COLEGIUL PENTRU AGRICULTURA SI INDUSTRIE ALIMENTARA

,,TARA BARSEI’’-PREJMER

PROIECT: PRETUL PRODUSELOR ALIMENTARE IN

SUPERMARKETURI

CLASA A-XIII-A S2

INDRUMATOR: ABSOLVENT:

PROF.MONICA RADU LUPOI GEORGETA IULIANA

PREJMER-BRASOV

2020
 Preţul produselor alimentare în supermarketuri

Supermarketurile, hipermarketurile si magazinele de discount au reprezentat anul trecut

principalele locuri de cumparaturi pentru 55% dintre români.
România consemneaza cea mai importanta dinamica dintre pietele de retail în tranzitie. În
timp ce cota de piata a magazinelor alimentare s-a diminuat cu peste 30% în patru ani (de la 51%
în 2003 la 22% în 2007), hipermarketurile au crescut semnificativ în popularitate (de la 4% în
2003 la 29% în 2007). Magazinele de discount urmeaza la rândul lor acest tipar, începând de la
zero în 2005 la 13% în 2007.
În afara retelelor moderne de retail, 45% dintre români au în continuare ca principal loc
de cumparaturi magazinele mici sau alte formate, ponderea acestora scazând însa de la 58% în
2006.
Se stie ca marile hipermarketuri de la noi au contracte directe cu producatorii prin care-i
obliga sa tina preturile cat mai ridicate. In realitate scumpirile sunt dictate de marile retele de
hypermarketuri, dar ele se prezinta ca niste campioni in lupta cu preturile.
Nu tot timpul cresterea pretului este dictata de producator. Daca ai ales sa-ti vinzi marfa
intr-un hypermarket printr-un contract semnat, esti obligat sa nu vinzi nici unui alt magazin cu un
pret mai mic. Dar tot acel producator plateste si taxa de listare, taxa de raft pentru fiecare produs
in parte, la fiecare magazin in parte.Aceasta inseamna un adaos comercial mascat, iar daca vrei
sa rezisti pe piata, ori cresti pretul produsului ori faci rabat de la calitate.
In Romania, supermarketurile s-au bucurat de succes inca de la inceput. Dovada sta si
fluxul de vanzari din preajma sarbatorilor.
Romanii au adoptat rapid aceasta forma de comert, vrajiti in principal de publicitatea
foarte agresiva pe care lanturile mari de hipermarketuri si-o permite. Publicitate facuta chiar din
banii furnizorilor care isi desfac marfa prin respectiva retea.
Sorin Minea, presedintele Asociatiei Romane a Carnii, sustine ca, pe langa pretul de
vanzare, supermarketurile mai cer o serie de taxe suplimentare. Printre acestea se afla taxa de
raft, precum si o taxa de marketing (aparitia in pliantele lantului de retail), pret care este suportat
tot de furnizor si platit periodic pentru fiecare produs in parte. Astfel, produsul la raft poate fi
mai scump cu cel putin 10-20%, spune Minea. Pretul acesta nu cuprinde adaosul comercial pe
care fiecare lant de retail il practica, in functie de politica sa comerciala. In unele cazuri,
adaosurile comerciale pot ajunge si pana la 500%.
Concret, supermarketurile scumpesc produsele, nu le ieftinesc, chiar daca vedem ca se
ofera super promotii, ne-a mai declarat Minea. Fara sa stie, romanii ajung sa cumpere multe
produse al caror pret este de cateva ori mai ridicat decat in mod normal.
Astfel, desi traiesc cu impresia ca fac o mica afacere din „vanarea" super-ofertelor, nu
mai ajung sa vada alte preturi.
Producatorii platesc o serie de taxe si comisioane solicitate pentru a putea intra marile
lanturi de retail : Kaufland, de exemplu, are taxe de deschidere de magazine mai mici - undeva
pe la 800 euro/magazin, dar cere o data pe an bani foarte multi pentru promotii. Costurile in acest
caz pot depasi si 100.000 de euro, pentru circa 20 de magazine, cu mai putin de zece produse in
promotii. In cazul Real, taxa de deschidere pentru fiecare magazin este de 3.500 Ron, la care se
adauga 240 Ron pe produs/pe magazin. Aceasta suma nu include taxele de promotie si
discounturile aferente (evident, cer discount cat mai mare). In cazul Selgros, 4.000 Ron - taxa de
deschidere si 400 ron/magazin - taxa de listare/produs. La Billa, 5.400 Ron la deschiderea de
magazin, plus 180 Ron/produs/magazin/listare. Auchan - 14.000 Ron la deschidere de magazin,
plus 700 Ron/produs/magazin listare. Carrefour cere la ora aceasta 40.000 Ron/magazin taxa de
deschidere. Se adauga si taxa de listare, plus promotii cat mai multe si foarte agresive. Pentru
