Comertul de proximitate, trendul anului 2013 pe

piata de retail

Adrian Comaneci, Manager la Contrast Management - Consulting,

spune ca in cazul magazinelor de proximitate este de urmarit
capacitatea retailerilor de a nu se bloca intr-un cerc inchis, ajungand
la "canibalizare".
"A sosit si <viitorul retailului>, prin formatul de hard discounter,
care nu este hard discounter per se: magazinele nu seamana cu cele
din vest - marfa este inca in raft si se vinde foarte putin direct de pe
paleti, sortimentatia este mai bogata. Asta spune ca mai avem pana
la viitor - cumparatorul roman nu e indeajuns de sofisticat sa
aprecieze un numar foarte redus de produse, deci e un format
adaptat. Mai mult, in Romania nu sunt bani. Fiecare lant de
magazine imparte aceeasi bani, foarte putini, intre magazinele din
piata. Piata retail-ului intra in modulul de supravietuire",
completeaza Flavian Pandele.
Marius Ghenea, presedintele FIT Distribution, spune pentru startups.ro ca anul acesta vor fi, in continuare,
consolidari in retail, in principal prin fuziuni si achizitii, pentru ca piata de consum va stagna, din cauza cresterii
economice mici si a increderii inca reduse a consumatorilor.

Retailul online si tehnologia

Adrian Comaneci, Maria Tudose si Marius Ghenea subliniaza printre tendintele de pe piata de retail din acest an
dezvoltarea si extinderea comertului online, atat din partea tuturor tipurilor de retaileri, cat si ca interes al
cumparatorilor.
Adrian Comaneci mentioneaza ca in Romania comertul online se dezvolta in pasi mai mici si siguri, iar in
spatiul digital, punctul central - platforma online este transpusa pe diferite categorii de gadget-uri pe care
clientii le utilizeaza, telefoane mobile, laptop-uri, tablete etc.
"Sustinerea <magazinului online> se realizeaza prin diferite strategii de marketing si social media - crearea de
aplicatii, jocuri si chiar campanii online, astfel magazinul devenind user-friendly, atractiv, interactiv", mai
spune Adrian Comaneci.
Mihaela Petruescu mentioneaza Carturesti, Noriel si kika printre retailerii care si-au diversificat canalele de
vanzare cu platforma de internet.
Marius Ghenea subliniaza ca, pe masura ce retailerii vor vedea ca ating o anumita masa critica in vanzarile
online, probabil ca vor incuraja finalizarea tranzactiilor clientilor tot in mediul online, cu rezultate pozitive in
reducerea costurilor operationale si a satisfactiei clientilor.

"Probabil, cele mai importante modificari au aparut in zona platformelor mobile, care sunt din ce in ce mai
frecvent folosite de retaileri, atat in activitatea de back-end (logistica, managementul stocurilor, vanzari, relatia
cu clientii), cat si in cea de front-end, atat direct (vanzarea pe terminale mobile, plati mobile etc.), cat si
indirect (platformele mobile utilizate de curieri si alti provideri de servicii)", explica Marius Ghenea.
Mobile si social commerce-ul
Adrian Comaneci subliniaza ca, in prezent, multi retaileri testeaza utilitatea mobile commerce-ului si a social
commerce-ului pentru business-ul lor.
Simina Istrate mentioneaza ca noile tehnologii au fost inglobate intr-o foarte mica masura la noi, doar aplicatiile
pentru smartphone-uri care ajuta sa se localizeze un produs in diverse magazine si sa se afle pretul.
Raluca Raschip precizeaza ca, deocamdata, retailerii si producatorii din FMCG nu folosesc la "capacitate
maxima" comertul online, cel pe retelele sociale si mobile commerce-ul, dar este convinsa ca, in timp, din ce in
ce mai multi vor face pasi in aceasta directie, existand deja jucatori din comertul modern care se promoveaza
intens si foarte targetat in mediul digital.
Mihaela Petruescu spune insa ca tot mai multi retailerii folosesc si mobile sau social commerce-ul, dar mai mult
ca metode de promovare, decat sub forma de canal de vanzare.
"Promotiile sau lansarile de noi produse anuntate prin SMS fac parte din strategiile de fidelizare a clientilor si
de atragere a acestora catre magazinele fizice", explica Mihaela Petruescu.
Marius Ghenea subliniaza si el ca, in prezent, mobile commerce nu functioneaza inca in sens tranzactional in
Romania, cu mici exceptii de produse si servicii specifice, in general, cele de download.
"Social-commerce are mai multe conotatii si, evident, functioneaza deja pe site-uri de social-shopping sau cele
de reduceri. Retelele sociale nu genereaza inca un numar semnificativ de tranzactii, probabil si pentru faptul ca
atunci cand sunt pe retele sociale, consumatorii nu sunt in ceea ce se numeste <shopping mood>, adica o stare
potrivita pentru cumparaturi", detaliaza Marius Ghenea.
Simina Istrate mentioneaza ca mobile commerce-ul este folosit inca intr-o proportie foarte mica, dar social
commerce-ul incepe sa prinda contur, retailerii apeland din ce in ce mai mult la retelele de socializare pentru a
se promova si a-si vinde produsele.
"In restul Europei, se folosesc deja multe tehnologii inovatoare pentru a crea o experienta inedita de
cumparare, insa in Romania acestea nu sunt inca prezente. Tehnologii vehiculate in vest sunt: virtual personal
shopping assistant, aplicatii pe smartphone-uri cu informatii medicale si cele care, atunci cand scanezi cu
telefonul anumite produse din hipermarket iti indica daca poti mananca produsul respectiv; proba virtuala a
hainelor sau scanerul de volumul al corpului etc.", mai spune Simina Istrate.
Reprezentantii Altex spun pentru startups.ro ca mobile commerce-ul si social commerce-ul sunt tot mai folosite
in Romania, nu doar in piata de retail, ci in intreaga industrie. In aceasta luna, Altex lanseaza versiunea de mobil
a site-ului si o aplicatie cu vanzare pe Facebook. Pe social commerce, Altex are o oferta speciala zilnica,
dedicata fanilor de pe Facebook, costand intr-un discount la un produs cu buna afinitate pentru target - tablete,
smartphone-uri, console si televizoare.
"Aceste canale incep sa reprezinte aproximativ 10% din ponderea bugetului de marketing", precizeaza
reprezentantii Altex.

