lingcarca (tifosul) stunt boli zrcle, Ue
care se molipsese oamenii prin apa.
Sa cere deci mare bagare ’n sama asupra
UN

apei de baut. Mai de grabia, la drum, rabzi de

sete citeva ceasuri decat sa bei, cum fac unii,
din orice steoalna cu api inverziti, plind de
broaste si fel de fel de vermi. Apa de izvor.
mereu primenita, ec din potriva, cea mai si-
AL

iWiteasit. EF o mare pomana cand zidesti cura

unui izvor si-l faci si‘ curga’ printr'un tur-
loiu curat; ori un sghiab de piatra.
TR

Si apa din fantani ¢ buna; cu o conditie:

fantana sit fie addénca si curat tinuti- La-
sand sa se scurgad in ea, pe langit ghizdele, apa
EN

de ploaic, ori scursorile de la adapatul vitelor, Misand’o desco-

perita pentru ca sit deie intr’ansa praful sau chiar hoituri de
animale, tindlid ciutura murdara, Mntaéua ajunge la urma ur-
mei un izvor de bolisti, despre care ‘liu-ti treee prin minte cum
I/C

sau incuibat in sat. Dar daci esti nevoit de multe ori sit bei
apa si mai rea, este un mijloc si o faci nestriciiloare: si o
ferbi. Prin ferbere se nimicesc semintiile bolilor. Fearta bine in-
IAS

tro oala curata, Miséndsa dcie 2—3 clocote, pusit apoi sii se
ricoreasc#, acrisind’o,. adecaé turnand’o dintr’o .oala in alta
oala curaté, apa fearti e tot asa de bunt ca si cea. de izvor.
Mai ales cand sunt molimi intr’un sat, nici nu se cuvine de biut
altfel apa, decat dupa ce se ferbe si si racoreste.
U

Proverb : Nu se cumpiré omul pe caciula.

BC
 36

RY
DE CETIT LA SARBATORI. Puiul rinit.
Intr’o dupa amiazii, pe la sfarsitul Iui August, pe cand puii

RA
—
de prepeliti se jucau frumos in miriste, imprejurul mamei lor,
aud o cirutii venind si oprindu-se in drumeagul depe marginea
listarului. Au ridicat in sus capetele cn ochisorii ca niste mar-

LIB
ecle negre si ascultau.
— ,Nero! inapoi !** s’a auzit un glas strigand.
Puii n’au priceput, dar mama lor, care intelesese’cit era un
vanitor, a rimas incremenit’. Scipare alor era Mistarul, dar
tocmai dintr’acolo venea vanatorul. Dupa o clipeala de soco- —

ITY
teal, le-a poruncit si se pituleascad jos, lipiti cu pamantul si cu
nici un pret si nu se miste.
— ,Eu o si sbor; voi riimaneti nemiscati. Care sboara, ¢
pierdut. Ati inteles ?* .

RS
Puii au clipit din ochi c’au inteles si au rimas asteptand in
tiicere.
Se auzia fasditul unui cdine, care alergi prin miriste si din
IVE
cdind in cand ¢glasul onndui:
»Unde fugi ? Inapoi Nero !
Fisfitul se apropic, — uite cdinele: a riéimas impictrit, cu o
labit in sus, cu ochii tinta spre ci.
Nu vii iniscati‘, le sopteste prepelita si se strecoara bini-
UN

sor mai departe. Dupit cateva clipe prepelita sboara ras cu

pimantul, la doi pasi dela botul cainelui, care o urmireste;
vamitorul se depiirteazi, zicind: ,,Inapoi! inapoi '° Nu poate
trage de fricit si nu-si impuste cainele; dar ~repelita se pre-
AL

face asi de bine c& c rinit’, incfit cfiinele vrea cu orice pret
s’o prindii; iar cfind socoteste ea ci e in afarit de bataia pus-
tei, sboarii, sc&tpatii spre listar.
TR

In vremea asta puiul &l mai mare, in loc si stea nemiscat

ca fratii lui, dupa cin if poruncise mi-sa, sboari; vanatorul
ii aude parditul sborului, se intoarce si trage. Era cam departe.
O singurit alice l’'a ajuns Ja aripa. N’a picat, a putut sbura pfana
EN

la listar; dar acolo, de miscarea aripei, osul la inceput numai

plesnit, s’a cripat de tot si puiul a cazut cu o arip moartd.
Vaniitorul cunoscind desimea lastarului si viizand ci trisese
intr’un pui, nu s’a luat dupi dansul, socotind cit nu face truda
I/C

de a-] ciiuta prin lastar.

Ceilalti pui nu s’au miscat din locul, unde-i Misase prepelita.
Ascultau in tacere. Cind s’a innoptat si rasirea luna despre
IAS

Cornitel, au auzit deslusit g¢lasul mamei lor, chemAndu-i din

capul miristei: ,,Pifpalac ! Pitpatac!
Repede au sburat inspre ea si au cisit-o.
Ea i-a mumiirat; lipsea unul.
U

Proverb ¢ Casa omului si rai gi iad.

BC
 37 ‘

RY
— Unde e nenea ?
— Nu stiu, a sburat.

RA
Atunci prepelita disperat&é a incepnit sa-l strige tare, mai
tare, asculténd din teate pirtile. Din lastar i-a raspuns un glas
stins: ,,piu ! pit‘
- Cand I’a giasit, cind i-a vazut aripa moarta, a inteles c&

LIB
era pierdut; dar si-a ascuns durerea,.ca sa nu-1 desnidajdu- —
iascii pe el...
De-atunci a inceput zile triste pentru bietul pui. Abia se
misca cu aripa taéris dupa dfansul. se uita cu ochii plansi cum

ITY
fratii lui se invatau la shor dimineata si seara; jar noaptea,
cand ailalti adormeau sub aripa mamei, cl o intreba cu spaimi:
» «= Mami. nue asa c& o si ma fac bine? Nu e asa cai o
sit merg si cu sa-mi arati cetéti mari si raéuri si marea ?

RS
—- Da, mami, rispunse prepelita, silindu-se s4 nu plainga.
Si a trecut vara. Au venit taranii cu plugurile de au arat mi-
ristea; prepelita s’a mutat cu puii intr’un lan de porumb ala-
turi; dar peste cativa vreme au venit oamenii de au cules po-
IVE
ruimbul, au tiiat cocenii si au tntors locul; atunci s'au mutat in
liste pdrloage din marginea lastarului.
In locul zilelor mari si frumoase au venit zilele mici si po-
somorite, a inceput sai cada bruma si sa se raieascd frunza
UN

lastarului.
In inima bietei prepelite era o Inpta sfAsictoarc. Ar fi vrut
si se rupi in doua, — jumiatate si plece cu copiii sanatosi,
cari sufereau de frigul toamnei inaintate, iar jumitate si ri-
maie cu puiul schilod, care se agata de ca cn disperare. Su-
AL

flarea dusminoasi a Crivitului, pornita fari de veste intr’o

zi, a hotarat-o. Decat sa-i moara tott puii, mai bine numai unul.
— si-fara si se uite inapoi, ca s& nu-i slibeasci hotirfrea, a
TR

sburat cu puii sdraveni, ne céind cel ranit striga cu desnitdejde:

— ,Nu ma lasati! Nu ma lMsati '“
A incercat si se tairasci dupi ci, dar n’a putut, si a ramas
EN

in loc, urmarindu-i cu ochii, pani au pierit in zarea despre

miazazi.
Peste trei zile toataé preajma era imbracat& in haina alba si
rece a iernii. Dup& o ninsoare cu viscol, uread un senin ca sticla
I/C

aducand cu dainsul un ger aprig.

La marginea listarului, un pui de prepelité, cu ariga rupti,
sta zeribulit de frig. 1
IAS

Priu mintea lui fulger’ crémpee de vedenii.. miriste... aripa

calda-a mamei. Se clatinaé. intr’o parte si fntr’aita si picd mort
cu degetele ghiarei impreunate ca pentru inchiniciune.
I. Al. Bratescu-Voinesti.
U
BC

Ppover®S ¢ Satul arde si baba se peaptana.

 38

RY
DE CETIT LA SARBATORI. Viad plugarul

RA
Sunt un plugar, md chiamd Vlad Nicoara;
Am faté aspra si tdiata’n lemn.
De satul meu md leagé strdns o sfoard
De taringd si sapa mea de lemn .

LIB
Eu nu cunose sub cer de cat pdimdntul
_ Mai negru ca o pdine de sdcara.
Dé-mi ,Doamne, sd-mi cdleasca legdmantal:

ITY
Un plug, doi boi si bratul care ara.
Ion Pillat.

(Din Cartea de poezii Srtud imei. Fundatia culturalaé Principele

RS
Carol. Lei 20.) ‘ .

EVANGHELIA LUI MATE DIN

DUMINICA XI DUPA RUSALII.
IVE

Zis-i Domnul pilda aceasta: Asemiinati-s’a imparatia ceru-

rilor omului impirat, carele a vrut si ia seama slugilor sale.
Si incepind el a lua scama, au adus la dansul pre un datornic
UN

cu zece mii de talanti. Si neavidind el sit plateasca a pormncit

Domnul lui sii-l vénzi pre el si pre femeia Ini, si pre copii, si
toate cite avea, si sit pliteasc’. Deci cizdnd sluga aceea, se
inchina lui zicind: Doamne, mai ingiidueste-ma pe mine si ti
AL

voiu pliti tic tot. Si milostivindu-se doninul sitteci accleia,

"a slobozit pre dinsul, si ‘i-a iertat lui si datoria. Jar esind
sluga aceea, a aflat pre unul din sotii sai, earele era dator Ini
TR

o suti de dinari, si, apucandu-l pre el il sugruma, zicand: Pla-

teste-mi ce imi esti dator. Deci cizind sotul aceluia la picioa-
rele Ini, il rugad pre dinsul, zicind: Mai ingiidueste-ma pre mine
si-ti voiu pliti. Jar el n'a vrut: ci mergand ‘lea Léigat in temnita,
EN

pani cfind va pliti datoria. lar softii Sui viizind cele ce s'au
fiicut, s’au intristat foarte, si viind, au spus domiului tor toate
ecle ce sau facut. Atunci chiemdndu-l pre ef domnul lui, ‘i-a
zis lui: slueit vicleami, toatii datoria aceca ‘ji-am_ iertat tic,
I/C

pentru ca m’ai rugat; dar tice nu fi se cide’ si-(i fie mila de

cotul thu, precum si mic “mi-a_fost mili de tine 2 Si maniin-
Ini ‘I-a dat pre el muncitorilor, pan& ce va pla
IAS

du-se domnul
toati datoria lui. Asa si Tatit Meu cel ceresc va iace vou, de
nu veti ierti fic-carcle fratelui siu din inimile voastre gre-
salele lor. .
ee ee ee ee ee Ree
in
U

Proverb ¢: Ciomagul are dowd capete.

BC
 89

RY
CANTEC DIN BUCOVINA.

RA
‘Frunzd verde bob.ndit '—
Cine Doamne a mai vizut
Gard inalt fdr de proptele

LIB
Om frumos fdr de gresele,
Gard inalt nestresenit
Om frumos si negresit,
Gard inalt nestresinat
Om frumos fdr de pacat. -

ITY
(Din calendarul Glaste? Bucovinei)

TIGANUL LA TREIERAT.

RS
—~ Mii tigane, hai la masina la treicrat.
— Nu merg, ci-mi di pleavi ’n ochi. ~
‘— Hai ma, ci merge si boerul.
‘ — Poa’ sa vie si cucoana.
IVE
— Hai mia, ca- ti dau carne si varzil.
— Pii cine a zis ci nu merge ?
Mere si eu si... frati-meu.

SFATURI SI LEACURI. . Tetanosul.

UN

E o boalit ce se iea mai ales cind cineva si raneste si ta-

rana intrit in rani. Siménta bolii fiind in pamdant, ca intra in
singe si boala e gata. Se arati prin strangerca ‘muschilor,
AL

prin crampe dureroase. Mai ales se strang muschii de la falcd.

De-aceea boalei i se mai spune falcarita. Vine adese la copii,
-aducand chiar moartea.
TR

Pentru a te feri de imbolnavire, ori de cate cri te rilnesti ci-

zand, sau te tai cu un cutit ruginit, e trebuitor si te speli cu
api cxigenati sau s& te ungi cu tinctura de fod. Cel mai bun
EN

insi este a te-duce la doctor; el iti face o injectie cu ser an-

titetanic, care nimiceste otrava din trup.

PENTRU GOSPODINE. a Cum se face sapunul.

I/C

_ Pentru fiecare kilogram de griisinic, adunati: din gospodiarie -

sc iea 3 ker. de cenusi, pe care o ferbem cu apii. Dupa ce ce-
riusa se lasi la fund, lesia si toarnd intr’un vas fn care se afla
IAS

lapte de var, facut din var stins, cam un’ Ker de fiecare gri-
sime. Se pune grasime si se fierbe cam 5—O ceasuri. Sapunul
¢ gata. Sa toarna inw’o lidité cuiptusitt cu paiuza, iar a doua
ai se scoate si se taie buciti Hisfndu-se apoi si se svanteze.
U

4 ~

Proverb :-Gardul cu proptele nici: odath ‘nu‘piere.

BC
 RY
RA
LIB
TUE
Gh. Sincai.

ITY
DESPRE NEAM SI TARA.
Fu un suflet chinuit si un pribeag neogoiat. Dorul de a fi cat
mai de folos neamului situ, i] fict s& nu cunoasc’ odihna. ©
Eri pe vremea cand austriacii
lor catolice pe o parte dintre romanii din Ardeal. De atunci
au

romanii sunt desbinati in ortodocsi si uniti. Abaterea de la cre-

RS atras de partea credintei
IVE
dinta strimoseasca au facuto bietii romani siliti sau mai bine
zis ademeniti de o soarti mai bund. Au socotit ca dacit se vor
da in spre credinta Impiratului, acesta le va da inlesniri ca
si tritiascit o viati de libertate. Au fost inselati ca si in alte
de credinta care nu-
UN

diti: in schimb a ramas,si azi desbinarea

mai spre binele intaririi neamului nostri nu poate fi.
Tot riul aduce si un bine. Multi romani mai isteti din acele
timpuri au pisit la invititurd in siinta ectate a Romei. Acolo
cei trimesi ca si se deprind’ cu tainele credinfei catolice, au
AL

avut prilejul si piseascé pe urmele stramositor nostri latini.

Multi din ci, vizind ci nu pot aduce bincle pentru ai lor, rit-
masi tot in iobagie, sau gandit c% pot pregiti vremurile vii-
TR

toare aritand lumii intregi de unde ne trayem si ce soarta du-

reroasa am avut.
Dintre acestia erat si Gh. Sincai, miscut in 1755 la Samsud.
Dupi ce a invatat in scolile din fara, a fast trunes la Roma.
EN

Aici sa apucat si colinde toate arhivele si sa adune tot ce

wisea despre neamul nostru. Vroii si scric o Cronica a Ro-
nvinilor din vremurile cele mai depiirtate.,
I/C

Nu se multumeste cu ce adund Ja Roma, ci alearga cand tt

Viena, cand la Pesta, ori unde aude ci se afl documente in-
teresante pentru Romani.
De viata lui nu se ingrijea, fat de viata neamului Tui, Cum
IAS

se intémpli adesea cu cei de o sama cu el, nue inteles de cei

cu care tritieste -E IMirtuit, necitjit, ash in cat e silit sa péra-
scasci postul de director al scoalelor din ‘Transilvania si sa
U

Proverb: Orice lemn nu face tapug la bute.

BC
 RY
tL

pribe-
pribegeasci, mercu sa pribegeasci, purtind in desagii

RA
cici materialul adunat pentru marea lui lucrare.
I se intdimpla adesea si nu stie azi unde isi va odihni trupul
zi. ,,Si acum imi va fi vitreg norocul se tanguia el cate
a doua
_odati. Era ins& mandru. N’am cerut si nu voi cere niciodata“.

LIB
Mai de grab’ gasi oplos la un.magnat ungur, dand lectii co-
piilor acestuia. Acolo si muri la 56. de ani, imbatranit inainte
de vreme, sprijinindu-si capul inalbit de atatea dureri, pe de-
~ sagii in care’ purt&’ comoara trudii sale. ;
caci Uneurii nu

ITY
’ N’a avut parte si vada tiparita lucrare a sa,
i-au invoit sii o scoata la lumina, socotin d’o vericul oasa, vred-
nici de ars, iar autorul ei de tras in teapa.
Numai dupa o jumitate de veac, Domnul Munteniei Grigore
Ghica, i-a tipirit lucrarea scrisd cu sange si durere. ;

RS
-E unul din mucenicii neamulni nostru. caci $’a jertfit viata
pentru ca si strige lumii intregi nedreptatea ce Sit savdrsea
cu neamul Lui.
IVE
DESPRE NEVOILE OMULUI. Cetirea Evangheliei.
Multe cu adevirat duimnezeesti si de suflet folositoare cirti.
UN

in multe si deosebite vremi, de multi sfinti si purtétori de Duh

_biirbati, spre folosul nostru s’au scris. ,,Ca toate, zice dumnie-
zeescul Apostol, cite mai inainte s’au scris, spre a noastra
invitaturi s’a scris“. Dar_cea mai intai decat toate si preste
toate, este dumnezeeasca Evanghelie. Nu numai pentru ca cele
AL

mai inainte de dansa scriiau umbré al adevdrului celui din-

{r’ansa, iar cele dup ddnsa au izvorit toate dintr’ansa, ci
si pentru ci intru acele, precum zice marele Vasilic, prin slugi
TR

cu noi au eritit iar in Evanghelie insusi Stipanul de fata cu

noi a vorbit. .
Pentru aceasta si decat toate celelalte mai dcosebit dar ce-
necunostintei de
EN

lor ce o au darueste. CA nu numai negura

Dumnezeu de la cei ce o cetesc o risipeste si viati vesnica
Ic pricinueste,. ci si, precum adevereaza sfantul loan Gura de
aur, din casele intru care se afla, pre duhurile cele necurate
I/C

le goneste. Pentru aceasta. precuntunul este soarcle intre stele

si trandafirul intre flori, asd una este dumnezieasca Evanglie-
lic intre celelalte sfinte carti.
(Téleuirea evangheltilor, lagi, 1803)
IAS

DE CETIT LA SARBATORI. . _Bunica.

‘O viid ca prin vis. ‘
. © viid limpede asa cum era: inalti, sscativa, cu parul cret
si alb, cu ochii ciprii, cu gura stransa si cu buza.de sus crestatii
U

in dinti de pieptene, dela nas in jos. .

BC

Ppovers®d ¢: Sacul gol nu sta in picioare.

 42

RY
Cum deschidea poarta, ii sairiam inainte. Ea baiga binisor
mana in san si zicea:

RA
— Ghici... -
—:- Alune !
— Nu.
— Staiide !

LIB
— Nu.
— Naut! .
— Nu. me _
. — Turta dulce |!

ITY
— Nu. ;
Si pani nu gehiceam nu scotea mina din san. Si totdeauna
sanul ei era plin,
li, sirutam mana. Ea imi da pidrnul tn sus si ma siruta pe

RS
_irunte:
Apoi,ne duceam Ja umbra dudului din fundul gridinii. Ea isi
infigea furca cu caicrul de in in brau si inceped sa tragi si
sa rasuceasci un fir lung si subtire; cu ma culcam pe spate
IVE
si lisa alene capul in poala ei.
Fusul imi sfaraia pela urechi si mi uitam Ja cer printre frun-
zele dudului si mi se pitrea ci’ de sus are sii cad’ o ploaic al-
bastra. ,
UN

— Ei acum ce mai vrei? imi ziced bunica. Surdsul ei mi

gédila in crestetul capului.
— Sa spui...
In glasul ei dulce si slab, ma leganam: genele-mi se prin-
deau si adormiam; uneori tresiriam si o intrebam cate ceva;
AL

ca incepea si spuie si cu visam Inainte.

— ,A fost odati un impirat mare, mare...
»Cat de mare ?
TR

— .,Mare de tot. Si iubia pe impitrate ‘asa Ini ca pe ochii din

cap. Dar copii nu ave’. Si-i pire’ riiu c& nu avei copii...
— ,,Bunico, ¢ riiu sit nu ai copii?
EN

.— ,,Fireste ci e rau, Casa omului fara copli e casa pustie.

— ,Bunico, dar cu wam copii si nu-mi pare rin.
Ea Isa fusul, radea, imi desfacca piirul carliontat in doud
si ma sdruta in crestetul capului.
I/C

Cate o frunzi se desprindea din ramuri si cided lecAndn-

du-se. Eu mi luam cu ochii dupii ca si ziceam:
— ,Spune, bunico, spune !*
IAS

— ,’asa, ii parea grozav de riiu c& nu are copii. Si... nu

mal puted de piirere de riiu cit nu are copii. Intr’o zi vent la el
un mos bitran, batran, care-si tira barba pe jos, de bitran
ce era.
Si era mic, mic de tot !
U

Proverb : Cu un covrig tot calic.

BC
 RY
43

— Cat era de mic?

RA
—- Poate sit fi fost asa ca tine.
— Va sit zicd, nu era mic, mic de tot...
.
—. Era mic, dar nu asi de tot, de tot mic... unul
ai doi meri in gradi na,
Si cum veni fi zise: ,.Maria-Ta,

LIB
cari sunt ramur ile unuia si care sunt ale
lang altul, ci nu stii
doi meri infru nzesc , se scutur ii si mere nu fac.
altuia; si Asti
doi meri. im-
Miria-ta, sii stii cil atunci cand or lega rod iisti
piriiteasa o sit aibi un cocon cu totul si cu totul de aur“.
ni si ciuta, ciuta

ITY
- Piticul se duse si imparatul alerga in eridi
ce dete de cei doi meri. Mcrii se scuturasery
peste tot locul pani
era“.
de floare, ci subt ei par’ca ninsese; dar rod nu legas
— ,,De ce nu legau rod, bunico ?

RS
— ,,Stiu eu...
0 adiere
Era asi de cald.... era asa de bine in poala bunichii...
alune cdnd pe cerul
ineetinicd imi ricorea fruntea si norii albi,
albastru, mi ametiau si inchi deam ochii. ,
IVE
firul lung
Ea spunea, spunea inainte, torcfind repede si usor
din caierul de in.
merii sii
Si se gindi imparatul ce sa fack, ce si dreaga, ca
il sfitui au si-i ude mereu ; altii ziceau si le
faci mere. Unii
pre-
UN

dea mai mult soare si impiratul a taiat tofi numii de prin

pani’ n seara. Si merii inflo-
iur si le-a dat soare de dimineat®
riau in fiece siptiména si se scuturau si rod nu Jegau.
ta,
Intr’o zi, veni la impiirat o baba bitrana, bitrani si sbarci
ca mine de sbarciti si mici, ca tine de mici.. .
AL

— Ca mosu de mica ?
— Da, ca mosu...
—<Atunci, nu era mica de tot.
TR

— Asa micit de tot, de tot nu era. Si zise impitratului: ,,Ma-

ria-Ta, pani n’oi lua uy ulcior de lapte dela Zana Florilor, care
el
doarme dincolo de Valea Pldangerii, intr’o cimpie de muscet
merii nu leaga
EN

si de mirgirit&rel si vei uda merii cu acal lapte,

rod. Dar sii te pitzesti, Maria-Ta, ca, indata ce te vor simti flo-
rile incep sii se miste si si bat si multe se pleac’ pe obrajii
ei si ca se desteapta, ci doarme mai usor deciit o pasiare si
I/C

vai de cel ce 1-0 vedea, cii-l preface dupa cum a apucat-o toa-
nele: in buruiand pucioas sau iloare mirositoare; dar d’acolo
nu se mai misca.
IAS

— Dar ce, ai adormit, fliciul mamei ?

