Carte Finante Internationale

lOMoARcPSD|12980627
Finante Internationale Editia a II a
Taxa pe valoare adăugată 1 Value added tax 1 (Academia de Studii Economice din
București)
StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)
lOMoARcPSD|12980627
GHEORGHE M. VOINEA
BOGDAN ZUGRAVU NICOLAE GHIBA
FINANTE INTERNATIONALE
' '
EDITIA A II-A
!
Teh1iopress
IA$12014

lOMoARcPSD|12980627
Editura TEHNOPRESS
Str. Pinului nr. 1A
700109 la i
Tel./fax: 0232 260092
E-mail: tehnopress@yahoo.com
http://www.tehnopress.ro
Editura acreditata CNCSIS, cod 89
Tehnoredactor: Nicolae Ghiba

Coperta: Nicolae Ghiba
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

VOINEA, GHEORGHE
Finante interna\ionale / Gheorghe Voinea, Bogdan Zugravu, Nicolae
Ghiba. Ed. 2, rev. - la i: Tehnopress, 2014
Bibliogr.
ISBN 978-606-687-129-7
I. Zugravu, Bogdan
II. Ghiba, Nicolae
336.22(4)
1.21

lOMoARcPSD|12980627
PROF. DR. GHEORGHE M. VOINEA

Gheorghe VOINEA este profesor la Facultatea de Economie :;,i Administrarea
Afacerilor, Universitatea "A/exandru loan Cuza" din la:;,i, la care a susfinut in
decursu/ carierei de peste 48 de ani cursurile Relafii valutar-financiare
internationale, Finante Internationale, Economie financiar-monetara
internationala, Finanfe, Finanfe-credit, Finanfe locale, Legislafie fiscala..
Specializari in strainatate: Universitatea Nebraska :;,i Omaha, SUA; Universitatea
de $tiinfa :;,i Tehnologie, Lille I, Franta; Universitatea din Liege, Belgia;
Universitatea de $tiinfe Sociale, Toulouse, Franta, Universitatea Paris XII, Val de
Mame, Franfa; Universitatea Claud Bernard, Lyon I, Franta; $coala Superioara de
Economie, Bratislava, S/ovacia. A elaborat :;,i publicat 35 de carti de specia/itate :;,i
96 de articole :;,i studii, fie individual, fie ln colaborare.
LECT. DR. BOGDAN ZUGRAVU

Bogdan-Gabriel ZUGRAVU este lector doctor la Oepartamentul Finante, Moneda
:;,i Administrafie Publica, Facultatea de Economie :;,i Administrarea Afacerilor,
Universitatea "AU Cuza" la:;,i unde preda cursuri la nivel de licenfa :;,i master.
Printre disciplinele predate se regasesc Finante pub/ice, Politici financiare pub/ice,
Management financiar internafiona/. Doctor in Finante din 2005, in urma susfinerii
tezei pe tema politici/or financiar-monetare de ajustare macroeconomica.
Domeniile de cercetare vizeaza cu precadere politicile fiscal-bugetare orientate
spre susfinerea competitivitafii economice. A publicat 1n calitate de autor sau
coautor 5 carti precum :;,i numeroase /ucrari :;,tiinfifice in Jurnale :;,i volume ale
conferinfelor din fara :;,i strainatate. A participat ca membru in cadrul echipelor unor
granturi de cercetare, precum :;,i ca expert in proiecte finantaf e prin fonduri
structurale UE.
NICOLAE GHIBA
Nico/ae GHIBA a rea/izat cercetari pe tema cursului de schimb in cadrul $co/ii
Ooctorale de Economie :;,i Administrarea Afacerilor, Universitatea "Alexandru loan
Cuza" din la:;,i. A participat la numeroase conferinfe :;,i a publicat artico/e de
specialitate in fara :;,i strainatate. A desfa:;,urat activitafi didactice la disciplinele
Finanfe internafionale (2010-2013) :;,i lnstitufii financiar-bancare intemafionale
(2011-2013) :;,i are experienfa in cadrul Bancii Nationale a Romaniei, Sucursa/a
la:;,i (2008-2010). in momentul de fafa activeaza in domeniul auditului.
Contributia autorilor:
• Gheorghe M. Voinea - capitolele 1-13;
• Bogdan Zugravu - capitolele 1,10,13;
• Nicolae Ghiba - capitolel 1, 4, 12;

lOMoARcPSD|12980627

lOMoARcPSD|12980627
CUPRINS
CAPITOLUL 1
CONCEPTUL $1 SFERA FINANJELOR INTERNA JIONALE ............................................1..
1.1. Continutul 9i sfera finantelor internationale................................................................1
1.2. Mutatii 9i tendinte Tn finantele internationale Tn contextul globalizarii 9i crizelor......3
CAPITOLUL2
SISTEME DE COOPERARE INTERNATIONAL.A IN DOMENIUL VALUTAR $1
FINANCIAR.............................................................................................................................9
2.1. Sistemul valutar de la Bretton Woods........................................................................9
2.2. Uniunea Economica 9i Monetara Europeana ............................................ 15
CAPITOLUL 3
VALUTELE, DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE I ALTE INSTRUMENTE DE
PLATA INTERNATIONALE..................................................................................................27
3.1. Valutele - concept, forme, aranjamente de schimb.................................................27
3.2. Drepturile Speciale de Tragere.................................................................................34
3.3. Cambiile, biletele la ordin, cecurile i cardurile - instrumente de plata
internationale............................................................................................................37
CAPITOLUL4
CURSUL DE SCHIMB $1 IMPACTUL SAU ASUPRA RELATIILOR ECONOMICE
INTERNAJIONALE...............................................................................................................49
4.1 Cursul valutar: concept, functii, forrne.......................................................................49
4.2. Flotarea cursurilor valutare.......................................................................................51
4.3. Factori care influenteaza asupra cursului valutar.....................................................53
4.4. lnfluenta cursului valutar asupra relatiilor economice internationale.......................58
4.5. Riscul valutar 9i masuri de protectie........................................................................61
CAPITOLUL 5
PIETELE VALUTARE I INSTRUMENTELE FINANCIARE DERIVATE PE VALUTE......65
5.1. Pietele valutare..........................................................................................................65
5.1.1. Sfera pie{elor valutare §i participanfii............................................................. 65
5.1.2. Operatiile pe pie{ele va/utare......................................................................... 66
5.2. Contractele futures pe valute.....................................................................................70
5.3. Contractele de optiuni pe valute................................................................................74
5.4. Pia1a valutara din Romania......................................................................................80
5.4.1. Politica valutara a Bancii Nafionale a Romaniei............................................80
5.4.2. Sfera pie[ei valutare din Romania §i opera{iunile va/utare...........................81
5.4.3. Organizarea §i func[ionarea pie[ei valutare interbancare in Romania.........85
5.4.4. Opera[iunile de schimb valutar persoane fizice pe teritoriul
Romaniei........................................................................................................ 87
5.4.5. Politica Bancii a Romaniei cursul de schimb....................88

lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL 6
PIATA EUROVALUTELOR $1 PIETELE FINANCIARE INTERNATIONALE..............93
6.1. Piata eurovalutelor....................................................................................................93
6.2. Pietele financiare internationale...............................................................................96
6.2.1. Sfera pie{elor financiare interna[ionale, participan[i, titluri, metode de
cotare..................................................................................................... 96
6.2.2. Opera[iile de pe pie{e/e financiare intemationale.........................................99
6.2.3. Componente/e pie(elor financiare interna(iona/e....................................... 100
6.3. lnstrumente financiare de gestiune a riscurilor de pe pietele financiare
internationale..........................................................................................................104
CAPITOLUL 7
FORMAREA $1 UTILIZAREA REZERVELOR INTERNATIONALE................................111
7.1. Lichiditatea internationala: sfera §i forme de exprimare........................................111
7.2. Rezervele internationale.........................................................................................112
7.3. Rezervele internationale ale Romaniei...................................................................114
CAPITOLUL8
CREDITUL INTERNATIONAL: TRASATURI, FORME...................................................... 117
8.1. Creditul international: trasaturi §i clasificare...........................................................117
8.2. Formele creditului international..............................................................................118
8.3. Forfaitingul §i factoringul.........................................................................................119
8.4. Creditele fn valuta acordate de bancile comerciale din Romania..........................121
CAPITOLUL 9
MODALITATI DE PLATA INTERNATIONALE.................................................................. 125
9.1. Sfera §i gruparea platilor internationale.................................................................125
9.2. Acreditivul documentar...........................................................................................127
9.2.1. Definirea, participanfii §i func[ii/e acreditivului documentar........................127
9.2.2. Termenii acreditivu/ui documentar..............................................................129
9.2.3. Mecanismul efectuarii platilor interna{ionale prin acreditiv documentar.....129
9.2.4. Reguli privind utilizarea acreditivu/ui documentar....................................... 131
9.2.5. Criterii standard pentru examinarea documentelor..................................... 133
9.2.6. Documentele originale $i copii pe baza carora se efectueaza pla(ile prin
acreditiv $i to/eran(e.................................................................................... 135
9.2.7. Obliga(ii $i responsabilitati ale bancilor la efectuarea plafilor prin acreditiv
documentar.................................................................................................. 135
9.2.8. Acreditive/e transferabile............................................................................. 137
9.3. lncasso documentar.................................................................................................137
9.3.1. Definirea incasso-u!ui §i participanfii la efectuarea plafilor........................137
9.3.2. Mecanismul pla(ii prin incasso documentar............................................... 138
9.3.3. Ordinu/ de fncasare $i forme...................................................................... 140
9.3.4. . Ob!iga(ii/e $i responsabilitafile bancilor la efectuarea p/afilor prin incasso 141
9.4. Ordinul de plata.......................................................................................................143
9.5. Accelerarea Money Western Union.........144
9.6. Scrisoarea de garantie bancara.............................................................................146
9.7. Compensatia............................................................................................................148
CAPITOLUL 10

lOMoARcPSD|12980627
FONDUL MONETAR INTERNATIONAL..........................................................................151

