Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Cuprins
Introducere...............................................................................................................................................................3
1. Obiectivele si ipotezele cercetarii.........................................................................................................................3
1.1. Ipotezele generale.........................................................................................................................................3
1.2. Ipotezele statistice.........................................................................................................................................3
1.3. Stabilirea obiectivelor cercetarii....................................................................................................................4
2. Metodologia cercetarii.........................................................................................................................................4
2.1. Prezentarea aspectelor care au stat la baza conceperii si structurarii chestionarului...................................4
2.1.1. Tipuri de intrebari utilizate.....................................................................................................................5
2.1.2 Ordinea de aranjare a intrebarilor...........................................................................................................5
2.1.3 Legaturile dintre intrebari........................................................................................................................5
2.1.4 Tipuri de scale folosite pentru intrebari...................................................................................................5
2.2 Metoda de cercetare......................................................................................................................................6
2.3 Populatia cercetata.........................................................................................................................................6
2.4 Stabilirea marimii esantionului.......................................................................................................................6
2.5 Descrierea succinta a unitatii de obsevare, de esantionare si de analiza.......................................................7
2.6 Alegerea metodei de esantionare...................................................................................................................7
3. Rezultatele cercetarii............................................................................................................................................7
3.1. Analiza si interpretarea datelor primare si secundare...................................................................................7
3.2. Testarea ipotezelor pentru medii si procente..............................................................................................29
3.3. Analiza legaturilor dintre variabilele cercetarii............................................................................................32
3.3.1. Tabelele de contingenta.......................................................................................................................32
3.3.2. Testarea diferentelor dintre medii si a diferentelor dintre procente (Testul Student).........................34
3.3.3 Testul Chi patrat....................................................................................................................................36
4. Concluzii si propuneri.........................................................................................................................................37
Bibliografie:............................................................................................................................................................39
Anexa 1................................................................................................................................................................... 40
2
Introducere
Numele temei pe care am ales sa o abordez in aceasta cercetare este „Atitudinile si opiniile
brasovenilor cu privire la calitatea serviciilor de taximetrie oferite in Brasov”.
Ideea conceperii unei cercetari de marketing pe aceasta tema, mi-a venit cand am citit mai multe articole
despre taximetristii brasoveni care risca sa-si piarda autorizatiile in urma unor verificari riguroase cu
privire la conditiile oferite si starea tehnica si un articol despre Aplicatia Star Taxi care s-a lansat de
curand si in Brasov.
Scopul acestei cercetari este de a observa cat de multumiti sunt brasovenii, in general, de calitatea
serviciilor de taximetrie oferite si care sunt principalele probleme cu care se confrunta acestia cand
apeleaza la servicii de taximetrie si cum ar putea fi solutionate. Un alt obiectiv este de a determina daca
aplicatia Star Taxi are acealasi succes pe care l-a avut si la Bucuresti si daca brasovenii sunt deschisi
acestei noi modalitati de realizare a comenzii.
Rezultatele acestei cercetari ar putea fi utilizate de companiile de taximetrie, care pe baza informatiilor si
concluziilor generate ar putea veni cu modificari si imbunatatiri pentru a satisface necesitatile clientilor
si pentru a atrage noi clienti prin calitatea serviiilor oferite.
4
2. Metodologia cercetarii
2.1. Prezentarea aspectelor care au stat la baza conceperii si structurarii
chestionarului
12
Schema acestui chestionar incepe cu 11 intrebari in linie dreapta, dupa care, se ramifica datorita unei
intrebari filtru care genereaza 2 posibilitati: de a trece la urmatoarea intrebare (12) sau de a trecedirect la
intrebarea 13. Dupa intrebarea 13 schema este liniara pana la ultima intrebare, fara sa mai apara alte
intrebari filtru.
z2 ∙ ∙ p ∙ q
n=
E2
Unde: E = eroarea admisă, exprimată în procente;
z = valoarea din tabelul distribuţiei normale ce corespunde nivelului de încredere avut în vedere;
p = estimarea în caz de succes sau a celor care spun „Da”;
q = (100 – p) – estimarea procentelor în caz de insucces sau a celor care spun „Nu”.
