Politica de pret, politica de distributie si comportamentul anticoncurential

O alta componenta importanta a mixului de marketing, pretul, poate constitui un instrument utilizat in practica anticoncurentiala, in incercarea de a ocupa o pozitie importanta pe piata sau de a pastra o astfel de pozitie castigata anterior, fie pentru a elimina concurentii directi. De regula, pretul este folosit ca instrument in cadrul unor intelegeri verticale intre agentii economici. Asa cum s-a zut, Legea Concurentei sanctioneaza practicile neloiale care au in vedere utilizarea pretului, ca de exemplu: fixarea concertata a preturilor, preturile de ruinare, preturile de discriminare, preturile de dumping etc. Aceste practici anticoncurentiale sunt mentionate in art.5 alin.(l) lit.a) si art.6 lit.f). Daca fixarea concertata a preturilor presupune adoptarea unui comportament similar din partea agentilor economici in privinta fixarii unui anumit nivel al preturilor (maxim sau minim) produselor oferite, in schimb pretul de ruinare urmareste inlaturarea concurentilor de pe piata si descurajarea noilor intrari prin practicarea unui pret sub nivelul costurilor. Ambele practici pot fi intr-o prima etapa benefice pentru consumator, dar ulterior contribuie la afectarea mediului concurential normal si la degradarea calitatii produselor sau serviciilor oferite.Incercarea companiilor de taxi din Bucuresti de a impune un tarif unic minimal de 6000 lei/km constituie o practica anticoncurentiala de fixare concertata a preturilor. De regula, pretul de ruinare implica reduceri de preturi selective sau impunerea unui pret care nu este profiil pentru agentul economic ce adopta o astfel de practica. Aceasta nzare sub cost trebuie sa fie insa dovedita ca fiind ruinatoare si ca se incearca astfel eliminarea unui concurent. Pretul de ruinare poate constitui si o forma a abuzului de pozitie dominanta pe piata relenta. Pretul de dumping este similar pretului de ruinare, numai ca acest termen se foloseste pentru piata externa. Si in domeniul distributiei pot apare intelegeri intre agentii economici, intelegeri pe verticala sau intelegeri pe orizontala, care pot avea ca efect prejudicierea gra a mediului concurential.In contextul distributiei, un rol important il au concurenta intermarca si concurenta intramarca, prima fiind specifica intreprinderilor care comercializeaza produse diferentiate sau care produc si concureaza pe baza marcilor comerciale, iar a doua se manifesta intre distribuitorii aceleiasi marci. Cu cat este mai intensa concurenta intermarca cu atat sunt mai evidente efectele proconcurentiale, stimuland activitatea agentilor economici. O intelegere de distributie exclusi poate reduce semnificativ concurenta intramarca dar, in acelasi timp, permite unei marci sa concureze mai puternic cu altele, sporind astfel concurenta intermarca. De exemplu, magazinele specializate in nzare de aparatura electronica si electrocasnica Altex, Domo si Flanco, care comercializeaza aceleasi marci de produse (Bosch, Zanussi, Sony, Phlips etc.) contribuie la sporirea concurentei intramarca din domeniul distributiei.

Rzboiul uleiului pe piaa romnesc

Feb 27 Afaceri

Faptul c, n prezent, pe rafturile supermarketurilor predomin produse strine ar putea s par o consecin fireasc a liberalizrii comerului, dac preul acestora nu ar fi de dou sau chiar de trei ori mai mare dect cel al sortimentelor similare, dar de fabricaie autohton. Situaia nu se poate explica numai prin snobismul romnilor, ea fiind rezultatul practicilor mai puin ortodoxe ale companiilor internaionale specializate n domeniul alimentar, n complicitate cu societile multinaionale de retail, care au deschis supermarketuri n Romnia. Este interesant de remarcat c aceste convenii tacite au ca obiect produse indispensabile consumului curent, cum ar fi zahrul, uleiul sau detergenii. Cea mai bun exemplificare a acestor afirmaii o constituie piaa uleiului alimentar din Romnia, care, dup cum s-a putut constata, a nregistrat, n perioada 2007-2008, creteri de 2,5-3 ori fa de anii anteriori. Giganii i mpart piaa romneasc n prezent, piaa uleiului alimentar din Romnia este dominat de companiile multinaionale Cargill Incorporated, cu sediul n Minneapolis Statele Unite, i Bunge Corporated LTD, a crei conducere se afl la White Plains, New York. n ara noastr, prima corporaie opereaz prin Cargill Agricultura, care activeaz n comerul cu cereale, semine i fneuri, Cargill Oil, productor de ulei i grsimi prelucrate, Cargill Silozuri, un intermediar implicat n comerul cu inputuri pentru agricultur, materie prim pentru industria textil i aprovizionarea cu furaje a cresctoriilor de animale, i Cargill Cereale, furnizor de servicii n agricultur. De partea cealalt, la finalul anului 2006, cele patru companii prin intermediul crora Bunge era prezent pe piaa local Unirea Iai, Interoil Oradea, Muntenia Bucureti i Bunge Romania nregistrau afaceri cumulate de 113,7 milioane de euro, un profit de peste 21 milioane de euro i peste 700 de angajai. Acum, Bunge mai are n ara noastr o singur capacitate de producie, la Buzu. n 2007, compania american a achiziionat, de la SC Agricover, fabrica de ulei vegetal din aceast localitate, printr-o tranzacie estimat la aproximativ 8-10 milioane de euro. La cheremul multinaionalelor