10.1. Obiectivele $i functiile Fondului Monetar International........................................152
10.2. Tarile membre ale Fondului Monetar International..............................................153
10.3. Organizarea $i managementul Fondului Monetar International..........................155
10.4. Resursele financiare ale Fondului Monetar International....................................158
10.5. Aranjamentele stand-by $i facilitatile de finantare oferite tarilor membre de catre
Fondul Monetar International.................................................................................160
10.6. Modelul monetar al Fondului Monetar International.............................................166
CAPITOLUL 11
BANCA MONDIALA··········································································································169
11.1. Banca lnternationala pentru Reconstructie $i Dezvoltare(lnternational Bank for
Reconstruction and Development).........................................................................169
11.2. Asociatia lnternationala pentru Dezvoltare (AID) (International Development
Association - IDA)..................................................................................................176
11.3. Corporatia Financiara lnternationala (International Financial Corporation - IFC)
177
11.4. Agentia de Garantare a lnvestitiilor Multilaterale (Multilateral Investment Guarantee
Agency- MIGA)......................................................................................................178
11.5. Centrul international de solutionare a litigiilor privind investitiile (CISLI)..............180
CAPITOLUL 12
BALANTA DE PLATI ·······························································..........................................................183
12.1. Echilibrul balan1ei de pla1i $i conexiunile sale....................................................183
12.2. Conceptul de balanta de plati $i structurarea datelor..........................................184
12.3. Capitolele balantei de plati...................................................................................187
12.4. Balanta de plati a Romaniei...................................................................................188
12.5. lmpactul politicilor monetare $i bugetare asupra echilibra,rii balantei de plati....190
CAPITOLUL 13
RISCUL DE TARA I IMPORTANTA SA PE PLAN INTERNATIONAL...........................197
13.1. Definirea riscului de tara :;;i faptele generatoare..................................................197
13.2. Estimarea $i acoperirea riscului de tara..............................................................200
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................205

lOMoARcPSD|12980627

lOMoARcPSD|12980627
INTRODUCERE
Disciplina de ,,Finante Internationale" este menita sa asigure pregatirea de

specialitate a studentilor din ciclul I de la specializarea "Economie 9i afaceri internationale".
Obiectivele disciplinei pentru studen1ii de la specializarea de licenta din ciclul I,
"Economie 9i afaceri internationale", sunt reprezentate de delimitarea sferei finantelor
interna1ionale, evidentierea importantei 9i rolului finantelor internationale, cunoa9terea
functionarii mecanismelor 9i tehnicilor valutare 9i financiare interna1i onale, Tn vederea
adoptarii celor mai eficiente decizii Tn activitatea practica.
Tematica disciplinei este structurata astfel: Conceptu/ Ji sfera finanfelor
intemafiona/e, Sisteme de cooperare intema(ionala in domeniul valutar Ji financiar,
Valutele, drepturile speciale de tragere Ji alte instrumente de p/ata intemafionala, Cursul
de schimb Ji impactul sau asupra relafii/or economice intemafionale, Piefele valutare Ji
instrumentele financiare derivate pe valute, Piafa eurovalute/or Ji piefele financiare
intemafiona/e, Formarea Ji utilizarea rezervelor intemafionale, Creditul intemafional:
trasaturi, forme, Modalitafi de plata intemafionale, Fondul Monetar lntema(ional, Banca
Mandia/a, Balanfa de plafi, Riscul de fara Ji importanfa sa pe plan intemafional.
Structura tematica a disciplinei este conceputa astfel Tncat sa asigure 1mbinarea
cuno9tin1elor din acest domeniu cu cele de afaceri internationale pe care le 1nsu 9esc
studentii de la disciplinele de specialitate.
Prin publicarea cursului de "Finan1e interna1ionale", speram sa contribuim la
sprijinirea pregatirii studentilor de la specializarea de licenta "Economie 9i afaceri
interna1ionale" pe care am sustinut-o de la Tnfiintarea ei 9i la asigurarea cuno9tintelor
necesare pentru ca deciziile lor viitoare asupra afacerilor interna1ionale sa fie mai eficiente.
laJi, septembrie 2014 Gheorghe M Voinea

lOMoARcPSD|12980627

lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL 1
CONCEPTUL I SFERA FINANTELOR INTERNAJIONALE
---- Termeni-cheie: finante intemafionale, rela[ii valutar-financiare

intema[ionale, rela[ii valutare, re/a(ii financiare interna[ionale, credit intemafional,
globalizare, rise sistemic, asisten{a financiara pentru dezvoltare
1.1. Continutul §i sfera finantelor internationale
Relatiile valutar-financiare internationale mijlocesc schimburile de bunuri 9i servicii

dintre tari prin intermediul valutelor 9i a altor instrumente de plata internationale, precum 9i
formarea 9i redistribuirea unor fonduri in valuta necesare echilibrarii balantelor de plati,
dezvoltarii economiei tarilor, cooperarii tehnice, 9tiintifice,culturale 9i sociale.
Finantele internationale reflecta raporturile economice de schimb §i de
transfer de creanta, care se exprima §i se realizeaza prin intermediul valutelor §i altor
mijloace de plata internationale in vederea dezvoltarii economice a fiecarei tari, a
realizarii schimburilor comerciale §i a cooperarii internationale.
Raporturile economice de schimb §i de transfer de creanta care se exprima 9i se
realizeaza prin intermediul valutelor, monedelor internationale 9i instrumentelor de credit 9i
de plata, pentru a asigura dezvoltarea economica a tarilor, desfa9urarea schimburilor
comerciale internationale sunt cunoscute in mod frecvent cu denumirea de finante
internationale.
Raporturile economice de schimb 9i transfer de creanta de pe plan international
reflecta trasatura definitorie a finantelor, exprimarea in forma baneasca, precum 9i transfer
de valoare cu titlu definitiv sau pe baza principiului rambursabilitatii Tn vederea satisfacerii
unor cerinte cu caracter colectiv. Finantele internationale reftecta procesele economice 9i
relatiile sociale ce se formeaza la nivel international pentru sustinerea schimburilor
comerciale, a dezvoltarii economice a tarilor, precum 9i pentru asigurarea cooperarii
economice §i sociale.
Relatiile valutar-financiare internationale care reprezinta con1inutul finantelor
internationale se deosebesc de alte componente ale relatiilor economice internationale prin
urmatoarele:
• relatiile valutar-financiare mijlocesc schimburile economice internationale,
colaborarea economica, 9tiintifica,culturala 9i sociala;
• relatiile valutar-financiare exprima raporturi economice de formare, repartizare
§i utilizare a unor fonduri in valuta necesare schimburilor economice internationale,
dezvoltarii economice a tarilor 9i cooperarii internationale;
• relatiile valutar-financiare se manifesta Tntre state suverane §i independente,
1ntre persoane juridice §i fizice din state diferite, precum §i in raporturile cu organisme
financiar-bancare internationale;
• relatiile valutar-financiare internationale se exprima prin intermediul unei valute
sau al unui instrument de plata international.
a) Relatiile valutare asigura comensurarea raporturilor economice de schimb 9i de
transfer de creanta la nivel international prin intermediul valutelor sau al altor instrumente
1

lOMoARcPSD|12980627
de plata internationale. Schimburile economice internationale, prestarile de serv1c11,

formarea 9i redistribuirea fondurilor pe plan international, contractarea 9i rambursarea unor
1mprumuturi pe pietele bancare 9i financiare internationale ce se exprima Tn valuta,
formeaza relatiile valutare.
b) Relatiile financiare internationale reflecta raporturile economice privind
constituirea, repartizarea 9i utilizarea unor fonduri 1n valuta necesare dezvoltarii economice,
schimburilor 9i cooperarii internationale.
Fondurile Tn valuta se formeaza pe seama unei parti din produsul intern brut, din
resursele disponibile Tn valuta ale bancilor, organizatiilor, din cotizatii, ajutoare, donatii.
Transferul de creanta ce se realizeaza prin intermediul relatiilor financiare
internationale se exprima Tn valuta 9i se deruleaza Tntre persoane fizice 9i juridice din state
diferite 9i Tn relatiile cu organismele internationale.
in cadrul relatiilor financiare internationale se individualizeaza asistenta financiara
pentru dezvoltare, care Tmbraca forme diferite: ajutorul public pentru dezvoltare acordat de
statele dezvoltate tarilor sarace, mi9carile de capital particular spre tarile Tn curs de
dezvoltare, investitii directe de capital din tarile dezvoltate Tn tarile mai putin dezvoltate.
Tarile dezvoltate s-au angajat sa acorde un ajutor public pentru dezvoltare, intr-o anumita
proportie din produsul intern brut, sub forma de donatii 9i Tmprumuturi pe termen lung din
surse oficiale sau sub forma de investitii Tn sectorul particular.
c) Creditul international cuprinde raporturile care reflecta atragerea unor
disponibilitati Tn valuta 9i redistribuirea lor Tn vederea satisfacerii unor cerinte ale statelor
sau ale societatilor comerciale din diferite state. Relatiile de credit interna\jonal se
caracterizeaza prin urmatoarele:
• resursele de creditare se formeaza pe seama disponibilitatilor Tn valuta care
provin de la banci, societati comerciale, organisme financiar-bancare internationale 9i din
alte resurse;
• resursele Tn valuta se mobilizeaza 9i repartizeaza pe baza rambursabilitatii 9i cu
conditia platii unei dobanzi.
Creditele internationale se grupeaza dupa partile care le perfecteaza 1n credite
guvernamentale ce se acorda de state, credite bancare ce iau na9tere Tntre banci 9i clienti
9i credite comerciale ce se manifesta Tntre exportatori 9i importatori.
Un rol 1nsemnat 1n mobilizarea disponibilitatilor Tn valuta 9i In acordarea creditelor
revine bancilor, organismelor financiar-bancare internationale 9i burselor de valori.
Creditele internationale se perfecteaza prin acorduri, conventii 9i contracte externe.
Creditele internationale se pot acorda persoanelor juridice care efectueaza
importuri, exportatorilor, statelor 9i se utilizeaza pentru dezvoltarea comertului exterior 9i a
serviciilor, a unor ramuri economice, precum 9i pentru modernizarea 9i introducerea unor
tehnologii noi.
Finantele internationale au un rol important 1n sprijinirea eforturilor tarilor Tn vederea
modernizarii structurilor economice, Tn reducerea decalajelor economice dintre state, in
stimularea dezvoltarii schimburilor economice internationale 9i 1n asigurarea echilibrului
balantelor de plati.