În situaţia noastră, nu avem informaţii anterioare despre „p”. Prin urmare adoptam nivelul maxim pe
care acesta il poate atinge: p=50% => q=50%.
1,96 2 ∙ 50∙ 50
n= =384
52
N=384 de persoane, locuitori ai orasului Brasov, de ambele sexe.
Nu am putut lua in considerare un esantion format din 384 de persoane si am ales o marime fixa a
esantionului de 44 persoane.
In acest caz eroarea va fi:
1
http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/
6
z 2 ∙ p∙ q 1,962 ∙50 ∙ 50
E=
√ n
=
√44
=14,7
p ∙q 0,5 ∙0,5
p±z
√ n
=0,5 ±1,96
√
44
=0.5± 0,14
3. Rezultatele cercetarii
Statistics
N Valid 44
Missing 0
Mode 4
7
Cat de frecvent apelati la servicii de taximetrie?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Modul este egal cu 4, ceea ce inseamna ca au fost mai multe raspunsuri cu „de 2-3 ori pe luna sau mai
rar”. Dupa cum se poate observa, cei mai multi dintre respondenti au raspuns cu „de 2-3 ori pe luna”
(38,6%), apoi urmeaza cei care au raspuns cu „o data pe saptamana” (31,8%), cei mai putini sunt cei
care apeleaza la servicii de taximtrie zilnic (6,8%).
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
8
Valoarea medie a masurii in care brasovenii prefera taxiul in locul altor mijloace de transport este
de 3,18 pe o scala de la 5 (foarte mica masura) la 1 (foarte mare masura). Modulul si mediana sunt egale
intre ele si iau valoarea 3.
Oblicitatea distributiei estepozitiva, Skewness fiind egal cu 0,063, deci distributia are coada mai
lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu -0,007, rezulta ca avem o distributie
platicurtica.
Case Summary
Cases
9
$q3 Frequencies
Responses
Care sunt motivele pentru care Ajung mai repede la destinatie 40 57,1% 95,2%
apelati la servicii de taximetrie?
Ofera confort 16 22,9% 38,1%
Case Summary
Cases
$q4 Frequencies
Responses
10
Majoritatea brasovenilor prefera firma Martax, 74,4% dintre respondenti alegand acest raspuns, adica 36,8% din
totalul raspunsurilor. A doua companie de taximetrie este Bratax, 41,9% dintre respondenti alegand acest
raspuns, adica 20,7% dintre rapunsurile lor fiind „Bratax”. Pe locul 3 e City Taxi , 39,5% dintre respondenti
alegand aceasta companie de taximetrie.Pe locul 4 si 5 se afla Tod Taxi si Ro Taxi, fiind alese de 27,9%, si
respectiv 18,6% dintre respondenti, raspunsurile „Tod Taxi” si „Ro Taxi” reprezentand 13,8% si 9,2% din totalul
raspunsurilor.
Statistics
N Valid 44,000
Missing ,000
Mean 2,750
Median 3,000
Mode 3,000
Variance ,843
Skewness ,153
Kurtosis -,282
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
11
Valoarea medie a masurii in care brasovenii sunt multumiti de calitatea serviciilor de taximetrie oferite
in Brasov este de 2,75 pe o scala de la 5(foarte mica masura) la 1(foarte mare masura). Modul si
mediana sunt egale intre ele si au valoarea 3, adica 3 este raspunsul cel mai frecvent si valoarea de
mijloc. Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,153, deci distributia are coada mai
lunga spre stanga, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiing egal cu -0,282, rezulta ca avem o distribuie
platicurtica.
Statistics
confort
N Valid 44,000
Missing ,000
Mean 2,114
Median 2,000
Mode 2,000
Skewness ,295
Kurtosis ,285
12
confort
Scorul mediu este de 2,11, ceea ce indica faptul ca se afla intre „nici bine,nici slab” si „bine”,
brasovenii inclinand mai mult spre „bine”. Nu s-a inregistrat nici un raspuns la „foarte slab”. Modul si
mediana sunt egale intre ele si au valoarea 2, adica raspunsul „bine” are frecventa cea mai mare si este
valoarea centrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc. Majoritatea
brasovenilor apreciaza confortul oferit cu „bine” (59,1%), doar 2,3% au raspuns cu „slab” la aceasta
intrebare. Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,295, deci distributia are o coada
mai lunga spre dreapta, iar boltirea este si ea pozitiva, Kurtosis fiind egal cu 0,285, rezulta ca avem o
distributie leptocurtica.