Tresarii.
—-'A nu... stiu unde esti: la-a-a... Zana Florilor. Auzisem
prin vis. Ce bine-mi pared ci nu mi prinsese bunica !
U

Ppover® ¢ Cate bordeie atitea capete.

BC
 44

RY
Pleoapele-mi cideau incarcate de Ilene, de somn, de mul-
tumire. Si m& simteam usor ca un fulg plutind de o apa, care

RA
curge incet, incetinel, incetisor...
_ Si bunica spunea, spunea finainte si fusul sfar, sfar, pela
urechi ca o licustit, ca acele céintece ale buruicnilor, In cari

LIB
adormisem de atitea ori.
Si impiratul a incalecat pe calul cel mai bun.
-— Cel mai bun... inganam cu, de trict si nu mit fure somnul.
—- ...S’a luat o desaga cu merinde si a plecat...
— S’a plecat...

ITY
—- Si s’a dus, s’a dus, s’a dus...
-— ,S’a dus, s’a dus...
— Pani a dat de o pidure mare si intunecoasa...
~ — Intunecoasi...

— De nu se veded
stejar biitrén, si-a pus
sit se odilineasca. Si...
era fermecata si... cum
de pe unde ea era ca
dormi...
Cand m’am desteptat bimica isprivise caierul.
Dar basmu! ?
RS
prin ea. Si acolo si-a legat calul de un
desagele cipitdiu, si a inchis ochii, ca
pasi-mi-te pidurea canta si vorbia, ci
if aduced soapte si céntece de departe,
IVE
un fum, imparatul adormi si dormi. si
UN

Cu capul in poala bunichii n’am putut asculta un basm intres.

Avea o poala fermecati si un glas si un fus, cari mia furau
pe nesimtite si adormiai fericit sub privirile si zambetul ci.
Barbu Delavrancea
AL

CANTEC.
TR

Frumoasd esti, pddurea mea,

Cand umbra’i ined rard
Si printre crengi adie abid
Un vant de primdvard...
EN

Cand de sub frunze moarte ies

In umbra viorele
far eu strdbat huceagul des
I/C

Cu gédndurile mele.
Cand strdlucese subt roud grea
IAS

Cardri de soare pline —

Frumoasd esti, pddurea mea,
St singurd ca mine...
G. Toparceanu
(Din volumul Sfrofe alese Viaya Romancasea. Jasi. Lei 6).
U

Ppover : Vai de casa cu multi stapani.

BC
 RY
45

RASPANDITE

RA
BIBLIOTECA

GUNOSTINTE

LIB
— FOLOSITOARE

ITY
’
,

felul ei care apare in tara. In cartulii de cate 32 pa-

_Este singura in
arilor, de
gini, cu numeroase figuri, se pune la indemana tuturor cartur

RS
orase, de la copiii de scoala pana la invatator i $i pro-
la sate ca si dela
tuturora.
fesori, cunostinte de tot soiul, scrise de specialisti pe intelesul
aduse de
Sunt cartulii (Stiinfa pentru tofi) care cuprind foloascle
cuprind tot ce trebuie plu-
stinti; altele (Sfaturl pentru gospodarl) sanatatea lui, In altele (Din
IVE
garului luminat pentru casa, belgugul si
Tard, ca si alte
jumea larga) se descrie mandra si rodnica noastrA N. Milescu).
tari, precum si viata oamenilo r de munca’ (Sp. C. Haret
ori case de
Nu se poate infiinta bibliotecd scolara, caminuri culturale
sfat, fari Cunostiinfe folositoare adevdrata
UN

Eneiclopedie populara
scrist sub conducerea d-lui

iON SIMIGNESCU
AL

Profesor la Universitatea din lagi

Membru al Academie? Romane

feluri-
Prin ieftinitatea ei mare (fiecare cdrfulie lei 4), prin
TR

ne trebue noud
tele chestiuni tratate, este biblioteca aceia care
acum, cand viata si bizuie numai pe stiinta.
numar
Au apiirut peste 100 de cirticcie rispindite intr’un
EN

1.500.0 00 exempl are, in_ toate tinutur ile romdane sti.

de aproape
Cirtuliile apar siptimanal. Se pot face si aboncm ente.
Pentru 60 lei se primesc, cum apar, 20 cArtulii.
I/C

TOT IN EDITURA CARTEA ROMANEASGA apar

IAS

PAGIM! ALESE

cele mai icftine (Lei 3) cirtulii, tot de 32 pagini, cu continut li-

terar. Tot ce au scris scriitorii nostri din trecut se giseste in a-
ceasti biblioteci. Pana acum au aparut aproape 200 de ciarfulil.
Rispindi-ti-le pe amandoud in mulfimea cclor dela sate, setosi
U

dupa culturi, dar care adesa nu cetesc pentru ci nu ajune pana

BC

la ei cirtile cu Cunostinte folositoare.

 RY
16

SFATURI SI LEACURI. Risadurile.

RA
Nu ¢ tot una cand pui risadurile mai dese ori mai rare. Sa-
meni, sa zicem, morcovi. La plivit nu-i raresti indeajuns. Pa-
guba ¢ a gospodarulni. Radicinile de morcov, de piitrunicl, ori
de sfecla, dand sit sc ingroase u’au loc wa de alta. Se ating,

LIB
se inghesuese si cresc lungi si subtiri dupit cum se vede in fi-
gura alaturata. \ -

ITY
RS
IVE
UN

Din potriva cand raresti firele cin trebue, ori le raisiidesti la

depirtare cam de cite un lat de mani, atunci ridicina creste
in voic, are de unde sii se hraneasca, se umfli si adunit in ea
multi carne dulce. Castigul e mai mare, cici morcovii astfel
AL

siditi, sunt niai erei si mai cu belsug.

PENTRU GOSPODINE. Bors cu sfecle.
TR

Se taie sfecla bucitele. ca niste betisoare Itmeuete. Se mai

taie o ceapit felii, o bucati de morcov, pitrunjel ori telind. Se
praiesc toate in ceva grisime si se umple cu api. Citre sfar-
sit se pune si cativa cartofi tiiati buctitele. Odatii cu cartofii
EN

se toarna si bors ori zama de agurida, Misfind sit fiarbii bine.

Cand se di la masit se poate dreve borsul cu sméantanit sau cu
un galbenus de ou. E mai eustos.
I/C

Abonafi-va la:
Albina, revistit scrisi anume pentru popor, intemciata de Sp.
Haret si scoasit de Fundatia culturalA Principele Carol (Str.
IAS

Latin 10).
Duminica Poporului gazeti siptimiinal’ scrisi de d. Prof,
univ. S. Mchedinti, iavas: anuime pentru popor.
Vestiforul Satelor sazeti: saptimdanala’ intemeiatii de invi-
titorul N. Sfolerit si scoasi la Bogdinesti Gud. Falticeni) de
U

inimosi preoti si invatitori.

BC

Ppoversp ¢ Ata lungi face nodui.

 RY
RA
LIB
j AULIE

ITY
DESPRE NEAM SI TARA. Jurim antvl Bucovinei
; -Ja 1777.

de doi ani-fa inijloc, de cand Iosif al I-lea,

RS
Trecuse vreme cu
trimesese ostile sale sa infigA pajurile
impiiratul Austrici,
Si iat’ cai dela
dou capete in pimantul farii noastre Scumpe.
ape ale Nistrului, pana
miazinoapie, de pe langa neadormitele
trei {iri ro-
IVE
esc granit ele cclor
la Pictrele Rosii, unde se intaln acum de
Moldo va si Bucov ina, tara gemea
manesti, Ardealul,
legati, cari erau
Citane impiritesti, tot. Nemfti inalti si bine
albast re si purtau cozi sic tri-
imbricati in tunici albe, rosii si
UN

cornuri pe cap. .
numai cu cu-
Cei dela cirma impiratici nu crau multumiti consiliul
23 Julie 1777 hotitri
cerirea tirii, si de aceca inca prin intr’o
Viena, ca tara intrea gi si aduca
de rizboiu al curtii din Mol-
le sale dinast ici domni toare , ca si vadit
zi anumita, omagii
AL

vremelnice, ci sunt
dovenii ci ci nu sunt supusi unei stipaniri
ocul impara tici Austrici.
legati pe vecie de norocul si nenor ti,
Locul, unde avea si se faci juriimantul, s’a ales in Cerniu
TR

pentruct aici cra scaunul guvernatorului militar al tarii, precum

si cele mai multe gazde pentru nuimerosii oaspeti, ce aveau sa
soseasci la Cerniiuti pe ziua de 12 Octombrie 1777. S’a ales
toamna, pentruci pe atunci avea sit fie
EN

de aceea o luni de
tiranii aveau
stransi pdinea de pe camp, iar boierimea, clerul si
si afarii de asta vreme a era inca
timp destul pentru zibava,
soldat ii puteau s& doarm a si afara in tairg, pe
frumoasi. incat
I/C

pimint gol, cu cerul deasupra. .

in Uidesti,
Pretutindeni s’a ficut jurimantul in liniste; numai
s’a riscul at popa Andre i si a riascu-
un sat pe King’ Suceava,
stipan irei. Adund ndu-s e popor ul din Ui-
IAS

lat poporul impot riva

voit sa intre in bise-
desti in ograda bisericii, popa Andrei n’a
sus inlaun tru de cAtre wm huzar.
rica si de aceea a fost dus pe
vada ce se
Poporul tulburat tare, intra in sfantul locas, ca sa
altar cu mai-
va face cu popa Andrei, care stetea acum ling ca si
tacere adanc i in biseri
nile impreunate. Deodata se fact
U
BC

Ppoverbs: Nicieri ca la casa omului.

 RY
48 -

tilmaciul inceptt si citeasci jurimantul. Poporul asculté dus

pe ganduri,.in vreme ce popa Andrei, cuprins de o intristare

RA
mare, plecd mereu capul, mai jos, tot mai jos, ca si cum lar
apasa o ereutate uriasa. Cand ji veni randul sit depuie juraman-
tul, ridic&é capul in sus, piisi ineet in sfantul altar, de unde se

LIB
intoarse cu sfauta Scriptura in mana, pe care o ariit& ofi{terului
~ jmpiriitesc, ziciud cu glas puternic, ci el nu cunoaste alt ju-
riimant decfit acela care sti in sfanta Scriptur’, si pe care a
trebuit sii-] jure ca preot pentru intiia si cea din urmi dati.
Multimea se pregittia si ias& din biserica,-dar la- use stiteau

ITY
huzarii. Spre a o retine, ofiterul porunci poporului si nu-l bage
in seama pe popa Andrei si s& jure singuri, zicind ci-l va trage
pentru accasta la raspundere pe popa. Si oamenii au jurat, insa
«foarte necuviincios si de sili*. Popa Andrei se indarji si atunci,

RS
cand il chemi ofiterul dupa juriimant, si-l intrebii care-i_pri-
cina purtirii sale necuviincioase, el rispunse ca cuvantul su-
pus, din juraémant, nu-i place si cit tare se teme.ci poporul nu
va tinea juriimantul, ci va fugi din tarit. Chemat sii-si dee
IVE
sama inaintea Dichiului din Suceava, care era vicarul Mitropo-
liei din Jasi, popa Andrei nit se supuse sia doua zi trect ¢ra-
nita in Moldova cu mai multi Uidesteni.
In Uidesti insi s’a pistrat si acum traditia despre vestitul
UN

popa Andrei. unicul Romén de atunci, care s’ar fi risvritit Im-

potriva stapanirei nemtesti, pundndu-se in fruntea Uidestenilor
inarmati cu furci, cu coase si cu topoare.
Jon Gramada
AL

Ll. Grdémada, fecior de {aran din Zahiresti (jud. Suceava\ a fost un scriitor
bucovinean, care trecind in regat la 1914, a cdzut ca un crou in Iupta de Ja
Ciresoaia.
TR

DIN NEVOILE OMULUI. Seceta.

EN

Se nimerese ani, cum a fost cel trecut, cand pimantul pri-

ineste prea puting apa din cer. Sunt locuri unde nu cade
o burit
de ploaic cu lunile. E mare jale asupra locuitorilor, cici buca-
tele se usuca iar truda agricultorwlui e zidirniciti. ,
I/C

Totusi este leac si impotriva secetei. Omul de aceia e om,

ca sa lupte cu toate fivinile pamantului, dar si cu toate nevoile,
cautand a le incdlecd. Nu sunt oare tiri unde oamenii au pus
IAS

zid de aparare chiar impotriva talazurilor mirii, spre a-si apiira

de furia lor ogoarcle muncite cu grea casni ? In alte locuri oa-
menii lupta si cu seceta, care bantuie mai adesea pe acolo. Une
ort taie sanfuri prin mijlocul ogoarelor si abat apa rdaurilor,
impartind’o cu searcenie cand spre un lan, cAind spre altul,
U

Prpovers : Pentru un purece nu pui cerga’n foe.

BC
 RY
dupa nevoc. Pentru a intémpind cheltuclile mari, oamenii pun |

RA
mand dela mani, clici,nu e cheltuiala zadarnica aceia care asi-
cura recolta din figcare an. In chipul acesta egiptenii, au facut
din tara lor un raiu de belsug, micar ci deoparte si alta, soarele
dogoreste ca un cuptor incins, iar pamantil e un intins pus-

LIB
tin de nisip. E una din minunile aduse de munca si stéruinta
omului.
Dar seceta se poate preintémpina si prin aratura. Sistemul
acesta se intrebuinteazi de oamenii din tinuturile unde cad ploi

ITY
putine in tot anul. Si doar isi scot panea cea de toate zilcic,
micar ca nu au umezeala indeajunsa.
Cat4 o au, o econotnisese; o inchid in pimant nelasand’o sa
iasii de cat ataéta cAt ce nevoie pentru plante.

RS
Pentru aceasta ei ari pimantul de cu toamna si-l ar& adanc.
Pamintul farimitat e ca un burete, In’ care se strange pana si
apa’ din rouwa. Semanandu-se, ravineala da viata samiantei. Dar
nu aiunge ca pamantul sa fie bine arat. Se mai cere ca coaja
IVE
care se prinde pe seceti la fata ogoarclor, si fie mereu farami-
tata. S’ar pared cuiva curios, dar asa este. Prin cripiiturile
cojei tari sc strecoara mai multé apa de cat dac&i pamantul -
este firdmi{at ca fina la fata. In acest caz ravineala se tine
UN

mai indelung la riddcina semdnaturilor.

Pluearia are tainele ci; e bine s& se cunoascia, pentru ca
munca omului s& nu fie irosit’ in zadar. Toate au socotelile
lor si cu cat plugarul e mai Iuminat, cu atata rodul cémpului nu
e levgat numai de acel ,,Cum va da Dumnezecu", care se aude
AL

rea ¢des fa noi. Puterea lui Dumnezeu adesea e si in mana

- omului.
TR

DE CETIT LA SARBATORI. Ciue asteapté si cine

are parte.
EN

A fost o jata mare, orfana de mama.

Iutr’o zi pe cand cosea la umbra casii, a venit o pasdrica pe
fereastrai si a inceput si cénte:
I/C

: — ,,Coasi, coasa, fata-mare,

C’o sii ai parte de-un domn mort pe masa.
Si-a ridicat fata ochii la ca, a privit-o, dar nu stia ce sit zici...
A doua-zi iar asa, cose’, si pasarica iar a venit si cAnta:
IAS

— ,,Coasa, coasa, fati-mare,

C’o sf ai parte de-un domn mort pe masit“.
Acu fata ce face ? Ji spuse lui tat’-siu:
— Hai tata si asculti ce spune o pasirica...
— Hai...
U

A venit si tat’-siiu si a ascultat-o...

BC

PpovepS : Briciul prea ager se stirba.

Calendarul Gospodarilor, . 6
 I 50

RY
Si nu-si credea urechilor...
A asteptat si se mirite fata si fata nu s’a hiitritat |! Nu iva

RA
venit ursitul ci...
Ce-au aflat ci din cdntecul pitsiiricii ? Ca Ja un palat din de-
pirtare, crak un domn mort pe-o masa si nu putea nimeni sa
se ducid si-] vada...

LIB
Ce s’au gandit? S‘au vorbit ca si se duca si ci acolo.
Si au plecat impreuna& spre palatul accla.
S’au dus, s’au dus, pén’ au dat de el. Lume ca furnicarul, din
toate pirtile; dar nu putuse si deschida nimeni, nici cu topoare,

ITY
nici cu maie, nici cu nimic!
lati numai c’atinge usa cy piciorul drept si se deschide. Si
intr'adeviir pe masi era ce-i cinta pasarica: un domn mort.
cn minunchiu de busuioc ling el. A Iuat ea minunchiul de

RS
bustiioc si s’a apucat sit-l apere... Si l’a aparat ea, douisprezece
ani ! ; . _7
Acum ea cind venise, venise si cu slujnica ei, o tiganca.
Si, pe cfind sc apropid vremea ca sa invieze domnnl, fata
IVE
s’a apucat si deretece prin casa, sa qiteasc’ si ea, ca atunci
cand s’o destepti el, sit gilseasci toate ce trebuie gata; iar in
locu-i, a lsat shuinica si-l apere.
Tiganca l’a apiirat cat I'a aparat si pan’ sa vie fata, a in-
UN

viat Domnul ! El dacit a inviat, ciind a deschis ochii, pe cine

a viizut ? Pe tiganca !
Atunci domnul ce-a ficut 2? De bine ce i-a ficut, a imbrati-
gat-o si i-a multumit de-o mie de ori, ca T’a ajutat de sa sculat.
Fata cand intra, ce vedea ? Pe domnul cu tiganca, stau ca
AL

omul cu femeia lui!

Sia riimas ca ca shujnica.
Se supiira ea foc cand ii poruncea tiganea... Dar ce era sit
TR

mai facit ?... Inghited si tacea !..

Intr’un tarziu s'a facut un tare incolo mai departe.
Fata zice:
EN

— Dacit vii duceti Ja tary, boierilor, si-mi Inati si mie un

sforas, 0 miturii, o piipusi si un cufit.
S’au dus ei la tirg si i le-au luat.
Acuma .,boierii s’au tot gindit, cam ce si fac’ cu cle ?...
I/C

Seara, dup ce si-a primit aste lucruri, si-a pus fata cutitul
intr’un colt, méitura intr’altul, sforasul in celilalt; iar papusa,
in cel care mai riimisese. -
IAS

Domnul si cu tiganca se gandeau mereu ce are si aca... Si

s'au pus la panda.
Dupi ce s’au astimpirat ci, fata a inceput si plinga si sa
zicit:
U

ProverB ¢ La asa obraz, aga briciu.

BC
 RY
— ,,oari cutite de ma ’njunghe, -

RA
“Tu paipusi de ma plange,
Tu sforase de ma Icaga,
Si tu miitura de mi scapa |...

LIB
Ca cu doisprezcece ani pe domnul lam aparat si las doispre-
zece ani pe tiganca am lasat, pan’ m’am dus, masa s’o gittesc,
ca domnul sit invieze si sa mindnee... Iar cand dom! a in-

ITY
viat, pe tiganca a luat 1...“ '
Si iar o lua dela inceput, pan’ a inteles domnul...
Face de-o intreba el:
— Da ce canti asa ?

RS
— Cum si nu cant ,domnu! meu, ci eu de doisprezece ani de
cand te apar si cand era aproape sit inviezi, am plecat ca sit fa-
tesc si si scutur si in locu-mi am lsat pe tiganca asta sa te
apere; iar tu cand te-ai desteptat, ai dat intai cu ochii de ea...
IVE
si ai luat-o pe ea de nevasti...
Atunci domnul ce-a fitcut.? A poruncit de-a spanzurat ti-
gauca si in locu-i a Iuat pe fata care-l apirase si carcia i-a
cantat cu drept pasdrica, — ursita lor f...
UN

(Din $ez&toarea) / N. I. Dumitrascu

COSITUL.
AL

Faptul zilei se aprinde pe a dealurilor frunte

Si-un radu falnic de lumind se revarsd peste munte.
TR

larba coaptd strdluceste; ea se clatind la want

Si-a ei umbré lin se mised in dungi negre pe pdmant.
EN

latdé vin cosasii veseli; se pun rand, sub a lor coasd,

Campul ras rdmdne verde, ca o apd luminoasa.
Unii brazdele rdstoarnad; in caniti altii le-adund;
I/C

Le clddese apoi in stoguri si cu stuh le incunund.

Mai la vale’n cea dumbravad cu poiana tdinuitd,

IAS

Unde umbra pare verde si de flori e ’mbdlsdmitd,

Coasele, sub teaca udd, zdngdnese rdsundtor,
Din cdpitd in cdpitd, dumbrdveanca saltd’n sbor.
V. Alecsandri
U
BC

Prpovers® ¢: la aga cap, aga ciciula.

 RY
52

STRIGATUR,

RA
De s‘ar tese panza’n balté De cat c’o ceterd rea
Fara itd, fard spaté Mat bine cu gura mea.
Fdrd leac de suveicuta Cetera cu patru strune

LIB
Ar fese s’a mea mandrutd; Si mai rele si mai bune...
Suveica si ifele Gura mea toate le spune;
li mdndned zilele. Cetera mai si greseste
Gura mea le potriveste.

ITY
DIN BIHOR.
Nevasta ‘nvyalitd bine

RS
La barbat ce gati dé cind?
Chisdlitad pdrgalitd
La drdeut o gdind friptd.
(Culeasi de Vasile Sala).
IVE

SN OAVE. , Luleaua tiganului.

UN

Odatii, un tigan s’a dus la oras, ca sii-si cumpere o lulea.

Intra intro pritvillic, isi aleze o lulea si intreba pe negustor:
— Cate parale, iuleaua asta, negustorule?
— Zece bani, tigane.
— Hm! ,,Zece bani, tigane !** Aleagi-s'ar prafu de pravalia
AL

si de luleaua ta, ma duc la alti pravilic, sa cumpar.

Plecit tiganul supirat foc si intra in alti privalic. Isi alese
si aci o lulea buna si apoi intreb& pe negustor:
TR

-— Cfte parale, luleaua asta. negustorule ?

— Un franc, vatate.
— ,Un franc’ si dea vatavu, cit face, numai o vorbia buna
EN

s'auzi.