lOMoARcPSD|12980627
1.2. Mutatii i tendinte in finantele internationale in contextul globalizarii i

crizelor
Relaiiile valutar-financiare internationale au inregistrat profunde transformari din

punct de vedere al sferei, mecanismelor §i impactului lor asupra schimburilor economice §i
cooperarii internationale.
Pana la Tnceputul anului 1970, 1n sfera relatiilor valutar-financiare internationale se
Tncadrau mecanismele §i tehnicile de formare §i utilizare a resurselor 1n valuta necesare
schimburilor economice §i cooperarii internationale §i de asigurare a echilibrului valutar 1'n
relatiile economice internationale. Tn cadrul mecanismelor valutare §i financiare, aurul avea
misiunea de mentinere a stabilitatii cursurilor de schimb §i de restabilire a echilibrului Tn
relatiile economice internationale1•
Modificarile profunde din structura mecanismelor §i tehnicilor valutar-financiare
internationale au fost determinate de abandonarea cursurilor fixe §i de trecerea la cursurile
flotante 1n anii 1971-1973, de procesele de integrare economica, de liberalizarea mi§carilor
de capital, de aparitia §i dezvoltarea pietei eurovalutelor, de reciclarea capitalurilor provenite
din producerea §Ocurilor petroliere, de renuntarea la aur in calitate de mecanism central al
sistemului valutar, de cre§terea schimburilor internationale §i de programele de dezvoltare
economica aplicate Tn diverse tari.
Reciclarea petrodolarilor a impus o intensificare a mi§carilor de capital §i, Tn acela§i
timp, s-a manifestat o cre9terea dezechilibrelor din platile internationale.
lntegrarea economica favorizand mobilitatea capitalurilor §i substitutia activelor a
contribuit la diversificarea relatiilor valutar-financiare.
Resursele Tn valuta ce se mobilizeaza §i repartizeaza in vederea derularii
schimburilor economice internationale, a investitiilor §i acoperirii altor cerinte au Tnregistrat
cre§teri importante. Dezvoltarea economica a tarilor, adancirea diviziunii internationale a
muncii au amplificat fluxurile financiare §i de credit2.
Cre§terea cuantumului resurselor financiare redistribuite pe plan international §i
diversificarea mecanismelor financiare §i valutare au contribuit la largirea sferei relatiilor
valutar-financiare internationale.
Evolutia schimburilor economice internationale §i a cooperarii, politicile industriale
§i de investitii, deschiderea spatiilor comerciale naUonale §i liberalizarea mi§carilor de capital au
generat o tendinta de globalizare 1n domeniul relatiilor valutar-financiare internationale.
Globalizarea financiara a fost favorizata de manifestarea unor muta1ii de pe pie1ele
financiare interna1ionale precum liberalizarea conturilor de capital, imp/icarea activa a
operatori/or pe pie(ele financiare din strainatate, integrarea financiara, dereglementarea,
dezintermedierea, decompartimentarea, expansiunea opera(iuni/or efectuate de catre
institu(iile financiar-bancare interna(ionale.
Deschiderea financiara reflecta liberalizarea fluxurilor financiare interna1i onale
prin deschiderea opera1iunil or din conturile de capital. Liberalizarea conturilor de capital
este o condi1ie obligatorie pentru statele care doresc sa adere la Uniunea Europeana.
Liberalizarea contului de capital stimuleaza investiiiile straine directe, cu efecte benefice
pentru economia gazda. Aplicarea de restric1ii asupra fluxurilor de capital are efecte Tn
1
Costin Kiritescu. Re!afiile valutar-financiare intemafiona!e, Editura $tiintifica '?i Enciclopedica,
Bucure:}ti, 1978. p. 220
2 Vacarel lulian, Relatii financiare intemationale, Editura Academiei Romane, Bucure:}ti, 1995, p. 20

lOMoARcPSD|12980627
sensul cre9terii costurilor aferente fluxurilor de capital, scaderii comertului interna 1ional 9i
realizarii unui nivel scazut de investi1ii. Deschiderea financiara stimuleaza investifiile straine
directe, cu efecte asupra cre9terii ocuparii for(ei de munca 9i a importului de tehnologie.
Angrenarea in sistemu/ financiar international indica implicarea unui stat Tn
activitatea de pe pietele financiare internationale 9i se estimeaza pe baza ponderii activelor
straine de pe piata nationala, a implicarii institutiilor financiare straine pe pie 1ele financiare
nationale (sau a institutiilor financiare nationale pe pietele financiare din strainatate),
respectiv pe baza aportului national 1n cadrul fluxurilor financiare internationale.
lntegrarea financiara este un concept mai complex 9i face referire la o
uniformizare 1ntre sistemele financiare ale cadrului legislativ 9i de reglementare, la utilizarea
unor sisteme de pla 1i comune 9i punerea la dispozitie a unor produse 9i servicii bancare
Tntr-un cadru similar 9i Tn conditii de concuren 1a. In forma sa restransa, face referire la
egalizarea preturilor 9i a randamentelor activelor de pe piete financiare diferite. In practica,
egalizarea preturilor 9i a randamentelor este dificil de realizat 9i se prefera o referire la
egalizarea preturilor activelor de pe piete diferite care au caracteristici similare. lntegrarea
financiara are efecte benefice pe fondul facilitarii accesului populatiei 9i a agentilor
economici la o gama variata de bunuri 9i servicii financiare. De asemenea, sunt create piete
financiare care concureaza 1n mod direct, sunt mai lichide, iar riscurile sunt diversificate.
Gradul de integrare este condifionat de mobilitatea capitalurilor care s-a realizat
prin eliminarea controlului asupra schimburilor valutare 9i dereglementare, respectiv
cre9terea gradului de substituibilitate a activelor care a largit oportunitatile investitorilor.
Decompartimentarea este un efect al dezvoltarii componentelor pietei financiare,
a produselor 9i serviciilor financiare, cu efecte Tn sensul crearii unor interconexiuni Tntre
pietele valutare, pietele de capital sau pietele bancare (nu mai sunt delimitari dare Tntre
componentele pietei financiare). Decompartimentarea a contribuit la deschiderea pietelor
financiare nationale 9i la cre9terea concurentei intre intermediari.
Dezintermedierea bancara este evidentiata de orientarea operatorilor care au
nevoie de resurse financiare pe piata de capital (finantare directa) 1n detrimentul finantarii
bancare (a finantarii indirecte). Este o evolutie de ordin tehnic la care apeleaza, cu
precadere, acele entitati cu activitate economica care prezinta o situatie financiara solida.
Dereglementarea este o no1iune intens dezbatuta In conditiile economiei actuale.
Tn contextul finantelor internationale, dereglementarea ilustreaza renuntarea la prevederile
asupra activitatii 9i functionarii institu1iil or financiare. Dereglementarea a favorizat mi9carile
internationale de capital. Pe fondul crizei financiare actuale, se pune problema instituirii
unor reglementari mai stricte care sa nu mai permita institutiilor financiare sa 1 9i asume
riscuri dincolo de capacitatea de sus1in ere a acestora.
Expansiunea institufiilor financiar-bancare internafiona/e a fost necesara prin
prisma nevoii de asistenta financiara 9i pentru reglarea haosului monetar creat dupa al
Doilea Razboi Mondial. Rolul acestora s-a manifestat Tn perioada crizelor, iar Fondul
Monetar International a oferit pachete de asistenta financiara acelor state care trebuiau sa
sustina deficitul balantei de pla 1i, Tn vederea asigurarii stabilitatii raportului de schimb al
monedei nationale, Tn schimbul asumarii unor reforme de natura economica sau financiara.
Extinderea globalizarii financiare a mai fost facilitata de inlaturarea delimitarilor intre
bancile comerciale t;,i cele de investifii, crearea de instrumente financiare noi

lOMoARcPSD|12980627
financiare derivate), standardizarea financiara, diversificarea plasamentelor ::;i a tehnici/or