ntregul complex de activiti privind achiziionarea i procesarea florii-soarelui este acaparat de aceste dou uriae companii americane. Cargill deine circa 80% din pia, n timp ce rivala sa, restul de 20%. Importana pe care o acord oamenii de afaceri strini acestui sector este subliniat i de investiiile considerabile fcute n ultimii ani. Gigantul american Cargill, unul dintre liderii mondiali ai comerului cu cereale, a cumprat, n 2005, pentru circa 30 milioane de dolari, cele dou fabrici de ulei ale companiei Topway Industries Craiova, de la Podari i Craiova, plus dreptul de folosin a mrcii Bunica. Cargill a mai achiziionat, la nceputul lui 2005, Comcereal Alexandria pentru 26 milioane de dolari, devenind cel mai mare depozitar de cereale din Romnia, cu o capacitate anual de aproape 900.000 de tone. Cunoscut fiind faptul c societatea Interagro, patronat de ctre cunoscutul om de afaceri romn Ioan Nicolae, deine, practic, ntreaga zon din sudul rii, nu este surprinztor c americanii sunt n legturi strnse cu acesta, care le furnizeaz floarea-soarelui i, prin meninerea preurilor de achiziie de la productor la un nivel sczut, contribuie decisiv la succesul afacerilor celor de la Cargill. Cu 80% din achiziia de semine de floarea-soarelui, acetia se situeaz pe poziia de lider de pre n Romnia, iar rivalii lor sunt nevoii s le accepte deciziile comerciale. Practici comerciale la limita legii Pentru lichidarea competiiei n domeniul uleiului din Romnia, Cargill a practicat preuri foarte coborte menite s ruineze concurenii autohtoni. Faptul este evideniat n raportul financiar al companiei pe anul 2006, care arat o pierdere planificat de 11 milioane de euro. Practic, americanii i-au vndut produsul sub preul de cost al uleiului, ajungnd astfel n poziia de lider dominant pe piaa achiziiei de smn de floarea-soarelui, a uleiul brut i, implicit, pe aceea a produselor finite din ulei, de tip margarine. Bineneles c aceast pierdere planificat a fost transformat n profit substanial prin triplarea ulterioar a preului produsului. Pentru a putea dirija cu o mn de fier acest sector al agriculturii romneti, cele dou companii se implic chiar i n prima etap a procesului care are ca finalizare uleiul comestibil sau margarinele. Fie direct, fie prin societi cu care au relaii comerciale, Cargill i Bunge ncheie contracte cu agricultorii particulari sau cu asociaii agricole, crora le avanseaz suma necesar achiziionrii aa-ziselor prachete tehnologice smn, pesticide n schimb, agricultorul se oblig s le vnd din recolta viitoare o anumit cantitate, pn la nivelul sumei avansate. De exemplu, pentru 100 ha de teren pe care vrea s nsmneze floarea-soarelui, agricultorul primete o sum cuprins ntre 60.000 i 70.000 lei. Dup recoltare, el este obligat s livreze semine n contravaloarea acestei sume, dar la preuri pe care cele dou firme, prin aliaii lor, le impun pe piaa zonal respectiv, adic ntre 0,45 i 0,60 lei/kg, n timp ce preul real pe piaa agro-alimentar este de 0,7-1 lei/kg. Nicolae Dan PAPIJ