13
b. Siguranta
Statistics
siguranta
N Valid 43,000
Missing 1,000
Mean 2,535
Median 2,000
Mode 2,000
Skewness ,251
Kurtosis -,221
siguranta
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Total 44 100,0
Scorul mediu este de 2,53, ceea ce indica faptul ca se afla intre „nici bine,nici slab” si „bine”,
brasovenii inclinand mai mult spre „bine”. Nu s-a inregistrat nici un raspuns la „foarte slab”. Modul si
mediana sunt egale intre ele si au valoarea 2, adica raspunsul „bine” are frecventa cea mai mare si este
valoarea centrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc. Majoritatea
brasovenilor considera ca serviciile de taximetrie stau bine la capitolul siguranta (46,5%), 9,3% dintre
respondenti au apreciat siguranta cu „slab”. Dintre cei intervievati o persoan nu a raspuns la aceasta
intrebare.
Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,251, deci distributia are o coada
mai lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu -0,221, rezulta ca avem o
distributie platicurtica.
14
c. Starea tehnica a autoturismelor
Statistics
N Valid 44,000
Missing ,000
Mean 2,750
Median 3,000
Mode 3,000
Skewness ,172
Kurtosis -,756
15
Scorul mediu este de 2,75, ceea ce indica faptul ca se afla intre „nici bine, nici slab” si „bine”,
brasovenii inclinand mai mult spre „nici bine, nici slab”. Nu s-a inregistrat nici un raspuns la „foarte
slab”. Modul si mediana sunt egale intre ele si au valoarea 3, adica raspunsul „nici bine, nici slab” are
frecventa cea mai mare si este valoarea centrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica
valoarea de mijloc. Majoritatea brasovenilor apreciaza starea tehnica a autoturismelor cu „nici bine, nici
slab” (40,9%). 38,6% au raspuns cu „bine”, 18,2% au raspuns cu „slab”si doar 2,3% dintre respondenti
au raspuns cu „foarte bine”.
Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,172, deci distributia are o coada
mai lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu -0,756, rezulta ca avem o
distributie platicurtica.
d. Politetea soferilor
Statistics
politetea soferilor
N Valid 43,000
Missing 1,000
Mean 2,372
Median 2,000
Mode 2,000
Skewness ,670
Kurtosis -,112
16
politetea soferilor
Total 44 100,0
Scorul mediu este de 2,37, ceea ce indica faptul ca se afla intre „nici bine, nici slab” si „bine”,
brasovenii inclinand mai mult spre „bine”. Nu s-a inregistrat nici un raspuns la „foarte slab”. Modul si
mediana sunt egale intre ele si au valoarea 2, adica raspunsul „bine” are frecventa cea mai mare si este
valoarea centrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc. Majoritatea
brasovenilor apreciaza politetea soferilor cu „bine” (58,1%). 18,6% au raspuns cu „nici bine, nici slab”,
14% au raspuns cu „slab”si 9,3% dintre respondenti au raspuns cu „foarte bine”.
Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,670, deci distributia are o coada
mai lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu -0,112, rezulta ca avem o
distributie platicurtica.
17
Case Summary
Cases
$q7 Frequencies
Responses
Majoritatea brasovenilor sustin ca problema cea mai frecventa cu care se confrunta este faptul ca la
anumite ore ale zilei nu sunt suficiente taxiuri, 70,5% dintre respondenti alegand acest raspuns, adica
30,1% dintre raspunsurile lor fiind „nu sunt suficiente taxiuri la anumite ore ale zilei”. Pe locul 2 se afla
raspunsul „soferii uita sa puna ceasul”, 63,6% dintre respondenti au ales acest raspuns, reprezentand
27,2% din totalul raspunsurilor. Faptul ca soferii refuza efectuarea unor curse pe motiv ca sunt prea
scurte este o problema frecventa cu care se confrunta 52,3% dintre respondenti, aceste raspuns
reprezentand 22,3% din totalul raspunsurilor. Poblema pe care o intampina cei mai putini dintre
brasoveni sunt taximetristii nepoliticosi, 20,5% dintre respondenti au ales acest raspuns care reprezinta
8,7% din totalul raspunsurilor.