Mihaela Petruescu subliniaza ca retailerii sunt mereu cu ochii pe noutatile tehnologice, insa implementarea lor
se face treptat si, din pacate, nu intotdeauna atat de repede pe cat si-ar dori cumparatorii.
"Sunt retaileri internationali care, desi au implementat comanda online inca din 2010 pe alte piete pe care
activeaza, aceasta nu se aplica inca pentru piata din Romania", adauga Mihaela Petruescu.
Flavian Pandele completeaza ca marile lanturi de retail prezente in Romania nu folosesc mediul online la fel
cum o fac alte retele in alte tari, spre exemplu, Tesco in Asia.
Raluca Raschip mentioneaza ca platformele online B2B existente (n.red. - Business-to-Business; de exemplu,
Metro are platforma B2B) pot influenta in viitor si segmentul B2C (n.red. - Business-to-Consumer).
"Retailerii le pot transforma in canale de vanzare B2C sau le pot pastra pe cele B2B si adauga si o componenta
B2C pe care sa o dezvolte", explica Raluca Raschip.
Ea completeaza ca intalnirea cu consumatorii si surprinderea acestora intr-un mod creativ si placut atat in
mediul online, cat si in magazinele fizice, este esentiala pentru jucatorii din FMCG, fie ei producatori sau
retaileri, deoarece, in prezent, nu mai exista o demarcatie clara intre viata online si cea offline, acestea
intrepatrunzandu-se.

n loc s mi dea banii pentru produsele livrate, hypermarketul mi

ddea noi facturi
23 septembrie 2009
Naional, Prima pagin, Realiti economice

, a declarat marti (22 septembrie 2009) intr-o conferinta de presa, presedintele Patronatului din Industria
de Morarit si Panificatie (Rompan), Aurel Popescu.
.
Cred ca prin aplicarea acestei legi si mediul de afaceri va fi mai sanatos si cel mai important lucru este ca
magazinele de proximitate se vor dezvolta, iar comertul autohton si concurenta vor creste, iar preturile vor avea
o scadere fata de cele actuale, a spus Popescu.
Magazinele de proximitate vor avea posibilitatea de a avea acces la o piata libera, negrevata de impunerile
comerciale facute de retaileri asupra furnizorilor privind practica preturilor.
Aurel Popescu a mai spus ca marile retele de magazine faceau un abuz fata de producatorii romni pentru
ca acestia au primit deseori in loc de bani pentru produsele livrate marilor magazine facturi cu taxele percepute
de acestia. n loc sa imi dea banii pentru produsele livrate, am primit facturi pentru taxe percepute de ei,
care inlocuiau de fapt plata produselor pe care le livrasem.
Acestea erau de fapt abuzurile lor, a adaugat Popescu. Potrivit sursei citate, si in alte state europene exista o
preocupare vizavi de relatia cu supermarketurile, asociatiile producatorilor din Ungaria, Polonia si Ungaria
solicitnd aceasta lege tradusa in engleza ca sa isi rezolve problema pe plan national.
De asemenea, aplicarea legii de comercilizare a produselor agroalimentare va elimina mai multe taxe impuse
producatorilor si vor fi evidentiate adaosurile pe care marile retele de magazine le practica.
Acum se va interzice comerciantilor plata unor servicii care nu au legatura directa cu vnzarea
produselor. Conform definitiei pretului de achizitie, ei trebuie sa le scoata la suprafata, la vedere, si atunci se va
vedea ca de fapt ei, desi se laudau ca vnd in pierdere sau cu un profit mic, prin facturile pe care le primeam
ulterior aveau un profit de 30%, a mai spus presedintele Rompan.
Acesta a mai adaugat ca este foarte importanta si masura delistarii produselor care se facea fara nicio
notificare, precum si cea a penalitatilor incluse in lege. Evident ca am luat si noi din textul altor legi europene
ca penalizarea sa fie dublul dobnzii bancare percepute pentru fiecare zi de intrziere, a mai mentionat
presedintele Rompan.
Legea privind comercializarea produselor alimentare a fost trimisa presedintelui Romniei pentru
promulgare, iar dupa publicarea ei in Monitorul Oficial va intra in vigoare in 30 de zile.
Reprezentantii producatorilor au anuntat ca noile contracte intre producatori si retaileri, conform legii, vor fi
incheiate in maximum 60 de zile de la intrarea in vigoare a actului normativ.
Codul de Bune Practici a fost aprobat in 16 septembrie de Plenul Camerei Deputatilor cu 198 de voturi pentru,
cinci contra si sapte abtineri.
Conform prevederilor din lege, vor fi eliminate patru taxe percepute abuziv de retaileri producatorilor, iar
altele vor fi diminuate. Una dintre taxele care vor disparea este taxa de deschidere de magazin care era
una fixa si varia intre 1.000-15.000 de euro.
De asemenea, va fi eliminata si taxa de remodelare, o alta taxa fixa care se solicita pentru modernizarea
magazinelor existente si care se situa intre 1.000 si 5.000 de euro.
Aceasta va disparea din noua lege prin introducerea unui articol ce interzice taxele ce nu au legatura cu actul de
comert. Serviciul de vnzare garantata, ce reprezinta un procent din cifra de afaceri si se solicita pentru
garantarea vnzarii produselor in reteaua respectiva este eliminat prin intrarea in vigoare a noii legi.

Aceasta taxa era de 0,5-0,75% din cifra lunara de afaceri a producatorilor. De asemenea, va fi scos serviciul de
gestionare a gamei care ajungea pna la 2% din cifra de afaceri lunara.
Prin introducerea noii legi, vor mai fi diminuate taxa de listare furnizor/magazin care putea ajunge pna la
15.000 de euro, taxa de listare articol situata pna la 500 de euro pe produs si taxa pentru servicul de marketing
cu 2-4% din cifra de afaceri fata de 10% in prezent.
Elaborarea Codului de bune practici a inceput in urma cu un an si jumatate, cnd patronatele si sindicatele din
industria alimentara au acuzat hypermarketurile de majorarea profiturilor prin cresterea nejustificata si
artificiala a preturilor de vnzare si folosirea unor taxe ascunse.