mai mult de 10 produse se plateste circa 30.000 euro pe an in promotie, fara discounturile
aferente ( 4.000 euro pentru a fii in revista Carrefour, plus circa 3.000 euro pentru o plasare in
aleea centrala in toate magazinele).
Patronatele si sindicatele din industria alimentara s-au unit impotriva hipermaketurilor, pe
care le acuza de dictatura in stabilirea preturilor. De fapt, magazinele si-au anuntat intentia de a
majora taxele aplicate furnizorilor pentru produsele vandute in supermarketuri, ceea ce a generat
reactia extrem de puternica a industriei de profil, avand in vedere ca noile taxe avansate sunt cu
mult mai mari decat cele aplicate in prezent, care, oricum, sunt foarte ridicate.
Cele mai importante asociatii patronale din industria alimentara, la care s-au alaturat si
sindicatele de profil, au atras atentia asupra politicilor comerciale neadecvate aplicate de lanturile
de magazine in relatia cu furnizorii, fapt ce are impact direct asupra lor, dar si asupra
consumatorilor. "Pretul pe care supermagazinele il afiseaza este unul fals, pentru ca acesta
include tot felul de taxe percepute de magazin, taxe care pot ajunge pana la 60-70% din pretul
afisat", a declarat Sorin Inea, presedintele Romalimenta, ieri, intr-o conferinta de presa. De altfel,
supermagazinele pun taxe pe orice: de la taxa de intrare in magazine, taxa de raft, taxa de
deschidere pentru noile magazine, la taxa de catalog sau de promotie. "In plus, nu esti liber sa
vinzi unde vrei, pentru ca hipermarketurile impun conditii contractuale prin care nu ai voie sa
vinzi sub pretul stabilit cu aceste magazine", a mai spus Minea.
"Politica lanturilor de magazine duce la disparitia micilor magazine, de cartier, iar micii
producatori, care nu au bani sa plateasca taxele cerute de supermagazine, vor disparea, pentru ca
nu mai au unde desface marfa. In aceste conditii, si salariatii din industria alimentara sunt loviti
de politica hipermarketurilor", a declarat Dragos Frumosu, seful sindicalistilor din industria
alimentara. "Sectorul de legume si fructe proaspete, in special, inregistreaza pierderi
incomensurabile, pentru ca lanturile de magazine prefera sa importe astfel de produse in
detrimentul celor autohtone", a spus Nicolae Stefan, liderul sindicalistilor din agricultura.
Asociatia Romana a Carnii, Asociatia Producatorilor din Industria Laptelui, Patronatul
National al Viei si Vinului, Rompan, Federatia Sindicala din Industria Alimentara si Federatia
sindicatelor din agricultura Agrostar solicita o ancheta confidentiala din partea Consiliului
Concurentei si a Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului, care sa investigheze
posibilele abuzuri ale retailerilor fata de furnizori.
 Asociatiile propun si realizarea unui Cod de Bune Practici Comerciale pentru
supermarketuri. Producatorii vor sa stabileasca un astfel de cod pe modelul unei conventii
similare incheiate anul trecut in Spania, intre producatori si marii comercianti.
Daca documentul va fi semnat de producatori si retaileri sub patronajul unor institutii
publice precum Consiliul Concurentei, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale sau
Ministerul Economiei si Finantelor, incalcarea lui ar putea permite furnizorilor sa actioneze in
justitie retailerii. Minea a mai adaugat ca singurul retailer care s-a aratat dispus pana in prezent
sa poarte discutii cu producatorii a fost Carrefour Romania.
Parlamentul European a adoptat, la sfarsitul lunii ianuarie, o declaratie scrisa prin care
solicita Directiei Generale pentru Concurenta sa efectueze o ancheta privind efectele pe care
concentrarea sectorului european de supermarketuri le are asupra micilor producatori, a
furnizorilor, lucratorilor si consumatorilor si, in special, sa evalueze abuzurile legate de puterea
de cumparare care ar putea fi generate de o astfel de concentrare. Deputatii au aratat ca pe
teritoriul Uniunii Europene sectorul de vanzari cu amanuntul este dominat de un numar din ce in
ce mai mic de retele de magazine si ca acesti distribuitori cu amanuntul isi exercita controlul
asupra accesului pe care il au agricultorii si alti distribuitori la consumatorii din UE.