de acoperire a riscurilor. 3
Principalele efecte generate de globalizare asupra pietelor financiare sunt
urmatoarele:
■ adancirea relafiilor dintre piefele financiare;
■ cre::;terea fluxurilor financiare 9i valutare la nivel international;
■ reducerea considerabila a costului capitalului 9i eficientizarea alocarii sale, cu
efecte asupra sprijinirii economiei reale;
• susfinerea politicilor de sprijinire a farilor sarace de catre comunitatea
internationala;
■ dezvoltarea mecanismelor de gestiune a echilibrului extern;
■ liberalizarea mi9carilor de capital care asigura alocarea eficienta a resurselor
financiare;
• diversificarea active/or financiare la nivel international;
• liberalizarea de pe pietele de capital a favorizat extinderea arbitrajelor pentru
faci/itarea eficienfei portofoliilor;
■ dezvoltarea 9i modemizarea sistemelor financiare nafionale prin prisma
cre9terii concurentei la nivel international;
■ crearea de oportunita(i de tranzacfionare la nivel international de la distante
mari de timp, pe fondul dezvoltarii tehnologiilor de transmitere a informa\iilor.
Globalizarea financiara este criticata pentru ca, 1n procesul de integrare
financiara, sunt avantajate (arile care au un sector financiar bine dezvoltat, cu institufii
financiare putemice 9i cu principii de guvernanfa corporativa solide. In schimb, statele
emergente pot sa inregistreze pierderi din liberalizarea financiara ::;i sunt mutt mai expuse
fafa de riscurile generate de volatilitatea excesiva a active/or ::;i a crizelor de pe piefele
financiare. Totodata, 1n condi1ii de criza 9i de reducere a lichiditatii, statele emergente sunt
mai pufin credibile 9i suporta costuri de finanfare mai ridicate. Globalizarea financiara
accentueaza procesul de dezvoltare economica 9i riscul de manifestare a unei crize.
Din punct de vedere economic globalizarea 1nseamna accentuarea integrarii
economiilor nationale, adancirea relatiilor economice i extinderea fluxurilor comerciale
i financiare internationale. Globalizarea determina modificari profunde 1n
compet1iia internationala, presupune amplificarea initiativei private 9i cre9terea
raspunderii 1n administrarea resurselor 1n valuta.
Globalizarea 1n domeniul relatiilor financiare internationale se reflecta prin cre 9terea
fluxurilor internationale de capital 9i prin modificarile profunde Tn structura mecanismelor de
pe pietele financiare.
Deschiderea spre exterior a pietelor financiare nationale, precum 9i modificarile din
unele compartimente au contribuit la extinderea operatiilor pe pietele financiare. lnlaturarea
delimitarilor dintre activitatile bancilor comerciale 9i cele ale bancilor de investitii, precum 9i
dintre jobberi 9i brokeri au determinat universalizarea operatiunilor bancare 9i financiare.
Crearea unor instrumente noi 'in domeniul financiar a influentat pietele financiare
internationale. lnstrumentele financiare au devenit alaturi de instrumentele de politica
monetara mecanisme de influentare a operatiilor pe pietele financiare internationale.
Mobilitatea ratei dobanzii, volatilitatea cursuri!or de schimb au necesitat
mecanisme noi de administrare a efectelor instabilitatii valutar-financiare, cum sunt
contractele la termen,
3
Voinea Gheorghe, Finante intemafionale. Editura Sedcom Libris, la i, 2010, p. 15.
5

lOMoARcPSD|12980627
optiunile, operatiunile swap. Prin intermediul mecanismelor valutare 9i financiare s-a

Tmbunatatit gestiunea instabilitatii ratelor dobanzii 9i a cursurilor de schimb, trecerea de la un
compartiment la altul al pietei 9i conversia valutelor.
Mijloacele moderne de prelucrare a datelor 9i tehnicile de transmitere a
informatiilor au favorizat globalizarea in domeniul relatiilor valutar-financiare internationale.
Dimensiunile operatiilor de pe pietele valutare 9i financiare au fost determinate de
standardizarea financiara, de diversificarea plasamentelor 9i de tehnicile de acoperire a
riscurilor4.
In contextul extinderii 9i diversificarii operatiilor in centrele financiare traditionale
(Londra, New York, Paris, Frankfurt) se remarca dezvoltarea spectaculoasa a pietelor
financiare japoneze 9i a centrelor financiare din Singapore 9i Hong Kong. Pietele valutare,
bursele de valori, pietele derivate au devenit compartimente ale pietelor globale. Globalizarea
stimuleaza dezvoltarea fluxurilor financiare internationale, reducerea costului tranzactiilor,
conexiunea pietelor financiare, diversificarea riscurilor din relatiile economice internationale.
Prin intermediul pietelor globale se maresc 9ansele de acces la resurse financiare de
pe piete mai puternice, la tehnologie, la importuri 9i exporturi. Participarea pe pietele
globale necesita politici rationale de valorificare 9i sprijinire a tarilor sarace de catre
comunitatea internationala.
Globalizarea a imprimat pietelor pe langa capacitatea de a atrage 9i dirija fonduri
importante 9i pe aceea de a oferi instrumente de prevenire 9i atenuare a riscurilor din relatiile
economice internationale.
In conditiile economiei actuale, se discuta despre accentuarea riscu/ui sistemic
pe fondul necesitatii tratarii riscurilor la nivelul Tntregului sistem financiar. Efectele negative
ale volatilitatii cursurilor 9i integrarii financiare se propaga in economia reala 9i pe pietele
financiare la nivel international. Evitarea efectelor negative se realizeaza prin evaluarea
corespunzatoare a riscurilor de catre investitori, monitorizarea fenomenelor din principalele
centre financiare de catre organisme de reglementare 9i supraveghere, valorificarea
informa\iilor centralizate de institutiile financiare internationale, instituirea unor mecanisme
de control ale autoritatilor monetare, 1ntarirea controlului prudential din partea bancilor cu
activitate internationala.5
Globalizarea a expus la rise atat economiile tarilor dezvoltate, cat 9i pe cele ale tarilor
emergente, dar a oferit prin fluxurile financiare premise de realizare a cre 9terii economice.
Crizele economice complexe au fost determinate, pe de o parte, de influentele politicilor
nationale 9i, pe de alta parte, de mecanismele sistemului financiar international.
Politicile 9i programele economice care sustin 9i consolideaza stabilitatea
macroeconomica, transparenta 9i deciziile eficiente de guvernare sunt directii de actiune
Tn vederea limitarii riscurilor pentru tarile participante pe pietele globale.
In acela9i timp, la nivel international se pot evita unele efecte negative ale globalizarii
prin evaluarea corespunzatoare a riscurilor de catre investitori, monitorizarea fenomenelor din
principalele centre financiare de catre organismele de reglementare 9i supraveghere,
valorificarea informa\iilor asupra unor institutii financiare.
Ca urmare a globalizarii in domeniul relatiilor financiare 9i valutare internationale au
crescut operatiile de schimb valutar. Schimburile comerciale, operatiunile pe pietele financiare
9i derivate au multiplicat vanzarile 9i cumpararile de valuta.
intemationale, Edi!ura Economica,

intemationale, Editura Sedcom Libris,
6

lOMoARcPSD|12980627
Procesul de globalizare financiara necesita mecanisme de control ale autoritatilor

monetare 9i Tntarirea controlului prudential din partea bancilor care desfa 9oara activitati pe
plan international.
Cre9terea 1mprumuturilor pe baza de emisiuni de titluri a impus diversificarea
mecanismelor 9i instrumentelor de pe pietele financiare internationale. Pietele contractelor la
termen 9i pietele optiunilor au contribuit la Tmbunatatirea gestiunii riscurilor din relatiile
economice internationale 9i la cre9terea profitului rezultat din interventiile speculative.
Globalizarea impune adaptarea managementului institutiilor financiare internationale
la problemele dezvoltarii economiei mondiale.
Crizele economico-financiare se reflecta asupra fondurilor care se mobilizeaza ;,i
administreaza la nivel international. Datorita scaderii produsului intern brut ;,i cre;,terii
;,omajului se diminueaza resursele bane;,ti ce se pot mobiliza la bugetul public, se maresc
deficitele bugetare ;,i deficitele de cont curent ;,i se 1ngreuneaza accesul la finantare pe pietele
financiare internationale.
Criza economica din perioada 2007-2010 a presupus adoptarea unor masuri pentru
atenuarea efectelor de pe piata bancara ;,i imobiliara cum sunt: preluarea controlului asupra
unor institutii de finantare a creditelor ipotecare, preluarea unor active nelichide din sistemul
bancar, acoperirea datoriilor unor institu1ii, asigurarea de lichiditati unor altor institu 1ii ;,i a unor
garantii.
Tarile membre ale Uniunii Europene au actionat pentru diminuarea efectelor crizei
bancare prin infuzii de lichiditate de la bugetele publice ;,i prin oferirea unor garan1ii in stitu1iilor
bancare, precum ;,i prin alte mecanisme financiare pentru diminuarea deficitelor bugetare.
In condiiiile globalizarii, efecte!e crizei s-au transmis 1n numeroase 1ari ;,i au
determinat intrarea in criza ;,i recesiunea economica.
Reducerea exportului ;,i a consumului, restrangerea accesului la finan1are externa,
retragerea investitorilor straini au adancit deficetele bugetare ;,i de cont curent.
in conditiile 'fn care efectele crizeoi economico-financiare s-au diminuat prin infuzii de
lichiditati de la bugetele publice, s-a produs o criza a datoriilor suverane.
Asigurarea stabilitatii financiare necesita aplicarea unor reguli pentru
supravegherea bancilor ;,i pietelor financare, instituirea unor proceduri de control asupra
formarii ;,i utilizarii fondurilor la nivel international, promovarea prudentei la baza politicilor
monetare ;,i financare,
adoptarea unor coduri de bune practici ;,i transparenta 1n derulara afacerilor internationale ;,i
sustinerea unor politici de asigurare a cre;,terii economice.
7
lOMoARcPSD|12980627
lntrebari de verificare
1. Care sunt trasaturile ce individualizeaza finan1ele internationale?