STAPAN DESTEPT.
I/C

Un on avea un butoi de vin timaios la care tinea ca Ia ochii

din cap. Si ca si nu-l bea slusile astupit bine vrana butoiului
si o sitileazi cu ceara. Slugile se vede mai destepte ca cl, face
IAS

un cep pe dedesubtul butoiului si in catva timp if lasa pe ju-

mitate.
— Lucrul dracului '... strig&’ mereu stipanul: butoiul ¢ sigi-
lat si vinul scade mereu.
-— O fi avdnd cep pe dedesubt, ii spunea cineva.
U

—- Ag, ritspunse el, nu lipseste dedesubt, ci dedeasupra !

Ppovez9 ¢ Peatru corabie mare, trebue api multé.
BC
 RY
53

SFATURI SI LEACURI. _ Frunzele de nuc.

RA
Nucul e un copac foarte folositor. E piicat ci cei ce-l au in
gradina, il taic, pentru cd tine umbra zic ei, iar cei ce nu-l au
nu-l pun, pentru ca creste incet. :

LIB
Nimic nu se arunca din nuc. Lemnul e mai de pret decat al
stejarului, iar nucile sunt hriinitoare ca si panea. Coaja de nuc
se foloseste la tiibiicatrii. Pan& si coaja verde din dezghiocatul
nucilor e buna pentru c&i din ea se scoate o boia neagra, cu
care se poate viipsi si parul.

ITY
De mare pret sunt frunzele. Ferte.in apa, dau o gargari buna
la durerea de gat. Biile de frunze de nuc, sunt intaritoare mai
ales pentru copiii scrofulosi, cu picioarele moi sau cei slAbiti
dup o scarlatina ori Iungoare.

PENTRU GOSPODINE.
RS Penele.
IVE
Cand se taie 0 gobaie, penele adesea, udate la grijit, se as-'
varl la gunoi. Se irosesc cand ar putea folosi. Uscate, se pun
intr’un sac de panzit, ferite de molii si umezeali. La clack sau
cand iu sunt alte treburi, se scarmana. Cu penele sc&rmiinate
ca si puful de la gaste, rate, se umplu cosuri si se fac perne
UN

S’ar pirea povata de prisos. Dar in cate case de siitean copiii

dorm pe perne, micar c& penele sunt date pradii vantului ?
AL
TR
EN
I/C

Cath gramada do sfecla trebuic, ca si sv scoathi din ca o cipitina de zahiar.

oO
IAS

BIBLIOTECA POPULARA
se poate infinfa dela inceput numai cu una mie lei, care se pot
strange intr’o sirbitoare scolar’. Cam atéta costi cele vre-o 200
de carfulii din Pagini alese (cate 3 lei una) si cele yre-o 100 dit
U

Cunostinti folositoare (cate - lei una). .

BC

PPovVerD é Cartea e intelepcitmea lunii.

 RY
54

VS
E AO
SSOOSSR
S CAOSS

RA
LIB
. AUGUST
DESPRE NEAM SI TARA. I. Creangi.

ITY
Fecior de gospodar siitean. tiiran a riimas toata viata, macar,
cil se prosiiivea in Jumea.cirturarilor. Nu s’a schimbat nici obi-
ceiurile, nici limba nu s'a pocit cu impestrifaturi striiine, dupa

RS
cum pani la moarte umbla cu haine de siac calugaresc, putin
deosebit de stynanul din copiliric. Locuia intr’o c&isut&é scunda,
boideuca lui drag, lutuit’ pe jos si cu ceardac de jur impre-
‘jur, intr’o mahala a lasului, Ticau, care diidea spre dealurile
IVE
acoperite cu iarbit. Era bun cu lumea celor mici, dar nu lisa
sa-l calce usor pe picior, oricine ar fi fost.
S'a miscut la Humulesti (jud. Neamt), in 1837, din Stefan a
lui Petrea Ciobotarul si Smaranda, fiica Ini David Creanga
UN

din Pipirig.
Din partea tatei puteam si rimdn cum cra mai bine. Nica
al lui Stefan al Petrei“, om de treabi si gospodar in Humutlesti®.
Asai scric el despre vremea cand a fost dat la scoala, dupa sti-
ruinta mamei sale, care ,cri in stare si toarcii’n furca si sa
AL

invat mai departe™.

Si asticl a inceput buchile la scoala din Humutesti, a trecut
apoi Ja vestita scoala a Ini Nanu, din Brosteni, judetul Falticeni.
TR

Maina lui tine’ mortis sit-si vada baiatul popi. De aceia fu dus
la o scoali de preotie din Falticeni si mai pe urmi la vestitul
seminar dela Socola, langi Iasi.
EN

Ajunse diacon in lasi. Mécar ci cra om in toata firea, vroia

sit invete mai departe. Si asa trectt pe Ja scoala normala de la
Trei Erarhi. Lisi preotia si ajumse institutor, cum a ramas
pina la moarte (1889). .
I/C

Plecat de pe plaiurile din preaima Cetitii-Neamfului, Creanga

sa apucat sia scris Amintirile din copildrie, cetite azi cu nesat
de toatit lumea crturarilor. A mai scris si multe povesti, prinse
IAS

din popor, istorioare. neintrecute prin miestria scrisului si pline

de duh, precum si multe cirti de scoalé pentru copiii de scoli
primare.
E semmnul cel mai strilucitor al comoarci de istetime ce sti
ascunsit in poporul nostru dela tari.
U
BC

PpoverS : Hainele nu fac pe om mai de treabi.

 RY
55
~~ ’ . ™

DESPRE NEVOILE OMULUI. Uscarea fructelor.

RA
\

Si spuni cine va vrea, dar incd n’am ajuns la o chibzuita

- gospodirie. ca si putem trage toate folosele din ce ne-a hard:
zit Dumnezeu. ;

LIB
Suntem o fart in care pometelor le merge de minune. Crese
merii ca niste-stcjari, de ti-e mai mare’ dragul sa-i privesti
toamna, inciircati cu. mere uncle ca de aur, altele ca de mar-
gean; cresc perii cu pere, fel de fel. Cresc visini, ciresi, dar mai

ITY
ales cresc bine prunii. -
Griidini intregi de pruni se giisesc.in Basarabia, mai putin
in Moldova. Incepind din Ramnicu Sirat, dealurile de la poa-
lele muntilor pani’n Mehedinti sunt numai prunarii, ca si in Ba-
nat. Cand e anul bun stau ciucuri copacii de prune, iar cand ii

RS
loveste soarele piezis, pare c& frunzisul e batut numai cu mar-
@iiritare. Si cu toate aceste in tari la noi se mananca iarna
‘prune uscate aduse din Serbia ori chiar din America. Nu e oare
IVE
aceasta o bittaie de joc a banului nostru, a bogiatiilor pe care
Ie avem? Pare ca facem anume a osanda.
Dupii socotelile mai din urm& avem in tara peste 63 milioane
dé pruni, ceiace ar veni, una cu alta, cam 4 pruni de cap de
UN

om sau 32 de ker. de prune de locuitor. Dac&i s’ar usca sau s’ar

face din ele magiun, s’ar ajunge la 14.000 de vagoane prune us-
cate si magiun. Am intrece Serbia. Pe céind fins& la vecina
noastrit functioncaz% 30.000 de cuptoare pentru uscat prune, la
noi abea ‘sunt 500, dar in schimb in anul trecut erau 35.319 ca-
AL

zane pentru tuica; rachiu de drojdic, tescovina. Se vede dco-

sebirea cit colo si otriaivirea noastra cu biuturé scoasa din
prune. Ne omordm cu zile ! Nu e gospodar din tinutul prunclor
TR

care sad nu aiba un cazan de facut tuica. Ajunge de o bea co-

piii in loc de api, asi de mull se face. Ji ucidem de mici,
in loc si le dim magiun ori prune uscate, ca sit prindaé putere.
EN

Rade dracul de isprava bund ce o face el printre oamenii din

locurile cu prune.
Si doar nu ec cine stic ce cheltuiali mare ca in Joc de cazan
de aramii, gospodarii sii aibi cfte o loznité ori un cuptor de
I/C

uscat prunele. Dac& nu le-ar fura dracul buna judecatit si chib-

zuiali siinditoasi, pentru a-i trage in partea tuicii care mana
spre fara de legi, s’ar intovarasi intre ei si ar clidi cuptoare
IAS

bosniace, asa cum sunt in Serbia, de unde ne vin prune uscate.

Si acolo se fabricé tuich, dar numai din prunele stricate, ba-
tute, care radmin dela uscitorii. Intdi e¢ socotiti sinitatea si
avutia si ntumai apoi se mai mul{umeste si prostia omeneasca,
ce nu poate fi chiar in totul stivilita. E ins& tngradita pentru
U

ca un dar al lui Dumnezeu si nu-l foloseasca drept jertid'adus

diavolului.
BC

Prover® : Unde-i hornul mare, fumu-i putin.

 RY
6

Si tot asd sX pardduesc visinile si ciresele: ramadan pe copac

de le minanc’ vr&biile. Asa se irosesc multe mere din cele

RA
cizute la pimant. dD’ apoi zarzavaturile 2 Daci s’ar face 0 soco-
teal amiinuntiti s’ar vedea ci miicar un sfert din ele, din
munca grea a omului, putrezese fara folos, ori le mananca por-

LIB
cil. Tscate insh, si pastreazi de minune si au pret mat bun jo
toiul icrnii.
Cu puting chibzuinta si stiintii de carte, mare parte din munca
roménului, azi dati pe apa SAmbetei, ar fi economisita, cu cas-
tig chiar mai mare decat cel de acum.

ITY
(Pentru cei dornici si afle mai amdnuntit cum se usuca prunele si zarza-
vaturile poate folosi cartea d-lui D. |. Stefanescu, /adusfrializarea gt comer-
cializarea fructelor si legumelor premiati de ,,Cartea Romaneasca*. Lei 80.

DE
ee
CETIT
em we
LA
me
SARBATORI.
RS
Pirintele Ghermanuta.
IVE
—- Da’ poate vo fi si dumneavoastri foame, zise el, dupa
ce ne intorserém din sopron in chilii. Dacad-ti vrea, s’o giisi
si pentru Dumncavoastra ceva. sO
— Fiindct sunt in gazda la sfintia-ta, pirintele, apoi vreau
UN

tot ce vreai si sfiintic-ta, chiar méfncare dac’ar fi.

Lua iute ceaslovul. de pe masa si-] rezemi in picioare spe
fereastrii: descue tot inte dulapul cel mic in canaturi si intr’o
clip masa fu gata; cateva foi late si rotunde de podbal cu zgla-
voace si boisteni uscati pe vatri, cateva misline striivechi pe
AL

iundul unei farfurii cu margin albastre si crete; in fundul unei

striichini smiiltuite cAtiva hribi cu untdclemn, ofet si usturoi;
mai deoparte, felii de-pere si de mere uscate la soare, cu ca-
TR

teva nuci printre cle. Jar in mijlocul tuturor si mai rasirit de

cit toate, se inflta, cu oare care constinti despre insemmnita-
tea sa, sipul cu raehiu.
EN

— Apoi bine am gasit, pitriutele, noroc si bucurie sit dea

-Diumnezeu! Bineeuvinteaz’i! zisci eu ficandu-mi cruce— si
pundind fa gurit sticla cu rachiu.
— Si stii, pirinte Ghermiinuti, c&i, hotirat mi fac calu-
I/C

wir, cAnd oiu mat imbatrani, zisei cu cu ineredintare, tntin-

zandu-i sticla cu rachiu.
-— {241, domnule, s4-ti ajute Cel de sus, riispunse el, ducdiud
IAS

sticla la e@uri: da... inchee pirintele Ghermianuti, vezi dum-

neata, are si citlueiria necazurile si neajunsurile ci...
— Eee)... Apoi asta-i chiar Mitarie parinte Gherminuta.. Cu
asemlenea rachiu, cu asemenca zelivoace si, mai ales, cu ase-
menea salath de hribi, ce mai yorbesti sfintia-ta de necazuri
U

si neajunsuri ?... Da’ se vede, Casa-i fput omul, si carteasea

totdeauna, si sit nu mai fie renee cine niciodati...
BC

Ppoverpy ¢ La argea, fara vergea, n’ai ce ehuta.

 RY
a7

— Asa-i doniule, da’ vezi dumueata, zglivoacele trebue sit

le prinzi de prin balta, liribii sa-i aduci dela padure, usturoiul

RA
sa-l sameni si celelalte sit le cuimperi... si cfind mai cu ce ?...
la, vai de capul nostru, cum mai traim si noi.
— Au doarat iu numai cu pane va trai omul, ci si cu cuvin-

LIB
tul lui Dumnezen, zice evanghelistul, parinte Ghermanuti; de ce,
prin urmare, nar posti un caluear macar patruzeci de zile pe
luna, dupa pilda Mantuitorului si Dumnezeului nostru Isus Hris-
tos in desert, pentru pacatele oamenilor, fara ca, cu toate aces-
tea, sii poata fi ispitit de satana ?

ITY
Si fiindca boistenii si zglavoacele cu podbal cu tot erau prea
sairate si-mi facuse sete, imi mai astampirai gdtul cu o dusca
de rachiu... Era un rachit' Dumnezeesc !... -
Si iardsi finde’ nucile uscate, pe care parintele Ghermiauuta

RS
le strica si le manca miezul cu o indeminare de veveri{a, se
vede ca, iariisi, ficeau sete, apoi si parintele Ghermdanuta ii
mai trase, si el, nn eat zdravan tot de rachiu.
— Apoi, vezi dumneata, domnule, raspunse el intr’un tarziu,
IVE
stergandu-si in doua parti mustetile-i incalcite, cu ménica cenusie
a anteriului siiu de lAstrici; — vezi dumneata ,pe vremea accia
se fiiceau minuuni, si sfintii Apostoli si Mucenici le aratau oameni-
lor calea cea dreapta, si oamenii erau buni si drepti, nu ca as-
UN

tizi zavistnci, pizmitariti, clevetitori, hrapareti si cartitori...

‘C. Hogas
IN PLOAIE.
AL

Nimeni n'a rdmas pe stradd,

Norii negrii vin grdmadd;
Sboard frunzele uscate
TR

_ dn vdzduh imprastiate
Si salcdmii stau sd cadd.
Bate vdntul, bate.
EN

A iesit dela rdscruce

O femeie, care duce
Un copil de mand. Suna
I/C

_ Porti izbite de furtuna,

lar femeia ’si face cruce.
. Fulgerd si tund.
IAS

Neagra norilor ndframéd

Se sfdsie. Biata mamd,
Cu puterile scdzute,
Vrea copilul sd-si ajtte
Sicu glas blajin il chiama:
U

vllai cu mama"
BC

Proverb: Mai aproape cAmaga de -cit antereul,

 58

RY
L-a luat acum in brate,
Stropii rari il bat in fatd,

RA
Mari ca boabele de rout.
Cu méinutele-amdndoud, .
El de gatul ci s’agata:
_»Ploud, mamd, ploud.

LIB
Gh. Toparceanu

CALUL PRINTULUI.
‘

ITY
Uni print din vremuri bitrane, avea un cal tare frumos si in-_
trum rand cind cata mai cu crag la dobitoc, spuse catre ser-
vitorii Jui:
— Cel dintai care imi va spune.c& a murit mandrul meu cal,

RS
va cade’ omorat de mina mea. Lo
Calul a trait cit i-a fost scris, dar intr’o zi a murit. Nimenea
nu indriiznea si aduca la cunostinta printului aceasta veste. ‘To-
tusi trebuia si-i spuni cineva si s’a gisit un mehenghi si pen-
IVE
tru aceasta indritsneala.
— Maria ta, calul nu mai mananea !
— E bolnav ?
— Si nici nu mai bea api !
UN

— E asa de riatu bolnav?

“— Si nici nu doarine ! \
— Atunci e mort !
— Da, Maria ta ai spus intai.
AL

VIA. Gheorghifa

CA NTEC DIN MACEDONIA.

TR

!
Munfilor, noroc de voi, ' Ca pe lume n’aveti parte
1
Casteptati sa vie vara— ! Nici de jale, nici de moarte
Sd vd creased florile Numai noi, sdraci de noi,
EN

Tot necazuri si nevoi

{
Pe toate plaiurile
Pe toate ramuriie. Si ca ape trecatori
|
Munf{ilor noroc de voi ' Si ca frunza picritori !
I/C

(Din G. Murnu. Cele mai frumoase doine ale poporului roman. Casa
Scoalelor. Lei 12). ° ‘

LEACURI SI SFATURI. Guncierea campului.

IAS

Pamantul si el, ca si omul, isi sleieste puterile. Din bogat,

hranitor, ajunge sirac, sterp. Graul si-popusoitul semianat me-
reu pe acclas petec de pamant, ii ia an cue an ce are mai bun
~-si-l last siicituit. Cu el insa rimdan goale si cosarele oaneni-
U

Ppoverb : Mai scumpd ciptugala, decat blana.

BC
 RY
lor, fiind stransit legatura iutre pamdant si panea de toate zilele.
Dovada sit prinde din figura al&turati. In oala (ghiveciu) B

RA
este semdanata fasole in piimdant sarac; in cealalti (A) in pi-
mant ingriisat. Deosebirea se vede in crestere si rod.

LIB
ITY
LMM RS
IVE
lati ae ce intr’una se spune: nit irosith cunoiul si biliearul,
caci asvarliti aurul pe garla. Dar tot asi nu orice gunoire, ori
cum ficuti, e bund. Pentru a afla ctim si se pregiiteasc’t gu-
UN

noiul trebue de ‘cetit bunioarid cirticica Ingrdsurea pdmantului

din Cunostinti folositoare (Seria B No. 39, Lei 4), sau alte cirti
care te Invafa cum sa faci aur din, gunoiul lepadat.

PENTRU GOSPODINE Bulion de pitligele rosii.

AL

“Se spala patlagelele coapte, se taie fn bucidti si se pun la

fiert. Dupa ce au fiert pana ce s’au sfarimat, se lasi sii se ri-
TR

ceasca si se dau prin ciur, ca sii se scoatai sdmburii si piclita.

Zama cipittata se pune din nou la foc ca sit sc lege. Cand e gata
se pastreaza in sticle astupate sau in gavanoase, turndndu-se
EN

pe deasupra untedelemn ca de un deset, ceiace e tot una ca

un astupus bine inchis. ,

Carti de cetit
I/C

Al. Viahuta. Din frecutul nostri. Lei 45.

Mai cu sama cei din afara vechiului regat, ar trebui sii ceteasci aceastit
sfanta carte, spre a vedea cate vifore au trecut peste partea din tari, care
IAS

a dat pe cei $00.000 mucenici. |

1. Simionescu Orage din Romednia. Cu numeroase figuri, 90 Sei.
E descrierea mai tuturor oraselor din Romania intregiti, aritandu-se tot
ce meriti si fie vazut in ele.
U
BC

Proverb : Fapta adevereazi vorba. —,

 60

RY
RA
LIB
SEPTERIBRIE
DESPRE NEAM SI TARA. Resele Carol I.
Acum 12 ani, in ziua de 27 Septembre, inchise ochii pentru

vecie, la varsta de 75 de ani,
Macar ca era de neam strain,
Remianesti, in Mai 1866, tanar
ca Romin si a réamas in toate
ITY
cel dintai Rege al Romanici.
cum a pasit pe piimantul Jarii
ofiter de 27 de ani, s’a socotit
imprejuririle Cel dintitiu din

RS
serviterii statulvi™.
Cate greutiti n'a trebuit ei si doboare, pana ce a ajuns si
puie oarecare ordine in gospodiria tirii, cu sprijinul oameni-
lor de bine, cum a iost I. Bratianu, Lascar Catargiu !
IVE
In primul loc jura pe Constitutie, legea legilor, ceiace il
leva pentru totdauna de tari. Apoi ciiuta sai intireascit nu nu-
mii viata Tiuntricaé, dar si legiiturile cu tarile celelalte, dintre
care unele, cum cra Rusia, tot nu se lisa de uneltiri ascunse,
UN

doar doar va ajunge s& desbine iardsi cele dout tirisoare

abia unite.
Principatul Romanici riimisese sub ascultarea ‘Turciet.
Nu era cu de tot liber pe vointa Ini. Siobozenia tiriide sub
AL

Turci, se inf&ptui in anul 1877, cu. prilejul r&sboiului dintre

rusi si turci. La aman fiind, rusii cer ajutorul romanilor. Aces-
tia sar voiosi, cici isi dau seamit ci de biruirea turcilor atérna
TR

libertatea lor. In frunte cit domnitorul Carol, armatele roméa-

nesti mere din izbinda in izbanda. Plevna, Grivita, Smdardan,
sunt Jocuri tot asi de sfinte ca Miristi, Marasesti, Oituz ,citci
acalo s’a inchegat Jara Romaneasca. Nu numai ext am citpi-
EN

tat libertatea deplind, dar si Dobrogea, stipanita din vechime

de cittre Mircea cel Batran. Nu e vorba ca rusul tot rus a ri-
mas, viclean si ciledndu-si cuvantul de cinste dat, cand era la
I/C

strimtoare. Desi I'am scitpat din ehiarele turcului, cl ne-a luat

indirit cele trei judete din sudul Basarabiei.
Vodi Carol ajunge astfel Regele Romaniei, tncoronat la 10
Mai ISSf. ..Pentru mine e¢lisueste el cu prileiul ridiciirei Tarii
IAS

la rangul de Regat .dragostea acestui viteaz popor, ciruia

i-am dat inima si suiletul meu, éste mai scumpa si mai pre-
tioasi decat toate imiiririle care inconijurd Coroana“.
Tara incepe si paseascit spre progres. Ceiace s'a savirsil
sub domnia R evelui Carol uimeste pe oricine tsi da seamit
U
BC

Proverb: Cine are barbit rara, se » rade lesne.

 ° 61

RY
ce eram nu mai departe decat la 1859, cand s’a infiptuit uni-
rea celor dowd {a&risoare Moldova si Muntenia. Am intrat pe

RA
calea civilizatici, cu sfortiri uriase de munci din partea tu- .
turora. Drumul de la Turnu Severin Ja Bucuresti, Domnitorul
l'a facut cu postalionul iar cu douiizeci de
ani mai tarziu drumuri de fer se intindeau pe

LIB
toate’ vaile mai de seama ale Romianiei. Se
intemeiara scoli, se inmultira fabricele, se
cladi aproape din nou portul Constanta legat
cu tara prin cel mai lung pod de pe lume, in

ITY
acea vreme. ,
La 1913 Regele Carol avi prilejul sii-si a-
rate din nou destoinicia de Mare Cipitan. In
rasboiul balcanic, armatele roméne, conduse

RS
-de El, hotariré pacea dintre popoarele care
se luptau. Noi ne-am ales cu o fasie de pit-
mant, cu Cadrilaterul.
Marele Rege inchise ochii in bubuitul tu-
IVE
nurilor din rasboiul din urmi, care virsau pripid in apusul Eu:
ropei. Stiu si de data aceasta sii-si impuie inteleapta lui jude-
cata, oprindu-ne de a intra chiar de odat& in rdsboiu.
Nu i-a fost dat sa traiasci si clipele mirete ale nitregirii
UN

irii sale scumpe.