18
Statistics
N Valid 44,000
Missing ,000
Mean 1,795
Median 2,000
Mode 2,000
Skewness ,184
Kurtosis -,505
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Scorul mediu este de 1,8, ceea ce indica faptul ca se afla intre „total acord” si „acord”, brasovenii
inclinand mai mult spre „acord”. Nu s-a inregistrat nici un raspuns la „dezacord”(4) si „dezacord
total”(5). Modul si mediana sunt egale intre ele si au valoarea 2, „acord” fiind raspunsul cu cea mai mare
frecventa si este valoarea centrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc.
Majoritatea(56,8%) sunt de acord ca tarifele practicate de companiile de taximetrie din Brasov sunt
avantajoase, 31,8% sunt total de acord si 11,4% au raspuns cu „nici acord, nici dezacord”.
Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,184, deci distributia are coada mai
lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu -0,505, rezulta ca avem o ditributie
platicurtica.
19
b. Taxiul este un mijloc de transport sigur
Statistics
N Valid 42,000
Missing 2,000
Mean 2,619
Median 2,000
Mode 2,000
Skewness ,506
Kurtosis -,709
Total 44 100,0
Scorul mediu este de 2,62, ceea ce indica faptul ca acesta se afla intre „acord”(2) si „nici acord,
nici dezacord”(3), brasovenii inclinand mai mult spre „nici acord, nici dezacord”. Nu s-a inregistrat nici
20
un raspuns la „dezacord total”. Modul si mediana sunt egale intre ele si iau valoarea 2, adica raspunsul
„acord” are frecventa cea mai mare si este valoarea centrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate,
adica valoarea de mijloc.
Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,506, deci distributia are coada mai
lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu -0,709, rezulta ca avem distributie
platicurtica.
Statistics
N Valid 44,000
Missing ,000
Mean 2,545
Median 2,000
Mode 2,000
Variance 1,044
Skewness ,625
Kurtosis -,029
21
In ce masura distanta pana la destinatie va influienteaza sa apelati la servicii de taximetrie?
Valoarea medie a masurii in care brasovenii sunt influentati de distanta pana la destinatie este de
2,55 pe o scala de la 5 (foarte mica masura) la 1 (foarte mare masura). Modul si mediana sunt egale intre
ele ai au valoarea 2, ceea ce inseamna ca 2 este raspunsul cu cea mai mare frecventa si este valoarea
centrala in ordine crescatoare a valorilor inregistrate, adica valoarea de mijloc.
Oblicitatea distributiei este pozitiva, Skewness fiind egal cu 0,625, deci distributia are coada mai
lunga spre dreapta, iar boltirea este negativa, Kurtosis fiind egal cu –0,029, rezulta ca avem o distriutie
platicurtica.
22
10. Cum faceti, de obicei, comanda la taxi?
$q10 Frequencies
Responses
Majoritatea brasovenilor fac, de obicei, comanda la taxi prin telefon, 95,5% dintre respondenti alegand
acest raspuns, adica 62,7% dintre raspunsurile lor fiind „prin telefon”. Urmatorul mod in care brasovenii
prefera sa realizeze comanda la taxi este „din statiile de taxi”, 36,4% dintre respondenti afirmand acest
lucru, avand un procent de 23,9% din totalul raspunsurilor.
18,2% dintre respondenti au spus ca obisnuiesc sa „agate” taxiurile de pe strada, „il agat de pe strada”
reprezentand 11,9% din totalul raspunsurilor. Prefera sa realizeze online comanda la taxi doar 2,3%
dintre respondenti.