Piata de cablu din Romania, monopolizata de marile companii

Autor: Afrodita Cicovschi 27 Decembrie 2006 CCC Blue Telecom, acuzata ca a practicat preturi de ruinare Pentru a detine monopolul pe piata de telecomunicatii, societatile de cablu apeleaza adesea la mijloace neconcurentiale. Fie este vorba despre practicarea unor preturi de ruinare, vanzand sub costuri programele contractate spre retransmitere, pentru a acapara piata si a inlatura concurentii, fie despre intelegeri de tip cartel, in scopul impartirii pietei serviciilor in teritoriu. In acest sens, anul 2006 a fost puternic marcat de scandaluri, pornind de la plangeri ale consumatorilor sau ale reprezentantilor societatilor rivale, pana la amenzile aplicate de catre inspectorii Consiliului Concurentei. "Mijloace neconcurentiale" Asa cum am mai scris, unul dintre cazurile in care o societate a practicat preturi mici pentru a acapara piata dintr-o anumita zona, pentru a le mari dupa ce a obtinut monopolul, este cel al societatii CCC Blue Telecom (fosta Cony Sat), detinuta de omul de afaceri Catalin Chelu. Firma a facut, in vara acestui an, obiectul mai multor plangeri inaintate atat Parchetului de pe langa Judecatoria Moinesti, Politiei municipale, Consiliului Concurentei, Presedintiei, ANAF, Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, CNA si multor alte institutii abilitate sa cerceteze bunul mers al companiilor al caror obiect de activitate este legat de comunicatii sau sa ancheteze posibilele fapte penale savarsite in activitatea acestora. Una dintre ele, inregistrata sub numarul 112/1.08.2006, face referire la faptul ca salariati ai CCC Blue Telecom si chiar "asociatul unic al societatii" dau telefoane prin care ameninta societatile concurente ca li se vor prelua firmele si angajatii "cu sau fara acordul vostru" - cum spun semnatarii, deteriorand sau furand echipamentele din reteaua CATV. "Dincolo de mijloacele neconcurentiale pe care le foloseste in vederea construirii de retele de slaba calitate care nu respecta standardele tehnologice cerute de lege, societatea CCC Blue Telecom (fosta Cony Sat SA Galati) practica preturi de ruinare, vanzand sub costuri programele contractate spre retransmitere, pentru a acapara piata si a inlatura concurentii. Aceste practici ale firmei amintite incalca dispozitiile art. 6, lit. c si f din Legea 21/1996, ceea ce duce implicit la prejudicierea bugetului local prin neefectuarea varsamintelor", se arata in plangere, cu precizarea ca societatea functioneaza, in mai multe localitati, "fara a detine acorduri de retransmisie pentru canalele care sunt in grila", fiind somata si amendata in nenumarate randuri de catre Consiliul National al Audiovizualului (25 aprilie 2006 - 5.000 RON; 7 februarie 2006 - 5.000 RON; 19 iulie

2005 - 50.000 RON, etc), pentru incalcarea dispozitiilor art. 74, alin. 3 din Legea 504/2002 cu privire la retransmiterea in grila societatii de canale TV cu care nu aveau contracte sau acorduri de retransmitere. Drept de difuzare retras pentru 5 ani Conflicte au existat si cu Autoritatea Nationala de Reglementare a Comunicatiilor: la sfarsitul anului trecut, societatii CCC Blue Telecom SA i s-a retras, pentru neplata, pentru o perioada de cinci ani, dreptul de a mai furniza retele publice de comunicatii electronice si servicii de comunicatii electronice. In urma solicitarii noastre, conform Legii 544/2001, ANRC ne-a informat asupra motivelor luarii deciziei nr. 1372/2005. Redam partial informarea: "Compania CONY SAT (actuala CCC Blue Telecom) a fost autorizata la ANRC si a primit dreptul de a furniza, incepand cu data de 16 ianuarie 2003, anumite tipuri de retele publice de comunicatii electronice si servicii de comunicatii electronice destinate publicului, precum si retele si servicii private de comunicatii electronice. Ca urmare a calitatii astfel obtinute, compania avea obligatia de a plati, in fiecare an, un tarif de monitorizare. De asemenea, conform Deciziei presedintelui ANRC nr.1074/2004, compania mai avea si obligatia de a contribui la fondul de serviciu universal, fond realizat prin contributia fiecarui furnizor de retele publice de comunicatii electronice sau de servicii de telefonie destinate publicului, cu o cifra de afaceri mai mare sau egala cu 3.000.000 euro. Deoarece compania nu a achitat integral tariful de monitorizare pentru anul 2004 si contributia pentru fondul de serviciu universal, la data de 19 august 2005, ANRC a notificat aceasta companie cu privire la intentia retragerii dreptului de a mai furniza retele sau servicii de comunicatii electronice daca in termen de 30 de zile de la primirea notificarii nu achita debitele restante. Intrucat compania nu a dat curs notificarii respective, in sensul ca nu a achitat debitele restante, la data de 14 octombrie 2005 companiei i s-a comunicat decizia prin care i se retragea dreptul de a mai furniza retele publice de comunicatii electronice si servicii de comunicatii electronice (prin Decizia presedintelui ANRC nr.1372/2005), nemaiavand, pe o perioada de cinci ani, dreptul de a furniza serviciile pentru care se autorizase la ANRC in anul 2003. Cony Sat a contestat in justitie decizia ANRC, solicitand anularea acesteia. Instanta de fond (Curtea de Apel Bucuresti) s-a pronuntat in favoarea companiei in ce priveste cererea acesteia de anulare a deciziei. ANRC a facut recurs, procesul aflandu-se in acest moment in derulare inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie", se arata in adresa remisa redactiei noastre. Chelu i-a cedat asociatei pachetul majoritar de actiuni