Fu inmormantat cu mare alai dar si cu adevirati jale, in
Manistirea dela Curtea de Arges, unde odihneste de veci langa
Neagoie Basarab. Alaturea de morméantul lui s'a deschis dupa
-scurta vreme (15 Februar 1915) un alt mormant, pentru scumpa
AL

lui sotie. Regina Elisabeta, Mama rinitilor.

Numele lor vor fi pentru totdeauna cu evlavie pomenite, ala-
turea de a domnitorilor cclor mari, care au dus departe faima
TR

vitejici si a intelepcinnii neamului peste care au domnt. ,

DIN NEVOILE OMULUI. Cartea plugarulvi.

EN

Staitea scris intr’o gazeti o stire, care ni se part noux tare

ciudaté. Era ceva ca de pe alti lume, ca din poveste.
Se scria ci in Danemarca, o ftarisoard ceva mai mare decit
I/C

Moldova, un deputat a fitcut intrebare guvernului, pentru un

vicar gasit ca nu stia sii scrie si sit citeascd. Cum de a sci-
pat fara s& fi treeut prin scoali? Ce misuri iea guvernul pen-
IAS

tru ca sa nu se mai intémple asemenea cilcare de lege?

‘Tti_ vine s& rézi, cand- citesti o atare griii a deputatului
din Danemarca. Se poate ca stirea si fie datit, asa, in glumii.
Se potriveste insi pentru starea lucrurilor din tara aceia, cat
si {arile vecine ci, dinspre nord. .
U

Ppoverb : Omul nu fuge de colac, ci de ciomag.

BC
 RY
Nu numai cit nestiutori de carte aproape nu se tntalnesec, dar
in casa phigarului-vei aila o bibliotec’, la loc de cinste, far pe
masit, aliturea de biblic, se intalneste in totdeauna o foaie mia-

RA
car siptamianala ori o revista. Nu e zi de sirbitoare in care
capul familici sii nu ceteasc’ tuturor din casi ceva din Biblie
‘ori din o revist& scrisi pe intelesul lor. Stau cu totii si as-

LIB
culti cu luare aminte; apoi incep sii se puie la vorbii si sii se
Kimureasci asupra celor cefite.
La o nevoie, cand se imbolniiveste o vita, ori cand vrea sa
afle ceva mai deosebit, deschide o carte luatii din bibliotecit
si catéi in ca ce-i trebute.

ITY
Nana ni se par asemenea obicciuri, dupa cum) spin, ca din
poveste. Rar de tot. ca o minune, vei gasi In casa sateanului
nostru o bibliotec’, dup cum se pot numiira pe degete cei care
sunt abouati la o revista ca Albina, la vre-un ziar ca Dumiitica .

RS
Poporului ori Vestitorul satelor sau la vre-o bibliotec’ sipti-
manali ca Cunostinfe folositoare ori Pagini alese.
Nu ise poate aduce binat. Nu a fost deprins. Acum vremurile
s'au schimbat. Nici plugarul nu mai poate merge numai pe ca-
IVE
-rarea obisnuintei. S’au rasturnat multe din obiceiurile vechi. Sa
ne deschidem ochii insa ca sit le inlocuim cu altele mai bune.
-Si un bun obiceiu este si deschizi din vreme cate o carte.
Slava Donmului ! Au inceput si se tipitreasc’ acum multe céirti
UN

scrise pe intelesul tuturora, cum e si Calendarul Gospodarilor.

Asemenea cirti, ieftine, folositoare, ar trebui sit nu lipseasca
din casa nici unui plugar. E doar dunga de lumina ce incepe sit
pittrund’t in intunerecul bordeiului. E deajuns ca siti se de-
prind’ omul cu o carte, fie ca si Calendarul Gospodarilor..Se
AL

desenide apoi pofta de cetit si alte carti

Si, Doamne ! de mult ajutor e o carte. In Joc si-ti treci vre-
mea la crasmi, care te poate duce si la Ocna, stai acasi, vara
TR

la umbra unui copac, iarna langa vatrit, si cetesti. Vezi cum tri-
esc oamenii pe aiurea; aili cum isi cauta in stiintii spor ia
munch. Ji se deschide inina pentru bunitate, pentru mili. Su-
EN

fletul se preface pe incetul; sce inalt# deasupra celor piimdn-

testi. Cartea: te face om, nu numai pentru cii- ti dé putinta sa
traesti altiel, mai bine, dar iti inlesneste si gitsirea mijloacelor
sa nu fii rob muncii ci sai castigi mai mult, muncind mai pu-
I/C

tin, dar cu chibzuiala si stiinti.

DE CETIT LA SARBATORI. Domnitorul in razboi.

IAS

Doninitorul nostru isi avea cartierul in satul Poradim, cale

de trei ceasuri pe jies pana la Plevna.
Satul e sitritedicios peste misuriat. Bulgarii locttese in bardeie:
dei-trei Turci, cari se gasiau in sat si avusera niste ckidiri de
U

ProverpB ¢ La cuptorul cald putine lemne trebue.

BC

’
 RY
63

lemn in chip de casi, le-au aprins cind s’au apropiat ostirile

Prin sat e un singur drum, numai praf in zilele bune’

RA
de Plevna.
si noroin pani in-genunchi in zilele cu ploaic. Incolo nimic, nici
priniarie, nici scoala, nici biscrica. .
Domnitorul isi alesc cca mai buna locuinta din sat, casa

LIB
unui Turc care fugise. Era la marginea satului, si avead doua
odii, una fairi ferestre — asta a fost ficutaé bucdtarie — iar
cealalté cu ferestre fri gcamuri, lipita pe jos, stramt& si scun-
di, asa cum sunt locuiritele tiranilor prin satele sarace. Usi nu
crau nici la tinda, nici la odai. Curtea era miarisoara, dar plina

ITY
de gunoaic.
Aceasta era Jocuinta Domnitorului nostru Carol I, Coman-
_dantul armatelor dela Plevna.
In ziua sosirii sale, Domnitorul a lasat sa i se faca o masa ~

RS
in odaie; pe patru pari bittuti in paimént, soldatii au intins
scanduri de brad, apoi au lipit geamurile cu hartie, au spalat
lavita Turcului, iar mai spre sear au adus un pat de tabara.—
Astfcl odaia era mobilata gata; avea masi, scaune si pat. Chiar
IVE
in ziua accia, in odaia aceasta, s’au adunat vre-o douizeci de
generali Ja sfat, bine inteles ntmai vre’o zece au avut loc in
odaic; ceilalti au stat prin tind’, iar doi au stat afara& cu :ca-
pul varat pe ferestre. ,
UN

Pana a fost vreme buna, Domnitorul cu suita Sa, vre’o pa-

truzeci de ofiteri, mancau in curte. Cand ploua, mancau cu
totii in tinda, pe rand, caci abia incipeau cate sase la masa.
Jar mesele lor nu erau mese de Domn, nici mécar de om cu
AL

dare de mani. Mancau Win miancarea soldatilor, ciorb& si ra-

sol, si cite odata friptura de berbec. Oud, unt, zarzavat si al-
tele crau aduse din Turnu-Migurele, cale de 50 de kilometri.
Au fost zile cand Domnitorul a mncat pane cu .unt, si la
TR

amiazi si seara, si nu la masa, ci plinbindu-se cu pdinea in

mana prin odaie. Cam dela sdrbitoarea Arhanzhelilor, au in-
ceput si lipseasca de toate in tabara, chiar si panea, si atunci
EN

in cartierul Demnitorului s’au scazut la jumitate portiunile de

pine, asa ci generalii din suit& crau buni bucurosi sit aiba
pane coali, si n’o aveau. Nu era chip, sa aduci de ale hranei
din Turnu-Magurele; se pripidcau prin zapada carele cu me-
I/C

rinde, ba mureau de frie. boii din jug si soldatii cari ii manau,

da in urmi — ca varf la toate — vantul rupsese podul de peste
Dunire si ostirile crau ursite si piara de foame. Prin Bul-
IAS

garia satele erau pustiite cu totul; dupa ce de felul lor erau

siirace, apoi tinuse cu de-ale mancarii o sut&i douiizeci de mii
de oameni timp de patru luni. .
G. Cosbuc
U
BC

Proverb : Ca si ard soarecii, nu’da foe morii.

 (3-4

RY
NUMELE DE MANIA.

RA
Cea mai frumoasd vorbda ’n lume,
Cel mai iubit, mai dulce nume
E mamd.

LIB
Sub soare nu-i nicitun cavant
Atdt de addnc, atdt de sfant
Ca mama.
Carmen Sylva

ITY
(Regina Elisabetai

VODA CAROL SI TURCII.

RS
Acu 37 ani. cand a pornit Muscalul cu razboiu impotriva
Turcului, oastea musciileasci a trecut la Rusciuc si din ca,
imparatul Rusilor, a ales cinci mii de i-a trimes la Plevna s’o
IVE
cuprind’a.
Cand au viizut mai marii Turcilor din Plevna, ca vin Mus-
calii, au alcrgat la Osman-Pasa si au inceput sa strige:
—Hai, Osmane, la risboiu; ci iati, a venit Rusul pe noi !
Beti si mancati, baicti si habar si maveti bre! Ca le fac
UN

—
cu de petrecanie.
Si-a pus tunurile ‘n Rusi de i-a impriistiat cu mic, cu mare.’
Ce si fact atunci impiratul Alexandru? Ci era gata sai dea
cinstea pe rusine si si se duct de unde venise.
AL

Atunei. norocul lui: odati i-se infitiseazai Vodit Carol al

nostri si-i grieste:
-~ Dii-mi, impiirate, mie, Plevna; s’o bat cu ai mei.
TR

— He. he... frate ! Dactt n’au biatut-o Muscalii. Ce sa poti

tu cu indna asta de Rumani, putini si nedeprinsi in tupta ?
Dar Vodi al nostru tot stiruia si, atunci impiiratul Alexan-
EN

dru zise:
— Hai, tie! .
Si a plecat Carol cu ai nostri si s'a dus la Plevna. Cand la
vazut Osman:
-— Naveti team bre! Ci iistia sunt slugile noastre. Ce-9
I/C

sii poati ei? ;

Si s'a ‘uceput, nene, luptit créncenii: ci crau viteji ostasii
da nici Romanii nu se Kisau cn una cu dou ! Si
IAS

Ini Osman:
multi Hiedi au pierit atunci !
Ca sii nu mai faci atata priipitd, Voda Carol a pus pe ostasi
de si-au ficut santuri din cari sit tragi in carne de pagan; ba
a impresurat si Plevna cu oaste multi sia oprit si trenurile
U

Proverb : Cum e sacul si petecul.

BC
 Y
65

AR
cu merinde turcesti — chiar atunci ‘cand ele veneau pe Sub
paiméant. ‘
Atunci, Osman-Pasa a inceput sit strige si sii cénte cu foc:

IBR
— Sariti, Turci, sariti Agale,
Ca Muscalii ne’mpresoara
Si Rumdnii ne omoard !

YL
Si odat& si-a Juat inima’n dinti si a iesit cu oastea ce mai avea.
sit rupa cum o rupe randurile ostasilor nostri. Dar nici ai nos-
tri nu s’au lasat cu una cu doua, ci s’au luptat lupta’ de mourte.

SIT
Apoi, un locotenent voinic i-a pus: flinta’n piept si: era gata-
gata sa-i rapuna vieata.
L-au prins atunci pe Osman, l-au pus intr’o chruti si l-au
trimes in Rusia. lar oastea lui s’a risipit ca fumul.
Si iacd, asa ne-a scapat Voda Carol tara de Turci. R
VE
- C. Radulescu-Codin
(Din cartea Trecutul nostru. Cartea Romineasca. 28 lei.

-DOINA DIN MOLDOvA.

NI

Franzuleand de agud
LU

Cine, Doamne, a mai vdzut, .

Cine, Doamne, a cunoscut
Grddind férad parlaz
Om bdtran fdré necaz,
Fiantdnd fdrd cdrari,
A

Voinic fdrd supdrdri

TR

Dragoste fdrd mustrdri. .

(Culeasi de 7. Pantfilie)

IA-MI-L BULI-BOATA SI DA-I!

EN

(Poveste din Banat) .

Era odata un mos si mosul se ruga atata lui Dumnezeu sa-i_

dea o lulea plina’ de tutun ca si fumeze si si nu se mai gate
I/C

niciodatd, si apoi sii-i dea un portofel cu bani si nici Asta sk nu

se gate. Dumnezet il asculta si-i dete un sac si o boti.
Mosul pleci la o créismi& si se rugi de crdsmar sa-l lase
IAS

sai dorma la dansul. Negustorul i-a rispuns ci nu poate, pen-

trucé vin diavolii la miezul noptii si poate sa4-l omoare vr'un
diavol. Mosul nu se spiric. La miezul noptii iesirai diavolii, puz-
derie prin crasmia, dar mogul prinse curaj si striga: ,,la-mi-l
Buli-boati, baga- lin sac si, da-i !* Si-bota Jui nu-i cruta pe
U

diavoli. Cand vazti mosul, c&t diavolii mut mai pot suila, li zise:
BC

Proverb ?: Sacul cersetorului mare fund,

Calendarul Gospodarilor, %
 RY
66

ca-i
Scoate-ti banii. afard. Jar dansii raspunsera tot, lasi-ne

RA
banii, ii varsar a pe podelel e cras-
scoatem ! Dupiice au scos
vazo
mei. Cand se sculi-crésmarul dimineata, incremeni, cand
atata binirit in cragma lui. ,
Si mosul, cinstit cum era, ii dete banii crasinarului sa facd

LIB
o hbisericd si plec&é acasa.’
ori
La 3 ani se intoarse niosul inapoi si-i intreba pe vecini
sera ca nau. Dar mosul
de au ci biserici in sat. Ei ii raspun
bani
-ij intrebi ménios: Cum de nu aveti ? Doar cu am lasat
crdsma rul e

ITY
crasma rului s’o faca ! Vecinii ii mai spuser ’ ca
foarte bogat.- Mosul nu mai putca de manic si se duse la cras-
mar tot intr'un suflet si-l intrebe de ce ma ficut biserica.
--- Nam avut bani deajuns, fi rispunse-crasmarul.
de cinda, ti ceru. banii mapoi.

RS
Si cum pocnia mosul
—- Nam de unde sit-tii dau, ii zise crasmarul.
— Ja-mi-l Buli-boatii, bagi-l in sac si da-i!
Criéismarul if ruga in genunchi si-l lase, ca ii dit banii aifari.
IVE
Indati plecit mosul cu banii la wn preot, si preotu ii fcr
biserica. .
Si povestea se sfarseste,
larit mosu “ned traicste.
UN

(Din Sezitoarea) Lucian Costin

FIECARE CU PRICEPEREA SA.

Mergeau trei tovarisi printr’o padure: un surd, un gol si un
AL

chior. Cel surd zice: — ,,.Mai, par'cii aud ceva !*

= Da, da! Parca si eu vid ceva ie adiuga chiorul.
— ,,Si fugim, fratilor, sii nu ne fure ceeace avem pe noi {
TR

— strigi si coli.
Si precum au rupt-o de i ugi — tot asi nu era nimeni ma-
intea lor.
EN

D. Furtuna

SFATURI SI LEACURI. ~. Oliritul.

I/C

E un mestesug pe edt de lesnicios pe atit de binos.

Jn orice gospoditric nu te poti lipsi vici de oale, nici de stra-_
chini, iar hirburi aiung repede toate oalcle.
IAS

E si mestesugul cel mai vechin de pe pamant, iar owumeuili

dintai prin olirit s’au ariitat destoinicia.
Olarul nu are nevoe decit de o roatit si de indemanare in
cunoasterea mestesugului, Alt instrument nue trebue. Paimant
ban de oale se afla mai pretutindeni. Mai e nevoe de un cup-
U
BC

ProverdD : Tunsul lesne sit piaptina.

 Y
67

AR
tor de ars. In schimb tot ce iese din mana omului are vanzare, ’
ba daci e mester in smaltuit si inilorituri, rodul iscusintei lui

IBR
se pastreaza in cnfere si blidare, ca niste lucruri rare. .
E pacat ca asemenea banos mestesug sa ramaie numai_ in

YL
R SIT
VE
NI
LU

Cum se fac oalele.

mata strainilor. Romantl e¢ destul de priceput si cl, ca’ sit-] fo-
A

loscascd, un olar nejiind prea mult nici miacar pentru un sat

TR

mai mare. ‘
PENTRU GOSPODINE. Mere in flori de soc,
Se aleg increle sinitoase;: se pun in lazi, un rand de
EN

mere,
un rand de floare de soc. Dupi ce s’a umplut lidita,
se bate
bine capacul s& nu patrund’ aerul. Felurile tarzii se pistreazi
asticl pani’n vari. ba merele capiti si un gust de ananas.
I/C

Carti de cetit: .
Pantelimon Diaconescu si Petre Cosmulescu. ‘Cartea bu-
nului gospodar. Cartea Romaneasci. Lei 12. . .
IAS

E o carticicé scriside invititori pe intelesul si spre folosul

satenilor; in ea se dau cunostintele trebuitoare Nricdiru
l vos-
podar, de Ja chipul cum trebue sii-si fact o cocink si pana
la
tinerea socotelilor.
,»sandu-Aldea G. Sfaturile unui plugar luminat. Cartea Ro-
U

mineasca. Lei 7.50. rerald

. : ' soe
BC

wee te
Proverb : Si mesteci numai cit poti inghiti.
TAREE te n ene pee
 RY
RA
LIB
ITY
OCTONIBRIE
DESPRE NEAM SI TARA. Un sol al neamului.

Popoarele vorbesc rar. Si atunci vorbesc tare — in auzul

RS
veacurilor. Ele isi au pentru aceasta crainicii, yandului lor.
Prin ei marele suflet inficrbdntat al multimii sc desvaleste ca
IVE
jarul pamantului prin gura vulcanilor. Aprins st luminos in tot-
deauna — cate odata inspaimdntitor.
Neamul nostru, din firea lui vorbeste pufin. Stramosii nos-
‘tri — cameni de riisboin — crau tacuti. Apoi si fara asta, va-
UN

‘lurile grele prin care am trecut, atatea veacuri de griji, de

sbucium, de lupt& pe viata si pe moarte, nu ne-au ingiaduit sa
dim ceeace puteam da.
Sufletul artist al poporului s’a destainuit adese In soapta de
pe minunatcle cusituri si alesiiturt ale tarance-
AL

grije si de dor
lor noastre, in mitestria cu care isi ciopleau voinicii chioaga
de lupti, plugul de arat si fluerul de doinit, in felt cum stiau
toti la {arii sit-si impodobeasci portul, casa si viata lor. Ai zice
TR

ci pe ficeare lucrusor mijeste geana de lumina a unui rasitrit

care intirzic. .
In ce dm trait noi, e de mirare ci mai avem si ce avem.
bucitica asta de pamant
EN

Mii gdndese la cat singe s’a virsat pe

si pentra prima oard bag de seama ca in limba noastraé instru-
mentul de tesut se chia’ ,risboiu™. Sunt insule care rasar
deodati din valuri, in urma unei uriase seuduiri pimintest.
I/C

Asi am iesit noi in vazi dupa marile seuduiri. politice dela in-
ceputul veacului al 19-lea. Din aceasta proaspiti inviorare de
puteri, din acest clocot de viata sviipiiati, au esit croii mantui-
ii noastre, oamceni de aceia a ciiror inviere in mijlocul unui po-
IAS

por, inalti stalpi de lumin& in istoria lumii si despre care cu

drept cuvant se zice ci n’au inaintasi, nici urmasi.
Un astiel de om a fost pictorul Grigorescu.
Al. Viahuta
U
BC

Proverb: Ce-i ciciuld nu-i tulpan.

 Y
69

AR
ILE OMULUI.é . . Darile.
DIN NEVO .
‘ ‘
alti dati biruri, Erau at&tea biruri in vechime,

IBR
Se chemau din
treceau in alte (ari. Jar ceeace se’ aduna
cA multi Romani strain
‘Diruri trecea’ sau in buzunarul vreunui domn de neam
facea pentru tara,
-sau tribut la Turci. Din banii farii putin se
-sau mai nimic. Nu erau sosele , nu erau drumu ri de fier. Cand

YL
sa venit Carol I.ca-domnitor, adica’ abia sunt acum 60 de ani,
‘a trebuit si vie.in cateva -zile cu dilige nta dela Turnu Severin
sti. Azi avem alatea lucrur i de folos public. Dar
pani la Bucure
ne-a strica t atatea, 1
cite ne lipsese inci ! Mai ales rasboiul

SIT
ne facem tot ce ne trebui e, pen- °
cat trebuesc mulfi bani ca.si
pentru armata, pentru scoala, pentru sadnatate.
ctru comunicatie,
De unde si-i Iudim ? Statul are ceva avere a sa cum ar avea
tu-
“si un cetatean particular: are paduri, dreptul asupra pescui
Jui, unele mine etc.; dar nu-i ajunge
-voile noastre ale tuturor..
R nici pe departe
/
pentru
.
ne-
VE
Asa dar trebuieca cetitenii's% pliteascd dari. -
care
Sunt doux feluri de dari pe care le platim. Unele: pe
stim cum le plitim , cum de ex. cfnd cumpa ram. un
‘nici nu
fabric e si sa-] vanda
NI

-lucru pe care numai statul are dreptu l si-l

(monopol), cum e, chibritul, tutunul, etc. — eo,
_Astie l de diri se numesc indire cie. Sunt. numer oase. .Am vor-
LU

monopoluri: tutun, chibrit, -foiti, sarca, etc. Mai sunt

shit de
taxele de vamii, timbre de acte si altele. Vasazica -nu. le pla-
care
-teste. dect cel care cumpara lucrul monopolizat, sau cel ,
ttrece marturi, prin vama, ete.
A

“Al doilea fel'de dri si pe ‘care trebuie si le pliteasca toh

cetiitenii sunt cele directe. SA observam cia dari platesc si stra-
TR

inii. Sie drept, cAci si ei se folosesc de-lucrurile din: tara: si

-Castizd aici. oe
Alti dati dirile directe erau aproape egale pentru sirac si
cra tocimai dreptate.
EN

pentru bogat. Dar accasti egalitate ‘nu

C&ci pentru un lucritor si wt leu era -imult, iar pentru un bo-
giitas nu insemnd mare lucru nici o mic. ‘ .
Sistemu l dirilor de azi e cu mult mai drept. - - Lo
I/C

El se stabileste dupa venit. Cu cat castigi mai mult, cu atat

7 ra
‘vei da-si statului o parte mai mare.
_ Asa incat dac& si cel sirac da de ex. 100 de lei pentruca
are venit 1C00, va si zicd a zecea parte, apoi si unul borat va
IAS

da tot a zecea parte si deci de ex. din 100.000 va da 10.000.