Statistics
N Valid 44,000
Missing ,000
Mean ,432
Variance ,251
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
23
Dupa cum s poate observa , distributia celor care au auzit de aplicatia Star Taxi este apropiata de cea a
celor care nu au auzit de aceasta aplicatie. Astfel, 56,8% dintre respondenti au spus ca nu au auzit de
aceasta aplicatie, iar 43,2% au spus ca au auzit de Star Taxi.
Statistics
N Valid 19,000
Missing 25,000
Mean ,316
Variance ,228
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Missing 99 25 56,8
Total 44 100,0
24
Dupa cum se poate observa , procentul celor care au folosit cel putin o data Star Taxi pentru a face
comanda de taxi (31,6%) difera semnificativ de cel al respondentilor care nu au folosit Star Taxi
(68,4%). Astefl rezulta ca majoritatea dintre cei care au auzit de aceasta aplicatie nu au fost interesati sa
faca comanda prin aceasta metoda.
Dintre subiectii intervievati , 25 nu au raspuns la acesta intrebare deoarece au fost nevoiti sa treaca direct
la intrebarea 13 ( pentru ca nu au auzit de aplicatia Star Taxi).
N Valid 44,000
Missing ,000
Mean 3,341
Median 3,000
Mode 4,000
Variance ,881
Skewness -,574
Kurtosis ,312
25
Considerati aceasta aplicatie o metoda practica de realizare a comenzii?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valoarea medie a masurii in care brasovenii considera aplicatia Star Taxi o metoda practica de realizare
a comenzii este de 3,34 pe o scala de la 5(foarte mica masura) la 1 (foarte mare masura). Modul este egal
cu 4, acesta fiind raspunsul dat de persoana de la jumatate esantionului. Mediana este egala cu 3, ceea ce
inseamna ca 3 este raspunsul cu cea mai mare frecventa.
Oblicitatea distributiei este negativa, Skewness fiind egal cu -0,574, deci distributia are coda mai lunga
spre stanga, iar boltirea este pozitiva, Kurtosis fiind egal cu 0,312, rezulta ca avem o distributie
leptocurtica.
26
14. Sexul respondentului
Statistics
Sexul respondentului
N Valid 44
Missing 0
Mode 0
Sexul respondentului
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Modul este 0 ceea ce inseamna ca au fost mai multe raspunsuri cu „feminin”. Dintre subiectii
intervievati 58,1% sunt persoane de sex feminin si 40,9% persoane de sex masculin.
Statistics
Varsta
N Valid 44
Missing 0
Mode 2
27
Varsta
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Cei mai multi dintre respondenti au varsta cuprinsa in intervalul 20-24 ani – 77,3% . 9,1% au varsta
cuprinsa intre 25-29 ani si 30-34ani si 4,5% au varsta cuprinsa intre 35-39 ani si sub 20 de ani. Niciunul
dintre respondenti nu are varsta peste 40 ani.
Venitul
N Valid 44
Missing 0
Mode 1
28
Venitul individual
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Modul este egal cu 1, ceea ce inseamna ca raspunsul „sub 1000 lei” este raspunsul cu frecventa
cea mai mare. Dupa cum se poate observa, mjoritatea dintre respondenti (61,4%) au venitul individual
sub 1000 de lei, 27,3% au venit individual cuprins intre 1001-1500 lei, 6,8% au raspuns cu „1501-2000
lei ”, 4,5% au venitul cuprins intre 2001-2500 lei. Niciunul dintre subiectii intervievati nu are venitul
individual peste 2500 lei.
29
One-Sample Test
Test Value = 2
Nivelul de semnificatie este mai mic decat 0,05, deci se respinge ipoteza nula si se accepta ipoteza
alternativa, conform careia brasovenii nu sunt multumiti in mare masura de calitatea serviciilor de
taximetrie oferita in Brasov.
Analiza intervalului de incredere duce la aceeasi decizie deoarece acesta nu include valoarea „0”, itrucat
capetele lui sunt ambele pozitive: 0,47 si 1,03.
Probleme frecvente?
aspectul interior si exterior 44 ,27 ,451 ,068
lasa de dorit
One-Sample Test
Nivelul de semnificatie este mai mic decat 0,05, deci se respinge ipoteza nula si se accepta ipoteza
alternativa, conform careia procentul celor care considera ca aspectul interior si exterior al taximetrelor
lasa de dorit este semnificativ diferit de 50%.