Express La Parter, un nou magazin de proximitate

in franciza
Luni, 27 Ianuarie 2014, ora 12:40 | Vizualizari: 510
Grupul Carrefour Romania anunta intrarea in reteaua Express a unui nou
magazin de proximitate operat in regim de franciza, in Bucuresti:
Express La Parter. In acest moment, reteaua numara 59 de magazine de
proximitate Express, dintre care 10 unitati in orasul Brasov si 49 in
Bucuresti si Ilfov.
Scopul Carrefour este acela de a mentine specificitatea fiecarui comert
de proximitate, respectand rezultatul anilor de experienta a partenerilor
sai si adaugand elementele Express distinctive pentru a intari si dezvolta
ceea ce exista deja. Nu cream m noi de comert de proximitate modern
care sa asfixieze comertul deja existent, ci sprijinim ceea ce exista deja,
se arata intr-un comunicat de presa al retailerului.
Express La Parter se afla pe Soseaua Straulesti, nr. 60 A, Bucuresti, are o suprafata de 100 m si insumeaza
aproximativ 2.500 de produse.
Carrefour opereaza in prezent in Romania 4 formate de magazine, cu un total de 163 de unitati: 25
hipermarketuri Carrefour; 78 supermarketuri Market; 59 magazine de proximitate Express; 1 website de
comert online: www.carrefour-online.ro.

Carrefour extinde reeaua de magazine de

proximitate n Bistria, cu 3 uniti Express i una
Contact
de Ana Maria Petcana - Mediafax

Carrefour Romnia i-a extins reeaua de magazine de proximitate n judeul Bistria Nsud, cu trei
uniti Express i una Contact, operate n franciz, a anunat retailerul.
Carrefour extinde reeaua de magazine de proximitate n Bistria,cu 3 uniti Express i una Contact
Cele trei magazine Express, Express Alma Florilor, Express Alma Andrei Mureanu i Express Alma mpratul
Traian, se afl n oraul Bistria, au suprafee ntre 80 i 180 metri ptrai i comercializeaz o gam ntre 2.000
i 3.000 de produse.
Astfel, reeaua Express a ajuns la 47 de magazine, dintre care 10 uniti n Braov, o unitate n Galai, trei uniti
n Giurgiu, o unitate n Satu Mare, trei uniti n Bistria i 29 n Bucureti i Ilfov.
Magazinul Contact Alma Lechina se afl n comuna Lechina, judeul Bistria Nsud, are o suprafa de 100
metri ptrai i nsumeaz aproximativ 2.000 de produse. Cu aceast deschidere, reeaua Contact numr 7
magazine, respectiv cte o unitate n Hrman (judeul Braov), Mizil (judeul Prahova), Iveti (judeul Galai),
Hrova (judeul Constana), Feteti (judeul Ialomia), Pechea (judeul Galai) i Lechina (judeul Bistria
Nsud).
Magazinele Contact prezint o ofert variat, cu o sortimentaie restrns pe categorii de produse i, spre
deosebire de Express, acest nou format de magazin include i produse nonalimentare, dup modelul
"magazinului universal".
Grupul francez Carrefour opereaz n prezent n Romnia cinci formate de magazine, cu un total de 160 de
uniti, dintre care 25 hipermarketuri Carrefour, 80 supermarketuri Market, 47 magazine de proximitate
Express, 7 magazine de proximitate Contact i un magazin online.

28 Jul 2014, Companii

Mega Image mai adauga un magazin de proximitate

in retea

Retailerul Mega Image, parte a grupului Delhaize, deschide un nou magazin de proximitate in Bucuresti.

Aproape jumatate din paharul tau de bere inseamna deja taxe. Salveaza berea!

Shop&Go Bucurestii Noi 53, situat in sectorul 1 al Capitalei, are o suprafata de vanzare de aproximativ 86 metri
patrati.
Mega Image incheie astfel luna iulie cu noua magazine nou deschise, din care sapte magazine Shop&Go si doua
supermarketuri Mega Image, potrivit Mediafax.
Fondat in 1995, Mega Image este cel mai mare lant de supermarketuri din Romania, cu o retea ce va cuprinde
miercuri 325 de magazine in Bucuresti, Constanta, Ploiesti, Pitesti, Brasov, Targoviste si alte orase din tara, sub
marcile Mega Image (173), Shop&Go (152) si AB COOL FOOD (1).

5 Feb 2014, Companii

Carrefour investeste masiv in magazine de

proximitate: a luat un credit de 60 MIL. lei pentru
acest proiect

Artima, firma prin care Carrefour Romania gestioneaza supermarketurile Market si trei magazine de proximitate
integrate Express din Bucuresti, a incheiat un contract de credit cu ING Bank pentru suma de 60 milioane lei
(13,5 milioane euro), potrivit unui anunt al companiei.

"Noul contract de credit va inlocui dispozitiile contractului de credit incheiat in data de 30 octombrie 2006 intre
societatea Carrefour Romania, in calitate de imprumutat, si ING Bank NV Amsterdam, in calitate de
imprumutator, in cadrul careia societatea (Artima - n.r.) a detinut, de asemenea, calitatea de imprumutat pentru o
linie de credit in valoare de 60 milioane lei, astfel cum a fost acesta aprobat prin Hotararea Adunarii Generale
Ordinare si Extraordinare a societatii nr. 3 din data de 30.03.2009 si prin Hotararea Adunarii Generale
Extraordinare a societatii nr. 17 din 16.12.2011, contractul de credit incheiat anterior incetand astfel", potrivit
anuntului Artima.
Artima va garanta cu ipoteca mobiliara asupra tuturor conturilor bancare deschise la ING Bank NV Amsterdam.

"Si anul acesta vom investi in lansarea de noi magazine in cadrul strategiei de expansiune multiformat. Planul
de expansiune este confidential, insa vom anunta de fiecare data cand vom deschide un nou magazin", a
declarat, potrivit Mediafax, Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour Romania.
De la inceputul anului, retailerul a deschis trei magazine Express, operate in regim de franciza. In 2013,
Carrefour a mizat pe extinderea retelei Express, cu 38 de unitati noi, si a celei Market, cu 13 supermarketuri noi.
Compania a mai inaugurat in 2013 un hipermarket si magazinul online.

