GRILE MERCHANDISING, ECTS, ANUL 2:

Între avantejele în magazinele cu autoservire se regăsesc:

 Reducerea timpului de efectuare a cupărăturilor

 Posibilități variate de alegere, într-o structură potrivitită propriilor nevoi de consum
Conform principiilor Scrambled merchandising:

 Majoritatea vânzărilor provinde din produse diferite, nerelaționate între ele (cu marjă de profit ridicată) care vor
crește traficul în magazin
Elasticitatea linerului reprezintă:

 Un prag de saturație în expunerea produsului peste care, dacă se trece, nu se va obține o sporire a vânzărilor
Asupra vitezei de deplasare a consumatorilor în spațiu de vânzare se poate acționa prin:

 Lărgimea aleilor
 Muzică și anunțuri sonore
Asupra circuitului urmat de clienți se poate acționa prin:

 Afișajul precis la linear al prețului fiecărui produs

 Informarea de la intrare (planul general al magazinului)
În cazul acestor produse: efectele creșterii linearului sunt destul de puternice, dar punctul randamentului descrescător va fi
destul de repere atins:

 Produse de uz general (biscuiți, conserve de legume și fructe)

În determinarea linearului, această metodă este o soluție convenabilă în micile magazine (unde spațuil restrâns constituie o
limită obiectivă). Se referă la metoda:

 Metoda de atribuire a unui facing de 1 fiecărui produs

Conform acestei metode de stabilire a linearului, se atribuie un procent din linearul alocat întregii grupe, egal cu proporția
vânzărilor, pentru fiecare subgrupă sau serment de produse. Se referă la metoda:

 Repartiția proporțională cu vânzările

Conform acestei metode de stabilire a linearului nu va fi reprezentată de vânzările înregistrate în magazin, ci de cele
realizate la nivel național sau regional. Se referă la metoda:

 Repartiția în fincție de cota de piață dețunută de fiecare produs

Un comerciant constată că unele dintre fructele pe care le are în depozit (bananele) se apropie de termenul de valabilitate
și ar putea începe să se deterioreze curând, de aceea le scoate imediat pe raft de vânzare. Care este principiul de expunere
care ar trebui să se aplice în acest caz?

 LIFO (Last in, First out)

Aceste suprafețe de vânzare au o suprafață de 400-2500 mp, sunt situate în general la periferia orașului și propun unnumăr
de produse variind între 3000 și 6000 de referințe. Se referă la:

 Supermarketuri
Un comerciant aduce un produs nou pe piață și îl așează pe raft. Care este principiul de expunere care ar trebui să se aplice
în acest caz:

 LIFO (Last in, First out)

Care este linearul dezvoltat al unei gondole de 12 m lungime (nu sunt incluse și capetele de gondolă), cu 5 rafturi, cu o
înălțime de 1,80 m:

 120 m lineari
Care este intervalul care ar trebui să se încadreze coeficientul de ocupare a solului (COS) corespunxător pentru un
magazin cu o suprafață de 2200 mp?

 Între 25% și 30%

Pe o suprafață de vânzare consumatorul poate face achiziții din următoarele zone:

 Zonă caldă
 Zonă rece
 Zonă de expunere/prezentare
Un mercandiser trebuie sa așeze pe raft produsele lactate al unei firme producătoare, aplicând principiile managementului
categoriei de produs. Produsele din categorie sunt: iaurturi desert, smântână, iaurturi cu fructe, iaurturi dietetice, iaurturi
albe (naturale), iaurturi pentru copii, lapte bătut. Fluxul consumatorilor este de la stânga la dreapta, gondola are două
rafturi cu perte 1,5 m. El dorește să le așeze pe verticală. Care este ordinea corectă în care merchandiser-ul ar trebyu să
așeze produsele luând în considerare principiile merchandisingului:

 Iaurturi cu fructe, iaurturi desert, iaurturi pentru copii, iaurturi pentru dietă, iaurturi albe (naturale), lapte bătut,
smântână.
Linearul reprezintă:

 Lungimea de expunere a produsului într-un magazin

Culoarul de aspirare:

 Poate fi un culoar de putere, unde sunt făcute promoții

Zona de decompresie:

 Este zona de la intrarea în magazin, unde clientul se obișnuiește cu noul spațiu

Conform fluxului consumatorului, zonele reci din magazin sunt:

 Zona de pe mijlocul magazinului

 Partea din spate a magazinului
Conform fluxului consumatorului, zonele calde din magazin sunt:

 Zona de intrare în primul raion din magazin

 Zonele din dreapta fluxului consumatorului
Care din următoarele afirmații sunt adevărate?

 Supermarketul are o suprafață de 400-2500 mp

 Supermagazinul are o suprafață de 120-400 mp.
Au o suprafață mult mai mare de 2500 mp, propun 20.000-50.000 de referințe, se situează aproape de căile de acces
importante de la periferia orașelor, uneori se află în mijlocul unui centru comercial, constutuindu-se ca una dintre
”locomotive”, se orientează spre o politică a imaginii și a calității, ale căror vârfuri de lance le reprezintă mărcile proprii și
de distribuție se referă la:

 Hipermarket
Pune accent în mod special pe un anumit produs (de exemplu băuturi carbogazoase sau băuturi hidratante) și care coincide
în același timp cu o campanie bazată pe o promoție pentru consumator. Este merchandisingul:

 Profesional.
Merchandisingul de gestiune și de prezentare incude tot ceea ce permite optimizarea gamei și a spațiulu linearului
ocupat(partea de linear, metru de linear la sol sau dezvoltat, facing vizibilitatea)
Tipul de Merhandising care include tot ceea ce permite consumatorului facilitarea găsirii produsului la raft se referă la
merchandisingul:

 De organizare
Mihai dorește să își deschidă un magazin în cartierul în care locuiește. El se hotărăște să aducă o mare varietate de
produse alimentare, cu câte o marcă din fiecare categorie de produs. În acest sens, se poate considera că asortimentul este

 Larg și puțin profund

În alegerea magazinului, principalele categoii de determinanți cognitivi sunt:

 Amplasarea magazinului
 Ambianța generală a magazinului
Profunzimea asortimentului:

 Se măsoară prin numărul de referințe prezentate pentru fiecare categorie de produse care răspund nevoilor
consumatorului
Un lay-out eficient si eficace implica:

 Valorificarea avantajelor date de cladirea in care functioneaza magazinul

 Promovarea accesibilitatii produselor pentru consumatori
 Luarea in considerare a stilului de viata al clientilor
Intre avantajele circulatiei de tip bucla regasim:

 Expune consumatorul la cea mai mare cantitate de marfa

” ..... este un tip de lay-out de magazin in care un singur culoar principal ruleaza din fata spre partea din spatea
magazinului, care dirijeaza clientii in ambele directii si spre oricare parte a acestei coloane vertebrale, deparamentele de
marfa folosind fie un flux liber sau grila, spre partile din spate” se refera la:

 Circulatia coloana vertebrală

In functie de destinatie, regasim urmatoarele tipuri de zone in magazine:

 Zona destinata expunerii mobilierului pentru sortarea si prezentarea marfurilor

 Zona caselor de marcat
Asigurarea fluiditatii in magazin in conditii de afluenta mare si permiterea accesului usor al consumatorului la raioane,
gondola si produse vizeaza in special:

 Obiectivele tehnice ale circulației în magazine

Modelul gravitațional al lui Huff se bazează pe premisa ca probabilitatea cu care un anumit consumator va face
cumparaturi într-un anumit magazin:

 Creste pe masura ce creste suprafata magazinului

 Scade pe masura ce distanta sau timpul de deplasare a consumatorului creste
 Creste pe masura ce distanta sau timpul de deplasare a consumatorului se micsoreaza
Între criteriile de analiza a zonei de atractivitate regasim:

 Potențialul - estimarea influentei si a cotei de piata a magazinului in zona comerciala