2. Ce factori au determinat modificari profunde Tn structura mecanismelor §i tehnicilor
valutar-financiare internationale?
3. Care au fost principalele muta1ii care au favorizat extinderea globalizarii financiare?
4. Cum au fost influentate pie1ele financiare internationale Tn condi1iil e globalizarii
financiare?
5. Eviden1ia1i principalele mutatii la nivel international care au stimulat amplificarea
fluxurilor financiare internationale 1n anii '60-'90?
6. Cum au evoluat fluxurile financiare interna1ionale Tn conditiile extinderii globalizarii
financiare?
7. Care sunt principalele critici aduse globalizarii 9i globalizarii financiare?
8. Ce este globalizarea 9i care au fost factorii (transformarile de pe plan mondial) care au
contribuit la amplificarea acesteia?
9. Eviden1ia1i principalele mutatii ale extinderii globalizarii.
10. Care sunt principalele caracteristici ale globalizarii financiare?
Bibliografie
• Bourguinat Henri Finance internationale, Dallaz, Paris, 2007

• Drouin Michel Le systeme financier international, Armand Colin, Paris, 2001
• Gaftoniuc Simona Finante Internationale, Editura Economica, Bucure§ti, 2000
• Krugman Paul lntoarcerea economiei declinului :;i criza din 2008, Editura
Publica, 2009
• Roubini Nouriel, Economia crizelor, Editura Publica, 2010
Stephen Mihn
• Stiglitz Joseph E. fn cadere libera, Editura Publica, Bucure9ti, 2010
• Voinea Gheorghe
Economia financiar-monetara internationala :;i unele probleme
(coord.)
ale lumii contemporane, Editura Tehnopress, la9i, 2013

lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL2
SISTEME DE COOPERARE INTERNAJIONALA IN DOMENIUL VALUTAR $1
FINANCIAR
- Termeni-cheie: sistem monetar internafiona/, sistem valutar, obiectivele

sistemului de la Bretton Woods, universalitate, stabilitate, §arpe monetar, sistem
monetar european, criterii de convergenfa, moneda unica, zona monetara, SEBC, BCE
2.1. Sistemul valutar de la Bretton Woods
a) Obiectivele §i principiile sistemului valutar
Dezvoltarea relatiilor economice internationale §i extinderea cooperarii dintre state au

determinat reconsiderarea locului mecanismelor financiare §i valutare 1n deciziile
macroeconomice ale tarilor.
Criza economica din anii 1929-1933 a exercitat o influenta 1nsemnata asupra relatiilor
valutare §i financiare internationale datorita faptului ca s-au depreciat monedele din peste 20
de tari, ceea ce a antrenat scaderea comertului international de la 65,9 miliarde dolari SUA
1n 1929 la 21,8 miliarde dolari SUA 1n 1933. In perioada crizei economice s-a produs o
retragere a capitalurilor din tarile dezvoltate, s-au aplicat masuri de administrare a devizelor
necesare schimburilor internationale.
Blocul aurului format la Conferinta Monetara §i Economica de la Londra din anul 1933
urmarea practicarea anumitor paritati 1ntre monedele tarilor participante §i promovarea
cooperarii pe plan monetar6•
Acordul monetar tripartit din septembrie 1936 (SUA, Anglia §i Franta) a vizat
eliminarea restrictiilor comerciale §i valutare dintre tarile participante §i evitarea deprecierii
monedelor 1n scopuri competitive.
Efectele negative ale functionarii sistemelor bane§ti bazate pe etalonul aur-devize
§i dezechilibrele din relatiile economice §i monetare din perioada celui de al doilea razboi
mondial au impus organizarea unui sistem valutar prin care sa se prevada norme de conduita
1n domeniul financiar §i valutar §i sa se asigure lichiditatile necesare schimburilor economice• 7
Conferinta monetara internationala de la Bretton Woods din SUA din anul 1944,
adoptand cu unele amendamente planul delegatiei SUA de organizare a relatiilor valutare §i
financiare internationale, a 1nsemnat formarea unui sistem valutar.
Sistemul monetar international sau sistemul valutar a fost definit de unii
autori ca un ansamblu de reguli, aranjamente §i practici prin care se asigura
supravegherea derularii relatiilor valutare §i finantarea tranzactiilor internationale.
Dupa alte opinii8, sistemul valutar constituie un cod de conduita pentru dirijarea
comportamentului monetar in relatiile specifice unei lumi interdependente care
urmare§te reglementarea convenita, coerenta a raporturilor de plati §i de lichidare a
angajamentelor existente i'ntre tari determinate de schimburile de mi§carile de
capitaluri §i de cre§terea economica.
6
Dore! Oprescu, Sistemul monetar mu,rn,ann,n:a, Editura Academiei, 983, p. 9
7
Marc Bossoni, Problemes monetaires internationaux, Armand Colin, Paris, 1994, p. 79
8
Costin Moneda - mica encic/opedie, Bucure li, 1981, p. 282
9

lOMoARcPSD|12980627
In alte acceptiuni, .,sistemul monetar international cuprinde totalitatea

principiilor, a normelor, a mecanismelor §i a institutiilor care permit persoanelor fizice
sau juridice din diferite tari sa efectueze reglementarea creantelor reciproce 9i sa
realizeze cooperarea Tn domeniul monetar"9 (subl.n.).
Sistemul valutar face parte fn sistemul financiar international care include principiile
9i mecanismele de derulare a fluxurilor de capital la nivel international.
Sistemul valutar cuprinde norme §i principii ce se stabilesc §i se aproba de
catre statele membre in vederea cooperarii valutare §i financiare internationale,
precum §i mecanismele de finantare a schimburilor economice internationale. In cadrul
sistemului valutar international se fncadreaza norme 9i principii pe baza carora se deruleaza
relatiile de cooperare monetara, principii de formare a raporturilor de schimb dintre valute,
mecanisme de asistenta financiara 9i de reglare a sistemului valutar.
Normele 9i principiile sistemului valutar, mecanismele de finantare 9i interventie sunt
tratate fn studiile de specialitate sub diverse denumiri, cum sunt: sistemul monetar
international, sistemul valutar. Termenul de international exprima faptul ca mai multe tari se
angajeaza sa respecte anumite principii 9i sa utilizeze mecanismele sistemului valutar Tn
vederea restabilirii echilibrului valutar.
Sistemul valutar func1ioneaza fn stransa legatura cu evolutia comertului, a mi9carilor
de capital, a investitiilor 9i cu procesul de dezvoltare economica al tarilor.
Fondul Monetar International 9i Banca lnternationala pentru Reconstructie 9i
Dezvoltare, create pe baza acordurilor Conferintei de la Bretton Woods, functioneaza pe baza
unor statute proprii, care cuprind norme 9i principii privind promovarea stabilitatii cursurilor de
schimb, sprijinirea statelor Tn echilibrarea balantelor de plati, Tn reconstructia 9i dezvoltarea
economica 9i 1n cooperarea valutara 9i financiara.
Sistemul valutar de la Bretton Woods din anul 1944 a avut urmatoarele
obiective:
• sustinerea cre9terii comertului international 9i, implicit, sprijinirea dezvoltarii
economice 9i a ocuparii fortei de munca;
• promovarea cooperarii monetare internationale, prin mecanisme de consultare 9i
colaborare fn problemele monetare internationale;
• promovarea stabilitatii raporturilor de schimb dintre monede 9i evitarea deprecierii
competitive;
• sprijinirea crearii unui sistem multilateral de plati privind tranzactiile curente
dintre membri 9i eliminarea restrictiilor din schimburile internationale;
• furnizarea de asistenta financiara tarilor membre fn vederea reducerii 9i Tnlaturarii
dezechilibrului din balantele de plati.
Sistemul valutar de la Bretton Woods a fost a§ezat pe baza principiului
universalitatii, conform caruia calitatea de membru este desch1sa tarilor care erau de acord
cu prevederile statutului FMI.
Promovarea stabilitatii cursului de schimb, presupunea definirea monedei unui
stat membru in aur sau dolari SUA, formarea cursului de schimb pornind de la continutul 1n
aur 9i mentinerea pretului fix al aurului. Cursul de schimb al monedei unei tari membre fata
de moneda altei tari avea limite de variatie de± 1%. Modificarea valorii paritatii se efectua
la
9 loan Tranzac[ii intemafiona/e, Editura Recife, Bucure !i, 1992, p. 78

10

lOMoARcPSD|12980627
propunerea tarii membre 9i cu aprobarea FMI in vederea corectarii unui dezechilibru din
relatiile economice externe.
Paritatile fixe dintre valute erau menite sa sustina climatul de stabilitate necesar
dezvoltarii schimburilor economice internationale 9i sa asigure increderea intre tarile membre.
Statele membre se angajau sa inlature restrictiile, discriminarile §i alte practici
protectioniste din schimburile §i platile internationale necesare echilibrarii balantelor
de plati.
Monedele tarilor membre deveneau convertibile daca tara nu T 9i Tn su9ea avantajele
aranjamentelor de tranzitie prevazute la articolul XIV, paragraful 2 din statutul FMI, pe baza
carora se aplicau restrictii la platile 9i transferurile provenite din tranzactiile curente
internationale pe o perioada nedefinita.
b) Criza sistemului valutar de la Bretton Woods
Sistemul valutar de la Bretton Woods din anul 1944 T 9i propunea sa elimine restrictiile
din relaiiile economice internationale, sa stimuleze dezvoltarea comertului 9i sa ofere
mecanisme de asistenta financiara tarilor membre care se confruntau cu deficite ale balantei
de plati.
Mecanismele sistemului valutar de la Bretton Woods au stimulat extinderea
comertului international, au eliminat restrictiile din schimburile internationale §i au
sprijinit statele membre in reducerea cuantumului §i a duratei dezechilibrului balantei
de plati.
In perioada postbelica, tarile vest-europene au beneficiat de resurse pentru
dezvoltarea economica. fn condiiiile cre9terii fluxurilor de capital american spre economiile
tarilor vest-europene s-a Tntarit pozitia dolarului american Tn relaiiile economice internationale.
Cre9tereadeficitului balantei de plati a SUA de la Tnceputul anilor '60, formarea unor
depozite in dolari 1n afara SUA, intarirea puterii economice a tarilor occidentale 9i a Japoniei
au determinat scaderea Tncrederii 1n dolarul SUA 9i preferinta posesorilor de fonduri pentru
plasamente in alte valute.
Lichiditatea internationala era dependenta de evolutia balantei de plati a SUA. fn
masura in care deficitul balantei de plati era mai mare se producea un exces de lichiditate, iar
In cazul In care deficitul se reducea nu se asigurau lichiditatile necesare schimburilor
internationale.
Tara emitenta a monedei de rezerva, respectiv SUA era privilegiata din punct de
vedere al finantarii deficitului balantei de plati. Bancile centrale din alte tari care 19i formau
rezerve in dolari SUA plasau sumele in bonuri ale trezoreriei americane 9i contribuiau la
finantarea deficitului de plati al SUA.
Mecanismul convertibilitatii altor monede 'in aur era inlesnit de dolarul SUA.
Convertibilitatea s-a aplicat cu restrictii din punct de vedere al detinatorilor, destinatiei 9i
sumelor de schimbat.
Un impact important asupra sistemului monetar international au exercitat crizele
dolarului SUA, a lirei sterline din 1967 9i a francului francez din 1969 din perioada
Pe baza datelor din tabelul nr. 2.1 se observa ca, dolarul SUA, lira francul francez §i
alte valute au 1nsemnate In perioada 1961-1971
11