Aceasta se numeste cit darea_ este proportionald cu_venitul.
Dar tot yvar fi destul de egal. Pentru ca celui sarac ramanan-
du-i 600 Ici ¢ tare sarac, pe cand celiilalt desi a dat 10.000, cu
U
BC

PpoverpB : Picurile multe, umple butoiul mare.

 RY
70

aceea, la urmad,
restul de 90.000 inci’ se simte destul de bine. De

RA
pe venitu l global ,
se mai pliteste o dare numita
mare, cu atat
Ei bine, Ja aceasta dare, cu cat venitul ¢ mai
se dio parie mai mare si statului..
a suta parte adica

LIB
De ex. daca cel cu yenit de zece mii d&
l de 100.00 0 nu plites te tot a suta
ovsuti de lei, celcu venitu
lar cel cu un milion
parte adici 1000 ci 3 la suta, deci 3000. cheama ca
a’ treia ‘parte (30%). Aceasta se
pliteste aproape
nu e numai proportionald ci si cres-
darea pe ,,venitul global

ITY
- eXitoare, sau, cum-i se zice, progresivd. A. Giuglea
.
folositoare seria B No. 36
(Din brogura Omutl si Societatea, Cunostinte
Lei 4).

DE CETIT LA SARBATORI. -
RS
patruzeci de ani,
Prefaceri.

Bunul meu profesor de geografie, acum

IVE
te si minun ate despr e tarile pe care le
ne spunea Jucruri ciuda Mai cu seama
lui,
cilcase cu piciorul si ie vazuse cu ochii
tinuturile nordice il incdntascra.
el, subt icoane, a
In casa celui mai umilit faran ne spunea
UN

a si o revista. Cand a
observat o biblioteca, si pe nasi o gazet
a fost privit cu mirare.
intrebat daca teat lumea stic carte,
asa de neces ari ca lumina si
Ciici inviititura, fireste, ¢ tot
ca apa.
i; are ferestre ci.
AL

Locuinta animalelor e curata ca a omulnu

flori in ferest fe.
geanuri, limpezi si xhiveciuci cu e. Drumul.
Biserica, scoala, spital ul sunt clidir i monum ental
ingrijire. ~
TR

e un bulevard pavat si plantat cu

satului
toate drumusoa--
Factorul postal, ca si nu-si piardi‘timpul pe
yta si pachc tele intr’o cutie de
rele iermelor, lasii coresponde treecre, cauta
rilor . Fieca re gospo dar, in
femn, la crucea drumu
EN

si ia ce e al sau. . .
at odali pro-
— Nu ia cineva un pachet al altuia ? a intreb
riutic ios. .
gesorul nostru zambind
Norve cianu l; doar e scrisa
I/C

— Cumsit-l ia? i-a riispu ns naiv

adresa: vede ci nue al lui. tat cu ri-
Tinuturile acestea in care dreptul omului c respec
nimeni nu implineste samavolnic nici pe rege.
IAS

coare; in care
in care binurile civliza{ici sunt riispandite cat
nici pe tara:
un drept nu se aratit prin dreptul de
mai egal: in care a avea
profesorul meu
an iace rin sia ocoli legea; tinuturile acestea,
, cun/ ochiu plin de ttristare.
cel vechiu Je deseria miscat
g foarte bine. Ravna de civiliz atic acolo in-.
U

Acuma il intele
seam patriotism.
BC

Proverb : Nimeni nu-ti pune sare in miumialiga.

 Y
71

AR
Patriotismul practic, adic scoli, drumuri, asistenfa sanitara,.
dreptate, administratie, adica tot ce ridicit constiinta si sufle-
tual aproape. 1 aul oprit cuget area si activitatea conducatorilor

IBR
nostri. x
Pricinile care explica starea de lucruri dela noi-sunt multe.’
Una din cele’ mai .serioase e ‘Si faptul izolaril si ignorantii PO-,
porului.

YL
Niciodati tdraiii nostri n’au avut prilej si priveasci dincolo’
de -orizontul satului si si ias&i din bdarlogul stramosilor., Aw
stat tircuiti ca oile si i-au viiinuit lupii.
Acuma, razboiul, care a rAsturnat sia preiiicut atatea, a de’-'

SIT
‘chis si pentru multimea noastra cea intunecata zarile. -
Casi in vremea invaziilor, s’au miscat toate heamurile luinii.
{ntainim astazi destil-de des oameni. care au cutreerat Europa.
‘Ba sunt care au trecut si in Siberia si au ajuns pana la Amur,,
ori au striibatut Asia Mica pana la vechiul.Babilon. R
Luptand sau prizonier de rasboiu, soldatul de azi a caleat cu.
VE
piciorul tarmuri clasice,. unde’ dorm civilizatii dispiirute si a
vazut ceiace este astizi lumea...
Am cunoscut un laicau bucovinean care striibiituse Rusia oc-
NI

cidentala, care servise apoi in armata noastrd si cizuse prizo-

tier in Carpati. Si fugise, din captivitate ,tocmai din Alsacia,
surabatand Bavaria,. Austria si Ungaria. .
LU

Purtati de virtej pe urmele lui Alexandru Macedon si Na-

poleon, in toate aceste pribegii la limbile pamantului, taranii
nostri au vazut si au auzit. Lumea nu mai este tarcuita si ce-
lelalte neamuri nu sunt nici mai proaste, nici mai siirace, nici
A

mai putin iubite de Dumnezeu. Ba au libertati si bunuri, ran-

ducli si castiguri vrednice de tinut in sama.
TR

Si aceste observatii nu vor fi fara urmari. Cucerirea ce ne-o

vor aduce nu va fi cea mai putin msemnati din riisboiul nostru.
_M. -‘Sadovéanu,
EN

TOANINA.

Toamna, cand se duc cu toate

I/C

Floare, trunzd, rdndunele,

Tu, diurere, omordtoare -
De ce wai pleca cu cle ?
IAS

Si de ce in toiul iernet,
Cand atdtea-s fara viatd,
Inimd, ce atat md superi, -
De ce nu te faci de ghiata ?
U

Cornelia din Moldova

BC

Proverb : Spartura cit e mica trebue. cirpita-:

 RY
SNOAVA. Tiganul Ja prasila.

RA
Un gospodar aveA mare nevoie de prasili, c4-{ plereau po-
pusoii in buruiana’. Ce sa faci ? Se duce si tocmeste la prasit

LIB
un tigan. Se apuci amandoi de treaba. Prasesc ei ce priisesc,
dar tiganul tot sta in coada sapei si se uita la soare; pardn-
duti-se ziua-prea mare, incepe a face din mana in jos la soare:
gea soare, gea soare !
Rominul vede si de-odat& se face ci nu-l pricepe, dar ca sa

ITY
radi de tigan, prinde si el a face cu mana sa mearga soarele
inapoi.
Tiganul bigdnd de seami, nici una, nici dou, svarle sapa
si zice: - :

RS
—- Badisorule, incaltea nici p'’a mea, nici p’a dumitale, lasa
soarele cum vrea el.
— Bine. zise romanul si tiganul pundnd mana pe sapi a pra-'
sit vrand-nevriind pana ’n sfintit. . ‘
IVE
Pr. M. Carlanescu

DOINA DIN ARDEAL.

UN

— Cucule, de unde vii?

— De la niste vii pustii !
.— Dar de badea ce mai stii ?
— Sliu bine cd-i sdndtos,
AL

". . . Sede Ia masa voios.

Dar voios ii voinicu
Ori it plange sufletu ?
TR

Pita albd std pe masd,

Cum ii pita mai frumoasd;
Nici necoapta
-
EN

Nici rdscoaptd;
Ldanegd pitd
Carne friptd,
Ldngd carne
I/C

. Doud cane;
Una-i_cu vin indaulcit
Si nu bea de necajit
IAS

Una-i cu vin piparat

Si nu bea de supdrat;
Si nici_bea si nici mandned
De durerea-i cea addnca.
(Colectia Jarnth si Barseaiu
U
BC

Proverb: Buruiana rea ori unde so iveste.

 4B !

Y
AR
- _ STRIGATUR!.

Eu la joc, mdndra la joc .Ciudd mi-i si-rau imi pare.

Malainl de Joi la foc. - Cam iubitd si nu-i mare.

IBR
Cu méndrutd jucdusd Am nddejde c’o mai creste
Manci mdlainl tot centusa. Cand o prinde mata peste.
° a Ss (Din Ardeal)

YL
LEACURI SI SFATURI.: ° : _ Cinepa.

cat se seamana, -
'. Cei care tin socoteala de ce se secamana si

SIT
se mai seama na la noi canepa
“au scos la iveali inc& un rau. Nu
l ogoras ului fiectii ruia gospo dar sta-
ca altidata, cand la capitu nu se
Acum
‘tea cinepa deas&.ca peria, pentru pinza casci. ci cum-
mai seamini pentruca gospodina nu mai tese panza,
piri toate prostiturile dela tare. R
Canepa insi nu e trebuincioasa numai pentru panzet
oo
uri. Din
.
VE
. Daca panzet urile
juiorul ei se fac franghii, odgoane, sfoara care
de-cinepa pot fi inlocuite cu america, putreda,
trainice
lui? Si daci
‘gospodar n’are nevoe de o franghie macar. la casa
ru-
nu va semind cainepi, franghii tot se vor fabrica, dar, spre plati
NI

noastra, cu fuior adus de peste graniti si Ie vom

sinea
arul. Daca
de douii ori preful.lor. Cine pagubeste ? Tot gospod
LU

a ca si mai inainte , ar rimdén ea banii in tara,

‘ar seman’ cinep
a cate nu se
sfoara ar fi mai eftin’, iar din s&imanta de cfinep
pot face.
Pistiarea strugurilor.
A

PENTRU GOSPODINE.
TR

sainatoase,
Se taie strugurii cu coarda. Se aleg cei_cu boabele
pun intr’o laditi cu rumeg itura uscata de la fe-
neplesniie. Se
u-i intr’o inca- .
-restriu. Se pot pistra asa pana la Pasti, pundnd
EN

-
‘pere unde si nu fie umezeala.

' Carti-de cetit?

I/C

Moga V. Alcidtuirea unet gospoddrii rurale. Lei 30. . lo-

- Se fac acum sate noud. Cei improprictariti isi cladesc
cunoas ca cum poate fi inteme iata o gospo-
-cuinte. E bine si se
IAS

-dirie, cui toate cate ii trebuesc. C&rtei pomenita arata. Lei 4.

Al. Giuglea. Omul si societatea. Cunostinte folositpeoarecare le are
Cuprinde aritare dreptur ilor dar si. a datorii lor
. - +
-or ce gospodar in societate.
U

picioare.
Proverb : Silinta cu sudoare te punein
BC
 RY
RA
LIB
NOEMIBRIE
PENTRU NEAM SI TARA. _ Dusmanii din afard.

ITY
Cand te uiti pe o harti a Romaniei de azi si tii socoteala
de cine ne invecineaza, fara s& vrei ti se furiseazi in suflet o
ingrijorare.

RS
Suntem ca o insula in mijlocul marii. De iur imprejur numai
valuri. Dac& azi sunt. linistite, la cea mai slaba furtuna se pot
IVE
UN
AL
TR
EN

Romania si vecinii ei, Cehoslovacia = liniil-e rari oblice; Polonias linii ver-
ticale rari; Ungaria = linii incrucisate dese; Jugoslavia = linii verticale
I/C

pese; Bulgaria == linii oblice dela stanga la dreapta; Ucraina - : liniit orizon-
tale dese. Celelalte {ari sunt: (Germania linii orizontale groase) ; Austria
(linii crucise cu ochiuri mari); Italia (linii oblice groase); Albania (lini o-
rizontale groase) ; Grecia (negru),
IAS

schimba in-talazuri amenintitoare. Numai spre miaziinoapte

sunt tari — Cehoslovacia si Polonia — care au deocamdath
aceleasi interese ca si noi si ne putem bizui pe sprijinul lor.
Dar incola ? Sprerasirit, bolsevicit uneltese pe fiecare zi ca
sii ne distrame, amenintindu-ne mereu cu rasboiu. Noroe ca
U

~ Prover®
¢ Sede hirbul in drum gi rade de oali.
BC
 73

Y
si
goald, c&ci in casa lor este mai grea cusdrdcie

AR
‘e numai laud’ ne megiesim Ungurii.
jurtuni de cat ori unde. Dinspre apus pe care-] socoteau, |
Nu e de crezut ca au uitat lesne Ardealul,
vecie. Acuim sunt slibiti, se
‘cu atdta nedreptate, al lor pentru .

IBR
N’au putere sa ameninte.
‘svarcolesc in grijile untrice. prieteni. Dar dupa chi- --
- Spre miazazi sunt sirbii. li socoteam rimasa lor, |
se poarta cu romanii din partea Banatului
‘pul cum
nidejide de prietenia
inchizdindu-le scolile si bisericcle, mate
de ei sunt Bulgarii. Catt
lor adevirat&i nu prea este. Aliturea.

YL
noastra, s’a vazut dupa
ura poart’ ei in sufletul lor impotriva Inc& nu s’a tama-
salbataciile sfivarsite pe vremca risboiului.
a focului din Giurgiu.
duit cu totul urmele pridiciunii lor si
tind ura aftatata si nu
Mereu iscodesc cate ceva, pentru. ca si

SIT
impuscituri la .granite, venite
e lund, si nu se intaémple
‘dela ai lor.
si sa traim fir grija,
Nu trebue si ne amigim pe noi insine
fiecare in barlogul indestulirii. E drept ca avem 0 tara bogata,
rodnici, cum putine sunt sub soare. Tocmai
0 pizim, ciici prea multi o jinduesc.
R <
de aceia trebue sa
oo
VE
dragostea de tara,
‘Trebue inainte de orice s& fim patrunsi de noi. Ori cat
aritand’o. prin munci si mai mult omenie.dintre
lucruri mai mirunte, sit ne simtim cot la cot
ne-am desbin& pe
NI

.de
fim cu bigare
cind e vorba de cinstea si viata tirii. Si
si viire vrajba intre
sean la uneltirile dugsmanilor cari calitit
Si fim veghetori, sa ne cinstim unii
LU

noi, doar doar ne vor slabi.

insine. E de ajuns
pe altii, si avem mai multa incredere in noi intre noi ?.
dusminim si noi
ci avem atdtia dusmani. Sa ne mai
{arti si viitorul copiilor nostri.
‘Dirdmiim singuri temelia
A

DIN NEVOILE OMULUI. - Invatatorul.

TR

in unul din ju-

_ O groaznici fapta a fost sivarsit% anui trecut
-detele cele mai bogate din Munten ia. Intr’u n sat fu numita o
Ea isi indepl inea datori a cu multa sfin-
invifatoare destoinica.
EN

pentru ca iubea
teniec, nu numai pentru ca-si iubed meseria, dar Amin-
poporul, ciutand si-i abati, dupa puterile ei, negura
si
t cu
tii in care triieste. Chema copiii la.scoala. li lua la incepu
insa erau indira tnici, sairma nii, din ne-
I/C

binisorul. Multi parinti

riimdi e tot nestiu tori de
gtiinti. Jineau mortis ca copili lor si
sc-li comea u la munca firava a co-
carte. Lacomi dupit avere,
piilor lor, tindéndu-i acasa, sau trimitéindu-i la cfimp cu cate-o
IAS

vaci, pe hatul ogoarelor. ~ .

invatiioarea a Ciutat si le arate ci rau fac. E vorba doar
ta
de viitorul copiilor. Vremurile’ care vin cer minte lumina
‘prin carte. De geaba vorba ! Atunci invift atoare a a apucat ca-
dea legii. Dupi lege, cei care nu-si trimet copiit de buna voie
U

Proverb : Burduf de branzi in sama cAinilor.

BC
 . . 76

RY
la scoalit sunt aspru amendati si chiar inchisi. Invifatoarea s’a
luat dup% lege; cum era si datoria ei; a cerut perceptorului sa

RA
aplice amenda, pentru parintii care nu vor sii-si dcic copiii la
scoala. ,
Si acum vine fapta grozava. Cativa parin{i din accstia, sau
siiituit Intre ei, au ndpidit noaptea in locuinta invafatoarei, 0

LIB
iemcie singurd, au batut’o si au injunghiat’o cu crtitele.
— Ce rusine asupra satului si judetului. in care s‘a_petrecut
aceasti fapti neomenoasa, siilbatect. Ar fi trebuit ca ccilalti
oaineni, si alunge cu pictre din satul lor, pe iovardsii care f-aw

ITY
facut de rasul lumii. ,
In tuate partile.se cer scoli. Pun gospodarii mand de la mana, -
cum se cuvine, pentru ca sii se ridice mai iute localuri de, scoli,
inciipateare.
Se gisese invititori insufleti{t de dorul de a vedea cat mai
repede spulberat intunerecul de deasupra siitenifor. Vin, tritesc

din intutierec se aratit o, namili cu chip

RS
ca vai de capul lor, muncesc din greu, stirucse si drept risplata,.
de om, care sare sa-l
IVE
injunghic pentru binele savarsit.
Asemenea faptii de cedru trebue sa stfrneasc’ dimpotriva,
la toti oamenii de omenie, gaéndul bun pentru invittitori. Jertia
‘muncii lor si fie pretuité, cici binele care-] revarsa asupra no-
rodului nu e pentru ziua de azi, ci pentru veci. Mai ales cand
UN

in sat vin tineri abea esiti din scoali, far gospodirie, ori fete-
tinere, care infrunti nevoile numai pentru infiptuirea luminarit
norodului, toti siitenii au datoria si-i inconjurc cu dragoste,
sii-i cinsteascit si mai ales sa le sari in ajutor cu tot ceia ce
AL

au nevoie in viata zilnic’. Ei isi jertfesc vremea si truda pentru

a da copiilor carte. E fapti crestineascit din partea parintilor
sa-i scuteasca macar de grija hranii.
TR

Asai e omeneste st mai ales asa ¢ romineste, ciici mare in-

tunerec au mai lisat dusmanii de veacuri, peste capetele noastre.

DE CETIT LA SARBATORI. _«Sarea pim4ntului».

EN

..Jaranul pe care I-am apucat eu era mult mai de treaba.

de cat cel de azi. Drept e ci nu eran nici atatea Iegi, nici ata-
I/C

tea avocati, nici atatea forme si ‘ngridiri, in schimb, cel mai

de rand pilmas aved obraz, si vorba lui era vorbai, Nu stia
carte, dar ce frumos, ce limpede isi tiia el pe raboj toate so-
cotelile! CA si suiletul Iui era limpede si curat, ca si graiul,.
IAS

ca si portul ui. De avea un piis — la tine venia. De vroia sit-si

insoare feciorul, ori sii-si miirite fata — cu tine se sfituia. Si
mina de aiutor pe care i-o dedeai, o vorba bund pe care i-o-
spuneai, ii riméaneau la inima, si ani Intresi ti-le-aducea cu
draw aminte. Munca’pe care se stia cl dator si ti-o jaca, ti-o.
U

Proverb: Nu se poate gi in cirutai si in teleguti.

BC
 17

Y
la o treabit, si tot ce
facet de ispravii. Azi cu grew il urnesti

AR
oricét lai omen, oricat
jace — iace de sild. si de mantuiald. Si
destul. Nu banul pe care-] ia-
j-ai da — i se pare ci nu i-ai dat ti Ya luat ——
banul pe care prin viclesug
pe bunii dreptate, ci putut inscla pe -

IBR
a
acesta ¢ pentru cl adeviaratul castig. Si cind sfert
drept un
cineva, la targ, vanzdndu-i o sarcina de cioateascuns la mijloc,
de stanjen, ori un bot de unt c'un pietroit
haz cu-ai lui, si se grozaveste ca
vine fericit acasi, si face-tn
mo
de cine stic ce isprava.

YL
acum patruzeci de ani tirancil sulemenita,
Unde se pomenia
de bautura, ori
ori ospodar care si cada prin santuri, toropit cti.rusine si cu
fecior care sit-si bat pirintii ! Erau oameni
la cale-ticilosii,
frica lui Dumnezeu. In casa lor nu se puneaut

SIT
urite — si copiii lor cresteau in religia cins-
nu s'auzian vorbe
sat de la mine, sa-mi
tei. Mi s’a intimplat odata ca un om, din
lire. Il inlesnisem la o nevoe,
tigtidueasc’ o datoric de patru Intr’o zi, la
si Vani piasuit vr’o doi ani, fitra sa-i aduc aminte.
o socoteali, fi spui:
-— Da cu cele patru lire, ce facem ?
R : -
VE
-— Care patru, lire ?
— Stii, cand iti pierise un bou...
-_ Le-am plittit, bocrule. — de-atunci ne-am rafuit.
NI

-— Poate, zic; oiu fi uitat eu. ~

S’a ramas vorba aici. Imi_venia greu ’sit-] infrunt. Peste vr'o
noaptea tarziu, ca-mi’
zece ani, la un Criiciun, ma’ pomenesc,
LU

- bate cineva ‘n geam. Intreb din pat:

— Cine-i acolo ?
— Eu. . ~
— Care eu? :
A

M’a trimes tata cu cele patru_lire si

-— Jon-al Ini Busuioc.
. ,
va roagit si-i iertati..
TR

_— Poi, acit noaptea ? Vino maine...

si sa-i ier-
— Ba, vi ruziim foarte mult sa le primiti acusica
nu-si poate da sufletul.
tati,ci de ieri dimineata se chinueste, si
EN

Yam
Amprimit lirele si.i-am trimes vorbi cit din toata inima
omiul, linistit, cit poate merge inaintea lui Dum-
iertat. S’a murit
nezeu.. Cati se mai gandese azi ca au un suilet ?“...
prin
Astea pi-le spunea cdata un biatran venerabil,” cunoscut
I/C

si iubire de tirani, — un fost mosier, care

marca lui bunitate
munca
intrase bogat in sate sitrace si, dupa treizeci de ani de
cinstitii si de viat& curati, de o nobila simplitate, se retrasese
IAS

-
absolut siirac,-— méindru insi de s&riacia Ini, si fericit c’a pu-
tut His’, pe unde a plugiarit, sute de gospodari cuprinsi, cari
si azi vorbesc de el ca de un sfant. . .
A. Viahuta
(Din volumul. Asuerg gi Zori scos de Cartea Romaneasca Lei 50).
U

PpoverB : Chezasul pliteste ca gi datornicul.

BC
 78

RY
EU SUNT SOLDAT.

RA
Eu sunt soldat, CY
Din vechiu, din neamul romédnesce,
Din mosi strimosi Romani,
Frumoasit tara ni s’a dat; Lo

LIB
.Si eu s’o apar datorese So }
~De orice lifte si pawdani
Ciitci sunt soldat.

ITY
Eu sunt soldat, 8
Din -vechiu, straimosii neclintit,
Din tat& ‘n fiu si rand pe rand
Pamantul nostru-au apirat
Si lui vieata si-au-jertiit.
Eu fui jertfese
Ciaci sunt
si train
soldat.
si end
RS
IVE
Eu sunt soldat, . .
Din vechiu, stramosii din nevoi om
Si din restristi cu vieata lor
O tara mandrat ne-au pistrat,
UN

Nu pentrir ei, ci pentru noi. ;

Eu sunt al (airii-aptrator . so
Ciici sunt soldat. .