Retailerul a intrat pe segmentul supermarketurilor in 2007 odata cu achizitia lantului Artima, de la fondul de
investitii Enterprise Investors, pentru 55 milioane de euro. Potrivit datelor de la Ministerul Finantelor Publice,
in 2012, Artima a raportat o cifra de afaceri de 700 milioane lei (157 milioane euro), in crestere cu 34%
comparativ cu 2011, si un profit net de 355.900 lei (circa 80.000 euro), cu 51% mai mic.
In prezent, Carrefour opereaza in Romania patru formate de magazine, cu un total de 163 de magazine - 25
hipermarketuri Carrefour, 78 supermarketuri Market, 59 magazine de proximitate Express si un magazin online.
Retailerul a avut in 2012 vanzari totale de 986 milioane euro, fara TVA, in crestere cu 3% fata de 2011, si un
profit de 23 milioane euro.
Publicat de Radu Burlacu la 23 august 2012, 06:14
912 vizualizari

Studiu Magazin de Proximitate - La Doi Pasi

Din cuprins:
CAPITOLUL 1:DESCRIEREA MAGAZINULUI 3
1.1 DENUMIRE I SCURT ISTORIC 3
1.2 AMPLASAREA MAGAZINULUI SI CARACTERISTICILE ZONEI DE ATRACTIVITATE 4
1.3 IDENTIFICAREA I ANALIZA PIEEI INT 4
1.4 POLITICA COMERCIAL A MAGAZINULUI 4
CAPITOLUL 2. ORGANIZAREA SPAIULUI I A VNZRII 5
2.1 PREZENTAREA MODULUI DE VNZARE 5
2.2 ANALIZA MODULUI DE AMENAJARE A SPAIULUI 6
2.3 ANALIZA FLUXULUI CLIENILOR N SALA DE VNZARE 8
2.4 CARACTERIZAREA ASORTIMENTULUI 8
2.5 ANALIZA CALITATIV A DISPUNERII LINIILOR DE PRODUSE I A MRFURILOR N MAGAZIN
8
2.6 ANALIZA MODULUI DE AMPLASARE A MRFURILOR PE GONDOLE 9
2.7 TEHNICILE DE PROMOVARE A MARFURILOR LA LOCUL VNZRII 9
2.8 RELAII CU FURNIZORII DE MRFURI 12
CAPITOLUL 3. ASPECTE LEGALE PRIVIND ACTIVITATEA MAGAZINELOR 13
3.1. PRINCIPALELE ASPECTE LEGALE CARE LIMITEAZ ACTIVITATEA MAGAZINELOR DE
PROXIMITATE. 13
CAPITOLUL 4. CONCLUZII I PROPUNERI 15
BIBLIOGRAFIE 16
Capitolul 1:Descrierea magazinului
1.1 Denumire i scurt istoric

Metro Cash&Carry a lansat oficial,programul La Doi Pai,un concept de franciz care se adreseaz
comercianilor tradiionali independeni.Magazinele de bloc i chiocurile care vor ncheia un contract de
franciz cu lanul german de magazine cash&carry vor trebui s i remodeleze magazinele dup un concept
stabilit mpreun cu Metro Cash & Carry i s le denumeasc La Doi Pai.
Reeaua La Doi Pasi", franciz detinut de Metro, a ajuns la 500 de magazine de proximitate pe piaa
romneasc detinue de mici comerciani independeni , potrivit unui comunicat remis de retailer.Spre
deosebire de modelele obinuite de franciz,acest program permite proprietarilor de magazine s-i pstreze
independena financiar i operaional ,pe parcursul colaborarii.
ncepnd cu luna martie 2012, peste 120 magazine de pe piat romneasc s-au alturat francizei de comer
tradional, adaugndu-se celor 80 magazine La Doi Pasi" deja funcionale la acel moment.Fiecare magazin
poart nsemnele francizei i este amenajat conform standardelor de merchandising, impuse de specialitii
Metro Cash & Carry Romnia.
Cele mai multe magazine La Doi Pai" au fost nregistrate n regiunea de nord, cu 70 de magazine, fiind
urmat de regiunea de vest cu 68 de magazine i zona de sud cu 62 de magazine.Magazinele La Doi Pai pot
fi gsite peste tot n ar, n orae i sate.
Le vei recunoate cu uurin deoarece toate arboreaz aceeai sigla in care vom intalni numele magazinului cu
o combinaie de culori vesele ( verde si portocaliu) si acelasi slogan.
Stim ca iti place sa ai clientii multumiti.Esti la doi pasi de reusita.
1.2 Amplasarea magazinului si caracteristicile zonei de atractivitate
Magazinul La Doi Pasi este amplasat pe Bd Alexandru Cel Bun,Nr 54. ,dar spaiul de depozitare pentru toate
cele 4 magazine din Iai se afl in Canta .Faptul c este amplasat pe strada principal,fiind o zon aglomerat ,
i confer magazinului avantajul de a catiga clienii ce trec prin zon.Mai putem specifica faptul c in zon se
gsesc anumite centre comerciale ,i de aceea zon are un punct de atractivitate foarte dezvoltat. De asemenea,
accesul spre magazin este facilitat de existena mijloacelor de transport care au staia de oprire la doi pai de
magazin,iar in zon exista i locuri de parcare.
n ceea ce privete zona primara de atractivitate, putem observa c o constituie cartierul Alexandru Cel
Bun,deoarece asigur un flux de clieni de 60-70%,urmat de cartierul Pcurari,Copou,Trgu Cucu,Podu Ro,iar
in zona teriar se afl cartierul Ttrai,Tudor Vladimirescu sau Nicolina,unde fluxul de clieni este sczut.
1.3 Identificarea i analiza pieei int
Piaa este reprezentat de toi clienii poteniali care au aceeai nevoie sau dorina i care sunt dispui i au
capacitatea de a se angaja ntr-o relaie de schimb pentru satisfacerea acelei nevoi sau dorine. n magazinul La
Doi Pai, oferta este destul de mare i de variat,ncat fiecare poate gsi ceva de bun calitate i la preuri
atractive. Clienii acestui magazin,nu au un profil anume,el adresndu-se att brbailor,femeilor de orice
varst,dar i copiilor ,ns difer veniturile,ocupaia,stilul de via( urban,rural) etc. Putem specifica faptul c
,analiznd cteva zile la rnd clienii magazinului La Doi Pai ,am observat c batrnii au o pondere foarte
mare in vnzarea de produse ,acestora venindu-le mult mai uor s se aprovizioneze de la acest tip de
magazine.De asemenea ne-am putut da seama de temperamentul anumitor clieni,pe de o parte avnd un
temperament sangvin ,fiind energici,ndraznei si rapizi n luarea anumitor decizii n ceea ce privete alegerea
unui produs,iar pe de alt parte am ntlnit i clieni cu un temperament melancolic,coleric sau flegmatic.
1.4 Politica comercial a magazinului
Principiile cele mai importante dupa care se ghideaz magazinulLa Doi Pai ,i care sunt respectate cu
strictee pentru a asigura succesul companiei sunt:
Se angajeaz personal care da dovad de implicare
Se pune accent pe respect i corectitudine,ntrucat angajaii sunt bazele succesului
Obiectivul magazinului La Doi Pai este succesul afacerii pe termen lung,pentru a garanta stabilitatea
economic.
Se dorete s se vnd ct mai mult la preuri ct mai accesibile,asigurnd o gam variat de produse i ct
mai proaspete.
Se pune accent pe colaborari corecte cu partenerii de afaceri .