Dupa toate aceste scandaluri, omul de afaceri Catalin Chelu i-a vandut asociatei sale pachetul majoritar de actiuni al CCC Blue Telecom, multumindu-se cu numai 8,56 la suta din titluri. Pachetul majoritar de actiuni al societatii de cablu CCC Blue Telecom SA, detinut de omul de afaceri Catalin Chelu, a ajuns la asociata sa - Doina Lilioara Rimar, in schimbul sumei de 219,192 milioane de lei (aproximativ 62 de milioane de euro). Astfel, Doina Rimar (despre care se spune ca i-ar fi ruda apropiata) devine actionarul majoritar controland 61,24 la suta din titluri, in timp ce lui Catalin Chelu ii revin doar 8,56 la suta dintre actiunile societatii. Alti actionari sunt firmele Zorder Big, cu 26,82%, si Galgros, cu 3,02%. Anterior fuziunii dintre RCS si RDS, societatea CCC Blue se afla pe locul patru in topul serviciilor de televiziune prin cablu detinand, la sfarsitul anului trecut, aproximativ 6 la suta dintre abonatii la serviciile de retransmisie prin cablu a programelor audiovizuale. La inceputul acestui an, patronul CCC Blue anuntase ca intentioneaza sa listeze actiunile sale la Bursa de Valori Bucuresti, prospectul preliminar fiind aprobat de Comisia Nationala a Valorilor Imobiliare in luna iulie. Omul de afaceri Catalin Chelu este actionar la cateva zeci de societati comerciale din Oltenia, Muntenia si Moldova, printre cele mai cunoscute numindu-se Mecanica Rotes Targoviste, Vulturul Comarnic, Vitimas Tecuci si Portelanul Dorohoi, fiind printre cei mai mari proprietari de spatii comerciale din Galati. Chelu controleaza si o parte din actiunile SIF Moldova, SIF Oltenia si SIF Muntenia. In vara acestui an, miliardarul galatean a mai vandut pe piata de capital 1.191.500 de actiuni detinute la SIF-uri prin doua dintre firmele sale - 550.000 de la Mecanica Rotes Targoviste 8232.500 la data de 6 iunie si 317.500 la data de 5 iunie), 162.500 actiuni de la CCC Blue Telecom (dintre care 56.500 la SIF Oltenia, 25.000 la SIF Moldova si 103.500 la SIF Muntenia), plus alte 497.000 actiuni la data de 8 iunie (din care 189.500 la SIF Moldova si 289.500 la SIF Muntenia). Cu o avere estimata la 65-70 milioane de dolari, Catalin Chelu este un important jucator pe piata de cablu din Romania, unde detine CCC Blue Telecom, Cony Sat, Mega Construct si Lidas Prod. CCC Blue Telecom a realizat in 2005 un profit de aproape 500.000 euro la o cifra de afaceri de 6,74 milioane euro. Amenzi de 7,5 milioane euro In urma cu doua saptamani, Consiliul Concurentei a amendat companiile UPC ROMANIA, RCS&RDS, ASTRAL TELECOM si Cablevision of Romania cu suma de 25.944.809 RON (echivalentul a peste 7.500.000 euro). Autoritatea a constatat ca, in anul 2001, intre societatile UPC ROMANIA si HI-FI QUADRAL s-a incheiat o intelegere de tip cartel, in scopul impartirii pietei din Timisoara. Avand in vedere ca aceste intelegeri sunt anticoncurentiale, UPC a fost amendata cu 7.257.984 RON (echivalentul a peste 2,1 mil. euro), iar RCS&RDS, in calitate de succesor de drept al HI-FI, cu 807.275 RON (aproximativ 235.000 de euro).

In urma extinderii cercetarilor, Consiliul Concurentei a constatat ca si ASTRAL TELECOM si Cablevision of Romania au savarsit, in Bucuresti, un abuz de pozitie dominanta, manifestat prin impunerea de tarife majorate in mod nejustificat de cresterea costurilor. Cablevision a fost amendata cu 273.766 RON (aproximativ 79.000 euro), iar UPC, in calitate de succesor de drept al ASTRAL, cu 17.605.784 RON (echivalentul a 5,1 mil. euro). Cartelul reprezinta un grup de firme independente care produc bunuri similare si actioneaza impreuna pentru a creste pretul si a restrictiona outputul individual. Independenta firmelor este mai slaba pentru ca trebuie sa respecte deciziile unui organism comun de conducere, desi acesta tine cont de interesele fiecarei societati din cartel.