Eu sunt soldat,
AL

. :
Precuim stramosii din trecut oa,
‘In scut schimbat-au pieptul lor
Si noué Tara ne-au lsat:
TR

Asa cu pieptul mi-] pun scut

Si las la cei din viitor,
Caci sunt soldat.
EN

Teodor D. Sperantia

STIINTA ESTE CEA MAI BUNA BOGATIE.

I/C

Un negustor bogas avea doi fii, El iubea numai pz cel mai

tare, si deaccea s’a xi hotarit ca dupa moarte s&-i lase Jui
toata averea. Dar nevcsti-si ii era mila de feciorul cel mic. Si
IAS

de aceea ca lea rugat si nu spuie fiilor hotarirea pind la un

timp. Biata mana isi iubea pe amindoi fii la fel si mereu se
wandea cum sit fact ca averea si fie impirtita fiilor deopotrivii.
Negustorul si-a ascultat sotia si n'a spus fiilor nimica despre
hotarirea sa.
U

Proverb : Nu se alege cistigul ‘din paguba.

BC
 79

Y
i fereastra, a trecut pe -

AR
lati ci intr’o zi, cand ea stitear langi sirmana fe-
— De ce plangi,
acolo un drumet si a intrebat-o: .
nicie ? iubesc deo-
fii pe care ii
_--, Cun sa nu pling, dac&i am doi

IBR
si lase dupa moartea sa
potriva, dar sotul meu s'a hotirit a
toata averea celui mare. ae
: ea
— Druinetul i-a. zis:
— Fii pe pace ! Durerea ta are leac.
primi toaté bogatia pa-

YL
Spune fiilor tai ca cel mai mare va
a, dar totusi ei vor avea
rinteasci, iar cel mic nu va yrimi nimic
bogitit la fel. -
asa si s’a int&implat. Feciorul cel mic,
Cum a spus drumetul,
nteasc’, s’a dus in lume,

SIT
afland cit el ware parte din averea piiri
si multe mestesuguri. Jar
i’ (Ari straine, unde a inva{at carte
ling piirinti si n’a, invatat
feciorul cel mare a stat acasd pe va mosteni toata |
clici stid c& dupa moartea pirintilor
himig,
averea.
Dupi moar tea pirin tilor ,
,
R
jiul cel mare a rimas_ stapan pe
uit’o toati numai.pe mancare.
VE
averea parinteasc’, dar si-a chelt
tat a castiga cu mes-
Fiul cel mai mic, intre straini, s’a invii
tesug si cu stii{ai si s’a facut bogat.
Povesteste Vasile Loghinescu
NI

(dup% Tolstoi)
LU

DOINA DIN MUNTENIA.: .

Foicicd bob de mac .
Nu mai stiu ce sd md fac
A

Cu nimica nu mda’mpac:
Cine-mi place eu nu-i plac
TR

; 3
Dora-i duc si doru-i trag: J
Foicicd colilie oe
.
Nu mai stiu ce-osd mai lie
.
EN

Ca nimic nu mad mdngdae:

Cui plac eu nu-mi place mie
Doru-i dyc, dor md sfdsie.

SFATURI SI LEACURI. - oo, Bautura.

I/C

intaimpiarea spus& aice ¢ adevirata.

IAS

t lemnele, intr’un targ

Mai multi ciritusi, dupa ce au descirca Cand sa jasa din
at drum ul spre casa.
din Moldova, au apuc la una din multele
in gand sa se mai opre asc’
oras, fle di face o cinste, altul —
crigme ce stau in calea drumetului. Unul
U

“ Dpoverb : Gunciul vechi se aprinde, anevoie. se stinge.

BC
 80

Y
alta, au pornit la drum amietiti. Soarele. asfintise si amurgul

AR
inceptt SA se inteteascad. Dupk o bucath de drum, cand scobo-
rau in sir o coast& domoali de deal, unul din carutasii dela
coada, mai treaz, vede caii dela ciiruti din frunte ci apucau
spre san{. fara sa fie, hatuiti. Socotind ci omul din. frtuntea.

R
caruf{elor a adormit, se di jos si-l trezeasc’. Cand colo nel

LIB
wdseste nicieri.
Ce se intémplase ? Omul, ametit de bautura, a adormit asa
de adane, in cat din hurduciitur’, a cizut jos din cirufii. Asa
de beat se vede ci era, incat wa simtit sia trecut peste el caii
si cdrutele din urmi, omordandu-l fari si aibi vreme sit ic-

ITY
neasca. Tovarisii inspaimantati, lau gasit in mijlocul drumu-
lui, mototol, plin de sAnge si fri suflare. .
~e Mai e nevoe de dat sfaturi ? Cine ¢ cn judecati intelege gro-
zavenia iutémplirei si ispravile biuturii.

PENTRU GOSPODINE. RS
—Srarea_ciiznei de pore.
IVE
Se aprepie Iguat. Fiecare gospodini are porcul de grijit si
de pregatit carnea pentru slininit si sunci. Mare mestesug sta
in sarare. Sarea pentru frecat cArnurile se face asa: Pentru 100
ker. carne e deajuns 5 ker. sare albi, 1/4 ker. silitri si 3/4 ker:
UN

zahiir. Zahiarul friigejeste carnea. Dupi ce se pune in covati se

toarna altit apa faicuta astfel: la 100 litri api se pun 7 ker. sare,
300 gr. silitré, S ker. 2ahir. Se fierbe apa cu. acest .amestec, se
raceste, se strecoari si se toarni pani ce sit acopere carnea
AL

din *covatéi. Apa asa prevititi se toarnit incctisor pe buza co-

vetci, asa fel ca sit nu se icie sarea de pe carne. Se pune un
tease de scdnduri, curat, si cu o erettote. tot curati, deasupra
TR

(o piatrit spilatt cu apa clocotiti). Dupit 2—3 zile se mai pune

‘ceva Saramuri. Se tine vasul in camera ricorousi. Buedtile de
carne se scot pe rand dup mirimiea lor.
EN

(Cine vrea sa stie mai bine cum se ingrasa porcii sise pregiteste camiea
de
porc, sa-si cumpere cirtuliile: Cresferea porcilor si Pdstrarea cdrnei de
pore, din Cunostinte folositoare (Fiecare lei 4).
\
I/C

Carti de cetit:
I Creanga. Opere complecte (Amintiri, povesti, poczii). Lei 50
IAS

I. Slavici. Povesti. 2 volume, 65. tei.

~ M. Sadoveanu Iusemndrile tui Neculae Manca. Lei 40.
Toate si se ceara dela Cartea Romianeascii Bucuresti.
U

Ppover®b : Dupi unelte se cunoaste mesterul.

BC
 RY
RA
LIB
ITY
“PMY Up) RNY egy UIP weUoIOsU] vomseUEyA
RS
VE I
UN
AL
81

TR
EN
I/C

Gospodarilor.
IAS
CU

Calendarul
 tbo

Y
D

AR
on sat
RAS EAA ay A) MAS
- et ° ys NING. Sy Sao.

R
— |

Din tipariturile brincovenesti

LIB
DECENIBRIE
PENTRU NEAM SI TARA. Alteta Sa Principele
Carol.

ITY
‘Taniir, siuitos, neducand lipsi de nimic, ar putea si tra-
jasca in linistea~ palatelor sale,. asteptand in tihn&t ceasul cand
soarta, care hotaraste zilele omului, ii va pune pe cap coroana

RS
revali.
Mintea Inui agerit si privirea pitrunzitoare, nu-l lasi insa sa
triiascit in Jenevire. Prea sunt multe de indreptat in viata po-
IVE
pormui nostru, pentru ca El, viitorul Rege, si steie cu bra-
tele incrucisate. Simte datoria ce o are, In primul rand, de a-si
cunoaste poporul peste care va avea sa domneascit odata. De -
aceia aleare’ in toate pirtile, neogoiat, ca si-si cunoasca Jara
lui mandrii, si stie pretui insusirile norodului, care-] primeste
UN

in totdeauna cu drag, si afle durerile si bucuriile fui.

Isi indreapta insuiletire a tinereasci spre copiii neamului din
vare are El a-si alege sfetnicii. Ji indeamn’ la munca, la cin-
stirea binelui, la dragostea de oameni si la infruntarea pericole-
AL

lor punandu-i si le caute in fata cu curaj. Pentru acest scop

a infiintat cercetiisia de dinainte de riisboiu. In timpul pra-
pidului, Cercetasii, copii cruzi, au dat dovada ca au ‘inteles
TR

indemnul viitorului lor Rege.

Dupi Uisboiu, cu schimbarea vremurilor, Alteta Sa Regalia
simtit c& nue datorie mai mare pentru oricine, decat de a
siidi dragostea dintre fratii prea indelung despartiti, si stipa-
EN

niti de dusmani ai neamului. Si El s‘a apucat sit tie apostolul

infritirit, alergdnd c4nd in Ardeal, cand in Banat, Bucovina ori
Basarabia. Pe unde trecea purta in mana faclia romanismului,
I/C

faicind sii patrundit.humina iubirii de neam = pani’n suiletele

cele mai inchise. Vorbele lui inffficirate, netatarnice. merg ta
inimi, desteptind pe multi din amortirea diunatoare “Varii.
Intunerecul mintii prea indelume s'a lsat peste poporul ro-
IAS

imanesc. Au ingrijit de aceasta dusmanii feluritis au inlesnit

‘Artejurile nepriclnice in care am fost mereu atrasi. O Romi.
nie mare si tare nu se poate Puri, fara minti sanitoase si lu-
inate de vipaia cirtii.
Principele Carol sa wéandit sa incerce a fupta impotriva ne-
U

in~
surii prea deasa ce inviiluie nai ales satele. Pentru accia a in-
BC

Proverb: Lucratorul mindinc’a de unde lucreazi,

 83

Y
cultural ce-i poarté numele si a carei menire

AR
fiintat Fundatia
e sa strangi la un loc pe toti cei dornici de luminarea popo-
rului, iutr’o armati a culturii, in fruntea careia s’a pus insusi
El, incepand risboiul contra! tiestiintci atat ‘de diuniioure-

IBR
Prin miilocirca Fundatiei se tin conierinte la sate, se in-
fiinteazii cAminuri culturale, se sprijinad bibliotecile populare,
se mijleceste trimiterea de carti cu Cunostin{i folositoare, dar
mai presus unde se gaseste omul, cauta sa faci din el un apos-
tol al culturii, asa cunt era pe vremea lui Haret.

YL
_ Si toat& aceast& riscolire bineiaicaitoare a suiletclor porneste
dela Acela care in viitor va fi Rege al Romdanilor de pretutin-
deni. .
Sh ni-l tint Dumnezeu sanatos, pentru ca gandurile Lui bune

SIT
asupra poporului romanesc, sa se implineasca cat mai adanc..
spre multumirea Lui sufleteasci si spre int&rirea Tari,
peste care va avea sa domneasca. — a

R
VE
DESPRE NEVOILE OMULUI. Economia.

Dupi iisboiu, macar cX banul nu are valoarea. lui de mai

NI

‘nainte, dar ori cum, se castigi mai lesne. Un ou se vinde cu

pretul unei edini, iar pentru un car cu lemne dus pana Ja gara,
se iea atitia bani cu cati, mai inainte vreme, s’ar fi cumparat
U

Q pireche de boi. E dreptul ci pe cat se cistig& de lesne pe

atata se cheltueste de iute. Se cheltueste insit nu numai pen-
tru ci scumpctea e mai mare ci pentru c& oamenii-s’au deprius
AL

si fig immai cheltuitori si si nu puie pret pe ban. Pentru o cu-

metrie se aruuca o avere, iar pentru sulimanuri, mirgele proaste *
ori lucruri strilucitoare dar nefolositoare, se pranddeste fara
TR

-crufare o groazi de bani.

‘La ziua de maue putini caté, micar ca vremurile de dupa
rasboiu sunt schimbatoare ca si timpul din zilele Babei.
EN

Nu e rau sit ne mai gandiin si la economic. Banul pus deo-

parte prinde bine la o rievoe. Mai inainte vreme era bunul obiceiu
ch se dideau copiilor de scoali cate un gologan-doi, de-l du-
ceau la Casa de economie dela scoali., Cand ieseau, aveau in
I/C

condicu(i inseninat&é-suma ecouomisita cu tirdita,pe nesimfite.

indeajuns spre a-si face zestrea trebuitoare -pentru inter-
nat. Azi acest obiceiu este parasit, desi in loc de un gologan
IAS

se poate aduce un leu, iar banii ‘stransi pot astupa un gol.

Dar wide se vede nechibzuinta multora estein faptul ci Ban-
ccile pepulare nu-iaw desvoltarea care ar trebui sito aiba.
Acuma ¢ viemea ca ele si infloreasci. Sunt bincile satenilor.
U

Proverb : Dai cu mana si alergi cu. picioarele.

BC
 St

Y
Ei le intemeiazii. ci le conduc, ei le folosesc. Spre binele lor

AR
Haret a dat indemn ca si se raspéndeasci in tot satul.
Bircile populare, cooperativele si tovardsiile de tot soiul
sunt temelia sinditoasii pe care se vor radicA satele la Inflo-
rire. Acestea insA nu pot lua fiint&i decft cu buna credintai a

R
sittenilor, ci le sunt lor folositoare, precum si cu convingerea

LIB
ci numai prin.economic, chibzuiali si incredere in vecin, se
pot infrunta nevoile care se ivesc zilnic, nici nu stii de unde.
Alte neamuri si ne serveasci de plidaé. ‘Tari mai mici decat a
noastri, cu oameni nu mai brezi decat la noi. au stiut sa se
{indi in bund stare,-mereu crescut&i, numai prin carte, prin eco-

ITY
nomii si prin tovirasii. .

DE CETIT LA SARBATORI: Amintiri de Craciun.

RS
La Criiciun, cind taid tata poreul, si-] parle’ si-] oparea,
si-l inviileda jute cu paic, de-] indidusea ca si se poata rade mai
frumos, cu incilecam pe pore deasupra paiclor si faceam un
IVE
_ chet de mii de Iei, stiind cit mie are sii-mi dea coada porcului
s’o frig si bigica s’o umplu cu gritunte, s’o umflu si s’o zurdiesc,
dup’ ce s’a uscat; s’apei vai de urechile mamei, pani ce nu
mi-o spirgea de cap.
UN

Si sit nu-mi uit cuvantul: Odata Ja un stantul Vasile, ne prin-

dem noi vre-o cativa biieti din sat, si ne ducem cu plugul; caci
eram si en wmirisor acum, din piicate. Si in ajumul sfantului Va-
sile, toati ziua am stat de capul tatii si-mi fact si mic un
buhai: or de nu, micar un harapnic.
AL

— ’Doamne, ce harapnic foi da eu ,zise tata de la o vremie.

N’ai ce mfnca la casa mea ? Acus te descult *
Wizand eu cit mi-am aprins‘paie “‘n cap cu asta, am ster-
TR

pelit-o deacas& numai cu bisica cea de pore, nu clunva sii-mi

ica tata cinbotele si si rimén de rusine inaintea tovarisilor. Si
nu stiu cum s’a intamplat, c& nici unul dintre tovarasi navea
EN

clopot. ‘alanca mea era acasii; dar m&i puteam duce so jaw ?
Insfarsit facem noi ce facem si sclipuim de colo 0 coasé rupta,
de ici ec circeie de tinjealé, mai un vatrar cu belciug, mai be-
sica cea de pore a mea, si pe dup’ toact si porniin pe la case.
I/C

Si o Iuim noi pe la popa Oslobanu, tocmar din capul satului din

sus, cu gindul si umblim tot satul.. Cand colo, popa tala
lemne Ja trunchi, afarii; si cum a viazut ca ne asezim la fe-
IAS

reastr’ si ne pregittim de urat, a inceput a ne trage cateva

nasteri indesate si a zice: :
— De abed s’au culcat eiinile si voi ati si inceput ? Ja stati
o leach, blistimatilor, sa va dau eu! .
U

PpoverD: Unge osia si nu seirtie carul.

BC
 Y
85

AR
ra
‘Noi atunci am parlit’o la fuga. Jar el zvirr ' cu o’scurtatu
“1 urma noastri Si din spaima accia, am fugit si mol mat Jun
:
mitate sat inapoi, fara sa avem cand ti zice popil

IBR
\

.Drele pe podele
Si bureti pe piireti:
Cate pene pe cucosi
_ Atata copii burduhosi*,.

YL
obisnuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primese.
cum
s I. Creanga.

SIT
MOS CRACIUN.
Dragi copii, din tara asta,
.
Vd mirafi voi cum se poate,
Mos Crdciun, din cer deacolo,
De le stic toate, toate ?
R s
VE
Uite cum, vad spune badea:
Noaptea, iarna pe zdpadd,
NI

El trimite cate un inger | - ‘

La fereastrad, sd vd vadd.
U

ingeriét se uitd ’n casd,

’ Vdd si spun; tar mosul are
AL

‘Colo 'n cer, la el in tindd,

Pe genunchi, 9 carte mare.
TR

Cu condeiu de-argint cl scrie

Ce copil si ce purtare, -
Si de acolo stie mosul
EN

Ca-1 sirel’ nevoie mare.

Octavian Goga

TUDOR.
I/C

Pe tinipul risboiului din 1877, intrun sat bulgiirese Romani

In-
prefiicuserii sala mare a primariei,‘in spital pentru riniti.
-
IAS

ciipuser a vreo 10 paturi, toate pline. Sarmani i raniti scoteau

Doctoru l ingrijea ca’ un pa-
eemete de durere ziua si noaptea.
iar Regina, supranumita matna rinitilor, trecuse si pe
rinte,
la dansii, ii mangdiase si le alinase din suferinté, cercetaindu-le
si legindu-le ranile cu propria ci mani. , . a
U

—Intr’o dimincat& sosi Maiorul. Era si el rinit. Avea bratul

. “sting legat si_fata_galbena, cecace dovedea ci picrduse mult
BC

Proverb ¢ Cutitul.in teaca lui se pastreaza.

‘
 86 .

Y
‘singe. Toti ranifii crau din batalionul lui. Cu totii luptasera Ja

AR
quarea fortiretei. Cand isi vazurit seful, obrazul lor se imbu-
jora deodati.. ;
Maiorul ji cerceti pe rand. El avea pentru tiecare vorbe dulci

R
‘de mangiaiere. Nu-i mai scotea din ,,Baictii mei“, ,,Copiii mei“ -
sau ,,Dragii mei tovarisi ! Era bun la suilet, tot atat pe cat

LIB
era de viteay Ja Jupta.
Ochii Jui ciutau cu neriibdare pe cineva; era sergentul Tu-
dor, care tinuse drapelul si despre care se zicea ci murise.
«- Unde ec Tudor aLimeu ? intrebit Maiorul.
-— Sunt aici, si traiti, Dommule Maior !

ITY
Era tocmai in fundul salii, ang’ o fereastra. -
Maiorul merse drept Ja el.
— Ei, Tudore, cum ai sceipat cu vieata ?
-- Bine, domuule Maior, ca omul cu noroe.

RS
Ochii lui radeau, dar odat&t cu rasul aruncau si sigeti de
-durere. Atunci serzentul sanitar destict plapoma: sdarmanul
‘fudor ave amandoui picioarcle retezate. Maiorul se uita mai
IVE
intaiu infiorat. Dar indati Iwi pozitia militarcasca, isi indrepta
-chipiul si salut# cu respect pe sergent.
Tudorji zise mirat: :
— De ce faccti aceasta, domnule Maior ? Dumneavoastra
sunteti ofiter.si cu deabii un sergent.
UN

--- Nu-i asa, dragul meu, rispunse Maiorul. Atat eu cat si

ceilalti, cari suntem numai usor raniti la umiir, fa cap, da mana, -
suntem toti niste bravi. Tu ins, ai aparat’drapelul, ai pierdut
amindourt picioarele, ai cizut, dar tot nu te-ai dat invins si Wai
AL

pierdut din mdini onoarea patriei. Tu esti mai mult decat-un

brav, tu esti un erot, si in fata eroilor (arii, trebuie sa ne ple-
cam ci totii cu respect.
TR

Si salutéind inca odatii, Maiorul plecit tiicut, cu ochii scal-

dati in lacrimi.
I. A. Bassarabescu
EN

ILINCA LUI ION.

Cu mana stau la curt — si Gicutia,
I/C

Descult’ si cu parul sub basima.

Nu te uita Ja fata mea trecuti —
Pe vremi la hora inflorea si ca.
IAS

Necazuri de muiere, cum sunt sute...

7 De-o vreme ’neoace ‘mi umbla omul, beat.
Vitica e bolnava... cin’ s‘ajute ?
Pe cel mai mic. de Pasti. I-am ingropat.
U

I. Pillat
Proverd s: Sirac gi curat.
BC
 Y
BT

AR
CUM:A CASTIGAT DIAVOLUL UN SUFLET ?
Se duced fata Ja bisericit. Dracu’ se preface ’n bab si-i ese

IBR
mo, ‘ . :
inainte.
» —- Da, unde te duci, copilita ? | 1
:
~~ La biscrica, miatusica !
— Ei, la biserici, ce sa faci tu la biseric&é; acolo se duc nu-

YL
tu; acu iote
mai babele si mosnegii; las&i ca te-i_ tot duce si
de harjoan a, ce mai de: joaca; du-te
colo in iunca ceia ce mai
si te joacd si tu... , -
- .
CH bine zici matusa...
—

SIT
duced iar Ja biserica. Dracu iar
Se face faia, fat& mare. Se
se face baba: :
— Da unde te duci tu, fati mare ?
-— La bisericad, matusi...
——
babe
R
Fatt mare la bisericit, m’ai auzii una! Acolo is mumai
si mosnexi, fetele mari se dragostesc acuma cu faci,
VE
joact In hora. Du-te si tu si te driigosteste, ca acu ti-i vremea.
— Ci bine zici tu matusa... *
Se face fata, nevasté si se duce iar Ja biserica. Dracuw’ iar ,
i ese inainte, tot baba:
NI
_
_

— Da unde te duci, nevasta, tu ?

-— La bisericaé matusa. oO
U

— Alei draga mitusiti; da cum te duci tu la biserica femee

friga
tindri, cu birbat, cu copii, si-i lasi singuri acasii si se
vreunul ori sii li se int&imp le cine stie ce? Last ca te-i duce
AL

ii fi baba... .
ia incolo cénd
-- Ci bine zici matusa.. _ .
nevasta babi. Se duce iar la bisericii. Dracul jar
Se face
TR

in babi ii ese in cale. :

prefiicut
— Da unde te duci dumneata ? —
“ ot
-— La hiserica...
— La biserici 2? D’apoi acolo ce si fac Nici
?, i mauzi bine,
EN

si picioarele, te apuca si tusca, ba te-apuct si neputin-

te dor
tele si rad ceilalti de tine... Lasa ci daci-i.muri, tot la -bise-
ricii-i sedea. -
I/C

‘— CA bine zici...
Da, sufletu’ ista a Tost al dracului pe urma !
rev. 7. Creanga) - Petre Gh. Savin
(Din
IAS

COLINDATORII.
Cad fuleii mari, incet sburand,
Si ’n casa arde focul.
U

lar noi pe Ming mama stand,

De mult uitaraém jocul.
BC

“Proverb : Cine da imprumut igi face dugmani.

