Grile MKT

GRILE MARKETING
35. Oamenii au:

a. dorinte limitate, dar resurse aproape nelimitate
b. dorinte si resurse nelimitate
c. dorinte aproape nelimitate, dar resurse limitate
d. dorinte si resurse limitate
36. Multi vanzatori fac greseala sa acorde mare atentie produselor specifice pe care le ofera in comparatie cu avantajele
aduse de aceste produse. Ei se vad mai degraba vanzand un produs decat oferind o solutie pentru o nevoie. In marketing
acest fenomen poarta numele de:
a. hipermetropie de marketing
b. demarketing
c. miopie de marketing
d. sincromarketing
37 . In ceea ce priveste legatura dintre marketingul tranzactiei si marketingul de relatii este adevarat ca:
a. marketingul de relatii este parte a marketingului tranzactiei
b. marketingul tranzactiei este parte a marketingului de relatii
c. nu exista nici o legatura intre marketingul tranzactiei si marketingul de relatii
d. marketingul tranzactiei si marketingul de relatii reprezinta acelasi concept
38. Demarketingul este o solutie a managementului marketingului in cazul:
a. unei cereri excesive fata de capacitatea organizatiei de a o satisface si are ca scop
reducerea temporara sau permanenta a cererii prea mari
b. lipsei cererii cand consumatorii vizati pot manifesta indiferenta fata de produs
c. unei cereri fluctuante care variaza de la un anotimp la altul si are ca scop gasirea unor
modalitati de modificare a manifestarii cererii in vederea sincronizarii ei
d. nici un raspuns nu este corect
39. Practica de marketing trece prin trei stadii:
a. marketing prenorial, marketing antreprenorial, marketing intreprenorial
b. marketing antreprenorial, marketing in formule, marketing intreprenorial
c. marketing antreprenorial, marketing prenorial, marketing in formule
d. marketing direct, marketing antreprenorial, marketing indirect
40. Stadiul practicii de marketing care se refera la infiintarea societãtilor de cãtre indivizi care trãiesc pe baza
inteligentei lor, care vizualizeaza o oportunitate si bat la orice usã pentru a capta atentia, se numeste:
a. marketing prenorial
b. marketing antreprenorial
c. marketing intreprenorial
d. marketing in formule
41. .Exista cinci concepte alternative ale managementului marketingului conform carora organizatiile isi conduc
activitatile de marketing:
a. conceptul de productie, conceptul de marca, conceptul de vanzare, conceptul de
marketing, conceptul de relatie
b. conceptul de produs, conceptul de pret, conceptul de vanzare, conceptul de marketing,
conceptul de marketing relational
c. conceptul de productie, conceptul de produs, conceptul de vanzare, conceptul de
marketing, conceptul de marketing societal
d. conceptul de produs, conceptul de productie, conceptul de vanzare, conceptul de
marketing, conceptul de marketing relational
42 .Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca majoritatea clientilor vor favoriza produsele care
sunt disponibile si convenabile si de aceea managementul trebuie sa se concentreze asupra imbunatatirii
productiei si eficientei distributiei:
a. conceptul de productie
b. conceptul de produs
c. conceptul de vanzare
d. conceptul de marketing
43. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine faptul ca utilizatorii (clientii) vor favoriza produsele
care ofera cel mai mult din punct de vedere al calitatii, performantei si trasaturilor inovatoare si de aceea managementul
trebuie sa se concentreze pe imbunatatirea produselor:
1
44. Care dintre conceptele managementului marketingului poate conduce la miopia de marketing:
45 .Conceptul de productie este inca o filosofie utila:
a. cand cererea pentru un produs depaseste oferta
b. cand costul produsului este foarte mare si este nevoie de o productivitate imbunatatita
pentru a-l reduce
c. cand oferta pentru un produs depaseste cererea
d. a si b
46. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca utilizatorii (consumatorii) nu vor cumpara
suficiente produse ale organizatiei daca aceasta nu se angajeaza intr-un efort de vanzare si promotional la scara larga:
a. conceptul de marketing
b. conceptul de vanzare
c. conceptul de marketing societal
d. conceptul de promovare
47. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca realizarea scopurilor organizatorice depinde de
stabilirea nevoilor si dorintelor pietelor tinta si livrarea satisfactiilor dorite mai eficient decat concurenta:
a. conceptul de vanzare
b. conceptul de marketing
d. conceptul de marketing relational
48 Din categoria conexiunilor de marketing cu clientii fac parte:
a. conectarea cu clienti selectati mai atent, conexiuni largite, conectare directa
b. legaturi globale, contactul direct, conectare pe viata
c. conectare directa, largirea conexiunilor, legaturi globale
d. conectarea cu clienti selectati mai atent, relatii care dureaza o viata, contactul direct
49 .Conectarea cu furnizorii si distribuitorii face parte din:
a. conexiunile cu clientii
b. conexiunile cu partenerii de marketing
c. conexiunile cu lumea din jur
d. nici un raspuns corect
50. Conexiunile de marketing cu lumea din jur presupun:
a. conexiuni largite, contactul direct, conexiuni globale
b. alinate strategice, legaturi globale, conectare mai selectiva
c. conexiuni globale, conexiuni cu valori si responsabilitati sociale, largirea conexiunilor
d. conectare mai selectiva, conectare globala, conectare directa
51.O metoda de analiza a portofoliului de afaceri curent este si metoda matriceala Boston Consulting Group, care
evalueaza domeniile strategice tinand cont de dua criterii importante:
a. pozitia pe care o detine domeniul strategic pe piata (cota relativa de piata) si atractivitatea
pietei in care se incadreaza domeniul strategic respectiv (rata de crestere a pietei)
b. pozitia pe care o detine domeniul strategic pe piata si cota de piata
c. atractivitatea pietei si potentialul organizatiei
d. cota relativa de piata si potentialul organizatiei
52.Reteaua globala de computere care conecteaza consumatorii de toate tipurile din toata lumea fara sa aiba o conducere
sau proprietate centrala se numeste:
a. intranet
b. extranet
c. internet
d. companii dot.com
53. Relatiile dintre afacerile electronice, comertul electronic si marketingul electronic sunt:
a. afacerile electronice >comertul electronic, marketingul electronic>afacerile electronice;
b. marketingul electronic>comertul electronic, comertul electronic>afacerile electronice;
c. afacerile electronice>comertul electronic, comertul electronic>marketingul electronic;
d. marketingul electronic>afacerile electronice, comertul electronic=marketingul electronic
2
54 .Intre beneficiile aduse vanzatorilor de comertul electronic si de internet nu se includ:
a. construirea relatiilor cu clientii
b. cresterea costurilor, reducerea vitezei si a eficientei
c. comunicarea electronica de cele mai multe ori costa mai putin decat cea prin posta
d. ajustarea din mers a ofertelor si programelor de catre vanzator
55.Din categoria companiilor click-only fac parte:
a. firmele punct com (dot.com), care vand produse prin intermediul internetului direct la
consumatorul final
b. mecanismele de cautare si portaluri precum Yahoo, Go care ofera si servicii precum: stiri,
meteo etc;
c. furnizorii de servicii pe internet care asigura internet si conexiuni e-mail in schimbul unei
taxe
d. a+b+c
56.Din categoria reclamelor si promotiilor publicitare pe internet nu fac parte:
a. interstitialele
b. tickerele
c. zgarienorii si dreptunghiurile
d. webcastingul
57.Versiunea pe internet a comertului prin mijloace orale care implica ideea unui mesaj e-mail care este atat de reusit
incat clientii vor dori sa-l transmita mai departe prietenilor lor se numeste:
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstitale
d. marketing societal
58.Este considerata forma de reclama pe internet:
a. webcastingul
b. crearea unui site web
c. sponsorizarile pentru continutul site-ului
d. participarea la comunitatile web
59.Printre dificultatile cu care se confrunta comertul electronic nu se afla:
a. haos si neoranduiala
b. securitatea
c. cumpararea limitata
d. conexiuni directe cu clientii
60.Compania face parte din:
a. micromediu
b. macromediu
c. mediul extern
d. mediul demografic
61.Clientii fac parte din:
a. mediul demografic
b. macromediu
c. micromediu
d. mediu intern
62.Ce grupa cuprinde doar factori ai micromediului:
a. clientii, furnizorii, firmele de distributie, factorii tehnologici
b. clientii, concurentii, factorii naturali, furnizorii
c. compania, concurentii, clientii, intermediarii
d. factorii demografici, intermediarii, compania, factorii naturali
63.Ce grupa cuprinde factorii macromediului:
a. demografici, economici, naturali, tehnologici, culturali, concurenti
b. clienti, furnizori, distribuitori, compania, concurentii
c. demografici, concurenti, tehnologici, furnizori, naturali
d. naturali, economici, tehnologici, culturali, politici, demografici
64.Din tipologia pietelor de consum fac parte:
a. pietele consumatorilor, pietele de afaceri, pietele de distribuitori, pietele guvernamentale,
pietele internationale
b. pietele consumatorilor, pietele industriale, pietele de servicii, pietele globale, pietele de
3
afaceri
c. pietele consumatorilor finali, pietele intermediarilor, pietele distribuitorilor, pietele
agentilor de vanzari, pietele de afaceri
65.Inventiile si inovatiile sunt elemente specifice prin care se poate exprima evolutia:
a. mediului economic
b. mediului tehnologic
c. mediului natural
d. micromediului
66.Mediul demografic reprezinta unul din factorii:
a. cei mai importanti ai micromediului
b. cu o evolutie usor previzibila
c. care formeaza cererea de marfuri, creaza pietele
d. care afecteaza direct, permanent si puternic capacitatea companiei de a-si satisface clientii
67.Elementele care exprima resursele de care dispune intreprinderea definesc:
a. mediul natural al intreprinderii
b. micromediul intreprinderii
c. mediul intern
d. mediul tehnologic al intreprinderii
68.Resursele umane ale unei firme fac parte din:
a. mediul demografic al firmei
b. mediul natural al firmei
c. mediul intern
d. macromediul
69.Cea mai folosita metoda de colectare a informatiilor despre cunostinte, atitudini, preferinte, motivatia consumatorilor
este:
a. cercetarea observationala
b. cercetarea sondaj
c. cercetarea experimentala
d. simularea
70.Care sunt instrumentele de colectare a datelor principale:
a. cercetarea observationala si cercetarea sondaj
b. chestionarul si instrumentele mecanice
c. sondajul si experimentul
71.Pentru o cercetare de marketing comercianti pot obtine informatiile necesare din urmatoarele surse:
a. datele interne, cercetarea de marketing
b. datele interne, cercetarea observationala, cercetarea sondaj, cercetarea experimentala
c. datele interne, inteligenta de marketing, cercetarea de marketing
d. datele interne, datele secundare
72.Sursa de informatii care reprezinta colectarea si analiza sistematica a informatiilor disponibile public despre
competitori si despre dezvoltarile din mediul de marketing este:
a. sondajul
b. inteligenta de marketing
c. cercetarea de marketing
d. datele interne
73.Baza de date interna a companiei face parte din:
a. datele principale
b. datele secundare
c. datele curente
d. datele statistice
74.Datele care constau in informatii stranse special pentru scopul specific al cercetarii de marketing in derulare se
numesc:
a. date curente
b. date principale (primare)
c. date interne
d. date secundare
4
75.Intreprinderile mici cu buget restrans si organizatiile non-profit pot folosi urmatoarele metode de strangere a
informatiilor:
a. strangerea de date secundare
b. observatiile
c. studiile si experimentele
d. toate metodele de la a la c
76.Cati pasi cuprinde procesul cercetarii de marketing:
a. doi pasi
b. patru pasi
c. opt pasi
d. sapte pasi
77.Este adevarat ca:
a. subculturile cuprind grupuri de oameni care au in comun aceleasi sisteme de valori
determinate de situatii si experiente de viata similare
b. subculturile includ nationalitati, grupuri rasiale si zone geografice
c. fiecare cultura cuprinde mai multe subculturi
d. a+b+c
78.Nu este adevarat urmatorul enunt:
a. cultura este cauza principala care determina nevoile si comportamentul unei persoane
b. comportamentul uman este in general invatat
c. fiecare subcultura cuprinde mai multe culturi
d. toate enunturile sunt corecte
79.Stilul de viata se defineste prin masurarea dimensiunilor AIO care predomina la un consumator si care se refera la:
a. abilitati, interese, observatii
b. activitati, interese, opinii
c. afaceri, implicare, observatii
d. afinitati, implicare, opinii
80.Pentru clasificarea stilurilor de viata se poate utiliza modelul:
a. B.C.G.
b. SWOT
c. AIO
d. GE
81.In general, consumatorul acumuleaza cea mai mare parte a informatiilor despre un produs prin intermediul:
a. surselor personale
b. surselor comerciale
c. surselor publice
d. surselor experimentale
82.Care sunt factorii care pot sa se interpuna intre intentia de cumparare si decizia de cumparare:
a. atitudinea celorlalti si factorii situationali surpriza
b. deformarea selectiva si factorii situationali surpriza
c. publicitatea subliminala si atentia selectiva
d. atitudinea celorlalti si retentia selectiva
83.Firmele inteligente au ca scop:
a. sa isi incante clientii promitandu-le mai putin decat ceea ce pot livra
b. sa isi incante clientii promitandu-le mai mult decat ceea ce pot livra
c. sa dezamageasca clientii promitandu-le numai ce pot livra
d. sa isi incante clientii promitandu-le numai ce pot livra
84.Un cumparator este multumit:
a. daca performanta produsului nu se ridica la asteptarile clientului
b. daca performanta produsului se potriveste cu asteptarile clientului
c. daca performanta produsului depaseste asteptarile clientului
d. daca produsul este ieftin
85.Care este ordinea etapelor procesului de adoptare a unui produs nou:
a. manifestarea interesului, constientizarea, evaluarea, adoptarea, testarea
b. constientizarea, manifestarea interesului, testarea, adoptarea, evaluarea
c. manifestarea interesului, constientizarea, evaluarea, testarea, adoptarea
d. constientizarea, manifestarea interesului, evaluarea, testarea, adoptarea
86.Conceptul de „marketing mix“ include elemente specifice referitoare la:
5
a. produs, personal, promovare, distributie
b. produs, pret, publicitate, distributie
c. produs, pret, distributie, promovare
d. produs, pret, personal, promovare
87.In cazul strategiei de demarketing rolul marketingului este de:
a. creare a cererii
b. distrugere a cererii
c. dezvoltare a cererii
d. reducere a cererii
88.In raport cu gradul de receptivitate fata de noutate, primele trei grupe de consumatori (adoptatori) care accepta
noutatea sunt:
a. inovatorii, adoptatorii timpurii, majoritatea adoptatorilor tarzii
b. inovatorii, majoritatea adoptatorilor timpurii, majoritatea adoptatorilor tarzii
c. inovatorii, adoptatorii timpurii, majoritatea adoptatorilor timpurii
d. inovatorii, inovatorii timpurii, invatorii tarzii
89.Decizia unui individ de a deveni utilizator permanent al unui produs reprezinta:
a. manifestarea interesului fata de produs
b. adoptarea produsului
c. evaluarea
d. testarea produsului
90.Persoanele care adopta un produs nou parcurg mai multe etape. Etapa in care consumatorul este stimulat sa inceapa sa
caute informatii despre produsul nou reprezinta etapa:
a. constientizarii
b. manifestarii interesului
c. evaluarii
d. testarii
91.Persoanele care adopta un produs nou parcurg, de obicei, mai multe etape. Etapa in care consumatorul se gandeste
daca merita sa incerce si el acest produs reprezinta etapa:
a. constientizarii
b. evaluarii
c. testarii
d. adoptarii
92.In ceea ce priveste comportamentul de dupa cumparare, in urma realizarii cumparaturilor majore apare de obicei o
stare de disconfort care este intalnita sub denumirea de:
a. deformare selectiva
b. nemultumire acuta
c. discordanta cognitiva (discrepanta cognitiva)
d. retentie selectiva
93.Nevoile umane sunt aranjate pe o scara ierarhica („piramida nevoilor“), incepand de la cea mai imperioasa pe treapta
de jos, pana la cea mai putin imperioasa pe treapta de sus in cazul:
a. teoriei lui Freud
b. teoriei lui Maslow
c. teoriei lui Herzberg
d. teoriei lui Kotler
94.Primii adoptatori ai unui produs nou, care sunt tineri, bine educati, cu venituri de obicei mari, se disting prin
indrazneala, manifesta mai mare deschidere fata de lucrurile cu care nu sunt obisnuiti si sunt dispusi sa-si
asume un risc, poarta numele de:
a. inovatori
b. adoptatori timpurii
c. majoritatea adoptatorilor tarzii
d. majoritatea adoptatorilor timpurii
95.Cum se numeste categoria adoptatorilor care se ghideaza dupa respect si sunt lideri de opinie in comunitatile in care
traiesc:
a. inovatorii
b. adoptatorii timpurii
c. majoritatea adoptatorilor timpurii
d. majoritatea adoptatorilor tarzii
96.Deosebirile dintre pietele intreprinderilor si cele ale consumatorilor se refera la:
6
a. structura si cererea pietei
b. natura unitatii de cumparare
c. tipurile de decizii si procesul decizional
d. a+b+c
97.In ceea ce priveste piata intreprinderilor fata de cea a consumatorilor este adevarat enuntul:
a. comerciantul care lucreaza pentru intreprinderi are de regula de-a face cu mult mai multi
cumparatori decat pietele de consumatori
b. pietele intreprinderilor sunt mult mai dispersate ca localizare geografica decat pietele de
consumatori
c. achizitiile societatilor presupun de obicei mai putini participanti la procesul decizional si
un efort de cumparare mai putin profesional fata de achizitiile realizate de cumparatorii
persoane fizice
d. cumparatorii persoane juridice se confrunta de obicei cu decizii de cumparare mai
complexe decat cumparatorii consumatori
98.Principalele tipuri de situatii de cumparare in cazul intreprinderilor-cumparatoare sunt:
a. recumpararea directa, sarcina noua, recumpararea modificata
b. recumpararea indirecta, sarcina noua, cumpararea modificata
c. recumpararea directa, recumpararea modificata
d. recumpararea noua, sarcina veche, recumpararea modificata
99. Toti membrii unei organizatii care joaca un rol in procesul de achizitionare formeaza un grup care include utilizatori
efectivi ai produsului, oameni care iau decizia de cumparare efectiva, oameni care influenteaza decizia de cumparare, cei
care se ocupa de documentarea asupra produsului si cei care se ocupa cu cumpararea propriu-zisa. Acest grup poarta
numele de:
a. centru de cumparare
b. nucleu de cumparare
c. nisa de piata
d. grup de aprovizionare
100.In cazul achizitiilor de rutina toate rolurile centrului de cumparare legate de luare deciziei de cumparare pot fi
asumate de:
a. o singura persoana
b. doua persoane
c. patru persoane
d. minim patru persoane
101.Factorii cu influente majore in comportamentul intreprinderilor cumparatoare sunt:
a. factorii individuali, factorii interpersonali, factorii organizationali, factorii tehnologici
b. factorii demografici, factorii economici, factorii tehnologici, factorii naturali
c. factorii legati de mediul inconjurator, factorii organizationali, factorii interpersonali,
factorii individuali
d. factorii referitori la varsta, structura organizationala, factorii tehnologici, factorii specifici
102.O metodă de analiză a portofoliului de afaceri curent este şi metoda matriceală Boston Consulting Group,
care evaluează domeniile strategice ţinând cont de două criterii importante:
a. poziţia pe care o deţine domeniul strategic pe piaţă şi cota de piaţă
b. atractivitatea pieţei şi potenţialul organizaţiei
c. poziţia pe care o deţine domeniul strategic pe piaţă şi atractivitatea pieţei
d. cota relativă de piaţă şi potenţialul organizaţiei
103.O metoda de analiza a portofoliului de afaceri curent este si metoda matriceala Boston Consulting Group, care
evalueaza domeniile strategice tinand cont de dua criterii importante:
104.Conceptul care susţine că utilizatorii (consumatorii) vor achiziţiona mai ales produsele care oferă cel mai
mult din punct de vedere al calităţii, performanţei şi trăsăturilor inovatoare este:
a. conceptul de vânzare
c. conceptul de marketing
7
d. conceptul de producţie
105.Nu este element al macromediului firmei:
a. nivelul tehnologic
b. legislaţia
c. organismele publice
d. mediul natural
e. toate variantele fac parte din macromediu
106.În ceea ce priveşte legatura dintre marketingul tranzacţiei şi marketingul de relaţii este adevarat că:
a. marketingul tranzacţiei este parte a marketingului de relaţii
b. marketingul de relaţii este parte a marketingului tranzacţiei
c. nu există nici o legatură între marketingul tranzacţiei şi marketingul de relaţii
d. marketingul tranzacţiei şi marketingul de relaţii reprezintă acelaşi concept
107.Este metodă de analiză a portofoliului de afaceri al unei firme:
a. Analiza SWOT
b. GE (General Electric)
c. AIO
d. a+b+c
e. nici un rãspuns corect
108.La baza piramidei ierarhice a lui Abraham Maslow se situează:
a. nevoile de siguranţă
b. nevoile sociale
c. nevoile fiziologice
d. nevoile de autorealizare
109.Practica de marketing trece prin trei stadii:
a. marketing antreprenorial, marketing prenorial, marketing intreprenorial
b. marketing antreprenorial, marketing prenorial, marketing în formule
c. marketing antreprenorial, marketing în formule, marketing intreprenorial
110.Relaţiile dintre afacerile electronice, comerţul electronic şi marketingul electronic sunt:
a. marketingul electronic > comerţul electronic, comerţul electronic > afacerile
electronice
b. afacerile electronice > comerţul electronic, marketingul electronic > afacerile
electronice
c. marketingul electronic > afacerile electronice, comerţul electronic = marketingul
electronic
d. afacerile electronice > comerţul electronic, comerţul electronic > marketingul
electronic
111.Nu este concept al management marketingului:
b. conceptul de producţie
c. conceptul de promovare
112.Versiunea pe internet a comerţului prin mijloace orale care implică ideea unui mesaj e-mail care este atât
de reuşit încât clienţii vor dori să-l transmită mai departe prietenilor lor se numeşte:
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstiţale
113.Segmentarea pieţei reprezintă:
a. divizarea pieţei în grupuri mai mici de cumpărători, cu un comportament, nevoi şi
caracteristici distincte care necesită produse şi mixuri de marketing distincte
b. este o metodă de analiză a unei pieţe (sau la modul general al publicului) constând
în a o descompune într-un oarecare număr de subansamble distincte şi eterogene în
8
cadrul lor
c. a + b
d. nici un răspuns corect
114.Dacă o firmă foloseşte prea multe campanii publicitare separate în acelaşi timp, crându-se o imagine
confuză în mintea consumatorilor înseamnă că eroarea majoră de poziţionare pe piaţă pe care o face firma se
numeşte:
a. suprapoziţionare c. poziţionare confuză
b. subpoziţionare d. a + b + c
115 .Este considerată formă de reclamă pe internet:
a. crearea unui site web
b. sponsorizarile pentru conţinutul site-ului
c. webcastingul
d. participarea la comunităţile web
116.Baza de date internă a companiei face parte din:
b. datele statistice
c. datele curente
d. datele secundare
117.Disonanţa cognitivă (discordanţa cognitivă):
a. apare în etapa de căutare a informaţiilor deoarece consumatorul nu are acces la
informaţii despre produs
b. apare în comportamentul de după cumpărare atunci când produsul se strică după
prima utilizare
c. apare în etapa de căutare a informaţiilor deoarece consumatorul ar trebui să caute
mai multe informaţii şi nu are timp
a. creare a cererii
b. reducere a cererii
d. distrugere a cererii
119.Cel mai avansat concept al managementului marketingului este:
a. conceptul de promovare
b. conceptul de marketing relaţional
d. conceptul de întreprindere de marketing
120.Ţintirea pieţei are loc:
a. după poziţionarea pe piaţă
b. după segmentarea pieţei
c. după realizarea mixului de marketing
d. după ce firma are un grup de clienţi fideli
121.Care dintre conceptele managementului marketingului poate conduce la miopia de marketing:
a. conceptul de producţie
c. conceptul de produs
d. conceptul de vânzare
122.Nu este element al micromediului de marketing:
a. clienţii
b. organismele publice
c. legislaţia
d. concurenţii
123.După Abraham Maslow nevoile cele mai importante se consideră a fi:
a. nevoile sociale
b. nevoile de siguranţă
9
124.Pentru o cercetare de marketing comercianţii pot obţine informaţiile necesare din următoarele surse:
b. datele interne, inteligenţa de marketing, cercetarea de marketing
c. datele interne, datele secundare
d. datele interne, cercetarea observatională, cercetarea sondaj, cercetarea
experimentală
125.Stilul de viaţă se defineşte prin măsurarea dimensiunilor AIO care predomină la un consumator şi care se
referă la:
a. activităţi, interese, opinii
b. abilităţi, interese, observaţii
c. afaceri, implicare, observaţii
d. afinităţi, implicare, opinii
b. conceptul de marketing societal
c. conceptul de marketing relaţional
d. toate variantele sunt concepte ale management marketingului
127.În ce etapă din procesul de adoptare a unui produs nou de către o persoană poate apare disonanţa cognitivă
(discordanţa cognitivă):
a. decizia de cumpărare
b. evaluarea alternativelor
c. căutarea de informaţii
d. comportamentul de după cumpărare
b. constientizarea, manifestarea interesului, evaluarea, testarea, adoptarea
d. constientizarea, manifestarea interesului, testarea, adoptarea, evaluarea
129.Decizia unui individ de a deveni utilizator permanent al unui produs reprezintă:
a. manifestarea interesului faţă de produs
b. testarea produsului
c. evaluarea
d. adoptarea produsului
130.Alianţele strategice fac parte din:
a. conectarea cu lumea din jur
b. conexiunile cu clienţii
c. conexiunile cu partenerii de marketing
d. conexiunile lărgite
131.Demarketingul este o soluţie a managementului marketingului în cazul:
a. unei cereri fluctuante care variază de la un anotimp la altul şi are ca scop găsirea
unor modalităţi de modificare a manifestării cererii în vederea sincronizării ei
b. lipsei cererii când consumatorii vizaţi pot manifesta indiferenţă faţă de produs
c. unei cereri excesive faţă de capacitatea organizaţiei de a o satisface şi are ca scop
reducerea temporară sau permanentă a cererii prea mari
d. nici un răspuns nu este corect
132.Nu este metodă de analiză a portofoliului de afaceri al unei întreprinderi:
a. General Electric
b. Boston Consulting Group
c. Analiza SWOT
d. toate variantele sunt metode de analiză a portofoliului de afaceri al unei
întreprinderi
10
a. mediu intern
b. micromediu
c. macromediu
134.Din categoria reclamelor şi promoţiilor publicitare pe internet nu fac parte:
a. interstiţialele
b. webcastingul
c. zgârienorii şi dreptunghiurile
d. tickerele
135.În ceea ce priveşte piaţa întreprinderilor şi comportamentul de cumpărare al acestora nu este adevărat că:
a. piaţa întreprinderilor este foarte vastă
b. comerciantul care lucrează pentru întreprinderi are de regulă de-a face cu
cumpărători mult mai mulţi dar mai importanţi decât pieţele de consum
c. pieţele întreprinderilor sunt mai concentrate ca localizare geografică decât pieţele
de consum
d. achiziţiile societăţilor comerciale presupun mai mulţi participanţi la procesul
decizional decât achiziţiile consumatorilor persoane fizice
e. sunt adevărate toate variantele
136.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine că majoritatea clienţilor vor favoriza
produsele care sunt disponibile şi convenabile şi de aceea managementul trebuie să se concentreze asupra
îmbunătăţirii producţiei şi eficienţei distribuţiei:
c. conceptul de vânzare
137.Caţi paşi cuprinde procesul cercetării de marketing:
a. patru paşi
b. şase paşi
c. opt paşi
138.Exploatarea comerciala a sarbatorii Craciunului este expresia influentei componentei macromediului:
b. mediul natural
c. mediul institutional
d. mediul cultural
139.Ţintirea pieţei apare:
a. după realizarea mixului de marketing
b. după ce firma are un grup de clienţi fideli
c. după poziţionarea pe piaţă
d. după segmentarea pieţei
140.O strategie de marketing este logica de marketing prin care o companie sperã sã îşi îndeplineascã:
a. obiectivele de marketing
b. tacticile de marketing
c. mixul de marketing
d. a + b
e. a + b + c
141.Analiza BCG (Boston Consulting Group) este:
a. o metodă pentru clasificarea stilurilor de siaţă
b. o analiză prin care firma îşi identifică poziţia faţă de concurenţă
c. o analiză prin care firma îşi identifică punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi
ameninţările
d. o metodă de analiză a portofoliului de afaceri al unei firme
142.Este etapă a planului de marketing:
a. platforma de marketing
11
b. generarea ideilor
c. strategiile de marketing
143.Printre dificultăţile cu care se confruntă comerţul electronic nu se află:
a. haos şi neoranduială
b. securitatea
c. conexiuni directe cu clienţii
d. cumpărarea limitată
144.Cea mai folosită metodă de colectare a informaţiilor despre cunoştinţe, atitudini, preferinţe, motivaţia
consumatorilor este:
a. cercetarea observaţională
b. simularea
c. cercetarea experimentală
d. cercetarea sondaj
145.Este element al mixului de marketing din perspectiva vânzătorului:
a. piaţa
b. planificarea
c. preţul
d. personalul
146.Faptul că marketingul se aplică şi în organizaţiile care nu sunt constituite în vederea obţinerii de profit (ex:
în şcoli, spitale, muzee, etc.) reprezintă:
a. legături globale
b. alianţe strategice
c. lărgirea conexiunilor
d. legăturile cu valorile şi responsabilităţile sociale
147.În raport cu gradul de receptivitate faţă de noutate, primele trei grupe de consumatori (adoptatori) care
acceptă noutatea sunt:
a. inovatorii, adoptatorii timpurii, majoritatea adoptatorilor timpurii
b. inovatorii, majoritatea adoptatorilor timpurii, majoritatea adoptatorilor târzii
c. inovatorii, adoptatorii timpurii, majoritatea adoptatorilor târzii
d. inovatorii, inovatorii timpurii, invatorii târzii
148.Este formă de publicitate pe internet:
a. merchandisingul
b. agenţii de vânzări
c. zgârienorii
d. agendele
149.Printre componentele micromediului întreprinderii se numără:
a. echipamentele industriale
b. structura pe grupe de vârstă a clienţilor
c. furnizorii de forţă de muncă
d. legislaţia referitoare la exportul produselor firmei
150.Persoanele care adoptă un produs nou parcurg mai multe etape. Etapa în care consumatorul este stimulat să
înceapă să caute informaţii despre produsul nou reprezintă etapa:
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
d. manifestării interesului
151.Principalele tipuri de situaţii de cumpărare în cazul întreprinderilor-cumpărătoare sunt:
a. recumpărarea nouă, sarcina veche, recumpărarea modificată
b. recumpărarea indirectă, sarcina nouă, cumpărarea modificată
c. recumpărarea directă, recumpărarea modificată
d. recumpărarea directă, sarcina nouă, recumpărarea modificată
152.Cel mai întâlnit tip de site este cel care aparþine:
12
a. unui consumator de produse de lux
b. unei companii
c. unei persoane fizice
d. unui spital
e. a+b+c+d
153 .Toţi membrii unei organizaţii care joacă un rol în procesul de achiziţionare formează un grup care include
utilizatori efectivi ai produsului, oameni care iau decizia de cumpărare efectivă, oameni care influenţează
decizia de cumpărare, cei care se ocupă de documentarea asupra produsului şi cei care se ocupă cu cumpărarea
propriu-zisă. Acest grup poartă numele de:
a. nişă de piaţă
b. centru de cumpărare
c. grup de aprovizionare
d. nucleu de cumpărare
154.Mediul demografic reprezintă unul din factorii:
a. care afectează direct, permanent şi puternic capacitatea companiei de a-şi satisface
clienţii
b. care formează cererea de mărfuri, crează pieţele
c. cu o evoluţie uşor previzibilă
d. cei mai importanţi ai micromediului
155. Motivul de cumpărare:
a. este o percepţie
b. este o dorinţă
c. este o nevoie când ajunge la un anumit nivel de intensitate
d. este procesul prin care indivizii selectează şi interpretează informaţiile pentru a-şi
construi o imagine unitară despre lume
156. Statutul şi rolul social al unei persoane este un factor al:
a. mediului intern
b. mediului demografic
c. micromediului
d. macromediului firmei
157. În ceea ce priveşte comportamentul de după cumpărare, în urma realizării cumpărăturilor majore apare de
obicei o stare de disconfort care este întâlnită sub denumirea de:
a. deformare selectivă
b. nemulţumire acută
c. discordanţă cognitivă
d. retenţie selectivă
158 .Este element al mixului de marketing din perspectiva cumpărătorului:
a. promovarea
b. cantitatea cumpărată
c. distribuţia
d. costul
159. Este formă de promovare pe internet:
a. participarea la târguri şi expoziţii
b. sponsorizarea
c. cuponul
d. agendele
160. Ce grupă cuprinde doar factori ai micromediului:
a. clienţii, furnizorii, firmele de distribuţie, factorii tehnologici
b. compania, concurenţii, clienţii, intermediarii
c. clienţii, concurenţii, factorii naturali, furnizorii
161. Familia este cel mai tipic exemplu de:
a. grup de adeziune
b. grup de referinţă
13
c. grup aspiraţional
d. a + b + c
162. Nu este adevărat că:
a. fiecare cultură cuprinde mai multe subculturi
b. subculturile sunt grupuri de oameni care au diferite sisteme de valori determinate
de situaţii şi experienţe de viaţă tipice fiecărei persoane
c. multe subculturi alcătuiesc segmente de piaţă importante, iar comercianţii
proiectează adesea produse şi programe de marketing adaptate nevoilor acestora
d. subculturile sunt grupuri culturale distincte constituite de cele mai multe ori după
criterii geografice
163.Poziţionarea pe piaţă:
a. este un concept sinonim cu ţintirea pieţei
b. apare înainte de ţintirea pieţei
c. apare după ţintirea pieţei
d. nu există un astfel de concept
164.Din tipologia pieţelor de consum fac parte:
a. pieţele consumatorilor, pieţele industriale, pieţele de servicii, pieţele globale,
pieţele de afaceri
b. pieţele consumatorilor finali, pieţele intermediarilor, pieţele distribuitorilor, pieţele
agenţilor de vânzări, pieţele de afaceri
c. pieţele consumatorilor, pieţele de afaceri, pieţele de distribuitori, pieţele
guvernamentale, pieţele internaţionale
165.Cele mai multe tranzacţii comerciale pe internet au loc:
a. B B - tranzacţii comerciale pe internet între firme
b. C C - tranzacţii comerciale pe internet între clienţi
c. B C - tranzacţii comerciale de la firmă la client
d. C B - tranzacţii comerciale pe internet conduse de clienţi care iau iniţiativa în a
contacta firmele
166.Conform teoriei lui Sigmund Freud:
a. comportamentul consumatorului pentru a fi înţeles trebuie studiat procesul de
percepţie a unor stimuli de către acesta
b. indivizii nu conştientizează de cele mai multe ori adevăratele resorturi psihologice
care le conturează comportamentul
c. nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai
imperioasă pe treapta cea mai de jos, până la cea mai puţin imperioasă pe treapta
de sus
d. comportamentul consumatorului este diferit în funcţie de ciclul de viaţă al
produsului achiziţionat
a. conexiuni lărgite, contactul direct, conexiuni globale
b. conexiuni globale, conexiuni cu valori şi responsabilităţi sociale, lărgirea
conexiunilor
c. alinaţe strategice, legături globale, conectare mai selectivă
d. conectare mai selectivă, conectare globală, conectare directă
168. Relaţiile dintre afacerile electronice, comerţul electronic şi marketingul electronic sunt:
a. afacerile electronice > comerţul electronic, marketingul electronic > afacerile
electronice;
b. marketingul electronic > afacerile electronice, comerţul electronic = marketingul
electronic
c. marketingul electronic > comerţul electronic, comerţul electronic > afacerile
electronice;
d. comerţul electronic > marketingul electronic, afacerile electronice > comerţul
14
electronic;
169. Consumatorii se tem că vor fi afectaţi de mesaje de marketing fără să-şi dea seama, fenomen ce este
cunoscut sub denumirea de:
a. publicitate gratuită
b. publicitate excesivă
c. publicitate subliminală
d. publicitate mascată
170. Grija unei firme producătoare, a unui tip de deodorant care nu este tip aerosol, pentru nepoluarea mediului
înconjurător ţine de:
a. mediul natural
b. mediul cultural
c. mediul intern
d. mediul tehnologic
171. Sursa de informaţii care reprezintă colectarea şi analiza sistematică a informaţiilor disponibile public
despre competitori şi despre dezvoltările din mediul de marketing este:
a. cercetarea de marketing
b. sondajul
c. inteligenţa de marketing
d. datele interne
172.Deformarea selectivă se referă la:
a. tendinţa oamenilor de a filtra majoritatea informaţiilor la care sunt expuşi
b. tendinţa oamenilor de a interpreta informaţiile într-un mod care se pliază pe
concepţiile lor anterioare
c. tendinţa oamenilor de a reţine informaţiile care nu intră în conflict cu atitudinile şi
părerile lor
d. tendinţa oamenilor de a fi nepăsători la mesajele promoţionale
173 .Liderii de opinie sunt acei indivizi care datorită unor abilităţi speciale, a cunoştinţelor pe care le posedă, a
personalităţii sau a altor caracteristici exercită o influenţă puternică asupra celorlalţi membrii ai:
a. grupului de adeziune
b. grupului de referinţă
c. grupului modal
d. a + b + c
c. datele curente
d. datele secundare
175.Micromediul firmei face parte din:
a. mediul intern
b. mediul demografic
c. macromediul firmei
d. mediul extern
176.Nu este etapă a procesului decizional al cumpărătorului:
a. căutarea informaţiilor
c. evaluarea alternativelor
d. recunoaşterea nevoii
177. Procesul de adoptare a unui produs pe piaþã se realizeazã prin mai multe etape: 1) etapa de evaluare; 2) etapa de
manifestare a interesului; 3) etapa de testare; 4) etapa de adoptare; 5) etapa de conºtientizare. Ordinea de succesiune a
acestor etape este urmãtoarea:
a. 5 - 3 - 1 - 2 - 4
b. 2 - 5 - 1 - 3 - 4
c. 2 - 3 - 5 - 4 - 1
d. 5 - 2 - 1 - 3 - 4
15
a. după ce firma are un grup de clienţi fideli
d. după realizarea mixului de marketing
179.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine faptul că utilizatorii (clienţii) vor favoriza
produsele care oferă cel mai mult din punct de vedere al calităţii, performanţei şi trăsăturilor inovatoare şi de
aceea managementul trebuie să se concentreze pe îmbunătăţirea produselor:
b. conceptul de vânzare
180.Datele care constau în informaţii strânse special pentru scopul specific al cercetării de marketing în
derulare se numesc:
a. date interne
b. date curente
c. date principale
d. date secundare
b. strategiile de marketing
c. generarea ideilor
182.Declaraţia de misiune trebuie să fie orientată mai ales:
a. către produs
b. către concurenţă
c. către piaţă
d. toate variantele de mai sus în acelaşi timp
183.Versiunea pe internet a comerţului prin mijloace orale care implică ideea unui mesaj e-mail care este atât
de reuşit încât clienţii vor dori să-l transmită mai departe prietenilor lor se numeşte:
a. marketing societal
b. webcasting
c. interstiţiale
d. marketing viral
184.Nevoile umane sunt:
a. un motiv ce are o anumită intensitate
b. date de cultura şi personalitatea fiecărui individ
c. stări de privaţiune resămţită
d. mai numeroase decât dorinţele
185.În care din situaţiile următoare de cumpărare a întreprinderilor, actul de achiziţionare implică o decizie de
rutină, cumpărătorul înaintând o comandă nouă fără a opera modificări:
a. recumpărarea directă
b. sarcina nouă
c. recumpărarea modificată
d. sarcina modificată
186.Consumatorii se tem că vor fi afectaţi de mesaje de marketing fără să-şi dea seama, fenomen ce este
cunoscut sub denumirea de:
b. publicitate mascată
c. publicitate excesivă
d. publicitate subliminală
187.Un segment de piaţă trebuie să fie:
a. cel mai mic grup omogen posibil de identificat
16
b. cel cai vast grup eterogen posibil de identificat
c. cel mai vast grup omogen posibil de identificat
d. cel mai mic grup eterogen posibil de identificat
188. Stadiul practicii de marketing care se referă la înfiinţarea societăţilor de către indivizi care trăiesc pe baza
inteligenţei lor, care vizualizează o oportunitate şi bat la orice uşă pentru a capta atenţia, se numeşte:
a.marketing prenorial
b.marketing intreprenorial
c.marketing în formule
d.marketing antreprenorial
189.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine că realizarea scopurilor organizatorice
depinde de stabilirea nevoilor şi dorinţelor pieţelor ţintă şi livrarea satisfacţiilor dorite mai eficient decât
concurenţa:
a. conceptul de marketing societal
190.Pentru o firmă este mai important să cunoască:
a. micromediul
b. macromediul
c. mediul de marketing
d. mediul intern
a. pieţele consumatorilor, pieţele industriale, pieţele de servicii, pieţele globale,
pieţele de afaceri
b. pieţele consumatorilor, pieţele de afaceri, pieţele de distribuitori, pieţele
guvernamentale, pieţele internaţionale
c. pieţele consumatorilor finali, pieţele intermediarilor, pieţele distribuitorilor, pieţele
agenţilor de vânzări, pieţele de afaceri
192.Familia este cel mai tipic exemplu de:
a. grup de adeziune
d. a + b + c
193.Ultimele trei etape ale procesului de adoptare de cãtre consumatori a unui produs nou sunt:
a. etapa de manifestare a interesului, etapa de testare, etapa de adoptare
b. etapa de evaluare, etapa de testare, etapa de adoptare
c. etapa de adoptare, etapa de testare, etapa de cumpãrare
d. etapa de testare, etapa de evaluare, etapa de adoptare
194.Care sunt factorii care pot să se interpună între intenţia de cumpărare şi decizia de cumpărare:
a. deformarea selectivă şi factorii situationali surpriză
b. publicitatea subliminală şi atenţia selectivă
c. atitudinea celorlalţi şi factorii situaţionali surpriză
d. atitudinea celorlalţi şi retenţia selectivă
195.Persoanele care adoptă un produs nou parcurg, de obicei, mai multe etape. Etapa în care consumatorul se
gândeşte dacă merită să încerce şi el acest produs reprezintă etapa:
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
d. adoptării
196. Nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai imperioasă pe treapta de jos,
până la cea mai puţin imperioasă pe treapta de sus în cazul:
17
b. teoriei lui Kotler
197. În ceea ce priveşte segmentele de piaţă nu este adevărat că:
a. trebuie să fie distincte şi să răspundă diferit la programe diferite de marketing
b. trebuie să fie suficient de mari pentru a fi profitabile
c. trebuie să fie cât mai mici pentru a fi profitabile
d. trebuie să fie uşor de abordat şi de servit
198.Este considerată formă de reclamă pe internet:
b. participarea la comunităţile web
c. webcastingul
d. sponsorizarile pentru conţinutul site-ului
199.Liderii de opinie sunt acei indivizi care datorită unor abilităţi speciale, a cunoştinţelor pe care le posedă, a
c. grupului modal
d. a + b + c
d. a + b
e. a + b + c
a. conceptul de întreprindere de marketing
c. conceptul de marketing direct
d. conceptul de marketing societal
202.Grija unei firme producătoare, a unui tip de deodorant care nu este tip aerosol, pentru nepoluarea mediului
a. mediul cultural
b. mediul natural
c. mediul intern
203.Conceptul de producţie este încă o filosofie utilă:
a. când oferta pentru un produs depaşeşte cererea
b. când cererea pentru un produs este egală cu oferta
c. când cererea pentru un produs depaşeşte oferta
d. a + b
b. mediul natural
d. legislaţia
205.Nu este element al mixului de marketing din perspectiva cumpărătorului:
a. costul
b. soluţia clientului
c. distribuţia
d. comoditatea
e. toate variantele sunt elemente ale mixului din perspectiva cumpărătorului
206.Conceptul de marketing nu este similar cu cel de distribuţie. Scopul final al marketingului este:
18
a. satisfacerea nevoilor şi dorinţelor consumatorului
b. vânzarea şi promovarea
c. obţinerea de profituri de pe urma volumului de vânzări
d. obţinerea de profituri de pe urma satisfaceri clientului
207.Nivelul cel mai avansat pe care-l poate atinge organizarea de marketing este:
a. crearea de direcţii de marketing
b. constituirea în cadrul structurii organizatorice a întreprinderii a unui compartiment
specializat de marketing
c. „întreprinderea de marketing”
d. gruparea majorităţii activităţilor de marketing într-unul din compartimentele
tradiţionale
208.La nivelul unitate strategicã de activitate este realizat mai întâi:
a. planul de afaceri
b. planul strategic al unei firme
c. planul de marketing
d. programul de marketing
209.Capacitatea potenţială a pieţei unei firme faţă de capacitatea efectivă a pieţei acesteia este:
a. inferioară
b. superioară
c. egală
d. nu se pot compara
210.Celor 4P ai mixului de marketing din perspectiva vânzătorului îi corespund 4C din punctul de vedere al
clientului. Unui din următoarele elemente nu este element al mixului clientului:
a. cheltuielile acestuia
b. comoditatea
c. comunicarea
d. cunoştinţele acestuia
211.Care din următoarele exemple pot fi considerate puncte tari, în cadrul analizei SWOT efectuate de o
anumită firmă:
1. cererea mare pentru produsele firmei
2. o strategie de marketing coerentă şi eficientă
3. cotă mare de piaţă
4. ritmul înalt de creştere economică
5. intensitatea scazută a concurenţei
6. imaginea favorabilă a produselor firmei
a. 2,3,6
b. 1,3,4
c. 3,4,5
d. 4,5,6
212.Nu este modalitate de control a planurilor de marketing:
a. controlul pe baza planului anual
b. controlul profitabilităţii
c. controlul strategic
d. controlul costurilor
19
1. Etapele campaniei de publicitare se desfășoară în următoarea succesiune:
Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea
mesajului, evaluarea rezultatelor
2. În vânzarea personala, pista este:
Numele unui posibil client
3. Razia comerciala este metoda folosită de agenții de vânzări în etapa
Prospectării
4. Când clienții sunt foarte sensibili la preț se recomandă:
Preț redus la produsul de bază și preț mare la produsul auxiliar
5.Obiectivul campaniei de publicitate trebuie să precizeze:
Auditoriul țintă adresat prin campanie, nivelul de performanță și tipul de influență care se va
exercita asupra audienței
6.Nu este o sursa de putere in canalele de marketing:
Puterea necompensării
7.În cazul în care clienții sunt similari ca putere de cumpărare se recomanda folosirea
unui preț:
Mare la produsul de baza si unul scăzut la produsul auxiliar
8.Dintre activitățile logisticii de distribuție nu face parte:
Diferențierea
Preucrarea amenzilor (corect era prelucrarea comenzilor)
9.Spoturile TV prin care se urmărește stimularea interesului consumatorilor reprezintă
o acțiune de comunitare de Marketing din categoria
Publicității
10.Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de:
Semnalizarea diferențierii produsului

11.Care din următoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte
Posibilități mai mari de informare a producătorului in legătură distribuția
12.Care dintre următoarele propoziții este adevărată?
Diferențiem pentru a poziționa
13.Nivelul minim al prețului este determinat de:
Cost
14.Atunci când curba cererii glisează, se recomandă folosirea strategiei:
Prețului de vârf de sarcină
15.Printre etapele planificării de marketing nu se regăsește:
Identificarea SWOT
16.Stabilirea prețului de stratificare presupune
Stabilirea unui preț inițial mare și reducerea treptată în timp
17.Un demers de dezvoltare a unor produse noi are următoarea etapizare logică:
Generarea ideilor, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testarea
produsului, comercializarea
18.Numărul de variante în care este fabricat fiecare produs formează:
Adâncimea liniei
19.Canalele de distribuție multiple pot fi:
Complementare și competitive
20.Produsele ce dețin o cotă relativă de piață supra-unitara, aflate pe piețele cu rată
ridicată de creștere sunt:
Vedete
21.Atunci când pe o piață există puțini ofertanți și brandurile sunt similare vorbim
despre:
Oligopol pur
22.Discriminarea în funcție de cantitatea cumpărată este discriminare de rangul:
Doi
23.Din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne, departamentul de
mkt al acesteia
Trebuie sa reprezinte o funcție distinctă a firmei
24.Produsele "dilemă" (semnele de întrebare) au:
Rata de creștere a pieței mică
25.Relațiile publicitare sunt o modalitate de promovare ce presupune
Ansamblul de activități de crearea și menținere de relații favorabile între firmă și publicul
său
26.Nu sunt sisteme de distribuție verticale sistemele
Autonome
27.În vânzarea personala, tehnica piciorului în prag este o variantă a:
Finalizării prezumtive
28.« Fanta » este o marcă:
De produs
29.Dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai mare o are
Prețul
30.Plafonul maxim al prețului este determinat de:

Cerere
31.Printre componentele produsului, capabile sa influențeze percepția și cererea pe
piață, poate fi:
Sistemul de susținere
32.În analiza portofoliului prin metoda BCG, produsele caracterizate prin rată redusă
sau moderată de creștere (sub 10%) și cotă(poziție) relativă pe piața supra-unitară,
sunt supra-numite:
Vaci de muls
33.Printre factorii care duc la creșterea elasticității cererii se regăsește:
Alte utilizări posibile ale produsului
34.Canalele competitive sunt:
Canale diferite care distribuie același produs acelorași segmente de piață și care se află în
concurență unele cu altele
35.Strategia prețului de stratificare este indicată în următorul caz:
Cererea produsului este inelastică
36.Într-o structură de tip "brand management"
Fiecare produs va avea “avocatul” său în cadrul departamentului de marketing
37.Publicitatea testimonială presupune:
Utilizarea celebrităților în campaniile de publicitate, o parte din imaginea acestora
transferându-se asupra produsului pe care îl girează.
38.Condițiile "5/10, net 30", se referă la faptul că:
Beneficiarul poate reține 5% din valoarea facturată dacă plătește în 10 zile, altfel termenul de
plată fiind de 30 de zile.
39.Dintre următoarele enunțuri, nu reprezintă o funcție la nivel macroeconomic
următoarea variantă:
Contribuie la scăderea eficienței economice
40.În raport cu clienții săi (studenții), FEAA practică o distribuție:
Directă
1. un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala:]
a. intensitatea canalului
b. latimea canalului
c. lungimea canalului
d. numarul de verigi prin care trece produsul de la fabricant pana la utilizatorul final
e. adancimea canalului
2. marca unui produs are drept elemente componente
a. numele produsului si logo-ul
b.numele produsului si eticheta
c. numele produslui si logotipul
d. logo-ul si logotipul
3. reteaua de distributie reprezinta
a.sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transferal marfurilor de la producatori la
consumatori
b. numarul verigilor prin care trece produsul de la fabricant pana la utilizatorul final
c. traseul fizic pe care il parcurg marfurile de la producatori la consumatori
4. atunci cand curba cerererii gliseaza, se recomanda folosirea strategiei:
a. pretului de varf de sarcina
b. pretului de patinare
c. pretului compus
d. pretului de alunecare
e. pretului de penetrare
5. care dintre urmatoarele propozitii este adevarata?
a. pozitionam pentru a diferentia
b. diferentiem pentru a pozitiona
6. cu cat exista mai multe produse substi.... ale unui produs de referinta, cu atat cererea acestuia este
mai :
a. delicata
b. elastica
c. inelastica
d. interesanta
e. mare
7. distributia intensiva NU se aplica urmatoarelor categorii de bunuri:
a. tigari
b. produse alimentare din categoria specialitatilor
c. ziare
d. bauturi racoritoare
8. pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing din categoria :
a. reclamei
b. relatiilor publice
c. promovarii vanzarilor
d. publicitatii
e. vanzarii personale
9. in vanzarea personala, pista este:
a. numele unui posibil client
b. baza de date cu clientii actuali
c. locul de desfasurare a curselor de motociclism
d. premiul de obtinut de agentul cu cele mai mari vanzari
e. directia de evolutie a vanzarilor
10. atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un sistem vertical de
marketing:
a. centralizat
b. corporativ
c. contractual
d. administrat
11. in vanzarea personala, tehnica piciorului in prag este o varianta a:
a. finalizarii concesive
b. finalizarii negative
c. finalizarii sumative
d. finalizarii prezumtive
12. obiectivul campaniei de publicitate trebuie sa precizeze:
a. persoana responsabila de coordonarea campaniei de publicitate
b. etapele campaniei de publicitate
c. auditoriul tinta adresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va exercita
asupra audientei
d. c. auditoriul tinta adresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va
exercita asupra celor ce nu fac parte din audienta
e. auditoriul tinta neadresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va
exercita asupra audientei
13. vanzarea personala, comparativ cu alte forme de promovare, are drept avantaj:
a. adaptarea si ajustarea din mers a mesajului
b. directionarea imprecisa a comunicarii, exact catre persoanele cu probabilitate mare de a cumpara
c. atragerea unui numar mare de clienti potentiali
d. stimularea cumpararii imediate
14. urmatoare functie nu este caracteristica ambalajului:
a. segmenteaza piata
b. respecta cadrul juridic si obiceiurile cumparaturilor
c. comunica si promoveaza produsul, marca si imaginea producatorului, distribuitorului
d. este util el insusi
e. confera avantaj diferential in raport cu produsele si ambalajele folosite de concurenta
f. prezinta si descrie produsul: nume, cantitate, model, marime, continut, calitate, mod de utilizare
g. protejeaza produsul, consumatorul si mediul inconjurator
15. care dintre urmatoarele propozitii este adevarata
a. diferentiem pentru a subiectiviza
b. pozitionam pentru a diferentia
c. diferentiem pentru a pozitiona
16.Care dintre urmatoarele enunturi, nu reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic

urmatoarea varianta:
a. preia si distrbuie informatii
b. asigura locuri de munca
c. contribuie la scaderea eficientei economice
d. asigura transferul produselor catre consumatori
e. adauga valoare produslui
17. numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza
a. lungimea liniei
b. latimea liniei
c. profunzimea portofoliului
d. adancimea liniei
18. ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de :
a. declin
b. regres
c. saturare
d. maturitate
19. printre functiile ambalajului unui produs se numara :
a. protejeaza drepturile concurentilor
b. promoveaza produsul
c. promoveaza drepturile universale ale omului
d. protejeaza producatorul
20. printre componentele produsului, capabile sa influenteze perceptia si cererea de piata, poate fi:
a. sistemul de sustinere
b. functiile ( caracteristicile produslui)
c. atributele ( utilitatea produsului)
21. un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala:
a. adancimea canalului
b. numarul de verigi prin care trece produsul de la fabricant pana la utilizatorul final
c. latimea canalului
d. lungimea canalului
e. intensitatea canalului
22. in vanzarea personala, pista este :
a. premiul obtinut de agentul cu cele mai mari vanzari
b. locul de desfasurare a curselor de motociclism
c. directia de evolutie a vanzarilor
d. numele unui posibil client
23. conform modelului ciclului de viata al produsului, excesul de capacitate apare in faza de :
a. lansare
b. crestere
c.dezvoltare
d. maturitate
e. declin
24. publicitatea, ca forma de promovare, reprezinta
a. comunicarea platita si personala cu paita
b. acordare de stimulente pe termen scurt, in scopul cresterii vanzarilor
c. cultivarea sistematica si constanta a contactelor directe cu reprezentantii autoritatilor
d. orice forma impersonala de prezentare si de comunicare a unor idei, bunuri sau servicii, platita de
catre un sponsor bine identificat
e. comunicarea gratuita si impersonala cu piata
25. produsele ce detin o cota relativa de piata supra-unitara, aflate pe piete cu rata ridcata de creste re
sun:
a. copii-problema
b. vaci de muls
c. vedete
d. catei
26. dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv de pret
orientat spre
a. status quo
b. profit
c. vanzari
27. razia comerciala este metoda folosita de agentii de vanzari in etapa:
a. prospectarii
b. abordarii
c. finalizarii
d. urmaririi
e. contactarii
28. alegerea axului publicitar este etapa campaniei de publicitate in cadrul careia:
A. se stabileste o directie generala de actiune pe termen scurt
b. se concepe si se produce mesajul publicitar
c. este ignorata motivatia potrivita pentru a determina audienta sa acorde atentie mesajului, sa il
parcurga, sa cumpere produsul
d. se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate.
29. un demers de dezvoltare a unor produse noi are urmatoarea etapizare logica:
a. generarea ideilor, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testarea produslui, filtrarae,
comercializarea
b. generarea ideilor, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testarea

c. generarea ideilor, testarea produsului, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea

30. atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brandurile sunt similare vorbim despre
a. oligopol diferentiat
b. oligopol pur
c. concurenta pura
d. concurenta monopolica
e. oligopol monopolist
31. intr- o structura de tip „brand management”
a. fiecare produs va avea „avocatul” sau in cadrul departamentului de marketing
b. exista cate un manager de produs pentru fiecare functie clasica a intreprinderii
c. costurile generate sunt mult mai mici decat in cazul structurii functionale
d. marele dezavantaj consta in focalizarea asupra produselor gestionate

32. principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este:
a. stabilirea criteriilor de elaborare a ambalajului
b. stabilirea bugetului departamentului financiar-contabil
c. stabilirea indicatorilor de performanta ai firmei pentru anul in curs
d. identificarea principalilor furnizori si clienti solvabili
e. definirea identitatii firmei
33. franciza este o varianta a sistemelor de distributie:
a. derivate
b. administrate
c. contractuale
d. corporative
e. integrate
34. departamentul de marketing se regaseste intr-o structura organizatorica potrivita, atunci cand:
a. nu interfereaza cu functia de aprovizionare a firmei
b. este similara cu cel al principalului competitor
c. in mod obligatoriu, celelalte departamente sunt multumite de schema propusa
d. functioneaza pe post de interfata intre functiile clasice ale firmei si piata
35. planul de vanzari al firmei
a. este o componenta de baza a planului de marketing
b. trebuie corelat cu planul de vanzari al furnizorilor
c. reprezinta un concept identic cu planul de marketing
d. este pus in practica de catre membrii departamentului marketing
e. este atributia exclusiva a departamentului de vanzari
36. publicitatea testimoniala presupune
a. alegerea formelor de publicitate credibile
b. utilizarea in campaniile publicitare a oamenilor obsinuiti, cu care consumatorii nu se identifica usor
c. utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate, o parte din imaginea acestora transferandu-se

asupra produsului .... il gireaza
37. printre componentele produsului, capabile sa influenteze perceptia si cererea de piata, poate fi :
a. sistemul de sustinere
b. atributele ( utilitatea produsului
c. functiile ( caract. Produsului)
38. ciclul de viata al produsului cuprinde:
A. perioada de viata a grupei de produse din care face parte
b. perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al retragerii sale definitive de pe
piata
c. perioada de timp cat produsul este foarte solicitat pe piata
d. perioada de timp cat produsul se afla la consumator/utilizator
39. obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de :

a. Alegerea axului publicitar
b. dezvoltarea produsului
d. analiza conceptului de produs
e. semnalizarea diferentierii produsului
40. strategia de stratificare este indicata in urmatorul caz:
a. volumul mare de productie cumulata va reduce substantial costurile unitare
b. pretul este foarte important in decizia de cumparare
c. se doreste deschiderea rapida a pietelor largi, de masa
d. cererea produsului este inelastica
e. nu exista bariere de intrare in industrie
41. discriminarea in functie de cantitatea cumparata este discriminarea de rangul:
a. patru
b. trei
.c. intai
d. doi
42. FANTA este o marca:
a. nu este o marca
b. de distribuitor
c. de produs
d. de intreprindere
43. nivelul minim al pretului este determinat de:
a. cerere
b. cost
c. vanzarile anterioare
d. vanzarile viitoare
44. numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse reprezinta:
a. latimea portofoliuui de produse
b. coerenta portofoliului de produse
c. adancimea liniei de produse
d. latimea liniei de produse
e. adancimea portofoliului de produse
45. mix-ul promotional nu cuprinde
a. vanzarea personala
b. publicitatea
c. promovarea vanzarilor
d. produsul
e. relatii publice
46. cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referitna, cu atat cererea acestuia
este mai :
a. delicata
b. interesanta
c. mare
d.elastica
e. inelastica
47. dintre componentele produsului care influenteaza perceptia si cererea pe piata amintim:
a. atributele, functiile, sistemul de influentare
b. atributele, functiile, sistemul de sustinere, sistemul de influentare

c. atributele, functiile, sistemul de sustiner
d. atributele, complementele, functiile
48. plafonul maxim al pretului este determinat de:
a. costuri
b. ciclul de viata
c. cerere
d. concurenta
49. conflictele in canalele de distributie pot avea loc :
a. datorita luptelor interne pentru suprematie
b. datorita divergentei scopurilor
c. din rea voitna
d. nu exista conflicte in canalele de distributie
50. printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste:
a. o parte a pretului este suportata de alta persoana
b. inexistenta produelor substituibile
c. alte utilizari posibile ale produsului
d. produsul este perceput ca purtator de prestigiu
e. pondere mica a pretului in bugetul cumparatorului
f. durabilitatea mica a produselor
51. canalele competitive sunt:
a. canale simple folosite de diferiti competitor
b. canale ce preiau produse diferite sau care se adreseaza unor segmente de piata diferite
c. canale diferite care distribuie acelasi produs acelorasi segmente de piata si care se afla in concurenta
unele cu altele
d. canale multiple folosite de diferiti competitori
52. promovarea vanzarilor este forma de promovare ce presupune:
a. acordarea de stimulente pe termen lung clientilor finali sau distribuitorilor, in scopul cresterii
vanzarilor
b. comunicarea directa intre agentul de vanzari si clientul potential

c. comunicarea platita si impersonala cu piata
d. acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau distribuitorilor, in scopul cresterii
vanzarilor
53. in cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare se recomanda folosirea unui pret:
a. mic la produsul de baza si mare la produsul auxiliar
b. mare la produsul de baza si la produsul auxiliar
c. mare la produsul de baza si unul scazut la produsul auxiliar
d. redus la produsul de baza si la produsul auxiliar
54. canalele de distributie multiple pot fi:
a. intensive si extensive
b. complementare si competitive
c. directe si indirecte
55. nu sunt sisteme de distributie verticale sistemele:
a. corporative
b. autonome
c. contractuale
d. administrate
56. industria automobilelor, care are cateva firme ce ofera produse partial diferentiate, se inscrie in
structura de tip
a. oligopol pur
b. oligopol diferentiat
c. concurenta perfecta
57.strategia de pret in cazul cartilor, ziarelor si revistelor in romania este:

a. Strategia pretului liniei de produse
b. strategia pretului discriminatoriu
c. strategia pretului final
d. strategia pretului par-impar
58. din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne, departamentul de marketing al
acesteia
a. revine automat in grija managerului general

b. trebuie sa reprezinte o functie distincta afirmei
c. este in mod obligatoriu subordonat directorului comercial
d. este coordonat, de preferinta, de catre seful departamentului de cercetare-dezvoltare
59. in analiza portofoliului prin metoda BCG, produsele caracterizate prin rata redusa sau moderata de
crestere ( sub 10%) si cota (pozitie) relativa de piata supra-unitara, sunt supra-numite:
a. vedete
b. copii-problema
c. vaci de muls
d. catei
60. strategia pretului de stratificare presupune:
a. stabilirea unui pret initial scazut si cresterea treptata in timp
b. stabilirea unui pret initial mediu si cresterea treptata in timp
c. stabilirea unui pret initial mare si cresterea treptata in timp
d. stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
e. stabilirea unui pret initial mediu si reducerea treptata in timp
61. etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urmatoarea succesiune:
a. planificarea media, crearea mesajului, stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar,
evaluarea eficacitatii mesajului
b. stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, crearea mesajului, planificarea media,
evaluarea rezultatelor,
c. crearea mesajului, stabilirea obiectivului campanie, alegerea axului publicitar, evaluarea eficacitatii
mesajului, planificarea media
d. stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea mesajului,
evaluarea rezultatelor
62. printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie amintim:
a. profitul
b. raportul dintre diferite categorii de distribuitori
c. controlul distributiei
d. logistica
63. dintre activitatile logisticii de distributie nu face parte:

a. diferentierea
b. prelucarea amenzilor
c. transportul
d. ambalarea
e. manipularea produselor
f. gestiunea stocurilor
g. depozitarea
64. relatiile publice sunt o modalitate de promovare ce presupune:
a. Utilizarea de mijloace precum tombola, cuponul, programul pro-causa
b. ansamblul de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre firma si publicul sau
c. activitati de sponsoorizare, oferire de cadouri, organizarea de conferinte de presa, programe pro-

causa
d. ansamblul de activitati de stimulare a vanzarilor pe termen scurt
65. dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai mare o are:
a. plasarea
b. pretul
c. promovarea
d. produsul
66. care dintre urmatoarele expresii referitoare la diferentierea si pozitionarea produselor este
adevarata?
a. pozitionam pentru a diferentia
b. pozitionarea are loc in „curtea” firme, diferentierea este efectul din minte clientului
c. diferentiem pentru a pozitiona
67. spoturile TV prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor reprezinta o actiune de
comunicare de marketing din categoira:
a. reclamatiilor
b. vanzari personale
c. relatiilor publice
d. promovari vanzarilor
e. publicitatii
68. procesul de vanzare personala nu include ca etapa:
a. planificarea media
b. prezentarea ofertei
c. prospectarea
d. abordarea clientului
e. pregatirea
f. urmarirea post-vanzare
69. interactiunea dintre departamentele marketing si fanante
a. este una tabu, pe care orice manager general trebuie sa o faca improbabila
b. nu aduc efecte dintre cele mai benefice pentru firma
c. reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necesitatilor pietei cu posibilitatile firmei
d. se deruleaza doar la inceputul si sfarsitul anului fiscal
70. principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este::
a. definirea identitatii firmei
b. stabilirea criteriilor de elaborare a ambalajului
c. identificarea principalilor furnizori si clienti solvabili
d. stabilirea bugetului departamentului financia-contabil
e. stabilirea indicatorilor de performanta ai firmei pentru anul in curs
1. Etapele campaniei de publicitare se desfășoară în următoarea succesiune:

Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media,
crearea mesajului, evaluarea rezultatelor
2. În vânzarea personala, pista este:
3. Razia comerciala este metoda folosită de agenții de vânzări în etapa
Prospectării
4. Când clienții sunt foarte sensibili la preț se recomandă:
Preț redus la produsul de bază și preț mare la produsul auxiliar
5.Obiectivul campaniei de publicitate trebuie să precizeze:
Auditoriul țintă adresat prin campanie, nivelul de performanță și tipul de influență
care se va exercita asupra audienței
6.Nu este o sursa de putere in canalele de marketing:
Puterea necompensării
7.În cazul în care clienții sunt similari ca putere de cumpărare se recomanda
folosirea unui preț:
Mare la produsul de baza si unul scăzut la produsul auxiliar
8.Dintre activitățile logisticii de distribuție nu face parte:
Diferențierea
Preucrarea amenzilor (corect era prelucrarea comenzilor)
9.Spoturile TV prin care se urmărește stimularea interesului consumatorilor
reprezintă o acțiune de comunitare de Marketing din categoria
Publicității
Semnalizarea diferențierii produsului

11.Care din următoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte
Posibilități mai mari de informare a producătorului in legătură distribuția
12.Care dintre următoarele propoziții este adevărată?
Diferențiem pentru a poziționa
13.Nivelul minim al prețului este determinat de:
Cost
14.Atunci când curba cererii glisează, se recomandă folosirea strategiei:

Prețului de vârf de sarcină
15.Printre etapele planificării de marketing nu se regăsește:
Identificarea SWOT
16.Stabilirea prețului de stratificare presupune
Stabilirea unui preț inițial mare și reducerea treptată în timp
17.Un demers de dezvoltare a unor produse noi are următoarea etapizare
logică:
Generarea ideilor, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului,
testarea produsului, comercializarea
18.Numărul de variante în care este fabricat fiecare produs formează:
Adâncimea liniei
19.Canalele de distribuție multiple pot fi:
Complementare și competitive
20.Produsele ce dețin o cotă relativă de piață supra-unitara, aflate pe piețele
cu rată ridicată de creștere sunt:
Vedete
21.Atunci când pe o piață există puțini ofertanți și brandurile sunt similare
vorbim despre:
Oligopol pur
22.Discriminarea în funcție de cantitatea cumpărată este discriminare de
rangul:
Doi
23.Din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne,
departamentul de mkt al acesteia
Trebuie sa reprezinte o funcție distinctă a firmei
24.Produsele "dilemă" (semnele de întrebare) au:
Rata de creștere a pieței mică
25.Relațiile publicitare sunt o modalitate de promovare ce presupune
Ansamblul de activități de crearea și menținere de relații favorabile între firmă și
publicul său
26.Nu sunt sisteme de distribuție verticale sistemele
Autonome
27.În vânzarea personala, tehnica piciorului în prag este o variantă a:
Finalizării prezumtive
28.« Fanta » este o marcă:
De produs
29.Dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai mare o

are
Prețul
30.Plafonul maxim al prețului este determinat de:

Cerere
31.Printre componentele produsului, capabile sa influențeze percepția și
cererea pe piață, poate fi:
Sistemul de susținere
32.În analiza portofoliului prin metoda BCG, produsele caracterizate prin
rată redusă sau moderată de creștere (sub 10%) și cotă(poziție) relativă pe
piața supra-unitară, sunt supra-numite:
Vaci de muls
33.Printre factorii care duc la creșterea elasticității cererii se regăsește:
Alte utilizări posibile ale produsului
Canale diferite care distribuie același produs acelorași segmente de piață și care se
află în concurență unele cu altele
35.Strategia prețului de stratificare este indicată în următorul caz:
Cererea produsului este inelastică
36.Într-o structură de tip "brand management"
Fiecare produs va avea “avocatul” său în cadrul departamentului de marketing
37.Publicitatea testimonială presupune:
Utilizarea celebrităților în campaniile de publicitate, o parte din imaginea acestora
transferându-se asupra produsului pe care îl girează.
38.Condițiile "5/10, net 30", se referă la faptul că:
Beneficiarul poate reține 5% din valoarea facturată dacă plătește în 10 zile, altfel
termenul de plată fiind de 30 de zile.
39.Dintre următoarele enunțuri, nu reprezintă o funcție la nivel
macroeconomic următoarea variantă:
Contribuie la scăderea eficienței economice
40.În raport cu clienții săi (studenții), FEAA practică o distribuție:
Directă
1. Care din urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte :
a. Asigura operativitatea distributiei
b. Permite controlul integral al distributiei de catre producator
2. Principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este :
a. Stabilirea bugetului departamentului financiar-contabil
3. Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing din categoria :
a. Promovarii vanzarilor
4. Publicitatea testimoniala presupune :
a. Utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate , o parte din imaginea acestora
transferandu-se asupra produsului care il gireaza
5. In vanzarea personala , pista este :
a. Numele unui posibil client
6. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie amintim :
7. Vanzarea personala , comparativ cu alte forme de promovare, are drept avantaj :
a. Stimularea cumpararii imediate
8. Dintre urmatoarele enunturi , nu reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic :
a. Contribuie la scaderea eficientei economice
9. Ciclulde viata al produsului cuprinde :
a. Perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al retragerii sale
definitive de pe piata
10. Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un sistem vertical de
marketing :
a. Administrat
11. Care dintre urmatoarele expresii referitoare la diferentierea si pozitionarea produsului este
adevarata ?:
a. Diferentiem pentru a pozitiona
12. In vanzarea personala , tehnica piciorului in prag este o varianta a :
a. Finalizarii prezumtive
13. Spoturile TV prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor reprezinta o actiune
de comunicare de marketing din categoria :
a. Publicitatii
14. Dintre componentele mixului de marketing , flexibilitatea cea mai mare o are :
a. Pretul
15. Franciza este o varianta a sistemului de distributie :
a. contractuale
16. Reteaua de distributie reprezinta :
a. Sistemul integral de agenti economici si mijloace care asigura transferul marfurilor de la
producatori la consumatori
17. Procesul de vanzare personala nu include etapa :
a. Planificarea media
a. Utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate , o parte din imaginea acestora
transerandu-se asupra produsului pe care il gireaza
19. Interactiunea dintre departamentele marketing si finante :
a. Reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necesitatilor pietei cu posibilitatile firmei
20. Urmatoarea functie nu este caracteristica ambalajului :
a. Prezinta si descrie produsul : nume,cantitate,model,marime,cintinut,calitate, mod de
utilizare
21. Numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza :
a. Adancimea liniei
22. Ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de :
a. Maturitate
23. Printre functiile ambalajului unui produs se numara :
a. Protejeaza produsul
24. Un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala :
a. Intensitatea canalului
25. Strategia pretului de stratificare presupune :
a. Stabilirea unui pret initial foarte mare si reducerea treptata in timp
26. Printre etapele planificarii de marketing nu se regaseste :
a. Identificarea SWOT
27. Strategia de pret in cazul cartilor,ziarelor si revistelor in romania este :
a. Strategia pretului final
28. Nu este o sursa de putere in canalele de marketing :
a. Puterea discriminarii
29. Obiectivul camaniei de publicitate trebuie sa precizeze :
a. Auditoriul tinta adresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va
30. Dintre activitatile logisticii de distributie nu face parte :
a. Diferentierea
31. Printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste :
a. Alte utilizari posibile ale produsului
32. Alegerea axului publicitar este etapa companiei de publicitate in cadrul careia :
a. Se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate
33. Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de :
a. Semnalizarea diferentierii produsului
34. Care dintre urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte :
35. Atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brandurile sunt similare vorbim despre :
a. Oligopol pur
36. Datorita mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv de
pret orientat spre :
a. Status quo
37. Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse reprezinta :
a. Adancimea portofoliului de produse
38. Structura de ramura economica cu putini ofertanti si branduri diferentiate este :
a. Oligopol diferentiat
39. Dintre componentele produsului care influenteaza perceptia si cererea pe piata amintim :
a. Atributele, functiile, sistemul de sustinere
40. Plafonul maxim al pretului este determinat de :
a. Cerere
41. Conflictele in canalele de distributie pot avea loc :
a. Datorita divergentei scopurilor
43. Canalele competitive sunt :
a. Canale diferite care distribuie acelasi produs acelorasi segmente de piata si care se afla in
concurenta unele cu altele
44. Promovarea vanzarilor este forma de promovare ce presupune :
a. Acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau distribuitorilor , in scopul
cresterii vanzarilor
45. Planul de vanzari al firmei:
a. Este o componenta de baza a planului de marketing
46. In cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare se recomanda folosirea unui pret :
a. Mare la produsul de baza si unul scazul pentru produsul auxiliar
47. Etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urmatoarea succesiune:
a. Stabilirea obiectivului companiei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea
48. In urma negocierii , rezultatul presupune o relatie de tip:
a.
49. Nu este o functie a intermediarilor :

50. Structura unui plan de marketing nu va cuprinde :
a. Contractarea clientior
51. Marca reprezinta :
a. Ansamblu de elemente distinctive care confera identitate produsului si il diferentiaza de cele
cocurente
52. Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing din categoria:
a. Publicitatii
53. Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referinta, cu atat cererea
acestuia mai
54. Distributia intensiva NU se aplica la urmatoarele categorii de bunuri:
a. Produse alimentare din categoria specialitatilor
marketing:
a. Administrat
56. In vanzarea personala tehnica piciorului in prag este o varianta a :
57. Nivelul minim al pretului este determinat de :
a. Cost
59. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie amintim:
a.
b. 33. Strategia pretului de amplificare presupune:
c. a.Stabilirea unui pret initial scazut si cresterea treptata in timp
d. b. Stabilirea unui pret initial mediu si reducerea treptata in timp
e. c. Stabilirea unui pret initial mediu si cresterea treptata in timp
f. d. Stabilirea unui pret initial mediu si cresterea treptata in timp
g. e. Stabilirea unui pret initial mare si cresterea treptata in timp
h. f. Stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
i.
j. 36. Intr-o structura de tip “brand management”
k. a.Marele dezavantaj consta in focalizarea asupra produselor gestionate
l. b.Fiecare produs va avea “avocatul” sau in cadrul departamentului de marketing
m. c.Exista cate un manager de produs pentru fiecare functie clasica a intreprinderii
n. d.Costurile generate sunt mult mai mici decat in cazul structurii functionale
o.
p. 35.Ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de:
q. a.maturitate
r. b.regres
s. c.declin
t. d.saturare
u.
v. 36.Principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este
w. a. stabilirea indicatorilor de performanta ai firmei pentru anul in curs
x. b. stabilirea bugetului departamentului financiar-contabil
y. c. Stabilirea criteriilor de elaborare a ambalajului
z. d. identificarea principalilor furnizori si clienti solvabili
aa.e. definirea identitatii firmei
bb.
cc. 37. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie
amintim:
dd. a. controlul distributiei
ee.b.profitul
ff. c.raportul dintre diferite categorii de distribuitori
gg.d.logistica
hh.
ii. 38. Conditiile “5/10 net 30” se refera la faptul ca:
jj. a. beneficiarul poate retine 10% din valoarea facturata daca plateste in 5
zile, altfel termenul de plata fiind de 30 de zile
kk. b. beneficiarul poate retine 10% din cantitatea facturata daca plateste in
5 zile, altfel termenul de plata fiind de 30 de zile
ll. c. beneficiarul poate retine 5% din valoarea facturata daca plateste in 10
zile, altfel termenul de plata fiind de 30 de zile
mm. d.beneficiarul poate retine 30% din valoarea facturata daca plateste
in 5 zile, altfel termenul de plata fiind de 10 zile
nn. e. beneficiarul poate retine 5% din cantitatea facturata daca plateste
in 10 zile, altfel termenul de plata fiind de 30 de zile
oo.
pp. 39. Produsele ce detin o cota relative de piata supra-unitara, aflate pe
piete cu rata ridicata de crestere sunt:
qq. a. Vedete
rr.
ss. 21.Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de
produse reprezinta:
tt. a. adancimea liniei de produse
uu. b. latimea liniei de produse
vv. c. adancimea portofoliului de produse
ww. d. latimea portofoliului de produse
xx. e. coerenta portofoliului de produse
yy.
zz. 22. Dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai
mare o are:
aaa. a. promovarea
bbb. b. pretul
ccc. c. plasarea
ddd. d. produsul
eee.
fff. 23. Numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza:
ggg. a. latimea liniei
hhh. b. profunzimea portofoliului
iii. c. adancimea liniei
jjj. d. lungimea liniei
kkk.
lll. 24. Printre componentele produslui, capabile sa influenteze perfecptia si
cererea pe piata
mmm. a. functiile (caracteristicile produsului)
nnn. b. atributele (utilitatea produslui)
ooo. c. sistemul de sustinere
ppp.
qqq. 25. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la
concurenta reprezinta un:
rrr. a. profit
sss. b. vanzari
ttt.c. status quo
uuu.
vvv. 26. Discriminarea in functie de cantitatea cumparata este
discriminarea de rang:
www.a. doi
xxx. b. trei
yyy. c. intai
zzz. d. patru
aaaa.
bbbb. 21. Dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai
mare o are:
cccc. a. promovarea
dddd. b. pretul
eeee. c. plasarea
ffff. d. produsul
gggg.
hhhh. 23.Numarul de variante in care este facbricat fiecare produs
formeaza”
iiii. a. latimea liniei
jjjj.b. profunzimea portofoliului
kkkk. c. adancimea liniei
llll. d. lungimea liniei
mmmm.
nnnn. 24. Printre componentele produslui, capabile sa influenteze perceptia
si cererea pe piata:
oooo. a. functiile
pppp. b. atributele
qqqq. c. sistemul de sustinere
rrrr.
ssss. 25. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la
concurenta reprezinta un :
tttt. a. profit
uuuu. b. vanzari
vvvv. c. status quo
wwww.
xxxx. 27. Care dintre urmatoarele expresii referitoare la diferentierea si
pozitionarea produsului:
yyyy. a. diferentiem pentru a pozitiona
zzzz. b. pozitionarea are loc in “curtea” firmei, diferentierea este efectul
din mintea
aaaaa. c. pozitionam pentru a diferentia
bbbbb. 28. Discriminam in functie de cantitatea cumparata este
discriminare de rang
ccccc. a. doi
ddddd. b. trei
eeeee. c. intai
fffff. d. patru
1. Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de:
a) Semnalizarea diferentierii produsului
b) Dezvoltarea produsului
c) Analiza conceptului de produs
d) Generarea ideilor
e) Alegerea axului publicitare
2. Care din urmatoarele variante este un avantaj ai canalelor indirecte scurte

a) Asigura operativitatea distributiei
b) Posibilitati mai mari de informare a producatorului in legatura distribuitiei
c) Permite controlul integral al distributiei de catre producator
3. Atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brandurile sunt similar vorbim despre
a) Concurenta pura
b) Oligopol pur
c) Concurenta monopolica
d) Oligopol monopolist
4. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv de
pret orientat spre
a) Vanzari
b) Profit
c) Status quo
5. Dintre componentele mixului de marketing, flexibilitatea cea mai mare o are:

a) Plasarea
b) Pretul
c) Promovarea
d) Produsul
6. Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse reprezinta:
a) Latimea portofoliului de produse
b) Coerenta portofliului de produse
c) Adancimea portofoliului de produse
d) Latimea liniei de produse
e) Adancimea liniei de produse
7. Urmatoarea functie nu este caracteristica ambalajului

a) Prezinta si descrie produsul: nume,cantitate, model marime, continut, calitate , mod de
utilizare
8. Distributia intesiva nu se aplica urmatoarelor categorii
a) Ziare
b) Tigari
9. Reteaua de distributie reprezinta
a) Sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura….
10. Dintre activitatile logisticii de distributie nu face parte
a) Manipularea produselor
b) Ambalarea
c) Diferentierea
d) Transportul
e) Depozitarea
f) Prelucrarea amenzilor
11. Care din urmatoarele propozitii este adevarata?
a) Pozitionam pentru a diferentia
b) Diferentiem pentru a pozitiona
c) Diferentiem pentru a subiectiviza
12. Fanta este o marca de:
a) De interprindere
b) De distribuitor
c) Nu este o marca
d) De produs
a) Reclamei
b) Relatiilor publice
c) Promovarii vanzarilor
d) Publicitatii
e) Vanzari persoanle
14. In vanzarea personala, piata este:
a) Numele unui posibil client
b) Baza de date cu client acultual
c) Locul de desfasurare a curselor de motociclism
d) Premiul obtinut de agentul cu cele mai mari vanzari
15. Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un system vertical de
marketing:
a) Centralizat
b) Corporative
c) Contractual
d) Administrative
16. In vanzarea persoanala, tehnica piciorului in prag este o varianta a:
a) Finalizarii concesive
b) Finalizarii negative
c) Finalizarii summative
d) Finalizarii prezumtive
a) Promovarea
b) Pretul
c) Plasarea
d) Produsul
18. Numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza:
a) Latimea liniei
b) Profunzimea portofoliului
c) Adancimea liniei
d) Lungimea liniei
19. Printre componentele produsului, capabile sa influenteze perceptia si cererea pe piata
a) Functiile ( caracteristicile produsului)
b) Atributele ( utilitatea produsului)
c) Sistemul de sustinere
20. Intr-o structura de tip “ brand management”
d) Fiecare produs va avea “ avocatul” sau in cadrul departamentului de marketing
1. Care din urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte :
a. Asigura operativitatea distributiei
b. Permite controlul integral al distributiei de catre producator
2. Principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este :
a. Stabilirea bugetului departamentului financiar-contabil
3. Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing din categoria :
a. Promovarii vanzarilor
a. Utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate , o parte din imaginea acestora transferandu-se
asupra produsului care il gireaza
5. In vanzarea personala , pista este :
a. Numele unui posibil client
6. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie amintim :
7. Vanzarea personala , comparativ cu alte forme de promovare, are drept avantaj :
a. Stimularea cumpararii imediate
8. Dintre urmatoarele enunturi , nu reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic :
a. Contribuie la scaderea eficientei economice
9. Ciclulde viata al produsului cuprinde :
a. Perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al retragerii sale definitive de pe
piata
10. Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un sistem vertical de marketing :
a. Administrat
11. Care dintre urmatoarele expresii referitoare la diferentierea si pozitionarea produsului este adevarata ?:
a. Diferentiem pentru a pozitiona
12. In vanzarea personala , tehnica piciorului in prag este o varianta a :
13. Spoturile TV prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor reprezinta o actiune de
comunicare de marketing din categoria :
a. Publicitatii
14. Dintre componentele mixului de marketing , flexibilitatea cea mai mare o are :
a. Pretul
15. Franciza este o varianta a sistemului de distributie :
a. contractuale
16. Reteaua de distributie reprezinta :
a. Sistemul integral de agenti economici si mijloace care asigura transferul marfurilor de la producatori la
consumatori
a. Utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate , o parte din imaginea acestora transerandu-se
asupra produsului pe care il gireaza
19. Interactiunea dintre departamentele marketing si finante :
a. Reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necesitatilor pietei cu posibilitatile firmei
20. Urmatoarea functie nu este caracteristica ambalajului :
a. Prezinta si descrie produsul : nume,cantitate,model,marime,cintinut,calitate, mod de utilizare
21. Numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza :
a. Adancimea liniei
a. Maturitate
23. Printre functiile ambalajului unui produs se numara :
a. Protejeaza produsul
24. Un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala :
a. Intensitatea canalului
25. Strategia pretului de stratificare presupune :
a. Stabilirea unui pret initial foarte mare si reducerea treptata in timp
26. Printre etapele planificarii de marketing nu se regaseste :
a. Identificarea SWOT
27. Strategia de pret in cazul cartilor,ziarelor si revistelor in romania este :
a. Strategia pretului final
28. Nu este o sursa de putere in canalele de marketing :
a. Puterea discriminarii
29. Obiectivul camaniei de publicitate trebuie sa precizeze :
a. Auditoriul tinta adresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va exercita
asupra audientei
a. Diferentierea
32. Alegerea axului publicitar este etapa companiei de publicitate in cadrul careia :
a. Se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate
33. Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de :
a. Semnalizarea diferentierii produsului
34. Care dintre urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte :
35. Atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brandurile sunt similare vorbim despre :
a. Oligopol pur
36. Datorita mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv de pret orientat
spre :
a. Status quo
37. Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse reprezinta :
a. Adancimea portofoliului de produse
38. Structura de ramura economica cu putini ofertanti si branduri diferentiate este :
a. Oligopol diferentiat
39. Dintre componentele produsului care influenteaza perceptia si cererea pe piata amintim :
a. Atributele, functiile, sistemul de sustinere
40. Plafonul maxim al pretului este determinat de :
a. Cerere
a. Datorita divergentei scopurilor
43. Canalele competitive sunt :
a. Canale diferite care distribuie acelasi produs acelorasi segmente de piata si care se afla in concurenta
unele cu altele
44. Promovarea vanzarilor este forma de promovare ce presupune :
a. Acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau distribuitorilor , in scopul cresterii vanzarilor
a. Este o componenta de baza a planului de marketing
46. In cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare se recomanda folosirea unui pret :
a. Mare la produsul de baza si unul scazul pentru produsul auxiliar
47. Etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urmatoarea succesiune:
a. Stabilirea obiectivului companiei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea mesajului,
evaluarea rezultatelor
48. In urma negocierii , rezultatul presupune o relatie de tip:
a.
49. Nu este o functie a intermediarilor :
50. Structura unui plan de marketing nu va cuprinde :
a. Contractarea clientior
51. Marca reprezinta :
a. Ansamblu de elemente distinctive care confera identitate produsului si il diferentiaza de cele cocurente
a. Publicitatii
53. Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referinta, cu atat cererea acestuia mai
54. Distributia intensiva NU se aplica la urmatoarele categorii de bunuri:
a. Produse alimentare din categoria specialitatilor
55. Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un sistem vertical de marketing:
a. Administrat
56. In vanzarea personala tehnica piciorului in prag este o varianta a :
57. Nivelul minim al pretului este determinat de :
a. Cost
a.
Probleme PIATA
Ponderea pieţei actuale a produsului
Pentru un produs se cunosc :
a) populaţia totală: 600 000 persoane;

b) consumatori: 300 000 persoane;
c) nonconsumatori relativi: 100 000 persoane.
Ponderea pieţei actuale în populaţia totală este = 300 000 / 600 000 = 50%.
Ponderea pieţei teoretice a produsului
Pentru un produs se cunosc:
a) populaţia totala: 500 000 persoane;

Ponderea pieţei teoretice în populaţia totală este = 300 000 / 500 000 = 60%
Cota de piaţă a întreprinderii

O întreprindere are pe această piaţă 75 000 consumatori.

Cota de piaţă a întreprinderii este .= 75 000 / 200 000 = 37,5%.
Cota de piaţă a concurenţei

O întreprindere are pe această piaţă 80 000 consumatori.

Cota de piaţă a concurenţei este = (500 000 – 80 000 ) / 500 000 = 84%.
Piaţa potenţială a întreprinderii

c) nonconsumatori absoluţi: 200 000 persoane.
Pe acestă piaţă cota aferentă întreprinderii „X” este de 20%. Se estimează că în perioada
următoare întreprinderea va câştiga 10% din piaţa actuală a concurenţei şi va atinge 5%
din nonconsumatorii relativi.
PPI = PAI + λ* PAC + β*NR
Piaţa potenţială a întreprinderii este = 40 000 + 16 000 + 5 000 = 61 000 consumatori
Cota de piaţă absolută şi cota de piaţă relativă
Firma Cantităţi Cota absolută Cota relativă Cota de piaţă

vândute de piaţă (%) de piaţă relativă
A 1 000 1 000 / 8000 1 000 / 3 500 12,5 / 43,75
= 12,5 = 0,2857 = 0 ,2857
B 3 000 3 000 / 8000 3 000 / 3 500 37,5 / 43,75
= 37,5 = 0,857 = 0,857
C 500 500 / 8000 500 / 3 500 6,25 / 43,75
= 6,25 = 0,1428 = 0,1428
D 3 500 3 500 / 8000 3 500 / 3 000 43,75 / 37,5
= 43,75 = 1,166 = 1,166
Total 8 000 100 - -
Gravitaţia comercială
Populaţia din trei localităţi: A - 450 000 locuitori; B - 300 000 locuitori; C - 100 000
locuitori.
Distanţele între localităţi (km) sunt redate în figura următoare:
A C B
200 km 120 km
Se cere:
a) Stabilirea gravitaţiei comerciale pentru populaţia localităţii C spre A şi B;
b) Procentul populaţiei localităţii C atras spre A şi spre B;
c) La ce distanţă trebuie să fie amplasat oraşul C, astfel încât 50% din populaţia
localităţii C să se îndrepte spre A şi 50% spre B.
GC = (PA / PB) : ( DBC / DAC )2 ;
GC = (450 000 / 300 000 ) : (120 / 200 )2
gA = (PA *DBC 2) : (PB * DAC2 + PA *DBC 2 ) ;

gA = (450 000 * 120 2) : (300 000 * 200 2+ 450 000 * 120
2
)
gB = 100 - gA
La ce distanţă ar trebui să fie amplasată localitatea C astfel încât 50% din populaţie
localităţii să migreze spre A şi 50% spre B ?
DBC = DAB / (1 + PB 1 / 2 : PA 1 / 2 )
DAC = DAB - DBC
DBC = 320 / (1 + 300 000 1 / 2 : 450 000 1 / 2 )
Probleme PRODUS
Alegerea raţională a unui produs în funcţie de mai multe caracteristici
Marca Viteza Capacitate Siguranta Confort Pret

Dacia 4 5 8 6 10
Nubira 8 9 10 9 6
Mercedes 10 9 10 10 4
Matiz 7 4 9 8 5
Coeficient 0.1 0.12 0.23 0.15 0.4
de
importanta
Marca preferata va fi:
Dacia = 4 * 0,1 + 5 * 0,12 + 8 * 0,23 + 6 * 0,15 + 10 * 0,4 = 7,74
Nubira = 8 * 0,1 + 9 * 0,12 + 10 * 0,23 + 9 * 0,15 + 6 * 0,4 = 7,93
Mercedes = 10 * 0,1 + 59* 0,12 + 10 * 0,23 + 10 * 0,15 +40 * 0,4 = 7,48
Matiz = 47* 0,1 + 4 * 0,12 + 10 * 0,23 + 8 * 0,15 + 5 * 0,4 = 6,45

Probleme PRET
Preţul şi rentabilitatea
1. In anul 2017, piaţa efectivã a produsului « X » a fost de 360 mld lei, preţul mediu unitar
fiind de 1,5 mil lei. Pentru anul 2018 se estimeazã o creştere cu 25% a volumului valoric
al desfacerilor, în condiţiile creşterii preţului mediu unitar cu 20%.
Firma A intenţioneazã ca, în anul 2018 sã introducã în fabricaţie şi sã lanseze pe piaţã
produsul la un preţ de 1,7 mil lei. Firma înregistreazã costuri variabile de 900.000 lei
/produs şi costuri fixe de 16 mld lei.
Sã se determine cota de piaţã care trebuie cuceritã pentru ca produsul « X » sã fie rentabil.
Rezolvare :
CA 2017: 360 mild lei, preţ mediu – 1,5 mil; 360 000 mil /1,5 mil = 240 000 bucăţi
CA 2018: 1,25 * 360 mild lei = 450 mild lei, preţul mediu 1,5 *1,2 = 1,8 mil; 450 000 mil
/ 1,8 mil = 250 000 bucăţi.
Qcritic= Chelt. fixe / (Preţ – Chelt. variabile),
Pentru anul 2018 – Firma A: Qcritic= 16 000 mil / (1,7 – 0,9) = 20 000 bucăţi
Cota de piaţă 2018 = 20 000 / 250 000 = 0,08 *100 = 8%
Cota de piaţă ce trebuie cucerită de firma A trebuie să fie mai mare de 8%.
2. Aceleaşi date ale problemei de mai sus, dar firma A îşi propune o rentabilitate
(profitabilitate) prestabilită de 25% pe produs.
În acest caz cantitatea ce trebuie fabricată de firma A va fi:

Q fabricat= Chelt. fixe / [Preţ *( 1 –indice prestabilit de profit) – Chelt. variabile]
Qfabricat = 16 000 mil/ [1,7 *(1 – 0,25) – 0,9] = 42 667 bucăţi,
Cota de piaţă = 42 667 / 250 000 = 0,170668 * 100 = 14,0668 %
Estimarea preţului psihologic
Firma olandezã « Philips » intenţioneazã sã lanseze pe piaţa româneascã un nou tip de

radio-deşteptãtor. Fabricat la uzinele Philips din China, aparatul se remarcã prin design
modern şi elegant, prin posibilitatea de a memora 10 posturi de radio în trei game de undã,
precum şi prin particularitatea cã pentru a fi oprit, deşteptãtorul trebuie acţionat simultan
în douã puncte diferite, ceea ce presupune utilizarea ambelor mãini, reprezentãnd o garanţie
suplimentarã cã utilizatorul acţioneazã conştient.
In vederea stabilirii preţului noului produs s-a recurs la o cercetare selectivã de piaţã,
desfãşuratã pe un eşantion reprezentativ de 1500 persoane. Acestea au fost solicitate sã
rãspundã la urmãtoarele întrebãri :
1. Care este preţul maxim pe care sunteţi dispus sã-l plãtiţi pentru cumpãrarea
acestui radio-deşteptãtor ?
2. Care este preţul minim sub care nu aţi cumpãra acest radio-deşteptãtor, având
îndoieli în legãturã cu calitatea lui ?
Rezultatele obţinute au fost urmãtoarele :
Preţ maxim
lei 48 49 50 52 54 55 56 57 58
nr pers. 24 60 200 190 310 362 110 156 88
Preţ minim
lei 43 44 45 46 47 47 48 49 50 51
nr pers. 40 80 275 115 165 135 200 190 220 80
Estimaţi preţul psihologic al acestui aparat.
Rezolvare:
Pret Pret Pondere Pondere Cumulare Cumulare Pret

Interval mic mare pret mic pret mare pret mic pret mare psihologic
43 - 44 120 0 8,00 0,00 100,00 0,00 0,00
45 - 46 387 0 25,80 0,00 92,00 0,00 8,00
47 - 48 497 24 33,13 1,60 66,20 1,60 32,20
49 - 50 410 260 27,33 17,33 33,07 18,93 48,00
51 - 52 86 190 5,74 12,66 5,74 31,59 62,67
52 - 53 0 310 0,00 20,67 0,00 52,26 47,74
54 - 56 0 472 0,00 31,46 0,00 83,72 16,28
57 - 58 0 244 0,00 16,28 0,00 100,00 0,00
Total 1500 1500 100 100
Graficul preţului psihologic
120,00
100,00
80,00 Cumulare
Precent
pret mic
60,00
Cumulare
40,00 pret mare
20,00
0,00
430 - 450 - 470 - 490 - 510 - 520 - 540 - 570 -
440 460 480 500 520 530 560 580
Interval
Stabilirea preţului pe baza venitului
Un producător doreşte să investească 4 000 mil lei pentru achiziţionarea unui utilaj şi
doreşte ca să recupereze investiţia în timp de 4 ani. Pentru fabricarea produsului B se
cunosc următoarele :
• costul variabil 2 100 mii / lei ;
• cheltuieli fixe 1 200 mil / lei ;
• volumul previzionat al vânzărilor 5 000 bucăţi.
La ce preţ trebuie să vândă produsul B pentru ca investiţia să fie recuparată în timp de 4
ani?
Rezolvare:
Preţvaloare = Chelt. variabile + Chelt. fixe / Producţie + λ*Valoarea investiţiei / Producţie;

λ = (1*100) / Durata de recuperare a investiţie.
λ = 100 / 4 = 25%,
Preţvaloare = 2 100 mii lei +1 200 000 mii lei/5 000 bucăţi + 0,25*4 000 000 mii lei /
5 000 bucăţi = 2 540 mi lei
Preţul care maximizează profitul
Pentru un produs s-au determinat ecuaţiile care descriu evoluţia Producţie (Cererii în
funcţie de preţ) şi Costului, având următoarea formă:
Q = 800 – 2p, forma generală a ecuaţiei Q = a – bp;

C = 4000 + 40Q, forma generală a ecuaţiei CT = CF + CV * Q;
Preţul pe care îl poate obţine firma: Preţ = ( b * CV – a ) / 2b, Preţ = 220 lei;
Numărul de produse ce trebuiesc vândute pentru a maximixa profitul: Q = 800 – 2*220 =
360 bucăţi;
Venitul total pe care îl poate obţine firma dacă obiectivul firmei este maximizarea
profitului:
Venit total = Q *Preţ, Venit total = 360 * 220 = 79 200 lei,
Profitul maxim pe care îl poate obţine firma:
Profit = Venit – Cheltuieli totale,

Venit total = Q *Preţ, Venit total = 360 * 220 = 79 200 lei,
Cheltuieli totale = 4 000 + 40 * 360 = 18 400,
Profit maxim = 79 200 - 18 400 = 60 800 lei
Preţul pe baza valorii percepute
Pentru stabilirea unui produs prin metoda valorii percepute se cunosc:

• preţul unui produs standar - 1 000 unităţi monetare;
• prima pentru fiabilitate superioară: 10%;
• prima pentru servicii de calitate superioară: 8%;
• prima pentru service superior: 5%;
• prima pentru livrarea promptă: 2%.
Preţ metoda valorii percepute = 1 000 u.m. *(0,10 + 0,08 + 0,05 + 002) =1 250 u.m.
Preţul practicat de firmă va fi mai mic de 1 250 u. m., dearece iΔp < iΔc.
Preţul în funcţie de valoarea percepută
Pentru un produs realizat de trei firme se cunosc următoarele:
Punctele Punctele Punctele Coeficient

Atributul realizate realizate realizate de importanţă
de firma de firma de firma
A B C
Durabilitatea produsului 10 8 12 15%
Siguranţa funcţionării 20 16 25 30%
Siguranţa livrării la timp 15 20 20 20%
Calitatea sercivi-ului 30 36 45 30%
Preţul mediu al pieţei este de 5 000 u.m.
Valoare medie A= 10*0,15+20*0,3+15*0,2+30*0,3 =19,5

Valoare medie B= 8*0,15+16*0,3+20*0,2+36*0,3 = 20,8
Valoare medie C= 12*0,15+25*0,3+20*0,2+45*0,3 = 26,8
Preţ A = (19,5 /20,8) * 5 000 u.m. = 4 687 u.m.

Preţ B = (20,8 /20,8) * 5 000 u.m. = 5 000 u.m.
Preţ C = (26,8 /20,8) * 5 000 u.m. = 6 442 u.m.
Probleme PROMOVARE
Fundamentarea bugetului promoţional
Pentru anul 2000 firma X a înregistrat următoarele:

• cifra de afaceri 20 000 mil. lei,
• cheltuielile de marketing - 400 mil.
Pentru anul 2001 firma X preconizează creşterea cifrei de afaceri la 28 800 mil. lei .
Să se determine bugetul de marketing pentru anul 2001 prin metoda globală de

fundamentare a bugetului, cunoscând coeficientul de dependenţă λ ce are valorile λ=0,5
şi λ=1.
B2001 = B2000*(1+ iΔ Ca) λ
iΔ Ca = (28 800 – 20 000) / 20 000 = 0,44
B2001 = 400*(1+ 0,44) λ=0,5= 400*1,44 0,5 =480 mil (limita inferioară a bugetului)
B2001 = 400*(1+ 0,44) λ=1 = 400*1,44 1 = 576 mil (limita superioară a bugetului)
GRILE MARKETING
35. Oamenii au:
a. dorinte limitate, dar resurse aproape nelimitate
b. dorinte si resurse nelimitate
c. dorinte aproape nelimitate, dar resurse limitate
d. dorinte si resurse limitate
36. Multi vanzatori fac greseala sa acorde mare atentie produselor specifice pe care le ofera in comparatie cu
avantajele aduse de aceste produse. Ei se vad mai degraba vanzand un produs decat oferind o solutie pentru o
nevoie. In marketing acest fenomen poarta numele de:
a. hipermetropie de marketing
b. demarketing
c. miopie de marketing
d. sincromarketing
37 . In ceea ce priveste legatura dintre marketingul tranzactiei si marketingul de relatii este adevarat ca:
a. marketingul de relatii este parte a marketingului tranzactiei
b. marketingul tranzactiei este parte a marketingului de relatii
c. nu exista nici o legatura intre marketingul tranzactiei si marketingul de relatii
d. marketingul tranzactiei si marketingul de relatii reprezinta acelasi concept
38. Demarketingul este o solutie a managementului marketingului in cazul:
a. unei cereri excesive fata de capacitatea organizatiei de a o satisface si are ca scop
reducerea temporara sau permanenta a cererii prea mari
b. lipsei cererii cand consumatorii vizati pot manifesta indiferenta fata de produs
c. unei cereri fluctuante care variaza de la un anotimp la altul si are ca scop gasirea unor
modalitati de modificare a manifestarii cererii in vederea sincronizarii ei
d. nici un raspuns nu este corect
39. Practica de marketing trece prin trei stadii:
a. marketing prenorial, marketing antreprenorial, marketing intreprenorial
b. marketing antreprenorial, marketing in formule, marketing intreprenorial
c. marketing antreprenorial, marketing prenorial, marketing in formule
40. Stadiul practicii de marketing care se refera la infiintarea societãtilor de cãtre indivizi care trãiesc pe baza
inteligentei lor, care vizualizeaza o oportunitate si bat la orice usã pentru a capta atentia, se numeste:
a. marketing prenorial
b. marketing antreprenorial
c. marketing intreprenorial
d. marketing in formule
41. .Exista cinci concepte alternative ale managementului marketingului conform carora organizatiile isi
conduc activitatile de marketing:
a. conceptul de productie, conceptul de marca, conceptul de vanzare, conceptul de
marketing, conceptul de relatie
b. conceptul de produs, conceptul de pret, conceptul de vanzare, conceptul de marketing,
conceptul de marketing relational
c. conceptul de productie, conceptul de produs, conceptul de vanzare, conceptul de
marketing, conceptul de marketing societal
d. conceptul de produs, conceptul de productie, conceptul de vanzare, conceptul de
marketing, conceptul de marketing relational
42 .Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca majoritatea clientilor vor favoriza
produsele care sunt disponibile si convenabile si de aceea managementul trebuie sa se
concentreze asupra imbunatatirii productiei si eficientei distributiei:
43. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine faptul ca utilizatorii (clientii) vor favoriza
produsele care ofera cel mai mult din punct de vedere al calitatii, performantei si trasaturilor inovatoare si de
aceea managementul trebuie sa se concentreze pe imbunatatirea produselor:
44. Care dintre conceptele managementului marketingului poate conduce la miopia de marketing:
45 .Conceptul de productie este inca o filosofie utila:
a. cand cererea pentru un produs depaseste oferta
b. cand costul produsului este foarte mare si este nevoie de o productivitate imbunatatita
pentru a-l reduce
c. cand oferta pentru un produs depaseste cererea
d. a si b
46. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca utilizatorii (consumatorii) nu vor
cumpara suficiente produse ale organizatiei daca aceasta nu se angajeaza intr-un efort de vanzare si
promotional la scara larga:
b. conceptul de vanzare
d. conceptul de promovare
47. Care dintre conceptele managementului marketingului sustine ca realizarea scopurilor organizatorice
depinde de stabilirea nevoilor si dorintelor pietelor tinta si livrarea satisfactiilor dorite mai eficient decat
concurenta:
a. conceptul de vanzare
48 Din categoria conexiunilor de marketing cu clientii fac parte:
a. conectarea cu clienti selectati mai atent, conexiuni largite, conectare directa
b. legaturi globale, contactul direct, conectare pe viata
c. conectare directa, largirea conexiunilor, legaturi globale
d. conectarea cu clienti selectati mai atent, relatii care dureaza o viata, contactul direct
49 .Conectarea cu furnizorii si distribuitorii face parte din:
a. conexiunile cu clientii
b. conexiunile cu partenerii de marketing
c. conexiunile cu lumea din jur
a. conexiuni largite, contactul direct, conexiuni globale
b. alinate strategice, legaturi globale, conectare mai selectiva
c. conexiuni globale, conexiuni cu valori si responsabilitati sociale, largirea conexiunilor
d. conectare mai selectiva, conectare globala, conectare directa
51.O metoda de analiza a portofoliului de afaceri curent este si metoda matriceala Boston Consulting Group,
care evalueaza domeniile strategice tinand cont de dua criterii importante:
52.Reteaua globala de computere care conecteaza consumatorii de toate tipurile din toata lumea fara sa aiba o
conducere sau proprietate centrala se numeste:
a. intranet
b. extranet
c. internet
d. companii dot.com
53. Relatiile dintre afacerile electronice, comertul electronic si marketingul electronic sunt:
a. afacerile electronice >comertul electronic, marketingul electronic>afacerile electronice;
b. marketingul electronic>comertul electronic, comertul electronic>afacerile electronice;
c. afacerile electronice>comertul electronic, comertul electronic>marketingul electronic;
d. marketingul electronic>afacerile electronice, comertul electronic=marketingul electronic
54 .Intre beneficiile aduse vanzatorilor de comertul electronic si de internet nu se includ:
a. construirea relatiilor cu clientii
b. cresterea costurilor, reducerea vitezei si a eficientei
c. comunicarea electronica de cele mai multe ori costa mai putin decat cea prin posta
d. ajustarea din mers a ofertelor si programelor de catre vanzator
55.Din categoria companiilor click-only fac parte:
a. firmele punct com (dot.com), care vand produse prin intermediul internetului direct la
consumatorul final
b. mecanismele de cautare si portaluri precum Yahoo, Go care ofera si servicii precum: stiri,
meteo etc;
c. furnizorii de servicii pe internet care asigura internet si conexiuni e-mail in schimbul unei
taxe
d. a+b+c
56.Din categoria reclamelor si promotiilor publicitare pe internet nu fac parte:
a. interstitialele
b. tickerele
c. zgarienorii si dreptunghiurile
d. webcastingul
57.Versiunea pe internet a comertului prin mijloace orale care implica ideea unui mesaj e-mail care este atat
de reusit incat clientii vor dori sa-l transmita mai departe prietenilor lor se numeste:
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstitale
58.Este considerata forma de reclama pe internet:
a. webcastingul
b. crearea unui site web
c. sponsorizarile pentru continutul site-ului
d. participarea la comunitatile web
59.Printre dificultatile cu care se confrunta comertul electronic nu se afla:
a. haos si neoranduiala
b. securitatea
c. cumpararea limitata
d. conexiuni directe cu clientii
60.Compania face parte din:
a. micromediu
b. macromediu
c. mediul extern
b. macromediu
c. micromediu
d. mediu intern
62.Ce grupa cuprinde doar factori ai micromediului:
a. clientii, furnizorii, firmele de distributie, factorii tehnologici
b. clientii, concurentii, factorii naturali, furnizorii
c. compania, concurentii, clientii, intermediarii
63.Ce grupa cuprinde factorii macromediului:
a. demografici, economici, naturali, tehnologici, culturali, concurenti
b. clienti, furnizori, distribuitori, compania, concurentii
c. demografici, concurenti, tehnologici, furnizori, naturali
d. naturali, economici, tehnologici, culturali, politici, demografici
64.Din tipologia pietelor de consum fac parte:
a. pietele consumatorilor, pietele de afaceri, pietele de distribuitori, pietele guvernamentale,
pietele internationale
b. pietele consumatorilor, pietele industriale, pietele de servicii, pietele globale, pietele de
afaceri
c. pietele consumatorilor finali, pietele intermediarilor, pietele distribuitorilor, pietele
agentilor de vanzari, pietele de afaceri
65.Inventiile si inovatiile sunt elemente specifice prin care se poate exprima evolutia:
a. mediului economic
b. mediului tehnologic
c. mediului natural
d. micromediului
a. cei mai importanti ai micromediului
b. cu o evolutie usor previzibila
c. care formeaza cererea de marfuri, creaza pietele
d. care afecteaza direct, permanent si puternic capacitatea companiei de a-si satisface clientii
67.Elementele care exprima resursele de care dispune intreprinderea definesc:
a. mediul natural al intreprinderii
b. micromediul intreprinderii
c. mediul intern
d. mediul tehnologic al intreprinderii
a. mediul demografic al firmei
b. mediul natural al firmei
c. mediul intern
d. macromediul
69.Cea mai folosita metoda de colectare a informatiilor despre cunostinte, atitudini, preferinte, motivatia
consumatorilor este:
a. cercetarea observationala
b. cercetarea sondaj
c. cercetarea experimentala
d. simularea
70.Care sunt instrumentele de colectare a datelor principale:
a. cercetarea observationala si cercetarea sondaj
b. chestionarul si instrumentele mecanice
c. sondajul si experimentul
71.Pentru o cercetare de marketing comercianti pot obtine informatiile necesare din urmatoarele surse:
b. datele interne, cercetarea observationala, cercetarea sondaj, cercetarea experimentala
c. datele interne, inteligenta de marketing, cercetarea de marketing
d. datele interne, datele secundare
72.Sursa de informatii care reprezinta colectarea si analiza sistematica a informatiilor disponibile public
despre competitori si despre dezvoltarile din mediul de marketing este:
a. sondajul
b. inteligenta de marketing
c. cercetarea de marketing
d. datele interne
b. datele secundare
c. datele curente
d. datele statistice
74.Datele care constau in informatii stranse special pentru scopul specific al cercetarii de marketing in
derulare se numesc:
a. date curente
b. date principale (primare)
c. date interne
d. date secundare
75.Intreprinderile mici cu buget restrans si organizatiile non-profit pot folosi urmatoarele metode de strangere
a informatiilor:
a. strangerea de date secundare
b. observatiile
c. studiile si experimentele
d. toate metodele de la a la c
76.Cati pasi cuprinde procesul cercetarii de marketing:
a. doi pasi
b. patru pasi
c. opt pasi
d. sapte pasi
77.Este adevarat ca:
a. subculturile cuprind grupuri de oameni care au in comun aceleasi sisteme de valori
determinate de situatii si experiente de viata similare
b. subculturile includ nationalitati, grupuri rasiale si zone geografice
c. fiecare cultura cuprinde mai multe subculturi
d. a+b+c
78.Nu este adevarat urmatorul enunt:
a. cultura este cauza principala care determina nevoile si comportamentul unei persoane
b. comportamentul uman este in general invatat
c. fiecare subcultura cuprinde mai multe culturi
d. toate enunturile sunt corecte
79.Stilul de viata se defineste prin masurarea dimensiunilor AIO care predomina la un consumator si care se
refera la:
a. abilitati, interese, observatii
b. activitati, interese, opinii
c. afaceri, implicare, observatii
d. afinitati, implicare, opinii
80.Pentru clasificarea stilurilor de viata se poate utiliza modelul:
a. B.C.G.
b. SWOT
c. AIO
d. GE
81.In general, consumatorul acumuleaza cea mai mare parte a informatiilor despre un produs prin intermediul:
a. surselor personale
b. surselor comerciale
c. surselor publice
d. surselor experimentale
82.Care sunt factorii care pot sa se interpuna intre intentia de cumparare si decizia de cumparare:
a. atitudinea celorlalti si factorii situationali surpriza
b. deformarea selectiva si factorii situationali surpriza
c. publicitatea subliminala si atentia selectiva
d. atitudinea celorlalti si retentia selectiva
83.Firmele inteligente au ca scop:
a. sa isi incante clientii promitandu-le mai putin decat ceea ce pot livra
b. sa isi incante clientii promitandu-le mai mult decat ceea ce pot livra
c. sa dezamageasca clientii promitandu-le numai ce pot livra
d. sa isi incante clientii promitandu-le numai ce pot livra
84.Un cumparator este multumit:
a. daca performanta produsului nu se ridica la asteptarile clientului
b. daca performanta produsului se potriveste cu asteptarile clientului
c. daca performanta produsului depaseste asteptarile clientului
d. daca produsul este ieftin
b. constientizarea, manifestarea interesului, testarea, adoptarea, evaluarea
d. constientizarea, manifestarea interesului, evaluarea, testarea, adoptarea
86.Conceptul de „marketing mix“ include elemente specifice referitoare la:
a. produs, personal, promovare, distributie
b. produs, pret, publicitate, distributie
c. produs, pret, distributie, promovare
d. produs, pret, personal, promovare
a. creare a cererii
b. distrugere a cererii
d. reducere a cererii
88.In raport cu gradul de receptivitate fata de noutate, primele trei grupe de consumatori (adoptatori) care
accepta noutatea sunt:
a. inovatorii, adoptatorii timpurii, majoritatea adoptatorilor tarzii
b. inovatorii, majoritatea adoptatorilor timpurii, majoritatea adoptatorilor tarzii
c. inovatorii, adoptatorii timpurii, majoritatea adoptatorilor timpurii
d. inovatorii, inovatorii timpurii, invatorii tarzii
a. manifestarea interesului fata de produs
b. adoptarea produsului
c. evaluarea
90.Persoanele care adopta un produs nou parcurg mai multe etape. Etapa in care consumatorul este stimulat sa
inceapa sa caute informatii despre produsul nou reprezinta etapa:
a. constientizarii
b. manifestarii interesului
c. evaluarii
d. testarii
91.Persoanele care adopta un produs nou parcurg, de obicei, mai multe etape. Etapa in care consumatorul se
gandeste daca merita sa incerce si el acest produs reprezinta etapa:
a. constientizarii
b. evaluarii
c. testarii
d. adoptarii
92.In ceea ce priveste comportamentul de dupa cumparare, in urma realizarii cumparaturilor majore apare de
obicei o stare de disconfort care este intalnita sub denumirea de:
a. deformare selectiva
b. nemultumire acuta
c. discordanta cognitiva (discrepanta cognitiva)
d. retentie selectiva
93.Nevoile umane sunt aranjate pe o scara ierarhica („piramida nevoilor“), incepand de la cea mai imperioasa
pe treapta de jos, pana la cea mai putin imperioasa pe treapta de sus in cazul:
b. teoriei lui Maslow
d. teoriei lui Kotler
94.Primii adoptatori ai unui produs nou, care sunt tineri, bine educati, cu venituri de obicei mari, se disting
prin indrazneala, manifesta mai mare deschidere fata de lucrurile cu care nu sunt obisnuiti si sunt
dispusi sa-si asume un risc, poarta numele de:
a. inovatori
b. adoptatori timpurii
c. majoritatea adoptatorilor tarzii
d. majoritatea adoptatorilor timpurii
95.Cum se numeste categoria adoptatorilor care se ghideaza dupa respect si sunt lideri de opinie in
comunitatile in care traiesc:
a. inovatorii
b. adoptatorii timpurii
c. majoritatea adoptatorilor timpurii
d. majoritatea adoptatorilor tarzii
96.Deosebirile dintre pietele intreprinderilor si cele ale consumatorilor se refera la:
a. structura si cererea pietei
b. natura unitatii de cumparare
c. tipurile de decizii si procesul decizional
d. a+b+c
97.In ceea ce priveste piata intreprinderilor fata de cea a consumatorilor este adevarat enuntul:
a. comerciantul care lucreaza pentru intreprinderi are de regula de-a face cu mult mai multi
cumparatori decat pietele de consumatori
b. pietele intreprinderilor sunt mult mai dispersate ca localizare geografica decat pietele de
consumatori
c. achizitiile societatilor presupun de obicei mai putini participanti la procesul decizional si
un efort de cumparare mai putin profesional fata de achizitiile realizate de cumparatorii
persoane fizice
d. cumparatorii persoane juridice se confrunta de obicei cu decizii de cumparare mai
complexe decat cumparatorii consumatori
98.Principalele tipuri de situatii de cumparare in cazul intreprinderilor-cumparatoare sunt:
a. recumpararea directa, sarcina noua, recumpararea modificata
b. recumpararea indirecta, sarcina noua, cumpararea modificata
c. recumpararea directa, recumpararea modificata
d. recumpararea noua, sarcina veche, recumpararea modificata
99. Toti membrii unei organizatii care joaca un rol in procesul de achizitionare formeaza un grup care include
utilizatori efectivi ai produsului, oameni care iau decizia de cumparare efectiva, oameni care influenteaza
decizia de cumparare, cei care se ocupa de documentarea asupra produsului si cei care se ocupa cu
cumpararea propriu-zisa. Acest grup poarta numele de:
a. centru de cumparare
b. nucleu de cumparare
c. nisa de piata
d. grup de aprovizionare
100.In cazul achizitiilor de rutina toate rolurile centrului de cumparare legate de luare deciziei de cumparare
pot fi asumate de:
a. o singura persoana
b. doua persoane
c. patru persoane
d. minim patru persoane
101.Factorii cu influente majore in comportamentul intreprinderilor cumparatoare sunt:
a. factorii individuali, factorii interpersonali, factorii organizationali, factorii tehnologici
b. factorii demografici, factorii economici, factorii tehnologici, factorii naturali
c. factorii legati de mediul inconjurator, factorii organizationali, factorii interpersonali,
factorii individuali
d. factorii referitori la varsta, structura organizationala, factorii tehnologici, factorii specifici
102.O metodă de analiză a portofoliului de afaceri curent este şi metoda matriceală Boston Consulting Group, care
evaluează domeniile strategice ţinând cont de două criterii importante:
a. poziţia pe care o deţine domeniul strategic pe piaţă şi cota de piaţă
b. atractivitatea pieţei şi potenţialul organizaţiei
c. poziţia pe care o deţine domeniul strategic pe piaţă şi atractivitatea pieţei
d. cota relativă de piaţă şi potenţialul organizaţiei
103.O metoda de analiza a portofoliului de afaceri curent este si metoda matriceala Boston Consulting Group,
care evalueaza domeniile strategice tinand cont de dua criterii importante:
104.Conceptul care susţine că utilizatorii (consumatorii) vor achiziţiona mai ales produsele care oferă cel mai mult din
punct de vedere al calităţii, performanţei şi trăsăturilor inovatoare este:
c. conceptul de marketing
d. conceptul de producţie
b. legislaţia
d. mediul natural
106.În ceea ce priveşte legatura dintre marketingul tranzacţiei şi marketingul de relaţii este adevarat că:
a. marketingul tranzacţiei este parte a marketingului de relaţii
b. marketingul de relaţii este parte a marketingului tranzacţiei
c. nu există nici o legatură între marketingul tranzacţiei şi marketingul de relaţii
d. marketingul tranzacţiei şi marketingul de relaţii reprezintă acelaşi concept
107.Este metodă de analiză a portofoliului de afaceri al unei firme:
a. Analiza SWOT
b. GE (General Electric)
c. AIO
d. a+b+c
e. nici un rãspuns corect
108.La baza piramidei ierarhice a lui Abraham Maslow se situează:
a. nevoile de siguranţă
b. nevoile sociale
109.Practica de marketing trece prin trei stadii:
a. marketing antreprenorial, marketing prenorial, marketing intreprenorial
b. marketing antreprenorial, marketing prenorial, marketing în formule
c. marketing antreprenorial, marketing în formule, marketing intreprenorial
110.Relaţiile dintre afacerile electronice, comerţul electronic şi marketingul electronic sunt:
a. marketingul electronic > comerţul electronic, comerţul electronic > afacerile electronice
b. afacerile electronice > comerţul electronic, marketingul electronic > afacerile electronice
c. marketingul electronic > afacerile electronice, comerţul electronic = marketingul electronic
d. afacerile electronice > comerţul electronic, comerţul electronic > marketingul electronic
b. conceptul de producţie
c. conceptul de promovare
112.Versiunea pe internet a comerţului prin mijloace orale care implică ideea unui mesaj e-mail care este atât de reuşit
încât clienţii vor dori să-l transmită mai departe prietenilor lor se numeşte:
a. webcasting
b. marketing viral
c. interstiţale
113.Segmentarea pieţei reprezintă:
a. divizarea pieţei în grupuri mai mici de cumpărători, cu un comportament, nevoi şi caracteristici
distincte care necesită produse şi mixuri de marketing distincte
b. este o metodă de analiză a unei pieţe (sau la modul general al publicului) constând în a o descompune
într-un oarecare număr de subansamble distincte şi eterogene în cadrul lor
c. a + b
114.Dacă o firmă foloseşte prea multe campanii publicitare separate în acelaşi timp, crându-se o imagine confuză în mintea
consumatorilor înseamnă că eroarea majoră de poziţionare pe piaţă pe care o face firma se numeşte:
a. suprapoziţionare c. poziţionare confuză
b. subpoziţionare d. a + b + c
115 .Este considerată formă de reclamă pe internet:
b. sponsorizarile pentru conţinutul site-ului
c. webcastingul
d. participarea la comunităţile web
116.Baza de date internă a companiei face parte din:
c. datele curente
d. datele secundare
117.Disonanţa cognitivă (discordanţa cognitivă):
a. apare în etapa de căutare a informaţiilor deoarece consumatorul nu are acces la informaţii despre
produs
b. apare în comportamentul de după cumpărare atunci când produsul se strică după prima utilizare
c. apare în etapa de căutare a informaţiilor deoarece consumatorul ar trebui să caute mai multe
informaţii şi nu are timp
a. creare a cererii
b. reducere a cererii
d. distrugere a cererii
a. conceptul de promovare
d. conceptul de întreprindere de marketing
120.Ţintirea pieţei are loc:
a. după poziţionarea pe piaţă
c. după realizarea mixului de marketing
d. după ce firma are un grup de clienţi fideli
121.Care dintre conceptele managementului marketingului poate conduce la miopia de marketing:
d. conceptul de vânzare
122.Nu este element al micromediului de marketing:
a. clienţii
b. organismele publice
c. legislaţia
d. concurenţii
123.După Abraham Maslow nevoile cele mai importante se consideră a fi:
a. nevoile sociale
b. nevoile de siguranţă
124.Pentru o cercetare de marketing comercianţii pot obţine informaţiile necesare din următoarele surse:
b. datele interne, inteligenţa de marketing, cercetarea de marketing
c. datele interne, datele secundare
d. datele interne, cercetarea observatională, cercetarea sondaj, cercetarea experimentală
125.Stilul de viaţă se defineşte prin măsurarea dimensiunilor AIO care predomină la un consumator şi care se referă la:
a. activităţi, interese, opinii
b. abilităţi, interese, observaţii
c. afaceri, implicare, observaţii
d. afinităţi, implicare, opinii
b. conceptul de marketing societal
c. conceptul de marketing relaţional
d. toate variantele sunt concepte ale management marketingului
127.În ce etapă din procesul de adoptare a unui produs nou de către o persoană poate apare disonanţa cognitivă (discordanţa
cognitivă):
a. decizia de cumpărare
b. evaluarea alternativelor
c. căutarea de informaţii
d. comportamentul de după cumpărare
b. constientizarea, manifestarea interesului, evaluarea, testarea, adoptarea
d. constientizarea, manifestarea interesului, testarea, adoptarea, evaluarea
129.Decizia unui individ de a deveni utilizator permanent al unui produs reprezintă:
a. manifestarea interesului faţă de produs
b. testarea produsului
c. evaluarea
d. adoptarea produsului
130.Alianţele strategice fac parte din:
a. conectarea cu lumea din jur
b. conexiunile cu clienţii
c. conexiunile cu partenerii de marketing
d. conexiunile lărgite
131.Demarketingul este o soluţie a managementului marketingului în cazul:
a. unei cereri fluctuante care variază de la un anotimp la altul şi are ca scop găsirea unor modalităţi de
modificare a manifestării cererii în vederea sincronizării ei
b. lipsei cererii când consumatorii vizaţi pot manifesta indiferenţă faţă de produs
c. unei cereri excesive faţă de capacitatea organizaţiei de a o satisface şi are ca scop reducerea temporară
sau permanentă a cererii prea mari
d. nici un răspuns nu este corect
132.Nu este metodă de analiză a portofoliului de afaceri al unei întreprinderi:
a. General Electric
b. Boston Consulting Group
c. Analiza SWOT
d. toate variantele sunt metode de analiză a portofoliului de afaceri al unei întreprinderi
a. mediu intern
b. micromediu
c. macromediu
134.Din categoria reclamelor şi promoţiilor publicitare pe internet nu fac parte:
a. interstiţialele
b. webcastingul
c. zgârienorii şi dreptunghiurile
d. tickerele
135.În ceea ce priveşte piaţa întreprinderilor şi comportamentul de cumpărare al acestora nu este adevărat că:
a. piaţa întreprinderilor este foarte vastă
b. comerciantul care lucrează pentru întreprinderi are de regulă de-a face cu cumpărători mult mai mulţi
dar mai importanţi decât pieţele de consum
c. pieţele întreprinderilor sunt mai concentrate ca localizare geografică decât pieţele de consum
d. achiziţiile societăţilor comerciale presupun mai mulţi participanţi la procesul decizional decât
achiziţiile consumatorilor persoane fizice
e. sunt adevărate toate variantele
136.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine că majoritatea clienţilor vor favoriza produsele care
sunt disponibile şi convenabile şi de aceea managementul trebuie să se concentreze asupra îmbunătăţirii producţiei şi
eficienţei distribuţiei:
c. conceptul de vânzare
137.Caţi paşi cuprinde procesul cercetării de marketing:
a. patru paşi
b. şase paşi
c. opt paşi
138.Exploatarea comerciala a sarbatorii Craciunului este expresia influentei componentei macromediului:
b. mediul natural
c. mediul institutional
d. mediul cultural
a. după realizarea mixului de marketing
b. după ce firma are un grup de clienţi fideli
d. după segmentarea pieţei
d. a + b
e. a + b + c
141.Analiza BCG (Boston Consulting Group) este:
a. o metodă pentru clasificarea stilurilor de siaţă
b. o analiză prin care firma îşi identifică poziţia faţă de concurenţă
c. o analiză prin care firma îşi identifică punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările
d. o metodă de analiză a portofoliului de afaceri al unei firme
c. strategiile de marketing
143.Printre dificultăţile cu care se confruntă comerţul electronic nu se află:
a. haos şi neoranduială
b. securitatea
c. conexiuni directe cu clienţii
d. cumpărarea limitată
144.Cea mai folosită metodă de colectare a informaţiilor despre cunoştinţe, atitudini, preferinţe, motivaţia consumatorilor
este:
a. cercetarea observaţională
b. simularea
c. cercetarea experimentală
d. cercetarea sondaj
145.Este element al mixului de marketing din perspectiva vânzătorului:
a. piaţa
b. planificarea
c. preţul
d. personalul
146.Faptul că marketingul se aplică şi în organizaţiile care nu sunt constituite în vederea obţinerii de profit (ex: în şcoli,
spitale, muzee, etc.) reprezintă:
a. legături globale
b. alianţe strategice
c. lărgirea conexiunilor
d. legăturile cu valorile şi responsabilităţile sociale
147.În raport cu gradul de receptivitate faţă de noutate, primele trei grupe de consumatori (adoptatori) care acceptă
noutatea sunt:
a. inovatorii, adoptatorii timpurii, majoritatea adoptatorilor timpurii
b. inovatorii, majoritatea adoptatorilor timpurii, majoritatea adoptatorilor târzii
c. inovatorii, adoptatorii timpurii, majoritatea adoptatorilor târzii
d. inovatorii, inovatorii timpurii, invatorii târzii
148.Este formă de publicitate pe internet:
a. merchandisingul
b. agenţii de vânzări
c. zgârienorii
d. agendele
149.Printre componentele micromediului întreprinderii se numără:
a. echipamentele industriale
b. structura pe grupe de vârstă a clienţilor
c. furnizorii de forţă de muncă
d. legislaţia referitoare la exportul produselor firmei
150.Persoanele care adoptă un produs nou parcurg mai multe etape. Etapa în care consumatorul este stimulat să înceapă
să caute informaţii despre produsul nou reprezintă etapa:
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
d. manifestării interesului
151.Principalele tipuri de situaţii de cumpărare în cazul întreprinderilor-cumpărătoare sunt:
a. recumpărarea nouă, sarcina veche, recumpărarea modificată
b. recumpărarea indirectă, sarcina nouă, cumpărarea modificată
c. recumpărarea directă, recumpărarea modificată
d. recumpărarea directă, sarcina nouă, recumpărarea modificată
152.Cel mai întâlnit tip de site este cel care aparþine:
a. unui consumator de produse de lux
b. unei companii
c. unei persoane fizice
d. unui spital
e. a + b + c + d
153 .Toţi membrii unei organizaţii care joacă un rol în procesul de achiziţionare formează un grup care include utilizatori
efectivi ai produsului, oameni care iau decizia de cumpărare efectivă, oameni care influenţează decizia de cumpărare, cei
care se ocupă de documentarea asupra produsului şi cei care se ocupă cu cumpărarea propriu-zisă. Acest grup poartă
numele de:
a. nişă de piaţă
b. centru de cumpărare
c. grup de aprovizionare
d. nucleu de cumpărare
154.Mediul demografic reprezintă unul din factorii:
a. care afectează direct, permanent şi puternic capacitatea companiei de a-şi satisface clienţii
b. care formează cererea de mărfuri, crează pieţele
c. cu o evoluţie uşor previzibilă
d. cei mai importanţi ai micromediului
155. Motivul de cumpărare:
a. este o percepţie
b. este o dorinţă
c. este o nevoie când ajunge la un anumit nivel de intensitate
d. este procesul prin care indivizii selectează şi interpretează informaţiile pentru a-şi construi o imagine
unitară despre lume
156. Statutul şi rolul social al unei persoane este un factor al:
a. mediului intern
b. mediului demografic
c. micromediului
d. macromediului firmei
157. În ceea ce priveşte comportamentul de după cumpărare, în urma realizării cumpărăturilor majore apare de obicei o
stare de disconfort care este întâlnită sub denumirea de:
a. deformare selectivă
b. nemulţumire acută
c. discordanţă cognitivă
d. retenţie selectivă
158 .Este element al mixului de marketing din perspectiva cumpărătorului:
a. promovarea
b. cantitatea cumpărată
c. distribuţia
d. costul
159. Este formă de promovare pe internet:
a. participarea la târguri şi expoziţii
b. sponsorizarea
c. cuponul
d. agendele
160. Ce grupă cuprinde doar factori ai micromediului:
a. clienţii, furnizorii, firmele de distribuţie, factorii tehnologici
b. compania, concurenţii, clienţii, intermediarii
c. clienţii, concurenţii, factorii naturali, furnizorii
161. Familia este cel mai tipic exemplu de:
a. grup de adeziune
d. a + b + c
162. Nu este adevărat că:
a. fiecare cultură cuprinde mai multe subculturi
b. subculturile sunt grupuri de oameni care au diferite sisteme de valori determinate de situaţii şi
experienţe de viaţă tipice fiecărei persoane
c. multe subculturi alcătuiesc segmente de piaţă importante, iar comercianţii proiectează adesea produse
şi programe de marketing adaptate nevoilor acestora
d. subculturile sunt grupuri culturale distincte constituite de cele mai multe ori după criterii geografice
163.Poziţionarea pe piaţă:
a. este un concept sinonim cu ţintirea pieţei
b. apare înainte de ţintirea pieţei
c. apare după ţintirea pieţei
d. nu există un astfel de concept
a. pieţele consumatorilor, pieţele industriale, pieţele de servicii, pieţele globale, pieţele de afaceri
b. pieţele consumatorilor finali, pieţele intermediarilor, pieţele distribuitorilor, pieţele agenţilor de
vânzări, pieţele de afaceri
c. pieţele consumatorilor, pieţele de afaceri, pieţele de distribuitori, pieţele guvernamentale, pieţele
internaţionale
165.Cele mai multe tranzacţii comerciale pe internet au loc:
a. B B - tranzacţii comerciale pe internet între firme
b. C C - tranzacţii comerciale pe internet între clienţi
c. B C - tranzacţii comerciale de la firmă la client
d. C B - tranzacţii comerciale pe internet conduse de clienţi care iau iniţiativa în a contacta firmele
166.Conform teoriei lui Sigmund Freud:
a. comportamentul consumatorului pentru a fi înţeles trebuie studiat procesul de percepţie a unor stimuli
de către acesta
b. indivizii nu conştientizează de cele mai multe ori adevăratele resorturi psihologice care le conturează
comportamentul
c. nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai imperioasă pe treapta cea
mai de jos, până la cea mai puţin imperioasă pe treapta de sus
d. comportamentul consumatorului este diferit în funcţie de ciclul de viaţă al produsului achiziţionat
a. conexiuni lărgite, contactul direct, conexiuni globale
b. conexiuni globale, conexiuni cu valori şi responsabilităţi sociale, lărgirea conexiunilor
c. alinaţe strategice, legături globale, conectare mai selectivă
d. conectare mai selectivă, conectare globală, conectare directă
168. Relaţiile dintre afacerile electronice, comerţul electronic şi marketingul electronic sunt:
a. afacerile electronice > comerţul electronic, marketingul electronic > afacerile electronice;
b. marketingul electronic > afacerile electronice, comerţul electronic = marketingul electronic
c. marketingul electronic > comerţul electronic, comerţul electronic > afacerile electronice;
d. comerţul electronic > marketingul electronic, afacerile electronice > comerţul electronic;
169. Consumatorii se tem că vor fi afectaţi de mesaje de marketing fără să-şi dea seama, fenomen ce este cunoscut sub
denumirea de:
b. publicitate excesivă
c. publicitate subliminală
d. publicitate mascată
170. Grija unei firme producătoare, a unui tip de deodorant care nu este tip aerosol, pentru nepoluarea mediului
a. mediul natural
b. mediul cultural
c. mediul intern
171. Sursa de informaţii care reprezintă colectarea şi analiza sistematică a informaţiilor disponibile public despre
competitori şi despre dezvoltările din mediul de marketing este:
a. cercetarea de marketing
b. sondajul
c. inteligenţa de marketing
d. datele interne
172.Deformarea selectivă se referă la:
a. tendinţa oamenilor de a filtra majoritatea informaţiilor la care sunt expuşi
b. tendinţa oamenilor de a interpreta informaţiile într-un mod care se pliază pe concepţiile lor anterioare
c. tendinţa oamenilor de a reţine informaţiile care nu intră în conflict cu atitudinile şi părerile lor
d. tendinţa oamenilor de a fi nepăsători la mesajele promoţionale
173 .Liderii de opinie sunt acei indivizi care datorită unor abilităţi speciale, a cunoştinţelor pe care le posedă, a
c. grupului modal
d. a + b + c
c. datele curente
d. datele secundare
175.Micromediul firmei face parte din:
a. mediul intern
b. mediul demografic
c. macromediul firmei
d. mediul extern
176.Nu este etapă a procesului decizional al cumpărătorului:
a. căutarea informaţiilor
c. evaluarea alternativelor
d. recunoaşterea nevoii
177. Procesul de adoptare a unui produs pe piaþã se realizeazã prin mai multe etape: 1) etapa de evaluare; 2)
etapa de manifestare a interesului; 3) etapa de testare; 4) etapa de adoptare; 5) etapa de conºtientizare. Ordinea
de succesiune a acestor etape este urmãtoarea:
a. 5 - 3 - 1 - 2 - 4
b. 2 - 5 - 1 - 3 - 4
c. 2 - 3 - 5 - 4 - 1
d. 5 - 2 - 1 - 3 - 4
a. după ce firma are un grup de clienţi fideli
d. după realizarea mixului de marketing
179.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine faptul că utilizatorii (clienţii) vor favoriza produsele
care oferă cel mai mult din punct de vedere al calităţii, performanţei şi trăsăturilor inovatoare şi de aceea managementul
trebuie să se concentreze pe îmbunătăţirea produselor:
b. conceptul de vânzare
180.Datele care constau în informaţii strânse special pentru scopul specific al cercetării de marketing în derulare se
numesc:
a. date interne
b. date curente
c. date principale
d. date secundare
b. strategiile de marketing
182.Declaraţia de misiune trebuie să fie orientată mai ales:
a. către produs
b. către concurenţă
c. către piaţă
d. toate variantele de mai sus în acelaşi timp
183.Versiunea pe internet a comerţului prin mijloace orale care implică ideea unui mesaj e-mail care este atât de reuşit
încât clienţii vor dori să-l transmită mai departe prietenilor lor se numeşte:
a. marketing societal
b. webcasting
c. interstiţiale
d. marketing viral
184.Nevoile umane sunt:
a. un motiv ce are o anumită intensitate
b. date de cultura şi personalitatea fiecărui individ
c. stări de privaţiune resămţită
d. mai numeroase decât dorinţele
185.În care din situaţiile următoare de cumpărare a întreprinderilor, actul de achiziţionare implică o decizie de rutină,
cumpărătorul înaintând o comandă nouă fără a opera modificări:
a. recumpărarea directă
b. sarcina nouă
c. recumpărarea modificată
d. sarcina modificată
186.Consumatorii se tem că vor fi afectaţi de mesaje de marketing fără să-şi dea seama, fenomen ce este cunoscut sub
denumirea de:
b. publicitate mascată
c. publicitate excesivă
d. publicitate subliminală
187.Un segment de piaţă trebuie să fie:
a. cel mai mic grup omogen posibil de identificat
b. cel cai vast grup eterogen posibil de identificat
c. cel mai vast grup omogen posibil de identificat
d. cel mai mic grup eterogen posibil de identificat
188. Stadiul practicii de marketing care se referă la înfiinţarea societăţilor de către indivizi care trăiesc pe baza inteligenţei
lor, care vizualizează o oportunitate şi bat la orice uşă pentru a capta atenţia, se numeşte:
a.marketing prenorial
b.marketing intreprenorial
c.marketing în formule
d.marketing antreprenorial
189.Care dintre conceptele managementului marketingului susţine că realizarea scopurilor organizatorice depinde de
stabilirea nevoilor şi dorinţelor pieţelor ţintă şi livrarea satisfacţiilor dorite mai eficient decât concurenţa:
a. conceptul de marketing societal
190.Pentru o firmă este mai important să cunoască:
a. micromediul
b. macromediul
c. mediul de marketing
d. mediul intern
a. pieţele consumatorilor, pieţele industriale, pieţele de servicii, pieţele globale, pieţele de afaceri
b. pieţele consumatorilor, pieţele de afaceri, pieţele de distribuitori, pieţele guvernamentale, pieţele
internaţionale
c. pieţele consumatorilor finali, pieţele intermediarilor, pieţele distribuitorilor, pieţele agenţilor de
vânzări, pieţele de afaceri
192.Familia este cel mai tipic exemplu de:
a. grup de adeziune
d. a + b + c
193.Ultimele trei etape ale procesului de adoptare de cãtre consumatori a unui produs nou sunt:
a. etapa de manifestare a interesului, etapa de testare, etapa de adoptare
b. etapa de evaluare, etapa de testare, etapa de adoptare
c. etapa de adoptare, etapa de testare, etapa de cumpãrare
d. etapa de testare, etapa de evaluare, etapa de adoptare
194.Care sunt factorii care pot să se interpună între intenţia de cumpărare şi decizia de cumpărare:
a. deformarea selectivă şi factorii situationali surpriză
b. publicitatea subliminală şi atenţia selectivă
c. atitudinea celorlalţi şi factorii situaţionali surpriză
d. atitudinea celorlalţi şi retenţia selectivă
195.Persoanele care adoptă un produs nou parcurg, de obicei, mai multe etape. Etapa în care consumatorul se gândeşte
dacă merită să încerce şi el acest produs reprezintă etapa:
a. testării
b. constientizării
c. evaluării
d. adoptării
196. Nevoile umane sunt aranjate pe o scară ierarhică, începând de la cea mai imperioasă pe treapta de jos, până la cea
mai puţin imperioasă pe treapta de sus în cazul:
b. teoriei lui Kotler
197. În ceea ce priveşte segmentele de piaţă nu este adevărat că:
a. trebuie să fie distincte şi să răspundă diferit la programe diferite de marketing
b. trebuie să fie suficient de mari pentru a fi profitabile
c. trebuie să fie cât mai mici pentru a fi profitabile
d. trebuie să fie uşor de abordat şi de servit
198.Este considerată formă de reclamă pe internet:
b. participarea la comunităţile web
c. webcastingul
d. sponsorizarile pentru conţinutul site-ului
199.Liderii de opinie sunt acei indivizi care datorită unor abilităţi speciale, a cunoştinţelor pe care le posedă, a personalităţii
sau a altor caracteristici exercită o influenţă puternică asupra celorlalţi membrii ai:
c. grupului modal
d. a + b + c
d. a + b
e. a + b + c
a. conceptul de întreprindere de marketing
c. conceptul de marketing direct
d. conceptul de marketing societal
202.Grija unei firme producătoare, a unui tip de deodorant care nu este tip aerosol, pentru nepoluarea mediului înconjurător
ţine de:
a. mediul cultural
b. mediul natural
c. mediul intern
203.Conceptul de producţie este încă o filosofie utilă:
a. când oferta pentru un produs depaşeşte cererea
b. când cererea pentru un produs este egală cu oferta
c. când cererea pentru un produs depaşeşte oferta
d. a + b
b. mediul natural
d. legislaţia
205.Nu este element al mixului de marketing din perspectiva cumpărătorului:
a. costul
b. soluţia clientului
c. distribuţia
d. comoditatea
e. toate variantele sunt elemente ale mixului din perspectiva cumpărătorului
206.Conceptul de marketing nu este similar cu cel de distribuţie. Scopul final al marketingului este:
a. satisfacerea nevoilor şi dorinţelor consumatorului
b. vânzarea şi promovarea
c. obţinerea de profituri de pe urma volumului de vânzări
d. obţinerea de profituri de pe urma satisfaceri clientului
207.Nivelul cel mai avansat pe care-l poate atinge organizarea de marketing este:
a. crearea de direcţii de marketing
b. constituirea în cadrul structurii organizatorice a întreprinderii a unui compartiment specializat de
marketing
c. „întreprinderea de marketing”
d. gruparea majorităţii activităţilor de marketing într-unul din compartimentele tradiţionale
208.La nivelul unitate strategicã de activitate este realizat mai întâi:
a. planul de afaceri
b. planul strategic al unei firme
c. planul de marketing
d. programul de marketing
209.Capacitatea potenţială a pieţei unei firme faţă de capacitatea efectivă a pieţei acesteia este:
a. inferioară
b. superioară
c. egală
d. nu se pot compara
210.Celor 4P ai mixului de marketing din perspectiva vânzătorului îi corespund 4C din punctul de vedere al clientului.
Unui din următoarele elemente nu este element al mixului clientului:
a. cheltuielile acestuia
b. comoditatea
c. comunicarea
d. cunoştinţele acestuia
211.Care din următoarele exemple pot fi considerate puncte tari, în cadrul analizei SWOT efectuate de o anumită firmă:
1. cererea mare pentru produsele firmei
2. o strategie de marketing coerentă şi eficientă
3. cotă mare de piaţă
4. ritmul înalt de creştere economică
5. intensitatea scazută a concurenţei
6. imaginea favorabilă a produselor firmei
a. 2,3,6
b. 1,3,4
c. 3,4,5
d. 4,5,6
212.Nu este modalitate de control a planurilor de marketing:
a. controlul pe baza planului anual
b. controlul profitabilităţii
c. controlul strategic
d. controlul costurilor
1. Principalul criteriu care a determinat diferentieri in modalitatile de aplicare practica