Analiza intervalului de incredere duce la aceeasi decizie deoarece acesta nu include valoarea „0”,
intrucat capetele lui sunt ambele negative: -0,36 si -0,09.
30
One-Sample Statistics
One-Sample Test
Nivelul de semnificatie este mai mare decat 0,05, deci se accepta ipoteza nula, conform careia 70%
dintre brasoveni considera ca la anumite ore ale zilei nu sunt suficiente taxiuri.
Analiza intervalului de incredere duce la aceeasi decizie deoarece acesta include valoarea „0”.
4. Brasovenii nu considera ca aplicatia mobila Star Taxi este o metoda practica de realizare a comenzii.
H0: µ=4
H1: µ≠4
One-Sample Statistics
One-Sample Test
Test Value = 4
31
3.3. Analiza legaturilor dintre variabilele cercetarii
3.3.1. Tabelele de contingenta
1. Cat de frecvent apelati la servicii de taximetrie?*Sex
Cases
32
Sexul respondentului * Cat de frecvent apelati la servicii de taximetrie? Crosstabulation
% of Total
Raspunsul cel mai frecvent intalnit (22,7%) este dat de femei, care apeleaza la servicii de taximetrie o
data pe saptamana.
1001-1500 Count 0 4 4 4 12
1501-2000 Count 0 1 1 1 3
2001-2500 Count 1 0 0 1 2
Total Count 3 14 10 17 44
Cei care au declarat un venit individual sub 1000 au raspunsul cel mai frecvent „de 2-3 ori pe
luna sau mai rar”(40,7%), al doilea raspuns ca frecventa este „o data pe saptamana”(33,3%), al treilea
raspuns este „de 2-3 ori pe saptamana” si ultimul ca frecventa este „zilnic”.
Cei care au venitul individual cuprins intre 1001-1500 au aceeasi frecventa pentru 3 raspunsuri: „o data
pe saptamana”, „de 2-3 ori pe saptamana” si „de 2-3 ori pe luna sau mai rar”(33,3%) si 0% penru
raspunsul „zilnic”. Cei cu venitul cuprins intre 1501 -2000 au aceeasi frecventa a raspunsurilor ca si cei
cu venitul 1001-1500. Rspondentii cu venitul cuprins intre 2001-2500 au aceeasi frecventa pentru 2
raspunsuri „zilnic” si „de 2-3 ori pe luna sau mai rar” (50%).
33
Venitul * Cat de frecvent apelati la servicii de taximetrie? Crosstabulation
% of Total
Raspunsul cel mai frecvent intalnit (25%) este dat de cei cu venitul sub 1000, care apeleaza la servicii de
taximetrie de 2-3 ori pe luna sau mai rar.
H1: µ≠µ
34
Group Statistics
Starea tehnica a
Equal ,604 ,441 -,194 42 ,847 -,047 ,242 -,536 ‚442
autoturismelor
variances
assumed
Din cauza faptului ca nivelul de semnificatie Sig. este mai mare decat 0,05 se accepta ipoteza nula in
cazul testului Levene de egalitatea a variantelor celor 2 grupuri, deci se vor analiza datele de pe primul
rand, unde variantele sunt asumate ca fiind egale.
In acest caz avem nivelul de semnificatie Sig. (2-tailed) este mai mare decat 0,05 si se accepta ipoteza
nula a inexistentei unei diferente intre media pe sexe, privind opiniile subiectilor cu privire la starea
tehnica a autoturismelor. La aceeasi decizie ajungem si daca analizam intervalul de incredere, deoarece
acesta nu contine valoarea „0”.
2. Cum apreciati serviciile de taximetrie din urmatoarele puncte de vedere? Confort * Sex
H0: µ=µ
H1: µ≠µ
Group Statistics
Sexul
respondent
ului N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Starea tehnica a Equal 1,593 ,214 -2,313 42 ,026 -,466 ,201 -,872 -‚059
autoturismelor variances
assumed
Din cauza faptului ca nivelul de semnificatie Sig. este mai mare decat 0,05 se accepta ipoteza nula in
cazul testului Levene de egalitatea a variantelor celor 2 grupuri, deci se vor analiza datele de pe primul
rand, unde variantele sunt asumate ca fiind egale.
