CAP.

14 BANII
Heyne, P., Boettke, P., Prychitko, D., Modul de
gândire economic, traducere în lb. română, Ed.
Bizzkit, 2011.
EVOLUȚIA BANILOR
 Trocul = Barter
 Metalele rare
 Transformarea metalelor prețioase în monedă (senioraj)
 Moneda hârtie (mijloc de schimb, de plată) în schimbul
lingourilor (chitanțe oferite de aurari care certificau
existența în depozit a metalului prețios)
 Apariția băncilor: bani cu dobândă, sub forma ”chitanțelor”
– biletele de bancă (semnificau promisiunea emitentului
de a achita posesorului o cantitate de monedă metalică)
MONEDA FIDUCIARĂ
 Fides – gr. Încredere
 Moneda hârtie inițială avea ”justificare” în metal
prețios
 Hârtia monedă de astăzi circulă doar în baza
unui acord și a încrederii
 Un obiect poate fi deveni monedă dacă este
acceptat și folosit de populație
 Caracteristica generală a banilor:
acceptabilitatea
NATURA BANILOR
 Numerarul: componenta de bază a masei monetare
(baza monetară)
 Biletele de bancă – reflectă promisiuni de plată din
partea băncilor centrale
 Numerarul este substituit din ce în ce mai mult de
”banii” din contul curent (înscrisuri bancare); în
economiile dezvoltate reprezintă principalul mijloc de
plată/schimb
 Conturile bancare reprezintă tot promisiuni de plată
din partea băncilor comerciale
Bancnotele și banii din conturile curente –
principalele mijloace de schimb (reprezintă
promisiuni sau pasive ale unor instituții de
încredere)
CÂȚI BANI SUNT DISPONIBILI ÎN
ECONOMIE? (CAZUL SUA)

 M1 – masa monetară în sens restrâns:

- Numerarul în circulație
- Conturile curente
- Cecurile de călătorie
 M2 masa monetară în sens larg (active ce pot fi
transformate ușor, la costuri mici, în mijloc de
schimb)
- M1
- Depozitele sub 100.000 dolari
- Acțiuni la fonduri mutuale cu investiții sub
50.000 dolari
MASA MONETARĂ ÎN ROMÂNIA
 M1 (masa monetară în sens restrâns):
- numerarul în circulație,

- conturi curente, depozite la vedere (depozite overnight)

 M2 (masa monetară intermediară):

- M1

- Depozite cu durata iniţială de până la doi ani inclusiv (sunt

incluse şi depozitele rambursabile după notificare la cel mult
trei luni inclusiv)
 M3 (masa monetară în sens larg):

- M2

- Alte instrumente financiare

”CREAȚIA” MONETARĂ
 Moneda poate fi creată de către băncile
comerciale, prin creditare
 Rambursarea creditului reduce/”distruge” masa
monetară
 Înscrisurile din conturile curente sunt bani
deoarece pot fi folosiți ca mijloc de schimb/de
plată (au lichiditate maximă – ”0”)
 Capacitate a băncilor de a crea monedă se
bazează pe acceptabilitatea populației și
încrederea că băncile acceptă promisiunile de
plată
 Întrebare: pot băncile să creeze oricâtă monedă
și-ar dori?
DESPRE CREDIBILITATE ȘI ÎNCREDERE
 O bancă poate crea monedă atât timp cât are credibilitate
(încrederea populația ca banca își respectă promisiunile de
plată)
 când încrederea scade, populația transformă banii de cont în
bancnote
 Băncile comerciale se pot împrumuta de la banca centrală
sau își pot folosi rezervele Dacă o bancă devine insolvabilă, se
retrage de pe piață;
 Băncile au obligația de a se asigura pentru depozitele
clienților