a conceptiei de marketing il reprezinta:
a)profilul activitatii economice;
b)aria teritoriala de desfasurare a activitatii economice;
c)nivelul de organizare economica;
d)obiectivul urmarit prin desfasurarea activitatii de marketing.
2. Care dintre urmatoarele domenii ale marketingului constituie o specializare a
marketingului social ?
a)marketingul turistic; c) marketingul agricol;
b)marketingul educational; d) marketingul bancar.
3. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o trasatura caracteristica a orientarii
de marketing a activitatii unei firme modeme?
a)receptivitate fata de cerintele societatii;
b)inalta capacitate de adaptare a activitatii la evolutia cerintelor de consum;
c)inventivitate, spirit creator, preocupari permanente pentru innoire si modernizare;
d)viziune analitica asupra fiecarei activitati care alcatuieste ciclul economic complet al bunurilor si
serviciilor.
4. Revista "Journal of Marketing" este editata de:

a) A.M.A.; b) ADETEM; c) AROMAR; d) ESOMAR.
5. in tara noastra, marketingul a fost introdus ca obiect de studiu in invatamantul

superior economic incepand cu anul universitar:
a)1933/1934; b) 1965/1966; c) 1971/1972; d) 1990/1991.
6. Care dintre urmatoarele domenii ale marketingului nu constituie o specializare a

marketingului serviciilor?
a)marketingul turistic; c) marketingul agricol;
b)marketingul transporturilor; d) marketingul bancar".
7. in periodizarea propusa de Robert Bartels, deceniul al patrulea al secolului nostru
este cel al:
a)"dezvoltarii" marketingului; c) "conceptualizarii" marketingului;
b)"integrarii" marketingului; d) "reevaluarii" marketingului.
8. in definirea marketingului social si societal, Philip Kotler include:
a)orientarea activitatii firmei catre interesul public;
b)aplicarea marketingului in institutii sociale;
c)desfasurarea de actiuni sociale in firma;
d)nici una din cele trei variante de mai sus.
9. in conceptia lui Philip Kotler, marketingul social obliga firmele sa aiba in vedere:
a)profiturile firmei; c) interesul public;
b)satisfactia consumatorilor; d) toate cele trei elemente de mai sus.
10. in viziunea scolii romanesti de marketing, o definitie cuprinzatoare a
marketingului ar trebui sa includa urmatoarele elemente:
a)o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; un ansamblu de
activitati practice nestructurate; o inalta capacitate de adaptare;
b)setul de activitati prin care esafodajul cererii pentru bunuri, idei si servicii este dirijat pentru a favoriza
procesul schimbului; un instrumentar stiintific; spirit de colaborare;
c)o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; un instrumentar
empiric; viziune unitara asupra pietei;
d)o conceptie moderna asupra orientarii, organizarii si desfasurarii activitatii economice; utilizarea
unui ansamblu de metode si tehnici stiintifice; un ansamblu
coerent de activitati practice.
11. Care.dintre gruparile de mai jos contine integral functii ale marketingului, potrivit
scolii romanesti de marketing?
a)vanzarea, cumpararea, maximizarea profitului;
b)maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, satisfacerea in conditii
superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum;
c)satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de utilizare si/sau consum, investigarea pietei, a necesitatilor
de consum, standardizarea;
d)maximizarea profitului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum, vanzarea.
12. Functia-premisa a marketingului este:
a)' maximizarea eficientei economice (a profitului);
b)satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum;
c)conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social;
d)investigarea pietei, a necesitatilor de consum.
13. Potrivit opiniei scolii romanesti de marketing, momentul aparitiei marketingului
este plasat:
a)in antichitate;
b)in prima jumatate a secolului al XlX-lea;
c)la inceputul secolului XX;
d)dupa cel de-al doilea razboi mondial.
14.Aparitia marketingului este legata, in principal, de:
a)diviziunea sociala a muncii; c) dinamismul social-economic;
b)marile descoperiri geografice; d) explozia demografica.
15.AROMAR reprezinta:
a)o marca de condimente, asemanatoare cu Delikat si Vegeta;
b)Asociatia Romana de Marketing;
c)reprezentanta intreprinderii ARO in Maroc;
d)o asociatie culturala a aromanilor.
16.Cea mai importanta asociatie internationala a specialistilor in marketing din
Europa este:
a)A.M.A.; c) A.D.E.T.E.M.;
b)W.A.P.O.R.; d) E.S.O.M.A.R.
17. intre argumentele care sustin universalitatea marketingului se inscrie:
a)aplicarea sa la nivelul universului;
b)patrunderea lui in economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare;
c)dezvoltarea sa pe toate continentele;
d)dezvoltarea sa la nivel micro si macroeconomic.
18. in ordinea cronologica a aparitiei, prima specializare a marketingului a fost:
a)marketingul industrial; c) marketingul serviciilor;
b)marketingul bunurilor de consum; d) agromarketingul.
19.Prima utilizare a conceptului de marketing social este intalnita intr-un articol ai
carui autori sunt:
a)Pierre-Louis Dubois si Alain Jolibert; c) Philip Kotler si Gerald Zaltman;
b)Neil H.Borden si E.Jerome McCarthy; d) William J. Stanton si Philip Kotler.
20. Precizati in care dintre enumerarile de mai jos exista numai domenii ale
marketingului social:
a)marketing sportiv, marketingul serviciilor, marketing educational;
b)marketing cultural, marketing agricol, marketing religios;
c)marketing educational, marketingul securitatii rutiere, marketing ecologic;
d)marketing cultural, marketingul securitatii rutiere, marketing turistic. .
21. intreprinderile conduse pe principiile marketingului urmaresc satisfacerea
nevoilor:
a) produsului; b)organizatiei; c) angajatilor; d) cumparatorilor.
22. Orientarea spre vanzari pune accentul pe:
a) necesitatea productiei de masa;
b)generarea de vanzari repetate de la clientii satisfacuti;
c)imbunatatirea calitatii si performantelor produsului;
d)utilizarea unor mijloace de promovare a vanzarilor produselor intreprinderii.
23. Cererea poate fi considerata elastica in raport de pret atunci cand:
a)orice schimbare a nivelului pretului este urmata de o schimbare in cantitatea ceruta fara a afecta
incasarile totale;
b)schimbarile de pret nu au efect asupra cererii totale pentru bunul sau serviciul respectiv;
c)cresterea pretului cu 10% duce la o scadere a volumului cererii cu 2%;
d)cresterea procentuala a nivelului pretului duce la o scadere cu un procent mai mare a nivelului
cererii.
24.Vechiul concept de marketing este specific primei jumatati a secolului 20 si are ca

element central:
a)intreprinderea; c) consumatorul;
b)produsul; d) piata.
25. Ca functie a marketingului, conectarea dinamica a intreprinderii la mediul extern
reprezinta:
a)o functie premisa; c) o functie mijloc;
b)o functie obiectiv; d) o functie implicita.
26.Noul concept de marketing este specific celei de a doua jumatati a secolului 20 si
are ca element central:
a) piata; b) consumatorul; c) produsul; d) intreprinderea.
27. Ca functie a marketingului, investigarea pietei, a necesitatilor de consum