Marketingul magazinului de proximitate

Marti, 17 Iunie 2014, Violeta Niculae, director de marketing Titan SA
ASPECTE ESENTIALE ALE MAGAZINELOR DE PROXIMITATE
Inventarul - In mod particular pentru magazinele de proximitate de format mai mic,
inventarul inseamna mult mai mult decat simpla stocare de produse in numar suficient
pentru a acoperi cererea.
MARKETINGUL MAGAZINELOR DE PROXIMITATE

Desi de cele mai multe ori, proprietarul magazinului este persoana cheie in administrarea generala a
magazinului, confruntandu-se cu probleme economico-financiare dificile, marketingul este esential, in mod
special pentru ceea ce se numeste diferentiere.

Obiectivele magazinelor de proximitate

Pe larg, despre strategii de fidelizare, in numarul urmator al revistei.

Cuvinte cheie: magazin de proximitate, marketing, sortimentatie, gfk, exact cercetare
www.revista-piata.ro

Profi renun la modelul de discount i devine

magazin de proximitate
13 feb 2012 Autor: Cristina Rosca

Citeste si:
Profi angajeaz 500 de persoane n 2012
Retailerul Profi, deinut de fondul de investiii polonez Enterprise Investors, s-a repoziionat pe piaa de retail
autohton, devenind reea de magazine de proximitate. Anterior Profi era cunoscut ca reea de magazine de tip
discount, segment de pia pe care activa alturi de Lidl i Penny Market.

"S-a schimbat mediul de afaceri n retail, iar graniele dintre magazinele de discount, supermarketuri i
hipermarketuri au devenit tot mai incerte, fiecare dintre aceste categorii mprumutnd din metodele i atraciile
celorlalte," a declarat Pawel Musial, directorul general PROFI Rom Food, compania care opreaz magazinele
Profi.
Odat cu noua poziionare Profi va intra pe segmentul magazinelor de proximitate, ns va rmne un juctor
din retailul modern, potrivit oficialilor companiei.
Profi a nchis ntregul lan de 107 magazine duminic noaptea i l va redeschide mari. Aceasta a fost o aciune
de marketing n urma creia reeaua urmeaz s se repoziioneze pe pia. www.zf.ro

Stop hipermarketurilor! Bun venit magazinelor de

proximitate!
email print
1
Autor: IncomeMagazine 14 Ian 2013 - 07:45
Publicat de Claudia Popa la 14 ianuarie 2013,
www.incomemagazine.ro

Dup neateptata febr investiional i expansiunea retailerilor n formate din cele mai mici,
anul 2013 pare s diversifice aria de oportuniti. Investitorii n spaii i afaceri de retail i-au
aliniat crucioarele de cumprturi i privesc acum cu jind la formatele de proximitate,
magazinele specializate i cele on-line. Nu au fost uitate nici centrele comerciale, care din 2013
vor cpta un nou suflu la inaugurri.
Confruntndu-se cu efectele recesiunii economice la nivel internaional, toi juctorii din industria local de
retail au fost nevoii n 2012 s i eficientizeze afacerile pe baze sustenabile, fie prin repoziionare i
rebranduire, fie prin reconfigurare.

Profitnd de accesul facil la sursele proprii de finanare, dar i ca efect al faptului c dezvoltatorii tradiionali au
pus pe stand by propriile investiii imobiliare, lanurile de hipermarketuri au prins gustul dezvoltrii imobiliare.
Aa se face c, n noiembrie, Cora a deschis noi uniti de format mare la Bacu i n Bucureti, pe oseaua