In acest caz avem nivelul de semnificatie Sig. (2-tailed) este mai mare decat 0,05 si se accepta ipoteza
nula a inexistentei unei diferente intre media pe sexe, privind opiniile subiectilor cu privire la starea
tehnica a autoturismelor. La aceeasi decizie ajungem si daca analizam intervalul de incredere, deoarece
acesta nu contine valoarea „0”.
Ati auzit despre aplicatia mobila Star taxi? * Sexul respondentului Crosstabulation
Sexul respondentului
da Count 8 11 19
Total Count 26 18 44
36
Chi-Square Tests
N of Valid Cases 44
a. 0 cells (,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 7,77.
Valoarea lui este 3,991 penru 1 grad de libertate. Se accepta ipoteza alternativa, conform careia
exista legatura intre sexul respondentului si faptul ca a auzit de aplicatia Star Taxi, deoarece nivelul de
semnificatie Asymp. Sig (2-sided) este mai mic decat 0,05.
Testul 2
H0: Nu exista legatura intre sex si utilizarea aplicatiei Star Taxi.
H1: Exista legatura intre sex si utilizarea aplicatiei Star Taxi.
Ati utilizat cel putin o data Star Taxi? * Sexul respondentului Crosstabulation
Sexul respondentului
da Count 3 3 6
Total Count 8 11 19
37
Chi-Square Tests
N of Valid Cases 19
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 2,53.
Testul este invalid in acest caz, deoarece procentul de celule cu valori asteptate este mai mare de
20%.
4. Concluzii si propuneri
Am realizat aceasta cercetare cu scopul de a observa cat de multumiti sunt brasovenii, in general,
de calitatea serviciilor de taximetrie oferite , care sunt problemele si principalele directii in care se cer
imbunatatiri si modificari.
In ceea ce privesc ipotezele cercetarii, acestea s-au verificat dupa cum urmeaza: prima ipoteza
generala conform careia brasovenii sunt in mare masura multumiti de calitatea serviciilor de taximerie
din Brasov s-a infirmat, deoarece la intrebarea „Cat de multumiti sunteti de calitatea serviciilor de
taximetrie oferite in Brasov?”raspunsul cu frecventa cea mai mare a fost 3, pe un interval de la 1 la 5 (1-
foarte mare masura,5- foarte mica masura), ceea ce inseamna ca brasovenii nu sunt nici multumiti , nici
nemultumiti, in general, de serviciile prestate de companiile de taximetrie din Brasov.
A doua ipoteza, conform careia 50% dintre brasoveni considera ca aspectul interior si exterior al
taximetrelor lasa de dorit, s-a infirmat, deoarece doar 27,3% dintre respondenti au afirmat acest lucru. A
treia ipoteza, conform careia 70% dintre brasoveni considera ca nu sunt suficiente taxiuri la anumite ore
ale zilei s-a validat (70,5% dintre respondenti au afirmat acest lucru).
A patra ipoteza conform careia brasovenii considera in mica masura ca aplicatia penru mobil,
Star Taxi, este o metoda practica de realizare a comenzii, s-a infirmat, media fiind egala cu 3,34(pe un
interval de la 1-foarte mare masura la 5-foarte mica masura).
Brasovenii au o parere buna in ceea ce priveste confortul oferit, siguranta si politetea soferilor.
Problemele cu care se confrunta frecvent brasovenii atunci cand apeleaza la servicii de taximetrie sunt
faptul ca la anumite ore ale zilei nu sunt suficiente taxiuri, soferii uita sa puna ceasul si refuza efectuarea
unor curse pe motiv ca sunt prea scurte.Tarifele practicate de companiile de taximetrie din Brasov sunt
considerate avantajoase, majoritatea rasunzand cu „acord” si „total acord”.