lOMoARcPSD|12980627
label nr. 2.1: Deprecierea monedelor principalelor tari capitaliste,

in perioada 1961-1971
lndicele valorii monedelor %
Ritm depreciere %
1960 = 100
1966 1971 1961-1971 1966-1971
Dolarul SUA 92 74 3,6 4,3
Yenul japonez 74 56 5,6 5,4
Marca germana 86 74 2,8 3,6
Francul francez 13 65 4,0 3,4
Lira sterlina 84 64 2,9 2,8
Dolarul canadian 90 75 4,2 4,7
Lira italiana 79 66 4,4 5,4
Florinul olandez 80 63 4,6 4,0
In perioada 1944-1964, sistemul valutar de la Bretton Woods a asigurat cerintele

circuitului economic 9i financiar international datorita convertibilitatii 9i principiului cursurilor
fixe. SUA se angajau sa schimbe orice suma 1n dolari 1n aur, iar bancile centrale ale tarilor
membre se obligau sa intervina pe piata pentru a asigura mentinerea cursului monedei 1n
limitele unei marje restranse de variatie de ±1%.
Scaderea rezervelor de aur din 1960 a determinat crearea "London Gold Pool" de
bancile centrale ale 1arilor dezvoltate pentru a mentine pretul aurului.
Din anul 1965 s-au manifestat dezechilibre in functionarea mecanismelor sistemului
valutar de la Bretton Woods care au influentat schimburile comerciale 9i cooperarea
economica internationala.
Convertibilitatea principalelor valute vest-europene promovata din anul 1958 a
stimulat cre9terea comertului international 9i participarea tarilor la schimburile economice
internationale. In perioada 1962-1972, ponderea SUA 1n comertul total al tarilor capitaliste a
scazut de la 17% la 13%, ponderea comertului tarilor membre ale Pietei Comune a crescut
de la 38% la 43%, iar a Japoniei de la 3% la 7%. Modificarea ponderii tarilor dezvoltate 1n
comertul international 9i aparitia unor deficite cronice 1n balanta comerciala 9i de plati a SUA
au generat o hemoragie de dolari.
lnflatia a contribuit la scaderea continua a puterii de cumparare a monedelor 9i la
rea9ezarea raporturilor dintre ele prin devalorizari 9i revalorizari.
Mecanismele sistemului valutar de la Bretton Woods nu au asigurat ordinea in
derularea relatiilor valutar-financiare internationale 9i lichiditatile necesare schimburilor
internationale.
Pe piata aurului s-au manifestat presiuni in vederea cre9terii pretului aurului care au
exercitat influenta asupra stabilitatii cursurilor de schimb. In anul 1968, piata aurului s-a
scindat in piata oficiala a bancilor centrale, pe care se realizau tranzactii la pretul de 35 dolari
SUA/uncie, 9i piata libera pe care cursul se forma in functie de cerere 9i oferta de aur.
Decizia administratiei SUA din august 1971 de a renunta la convertibilitatea
externa a dolarului SUA 1n aur a contribuit la scaderea increderii in aur, respectiv 1n
mecanismul central al sistemului valutar de la Bretton Woods.
In contextul erodarii pozitiei de moneda de rezerva a dolarului SUA 9i a
exercitate de catre deficitul balantei de plati a SUA asupra
Guvernatoriior din cadrul FMI a hotarat crearea unei monede de cont 9i de r"'7 "' " '' '"'
12

lOMoARcPSD|12980627
Speciale de Tragere, in anul 1968/1969, care sa asigure functionarea sistemului valutar 9i

completarea rezervelor internationale.
In iulie 1972, Consiliul Guvernatorilor a hotarat crearea ,,Comitetului celor 20" in cadrul
FMI care avea misiunea sa analizeze evolutia sistemului valutar de la Bretton Woods, precum
9i factorii care au provocat criza 9i sa prezinte un plan de reforma. ,,Comitetul celor 20" a
elaborat o schita a reformei sistemului valutar care prevedea: accentuarea supravegherii
politicilor valutare ale tarilor membre, elaborarea unor proceduri mai elastice 9i eficiente de
ajustare a balantelor de plati, continuarea procesului de Inlaturare a restrictiilor asupra platilor
9i transferurilor internationale 9i cre9terea rolului Drepturilor Speciale de Tragere.
Modificarea statutului Fondului Monetar International din anul 1978 a legiferat
transformarile profunde ale mecanismelor sistemului valutar de la Bretton Woods.
Acordul Smithsonian de la Washington din decembrie 1971 a incercat sa atenueze
efectele crizei sistemului de la Bretton-Woods, respectiv a stabilit marirea marjelor de fluctuatii
ale valutelor tarilor membre ale FMI fata de dolarul SUA la± 2.25% 9i cre9terea pre1ului unciei
de aur de la 35 la 38 de dolari.
Din martie 1973, cursurile valutelor tarilor dezvoltate membre ale FMI s-au format
liber pe pietele valutare, generand riscuri mai mari participan1il or la tranzac1iil e
interna1ionale.
Acordul din Jamaica din ianuarie 1976 a prevazut o serie de masuri pentru
func1ion area sistemului valutar cum sunt:
• extinderea formarii cursurilor flotante, Insotita de interven1ii pe pie1el e de schimb
in cazul unor fluctuatii provocate de specula1ii;
• demonetizarea aurului, respectiv eliminarea aurului din functia de mecanism
principal al sistemului valutar 9i mentinerea functie de mijloc de rezerva;
• restituirea a 25 milioane uncii de aur catre membrii Fondului Monetar
Internationale 9i vanzarea a 25 milioane uncii de aur la pretul pietei. Sumele rezultate din
vanzarea a 25 milioane uncii de aur au fost colectate intr-un fond destinat sprijinirii 1arilor mai
pu1in dezvoltate.
Acordul de la Plaza (New York) din septembrie 1985 Incheiat de mini9trii de finante
9i guvernatorii bancilor centrale din Grupul celor 9ase tari industriale (Canada, Franta,
Germania, Japonia, Marea Britanie, SUA) prevedea intarirea valutelor principale fata de
dolarul SUA, inclusiv prin interven1ii pe pie1ele de schimb.
Acordul de la Louvru (Paris) din februarie 1987 al tarilor industriale a sustinut
stabilitatea cursurilor de schimb, ca o reactie la devalorizarea dolarului. In acest sens s-a
promovat consensul de la Washington din anii 1980 ca se poate realiza cre 9tere economica
prin bugete solide, infla1ie scazuta, pie1e dereglementate 9i comert liber.
c) Sistemul valutar de la Bretton Woods dupa reformele realizate
fn conditiile reformei graduale a sistemului valutar de la Bretton Woods, realizata In

perioada 1969-1978, reflectata prin modificarea statutului Fondului Monetar International, s
au conturat anumite trasaturi ale sistemului:
• libertatea tarilor membre ale FMI In optiunea pentru un anumit regim de schimb al
monedei, 1n functie de nivelul de dezvoltare economica, stabilitatea monetara, gradul de
deschidere al economiei nationale, valoarea schimburilor comerciale cu strainatatea;
• adancirea cooperarii tarilor membre ale FMI Tn aplicarea regulilor privind regimul de
schimb al monedei;

lOMoARcPSD|12980627
13

lOMoARcPSD|12980627
• intensificarea supravegherii tarilor membre de catre FMI Tn promovarea politicilor