Alexandriei, iar Carrefour a inaugurat cu NEPI proiectul de la Ploieti. n decembrie, alt retailer, Auchan, a
deschis proiectul din Crngai. ns decizia care a atras atenia lumii asupra acestui comerciant a fost anunarea
prelurii operaiunilor competitorului Real din Europa de Est. Auchan a preluat activele imobiliare ale
subsidiarelor Real din Polonia, Romnia, Rusia i Ucraina pentru suma de 1,1 miliarde euro.
Chiriile mici ncurajeaz extinderea
Pe de alt parte, oportunitatea unei investiii n retail, pare s fie una n strns legtur cu nivelul sczut al
chiriilor spaiilor comerciale, spre deosebire de acum patru ani. Acesta a fost argumentul folosit, spre exemplu,
i de Cristian Preotu, unul dintre acionarii companiei Le Manoir, care deine pe plan local magazinele de vinuri
i delicatese gourmet Comtesse du Barry, pentru a deschide noi magazine chiar i n perioada de criz
economic. Totodat, extinderea retailerilor va continua prin preluarea unor spaii deja existente de la alte
lanuri de magazine care nu au performat i, drept urmare, i-au declarat insolvena sau falimentul.
Astfel, pentru cine dorete s intre pe pia, preluarea unei reele deja existente este cea mai potrivit soluie.
Spre exemplu, Carrefour Market i-a consolidat prezena n Constana, prelund spaiile Aliment Murfatlar, iar
Lidl a intrat pe piaa romneasc n locul spaiilor deinute de Plus.
Unde mai e loc de dezvoltare
Piaa romneasc are nc avantajul de a fi atractiv pentru dezvoltarea centrelor comerciale, lund n
considerare stocul existent de 130 metri ptrai la mia de locuitori, sub media european de 259 metri ptrai la
mia de locuitori, spune Mihaela Petruescu, Head of Retail, Capital Property Advisors. n acest an, au fost
deschise proiecte precum Auchan City Crngai, Cora Rahova sau Intercora Mihai Bravu n Bucureti, iar n
provincie proiectele lansate au fost Palas Mall i faza a doua a Era Shopping Park la Iai, Ploieti Shopping City
i Cora Bacu.
Pentru 2013-2014 se prefigureaz deschiderea unor noi proiecte, cum ar fi: Promenada Mall i extinderea
Bucureti Mall i Plaza Romnia n Capital, iar n ar Corall Constana, Cora Slobozia, AFI Palace Ploieti i
Coresi Braov, menioneaz specialitii Capital Property Advisors.
Apoi, expansiunea retailerilor internaionali Inditex cu toate brandurile din grup, H&M, Deichmann, New
Yorker, Takko, C&A sau Decathlon arat ncrederea pe care acetia o au n piaa romneasc. Printre
brandurile nou intrate pe pia n acest an se numra: CCC, ODDGI, Clockhouse sau Subway.
Investitorii naionali
MARI INVESTIII ATEPTATE N 2013-2014
Promenada Mall
extinderea Bucureti Mall i Plaza Romnia n Capital
Corall Constana
Cora Slobozia
AFI Palace Ploieti
Coresi Braov
COMERUL ON-LINE
CE CAUT CLIENII
articolele de mbrcminte i nclminte (17%)
calculatoare/PC (36%)
electrocasnice (26%)
televizoare, alte electronice (21%)
telefoane mobile, accesorii (18%)
articole video, foto sau optic (15%)
Sursa: Omnibrand /Exact Cercetare i Consultan

Metro ctig btlia pe piaa magazinelor de

proximitate
26 iul, 00:04 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

De la nceputul acestui an, marile reele de retail au deschis peste 160 de magazine de proximitate n toat ara.
Cele mai multe inaugurri au fost sub brandul grupului german Metro, LaDoiPai.

La Doi Pai
Efervescena marilor retaileri pe segmentul magazinelor de proximitate se resimte din plin i n prima parte a
anului. Din ianuarie i pn n prezent s-au inaugurat 162 de mici magazine, att n ar ct i n Bucureti,
comercianii internaionali implicai fiind Carrefour cu brandul Carrefour Express, Mega Image cu
Shop&Go, Metro cu LaDoiPai i Profi Rom Food. Cu excepia Profi care se extinde prin forele proprii,
ceilali retaileri se folosesc de diverse tipuri de parteneriate cu diveri antreprenori locali pentru a-i crete
numrul de magazine.
Mai muli parteneri pentru extinderea Carrefour
Carrefour a intrat n 2013 cu un numr de 108 magazine, dintre care 65 de supermarketuri Carrefour Market i
17 de magazine de proximitate Carrefour Express, iar primele deschideri pe segmentul "magazinelor de lng
cas" au fost fcute de cum a nceput noul an. Mai precis, pe 9 ianuarie, compania a anunat rebrandingul a dou
foste magazine Angst de pe strada Drumul Taberei i respectiv oseaua Colentina din Bucureti, numrul
unitilor din lanul Express ajungnd la 19. Acum, retailerul francez opereaz pe plan local 28 de magazine de

proximitate, deschiznd de la nceputul anului 11 uniti, toate n Bucureti. De altfel, expansiunea pe acest
segment este asigurat i de ncheierea a trei noi contracte de franciz cu antreprenori locali. n afar de Angst,
care a intrat n parteneriat cu Carrefour n 2011, ali trei retaileri din Bucureti i provincie au fcut acest pas.
Este vorba de Gulliver, care opera n capital 9 uniti, S.C. Rost Com S.R.L. din Braov i S.C. Traditional
Ecologic S.R.L din zona Bucureti-Ilfov, care deineau 15 i respectiv 5 magazine. Avnd n vedere c dou
dintre magazinele Gulliver i-au schimbat deja numele i nfiarea, se poate afirma cu certitudine c n
urmtoarea perioad Carrefour va inaugura cel puin alte 27 de uniti de proximitate.
Profi se mrete cu fore proprii
De la nceputul anului Profi Rom Food, compania deinut de fondul de investiii polonez Enterprise Investors
i care opereaz magazinele de proximitate Profi, a deschis 21 de magazine, dintre care 3 n Bucureti. De
asemenea, compania a inaugurat 6 magazine PROFI City, dintre care unul n Bucureti i 5 n Cluj-Napoca.
La Doi Pasi, cea mai extins reea de proximitate
Reeaua LaDoiPai deinut de grupul german Metro numr n acest moment peste 600 de magazine deschise
pe ntreg teritoriul Romniei, aceasta dup ce n martie 2012, la lansarea oficial a reelei, lanul avea deja 80 de
uniti funcionale. La finele lui 2012, n toat Romnia existau deja 500 de magazine de proximitate
LaDoiPai. Altfel spus, pn acum, sub brandul LaDoiPai au fost deschise n jur de 100 de uniti, cele mai
dezvoltate zone din reea fiind n Braov (cu 41 de magazine), Constana i Bucureti cu 42 de magazine,
urmate de Bacu, Bihor, Dolj, Galai i Prahova. Retailerul susine c va deschide alte 65 de uniti n
urmtoarea perioad.
Mega Image, se apropie de 100 de Shop&Go
Pe 11 iulie, Mega Image, parte a grupului belgian de retail Delhaize Group, a inaugurat cea de-a 91-a unitate
Shop&Go, brandul lor pe segmentul magazinelor de proximitate. La finalul anului trecut, Mega Image opera 61
de uniti.
Informaiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaii online doar n limita a 500 de
caractere i cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceast regul constituie o nclcare a Legii
8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/mgazine-de-proximitate-expansiune-inlucru_57150.html#ixzz3KVQe9auN
19 Dec 2013, Companii

Retailul de proximitate, o mina de aur: de ce sa

investesti intr-un magazin la parterul blocului

Ce au in comun un inginer in constructii auto, un proiectant in topometrie sau un gestionar la o fabrica de

avioane? Toti trei au decis sa renunte la aceste meserii in favoarea unui magazin intr-un domeniu care anul
acesta a fost mai efervescent ca niciodata retailul alimentar de proximitate.
Florea Udrea a lucrat timp de 18 ani in topometrie, proiectand si executand retele de inalta tensiune si statii
electrice in Singapore, Yemen, Qatar, Cipru si Romania. In urma cu un an a decis sa investeasca intr-o franciza
LaDoiPasi, detinuta de Metro Cash&Carry Romania, in comuna Galicea, judetul Valcea, si asteapta pentru acest
an vanzari de 3,4 mil. lei.