38
Majoritatea brasovenilor obisnuiesc sa faca comanda prin telefon, 95,5% dintre respondenti au
bifat acest raspuns. La polul opus se afla realizarea comenzii online, doar 2,3% dintre respendenti
practica aceasta metoda de realizare a comenzii. Brasovenii sunt reticeti in privinta comenzilor online,
mai mult de jumatate dintre respondenti afirmand ca nu au auzit de aplicatia mobila Star Taxi si au o
parere neutra despre cat de practica este aceasta metoda de realizare a comenzii.
Consider ca problemele legate de soferii care refuza anumite curse sau nu pun ceasul pot fi
solutionate daca firmele de taximetrie ar fi mai receptive la reclamatiile facute de clienti si ar fi mai
exigenti cu propriii lor angajati si ar aplica sanctiuni in cazul nerespectarii anumitor conditii.
In ceea ce priveste deficitul de taxiuri la anumite ore ale zilei, nu poate fi rezolvat prea usor din
motiv ca legea spune că trebuie să existe patru maşini la 1.000 de locuitori. Dacă este să ne luăm după
rezultatele recensământului din 2011, în trafic ar trebui să fie puţin peste o mie de maşini, iar in prezent,
în Braşov, peste 2.000 de persoane sunt înregistrate la Primărie cu atestat de taximetrie. Deci nu este
posibil sa mareasca numarul de taximetre pentru ca si asa sunt prea multe fata de numarul populatiei. O
propunere , in acest sens ar fi sa mareasca numarul taximetrelor, numai pentru o anumita perioada a zilei
in care se inregistreaza, de regula, mai multe comenzi. Dezavantajul acestei solutii este ca implica
costuri aditionale pentru firmele de taximetrie rezultate din cresterea numarul de angajati, cheltuielile cu
achizitionarea de noi masini si intretinerea acestora.
Bibliografie:
1. Constantin, C. – Cercetari de marketing. Curs pentru invatamant la distanta;
2. Constantin, C. – Sisteme informatice de marketing, Ed. Infomarket, Brasov, 2006;
3. Lefter, C. – Cercetari de marketing, suport de curs pentru doctoranzi, Brasov, 2007.
39
Anexa 1
Calitatea serviciilor de taximetrie din Braşov
Bună ziua!
Mă numesc Marina Ciubota şi sunt studentă la Universitatea "Transilvania" din Braşov, Facultatea
de Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor. Realizez o cercetare de marketing despre
“Calitatea serviciilor de taximetrie oferite de companiile de taximetrie din Brasov”. Vă rog să alocati
câteva minute din timpul dumneavoastră pentru a completa chestionarul.Informaţiile obţinute vor
rămâne confidenţiale!
Vă mulţumesc !
1. Cât de frecvent apelaţi la servicii de taximetrie?
o zilnic
o o dată pe săptămână
1 2 3 4 5
În foarte mare
În foarte mica măsură
măsură
Selectaţi o valoare din intervalul 1, În foarte mare măsură, - 5, În foarte mica măsură,.
o oferă confort
o oferă siguranţă
o Altele:
o Bratax
o City Taxi
o Martax
o Ro Taxi
o Tod Taxi
o Altele:
1 2 3 4 5
Foarte
Foarte nemulţumit
mulţumit
Selectaţi o valoare din intervalul 1, Foarte mulţumit, - 5, Foarte nemulţumit,.
6. Cum apreciaţi serviciile de taximetrie din Braşov din următoarele puncte de vedere:
Nici bine,
Foarte bine Bine Slab Foarte slab
nici slab
Confort
Siguranţă
Starea tehnică a
autoturismelor
Politeţea şoferilor
7. Ce probleme întâmpinaţi cel mai frecvent când apelaţi la servicii de taximetrie?
(mai multe răspunsuri)
o Altele:
Nici acord,
Dezacord
Acord total Acord nici Dezacord
total
dezacord
Tarifele practicate de
companiile de taximetrie
din Braşov sunt
avantajoase.
1 2 3 4 5
o prin telefon
o online
o Da
o Da
o Nu
1 2 3 4 5
o Masculin
o Feminin
42
15. Vârsta respondentului:
o sub 20
o 20-24
o 25-29
o 30-34
o 35-39
o 40-44
o 45-50
o peste 50
o sub 1000
o 1001-1500
o 1501-2000
o 2001-2500
o peste 2500
43