Într-un sistem bancar nereglementat, crearea de

monedă de către o bancă se autolimitează prin nevoia
de a menține încrederea populației în capacitatea de
restituire
DESPRE SISTEMUL DE REGLEMENTARE
 Toate sistemele bancare sunt reglementate
 Rolul central revine băncilor centrale (Sistemului
European de Bănci Centrale în UE)
 Instrumentul de bază în reglementarea creării de monedă:
rata rezervelor obligatorii – RRO
 RRO- procentul din depozitele constituite de către care
trebuie să rămână în numerar în seifuri sau în conturi la
banca centrală (totalul pasivelor nu trebuie să depășească
un multiplu al rezervelor: limitarea procesului de
creditare); rezervele nu sunt purtătoare de dobândă (sunt
percepute de bănci ca taxe)
 Exemplu: conturi curente: 100 mil., cu o RRO de 25%
constituie o rezervă de 25 mil.; diferența o poate folosi
pentru împrumuturi
 Deoarece băncile urmăresc profitul (diferența între
dobânda încasată și cea plătită plus cheltuielile de
funcționare), interesul este pentru RRO cât mai mici
MULTIPLICAREA CREDITULUI
 Moneda poate fi create de catre bancile comerciale prin
creditare
 Multiplicatorul creditului = 1/RRO, RRO = rata rezervelor
obligatorii
 RRO = 25%, multiplicatorul creditului = 1/25% = 4
 Multiplicatorul monetar = (1+L)/(RRO+L), L= preferinta
pentru lichiditate
 RRO=25%
 L = 10%
 Multiplicatorul monetar = (1+10%)/(25%+10%)= 1,1/0,35 =
3,14
 Multiplicarea creditului = procesul prin care o banca
sporeste oferta de moneda prin cresterea volumului de
credite acordate, pornind de la depozitele initiale formate
prin depuneri ale agentilor nonbancari sau prin creditare
de catre Banca Centrala
EXEMPLU – MULTIPLICAREA CREDITULUI
DEPOZITE INITIALE = 100 000 EURO SI RATA
REZERVELOR OBLIGATORII (RRO) = 20%

Etapa de Marimea Depozite de Depozite Oferta

multiplicare depozitelor rezerva noi monetara
0 100 000 20%x100 000 100 000 – 20 100 000
= 20 000 000 = 80 000
1 80 000 20%x80 000 = 80 000 – 16 80 000
16 000 000 = 64 000
2 64 000 20%x64 000 = 64 000 – 12 64 000
12 800 800 = 51 200
……….. ……….. ……….. ……….. ………..

Total (+) (1/20%)x 100 100 000 400 000 500 000
000 = 500 000
ROLUL BĂNCILOR CENTRALE
(REZERVA FEDERALĂ ÎN SUA)
 Stabilește sistemul de constituire a rezervelor;
 Poate extinde sau contracta volumul rezervelor
(controlează volumul creditării în economie și masa
monetară în circulație); deoarece băncile pot crea masă
monetară doar când au rezerve excedentare, rezervele
acționează ca o restricție asupra creșterii cantității de
monedă în circulație
 Împrumută băncilor rezerve suplimentare (bancă a
bancherilor);
 Supraveghează băncile comerciale;
 RF – agenție guvernamentală
 Se ridică întrebări legate de capacitatea reală a băncilor
centrale de a-și atinge obiectivele de gestiune a sistemului
monetar
ALTE INSTRUMENTE PRIVIND CONTROLUL
MASEI MONETARE: RATA DE SCONT - RS
 RS – rata dobânzii plătită de băncile comerciale pentru
împrumuturile pe termen scurt de la banca centrală;
 băncile centrale măresc sau micșorează RS pentru a
influența masa monetară - MM în circulație)
 Acordarea de împrumuturi este selectivă (un privilegiu,
nu un drept);
 majoritatea împrumuturilor sunt contractate de
băncile comerciale de la alte bănci
 Daca rata de scont scade – bancile sunt incurajate sa se
imprumute de la Banca Centrala si ar oferi un volum
mai mare de creditare pe piata – creste masa monetara
 Daca rata de scont creste – creste costul imprumutului
de la banca centrala – scade masa monetara
ALTE INSTRUMENTE PRIVIND CONTROLUL
MASEI MONETARE: OPERAȚIUNI PE PIAȚA
DESCHISĂ - OPD

 Presupun cumpărarea/vânzarea de
obligațiuni guvernamentale
 Reprezintă cel mai utilizat instrument:

- Cumpărarea – determină creșterea MM (crește

M1) și reducerea ratei dobânzii (prin creșterea
ofertei de credite); creditarea determină noi
creșteri ale MM (proces de multiplicare
monetară)
- Vânzarea – determină reducerea MM și
creșterea ratei dobânzii (prin reducerea ofertei
de creditare)
BANCA NAȚIONALĂ ÎN ROMÂNIA
 Înființată la 17/29 aprilie 1880, prin Legea pentru înfiinţarea unei
bănci de scont şi circulaţiune, ca instituţie de credit, care deţinea
privilegiul exclusiv de a emite bancnote; capitalul băncii era în
întregime românesc;
 Obiectivul principal: asigurarea şi menţinerea stabilității
prețurilor; elaborează și aplică politica monetară şi politica
cursului de schimb; decide asupra instrumentelor şi a
procedurilor pe care le utilizează pentru implementarea politicii
monetare; asigură autorizarea, reglementarea şi supravegherea
prudenţială a instituţiilor de credit, monitorizarea sistemelor de plăţi;
 totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului;
 este condusă de un consiliul de administraţie (9 membri numiți
de Parlament pentru 5 ani);
 Structura executiv permanentă: Guvernator (este și
președintele consiliului de administrație), 3 vice-guvernatori
 CONCLUZII

 Banii sunt o instituție socială (un contract/un acord)

 Măresc avuția prin facilitarea schimbului, a
specializării, reducerea costurilor de tranzacție
 Cea mai mare parte a banilor este formată din hârtia
monedă emisă de băncile centrale și din conturile
curente deschise la băncile comerciale
 Totalitatea banilor formează masa monetară (M1 și M2
în SUA)
 Băncile comerciale măresc masa monetară prin
creditare (rolul rezervelor legale)
 Băncile centrale controlează procesul de creditare
 Valoarea banilor este dată de rolul lor ca instrumente
de schimb, nu de ”justificarea” materială
EXERCITII
1. Care este caracteristica esențială a ceva utilizat ca bani?
a. Acceptabilitatea;
b. Raritatea;
c. Divizibilitatea.
d. Durabilitatea;
2. Lichiditatea în sistemul bancar poate fi asigurată și de:
a. scăderea ratei dobânzii;
b. scăderea ratei inflației;
c. rezerva minimă obligatorie;
d. limitele maxime impuse de către stat.
3. Banii:
a. sunt autorizaţi de guvern, care controlează societatea;
b. e de aşteptat să îşi menţină o valoare constantă în viitor;
c. sunt unica formă a bogaţiei;
d. reprezintă un mijloc de schimb general acceptat.
EXERCITII
4. Atunci când publicul depune bani în conturile de economii în băncile
comerciale:
a. M1 şi M2 cresc;
b. M1 şi M2 scad;
c. M2 creşte dar M1 nu se modifică;
d. M1 scade dar M2 nu se modifică.
5. Dacă Banca Centrală cumpără obligaţiuni, atunci aceasta:
a. reduce rezervele sistemului bancar comercial;
b. reduce oferta de bani;
c. măreşte oferta de bani şi rezervele băncilor comerciale;
d. are efect de atragere a avuţiei şi, astfel, de a retrage bani din sectorul
privat.
6. Banca Centrală poate mări rezervele excedentare ale băncilor comerciale
prin:
a. achiziţionarea de obligaţiuni de la stat;
b. vânzarea de obligaţiuni de la stat;
c. diminuarea creditelor pentru băncile comerciale;
d. creşterea cerinţelor privind rezervele obligatorii.
EXERCITII
7. Când Banca Centrală cumpără obligaţiuni, atunci:
a. reduce rezervele sistemului bancar comercial;
b. reduce oferta de bani;
c. M1 creşte;
d. rata dobânzii creşte.
8. Băncile comerciale creează bani:
a. împrumutând de la deponenţi;
b. acordând împrumuturi;
c. tipărind bancnote;
d. prin toate metodele menţionate.
9. Dacă un client al unei bănci oarecare transferă 1000 de dolari dintr-un
cont de credit într-un cont de economii:
a. M1 şi M2 cresc;
b. nici M1, nici M2 nu se modifică;
c. M2 rămâne neschimbat dar M1 nu se modifică;
d. M2 rămâne neschimbat dar M1 scade.