Un valcean face afaceri de milioane de lei cu un magazin LaDoiPasi

La randul sau, fost inginer in constructii auto, Adrian Chelaru (43 de ani) a lucrat timp de zece ani in domeniul
vanzarilor de la imobiliare pana la cosmetice sau detergenti. Castiga in fiecare luna intre 1.500 si 2.500 de lei.
A decis insa sa faca primii pasi in antreprenoriat cu un magazin alimentar situat in sectorul 3 din Bucuresti, pe
care ulterior l-a redeschis in sectorul 2 sub sigla LaDoiPasi. Magazinul pe care il detine a rulat anul trecut
afaceri de un milion de lei, pentru acest an proprietarul estimand o dublare a veniturilor.

A trecut de la imobiliare la comert: Oamenii nu mai pierd timpul in...

Si Vasile Stroe a pariat dupa 1989 pe retail, dupa ce 15 ani a lucrat ca gestionar intr-o fabrica de avioane. A
deschis un magazin in comuna Perisoru (Calarasi) si anul trecut a intrat in reteaua LaDoiPasi, obtinand profit
dupa primele luni de functionare. Anul trecut magazinul LaDoiPasi a rulat afaceri de 1,6 mil. lei, pentru 2013
proprietarul estimand un avans de 30%.

Primul an in care comertul modern a devenit majoritar

Anul acesta a marcat o dezvoltare agresiva a segmentului magazinelor alimentare de proximitate si pe plan
local, mai multi retaileri investind masiv in expansiunea acestui format. 2013 a fost si primul an in care
comertul modern a devenit majoritar, cu o pondere de 53%. In plus, penetrarea retailului de proximitate a
crescut de la 4% in 2012 la 18% anul acesta. Mai mult, frecventa de cumparare in magazinele de proximitate s-a
triplat in ultimul an, ajungand la 10% la finalul lunii iunie, potrivit datelor GfK.

Raluca Raschip, GFK: 2013 a fost primul an in care comertul modern...

De asemenea, canalul magazinelor de proximitate reprezinta unul din motoarele de crestere pentru marcile
private, acestea detinand o pondere de 37,5% din vanzarile din acest segment.
Metro Cash & Carry Romania, parte a Metro Cash & Carry International, a intrat pe piata romaneasca in
octombrie 1996, prin deschiderea primului centru de distributie, in Bucuresti. Reteaua numara in prezent 32 de
magazine in 24 de orase. Compania are 5.440 angajati.

In acest an, la consolidarea pietei de retail a contribuit substantial expansiunea alerta a magazinelor de
proximitate - "este anul magazinelor de proximitate", spunea Ionut Ilie -, dar si tranzactia Auchan - Real, care a
marit de 2,5 ori cota de piata a retailerului francez, care a urcat pe locul doi in topul retailerilor. Marile retele de
proximitate s-au extins prin infiintarea de noi puncte de vanzare, precum si prin preluarea de spatii comerciale
sau de retele locale ori prin integrarea in francizele de retail (Express, La Doi Pasi si Shop & Go). Astfel, cota
de piata cumulata a retelelor Mega Image, Shop&Go, Profi si Market a crescut in 2013 cu peste 1,2%. Conform
unui studiu al revistei Piata, retailul modern castiga inca 2,7 puncte procentuale din piata de retail alimentar,
ajungand la finele lui 2013 la o cota de 48%, fata de 52% a comerciantilor independenti traditionali.
Marii retaileri si-au sporit importanta si in oferta de produse, intrucat 2013 este si anul cresterii substantiale a
marcilor proprii ale comerciantilor, care ating cote foarte importante in majoritatea categoriilor de produse.
Chiar si in categoriile in care brandurile de producator sunt foarte puternice, marcile comerciantilor au ajuns sa
detina o cincime - un sfert din vanzarile totale. Suprapusa unei dinamici a vanzarilor mai degraba modeste
(chiar negativa pe unele subsegmente), aceasta tendinta arata cat de importante sunt pentru furnizori
eficientizarea actiunilor de loializare a consumatorilor si inovatia de produs (factor de atragere a consumatorilor
noi).

Irinel Ionescu a afirmat ca "trendul global de intoarcere la traditii se manifesta si in Romania", atat in
actiunile furnizorilor cat si in cele ale retailerilor, care au dezvoltat marci proprii cu aceasta pozitionare.
Directorul Ampro, care a reali-zat brandingul gamei Traditii din Romania a companiei Danone, a explicat
atractia exercitata de produsele traditionale prin valorile pe care consumatorii le asociaza acestora: natural sanatos, gust bun - asemanator cu cel de odinioara, apropiere - apartenenta la aceeasi comunitate. "In multe
cate-gorii alimentare exista cel putin un produs "traditional", "de la tara" sau "autentic", dar inca exista
oportunitati pentru branduri traditionale in toate categoriile atat timp cat exista credibi-litate si autenticitate", a
precizat Irinel Ionescu. Unilever se bazeaza pe branduri autohtone, cu traditie in Romania, insa "strategia de
atragere a consumatorilor este mai complexa, a punctat Ana Maria Paslaru. Dero este un brand modern si
traditional, promovat la raft ca un produs romanesc. Insa consumatorii aleg un produs si pentru beneficiile
oferite, astfel ca in dezvoltarea sa am pastrat inspiratia traditionala dar am adaugat elementele de modernitate:
Dero s-a orientat si spre segmentul de capsule, venind in intampinarea nevoii de economisire a timpului
consumatorilor. Deci, apreciem traditia, dar functionalul este foarte important, pentru ca oamenii prefera
produsele care le aduc un beneficiu de timp. Aceste produse - cum sunt Dero capsule sau Punga la tigaie - pot fi
folosite foarte usor de catre oricine".