de schimb pentru a identifica factorii care exercita influenta asupra ratei de schimb;
• sporirea rolului Drepturilor Speciale de Tragere 1n calitate de moneda de cont i de
rezerva a sistemului valutar;
• amplificarea sprijinului acordat tuturor tarilor membre de ale FMI 1n reducerea i
eliminarea dezechilibrelor din balantele de plati prin mecanisme specifice de finantare;
• racordarea mecanismelor i regulilor de functionare ale sistemului valutar de la
Bretton Woods la problemele lumii contemporane: globalizare, saracie, populatie, mediu.
Sistemul valutar care functioneaza in conditiile actuale se caracterizeaza prin:
• varietate de acorduri privind ratele de schimb ale monedelor tarilor membre;
• volatilitate a ratelor de schimb ale monedelor tarilor membre ale FMI. Dupa
infarmatiile FMI, variatiile ratelor de schimb ale monedelor dupa anul 1971 au fast
de 5 ori mai mari decat 1n perioada precedenta cand se practicau rate de schimb
fixe;
• interventiile bancilor centrale pe piete de schimb s-au mentinut nu numai pentru a
atenua fluctuatii pe termen scurt, ci 9i pe perioade mai mari;
• amplificarea incertitudinii pe piete de schimb 9i implicit accentuarea riscului valutar;
• functionalitatea sistemului valutar a fast afectata de o serie de crize economice 9i
financiare care s-au manifestat Tn anumite tari.
Cu privire la functionalitatea sistemului valutar sunt aduse 1n dezbatere
urmatoarele probleme:
• modul de adaptare a deciziilor din cadrul sistemului valutar (FMI) fiind
dependente de cota de participare limiteaza dreptul de participare la adoptarea
deciziilor al tarilor mai putin dezvoltate;
• o serie de acorduri de finantare 1ntre FMI 9i tarile membre nu se finalizeaza,
respectiv se Tntrerupe finantarea deoarece tarile membre nu reu9esc sa
implementeze politici 9i sa adopte masurile potrivite pentru reducerea deficitului
balantei de plati;
• conditionalitatea a9ezata la baza finantarii deficitelor din balantele de plati prin
acorduri de catre FMI afecteaza nivelul de trai al oamenilor;
• nu s-a reu9it sa se identifice factorii care genereaza crize Tn vederea prevenirii
efectelor lor;
• capacitate financiara limitata 1n vederea atenuarii efectelor crizelor economice 9i
financiare.
Unele fenomene economice 9i financiare influenteaza functionarea sistemului
valutar: • problemele ce se manifesta 1n lumea globalizata 9i anume: crize economice, 9omaj,
mediu, reducerea natalitatii, 1mbatranirea populatiei arata influenta Tnsemnata
asupra functionalitatii sistemului;
• racordarea principiilor 9i formelor de asistenta ale sistemului valutar la problemele
lumii globalizate nu se realizeaza 1ntotdeauna a9a dupa cum s-ar justifica;
• 1mbunatatirea politicii de supraveghere a cursurilor de schimb de catre Fondul
Monetar International prin realizarea unor estimari proprii care sa fie la baza
aprecierii evolutiei cursurilor de schimb ale monedelor 1arilormembre.
lmbunata\irea func\ionalita\ii sistemului valutar menita sa raspunda problemelor
lumii globalizate necesita:
14

lOMoARcPSD|12980627
• cre9terea resurselor financiare ale FMI in vederea sustinerii dezechilibrelor din

balanta de plati;
• promovarea unor politici care sa asigure functionarea economiei reale 9i
consolidarea sectorului privat care genereaza resurse financiare;
• promovarea prudentei 9i stabilita1ii sistemelor bancare 9i financiare ale tarilor
membre;
• 1mbunatatirea transparentei in alocarea resurselor financiare pe baza acordurilor de
finantare precum 9i 1n implementarea unor politici de utilizare a resurselor
financiare;
• elaborarea unor norme pentru asigurarea stabilitatii financiare internationale.
2.2. Uniunea Economica i Monetara Europeana10
Tratatul privind Uniunea Europeana a stabilit cadrul necesar cooperam i

dezvoltarii economice in vederea realizarii urmatoarelor obiective 11 :
• promovarea unui progres economic :;;i social echilibrat :;;i durabil, precum :;;i a unui
nivel 1nalt al ocuparii fortei de munca, 1n special prin crearea unui spatiu fara
frontiere, prin intarirea coeziunii economice :;;i sociale, prin stabilirea unei uniuni
economice i monetare :;;i a unei monede unice;
• afirmarea identitatii sale pe scena internationala, in special prin implementarea unei
politici externe :;;i de securitate comune, inclusiv prin definirea progresiva a unei
politici de aparare comune;
• Tntarirea protectiei drepturilor i intereselor cetatenilor statelor membre prin
instituirea unei cetatenii a Uniunii;
• mentinerea i dezvoltarea Uniunii ca zona a libertatii, securitatii i justitiei in cadrul
careia libertatea de mi care a persoanelor sa fie asigurata impreuna cu alte
masuri adecvate in domeniile controlului granitelor externe, azilului, emigrarii,
precum i in vederea prevenirii criminalitatii :;;i a luptei impotriva acestui fenomen.
Tratatul de la Roma a prevazut crearea unui comitet monetar in vederea
coordonarii politicilor monetare (art. 105). in vederea cooperarii monetare a tarilor din
Comunitatea europeana, se inscrie Acordul Monetar European din anul 1958, care a
stabilit o marja de fluctuatie fata de dolarul SUA, precum i instituirea Consiliului
Guvernatorilor bancilor centrale ale statelor membre ale CEE din anul 1964 pentru a
dezbate problemele politicilor monetare.
• Un moment deosebit in evolutia integrarii monetare europene Tl reprezinta
Raportul Werner (1970), care prevedea realizarea unei uniuni economice 1n cadrul careia
bunurile, serviciile :;;i capitalurile sa circule liber, precum :;;i o uniune monetara care sa asigure
stabilitatea monetara, coordonarea politicilor economice :;;i amplificarea cooperarii bancilor
centrale.
• Rezolutia consiliului 9i reprezentantilor statelor membre din martie 1971 de
realizarea 1n etape a uniunii economice 9i monetare pornind de la planul Werner;
• Pe baza unei rezolutii a Consiliului Guvernatorilor din martie 1972 s-au instituit
marje de fluctuatie 1ntre monedele tarilor Comunitatii Economice Europene, cunoscute sub
10La acest subcapitol a contribuit Cristina Puiu.

11
Vezi: Tratatul de la Amsterdam care modifica Tratatul privind Uniunea Europeana, Tn Documentele
de baza ale Comunita{ii §i Uniunii Europene, Editura Polirom, la i, 1999, p. 258
15

lOMoARcPSD|12980627
denumirea de "!;,arpele monetar". Bancile centrale din tarile membre se angajau sa intervina
pentru a sustine Incadrarea evolutiei cursurilor monedelor In marjele de fluctuatie. Decizia de
instituire a unor marje de fluctuatie Intre monedele tarilor din CEE urmarea limitarea fluctuatiei
devizelor europene fata de dolarul SUA.
• Fondul European de Cooperare Monetara (FECOM), care a inceput sa
functioneze din iunie 1973, a reprezentat un instrument la dispozitia bancilor centrale ale
tarilor CEE pentru a sustine flotarea concertata a monedelor tarilor respective, respectiv sa
faciliteze operatiunile de sustinere intre bancile centrale.
• Decizia Consiliului European asupra crearii Unita\ii de Cont Europene incepand
cu aprilie 1975;
• Tn perioada cooperarii monetare a tarilor membre ale CEE pe baza principiilor
"!;,arpelui monetar" nu s-a asigurat stabilitatea monetara, deoarece monedele unor tari au
cunoscut oscilatii mai mari (marca germana, guldenul olandez, francul belgian).
• Consiliul European a adoptat 1n 1978 o rezolutie care viza crearea unui "Sistem
Monetar European" ce reprezenta un ansamblu de reguli cu privire la asigurarea
stabilitatii cursurilor intre monedele tarilor membre ale CEE, sustinerea lor pe pietele
valutare, crearea unor mecanisme de interventie i de cooperare monetara.
Sistemul Monetar European, care a Inceput sa functioneze la 13 aprilie 1979, era
a ezat pe baza urmatoarelor fundamente:
• promovarea unor cursuri de schimb fluctuante intre monedele tarilor membre,
cu o marja de fluctuatie de ±2,25%;
• fiecare banca centrala a tarilor participante la sistem se angaja sa mentina
rata de schimb in banda de fluctuatie de ±2,25% fata de cursul pivot;
• raportarea monedelor tarilor participante la sistem la moneda ECU (compozita)
pentru a exprima cursul pivot;
• ECU reprezenta o unitate monetara de cont, de rezerva !;,i un mijloc de plata
intre bancile centrale, a carei emisiune era garantata cu o parte din rezervele de
aur !;,i devize ale tarilor membre ale CEE participante la sistem;
• asigurarea unui cadru de cooperare monetara Tntre tarile participante la sistem,
prin intermediul Fondului European de Cooperare Monetara, care administra o
parte din rezervele de aur !;,i devize ale tarilor respective;
• crearea unui mecanism de creditare pe termen scurt pentru interventiile
bancilor centrale ale tarilor membre ale sistemului pe pietele valutare in vederea
sustinerii cursului de schimb;
• stabilirea unui nivel al cursului de schimb (indicator de divergenta) care semnala
apropierea de limitele de fluctuatie a monedei fata de ECU.
Evolutia Sistemului Monetar European a scos Tn evidenta unele disfunctionalitati, cum
sunt: modificari ale cursurilor monedelor tarilor membre peste limitele de variatie, politici
monetare autonome menite sa ajusteze influentele unor fenomene economice !;,i financiare.
Grupul de experti din cadrul CEE, care a analizat In 1987 crearea pietei a
constatat formarea unui triunghi al incompatibilitatilor, 1ntre laturile reprezentate de fixitatea
cursurilor de schimb, libertatea mi!;,carilor de capital !;,i autonomia politicilor monetare
nationale.
Promovarea unor politici monetare independente era insotita de riscul subminarii
cursurilor de schimb. Aplicarea unor masuri Tn vederea
16

lOMoARcPSD|12980627
monetare, pe planul liberalizarii mi§carilor de capital, presupunea renuntarea la autonomia