 - . 8s

Y
AR
si patul ne- -asteaptiy ‘ 7

wo!
De mult
te Dar cine sa se culce ?
- Rugati, mama repeta “
\ Cw glasul rar si dulce

R
Cum sta pe paie ’n frig Hristos
In ieslea cea sdraci;

LIB
Si boul cum sufli milos
‘Cadldura ca sa-i faci.
Drigut un miel cum i-au adus oe
Pastorii dela stana 7 :

ITY
Si ingeri albi cantau pe sus
Cu flori de mar in mana.
Si-auzi. Rasar cautiri acum,
Franturi dintr’o”colind’

RS
Si yin mereu s‘oprese “n drum .
S’aud acum in tind’ —-
Noi stim? cu ochii pironiti
IVE
Si fara de suflare:
Sunt ingerii din cer vent.
Cu Ler, oi, Domnul mare ¢...
Ei canta ‘naltitor si rar -
Cantiri de biruinti,
UN

Apoi se ‘ntore si plang amar

De-a Judei necredin{a.
De spini, de ostasi, si c’a murit...
Dar s’a deschis mormantul
AL

Si El acum e ’n cer suit

Si judecit piimantul.
Si pani nu taceau la prag,
TR

Noi nu vorbeam nici unul —

Sirac ne-a fost, dar cald si drag
li casi-ne Criciunul.
EN

‘Si cand, tarziu. ne birnia

Pe vatri caldi somnul,
Prin vis vedeam tot fori de mar
Sin fase mic pe Domnul.
I/C

G. Cosbuc

JERTFA ROMANIEI. \
IAS

In muntit Carpati si in efimpiile mari ce se intind, in partea

dinspre miazazi a acestor munti, locueste un popor care nu
seamini de loc cu celelalte popoure vecine. E inconjurat de
natiuni slave si cu toate acestea vorbeste o limba nascutad din
U

latineste ca si limba irancezi ori italian’: el insusi isi zice

roman.
BC

PpoverD : Cind corabia se ‘neaca, soarecii fug.

 Y
89 _ Se

AR
de barba-.
Popoare din apus, care de atata vreme, departe
9 amintire recu-
rie cultivati artele si pacea, pastrafi pururea

IBR
care cu'toate c& au fost ase-
noscitoare natiunilor dela risarit, de
zate la marginea Europei, v’au pazit de potopul tataresc,
cat sunteti da-
armatele turcesti si de ale rusilor. Nu uitati
toare si Romaniei. , . .
si i-au obosit. |

YL
Popoarele acestea au oprit adesca pe barbari
slujit, caci
Chiar cand s’a intamplat de au fost invinse, tot vau
au tinut in loc si au zapicit pe vraijmasii lui Dumnezeu.
Cum si-l zic Romaniei ? Nafiunea jertfita ! Si totusi abea:a

SIT
desteptat putin interesul Europci.
_
Milioane de oameni,.care vorbeau aceeasi limbi, de, aceeasiin
rasi, una din natiunile niari ale lumei, treccau nebigate
seami. De ce ? Batuti de o mare furtunoas’ de sute de felurite
alte popoare, schimband mereu stiipdnii, oboscau Juarea aminte
R
prin nestatornicia imprejurarilor in care se sbiteau. -
—
Poporul acesta, niscut ca si sufere, a fost insi inzestrat de
VE
la fire cu insusiri-care nu te las si pieri: rabdarea si mladie-
rea care te face si te ridici ori de cate ori te indoi. El pas-
freaza neschimbat tot ce a apucat deta parinti, vestmiantul, obi-
NI

‘ ceiurile, limba si mai cu seama numele lui cel mare: Roman!

- I. Michelet
U

~ SFAT CRESTIN. |
AL

Din toate cfte sant in viata

Pe-acest pimdnt rotund subt soare, -
Stupéni santem abia pe-o ceati
TR

De clipe grabnic trecatoare.

Cici ori ce-a fost, a fost odati,

EN

Si cate-or fi, noi nu stim inca;

Deci viata ce ne este data
S’o facem azi cit mai adifncit!
I/C

S’o adancim in gandul nostru,

S’o ’mbogitim cu fapte bune, - =
Ciici numai-in accasta-i rostu’
IAS

Venirii omului pe lume.

. De crede cineva c& poate

Viata altfel s-si traiasca, — .
Puicat de zilele lui toate
U

In valea tristi piinanteasci !...

P. Halippa.
BC

Provers : Castigul si paguba sunt frati de cruce.

 Y
AR
BOCITOAREA.
-Intr’un sat era o femeie de cele ce-i plac petrecerile, dar care’

R
uu tinea de loc Ja birbatul ci, vorba cantecului:

LIB
- Foaie. verde siminoc
Duc birbatu ’n iarmaroc;
Cine-a da un leu si un zlot
IH dau cu darlog cu tot!

ITY
Barbatul se imbolnivi si muri. Tot atunci la vecini era
punta. Femeia auzind muzici si petrecere, “tare s ar Hi ‘dus si ea,
cum glisueste alt cdantec: : se
s

RS
Ici-i tind, ici-i glod,
‘ Ici mi-e barbitelul mort;
Nu stiu: stare-oiu si-] ingrop,
Ori im’oiu duce fa uncrop..
IVE
S'ar fi dus si ea la nunti, dar mavea acasi cine sit-l bo-
‘ceascii pe mort. Ins toaté boala cu leacul ci! Era. in sat o°
ruscit: hocitowre: pe aceasta oO chema si o tocmi, ca si bo-
ciascd in Jocul ci; pentru care ‘i va da o banit’ de fainad. Apoi
UN

plect la nunta. Rusca bocia, ca cea fri durers, gdndindu-se

la socotelile ci; asa, cand esi nunta cu toti muntasii cantand pe
drum, numai iath ci si rusea incepe tar sa bociase’ cat ii Ina
wura: , ‘
AL

— Nu stiu cum ai sa mai dam la mine banita cu fainaaa !

Atunci auzind femeia din mijlocu! foculu, ii raspunse chiu-
ind si jucaind:
TR

liaide, roaté, roata, roatit:’

Scuturata si ‘ndesatit
Si umplut& inci-odatii !
EN

Ju! iu! iu!

(Rev. T. Pamfilic) Cules'Pr. Gr. Baz
I/C

CUM IL CHIAMA.
Intro zi intreabii-un dascial
IAS

Pe-un scolar mai slab al seu:

— Cum chem, mia roe. pe tatal
»Fiilor lui Zevedeu?"
Si scolarul sta la ganduri
Si wiindeste si nu stie.
U

Mascilul atunci o ‘ntoarce

BC

Proverb: ’ : Masoara de ‘multe ori $i croeste odati.

 Y
G1

AR
. lute pe pedagogie; 7
| - —. lan raspunde-mi dar, copile,

IBR
. Ca si mi ‘ntelegi mai bine, cn
Cum il chiam& pe scolarul © - 3
De colo de ling’ tine ? . ny
— A! Pe-acesta, Calinescu,; a

YL
Stiu clasa se cheama el. ns
_. — Dar pe tatal sau? no!
Bol ob ters . . = Pe dansul
Calinescu, tot la fel.

oe
SIT
— Apoi bine; vezi, acuma
Si raspunde, fatul meu,
Cum putea ‘chema pe tatal
Fiilor lui Zevedeu ?
> — A! Ra&spunde iute scolarul,
Vezi' acum m’am dumerit,
R
VE
Cum si-l cheme, se ‘ntelege,
Calinescu, negresit.
Th. D. Sperantia
NI

. :
—

SNOAVE. _ Lume proasta.

U

—- Mama hai! Eu.am fost la fata ceea!

— Si vrei s’o ici, mii ?
AL

— Q ieu. Da am prins a-i cir zestrea iutr’acoace.

Ch pe atuncei asa era obiceiul: intéiu aduceai lucrurile si pe
urma trebuia sZ-ti aduci la pirinti si fata. Deci Naciul cel prost
TR

zice iar:
-—— Mama hai! - ce
-— Ce-i, ma?! “ oo
EN

— Eu am fost la fata ceea !

— S’apoi, mai? !
— Mi-a dat s’aduc un ac.
- — Si unde i-ai pus?
I/C

— [.-am pus in carul cu fan !

— Bati-te Dumnezen, si te bat’, prostule ! De acum Wai
_sii-l mai guisesti !“Trebuid sa-f pui in palirie si acuma il aveai!
IAS

Ai auzit 7 .
-— Mama hii!
—- Ce-i, mii ? -,
— Eu am fost iar-la fata ceea .
— Si cc-ai adus ?.
U

— N’am adus nimica... Mi-a dat proasta 0 hatista si am ptls-o-

pe pilkirie, cum mi-ai spus... Si mu vezi ce vaut 2? Mi-a luat-o.
BC

Proverb : La omul sarac nici luleaua nu arde.

 Y
92

AR
o toaca, tontule ! Trebui’a.s’c pui binisor in
-— Bati-te-ar

— Mama hai!

R
— Ce-i, mai?
Fu am iost la fata ceea! .

LIB
---
—- Ei, si?
si
— S’o bat% focul, proasti ! Mi-a dat sa aduc cfincle —
’n
uite cum mi-a rupt climesa jigaraia, ca l-am pus cu labele
cuit mi-ai spus ! / ‘
bréu,
legi

ITY
— Of, iesi-ti-ar ochii pe ceafa, tiniule ! ‘Irebuia sa-]
fi adus ! Auzi or nu Tae ‘
bine cu lant de gat si si-l ~
. :
— Mama bai!
— Ce-i, mai ?

RS
— Eu am fost iar la fata ceea !
— S‘apoi, mii?
— Jaca, nu-vezi, aduc slanina...
—. Manci-te-ar otrava si te manince ! Asa-i ca ai stricat
IVE
spi-
_slinina ? Invatii-te minte, si de alté data sa ief slanina in
nare, si sit nu-ti faci ras din munca si din hrand f...
--- Mama hai !
_— Ce-i, mai? .
UN

-~ jaca eu am fost iar Ja fata ceea !

—- Si ce-ai adus ?
—. Vaca... Bat’o focul, ci grea-i, mama! Era sa ma descale,
am
noroc Ci-i slabi... Si nu vrea si se suie in spinare... Pana
ridicat-o, mi-a icsit sufletul !...
AL

mai
- —. Batit-te-ar urgia Tatiilui, si te bata! Mai bine nu te
jaceam ! D'apoi asi? SM aduci tu vaca in spinare ? Trebuia
s’o Jesi binisor de coarne c’un curmein_ si si o fi adus frumu-
TR

mai
sel Ja iesle.. Ce ? Erd mare lucru 2? Prinde si tu minte,
bitiete, nu-ti fi de urat ! “
Mai trece o zi.
EN

-- Mama hii t-
-- Ce-i, mii ?
—- Eu am fost iar !a fata ceca !
-- Ei si?
I/C

—- laca am adus-o si pe dansa... ;

— Si unde-i, mii? De ce n’o aduci in casa?
-~ Apoi... am legat-o irummsel Ja iesle... Da mu se da, lia-
IAS

“emu, so leg de cozi, si cu mare greutate am leeat-o..

_

Si siide la iesle, dragul mamei ?

.

---
—- Sides. :
— Apoi se vede e% vA potriviti. Alta nici nu-ti trebuiad !
—- De, mami, hai! Lume proasti ! zise voinicul.
U

Culeasi de D.. Furtuna

BC

Proverb : Pomul se cunoaste dup’ roade.

 Y
AR
93

BUCURIE LUMI.

IBR
AXrire intru cei de sus,
Ingerii cintare au adus,
Ca Hristos azi s’a nadscut,
Lumea cu dar a umplut,

YL
Dela Tatil cel inalt,
Dumnezeu -adevarat.
‘Mama ‘pruncul I-a ’nfasat

SIT
Si in iesle la culcat;
El cu raze de pe.cap - . cot
In salas a luminat Ot
C&A e fiu dumnezeesc .
Fiul tatalui ceresc.
Voi pistori acum
R
plecati,
VE
Pe Hristos curand catati
Si cu fluerul cantati
Si ¢u ingerii-] Mudati,
NI

C’astizi Fiul Domnul Siant

‘S’a coborat pe pimant. —
U

Magilor si voi veniti

Dupa stea calatoriti,
Pe Hristos il daruiti -
AL

S’apoi lumii il vestiti,

Ci-i soare din rasarit ¥
Pentru neamu ’ntunecit.
TR

Si voi vai si munti inalti

Azi cw oamenii .saltati
_ Si voi turme sa serbati,
EN

-Sus la ceruri sa ciatati,

Ci soarele ce s’a nascut
Cu Jumina ne-a umplut.
I/C

luliu Vula

LEACURI SI SFATURI. Febra aftoasa.

IAS

Este o boal?. molipsitoare, numit& si: durerea de gura si pl-

cioare. Se iveste mai cu seama la vitele mari, dar o jaw si caii,
vile si porcii; se poate si o ia si oamenii, mai ales copii care
mananct laptele nefert dela vitele’ bolnave. Ea nu-i atat-
U

de periculoasi, cici nu omoari totdeauna cat mai .cu

seami impiedict vitele dela munca. Boalase cunoaste prin
BC

faptul ci pe gingie si imprejur, precum si la uger si intre un-

Proverd : Ajutati-vi unii pe altii.

 Y
94

AR
\

ehii se ivesc o mltime de bitsici care spargdandu-se dau nas-

tere unor rini foarte dureroase. Un semn mai deosebit al aces-

R
tei boale este curgerea balelor din cura si schiopiitarea vitelor
bolnave. Nu pot manca ierburi, nici fan; atunci le dam tirate

LIB
muiate in apa calda si sirat’ putin. Boala se lecueste dela sine.
E bine ins sii-i-grabim vindecarea, ungaind piirtile bolnave cu
o alifie facut’ din grisime si piatra vanata.
Se mai pot Iecui, spiland ranile in gur’% cu o, cirpa moale
sau cu un bnrete muiat in creolina, sau cand nu este,in apa

ITY
si otet.
(Din Cartea bunului: gospodar. Cartea Romiineasci, Ici 12).

RS
PENTRU GOSPODINE. | Afumatul ciirnei de porc.
IVE
Dup& saramura, carnurile se afum& ca si se pistreze mai
bine si mai indelung. Un afumitor simplu se face astfel: sa-
pain in pimant intrun colt adapostit de vant, un sant, ca un
cotlon. La un capiit se face foc iar fumul trece prin cotlon la
poloboc fari funduri. Partea de jos a butoiului se invaluie
UN

un
cu tirdnii ca si nu jasi fumul, iar partea de sus se acopera cu
in sac. Carmea se ageazi asa ca si nu se ating’ buciitile si sa
lc impresoare fumul. Si nu se fact foc cu-lemne ude, cici fu-
mul Jor invineteste carnea. Lemnul de fag d& fumul cel mai
AL

bun. Se poate folosi si rumegitura, care arde infundata.

TR

De wseneesecae seen enenpenneeenuenesenceeseeseeeseeeaeeeeeeeas

monneanenccnescensecel[}
EN
eeceeeneassesessrues

Cereti din vremec:

Galendarul Gospodarilor
I/C

pe anul 1927
trimetind o carte postal la CARTEA ROMANEASCA,
Fiind cel mai raispindit calendar, plin de invatituri
IAS

felurite si folositoare, cei care se trezese prea tirziu

nu-l mai pot avea.
HA ajuns doar cartea bunului gospodar!
ees

Chena
U ft
BC
 Y
AR
x

CUPRINSUL

IBR
- Familia domnitoare . . +2. ill Evanghelia lui Matei. . . 2. . «38
Posturile si sirb. schimbitoare V Bunica (B. Delavrancea). . . » . 41
Sarbitorile legale . ... . . . VES Cine asteapta si cine are parte (V,
Zile insemnate pentru neam . VIL LI. Duntitreseu) . .
Cum se cumpard cartile . . . VI Parintele Ghermanufa (C. Hogas) « 56
Calul Printului (V7, 4. Gheorg ohitd) 58

YL
Balciurile din Romania
Treburile gospodiresti pe funi Doninitorul in rizboi (G. Cosbuc) 62
Zodiacul (pe funi) Voda Carol si Turcii (C. R. Codin) 64
la-mi-] Buli-Boat& si da-i(L. Cos/ti) 03
. Despre neam si tara. | Prefaceri (df. Sadoveanu) -.. 70
Tiganul la prasilé (Pr. M. Carta

SIT
Tarile Romanesti (G. Cosduc) » 2 NESCH) 6 6 ewe ees 72
Prutul 11 Sarea Pamantului (4. Viahnta) :
N. Milescu 2. 6 2 ee oye 2 1S Stiinta e bogitie (VY. Lo ghuinescu) 74+
Romianii de peste. Nistru . . . 24 Amintiri (1. Creangd) .«. . - 78
10 Mai. ....---. Tudor (4. A. Bassarabescu) oe « 838
Gh. Sincai 6 ew we eee - .
Juramantul Bucovinei (/.Gr amaday
40
ti
Cum
AP.
R a castigat
Gh, Savin).
dracul un suflet Sd
87
VE
I. Creangi . 2... ees . . ot Jertfa Romaniei (/. Michelel) .oe 8S
Regele Carol | - 60 Bocitoarea (Pr. Gr. Baz) 2... » 8
Un sol al neamului (Al. _Pingayes Lume proasti (D. Furtund) . . . 90
Dusmanii din afara Snoave2... ee ee oe ee ee OL
Principele Carol. . 2...
2 6s %
NI

I, Despre nevoile omului. B. Cantece.

Padurile 2... ...- wee ee BS Mormantul Stegarului (17. Voieu- :
U

Scolile de adulfi. . 2... 2. 212 leseu) . ees ee .

Un bob de grau . . 1 ee 19 Codrule (M. “Eminescu) wee ee It
Puhoaele 2... we e eee 25 Floriile (1 Alecsandri) we eee 21
AL

Apa de biut 2... ae. e385 Dor de primavari (GA. Valsan) . 26

Cetirea evangheliei 2...ee 41 Cinele Ovreiului (G, Toparceanu) 27
Seceta ws wee we eee s 4 Graiul pdrintese (C. Morariu) « 31
Uscarea fructelor ra 55 Viad Plugarul (2. Prllat). . 2. . 38
TR

Cartea Plugarului. ..... . Ol Cantec (. (G. Topdrceanu) « « 44

_ Darile (4. Giuglea) . 6.
2 62 Cositul (I”. -lleesandri) . . +. . Bl
Invatétorul .. 2... we ee TB In ploaic (G. Topdrceant) « 50
Economia. .... Lone Sl Mama (Carmen Sylva) .« « tl 64
Toamna (Cornelia din Moldova) . 71
EN

IN.noe cetit la sarbatori. Eu sunt soldat (7/. Speranfia) 78

Mos Criciun (O. Goga) ~.... 85
. Povestirt si snoave. Ilinca lui Ion (7. Pillat) .- -. Sb
Curajut Sarbului. . . 2 2 os 6 86 Colindatorit (G. Cosbuc). . ... $7
I/C

Pitigoiul si Barza (C. R. Codin) § Sfat crestin (7°. Halippa) ~. » 89

Ciupercile (Lucia Mantu) . . «12 Cum il chiam’ (7h. Sperantia) . 9)
O minciun’t negindita (77. A. Gheor- Bucurie Lumii (4. Vuiéa). 2... 93
GHIA) nc ee 15 Cantec din Ardeal. . . . . » S72
IAS

Pentri spovedanic. . 6. 2 ee 39 » » Moldova. ....-. 65

Ouile rosii (S. 4. Marian) . » .» Maramures. 2... . .. 15
Cand umbla Isus pe pamant Ch " ,» Muntenia. ...... 79
C. Culea) . 6 ee we eeoe OT " » Banat ....-. 7 2 22
Ursita (B. Hasdeu) 26 29 » » Bucovino., ... . .15 39
Noaptea Invierii (/. Carageali) . 30 " » Macedonia... .. . 5S
” » Bihor... es. o. 52
U

Puiul ranit U1. Bratescu- Voinesti)36

BC
 Y
96

AR
IV. Sfaturi si leacuri. V. Pentru gospodine.
Degerdturi} . 6.0. 6 2 6 eee 17 Fasole fdciluitd .... 6. 9
Buruenile . 2. 6. 1 e ee 2 28 Despre cotete . . 6. + 2 ee 217

R
Ingrijirea paserilor. . . . +. «23 Cum se face o pasch . . . - - 33
Cum se tine copilul in brafe. . 33 Ciuperci cu smantand . . . . . 33

LIB
Tetanosul 2... 6. ee © 6 » 89 Cum se face sipunul .... .39
Rasadurile . . 46 Bors cu sfecle. .. . - . 46
Frunze de nuc . . 53 Penele . 2. - cee 058
Gunoierea cimpului. .... . 58 Bulion de patligele rosii . . . 59
Olaritul, 2. 2. see e - . 06 Mere in floare de soc «... . 67
Canepa.', 2... eve eee 73 Pastrarea strugurilor ..... 73

ITY
Bautura. 2... ee . 79 Sirarea cirnei de pore ....7
Febra aftoasi. 2 ew.
2... 93 ‘Afumatul cirnei de pore .. . 94

RS
7
In editura Cartea Romaneasca, in afari de cirtile
insirate in Cataloagele trimise gratuit, dupi cerere, apar
IVE
biblioteci, care prin eftinitatea lor si ‘prin continutul felu-
rit, ales, pot fi cumpirate de cei nevoiasi dar dornici ca
si-gi lumineze mintea. Aceste cirtulii sunt tipdrite si in»
UN

- vederea alcituirii bibliotecilor satesti, a Caselor de ‘sfat

si cetire, care nu au Ja indemand bani multi, pentru a
cumpira edi{ii mai bogate,
Aga apare :
AL

Biblioteca MINERVA, in cirtulii de 5 lei, euprinzind

traducerile s¢riitorilor de sama’ straini.
Biblioteca PAGINI ALESE, 3 lei fiecare e&rtulic, cu-
TR

prinzind tot ce e mai de sam’ din scriitorii nostri. Au

iesit peste 200 cartulii.
Biblioteca CUNOSTINTE FOLOSITOARE, singura de
EN

acest fel la noi, cu cuprins din stiin{i. higien’, gospodirie,

veografie ete Au apirut peste 100 cirtulil,de 4 lei fiecare.
I/C

BIBLIOTECA AGRICOLA POPULARA cuprindo tot ce

e legat de pAmant gsi agricultura. Fiecare cirtulie 5 Ici.
Se pot face la toate siabonamente, ceia ce le maiieftinesc.
IAS
U
BC
 Y
Autorizat dec. Mintaterul Sanstapii sub No. 678/24 gi 22926/25

AR
Bolnavii de

IBR
PlamaAami

YL
Astmatici Bolnavi de piept Scrofulo sii

Anemici S&Sraci de singe S14 bit

ue
SIT
afla mult dorita usuraré a suferinfelor lor prin

Siropul- Vertes
Se intrebuinteazd inci la:
R
tusi migtreasch, -
VE
rachitis (boala englezeasci), scuipat de
singe, boale femecsti, precum. si la tot felul
de slibiciuni. Mii si mii scrisoride recunostin{a
dovedesc efectul Siropului Vertes. Gust
NI

foarte plicut. Premiat la Paris, Londra, Os-

tanda si Roma. Un colet postal continand
U

4 sticle 450 Iei

AL

3 din mii si mii de scrisori de recunostinta

D-nul Nicolae Sedan, din Petrogani ne. comunica: Siropul
fer-var al d-v. ¢ cel mai bun medicament contra boalelor
TR

de piept, plamani, etc. Primiji cele mai calde multumiti.