Economia de timp este cea care ghideaza consumatorul in selectia produselor, dar il si directioneaza catre
magazinele de proximitate, vizitate frecvent de 65% dintre romani, conform datelor detinute de Exact si
comunicate de Lacramioara Loghin. In localitatile mari, formatele moderne de comert, in special
hipermarketurile, sunt prefe-rate, asa ca interesul furnizorilor pentru parteneriatele cu marii retaileri este
explicabil.
Exista o cvasi-unanimitate in randurile furnizorilor in privinta rolului prea mare acordat de comercianti pretului
in cadrul parteneriatelor cu furnizorii. In timp ce acestia din urma ar construi parteneriatele pe elementele care
atrag mai multi consumatori in magazine sau maresc frecventa de vizitare sau stimuleaza cumparaturile,

retailerii sunt vazuti ca adepti ai ideii ca un parteneriat bun inseamna, inainte de toate, cel mai bun pret. "Nu
pretul este totul, a precizat Victoria Nestoriuc. Noi vrem sa oferim o experienta de cumparare placuta".
Reusita unui parteneriat depinde nu numai de concept si de echilibrul intre cele doua parti, ci si de echipele care
il implementeaza. Dan Laszlo spune ca "Implementarea este un punct critic; de cele mai multe ori, problemele
care apar se pot rezolva local, dar asta inseamna ca echipele trebuie pregatite ca sa poata trece peste obstacolele
ivite". Din postura specialistului neutru, Dan Berteanu a diagnosticat astfel situatia actuala a parteneriatelor
furnizori - comercianti: "Observam ca vanzarile de tip consultativ nu mai functioneaza. Discutiile se rezuma la
pret pentru ca partenerii vin cu obiectivele fixate si cu mijloacele de a le atinge fixate, de asemenea. Vanzarea ar
trebui sa se poarte in sensul surprinderii partenerului (in sens pozitiv, desigur)".
Maximizarea vanzarilor in sezonul Sarbatorilor de iarna a fost subiectul workshopului din ziua a doua a
lucrarilor Clubului, la care au fost speakeri Irina Belu - director de vanzari la Artmatch, Carmina Paraschiv director general la Ana si Cornel si Dan Laszlo - client service partner al MPC Trade marketing Services. Cu un
pronuntat caracter practic, discutiile au plecat de la premisa ca in sezonul Sarbatorilor, cel putin, "oamenii
cumpara perceptii", cum preciza Irina Belu. Ca atare, "investitia in imaginatie este esentiala", spunea Carmina
Paraschiv, care adauga ca "maximizarea vanzarilor depinde de cat de clara este diferentierea de competitori", iar
Dan Laszlo puncta ideea ca "activitatea in store determina, in cele din urma succesul campaniilor de trade de
Sarbatori. Maximizarea rezul-tatelor acestor campanii trebuie sa fie obiectivul, nu micsorarea investitiilor si
economiile in bugete". Dat fiind ca in perioada Sarbatorilor consumatorii sunt bombardati cu oferte si cu mesaje
de promovare a acestora, "impachetarea si promovarea la raft trebuie sa fie o arta" pentru ca ofertantul sa se
distinga, sustine Irina Belu. Miza este mare, pentru ca, asa cum spune Carmina Paraschiv, "de Sarbatori, romanii
au tendinta de a cheltui mult mai mult, chiar cu 40% peste nivelul din perioadele obisnuite".
(Articol in revista-piata.ro Cum se-ncheie 2013, cum va fi 2014)
Marti, 03 Decembrie 2013

4.1.2. Piaa comercializrii cu amnuntul de produse preponderent alimentare de

consum curent
4.1.2.1. Piaa produsului
Pe piaa produsului se constat existena unor forme diferite de comercializare, cele mai
importante fiind:
(i) comerul tradiional, n cadrul cruia consumatorul beneficiaz, n general, de
asistena unui vnztor;
(ii) comerul cu autoservire (comer modern).
De asemenea, se constat o difereniere a magazinelor n funcie de suprafaa de
vnzare:
(i) magazine de proximitate (suprafaa mai mic de 400 mp) care

comercializeaz o gam restrns de produse (alimentare, chiocuri);

(ii) supermarketuri (suprafaa ntre 400 i 2500 mp) acestea comercializeaz o
gam mai larg, att ca tipuri de produse, ct i ca numr de referine oferite
din fiecare tip, corespunznd unor necesiti de achiziie relativ importante i
diversificate (Mega Image, La Fourmi etc);
(iii) hypermarketuri (suprafaa de peste 2500 mp) reprezint formatul cu
rentabilitatea cea mai mare5
, apreciat ca fiind un element esenial pentru
nivelul de competitivitate al oricrui grup de distribuie, att n relaiile
distribuitor/consumatori, ct i n relaiile distribuitor/furnizori (Cora, Carrefour
etc);
(iv) discounteri (n general, suprafee echivalente cu cele ale supermarketurilor) aceste magazine prezint trsturi specifice, n principal referitoare la nivelul
mai avantajos al preurilor, modul de ambalare i prezentare al produselor mai apropiat de comerul en-gros, gama restrns de produse i
preponderena mrcilor proprii ale distribuitorilor
cash and carry (suprafee mari, de peste 5000 mp) - accesul n magazin este
permis doar cu legitimaie, care este acordat exclusiv persoanelor juridice i
persoanelor fizice autorizate (conform Legii nr. 650/2002). n general, acest tip
de magazin se adreseaz clienilor revnztori, respectiv clieni de tip HoReCa
(hotel, restaurant, catering) sau altor societi comerciale i doar reprezentanii
acestora pot achiziiona produse de la formatele tip cash&carry.
Consiliul Concurenei a analizat n ce msur tipurile de comer menionate anterior
formeaz o singur pia relevant a produsului sau compun mai multe piee relevante
ale produsului. n acest sens au fost transmise solicitri de informaii celor mai importani
20 de comerciani cu amnuntul i cash and carry. www.consiliulconcurentei.ro