 Gradul de penetrare a zonei in functie de evolutia mediului – de unde vin clienții
Zona secundară a atractivității magazinului poate fi:

 La o distanță între 1,6 – 8 km până la punctul de vânzare

 La o distanță de 10 minute de mers cu mașina până la punctul de vânzare
În ceea ce priveste zona de atractivitate a magazinului, sunt adevarate urmatoarele afirmatii. Sectoarele zonei de
atractivitate a magazinului:

 Se construiesc in special in jurul unor axe de circulatie

 Se definesc prin linii numite izocrone, care definesc egalitatile privind distanta
Suprafața minimă necesară pentru adoptarea principiilor autoservirii în magazin este:

 80 m2
”Consumatorii sunt asigurați că vor găsi în permanență produsul pe raft” este un element din cei 5 P/5R care reprezintă:

 Cantitatea potrivită
”Cunoașterea fluxului de circulație în magazin, a tipurilor de produse și amplasării lor, a diferitelor efecte și a marilor
principii de implantare” , sunt factori specifici:

 De organizare
Între factorii care afectează aplicarea funcțiilor merchandisingului se regăsesc:

 Mărimea magazinului
 Tipul de marfă care va fi vândut
 Tipul de magazine
Coerența asortimentului:
 Măsoară omogenitatea produselor etalate avânt aceeași utilizare finală
Dimensiunile asortimentului sunt:
 Lărgimea
 Profunzimea
Strategia asortimentului urmărește stabilirea marilor linii ale politicii comerciale, putându-se adopta:
 O politică de imitare, care constă în a cuceri aceleași piețe și acelei segmente – țintă ca și concurența, în a utiliza
aceleași tehnici de vânzare și a promova aceleași servicii
 O politică de diferențiere, care constă în consolidarea unei imagini specifice, acționându-se asupra modului de
organizare interioară, a prețurilor, cât și a acțiunilor promoționale.
Un asortiment la nivelul unui raion poate fi:
 Larg și profund
 Larg și puțin profund
 Restrâns și profund
 Restrâns și puțin profund

Asortimentul reprezintă totalitatea ....... pe care le oferă un raion, un magazin:

 referințelor
Un magazin de specialitate de mari dimensiuni ce oferă o gamă foarte largă de produse ( echipamente, unelte și
materiale de construcții, electrocasnice, electrice , mobilier, articole de amenajări și decorațiuni interioare, amenajări pentru
baie și bucătărie, articole pentru grădinărit, articole auto, sanitare, articole de menaj, articole de sezon, etc) și cu multiple
posibilități de alegere ( mărci, formate, tipuri, etc) are un asortiment:
 Larg și profund
Etapele demersului de merchandising sunt:
 Constituirea barei de date
 Conceperea punctului de vânzare
 Aranjarea produselor
Un client intră în magazin și vede la raft un produs pe care ar fi dorit să îl achiziționeze mai demult, dar atunci era prea
scump, iar acum este la promoție, este accesibil ca preț, și decide să îl achiziționeze. Clientul va realiza:
 Cumpărătură impulsivă planificată

Un client care vede pe raft chibrituri și își amintește că trebuie să cumpere fiindcă nu mai are acasă, va realiza:
 Cumpărătură impulsivă de apel

Sectorul primar din zona de atractivitate a magazinului furnizează:

 Un procent de peste 25% dar în general nu mai mare de 75%
O clientă vede la un raft un produs electrocasnic nou-apărut pe piață, îl analizează și își dă seama că iar fi util pentru
îmbunătățirea propriului confort în bucătărie. Dacă se decide să cumpere imediat produsul, clienta va realiza:
 Cumpărătură impulsivă de sugestie
Între cei 5 R/5 P ai merchandisingului se regăsesc:
 Produsul potrivit
 Locul potrivit
 Prețul potrivit
Elementele definitorii ale merchandisingului sunt:
 Planificarea activității magazinului
 Inovația
 Schimbarea