D-nul foan’Oprea din Alba-lulia ne comunica: Am onoare ava
comunica, ¢4 nici cand nu voi uita a multumi ajutorul d-v. rea-
lizat prin Siropul fer-var care a fost un adevarat mediu la insa-
EN

natosirea femeii mele. Primiti, va rog, d-le Vertes, asigurarea

profundului meu respect si exprimarea deosebitei mele stime.
-na Maria Bilici din Bucuresti ne comunica: Intrebuintand
mult pretiosul Sirop fer-var Vertes, ma simt foarte bine dupa
. doi anide suferinta. Mii de multumiri pentru medicamentul d-v.
I/C

vamatae ia; Farmacia la ,,Vulturul Alb “

IAS

IL. Vertes, Lugoj, No. 395

Preturile sunt neobligate. La comanda de 800 Lei in sus rabat corsiderabil.

evitarea gregelilor si se scrie totdeauna prefurile in co.nandd,

Pentru
U
BC

Calendarul Gospodarilor,
 Y
Autorizat de c. Ministerul Sandtasii s. No, 678/24 yi 22926/25

AR
ow
{poate de

R
i Oil
GC -

LIB
Cor FATT

de tet felul ca: lipsa de apetit, mistuirea grea, Catarul de stomac,

acreala, greata si varsdturile sgarci de stomac si peste toate greu-

ITY
tatile gi sMibiciunile stomacului se inlatura prin.

Bsenfa @e Stfomac
Acest mijloc diatetic, casnic, intareste stomacul,

RS
provoaca mistuirea, face pofti de mdncare si ajuta
mentinerea si restabilirea activitatii, mistuitoare si prin
-nceasta sindtatii trupului intreg, mai bine ca ori si ce
alr mjloc cunoscut pdnd acum. Mii si mii scrisori de
j recunostinta dovedesc cfectul Esentei de Stomac.
IVE
Premiat in Paris, Londra, Ostende si Roma.
Un colet po3tal continand 4 sticle 450 Lei.

Pitule pupgative Vérptes

UN

aucun rezoltat sigur si fara dureri, la CONSTIPATIE (esirea grea

-afaral, INVARTOSIRE si altele. In urma excelentei preparari sunt 3
eu ftotul nestriciciouse gi sunt recomandabile gi pentru curdt{irea.
singelui, 1 cutie micd Iv Lei, 1 cutie mare continand de 3 ort mai
mult, in Joc de 90 Lei numai 80 Lei.
AL

; 3 din Mii si Mii-de scrisori de recunostin{a

TR

ID nul Colonel Mihai! Nedea din Bucuresti ne comunici: Cu multi

mulfumire vA aduc le ounostin(a d-v. c& azi dup’ 2 ani cat am suferit
de stomac, mi simt, grate f. de stomae trimisi de d-v. foarte bine,
Nu am cuvinte si vi exprim ville mele mul{umiri pentrucd grate
EN

KE. de stomac a d-v. mi-ain recdpatat sinitatea,

Primiti. vi rog, domnul meu, asigurarea distinse? mele stime
si consideratiuni.
D- nul Gheorghe I, Nifei din Budesti ne comunica: Din partea mea
multe respecte de sindtate vA trinvt pentru E. de stomac cu care
I/C

m'am vindecat. V4 scriu din partea mea, cA’ nu exista alt’ pre-
parat-mai sigur.
1). nul Dionattrue Negilescu din Bucuresti ne comunicad: Sunt foarte
inulfumit e& si-a recApitat sinitatea nevasta mea prin E. de stomac
IAS

ce-am gasito la d-v.

wmaivta FARMACIA LA ,,VULTURUL ALB“

L. Vertes, Lugoj, No. 395.
U

Prequrile sunt neobligate, La comanda de 80 Lel in sua cabat constderablt.

Pentru cvitarea gregetilor ok se scrie totdeauna pregurile In comands.
BC
 Y
Autorizat d. ¢, Ministerul Sinktajii s, No. 678/24 i '22926/25.

AR
Betia — | Panglica cu cap cu tot
: 5 = a i ? li q

IBR
_ * ot s (Limbricul
( e ay:
.cordolal) seween
scoate .
Cine voeste a seaipa dé patima F
aceasta uricioasit nt intrebuin- 1. prin Pilulele CuO Vertes.
teze ,Autibelinul Vertes scutit & Semnele panglicei: crampe,
legal, preparat inrereat de mult, | Vomlezi, te apasa ceva, par ca un
care desgusta betivul de biu- {| ghem {i se urea’ pina in git,

YL
turi spirtoase. | ameyesti, lesini, esti anemic, n’ai
' ' spetit, cAteodat& mananci ca lu-
Fiind fara gust se poate da | | pul, esti obusit si nu poti-lucra,
pilmasului fara stirea sa. Mii} _ai prea multé fle@ma, gura {i-e
si mii serisori de recunostin{a. | acra, te infeap& in piept, ete. Una

SIT
2 flacoane 300. Jei. . _ cutio de pihile Cu-O si 2 sticte,
D-lui Le Vert s, farm, Lugoj i, ssenta de stomac pentru inti-
rirea stomacului total 400 lei.
Prin aceasta va exprim ville of. . , . .
mele maultumiri pentru ,Anti- | D-hi Th. Vertes, farmiy Lugo)
betinul Vertes“, care aavet un
efect ne mai pomeait. Betivul
respectiv dela cea dintiiu bian-
|
|,
|
RPrin prezenta aduc multuimi-
rile frumoase d-voastra, cici
medicamentul contra panglicei,
VE
tura cu ,Antibetin Vertes* a ce d-voastra mi-ali trimis, a rau-
simtit 0 grovzi strasnicid pen- -.! sit de minune, mai cu seams
tru rachiu, iar acum nu mai" ludind sia doua dozi. Voi re-
bea de loc. “= comandaJa toti cunoscutii mei,
NI

. . ' eari vor avea astfel de cazuri.

I. Ursulescu, primar j: . ). M&rgineanu
Poians, jud. Sibiu. I Menti din fata Of, Strahaia
U

me oe R rN OD r
SCURG ia IR Ry
(teipper la ba:bati. scursoare albala femei), catarul vaselor urinare
AL

- ete, se inldturd prin

slingectia Yeryest in contra gonorcei:yi
yowierin YWaries* tablete. diurctice.
de intrebuintare este anexat. Pentru femei so pregateste
TR

Eyactul mad
ea peat. 3 Hacoane Injecte si 2 Gaconne Tablete.in total 480 Lei.
A .
sin RB
SANGELIE “TP PN
STRICAT ”
EN

la hoalele padagrice, reumatice si sifilitice prin

so curi{i
Sivep Sazaparila VYertas cu iodcali
Sp recomanda in deosehi acelor persoane, cari au trait inainte o viati
usuratecd, au suferit ce sifilis sau alte asemenca morburi infec-
I/C

tioase de singe sg: au neglijat acclea, sau nu s'au curat po

. deplin. + sticle 450 Lei.

SLA BICIUNSI
IAS

diferite: ca slabiciuni prin excese, sgdrciuri isterice, slabiri de nervi,

“slibiciuni birbatesti, neproductivitatea se inlitura -prin
Rolsah Vertes, tablete intiritoare, 1 dost dubla 280 Lei.
Veritabile numal dela Farmecta la ,Vuturul Alb“
L. YVERTES, Lugoj, No 355. oo
U

Preturile sunt neobligate. La comanda dz 600 Ici In sus rabat considerabit,

Periza evitarca geegetiloe si sz scric totdeauna preturite In comauda.
BC
 Y
Aatorizat de c. Ministeral Saniktati sub No. 678/24 91 22926/25

AR
eumMatismu

R
LIB
Podagra—Isias—Paralisia—Scrantiri

precum dureri de cap, nervi,

ITY
si contra ori-ce-fel de> du-

reri. resultate din raceali,

RS
este cel mai bun pentru

alinarea durerilor si inti-

IVE
rirea prin frictiuni cu

Mereulin Vertes
UN

Fluid contra reumei

3 sticle Ka Haid contra reumel si 1 barcan alifie pentry frictiuni ta o’alld 450 Tei
AL

a US

3 din mil si mil scrisori do recunostinfa:

D-lui L. Vertes, farm. Lugoj. Au trecut 2 luni de cand nevasta mer
TR

era greu bulnava de reumi si s'a sculat in pace cu stimatul medicameat

a d-v Hlerculin Vertes, care a oprt toate durerile din ea si sau plerit
teuma Cu sizuranta, Toasa Perian, Genadul Mare
D-lui L. Vertes, Lugoj, Herculinul Vertes si alifia trimisa au alinat
EN

duresile mele peste asteptarea mea, asa ca acum sunt deplia sanatos.
Stefan Babos, Micesti.
D-lui L. Vertes, Lugoj. Va rog trimiteti si amicului neu 3 sticle
Hlerculin Vertes si alifie, de oatece acesie medicamente au avut succes.
I/C

Gheorghe Chrival, Galati.

veniuetia Farmacia la » Vulturui Alb “

IAS

iL. Veries, Lugo;y, No. 395

Preturiie sunt neobligate. La camanda de 800 Lei in sus rabat considerabil.
Pentru evitarea yregelitor si se scrie totdeauna prejurile in comanda,
U
BC
 Y
‘

AR
Siroo de piept aria”

IBR
este compus conform noilor pretengit 1 cu elect la:

T us a, Bronchita

YL
Cathars Ragusala
Anemie ® Scrofulosa

SIT
‘precum la diferticle boale de plamant gl organelor respirdtoare

Acest leac de casi‘incereat ca, elect firs flegma, far& miesorare

‘ de sAnge, alindtor
ratoare, leac’ care
de tusd, inflaentitor
inlesneste mistuirea,
R asapra
intdreste,
organelor respi-~
formeazd san-
VE
_gele sl oascle si prin aceasta este un efect excelent nanamai la _
adulti cis! la copii, —4 sticle HO lei.
NI

Puterea : :
de .
viata 9
U

o d& «Nervofluidal Maria» ca efectal cel mai excelent fa toate .

morburile de nervi: Excit&ri, insomnie, migrend, tremurdtara,
palpitatie de inima nervoasi, Ja fricd, iritatie, supiraresi obo-
AL

‘ — 4 sticle 440 lei.

seala intelectual’.
TR

E'LIXIRUL
farmaciei ,,Si. Maria“. Lugoj
EN

¢ Teac popular pentru alafarea apelitului, inldturarea greuta{ilor

de imistuire si intirirea intregului organism. Daca suferi de nea-
petit de imanecare, ragieli, umflaturi, iencals, apiisiri de stomac,
dureri de stomac, acreli, sfagieri dela inim’, miros acru din sur’,
dureri dy pintece, preeum si tot riul provenit din mistuire, atunci
I/C

eumpirt renumitul intiritor si aliniitor de dureri. Elixirul Maria.

20 sticle mict, — 10 stlele mijlocli sau 6 sticle mari 420 Cel.

.
IAS

Veritabile ~ .
V.eritabile Farmacia la ,,Sf. Maria“
‘Lugoj, Piata Regina Maria No. 195
U

Preturile sunt neobligate.

BC
 ~s ROE DELETES Lo tee
ee ee aK. ER STEEL ES OL LETELD LLL ONE CLIT ES
To aS ELITR BEEL

ORO
ISAT ne
A SNe
ea eS
te AE Se aa SIAR
ee Se Re ofunl I ee ae

7
oe CARTEA }

Y
Is LUCRARE PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA ,
Gna
A
Bee

AR
foe]
aa
L.OMULUI “yah&
.
Eee

ual ~

:Ka
: ei

MATUR IPs|§
i
ST

R
URIS ETE£4 Be

psa ALCATUITA DE

LIB
ete
is vi
I. POPESCU-BAJENARU . |S
Ee
Directoru l gcoalei primare
i de biefi Nr.17,,Principele
ry
|!)
ce : Mihai"
Le, din
PENTRY FOLOSUWL | |¥ii
Bucuresti, Id
OB LITT ATS ONT

ITY
Aut scoalelor de adulti
Oy de Re
orice fel, scoalelor in- Dr
nid
CLUE

dustriale: de ucenici st ° [#5

it lucritori,
in
scoalelor ei
complementare, etc.; Ey

RS
Ald
Precum
Fe PENTRU FOLOSUL
si ne
vd

, /L
ORICARUI RONAN
EB

han DORNIC D'A SE LUMINA

bee
IVE
=
SS

2
. £06 iS
LL

= Aceast& lucrare este pre-

Bi

rev
iS

AG miata de Academia Ro. ff

qo man&.
ILE

La concursul din |}S)/

shas 1923 a fost premiata
UN

de bee
CRT

a Cassa Scoalelor INTAIA |,-?

FS intre toate lucr&rile pre- {\X}
OLE

punk zentate Ia acest concurs. a

ae : ” Este aprobat&é de Ministe- 254
a , , rul Instructiunii
EE

Publice gi i
pr TREMIATA INTAIA
AL

DE CASSA SCOALELOR de Ministerul de Risboi. , it

Si
LT

oo90 ah
130] Ztarul ,,.RAIERICA din Cleveland-Ohio, ‘Statele-Unite
Te

mae |}: ‘
abies

ale_Arnericii — unde a patruns ,CHRTEA ONIULUI |

TR

MAT UR— zice: ,Alccasta tucrare nuar Si flertat sa ae

fipseascad din
TERRE

nici o casa cu adevarat roméneascd tr

9°99
CARTEA OMULUI MATUR ESTE
STALE

EN

© COMOARADE CUNOSTINTE
EEOL LE

| CUPRINDE: ABECEDARUL, SCRIEREA CIRILICA SI RUSEASCA, BUCATI DE

I/C

A CETIT $I POEZH, SFANTA SCRIPTURA!: VECHE SI NOUA, RUGACIUNI, |<)!

art CUNOSTINTE DESPRE NATURA SI OM, HIGIENA, MEDICINA, GOSPODARIE, fy};
’ GEOGRAFIA PAMANTULUI, .POVESTEA NEAMULUL ROMANESC, VIATA an
OS

i MARILOR ROMANI, GRAMATICA LIMBIE ROMANE, PUNCTUATIE, COMPU. fit!

ir NERE, ARITMETICA, CONTABILITATE, GEOMETRIE $10 SUMA DE ALTE
IAS

oy
FP ALF PPL

14 MULTE CUNOSTINTE, -ASTERNUTE PE PRICEPEREA FIECARUI ROMAN, Ty

vy Este o adevarata-enciclopedie. O biblioteca intr’o carte. ne
ny . 29°
it, =DITIA Vil-a ARE 1008 PAGINI CU 59G GRAVURI, SI ANUME: 395 an
ait
TWEE

aad ‘LUSTRATIH, 121 PORTRETE, 3 ICOANE, 25 HARTI, 49 FIGURI GEOME- ,

U

YRICE, ctc. COPERTELE FRUMOS COLORATE. LUCRAREA E SOLID ae

RO EICC

_ - CARTONATA. COSTH 250 LET cee ee wee “

Jes a
til ESS, Ca eh
BC

. ee e
a ee =n
ms. oO yk
ccd FLUE v
wid a de AN
 Nowe
NA

Y
AR
IBR
ooo ooo

|) ,DHATEO TOMAREAGDE

YL
‘SOGIETATE ANONINA CU CAPITAL 50.000.000 LEI
t

"INSTITUT DE EDITURA, ARTE GRAFICE = j|_

——— $1] COMERT DE LIBRARIE

SIT
con poo .-
IHSTALATIUI MODERKE OE ARTE GRAFICE —
R
TIPOGRAFIE
LITOGRAFIE
VE
ZINCOGRAFIE
Vv Executa artistic Brosuri de orice fel, .
NI

Ilustratiuni, Tablouri, Carti Postale,

Afise ilustrate
Actiuni de Banci silucrari mercantile
U

LECKTORIE $] LINIATURK MECARIGK

AL

pentru orice fel de Registre

de contabilitate
TURNATORIE
TR

Fabricatiune speciala de plicuri

EN

si confectiuni de hartie si carton

INSTITUTELE DE DESPFACERE:
I/C

CENTRALA: Bulevardul Academiel, 3

SUCURSALA:;: In CLUJ, Plata Unirel, 7

Libriria Romaneased, Strada Lapusneanu 17,-lasi

IAS

5 Cartea Romaneascd, Str. Tepes Yoda 2, Timisoara

crur. ” » - dln Valea Tarnavel Diclosdnmartin
de él - Boo = oon. <
U
BC
 fe
CE

say
STE

Y
ae
TE

AR
| CARTEA ROMANBASCA” |

R
LIB
SOCIRTATE ANONIA CU CAPITAL DB 60.000.000 L&I
-— JHSTITUT DE EDITURA, ARTE GRAFICE
i>| o—— $1 COMERT DE LIBRARIE ——r

ITY
| - ASORTIMENT COMPLECT
DE

Carti de Scoala, Pedagogice, Literare

RS
—— Stiintifice, Juridice, etc.etc, ==
Reviste Literare, Jurnale Politice si
de Mode, Rom§4nesti sitn limbi streine.
IVE
ARTIGOLE DE BIUROU SI DE PAPETARIE
Calimari si garnituricomplecte pentru
biurouri, Genti de piele
UN

Agende pentru avocati si de biurou,

Albume, Notese, Creioane mecanice,
Registre de Contabilitate, etc., etc.
TOATE MATERIALELE RECESARE GANCELARILOR
AL

ARTICOLE OE OESEHN SI PICTURA

TR

Complect asortiment de toate articolele

necesare domnilor Ingineri si Arhitecti
pentru misurdatori si faceri de planuri,
Compasurisi Instrumente de precizie.
EN

MATERIAL OE PICTURA IH ULEI

' Aquarela, Pyrogravura, Pyrosculptura,
I/C

= Metaloplastie si Fotominiatura. =
Culori engieze sl franceze, P4Anze,
= Hartie si Cartoane preparate = -
rH . be
IAS

g _" “ > ‘
od Oo 0 aN, ry

ME: 395
RIGEOME- |‘!
U

A © SOLID -
. . 2
BC

TN ra
.
alee wa
Vere Sor 2 Disc 2d BT SIS
'
ma)
 Y
AR
Editura ,CARTER ROMANEASCA«
BUCURESTI, Bul. Academiei 3, BUCURESTI.

IBR
. » Strabunii mei— Istoria neamu-
I, C. Luncan: lui romanesce. lati o carte mutt
asteptata si cat se poate de bine veniti. pentru cei dornici
sX cu-
noasc’ de-a fir a pir istoria neamului nostru. Sant istorisit

YL
e, ia
paginele acestei cirti minunate, faptele vitejesti ale stiAbunilor
°
nostri, incepand cu cei dintai bastinasi depe meleagurile noastre.
Hi vedem, pe toti, ducdnd cruntele lupte pentru pistrarea bucitei
1 ¥d

acestea de pamant, pe care au udat-o de nenumirate ori

SIT
cu san-
geic_lor, apadrand-o dealungul veacurilor. /
Si-i mai vedem . mai incoace, dupa ce au risbit prin , partile
acestea ceilal{i stribuni ai nostri. Romanii. intemeind ‘impreuni
traiul Jaolalta, ddinuind’mai departe neamul
mandra_ contopire— poperul romanesc, | R
E 0 istorisize calda, cuceritoare, intovardsit3, foaie cu foaie,
isvorat “din ‘aceastit
,
VE
de
felurite icoane in care-i infdtisat trecutul de lupte eroice
al stri-
bunilor nostri, -
' Preful Lei 89.—
NI

. Sfat - «Verde Impdrat si Zmeii». O carte

U

- OLA OSU: cat se poate de nimeriti pentru copii

este aceasta carticic’i, in care se gisesc frumos_ istori
site luptele
AL

feti-logofetilor din poveste cu ndstrujnicii zmei.

Pretul Lei 40,—
TR

. os ,
Hlice
. Pove
Gabvielescu: Povestir! pentru copii
: *.

Komidueasca). O alti cirtic ci de povesti

EN

minunat de potrivite
pentru micuti, este aceast& carte scrisk cu o
limpezime de grain
ce dovedeste ci autoarea intelege sufletul copiilor Si stie sX le
povesteascé pe intelesul Jor. . ‘ oe
I/C

Pre{ul Lei 25.—

] | Cioranescu «Povestiri
IAS

in versuri pentry
* copii. Acest frumos volum de
povesti in versuri, se bucuré de aceeas * -
insusire de a istorisi. Iu.
cruri potrivite pentru cei mici, sl pentru aceast
a a si fost premiat
de «Cartea Romaneasci:.
U

Un volum frumos ilustrat, Preful Lei 8).

BC
 Y
11, Sadoveanu si. D. Patrascanu I; Al. Bratescu-Voinesti

AR
MS. Viata Sfintilor
Vol.
a * Intuneric si lumina
T eu frumoase
.
ilustratii
oe

Lei 85 O parte din nuvelele marelai

R
Vol. WH apare in eurand. seriitor. Lei 20

LIB
Partenie P. Refli S.

ITY
Boerul Dragusin Amintini dintr’nn castel
pe Wistrry .
Nuvele din’ Viata olleneases
Migeatoare pagini din trecutul
Lei 18 Bucovinel, Lei 24

l. Simfioneses RS Ii. Sadove arr

IVE
Orase din Rom§nia - Treecea 0 moard peo Siret
Voli de 286 pagini en nue
merouse iustrati. Roman din Viatw de eriia
Maldovei,
UN

Lei 90 Let ov

ivi Rebrpearrs |. Agarbiceanu

AL

Paédurena spanzupratifor |
Puterniea desericre din. vre-
in intunere-
men rasboiulhual.
TR

Nuvele euboos. jee - lin

Lei 35 Ardent, Le 20
EN

A apirut Cartea sfanté a neamului:

A..D: » Xen opo

I/C

VW |

fost’ profesor la Universitatea din Nasi

Istoria RomAnilor
IAS

egitia tea
revaztita de /, Viddescu
Vol Dost dl, cu figuri, baati, aun doe 500 pase, Nunral 200 Tei.
Seo seoate tn pittine exemplare. Cine vrea va le aiba. sare
U

vrabeasea, de oarece mat tarzin se va reunpi de 2-3 ori atata!

BC