reprezinta:
a)o functie mijloc; c) o functie premisa;
b)o functie obiectiv; d) o functie implicita.
28. Orientarea catre productie a intreprinderii, caracteristica primei jumatati a
secolului 20, ilustreaza:
a)noul concept de marketing; c) vechiul concept de marketing;
b)politica de produs a intreprinderii; d) strategia de produs a intreprinderii;
29. Ca functie a marketingului, maximizarea eficientei economice (a profitului)
reprezinta:
a)o functie premisa; c) o functie obiectiv;
b)o functie mijloc; d) o functie implicita.
30.Orientarea catre consumator si nevoile acestuia este caracteristica celei de a doua
jumatati a secolului 20 si este specifica:
a)vechiului concept de marketing; c) noului concept de marketing;
b)cercetarilor de marketing; d) politicii promotionale a intreprinderii.
31.Marketingul cultural este o forma a marketingului:
a)serviciilor; c) international;
b)in domeniul nelucrativ; d) Ia nivel macroeconomic.
32. in conformitate cu noul concept de marketing, unitatea economica isi concentreaza
eforturile pe:
,a) nevoile firmei; c) societate;
b) produs; d) consumator.
33.O trasatura caracteristica a firmei moderne pusa in evidenta de orientarea de
marketing a activitatii economice o reprezinta:
a)preocuparile pentru mentinerea traditiei economice;
b)viziunea unilaterala asupra sirului de activitati ce alcatuiesc ciclul economic;
c)o inalta capacitate de standardizare a activitatii in raport cu evolutia cerintelor de consum;
d)eficienta maxima.
34.Definitia data marketingului de catre Asociatia Americana de Marketing:
a)este lipsita de coeziune;
b)nu se limiteaza doar la activitati economice;
c)detaliaza scopul activitatilor economice implicate in dirijarea bunurilor de la producator;
d)este tributara vechiului concept de marketing.
35. in conformitate cu vechiul concept de marketing intreprinderea trebuie sa-si
concentreze eforturile pe:
a)consumatori; c) promovare;
b)vanzare; d) productie.
36. in functie de aria teritoriala de desfasurare a activitatii economice, marketingul se
delimiteaza in:
a)micromarketing si macromarketing;
b)marketingul bunurilor de consum si marketingul bunurilor de productie;
c)marketing intern si marketing international;
d)marketing in domeniul lucrativ si marketing in domeniul nelucrativ.
37.Marketingul ecologic reprezinta o adancire a specializarii marketingului:
a)international; c) serviciilor;
b)in domeniul lucrativ; d) social.
38. Noul concept de marketing este specific celei de-a doua jumatati a secolului 20 si
are ca element central:
a)segmentarea pietei;
b)asigurarea satisfactiei consumatorilor;
c)dezvoltarea performantelor tehnice ale produsului;
d)sistemul informational de marketing al intreprinderii.
39.Definitia Asociatiei Americane de Marketing conform careia marketingul "implica
realizarea de activitati economice pentru dirijarea fluxurilor de bunuri si servicii de la
producator la consumator" face parte din randul definitiilor:
a) largi; b) moderne; c) inguste; d) complete.
40.Marketingul realizat de diferite fundatii si asociatii existente intr-o tara poate fi
incadrat in.categoria:
a)marketingului serviciilor; c) micromarketingului;
b)marketingului intern; d) marketingului nelucrativ.
41. Definitia data marketingului de catre Philip Kotler, conform careia acesta
reprezinta "activitatea umana orientata in directia satisfacerii nevoilor si dorintelor
consumatorului prin intermediul procesului schimbului" face parte din randul:
a)definitiilor inguste; c) definitiilor largi;
b)definitiilor clasice; d) definitiilor coerente.
42.Marketingul relational (de relatie) presupune:
a)desfasurarea unor relatii cu toate componentele mediului;
b)constituirea in timp a unei "resurse" de tip. special, numita retea de marketing;
c)planificarea legaturilor firmei cu mediul;
d)constituirea unei structuri organizatorice la nivelul corporatiei.
43. Potrivit opiniei actuale a majoritatii specialistilor, aparitia marketingului este
considerata ca a avut loc :
a)in secolul XIX, in Anglia; c) odata cu primele tranzactii comerciale;
b)cu multa vreme in urma; d) ca un produs al secolului XX.
44. Geneza si dezvoltarea marketingului trebuie asociate, in esenta, de:
a)aparitia unei abundente de bunuri si servicii pe piata;
b)dificultatile crescande in desfacerea bunurilor si serviciilor tot mai abundente;
c)necesitatile rezolvarii unor probleme specifice societatii de consum;
d)dinamismul social-economic ce caracterizeaza epoca noastra.
45. Orientarea spre vanzari pune accentul pe:
a) necesitatea productiei de masa;
b)generarea de vanzari repetate de la clientii satisfacuti;
c)imbunatatirea calitatii si performantelor produsului;
d)utilizarea unor mijloace de promovare larga, de desfacere a ceea ce a produs o intreprindere, de
convingere a cumparatorilor.
46.Marketingul relational:
a)se refera la preocuparile contemporane ale intreprinzatorilor de a mentine bune relatii in cadrul
comunitatii in care actioneaza;
b)vizeaza actiunile din sfera relatiilor publice;
c)implica asigurarea unor bune relatii cu furnizorii si intermediarii;
d)este un nou concept, care subliniaza importanta economica a pastrarii clientilor existenti, fata de
castigarea unor noi cumparatori.
47. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este specifica marketingului in procesul
tranzitiei la economia de piata?
a)macromarketingul are un spatiu mai larg de actiune decat in economia de piata;
b)celor mai multe intreprinderi le este specific un marketing de lansare;
c)are loc o dezvoltare accentuat intensiva a marketingului;
d)mediul de marketing se caracterizeaza printr-o pronuntata instabilitate economica si sociala.
48. Potrivit opiniei lui Robert Bartels, integrarea marketingului in, viata
intreprinderilor, de-a lungul secolului XX, este specifica anilor:
a)'20; b)'30; c)'50; d) primului deceniu.
49.Valentele marketingului semnifica:
a)compatibilitatea marketingului cu diferite medii de afaceri;
b)difuzarea larga a marketingului in cele mai diferite domenii de activitate si spatii economico-geografice;
c)calitatile autentice probate de marketing, pe plan economic si social, in procesul activitatii
concrete, la nivelul organizatiilor si economiei nationale;
d)fortele de legatura dintre functiile marketingului.
50.Marketingul comercial este asociat de:
a)necesitatea unor organizatii noneconomice de a desfasura adesea si unele activitati economice
pentru a-si crea surse de venituri;
b)procurarea unor "daruri" de la donatori;
c)activitatile specifice de marketing din sfera distributiei;
d)logistica comerciala.
51. In multitudinea de agenti care pot interveni in actul cumpararii unui bun sau
serviciu oferit pe piata se inscriu si prescriptorii, ei vizand:
a)liderii de opinie; c) medicii, farmacistii si cadrele didactice;
b)membrii de familie; d) distribuitorii si fortele de vanzare.
52.Dintre variantele de mai jos, referitoare la definitia initiala data marketingului de
catre A.M.A., nu. este reala cea potrivit careia;
a)este tributara vechiului concept de marketing;
b)se refera la un complex de activitati economice;
c)are ca obiectiv final satisfacerea cerintelor de consum si maximizarea eficientei intreprinzatorului.
d)urmareste sa orienteze fluxul de bunuri si servicii de la producatori la consumatori sau utilizatori;
53.Unde a aparut, pentru prima oara, marketingul?
a)inS.U.A.; b) in tarile Europei Occidentale; c) in Anglia; d) in Japonia.
54.Marketingul a aparut initial pe planul:
a)practicii economice: c) variantelor de raspuns a si b;
b)dezvoltarii teoretice; d) cercetarii stiintifice.
55. Prima definitie asupra semnificatiei marketingului a fost formulata:
a)la inceputul secolului XX;
b)in 1937;
c)dupa al doilea razboi mondial;
d)in momentul inregistrarii abundentei produselor pe piata.
56.Marketingul, in amplul sau demers, are ca element central de referinta: a) oferta; b) piata; c)
consumatorii;d) concurentii.
57.Liderii de opinie sunt:
a)persoane care, prin pozitia lor sociala, influenteaza cumpararea;
b)persoane care iau decizia de cumparare;
c)persoane care realizeaza actul cumpararii la punctul de vanzare;
d)persoane care platesc bunurile sau serviciile cumparate sau achizitionate.
58.Marketingul ca "stare de spirit" semnifica:
a)preocuparea a tot mai multe organizatii de a constitui astfel de structuri organizatorice;
b)preocuparea intreprinzatorilor de adaptare continua a ofertei in raport de cerintele reale;
c)preocuparea intreprinzatorilor de a fi la curent cu procesele de marketing;
d)o atitudine optimista a intreprinzatorilor in derularea afacerilor.
59.Definirea "tintei" intreprinzatorilor, in cadrul demersului de marketing; semnifica:
a)stabilirea zonei teritoriale in cadrul careia vor actiona;
b)alegerea cumparatorilor cei mai profitabili la care se vor putea raporta cu oferta proprie;
c)performantele economice preconizate;
d)concurentii in raport de care urmeaza sa -si orienteze si deruleze activitatea.
60.Potrivit scolii romanesti de marketing, principalele functii ale marketingului se
refera, in modul cel mai amplu, la:
a)cumpararea, vanzarea, prezentarea firmei si a produselor sale cumparatorilor potentiali; asigurarea
cresterii nivelului de trai;
b)prospectarea pietei (analiza si prognoza); dezvoltarea si proiectarea productiei; influentarea cererii (prin
design, publicitate etc); asigurarea serviciilor specifice (de
distributie si ulterioare vanzarii);
c)investigarea pietei, a nevoilor de consum; conectarea dinamica la mediul economico-social;
satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum; maximizarea
eficientei economice (a profitului);
d)orientarea spre satisfacerea celor mai importante categorii de consumatori; identificarea oportunitatilor
atractive de piata si evaluarea posibilitatilor firmei de a le valorifica;
furnizarea strategiilor necesare atingerii obiectivelor in raport de resurse.
61.Functia- premisa a marketingului o constituie:
a)conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico- social;
b)satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum;
c)investigarea pietei, a necesitatilor de consuni;
d)maximizarea eficientei economice (a profitului).
62. in legatura cu dezvoltarea extensiva a marketingului, nu este reala afirmatia
potrivit careia aceasta:
a)marcheaza o perioada de promovare a marketingului in largime;
b)semnifica incorporarea sa in cadrul unui numar tot mai mare de intreprinderi;
c)se refera la extinderea sa in tot mai multe domenii de activitate;
d)este o etapa de consolidare a marketingului in intreprinderile si ramurile care l-au incorporat.
63.Nu este reala afirmatia conform careia marketingul social:
a)constituie o noua specializare a marketingului;
b)reprezinta un nou stadiu al marketingului;
c)semnifica o orientare societala a demersurilor de marketing;
d)face necesara asumarea unor responsabilitati sociale si umane de catre firma.
64.Primul domeniu economic in care a aparut si s-a afirmat marketingul 1-a constituit: a) productia; b)
distributia; c) transporturile; d) serviciile.
65.Marketingul bunurilor de capital constituie o specializare a marketingului ce are la baza:
a) valoarea ridicata a bunurilor ce fac obiectul tranzactiilor;
b)durata de intrebuintare a bunurilor;
c)profilul activitatii economice;
d)resursele de capital ale intreprinderilor.
66.Macromarketingul are in vedere:
a)o specializare a marketingului prin prisma ariei teritoriale;
b)patrunderea marketingului in toate sferele vietii economice si sociale;
c)utilizarea marketingului de catre societate, la nivelul intregii economii nationale;
d)aplicarea marketingului la problemele-cadru, de ansamblu, al intreprinderii.
67.Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul organizational:
a)descrie activitatile de marketing (de orice fel) ale unei organizatii care are relatii de schimb cu alte
organizatii;
b)constituie un proces contemporan, in contextul dezvoltarii marketingului industrial;
c)se axeaza pe problematica organizarii activitatilor de marketing in cadrul intreprinderii contemporane.
d)semnifica un marketing intre intreprinzatori;
68. Fondatorii cadrului conceptual al marketingului social sunt:
a)E.J. McCarthy si W.D. Perreault; c) Ph. Kotler si G. Zaltman;
b)M. Baker si M. Thomas; d) W. S'tanton si Fr. Nicosia.
69.Notiunea de "organizatie" a carei utilizare se bucura de o tot mai larga adeziune in
randul specialistilor de marketing:
a)se foloseste in locul notiunii de intreprindere;
b)se refera la organizatiile non-profit;
c)vizeaza unitatile din diferite domenii sociale care realizeaza si un anumit profit;
d) are o semnificatie mai cuprinzatoare, vizand atat forme organizatorice care
urmaresc obtinerea de profit, cat si organizatii non-profit.
70. In cadrul adancirii specializarilor din sfera marketingului social se inscrie si:
a)marketingul turistic; c) marketingul educational;
b)marketingul cultural; d) marketingul agricol.
71.Nu se inscrie intr-una din specializarile specifice marketingului serviciilor:
a)marketingul securitatii rutiere; c) marketingul turistic;
b)marketingul cultural; d) marketingul bancar
72. Care dintre gruparile de mai jos cuprinde numai specializari specifice
marketingului social:
a)marketingul transporturilor, marketingul politic, marketingul cultural;
b)marketingul sportiv, marketingul ecleziastic, marketingul agricol;
c)marketingul ecologic, marketingul educational, marketingul securitatii rutiere;
d)marketingul serviciilor, marketingul verde, marketingul politic.
73. Conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social constituie, in
cadrul functiilor marketingului contemporan, o functie:
a) premisa;' b) mijloc; c) obiectiv; d) organizationala.
74. Potrivit etapizarilor, formulate de Robert King, in evolutia marketingului, perioada
incepand din 1950 este considerata a semnifica:
a)orientarea spre productie; c) orientarea spre conceptul de marketing;
b)orientarea spre vanzare; d) orientarea spre marketingul societal.
75.Definirea marketingului intr-o optica manageriala a fost formulata pentru prima
data de:
a)Peter Drucker; c) Wiliam Stanton;
b)Philip Kotler; d) Jerome McCarthy.
76.Marketingul contemporan are ca principale trasaturi specifice:
a)pragmatismul, orientarea strategica, interdisciplinaritatea;
b)universalitatea, specializarea, orientarea strategica;
c)universalitatea, pragmatismul, specializarea;
d)orientarea strategica, specializarea, interdisciplinaritatea'.
77. Principalele criterii care stau la baza specializarii marketingului contemporan sunt:
a)specificul pietelor, aria teritoriala, gradul de eficienta;
b)profilul agentilor economici, nivelul de organizare economica, gradul de eficienta;
c)activitatile specifice, gradul de eficienta, specificul pietelor;
d)domeniul economic, aria teritoriala, nivelul de organizare economica.
78.Sub egida Asociatiei Romane de Marketing apare publicatia periodica: a) Comertul modern;' c)
Management- Marketing; b)BIZ; d)
Economistul.
79.Marketingul global are drept criteriu al specializarii:
a)eficienta de ansamblu a activitatii; c) nivelul de organizare economica;
b)domeniul economic; d) aria teritoriala.
80. Journal of Marketing Research este o publicatie editata de:
a) ESOMAR; b)WAPOR; c) ADETEM; d) AMA.
81.Marketingul a fost introdus ca obiect de studiu, in invatamantul economic superior
din tara noastra, incepand cu anul:
a) 1939; b) 1968; c) 1971; d) 1990.
82.Orientarea spre vanzari pune accentul pe:
a) concentrarea eforturilor pe o distributie pe scara larga, a unei productii cat mai ridicate;
b)micsorarea diferentelor intre oferta organizatiei si cerintele consumatorilor;
c)luarea in considerare a clientului numai dupa ce s-a decis ce sa se produca;
d)desfacerea, printr-o promovare larga, a ceea ce produc organizatiile.
83.Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul catre detinatorii de fonduri
semnifica:
a) folosirea marketingului pentru atragerea de investitori in noi afaceri; b)o zona de activitate specifica
marketingului organizatiilor non-profit;
c)o activitate de intermediere a organizatiilor non-profit pentru atingerea anumitor scopuri ale unor organe
ale administratiei centrale si locale;
d)oferirea eficienta de valori catre anumite "tinte", prin intermediul organizatiilor non-profit, in
scopul stimularii schimburilor dorite de unele organizatii
guvernamentale si neguvernamentale,
84.Care dintre urmatoarele aspecte nu poate constitui un argument major al
universalitatii marketingului?
a)internationalizarea, ca atare, a termenului respectiv;
b)patrundere lui, treptata, in toate sferele vietii economice;
c)patrunderea lui in economii aflate pe diferite trepte de dezvoltare;
d)afirmarea lui in orice tip de economie.
85. in ceea ce priveste evolutia raportului dintre macromarketing si micromarketing in
procesul tranzitiei la economia de piata, nu este reala afirmatia potrivit careia:
a)macroniarketingul are un spatiu mai larg de actiune;
b)prezenta si actiunile macromarketingului urmaresc, printre altele, crearea climatului necesar pentru
afirmarea marketingului la nivel microeconomic;
c)are loc o crestere continua a micromarketingului;
d)aplicarea marketingului la nivel microeconomic este preponderenta.
86.Marketingul industrial nu are sub incidenta sa:
a)toate bunurile care au suferit o prelucrare industriala;
b)bunurile de utilizare productiva
c)bunurile care fac obiectul tranzactiilor intre intreprinzatori;
d)bunurile de consum intermediar.
87.Mediul de marketing reprezinta un concept:
a)sinonim celui de mediu extern;
b)care include deopotriva mediul extern, mediul intern si relatiile dintre acestea;
c)definit de relatiile in care opereaza o firma;
d)nu exista un astfel de concept.
88. Punctele nodale ale interactiunii mediului extern cu mediul intern sunt constituite
din urmatorii factori:
a)beneficiarii afacerii; c) procesele;
b)resursele si organizatie?; d) toti factorii de mai sus.
89.Componentele mediului extern se afla:
a)in echilibru permanent; c) in evolutie liniara;
b)in permanenta miscare; d) in miscare oscilatorie.
90.Mediul stabil este caracterizat de:
a)modificari frecvente ale majoritatii componentelor sale, in limite rezonabile;
b)schimbari bruste a raporturilor dintre componente;
c)evolutia fenomenelor este lenta si usor previzibila;
d)modificari bruste si frecvente ale componentelor.
91.Mediul instabil este caracterizat de:
a)frecvente modificari in majoritatea componentelor sale;
b)schimbari bruste a raporturilor dintre componente;
c)evolutia lenta si usor previzibila a fenomenelor;
d)schimbari bruste si modificari frecvente ale componentelor.
92. in cadrul mediului turbulent, schimbarile din evolutia fenomenelor sunt:
a)usor previzibile; c) lente si greu previzibile;
b)bruste si imprevizibile; d) bruste, dar usor previzibile.
93.Micromediul influenteaza activitatea intreprinderii;
a)direct, slab si permanent; c) direct, puternic si permanent;
b)indirect, slab si pe termen lung; d) indirect, puternic si pe termen lung.
a)formativi ai cererii de marfuri; c) cu evolutia usor previzibila;
b)cei mai importanti ai micromediului; d) in permanenta modificare.
95.Mediul economic include, intre altele:
a)populatia aflata in zona de activitate a intreprinderii;
b)ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori din societate;
c)componente care explica, in esenta, cum se obtin produsele;
d)forte si grupuri de interese care actioneaza in viata economica a societatii.
96. Inventiile si inovatiile sunt elemente specifice prin care se poate exprima evolutia:
a)mediului economic; c) mediului natural;
b)mediului tehnologic; d) micromediului.
97.Exigentele unei piete sunt exprimate de:
a)mediului politic; c) mediului tehnologic;
b)mediul natural; d) mediul cultural.
98.Clasele sociale si rolul lor in societate sunt reflectate de:
a)mediul cultural; c) mediul politic;
b)mediul demografic; d) mediul social.
99.Reglementarile legale privind concurenta sunt incluse in:
a)mediul politic; c) mediul economic;
b)mediul institutional; d) micromediu.
100. Cresterea rolului guvernelor in asigurarea protectiei mediului inconjurator
reprezinta o tendinta a:
a)mediului economic; c) mediului natural;
b)mediului politic; d) mediului institutional.
101. „Sinergia" firmei pune in evidenta:
a) continutul dinamic al mediului intern; c) continutul static al mediului;
b)evolutia de ansamblu a mediului de marketing; d) nu exista asa ceva.
102.Elementele care exprima fizic resursele de care dispune intreprinderea definesc:
a)mediul tehnologic al intreprinderii; c) mediul natural al intreprinderii;
b)mediul intern; d) micromediul intreprinderii.
a)mediului demografic al firmei; c) mediul intern;
b)mediul cultural; d) macromediul.
104.Forta de munca calificata face parte din:
a)potentialul comercial al firmei; c) capacitatea organizationala a firmei;
b)capacitatea productiva a intreprinderii; d) capacitatea manageriala.
105.Analiza potentialului intern al firmei se concretizeaza in evaluarea:
a)punctelor tari si punctelor slabe; c) lipsurilor si greutatilor;
b)eficientei tehnice si productive; d) greutatilor.
106.Relatiile de toleranta sunt;
a)expresia „temporara" a relatiilor de concurenta; c) relatii dintre firme si clientii lor;
b)relatii dintre firma si organismele publice; d) nu exista asa ceva.
107.Relatiile de parteneriat si cooperare fac obiectul:
a)marketingului tranzactional; c) marketingului de retea;
b)marketingului de relatie; d) deopotriva marketingului de retea si de relatie.
108.Relatiile preferentiale fac obiectul:
a)marketingului tranzactional; c) marketingului de relatie;
b)marketingului de retea; d) marketingului de fidelitate.
109.Piata de consum este exprimata de:
a)cererea consumatorilor individuali;
b)piata bunurilor de consum;
c)piata bunurilor de consuni si cererea consumatorilor individuali;
d)clienti persoane juridice.
110.Piata afacerilor este alcatuita din:
a)piata bunurilor de utilizare productiva;
b)totalitatea firmelor care cumpara bunuri si servicii in scopul prelucrarii;
c)totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare dintr-o tara;
d)clienti persoane fizice.
111.Gravitatia comerciala are implicatii asupra:
a)ariei comerciale a intreprinderii; c) structurii pietei intreprinderii;
b)capacitatii pietei intreprinderii; d) structurii si capacitatii.
112.Concentrarea activitatii pietei este o problema de:
a)structura a pietei; c) arie a pietei;
b)capacitate a pietei; d) arie, structura si capacitate.
113.Volumul vanzarilor exprima cel mai exact:
a)piata potentiala; c) piata efectiva;
b)piata teoretica; d) toate la un loc.
114.Piata potentiala este exprimata mai exact prin:
a)volumul ofertei; c) volumul vanzarilor;
b)volumul cererii; d) toate la un loc.
115.Volumul ofertei este un indicator utilizat de regula in evaluarea capacitatii pietei
atunci cand:
a)oferta este mai mare ca cererea; c) oferta este mai mica decat cererea;
b)oferta este egala cu cererea; d) nu conteaza raportul dintre cerere si oferta.
116.Nasterea unei noi piete are loc atunci cand:
a)exista o nevoie noua; c) avem de-a face cu o nevoie noua si un produs nou;
b)apare un produs nou; d) exista cerere suficienta pentru produs.
117.Piata alcatuita din piete mai multor produse aflate in raporturi de concurenta se
afla in etapa din ciclul de viata:
a) aparitie; b) crestere; c) maturitate; d) declin.
118.Abandonarea de catre tot mai multe firme a pietei anumitor produse se reflecta in
una din urmatoarele etape ale ciclului de viata:
a) crestere; b) maturitate; c) declin; d) aparitie.
119. in conditiile dublarii numarului de cumparatori ai unui produs si a cantitatii medii
achizitionate de fiecare cumparator, cresterea extensiva in totalul cresterii pietei este
de:
a) 1/3; b) 2/3; c) I /2; d)l/6.
120. Utilizarea unor mijloace de diferentiere si individualizare a actiunilor unei
intreprinderi in raport cu nevoile exprimate de cumparatori caracterizeaza un
comportament:
a) concurential; b) anticoncurential; c) neloial; d) agresiv.
121. Comportamentul anticoncurential are ca efect restrangerea, impiedicarea sau
denaturarea concurentei in forma:
a)brutala, cu incalcarea legilor concurentei; c) in mod corect, prin mijloace specifice;
b)prin orice forma permisa de lege; d) indiferent.
122. Concentrarea economica se inscrie in cadrul actelor si faptelor:
a)concurentiale; c) deopotriva concurentiale si anticoncurentiale;
b)anticoncurentiale; d) nici concurentiale, nici anticoncurentiale.
123. Concentrarile economice sunt permise atunci cand:
a)conduc la restrangerea semnificativa a concurentei;
b)au efecte favorabile asupra eficientei economice si sociale;
c)nu sunt restrictii de nici un fel;
d)nu sunt permise niciodata.
124. Limitarea sau controlul productiei si distributiei constituie o:
a)practica concurentiala normala; c) problema interna a firmei;
b)practica anticoncurentiala; d) practica permisa de lege.
125. intelegerile de a nu vinde produsele catre anumiti clienti, fara justificare
rezonabila reprezinta o:
a)practica concurentiala normala; c) practica anticoncurentiala;
b)decizie interna a firmei; d) strategie ofensiva.
126. intelegerile privind impartirea pietelor de desfacere intre concurenti este o
practica:
a)admisa de organismele de supraveghere; c) nu prezinta interes;
b)sanctionata de organismele de supraveghere; d) strategie de cooperare.
127.Anuntul public, facut de conducatorul unei asociatii a producatorilor de carne,
prin care se face cunoscuta cresterea pretului, la o data fixa si de catre toti membrii
asociatiei este:
a)permisa de organele de supraveghere a concurentei;
b)sanctionata de organele de supraveghere;
c)nu intra in obiectul de activitate al acestora;
d)nu e problema de concurenta.
128. intelegerile tacite prin care agentii economici determina denaturarea concurentei
sunt considerate:
a)corecte;
b)incorecte si sanctionate de organele de supraveghere a concurentei;
c)neloiale;
d)incorecte si neloiale.
129. Participarea concertata, cu oferte trucate, la licitatii constituie:
a)un act normal de concurenta; c) o practica anticoncurentiala;
b)o forma de concurenta neloiala; d) o forma de concurenta imperfecta.
130. Concurenta dintre doua intreprinderi care ofera produse identice, destinate
satisfacerii acelorasi nevoi se numeste concurenta:
a) la nivel de intreprindere; b) de marca; c) formala; d) generica.
131. Concurenta dintre doua intreprinderi care ofera produse similare, care satisfac in
masura diferita aceiasi nevoie se numeste concurenta:
a) de marca; b) formala; c) generica; d) Ia nivel de industrie.
132. Doua intreprinderi care ofera produse diferite care satisfac aceiasi nevoie se afla
in concurenta:
a) de marca; b) formala; c) generica; d) la nivel de industrie.
133. Concurenta dintre doua firme, care ofera produse diferite destinate unor nevoi
diferite, fiecare disputandu-si intaietatea in satisfacerea acestora poarta numele de:
a)concurenta de marca; c) concurenta formala;
b)concurenta la nivel de industrie; d) concurenta generica.
134. Concurenta pasiva reactioneaza la actiunile altor firme:
a)cu intarziere si fara hotarare; c) violent si la orice actiune;
b)numai in anumite situatii concurentiale; d) cu intarziere, dar violent.
135. Concurentii selectivi reactioneaza Ia actiunile altor firme;
a)violent si Ia orice actiune; c) numai in anumite situatii concurentiale;
b)cu intarziere, dar cu hotarare; d) cu hotarare, dar la orice actiune.
136. Concurentii tigru reactioneaza la orice actiune initiata de alte firme:
a)cu intarziere si fara hotarare; c) violent;
b)violent dar selectiv; d) cu intarziere, dar selectiv.
137.Din punctul de vedere al comportamentului, concurentii se pot clasifica astfel:
a)buni si rai; c) buni si rai, slabi si puternici;
b)slabi si puternici; d) nici buni, nici rai, nici slabi, nici puternici.
138.Conjunctura pietei reprezinta:
a)o forma (expresie) temporara (momentana) de existenta a pietei;
b)una din dimensiunile pietei;
c)o alternativa a pietei;
d)o stare a economiei.
139. Pentru un agent de piata, conjunctura poate fi:
a)atat favorabila cat si nefavorabila; c) ori favorabila, ori nefavorabila;
b)nici favorabila, nici nefavorabila; d) numai favorabila.
140. Fata de conjunctura economica, conjunctura pietei se afla in relatii de:
a) dependenta; b) concurenta; c) indiferenta; d) concurenta si indiferenta.
141.Crizele economice fac parte din grupa factorilor care determina conjunctura
pietei:
a) de durata; b) ciclici; c) sezonieri; d) intamplatori.
142. Progresul tehnic, si resursele naturale, ca factori care determina conjunctura
pietei, se incadreaza in categoria:
a) de durata; b) cu actiune ciclica; c) sezonieri; d) intamplatori.
143.Grevele, seceta si inundatiile sunt factori conjuncturali cu actiune:
a) de durata; b) cu actiune ciclica; c) sezonieri; d) accidentali (intamplatori).
144. Fluctuatiile mari ale cursului de schimb semnifica:
a)stari conjuncturale proaste pe piata marfurilor;
b)stari de incertitudine, de neliniste in cadrul pietei marfurilor;
c)stari normale ale pietelor monetar-financiare;
d)stari conjuncturale bune.
145. Productia industriala, prin indicatori specifici, pune in evidenta procese din
economie de:
a) inviorare; b) stagnare; c) incetinire; d) toate la un loc.
146. Evolutia mai rapida a unor sectoare ale economiei decat dinamica de ansamblu a
ei este exprimata de indicatori:
a) avansati; b) intarziati; c) concomitenti; d) statistici.
147. Fenomenele precedate de anumite manifestari din cadrul economiei pot fi
caracterizate cu ajutorul unor indicatori:
a) avansati; b) concomitenti; c) intarziati; d) statistici.
148.Oportunitatea de piata reprezinta:
a)un segment de piata caracterizat printr-o nevoie posibil de satisfacut in mod profitabil;
b)o situatie conjuncturala favorabila;
c)o sansa unica pentru firma;
d)situatia in care oferta este mica si cererea este mare.
149.Amenintarile pentru firma sunt datorate:
a)concurentei;
b)actiunilor guvernului;
c)unor piedici aparute ca urmare a evolutiei nefavorabile a mediului;
d)actiunilor greviste ale propriilor salariati.
150.Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a micromediului
intreprinderii?
a)furnizorii foitei de munca; c) legislatia;
b)furnizorii de marfuri; d) organismele publice.
151.Componenta macromediului intreprinderii formata din totalitatea elementelor
care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care
guverneaza statutul oamenilor in societate reprezinta:
a)mediul politic; c) mediul demografic;
b)mediul institutional; d) mediul cultural.
152.Relatiile de piata ale intreprinderii cu mediul sau extern vizeaza:
a)piata marfurilor; c) piata fortei de munca;
b)piata capitalurilor; d) toate cele trei piete de mai sus.
153.Dimensiunile posibile ale pietei, limitele cele mai largi in cadrul carora urmeaza
sa aiba loc confruntarea cererii cu oferta reprezinta:
a)piata efectiva; c) piata potentiala;
b)piata futures; d) piata viitoare.
154.Care dintre urmatoarele tipuri de piata, nu face parte din cele trei tipuri de baza in
functie de profilul pietei intreprinderii ?
a)piata intreprinderii transnationale; c) piata intreprinderii prestatoare de servicii;
b)piata intreprinderii producatoare; d) piata intreprinderii distribuitoare.
155.Cel mai important criteriu, care opereaza diferentieri in structura pietei, il
constituie obiectul tranzactiilor. Dupa acest criteriu, piata se subdivide in:
a) piata efectiva si piata potentiala;
b)piata bunurilor materiale si piata serviciilor;
c)piata mijloacelor de productie si piata bunurilor de consuni;
d)piata internasi piata internationala.
156.Pentru exprimarea capacitatii pietei, cel mai frecvent se recurge la:
a)volumul ofertei; c) volumul tranzactiilor de piata;
b)volumul cererii; d) cota de piata.
157.Dupa criteriul legaturilor temporale dintre fenomenele din cadrul pietei si
indicatorii care le ilustreaza, indicatorii conjuncturii pietei pot fi grupati in trei
categorii. Care din urmatoarele categorii de indicatori nu face parte din aceasta
grupare?
a)indicatori avansati; c) indicatori concomitenti;
b)indicatori incrucisati; d) indicatori intarziati.
158.Dintre urmatorii indicatori ai conjuncturii pietei, cel care evidentiaza tendinta de
ansamblu a conjuncturii, reprezentand o sinteza a tuturor factorilor de influenta
economica, este:
a)productia industriala; c) consumul;
b)investitiile fixe de capital; d) produsul national brut.
159.Cota relativa de piata a unei firme aflate in pozitia de lider:
a)demonstreaza existenta unei rate pozitive de crestere a pietei;
b)se incadreaza in intervalul (0 - I);
c)tinde sa se apropie de 1;
d)este intotdeauna supraunitara.
160.Un produs avand o cota relativa de piata de 0,78, comercializat pe o piata a carei
rata de crestere este de 4,85 %, se incadreaza, din punctul de vedere al aplicarii
metodei B.C.G., in categoria;
a)dileme; c) vaci de muls;
b)vedete; d) pietre de moara.
161.Piata potentiala este alcatuita din:
a)piata actuala plus nonconsumatorii absoluti;
b)piata actuala minus nonconsumatorii absoluti;
c)piata actuala plus nonconsumatorii potentiali;
d)piata actuala minus nonconsumatorii potentiali.
162.Concurenta dintre "Paralela 45" si "Vacanta S.A." in privinta ofertei de turism de
sejur in Turcia se incadreaza in nivelul de concurenta:
a)afectare bugetara; c) intra-produs;
b)inter-produs; d) inter-marca.
163. "Revitalizarea" cererii este necesara in cazul unei cereri:
a) negativa; b) latenta; c) in scadere; d) absenta.
164.Elasticitatea incrucisata a cererii de margarina in functie de pretul untului este de
+0,25. Semnificatia acestei valori este urmatoarea:
a)cresterea cu 1% a pretului untului determina o crestere cu 0,25% a cererii de margarina;
b)cresterea cu 1% a pretului unui kilogram de unt determina cresterea vanzarilor de margarina cu 0,250
kilograme/locuitor;
c)cand costurile de productie ale untului cresc cu 1%, cererea de margarina creste cu 0,25%;
d)raportul procentual dintre pretul untului si cererea de margarina este de 0,25%.
165.Din perspectiva marketingului, cea mai importanta componenta a micromediului
intreprinderii o reprezinta:
a)clientii; c) actionarii;
b)salariatii; d) furnizorii de marfuri.
166.Ansamblul elementelor care se refera la populatia situata in aria de activitate a
intreprinderii constituie:
a)mediul economic; c) mediul institutional;
b)mediul cultural; d) mediul demografic.
167.Care dintre urmatoarele forme ale relatiilor de piata nu reprezinta relatii de
vanzare-cumparare:
a)livrarile de marfuri; c) donatiile de bunuri;
b)prestatiile de servicii; d) contractarile de materii prime.
168.Relatia dintre doua intreprinderi producatoare de pantofi barbatesti reprezinta;
a)concurenta directa; c) concurenta laterala;
b)concurenta indirecta; d) concurenta neloiala.
169.Cele trei conditii ce se cer intrunite de o piata cu concurenta perfecta sunt:..
a)atomicitatea, fluiditatea, transparenta perfecta;
b)rigiditatea, atomicitatea, opacitatea;
c)fluiditatea, dinamica sustinuta, rigurozitatea;
d)atomicitatea, opacitatea, dinamica sustinuta.
170.Concurenta este total absenta in situatia de:
a)concurenta imperfecta; c) monopson;
b)concurenta pura; d) monopol bilateral.
171. Identificati gruparea care contine numai practici de concurenta neloiala:
a) concurenta parazitara, concurenta imperfecta, concurenta ilicita;
b)denigrarea concurentilor, concurenta parazitara, concurenta ilicita;
c)concurenta parazitara, concurenta imperfecta, denigrarea concurentilor;
d)concurenta ilicita, concurenta monopolista, concurenta pura.
172.Capacitatea pietei nu poate fi exprimata prin intermediul unuia dintre indicatorii
de mai jos:
a)volumul ofertei; c) volumul cererii;
b)aria teritoriala a pietei; d) cota de piata.
173.Calea extensiva de dezvoltare a pietei intreprinderii presupune:
a)atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii numai din randul nonconsuraatorilor relativi;
b)atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor
relativi, fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente;
c)cresterea cumparaturilor medii efectuate de o unitate de consum (individ, familie, intreprindere);
d)atragerea de noi cumparatori pentru produsele intreprinderii, fie din randul nonconsumatorilor relativi,
fie din randul clientilor unor intreprinderi concurente, precum si
cresterea cumparaturilor medii efectuate de o unitate de consum.
174.Produsul "X", realizat de intreprinderea "Z", era consumat in perioada Ti de 5
milioane de persoane, inregistrandu-se un consum mediu pe persoana de. 12 kg si se
estimeaza ca va fi consumat in perioada T2 de 6 milioane de persoane, inregistrandu-se
un consum mediu pe persoana de 15 kg. Sa se determine ponderea celor trei cai de
dezvoltare (extensiva, intensiva si mixta), in aceasta ordine, ale pietei produsului "X",
realizat de intreprinderea "Z":
a)40%, 5 0%, 10%; c) 3 0%, 60%, 10%;
b)30%, 30%, 40%; d) 25%, 60%, 15%.
175.Dezvoltarea intensiva a pietei incaltamintei sport in Romania nu poate fi realizata
prin:
a)sporirea numarului cumparatorilor;
b)cresterea gradului individual de inzestrare;
c)cresterea marimii medii a unei cumparaturi;
d)accelerarea frecventei de cumparare.
176. Unul dintre tipurile urmatoare de factori nu apartine gruparii factorilor
conjuncturii pietei in functie de intensitatea si actiunea lor in timp:
a)factori intamplatori; c) factori sezonieri;
b)factori naturali; d) factori cu actiune ciclica.
177. in randul indicatorilor activitatii monetar-financiare folositi in analiza
conjuncturii pietei nu se include:
a)nivelul dobanzii; c) evolutia cursului de schimb;
b)situatia rezervelor valutare; d) pretul combustibilului.
178.Dupa criteriul legaturii temporale intre fenomenele din cadrul pietei si indicatorii
care le ilustreaza, acestia din urma pot fi grupati in:
a)indicatori de volum, indicatori de structura, indicatori conjuncturali;
b)indicatori avansati, indicatori concomitenti, indicatori intarziati;
c)indicatori dinamici, indicatori intarziati, indicatori de structura;
d)indicatori temporali, indicatori avansati, indicatori intarziati.
179. in randul indicatorilor avansati de studiere a conjuncturii economice (indicatori
ce desemneaza legaturile temporale intre fenomenele economice din cadrul pietei si
modul acestora de exprimare) se cuprind:
a)produsul national brut, indicele productiei industriale, rata somajului;
b)gradul de utilizare a capacitatilor productive, rata inflatiei, nivelul dobanzii;
c)cursul de schimb, indicele productiei industriale, vanzarile marilor magazine;
d)ritmul constructiilor, angajarile in industria prelucratoare, comenzile si contractele pentru
obiective ce necesita investitii fixe de capital.
180. in analiza mediului intern al unei intreprinderi, capacitatea comerciala a acesteia
poate fi comensurata prin utilizarea a zece factori. Printre acestia nu se numara:
a)reputatia intreprinderii; c) economiile de scara;
b)calitatea produselor; d) eficienta inovatiei.
181.Care din urmatoarele afirmatii nu reprezinta o caracteristica sau o tendinta a
mediului cultural?
a)valorile culturale fundamentale rezista in timp;
b)exista o periodicitate a modificarilor sistemului de valori al unei societati;
c)fiecare cultura este compusa din culturi secundare;
d)valorile culturale secundare se transforma in timp.
182.Cercetarea mediului extern de marketing semnifica:
a)un proces de cunoastere a factorilor externi de influenta a activitatii intreprinderii si a evolutiei
lor;
b)o importanta tehnica promotionala;
c)un sistem de citire a codurilor produselor;
d)o componenta a strategiei de marketing.
183. Pentru o intreprindere care sesizeaza o modificare de mediu ce va conduce la
sporirea puterii concurentilor este recomandabil:
a)sa iasa de pe piata;
b)sa pregateasca un plan pentru contracararea sau minimizarea amenintarii;
c)sa lanseze un nou produs;
d)sa reduca pretul.
184. in cazul in care rata inflatiei creste, o intreprindere:
a)va fi afectata de cresterea cererii interne;
b)va deveni mult mai puternica pe pietele externe;
c)va trebui sa reduca preturile;
d)va fi afectata de cresterea dobanzilor.
185. Dezvoltarea Iiiternetu.lui constituie o amenintare in afaceri pentru:
a)organizatiile care doresc sa comunice direct cu clientii lor;
b)tranzactiile care au drept baza de decontare cartile de credit;
c)presa economica si serviciile postale;
d)actualii furnizori de informatii (in diferite moduri).
186. Cererea poate fi considerata elastica in raport de pret atunci cand:
a)orice schimbare a nivelului pretului este urmata de o schimbare in cantitatea ceruta fara a afecta
incasarile totale;
b)schimbarile de pret nu au efect asupra cererii totale pentru bunul sau serviciul respectiv;
c)cresterea pretului cu 10 % duce la o scadere a volumului cererii cu 2 %;
d)cresterea procentuala a nivelului pretului duce la o scadere cu un procent mai mare a nivelului
cererii.
187. Mediul institutional:
a)cuprinde ansamblu] agentilor economici care actioneaza in cadrul pietei;
b)se refera la institutiile administrative cu atributii in domeniul pietei;
c)este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridica, prin care este vizata, direct sau
indirect, activitatea de piata a intreprinderii;
d)reflecta structurile societatii, clasele sociale.
188. in functie de modul in care evolueaza in timp cererea de marfuri poate fi:
a)constanta, descrescanda, crescanda; c) ferma, constanta, spontana;
b)satisfacuta, nesatisfacuta; d) curenta, periodica, rara (ocazionala).
189. Dintre elementele de mai jos care influenteaza dinamica pietei, nu se inscriu in
categoria celor de ordin social-cultural cele referitoare la:
a)principalele reglementari ale puterii publice privind activitatea comerciala;
b)valorile morale si sociale;
c)modul si stilul de viata;
d)repartizarea populatiei pe nivele de instruire.
190. Consumul se structureaza in consum intermediar si consum final avandu-se in
vedere:
a)locul acestuia in asigurarea evolutiei societatii;
b)tipul produselor implicate in procesul sau de realizare;
c)durata de viata a produselor;
d)volumul si structura cheltuielilor efectuate de populatie in vederea satisfacerii diferitelor trebuinte.
191.Structurarea cererii de marfuri in cerere ferma si cerere spontana are drept
criteriu:
a)modul de manifestare in timp a cererii de marfuri;
b)modul in care cererea se formuleaza si se manifesta asupra produselor;
c)gradul in care marfurile participa la satisfacerea trebuintelor;
d)gradul de elasticitate a cererii.
192.Potrivit legilor formulate de statisticianul german Emst Engel, in ceea ce priveste
elasticitatea consumului in raport de evolutia veniturilor populatiei, au un coeficient de
elasticitate subunitar cheltuielile:
a)cu hrana si echipamentul casnic;
b)destinate dotarii cu bunuri de uz indelungat;
c)realizarii unor servicii de intretinere a sanatatii;
d)pentru turism.
193.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la oferta de marfuri nu este
adevarata?
a)constituie un element de baza al cresterii economice;
b)reprezinta o categorie corelativa a pietei;
c)reflecta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului prin intermediul relatiilor de
piata;
d)asigura in mod direct recuperarea si absorbtia fortei de munca.
194. in care dintre gruparile de mai jos, vizand componente ale mediului extern al
intreprinderii, se inscriu cel mai deplin mediile de informare in masa?
a)macromediu - mediul natural; c) macromediu - mediu institutional;
b)micromediu - prestatorii de servicii; d) micromediu - organismele publice.
195.Daca veniturile totale ale unei intreprinderi cresc, atunci cand pretul produselor
sale este redus de la 15.000 lei la 10.000 lei, cererea pentru aceste produse este:
a)elastica; c) unitar elastica;
b)inelastica; d) nu poate fi determinata fara a examina curba cererii,
196.Curba cererii:
a)descrie, in general, o alura crescatoare, de la stanga la dreapta;
b)este formata prin transpunerea punctelor din cadrul unui grafic de aprovizionare;
c)arata ce cantitati vor fi cerute de cumparatorii potentiali la diferite niveluri de preturi posibile;
d)reflecta cum cresc veniturile totale pe masura ce scad preturile.
197. Care dintre urmatoarele produse va avea cea mai inelastica cerere pentru
majoritatea cumparatorilor potentiali:
a)un calculator personal; c) un kilogram de paine;
b)o calatorie de vacanta in Spania; d) un hamburger Big Mac.
198. Care dintre urmatoarele afirmatii despre interactiunea cererii si ofertei este reala?
a)cererea este unica determinanta a pretului;
b)se spune ca-o piata se afla in echilibru atunci cand elasticitatea cererii este egala cu elasticitatea ofertei;
c)interactiunea ofertei si a cererii determina marimea pietei si pretul pietei;
d)pentru ca o piata sa fie in echilibru, pretul si cantitatea pe care cumparatorii doresc sa o accepte trebuie
sa fie mai mari decat pretul si cantitatea pe care ofertantii doresc sa
o prezinte.
199. Care dintre afirmatiile de mai jos este specifica mediului instabil:
a)in perioada actuala, intreprinderile se confrunta pe piata romaneascTcu un mediu instabil;
b)perioadele cand evolutia fenomenelor este lenta si usor previzibila;
c)prezinta frecvente schimbari in majoritatea componentelor sale, impunand cresterea capacitatii de
adaptare a intreprinderii;
d)este un mediu relativ ostil intreprinderii careia ii pune probleme de supravietuire.
200. In cadrul mediului extern al intreprinderii, agentiile de publicitate fac parte din:
a)macromediul intreprinderii; c) organismele publice;
b)categoria prestatorilor de servicii; d) mediul institutional.
200. In cadrul mediului extern al intreprinderii, agentiile de publicitate fac parte din:
b)macromediul intreprinderii; c) organismele publice;
c)categoria prestatorilor de servicii; d) mediul institutional.
201. Cresterea riscului de tara reflecta, in mod special, inrautatirea mediului:
a)economic si demografic; c) politic si economic;
b)demografic si tehnologic; d) tehnologic si natural.
202. Mediul extern va influenta actiunile de marketing ale intreprinderii prin
urmatoarele tipuri de comportamente:
a)comportamentul cumparatorilor si comportamentul distribuitorilor;
b)comportamentul comerciantilor; comportamentul si pozitia concurentei;
c)comportamentul cumparatorilor si comportamentul guvema-mental; '
d)toate variantele de la punctul a, b, c.
203. Prestatorii de servicii - componenta majora a micromediului extern al
intreprinderii - nu se refera la:
a)transportatori, depanatori, prestatori de service;
b)unitati bancare, unitati de asigurare, prestatori de service;
c)furnizori de foita de munca, unitati de invatamant, oficii de distribuire a fortei de munca, persoane
fizice;
d)unitati bancare si de asigurari, transportatori.
204. Cota relativa de piata a intreprinderii:
a)se calculeaza prin raportarea propriei sale cote de piata la cea a celui mai important concurent;
b)exprima ponderea ce ii revine acesteia in piata produsului sau a grupei de produse din care face parte;
c)este un indicator de exprimare a structurii pietei;
d)se calculeaza prin raportarea volumului de vanzari al intreprinderii la vanzarile totale ale produsului pe
piata respectiva.
205.Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la capacitatea potentiala a pietei nu este
reala cea potrivit careia:
a)exprima volumul maxim al vanzarilor pe care le-ar putea realiza o intreprindere intr-un timp determinat;
b)acopera sfera pietei reale (efective), precum si nonconsumatorii relativi;
c)principalii indicatori de evaluare a acesteia sunt potentialul de absorbtie al pietei, potentialul de export,
efectivul si structura nonconsumatorilor relativi;
d)depinde de numarul cumparatorilor / utilizatorilor actuali ai produselor/serviciilor oferite, de
marimea medie a unei cumparari si de frecventa de cumparare.
206.Dintre afirmatiile de mai jos referitoare la modelul lui D. L. Huff, nu este reala
cea potrivit careia:
a)nu are in vedere suprafata comerciala a centrului de atractie si timpul necesar deplasarii pana la
acesta;
b)constituie o metoda probabilistica de cercetare a fenomenului gravitatiei comerciale;
c)se axeaza mai mult pe consumator decat pe centrele comerciale;
d)nu ia in calcul numarul de locuitori ai orasului centru de atractie si distanta pana la acesta.
207. Printre componentele micromediului intreprinderii se numara:
a)echipamentele industriale; c) furnizorii de forta de munca;
b)structura pe grupe de varsta a clientilor; d) resursele naturale utilizate.
•208. Exploatarea comerciala a sarbatorii Craciunului este expresia influentei componentei macromediului:
a)mediul demografic; c) mediul cultural;
b)mediul natural; d) mediul institutional.
209. Teatrele si cinematografele existente intr-o localitate urbana se gasesc in relatii de:
a)concurenta neloiala; c) concurenta directa;
b)concurenta implicita; d) concurenta indirecta.
210.Cumparatorii unui produs la un moment dat formeaza:
a)piata potentiala a produsului; c) piata efectiva a produsului;
b)conjunctura pietei produsului; d) cota de piata a intreprinderii.
211. Exprimarea capacitatii efective a pietei unui produs poate fi facuta prin
intermediul:
a)volumului ofertei produsului respectiv;
b)volumului tranzactiilor la nivelul pietei;
c)volumului cererii pentru produs;
d)vanzarilor principalilor competitori de pe piata.
212. Piata produselor lactate a crescut in 2000 cu 10% in timp ce vanzarile unei
intreprinderi producatoare au crescut, in acelasi an, cu 12%. Cota de piata a acestei
intreprinderi, la finalul anului 2000:
a)a scazut; . c) a crescut;
b)s-a mentinut; d) nu s-a modificat in mod semnificativ.
213. Care este numarul segmentelor de piata rezultat in urma segmentarii pe baza
criteriilor "sex", "nivel de instruire" (studii primare, medii si superioare) si "varsta"
(pana la 20, 21-35, 36-55, peste 55 ani)?
a) 26; b) 24; c) 22; d) 23.
214. Fenomenul de migratie a cererii la nivelul unei piete poarta denumirea de:
a)dinamica a pietei; c) cerere selectiva;
b)gravitatie comerciala; d) concentrare a cererii.
215. in 2000, piata bauturilor racoritoare a crescut cu 2 %. in acelasi an au crescut atat
numarul consumatorilor cat si consumul mediu de bauturi racoritoare pe cap de
locuitor. in aceste conditii, dezvoltarea pietei bauturilor racoritoare s-a realizat pe cale:
a)extensiva;
b)atat extensiva cat si intensiva;
c)intensiva;
d)nu este vorba despre o dezvoltare reala a pietei.
216. Cota de piata a intreprinderii X era, in 2000, de 18 % iar a principalului concurent
existent pe piata de 30 %. Care a fost cota relativa de piata a intreprinderii X in acel
an?
a) 0,53; b) 0,62; c) 0,60; d) 0,75.
217. Sa se determine cota relativa de piata a liderului, stiind faptul ca valoarea acestui
indicator la nivelul concurentului ce ocupa pozitia secunda pe piata este 0,8.
a) 1,00; b) 1,25; c) 1,08; d) datele sunt insuficiente.
218. Participarea intreprinderii la programele ecologice dezvoltate la nivelul pietei pe
care isi desfasoara activitatea este expresia componentei macromediului:
a)mediul social; c) mediul natural;
b)mediul cultural; d) mediul institutional.
219.Denigrarea concurentilor intreprinderii reprezinta;
a)o forma de concurenta monopolista; c) o modalitate de promovare a produsului;
b)o forma de concurenta neloiala; d) o politica de comunicare a intreprinderii.
220.Numarul total al consumatorilor care ar putea cumpara un produs Ia un moment
dat formeaza:
a)piata reala a produsului; c) piata potentiala a produsului;
b)conjunctura pietei produsului; d) cota relativa de piata a intreprinderii.
221. Exprimarea dimensiunii pietei potentiale a unui produs poate fi facuta prin
intermediul:
a)volumului ofertei produsului respectiv;
b)volumului cererii pentru produs;
c)volumului tranzactiilor la nivelul pietei;
d)vanzarilor principalilor competitori de pe piata.
222.Cota de piata reprezinta:
a)ponderea neprocentuala a vanzarilor intreprinderii in vanzarile totale la nivelul pietei;
b)ponderea procentuala a vanzarilor intreprinderii in vanzarile principatului sau concurent;
c)un indicator al capacitatii pietei;
d)expresia volumului tranzactiilor de piata al intreprinderii.
223.Activitatile de Iobby desfasurate de intreprindere sunt expresia componentei
macromediului:
a)mediul social; c) mediul politic;
b)mediul economic; d) mediul institutional.
224.Una dintre formele de manifestare a concurentei neloiale o reprezinta:
a)concurenta imperfecta; c) practicarea preturilor de penetrare;
b)concurenta ilicita; d) publicitatea comparativa.
225.Vanzarile intreprinderii Y erau, in 2000, de 40 miliarde lei in timp ce vanzarile
concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la valoarea de 34,5 miliarde lei.
Care a fost cota relativa de piata a intreprinderii Y in acel an?
a) 0,86; b)0',60; c) 1,16; d)0,75.
226. Legislatia referitoare la protectia consumatorului este expresia componentei
macromediului:
a)mediul demografic; c) mediul institutional;
b)mediul economic; d) mediul social.
227. Pentru analiza capacitatii unei intreprinderi de a concura la nivelul pietei poate fi
utilizata:
a)cota de piata; c) cota relativa de piata;
b)puterea de cumparare a consumatorilor; d) analiza mediului extern.
228.Care din urmatoarele grupari contine numai componente ale micromediului unei
intreprinderi producatoare de lactate?
a)furnizorii de materii prime;
b)structura pe ramuri a activitatii economice;
c)cresterea fondurilor destinate cercetarii-dezvoltarii din industria alimentara;
d)traditiile culinare.
229. Piata mondiala a automobilelor de teren este formata din:
a)suma pietelor interne plus piata internationala a acestor produse;
b)suma pietelor interne a acestor produse;
c)piata internationala a produselor respective;
d)piata producatorilor de automobile de teren.
230. Printre indicatorii concomitenti folositi in studierea conjuncturii economice a
unei piete se afla:
a)gradul de utilizare al capacitatilor productive; c) ritmul constructiilor;
b)nivelul dobanzilor; d) rata inflatiei.
231.Mediul demografic, drept componenta a macromediului intreprinderii, poate fi
caracterizat prin mai multi indicatori printre care se numara:
a)repartizarea teritoriala si pe medii a populatiei, miscarea preturilor, marimea si orientarea fondurilor
destinate cercetarii-dezvoltarii;
b)numarul populatiei, dimensiunea medie a unei familii, rata natalitatii;
c)structura populatiei pe sexe si pe varste, nivelul veniturilor banesti, nivelul concurentei;
d)sistemul de valori, numarul populatiei, structura populatiei pe varste.
232. In randul componentelor mediului tehnologic se inscriu:
a)gradul de implicare a statului in economie;
b)gradul de ocupare a fortei de munca;
c)nivelul concurentei;
d)reglementarile vizand eliminarea tehnologiilor poluante.
233.Doua intreprinderi care se adreseaza acelorasi nevoi prin produse diferite se afla
in concurenta:
a)perfecta; c) imperfecta;
b)directa; d) indirecta.
234. Practicarea de catre intreprindere a unor preturi scazute, prin incalcarea legilor
fiscale, reprezinta:
a)denigrarea concurentilor; c) dumping;
b)concurenta parazitara; d) concurenta ilicita.
235.Doua intreprinderi care se adreseaza unor nevoi diferite prin produse diferite se
afla in concurenta:
a) perfecta; b) directa; c) imperfecta; d) indirecta.
236. Existenta unui singur cumparator corespunde unei situatii de:
a)oligopol; c)monopson;
b)concurenta oligopolista; d) monopol.
237.Rata inflatiei este un indicator al conjuncturii pietei:
a) avansat; b) concomitent; c) intarziat; d) ciclic.
238.Daca ritmul de crestere a vanzarilor intreprinderii este mai mic decat ritmul de
crestere a vanzarilor totale:
a)noua cota de piata a firmei va fi mai mare decat vechea cota de piata;
b)raportul noua cota / vechea cota va fi supraunitar;
c)noua cota de piata va fi mai mica decat vechea cota de piata;
d)informatia este insuficienta pentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele doua cote de piata ale
firmei.
239. intre cele patru grupe care contin unele componente ale micromediului
intreprinderii exista o singura grupare corecta. Care este aceasta?
a)furnizorii de marfuri, clientii, cadrul legislativ;
b)furnizorii de marfuri, organismele publice, cadrul legislativ;
c)prestatorii de servicii, concurentii, cadrul natural;
d)prestatorii de servicii, concurentii, organismele publice.
240.Cererea pentru un anumit produs este, in general:
a)mai mare decat cumpararea; c) partea insolvabila a nevoii de consum;
b)mai mica decat nevoia de consum; d) partea solvabila a ofertei.
241.Elasticitatea incrucisata a cererii in functie de pret la produsele substituibile in
consum este:
a) subunitara; b) pozitiva; c) supraunitara; d) negativa.
242.Piata produselor care satisfac nevoi secundare:
a)este relativ rigida; c) are un coeficient de elasticitate subunitar;
b)este larga; d) este elastica.
243.Piata produselor care satisfac nevoi primare;
a)este elastica; c) are un coeficient de elasticitate supraunitar;
b)este concentrata; d) este rigida.
244.Elasticitatea incrucisata a cererii in functie de pret la produsele asociate in
consum este:
a) subunitara; b) pozitiva; c) supraunitara; d) negativa.
245.Rata somajului este un indicator al conjuncturii pietei:
a) avansat; b) concomitent; c) intarziat; d) ciclic.
246.Daca ritmul de crestere a vanzarilor intreprinderii este mai mare decat ritmul de
crestere a vanzarilor totale:
a)noua cota de piata a intreprinderii va fi mai mica decat vechea cota de piata;
b)vechea cota de piata va fi mai mica decat noua cota de piata;
c)raportul noua cota / vechea cota va fi subunitar;
d)informatia este insuficienta pentru a trage o concluzie privind relatia dintre cele doua cote de piata ale
intreprinderii.
247.Intre cele patru grupe de mai jos care contin componente ale macromediului
intreprinderii exista o singura grupare corecta. Care este aceea?
a)mediul demografic, mediul economic, furnizorii de forta de munca;
b)organismele publice, mediul tehnologic, mediul politic;
c)mediul economic, mediul politic, mediul cultural;
d)organismele publice, mediul economic, mediul institutional.
248.O expresie a mediului demografic in care isi desfasoara activitatea intreprinderea
este:
a)ponderea populatiei ocupate in economie;
b)dimensiunea produsului intern brut;
c)structura pe grupe de varsta a clientilor potentiali;
d)legislatia privind concurenta.
249.Una dintre caracteristicile relatiilor de piata ale intreprinderii o constituie:
a)controlul total al intreprinderii asupra acestora;
b)natura preponderent ocazionala a acestora;
c)caracterul lor bilateral;
d)concentrarea sortimentala a acestora.
250.Clasificarea pietei in categoriile piata internationala si piata multinationala este
rezultatul utilizarii criteriului:
a)intensitatea concurentei; c) aria pietei;
b)natura pietei; d) structura pietei.
251.Pietele constructiilor si a mobilei se gasesc in raporturi de:
a) asociere; b) concurenta; c) diferentiere; d) indiferenta,
252.Modul de utilizare a resurselor naturale reprezinta un factor de influenta a
conjuncturii pietei:
a)cu actiune temporara; c) cu caracter accidental;
b)cu actiune de durata; d) cu impact sezonier.
253.Relatiile de piata ale unei intreprinderi care acopera piata marilor centre urbane
ale tarii pot fi caracterizate ca fiind:
a)dispersate dimensional; c) dispersate spatial;
b)concentrate dimensional; d) ocazionale,
254.O agentie de turism international se afla in relatii de concurenta directa cu:
a)o firma de transporturi internationale; c) un club de cicloturism;
b)agentiile companiilor de transport aerian; d) o agentie de turism intern.
255.Oferirea unor produse relativ similare de catre un numar limitat de producatori
existenti la nivelul unei piete este expresia:
a)concurentei pure; c) concurentei perfecte;
b)concurentei neloiale; d) concurentei monopoliste.
256.Lansarea unor informatii false referitoare la produsele principalului competitor al
intreprinderii este o forma de:
a)concurenta imperfecta; c) denigrare a concurentilor;
b)promovare a vanzarilor; d) concurenta ilicita,
257.Nonconsumatorii absoluti reprezinta categoria publicului:
a)care nu cumpara temporar produsele intreprinderii;
b)care nu vor achizitiona sau utiliza in prezent sau in viitor produsul;
c)€care continua sa cumpere produsul in ciuda calitatilor slabe ale acestuia;
d)care a incercat produsul dar este nemultumit de performantele acestuia.
258.Din punct de vedere al obiectului lor, relatiile de piata includ:
a)tratativele comerciale; ' c) concurenta intre intreprinderi;
b)distributia comerciala; d) normele de reglementare.
259.Transparenta unei piete cu concurenta perfecta se refera la:
a)numarul mare al competitorilor prezenti pe piata;
b)reglementarea stricta a pietei;
c)accesul nerestrictionat la nivelul pietei;
d)accesul nelimitat la toate informatiile referitoare la piata.
260. Crearea unei confuzii intre marca produselor intreprinderii si marca unui
competitor reputat la nivelul pietei este:
a)o forma de concurenta imperfecta;
b)o modalitate de realizate a publicitatii comparative;
c)o forma de concurenta parazitara;
d)o forma de concurenta ilicita.
261.Nonconsumatorii relativi reprezinta categoria publicului formata din:
a)persoane fidele produselor intreprinderii;
b)clienti potentiali care nu au incercat inca produsul;
c)clienti efectivi neinforniati despre existenta produsului;
d)persoane care nu vor achizitiona sau utiliza produsul in viitor.
262. Clasificarea pietei in categoriile piata bunurilor materiale si piata serviciilor este
rezultatul utilizarii criteriului:
a)aria pietei; c) structura pietei;
b)localizarea pietei; d) concentrarea pietei.
263. Inovatiile de ordin tehnic reprezinta un factor de influenta a conjuncturii pietei:
a)cu actiune ciclica; c) cu actiune permanenta;
b)cu caracter accidental; d) cu actiune de durata.
264. Conventiile internationale referitoare la exploatarea resurselor naturale sunt o
expresie a componentei macromediului:
a)mediul natural; c) mediul institutional;
b)mediul tehnologic; d) mediul geografic.
265. Cumparatorii unui produs sau utilizatorii unui serviciu, la un moment dat,
formeaza:
a)piata potentiala a produsului; c) conjunctura pietei produsului;
b)piata efectiva a produsului; d) piata relativa a produsului.
266. Conflictele militare reprezinta un factor de influenta a conjuncturii pietei:
a)cu actiune ciclica; c) cu impact sezonier;
b)cu actiune de durata; d) cu caracter accidental.
267. Strategia cresterii cotei de piata a intreprinderii este sinonima cu:
a)strategia cresterii; c) strategia adaptiva;
b)strategia activa; d) strategia ofensiva.
268. Strategia concentrata reprezinta o varianta a strategiei de piata pe care o poate
adopta o intreprindere tinand cont de pozitia sa fata de:
a)schimbarile pietei; c) structura pietei;
b)dinamica pietei; d) nivelul competitiei.
269.Sa se aleaga alternativele corecte care fac parte din cadrul strategiei de piata a
unei intreprinderi care dispune de un potential material, uman si financiar ridicat si
actioneaza pe o piata cu urmatoarele caracteristici:
•Piata prezinta un nivel ridicat al exigentelor consumatorilor, este puternic segmentata (50 de segmente) si
se estimeaza o crestere, in urmatorul an, a volumului ei cu 5%.
•intreprinderea ocupa pozitia de lider, realizand produse (12 tipuri) care se adreseaza numai segmentelor cu
venituri ridicate.
•Volumul vanzarilor intreprinderii se estimeaza ca va spori, in urmatorul an, cu 5%.
a)strategie ofensiva de crestere a cotei de piata, strategie nediferentiata, strategia exigentelor ridicate;
b)strategie defensiva de mentinere a cotei de piata, strategie nediferentiata, strategia exigentelor medii;
c)strategie defensiva de mentinere a cotei de piata, strategie concentrata, strategia exigentelor
ridicate;
d)strategie ofensiva de crestere a cotei de piata, strategie concentrata, strategia exigentelor ridicate.
270.Cand o intreprindere decide sa se adreseze uiiui numar de 3 segmente din cele 10
identificate pe o piata, ea adopta:
a)o strategie diferentiata; c) o strategie concentrata;
b)strategia restrangerii; d) marketingul segmentat.
271.Creatorul conceptului de marketing-mix este:
a)Neil H.Borden; c) William J. Stanton;
b)Philip Kotler; d) Rom Markin.
272.Care din urmatoarele politici face parte dintre cele patru componente ale mixului
de marketing ?
a)politica de investitii; c) politica de pret;
b)politica de personal; d) politica de dezvoltare.
273.Diferentierea ofertei proprii a intreprinderii de cea a concurentilor poate fi
realizata prin intermediul:
a)produsului, managementului, concurentei;
b)imaginii, clientilor, preturilor;
c)serviciilor, furnizorilor, comunicatiei;
d)produsului, serviciilor, personalului.
274.Care dintre variantele de mai jos evidentiaza cel mai bine principalele mijloace la
care poate apela un intreprinzator pentru atingerea obiectivelor strategice ?
a)furnizorii, produsul, pretul, cumparatorii;
b)clientii, consumatorii, furnizorii, intermediarii;
c)produsul, pretul, distributia, promovarea;
d)publicitatea, relatiile publice, promovarea vanzarilor, promovarea directa.
275.Politicii de marketing ii sunt specifice, in modul cel mai cuprinzator:
a)valorificarea maxima a oportunitatilor zilnice, dezvoltarea productiei, cresterea productivitatii;
b)orientarea spre cumparatori, concentrarea spre atingerea unor obiective strategice, integrarea
eforturilor de marketing;
c)focalizarea pe produs, productivitatea, motivarea angajatilor;
d)analiza mediului concurential, mijloacele tactice, motivarea angajatilor, dezvoltarea productiei, cresterea
productivitatii.
276.Strategiile competitive ale diferentierii au ca element specific faptul ca:
a)urmaresc diferentierea preturilor pe categorii de consumatori;
b)considera pretul ca fiind elementul esential de diferentiere fata de concurenta;
c) urmaresc diferentierea fata de concurenta prin caracteristici ale produsului,
distributiei sau promovarii;
d) urmaresc sa se diferentieze de concurenta prin cresterea cotei de piata.
277.Nu este reala afirmatia potrivit careia tacticile de marketing:
a)se refera la activitatile de zi cu zi pentru implementarea strategiilor;
b)impun subordonarea strategiilor de marketing;
c)constituie modalitatile de punere in aplicare a strategiei de marketing;
d)implica actiuni practice de punere in valoare a potentialului intreprinderii pentru atingerea, pas cu pas, a
obiectivelor sale strategice.
278.Care dintre urmatoarele grupari nu cuprinde integral instrumente de marketing:
a)planificarea produsului, pretul, canalele de distributie, marca, promovarea;
b)vanzarea personala, publicitatea, ambalajul, etalarea, marca;
c)serviciile suplimentare vanzarii, distributia fizica, pretul, merchandisingul, marketingul direct;
d)strategia de piata, produsul, pretul, distributia, promovarea.
279.Strategia de supravietuire semnifica, de fapt:
a)cresterea activitatii de piata;
b)restrangerea activitatii de piata;
c)mentinerea volumului activitatii de piata;
d)o strategie specifica intreprinderilor fara potential de crestere.
280.Strategia de asteptare nu semnifica faptul ca:
a)intreprinderea urmareste sa tina pasul cu schimbarile pietei;
b)este o strategie pasiva;
c)este specifica intreprinderilor cu potentialul redus;
d)este o forma de comportament a intreprinderii fata de schimbarile pietei.
281.O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu dinamica pietei este:
a)strategia exigentei ridicate;
c) strategia mentinerii volumului de activitate;
b)strategia ofensiva; d) strategia adaptiva.
282.Conceptul de "marketing mix" include elemente specifice referitoare la:
a)produs, personal, promovare, distributie; c) produs, pret, personal, distributie;
b)produs, pret, promovare, distributie; d) produs, pret, promovare, personal.
283.O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu structura pietei este:
a)strategia exigentei medii; c) strategia nediferentiata;
b)strategia focalizata; d) strategia adaptiva.
284.Strategia de piata recomandata unei intreprinderi lider la nivelul pietei, prezenta
pe o piata in crestere si avand un grad de competitivitate ridicat este:
a)strategia concentrata; c) strategia cresterii volumului de activitate;
b)strategia adaptiva; d) strategia de rezerva.
285.O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu schimbarile pietei este:
a)strategia exigentei ridicate; c) strategia pasiva;
b)strategia ofensiva; d) strategia cresterii volumului de activitate.
286.O varianta a strategiei de piata a intreprinderii in raport cu nivelul competitiei
este:
a)strategia exigentei ridicate; c) strategia ofensiva;
b)strategia adaptiva; d) strategia mentinerii volumului de activitate.
287.Strategia de piata recomandata unei intreprinderi de anvergura medie, prezenta pe
o piata in crestere si cunoscand schimbari substantiale la nivelul unui an este:
a)strategia exigentei medii; c) strategia adaptiva;
b)strategia mentinerii volumului de activitate; d) strategia diferentiata.
288.O intreprindere care se adreseaza cu politici de marketing specifice fiecarui
segment de piata adopta o strategie:
a)nediferentiata; c) activa;
b)a exigentelor ridicate; d) diferentiata.
289.Strategia activa reprezinta una din pozitiile intreprinderii fata de:
a)structura pietei; c) dinamica pietei;
b)schimbarile pietei; d) exigentele pietei.
290.Nucleul politicii de marketing il constituie:
a)politica de produs; c) tactica de marketing;
b)mixul de marketing; d) strategia de piata.
291. Liniile definitorii a!e atitudinii si conduitei intreprinderii in vederea atingerii
anumitor obiective reprezinta:
a)politica de marketing; c) strategia de marketing;
b)tactica de marketing; d) programul de marketing.
292.Actiunile practice prin care intreprinderea isi pune in valoare potentialul in
concordanta cu cerintele pietei pentru atingerea obiectivelor strategice reprezinta:
a)strategia de marketing; c) tactica de marketing;
b)politica de marketing; d) strategia de piata.
293. Strategia de marketing si tactica de marketing formeaza:
a)conducerea strategica; c) mixul de marketing;
b)politica de marketing; d) pozitionarea.
294. Strategia de remarketing este necesara atunci cand cererea este:
a) absenta; b) latenta; c) in declin; d) negativa.
295. In situatia in care piata confectiilor de textile se caracterizeaza printr-un nivel
ridicat de segmentare, o crestere relativ constanta si un ritm rapid de innoire a
structurii sortimentale, ea poate fi caracterizata drept o:
a)piata omogena; c) piata dinamica;
b)piata saturata; d) piata fluctuanta.
296. In situatia in care o intreprindere lanseaza pe piata un produs electronic de
folosinta menajera cu un inalt grad de noutate, destinat unui segment ingust de
clientela cu venituri ridicate, ea va opta pentru o strategie de piata:
a) pasiva; b) adaptiva; c) concentrata; d) nediferentiata.
297. In componentele conducerii strategice intra:
a)definirea domeniului de activitate al intreprinderii;
b)stabilirea indicatorilor de performanta (obiectivelor) ai (ale)intreprinderii;
c)elaborarea ansamblului strategiilor de dezvoltare;
d)toate cele de mai sus.
298.Din punct de vedere al naturii lor, obiectivele unei intreprinderi pot fi de doua
feluri:
a)macroobiective si microobiective; c) permanente si periodice;
b)economice si sociale; d) unidimensionale si multidimensionale:
299.Orice obiectiv al unei intreprinderi trebuie sa contina trei elemente:
a)un anumit atribut, o scala (un indicator) si o constanta "K";
b)un anumit atribut, o scala (un indicator) si o suta marita;
c)un anumit atribut, o scala (un indicator) si o valoare procentuala;
d)un anumit atribut, o scaJa (un indicator) si un scop.
300.Formularea strategica de piata reprezinta punctul central al:
a)cercetarii de marketing; c) programarii de marketing;
b)mixului de marketing; d) previziunilor de marketing.
301.Sfera de produse si de piete (actuale sau noi) spre care intreprinderea se
angajeaza sa-si concentreze eforturile reprezinta o componenta a:
a)tacticii de marketing; c) mixului de marketing;
b)politicii de produs; d) strategiei de piata.
302.Vectorul de crestere reprezinta o componenta a;
a)mixului de marketing; c) strategiei de piata;
b)previziunilor de marketing; d) tacticii de marketing.
303.Avantajul diferential (competitiv) reprezinta o componenta a:
a)mixului de marketing; c) politicii de produs;
b)strategiei de piata; d) tacticii de marketing.
304.Sinergia intreprinderii reprezinta o componenta a:
a)strategiei de piata; c) tacticii de marketing;
b)mixului de marketing; d) segmentarii pietei.
305.Directia in care intreprinderea se dezvolta in corelatie cu actuala situatie a
produselor si pietelor sale reprezinta:
a)sfera de produse si de piete (actuale sau noi);
b)vectorul de crestere;
c)avantajul diferential (competitiv);
d)sinergia intreprinderii.
306.in situatia in care exista o cerere negativa trebuie utilizata strategia de:
a) stimulare; b) conversiune; c) dezvoltare; d) intretinere.
307.in cazul absentei cererii trebuie utilizata strategia de:
a) conversiune; b) dezvoltare; c) stimulare; d) intretinere.
308.Daca cererea este latenta trebuie utilizata strategia de:
a) conversiune; b) stimulare; c) dezvoltare; d) remarketing.
309.in situatia unei cereri in declin trebuie utilizata strategia de:
a) antimarketing; b) sincromarketing; c) demarketing; d) remarketing;
310.in cazul unei cereri fluctuante trebuie utilizata strategia de:
a) demarketing; b) remarketing; c) sincromarketing; d) conversiune.
311.Daca cererea este completa trebuie utilizata strategia de:
a) intretinere; b) stimulare; c) dezvoltare; d) conversiune.
312. In cazul cererii excesive trebuie utilizata strategia de:
a) remarketing; b) demarketing; c) antimarketing; d) sincromarketing.
313. In cazul in care cererea este indezirabila trebuie utilizata strategia de:
a) conversiune; b) antimarketing; c) demarketing; d) sincromarketing.
314. in cazul strategiei de conversiune rolul marketingului este de:
a)dezvoltare a cererii; c) "demistificare a cererii";
b)creare a cererii; d) reducere a cererii.
315. In cazul strategiei de "demarketing" rolul marketingului este de:
a)creare a cererii; c) "distrugere a cererii";
b)dezvoltare a cererii; d) reducerea cererii.
316. in cazul strategiei de sincromarketing rolul marketingului este de:
a)"revitalizarea" cererii; c) regularizarea cererii;
b)"demistificarea" cererii; d) reducerea cererii.
317. imbunatatirea pozitiei pe pietele actuale in conditiile oferirii, in continuare, a
acelorasi produse poarta denumirea de strategie de:
a)dezvoltare a pietei; c) extindere a pietei;
b)penetrare a pietei; d) extinderea liniei produselor.
318.Orientarea intreprinderii spre gasirea unor noi segmente de cumparatori care sa-i
solicite produsele actuale carora urmeaza sa le dea utilizari noi poarta denumirea de
strategie de:
a)dezvoltare a pietei; c) extindere a pietei;
b)penetrare a pietei; d) extinderea liniei produselor.
*
319. imbunatatirea produselor cu scopul de a spori vanzarile pe pietele actuale poarta
denumirea de:
a)strategia de extindere a liniei produselor; c) strategia de reformulare;
b)extindere a pietei; d) dezvoltare a pietei.
320.Modificari ale actualelor produse si introducerea acestora pe noi piete de
desfacere poarta denumirea de:
a) strategia de extindere a liniei produselor; b) extindere a pietei;
c) strategia de reformulare; d) strategia de extindere a pietei.
321. Lansarea pe aceleasi piete a unor sortimente noi, imbunatatite, ale unui produs,
realizate pe baza unor tehnologii asemanatoare cu cele ale produsului initial poarta
denumirea de:
a)strategia de extindere a pietei; c) strategia de inlocuire;
b)strategia de extindere a liniei produselor; d) strategia de diversificare laterala.
322.Dezvoltarea de noi variante sortimentale ale unui produs pentru a le lansa pe piata
in vederea satisfacerii anumitor segmente ale acesteia poarta denumirea de;
a)strategia diferentierii produselor si segmentarii pietei;
b)strategia de extindere a liniei produselor;
c)strategia de diversificare orizontala;
d)strategia de diversificare laterala.
323.Dezvoltarea de noi produse care au la baza tehnologii inrudite cu cele existente si
sunt destinate acelorasi segmente de piata poarta denumirea de:
a)strategia diversificarii concentrice;
b)strategia diferentierii produselor si segmentarea pietei;
c)strategia de reformulare;
d)strategia extinderii liniei produselor.
324.Atragerea de noi segmente de cumparatori, adaugand variante noi in linia actuala
de produse poarta denumirea de:
a)strategia extinderii liniei produselor; c) strategia diversificarii orizontale;
b)strategia diversificarii concentrice; d) strategia diversificarii laterale.
325.Dezvoltarea de noi produse prin utilizarea unor tehnologii diferite de cele actuale
si care sunt destinate acelorasi segmente de piata poarta denumirea de:
a)strategia diversificarii concentrice; c) strategia diversificarii orizontale;
b)strategia diversificarii laterale; d) strategia extinderii liniei produselor.
326.Realizarea de produse noi, care nu au legatura cu actualele produse, nici din
punct de vedere tehnologic, nici din cel al segmentelor de piata carora le sunt destinate
poarta denumirea de:
a)strategia diversificarii laterale; c) strategia diversificarii orizontale;
b)strategia diversificarii concentrice; d) strategia extinderii liniei produselor.
327. Pentru o intreprindere comerciala, corespondentul preocuparilor unei
intreprinderi producatoare privind alcatuirea gamei de produse este reprezentat de:
a)politica de produs; c) activitatea de inovatie;
b)politica sortimentala; d) utilizarea fortelor de vanzare,
328. Din perspectiva utilizarii metodei Boston Consulting Group, un produs care
reprezinta un succes comercial va trece, pe rand, prin categoriile:
a)pietre de moara - dileme - vaci de muls - vedete;
b)pietre de moara - vaci de muls - vedete - dileme;
c)dileme - vedete - vaci de muls - pietre de moara;
d)vaci de muls - vedete - dileme - pietre de moara.
329. in optica de marketing, produsul poate fi abordat in acceptiune:
a)integrata; c) privind statutul sau pe piata;
b)functionala; d) toate cele trei acceptiuni de mai sus.
330. Din randul instrumentelor de asigurare a protectiei legale a produselor si
serviciilor nu face parte:
a)brevetul de inventie; c) dreptul de autor;
b)licenta de export; d) mostrele gustative.
331. O intreprindere de panificatie ofera o gama de produse alcatuita din trei linii:
paine (4 sortimente), biscuiti (2 sortimente), produse de patiserie (6 sortimente). Care
este largimea gamei de produse a acestei intreprinderi ?
a) 3; b)4; c) 12; d)4;2;6.
332. Primii adoptatori ai unui nou produs, care se disting prin indrazneala si o relativ
mare independenta financiara si sociala, poarta numele de:
a)inovatori; c) majoritate timpurie;
b)acceptanti timpurii; d) nisa de piata.
333. intre activitatile grupate in functie de continutul politicii de produs a
intreprinderii intalnim si urmatoarele componente:
a)cercetarea produsului, alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legala a produsului;
b)cercetarea produsului, modelarea produsului, atitudinea fata de produsele vechi;
c)modelarea produsului, asigurarea legala a produsului, stabilirea pretului de lansare;
d)alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legala a produsului, pregatirea pietei.
334. Din randul instrumentelor de asigurare a protectiei legale a produselor si
serviciilor fac parte, intre altele:
a)contractul de leasing, dreptul de preemtiune, marca de fabrica;
b)dreptul de autor, mostra gustativa, marca de fabrica;
c)dreptul de autor, evictiunea, dreptul de preemtiune;
d)denumirea de origine, marca de fabrica, contractul de leasing.
335.Totalitatea operatiunilor prin care intreprinderea producatoare confera identitate
bunurilor pe care le creeaza reprezinta:
a)modelarea produsului; c) politica de marca a intreprinderii;
b)asigurarea legala a produsului; d) alcatuirea gamei de produse.
336.Nu reprezinta o componenta acorporala a unui produs:
a)pretul; c) termenul de garantie;
b)greutatea; d) instructiunile de folosinta (utilizare).
337.Largimea gamei de produse este data de:
a)numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
b)numarul de linii de produse ce compun o anumita gama de produse;
c)gradul de apropiere al produsului de consumatorul final;
d)distanta dintre cel mai bun si cel mai slab calitativ produs al gamei.
338.Care sunt, in aceasta ordine, valorile pentru lungimea, largimea si profunzimea
gamei de produse ale unei firme in urmatoarea situatie: firma are trei linii de
fabricatie: costume barbati (10 produse), paltoane barbati (5 produse) si taioare femei
(12 produse):
a)27, 3, 10,5, 12; c) 10, 5, 12, 3, 27;
b)3, 27, 10,5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.
339.Procesul de rationalizare a functiilor unui produs sau serviciu, in scopul obtinerii
unei utilitati maxime in conditiile unor costuri minime, se numeste:
a)testare de acceptabilitate; c) creativitate operationala;
b)analiza valorii; d) logistica.
340.Testarea de acceptabilitate a unui nou produs:
a)este o operatiune premergatoare lansarii acestuia pe piata, prin care se supune verificarii
consumatorilor potentiali parametrii principali ai noului produs;
b)este o operatiune de laborator efectuata cu ajutorul unui prototip al noului produs;
c)este o operatiune post-lansare pe piata prin care se verifica vanzarile;
d)este un control de specialitate ai calitatii noului produs.
341.Sub raportul gradului de receptivitate fata de noutate, primele trei grupe de
consumatori care accepta noutatea sunt:
a)inovatorii, acceptantii timpurii, majoritatea timpurie;
b)inovatorii, acceptantii timpurii, acceptantii intarziati;
c)acceptantii timpurii, acceptantii intarziati, majoritatea timpurie;
d)acceptantii timpurii, majoritatea timpurie, acceptantii intarziati.
342.Ultimele trei faze ale difuzarii noului produs pe piata sunt:
a)etapa de constatare, etapa de cumpanire, etapa de acceptare sau respingere;
b)etapa de incercare, etapa interesului individual, etapa de cumparare;
c)etapa de constatare, etapa interesului individual, etapa de cumpanire;
d)etapa de cumpanire, etapa de incercare, etapa de acceptare sau respingere.
343.Difuzarea unui nou produs pe piata se realizeaza in mai multe faze: 1.etapa de
cumpanire; 2.etapa de acceptare sau de respingere; 3.etapa de incercare; 4.etapa de
constatare; 5.etapa interesului individual. Ordinea de succesiune a acestor etape este
urmatoarea:
a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c)l-5-3-4-2; d)5-l-4-3-2.
344. in cazul strategiei de produs, pozitia intreprinderii fata de dimensiunile si
structura gamei de produse ofera posibilitatea alegerii uneia din urmatoarele
alternative strategice:
a) diversificare sortimentala, stabilitate sortimentala, selectie sortimentala;
b) diversificare sortimentala orizontala, diversificare sortimentala verticala,
diversificare sortimentala laterala;
c)perfectionare sortimentala, diferentiere sortimentala, selectie sortimentala;
d)diversificare sortimentala laterala, diferentiere sortimentala, diversificare sortimentala.
345.Diversificarea orizontala a gamei de produse presupune:
a)prelungirea in "amonte" sau "aval" a unei linii de produse;
b)dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza;
c)cresterea numarului de produse in cadrul unei linii existente;
d)cresterea numarului de linii de produse in cadrul gamei.
346.Faptul ca firma Ford dispune de societati de asigurare proprii reprezinta:
a)o diversificare orizontala a gamei sale de produse;
b)o diversificare verticala a gamei sale de produse;
c)o diversificare laterala a gamei sale de produse;
d)o diversificare in diagonala a gamei sale de produse.
347.Produsele de comanda speciala sunt o formula utilizata in cadrul politicii de
produs, in cazul adoptarii:
a)strategiei de adaptare calitativa;
b)strategiei diferentierii calitative a produselor;
c)strategiei selectiei sortimentale;
d)strategiei stabilitatii calitative.
348. "Turbomarketingul" se refera la obtinerea unui avantaj competitiv printr-o oferta:
a) mai buna; b) mai rapida; c) mai noua; d) mai ieftina.
a)manifestarea interesului fata de produs; c) evaluarea cumparaturii;
b)adoptarea produsului; d) incercarea produsului.
350.Persoanele care adopta un nou produs parcurg mai multe etape. Etapa in care consumatorul este
stimulat sa caute informatii despre un produs nou reprezinta etapa: a)
constatarii; b) interesului; c) evaluarii; d) incercarii.
351.Care dintre urmatoarele afirmatii privind ciclul de viata al unui produs nu este adevarata ?
a)durata totala a ciclului de viata este direct proportionala cu durata etapei de crestere;
b)produsul are o viata limitata;
c)vanzarea produsului trece prin mai multe faze;
d)profitul difera in functie de etapa din ciclul de viata in care se gaseste produsul.
352.Profiturile generate de un produs se stabilizeaza si, apoi, incep sa scada, in etapa
de:
a) introducere; b) crestere; c) maturitate; d) declin.
353.in etapa introducerii produsului pe piata, strategia de patrundere rapida pe piata
presupune:
a)o promovare sustinuta si un pret mare; c) o promovare redusa si un pret mare;
b)o promovare sustinuta si un pret mic; d) o promovare redusa si un pret mic.
354.Care dintre urmatoarele modalitati nu conduce la cresterea numarului de
utilizatori ai produselor unei anumite firme ?
a)convingerea si atragerea nonutilizatorilor; c) atragerea clientilor concurentei;
b)patrunderea pe noi segmente de piata; d) sporirea consumului clientilor actuali.
355.Principalul obiectiv de marketing pentru un produs aflat in faza de crestere a
ciclului sau de viata trebuie sa fie:
a)reducerea cheltuielilor; c) maximizarea cotei de piata;
b)informarea consumatorilor; d) maximizarea profitului,
356.Evidentiati dintre gruparile de mai jos pe cea care cuprinde numai componente
acorporale ale produsului, in optica marketingului modern:
a)pretul, marca, culoarea, numele produsului;
b)instructiunile de utilizare, termenul de garantie, pretul, culoarea;
c)numele produsului, marca, pretul, instructiunile de utilizare;
d)pretul, marca, termenul de garantie, rezistenta la actiunea factorilor de mediu.
357.in raport de optica specifica marketingului modern, nu este reala afirmatia
potrivit careia ambalajul:
a)reprezinta un important instrument de marketing;
b)are un rol bine delimitat, strict functional;
c)constituie o componenta corporala a produsului;
d)detine un important rol comunicational in ansamblul politicii de marketing.
358.in raport de locul in care urmeaza a fi consemnata noutatea, conceptul de produs
nou are, in acceptiunea marketingului, in general semnificatia de:
a)produs nou pentru intreprinderea care il fabrica sau il comercializeaza;
b)produs nou pentru piata pe care urmeaza sa fie lansat;
c)produs care nu a aparut pana acum pe nici o piata;
d)oricare dintre-situatiile de mai sus.
359. Pozitionarea produsului in cadru] gamei de produse a intreprinderii este o
activitate specifica:
a)inovarii de produs; c) atitudinii intreprinderii fata de produsele vechi;
b)cercetarii de produs; d) modelarii de produs.
360. Instructiunile de utilizare a produsului reprezinta:
a)o componenta acorporala a produsului;
b)un element formator al imaginii produsului;
c)o componenta corporala a produsului;
d)o componenta a mediului tehnologic.
361.Crearea machetei produsului este o activitate specifica:
a)inovarii de produs; c) asigurarii legale a produsului;
b)modelarii de produs; d) cercetarii de produs.
362.Marca reprezinta:
a)o componenta acorporala a produsului; c) o componenta a mediului tehnologic;
b)o componenta a mediului cultural; d) o componenta corporala a produsului.
363.Numarul produselor distincte incorporate intr-o linie de produse formeaza:
a)lungimea gamei de produs; c) profunzimea gamei de produs;
b)largimea gamei de produs; d) complexitatea gamei de produs.
364.Strategia diversificarii sortimentale verticale a gamei de produse presupune:
a)marirea numarului de linii de produse;
b)prelungirea in amonte sau in aval a unei linii de produse;
c)dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii sale de baza;
d)specializarea colaterala a liniilor de produse.
365.Brevetarea noului produs este o activitate specifica:
a)inovarii de produs; c) cercetarii de produs;
b)asigurarii legale a produsului; d) modelarii de produs.
366.Pretul de vanzare al produsului reprezinta:
a)o componenta acorporala a produsului;
b)un element formator al imaginii produsului;
c)o componenta corporala a produsului;
d)o componenta a mediului tehnologic.
367.Ambalajul produsului reprezinta:
a)o componenta corporala a produsului;
b)un element de asigurare legala a produsului;
c)o componenta acorporala a produsului;
d)o componenta a strategiei de produs.
368.Faza imediat premergatoare declinului in cadrul ciclului de viata al produsului
este:
a) lansarea; b) maturitatea; c) cresterea; d) analiza ideilor.
369.Prelungirea in aval a unei linii de produse reprezinta:
a)diversificare orizontala; c) diversificare verticala;
b)diversificare laterala; d) o varianta a strategiei de selectie in cadrul gamei.
370.Combinarea creativa a ideilor sau tehnicilor existente reprezinta o inovatie:
a) discontinua; b) prin acumulare; c) brainstorming; d) sintetica.
371.Strategia care vizeaza lansarea pe piete noi a unei noi linii de produse realizate pe
baza unor tehnologii asemanatoare poarta numele de:
a)inlocuire; c) diversificare concentrica;
b)extinderea liniei produselor; d) diferentierea produselor si segmentarea pietei.
372.Sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala
a produsului in randul cumparatorilor reprezinta:
a)comunicatiile referitoare la produs; c) imaginea produsului;
b)strategia de produs; d) cercetarea produsului.
373.Prelungirea in amonte a unei linii de produse reprezinta:
a)diversificare orizontala; c) diversificare verticala;
b)diversificare laterala; d) varianta strategiei de selectie in cadrul gamei.
374.Profunzimea gamei de produse este data de:
a)insumarea efectivelor tuturor liniilor de fabricatie;
b)numarul de linii de produse ce compun gama;
c)numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;
d)numarul de produse similare pe care le contine o linie de produse.
375. Inovatia in cadrul careia produsele dobandesc noi.caracteristici prin extensia
performantelor inregistrate in cadrul de referinta este inovatia:
a) brainstorming; b) sintetica; c) prin acumulare; d) discontinua.
376.Care dintre urmatoarele elemente nu se regasesc printre componentele politicii de
produs in optica de marketing?
a)cercetarea produsului; c) atitudinea fata de produsele vechi;
b)asigurarea legala a produsului; d) alegerea canalului de distributie.
377.Care dintre urmatoarele combinatii formate cu ajutorul elementelor enumerate
mai jos cuprind componentele acorporale ale produsului - (A) pretul produsului; (B)
gabaritul, (C) capacitatea utila, (D) culoarea, (E) accesoriile, (F) greutatea, (G)
service-ul acordat, (H) termenul de garantie:
a) A, G, H; b) B, D, F; c)C,E,H; d)D,E,G.
378.Alternativele strategice in politica de produs pot fi grupate dupa mai multe criterii
care se afla printre cele enumerate in continuare - (A) amploarea distributiei, (B)
intensitatea politicii promotionale, (C) gradul de noutate al produselor, (D) tehnicile de
comunicatie, (E) calitatea produselor, (F) dimensiunea gamei, (G) intensitatea
concurentei, (H) frecventa reclamafiilor clientilor:
a) B, F, H; b) C, E, F; c)A,B,C; d) D, G, H.
379.Una dintre urmatoarele variante cuprinde alternative strategice in politica de
produs grupate dupa criteriul gradului de innoire a produselor:
a)adaptare calitativa, diferentiere calitativa, stabilitate calitativa;
b)diversificare sortimentala, stabilitate sortimentala, selectie sortimentala;
c)asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor, mentinerea gradului de noutate;
d)mentinerea gradului de noutate, stabilitate calitativa, stabilitate sortimentala.
380.Obiectul de activitate al politicii de produs il reprezinta bunurile economice. in
cadrul unei sistematici a acestora banii si hartiile de valoare sunt considerate:
a)bunuri materiale; c) bunuri libere;
b)bunuri reale; d) bunuri nominale.
381. in acceptiunea cuprinzatoare pe care o da marketingul politicii de produs nu este
cuprinsa una din urmatoarele componente:
a)politica de service si garantie; c) politica sortimentala;
b)politica de pret; d) politica de produs in sens strict.
382.Politica de marca reuneste ansamblul deciziilor luate de intreprindere privitoare
Ia personalizarea juridica a produselor si serviciilor fabricate si/sau comercializate de
catre o intreprindere. Ea se circumscrie uneia dintre urmatoarele componente
principale ale politicii de produs:
a)asigurarea legala a produsului; c) activitatea de inovatie;
b)modelarea produsului; d) cercetarea produsului.
.383. Preocuparea intreprinderilor fata de soarta marfurilor cu grad ridicat de obsolescenta si nivel scazut de
rentabilitate face obiectul unei importante componente a politicii
de produs. Aceasta este:
a)politica de program; c) activitatea de inovatie;
b)politica de marca; d) atitudinea fata de produsele vechi.
384. Cercetarea produsului se constituie intr-o componenta distincta a studiilor de
piata ce are in vedere mai multe directii specifice de investigare. Lina dintre
componentele urmatoare nu face parte din randul acestor directii;
a)studiul invechirii economice a produselor;
b)urmarirea produselor in utilizare sau in consum;
c)analiza calitatii produselor aflate in fabricatie si/sau in vanzare;
d)descoperirea de noi materii prime si tehnologii.
385. Componenta politicii de produs cu semnificatia unei veritabile analize-diagnostic,
de natura sa semnaleze punctele "forte" si cele "slabe" ale gamei de fabricatie sau ale
sortimentului comercializat este reprezentata de:
a)atitudinea fata de produsele vechi; c) pozitionarea produsului;
b)cercetarea produsului; d) modelarea produsului.
386. Existenta unei concurente crescande pe piata si cresterea, tot mai rapida, a
gradului de complexitate al produselor asociate cu dorinta crescanda a cumparatorului
potential de a fi scutit de orice fel de probleme legate de bunul de folosinta
indelungata pe care il achizitioneaza amplifica, in cadrul politicii de produs,
preocuparile pentru:
a)activitatea de reparatii; c) activitatea de service;
b)activitatea de control tehnic; d) activitatea de publicitate,
387.Unul dintre urmatoarele criterii nu sta la baza politicii sortimentale in cadrul
activitatii de marketing a intreprinderii:
a)complementaritatea nevoilor carora se adreseaza produsele;
b)nivelul de pret practicat pentru produsele comercializate;
c)analiza circulatiei produselor comercializate;
d)caracteristicile merceologice ale firmelor.
388.Una dintre gruparile urmatoare se refera exclusiv la instrumentele de asigurare a
protectiei legale pentru produsele si serviciile oferite de o intreprindere romaneasca:
a)marcile de fabrica, de comert si de servicii; brevetele de inventie; service-ul;
b)dreptul de autor; modelul de utilitate; desenul industrial;
c)mostrele gustative, service-ul; brevetele de inventie;
d)denumirea de origine, termenul de garantie; marcile de fabrica, de comert si de servicii.
389.Una dintre urmatoarele facilitati nu face parte, de regula, din politica de garantie
a unei intreprinderi:
a)oferirea gratuita a materialelor consumabile destinate functionarii unui echipament;
b)schimbarea produsului defect cu altul de acelasi fel in stare normala de functionare;
c)inlocuirea unor componente defecte;
d)dezdaunarea cumparatorului,
390. Concurenta intre doua automobile, Skoda Octavia si Volkswagen Passat, oferite
spre vanzare de catre acelasi distribuitor autorizat, reprezinta o forma de concurenta:
a)intre modelele aceluiasi producator; c) intre marcile aceluiasi producator;
b)intre marcile unor producatori diferiti; d) intre produse destinate acelorasi nevoi.
391. in cadrul conducerii procesului de fidelizare a cumparatorilor fata de o marca, un
produs, o intreprindere, clientul parcurge mai multe trepte (etape). Cea mai inalta
dintre acestea, constituind totodata obiectivul final al acestui proces, este:
a)cumpararea exclusiva; c) recumpararea;
b)cumpararea fidelizata; d) prima cumparare (achizitionare).
392. Sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala
a unei marfi in randul cumparatorilor acesteia reprezinta:
a)comunicatiile privind produsul; c) componentele acorporale ale produsului;
b)conceptia de produs total; d) imaginea produsului.
393. Una dintre gruparile urmatoare cuprinde exclusiv componente acorporale ale unui
calculator personal (PC):
a)imprimanta, garantia, service-ul;
b)pretul, marca, instalarea si punerea in functiune;
c)service-ul, ambalajul, pretul;
d)licenta de fabricatie, instructiunile de utilizare, imprimanta.
394. Procesul de operationalizare a unui produs are consecinte practice in delimitarea
unei noutati pe piata de oferta existenta. Atunci cand in acest proces se introduce un
nou criteriu de evaluare pentru prototipul al carui grad de noutate este evaluat ne
aflam, in acceptiunea marketing-ului, in fata unui:
a)produs absolut nou; c) produs perfectionat;
b)produs nou; d) produs modernizat.
395. intreprinderea "Oradinum" S.A. Oradea realizeaza confectii textile de serie
dispunand de patru linii de fabricatie: costume barbatesti - 12 modele, pardesiuri
barbati - 6 modele, taioare femei - 5 modele, galanterie barbati (camasi si pijamale) -
14 modele. Precizati care este, in ordine, lungimea, latimea si, respectiv;'profunzimea
gamei de fabricatie a producatorului oradean:
a) 12, 6, 5, 14, 35, 4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35;
b)4,35, 14,5,6, 12; d)35,4, 12,6,5, 14.
396. intreprinderea "Antilopa" S.A. Bucuresti, specializata in domeniul incaltamintei
de recreatie, are in fabricatie la inceputul anului 43 de modele, introduce in productie
in cursul anului 7 noi modele si retrage 4 modele, considerate depasite de moda. in
aceasta situatie ritmul de innoire sortimentala si, respectiv, ritmul de largire
(diversificare) sortimentala este de:
a) 6,9%, 15,2%; b) 9,6%, 25,1 %; c) 25,1%, 9,6% d) 15,2%, 6,9%.
397.Evaluarea comparativa a unor produse concurente, destinate satisfacerii acelorasi
trebuinte, reflectand capacitatea fiecaruia de a se pune in valoare in raport cu celelalte
pe baza unei diferentieri obiective sau imaginate de consumator reprezinta:
a)activitatea de inovatie; c) scalarea caracteristicilor produsului;
b)imaginea produsului; d) harta perceptuala a produsului.
398.Pozitionarea unei marci foloseste tehnici de preluare a informatiilor specifice
cercetarilor comportamentale. Masurarea datelor in astfel de studii foloseste scale
metrice de tip interval. Una dintre scalele ce urmeaza nu este folosita in preluarea
informatiilor privind pozitionarea:
a)scala Fishbein-Rosenberg; c) scala lui Rensis Lickert;
b)diferentiala semantica; d) scala cu suma constanta.
399.Una dintre componentele ce urmeaza nu apartine formelor pe care le imbraca
procesul de inovare, al carui rezultat este inovatia de produs si inovatia de proces:
a)inovatia distructiva; c) inovatia sintetica;
b)inovatia prin acumulare; d) inovatia discontinua.
400.Cele cinci niveluri de structurare a unui produs, potrivit profesorilor americani
Th. Levitt si Ph. Kotler, pot fi ordonate in succesiunea lor de Ia nivelul cel mai
complex la cel de pornire (elementul central al unui produs) potrivit uneia dintre
urmatoarele variante:
a)nucleul produsului, produsul generic, produsul asteptat, produsul imbunatatit, produsul potential;
b)produsul generic, produsul potential, nucleul produsului, produsul asteptat, produsul imbunatatit;
c)produsul potential, produsul imbunatatit, produsul asteptat, produsul generic, nucleul produsului;
d)produsul generic, nucleul produsului, produsul imbunatatit, produsul asteptat, produsul potential.
401.Una dintre gruparile urmatoare cuprinde exclusiv metode de creativitate folosite
in cautarea sistematica de idei de noi produse:
a)creativitatea operationala, tehnica relatiilor impuse, analiza morfologica;
b)scalarea metrica multidimensionala, brainstorming-ul, listarea atributelor;
c) listarea atributelor, tehnica relatiilor impuse, analiza discriminantului liniar
multiplu;
d) creativitatea operationala, scalarea nemetrica, brainstorming-ul.
402. Marcile ce insotesc un produs pe piata pot fi clasificate in marci ale
producatorului, marci ale distribuitorului, marci generice (NO NAME). Fiecare dintre
aceste categorii se particularizeaza printr-o suita de caracteristici. Marca generica (NO
NAME) se caracterizeaza prin:
a) realizarea marcarii de catre producator, difuzare limitata, nivel coborat de pret al produsului pe
care il acopera;
b)realizarea marcarii de catre producator, difuzare larga, nivel inalt de pret al produsului pe care il acopera;
c)realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare limitata, nivel coborat de pret al produsului pe care il
acopera;
d)realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare larga, nivel inalt de pret al produsului pe care il acopera.
403.Testarea de acceptabilitate priveste:
a)respectarea parametrilor tehnico-functionali, a compozitiei materiei prime, a tipodimensiunilor unui
produs introdus pe piata cu cel putin doi ani in urma;
b)incercari ce se realizeaza in spatii special amenajate pentru experimentarea parametrilor tehnici ai unui
produs, nou;
c)supunerea prototipului unui produs nou, prealabil fabricatiei sale de serie unei confruntari cu
potentialii sai clienti;
d)operatiunea de determinare a parametrilor ce se cer urmariti in cadrul testarii tehnice.
404.Testarea de acceptabilitate se realizeaza, de regula, in prezenta produsului. Exista
si o situatie cand subiectilor nu li se ofera decat imagini ale produselor testate, in cazul
in care acestea reprezinta variante multiple de satisfacere ale aceleiasi trebuinte.
Aceasta situatie se intalneste in cazul:
a)testelor comparatiilor fata in fata (side-by-side);
b)testelor de impresie;
c)testelor comparatiilor perechi;
d)testarii unui singur produs.
405.Componentele unui program de lansare propriu-zisa a unui produs nou pe piata
intr-o ordonare aleatoare sunt urmatoarele:
A, pregatirea fortelor de vanzare; B. alegerea canalelor de distributie;
C. stabilirea perioadei de lansare; D. fixarea zonei teritoriale a lansarii;
E. pregatirea pietei pentru primirea noului produs;
F. alegerea modalitatilor de comercializare.
Ordonate logic si cronologic aceste componente ar urma succesiunea:
a)C->D->B->E->F->A; c) C->B->A->D->E->F;
b)A-≫B->C-≫D->F->.E; d) F->A->B^C->E->D.
406.Una dintre urmatoarele alternative nu se inscrie in randul variantelor de penetrare
a unei piete externe pentru un nou produs:
a)intrarea directa pe piata externa cu sau fara investitii;
b)intrarea prin asociere cu un partener local sau cu un tert;
c)intrarea indirecta pe respectiva piata externa;
d)intrarea indirecta cu investitii directe pe piata externa
407. Difuzarea unui nou produs sau serviciu pe piata presupune o succesiune de faze
(etape) care intr-o distributie aleatoare ar fi urmatoarele:
A. etapa de acceptare sau respingere; B. etapa de constatare;
C. etapa de incercare; D. etapa de cumpanire; E. etapa interesului individual.
Ordonate cronologic aceste etape ar urma succesiunea:
a)A->C->E->BH>D; C) DH>A->C->B->E;
b)B->E->CH>-D->-A; d) E->D->C->B->A.
408. Controlul lansarii noilor produse pe piata se realizeaza cu o suita de indicatori.
Numai unul dintre cei enumerati in continuare nu face parte din categoria acestor
indicatori:
a)numarul nonconsumatorilor absoluti ai produsului;
b)viteza de difuzare (de raspandire) a produsului pe piata;
c)gradul de patrundere a produsului in consum;
d)gradul de raspandire al noului produs pe piata.
409. Strategiile de produs in politica de marketing imbraca o multitudine de
alternative. Gruparea acestora in: asimilare de noi produse, perfectionare a produselor,
mentinere a gradului de noutate fac parte din randul celor grupate dupa:
a)nivelul calitativ, al produselor; c) gradul de innoire a produselor;
b)dimensiunile gamei de produse; d) structura gamei de produse.
410. Una din etapele enumerate mai jos nu apartine procesului de difuzare a unui nou
produs pe piata:
a)etapa de constatare; c) etapa de acceptare;
b)etapa de cumpanire; d) etapa de consum.
411. Etapa procesului difuzarii noului produs in care consumatorul aduna informatii
suplimentare despre produs este cea a:
a)incercarii produsului; c) interesului individual;
b)pregatirii produsului; d) constatarii.
412. Strategia diferentierii calitative a gamei de produse este recomandata in situatia;
a)unui produs vechi prezent pe piata actuala;
b)unui produs vechi prezent pe o piata noua;
c)unui produs nou lansat pe piata actuala;
d)unui produs nou lansat pe o piata noua.
413. Prima cumparare a produsului este rezultatul etapei procesului de difuzare a
noului produs de:
a) constatare; b) pregatire a deciziei; c) cumpanire; d) acceptare.
414.Evaluarea modului de comportare in consum a produsului este o activitate
specifica:
a)distributiei produsului; c) cercetarii de produs;
b)dezvoltarii noilor produse; d) modelarii produsului.
415.Constatarea de catre consumatori a aparitiei pe piata a noului produs presupune:
a)evaluarea opiniilor consumatorilor fata de produs;
b)adunarea de informatii despre produs direct de la producator;
c)observarea prezentei acestuia la punctele de vanzare;
d)transmiterea unor informatii despre produs altor persoane.
416.Strategia diversificarii gamei de produse este recomandata:
a)unui produs nou lansat pe piata actuala;
b)unui produs nou lansat pe o piata noua;
c)unui produs vechi prezent pe piata actuala;
d)unui produs vechi prezent pe o piata noua.
417.Acceptarea sau respingerea noului produs este rezultatul:
a)cumpanirii; c) incercarii:
b)interesului individual; d) promovarii.
418.Strategia selectiei sortimentale presupune:
a)extinderea largimii gamei de produse;
b)restrangerea dimensiunilor gamei de produse;
c)simplificarea gamei de produse;
d)cresterea complexitatii gamei de produse.
419.Repozitionarea unui produs existent, ca forma de reinnoire a produsului, este
caracterizata printr-un:
a)grad ridicat de perceptie a noutatii de catre consumatori;
b)grad redus de asemanare tehnica cu produsele existente;
c)grad redus de risc;
d)grad redus de perceptie a noutatii de catre consumatori.
420.Definitia potrivit careia componentele care definesc produsul sunt incadrate in
patru categorii (corporale, acorporale, de imagine si referitoare la comunicatiile
privind produsul) se incadreaza in categoria conceptiei:
a)integrata; c) operationala;
b)functionala; d) privind statutul produsului pe piata.
421. Sa se determine valorile pentru lungimea, profunzimea si largimea gamei de
produse a unei intreprinderi care are in fabricatie 3 linii de produse, stiind faptul ca o
treime din numarul produselor este cuprinsa in a doua linie, iar ultima linie cuprinde
un numar dublu de produse fata de prima. Numarul maxim de produse pe care le contine o linie este 12.
a)27,6,9,12,3; b) 27, 3, 6, 9, 12; c) 3, 27, 6, 9, 12; d) 36, 3, 8, 12, 16.
422.Distanta, pe o harta perceptuala, dintre un produs nou si produsul ideal se afla in
relatie inversa cu:
a)probabilitatea de necumparare a produsului;
b)gradul de insatisfactie resimtit in legatura cu caracteristicile produsului;
c)probabilitatea de cumparare a produsului;
d)numarul produselor concurente existente pe piata.
423. Lansarea unui produs nou, in sens larg, reprezinta:
a)procesul legat de momentul introducerii produsului pe piata;
b)procesul ce porneste de la aparitia produsului pe piata si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului
acestuia in consum / utilizare;
c)procesul ce porneste de la aparitia ideii de produs nou si se finalizeaza cu urmarirea
comportamentului acestuia in consum / utilizare;
d)procesul ce porneste de la lansarea in productia de serie a unui produs nou si se finalizeaza cu urmarirea
comportamentului acestuia in consum / utilizare.
424.Dintre criteriile de marketing utilizate in filtrajul ideilor de produs nou, nu fac
parte cele privind:
a)masura in care noul produs asigura castigarea unei pozitii mai bune pe piata;
b)gradul in care cerintele consumatorilor privind nivelul pretului pot fi satisfacute;
c)masura in care noul produs se incadreaza in consumurile specifice de materii prime si materiale;
d)masura in care conditiile pietei permit realizarea unui anumit nivel de rentabilitate.
425.Dintre metodele de creativitate utilizate in generarea ideilor de produs nou, nu
face parte:
a)listarea atributelor; c) analiza sintactica;
b)brainstormingul; d) analiza morfologica.
426. Care dintre urmatoarele afirmatii privind testarea de acceptabilitate este
adevarata:
a)testarea de acceptabilitate are aceeasi semnificatie cu testarea de piata;
b)testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice si se desfasoara concomitent cu testarea de piata;
c)testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice si se constituie intr-o etapa preliminara testarii
de piata;
d)testarea de acceptabilitate si testarea de piata se realizeaza concomitent cu testarea tehnica.
427.Testarea analitica, in calitate de forma a testarii de acceptabilitate a unui produs
nou, vizeaza:
a)evaluarea globala a produsului si a principalelor sale caracteristici;
b)analiza fizico-chimica si tehnico-functionala a parametrilor produsului;
c)evaluarea uneia sau catorva caracteristici ale produsului si determinarea locului fiecareia in
decizia de cumparare;
d)analiza gradului de patrundere in consum a produsului.
428. Intre indicatorii ce sunt utilizati in controlul lansarii unui produs nou pe piata nu
se include:
a)gradul de raspandire a noului produs pe piata;
b)gradul de patrundere in consum al noului produs;
c)viteza de difuzare pe piata a noului produs;
d)ritmul innoirii sortimentale.
429.Unul dintre criteriile in raport cu care intreprinderea stabileste preturile
produselor sale este:
a)concurenta; c) cursul de schimb;
b)rata inflatiei; d) gradul de concentrare al pietei.
430.Costurile sunt determinate pe baza cheltuielilor efectuate pentru producerea si
vanzarea unui anumit produs sau serviciu. in acest context, costul total se compune
din:
a)costul fix si costul variabil; c) costul fix si costul variabil total;
b)costul fix total si costul variabil; d) costul fix total si costul variabil total.
431.Costurile sunt determinate pe baza cheltuielilor efectuate pentru producerea si
vanzarea unui anumit produs sau serviciu. in acest context, costul mediu se compune
din:
a)costul fix si costul variabil; c) costul fix si costul variabil mediu;
b)costul fix mediu si costul variabil; d) costul fix mediu si costul variabil mediu.
432.Care dintre urmatoarele variante este corecta?
a)marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului total, fie a costului mediu;
b)marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului unitar, fie a pretului de vanzare;
c)marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului unitar, fie a costului mediu;
d)marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului total, fie a costului de vanzare.
433.Printre cele mai importante elemente si aspecte care sunt luate in considerare la
determinarea preturilor de baza este inclusa, printre altele;
a)gradul de diversificare a ofertei; c) estimarea cererii;
b)gradul de noutate a cererii; d) estimarea ofertei.
434.Utilizarea coeficientilor de elasticitate a cererii permite:
a)estimarea vanzarilor la diferite niveluri de pret;
b)stabilirea cotei de piata;
c)anticiparea reactiei competitiei;
d)nici una din variantele de mai sus.
435.Pe baza estimarii curbei cererii si asumand o distributie beta de probabilitati,
factorul de decizie poate stabili volumul vanzarilor care au o sansa de aparitie de:
a) 40%; b)45°/o; c) 50%; d) 55%.
436.Schema generala de analiza a reactiilor cumparatorilor la diferite niveluri de pret
este furnizata de teoria fundamentala si modelul global de studiere a
comportamentului consumatorului cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea
de:
a)modelul Veblenian; c) modelul Pavlovian;
b)modelul Hobbesian; d) modelul Marshallian.
437.Curbele de sensibilitate la pret au mai multe segmente, intre care:
a)segmentul cardinal; c) segmentul proportional;
b)segmentul ordinal; d) segmentul nominal,
438.Sensibilitatea elastica la pret se caracterizeaza prin:
a)preturi mari si cantitati vandute mici; c) preturi mici si cantitati vandute mari;
b)preturi moderate si cantitati moderate; d) preturi mici si cantitati vandute mici.
439.Sensibilitatea rigida la pret se caracterizeaza prin:
440.Sensibilitatea proportionala la pret se caracterizeaza prin:
441.Printre factorii endogeni care influenteaza strategia de pret se numara, in primul
rand:
a)preturile concurentei;
b)nivelul cotei de piata care se intentioneaza a se atinge;
c)costurile de productie;
d)situatia rentabilitatii firmei.
442. in randul strategiilor fundamentale de pret se numara:
a)strategia pretului capcana; c) strategia pretului variabil;
b)strategia pretului umbrela; d) strategia pretului inalt.
443. Strategia pretului de penetrare pe piata se recomanda:
a)in faza introducerii pe piata a produsului;
b)in faza de crestere a produsului;
c)in faza de.maturitate a produsului;
d)aceasta strategie nu tine seama, in mod explicit, de ciclul de viata al produsului.
444. Politica de pret si politica preturilor sunt doua concepte:
a) identice; b) sinonime; c) diferite; d) antonime.
445. in cadrul politicii preturilor, pretul de prestigiu este un pret:
a)aliniat la concurenta; c) psihologic;
b)peste nivelul concurentei; d) sub nivelul concurentei.
446.Deciziile privitoare la politica preturilor sunt:
a)decizii strategice; c) decizii de circumstanta;
b)decizii tactice; d) decizii de rutina.
447.Atunci cand statul are o pozitie dominanta si intervine efectiv pe piata in procesul
schimbului'se practica:
a)preturi impuse (total sau partial); c) preturi libere;
b)preturi concurentiale; d) preturi echilibrate.
448.Cand ofertantii reusesc sa-si impuna propriile interese, ca urmare a pozitiei pe
care o au pe piata, la un moment dat, se practica:
449.Cand statul nu intervine in nici un sens pe piata, in procesul de evaluare realizat
prin preturi, se practica:
450.Cand interesele consumatorilor si ale ofertantilor sunt satisfacute in masura
aproximativ egala, in procesul de evaluare realizat prin preturi, se practica:
451. Printre conditiile care sunt satisfacute prin intermediul preturilor se numara si:
a)stimularea ofertantilor; c) acoperirea costurilor;
b)asigurarea consumului final; d) protejarea unor resurse limitate.
452. Printre functiile preturilor se numara:
a)masurarea activitatii economice; c) acoperirea costurilor;
b)realizarea bunurilor sau a serviciilor; d) obtinerea de profit.
453. Eliminarea dezechilibrelor intre productie si consum este:
a)o conditie satisfacuta de preturi; c) o conditie a costurilor;
b)o functie a preturilor; d) o functie a costurilor.
454. Potrivit ecuatiei de bilant, o firma desfasoara o activitate profitabila daca:
a)veniturile sunt egale cu cheltuielile;
b)veniturile sunt mai mici decat cheltuielile;
c)veniturile sunt mai mari decat cheltuielile;
d)veniturile sunt mai mici sau egale cu cheltuielile.
455. Potrivit ecuatiei de bilant, o firma desfasoara o activitate profitabila daca:
a)cheltuielile sunt egale cu veniturile;
b)cheltuielile sunt mai mici decat veniturile;
c)cheltuielile sunt mai mari decat veniturile;
d)cheltuielile sunt mai mari sau egale cu veniturile.
456. Costurile variabile se mai numesc si:
a)costuri de mentinere a activitatii; c) costuri subunitare;
b)costuri unitare; d) costuri supraunitare.
❖
457. Costurile fixe se mai numesc si:
a)costuri de mentinere a activitatii; c) costuri subunitare;
b)costuri unitare; d) costuri supraunitare.
458.Pentru determinarea pragului de rentabilitate este necesara calcularea cantitatii
critice de produse ce trebuie vandute. Cantitatea critica este raportul dintre:
a)costurile variabile si diferenta dintre pretul unitar si costurile fixe; ■
b)pretul unitar si diferenta dintre costurile variabile si costurile fixe;
c)costurile fixe si diferenta dintre pretul unitar si costurile variabile;
d)pretul unitar si diferenta dintre costurile variabile si profit.
459. in pretul aferent gradului de rentabilitate, cand profitul este zero:
a)cantitatea critica de produse egaleaza costurile unitare si pretul de vanzare;
b)cantitatea critica de produse egaleaza costurile variabile si costurile fixe;
c)cantitatea critica de produse egaleaza costurile fixe si costurile de mentinere a activitatii;
d)cantitatea critica de produse egaleaza costurile variabile si costurile unitare.
460.Canalul de distributie reprezinta:
a) ansamblul operatiunilor de vanzare-cumparare a unui anumit produs;
b)un concept echivalent cu cel de distributie a marfurilor;
c)traseul pe care il parcurg marfurile pe piata, pana ajung la consumatori;
d)totalitatea proceselor operative la care sunt supuse marfurile, in traseul lor spre consumatori.
461. Conceptul de distributie consta in:
a)sistemul canalelor de distributie la care apeleaza o intreprindere;
b)distributia fizica a produselor la consumatori sau utilizatori;
c)reteaua de unitati, dotarile si personalul care contribuie la circulatia marfurilor;
d)itinerarul parcurs de marfuri pana la consumator, operatiunile prin care se realizeaza transferul
dreptului de proprietate, lantul proceselor operative la care sunt
supuse marfurile, aparatul tehnic implicat in astfel de operatiuni.
462. in cadrul canalelor de distributie, urmatoarele fluxuri se desfasoara, in marea
majoritate a cazurilor, in ambele sensuri:
a)fluxul marfurilor, fluxul promotional, fluxul informational;
b)fluxul informational, fluxul titlului de proprietate, fluxul marfurilor;
c)fluxul promotional, fluxul negocierilor, fluxul finantarii si riscurilor;
d)fluxul informational, fluxul finantarii, fluxul riscurilor.
463. in privinta rolului indeplinit, se poate afirma despre distributie ca:
a)este un.regulator spatio-temporal intre productie si consum;
b)are doar un rol de a conecta centre aflate la distante apreciabile;
c)nu are capacitatea de a-1 influenta pe producator sau consumator;
d)rolul sau se rezuma la rolul intermediarilor implicati in circulatia marfurilor.
464.Organizatia care a fost constituita in anul 1996, in Romania, care are ca scop
promovarea formulelor si metodelor distributiei moderne, in special in domeniul
bunurilor de consum, fiind afiliata la asociatia internationala AIDA (cu sediul la
Bruxelles), se numeste:
a)Congresul National al Distributiei din Romania;
b)Comitetul Roman al Distributiei;
c)Consiliul Distributiei Moderne din Romania;
d)Asociatia Nationala a Distribuitorilor.
465.Care dintre urmatorii factori au determinat cresterea ponderii distributiei in pretul
final al produselor: (1) amplificarea gradului de complexitate a procesului de
comercializare a produselor; (2) tendinta de crestere a timpului total destinat
achizitionarii produselor si serviciilor; (3) asteptarile clientilor privind alegerea dintrun
sortiment cat mai complet; (4) permeabilitatea mare a distributiei la progresele
tehnico-stiintifice; (5) devansarea de catre distributie a ritmurilor inregistrate de
productie?
a) 2,3,5; b) 1,3,4; c) 3,4, 5; d) 1,3,5.
466.Distributia este importanta:
a)doar pentru functionarea mecanismului economic al societatii;
b)nu numai pentru firmele comerciale, care au ca obiect de activitate principal sau exclusiv, procese
ale distributiei;
c)numai pentru intreprinderile producatoare de bunuri de consum si industriale;
d)in cazul tuturor intreprinderilor, cu exceptia celor care ofera servicii.
467.in privinta relatiei dintre distributie si strategia de marketing, pe parcursul
ciclului de viata al produsului, se poate face urmatoarea afirmatie:
a)strategia de distributie nu este influentata de obiectivele strategiei de marketing din fiecare etapa a
ciclului de viata al produsului;
b)in etapa de introducere pe piata a unui bun de consum, distributia este cea mai importanta variabila a
mixului de marketing;
c)in etapa de crestere, distributia devine cea mai importanta componenta a mixului de marketing;
d)sistemul de distributie utilizat de o firma nu se modifica pe parcursul ciclului de viata al produsului.
468.Rolul canalului de marketing consta in:
a)generarea doar a unor utilitati de posesie si loc;
b)crearea de valoare pentru consumator;
c)obtinerea de profit pentru producator;
d)satisfacerea cererii prin furnizarea de bunuri si servicii, fara a exercita o influenta asupra acesteia.
469.Canalul de marketing se refera la:
a) intregul proces de productie, de la materia prima la produsul finit;
b)ansamblul proceselor de productie si comercializare, de la materia prima la produsul finit;
c)traseul parcurs de marfuri, intre producator si consumator, fara ca acestea sa fie modificate prin
anumite prelucrari;
d)procesele fizice realizate de comercianti.
470.Prin definitie, un canal de marketing include:
a)numai producatorul si consumatorul;
b)toate verigile care contribuie la distributia produsului;
c)numai intermediarii implicati in distributia marfurilor;
d)toate verigile care contribuie la distributia produsului, inclusiv cumparatorul final.
471.Din categoria participantilor primari la procesul de distributie fac parte urmatorii:
a)doar producatorii; c) producatorii, angrosistii si detailistii;
b)doar producatorii si detailistii; d) angrosistii si detailistii.
472. in randul angrosistilor cu functii complete se inscriu:
a)jobber-ul; c) angrosistul de tip "cash & carry";
b)distribuitorul din camion; d) nici una dintre variantele a) - c).
473. in gama serviciilor functionale, oferite de furnizorii care au rolul.de facilitare a
distributie sunt incluse urmatoarele:
a)transportul, depozitarea si sortarea;
b)preluarea comenzilor, transportul si asigurarile;
c)depozitarea, serviciile de comunicare si de merchandising;
d)sortarea, serviciile financiare si transportul.
474. Furnizorii de servicii de sprijin, din cadrul canalelor de in: marketing sunt implicati
a)vanzarea efectiva a produselor;
b)cumpararea efectiva a produselor;
c)operatiunile logistice;
d)operatiuni de facilitare a intregului proces de distributie.
475. Lista principalelor servicii de sprijin oferite in cadrul canalelor de marketing
cuprinde:
a)serviciile financiare, de asigurari si promovare;
b)preluarea si onorarea comenzilor, serviciile de comunicare;
c)serviciile de cercetari de marketing, consultanta si asamblare;
d)serviciile de promovare, transport si depozitare.
476.Care dintre urmatoarele aspecte sunt considerate dimensiuni ale canalului de
marketing: (1) flexibilitatea, (2) lungimea, (3) gradul de control exercitat de
producator, (4) latimea, (5) adancimea, (6) costul?
a) 1,2,3; b)2,4,5; c)3,5,6; d)2,3,5.
477.Lungimea canalului de marketing se refera la: a)numarul unitatilor prin care se asigura distributia in
cadrul fiecarei secvente a itinerarului marfurilor;
b)apropierea de consumatorul final; c)numarul nivelurilor intermediare pe care le parcurg marfurile
de la producator la consumator;
d)distanta spatiala care dintre producator si consumator.
478.Un canal direct este un canal care are:
a)un singur intermediar; c) doi intermediari;
b)nici un intermediar; d) un numar mic de intermediari.
479.Un canal scurt este un canal de marketing:
a)direct; c) direct cu latime mica;
b)indirect cu un intermediar; d) indirect, indiferent de numarul de intermediari.
480.Lungimea canalului de marketing dintre producator si cumparatorul final se
diminueaza prin:
a) scaderea distantei dintre producator si cumparatorul final;
b) renuntarea de catre producator la una dintre firmele similare care distribuie
produsul sau;
c)concentrarea distributiei intr-o anumita zona geografica;
d)renuntarea la un anumit nivel din canalul de marketing.
❖ 481.Comparativ cu situatia bunurilor de consum, canalele prin care sunt distribuite
bunurile de utilizare productiva au, de regula, o lungime:
a) mult mai mare; b) mai mare; c) mai mica; d) identica.
482.Latimea canalului de marketing prin care este distribuit un anumit produs
reprezinta:
a)numarul de secvente ale itinerarului de distributie pe care il parcurg marfurile;
b)numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui produs in cadrul fiecarei faze a rutei
distributiei;
c)numarul consumatorilor finali ai produsului oferit de firma producatoare;
d)numarul furnizorilor de materii prime, materiale si componente ai intreprinderii care fabrica produsul
finit.
483.Fata de canalele de distributie a bunurilor industriale, latimea canalelor de
distributie a bunurilor de consum este, de regula:
a) mai mare; b) asemanatoare; c≫) ♦mai mica; d) mult mai mica.
484.Adancimea unui canal de marketing este data de:
a)masura apropierii de punctele efective de consum;
b)intensitatea distributiei;
c)numarul distribuitorilor la care apeleaza intreprinderea producatoare;
d)numarul tipurilor distincte de intermediari care distribuie produsele concurente similare.
485. in cazul bunurilor de consum, exemple de canale de distributie cu cea mai mare
adancime sunt cele specifice: (i) comertului prin corespondenta, (2) comertului
electronic, (3) centrelor comerciale cu amanuntul, (4) sistemului "cash and carry", (5)
distributiei prin reprezentanti de vanzari care se deplaseaza la domiciliul
cumparatorilor potentiali.
a) 1,2,4; b)2, 3,5; c) 3, 4, 5; d) 1,2, 5.
486. Un circuit lung al marfurilor este intalnit in cazul: (1) sortimentelor complexe, (2)
echipamentelor industriale de mare valoare, (3) produselor cu cerere sezoniera,'(4)
serviciilor de consum.
a)J>2; b)2,3; c)l,3; d) 3,4.
487. in cazul distributiei internationale, canalele fara intermediari sunt utilizate, in
special, pentru urmatoarele marfuri:
a)instalatii, utilaje, unele materii prime; c) servicii de consum;
b)produsele alimentare; d) servicii industriale.
488. in marketingul international, dobandirea accesului Ia canalele de distributie
"inchise", de pe pietele externe, in conditiile celui mai inalt grad de implicare a firmei
producatoare, pe termen lung, se poate realiza sub forma:
a)societatilor mixte;
b)crearii unui sistem propriu de distributie;
c)aranjamentelor contractuale cu distribuitori locali;
d)vanzarii sub marca unei firme de pe piata tinta.
489.Obtinerea accesului la canalele de distributie "inchise", de pe pietele externe, este
posibila prin aranjamente contractuale de distributie cu firme care opereaza pe 'piata
tinta. Aceste aranjamente presupun ca firmele de pe piata vizata:
a)sa aiba' forte de vanzare capabile sa indeplineasca obiectivele de distributie ale producatorului
extern;
b)sa ofere produse concurente sau neconcurente;
c)sa nu se adreseze aceluiasi segment de piata care este vizat de producatorul extern;
d)sa dispuna sau nu de forte de vanzare proprii.
490. in cazul in care distributia de produse pe o piata externa, se realizeaza sub forma
vanzarii sub marca unei firme de pe piata tinta, este necesara indeplinirea urmatoarei
cerinte de catre firma externa:
a)sa fie numai o firma producatoare;
b)sa fie doar o firma distribuitoare;
c)sa aiba o cota de piata semnificativa;
d)sa aiba o imagine favorabila sau sa nu fie deloc cunoscuta pe piata vizata
491.Avantajul imaginii proprii este pierdut de firma producatoare ce realizeaza
distributia pe o piata externa sub forma:
a)vanzarii sub o marca de pe piata vizata;
b)unui sistem propriu de distributie;
c)aranjamentelor contractuale cu distribuitorii;
d)vanzarii catre mai multe firme distribuitoare de pe piata externa.
492.Care dintre urmatoarele motive justifica prezenta intermediarilor in canalele de
marketing: (1) functiile indeplinite, (2) cresterea numarului verigilor din canalul de
marketing, (3) reducerea numarului contactelor necesare, (4) cresterea costurilor, (5) rentabilizarea
distributiei in cazul firmelor care dispun de o forta de vanzare proprie, (6)
avantajele specializarii.
a) 1,3, 5; — b) 2, 4, 5; c) 1, 3, 6; d)4, 5, 6.
493.in categoria functiilor tranzactionale indeplinite de intermediarii din canalele de
marketing se inscriu urmatoarele:
a)cumpararea si vanzarea; c) vanzarea, finantarea, asigurarea;
b)cumpararea, vanzarea, comunicarea; d) cumpararea, vanzarea, asumarea riscurilor.
494.Care dintre urmatoarele functii sunt considerate functii de facilitare, ce pot fi
indeplinite de intermediari:
a)extinderea creditului la client, comunicarea informatiilor de piata;
b)cumpararea, transportul;
c)asumarea riscurilor de pierdere, comunicarea;
d)sortarea si gestiunea stocurilor.
495.Ca functii logistice indeplinite de intermediari pot fi enumerate: (1) transportul,
(2) gestiunea stocurilor, (3) finantarea, (4) asumarea riscurilor, (5) depozitarea, (6)
vanzarea, (7) transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial.
a) 1,3,4,7; b) 1,2,5,7; c)2,3,4,6; d) 3,4,6,7.
496.Produsele unei firme producatoare sunt distribuite prin 810 de detailisti. Dintre
acestia, o treime cumpara produsele respective de la 10 angrosisti. Patru dintre
angrosistii regionali se aprovizioneaza cu produsele in cauza de la doi dintre
angrosistii nationali. Care este numarul de firme cu care producatorul a stabilit relatii
directe?
a) 826; b) 550; c) 848; d) 546.
497.Apelarea la intermediari este recomandata in cazul intreprinderilor producatoare
care:
a)se confrunta cu o cerere sezoniera;
b)dispun de resursele necesare constituirii unei forte de vanzare proprii;
c)pot obtine economii de scara in domeniul distributiei;
d)sunt capabile sa indeplineasca exigentele clientilor, oferind servicii cu costuri mai mari decat cele ale
intermediarilor.
498.Economia de scara in domeniu! distributiei consta in:
a)scaderea costurilor de distributie pe unitatea de produs, pe seama diminuarii costurilor fixe, odata
cu cresterea cantitatii de produse distribuite;
b)cresterea costurilor variabile pe unitatea de produs, in conditiile diminuarii debitului distributiei;
c)reducerea costurilor totale de distributie pe unitatea de produs, prin diminuarea costurilor variabile;
d)cresterea volumului de marfuri distribuite cu aceleasi costuri totale de distributie.
499. Nu poate fi utilizat drept criteriu de diferentiere tipologica a intermediarilor din
canalele de marketing:
a)natura si obiectul fluxurilor la care participa;
b)gradul de independenta;
c)numarul intermediarilor din canalul de marketing;
d)locul ocupat in canalul de marketing.
500. Cel mai scazut grad de independenta este intalnit in cazul:
a)detailistilor; c) angrosistilor cu functii complete;
b) reprezentantelor producatorului; d) concesionarilor.
501.Printre intermediarii cu sediul in tara exportatoare care detin posesia asupra
marfii se inscriu urmatorii:
a) agentul de export al producatorului; c) export jobber-ul;
b)broker-ul; d) broker-ul si export jobber-ul.
502.Casele de cumparare pentru export reprezinta pe:
a) vanzator; b) cumparator; c) ele insele; d) exportator.
503.Care dintre urmatorii intermediari cu sediul in tara exportatoare nu furnizeaza
informatii de piata producatorului: (1) agentul de export al producatorului, (2) brokerul,
(3) export jobber-ul, (4) firmele specializate de tip "combination export manager",
care lucreaza in numele clientului, (5) oficiul de cumparare?
a) 1,2, 3; b) 2, 3, 5; c)3,4,5; d) 2, 4, 5.
504.Proprietatea asupra marfii este detinuta de urmatorii intermediari cu sediul in tara
exportatoare:
a)export jobber-ul, casa cumparatoare pentru export;
b)oficiul de cumparare, casa cumparatoare pentru export;
c)agentul de export al producatorului, broker-ul;
d)broker-ul, export jobber-ul.
505.Canalul de marketing in cadrul caruia participantii primari (producatorii,
angrosistii si detailistii) isi desfasoara activitatile in mod independent si au un
comportament autonom, este un canal:
a) contractual; b) conventional; c) coordonat; d) colateral.
506.Membrii unui canal conventional sunt preocupati, in primul rand, de:
a)calitatea materiilor prime obtinute de la furnizori;
b)distributia produselor pana Ia nivelul imediat urmator din structura canalului;
c)ajungerea produselor pana la utilizatorul final;
d)optimizarea intregului circuit al produselor.
507. in cazul canalelor conventionale, principalul element de coeziune intre
participantii primari este:
a) pretul de tranzactie;
b)sistemul de tip oligopol;
c)obiectivele comune;
d)satisfacerea necesitatilor si asteptarilor consumatorului final.
508.Din seria factorilor care limiteaza viabilitatea canalelor conventionale, nu face
parte:
a)incertitudinea specifica mediului in care isi desfasoara activitatea operatorii;
b)particularitatile negocierii pozitionale;
c)oportunismul si rationalitatea limitata;
d) relatiile de cooperare dintre membrii canalului .
509.Nu sunt sisteme de marketing verticale, sistemele:
a) administrat; b) conventional; c) contractual; d) corporativ.
510.Sistemul de marketing de tip corporativ poate fi creat:
a)numai printr-o integrare in amonte; c) fie printr-o integrare in amonte, fie in aval;
b)numai printr-o integrare in aval; d) printr-o integrare in amonte sau/si in aval.
511.Pentru un producator de bunuri de consum, procesul de integrare in aval poate
consta in:
a) crearea unui sistem propriu de centre de distributie si unitati de vanzare cu amanuntul;
b)achizitionarea unei firme furnizoare;
c)cumpararea unei firme concurente;
d)infiintarea unei unitati de productie a ambalajelor pentru produsele proprii.
512.Care dintre urmatoarele aspecte constituie avantaje ale constituirii unui sistem
corporatist prin integrare in aval: (1) cresterea volumului vanzarilor, (2) sporirea
relativa a costurilor, (3) cunoasterea mai buna a cerintelor pietei tinta, (4) diminuarea
resurselor implicate in domeniul distributiei, (5) imbunatatirea imaginii in randul
clientilor finali?
a) 1,3, 5; b) 2, 3,4; c) 1,3,4; d)3,4, 5.
513.Nu constituie un exemplu de integrare in amonte:
a)preluarea de catre un angrosist a unei mici unitati de productie;
b) deschiderea unor unitati comerciale de catre un producator;
c)deschiderea unui raion de tip brutarie (productie de articole de panificatie) intr-un supermagazin;
d)crearea de catre un lant de magazine a unei centrale de cumparare, cu rolul de a realiza aprovizionari
directe de la producatori.
514.Care dintre urmatoarele aspecte constituie avantaje ale sistemelor de distributie
de tip corporatist: (1) gradul inalt de control asupra functiilor asumate de organizatia
initiatoare a integrarii, (2) nivelul scazut al investitiilor necesare integrarii, (3) absenta
dificultatilor legate de managementul operatiunilor din amonte si aval, care nu se
inscriu in activitatea de baza a organizatiei, (4) economiile de scala?
a) 1,4; b)2,3; c)l,3; d) 2,4.
515.Un sistem de marketing vertical contractual, alcatuit dintr-un angrosist si mai
multi detailisti independenti este denumit:
a)sistem integrat; c) cooperativa a detailistilor;
b) lant voluntar; d) asociatie a detailistilor.
516.Scopul principal al constituirii unui lant voluntar este urmatorul:
a)cresterea profiturilor angrosistului;
b)asigurarea unui grad inalt de independenta a detailistilor;
c) sporirea competitivitatii detailistilor prin cumpararea de produse si servicii in conditii mai
avantajoase decat le-ar putea obtine in mod individual;
d)dobandirea de catre angrosist a pozitiei de lider.
517.Cooperativa detailistilor poate include:
a)un numar limitat de angrosisti si mai multi detailisti;
b)un producator si cativa detailisti;
c)un producator, un angrosist si un grup de detailisti;
d) numai detailisti .
518.Despre cooperativele detailistilor se poate afirma ca:
a)au ca scop numai amplificarea capacitatii de negociere a participantilor, in relatiile cu furnizorii;
b) elaboreaza programe comune in domeniul promovarii, amenajarii magazinelor, pregatirii
personalului etc .
c)sunt caracterizate de concentrarea puterii Ia nivelul unui anumit detailist;
d)repartizarea profiturilor nu este influentata de volumul cumpararilor realizate de fiecare membru al
cooperativei.
519. in cadrul unui contract de franciza se stipuleaza:
a)transmiterea, de catre francizat, francizorului a drepturilor de a desfasura anumite activitati de productie
sau distributie;
b) obiectul francizei, care il poate constitui utilizarea marcii, numelui comercial, cunostintelor de
specialitate si metodelor francizorului;
c)numai o plata efectuata de francizat inainte de inceperea contractului;
d)valabilitatea pe o perioada de timp nedeterminata.
520.Despre sistemele administrate se poate afirma ca:
a) se bazeaza pe rolul coercitiv al contractului;
b) sunt constituite din firme independente juridic;
c)rolul de lider al sistemului poate fi asumat doar de producatori;
d)dobandirii calitatii de lider al sistemului este influentata nesemnificativ de imaginea firmei si cota sa de
piata.
521.Sub aspectul gradului de dependenta dintre participanti, aliantele verticale se
situeaza pe o pozitie intermediara, intre sistemele de marketing vertical:
a) contractuale si administrate; c) conventionale si contractuale;
b)corporatiste si contractuale; d) conventionale si administrate.
522.Sistemul de marketing orizontal este:
a)echivalent cu procesul de integrare orizontala;
b)un sistem ce presupune contributii de capital si experienta in domeniul productiei si
marketingului, din partea filmelor participante;
c)descris de conceptul de marketing semiotic;
d)rezultatul unor fuziuni sau achizitii de firme.
523.Cresterea importantei Intemetului in domeniul distributiei este explicata de o
serie de factori printre care se numara:
a)securitatea platilor;
b)posibilitatile de evaluare a calitatii oricarui produs de cumparatorii potentiali;
c) posibilitatea compararii facile a ofertelor concurente;
d)apelarea la strategiile marketingului de masa.
524. in anul 2001, potrivit estimarilor Organizatiei Mondiale a Comertului, numarul
utilizatorilor de Internet va ajunge la aproximativ:
a) 300 de milioane de persoane; c) 500 de milioane de persoane;
b)30 de milioane de persoane; d) 5 milioane de persoane.
525.La mijlocul anilor '90, crearea unui site Web, de catre o intreprindere, avea ca
scop prioritar:
a) publicitatea, relatiile publice, comunicarea;
b)incasarea contravalorii marfurilor vandute online;
c)preluarea comenzilor de la clienti;
d)oferirea de servicii postvanzare.
526.Termenul "logistica" a inceput sa fie folosit tot mai frecvent incepand din anii:
a)'60; b)'70; c)'80; d)'90.
527. In raport cu distributia fizica, logistica este un concept:
a) mai complex; b) mai ingust; c) mai specializat; d) identic.
528. La inceputul ultimului deceniu al secolului anterior, logistica era considerata:
a)un cost necesar;
b) un important mijloc de obtinere a avantajului competitiv;
c)ultima frontiera a economiilor de costuri;
d)continentul 'intunecat" al economiei.
529. Prestigioasa organizatie profesionala, Consiliul Managementului Logistic, din
SUA, a inlocuit conceptul de management al distributiei fizice cu cel de logistica, in
anul;
a) 1976; b) 1982; c) 1991; d) 2000.
530. Care dintre urmatoarele activitati sunt componente majore ale logisticii: (1)
controlul activitatilor de productie, (2) activitatile de sustinere a productiei, (3)
stabilirea pretului produsului fina! livrat consumatorilor, (4) aprovizionarea, (5)
promovarea produsului, (6) distributia fizica ?
a) 2, 4, 6; b) 1, 3, 5; c)3,4, 6; d) 1,5, 6.
531.Conceptul de logistica poate fi aplicat:
a) numai de firmele producatoare;
b)numai de angrosisti si detailisti;
c)de producatorii si intermediarii de bunuri de consum si industriale;
d)de producatorii si intermediarii de bunuri de consum si industriale, precum si de firmele furnizoare de
servicii.
532.Care dintre urmatoarele criterii trebuie sa fie indeplinite in cazul unei relatii
interorganizationale de parteneriat, pentru a obtine rezultatele scontate: (1) excelenta
individuala, (2) autoritatea unuia dintre parteneri, (3) coordonarea strategiilor de pret,
(4) interdependenta, (5) absenta complementaritatii intre parteneri, (6) schimbul de
informatii?
a) 1,4, 6; b)2, 4, 5; c)2, 3, 6; d)3,4, 6;
533. Progresele inregistrate pe plan-mondial in domeniul tehnologiei informatiei fac
posibila cresterea eficientei operatiunilor logistice, ca rezultat al comunicarii si
accesului Ia informatii, in special prin intermediul:
a) ETI; b) EDI; c)EFI; d) EMI.
534.Cea mai importanta componenta a mixului logistic, sub aspectul costurilor
generate, este:
a) depozitarea; b) ambalarea; c) gestiunea stocurilor; d) transportul.
535. Printre metodele econometrice utilizate de logisticieni pentru optimizarea rutelor,
nu se inscriu:
a)programarea liniara; c) programarea euristica;
b)programarea dinamica; d) programarea cu numere intregi.
536.Odata cu cresterea cantitatii de marfuri reaprovizionate, se inregistreaza o
crestere a:
a) costurilor de stocare propriu-zise; c) costurilor generate de ruptura de stoc;
b)costurilor de lansare a comenzilor; d) costurilor de transport.
537.Conceptul de stocare se refera la:
a) stationarea produselor pe o perioada determinata, intr-un anumit loc;
b)receptia produselor primite de la furnizori;
c)sortarea produselor in spatii special amenajate;
d)constituirea Ioturilor de marfuri ce vor fi expediate clientilor.
538. in anii '90, mutatiile majore din domeniul tehnologiei informatiei au sporit
preocuparile pentru cresterea vitezei si preciziei activitatilor logistice si au deschis era
competitiei bazate pe:
a) resurse; b) experienta; c) timp; d) costuri.
539.Considerarea costurilor generate de diferite activitati logistice, in interdependenta
lor, la nivelul sistemului logistic a condus la aparitia conceptului de cost logistic:
a) interfunctional; b) optim; c) integrat; d) total.
540.Decizia unei anumite organizatii, de crestere a numarului de puncte de depozitare
a produselor are ca efect:
a)cresterea costurilor de stocare; c) cresterea costurilor de transport;
b)scaderea costurilor de lansare a comenzii; d) scaderea nivelului de servire logistica.
541.Printre metodele cu ajutorul carora se poate identifica zona in care se situeaza
optimul global, pot fi mentionate:
a)simularea, teoria grafurilor, tehnicile Forrester;
b) simularea, tehnicile Forrester, analiza numerica;
c)analiza numerica, teoria firelor de asteptare, programarea matematica;
d)programarea matematica, teoria gestiunii stocurilor, tehnicile Forrester.
542. in domeniul logistic, sub influenta conceptului de marketing, se inregistreaza o
reorientare, de la conceptul de cost total la conceptul de:
a) cost optim; b) profit maxim; c) cost minim; d) profit global.
543. Serviciile principale pe care le furnizeaza un canal de marketing sunt
urmatoarele:
a) facilitatea spatiala, marimea lotului, timpul de asteptare, varietatea produselor;
b)marimea lotului, timpul de onorare a comenzii, facilitatea spatiala, utilitatea de pret;
c)timpul de asteptare, diversitatea produselor, variabilitatea livrarilor, facilitatea spatiala;
d)varietatea posibilitatilor de alegere, furnizarea de informatii, oferirea de credit, variabilitatea livrarilor.
544. in procesul de elaborare a strategiei de distributie, stabilirea obiectivelor este
precedata de:
a)stabilirea variantelor de strategii de distributie;
b) identificarea nivelului serviciilor de distributie solicitate de clienti;
c)determinarea costului fiecarei variante strategice;
d)selectarea celei mai adecvate variante de strategie de distributie.
545. Obiectivele strategiei de distributie a unei intreprinderi se stabilesc in primul
rand, functie de:
a)obiectivele de minimizare a costurilor intreprinderii;
b)obiectivele de productie;
c) nivelul serviciilor de distributie solicitate de segmentul tinta;
d)nivelul tarifelor pentru serviciile logistice oferite de competitori.
546. Cu cat nivelul serviciilor solicitate de clienti este mai inalt cu atat:
a) scade probabilitatea ca intreprinderea sa apeleze la canale directe;
b)scad preturile pentru consumatorul/utilizatorul final;
c)scade probabilitatea ca intreprinderea sa apeleze Ia canale indirecte;
d)creste dependenta clientului de furnizor.
547. Care dintre urmatoarele exemple reprezinta criterii economice utilizate in etapa
de evaluare si selectie a variantelor de strategii de distributie: (1) flexibilitatea, (2)
valoarea vanzarilor, (3) cantitatea de produse vandute, (4) capacitatea de adaptare la
schimbarile mediului extern, (5) cota de piata, (6) gradul de control pe termen lung,
(7) costul distributiei, (8) profitul unitar?
a) 2, 3, 5, 7, 8; ' b)l,4, 5, 6, 8; c) 3, 4, 5, 6,7; d) 2, 3, 5,6,8.
548. in functie de lungimea canalului de marketing, o varianta de strategie de
distributie este distributia:
a)extensiva; c) printr-un singur canal de marketing;
b) directa; d) prin canal propriu.
549. Strategia de distributie care consta in difuzarea produselor prin doua sau mai
multe canale de marketing este denumita marketing:
a) clirect; b) multicanal; c) total; d) global.
550. Varianta strategica de distributie care presupune difuzarea larga a produselor,
prin cele mai diverse tipuri de intermediari, se numeste:
a)multimarketing; c) marketing simbiotic;
b)distributie selectiva; d) distributie extensiva.
551.Distributia produselor printr-un numar mic de intermediari este cunoscuta sub
urmatoarea denumire;
a)distributie directa; c) distributie selectiva;
b)distributie exclusiva; d) distributie proprie.
552.Printre criteriile de natura calitativa utilizate pentru selectia intermediarilor, se
inscriu urmatoarele:
a) capacitatea de a oferi servicii postvanzare, de a coopera si de a promova produsul;
b)experienta anterioara, reputatia, cota de piata;
c)amplasamentul magazinelor, cifra de afaceri, gradul de acoperire a pietei tinta;
d)marimea fortelor de vanzare, imaginea in randul consumatorilor finali, orientarea de marketing a firmei,
553.Utilizarea de catre producator a instrumentelor de motivare a.intermediarilor are
ca scop prioritar:
a) stimularea cooperarii acestora;
b)cresterea profiturilor realizate de intermediari;
c)integrarea verticala;
d)constrangerea intermediarilor.
554.Ca sursa de putere in canalele de marketing, recompensele:
a) odata obtinute de intermediari sunt considerate "un drept castigat";
b)pot fi acordafe'"numai de producatori;
c)includ livrarea rapida, termenele de plata mai scurte, discounturile;
d)sunt folosite numai de marii detailisti.
555. Legitimitatea reprezinta o sursa de putere, utilizata pentru motivarea
intermediarilor si se bazeaza pe:
a)imaginea favorabila a producatorului;
b)incheierea unor contracte de distributie;
c)experienta intermediarilor;
d)cunostintele specializate ale producatorului,
556.Sursa de putere care se epuizeaza treptat, in cazul in care producatorul nu gaseste
modalitati de a-si mentine superioritatea fata de intermediari este urmatoarea:
a) legitimitatea; b) reputatia; c) constrangerea; d) cunostintele speciale.
557.Se recomanda ca ordinea de preferinta, in privinta modalitatilor de motivare a
intermediarilor, utilizate de producatori, sa fie urmatoarea:
a)referinte, recompense,xonstrangere, legitimitate, cunostinte speciale;
b) referinte, cunostinte, legitimitate, recompense;
c)recompense, legitimitate, constrangere, cunostinte speciale;
d)legitimitate, referinte, cunostinte speciale, recompense.
558. Strategia de tip "puii" presupune:
a)actiuni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii canalului;
b)acordarea de bonificatii si rabaturi pentru intermediari;
c) campanii publicitare directionate spre consumatorii finali;
d) programe promotionale directionate deopotriva spre clientii finali si spre
intermediari.
559. Care dintre urmatoarele aspecte reprezinta exemple de decizii pe care le
presupune operationalizarea strategiei de distributie: (1) evaluarea membrilor
canalului, (2) stabilirea obiectivelor strategiei de distributie, (3) selectarea
intermediarilor, (4) identificarea cerintelor clientilor finali, referitoare la nivelul de
servire, (5) determinarea tipurilor de canale de distributie la care poate sa recurga
firma, (6) motivarea intermediarilor ?
a) 1,3,6; b)2,3,5; c) 3,4,6; d)4, 5 , 6 .
560. Care din urmatoarele marci nu este o marca patronimica ?
a)Clujana; b) Ford; c) Honda; d) Guban.
561. Sistemul de comunicatie prin care intreprinderea pune in circulatie o idee sau o
informatie nu cuprinde unul din urmatoarele elemente:
a)o sursa de informatii; c) un canal de difuzare a mesajului;
b)un mesaj;- d) o cercetare a audientei mesajului.
562. in functie de obiect, publicitatea poate fi:
a) publicitate de produs, publicitate de marca, publicitate institutionala;
b)publicitate de produs, publicitate de pret, publicitate de distributie;
c)publicitate locala, publicitate regionala, publicitate nationala.
d)publicitate puternica, publicitate atragatoare, publicitate; credibila.
563. Printre formele particulare ale publicitatii de produs nu se numara:
a)publicitatea de conditionare; c) publicitatea subliminala;
b)publicitatea comparativa; d) publicitatea de reamintire.
564. Faptul ca Bancpost difuzeaza un spot publicitar in care ureaza clientilor sai "La
multi ani!" cu ocazia Craciunului reprezinta un exemplu de:
a)publicitate de informare; c) publicitate comparativa;
b)publicitate de marca; d) publicitate institutionala.
565. Una dintre urmatoarele componente nu se include in randul mediilor majore de
transmitere a mesajelor publicitare:
a)cinematograful; c) anuntul publicitar;
b)televiziunea; d) presa.
566.Printre suporturile utilizate in publicitatea exterioara, nu se includ:
a) afisele; b) panourile publicitare; c) insemnele luminoase; d) agendele.
567.Ca suport publicitar, in functie de caracteristicile sale esentiale, catalogul se
prezinta in trei variante. Care din urmatoarele variante nu exista in realitate ?
a)catalog de prospectare; c) catalog de lucru;
b) catalog de reamintire; d) catalog de prestigiu.
568. Identificati componenta care face parte din categoria actiunilor de promovare a
vanzarilor:
a)sponsorizarea; c) merchandisingul;
b)participarea la expozitii; d) publicitatea.
569.Promovarea vanzarilor, grupa distincta de activitati promotionale, se realizeaza
printr-o gama larga de tehnici de promovare. Una dintre urmatoarele grupari e
formata integral din astfel de tehnici:
a)publicitatea, reducerea preturilor, vanzarile grupate;
b) vanzarile grupate, concursurile publicitare, publicitatea la locul vanzarii ;
c)merchandisingul, cadourile promotionale, relatiile publice;
d)manifestarile expozitionale, reducerea preturilor, vanzarile grupate.
570.Merchandisingul se refera la:
a)aplicatii ale marketingului direct;
b)o forma speciala de publicitate;
c)o forma speciala a relatiilor publice;
d) prezentarea in cele mai bune conditii (materiale si psihologice) a produselor si serviciilor oferite
pietei .
571.Care din urmatoarele probleme nu poate fi rezolvata prin utilizarea tehnicilor de
merchandising ?
a) organizarea de congrese, conferinte, seminarii, colocvii sau simpozioane;
b)identificarea modalitatii optime de amplasare a produselor in spatiul de vanzare;
c)optimizarea efectelor utilizarii factorului vizual in vanzare;
d)sprijinirea produselor intre ele in procesul de vanzare.
572.O marca trebuie sa fie inzestrata cu multiple calitati, care sa-i confere si forta
promotionala. Precizati grupul care contine trei calitati corect formulate:
a)putere de evocare, perceptibilitate, vulnerabilitate;
b)distinctie, exhaustivitate, notorietate;
c) putere de evocare, perceptibilitate, notorietate;
d)capacitate de memorizare, dihotomie, putere de evocare.
573.' Un exemplu de marca incadrata in tipul celor care disting si descriu produsul este:
a) Ford; b) Sankt Petersburg; c) Palmolive; d) Teora.
574. Dreptul de a exploata o marca, prin cedarea ei de catre o intreprindere alteia, in
conditii precis determinate, poarta numele de:
a)leasing; c) locatie de gestiune;
b) franciza; d) comandita simpla.
575. Care din urmatoarele criterii este utilizat pentru evaluarea rezultatelor
fortelor de vanzare?
a)nivelul sponsorizarilor acordate;
b)numarul de aparitii la televiziune;
c) frecventa contactelor realizate;
d)capacitatea de memorizare a marcii comercializate.
576. Evaluarea rezultatelor activitatii fortelor de vanzare poate fi realizata pe baza unei
serii de criterii. Care dintre alternativele de raspuns urmatoare este formata integral din
astfel de criterii?
a)relatiile cu clientela, frecventa contactelor realizate, numarul produselor defecte;
b) serviciile si asistenta de specialitate asigurate, frecventa contactelor realizate, relatiile cu clientela;
c)numarul produselor defecte, capacitatea de prospectare a agentilor vanzatori, relatiile cu clientela;
d)marimea fortelor de vanzare, capacitatea de prospectare a agentilor vanzatori, frecventa contactelor
realizate.
577. Printre criteriile de diferentiere a strategiilor promotionale se numara:
a)rolul activitatilor promotionale, pozitia fata de structurile pietei, logistica marfurilor;
b) rolul activitatilor promotionale, pozitia fata de structurile pietei, modul de desfasurare in timp;
c)pozitia fata de structurile pietei, modul de desfasurare in timp, tehnicile de promovare aplicate;
d) natura submixului promotional, tehnicile de promovare aplicate, logistica
marfurilor.
578. Acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja clientii sa
incerce sau sa achizitioneze un anumit produs sau serviciu, reprezinta:
a)publicitate; c) publicitate directa;
b) promovarea vanzarilor; d) relatii publice.
579. Editarea unei reviste de catre o firma reprezinta un instrument comunicational
care se inscrie in categoria:
a)publicitate; c) publicitate directa;
b)promovarea vanzarilor; d) relatii publice.
580.Un mesaj promotional care accentueaza faptul ca, prin utilizarea unei anumite
marci de becuri, se obtine o economie de energie electrica de 20%, intra in categoria:
a) apelurilor rationale; c) apelurilor morale;
b)apelurilor emotionale; d) apelurilor onirice,
581.in cadrul canalelor de comunicare personale, vecinii, prietenii, membri ai familiei
si alte persoane care dialogheaza cu cumparatorii vizati se includ in categoria:
a)canale mediatoare; c) canale sociale;
b)canale expert; d) canale publicitare.
582.Tehnicile promotionale:
a)acopera problematica politicii promotionale;
b)se refera la strategiile promotionale;
c) cuprind modalitatile si instrumentele practice de realizare a activitatii promotionale;
d)semnifica un ansamblu de strategii si tactici promotionale.
583.Suportul publicitar este constituit din:
a)mass media prin care se difuzeaza un mesaj publicitar;
b)resursele financiare alocate activitatii publicitare;
c) vehiculul concret de difuzare a mesajului publicitar, in cadrul unui mediu de comunicare in masa;
d) sustinerea mesajului publicitar de catre intreprinzatorii implicati in procesul
distributiei.
584.Care dintre urmatoarele variabile promotionale sunt, prin natura si rolul lor, in
principal de ordin calitativ;
a)publicitatea, promovarea vanzarilor, manifestarile promotionale;
b)fortele de vanzare, promovarea vanzarilor, relatiile publice;
c) publicitatea, relatiile publice, manifestarile promotionale;
d)relatiile publice, marketingul direct, promovarea vanzarilor.
585.in legatura cu promovarea personala, nu este reala afirmatia potrivit careia:
a)apare ca fiind cea mai precisa in comparatie cu alte mijloace promotionale;
b)este cel mai costisitor ingredient al mixului promotional;
c)permite concentrarea eforturilor catre cei mai promitatori cumparatori potentiali;
d) este sinonima cu promovarea directa .
586.Care dintre urmatoarele afirmatii nu este intru totul exacta in legatura cu fortele
de vanzare?
a)sunt, in principal, reprezentanti ai producatorilor;
b)isi desfasoara de multe ori activitatea in afara sediului firmei de care apartin;
c) semnifica un grup de reprezentanti ai intreprinderii investiti cu multe competente in relatiile cu
cumparatorii;
d) joaca un rol mai important pentru promovarea bunurilor de utilizare productiva decat pentru bunurile de
consum.
587.Organizarea unei manifestari aniversare a unei firme se inscrie in sfera:
a)publicitatii; c) manifestarilor promotionale;
b) relatiilor publice; d) merchandisingului.
588. Principalele "tinte" vizate prin actiunile de promovare a vanzarilor sunt:
a)furnizorii, distribuitorii, consumatorii, prescriptorii;
b)furnizorii, cumparatorii, prescriptorii, consumatorii;
c) consumatorii, distribuitorii, fortele de vanzare, prescriptorii;
d)distribuitorii, prescriptorii, fortele de vanzare, furnizorii.
589. Participarea la manifestari expozitionale interne sau internationale constituie in
sensul cel mai amplu:
a)o forma de comunicare specifica relatiilor publice;
b)o modalitate de publicitate;
c)o cale de promovare a vanzarilor;
d) unul dintre mijloacele complexe de desfasurare directa a activitatii promotionale a
intreprinderilor contemporane .
590.Din cadrul tehnicilor de evaluare a eficientei eforturilor promotionale, dupa
efectuarea unei campanii publicitare, fac parte:
a)testele de recunoastere;
b)teste ale filmarii miscarii ochiului;
c)indicele Nielsen de expunere la televiziune a mesajelor publicitare;
d)indicele Biroului de cercetare a pietei Simons.
591. Publicitatea de produs/serviciu, de marca si institutionala are drept criteriu de
delimitare;
a)tipul mesajului difuzat; c) obiectul publicitatii;
b)efectul intentionat; d) influenta exercitata asupra cererii.
592. Cele mai importante considerente pentru care presa cotidiana este preferata altor
medii majore de transmitere a mesajelor publicitare le constituie:
a)selectivitatea, durabilitatea, policromia;,
b)durabilitatea, policromia, audienta teritoriala larga;
c) flexibilitatea, costul scazut al spatiului, audienta teritoriala larga;
d)costul relativ scazut al spatiului, selectivitatea, durabilitatea.
593. Avand un important rol in procesul comunicational al intreprinderii
contemporane, "vanzatorul mut" se refera la:
a)vitrina magazinului;
b) ambalajul de prezentare a marfurilor;
c)actiunile de promovare la locul vanzarii;
d) personalul asistent-supraveghetor din sala de vanzare.
594.Publicitatea factuala:
a)vizeaza exploatarea unor trasaturi si resorturi emotionale ale individului;
b)are ca obiectiv stimularea cererii punand accent pe conditiile de prezentare ale produsului;
c) pune accent pe reliefarea caracteristicilor evidente ale produsului;
d)urmareste intarirea efectului unor actiuni de publicitate anterioara.
595.Cadourile promotionale sunt forme de:
a)relatii publice; c) manifestari promotionale;
b)publicitate la locul vanzarii; d) promovarea vanzarilor .
596.Tehnicile de comercializare cu rol promotional care urmaresc prezentarea in cele
mai bune conditii ale produsului reprezinta:
a)publicitate la locul vanzarii; c) merchandising;
b)publicitate de conditionare; d) publicitate de informare.
597.Mesajul publicitar care pune in evidenta performantele produsului si pretul
acestuia este un mesaj:
a)de contemplare; c) functional;
b)de relatie; d) de evidentiere a marcii.
598. Publicitatea care pune accent pe reliefarea caracteristicilor evidente ale
produsului este publicitatea:
a)de marca; c) de informare;
b) de natura factuala ; d) de natura emotionala.
599.Reducerile de preturi sunt forme de:
a)publicitate; c ) promovarea vanzarilor ;
b)publicitate la locul vanzarii; d) manifestare promotionala.
600.Mesajul publicitar, care prezinta consumatorului marturii si scene din viata
cotidiana prin care sa justifice alegerea unui produs sau serviciu este un mesaj:
a)de contemplare; c) de relatie;
b)de implicatie sociala; . d) functional.
601.Una din urmatoarele modalitati nu face parte din randul celor de stabilire a
bugetelor promotionale:
a)fixarea bugetului promotional prin stabilirea unui procent din cifra de afaceri;
b)stabilirea bugetului promotional dupa principiul "tot ce intreprinderea isi poate permite";
c)fixarea bugetului pe baza numarului nonconsumatorilor absoluti ai unui produs;
d)stabilirea bugetului bazata pe analiza obiectivelor specifice acestei activitati.
602. Una dintre componentele de mai jos nu apartine formelor particulare ale
publicitatii de produs:
a)publicitatea institutionala; c) publicitatea de conditionare;
b)publicitatea de informare; d) publicitatea de reamintire.
603.Una din componentele sistemului de comunicatie al intreprinderii o reprezinta:
a)publicitatea; c) marca;
b)sursa de informatii; d) obiectivele politicii de comunicatie.
604.Variabila cantitativa cu actiune pe termen scurt si care genereaza avantaje
economice si materiale imediate este:
a)publicitatea; c) relatiile publice;
b)promovarea vanzarilor; d) marca.
605.Stimularea cererii de consum pentru produsele si serviciile intreprinderii este
realizata prin intermediul:
a)publicitatii institutionale; c) publicitatii de conditionare;
b)publicitatii de produs; d) publicitatii de marca.
606.Accentuarea, in cadrul mesajului promotional transmis, a performantelor tehnice
ale produsului este specifica:
a)publicitatii de conditionare; c) publicitatii factuale;
b)publicitatii emotionale; d) publicitatii directe.
607.Rolul promovarii in faza de maturitate a ciclului de viata a produsului este:
a)castigarea fidelitatii consumatorilor; c) informarea consumatorilor;
b)crearea unei imagini favorabile produsului; d) sustinerea vanzarilor.
♦♦
608.Comunicatia care se desfasoara prin intermediul personalului intreprinderii, a
produselor sau a retelei de distributie poarta denumirea de:
a)comunicatie formala; c) comunicatie directa;
b)comunicatie informata; d) comunicatie indirecta.
609.Canalul de difuzare a mesajului reprezinta:
a)elementul esential al actiunilor de promovare a vanzarilor;
b)o componenta a sistemului comunicational al intreprinderii;
c)una dintre coordonatele politicii de comunicatie a intreprinderii;
d)un element specific activitatii fortelor de vanzare ale intreprinderii.
610.Variabila calitativa pe termen lung si care genereaza efecte preponderent in plan
psihologic este:
a)marca; c) relatiile publice;
b)publicitatea; d) fortele de vanzare.
611. Evidentierea calitatilor si caracteristicilor unei marci a intreprinderii este realizata
prin intermediul:
a)publicitatii institutionale; c) publicitatii de conditionare;
b)publicitatii de marca; d) publicitatii factuale.
612.Accentuarea, in cadrul mesajului promotional transmis, a unor elemente de ordin
psihologic asociate produsului este specifica:
a)publicitatii de conditionare; c) publicitatii emotionale;
b)publicitatii factuale; d) publicitatii directe.
❖
613.Una dintre cele mai importante trasaturi ale marcii este:
a)personalitatea acesteia; . c) internationalitatea acesteia;
b)caracterul sau emotional; d) forta sa relationala.
614.Rolul promovarii vanzarilor in faza de lansare a ciclului de viata a produsului
este:
a)sustinerea vanzarilor; c) informarea consumatorilor;
b)crearea unei imagini favorabile a produsului; d) diferentierea produsului.
615.Ansamblul activitatilor promotionale realizate sub forma unor programe sau
campanii specifice corespunde:
a)comunicatiei directe; c) comunicatiei indirecte;
b)comunicatiei formale; d) comunicatiei institutionale.
616. Tehnicile cu actiune si efecte pe termen lung, preponderent in plan psihologic,
sunt specifice:
a)utilizarii marcilor; c) publicitatii;
b)relatiilor publice; d) manifestarilor promotionale.
617. Determinarea formarii unei atitudini favorabile, de atasament fata de
intreprindere si oferta sa de produse si servicii este realizata prin intermediul:
a)publicitatii de produs; c) publicitatii de marca;
b)publicitatii institutionale; d) publicitatii factuale.
618.Unul din obiectivele specifice publicitatii de produs il constituie:
a)sustinerea unui nou pret al produsului;
b)facilitarea penetrarii unei piete noi;
c)asigurarea suportului pentru lansarea pe piata a unui nou produs;
d)generarea unor efecte imediate, de natura cantitativa.
619.Variabila mixta generand deopotriva efecte calitative si cantitative, utilizabile
eficient pe perioade limitate de timp cu repercusiuni pe termen"mediu sau lung este:
a)publicitatea; c) relatiile publice;
b)manifestarile promotionale; d) marketingul direct.
620. in scopul pastrarii interesului consumatorilor pentru un produs, serviciu, marca
sau firma este utilizata:
a)publicitatea comparativa; c) publicitatea de conditionare;
b)publicitatea de reamintire; d) publicitatea de informare.
621. Evidentierea performantelor tehnice inregistrate de catre intreprindere este un
obiectiv de comunicatie specific:
a)sponsorizarii; c) comunicatiei institutionale;
b)participarii la manifestari promotionale; d) publicitatii emotionale.
622.Rolul promovarii vanzarilor in faza de declin a ciclului de viata a produsului este:
a)crearea unei imagini favorabile a produsului; c) fidelizarea consumatorilor;
b)redresarea vanzarilor; d) diferentierea produsului.
623.Cea mai eficienta componenta a activitatii promotionale in cazul promovarii unui
produs industrial este:
a)publicitatea; c) promovarea vanzarilor;
b)fortele de vanzare; d) manifestarile promotionale.
624. In cazul unei intreprinderi cu o slaba diversitate a produselor, zonelor geografice
si clientilor, cel mai recomandat criteriu de organizare a compartimentului de
marketing este:
a)criteriul functiilor; c) criteriul produselor;
b)criteriul geografic; d) criteriul pietelor.
625. "intreprinderea de marketing" reprezinta:
a)o intreprindere specializata in cercetari de marketing, publicitate si acordarea de consultanta in domeniul
marketingului;
b)o intreprindere in care toate structurile organizatorice actioneaza in viziunea de marketing;
c)o intreprindere a carei conducere a imbratisat optica marketingului;
d)o intreprindere care efectueaza acte de vanzare-cumparare.
626. Una din urmatoarele grupe este alcatuita numai din relatii specifice
compartimentului de marketing cu celelalte structuri organizatorice ale intreprinderii si
cu conducerea acesteia:
a)relatii ierarhice, relatii functionale, relatii de vanzare-cumparare;
b)relatii de inchiriere, relatii de stat major, relatii de cooperare;
c)relatii functionale, relatii de control, relatii de concurenta;
d)relatii de stat major, relatii functionale, relatii ierarhice.
627. ^ Relatiile compartimentului de marketing, fie cu celelalte compartimente
functionale, fie cu conducerea intreprinderii, care se concretizeaza in transmiterea
unor indicatii, prevederi, prescriptii, informatii etc. din cadrul activitatii proprii, poarta denumirea de:
a)relatii ierarhice; c) relatii functionale;
b)relatii de stat major; d) relatii de control.
628.Compartimentul de marketing al unei intreprinderi se afla in relatii functionale
cu:
a)conducerea intreprinderii; c) celelalte compartimente ale intreprinderii;
b)proprii salariati; d) clientii intreprinderii.
629.Situatia in care relatiile dintre compartimentul de marketing si celelalte sectoare
ale intreprinderii se caracterizeaza prin neincredere reciproca si slaba capacitate de
colaborare poarta numele de:
a)antagonism latent; c) antagonism militant;
b)antagonism reciproc; d) antagonism intolerant.
630.Compartimentul de marketing poate fi organizat dupa criterii cum sunt:
a)criteriul functiilor, criteriul eficientei, criteriul arborescent;
b)criteriul eficientei, criteriul costurilor, criteriul produselor;
c)criteriul functiilor, criteriul geografic, criteriul produselor;
d)criteriul costurilor, criteriul geografic, criteriul eficientei.
631.Organizarea compartimentului de marketing avand la baza criteriul functiilor: ■
a)constituirea in cadrul compartimentului de marketing a unor sectoare de activitate ale caror
atributii sunt delimitate dupa specificul activitatilor de marketing;
b)desfasurarea unor activitati de marketing specifice activitatilor comerciale;
c)dispersarea activitatilor de marketing in cadrul compartimentelor traditionale din structura organizatorica
a intreprinderii;
d)subordonarea activitatilor de marketing cerintelor si exigentelor caracteristice principalelor piete de
desfacere.
632. Organizarea compartimentului de marketing dupa criteriul geografic are in
vedere:
a)similitudinile existente intre diferitele zone geografice in privinta activitatilor comerciale;
b)diferentierile insemnate pe care le pot prezenta zonele (regiunile) geografice in care actioneaza
intreprinderea;
c)conceperea si desfasurarea unei politici de marketing unitare, indiferent de zona geografica in care
actioneaza intreprinderea;
d)concentrarea activitatilor de marketing intr-o singura zona geografica.
633. Organizarea compartimentului de marketing dupa criteriile produselor se
realizeaza:
a) pornind de la diferitele caracteristici ale pietelor de desfacere;
b)in functie de particularitatile tehnicilor de vanzare specifice fiecarui produs (categorie de produse);
c)prin constituirea in cadrul compartimentului a unor sectoare specializate in conceperea si
desfasurarea tuturor activitatilor de marketing specifice fiecarui produs
(categorie de produse) din nomenclatorul;
d) avand in vedere multimea segmentelor de consumatori carora se adreseaza produsul
(categoria de produse).
634.Structurarea compartimentului de marketing in functie de criteriul pietelor sau
categoriilor de clienti se justifica in cazurile in care:
a)intreprinderile dispun de un nomenclator restrans de produse;
b)in compartimentul de marketing exista functia de responsabil;
c)competenta decizionala a responsabilului de produs este relativ limitata;
d)exista diferentieri in cadrul pietei de nivelul diferitelor categorii (segmente) de consumatori care
fac necesare tehnici de vanzare, proceduri de fixare a preturilor sau
modalitati de organizare teritoriala diferite.
635.Organizarea compartimentului de marketing sub forma matriciala vizeaza:
a) obtinerea unei sinergii ridicate a structurilor functionale cu cele bazate pe existenta
responsabililor de produs si zone geografice pentru asigurarea coerentei actiunilor
practice la diferite niveluri de autoritate;
b) optimizarea dimensiunilor compartimentului de marketing si a incadrarii cu
personal de specialitate;
c) incadrarea compartimentului cu specialisti in cercetari de marketing;
d) stabilitatea si dinamismul activitatilor de marketing desfasurate in cadrul
intreprinderii.
636.O structura de marketing creata ad-hoc se justifica in situatiile in care:
a)eficienta activitatii compartimentului de marketing se dovedeste nesatisfacatoare;
b)in absenta unui compartiment de marketing, este necesara studierea si pregatirea lansarii unei noi
activitati (unui nou produs), elaborarea de strategii, programe de
actiune, bugete de marketing etc. in vederea valorificarii unor oportunitati pe care le ofera piata;
c)puterea de decizie a compartimentului de marketing este limitata;
d)atributiile compartimentului de marketing nu sunt precis delimitate.
637.Transmiterea de catre compartimentul de marketing a unor indicatii, informatii
din cadrul obiectului propriu de activitate catre alte compartimente ale intreprinderii
reprezinta o relatie:
a) de stat-major; b) ierarhica; c) de cooperare; d) functionala.
638.Herbert Simon, laureat al premiului Nobel in economie, arata ca luarea deciziilor
si conducerea:
a)sunt parti distincte ale aceleasi entitati; c) pot fi considerate unul si acelasi lucru;
b)nu pot fi considerate unul si acelasi lucru; d) se bazeaza pe principii diferite.
639.Specialistii apreciaza ca decizia reprezinta:
a)unul sau maraulte obiective care trebuie realizate;
b)hotararea de a realiza o cercetare de marketing;
c)un ansamblu de metode si tehnici moderne de investigare;
d)cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.
640.O situatie decizionala se creeaza numai atunci cand exista :
a)unu! sau mai multe obiective;
b)doua sau mai multe posibilitati pentru atingerea obiectivelor;
c)o stare de incertitudine;
d)toate cele de mai sus.
641.Dupa natura obiectivelor urmarite, deciziile de marketing pot fi :
a)decizii repetitive si decizii nerepetitive;
b)decizii complexe si decizii specializate;
c)decizii strategice si decizii tactico-operationale;
d)decizii individuale si decizii colective.
642.Dupa componenta marketingului mix la care se refera deciziile de marketing pot
fi:
643.in functie de metodologia de elaborare si adoptare a lor, deciziile de marketing
pot fi: .
644.Deciziile tactico-operationale au caracter de:
a)decizii cadru; c) decizii care vizeaza un orizont mai indepartat;
b)decizii derivate; d) decizii care vizeaza obiective fundamentale.
645.Deciziile strategice au caracter de:
a)decizii cadru;
b)decizii care vizeaza un orizont mai redus;
c)decizii derivate;
d)decizii care vizeaza obiective de marketing subordonate obiectivelor fundamentale.
646. Pornind de la impartirea, devenita clasica, a formelor de incertitudine in patru
categorii, universurile(imprejurarile) in care se plaseaza luarea deciziilor pot fi:
a)sigure, aleatoare, nedeterminate, nealeatoare;
b)sigure, aleatoare, nedetenninate, antagoniste;
c)nesigure, aleatoare, nedeterminate, antagoniste;
d)nesigure, aleatoare, determinate, antagoniste.
647.Cand incertitudinea este generata, de faptul ca efectele actiunilor avute in vedere
depind de evenimente asupra carora nu se dispune de nici o informatie, universurile in
care se plaseaza luarea deciziilor de marketing sunt:
a) sigure; b) aleatoare; c) nedeterminate; d) antagoniste.
648. Enumerarea variantelor de actiune posibile- etapa a procesului decizional de
marketing, detine in cadrul modelului DECIDE locul:
a)l; b)2; c)5; d)6.
649.Dezvoltarea si implementarea variantei adoptate - etapa a procesului decizional
de marketing, detine in cadrul modelului DECIDE locul:
a)l; b)2; c)3; d)4.
650.Modelul procesului decizional de marketing " DECIDE" are:
a) 4 etape; b) 5 etape; c) 6 etape; d) 7etape.
651.A; Kaufman apreciaza intr-o lucrare a sa ca cercetarea operationala este:
a)suma unor operatii matematice; c) cercetarea deciziilor tactico-operationale;
b)pregatirea stiintifica a deciziilor; d) investigarea deciziilor strategice.
652. Teoria deciziilor reprezinta o componenta a:
a)deciziilor aleatoare; c) cercetarii operationale;
b)comportamentului consumatorului; d) modelul DECIDE.
653. intre metodele de fundamentare a deciziei optime sau " corecte" de marketing
care se limiteaza la utilizarea posibilitatilor obiective, determinate prin procedeul
clasic sau prin procedeul empiric se inscriu:
a)lanturile Markov; c) metode de simulare;
b)metodele bazate pe teoria firelor de asteptare; d) toate cele de maT'sus.
654. in randul metodelor de fundamentare a deciziilor care se bazeaza pe posibilitati
atat obiective, cat si subiective se inscriu:
a)metode bazate pe teoria firelor de asteptare; c) metode de analiza bayesiana;
b)modele de simulare; d) toate cele de mai sus.
655.Atunci cand decidentul se gaseste in " ignoranta totala" in ceea ce priveste"
starile naturii", decizia poate fi stabilita pe baza:
a)teoriei firelor de asteptare; c) teoriei comportamentului consumatorului;
b)teoriei jocurilor strategice; d) teoriei lui Samuelson.
656.Criteriul maximin de luare a deciziei a fost introdus pentru prima data de : a) L.J. Savage; b) Thomas
Bayes; c) Abraham Wald; d) Laplace.
657.Criteriul maximin de luare a deciziei mai este cunoscut si sub denumirea de criteriul:
a) optimistului; b) pesimistului; c) regretului; d) rationalitatii.
658.Criteriul minimax de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data de : a) Thomas Bayes; . b)
Abraham Wald; c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
659.Criteriul minimax de luare a deciziei mai este cunoscut si sub denumirea de criteriul:
a) regretului; b) rationalitatii; c) pesimistului; d) optimistului.
660.Criteriul rationalitatii de luare a deciziei a fost formulat pentru prima data de : a) Abraham Wald; b)
Laplace;c) Hurwicz; d) L.J. Savage.
661.Criteriul lui Laplace este cunoscut si sub numele de criteriul:
a) regretului; b) optimistului; c) pesimistului; d) rationalitatii.
662. Criteriul care presupune utilizarea unui coeficient de optimism K poarta
denumirea de criteriul lui:
a) L.J. Savage; b) Abraham Wald; c) Hurwicz; d) Laplace. * ♦
663.Din categoria relatiilor de autoritate, existente intre diferite structuri
organizatorice dintr-o intreprindere, nu fac parte:
a)relatiile ierarhice; c) relatiile functionale;
b)relatiile de control; d) relatiile de stat major.
664. Care dintre urmatoarele categorii nu se regaseste la nivelul structurii, in plan
vertical, a sistemului informational de marketing:
a)sursele de informatii; c) utilizatorii;
b)sistemul de gestiune si prelucrare a datelor; d) fluxurile informationale.
665. Conducerea unei intreprinderi trebuie sa decida daca va continua sa-si mentina
gama de produse (strategia Al) sau daca isi va diversifica gama de produse (strategia
A2), in conditiile in care potentialul pietei va fi scazut (starea SI) sau ridicat (starea
S2). Folosind criteriul minimax, sa se estimeze care vor fi valorile corespunzatoare
a) 10; 20; 0; 0. b) 60; 0; 50; 0. c) 0; 0; 10; 20. d) 0; 60; 0; 50.
666. intre fluxurile informationale ce compun structura orizontala a sistemului
informational de marketing nu se regaseste:
a)sistemul rapoartelor interne;
b)sistemul informatiilor obtinute de la personalul intreprinderii;
c)sistemul organizational;
d)sistemul cercetarilor de marketing.
667.Viziunea si misiunea organizatiei sunt formulate de urmatorul nivel de planificare
strategica:
a)nivelul unitatii strategice de activitate; c) nivelul de ansamblu;
b)nivelul functional; d) nivelul organizational'superior.
668.Care dintre urmatoarele aspecte decizionale strategice sunt abordate la nivelul
organizational superior: (1) formularea obiectivelor organizatiei, (2) coordonatele
campaniei de promovare a vanzarilor, (3) structura portofoliului de activitati, (4)
modalitatile de dezvoltare, (5) structura preturilor, (6) selectia firmelor de servicii
logistice, (7) modul de alocare pe destinatii a resurselor financiare?
a) 1,2,4, 6; b) 1,3, 4, 7; c) 2, 5, 6, 7; d) 3, 4, 5, 6.
669. Planificarea strategica la nivelul organizational superior are urmatoarea
caracteristica:
a)se refera la un orizont de timp scurt;
b)reflecta interesele si nevoile clientilor;
c)urmareste valorificarea competentei distinctive a intreprinderii;
d)vizeaza doar obiective financiare.
670. Printre obiectivele stabilite la nivelul organizational superior, in cadrul
planificarii strategice nu se include:
a)cifra de afaceri; c) imaginea intreprinderii;
b)pretul; d) responsabilitatea sociala.
671.Nu este considerata drept caracteristica ce sta la baza identificarii unitatilor
strategice de activitate:
a)tipul de planificare; c) concurenta;
b)managementul; d) imaginea organizatiei.
672.O unitate strategica de activitate se caracterizeaza prin:
a)planificarea comuna cu cea a intregii organizatii;
b)absenta unui manager propriu;
c)obiective de profit proprii;
d)lipsa unor concurenti proprii.
673.Confruntarea cu concurentii are loc, de obicei, la nivelul;
a)unitatii strategice.de activitate; c) organizational superior de planificare strategica;
b)ansamblului organizatiei; d) functional.
674.La nivelul unitati strategice de activitate, nu se stabilesc:
a)produsele si serviciile care vor fi dezvoltate;
b)segmentele tinta;
c)modalitatile de satisfacere a nevoilor clientilor;
d)modul de desfasurarea a activitatii intregii organizatii.
675. Viabilitatea unei unitati strategice de activitate depinde de capacitatea
managementului de a identifica:
a)avantajul competitiv al unitatii strategice de afaceri;
b)concurentii;
c)preturile concurentilor;
d)cele mai adecvate obiective de profit.
676.Managementul fiecarei unitati strategice de afaceri este responsabil de:
a)functia de productie;
b)functia de productie, functia de marketing si functia financiara;
c)functia de personal;
d)totalitatea sau majoritatea functiilor de baza.
*
677.Un plan de produs, elaborat la nivelul functiei de marketing, trebuie sa concorde,
din punctul de vedere al obiectivelor si strategiilor propuse, in primul rand, cu:
a)planul referitor la forta de vanzare a organizatiei;
b)planul strategic de marketing al firmei;
c)planul strategic de productie;
d)planul resurselor umane.
678.Managerii de la nivelul functional de planificare strategica se concentreaza:
a)numai asupra eficacitatii activitatii; c) numai asupra eficientei activitatii;
b)numai asupra costurilor activitatii; d) asupra eficientei si eficacitatii activitatii.
679. Planificarea strategica nu presupune intotdeauna:
a)existenta a trei niveluri distincte (nivelul organizational superior, nivelul unitati strategice de
activitate si nivelul functional);
b)corelarea celor trei niveluri de. planificare;
c)directionarea prin planul elaborat la nivelul organizational superior a planurilor de la celelalte doua
niveluri;
d)stabilirea misiunii organizatiei la nivelul organizational superior.
680. Este necesar ca misiunea organizatiei:
a)sa se limiteze la maximizarea profiturilor;
b)sa reflecte valorile de baza ale organizatiei;
c)sa reflecte obiectivele de reducere a costurilor;
d)sa fie concordanta cu functiile intreprinderii.
681. in esenta, misiunea firmei este:
a)planul de marketing;
b)planul de produs;
c)o declaratie concisa referitoare la scopul existentei organizatiei;
d)planul de afaceri.
682. Formularea misiunii de catre o anumita organizatie este necesara pentru a fi
utilizata:
a)de furnizori;
b)in interiorul organizatiei respective;
c)de clientii finali;
d)in cadrul intreprinderilor furnizoare de servicii logistice.
683.Misiunea organizatiei nu specifica:
a)scopul si motivele existentei organizatiei;
b)pozitia pe care firma doreste sa o dobandeasca;
c)tacticile de marketing ce vor fi utilizate;
d)valorile de baza ale organizatiei.
684. Dintre componentele misiunii firmei nu face parte:
a)piata tinta;
b)filozofia organizatiei;
c)conceptia firmei despre ea insasi;
d)imaginea publica reala (efectiva) a organizatiei, in randul clientilor potentiali.
685.Misiunea organizatiei trebuie sa fie:
a)specifica, realizabila, motivanta, focalizata mai degraba asupra pietelor decat a produselor;
b)focalizata mai degraba asupra pietelor decat a produselor, motivanta, cuantificabila;
c)cuantificabila, specifica, realizabila, motivanta;
d) motivanta, referitoare atitudinea fata de grupurile din exteriorul si interiorul
organizatiei, specifica, masurabila.
686. in majoritatea cazurilor, formularea de catre o organizatie a unei misiuni proprii
are ca efect:
a)orientarea activitatii intregii organizatii si posibilitatea obtinerii de performante superioare;
b)cresterea costurilor planificarii strategice;
c)modificarea structurii organizatorice;
d)limitarea punctelor forte ale organizatiei.
687.Un obiectiv de planificare strategica trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
a)acceptabilitate, flexibilitate, claritate, fezabilitate;
b)acceptabilitate, flexibilitate, claritate, eficienta;
c)flexibilitate, claritate, eficienta, profitabilitate;
d)claritate, eficienta, profitabilitate, masurabilitate.
688.Flexibilitatea unui obiectiv de planificare strategica se refera la:
a)capacitatea obiectivului de a raspunde cerintelor principalelor grupuri de interese din interiorul
organizatiei;
b)exprimarea sa deopotriva cantitativa si calitativa;
c)concordanta cu restul obiectivelor organizatiei;
d)ajustarea in functie de modificarile neasteptate din mediul intern si extern.
689.Compatibilitatea unui obiectiv de planificare strategica este reflectata de:
a)concordanta cu celelalte obiective ale organizatiei;
b)intelegerea de catre managerii de la toate nivelurile organizatiei;
c)facilitarea unor masuri de ameliorare a performantelor;
d)masura in care raspunde cerintelor clientilor.
690.Obiectivele corespunzatoare nivelului organizational superior se exprima, de
obicei, in termeni:
a) sociali; b) financiari; c) sociali si financiari; d) ecologici.
691.Care dintre urmatorii indicatori sunt utilizati, in marea majoritate a cazurilor,
pentru exprimarea obiectivelor corespunzatoare nivelului organizational superior: (1)
valoarea si volumul vanzarilor, (2) pretul minim acceptabil, (3) indicele de crestere a
profitului, (4) imaginea produselor la nivelul segmentului tinta, (5) eficienta neta a.
investitiilor, (6) notorietatea unui anumit produs al gamei?
a) 1,3, 5; b)2,3, 5; c) 3,4, 5; d) 4, 5, 6.
692.Exemple de obiective nefinanciare generale ale intreprinderii sunt urmatoarele:
a) dezvoltarea abilitatilor salariatilor, crearea de oportunitati in privinta carierei,
responsabilitatea sociala fata de clienti;
b)dezvoltarea abilitatilor salariatilor, cresterea profitului, progresul tehnologic;
c)dobandirea unei pozitii de lider in domeniul tehnologic, responsabilitatea fata de societate in ansamblul
ei, scaderea costurilor;
d)desfasurarea unor actiuni caritabile, cresterea vanzarilor, contributia la bunastarea comunitatii.
693. Definirea obiectivelor unei unitati strategice de activitate are loc inainte de
stabilirea:
a)obiectivelor generale ale organizatiei;
b)misiunii organizatiei;
c)strategiei de marketing;
d)structurii portofoliului de unitati strategice de activitate.
694.Comparativ cu obiectivele generale ale organizatiei, obiectivele unitati strategice
de activitate:
a)au un grad mai scazut de specificitate si acoperire;
b)sunt mult mai specifice si se limiteaza la o parte a activitatilor organizatiei;
c)se refera la intreaga organizatiei;
d)vizeaza un orizont de timp scurt.
695. in cazul in care se elaboreaza un plan de marketing pentru un anumit produs, este
necesar, in primul rand, sa se delimiteze in mod clar:
a)aportul produsului la indeplinirea obiectivelor de ansamblu ale firmei;
b)strategiile pentru restul produselor;
c)modalitatile de control al indeplinirii programelor de marketing;
d)responsabilitatile personalului firmei.
696.Poate fi considerat un obiectiv de marketing:
a)cresterea cotei de piata de la 76% la 103%;
b)mentinerea cotei de piata;
c)sporirea cotei relative de piata de la - 0,5 la 0,5;
d)cresterea cotei de piata de la 0,3 la 1,2.
697.Care dintre exemplele urmatoare nu reprezinta un obiectiv specific al functiei de
marketing, ce poate fi inscris in planul de marketing al firmei:
a)imbunatatirea imaginii firmei; c) distributia extensiva a produselor firmei;
b)notorietatea spontana de 60%; d) un grad de acoperire a pietei de 80%.
698. in privinta relatiei dintre gradul de acoperire a pietei si cota de piata, se poate
afirma ca:
a)gradul de acoperire este intotdeauna mai mare decat cota de piata;
b)gradul de acoperire este intotdeauna mai mic decat cota de piata;
c)gradul de acoperire este intotdeauna identic cu cota de piata;
d)gradul de acoperire si cota de piata se afla intr-o relatie de interconditionare.
699. Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate functii ale planului de
marketing: (I) stabilirea misiunii firmei, (2) identificarea surselor de avantaj
competitiv al intreprinderii pe pietele pe care opereaza, (3) directionarea activitatilor
corespunzatoare tuturor functiilor organizatiei, (4) alocarea resurselor pentru diferitele
activitati de marketing, (5) formularea obiectivelor generale ale intreprinderii, (6)
coordonarea eforturilor tuturor departamentelor organizatiei pentru indeplinirea
obiectivelor de marketing, (7) evaluarea rezultatelor activitatii de marketing?
a) 1,4, 5, 7; b)2,4,6, 7; c) 3, 4, 5,7; d) 4, 5, 6, 7.
700.Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
a)planul de afaceri este o parte integranta a planului strategic al intreprinderii;
b)planul de afaceri este o componenta a planului de marketing;
c) se recomanda ca planul de marketing sa nu fie influentat de planurile
corespunzatoare celorlalte functii ale intreprinderii;
d) planul de marketing nu stabileste modul de alocare a resurselor financiare si umane.
701.Datorita valori sale operationale, planul de marketing anual este denumit uneori:
a) plan integrat; b) plan strategic; c) plan tactic; d) plan functional.
702.Planul de marketing care este elaborat pentru perioade de timp de 3-4 ani este
denumit:
a)politica de marketing; c) strategie de marketing;
b)plan de afaceri; d) plan strategic.
703.Planul de marketing pe termen lung este elaborat in functie de:
a)obiectivele planurilor de marketing anuale;
b)misiunea organizatiei, obiectivele generale, resursele necesare si evolutia estimata a factorilor cheie
ai mediului extern;
c)misiunea organizatiei si obiectivele planurilor de marketing anuale;
d)programele de marketing elaborate de organizatie.
704.Rezumatul planului de marketing reprezinta:
a)descrierea succinta a continutului planului; c) lista obiectivelor de marketing;
b)precizarea sintetica a misiunii firmei; d) cuprinsul planului.
705.Se recomanda ca rezumatul planului de marketing sa aiba:
a)min, 5 pagini; c) max. un paragraf;
b)max. 2-3 pagini; d) o dimensiune cat mai mare.
706.Care este ordinea adecvata a urmatoarelor componente ale planului de marketing:
(1) ipotezele, (2) analiza SWOT, (3) obiectivele planului de marketing, (4) analiza
mediului?
a) 1,2, 3, 4; b) 4,2, 1,3; c) 2,3, 1,4; d) 3,4, 1,2.
707.Analiza SWOT se refera:
a)numai la punctele forte ale organizatiei;
b)numai la punctele forte si slabiciunile organizatiei;
c)numai la mediul extern;
d)situatia intreprinderii si raporturile acesteia cu micro si macromediul extern.
708.Analiza SWOT este:
a)sinteza auditului de marketing;
b)instrumentul de control al politicii de marketing ce va fi stabilita prin planul de marketing;
c)sinteza rezumatului planului;
d)etapa care urmeaza definirii obiectivelor planului de marketing.
709.Se recomanda ca ipotezele planului de marketing:
a)sa fie in numar mic si sa se refere la aspectele critice ale mediului;
b)sa vizeze toate aspectele mediului, nu doar factorii cheie care influenteaza succesul firmei;
c)sa fie cat mai numeroase;
d)sa fie considerate la elaborarea strategiilor, nu si a obiectivelor de mlrketing.
710.Stabiliti ordinea urmatoarelor componente, in functie de succesiunea lor intr-un
plan de marketing: (1) obiectivele, (2) bugetul, (3) programul de marketing, (4)
strategiile de marketing, (5) sistemul de control.
a) 4, 1,3,2,5; b) 5, 2, 1,3,4; c) 1,4, 3, 2, 5; d) 3, 4, 1,2,5.
711.Care dintre urmatoarele aspecte sunt stabilite de un program de marketing: (1)
persoanele implicate, (2) strategia firmei, (3) scadentele, (4) strategia de marketing, (5)
succesiunea activitatilor desfasurate, (6) obiectivele de marketing, (7) costurile
aferente?
a) 1,2, 4, 7; b) 4, 3, 1,2 c)2,3,5, 6 d) 1,3, 5, 7.
712. in stabilirea bugetului planului de marketing, aplicarea tehnicii "baza zero"
presupune:
a)justificarea fiecarui element de cheltuieli si corelarea cu obiectivele generale ale intreprinderii;
b)considerarea modului de alocare a resurselor in perioada anterioara;
c)instituirea de restrictii in privinta resurselor financiare alocate activitatilor de marketing;
d)referirea la o perioada de baza.
713.Etapa procesului planificarii de marketing, care consta in specificarea, culegerea,
masurarea, analiza si interpretarea datelor si informatiilor referitoare la mediul intern
si extern al intreprinderii, cu scopul de a identifica punctele forte si slabiciunile
intreprinderii, oportunitatile si riscurile mediului extern este denumita:
a)audit de marketing; c) formularea obiectivelor de marketing;
b)analiza SWOT; d) cercetare cantitativa de marketing.
714. inteles ca un proces de revizie, auditul de marketing se desfasoara:
a)numai in etapa de inceput a procesului de planificare;
b)doar la finalul procesului de planificare;
c)numai in situatiile in care activitatile de marketing se dovedesc neprofitabile;
d)ori de cate ori este necesara evaluarea pozitiei intreprinderii.
715. in cazul auditului de marketing, perioada de timp la care se refera analiza
tendintelor de mediu care influenteaza activitatea intreprinderii:
a)se limiteaza la perioada anterioara de planificare;
b)urmareste doar perioada curenta;
c)se focalizeaza asupra unei perioade viitoare;
d)ofera o perspectiva completa, care include orizonturi de timp anterioare, prezente si viitoare.
716.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la auditul de marketing sunt corecte?
a)evalueaza in mod neutru, necritic situatia actuala de marketing a intreprinderii;
b)estimeaza probabilitatea de manifestare a factorilor de mediu;
c)nu considera natura impactului factorilor de mediu intern;
d)se desfasoara intotdeauna dupa stabilirea obiectivelor de marketing.
717.Evaluarea resurselor interne ale organizatiei in raport cu mediul extern si
efectuarea unei analize separate pentru fiecare functie majora a intreprinderii se
numeste:
a)audit de marketing; c) audit de productie;
b)audit de management; d) audit functional.
718.Care dintre urmatoarele aspecte sunt urmarite in cadrul auditului extern de
marketing:
a)mediul economic, oferta pietei, preturile si conditiile de plata;
b)mediul economic, mediul socio-cultural, mediul tehnologic;
c)profitabilitatea ramurii, mediul tehnologic, cererea pietei;
d)mediul politico-legislativ, mediul economic, concurenta.
719. in privinta particularitatilor pietei, in cadrul auditului extern de marketing sunt
studiate aspecte cum sunt:
a)elasticitatea cererii in raport cu pretul, capacitatea efectiva a pietei, sistemele de distributie fizica a
produselor ce apartin diferitilor furnizori;
b)fidelitatea fata de marca, distributia teritoriala a populatiei, investitiile de capital;
c)evolutia produsului national brut, dinamica pietei, tipurile de discounturi utilizate in relatiile cu
intermediarii;
d)protectia mediului inconjurator, caracteristicile intangibile ale produselor existente pe piata, viteza
transferului tehnologic.
720.Printre aspectele referitoare la concurenta, urmarite in cadrul auditului extern se
inscriu urmatoarele:
a)barierele de intrare pe piata, reglementarile privind concurenta, strategiile de marketing;
b)fuziunile si achizitiile de intreprinderi, politica nationala de incurajare a investitiilor, comportamentul de
cumparare al pietei tinta;
c)cota de piata a fiecarui concurent, costul materiilor prime si energiei, structura populatiei pe medii;
d)barierele de intrare pe piata, strategiile de marketing, fuziunile si achizitiile de intreprinderi.
721.Exemple de variabile operationale analizate in cadrul auditului intern sunt
urmatoarele:
a)cota relativa de piata, volumul vanzarilor, structura vanzarilor pe tipuri de clienti;
b)strategiile de marketing, cota de piata, tipul de structura organizatorica;
c) existenta mecanismelor de control, valoarea vanzarilor, disponibilitatea
informatiilor de marketing necesare;
d) experienta de marketing a organizatiei, comunicarea intre departamente, valoarea
vanzarilor.
722.Firmele de succes realizeaza un audit de marketing:
a) saptamanal; b) zilnic; c) lunar; d) anual.
723.Printre avantajele apelarii la consultanti externi, pentru realizarea auditului de
marketing se inscriu urmatoarele:
a)obiectivitatea analizei, efectuarea auditului in conditiile absentei unei experiente proprii in
domeniu;
b)costul mic, obiectivitatea analizei;
c)completarea experientei proprii cu cea a unor consultanti recunoscuti, dependenta calitati auditului de
experienta consultantului extern;
d)gradul de cooperare intre personalul intreprinderii si consultanti.
724.Dezavantajele apelarii la consultanti externi, cu ocazia realizarii auditului de
marketing se refera la: (1) costul auditului, (2) subiectivitatea analizei, (3) disiparea
ulterioara a informatiilor in mediul extern, (4) posibilitatea efectuarii auditului de orice
intreprindere, (5) timpul necesar consultantului pentru a se familiariza cu activitatea
firmei, (6) gradul inalt de conlucrare dintre specialistii intreprinderii si consultanti, (7)
dificultatea intelegerii de consultant a particularitatilor firmei?
a) 2, 4, 5, 7 b) 1,3, 5, 7; c) 3, 2,1,'6; d) 4, 5, 6, 7.
725. In esenta, auditul de marketing consta in:
a)identificarea datelor necesare;
b)culegerea datelor;
c)specificarea, culegerea, analiza si interpretarea datelor;
d)culegerea si analiza datelor.
726. Auditul de marketing se focalizeaza asupra;
a)tuturor factorilor care influenteaza mediul intern al organizatiei;
b)tuturor factorilor relevanti din mediul intern si extern, precum si a impactului lor asupra situatiei
firmei;
c)tuturor factorilor care influenteaza mediul extern al organizatiei;
d)tuturor factorilor relevanti din mediul intern si extern.
727. Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate oportunitati, in cadrul analizei
SWOT efectuate de o anumita firma: (1) lansarea de catre firma a unui nou produs; (2)
crearea unui compartiment de marketing; (3) efectuarea unei reduceri de pret pentru
serviciile oferite de firma in cauza; (4) ritmul ascendent de evolutie a pietei; (5)
retragerea unui competitor de pe piata tinta; (6) modificarea favorabila a
reglementarilor referitoare la sectorul de activitatea in care este prezenta firma
respectiva?
a) U2:3; 0)2,3,4; c)3,4,5; d) 4,5,6.
728. Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate puncte forte ale firmei, in
cadrul analizei SWOT: (1) cererea mare pentru produsele firmei, (2) o strategie de
marketing coerenta si eficienta, (3) cota mare de piata, (4) ritmul inalt de crestere
economica, (5) intensitatea scazuta a concurentei, (6) imaginea favorabila a produselor
firmei?
a) 2, 3, 6; b) 1,3,4; c) 3, 4, 5; d) 4, 5, 6^
729. Care dintre urmatoarele exemple pot fi considerate pericole (amenintari), in
cadrul analizei SWOT efectuate de o anumita firma: (1) restrangerea drastica a pietei;
(2) lipsa specialistilor de marketing in cadrul firmei, (3) politica de marketing agresiva
a concurentilor, (4) scaderea cifrei de afaceri a firmei, (5) criza economica, (6)
costurile mari inregistrate de firma?
a) 1-3,5; b)2,3,4; c) 3, 4, 5; d) 2, 5, 6.
730. Pentru a stabili masura in care anumite puncte forte reprezinta competente de
baza ale organizatiei, in raport cu concurentii, este necesara analizarea lor din
perspectiva urmatoarelor criterii:
a) proprietate, durabilitate, transferabilitate, imitabilitate;
b)proprietate, valoare, productivitate, flexibilitate;
c)valoare, flexibilitate, transferabilitate, imitabilitate;
d)durabilitate, transferabilitate, imitabilitate, cost,
731.Stabiliti care este ordinea corespunzatoare a urmatoarelor etape ale realizarii
matricei oportunitatilor: (1) localizarea in cadrul matricei a fiecarei oportunitati
identificate, (2) masurarea probabilitatii de manifestare a fiecarei ocazii favorabile, (3)
identificarea oportunitatilor, (4) codificarea oportunitatilor, (5) masurarea impactului
ocaziei favorabile.
a) 1,2, 3, 4, 5; b)2, 1,3,5,4; c) 3, 4, 2, 5,1; d) 5, 3, 2,4, 1.
732.Matricea produs-piata a fost elaborata pentru prima data de:
a) Philip Kotler; b) Igor Ansoff; c) Peter Drucker; d) Jan Stapel.
733. in cadrul matricei produs-piata, strategia de mentinere pe pietele actuale, cu
produsele actuale este cunoscuta sub denumirea de strategie de:
a) rezistenta; b) evolutie constanta; c) consolidare; d) diminuare a pierderilor.
734.Consolidarea pozitiei in raport cu concurentii impune cresterea cotei de piata a
intreprinderii, intr-un ritm similar cu cel de evolutie a pietei, in cazul in care piata se
afla in faza de:
a) inceput; b) crestere; c) maturitate; d) declin.
735.Dezvoltarea activitatii firmei in domenii concurente sau direct complementare cu
domeniul in care opereaza in prezent este denumita:
a)strategie de penetrare; c) strategie de consolidare;
b)integrare in aval; d) integrare orizontala.
736.Care dintre urmatoarele exemple reprezinta strategii de diversificare a activitatii
firmei in domenii conexe: (1) integrarea in amonte, (2) retragerea, (3) penetrarea
pietei, (4) dezvoltarea pietei, (5) integrarea in aval?
a) 1,4; b)2, 5; c) 1, 5; d) 3, 5.
737. in viziunea lui Michael Porter, intreprinderea poate selecta una dintre urmatoarele
variante de strategii generice:
a) strategia celui mai scazut cost total, strategia de diferentiere, strategia de
concentrare;
b)strategia de dezvoltare, strategia eficientei, strategia de concentrare;
c)strategia competitivitatii, strategia celui mai mic cost total, strategia de concentrare;
d)strategia eficientei, strategia de concentrare, strategia de tintire.
738.Diferentierea prin oferirea unor servicii complexe sau a unor produse cu un nivel
tehnic ridicat este un avantaj competitiv numai in masura in care:
a)nu conduce la cresterea costurilor;
b)valoarea adaugata este apreciata de utilizator;
c)pretul produsului nu creste;
d)se utilizeaza acelasi sistem de distributie.
739.Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la strategia competitiva de tip hibrid
sunt adevarate?
a)este utilizata de firmele care obtin importante economii de scara;
b)este preferata de firmele care doresc sa penetreze pe piete unde concurentii nu detin pozitii semnificative;
c)genereaza costuri mari;
d)presupune oferirea unei valori adaugate mici, pentru client.
740.Diagrama propusa de Henry Gantt pentru programarea productiei pune accentul
pe:
a)fabricarea unei anumite cantitati de produse; c) timp;
b)responsabilitatile personalului de productie; d) valoarea produselor.
741.intr-o diagrama Gantt, jalonul reprezinta:
a)obtinerea unei aprobari intermediare sau indeplinirea unui anumit obiectiv;
b)momentul de incepere a programului;
c)durata programului;
d)nivelul ierarhic vizat de o anumita activitate.
742.Printre avantajele oferite de utilizarea diagramei Gantt se inscriu urmatoarele: (1)
usurinta trasarii, (2) frecventa actualizarii, (3) prezentarea clara a succesiunii
activitatilor, (4) posibilitatea aplicarii cu usurinta in cazul unui numar mare de
activitati, (5) vizualizarea rapida a stadiului de indeplinire a programului, (6)
prezentarea relatiilor dintre activitati.
a) 1,3,5; b)2,4,6; c) 1,4,5; d)3,4,6.
❖
743.Metoda PERT a fost conceputa in anul:
a) 1904; b) 1935; c) 1958; d) 1976.
744.Metoda PERT a inceput sa fie utilizata in:
a) Franta; b) Germania; c) Japonia; d) SUA.
745.Care dintre urmatoarele afirmati referitoare la metoda PERT sunt adevarate:
a)stabileste modalitati de alocare a resurselor care sa permita indeplinirea eficace a obiectivelor
programului;
b)se poate aplica numai in cazul proiectelor de complexitate scazuta;
c)este focalizata asupra activitatilor necritice;
d)permite in mica masura intelegerea relatiilor dintre activitati.
746.Stabiliti ordinea corecta a etapelor de aplicare a metodei PERT: (1) determinarea
relatiilor dintre activitati, (2) trasarea retelei PERT, (3) estimarea timpului necesar
pentru fiecare activitate, (4) stabilirea listei activitatilor si evenimentelor, (5) stabilirea
drumului critic.
a) 4, 1,3,2,5; b) 1,2,3,4, 5; c) 2, 3, 1,4,5; d) 4, 3, 2, 1,5.
747. in cazul aplicarii metodei PERT, drumul critic reprezinta:
a)succesiunea de activitati care constituie cel mai scurt traseu, intre momentul inceperii programului si cel
al finalizarii sale, avand durata minima posibila;
b)succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel
al finalizarii sale, avand durata maxima posibila;
c)succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului si cel
al finalizarii sale, avand o durata medie;
d)succesiunea de activitati care constituie cel mai lung traseu, intre momentul inceperii programului
si cel al finalizarii sale, avand durata minima posibila.
748. in cadrul metodei PERT, termenul "critic" este utilizat pentru a sublinia faptul ca:
a)este vorba de activitati cu profitabilitate scazuta;
b)orice intarziere in desfasurarea unei activitati de pe drumul cel mai lung prin retea, va conduce la
marirea duratei de realizare a programului;
c)o anumita activitate nu dispune de resursele umane necesare;
d)este orobabila o sporire a duratei unei anumite activitati.
749.Ca regula generala, cel mai curand termen de incepere a unei activitati din
reteaua PERT este:
a)valoarea maxima din seria valorilor ce indica cel mai curand termen de finalizare,
corespunzatoare tuturor activitatilor care preced acea activitate;
b)termenul cel mai probabil;
c)valoarea minima din seria valorilor ce indica cel mai curand termen de finalizare, corespunzatoare tuturor
activitatilor care preced acea activitate;
d) valoarea minima din seria valorilor ce indica cel mai indepartat termen de
finalizare, corespunzatoare activitatilor importante, care preced acea activitate.
750.Daca se considera TI (cel mai tarziu termen de incepere a unei activitati), CI (cel
mai apropiat termen de incepere a unei activitati), TF (cel mai tarziu termen de
finalizare), CF (cel mai curand termen de finalizare), rezerva de timp, in cazul metodei
PERT, se stabileste astfel:
a) TI + CI; b)TI-CI; c)TF + CF; d)TI-CF.
751. in cazul retelei PERT, se considera ca:
a) toate activitatile trebuie sa aiba rezerve de timp;
b) rezervele de timp exista doar in cazul activitatilor desfasurate la inceputul
programului;
c)activitatile critice nu au rezerve de timp;
d)activitatile necritice nu au rezerve de timp.
752. Durata totala a programului de activitati, stabilita cu ajutorul PERT reprezinta:
a)suma duratelor estimate ale activitatilor critice si necritice;
b)suma duratelor estimate ale activitatilor critice;
c)suma duratelor estimate ale activitatilor necritice;
d)suma rezervelor de timp.
753. Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate dintr-o retea PERT se
calculeaza pe baza urmatoarelor estimari de timp:
a)estimarea probabilistica; estimarea medie;
b)estimarea optimista, estimarea medie, estimarea pesimista;
c)estimarea aleatoare, estimarea celei mai probabile durate;
d)estimarea optimista, cea mai probabila durata; estimarea pesimista.
754. in cazul in care dispersia corespunzatoare intregului drum critic este de 3 zile, iar
durata probabila a programului este de 30 de zile, se poate considera ca programul va
fi terminat intr-un interval de timp (exprimat in zile) de:
a) [21,37]; b)[27,33]; c) [24,36]; d) [21,39].
755. Considerand a,- (estimarea optimista), m,- (durata cea mai probabila), si b( estimarea pesimista, durata
probabila a unei activitati se calculeaza astfel:
a)(a,- + bj - mO/3; c) (ai + 4mf + b,)/6;
b)(af + m,- + b:)/3; d) (a,- + 2mf + b,)/4.
756. Stabilirea obiectivelor si strategiilor de marketing, in cadrul unei firme care are in
organigrama sa un manager de marketing, trebuie sa constituie responsabilitatea:
a)exclusiva a managerului de marketing;
b)exclusiva a specialistilor care au relatii directe cu clientii firmei;
c)comuna a managerului de marketing si a managerilor de Ia nivelul superior;
d)comuna a tuturor managerilor aflati la nivelul superior (in raport cu managerul de marketing).
757. In cazul in care structura organizatorica a firmei include un departament distinct
de planificare de marketing, acesta este implicat:
a)doar in elaborarea strategiei de marketing;
b)numai in stabilirea obiectivelor planificarii de marketing;
c)elaborarea planului si urmarirea indeplinirii obiectivelor stabilite;
d)desfasurarea activitatilor zilnice pe care le presupune indeplinirea obiectivelor stabilite.
758.Pentru a finaliza un program de activitati in 55 de zile, cu o probabilitate de 95%,
in conditiile in care durata programului este de 50 de zile, abaterea standard
corespunzatoare de 3,96 zile, iar valoarea gasita cu ajutorul distributiei probabilitatii
normale standard este de 1,64, valoarea calculata a duratei probabile a programului
este de:
a) o zi; b) 49 zile; c) 50 zile; d) 55 zile.
759.Se considera ca, in cazul metodei PERT:
a)duratele activitatilor sunt variabile aleatoare;
b)toate activitatile au rezerve de timp;
c)durata probabila a unei activitati nu are in vedere estimarea duratei maxime si minime a acesteia;
d)graful este constituit in exclusivitate din arce.
760.Durata- probabila a unei activitati, in conditiile aplicarii metodei PERT, se
determina ca medie:
a)aritmetica simpla; c) aritmetica ponderata;
b)armonica; d) geometrica ponderata.
761.Modelul de retea specific metodei CPM a fost utilizat, prima data, pentru:
a)distributia marfurilor; c) constructia unor uzine chimice;
b)programarea lansarii pe piata a produselor; d) elaborarea strategiei de marketing.
762.Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate, presupune parcurgerea
prealabila a urmatoarelor etape, in cazul metodei PERT:
a)stabilirea listei activitatilor si evenimentelor, determinarea relatiilor dintre activitati;
b)stabilirea listei activitatilor si evenimentelor, trasarea retelei PERT;
c)trasarea retelei PERT, stabilirea drumului critic;
d)stabilirea celui mai apropiat termen de incepere si finalizare a fiecarei activitati.
763.Lungimea drumului critic este:
a)suma duratei maxime a activitatilor critice si necritice;
b)cel mai scurt interval de timp in care programul poate fi realizat;
c)lungimea arcelor grafului;
d)cel mai lung interval de timp in care programul poate fi realizat;
764.Dispersia variabilei timp, pentru fiecare activitate critica a retelei PERT, se
determina pe baza indicatorilor a (durata minima a activitatii) si b (durata maxima a
activitatii), cu ajutorul formulei:
a)(b-a)2/36; b)(a-b)a/18; c)(b-a)/2; d)(a + b)2/36.
765.Un producator de alimente de uz curent, care se extinde in domeniul productiei
de ambalaje pentru produsele respective, aplica o strategie de:
a)integrare in amonte; c) diferentiere;
b)integrare in aval; d) integrare orizontala.
766.Programul de marketing consta in stabilirea:
a)obiectivelor planului de marketing; c) bugetului de marketing;
b)strategiilor de marketing; d) succesiunii actiunilor tactice ale firmei.
767.Nu este reala afirmatia potrivit careia structura concreta a submixtilui de produs
este data de:
a)dimensiunile si structura gamei de produse sortimentale;
b)atributele corporale si acorporale ale produsului;
c)sistemele de distributie pentru care s-a optat;
d)comunicatiile referitoare la produs.
768.Locul central in cadrul mix-ului de marketing revine, in general:
a) produsului; b) pretului; c) distributiei; d) promovarii.
769.Cerinta de baza a realismului mix-ului de marketing o constituie:
a)judicioasa corelare a elementelor din componenta sa;
b)includerea permanenta a tuturor elementelor ce-i sunt specifice;
c)valorificarea tuturor oportunitatilor pietei;
d)satisfacerea deplina a cerintelor cumparatorilor-tinta.
770."Avantajul diferentiat" nu semnifica preocuparea intreprinderii:
a)de a oferi un marketing mix superior fata de concurenta;
b)de distingere de catre cumparatorii vizati, a ofertei proprii;
c)de a oferi un produs pe care cumparatorii-tinta sa-1 perceapa ca fiind superior celui oferit de concurenta;
d)de a detine o cota de piata superioara fata de concurenta.
771. Care dintre componentele mix-ului de marketing au impact asupra
consumatorilor?
a)produsul si pretul; c) distributia si promovarea;
b)produsul si promovarea; d) toate.
772. in cadrul tendintei specifice marketingului global, de dezvoltare a unui mix de
marketing standardizat, oportunitati mai reduse de standardizare le are:
a) pretul; b) produsul; c) comunicarea promotionala; d) distributia.
773. Dintre componentele mix-ului de marketing, utilizate de intreprinzatori in
eforturile de fidelizare a cumparatorilor, se apeleaza cel mai adesea, pentru oferirea
unor beneficii imediate, la:
a) produs; b) pret; c) distributie; d) promovare.
774. in cazul unui mix de marketing orientat intr-o perspectiva specifica marketingului
relational, serviciile postvanzare constituie un instrument specific politicii de:
a) comunicare promotionala; b) pret; c) produs; d) distributie,
775. "Prajitura marketingului" semnifica:
a)serviciile suplimentare, asociate produsului, oferite de intreprindere;
b)ofertele "speciale" din cadrul mix-ului promotional;
c)mixajul ingredientelor constitutive ale mix-ului de marketing;
d)preturile promotionale.
776.Distributia nu apare a fi o variabila endogena, pe deplin manevrabila de catre
intreprindere, in cazul:
a)posibilitatii exercitarii unui control total asupra acesteia;
b)existentei unui aparat specializat propriu, al intreprinderii ofertante;
c)alegerii dintre mai multe variante de distributie ce i se ofera in cadrul pietei;
d)influentarii ei de diversi factori externi.
777.Compararea mix-ului de marketing cu o "prajitura a marketingului" apartine lui:
a) Ph. Kotler; b) Leader si Kyritsis; c) Hill si O'SuIlivan; d) McCarthy.
778. in unele domenii mai recente de aplicare a marketingului orientat spre servicii -
cum este sportul si cultura - s-a simtit nevoia adaugarii unui ingredient suplimentar,
alaturi de cei patru P, respectiv:
a) marketingul intern; b) relatiile publice; c) ambianta; d) standardizarea.
779. in cadrul mix-ului de marketing specific binecunoscutei firme nord-americane
McDonald's, cu retele de restaurante fast-food, submixul de produs are drept elemente
definitorii:
a) standardizarea ofertei, calitate ridicata si consecventa, viteza de servire, programul
prelungit de functionare;
b) standardizarea ofertei, calitate ridicata si consecventa, posibilitatea utilizarii
cardurilor de catre clienti, servicii suplimentare;
c) adaptarea la cerintele diferitelor segmente de piata, calitatea ridicata si consecventa,
practicarea unor preturi judicioase, servicii suplimentare post-varizare;
d) permanentizarea ofertelor promotionale, practicarea unor preturi standardizate,
oferirea unor bonusuri de fidelitate.
780. Avantajul competitiv urmarit reprezinta un element de referinta pentru:
a)dezvoltarea mix-ului de marketing; c) definirea politicii de produs;
b)formularea strategiei de marketing; d) implementarea tacticii de marketing.
781. In viziunea lui Philip Kotler, conceptul care caracterizeaza cel mai bine cererea
de servicii de sanatate, respectiv strategia de marketing pe care trebuie sa o urmeze
organizatia in aceasta situatie sunt:
a)cerere pozitiva, strategie de remarketing;
b)cerere negativa, strategie de demarketing;
c)cerere neutra, strategie de demistificare;
d)cerere negativa, strategie de conversiune.
782. In viziunea lui Philip Kotler, conceptul care caracterizeaza cel mai bine cererea
pentru droguri, respectiv strategia de marketing pe care trebuie sa o urmeze
organizatia antidrog in aceasta situatie sunt:
a)cerere pozitiva, strategie de remarketing;
b)cerere nedorita, strategie de demarketing;
c)cerere indezirabila, strategie de antimarketing;
d)cerere negativa, strategie de conversiune.
783.' Premiul anual P. D. Converse, pentru contributii deosebite aduse stiintei marketingului, este acordat
de:
a)Asociatia Mondiala de Marketing; c) Academia Europeana de Marketing;
b)Academia Stiintei Marketingului din SUA; d) Asociatia Americana de Marketing.
784. ADETEM reprezinta:
a)o revista franceza de marketing; c) un institut european de cercetari de marketing;
b)o asociatie belgiana de marketing; d) o asociatie franceza de marketing.
785. Confederatia Europeana de Marketing reuneste in prezent:
a)24 de asociatii nationale, din 19 tari europene;
b)30 de asociatii nationale, din 50 de tari europene;
c)20 de asociatii nationale, din 45 de tari europene;
d)25 de asociatii nationale, din 42 de tari europene.
786. AIDA constituie:
a)o asociatie internationala in domeniul distributiei;
b)o publicatie in domeniul comunicarii internationale;
c)o asociatie europeana in sfera comunicarii promotionale;
d)o organizatie europeana de promovare a relatiilor publice.
787. Care dintre afirmatiile de mai jos un este reala in legatura cu faptul ca Asociatia
Mondiala de Marketing a fost creata:
a) in 1993;
b)la Chicago;
c)cu participarea reprezentantilor din peste 20 de tari;
d)prin reunirea AMA, APMF, EMC, FELAM.
788. intre organizatiile non-profit care sustin (sponsorizeaza) organizarea Congresului
Mondial de Marketing se evidentiaza:
a)Academia de Marketing, din Marea Britanie;
b)Academia Stiintei Marketingului, din SUA;
c)Federatia Internationala de Marketing;
d)Asociatia Internationala a Publicitatii
789.Certificatul profesional de specialist in marketing - Professional Certified
Marketer - este atribuit de:
a)AMA; c) Asociatia Mondiala de Marketing;
b)Academia Europeana de Marketing; d) Confederatia Europeana de Marketing.
790. in prezent, sunt editate reviste de marketing european in:
a)Franta si Germania; c) Suedia si SUA;
b)Germania si Marea Britanie; d) Marea Britanie si SUA.
791.Activitatea asociatiilor nationale de marketing s-a concentrat in directia:
a)organizarii unor manifestari stiintifice de profil;
b)editarii unor periodice in domeniu;
c)difuzarii pe mai multe planuri a conceptelor si tehnicilor de marketing;
d)realizarii tuturor actiunilor de mai sus.
792.Publicatiile Euromonitor sunt editate in:
a) Elvetia; b) Marea Britanie; c) Belgia; d) Suedia.
❖ 793.Revista Advertising Age este o
publicatie:
a)editata de Asociatia Internationala a Publicitatii;
b)ce apare in Marea Britanie;
c)cu caracter comercial din SUA;
d)o asociatie a Publicitatii din Europa.
794.Societatea Europeana pentru cercetari de opinie si de marketing - ESOMAR, are
in prezent cateva mii de membri, din:
a) 25 de tari; b) 45 de tari; c) 50 de tari; d) 100 de tari.
795.FELAM reprezinta:
a)o revista a asociatiei franceze de marketing;
b)un congres anual al Federatiei Europene de Marketing;
c)Federatia Asociatiilor de Marketing din America Latina;
d)Forumul asociatiilor de marketing Europa-America Latina.
796. Dintre afirmatiile de mai jos nu este reala cea potrivit careia marketingul:
a)a aparut, mai intai, pe planul practicii; c) are ca loc de origine SUA;
b)a fost promovat mai intai in largime; d) a ajuns in SUA la faza adolescentei.
797. in evolutia marketingului, era productiei - sau orientarea catre productie - a avut Ioc in SUA:
a)pana in 1930; c) intre 1950-1970;
b)in prima jumatate a secolului XX; d) in a doua jumatate a secolului XX.
798.Nu este reala afirmatia potrivit careia marketingul comercial:
a)reprezinta una dintre ariile constitutive ale marketingului organizatiilor non-profit;
b)este asociat de necesitatea organizatiilor non-profit de a desfasura adesea si activitati economice pentru
a-si crea unele surse de venituri;
c)se situeaza in cadrul domeniului economic;
d)este specific doar unor intreprinderi din sfera distributiei.
799. Care dintre afirmatiile de mai jos exprima cel mai deplin esenta "produsului"
marketingului electoral?
a)este concretizat, de obicei, intr-un program sau un candidat;
b)urmeaza a fi "vandut" publicului alegator;
c)este oferit "consumatorului de politica";
d)toate afirmatiile anterioare.
800.Care din explicatiile de mai jos referitoare la faptul ca definitia initiala data de
catre AMA marketingului a fost considerata ulterior ca insuficienta, nu este reala?
a)i se atribuiau doar roluri exercitate dupa incheierea productiei;
b)punctul sau de pornire nu-1 reprezentau clientii sau consumatorii;
c)s-a axat doar pe bunuri, nu si pe servicii;
d)omitea obiectivul propriu al intreprinzatorilor, in cadrul acestui demers.
Principala arie de intersectie in tre marketeri si finantistieste:

-stabilirea bugetului departamenului financiar-contabil
Ca activitate umana marketingul isi gaseste inceputurile:
Piata intreprinderii este formata din:
-parte din piata produsului, pe care producatorul sau distribuitorul de referinta vinde in
nume
propriu, in interes propriu, sub marca proprie
Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un sistem vertical
de
marketing:
-administrat
Printer criteriile economice de alegere a variantelor de distributie amintim:
-profitul
Conditiile ,,5/10, net 30’’ se refera la faptul ca:
-beneficiarul poate retine 5% din valoarea facturata daca plateste in 10 zile, astfel,
termenul de
plata fiind de 30 zile.
Mix-ul promotional NU cuprinde:
-produsul
Departamenul de marketing este interest sa obtina de la departamentul cercetare-
dezvoltare:
-carti tehnice pentru produsele pe care le propune piata.
Obiectivul campaniei de publicitate trebuie sa precizeze:
-auditoriul tinta adresat prin companie, nivelul de performanta si tipul de
influenta
care se va exercita asupra audietnei
Urmatoarea functie NU este caracteristica ambalajului :
-prezinta si descrie produsul
Care din urmatoarele propozitii sunt adevarate
-diferentiem pentru a pozitiona
Dintre urmatoarele enunturi, Nu reprezinta o functie a distibutiei la nivel
macroeconomic urmatoarea variant
-contrinuie la scaderea eficientei economice
Printre functiile ambalajului unui produs se numara:
-promoveaza produsul
Conform modelului ciclului de viata al produsului excedenul de capacitate
apare in
faza de:
-maturitate
Produsele care detin o cota relativa de piata supra-unitara, aflate pe pieta cu
rata
ridicata de crestere sunt:
-vaci de muls
Dorinta mentinerii starii existentiale prin simpla aliniere la concurenta
reprezinta
un obiectiv de pret orientat spre :
-status quo
Razia comerciala este metoda folosita de agentii de vanzari in etapa
-prospectarea
Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de:
-semnalizarea diferentierii produsului
Etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urmatoarea succesiune:
-stabilirea obiectivelor companiei, alegera axului publicitar, planificarea
media,
crearea mesajului, difuzarea mesajului, evaluarea rezultatelor
Strategia pretului de stratificare este indicata in urmatorul caz:
-se doreste deschiderea rapida a pietelor largi, de masa
Fenomenul cererii derivare sustine ca :
-cererea pentru bunuri industrial este influentade de cererea pentru bunurile
de
consum la a caror realizare contribuie
Nu este o functie a intermediarilor:
-asigurearea cresterii caliatatii bunurilor
In cadrul portofoliului de produse , coerenta se refera la:
-asemanarile si legaturile intre diferite linii de produse , private in raport cu
diverse
criteria
Printer etapele planificarii de marketing nu se regaseste:
-proiectarea canalelor de distributie
Rata de cumparare este:
-intervalul mediu dintre doua cumparaturi successive, un indicator obtinut ca
medie a intervalelor de timp scurse intre doua cumparaturi successive ale
unui
acelasi produs
Fenomenul de gravitatie comerciala depinde de multi factori , dintre care se
detaseaza ca importanta:
-marimea populatiei si distant dintre localitati
Promovarea vanzarilor este forma de promovare care utilizeaza urmatoarea
tehnica:
-cuponul
Constientizarea existentei produsului este un process care nu cuprinde:
-……., interes, dorinta, actiune
Operatiunea de identificare si decupare a diverselor grupuri tipice de client
care
actioneaza pe o piata , poarta numele de :
-segmentare a pietei
In cadrul strategiei pretului discriminatoriu , discriminarea de rang 3,
presupune:
-discriminarea pretului numai in functie de client
Luand in considerare piata unui produs vom determina capacitatea sa de
absortie
masurand:
-numarul total de consumatori potentiali,cat de frecvent se cumpara si in ce
cantitate
Functia descriptiva a cercetarii de marketing presupune ca cercetarea
vizeaza:
-explicarea unui fenomen
Marca reprezinta:
-un ansamblu de elemente distinctive care confera identitate produsului si il
diferentiaza de cele concurente
Concurenta dintre diverse marci ce comercializeaza un anumit produs este
redusa
atunci cand:
-gradul de saturatie a pietei este mic
In procesul de adoptare a deciziei de cumparare pentru un comparator
organizational, initiatorul este:
-persoana care identifica o problema sau o nevoie ce poate fi rezolvata prin
cumpararea unui produs
Pentru a demara o afacere, de ce ai nevoie, in primul rand ?
-clienti
In raport cu natura variabilelor de discriminare , segmentarea pietei nu poate
fi:
-socio-politica
Strategia pretului de stratificare presupune:
-stabilirea unui pret initial foarte mare si reducerea treptata in timp
Comertul cu ridicata toate fi:
-comert prin corespondenta
Obiectivele de pret orientate spre vanzari fac referire la
-cota de piata
-vanzari
Obiectivele de pret orientate spre Status-quo sunt
-maximizarea profitului
Un vanzator de la piata Nicolina vinde mere. Acesta negociaza pretul in functie de
comparator.
Strategia de pret pe care o practica este:
-strategia de pret de discriminare de rang1
Ca obiectiv media, frecventa este:
-numarul mediu de expuneri la mesaj a unei persoane din audienta tint ape parcursul
campaniei
Evaluarea mesajului publicitar in faza de idée se numeste:
-pretestarea
Prima etapa a procesului de fundamentare a deciziei de pret este:
-analiza pietei tinta
In ceea ce priveste importanta si rolul jucat intre celelalte elemente ale mixului de…
-este singurul care adduce venituri
Punctul de organizarea de marketing este
-identificarea oamenilor potriviti
Ca obiectiv media, intinderea este:
-numarul de oameni care sunt expusi la mesaj
Pentru a-si diferentia produsul, firma intervine:
-la nivelul functiilor
Urmatoarele elemente NU reprezinta caracteristici fizice ale produsului:
-nume si eticheta
Pozitia departamentului de marketing, in present, este rezultatul unui proces format…
-etapa 4- functie distinct
Alegeti expresia/expresiile corecte, cu sens:
-diferentiarea are loc in curtea firmei
-pozitionarea are loc in mintea clientului
In vanzarea personala, pista este:
-numele unui posibil client
Numele unui produs NU trebuie sa respecte urmatoarea cerinta
-sa se sugereze caracteristicile pietei tinta
Relatiile publice sunt o modalitate de promovare ce preupune
-ansamblul de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre firma si publicul
Strategia pretului final presupune fixarea pretului dupa urmatoarea formula
- Pf=Pp x (1+k)
Ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de:
- Maturitate
Publicitatea ca forma de promovare reprezinta:
-orice forma impersonala de prezentare si de comunicare a unor idei , bunuri sau servicii,
platita
de catre un sponsor bine identificat.
In cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare se recomanda folosirea unui
pret
-mare la produsul de baza si unul scazut la produsul auxiliar
1. Canalele de distributie multiple pot fi:
complementare si competitive
Adancimea liniei
3. Ciclul de viata al produsului cuprinde
Perioada cuprinsa intre momentul lansari iprodusului pe piata si cel al retragerii sale definitive
de pe piata
4. Nu sunt sisteme de distributie verticale sistemele:
Autonome
5. Industria automobilelor, care are cateva firme ce ofera produse partial diferentiate, se inscrie
in structura de tip:
Oligopol diferentiat
6. Din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne, departamentul de marketing
al acesteia:
Trebuie sa reprezinte o functie distincta
7. Strategia de pret in cazul cartilor, ziarelor, revistelor in romania este:
Strategia pretului final
8. Alegerea axului publicitar este etapa campaniei de publicitate in cadrul careia:
Se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate
9. In analiza portofoliului prin metoda BCG, produsele caracterizate prin rata redusa sau
moderata de crestere(sun 10%)si
cota(pozitie)relativa de piata supra-unitara:
Vaci de muls
Alegerea axului publicitar
Semnalizarea diferentierii produsului
11. In cadrul ciclului de viata al produsului, obiectivul urmarit in etapa de crestere este crearea:
Cererii selective
12. Un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala
Intensitatea canalului
Numarul de verigi prin care trece produsul de la fabricant pana la utilizatorul final*
13. Nivelul minim al pretului este determinat:
cost
14. Procesul de vanzare personala nu include ca etapa:
Planificare media
15. Un demers de dezvoltare a unor produse noi are urmatoarea etapizare logica:
Generarea ideilor, filtrarea ideilor, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului,
testarea produsului, lansarea
16. Franciza este o varianta a sistemelor de distributie:
Contractuale
17. Atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brabdurile sunt similare vorbim despre:
Oligopol pur
18. Atunci cand curba cererii gliseaza, se recomanda folosirea strategiei:
Pretului de varf sarcina
19. Relatiile publice sunt o modalitate de promovare ce presupune:
Ansamblu de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre firma si publicul sau
20. Spoturile tv prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor reprezinta o
actiune de comunicare de marketing din categoria:
Publicitatii
21. Printre componentele produsului capabile sa influenteze perceptia si cererea pe piata, poate
fi:
Sistemul de sustinere
marketing
administrat
23. In vanzarea personala, tehnica piciorului in prage este o varianta a :
Finalizarii prezumtive
24. Care din urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte:
Posibilitati mai mari de informare a producatorului in legatura distributiei
25. Vanzarea personala, comparativ cu alte forme de promovare are drept avantaj:
Adaptarea si ajustarea din mers a mesajului
Pretul
27. In cazul in care sunt similari ca putere de comparare se recomanda folosirea unui pret:
Mare la produsul de baza si unul scazut la produsele auxiliare
28. Marca unui produs are drept elemente componente:
Numele produsului si logoului
29. Reteaua de distributie reprezinta:
Sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transferul marfurilor de la
30. Dintre activitatile logisticii de distributie nu face parte:
Diferentierea
31. Intr-o structura de tip brand management:
Fiecare produs va avea avocatul sau in cadrul departamentului de marketing
32. Publicitatea testimoniala presupune:
Utilizarea celebritatilor in companiile de publicitate
33. De regula produsele caracterizate prin rata ridicata de crestere(peste 10%) si cota () se afla
in urmatoarea faza a ciclului de viata:
Lansare
34. In vanzarea personala, pista este
35. Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs...:
Elastica
36. Numarul mediu de articole distincte oferite in cad...:
Adancimea portofoliului de produse
37. Plafonul maxim al produsului este determinat de :
Cerere
38. Conflictele in canalele de distributie pot avea loc:
Datorita divergentei scopurilor
39. La baza stabilirii preturilor elementul predominant in decursul timpului a fost:
Negocierea dintre cumparatori si vanzatori
40. Structura unui plan de marketing nu va cuprinde:
Analiza SWOT
41. Interactiunea dintre departamentele marketing si finante
Reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necesitatilor pietei cu posibilitatile firmei
42. Discriminarea in functie de cantitatea comparata este discriminarea...:
Doi
Promovarii vanzarilor
44. Fanta este o marca de:
De produs
Este o componenta de baza a planului de marketing
46. Departamentul de marketing se regaseste intre intr-o structura organizatorica potrivita,
atunci cand:
Functioneaza pe post de interfata intre functiile clasice ale firmei si piata
47. Distributia intensiva nu se aplica urmatoarelor categorii de bunuri:
Produse alimentare din categoria specialitatilor
Logistica
49. In raportul cu clientii sai(studentii) FEEA practica o distributie:
Directa
50. Produsele dilema(semnele de intrebare)au:
Cota de crestere a pietei mare
51. Principalele ... de intersectie intre marketeri si finantisti este:
Stabilirea indicatorilor de performanta al firmei pentru anul in curs
52. Printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste:
Alte utilizatori posibile ale produsului
1. Nonconsumatorii absoluti sunt persoane care:

− Nu au si nu vor avea nevoie de produs
− Nu au voie sa consume produsul
2. Segmentarea pietei presupune in primul rand:

− Analiza diversitatii cererii in interiorul unei anumite piete
3. Piata protejata a intreprinderii reprezinta:

− Piata minima acceptata sub care supravietuirea firmei este in pericol
4. Atributele care stau la baza criteriilor de segmentare sunt:

− Pertinenta
− Posibilitatile de masurare
− Valoarea practica(operationala)
5. Piata teoretica reprezinta:

− Piata formata din consumatori si nonconsumatori relativi
− Diferenta dintre populatia totala a pietei si nonconsumatorii absoluti
6. Piata de referinta a produsului reprezinta:
− Populatia de utilizatori si consumatori ai produselor de acelasi gen, indiferent de
originea sau marca acestora
7. Amploarea fazei de cautare a informatiilor necesare deciziei de cumparare este:

− Direct proportionala cu riscul perceput
8. Prin cumparator industrial intelegem:

− Cumparatorul care acizitioneaza marfa in vederea producerii altei marfi
− Cumparatorul productiv
9. Functiile ambalajului:
− Contine produsul
− In unele cazuri este util, in sensul ca poate avea utilitate separata de cea a produsului
− Protejeaza produsul impotriva factorilor atmosferici
− Promoveaza produsul
10. Principalele grupe de factori care influenteaza piata industriala sunt:

− Factori de mediu
− Factori geografici
− Factori organizationali
− Variabile interpersonale (in curs relatii interpersonale pg 90)
− Factori individuali
11. Intre conditiile schimbului avem:

− Sa existe cel putin doua parti, posesori de bunuri cu valori de intrebuintare diferite
− Libertatea indivizilor de a accepta sau refuza oferta
12. Dorintele reprezinta:

− aspiratii orientate spre bunuri sau servicii concrete pentru satisfacerea unei nevoi, in
concordanta cu personalitatea individului, cu statutul sau social cu situatia in care se afla
in raport cu mediul
13. Concurenta de solutii are loc intre:

− toti ce care vand diferite produse pentru a satisface o anumita nevoie
14. Intre componentele micromediului putem mentiona:

− clientii
− distribuitorii
− furnizorii
− concurentii
15. Concurenta de marca are loc intre:
− cei care vand diferite marci din acelasi tip de produs
16. Un panel al consumatorilor este:

− un esantion permant si reprezentativ pentru o anumita parte din colectivitatea de
consumatori
17. O cercetare secundara de marketing este:

− o cercetare care presupune culegerea informatiilor de la purtatorii secundari ai cererii
− o cercetare care presupune utilizarea unor surse indirecte de informatii
− o cercetare documentara
18. Cele mai importante surse primare de informatii sunt:

− anchetele in randul consumatorilor
19. Intr-o cercetare de marketing:

− problema de decizie rezulta din problema cercetarii ???
20. Ciclul de viata al unui produs cuprinde:

− perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al retragerii
21. Concurenta generica are loc intre:
− toti cei care se adreseaza nevoilor consumatorilor, indiferent de natura lor
22. Concurenta de produs are loc:
− toti cei care se adreseaza unei categorii de nevoi
23. Cercetarile descriptive de marketing:

− urmaresc identificarea si evaluarea coordonatelor fenomenelor de piata insistand
asupra modalitatilor de manifestare si nu a cauzelor
24. O cercetare instrumentala vizeaza:

− crearea si validarea instrumentului de cercetare
25. Afirmatia ”Este o scala de tip ordinal care cere subiectilor sa-si exprime acordul sau
dezacordul in legatura cu o anumita caracteristica” se refera la:
− o scala Likert
26. Avand in vedere proportia in care bunurile materiale si serviciile alcatuiesc o anumita
oferta putem intalni:
− Oferta mixta, alcatuita in proportii egale din bunuri si servicii
− Oferta in care predomina serviciul
− Oferta in care predomina bunul tangibil
27. Oferta unei societati de transport aerian este, de regula:

− O oferta in care predomina serviciul
28. Principalele functii ale marcii sunt:

− Asigura identificarea produsului
− Protejeaza produsele impotriva copierii / contrafacerii
− Promoveaza produsul
29. Etapele procesului de cumparare individuala sunt:
− Constientizarea nevoii – punerea problemei
− Culegerea si prelucrarea informatiilor
− Evaluarea alternativelor – variantelor
− Adoptarea deciziei si efectuarea cumpararii
− Reactii postcumparare – evaluarea cumpararii
30. Cumparatorii – revanzatori sunt:

− Cumparatorii care procura marfurile pentru a le vinde din nou
− Cumparatorii care procura marfurile pentru a le inchiria
31. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la preturi NU sunt adevarate:
− Deciziile referitoare la preturi pot fi aplicate numai dupa o anumita perioada de timp
− Preturile au caracter obiectiv???
− Politicile de pret ale firmelor au in vedere categoriile defavorizate???
32. Afirmatia ”M.....ea atitudinii unor persoane fata de anumite entitati doar prin luarea
in considerare a mai multor caracteristici care difera ca importanta” se refera la:
− o scala Stapel ???
33. Urmatoarele afirmatii despre publicul firmei sunt adevarate:

− Este o componenta a micromediului extern
34. Principalele surse de informatii utilizate de cumparator in fundamentarea deciziilor de

cumparare sunt:
− Surse personale
− Surse publice
− Surse comerciale
fler
35. In procesul de adoptare a deciziei de cumparare, prescriptorul este:
− Persoana care influenteaza decizia de cumparare, care participa la elaborarea caietelor

de sarcini si la alegerea furnizorilor
36. Observatia este o forma de cercetare:

− Reactiva
− De teren
37. Mediul tehnologic pune in evidenta:

38. Conceptul de produs de baza in marketing ne arata:
− Avanajul esential cautat de client, ce anume doreste acesta sa cumpere ???
− Pozitia produsului in matricea BCG ???
39. O intreprindere poate reactiona la tot ceea ce tine de mediul de marketing in doua
moduri:
− Printr-un marketing reactiv, prin care intreprinderea trebuie sa se adapteze la mediu
− Printru- un marketing proactiv, prin care intreprinderea isi propune sa modifice mediul
MARKETING QUIZ
1. In prezent, majoritatea specialistilor plaseaza momentul aparitiei

marketingului
c) la inceputul sec. XX;
2Aparitia si promovarea in practica a marketingului este asociata in

principal, cu:
c) dinamismul social-economic;
3O definitie cuprinzatoare a marketingului, care sa evidentieze cu pregnanta

trasaturile sale, esenta sa, ar trebui sa includa ca elemente de baza
urmatorele:
c) conceptie moderna asupra orientarii, orientarii si desfasurarii activitatii
intreprinderii; un ansamblu coerent de activitati practice; utilizarea unor
metode si tehnici stiintifice;
4.Elementul central de referinta al marketingului este reprezentat de:

a) consumator;
5. Marketingulul relational semnifica preocuparea intreprinderii de a

delimita foarte bine:
b) clientela fidela si de a stabili, pe termen lung relatii foarte bune cu
aceasta;
6. Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum este o functie a

marketingului de tipul:
c) functie obiectiv;
7. Maximizarea eficientei econonice (a profitului) este o functie a

marketingului de tipul:
c) functie obiectiv;
8.Conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social este o
functie a marketingului de tipul:
d) functie mijloc.
9. Revista (Marketing Health Service) este editata de:

c) AMA;
10.Cele mai importante asociatii de marketing din Franta sunt;

d) ADETEM si AFM
11.Mediul extern al intreprinderii reprezinta un concept;

c) care include deopotriva micromediul si macromediul
12.Caracteristicile mediului turbulent sunt reprezentate de:

a) modificari frecvente, bruste si imprevizibile ale majoritatii
componentelor;
13.Caracteristicile mediului stabil sunt reprezentate de:

c) modificari rare si usor previzibile ale majoritatii componentelor;
14.Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a

micromediului intreprinderii?
d) partidele politice.
15.Populatia aflata in zona de activitate a intreprinderii este inclusa in:

a) mediul demografic;
16.Structura pe ramuri a activitatii economice, nivelul de dezvoltare pe

ansamblu si pe fiecare ramura, gradul de ocupare al fortei de munca
reprezinta caracteristici ale:
b) mediului economic
17.Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile,

traditiile, credintele si normele care guverneaza statul oamenilor in societate
reprezinta caracteristice ale:
c) mediului cultural;
18.Ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata direct
sau indirect activitatea de piata a intreprinderii constituie:
a) mediul institutional;
19.Analiza mediului extern a intreprinderii este concentrata asupra unui:

a) proces de identificare si cunoastere a evolutiei factorilor externi ce
influenteaza activitatea intreprinderii;
20.In categoria organismelor publice, componenta a micromediului extern al

intreprinderii, nu se includ :
B)concurentii ;
21.Relatiile de piata ale intreprinderii se pot grupa in functie de mai multe

criterii, intre care :
B) profilul agentilor de piata
22.In functie de frecventa relatiilor intreprinderii cu piata, acestea pot fi :

B) permanente, periodice si ocazionale
23.In functie de gradul de concentrare a relatiilor intreprinderii cu piata

acestea pot fi :
C) dimensionale, spatiale si temporale ;
24.Gradul efectiv sau potential de patrundere in consum (utilizare) a

produselor sau serviciilor unei intreprinderi defineste :
A) piata intreprinderii
25.Cererea consumatorilor individuali, in calitatea lor de persoane fizice,

este cunoscuta sub denumirea de :
C) piata de consum
26.Cererea alcatuita din totalitatea firmelor sau organizatiilor care cumpara

bunuri si servicii in scopul prelucrarii este cunoscuta sub denumirea de :
B) piata afacerilor
27.Piata efectiva poate fi definita ca :

B) dimensiune a pietei atinse la un moment dat ;
28.In functie de obiectul tranzactiilor piata se subdivide in :

A) piata bunurilor materiale si piata serviciilor
29.Piata potentiala poate fi definita ca :
A)dimensiunea maximala a pietei ;
30.Piata bunurilor materiale se subdivide in :

B) piata mijloacelor de productie si piata bunurilor de consum
31.Clasificarea pietei in interna sau externa se realizeaza in functie de :

A)locul de desfasurare a tranzactiilor ;
32.Suma tranzactiilor efectuate atat in in interiorul, cat si in exteriorul

granitelor nationale defineste :
D) piata mondiala
33.Notiunea de gravitatie comerciala se refera la :

C)atractia exercitata de centrele urbane asupra cumparatorilor din zonele
invecinate ;
34.Volumul vanzarilor este un indicator de caracterizarea :

C)capacitatii pietei ;
35.Unul dintre obiectivele cercetarii structurii pietei consta in :

C) identificarea si dimensionarea segmentelor de piata ;
36.Volumul ofertei este un indicator utilizat in determinarea capacitatii

pietei atunci cand :
D) oferta este mai mica decat cererea.
37.Cota de piata reprezinta :

B)ponderea detinuta de o intreprindere sau produs in cadrul unei piete de
referinta ;
38.Aparitia unei noi piete este marcata de :

B) existenta, in cadrul mediului, a unei nevoi nesatisfacute si satisfacerea
acesteia printr-o noua oferta ;
39.Etapa de maturitate a pietei este caracterizata de existenta :

B) mai multor produse aflate in raporturi de concurenta ;
40 Piata unui produs se afla in raporturi de asociere cu piata altui produs
atunci cand :
D) modificarile pietei unui produs atrag modificari de acelasi sens ale pietei
celuilalt produs.
41.Piata unui produs se afla in raporturi de concurenta cu piata altui produs

atunci cand :
A) isi disputa aceesi consumatori, vizand satisfacerea acelorasi nevoi de
consum ;
42.Calea intensiva de dezvoltare a pietei intreprinderii este reprezentata de :

B) cresterea cumpararilor medii efectuate de o unitate de consum (individ,
familie, intreprindere utilizatoare) ;
43. Dezvoltarea extensiva a pietei confectiilor sport in Romania nu poate fi
realizata prin:
B) cresterea cumpararilor medii efectuate de o unitate de consum;
44. In situatia mentinerii numarului de cumparatori ai unui produs si cresterii
cu 50% a cantitatii medii achizitionate de fiecare cumparator, cresterea
intensiva a pietei raportata la cresterea totala a pietei este de:
C) 50%;
45. Un produs alimentar "X" oferit pe piata de o intreprindere "Z", care este
consumat in perioada T0 de 3,7 milioane de persoane, inregistrandu-se un
consum anual mediu pe o persoana de 20 kg, va fi consumat in perioada T1
de 4,5 milioane persoane, inregistrandu-se un consum anual mediu pe o
persoana de 25 kg. Sa se determine contributia (ponderea) celor trei cai de
dezvoltare a pietei intreprinderii - extensiva, intensiva si mixta ( in aceasta
ordine) - in total crestere a pietei:
D)41,56%; 48,05%; 10,39%.
46. In anul 2001 cota de piata a intreprinderii "A" a fost de 26%, iar pentru
anul 2002 se prevede o crestere cu 8% a cifrei de afaceri. In conditiile in
care piata de referinta a intreprinderii va inregistra un ritm de crestere de 2%
sa se calculeze care va fi cota de piata a intreprinderii in 2002:
A) 27,53%;
47. Pe piata tarii "A" s-a inregistrat, in anul 2001, un volum total al
vanzarilor de marfuri de 1600 miliarde unitati monetare (u.m.) din acre,
importurile de marfuri au reprezentat 500 miliarde u.m. O intreprindere
straina "Z" a exportat pe piata tarii respective un volum de marfuri de 40 de
miliarde u.m. In anul urmator nivelurile se modifica, reprezentand, in ordine,
1850 miliarde u.m. 670 miliarde u.m. si respectiv, 48 miliarde u.m. Sa se
calculeze care au fost cotele de piata ale intreprinderii "Z" (2001 si 2002) in
total importuri?
D) 8,000%; 7,164%;
48. In perioada T0, din totalul cifrei de afaceri inregistrate cu un produs

intreprinderea "A" detine o cota de piata de 9%, iar intreprinderea "B" o cota
de piata de 16%. In perioada T1 cifra de afaceri a intreprinderii "A" este cu
7% mai mare, iar a intreprinderii "B" cu 6%. Cunoscand faptul ca cifra de
afaceri totala inregistrata cu produsul respectiv este, in T1, cu 9% mai mare
ca in T0, sa se calculeze la ce nivel se situeaza cotele de piata ale celor doua
intreprinderi (in ordine - A si B)?
B) 8,834%; 15,560%;
49. Limitarea sau controlul productiei si distributiei de catre mai multi agenti
economici constituie:
C) practica anticoncurentiala;
50. Intelegerile privind impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de

aprovizionare cu ceilalti concurenti constituie o:
C) practica sanctionata de legea concurentei;
51. Concurenta dintre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau
unor nevoi diferite prin oferirea de produse (servicii) diferite poarta
denumirea de concurenta:
C) indirecta;
52. Concurenta dintre intreprinderile care, actionand in cadrul pietei, isi

disputa, practic, aceleasi venituri ale consumatorilor poata denumirea de
concurenta:
A) generica;
53. Concurenta dintre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi prin

oferirea de produse (servicii) similare sau identice poarta denumirea de
concurenta:
A) directa;
54. Singura varianta a relatiilor de piata care nu lasa nici un spatiu de

manifestare a concurentei este:
D) monopolul bilateral.
55. Denigrarea concurentilor consta in :
A) punerea in circulatie a unor afirmatii inexacte despre activitatea acestora ;
56. Incalcarea legilor fiscale(frauda fiscala) cu scopul practicarii unor preturi

mai mici comparativ cu cele ale intreprinderilor concurente se incadreaza in
varianta de concurenta neloiala de tip :
B) ilicit
57. Obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei ce poate fi creata intre

activitatea proprie si cea a concurentilor se incadreaza in varianta de
concurenta neloiala de tip :
A) parazitar
58. Conjunctura pietei exprima :

A)fluctuatiile inregistrate de cerere si oferta intr-o anumita perioada de timp,
raporturile dintre acestea si efectele pe care le genereaza
59. In grupa factorilor cu actiune ciclica, care determina conjunctura pietei,

se incadreaza :
B) crizele economice
60. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o dimensiune de baza a

conducerii startegice :
D) investigarea pietei, a nevoilor si dorintelor consumatorilor.
61.Punctul central al programarii de marketing la nivelul oricarei

intreprinderi este reprezentat de :
B)formularea strategiei de piata ;
62. In situatia cand pe piata se inregistreaza o cerere lenta, rolul

marketingului este de :
B) dezvoltare a cererii ;
63. In situatia cand pe piata se inregistreaza o cerere fluctuanta, rolul

marketingului este de :
D) regularizare a cererii.
64. Strategia pe care o adopta intreprinderea se poate diferentia si dupa

comportamentul acesteia in relatie cu schimbarile aparute la nivelul mediului
extern. Daca intreprinderea prevede modificarile ce vor aparea la nivelul
mediului extern si cauta, prin masuri adecvate, sa-si corecteze staregia
inainte ca aceste schimbari sa devina realitate, putem afirma ca are un
comportament de tip :
B) anticipativ ;
65. O varianta a strategiei de piata, care defineste o posibila atitudine a
intreprinderii fata de structurile pietei este :
A) strategia diferentiata ;
66. O varianta a strategiei de piata, care defineste o posibila atitudine a

intreprinderiiin raport cu evolutia produselor si pietelor sale este :
C) strategia diversificarii concentrice ;
67. Creatorul conceptului de marketing-mix, ce detine o pozitie centrala in

teoria si practica marketingului, a fost :
A)Neil H. Borden ;
68.In componenta mixului de marketing intra o serie de variabile, ce pot fi

manevrate de la nivelul intreprinderii. Numai una din gruparile de mai jos
cuprinde, in totalitate, componentele mixului de marketing :
D) produs , pret, distributie, promovare.
69.Locul central in cadrul mixului de marketing revine :

A)produsului ;
70.La nivel de intreprindere politicii de produs i se pot atribui trei sarcini

principale :
D) introducerea produselor noi, modernizarea produselor, eliminarea
produselor ''imbatranite''
71. Nu face parte din activitatile ce compun politica de produs:

B) identificarea de noi zone pentru distributia produsului;
72. Totalitatea operatiunilor prin care intrprinderea producatoare confera
identitate bunurilor pe care le creeaza reprezinta activitatea de:
C) modelare a produsului:
73. Ansamblul actiunilor juridice prin care produsul este protejat impotriva
contrafacerilor reprezinta activitatea de:
D) asigurare legala a produsului;
74. Marca produsului reprezinta o:
B) componenta acorporala a produsului;
75. Ansamblul informatiilor despre produs, transmisie de producator sau

distribuitor cumparatorului potential, cunoscute si sub denumirea de
comunicatii privitoare la produs se refera la:
A) actiuni de merchandising;
76. Dezvoltarea unei game de produse creeaza intreprinderii avantajul:

C) acoperirii unei zone mai mari din piata;
77. Dezvoltarea unei game inguste si putin profunde de produse creeaza

intreprinderii avantajul:
A) concentrarii eforturilor;
78. Pozitionarea produselor in cadrul gamei reprezinta, pentru intreprindere,

o operatiune:
B) premergatoare stabiliriistrategiei de produs;
79. Pozitionarea produselor in cadrul gamei nu se realizeaza in functie de:

D) materiile prime utilizate pentru obtinerea fiecarui produs.
80. Testarea tehnica a unui produs nou este o operatiune premergatoare
lansarii acestuia pe piata prin care:
B) se urmareste sa se verifice (in principal) respectarea parametrilor tehnico-
functionali propusi pentru produsul nou;.
81. Procesul prin care se urmareste rationalizarea functiilor ce trebuie indeplinite de un produs, proces sau
serviciu, cu scopul de a obtine o utilitate maxima in conditiile minimizarii costurilor de realizare, se
numeste:
A) analiza morfologica;
B) creativitate operationala;
C) analiza valorii;
D) analiza parametrica.
82 Optiunea de prezentare si vanzare a produsului sub o marca a unui distribuitor (marca comerciala)
este recomandata in cazul produselor ce prezinta un nivel calitativ :
A)foarte ridicat;
B)ridicat;
C)mijlociu;
D)standard.
83. Care din urmatoarele afirmatii privind componentele procesului de lansare a produselor noi pe
piata nu este adevarata:
A) pregatirea fortelor de vanzare este o activitate care precede fixarea zonei teritoriale pe care va fi
lansat produsul;
B)alegerea canalelor de distributie nu este o activitate inclusa de ceea privind alegerea modalitatilor de
comercializare;
C)pregatirea pietei are ca scop crearea unui climat de interes, de curiozitate si de nerabdare fata de
noul produs , in randul consumatorilor potentiali;
D)stabilirea perioadei de lansare se coreleaza cu sezonalitatea consumului noului produs;
84.Strategia selectiei sortimentale reprezinta o alternative a strategiilor de produs stabilita potrivit:

A)dimensiunilor gamei de produs;
B)nivelului calitativ al produselor;
C)gradului de inoire a produselor;
D) structurilor pietei.
85.Strategia stabilitatii calitative reprezinta o alternative a strategiilor de produs stabilita potrivit:

A)dimensiunilor gamei de produse;
B)nivelului calitativ al produselor;
C)gradul de inoire a produselor;
D) structurilor pietei.
86. Strategia asimilarii de noi produse reprezinta o alternativa a strategiilor de produs stabilita potrivit:
A) dimensiunilor gamei de produse;
B) nivelul calitativ al produselor;
C) gradului de innoire a produselor;
D) structurilor pietei
87. Dobandirea unei pozitii mai bune pe piata, prin castigarea unei cote mai mari de piata se poate
realiza apeland, in primul rand, la strategia:
A) adaptarii nivelului calitativ al produselor;
B) asimilarii de noi produse;
C) diferentierii nivelului calitativ al produselor;
D) cresterii dimensiunilor gamei de produse
88. Problema optimizarii calitatii produselor oferite pe piata in raport cu nivelele diferite de exigenta
ale principalelor segmente de consumatori (utilizatori) se realizeaza, de obicei, prin aplicarea strategiei:
A) mentinerii nivelului calitativ al produselor;
B) asimilarii de noi produse;
C) diferentierii nivelului calitativ al produselor;
D) cresterii dimensiunilor gamei de produse.
89. Pozitionarea produselor in cadrul gamei cu care intreprinderea se adreseaza pietei este o activitate
specifica:
A) asigurarii legale a produselor;
B) modelarii produsului;
C) cercetarii produsului;
D) stabilirii atitudinii intreprinderii fata de produsele vechi.
90. In mod conventional componentele mixului de marketing sunt considerate variabile endogene,
adica pot fi pe deplin controlate si manevrate in sensul dorit de catre intreprindere. Realitatea ne arata ca
numai doua dintre acestea se comporta conform afirmatiei de mai sus. Care sunt acestea?
A) produsul si pretul;
B) distributia si promovarea;
C) produsul si promovarea;
D) pretul si distributia.
91. In mod conventional componentele mixului de marketing sunt considerate variabile endogene,
adica pot fi pe deplin controlate si manevrate in sensul dorit de catre intreprindere. Realitatea ne arata ca
numai doua dintre acestea nu se comporta conform afirmatiei de mai sus, avand cel mai adesea, un caracter
mixt (endogen si exogen). Care sunt acestea?
A) produsul si pretul;
B) distributia si promovarea;
C) produsul si promovarea;
D) pretul si distributia.
92. Atunci cand statul nu intervine in nici un sens in procesul de stabilire a preturilor (evaluare) se
poate afirma ca preturile practicate se incadreaza in categoria :
A) preturi libere ;
B) preturi concurentiale ;
C) preturi echilibrate ;
D) preturi impuse.
93. Pragul rentabilitatii reprezinta :

A) situatia in care veniturile realizate sunt egale cu cheltuielile efectuate ;
B) o metoda de analiza contabila ;
C) situatia in care veniturile realizate au depasit cu 1% cheltuieli efectuate ;
D) situatia in care cheltuielile efectuate sunt mai mari cu 1% decat veniturile realizate,
94. Scaderea pretului practicat pentru un anumit produs sau serviciu poate fi practicata in situatia cand
:
A) se doreste punerea in evidenta a caracterului distinct al acestora ;
B) apare pe piata un nou concurent foarte puternic ;
C) cererea are un caracter rigid ;
D) intreprinderea mareste investitiile in publicitate.
95. Cel mai important factor endogen, care influenteaza alegerea alternativelor privind strategiile de
pret ce vor fi implementate, este :
A) costul total de productie ;
B) previziunea privind rata anuala a inflatiei ;
C) nivelul cotei de piata, stabilit ca obiectiv pentru perioada urmatoare ;
D) rata rentabilitatii la nivel de intreprindere.
96.Printre factorii exogeni, care influenteaza alegerea alternativelor privind strategiile de pret ce vor fi
implementate, se afla :
A) costul total de productie ;
B) previziunea privind rata anuala a inflatiei ;
C) nivelul cotei de piata, stabilit ca obiectiv pentru perioada urmatoare ;
D) rata rentabilitatii la nivel de intreprindere.
97. Strategia pretului inalt se practica atunci cand :

A) se vizeaza patrunderea rapida in cadrul segmentelor tinta ;
B) cererea prezinta o mare sensibilitate in functie de pret ;
C) capacitatea de absortie a pietei este redusa ;
D) se valorifica raritatea prezentei pe piata sau chiar unicitatea unor produse sau servicii.
98.Strategia pretului de penetrare pe piata se practica atunci cand :

A) se valorifica caracterul distinct si exclusiv al unor produse sau servicii ;
B) cererea prezinta o sensibilitate foarte redusa in functie de pret ;
C) capacitatea de absortie este foarte redusa ;
D) se valorifica raritatea prezentei pe piata sau chiar unicitatea unor produse sau servici.
99.Decizia de a adopta, in mod expres, una dintre cele doua alternative opuse privind strategia de pret-
startegia pretului inalt ori strategia de penetrare pe piata- depinde in mod esential de:
A) caracterul distinct si exclusiv al unor produse sau servicii ;
B) caracterul elastic sau inelastic al cererii in functie de pret ;
C) capacitatea de absortie a pietei ;
D) raritatea unor produse sau servicii.
100. In faza lansarii (introducerii) pe piata a produsului sau serviciului nu este recomandata sub nici o
forma practicarea unei :
A) strategii a pretului de penetrare pe piata ;
B) strategii a pretului inalt ;
C)strategii de pret intermediare (nici ridicat, nici de penetrare) ;
D)strategii a preturilor promotionale
101.Politica de pret si politica preturilor sunt doua notiuni :

A)similare
B)identice
C)opuse
D)diferite
102.Deciziile referitoare la politica preturilor fac parte din categoria :

A)deciziilor politice
B)deciziilor strategice ;
C)deciziilor tactice ;
D) deciziilor de rutina
103. Pretul impar, de tipul preturilor cu terminatia 9, face parte din categoria:
A) preturilor psihologice;
B) preturilor cu rabat acordat pentru dezvoltarea unor activitati promotionale;
C) preturilor variabile;
D) preturilor de livrare zonale.
104. Reducerile calculate la pretul de baza, care se fundamenteaza pe economiile rezultate in urma
comercializarii unor cantitati mai mari de produse catre un singur cumparator, fac parte din categoria
rabaturilor:
A) oferite intermediarilor;
B) acordate pentru momentul si cuantumul achitarii facturilor;
C) acordate pentru cantitatile cumparate;
D) acordate pentru activitati promotionale.
105. Pretul de prestigiu prezinta intotdeauna un nivel:

A) mai ridicat decat costurile;
B) mai ridicat decat valoarea propriu-zis a produsului;
C) mai scazut decat cel practicat de ceilalti competitori;
D) mai ridicat decat cel practicat in cazul ofertelor speciale.
106. Practicarea unui nivel de pret peste cel al concurentei se impune cand:
A) produsele au un caracter distinct si exclusiv;
B) volumul vanzarilor este foarte ridicat, iar marjele de adaos comercial sunt relativ scazute;
C) se inregistreaza un nivel ridicat al ratei inflatiei;
D) se urmareste marirea cantitatilor de produse vandute.
107. Canalul de distributie si canalul de marketing sunt doua notiuni:

A) similare;
B) identice;
C) opuse;
D) canalul de marketing include si activitati nespecifice canalului de distributie.
108. Notiunea de canal de marketing se refera la :
A) ansamblul operatiunilor de vanzare-cumparare aferente unui anumit produs;
B) ansamblul proceselor operative la care sunt supuse produsele in traseul lor pana la consumator;
C) traseul pe care il parcurg produsele pana la consumator, inclusiv totalitatea actiunilor
promotionale desfasurate de membrii retelei cu scopul stimularii cererii;
D) aparatul tehnic (retea de unitati, dotare tehnica, personal) necesar realizarii distributiei
produselor.
109. Nu sunt considerati participanti in cadrul canalelor de marketing:

A) ofertantii de servicii functionale;
B) consumatorii;
C) furnizorii de servicii de sprijin;
D)detailistii.
110. Gama de servicii funtionale prezente in procesul de distributii cuprinde:

A) depozitarea;
B) servicii financiare;
C) servicii de asigurari;
D) schimbul electronic de date.
111. Gama de servicii de sprijin prezente in procesul de distributii cuprinde:

A) depozitarea;
B) preluarea si onorarea comenzilor;
C) servicii de asigurari;
D) servicii de merchandising.
112. Latimea canalului de marketing este determinata de:

A) numarul de niveluri intermediare pe care le parcurg marfurile de la producator la consumator
(utilizator);
B) numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui producator in cadrul fiecarei secvente
(faze) a rutei de distributie;
C) numarul total al intermediarilor angrosisti si detailisti care participa la distributia produsului;
D) numarul consumatorilor produsului.
113. In situatia in care marfurile sunt comercializate exclusiv pentru doua unitati operative (depozite si
magazine) apartinand unui singur indermediar, canalul de distributie utilizat intra in categoria celui:
A) direct;
B) scurt;
C) lung;
D) foarte lung.
114. Utilizarea canalelor lungi de distributie este specifica:

A) pietei bunurilor de utilizare productiva;
B) pietei prestarilor de servicii turistice;
C) pietei bunurilor de consum;
D) pietei serviciilor financiar-bancare.
115. Lungimea canalului de marketing se diminueaza prin:

A) micsorarea distantei geografice dintre producator si consumator;
B) renuntarea la unul dintre distribuitori;
C) renuntarea la un anumit nivel din canalul de marketing;
D) concentrarea distributiei pe o anumita zona geografica.
116. Utilizarea unui sistem de marketing de tip corporatist, in domeniul distributiei, reprezinta
dezavantajul:
A) diversificarii mixului de produse;
B) cresterea relativa a costurilor de distributie;
C) scaderea gradului de control asupra activitatilor desfasurate;
D) scaderea fortei de munca.
117. Utilizatorii retelei Internet, care efectueaza achizitii online, prefera sa-si comunica prin
intermediul retelei, produse cum ar fi:
A) articole de imbracaminte, CD-uri cu muzica, produse electrice si electronice, carti;
B) articole de imbracaminte, CD-uri cu muzica, produse electrice si electronice, echipament
sportiv;
C) softwarte, CD-uri cu muzica, produse electrice si electronice, echipament sportiv;
D) softwarte, CD-uri cu muzica, actiuni, echipament sportiv;
118. Sistemul logistic este compus din:

A) ansamblul operatiunilor de vanzare-cumparare aferente unui anumit produs;
B) ansamblul de activitati ocazionale de transferul produselor intre diversele niveluri ale canalelor
de marketing, precum si din infrastructura necesara desfasurarii acestei activitati;
C) traseul pe care il parcurg produsele pana la consumator, inclusiv totalitatea actiunilor
promotionale desfasurate de membrii retelei cu scopul stimularii cererii;
D) aparatul tehnic (retea de unitati, dotare tehnica, personal necesar realizarii distributiei
produselor.
119. Cea mai importanta activitate din structura mixului logistic este considerata cea mai:
A) stocare;
B) depozitare;
C) receptie;
D) transport.
120. In cadrul sistemului logistic activitatea care se situeaza pe locul doi, din punct de vedere al
ponderii in totalul costurilor, este:
A) stocarea;
B) depozitarea;
C) sortarea;
D) transportul.
121. Criteriul care nu poate utilizat in diferentierea tipologiciei
intermediarilor este:
D) numarul intermediarilor din canalul de marketing.
122. Cel mai ridicat grad de dependenta este intalnit in cazul intermediarilor:
C) reprezentante ale producatorilor;
123. Scopul principal al realizarii unui lant voluntar este reprezentat de:
C) cresterea fortei de negociere a detailistilor si cumpararea de produse ori
servicii in conditii mai avantajoase decat in situatia negocierilor individuale;
124. Difuzarea larga a produselor utilizand cele mai diverse tipuri de
intermediari se incadreaza in strategia distributiei:
B) extensive;
125. Strategia distributiei selective presupune:
B) utilizarea unui numar redus de intermediari, de regula specializati in
distributia anumitor produse;
126. Strategia de distributie de tip "pull" presupune:
C) campanii publicitare directionate spre consumatorii finali;
127. Strategia de distributie de tip "push: presupune:
A) actiuni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii canalului;
128. In procesul de elaborare a strategiei de distributie, stabilirea
obiectivelor este precedata de:
D) identificarea solicitarilor clientilor privind tipurile de servicii de
distributie si nivelului calitativ al acestuia.
129. In procesul de operationalizare a strategiei de distributie, motivarea
intermediarilor este precedata de:
B) selectarea intermediarilor;
130. Sistemul de comunicatie - prin care intreprinderea pune in circulatie o
idee, o informatie sau o atitudine - nu cuprinde unul din urmatoarele
elemente:
D) o cercetare privind perceptia mesajului.
131. Publicitatea este o variabila:
A) calitativa, de natura psihologica, cu actiune pe termen lung, in general
greu masurabila cantitativ in privinta efectelor;
32. Promovarea vanzarilor este o variabila:
B) cantitativa, cu actiune pe termen scurt, care aduce consumatorului
avantaje economice imediate, usor masurabile cantitativ;
133. Relatiile publice sunt o variabila:
C) ce grupeaza o serie de tehnici cu efecte in plan psihologic si actiune pe
termen lung, de regula, greu masurabila cantitativ in privinta efectelor;
134. Manifestarile promotionale sunt o variabila:
D) deopotriva calitativa si cantitativa, cu actiune si efecte economice
imediate, dar si pe termen lung.
35. In functie de obiect, publicitatea poate fi:
A) de produs, de marca, institutionala;
136. Publicitatea poate fi:
C) de informare, de conditionare, de reamintire, comparativa;
137. Printre suporturile utilizate in actiunile de publicitate exterioara nu se
includ:
B) cataloagele;
138. Care dintre urmatoarele tehnici nu fac parte din categoria actiunilor de
promovare a vanzarilor:
D) oferirea de agende si calendare.
139. Publicitatea la locul vanzarii reprezinta o tehnica de promovare ce se
incadreaza in domeniul:
C) promovariii vanzarii;
140. Merchandisingul reprezinta o:
D) forma ce vizeaza prezentarea in cele mai bune conditii a produselor si
serviciilor.
141. Precizati care dintre gruparile de mai jos contine integral atributul cu
care trebuie sa fie inzestrata o marca:
A) notorietate, asociativitate, putere de evocare, distinctie;
142. Precizati care dintre urmatoarele elemente nu pot reprezenta un obiectiv
al activitatii fortelor de vanzare:
143. Daca printr-un mesaj promotional se subliniaza ca un nou autoturism
are un consum de carburant in medie cu 8% mai scazut decat modelele din
aceeasi clasa, acest mesaj intra in categoria apelurilor:
B) rationale;
144. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta modalitati de constituire
a bugetului promotional
D) procent din profilul previzionat
145. Cea mai simpla, dar si vulnerabila, modalitate de constituire a bugetului
promotional este:
A) procent din cifra de afaceri
146. Actiunile de promovare avanzarilor vizeaza un public tinta format din:
B) consumatori, distribuitori, prescriptori
147. Strategia promovarii imaginii globale a intreprinderii reprezinta o
alternativa a strategiilor de promovare stabilita dupa:
B) obiectivele globale stabilite pentru activitatea promotionala;
148. Strategia activitatii promotionale intermitente reprezinta alternativa a
strategiilor de promovare stabilita dupa:
C) modul de desfasurare in timp a activitatii promotionale;
149. Una din metodele de evaluare a rezultatelor actiunilor promotionale
este:
analiza vanzarilor.
150. Organizarea compartimentului de marketing, in cazul intreprinderilor
cu o slaba diversitate a produselor, zonelor geografice de actiune si
clientilor, se recomanda a fi realizata potrivit criteriului:
A) functiilor;
care dispun de o oferta relativ omogena, dar destinata unor piete eterogene
din punct de vedere al cererii, concurentei, formelor de comercializare etc.,
se recomanda a fi realizata potrivit criteriului:
) geografic;
cu un nomenclator restrans sau grupe relativ distincte de produse, se
recomanda a fi realizata potrivit criteriului:
C) produselor;
153. Compartimentul de marketing al unei intreprinderi se afla in relatii
functionale cu:
D)alte compartimente, birouri sau servicii din intreprindere.
154. O decizie reprezinta:
cursul de actiune ales pentru atingerea unui obiectiv;
155. Managementul fiecarei unitati strategice de afaceri este responsabil de:
) majoritatea sau totalitatea functiilor de baza
156. Un plan de produs, elaborat la nivelul compartimentului de marketing,
trebuie sa fie in concordanta, loa capitolul obiective si strategii propuse, in
primul rand cu planul:
B) strategic de marketing al intreprinderii
157. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la analiza SWOT nu este
adevarata?
A) este prima componenta a planului de marketing;
158. Un plan de marketing elaborat pentru urmatorii 3 ani poarta denumirea
de:
) plan strategic;
159. Diagrama propusa de Henty L. Gantt pentru programarea productiei
pune accentul pe:
A) factorul timp - vizualizarea rapida a stadiului de indeplinire a
programului;
160. Durata totala a programului de activitati, stabilita cu ajutorul metoei
PERT reprezinta suma:
B) duratelor estimate ale activitatilor necritice;
1. Următoarea funcția nu este caracterizata ambalajului:

a) Comunică și promovează produsul,marca și imaginea producătorului,distribuitorului
b) Protejează produsul,consumatorul și mediul înconjurător
c) Prezintă și descrie produsul:nume cantitate model mărime conținut calitate mod de
utilizare
d) Conferă avantaj diferențial în raport cu produsele și ambalajele folosite de
concurență
e) Respectă cadrul juridic și obiceiurile cumpărătorilor
f) Este util el însuși
2. Care din următoarele variante este un avantaj al canalelor indirecte scurte:

a) Asigura operativitatea distribuției
b) Posibilități mai mari de informare a producătorului în legătură cu distribuția
c) Contactul direct al producătorului cu clientul
d) Permite controlul integral al distribuției de către producător
3. Principala arie de intersecție între marketeri și finanțiști este:

a) definirea identității firmei
b) Stabilirea criteriilor de elaborarea a ambalajului
c) Identificarea principalelor furnizori și clienți solvabili
d) Stabilirea bugetului departamentului financiar-contabil
e) Stabilirea indicatorilor de performanță ai firmei pentru anul în curs
4. Pachetele bonus reprezintă o acțiune de comunicare de marketing din categoria:

a) relațiilor publice
b) reclamei
c) promovării vânzărilor
d) publicității
e) vânzări personale

a) alegerea formelor de publicitate credibile
b) utilizarea în campaniile publicitare a oamenilor obișnuiți cu care consumatorii nu se
identifică ușor
c) utilizarea celebrităților în campaniile de publicitate o parte din imagine acestora
transferându-se asupra produsului ce girează
6. În vânzarea personală pista este:

a) locul de desfășurare a curselor de motociclism
b) Direcția de evoluția vânzărilor
c) Premiul obținut de agentul cu cele mai mari vânzări
d) Numele unui posibil client
e) Baza de date cu clienții actuali
7. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distribuție amintim:

a) Control distribuției
b) Profitul
c) logistica
d) raportul dintre diferite categorii de distribuitori
8. Vânzarea personală comparativ cu alte forme de promovare are drept avantaj :

a) atragerea unui număr mare de clienți potențiali
b) Stimularea cumpărături imediate
c) Adaptare și ajustarea de mers a mesajului
d) Direcționarea imprecisa s comunicării exact către persoanele cu probabilitate mare
de a cumpăra
9. Dintre următoarele enunțuri nu reprezintă o funcție a distribuției la nivel

macroeconomic următoarele:
a) asigură locuri de muncă
b) contribuie la scăderea eficienței economice
c) preia și distribuie informații
d) adaugă valoare produsului
e) asigură transferul produselor către consumatori
10. Dintre componentele produsului care influențează percepția și cererea pe piața

amintim:
a) Atributele, funcțiile, sistemul de influențare
b) Atributele, funcțiile, sistemului de susținere, sistemul de influențare
c) Atributele, funcțiile, sistemului de susținere
d) Atributele, complementele, funcțiile
11. Plafonul maxim a prețului este determinat de:

a) costuri
b) ciclul de viață
c) cerere
d) Concurența
12. Raza comercială este metoda folosită de agenții de vânzare în etapa:

a) Finalizării
b) Urmăririi
c) prospectării
d) abordării
e) contractării
13. Conflictele în canalele de distribuție pot avea loc:

a) Datorită luptelor interne pentru supremație
b) Datorită divergentei scopurilor
c) Din rea voință
d) Nu există conflicte în canalele de distribuție
14. Printre factorii care duc la creșterea elasticității cererii se regăsește:

a) O partea prețul este suportată de alta persoana
b) inexistența produselor substituibile
c) Alte utilizări posibile ale produsului
d) Produsul este perceput ca purtător de prestigiu
e) Ponderea mica a prețului în bugetul cumpărătorului
f) Durabilitate mica produsului
15. Canalele competitive sunt:

a) Canale simple folosite de diferiți competitori
b) Canale ce preiau produse diferite sau care se adresează unor segmente de piață
diferite
c) Canale diferite care distribuie același produs acelorasi segmente de piață și care se
află în concurență unele cu altele
d) Canale multiple folosite de diferiți competitori
16. Promovarea vânzărilor este formă de promovare ce presupune:

a) acordarea de stimulente pe termen lung clienților finali sau distribuitorilor în scopul
creșterii vânzărilor
b) Comunicare directă între agentul de vânzări și clientul potențial
c) Comunicarea plătită și impersonală cu piața
d) Acordare de stimulente pe termen scurt clienților finali sau distribuitorilor în scopul
creșterii vânzărilor
17. Planul de vânzări al firmei

a) este o componentă de baza planului de marketing
b) Reprezintă un concept identic cu planul de marketing
c) Este pus în practică de către membrii departamentului de marketing
d) Trebuie corelat cu planul de vânzări au furnizorilor
e) Este atribuția exclusivă a departamentului de vânzări
18. In cazul in care clienții sunt similari ca putere de cumpărare se recomanda folosirea unui
pret
a) Mic la produsul de baza și mare la produsul auxiliar
b) Mare la produsul de baza și la produsul auxiliar
c) Mare la produsul de baza și unul scăzut la produsul auxiliar
d) Redus la produsul de baza și la produsul auxiliar
19. Etapele campaniei de publicitate se desfășoară in următoarea succesiune:

a) planificarea media, crearea mesajului, stabilirea obiectivului campaniei, alegerea
axului publicitar, evaluarea eficacității mesajului
b) Crearea mesajului, stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului
publicitar,evaluarea eficacității mesajului, planificarea media
c) Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, crearea mesajului,
evaluarea rezultatelor, planificarea media
d) Stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media,
crearea mesajului, evaluarea rezultatelor
20. Marca unui produs are drept elemente componente

a) Logo-ul și logotipul
b) Numele produsului ai logo-ul
c) Numele produsului și logotipul
d) Numele produsului si eticheta
21. Relațiile publice sunt o modalitate de promovare ce presupune:

a) Ansamblul de activități de stimularea vânzărilor pe termen scurt
b) Ansamblul de activități de creare su menținere de relații favorabile între firma și
publicul sau
c) Activități de sponsorizare oferire de cadouri organizarea de conferințe de presa
programe pro-causa
d) Utilizarea de mijloace precum tombola,cuponul, programul pro-causa
22. In raport cu clienții sai (studenți ) FEAA practica o distribuție :

a) Nativa
b) Persuasiva
c) Intensiva
d) Directa
e) Selectiva
23. Ca funcție a ambalajului menționam faptul ca acesta:

a) Promovează produsul
b) Protejează produsul împotriva contrafacerii
c) Asigura îndeplinirea funcțiilor produsului
d) Este urmărit distinct in contabilitate
24. Produsele dilema ( semnele de întrebare)au:

a) Cota de piața mare
b) Rata de creștere a pieței mare
c) Rata de creștere a pieței mică
d) Cota de piața mică
25. Pe parcursul evoluției sale departamentul de marketing

a) A fost subordonat in mod direct departamentului de relații publice
b) S-a regăsit mereu ca departament distinct cu larga autonomie funcțională
c) Nu a interacționat niciodată cu departamentul de resurse umane
d) Nu s-a regăsit niciodată in subordinea managerului economic
e) A fost subordonat directorului de producție
26. Conform modelului Ciclului de viața al produsului ,excesul de capacitate apare in faza
de:
a) Maturitate
b) Lansare
c) Creștere
d) Dezvoltare
e) Declin

a) alegerea axului publicitar
b) Dezvoltarea produsului
c) Generarea ideilor
d) Analiza conceptului de produs
e) Semnalizarea diferențierii produsului
28. Strategia prețului de stratificare este indicată în următorul caz:

a) volumul mare de producție cumulată va reduce substanțial costurile unitare
b) Prețul este foarte important în decizia de cumpărare
c) Se dorește deschiderea rapidă a piețelor largi de masă
d) Cererea produsului este inelastică
e) Nu există bariere de intrare în industrie
29. Discriminare în funcție de cantitatea cumpărată este discriminare de rangul

a) Patru
b) Trei
c) Întâi
d) Doi
30. Pachetele bonus reprezintă o acțiune de comunicare de marketing din categoria:

a) promovării vânzărilor
b) Reclamei
c) Vânzări personale
d) Publicității
e) Relațiilor publice
31. Fanta este o marcă:

a) nu este o marcă
b) De distribuitor
c) De produs
d) De întreprindere
32. Nivelul minim al prețul este determinat de:

a) Cerere
b) Cost
c) Vânzările anterioare
d) Vânzările viitoare
33. Numărul mediu de articole distincte oferite în cadrul unei linii de produse reprezintă:
a) lățimea portofoliului de produse
b) Coerența portofoliului de produse
c) Adâncimea linie de produse
d) Lățimea liniei de produse
e) Adâncime a portofoliului de produse
34. Mix-ul promoțional nu cuprinde:
a) vânzarea personală
b) Publicitatea
c) Promovarea vânzărilor
d) Produsul
e) Relații publice
35. Cu cat există mai multe produse substituente ale unui produs de referință cu atât
cererea acestuia este mai:
a) Delicată
b) Interesanta
c) Mare
d) Elastică
e) Inelastică

a) logo-ul și logotipul
b) Numele produsului și logotipul
c) Numele produsului și eticheta
37. Departamentul de marketing se regăsește într-o structură organizatorică potrivită atunci

când :
a) nu interferează cu funcția de aprovizionare a firmei
b) Este similară cu cel al principalului competitor
c) În mod obligatoriu celelalte departamente sunt mulțumite de schema propusa
d) Funcționează pe post de interfață între funcțiile clasice ale firmei și piață
38. Numărul de variante în care este fabricat fiecare produs formează:

a) lungimea liniei
b) Profunzime portofoliului
c) Lățimea liniei
d) Adâncime liniei
39. Un demers de dezvoltarea unor produse noi are următoare etapizare logică:
a) generarea ideilor, testare a produsului, filtrarea, analiza conceptului de produs,
dezvoltarea produsului, comercializarea
b) Generarea ideilor, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltare a produsului,
testare a produsului, comercializarea
c) Generarea ideilor, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testare a
produsului, filtrarea, comercializarea
40. Printre componentele produsului, capabilă să influențeze percepția și cererea pe piață

poate fi:
a) sistemul de susținere
b) Atributele (utilitatea produsului)
c) Funcțiile (caracteristicile produsului)
41. Ciclul de viață al produsului cuprinde:
a) perioada de viață al grupe de produse din care face parte
b) Perioada cuprinsă între momentul lansării produsului pe piață și cel al retragerii sale
definitive de pe piață
c) Perioada de timp cat produsul este foarte solicitat pe piață
d) Perioada de timp cat produsul se află la consumator / utilizator
42. Strategia prețului de stratificare presupune:

a) stabilirea unui preț inițial scăzut și creșterea treptată în timp
b) Stabilirea unui preț inițial mediu și creșterea treptată în timp
c) Stabilirea unui preț inițial mare și creșterea treptată în timp
d) Stabilirea unui preț inițial mare și reducerea treptată în timp
e) Stabilirea unui preț inițial mediu și reducerea treptată în timp
43. Atunci când curba cererii glisează se recomandă folosirea strategiei:

a) prețului compus
b) Prețului de alunecare
c) prețului de penetrare
d) Prețul lui de vârf de sarcină
e) Prețului de patinare
44. Dintre activitățile logisticii de distribuție nu face parte:

a) Diferențierea
b) Prelucrarea amenzilor
c) Transportul
d) Ambalarea
e) Manipularea produselor
f) Gestiunea stocurilor
g) Depozitarea
45. Distribuția intensivă Nu se aplică următoarelor categorii de bunuri:

a) băuturi răcoritoare
b) Ziare
c) Produse alimentare din categoria specialităților
d) Țigări
46. Publicitatea ca formă de promovare reprezintă:

a) comunicarea plătită și personală cu piața
b) Acordare de stimulente pe termen scurt în scopul creșterii vânzărilor
c) Cultivare sistematică și constantă a contactelor directe cu reprezentanții
autorităților
d) Orice formă impersonală de prezentare și de comunicare a unor idei, bunuri sau
servicii, plătită de către un sponsor bine identificat
e) Comunicarea gratuită și impersonală cu piață
47. Produsele ce dețin o cotă relativă de piață supra-unitara aflate pe piețe cu rată ridicată
de creștere sunt:
a) Copii-problema
b) Vaci de muls
c) Vedete
d) Căței
48. Dorința menținerii stării existențe prin simpla aliniere la concurență reprezintă un
obiectiv de preț orientat spre:
a) Status Quo
b) Profit
c) Vânzări
49. Alegerea axului publicitare este etapa campanii de publicitate în cadrul căreia:
a) Se stabilește o direcție generală de acțiune pe termen scurt
b) Se concepe și se produce mesajul publicitar
c) Este ignorată motivația potrivită pentru a determina audiența sa acorde atenție
mesajului, să parcurgă, să cumpere produsul
d) Se alege idee de bază pe care se construiește mesajul și întreaga campanie de
publicitate
50. Atunci când pe o piață există puțini ofertanți și brandurile sunt similare vorbim despre:
a) oligopol diferențiat
b) Oligopol pur
c) Concurență pură
d) Concurență monopolica
e) Oligopol monopolist
51. Într-o structură de tip ,, brand management “

a) fiecare produs va avea ,,avocatul “ său în cadrul Departamentului de marketing
b) Există câte un manager de produs pentru fiecare funcție clasică a întreprinderii
c) Costurile generate sunt mult mai mici decât în cadrul structurii funcționale
d) Marele dezavantaj consta in focalizare asupra produselor gestionate
52. Condițiile ,, 5/10, net 30 “ se referă la faptul ca:

a) Beneficiarul poate reține și 5 % din cantitatea facturata dacă plătește în 10 zile
astfel termenul de plată fiind de 30 de zile
b) Beneficiarul poate reține 5 % din valoarea facturată dacă plătește în 10 zile, astfel
termenul de plată fiind de 30 de zile
c) Niciuna din afirmații nu este adevărată
d) Beneficiarul poate reține 30 % din valoarea facturat dacă plătește în cinci zile, astfel
termenul de plată fiind de 10 zile
e) Beneficiarul poate reține 10 % din valoarea facturată dacă plătește în cinci zile,
f) Beneficiarul poate reține 10 % din cantitatea facturată dacă plătește în cinci zile,
53. Obiectivul campanie de publicitate trebuie să precizeze:

a) persoana responsabila de coordonarea campaniei de publicitate
b) Etapele campanie de publicitate
c) Auditoriul țintă adresat prin campanie, nivelul de performanță și tipul de influență
d) Auditoriu ținta adresat prin campanie, nivelul de performanță și tipul de influență
care se va exercita asupra celor ce nu fac parte din audiență
e) Auditoriu tinta adresat prin campanie, nivelul de performanță și tipul de influență
54. Ritmul de creștere a vânzărilor începe să scadă în faza de:

a) Declin
b) Regres
c) Saturare
d) Maturitate
55. Printre funcțiile ambalajul unui produs se numără:

a) protejează drepturile concurenților
b) Promovează produsul
c) Promovează drepturile universale ale omului
d) Protejează producătorul
56. Un canal de distribuție nu cuprinde următoarea caracteristică dimensională:

a) adâncimea canalului
b) Numărul de verigi prin care trece produsul de la fabricant până la utilizatorul final
c) Lățimea canalului
d) Lungimea canalului
e) Intensitatea canalului
57. Ciclul de viata al produsului cuprinde:

a) Perioada de timp cat produsul este foarte solicitat pe piata
b) Perioada de timp cat produsul se afla la consumator/utilizator
c) Perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al retragerii sale
d) Perioada de viata a grupei de produse din care face parte
58. Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un sistem vertical
de marketing:
a) Contractual
b) Administrat
c) Centralizat
d) Corporativ
59. Care dintre urmatoarele expresii referitoare la diferentierea si pozitionarea produselor

este adevarata?
a) pozitionam pentru a diferentia
b) pozitionarea are loc in curtea firmei,diferentierea este efectul din mintea clientului
c) diferentiem pentru a pozitiona
60. In vanzarea personala,tehnica piciorului in prag este o varianta a:

a) finalizarii concesive
b) finalizarii sumative
c) finalizarii directe
d) finalizarii negative
e) finalizarii prezumtive
61. Spoturile TV prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor reprezinta o

actiune de comunicare de marketing din categoria:
a) reclamatiilor
b) vanzarii personale
c) relatiilor publice
d) promovarii vanzarii
e) publicitatii
62. Dintre componentele mixului de marketing,flexibilitatea cea mai mare o are:

a) plasarea
b) produsul
c) promovarea
d) pretul

a) contractuale
b) integrate
c) administrate
d) corporative
e) derivate

a) traseul fizic pe care il parcurg marfurile de la producatori la consumatori
b) numarul verigilor prin care trece produsul de la fabricant pana la utilizatorul final
c) sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transferul marfurilor
de la producatori la consumatori
65. Procesul de vanzare personala nu include ca etapa:

a) planificarea media
b) prezentarea ofertei
c) prospectarea
d) abordarea clientului
e) pregatirea
f) urmarirea post-vanzare

a) utilizarea in campaniile publicitare a oamenilor obisnuiti cu care consumatorii nu se
identifica usor
b) alegerea formelor de publicitate credibile
c) utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate o parte din imaginea acestora
transferandu-seasupra produsului pe care il gireaza
67. Interactiunea dintre departamentele marketing si finante:

a) este una tabu, pe care orice manager general trebuie sa o faca improbabila
b) nu aduce efecte dintre cele mai benefice pentru firma
c) reprezinta o excelenta opurtunitate de imbinarea a necesitatilor pietei cu
posibilitatile formei
d) se deruleaza doar la inceputul si sfarsitul anului fiscal
68. Structura de ramura economica cu putini ofertanti si branduri diferentiate este:

a) concurenta pura
b) concurenta monopolica
c) oligopol pur
d) oligopol diferentiat
e) monopol

a) intensive si extensive
b) complementare si competitive
c) directe si indirecte
70. Nu sunt sisteme de distributie verticale sistemele:

a) corporative
b) autonome
c) contractuale
d) administrale
71. Industria automobilelor , care are cateva firme ce ofera produse partial diferentiate, se
inscrie in structura de tip:
a) oligopol pur
b) oligopol diferentiat
c) concurenta perfecta
72. Din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne, departamentul de
marketing al acesteia:
a) revine automat in grija managerului general
b) trebuie sa prezinte o functie distincta a firmei
c) este in mod obligatoriu subordonat directorului comercial
d) este coordonat, de preferinta, de catre seful departamentului de cercetare-
dezvoltare
73. Strategia de pret in cazul cartilor, ziarelor si revistelor in Romania este:

a) strategia pretului liniei de produse
b) strategia pretului discriminatoriu
c) strategia pretului final
d) strategia pretului par-impar
74. In analiza portofoliului prin metoda BCG, produsele caracterizate prin rata redusa sau
moderata de crestere (sub 10%) si cota (pozitie) relativa de piata supra-unitara, sunt
supra-numite:
a) vedete
b) copii-problema
c) vaci de muls
d) catei
Organizarea clasica a activitatilor de markting este de tip:
C) Matricial
Pentru stabilirea pretului psihologic o intreprindere dispune de urmotarele informatii
b) 400 lei
Cele mai importante surse primare de informatii sunt:
a) Buletinele informative
c) Arhivele
d) Studiile de piata mai vechi
b) concurentii
c) consumatorii
e) intermediarii
h) evidentele contabile
In matricea BCG produsele ‚vaci de muls’ sau cu probleme sunt cele pentru care:
b) rata de crestere a pietei este mare si cota proprie de piata este mica
Preturile cu doua componente sunt
d) preturi care contin o componenta fixa si una variabila
Un producator investeste 1.000.000 lei pentru fabricarea unui produs si doreste recupererea
investitiei in 5 ani. Capacitatea de productie este de 5000 buc/an iar graduc de utilizare a
capacitatii este in medie de 80% pe an
A) 515 lei
Organizarea activitatilor de marketing sub forma compartimentului comercial corespunde
b) opticii productiei
c) opticii vanzarilor
d) opticii marketingului
In procesul de adoptare a decizei de cumparare prescriptorul este
a) persoana care influenteaza decizia de cumparare, care participa la elaborarea caietelor de

sarcini si la alegerea furnizorilor
Intre componentele mixului de distributie sunt incluse
a) canale de distributie
Piata teoretica reprezinta
b) diferenta dintre populatia totala a pietei si nonconsumatorii absoluti
Ciclu de viata al produsului reflecta
a) timpul cat produsul este oferit si cerut pe piata
Persoanele care fac parte dintr-un centru de achizitie isi asuma roluri precum:
c) cumparator
d) prescriptor
Dezavantajele utilizarii metodei competitionale in fundametarea bugetului promotional sunt:
b) nu tine seama de elemetele care au stat la baza strategiei promotionale a concurentei
In baza metodei Reily,gravitatia comerciala a populatiei dintr-o localitate spre diferite centre
comerciala este:
c) direct proportionala cu numatul consumatorilor si invers proportionala cu distanta dintre

centrele comerciale
Pentru stabilirea pretului prin metoda cost-plus o intreprindere utilizeaza urmatoarele

informatii:
- Costul produsului 400 lei

- Coeficientul de adaos: 20% din pret
c) 500 lei
c) consumatorii
h) evidentele contabile
Intre componentele mediului economic intalnim:
b) preturile
Mesajul promotional poate contine
a) apel rational pentru a explica unele caracteristici ale ofertei
Ciclul de viata al produsului reflecta
a) timpul cat produsul este oferit si cerut pe piata
Persoanele care fac parte dintr-un centru de achizitie isi asuma roluri precum:
b) utilizator
e) prescriptor
Dezavantajele utilizarii metodei competitionale in fundamentarea bugetului promotional sunt:
b) nu tine seama de elementele care au stat la baza strategiei promotionale a concurentei
d) poate duce la dimensionarea nejustificata a bugetului
O cercetare instrumentala vizeaza:
c) crearea si validarea instrumentului de cercetare
Prin cumparator industrial intelegem:
b) cumparatorul productiv
d) cumparatorul care achizitioneaza marfa in vederea producerii altei marfi
b) 19%
Pe piata unui oras concureaza patru firme de panificatie. Vanzarile medii lunare ale celor patru
firme sunt
d) cota relativa de piata a SC „panir” sa este 1.094
e) cota absoluta de piata a sc „isaint” sa este 13%
intre componentele unui plan de marketing intalnim:
d) obiective si strategii de marketing
In functie de nevoile care motiveaza comportamentul in cadrul centrului de achizitie,

cumparatorii industriali pot fi:
a) cumparatori economici
d) cumparatori tehnici
f) cumparatori utilizatori
Deosebirile esentiale dintre pret si celelalte componente ale mixului consta in faptul ca
a) are flexibilitatea cea mai ridicata
b) asigura transformarea valorii produsului in venituri
c) nu poate fi protejat
Intre componentele micromediului putem mentiona
a) furnizorii
d) clientii
e) distribuitorii
Principalele grupe de factori care influenteaza piata industriala sunt:
a) factori de mediu
b) factori individuali
c) factori organizationali
e) variabile interpersonale
f) factori geografici
O interpridere aloca pentru publicitate fonduri proportional cu cifra de afaceri
a) 500 mii lei
Intre componentele mixului de produs sunt incluse
a) marca
d) eticheta si ambalajul
Organizarea clasica a activitatilor de marketing este de tip
c) functional
Intre obiectivele de pret care au in vede piata amintim:
c) urmaresc imbunatatirea imaginii si pozitionarea mai buna pe piata
Cercetarile explicative de marketing
c) au ca scop analiza factorilor a cauzelor care influenteaza manifestarea si evolutia fenomenelor

si proceselor de marketing
Oferta unei societati de transport aerian este de regula:
b) o oferta in care predomina serviciul
Cota relativa de piata reprezinta
c) raportul dintre piata intreprinderii si piata principalului concurent
Intre conditiile schimbului avem:
e) libertatea indivizilor de a accepta sau refuza oferta
In conditiile schimbului avem
a) libertatea indivizilor de a accepta sau refuza oferta

b) sa exista cel putin parti si fiecare parte sa posede bunuri cu caractestistici de calitate
corespunzator
Capacitatea pietei produsului reprezinta
a) cantitatea maxima dintr-un produs care poate fi absorbita de piata tinand seama de limitele
biologic consumatorului
In functie de cota relativa de piata pe care o detine, o fima poate ocupa pozitia de:
b) lider unic, atunci cand CR>=2
e) concurent neinsemnat
f) specialist
g) colider, atunci cand CR este apropiata de 1
Principalele cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca obiectivele in planificarea de
b) realismul
c) coerenta
Diferentierea ofertei se poate realiza prin
d) diversificarea produsului
Cota relativa de piata reprezinta
c) raportul dintre piata intreprinderii si piata principalului concurent
Intre conditiile schimbului avem sa existe cel putin doua parti si fiecare parte sa posede bunuri
cu caracteresitici de calitate corespunzatoare
In ceea ce priveste interactiunea cu alte componente ale firmei, departamentul de marketing
a) este chemat sa insufle o atitudine pro client la toate nivelurile firmei
Planul de vanzari al firmei
e) este o componenta de baza a planului de marketing
Spoturile TV prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor reprezinta o actiune

de comunicare de marketing din categoria
b) publicitatii
Mix-ul promotional nu cuprinde
d) produsul
Razia comerciala este metoda folosita de agentii de vanzare in etapa

d) prospectarii
Alegerea axului publicitar este etapa companiei de publicitate in cadrul careia
c) se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga companie de publicitate
Printe componentele produsului, capabile sa influenteze perceptia si cererea pe piata, poate fi
a) sistemul de sustinere
Nu este un factor al cresterii elasticitatii cererii
c) prestigiul produsului
Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de
a) dezvolatarea produsului
Procesul de vanzare personala nu include ca etapa
c) urmarirea post-vanzare
Faza ciclului de viata care dureaza mai mult este
c) maturitatea
In vanzarea personala, piata este
e)numele unui posibil client
Filtrarea ideilor, ca etaoa a dezvvolatii de noi produse, presupune
a) aplicarea unor tehnici de tip brainstorming
Strategia pretului de stratificare presupune
b) stabilirea unui pret initial mic si cresterea lui treptata
In analiza portofoliului prin metofa BCG, produsele caracterizate prin rata redusa sau moderata
de crestere (sub 10 %) si cota (pozitie) relativa de piata supra-unitara, sunt
supra-numite
a) Vaci de muls
Opreationalizarea strategiei de distributie presupune punerea la punct a
b) managementului inermediarilor
Obiectivul campaniei de publicitate trebuie sa precizeze
a) auditoriul tinda adresat prin campanie, nivelul de performanta si tipul de influenta care se va
Etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urmatoarea succesiune

c) stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea
Nonconsumatorii absoluti sunt persoane care:
− Nu au si nu vor avea nevoie de produs
− Nu au voie sa consume produsul
Segmentarea pietei presupune in primul rand:
− Analiza diversitatii cererii in interiorul unei anumite piete
Piata protejata a intreprinderii reprezinta:
− Piata minima acceptata sub care supravietuirea firmei este in pericol
Atributele care stau la baza criteriilor de segmentare sunt:
− Pertinenta
− Posibilitatile de masurare
− Valoarea practica(operationala)
Piata teoretica reprezinta:
− Piata formata din consumatori si nonconsumatori relativi
− Diferenta dintre populatia totala a pietei si nonconsumatorii absoluti
Grile MK
1. Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de
E) semnalizarea diferentierii produsului
2. Discriminarea in functie de cantitatea cumparata este discriminare de rangul
D) doi
3. Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing din categoria
B) promovarii vanzarilor
4. Fanta este o marca
C) de produs
5. Nivelul minim al pretului este determinat de
B) cost
6. Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse reprezinta
E) adancimea portofoliului de produse

7. Mix-ul promotional NU cuprinde
D) produsul
8. Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referinta cu atat cererea
acestuia este mai
D) elastica
E) numele produsului si logoul
C) perioada cuprinsa intre momentul lanasarii produsului pe piata si …. Retragerii sale
11. Care dintre urmatoarele expresii referitoare la .. si pozitionarea produsului este adevarata ?
C) diferentiem pentru a pozitiona
12. In vanzarea personala tehnica piciorul in prag este o varianta a
E) finalizarii prezumtive
actiune de comunicare de marketing din categoria
E) pubkicitatii
14. Dintre componentele mixului de marketing flexibilitatea cea mai mare o are
D) pretul
15. Franciza este o varianta a sistemelor de distributie
A) contractuala
C) sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transferul marfurilor de la
17. Procesul de vanzare personala nu include ca etapa
18. Publicitatea testimoniala presupune
C) utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate o parte din imaginea acestora
transferandu-se asupra produsului pe care il…

C) Reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necesitatii pietei cu posibilitatile firmei
20. De regula produsele caracterizate prin rata ridicata de crestere( peste 10%) si cota relativa
de piata supraunitara se afla in urmatoarea faza a ciclului de viata
C) crestere
21. Conform modelului Ciclului de viata al produsului excesul de capacitate apare in faza de
D) maturitate
22. Publicitatea ca forma de promovare reprezinta
D) orice forma impersonala de prezentare si de comunicare a unor idei bunuri sau servicii
platite de catre un sponsor bine identificat
23. Produsele ce detin o cota relativa de piata supra-unitara aflate pe piete cu rata ridicata de
crestere sunt
C) vedete
24. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv
de pret orientat spre
A) status quo
25. Razia comerciala este metoda folosita de agentii de vanzari in etapa
A) prospectarii
26. Alegerea axului publicitar este etapa campaniei de publicitate in cadrul careia
D) se alege ideea de baza pe care o construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate
27. UN demers de dezvoltare a unor produse noi are urmatoarea etapizare logica
B) generarea ideilor, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testarea
produsului , comercializarea
28. Atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brandurile sunt similare vorbim despre
B) oligopol pur
29. intr-o structura de tip brand manager
A) fiecare produs va avea avocatul sau in cadrul departamentului de marketing
30. Principala arie de intersectie intre marketeri si finantisti este
C) stabilirea indicatorilor de performanta ai firmei pentru anul in curs

31. Conditiile 5/10 net 30 se refera la faptul ca
B) beneficiarul poate retine 5% din valoarea facturata daca plateste in 10 zile astfel termenul
de plata fiind de 30 de zile
32. strategia pretului de stratificare presupune
D) stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
33. Etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urmatoarea succesiune
D) stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea
34. Atunci cand curba cererii gliseaza se recomanda folosirea strategiei
A) varf de sarcina
35. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distribuire amintim
A) profitul
A) diferentierea
b) prelucrarea
37. Distributia intensiva NU se aplica urmatoarelor categorii de bunuri
C) produse alimentare din categoria specialitatilor
38. Relatiile publice sunt o modalitate de promovare ce presupune
B) ansamblul de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre firma si publicul
sau
39. Planul de vanzari al firmei
E) este o componenta de baza a planului de mk
40. Departamentul de marketing se regaseste intr-o structura organizatorica potrivita atunci
cand
A) in mod obligatoriu celelalte departamente sunt multumite de schema propusa
41. printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste
A) alte utilizari posibile ale produslui
42. Vanzarea personala comparativ cu alte forme de promovarea are drept avantaj
A) adaptarea si ajustarea din mers a mesajului

43. Urmatoarea functie NU este caracteristica ambalajului
F) prezinta si descrie produsul, nume cant model marime continut calitate mod de utilizare
44. Care dintre urmatoarele propozitii este adevarata ?
C. diferentiem pentru a pozitiona
45. Dintre urmatoarele enunturi NU reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic
urmatoarea varianta
C) contribuie la scaderea eficientei economice
46. Numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza
D) andancimea liniei
47. Ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de
D) maturitate
48. Printre functiile ambalajului unui produs se numara
B) promoveaza produsul
49. Printre componentele produsului capabil sa influenteze perceptia si cererea pe piata poate
fi
A) sistemul de sustinere
50. Un canal de distributie NU cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala
E) intensitatea canalului
51. In vanzarea personala pista este
D) numele unui posibil client
C) contractuale
53. Operatia de identificare si decupare a diverselor grupuri tipice de clienti care actioneaza
pe o piata poarta numele de
D) segmentarea pietei
54. In cadrul strategiei pretului discriminatoriu , discriminarea de rang trei presupune
B) diferentierea pretului numai in functie de clienti
55. Departamentul de marketing este interesat sa obtina de la departamentul cercetare
dezvoltare
B) carti tehnice pentru produsele pe care le propun pietei
56. Structura unui plan de marketing NU va cuprinde
C) contactarea clientilor
57. Functia descriptiva a cercetarii de marketing presupune ca cercetarea vizeaza
D) colectarea de date
58. Marca reprezinta
D) un ansamblu de elemente distinctive care confera identitate produslui si il diferentiaza de
cele concurente
59. Concurenta dintre diverse marci ce comercializeaza un anumit produs este redusa atunci
cand
C) gradul de saturare a pietei este mic
60. In procesul de adoptare a deciziei de cumparare pentru un cumparator organizational
initiatorul este
D) persoana care identifica o problema sau o nevoie ce poate fi rezolvata prin cumpararea
unui produs
61. Pentru a demara o afacere de ce anume ai nevoie , in primul rand?
C) clienti
62. In planificarea de marketing focusing-ul este sinonim cu
C) marketingul concentrat
63. Raportul de cercetare utilizat pentru configurarea cercetarii si negocierii intre firma de
cercetare si firma beneficiara este
D) raport preliminar sau resarch proposal
64. Care dintre urmatoarele intrebari dintr-un chestionar de marketing este corecta?
A) cu ce nota de la 1-5 cu 5 nota maxima apreciati comportamentul chelnerului care v-a servit
astazi?
65. Promovarea vanzarilor este forma de promovare ce presupune
B) acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau distribuitorilor in scopul

B) prospectarii
67. Strategia de pret in cazul cartilor ziarelor si revistelor in Romania este
B) strategia pretului final
68. Care dintre urmatoarele propozitii este adevarata?
A) atitudinile au o componenta cognitiva , una afectiva si una comportamentala
69. Printr-un demers ce presupune determinarea avantajelor cautate de catre clienti si
evaluarea produselor existente pe o scala corespunzatoare fiecarui avantaj se realizeaza o
C) harta perceptuala
70. Cand clientii sunt foarte sensibili la pret se recomanda
D) pret redus la produsul de baza si pret mare la produsul auxiliar
71. Care este avantajul central pe care il cauta studentul atunci cand produsul cumparat este
un manual indicat in bibliorafia pentru examen
D) informatia
72. Nu este o sursa de putere in canalele de marketing
C) puterea discriminarii
73. Fenomenul cererii derivate sustine ca
E) cererea pentru bunuri industriale este influentata de cererea pentru bunurile de consum la a
caror realizare contribuie
74. NU este o functie a intermediarilor
D) asigurarea cresterii calitatii bunurilor
75. In cadrul portofoliului de produse coerenta se refera la
B) asemanarile si legaturile intre diferite linii de produse, privite in raport cu diverse criterii
76. Strategia pretului de stratificare presupune
C) stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
77. Printre etapele planificarii de marketing NU se regaseste
D) proiectarea canalelor de distributie
78. Rata de cumparare este
A) intervalul mediu intre doua cumparari succesive, un indicator obtinur ca medie a
intervalelor de timp scurse intre doua cumparaturi succesive

D) promovarii vanzarilor
80. Fenomenul de gravitatie comerciala depinde de multi factori intre care se detaseaza ca
importanta
B) marimea populatiei si distanta intre localitatii
81. Promovarea vanzarilor este forma de promovare care utilizeaza urmatoarea tehnica
B) cu…
82. Numele unui produs NU trebuie sa resprecte urmatoarea cerinta
C) sa sugereze caracteristicile pietei tinta vizate
pe o piata poarta denumirea de
84. In raport cu natura variabilelor de discriminare segmentarea pietei NU poate fi
F) socio-politica
E) stabilirea bugetului departamentului financiar contabil
86. In urma negocierii rezultatul presupune o relatie de tip
E) castigator castigator
87. In cazul cercetarii de marketing, proiectul reprezinta
A) modul de planificare alocare si folosire pe termen lung a tuturor mijloacelor de care
dispune o firma in vederea atingerii anuimitor obiective
88. Piata intreprinderii este formata din
C) parte din piata produsului pe care producatorul de referinta vinde in nume propriu in
interes propriu, marca proprie
D) adancimea liniei
SESIUNE-MARKETING 2021
COD BROSURA 16-2017/2018

Complementare si competitive
Adancimea liniei
3. Ciclul de viata al produselor cuprinde:
Perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al
retragerii definitive de pe piata
4. Nu sunt sisteme de distributie vertical sistemele:
Autonome
5. Industria automobilelor ,care are cateva firme ce ofera produse partial
diferentiate se inscrie in structura de tip:
6. Din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne
,departamentul de mk al acesteia :
Trebuie sa reprezinte o functie distincta a firmei
7. Strategia de pret in cazul cartilor ,ziarelor si revistelor in Romania este:
8. Alegerea axului publicitar este etapa companiei de publicitate in cadrul
careia:
Se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga
campanie de publicitate
9. In analiza portofoliului prin metoda BCG ,produsele caracterizate prin
rata redusa sau moderata de crestere (sub 10%) si cota (pozitie )relativa
de piata supra-unitara sunt supra-numite:
Vaci de muls
11.In cadrul ciclului de viata al produsului ,obiectivul urmarit in etapa de
crestere este crearea:
Cererii selective
12.Dintre componentele produsului care influenteaza perceptia si cererea pe
piata amintin:
Atributele ,functiile,sistemului de sustinere
13.Plafonul maxim al pretului este determinat de:
Cerere
14.Franciza este o varianta a sistemelor de distributie :
Contractuale
15.Razia comerciala este metoda folosita de agenti de vanzari in etapa:
Prospectarii
16.Conflictele in canalele de distributie pot avea loc :
17.Printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste :
Alte utilizari posibile ale produsului
Canale diferite care distribuie acelasi produs acelorasi
segmente de piatasi care se afla in concurenta unele cu altele
Canale multiple folosite de diferiti competitori
19.Promovarea vanzarilor este forma de promovare ce presupune:
Acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau
distribuitorilor ,in scopul cresterii vanzarilor
20.Planul de vanzari al firmei :
Este o component de baza a planului de Mk
21.In cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare se
recomanda folosirea unui pret:
Mare la produsul de baza si unul scazut la produsul auxiliar
22.Etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urm. succesiune:
Stabilirea obiectivului companiei ,alegerea axului publicitar
,planificarea media,crearea mesajului ,evaluarea rezultatelor
COD BROSURA-49 2017/2018

1. Dintre urmatoarele enunturi,nu reprezinta o functie a distributiei la nivel
macroeconomic urmatoarea varianta:
Contribuie la scaderea eficientei economice
2. Discriminarea in functie de cantitatea cumparata este de rangul:
Doi
3. Vanzarea personala ,comparative cu alte forme de promovare ,are drept
avantaj:
4. Nivelul minim al pretului este determinat de:
Cost
5. Strategia pretului de stratificare este indicata in urmatorul caz:
Cererea produsului este inelastica
6. Obiectivul companiei de publicitate trebuie sa precizeze:
Auditoriul tinta adresat prin companie ,nivelul de performanta si tipul
de influenta care se va exercita asupra audientei
7. Conform modelului Ciclului de viata al produsului,excesul de capacitate
(provoaca acutizarea concurentei) apare in faza de:
Maturitate
8. Razia comerciala este metoda folosita de agentii de vanzari in etapa :
Prospectarii
9. Procesul de vanzare personala nu include ca etapa :
Planificarea media
10.Un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala:
11.Marca unui produs are drept elemente componente:
Numele produsului si logo-ul
12.Reteaua de distributie reprezinta:
Sistemul integrat de ag. ec . si mijloace care asigura transferul
marfurilor de la producatori la consumatori

13.Atunci cand curba cererii gliseaza ,se recomanda folosirea strategiei :
Pretul de varf de sarcina
14.Care dintre urmatoarele propozitii este adevarata?
Diferentiem pentru a pozitiona
15.Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referinta cu
atat cererea acestuia este mai :
Elastica
16.Distributia intensive NU se aplica urmatoarelor categorii de bunuri:
17.Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de mk din categoria :
18.In vanzarea personala,pista este:
19.Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un
sistem vertical de mk:
Administrat
20.In vanzarea personala ,tehnica piciorului in prag este o variant a:
21.Dintre activitatile logisticii de distributie nu face parte :
Diferentierea
22.Printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste:
23.Care dintre urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirect scurte:
Posibilitati mai mari de informare a producatorului in legatura cu
distributia
24.Atunci cand pe o piata gasim putini ofertanti si brandurile sunt similare
vorbim despre :
Oligopol pur
25.Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta

reprezinta un obiectiv de pret orientat spre :
Status quo
26.Dintre componentele mixului de mk ,flexibilitatea cea mai mare o are:
Pretul
27.Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse
reprezinta:
28.Urmatoarea functie nu este caracteristica ambalajului:
Prezinta si descrie produsul:nume,cantitate ,model ,marime,continut,
calitate ,mod de utilizare
29.Intr-o structura de tip ‘’brand management’’
Fiecare produs va avea ‘’avocatul sau’’in cadrul departamentului de
mk
30.Ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de :
Maturitate
31.Principala arie de intersectie intre markeri si finantisti este:
32.Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distributie amintim:
profitul
33.Conditiile ‘’5/10 net ,30’’ se refera la faptul ca:
Beneficiarul poate retine 5% din valoarea facturata daca plateste in 10
zile ,altfel termenul de plata fiind de 30 de zile.
34.Fanta este o marca :
Produs
35.Relatiile publice sunt o modalitate de promovare ce presupune :
Ansamblul de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre
firma si publicul sau
36.Franciza este o varianta a sistemelor de distributie:
Contractuale
37.Departamentul de mk se regaseste intr-o structura organizatorica potrivita
atunci cand:
Functioneaza pe post de interfata intre functiile clasice ale firmei pe
piata
38.Planul de vanzari al firmei :
Este o componenta de baza a planului de mk
39.Numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza:
Adancimea liniei
40.Un demers de dezvoltare a unor produse noi are urm etapizare logica:
Generarea ideilor,filtrarea,analiza conceptului de produs ,dezvoltarea
prod,testarea prod,comercializarea
41.Publicitatea testimoniala presupune:
Utilizarea celebritatilor in companiile de publicitate,o parte din
imaginea acestora transferandu-se asupra produsului pe care il gireaza
42.Printre componentele produsului capabile sa influenteze perceptia si cererea
pe piata poate fi:
43.Spoturile tv prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor
reprezinta o actiune de comunicare de mk din categoria:
Publicitatii
Grile MK
1. Obiectivele campaniei de publicitate pot fi legate de
E) semnalizarea diferentierii produsului
2. Discriminarea in functie de cantitatea cumparata este discriminare de rangul
D) doi
B) promovarii vanzarilor
4. Fanta este o marca
C) de produs
5. Nivelul minim al pretului este determinat de
B) cost
6. Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse reprezinta
E) adancimea portofoliului de produse
7. Mix-ul promotional NU cuprinde
D) produsul
8. Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referinta cu atat cererea
acestuia este mai
D) elastica
E) numele produsului si logoul
C) perioada cuprinsa intre momentul lanasarii produsului pe piata si …. Retragerii sale
11. Care dintre urmatoarele expresii referitoare la .. si pozitionarea produsului este adevarata ?
C) diferentiem pentru a pozitiona
12. In vanzarea personala tehnica piciorul in prag este o varianta a
E) finalizarii prezumtive
actiune de comunicare de marketing din categoria
E) pubkicitatii
14. Dintre componentele mixului de marketing flexibilitatea cea mai mare o are
D) pretul
A) contractuala
C) sistemul integrat de agenti economici si mijloace care asigura transferul marfurilor de la
17. Procesul de vanzare personala nu include ca etapa
18. Publicitatea testimoniala presupune
C) utilizarea celebritatilor in campaniile de publicitate o parte din imaginea acestora
transferandu-se asupra produsului pe care il…
C) Reprezinta o excelenta oportunitate de imbinare a necesitatii pietei cu posibilitatile firmei
20. De regula produsele caracterizate prin rata ridicata de crestere( peste 10%) si cota relativa
de piata supraunitara se afla in urmatoarea faza a ciclului de viata
C) crestere
21. Conform modelului Ciclului de viata al produsului excesul de capacitate apare in faza de
D) maturitate
22. Publicitatea ca forma de promovare reprezinta
D) orice forma impersonala de prezentare si de comunicare a unor idei bunuri sau servicii
platite de catre un sponsor bine identificat
23. Produsele ce detin o cota relativa de piata supra-unitara aflate pe piete cu rata ridicata de
crestere sunt
C) vedete
24. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta reprezinta un obiectiv
de pret orientat spre
A) status quo
A) prospectarii
26. Alegerea axului publicitar este etapa campaniei de publicitate in cadrul careia
D) se alege ideea de baza pe care o construieste mesajul si intreaga campanie de publicitate
27. UN demers de dezvoltare a unor produse noi are urmatoarea etapizare logica
B) generarea ideilor, filtrarea, analiza conceptului de produs, dezvoltarea produsului, testarea
produsului , comercializarea
28. Atunci cand pe o piata exista putini ofertanti si brandurile sunt similare vorbim despre
B) oligopol pur
29. intr-o structura de tip brand manager
A) fiecare produs va avea avocatul sau in cadrul departamentului de marketing
C) stabilirea indicatorilor de performanta ai firmei pentru anul in curs
31. Conditiile 5/10 net 30 se refera la faptul ca
B) beneficiarul poate retine 5% din valoarea facturata daca plateste in 10 zile astfel termenul
de plata fiind de 30 de zile
32. strategia pretului de stratificare presupune
D) stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
33. Etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urmatoarea succesiune
D) stabilirea obiectivului campaniei, alegerea axului publicitar, planificarea media, crearea
34. Atunci cand curba cererii gliseaza se recomanda folosirea strategiei
A) varf de sarcina
35. Printre criteriile economice de alegere a variantelor de distribuire amintim
A) profitul
A) diferentierea
b) prelucrarea
37. Distributia intensiva NU se aplica urmatoarelor categorii de bunuri
C) produse alimentare din categoria specialitatilor
38. Relatiile publice sunt o modalitate de promovare ce presupune
B) ansamblul de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre firma si publicul
sau
39. Planul de vanzari al firmei
E) este o componenta de baza a planului de mk
40. Departamentul de marketing se regaseste intr-o structura organizatorica potrivita atunci
cand
A) in mod obligatoriu celelalte departamente sunt multumite de schema propusa
41. printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste
A) alte utilizari posibile ale produslui
42. Vanzarea personala comparativ cu alte forme de promovarea are drept avantaj
A) adaptarea si ajustarea din mers a mesajului
43. Urmatoarea functie NU este caracteristica ambalajului
F) prezinta si descrie produsul, nume cant model marime continut calitate mod de utilizare
44. Care dintre urmatoarele propozitii este adevarata ?
C. diferentiem pentru a pozitiona
45. Dintre urmatoarele enunturi NU reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic
urmatoarea varianta
C) contribuie la scaderea eficientei economice
D) andancimea liniei
47. Ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de
D) maturitate
48. Printre functiile ambalajului unui produs se numara
B) promoveaza produsul
49. Printre componentele produsului capabil sa influenteze perceptia si cererea pe piata poate
fi
A) sistemul de sustinere
50. Un canal de distributie NU cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala
E) intensitatea canalului
51. In vanzarea personala pista este
D) numele unui posibil client
C) contractuale
pe o piata poarta numele de
54. In cadrul strategiei pretului discriminatoriu , discriminarea de rang trei presupune
B) diferentierea pretului numai in functie de clienti
55. Departamentul de marketing este interesat sa obtina de la departamentul cercetare
dezvoltare
B) carti tehnice pentru produsele pe care le propun pietei
56. Structura unui plan de marketing NU va cuprinde
C) contactarea clientilor
57. Functia descriptiva a cercetarii de marketing presupune ca cercetarea vizeaza
D) colectarea de date
58. Marca reprezinta
D) un ansamblu de elemente distinctive care confera identitate produslui si il diferentiaza de
cele concurente
59. Concurenta dintre diverse marci ce comercializeaza un anumit produs este redusa atunci
cand
C) gradul de saturare a pietei este mic
60. In procesul de adoptare a deciziei de cumparare pentru un cumparator organizational
initiatorul este
D) persoana care identifica o problema sau o nevoie ce poate fi rezolvata prin cumpararea
unui produs
61. Pentru a demara o afacere de ce anume ai nevoie , in primul rand?
C) clienti
62. In planificarea de marketing focusing-ul este sinonim cu
C) marketingul concentrat
63. Raportul de cercetare utilizat pentru configurarea cercetarii si negocierii intre firma de
cercetare si firma beneficiara este
D) raport preliminar sau resarch proposal
64. Care dintre urmatoarele intrebari dintr-un chestionar de marketing este corecta?
A) cu ce nota de la 1-5 cu 5 nota maxima apreciati comportamentul chelnerului care v-a servit
astazi?
65. Promovarea vanzarilor este forma de promovare ce presupune
B) acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau distribuitorilor in scopul
B) prospectarii
67. Strategia de pret in cazul cartilor ziarelor si revistelor in Romania este
B) strategia pretului final
A) atitudinile au o componenta cognitiva , una afectiva si una comportamentala
69. Printr-un demers ce presupune determinarea avantajelor cautate de catre clienti si
evaluarea produselor existente pe o scala corespunzatoare fiecarui avantaj se realizeaza o
C) harta perceptuala
70. Cand clientii sunt foarte sensibili la pret se recomanda
D) pret redus la produsul de baza si pret mare la produsul auxiliar
71. Care este avantajul central pe care il cauta studentul atunci cand produsul cumparat este
un manual indicat in bibliorafia pentru examen
D) informatia
72. Nu este o sursa de putere in canalele de marketing
C) puterea discriminarii
73. Fenomenul cererii derivate sustine ca
E) cererea pentru bunuri industriale este influentata de cererea pentru bunurile de consum la a
caror realizare contribuie
74. NU este o functie a intermediarilor
D) asigurarea cresterii calitatii bunurilor
75. In cadrul portofoliului de produse coerenta se refera la
B) asemanarile si legaturile intre diferite linii de produse, privite in raport cu diverse criterii
76. Strategia pretului de stratificare presupune
C) stabilirea unui pret initial mare si reducerea treptata in timp
77. Printre etapele planificarii de marketing NU se regaseste
D) proiectarea canalelor de distributie
78. Rata de cumparare este
A) intervalul mediu intre doua cumparari succesive, un indicator obtinur ca medie a
intervalelor de timp scurse intre doua cumparaturi succesive
D) promovarii vanzarilor
80. Fenomenul de gravitatie comerciala depinde de multi factori intre care se detaseaza ca
importanta
B) marimea populatiei si distanta intre localitatii
81. Promovarea vanzarilor este forma de promovare care utilizeaza urmatoarea tehnica
B) cu…
82. Numele unui produs NU trebuie sa resprecte urmatoarea cerinta
C) sa sugereze caracteristicile pietei tinta vizate
pe o piata poarta denumirea de
84. In raport cu natura variabilelor de discriminare segmentarea pietei NU poate fi
F) socio-politica
E) stabilirea bugetului departamentului financiar contabil
86. In urma negocierii rezultatul presupune o relatie de tip
E) castigator castigator
87. In cazul cercetarii de marketing, proiectul reprezinta
A) modul de planificare alocare si folosire pe termen lung a tuturor mijloacelor de care
dispune o firma in vederea atingerii anuimitor obiective
88. Piata intreprinderii este formata din
C) parte din piata produsului pe care producatorul de referinta vinde in nume propriu in
interes propriu, marca proprie
D) adancimea liniei
SESIUNE-MARKETING 2021
COD BROSURA 16-2017/2018

Complementare si competitive
Adancimea liniei
3. Ciclul de viata al produselor cuprinde:
Perioada cuprinsa intre momentul lansarii produsului pe piata si cel al
retragerii definitive de pe piata
4. Nu sunt sisteme de distributie vertical sistemele:
Autonome
5. Industria automobilelor ,care are cateva firme ce ofera produse partial
diferentiate se inscrie in structura de tip:
6. Din perspectiva regulilor de organizare ale unei firme moderne
,departamentul de mk al acesteia :
Trebuie sa reprezinte o functie distincta a firmei
7. Strategia de pret in cazul cartilor ,ziarelor si revistelor in Romania este:
8. Alegerea axului publicitar este etapa companiei de publicitate in cadrul
careia:
Se alege ideea de baza pe care se construieste mesajul si intreaga
campanie de publicitate
9. In analiza portofoliului prin metoda BCG ,produsele caracterizate prin
rata redusa sau moderata de crestere (sub 10%) si cota (pozitie )relativa
de piata supra-unitara sunt supra-numite:
Vaci de muls
11. In cadrul ciclului de viata al produsului ,obiectivul urmarit in etapa de
crestere este crearea:
Cererii selective
12. Dintre componentele produsului care influenteaza perceptia si cererea pe
piata amintin:
Atributele ,functiile,sistemului de sustinere
13. Plafonul maxim al pretului este determinat de:
Cerere
14. Franciza este o varianta a sistemelor de distributie :
Contractuale
15. Razia comerciala este metoda folosita de agenti de vanzari in etapa:
Prospectarii
18. Canalele competitive sunt:
 Canale diferite care distribuie acelasi produs acelorasi
segmente de piatasi care se afla in concurenta unele cu altele
 Canale multiple folosite de diferiti competitori
19. Promovarea vanzarilor este forma de promovare ce presupune:
Acordarea de stimulente pe termen scurt clientilor finali sau
distribuitorilor ,in scopul cresterii vanzarilor
20. Planul de vanzari al firmei :
Este o component de baza a planului de Mk
21. In cazul in care clientii sunt similari ca putere de cumparare se
recomanda folosirea unui pret:
Mare la produsul de baza si unul scazut la produsul auxiliar
22. Etapele campaniei de publicitate se desfasoara in urm. succesiune:
Stabilirea obiectivului companiei ,alegerea axului publicitar
,planificarea media,crearea mesajului ,evaluarea rezultatelor
COD BROSURA-49 2017/2018
1. Dintre urmatoarele enunturi,nu reprezinta o functie a distributiei la nivel

macroeconomic urmatoarea varianta:
Contribuie la scaderea eficientei economice
2. Discriminarea in functie de cantitatea cumparata este de rangul:
Doi
3. Vanzarea personala ,comparative cu alte forme de promovare ,are drept
avantaj:
4. Nivelul minim al pretului este determinat de:
Cost
5. Strategia pretului de stratificare este indicata in urmatorul caz:
Cererea produsului este inelastica
6. Obiectivul companiei de publicitate trebuie sa precizeze:
Auditoriul tinta adresat prin companie ,nivelul de performanta si tipul
de influenta care se va exercita asupra audientei
7. Conform modelului Ciclului de viata al produsului,excesul de capacitate
(provoaca acutizarea concurentei) apare in faza de:
Maturitate
8. Razia comerciala este metoda folosita de agentii de vanzari in etapa :
Prospectarii
9. Procesul de vanzare personala nu include ca etapa :
Planificarea media
10. Un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala:
Numele produsului si logo-ul
Sistemul integrat de ag. ec . si mijloace care asigura transferul
marfurilor de la producatori la consumatori
13. Atunci cand curba cererii gliseaza ,se recomanda folosirea strategiei :
Pretul de varf de sarcina
Diferentiem pentru a pozitiona
15. Cu cat exista mai multe produse substituente ale unui produs de referinta cu
atat cererea acestuia este mai :
Elastica
16. Distributia intensive NU se aplica urmatoarelor categorii de bunuri:
17. Pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de mk din categoria :
18. In vanzarea personala,pista este:
19. Atunci cand o firma dominanta isi atribuie rolul de lider este vorba de un
sistem vertical de mk:
Administrat
20. In vanzarea personala ,tehnica piciorului in prag este o variant a:
Diferentierea
22. Printre factorii care duc la cresterea elasticitatii cererii se regaseste:
23. Care dintre urmatoarele variante este un avantaj al canalelor indirect scurte:
Posibilitati mai mari de informare a producatorului in legatura cu
distributia
24. Atunci cand pe o piata gasim putini ofertanti si brandurile sunt similare
vorbim despre :
Oligopol pur
25. Dorinta mentinerii starii existente prin simpla aliniere la concurenta
reprezinta un obiectiv de pret orientat spre :
Status quo
26. Dintre componentele mixului de mk ,flexibilitatea cea mai mare o are:
Pretul
27. Numarul mediu de articole distincte oferite in cadrul unei linii de produse
reprezinta:
28. Urmatoarea functie nu este caracteristica ambalajului:
Prezinta si descrie produsul:nume,cantitate ,model ,marime,continut,
calitate ,mod de utilizare
29. Intr-o structura de tip ‘’brand management’’
Fiecare produs va avea ‘’avocatul sau’’in cadrul departamentului de
mk
Maturitate
31. Principala arie de intersectie intre markeri si finantisti este:
profitul
33. Conditiile ‘’5/10 net ,30’’ se refera la faptul ca:
Beneficiarul poate retine 5% din valoarea facturata daca plateste in 10
zile ,altfel termenul de plata fiind de 30 de zile.
34. Fanta este o marca :
Produs
35. Relatiile publice sunt o modalitate de promovare ce presupune :
Ansamblul de activitati de creare si mentinere de relatii favorabile intre
firma si publicul sau
Contractuale
37. Departamentul de mk se regaseste intr-o structura organizatorica potrivita
atunci cand:
Functioneaza pe post de interfata intre functiile clasice ale firmei pe
piata
38. Planul de vanzari al firmei :
Este o componenta de baza a planului de mk
Adancimea liniei
40. Un demers de dezvoltare a unor produse noi are urm etapizare logica:
Generarea ideilor,filtrarea,analiza conceptului de produs ,dezvoltarea
prod,testarea prod,comercializarea
Utilizarea celebritatilor in companiile de publicitate,o parte din
imaginea acestora transferandu-se asupra produsului pe care il gireaza
42. Printre componentele produsului capabile sa influenteze perceptia si cererea
pe piata poate fi:
43. Spoturile tv prin care se urmareste stimularea interesului consumatorilor
reprezinta o actiune de comunicare de mk din categoria:
Publicitatii
MARKETING: CAPITOLUL 1
1.Marketingul - repere istorice
 Marketingul s-a dovedit necesar şi oportun oriunde şi oricand au existat schimburi, de

orice natură, intre oameni şi intre comunităţi umane.
 „Marketerii” s-au numit negustori, comercianţi, traficanţi, speculanţi, vânzători, comis-

voiajori, agenţi de schimb, agenţi publicitari, negociatori, agenţi de relaţii publice, analişti de
piaţă, purtători de cuvânt, animatori etc.
 In orice caz, ei au existat, de vreme ce au existat schimbul şi piaţa.
 Aceştia pot fi priviţi ca stadii oarecum distincte ale istoriei comerciale a omenirii:
o inceputurile capitalismului;
o producţia de masă;
o societatea de consum;
o societatea viitorului sau dezvoltarea sustenabilă.
1.1.Inceputurile capitalismului
 Din perspectivă istorică, inceputurile capitalismului pot fi plasate acolo unde a devenit
posibilă capitalizarea muncii şi acumularea pe orice căi (inclusiv război, jaf, agresiune) a
capitalului.
 Avantajele acestui schimb le culeg producătorii inşişi pentru că ei sunt, totodată, şi
consumatori ai produselor şi serviciilor supuse schimbului.
 Produsele de primă necesitate deveneau, astfel, mărfuri.
 De-a lungul celei mai mari părţi a istoriei comerciale a lumii, acestea au fost
„comercializate" fără publicitate şi Public Relations, fără condiţionări şi marcaje, fără
etichete şi embleme, fără imagine publică etc.
 Cu timpul, producătorii deveniţi capitalişti incep să:
o formeze şi să angajeze agenţi specializaţi care caută comenzi,
o incheie acorduri comerciale,
o negociază preţuri şi condiţii de livrare,
o leagă contacte cu potenţiali clienţi,
o caută pieţe.
1.2. Producţiia de masă
 Abandonarea economiei de subzistenţă a fost cauzata de :

o creşterea rapidă a populaţiei mondiale,
o ameliorarea căilor de comunicaţii şi
o dezvoltarea marilor aglomerări urbane.
 Ea a fost inlocuită cu tipul de economie bazat pe supraconsum şi acumulare de
bogăţii.
 In această etapă a istoriei comerciale a lumii, sunt instituite principiile:
o normalizării,
o tipizării
o standardizării produselor şi serviciilor.
 Dar, pentru ca producţia să crească, este nevoie să crească vanzările. Ele nu pot
creşte fără a spori consumul. Este deci nevoie de marketing.
 Multe din principiile şi practicile marketingului işi au originea in mecanismele producţiei
de masă.
 Ambalajul şi marca
 rolul de instrumente de informare şi presiune asupra cumpărătorului.
 să promoveze insuşiri reale sau imaginare ale unui anume produs sau anume
fabricant.
 Publicitatea, lobby-ul şi diverse alte forme de relaţii publice dobandesc:
 rapid statutul unor instrumente de persuasiune şi manipulare.
 Ele creează preferinţe psihologice şi predispoziţii de consum pentru anumite
produse sau mărci, forţand creşterea consumului şi vanzărilor.
 Marketerii incep să intervină in sensul:

o innoirii şi diversificării produselor,
o protejării ideilor, desenelor, modelelor, mărcilor şi a imaginii publice.
 Iniţial, politicile promoţionale şi de relaţii publice au fost utilizate pentru:

 forţarea imediată a creşterii vanzărilor, atunci cand stocurile deveneau inacceptabile;
 pentru crearea unei atitudini de simpatie faţă de comerciant sau fabricant, atunci
cand publicul devenea ostil.
 Marketerii incep să caute diferenţierea calitativă şi avantajul diferenţial faţă de

concurenţă.
 Practicile de marketing devin mai populare si utilizate dovedind marea putere de captare
a atenţiei şi preferinţelor consumatorilor.
 Sunt evitate riscurile unor bătălii dure ale preţurilor. Războiul preţurilor devine secundar
şi, de regulă, este pierdut de cel care il declanşează.
 In economia bazată pe producţia de masă, rolul marketingului a fost acela de a

orienta şi impinge fluxul de produse şi servicii de la producător către
consumator. El stimulează şi forţează creşterea consumului pentru a obţine
creşterea vanzărilor.
 Rezultatul de ansamblu al consumului de masă a fost o anumită masificare şi
omogenizare a societăţii.
1.3. Societatea de consum
 Caracteristic lui era faptul că:

o Cea mai mare parte a populaţiei posedă un excedent de venituri băneşti mult
peste costul nevoilor biologice şi psihologice fundamentale
o piaţa oferă o cantitate practic inepuizabilă de produse şi servicii.
 In acest tip de societate, dobandesc o importanţă considerabilă:
o cercetarea de piaţă
o studiul comportamentului consumatorului
 Devine obligatorie:
o diferenţierea produselor şi a serviciilor
o diferenţierea grupurilor relativ omogene de consumatori care formează segmente de
piaţă distincte.
 Interesul pentru invenţii şi inovări veritabile in materie de produse şi servicii creşte.
 Marketerii, sunt tot mai frecvent nevoiţi să sondeze piaţa şi cererea de consum pentru a
putea culege şi interpreta informaţii de afaceri mai profunde şi mai subtile precum, de pildă:
o imaginea de marcă,
o cota de piaţă,
o poziţia relativă a concurenţei,
o comportamentul consumatorului,
o audienţa campaniilor publicitare etc.
 Publicitatea şi reclama nu mai au doar rolul de a capta şi manipula consumatorul.

 Dar mecanismele societăţii de consum se dovedesc risipitoare şi intră repede in conflict
cu caracterul limitat al resurselor naturale şi cu degradarea condiţiilor de mediu ecologic.
1.4.Societatea dezvoltării sustenabile
Raportul Brutland prezentat de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare, in 1987, a introdus
conceptul de dezvoltare sustenabilă pentru a descrie acea societate a viitorului care va fi
preocupată de conservarea naturii
şi de zestrea lăsată generaţiilor următoare. Consecinţele activităţilor din societate sunt, astfel,
abordate intr-o viziune pe termen lung.
In concluzie:
o marketingul pare să rămană o disciplină evolutivă care va căuta răspunsuri şi soluţii
noi la probleme şi dificultăţi vechi ca şi la altele noi
o vor fi accentuate aspectele morale şi ecologice
o Aria de acţiune a marketingului se va diversifica şi innoi in jurul unor idei şi concepte mai
noi, precum:
 marketingul societal,
 demarketingul,
 metamarketingul,
 marketingul statu-quo-ului etc.
Contururile societăţii de maine sunt previzibile pentru omul de marketing.:

 informatica sau robotica, aflate astăzi in mare ofensivă pe piaţă, vor cădea,in
desuetudine, in timp ce produsele naturale clasice vor trăi un proces de revigorare şi
mondializare.
 Tendinţa de integrare a pieţelor lumii se va accentua, dar va exista şi o altă tendinţă
paralelă de regionalizare şi demasificare.
 Preferinţele de consum nu vor mai diferi mult de la o cultură şi regiune geografică la
alta, dar se vor
accentua diferenţele intre grupuri şi pături
sociale, ca şi intre indivizi.
 Comportamentul consumatorului
devine tot mai greu previzibil.
2. Ce inseamnă, de fapt, „marketing"?
2.1. Concepte de bază
Nevoile umane Figură 1.Filiera conceptelor primare ale

marketingului
 Nevoia este o stare de nemulţumire
datorată unei lipse, privaţiuni sau disconfort.
 Ea este resimţită ca o tensiune sau un dezechilibru al individului sau al grupului uman.
 Nevoile sunt nelimitate ca număr, dar limitate ca intensitate. Ele sunt substituibile unele
cu altele.
 In lista nevoilor umane nu sunt cuprinse doar cele care privesc bunurile materiale stricto
sensu, ci şi acelea care privesc:
o comunicarea interumană,
o apartenenţa la grup,
o recunoaşterea,
o puterea,
o respectul,
o afecţiunea,
o dragostea,
o prestigiul,
o prietenia,
o implinirea de sine etc.
 Murray a făcut o listă cuprinzând 37 de nevoi umane pe care le-a clasificat în mai multe
grupe, folosind patru criterii de bază:
a) după natura lor, nevoile pot fi:
o primare
o secundare.
 Primele sunt de natură fiziologică (hrană, sex, odihnă, adăpost etc.) şi au caracter
absolut, în sensul că ele condiţionează, în mod restrictiv, supravieţuirea în sens
biologic.
 Cele secundare sunt de natură socială, culturală şi psihologică şi au caracter relativ;
b) după modul în care individul uman este fie atras, fie respins de
obiectul nevoilor sale, acestea sunt:
o nevoi pozitive
o nevoi negative;
c) după modul în care nevoile comandă comportamentul de consum şi
cumpărare observabil al individului ele pot fi:
o manifeste;
o latente.
d) după modul in care individul uman se interoghează sau nu asupra acestora,

nevoile sale pot fi:
o conştiente
o subconştiente.
 Abraham Maslow, la randul său a

structurat spaţiul nevoilor şi
motivaţiilor sub forma unei
piramide cu şapte şi, mai apoi, cu
cinci trepte, fiecare dintre acestea
reprezentand o categorie distinctă
de nevoi şi motivaţii umane.
 Maslow formulează principiul

emergenţei nevoilor umane
conform căruia nevoile de rang
superior răman latente atat timp
cat nevoile de bază nu sunt satisfăcute.
Dorinţele
 Un alt concept de bază al marketingului este acela care priveşte dorinţele sau trebuinţele
omeneşti (engl. „want“, nu „deşire"), care iau naştere din impactul nevoilor obiective cu
percepţia, voinţa şi conştiinţa subiectivă a individului uman.
 Oamenii au tendinţa de a cumpăra mai curand ceea ce-şi doresc decat ceea ce au nevoie.
 Dorinţele sunt manifestările concrete pe care le imbracă nevoile umane, in concordanţă cu

personalitatea individului, cu statutul său social, cu moştenirea sa culturală, cu situaţia in
care se află şi in raport cu mediul economic, tehnologic, politic, cultural, juridic şi
geoclimatic care-l inconjoară.
 Nevoile generice nu trebuie confundate cu dorinţele concrete, aşa cum, deseori, li se

intamplă producătorilor sau comercianţilor. De exemplu, să ne gandim că nevoia de a fi mai
frumoasă poate face pe o femeie să dorească un anumit ruj de buze, pe care o altă femeie,
din aceeaşi nevoie de a fi mai frumoasă, il respinge. Astfel, a cumpăra un ruj de buze poate
fi o dorinţă subiectivă, dar nu şi o nevoie obiectivă.
Cererea
 Consumatorii şi, in general, oamenii pot avea dorinţe şi cerinţe nelimitate, dar
intotdeauna posibilităţi de cumpărare finite.
 Ei pot cumpăra produse şi servicii, deci pot formula cerere efectivă pe piaţă, numai in
limitele bugetului de care dispun.
 Drept urmare, numai o parte dintre dorinţele consumatorilor se transformă in cerere
efectivă pe piaţă (engl. demand).
 Anume, acea parte care este solvabilă, in sensul că are acoperire bănească - este chiar
cererea de consum a unei pieţe.
 Cererea solvabilă depinde de:
o nevoi,
o de dorinţe,
o de oferte,
o de puterea de cumpărare sau solvabilitatea consumatorului.
 Cererea efectivă se rezumă la nevoile şi dorinţele solvabile.
 Cand evaluăm potenţialul de vanzări pe o anumită piaţă, alături de nevoi şi cerinţe, vom
lua in calcul şi capacitatea de plată a consumatorilor sau utilizatorilor.
Produsele
 Nevoi umane + dorintele consumatorilor + cererea solvabila => provoaca şi determină

oferta de produse susceptibile să le satisfacă.
 Nevoi + dorinţe + cerere = determina conţinutul, forma şi caracteristicile ofertei
 Oferta = produs
 In marketing, prin produs inţelegem tot ceea ce poate fi oferit pe piaţă, in aşa fel incat să
fie cerut şi cumpărat ca atare pentru a fi folosit sau consumat. = Adică, tot ceea ce este
recunoscut ca ofertă.
 Produsul poate fi:
o un obiect fizic tangibil, o un plasament,
o un serviciu intangibil, o o persoană sau orice combinaţie
o o informaţie, de elemente care poate declanşa
o o idee, cerere pe o piaţă.
o un sentiment,
 Din perspectiva marketingului, oamenii nu mai schimbă intre ei doar produse şi bani, ci
schimbă sentimente, idei, persoane, plasamente, devotament, prestigiu etc.
 Ceea ce caută cumpărătorul la produs sunt atributele, funcţiile sau avantajele pe care
acesta i le oferă. Ex:Astfel, atunci cand o femeie cumpără un ruj de buze, ea nu caută
un simplu baton de pastă colorată, ci caută să fie mai frumoasă.
Schimbul
 Pentru ca schimbul să poată avea loc, este necesară indeplinirea catorva condiţii
elementare pe o piaţă mai mult sau mai puţin liberă. Mai intai:
o trebuie să existe cel puţin două părţi care să poată intra in relaţii de schimb, una
cu cealaltă. Fiecare dintre ele trebuie să aibă in proprietate un bun cu valoare (de
schimb) pentru cealaltă parte.
o Apoi, părţile trebuie să aibă libertatea de a accepta sau de a respinge ofertele pe
care şi le propun una alteia.
o in sfarşit, pentru a intra in relaţii de schimb, părţile trebuie să comunice intre ele,
să intreţină contacte şi să schimbe mesaje.
 In concluzie, pentru ca schimbul să devină posibil, este nevoie de respectul

proprietăţii şi autonomiei partenerilor, de libertatea pieţei şi de transparenta.
 Din perspectiva marketingului, existenta schimbului presupune indeplinirea simultană

a cinci condiţii:
 să existe două sau mai multe părţi interesate in efectuarea schimbului,
 fiecare dintre părţi să posede un produs care are valoare pentru cealaltă parte,
 fiecare dintre părţi să poată comunica cu celelalte (transparenţa pieţei),
 fiecare să fie liberă să accepte sau să refuze efectuarea schimbului,
 fiecare să perceapă că primeşte o utilitate mai mare decat cea pe care o cedează,
să se aştepte ca după derularea schimbului să ajungă intro stare mai bună decat cea
dinainte.
Negocierea
 Partile negociază condiţiile in care are loc schimbul, sub aspectul:

o preţurilor, o condiţiilor de transport şi
o termenelor de livrare, depozitare,
o cantităţilor, o controlului de calitate,
o condiţiilor de plată, o asistenţei tehnice,
o service-ului etc.
 Negocierea este o formă de comunicare şi confruntare intre părţile care, deşi vin la
masa tratativelor de pe poziţii diferite, sunt interesate să ajungă la un acord reciproc
avantajos, acord care ia deseori forma unui contract comercial.
 Tranzacţiile fără monedă sunt cele de tip barter, in care, de exemplu, un spaţiu publicitar
radio poate fi cedat in schimbul unui filtru de cafea sau al sponsorizării unei emisiuni.
 Negocierea nu se limitează şi nu se confundă cu actul de vanzare- cumpărare şi nici nu se

referă exclusiv la bunuri, servicii sau bani. Un om politic poate negocia un număr de voturi
sau un program electoral. O biserică poate negocia cu alta asupra intinderii parohiei sale
ş.a.m.d.
 Negocierea este o formă de confruntare şi comunicare directă sau mediată intre doi sau
mai mulţi parteneri cu interese complementare, dar divergente, care doresc realizarea
unui schimb reciproc avantajos. Pe durata negocierii, părţile işi fac concesii, in aşa fel
incat acordul apare ca un compromis satisfăcător pentru toţi cei implicaţi.
Piaţa
 Negociere + tranzacţie + schimb = conceptul de piaţă.
 In principiu, conform teoriei economice, piaţa este spaţiul şi timpul in care pot fi intalniţi
potenţialii cumpărători sau vanzători ai produselor şi serviciilor disponibile sau necesare.
 In marketing, piaţa este formată doar din cumpărătorii produselor. Vanzătorii sau
ofertanţii, cealaltă categorie de participanţi inclusă in definiţia dată de teoria economică,
formează o ramură economică.
 In mod concret, se poate vorbi doar de:
Ca părţi tangibile ale

o piaţa unei intreprinderi conceptului teoretic de piaţă.
o de piaţa unui produs,
 Piaţa produsului este dată de intreaga populaţie de consumatori şi utilizatori ai produsului

de referinţă, indiferent de originea şi marca acestuia.
 Piaţa intreprinderii, estimată prin indicatorul numit cotă de piaţă, este partea din piaţa
produsului pe care producătorul sau distribuitorul de referinţă vinde in nume propriu şi sub
marca proprie.
 Piaţa este un ansamblu eterogen care poate fi decupat in „felii" mai omogene numite
segmente de piaţă. Operaţia de decupare poartă numele de segmentare.
2.2. In fine, o definiţie
 Insăşi vocabula marketing, preluată ca atare in mai toate limbile pămantului, vine de la
englezescul market = piaţă, căruia i s-a adăugat sufixul -ing care indică prezenţa şi
continuitatea acţiunii.
 In linii mari, a face marketing inseamnă a acţiona pe piaţă, dezvoltand produse şi servicii
şi distribuindu-le acolo unde este nevoie de ele şi acelora care le aşteaptă şi au cu ce le
plăti.
 Marketingul :
o este locul in care se intalnesc cererea cu oferta!

o se asigura ca schimbul are loc intr-un mod eficient
 Pentru a găsi acei consumatori şi a-i convinge să facă acest lucru, este necesar:
• să se cerceteze nevoile, dorinţele, comportamentele, atitudinile şi opiniile pentru a
depista consumatorii potenţiali,
• să se conceapă şi să se realizeze produsele care satisfac aceste nevoi şi dorinţe,
• să se plaseze şi să se distribuie produsele acolo unde sunt cumpărate sau
consumate,
• să li se stabilească un preţ şi
• să fie promovate pe piaţă şi in conştiinţa consumatorilor potenţiali prin
comunicarea cu aceştia.
 Am putea „secţiona" activitatea de marketing pe două mari arii:

1) obţinerea informaţiilor,
2) luarea deciziilor.
 Prima parte se numeşte simplu, CERCETARE DE MARKETING.
o E vorba de tot ceea ce inseamnă culegere, filtrare, prelucrare, analiză, interpretare şi
difuzare a informaţiilor care descriu o situaţie de marketing.
o Pot intra aici:
 banalele discuţii cu clientul,  precum chestionarul,
 utilizarea caietului de  testul sau experimentul de
reclamaţii pană la marketing,
instrumente mai complexe,  spionajul comercial etc.
o Direcţiile cele mai „uzitate" in cercetare se referă la:
 analiza vanzărilor,  analiza comportamentului
 a dimensiunilor pieţei consumatorului,
(capacitate şi potenţial),  teste de produs,
 evaluarea conjuncturii de piaţă,  analiza preţurilor,
 măsurarea cotelor de piaţă,  a campaniilor promoţionale,
 segmentarea pieţei,  teste de amplasament etc
 Partea decizională este structurată in patru direcţii, care descriu MIXUL DE MARKETING
al unei firme, şi anume:
1. Decizii cu privire la produs

 Marketingul işi propune să contureze produsul din perspectiva clientului. E vorba deci,
de a stabili in mod ferm ce anume işi doreşte clientul de la acel produs, ce poate şi
trebuie să facă acesta.
2. Decizii cu privire la preţ
 Marketerul va trebui să afle care e preţul corect din mintea clientului căci acolo se dă, cu
adevărat, bătălia.
3. Decizii cu privire la promovare
 Promovarea priveşte comunicarea persuasivă, creativă cu piaţa.
 Se stabilesc:
o strategiile, o pliantul,
o bugetele, o mapa şi scrisoarea de
o se creează clipul, prezentare,
o spotul publicitar, o cartea de vizită,
o se alege axul, o uniforma angajaţilor,
o sloganul: o business look-ul,
o promovarea priveşte şi mesajul o campaniile de relaţii cu publicul,
verbal din presa scrisă, o cocktailul,
o catalogul, o sponsorizările,
o broşura, o lobby-ul şi multe altele.
4. Decizii cu privire la distribuţie
 Deciziile cu privire la distribuţie privesc:
o inventarierea şi cartografierea o analiza şi alegerea metodelor
canalelor, de vanzare,
o reţelelor, o dezvoltarea relaţiilor cu dealeri,
o magazinelor, o alegerea plasamentelor,
o gestiunea şi controlul stocurilor,
o ambalarea, o transportul şi multe altele.
o sortarea,
 Cercetarea de marketing şi mix-ul de marketing trebuie gestionate de o manieră

coerentă şi ordonată.
 Acest proces de gestionare şi administrare eficientă poartă denumirea de management
al marketingului.
 Managementul marketingului incepe cu:
1. cercetarea pieţei şi a consumatorului, prin care se culege şi se interpretează
informaţia, in vederea identificării oportunităţilor de afaceri.
2. stabileşte misiunea şi obiectivele firmei, stabileşte strategia, elaborează mixul şi
programul de marketing.
3. urmăreşte, controlează şi aduce corecţiile necesare in derularea acestuia pană
la indeplinirea obiectivelor propuse.
Orientarea de marketing
 Orientarea spre vanzări este aceea care porneşte de la tehnologiile şi produsele existente
la un moment dat şi forţează, fără scrupule, creşterea vanzărilor acestora prin orice gen
de politici promoţionale. La baza creşterii profiturilor şi a relaţiilor de schimb, este pusă
creşterea cantitativă a volumului vanzărilor de produse şi servicii disponibile.
 Orientarea de marketing este aceea care porneşte de la nevoile, dorinţele şi

motivaţiile consumatorului, creează şi dezvoltă produsele care răspund acestora şi
leagă creşterea profiturilor de creşterea satisfacţiei clienţilor. La baza relaţiilor de
schimb şi a profitului este pusă creşterea calitativă a satisfacţiei consumatorilor.
Figura 1.2 - Esenţa deosebirilor intre orientarea spre vanzări şi orientarea de marketing
 Deosebirile intre orientarea spre vanzări şi orientarea de marketing este urmatoarea:

o vanzarea priveşte interesul celui care vinde de a-şi transforma oferta de produse
şi servicii in bani lichizi.
o Orientarea de marketing urmăreşte satisfacţia consumatorului şi incepe cu:
 studiul pieţei şi al comportamentului consumatorului
 creează şi dezvoltă produsul care răspunde cerinţelor pieţei,
 stabileşte preţul care se situează la nivelul de acceptare al clientului,
 distribuie şi promovează in maniera cea mai atrăgătoare pentru client.
 in plus, după vanzarea propriu-zisă, urmăreşte produsul in consum şi
exploatare, acordă asistenţă tehnică şi service şi practică orice alte
servicii care pot concura la creşterea satisfacţiei clientului.
CAPITOLUL 2 PIATA
 In sens urbanistic - piaţa este un loc intins şi deschis dintr-o localitate, unde se intalnesc
sau se intretaie mai multe străzi, adesea amenajat cu spaţii verzi, statui etc. - Piaţa
Universităţii din Bucureşti, Piaţa Armelor din Sibiu, Piaţa Unirii din laşi
 In sens comercial, piaţa este un lo c special amenajat unde se face comerţ cu mărfuri, mai
ales cu produse agroalimentare (piaţa Matache, piaţa Amzei, piaţa Nicolina).
 Răspunsul tipic studenţilor este unul foarte ferm: „Piaţa este locul in care se intalneşte
cererea cu oferta".
 De fapt, in teoria economică, piaţa este formată din totalitatea relaţiilor care se
stabilesc intre vanzătorii şi cumpărătorii unei categorii de produse.
 Este adevărat că aceste relaţii se stabilesc undeva, in timp şi spaţiu. insă teoria economică
analizează factorii care influenţează evoluţia şi, mai ales, a cererii de produse.
 Toate aceste influenţe converg şi se regăsesc, in final, sub forma reaşezării preţului de
tranzacţionare, la un nivel mai mare sau mai mic.
 De altfel, dacă ar fi să sintetizăm, putem spune că, in esenţă, teoria economică este o
teorie a preţului.
 In fine, cea de-a treia viziune vine din partea domeniul administrării afacerilor, al practicii
economice Pe ei ii auzim folosind cuvantul piaţă in expresii de tipul „piaţa berii", „piaţa
tricotajelor", „piaţa Ucrainei", „piaţa Braşovului", „piaţa adolescenţilor", „piaţa pensionarilor",
„piaţa Electrolux-ului“ sau „piaţa Banc Post"
 Fie că desemnează o piaţă a produsului (piaţa berii sau a tricotajelor), o piaţă geografică
(piaţa Ucrainei sau a Braşovului), o piaţă demografică (piaţa adolescenţilor sau a
pensionarilor) sau piaţa unei firme (piaţa Electrolux-ului sau a Banc Post-ului), intotdeauna
acest termen se referă la un grup de cumpărători.
 Piaţa este un grup de cumpărători sau consumatori.
2.1. Consumatorul - intre Teorie economică şi Marketing
 Agentul motor care pune in mişcare piaţa, in intregul său, este consumatorul final.
 Ipoteza raţionalităţii consumatorului din teoria economică s-a bazat pe nişte premise
simplificatoare asupra pieţei şi consumului.
 Cele mai importante privesc:
o consistenţa
o tranzitivitatea preferinţelor umane
o transparenţa pieţei.
 Aceste premise de raţionalitate şi liniaritate in comportamentul consumatorului şi
fenomenele de piaţă ignoră omul real, in carne şi oase.
 Alături de raţiune, el este purtător de:
o atitudini, o gusturi,
o predispoziţii, o dorinţe,
o obiceiuri, o pulsiuni,
o ritualuri, o motivaţii,
o preferinţe, o mofturi şi hachiţe.
 Toate acestea generează comportamente imprevizibile.
 Nevoile umane iau şi forma:
o dorinţelor, o mofturilor,
o actelor reflexe, o modei şi imitaţie
 Accentul trebuie deplasat pe:

o intuiţie şi fler,
o negociere,
o psihologie şi sociologie,
o antropologie şi cultură.
 In plus, există un subconştient:
o individual
o colectiv
- care orientează comportamentele umane spre acte nepremeditate la nivel
conştient.
 Mai general vorbind, pe piaţă, oamenii işi caută satisfacţia şi plăcerea de a trăi.
2.2. Piaţa de referinţă - clasificare şi structură
 In marketing, intotdeauna, se operează cu o piaţă concretă, localizabilă sub aspect

geografic, identificabilă sub aspect socio-demografic, descriptibilă sub aspect economic şi
monetar, inteligibilă sub aspect cultural, accesibilă sub aspect politic şi juridic şi determinată
precis in raport cu o anumită intreprindere sau un anumit produs.
 Numele generic dat acestei pieţe concrete este acela de piaţă de referinţă. Practic, două
categorii de pieţe de referinţă interesează in mod special:
o piaţa produsului
o piaţa intreprinderii.
Piaţa produsului
 Produsul sau serviciul de care suntem preocupaţi la un moment dat poate fi numit, in
mod generic, produs de referinţă. Piaţa produsului de referinţă este dată de intreaga
populaţie de consumatori şi utilizatori ai produselor de acelaşi gen, indiferent de
originea sau marca acestora.
 In principiu, capacitatea sa de absorbţie, pentru produsul de referinţă, se măsoară pornind
de la:
o volumul mediu al unei cumpărături,
o frecvenţa medie de cumpărare
o numărul total de consumatori potenţiali.
 Pe piaţa produsului, producătorii şi distribuitorii acestuia se concurează unii pe alţii. Ei işi
dispută un număr limitat de consumatori.
Piaţa întreprinderii
 Piaţa intreprinderii este acea parte din piaţa produsului, pe care producătorul sau
distribuitorul de referinţă vinde in nume propriu, in interes cropriu şi sub marcă proprie.
 Ponderea pieţei intreprinderii sau a mărcii in piaţa produsului se numeşte cotă de piaţă.
 Cota de piaţă este şi ea o piaţă concretă, localizabilă geografic şi identificabilă sub forma
unor puncte de vanzare, magazine, reţele de magazine, localităţi, zone de piaţă, precum şi
ţări sau regiuni geografice mai intinse.
 In situaţia extremă de monopol, in care o intreprindere este unicul ofertant al unui produs
sau serviciu pe piaţa de referinţă, piaţa produsului se suprapune şi devine totuna cu piaţa
intreprinderii. Cota sa de piaţă are mărimea de 100%.
Structura pieţei după interesele de marketing

 Piaţa este un conglomerat pe care diferiţi agenţi, cu diferite interese, mai mult sau mai puţin
contradictorii, şi-l dispută şi il impart intre ei.
 Dacă ne-am propune să delimităm piaţa produsului exclusiv după criteriul intereselor de
marketing ale intreprinderii de referinţă, atunci ar trebui să o privim ca pe un colet sau ca pe
un calup care trebuie decupat şi tăiat in felii cu destinaţii şi semnificaţii distincte, după cum
sugerează figura de mai jos:
 Admitem că piaţa produsului de referinţă este localizată intr-un anumit spaţiu geografic şi
socio-demografic, in care produsul se află deja in consum sau urmează a fi introdus
curand. Concret, poate fi vorba de un punct de vanzare, de un raion, de un magazin, o
reţea de magazine, un cartier, o localitate, o ţară sau o regiune mai vastă. in aria de
cuprindere a acestei pieţe trăieşte o anumită populaţie totală (N).
 Anumită fracţiune din cadrul populaţiei (N) este formată din consumatori. Ei au
caracteristic faptul că, fie au adoptat deja produsul in consum, fie că il vor adopta cu un
anumit grad de certitudine.
 Cealaltă fracţiune din populaţia (N) este formată din nonconsumatori. Ei pot fi:
o absoluţi
o relativi.
 Nonconsumatorii absoluţi (NCA) sunt cei care nu au nevoie de produs la modul absolut
şi nu-l vor cumpăra şi consuma niciodată. Diabeticii nu au nevoie de zahăr sau bărbaţii nu
au nevoie de lapte demachiant, spre exemplu.
 Nonconsumatorii relativi (NCR) sunt cei care ar putea avea nevoie de orodus sau marcă,
dar nu cumpără şi nu consumă incă, din diverse motive conjuncturale. Fie nu au bani, fie nu
ştiu că produsul/marca există, fie nu sunt convinşi de utilitatea şi calitatea acestuia şi l-au
inlocuit cu altceva, fie că, pur şi simplu, nu vor. in alte imprejurări, cel puţin o parte dintre ei
ar putea cumpăra şi consuma produsul/marca, devenind consumatori efectivi.
 Piaţa potenţială a intreprinderii reprezintă o mărime virtuală, posibilă intr-un orizont de
timp viitor, in condiţiile indeplinirii cu succes a unor programe de marketing bine precizate.
 Piaţa potenţială pe termen lung, spre exemplu, poate fi mai mică, egală sau mai mare decat
piaţa potenţială pe termen scurt.
 In principiu, estimarea mărimii pieţei potenţiale a intreprinderii, (PPI), este posibilă prin
considerarea evoluţiilor probabile in timp a trei părţi de piaţă distincte:
 Piaţa critică. Pe termen scurt, intreprinderea trebuie să ţină seama de o dimensiune critică
minimală a pieţei sale. Aceasta este piaţa protejată şi reprezintă dimensiunea minimă
acceptabilă a pieţei, dimensiune sub care, fie supravieţuirea intreprinderii este in pericol, fie
abandonarea produsului este inevitabilă.
2.3.Clasificarea pieţelor
 In raport cu natura obiectului tranzacţiilor, de pildă, se face o delimitare intre patru
categorii de pieţe:
o piaţa produselor şi serviciilor, cu miezul ei reprezentat de bursele de mărfuri,
o piaţa capitalului şi plasamentelor financiare, cu miezul ei reprezentat de bursele de
valori
o piaţa mainii de lucru sau bursa muncii
o piaţa valutelor cu bursa valutară.
 In raport cu natura clientului şi destinaţia bunurilor, se face distincţie intre:
o piaţa bunurilor de consum, pe care acţionează consumatorul,
o piaţa organizaţională, pe care acţionează utilizatorii, intreprinderile şi organizaţiile de
orice natură
o piaţa guvernamentală (drumuri, poduri, poliţie, educaţie etc.) pe care acţionează
statul şi instituţiile publice.
 In raport cu echilibrul dintre oferta şi cererea globală, se poate vorbi de două categorii
extreme:
o piaţa de absorbţie sau piaţa vanzătorilor, caracterizată prin faptul că oferta este
inferioară cererii. Pe o astfel de piaţă, cei care „stau la coadă" sunt cumpărătorii, iar
cei care işi impun interesele şi dictează condiţiile schimbului sunt vanzătorii.
o piaţa sub presiune sau piaţa cumpărătorilor, caracterizată prin abundenţă de
produse şi servicii oferite. Pe o astfel de piaţă, cei care „stau la coadă" sunt
vanzătorii, iar cei care dictează condiţiile schimbului sunt, de această dată,
cumpărătorii
 Piaţă mai poate fi:

o protejată (inchisă)- accesul exportatorilor este interzis sau limitat prin bariere comerciale.
o neprotejată (deschisă)
.
 In sfarşit, piaţa poate fi:
o liberă
o „planificată" (pretinsa piaţă etatizată).
 In raport cu gradul de satisfacere al cererii unui anumit produs, piaţa poate fi:
o saturată
o nesaturată.
3. Dimensiunile pieţei
 Cand vorbim de cercetare de piaţă, in cel puţin cinci cazuri din zece, avem in vedere şi o
evaluare oricat de aproximativă a volumului fizic şi a valorii vanzărilor produsului de
referinţă.
Capacitatea pieţei = cantitatea maxim posibila de a fi absorbita in consum
Potenţialul pieţei = vanzari maxim posibile
Volumul pieţei
 El exprimă, de regulă, in unităţi fizice, cantitatea din produsul de referinţă deja intrată şi
absorbită pe o anumită piaţă.
Gradul de saturaţie a pieţei
 Cu cat gradul de saturaţie creşte, cu atat scad şansele de a plasa noi cantităţi din
produsul de referinţă.
Cota de piaţă
 Gradul de penetrare a intreprinderii (sau a mărcii) pe piaţa de referinţă este măsurat prin
cota sa de piaţă.
Cota relativă de piaţă
 Cota relativă de piaţă este un indicator care compară cota de piaţă a firmei (sau a mărcii)
de referinţă cu cota de piaţă a principalului său competitor.
 Atunci cand intreprinderea (sau marca) este una oarecare, aflată in pluton, cota sa de
piaţă se raportează la cota de piaţă a liderului.
Frecvenţa de cumpărare
 Este dată de numărul mediu de cumpărări ale unui acelaşi produs sau serviciu, intr-o
anumită perioadă de timp. De regulă, se lucrează cu frecvenţă anuală de cumpărare.
Rata de cumpărare
 Numită şi intervalul mediu dintre două cumpărături succesive, rata de cumpărare este
un indicator cantitativ obţinut ca medie a intervalelor de timp scurse intre două cumpărături
succesive ale unui acelaşi produs sau serviciu. De fapt, este inversul frecvenţei de
cumpărare.
Unitatea medie de cumpărare
 Este un indicator cantitativ obţinut ca medie a mărimii cumpărăturilor făcute de mai mulţi
consumatori din produsul de referinţă.
4. Segmentarea pieţei
 Operaţia de identificare şi decupare a diverselor grupuri tipice de clienţi care acţionează pe
o piaţă se numeşte segmentare a pieţei.
 Producătorii şi distribuitorii sunt nevoiţi să delimiteze cat mai precis segmentul de piaţă pe
care se decid să concureze. Acesta poartă numele de piaţă ţintă.
 A segmenta piaţa inseamnă şi a alege precis o anumită clientelă, faţă de caracteristicile
căreia pot fi adaptate şi armonizate, in cel mai inalt grad, ofertele şi strategiile de marketing
ale intreprinderii.
 Segmentarea este aceea prin care, in interiorul unei pieţe, sunt identificate grupuri distincte
de consumatori sau utilizatori, omogene sub aspectul principalelor caracteristici de consum
sau utilizare şi care cer produse şi servicii adaptate propriilor caracteristici. Piaţa ţintă va
deveni grupul de clienţi spre care se va orienta producătorul sau distribuitorul.
Variabile de segmentare
 Pentru ca segmentarea unei pieţe să fie utilă, ea trebuie să fie:
o Pertinentă
o operaţională.
 Segmentare este pertinentă atunci cand segmentele pe care le delimitează sunt diferite
unele de altele prin aspecte direct legate de produsul sau serviciul in cauză. Aceasta
inseamnă că diferenţele dintre grupurile de clienţi justifică şi fac posibilă diferenţierea
produselor, a preţului, a distribuţiei şi a comunicării.
 Segmentare este operaţională atunci cand segmentele de piaţă delimitate se pretează
efectiv la tratamente şi politici de marketing diferenţiate.
 Aceasta inseamnă că segmentele nu trebuie:
o nici să fie prea numeroase - situaţie in care intreprinderea n-ar putea face faţă la un
front prea larg de politici paralele
o nici să fie prea mici şi nesemnificative incat să nu justifice eforturile specifice ale
producătorului sau distribuitorului.
 Operaţionalizarea segmentării pieţei in principiu, operaţia de segmentare a pieţei comportă
următoarele patru etape:
o identificarea şi descrierea variabilelor specifice clienţilor din interiorul pieţei de
referinţă. Dacă, de exemplu, variabila de segmentare priveşte avantajele căutate de
consumatori, in această fază, este identificat setul de avantaje aşteptate de la
produsul in cauză;
o decuparea pieţei de referinţă in segmente omogene sub aspectul nivelurilor
variabilelor de segmentare. in cazul considerat, omogenitatea segmentelor de piaţă
va fi dată de similitudinile dintre seturile de avantaje ale diferitelor grupe de
consumatori;
o alegerea unuia sau mai multor segmente ţintă pentru a fi penetrate şi ocupate cu un
anumit gen de produs şi un anumit program de distribuţie, preţ şi comunicare;
o poziţionarea in cadrul segmentului ţintă, in raport cu nevoile şi aşteptările specifice
consumatorilor, cu luarea in considerare a poziţiilor deţinute de concurenţă.
 Segmentarea presupune analiza diversităţii cererii in interiorul unei anumite pieţe.

 Este important de inţeles că segmentarea:
o nu se confundă cu diferenţierea produselor şi serviciilor.
o se preocupă de diversitatea cererii şi a caracteristicilor tipologice ale clienţilor => a
asigura o bază pentru diferenţierea ofertei.
o Implică identificarea unor diferenţe intre anumite grupuri de consumatori, dar
nu neapărat şi diferenţierea produselor şi serviciilor oferite.
2.4.Tipuri de segmentare
 Segmentarea se poate clasifica in raport cu numărul de variabile luate in considerare:
o segmentare in raport cu o singură variabilă (varsta);
o segmentare in raport cu trei variabile (varsta, sexul şi clasa socială).
 Segmentarea se clasifică in raport cu natura variabilelor de discriminare avute in vedere:

o segmentarea descriptivă sau socio-demografică, care se bazează pe ipoteza că
diferenţele in profil socio-demografic se află la originea diferenţelor in consum şi
cumpărare;
o segmentarea pe stiluri de viaţă sau socio-culturală, care se bazează pe ideea că
valorile culturale şi modul de viaţă influenţează semnificativ structura consumului şi
comportamentul de cumpărare;
o segmentarea comportamentală şi atitudinală, care se bazează pe comportamentului
de consum şi cumpărare, in raport cu obiceiurile, atitudinile, predispoziţiile, preferinţele
şi opiniile diverselor grupuri de consumatori;
o segmentarea după avantajele căutate de consumatori la produsele şi serviciile oferite
pe piaţă este cea care consideră diferenţele intre preferinţele consumatorilor ca bază
explicativă a diversităţii comportamentelor de cumpărare.
CAPITOLUL 4 COMPORTAMENTUL CUMPĂRĂTORULUI
 Firmele trebuie să analizeze relaţia dintre stimulii de marketing şi reacţiile cognitive,

afective şi comportamentale. Stimulii care influenţează comportamentul de cumpărare sunt
foarte diverşi, printre cei mai influenţi numărandu-se caracteristicile:
o produsului, o disponibilitatea,
o preţul, o stilul
o promovarea, o imaginea.
o serviciile,
 Pentru facilitarea analizei, stimulii de marketing sunt grupaţi in trei categorii, şi anume:
o stimulii obiectivi care reprezintă atributele reale ale produsului.
 De exemplu, frigiderele au caracteristici fizice proprii (capacitate, consum de
energie, dimensiuni, culoare), preţuri foarte variate, se află in magazine
diverse şi sunt promovate intr-un mod specific.
o stimulii simbolici sunt cei legaţi de percepţia subiectivă a unei persoane - reală sau
imaginară - asupra atributelor produsului. Un produs reflectă intotdeauna ceva
dincolo de caracteristicile sale fizice.
 Un frigider mare sugerează că proprietarii sunt „oameni gospodari". Unul mic
este pentru „săraci". Unul inalt şi ingust este pentru oameni dinamici; altul
scund şi larg e destinat conservatorilor.
o stimulii sociali sunt informaţiile primite de la familie, prieteni şi grupuri sociale.
4.1. Procesul decizional de cumpărare

Comportamentul consumatorului cuprinde toate gandurile, trăirile şi acţiunile implicate in
alegerea, cumpărarea, utilizarea şi debarasarea de produse sau servicii.
Comportamentul de cumpărare priveşte o arie mai restransă şi se referă, in mod specific, la
evoluţiile prin care trece consumatorul atunci cand se decide să cumpere un produs. Ea apare ca
rezultat final al unui proces secvenţial, cu o anumită durată in timp.
A. Conştientizarea problemei
 Primul pas constă in recunoaşterea faptului că există o nevoie de acoperit sau o

problemă de rezolvat. Conştientizarea nevoii se declanşează la constatarea unei
discrepanţe intre starea dorită şi starea de fapt.
 Conştientizarea problemei poate fi:
o instantanee (cum este cazul atunci cand se defectează maşina de spălat)
o evolutivă (atunci cand se adoptă o coafură nouă).
 Conştientizarea nevoii poate fi declanşată fie :
o de o insatisfacţie faţă de starea actuală (dificultatea spălatului manual),
o de o schimbare a percepţiei asupra stării ideale (am văzut la altcineva un model de
coafură mai frumos).
 Printre factorii care contribuie cel mai frecvent la conştientizarea nevoii, menţionăm:
o epuizarea naturală, o caracteristicile gospodăriei,
o disponibilitatea produsului, o starea financiară,
o modificarea familiei, o factorii situaţionali
o cultura, o eforturile de marketing ale
ofertanţilor
o clasa socială,
o grupurile de referinţă,
B. Căutarea informaţiei
 Această căutare are loc atat:
o in plan interior,
o cat şi exterior.
 Căutarea interioară constă in verificarea cunoştinţelor existente despre nevoia in cauză:
Cum am procedat ultima dată? Unde pot găsi ceea ce imi trebuie?
 căutare a informaţiei din surse externe: prieteni, familie, colegi, cataloage, prospecte,
mass-media, ambalaje etc.
 Un factor important ce-şi face simţită influenţa asupra duratei etapei de căutare a
informaţiilor este riscul perceput.
 Oamenii pot fi ingrijoraţi din cauza:
o riscurilor financiare (banii cheltuiţi),
o a riscului privind nesiguranţa in folosire (posibile accidente),
o a riscurilor de timp (timp pierdut pentru cumpărare),
o a riscurilor psihologice (ce fraier am fost!),
o social (comentariile maliţioase ale celor din jur)
o a riscului tehnic (eventualitatea defectării produsului cumpărat).
 Reducerea intensităţii acestei percepţii poate fi realizată prin garanţii şi alte forme de
asigurare sau prin construirea in timp a unei reputaţii bune pentru calitate şi
promptitudine.
C. Evaluarea variantelor
 Din toată gama de produse disponibile consumatorul este conştient de existenţa doar a
unei porţiuni a acesteia, iar din aceasta va considera ca fiind acceptabile doar cateva
 Cele cateva mărci luate in considerare formează setul evocat, iar cele necunoscute sau
uitate formează setul inert. Din setul evocat, o marcă va fi probabil cumpărată, iar restul
vor fi respinse.
 Atributele, caracteristicile şi standardele după care consumatorii compară diferitele variante
sunt cunoscute sub numele de criterii de evaluare.
 Intre acestea, de cele mai muffe ori, se regăsesc:
o preţul, o reputaţia mărcii
o numărul opţiunilor, o disponibilitatea
Cumpărarea
 Alegerea debuşeului comercial depinde de situarea geografică a magazinului, de gama
sortimentală oferită, de nivelul preţurilor, de comportamentul personalului de vanzare,
de modul de servire, de ambianţa interioară, de calitatea clientelei şi de reclamă.
 Deciziile de acest fel sunt caracterizate de una sau mai multe din următoarele
caracteristici:
a. Spontaneitate. Cumpărătorii sunt stimulaţi de materialele promoţionale sau de
vanzători, care le transmit impulsul necesar declanşării procesului decizional care
durează doar cateva secunde.
b. Emoţie. Pe langă faptul că permite intrarea in posesia produsului dorit, actul
cumpărării in sine furnizează utilitate prin faptul că generează emoţie; de altfel, nu
puţini sunt oamenii care, din cand in cand, cumpără doar pentru a-şi procura emoţii,
pentru a ieşi temporar din plictiseala cotidiană.
c. indiferentă fată de consecinţe. in ciuda eventualelor ≫ ≫ i semne de intrebare,
oamenii cumpără la primul impuls, fără considerarea posibilelor consecinţe negative.
Evită să se gandească la riscuri.
D. Evaluarea post-cumpărare
 După efectuarea cumpărăturii, consumatorii evaluează alegerea pe care au făcut-o:
o Dacă răspunsul este afirmativ, vor fi mulţumiţi dacă nu, vor fi nesatisfăcuţi.
 Unii clienţi trec chiar printr-o stare de disconfort psihic generată de opinia că şi variantele
respinse aveau caracteristicile dorite, stare denumită disonanţă post-cumpărare.
 Complexitatea procesului decizional depinde, in mare măsură, de gradul de implicare al

consumatorului:
 Implicarea sporeşte atunci cand:
-individul ataşează produsului o valoare personală sau simbolică mare,
-rodusul este legat de valorile sale fundamentale
-cand actul cumpărării este perceput ca avand un grad mare de risc.
 Atunci cand implicarea este minimă, ca in cazul cumpărării zilnice a sortimentului obişnuit
de paine, procesul decizional este minim şi a fost etichetat ca o rezolvare de rutină a
problemei (RRP).
 Rezolvare limitată a problemei (RLP) – este utilizată atunci cand individul trebuie să
aleagă dintr-un grup de mărci, fără a avea preferinţe stabile şi fără a se implica in grupa
respectivă de produse RLP se declanşează datorită:
o reaşezării mărfurilor in magazin
o primirii de eşantioane gratuite
 Rezolvarea extensivă a problemei (REP) - cand se impune o implicare ridicată şi o

evaluare complexă a unui număr relativ mare de alternative, cum este cazul cumpărării
unui apartament sau a unui autoturism.
 Obs: eforturile firmei trebuie aliniate la comportamentul consumatorului si nu
invers!!!
4.2. Influenţe asupra deciziei de cumpărare
 strategie eficace poate fi proiectată numai dacă se cunoaşte modul in care clienţii gandesc,
simt şi acţionează.
4.2.1 Influenţe psihologice
 Deciziile şi acţiunile fiecărei persoane sunt influenţate de o varietate de forţe interne intre
care se includ:
o nevoile şi motivaţia, o invăţarea,
o percepţiile, o atitudinea
o personalitatea.
Nevoi şi motivaţii
Atunci cand se cumpără un produs, acţiunea are loc in scopul acoperirii unei nevoi, pe care o
defineam ca o tensiune interioară, datorată discrepanţei intre starea de fapt şi starea dorită.
Motivaţiile sunt factori interni ce activează şi direcţionează comportamentul către un scop. Ele ii
imping pe oameni să acţioneze, indiferent dacă acţiunea este de a manca, a se juca, a dormi sau
a cumpăra.
 abordare foarte cunoscută a nevoilor şi motivaţiilor omului este cea furnizată de
psihologul Abraham Maslow. El a clasificat nevoile in 5 mari categorii:
o fiziologice, o de stimă şi
o de siguranţă, o de autorealizare,
o de dragoste,
 susţinand chiar că există o ierarhie naturală intre ele
 Altă variantă de abordare a nevoilor constă in impărţirea lor in două categorii:
o utilitare
o hedonice.
 Produsele care intampină nevoi utilitare sunt funcţionale şi furnizează
beneficii materiale (de exemplu, aspirina şi prosoapele).
 Produsele care se referă la nevoile hedonice, furnizează plăcere sau un
mod de auto-exprimare (ingheţata şi coafura, de exemplu).
 Intr-o anumită măsură, oamenii au tendinţa să ia decizii raţionale, bazate pe atributele
obiective ale produsului, atunci cand cumpără pentru satisfacerea nevoilor utilitare.
 Invers tind să ia decizii pe baza unor factori subiectivi, emoţionali atunci cand işi satisfac
nevoile hedonice, respectiv cand cumpără produse ce creează plăcere senzorială sau
emoţie estetică. Astfel stau lucrurile in cazul obiectelor de artă, divertismentului (filme,
concerte, cărţi), accesoriilor vestimentare sau parfumurilor.
Percepţia
 Percepţia este procesul prin care oamenii recepţionează, selectează, organizează şi
interpretează stimuli senzoriali pentru a-şi forma o imagine despre lumea inconjurătoare.
EXPUNEREA
 Oamenii sunt expuşi la stimulii de marketing prin mesajele promoţionale din mass-
media sau afişajul stradal şi prin prezentarea produsului in magazine.
 Majoritatea oamenilor trăiesc in medii pline de stimuli senzoriali, insă capacitatea lor de
preluare şi prelucrare este limitată.
 Din acest motiv, trebuie să-i aleagă pe cei cărora le acordă atenţie, fenomen denumit
atenţie selectivă.
INTERPRETAREA.
 Chiar şi atunci cand acordă atenţie stimulului, sar putea să nu-i interpreteze conţinutul in
mod corect. Astfel, oameni diferiţi ajung la percepţii diferite, chiar dacă sunt expuşi la un
acelaşi stimul. Ca şi in cazul atenţiei, marketerul are control doar aspra stimulului.
 Chiar dacă nu poate controla procesul de interpretare, este bine să ştie că:
o oamenii au tendinţa să-şi structureze percepţiile in tipare simple (cu un număr
mic de itemi informaţionali), deci mesajele şi imaginile trebuie să fie simple,
o oamenii tind să se concentreze asupra unui singur aspect al situaţiei şi să
trateze restul drept fundal,
o oamenii au tendinţa să asocieze lucruri care sunt apropiate in timp şi spaţiu.
Coca-Cola, de exemplu, nu işi difuzează niciodată reclama in timpul emisiunilor de
ştiri (jurnalele de la ora 19), pentru ca oamenii să nu-i asocieze produsele cu
sobrietatea şi informaţia negativă difuzată in aceste programe. in schimb, işi
difuzează spoturile inainte, in timpul şi după emisiunile sportive sau de divertisment.
o oamenii tind să completeze părţile lipsă ale unui stimul, fenomen denumit
inchidere. Această tendinţă este exploatată prin decuparea unei porţiuni din spotul
publicitar; prin automatism, oamenii vor completa porţiunea lipsă şi vor participa
activ la procesarea mesajului in momentul expunerii.
Învăţarea
 Psihologii au lansat numeroase modele ale invăţării, care pot fi clasificate in două grupuri
teoretice mari:
o teoria cognitivă
o teoria condiţionării.
 Teoria cognitivă priveşte invăţarea ca pe un proces raţional de memorare,
gandire şi aplicare logică a cunoştinţelor dobandite la problemele noi cu care ne
confruntăm in viaţă. Aceste modele pot fi considerate ca descrieri acceptabile ale
modului in care oamenii cumpără produse utilitare, cum sunt poliţele de asigurare
şi utilajele industriale.
 Teoria condiţionării (numită şi teoria stimul-răspuns) tratează invăţarea ca pe un
proces al incercărilor repetate (cu succese şi eşecuri asociate) şi este aplicabilă
in cazul cumpărărilor mai puţin complexe, pe care oamenii le fac instinctual, sub
impulsul de moment.
 Principiile invăţării:
o Principiul asocierii invăţate.(conditionare)
o Principiul consolidării - este foarte probabil să repetăm comportamentele
recompensate şi să le evităm pe cele nerecompensate. Principala sursă de
consolidare este chiar performanţa produsului, dar există şi unele surse secundare
precum: reducerile de preţ pentru cumpărări repetate, premiile in bani sau produse
şi lăudarea pentru alegerea făcută.
o Principiul generalizării -in marketing, această reacţie constituie fundamentul
pentru construirea imaginii mărcii unei familii de produse (Tulip, Panasonic şi Avon,
de exemplu).
o Principiul discriminării -oamenii pot fi invăţaţi şi să facă deosebirea şi să
reacţioneze diferit faţă de două produse foarte asemănătoare, atunci cand unul se
dovedeşte mulţumitor, iar celălalt nesatisfăcător.
o Principiul invăţării sociale - Astfel, dacă vede pe cineva beneficiind de pe urma
utilizării unui produs, este foarte probabil că şi noi il vom alege incadrandu-ne in
procesul denumit copierea modelelor.
Convingerile şi atitudinile
 Convingerea reprezintă un ansamblu de cunoştinţe durabile şi stabile, pe care individul le
deţine cu privire la o entitate reală sau imaginară.
 Atitudinea reprezintă poziţia afectivă (pozitivă sau negativă) pe care o dobandim şi pe care
ne-o menţinem, cu privire la un obiect sau o idee.
 Pentru marketeri, construirea unei atitudini pozitive a consumatorilor faţă de un brand
este de o importanţă crucială. De exemplu, dacă avem o atitudine pozitivă faţă de
produsele NIVEA, nu numai că le vom cumpăra in mod repetat, ci le vom şi recomanda
prietenilor, rudelor sau colegilor. Sarcina marketerului, in acest caz, este de a inţelege cum
se formează atitudinile şi de a invăţa cum să le influenţeze prin mixul de marketing.
 Psihologii consideră că atitudinea are trei componente:
o cognitivă,
o afectivă
o comportamentală.
 Componenta cognitivă constă din cunoştinţele şi opiniile pe care persoana le are despre
ceva; de exemplu: zahărul este bogat in calorii.
 Opiniile pot fi corecte sau incorecte.
 Componenta afectivă a unei atitudini cuprinde trăirile pozitive sau negative ale
consumatorului şi se referă la cat de mult ii place sau ii displace ceva unei persoane.
Oamenii pot diferi in ceea ce priveşte reacţiile lor afective faţă de aceeaşi opinie. Faptul că
zahărul conţine calorii ii determină pe sportivi să-l prefere, iar pe diabetici să-l respingă. in
fine, componenta comportamentală priveşte acţiunile pe care consumatorul le intreprinde
in baza opiniilor şi trăirilor sale. Desigur, simplul fapt că unei persoane ii place un produs,
nu inseamnă că se va şi grăbi să-I cumpere, din motive de ordin financiar sau datorită altor
constrangeri
Personalitatea
 Comportamentul indivizilor, inclusiv cel in situaţii de consum, este influenţat semnificativ de
caracteristicile personalităţii. Calitatea lor de consumatori, oamenii cumpără produse
care se potrivesc Eului.
 Marketerii produselor care contribuie la exprimarea Eului - bijuterii,parfumuri, ochelari de
soare, coafură, pantofi - trebuie să identifice Eul clienţilor-ţintă (mai ales componenta
socială şi cea ideală) şi să dezvolte asocieri ale mărcii care menţin şi intăresc această
imagine
4.2.2. Influente socio-culturale
 Categoriile de produse pe care le cumpără pot fi determinate de cultura in care au
crescut, de factorii demografici, (cum ar fi vârsta, veniturile), de starea gospodăriei, de
grupurile din care fac parte şi de oamenii pe care ii cunosc.
Cultura
 Cultura cuprinde toate convingerile, normele şi valorile comune in societate, care se
transmit de la o generaţie la alta.
 Cele mai importante caracteristici ale unei culturi sunt:
a. se invaţă pe parcursul vieţii, nu ne naştem cu ea in conştiinţă,
b. se transmite către individ prin intermediul instituţiilor sociale (familie,
biserică, şcoală, mass-media),
c. recompensează moral reacţiile acceptabile din punct de vedere social
şi
d. evoluează o dată cu trecerea timpului.
Caracteristici demografice
 A doua grupă de influenţe socio-culturale este exercitată de factorii demografici, intre care
se includ: varsta, sexul, ocupaţia, veniturile, educaţia şi localizarea geografică.
 Ceea ce trebuie reţinut, insă, este faptul că rolul informaţiilor demografice este acela de a
descrie pieţele şi nu de a prognoza comportamentul consumatorilor.
Statutul social
 Oameni cu venituri egale, dar cu educaţie diferită işi vor cheltui banii in moduri foarte
diferite.
Gospodăria
Luarea deciziei în gospodărie
 Studiile de piaţă pot ajuta la identificarea persoanei cu cea mai mare influenţă in procesul
decizional privind un anume produs. in cazul cuplurilor, au fost identificate 4 tipuri de
procese decizionale:
o autonom, cand decizia este luată independent, doar de unul dintre soţi (cosmetice,
ziare, reviste),
o dominat de bărbat (produse electrotehnice, autoturisme),
o dominat de femeie (alimente, medicamente, produse de curăţenie),
o sincretic, atunci cand decizia se ia in comun şi implică negociere şi compromisuri
(excursii, bunuri de folosinţă indelungată).
Grupurile sociale
 Oamenii se raportează la grupurile sociale, mai ales atunci cand le lipseşte experienţa sau
informaţia despre produs, cand sunt foarte ataşaţi de grup, cand produsul este consumat in
public, cand este mai degrabă un lux decat o necesitate şi cand produsul este relevant
pentru funcţiile grupului.
Liderii de opinie şi vorbele
 Preocupare importantă a marketerilor trebuie să fie vorbele rele (zvonurile negative),
deoarece informaţia negativă, defavorabilă are impact mai mare asupra
comportamentului decat cea pozitivă, favorabilă.
 Cele mai uzuale vorbe rele sunt reclamaţiile şi zvonurile. Eficacitatea rezolvării reclamaţiilor
şi concentrarea eforturilor de relaţii publice spre furnizarea de informaţii corecte şi complete
sunt cele mai importante mijloace pentru evitarea şi neutralizarea zvonurilor negative.
4.2.3. Influenţe situaţionale
 Factori ce acţionează la un moment dat, intr-un anumit loc, independent de caracteristicile

produsului sau consumatorului. Ele pot fi grupate in 5 categorii:
o ambianţa fizică, o utilitatea intenţionată
o ambianţa socială, o dispoziţia sufletească
o perspectiva temporală,
 Ambianţa fizică se referă la situarea in spaţiu, condiţii atmosferice, sunete, arome, lumini,
decor şi toate celelalte condiţii fizice şi de microclimat la care este expus consumatorul in
timpul cumpărării sau utilizării produsului.
 Ambianţa socială este creată de oamenii care sunt prezenţi in momentul luării deciziei, al
cumpărării sau utilizării: rude, prieteni, alţi cumpărători, vanzători.
 Perspectiva temporală include atat volumul de timp disponibil pentru a culege informaţii, a
cumpăra şi a utiliza produsul, cat şi momentul din zi sau din an, timpul trecut de la ultima
utilizare, timpul rămas pană la chenzină ş.a
 Utilitatea intenţionată ne indică scopul pentru care consumatorul caută informaţii şi
cumpără un produs. O deosebire evidentă de utilităţi este cea intre produsul pentru
folosinţă proprie şi produsul-cadou.
 Dispoziţia sufletească influenţează atat capacitatea de a căuta şi prelucra informaţie, cat
şi procesul de cumpărare şi comportamentul de consum.
CAPITOLUL 5 COMPORTAMENTUL CUMPARATORULUI
ORGANIZATIONAL
5.1. Piaţa organizaţională
 Piaţa organizaţională cuprinde toţi agenţii care cumpără produse pentru a le utiliza ca
mijloace de producţie, materii prime, subansamble sau pentru a le revinde.
 Altfel spus, piaţa organizaţională cuprinde toţi cumpărătorii care nu sunt consumatori
finali. Această piaţă este extrem de mare, incluzand organizaţii precum intreprinderi, bănci,
companii de asigurare, comercianţi cu ridicata, magazine, restaurante, şcoli, spitale,
instituţii guvernamentale ş.a.
5.2. Tipuri de pieţe organizaţionale

 Termenii de piaţă organizaţională şi piaţă industrială sunt utilizaţi adesea cu acelaşi sens
pentru că aceasta din urmă este cea mai vizibilă componentă a pieţei organizaţionale.
 De fapt, există trei componente distincte ale pieţei organizaţionale:
o piaţa industrială,
o piaţa comercianţilor
o piaţa guvernamentală sau piaţa bunurilor publice.
 Piaţa industrială este alcătuită din firmele care transformă bunurile şi serviciile inainte de a
le vinde altor intreprinderi sau consumatorilor finali.
Tabelul 5.1. Componentele pieţei organizaţionale (după structura CAEN)
PIAŢA INDUSTRIALĂ
A. Agricultura
B. Silvicultura, exploatarea forestieră şi economia vanatului
C. Piscicultura şi pescuitul
D. Industria extractivă (DA, DB)
E. Industria prelucrătoare (EA, EB,... EO)
F. Energie electrică şi termică
G. Construcţii
I. Hoteluri şi restaurante
J. Transport şi depozitare
K. Poştă şi telecomunicaţii
L. Activităţi financiare, bancare şi de asigurări
PIAŢA COMERCIANŢILOR
H. Comerţ cu ridicata şi amănuntul
M. Tranzacţii imobiliare
PIAŢA GUVERNAMENTALĂ
N. Administraţie publică şi apărare; asistenţă socială obligatorie
O. invăţămant
P. Sănătate şi asistenţă socială
ALŢI CLIENŢI ORGANIZAŢIONALI
R. Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale
T. Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale
 Piaţa comercianţilor este formată din firmele care cumpără produsele doar pentru a le
revinde altor firme sau consumatorilor.
 Acestea se impart in două mari categorii:
a) comercianţi cu amănuntul (sau detailişti);
b) comercianţi cu ridicata (sau angrosişti).
 De asemenea, tot in această categorie se incadrează şi firmele al căror obiect de activitate
il constituie inchirierile de produse şi leasingul, care acoperă toată gama de produse, de la
articole de menaj pană la aeronave.
 Din punctul de vedere al producătorului, comercianţii sunt parteneri de afaceri utili din
două perspective:
a) multe companii care produc bunuri destinate consumatorilor nu au puterea să ajungă
singure la aceştia
b) comercianţii in sine constituie o piaţă mare pentru produse şi servicii cum ar fi
autovehiculele, echipamentul de birou, telecomunicaţiile, consultanţa, intreţinerea şi
reparaţiile.
 Piaţa guvernamentală este compusă din organismele de la nivel naţional, judeţean sau
local care, pentru a-şi indeplini funcţiile, cumpără produse şi servicii pe care le convertesc
in bunuri de utilitate publică.
o Vanzarea pe piaţa guvernamentală solicită, insă, parcurgerea unui proces anevoios
de licitare şi negociere a contractelor datorită, mai ales, faptului că oamenii care
lucrează in astfel de instituţii sunt preocupaţi, in primul rand, de păstrarea postului şi,
mai apoi, de bunul mers al organizaţiei.
o De obicei, pentru articolele obişnuite, cumpărătorul guvernamental emite specificaţii
şi solicită oferte, după care acceptă oferta cu preţul cel mai mic. Pentru articolele
nestandardizate, mai ales cele cu valoare mare (autostrăzile, de exemplu), este
parcurs un proces de negociere a proiectului şi contractului mult mai complex.
 Alţi clienţi organizaţionali. in afara celor trei categorii menţionate, există şi clienţi
organizaţionali din sectorul non-profit, cum ar fi instituţiile religioase, fundaţiile, partidele
politice, asociaţiile, cluburile profesionale şi muzeele. Aceste instituţii pot fi organizate la
nivel internaţional, naţional, regional sau local.
o Ele cumpără o mare varietate de produse şi servicii. De exemplu, pentru a organiza
Conferinţa Naţională, filiala AIESEC din laşi cheltuieşte bani pentru tipărirea
broşurilor şi afişelor, pentru inchirierea sălii de şedinţe, pentru transportarea şi
cazarea oaspeţilor, pentru gustări şi băuturi răcoritoare.
 In primul rand, multe din produsele industriale sunt unicat, fiind proiectate pentru fiecare
client in parte, mai ales in industria constructoare de maşini. Apoi, produsele industriale
sunt cumpărate in cantităţi mari şi, implicit, valoarea comenzilor este mult mai mare. Nici
măcar bunurile deconsum cele mai scumpe, cum sunt apartamentele, nu se compară cu
valoarea unui furnal sau a unei clădiri administrative.
 Deoarece comenzile sunt mari, organizaţiile cumpără mai rar. in plus, perioada de
planificare a cumpărării este mult mai lungă. Un consumator care vrea să-şi cumpere un
fierăstrău merge in magazin şi işi alege unul, pe cand un cumpărător organizaţional are
nevoie de informaţii din diferite compartimente (producţie, financiar), alege atat produsul,
cat şi furnizorul, negociază contractul, emite comenzi şi organizează aprovizionarea. In
situaţiile complexe, procesul de cumpărare se poate intinde chiar pe parcursul mai multor
ani.
 Consumatorii iau rareori contactul cu vanzătorii după cumpărare. In schimb, organizaţiile
pun mare accent pe serviciile post-vanzare efectuate de furnizor. Cei care cumpără
echipament industrial, sisteme de telecomunicaţii sau reţele informatice solicită asistenţă
pentru instalare şi exploatare şi se aşteaptă ca furnizorul să asigure intreţinerea şi
reparaţiile periodice.
 Motivaţiile aflate in spatele celor două tipuri de decizii sunt, de asemenea, diferite. in
general, consumatorii sunt impulsionaţi de dorinţa de satisfacţii personale, pe cand
organizaţiile sunt impulsionate de motive economice. Ca şi consumatori, oamenii cumpără
bilete CFR pentru a-şi vizita rudele sau pentru a merge in concediu la mare. Aceleaşi
persoane, dar in calitatea lor de oameni de afaceri, cumpără bilete CFR pentru a deservi
echipamentul clienţilor, pentru a negocia contracte sau pentru a indeplini o altă funcţie a
organizaţiei, toate fiind insă motivate de bani.
 Cumpărările organizaţiilor au ataşat un grad de risc mult mai ridicat datorită, in principal,
valorii mari a produselor. Luarea unei decizii eronate, atunci cand este vorba de
echipament de producţie, poate conduce firma la faliment.
 Ultimă diferenţă semnificativă intre cele două tipuri de cumpărări provine din numărul de
persoane implicate in procesul decizional. Dacă oamenii iau decizii singuri pentru ei inşişi,
pentru organizaţii, decizia este influenţată de pană la 50 de persoane. Influenţa multiplă
este un aspect cheie al comportamentului organizaţiilor.
Diferenţe în relaţia vânzător-cumpărător
 Pentru cumpărare organizatiile au oameni special pregătiţi = agenţi comerciali, care
sunt obligaţi să urmeze proceduri precise de achiziţie şi să respecte orientările
desprinse din politica firmei privind furnizorii, preţurile sau negocierea.
 Relaţiile intre cumpărător şi furnizori tind să fie stabile pe termen lung,
cumpărătorii preferand să-şi menţină furnizorii ale căror performanţe se situează la
nivelul aşteptărilor.
 In plus, loialitatea faţă de sursă ia naştere şi datorită costului tranziţiei, adică a
consumurilor de timp şi efort ce ar fi necesare pentru adaptarea activităţilor in cazul
schimbării furnizorului.
 Majoritatea cumpărătorilor vor alege, insă, doi sau trei furnizori pentru articolele
cumpărate mai des, asigurandu-şi astfel o aprovizionare ritmică, o concurenţă la preţul
de achiziţie şi evitarea dependenţei de o singură sursă.
 Un alt aspect referitor la relaţia vanzător-cumpărător este reciprocitatea, respectiv,
practica de cumpărare a produselor clienţilor.
 Cu toate că incheierea contractelor de reciprocitate este ilegală, deoarece se
incadrează in formele de concurenţă neloială, reciprocitatea tacită este acceptată in
practica de marketing.
Diferenţe generate de natura cererii
 Cererea de bunuri pe piaţa organizaţională prezintă o serie de particularităţi care sunt
descrise cu ajutorul conceptului de cerere derivată şi a principiului acceleraţiei.
 Ideea se bazează pe faptul că cererea pentru majoritatea bunurilor industriale este
influenţată de cererea pentru bunurile de consum la a căror realizare contribuie, fenomen
care a fost etichetat drept cerere derivată.
 Pentru a stimula cererea pentru produsele proprii, multe firme stimulează cererea
pentru produsele clienţilor lor.
 Marketerii trebuie, de asemenea, să fie conştienţi de acţiunea principiului acceleraţiei,
conform căruia o modificare minoră in cererea de bunuri de consum cauzează o
modificare majoră a cererii pentru bunurile sau serviciile ce intră in aceste produse.
 Cauza o constituie tendinţa cumpărătorilor organizaţionali de a supraevalua evoluţiile
pozitive sau negative ale cererii de pe piaţa de consum. Datorită acestei distorsiuni, măresc
sau reduc, in mod exagerat, cererea de produse industriale.
Centrul de cumpărare
 Centrul este compus din angajaţii care sunt implicaţi semnificativ in procesul de
cumpărare al unui produs sau serviciu. Acesta nu este un grup formal, ci, mai degrabă,
o reţea de comunicaţii care diferă de la o cumpărare la alta, de la o organizaţie la alta şi
care evoluează pe parcursul procesului decizional.
Dimensiunile centrului de cumpărare

 Inţelegerea interacţiunile din cadrul centrului lor este parte integrantă a planificării modului
de abordare a beneficiarilor. Aceste dimensiuni sunt:
o Extinderea verticală se referă la numărul de niveluri ale organizaţiei implicate in
centru, incepand de la conducerea de varf pană la muncitori.
o Extinderea orizontală este măsurată prin numărul de compartimente reprezentate in
proces.
o Intinderea este numărul total de indivizi implicaţi in decizie.
o Conexiunea este gradul in care fiecare membru al centrului interacţionează cu
ceilalţi şi se măsoară prin numărul de legături.
o Centralizarea este dată de importanţa agentului comercial in reţeaua decizională şi
se măsoară prin ponderea numărului de interacţiuni pe care le are cu ceilalţi membri
ai centrului, in numărul total de interacţiuni.
Roluri in centrul de cumparare

 Identificarea rolurilor şi a persoanelor care le indeplinesc permit conceperea şi orientarea
unor acţiuni individualizate, astfel incat, ca marketeri, să obţinem o decizie finală favorabilă.
in linii mari, sunt identificate şase astfel de roluri:
1. Iniţiatorul este persoana care identifică o problemă sau o nevoie ce poate fi
rezolvată prin cumpărarea unui produs. Poate fi muncitorul de la strung, atunci
cand constată că maşina iese din cote.
2. Prescriptorul este cel a cărui părere deţine un coeficient ridicat de importanţă in
luarea deciziei. Poate fi proiectantul sau metrologul.
3. Decidenţii sunt cei care aprobă/resping cumpărarea şi aleg sursa de
aprovizionare. Sunt managerii de nivel superior şi intermediar.
4. Filtrele sunt indivizii care direcţionează fluxul de informaţii in centrul de cumpărare
şi, prin aceasta, determină, in mare măsură, produsele şi furnizorii ce vor fi luaţi in
discuţie. Secretara intră adeseori in acest rol.
5. Agentul comercial este persoana din compartimentul aprovizionare care emite
comanda şi urmăreşte produsul pană la recepţie.
6. Utilizatorii sunt cei care vor lucra efectiv sau vor fi implicaţi in exploatarea
produsului. Ei sunt fie muncitorii, maiştrii şi tehnologii care operează cu utilajele de
producţie, fie secretarele care folosesc echipamentul de birou, fie angajaţii care
utilizează sistemul telefonic. Adesea, ei sunt şi iniţiatorii cumpărării.
 Altă posibilitate de identificare a influenţelor intr-o organizaţie beneficiară, similară rolurilor
sociale, se bazează pe nevoile asociate cumpărării. Putem astfel vorbi despre:
o un cumpărător economic,
o un cumpărător tehnic şi
o un cumpărător utilizator.
 Cumpărătorul economic ia decizia, in principal, pe criterii financiare, in
comunicarea cu această persoană, trebuie folosit limbajul său, care in nici un
caz nu va cuprinde liste lungi de caracteristici tehnice.
 Pe de altă parte, caracteristicile tehnice contează pentru cumpărătorul
tehnic care este, de obicei, un inginer.
 In fine, cumpărătorul utilizator este persoana care va trebui să exploateze
maşinile, odată instalate. Chiar dacă nu au influenţă mare in luarea primei
decizii, ei influenţează atunci cand se pune problema repetării cumpărării, iar
produsul nu va avea succes pe termen lung dacă ei nu sunt mulţumiţi.
 Oricare ar fi metodologia de separare a rolurilor, trebuie reţinut faptul că in unele cazuri -
pentru cumpărările mici, de rutină - o singură persoană poate indeplini toate rolurile, pe
cand in alte cazuri - cumpărări de valoare mare - un rol poate fi indeplinit de mai mulţi
indivizi.
5.3. Procesul decizional de cumpărare

 La fel ca şi in cazul indivizilor, procesul cumpărării organizaţionale este format din mai
multe etape, putand fi simplu :
o - in cazul aprovizionării de rutină, sau elaborat
o - in cazul comenzilor complexe, de valoare mare sau unicat.
 De asemenea, este un proces decizional şi comunicaţional dinamic; conţine atat interacţiuni
intre membrii organizaţiei cumpărătoare, cat şi cu furnizorii potenţiali.
5.3.1. Situaţii de cumpărare
 In cazul organizaţiilor, cumpărarea se face in trei tipuri de situaţii:
o repetitivă,
o modificată
o nouă.
 In cazul cumpărării repetitive, acelaşi produs care a fost achiziţionat in trecut este
comandat, in mod repetat, de la acelaşi furnizor. Cel mai evident exemplu il constituie
rechizitele de birou.
 Cumpărarea modificată apare in cazul alterării unor verigi ale rutinei existente. Dacă s-au
schimbat caracteristicile tehnice, dacă s-a modificat preţul, dacă furnizorul introduce un
produs nou sau dacă nevoile cumpărătorului au evoluat, membrii centrului de cumpărare
trebuie să ia in considerare această informaţie. Ca element de noutate, intr-o cumpărare
modificată se iau in calcul şi alternativele posibile ale cumpărării repetitive.
 Cumpărarea nouă ia naştere atunci cand firma nu are experienţă in achiziţionarea
produsului respectiv. Majoritatea situaţiilor noi au ataşate un grad ridicat de risc şi, in
consecinţă, centrul de cumpărare tinde să fie mare, căutarea informaţiilor se face extensiv
şi sunt evaluate şi comparate mai multe alternative. in astfel de situaţii, prioritatea de varf
nu este găsirea celui mai bun preţ, ci rezolvarea problemei
Tabelul 5.2 prezintă o analiză comparativă a celor trei situaţii.
 In concluzie, identificarea tipului de cumpărare in care se incadrează produsul pe care
vrem să-l vindem ne ajută la alocarea judicioasă a eforturilor.
 Astfel, trebuie ştiut că este aproape imposibil pentru un furnizor nou să penetreze
cumpărarea repetitivă pană cand furnizorul curent nu se află in imposibilitatea de a livra,
caz in care situaţia devine cea de cumpărare modificată.
 Este, deci, la latitudinea furnizorilor curenţi să işi menţină clienţii prin respectarea clauzelor
contractuale. Furnizorii noi, pe de altă parte, trebuie să urmărească primele semne de
nemulţumire ale cumpărătorului şi să fie gata să-şi pună in evidenţă avantajele pe care le
oferă. in cazul cumpărărilor noi, punctul de concentrare a efortului constă in oferirea de
soluţii pentru rezolvarea problemelor organizaţiei şi ajutarea membrilor centrului de
cumpărare să dezvolte specificaţiile tehnice. Altfel spus, marketerul acţionează, de această
dată, ca un consultant, trebuind să identifice membrii centrului de cumpărare cu influenţă
mare şi să le furnizeze informaţii utile. De asemenea, trebuie avut in vedere şi faptul că se
iau două decizii: prima, „ce produs să se cumpere?" şi a doua, „de la cine?“.
 Procesele decizionale diferă nu numai prin situaţia de cumpărare, ci şi prin gradul de
noutate, complexitate şi importanţă, factori care afectează participarea şi influenţa in centru.
 Complexitatea se referă la volumul de informaţie ce trebuie adunat inainte de luarea
deciziei, la numărul persoanelor incluse in centrul de cumpărare şi la gradul in care decizia
va impune schimbări in organizaţie. Cu cat situaţia este mai complexă, cu atat procesul va
dura mai mult, vor fi implicaţi mai mulţi oameni, riscul va fi mai ridicat, iar volumul
comunicării in centru va fi mai mare. Importanţa depinde de impactul pe care produsul il va
avea in organizaţie şi riscul aferent acestui impact.
1) Identificarea problemei
 Primul pas il constituie recunoaşterea unei probleme sau a unei nevoi care ar putea fi
rezolvată prin cumpărarea unui produs sau serviciu. Ca şi in cazul consumatorilor,
recunoaşterea problemei are loc atunci cand se conştientizează o discrepanţă intre starea
dorită şi starea de fapt. Această conştientizare poate apărea oriunde in organizaţie - de
la muncitori pană la director - sau poate veni chiar din surse externe.
2) Stabilirea specificaţiilor tehnice
 Odată recunoscută problema, apare intrebarea: „Putem să ne rezolvăm singuri problema
sau trebuie să apelăm la sprijin extern?"
 Dacă răspunsul este de a cumpăra, trebuie determinate caracteristicile articolului dorit:
dimensiuni, performanţe ş.a., sarcină ce intră, cel mai adesea, in atribuţiile
compartimentului tehnic. Odată stabilite specificaţiile tehnice şi funcţionale, compartimentul
economic efectuează o analiză a valorii, pentru a compara costurile cumpărăturii cu
utilitatea sau valoarea de intrebuinţare pe care o are produsul achiziţionat.
3) Identificarea furnizorilor şi obţinerea ofertelor
 Informaţiile despre posibilii furnizori pot fi obţinute din surse diverse: personalul propriu de
aprovizionare sau desfacere, din reclame, cataloage sau din Pagini Naţionale. Furnizorii
potenţiali sunt apoi analizaţi pe baza unor criterii diverse, precum: capacitatea de a realiza
produsul dorit, capacitatea de producţie (pentru comenzi mari), localizarea geografică şi
calitatea producţiei.
 Odată ingustată lista furnizorilor potenţiali - de obicei, pană la 3-6 intreprinderi - firma trimite
o cerere de ofertă in care menţionează specificaţiile tehnice, cantitatea şi termenul de
livrare, iar furnizorii răspund prin expedierea de oferte.
4) Evaluarea variantelor
 Ofertele sunt analizate de membrii centrului de cumpărare, fiecare utilizand criterii proprii.
Cu toate că preţul este preocuparea principală, mai ales cand produsele nu se diferenţiază,
sunt utilizate şi alte criterii precum performanţele anterioare ale furnizorului, sprijinul tehnic
oferit, costul de intreţinere, garanţiile şi alte clauze contractuale.
 Un element important, care işi face simţită prezenţa acum, este riscul perceput asociat
deciziei, risc legat de nesiguranţa situaţiei. in general, cumpărătorii organizaţionali, spre
deosebire de cei individuali, prezintă o inclinaţie mai mare spre evitarea riscului şi, implicit,
spre amanarea deciziei.
5) Efectuarea cumpărării
 Odată ce s-a luat decizia privitoare la furnizor, urmează ca agentul comercial să negocieze
condiţiile livrării sau modalitatea de plată şi să emită comanda.
 Cumpărătorul poate decide să se aprovizioneze de la mai mulţi furnizori sau de la unul
singur. Utilizand un singur furnizor, există avantajul unui flux informaţional imbunătăţit,
reduceri ale costurilor şi un control mai bun al calităţii. Dezavantajele constau in reducerea
puterii de negociere şi potenţialele intreruperi in aprovizionare, datorită problemelor de
producţie ale furnizorului.
6) Evaluarea performanţelor produsului şi furnizorului
 Răspunsurile la intrebări precum:
• Şi-a respectat furnizorul obligaţiile contractuale?
• Se incadrează produsul in specificaţiile tehnice?
• S-a rezolvat problema aşa cum era de aşteptat?
-sunt importante, deoarece vor influenţa deciziile viitoare de cumpărare.
5.3.3. Influenţe in procesul de cumpărare
 Ca şi in cazul consumatorilor, există un număr de factori ce influenţează procesul
organizaţional de cumpărare, cu acţiune la nivel personal, organizaţional sau extern.
Aceştia sunt:
1. Climatul economic. Cumpărările cresc sau descresc in funcţie de starea generală a
economiei sau a unei ramuri. Tendinţe precum recesi unea, inflaţia sau rata
dobanzilor afectează nivelul stocurilor şi volumul cumpărăturilor.
2. O situatia politică şi legislaţia. Inclinaţia guvernului către dirijism sau către
liberalism economic, legislaţia privind protecţia mediului, prevederile acordurilor
internaţionale, mărimea cheltuielilor din bugetul statului – toate au influenţă
semnificativă asupra comportamentului de cumpărare.
3. Cultura organizaţiei. Organizaţiile diferă din punctul de vedere al gradului de
formalism şi de centralizare a deciziilor, ceea ce conduce la instaurarea unor politici
mai restrictive sau mai liberale asupra modului de alegere al furnizorilor şi a modului
de aprovizionare.
4. Localizarea geografică afectează disponibilităţile de resurse umane, accesul la
sursele de materie primă şi posibilităţile de transport.
5. Tehnologia. Unele ramuri - precum telecomunicaţiile sau medicina - se modifică
rapid datorită ritmului dezvoltărilor tehnologice. Acest lucru impune un grad mare de
flexibilitate atunci cand se lucrează cu astfel de organizaţii.
6. Factorii personali şi interpersonali. Organizaţiile sunt constituite din oameni care
au nevoi, cerinţe, percepţii şi atitudini proprii. Mai mult, agenţii comerciali diferă in
ceea ce priveşte experienţa, puterea de comunicare, abilitatea in negocieri şi
personalitatea.
 Toţi aceşti factori personali, impreună cu factorii interpersonali, precum conflictele, lupta
pentru putere şi standardele etice pot afecta relaţiile din interiorul centrului de cumpărare.

Grile MKT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile MKT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILE MARKETING

35. Oamenii au:

Semnalizarea diferențierii produsului

30.Plafonul maxim al prețului este determinat de:

2. marca unui produs are drept elemente componente

a. numele produsului si logo-ul

b.numele produsului si eticheta

c. numele produslui si logotipul

3. reteaua de distributie reprezinta

c. traseul fizic pe care il parcurg marfurile de la producatori la consumatori

4. atunci cand curba cerererii gliseaza, se recomanda folosirea strategiei:

a. pretului de varf de sarcina

5. care dintre urmatoarele propozitii este adevarata?

a. pozitionam pentru a diferentia

b. diferentiem pentru a pozitiona

7. distributia intensiva NU se aplica urmatoarelor categorii de bunuri:

b. produse alimentare din categoria specialitatilor

8. pachetele bonus reprezinta o actiune de comunicare de marketing din categoria :

9. in vanzarea personala, pista este:

a. numele unui posibil client

b. baza de date cu clientii actuali

c. locul de desfasurare a curselor de motociclism

d. premiul de obtinut de agentul cu cele mai mari vanzari

e. directia de evolutie a vanzarilor

11. in vanzarea personala, tehnica piciorului in prag este o varianta a:

12. obiectivul campaniei de publicitate trebuie sa precizeze:

a. persoana responsabila de coordonarea campaniei de publicitate

b. etapele campaniei de publicitate

a. adaptarea si ajustarea din mers a mesajului

b. directionarea imprecisa a comunicarii, exact catre persoanele cu probabilitate mare de a cumpara

c. atragerea unui numar mare de clienti potentiali

d. stimularea cumpararii imediate

14. urmatoare functie nu este caracteristica ambalajului:

b. respecta cadrul juridic si obiceiurile cumparaturilor

c. comunica si promoveaza produsul, marca si imaginea producatorului, distribuitorului

d. este util el insusi

e. confera avantaj diferential in raport cu produsele si ambalajele folosite de concurenta

g. protejeaza produsul, consumatorul si mediul inconjurator

15. care dintre urmatoarele propozitii este adevarata

a. diferentiem pentru a subiectiviza

b. pozitionam pentru a diferentia

c. diferentiem pentru a pozitiona

16.Care dintre urmatoarele enunturi, nu reprezinta o functie a distributiei la nivel macroeconomic

b. asigura locuri de munca

c. contribuie la scaderea eficientei economice

d. asigura transferul produselor catre consumatori

e. adauga valoare produslui

17. numarul de variante in care este fabricat fiecare produs formeaza

18. ritmul de crestere a vanzarilor incepe sa scada in faza de :

19. printre functiile ambalajului unui produs se numara :

a. protejeaza drepturile concurentilor

c. promoveaza drepturile universale ale omului

b. functiile ( caracteristicile produslui)

c. atributele ( utilitatea produsului)

21. un canal de distributie nu cuprinde urmatoarea caracteristica dimensionala:

22. in vanzarea personala, pista este :

a. premiul obtinut de agentul cu cele mai mari vanzari

b. locul de desfasurare a curselor de motociclism

c. directia de evolutie a vanzarilor

d. numele unui posibil client

24. publicitatea, ca forma de promovare, reprezinta

a. comunicarea platita si personala cu paita

b. acordare de stimulente pe termen scurt, in scopul cresterii vanzarilor