politicilor monetare nationale.
In acest context, Consiliul European, Tn anul 1989, a examinat Raportul Delors cu
privire la prima faza a realizarii Uniunii Economice §i Monetare Europene.
Tratatul privind Uniunea Europeana a prevazut realizarea Uniunii Economice §i
Monetare Tn urmatoarele etape:
Prima etapa de la 1 iulie 1990- decembrie 1993 a cuprins aplicarea unor masuri
i reforme preliminare pe urmatoarele planuri:
• liberalizarea mi§carilor de capital fntre statele membre;
• pregatirea convergentei economiilor nationale prin masuri corespunzatoare;
• largirea pietei unice europene;
• cooperarea inter-europeana Tn domeniul economic, monetar §i fiscal.
Etapa a doua: de la 2 ianuarie 1994 - decembrie 1998 a reprezentat faza
pregatitoare a monedei EURO, a cuprins:
• Tnfiintarea lnstitutului Monetar European pentru a pregati activitatea Bancii
Centrale Europene;
• asigurarea independentei progresive a bancilor centrale nationale;
• urmarirea convergentei pe plan economic (inflatie, dobanzi, deficitul bugetar §i
datoria publica);
• eliminarea barierelor din circulatia marfurilor.
Etapa a treia - de introducere a monedei EURO - a inceput la 1 ianuarie 1999 i
s.a finalizat in 2002 - a inclus:
• intrarea Tn functiune a Bancii Centrale Europene;
• introducerea monedei Uniunii Europene EURO, Tn calitate de moneda de cont §i
de rezerva;
• fixarea irevocabila a paritatilor 1ntre devizele tarilor participante la Zona EURO.
Principalele obiective ale Uniunii Economice §i Monetare pentru realizarea integrarii
monetare au fost:
• formarea unei piete unice, ca urmare a Tnlaturarii incertitudinilor §i costurilor
rezultate din schimb de moneda §i asigurarea comparabilitatii preturilor §i costurilor
produselor din spatiul european;
• adancirea gradului de integrare pe plan economic §i financiar;
• sustinerea cre§terii economice §i a ocuparii fortei de munca;
• amplificarea competitivitatii spatiului european.
Uniunea monetara creata prin Tratatul de la Maastricht prezinta urmatoarele
caracteristici:
• adoptarea unei monede unice;
• participarea voluntara a membrilor;
• adoptarea unei politici monetare comune.
Avand 1n vedere caracteristicile men 1ionate anterior, 1n practica relatiilor economice
internationale se identifica patru exemple de zone monetare, i anume: Uniunea
Economica i Monetara din Europa, Comunitatea Economica i Monetara din Africa Centrala,
Uniunea Economica i Monetara din Africa de Vest i Uniunea Monetara a Zonei Caraibe
de Est.
Criteriile de convergen{a care urmaresc aprecierea nivelului de dezvoltare
economica, stabilitatea monetara, situa\ia echilibrata a finantelor publice ale tarilor care
17

lOMoARcPSD|12980627
adera la Uniunea Economica 9i Monetara se impart 1n criterii de convergenta nominala 9i

criterii de convergenta reala.
Convergenta nominala delimiteaza condifiile formale ce trebuie 1ndeplinite de
fiecare stat membru al Uniunii Europene pentru adoptarea monedei euro stabilite prin
Tratatul de la Maastricht.
Conform protocolului privind criteriile de convergenta nominala, acestea prevad
urmatoarele cerinte:12
• criteriul stabilitafii prefurilor presupune faptul ca un stat membru are o
stabilitate durabila a nivelului preturilor 9i o rata medie a inflatiei, in cursul unei perioade de
un an inaintea examinarii, care nu poate depa9i cu mai mult de 1.5% rata inflatiei a eel mult
trei state membre care au inregistrat cele mai bune rezultate 1n domeniul stabilitatii
preturilor. lnflatia se calculeaza cu ajutorul indicelui preturilor de consum pe o baza
comparabila, tinand seama de diferentele dintre definitiile nationale;
• criteriul de convergenta al rate/or dobanzilor, 1n cursul unei perioade de un
an 1naintea examinarii, 1nseamna ca un stat membru a avut o rata a dobanzii nominala
medie pe termen lung care nu poate depa9i cu mai mult de 2% pe aceea a eel mult trei
state membre care au 1nregistrat cele mai bune rezultate 1n domeniul stabilitatii pre1urilor.
Ratele dobanzilor sunt calculate pe baza obligatiunilor de stat pe termen lung sau a unor
titluri comparabile, tinand seama de diferentele dintre definitiile nationale;
• criteriul de participare la mecanismul cursului de schimb al Sistemului
Monetar European inseamna ca un stat membru a respectat marjele normale de fluctuatie
prevazute de mecanismul cursului de schimb al Sistemului Monetar European, fara sa
cunoasca tensiuni grave eel putin pe parcursul ultimilor doi ani dinaintea examinarii, in
special, statul membru nu a devalorizat din proprie initiativa cursul de schimb central
bilateral al monedei sale 1n raport cu euro pentru aceea9i perioada;
• criteriul situafiei finanfelor pub/ice prevede ca, in momentul examinarii, un
stat membru nu face obiectul unei decizii a Consiliului privind existenta unui deficit excesiv
in statul membru respectiv. Cerintele Tn materie de disciplina fiscala prevad urmatoarele:
raportul dintre deficitul public planificat sau real 9i produsul intern brut este mai redus fata
de valoarea de referinta de 3% din PIB, iar raportul dintre datoria publica 9i produsul intern
brut nu depa9e9te o valoare de referinta de 60% din PIB. Cele doua limite presupun 9i
anumite exceptii atunci cand raportul s-a diminuat in mod semnificativ 9i constant 9i atinge
un nivel apropiat de valoarea de referinta 9i respectivul raport se mentine aproape de
valoarea de referinta.
Convergenta reala vizeaza apropierea nivelului de dezvoltare economica a unei tari
de media europeana 9i reprezinta o cerin(a informala 1nainte ca un nou stat Uniunii
Europene sa adopte moneda euro.
Convergenta reala se poate evalua pe baza urmatorilor indicatori:
• gradul de deschidere a economiei (calculat prin raportarea sumei exporturilor 9i
importurilor unei tari la PIB 9i exprimat procentual);
• ponderea comert;,ului bilateral cu tarile membre ale UE in totalul comertului exterior
al tarii (ponderea exporturilor 9i importurilor);
12
***, Protocolul (nr.13) privind criteriife de convergenta, Versiune conso!idata a tratatelor.
http//europa.eu/ pol/pdf/qc3209190roc_002.pdf
18

lOMoARcPSD|12980627
• structura economiei na{iona/e, respectiv contributia sectoarelor la crearea PIB

(%);
• nive/u/ PIB/locuitor (exprimat la cursul nominal, sau pe baza paritatii puterii de
cumparare).
Convergenta nominala 9i cea reala ar trebui sa tinteasca Tn aceea9i directie,
aratand faptul ca o tara Tn curs de aderare devine din ce 1n ce mai apropiata de nivelul tarilor
din zona euro, atat 1n ceea ce prive9te caracteristicile structurale, cat 9i politicile
macroeconomice.
Comisia Europeana supravegheaza evolutia situatiei bugetare ;,i a sumei datoriei
publice Tn statele membre, Tndeosebi daca se respecta valorile de referinta13 :
• 3% pentru raportul dintre deficitul public prevazut sau efectiv ;,i produsul intern brut
la preturile pietei;
• 60% pentru raportul dintre datoria publica ;,i produsul intern brut la preturile pietei.
fn cazul Tn care un stat membru nu respecta criteriile sau unele dintre ele, sau daca
se estimeaza ca exista un rise de deficit excesiv Tntr-un stat membru, Comisia Europeana
elaboreaza un raport care reflecta factorii ce exercita influenta asupra deficitului acelei tari.
Pe baza evaluarii globale ;,i tinand seama de observatiile statului membru vizat,
Consiliul decide cu o majoritate calificata, la recomandarea Comisiei, daca exista deficit
excesiv. In situatia Tn care Consiliul mentioneaza ca exista un deficit excesiv, adreseaza
recomandari statului membru pentru a elimina cauzele deficitului fntr-un termen determinat.
In cazul fn care Consiliul constata ca fn termenul prevazut nu a fost fntreprinsa nici o
actiune la recomandarile sale, poate sa le faca publice.
Prin Pactul de stabilitate s-au prevazut urmatoarele masuri de corectie:
• daca deficitul bugetar depa;,e;,te 3% pe an, Comisia recomanda statului membru
sa actioneze pentru eliminarea factorilor care au produs deficitul;
• daca deficitul persista 1n anul urmator, Consiliul poate solicita statului sa constituie
un depozit la Banca Centrala Europeana;
• 'in conditiile Yn care deficitul bugetar se Tnregistreaza pe o perioada mai mare de
timp, depozitul se transforma Tn amenda ce se vireaza la bugetul Comunitatii
Europene.
Marimea depozitului ce se cere tarilor membre se formeaza astfel: o parte fixa
egala cu 0,2% din PIB ;;i o parte variabila de 0,1% din PIB pentru fiecare 1% din deficit
pana la 3%.
Deficitul bugetar constituie un indicator fundamental de convergen1a nominala care
reflecta modul de administrare al finantelor publice. In conditiile Tn care guvernele unor tari
din zona EURO au Tnregistrat deficite excesive ce au depa 9it nivelul de 3% din PIB ca
urmare a gestionarii necorespunzatoare a finantelor publice s-a decis monitorizarea
deficitului structural.
lmpozitul pe profit, taxa pe valoare adaugata, impozitul pe venit, accizele depind de
faza ciclului economic 1n care se afla economia unei tari. De asemenea, unele cheltuieli
publice sunt influentate de faza ciclului economic cum sunt ajutoarele de 9omaj,
compensatiile 9i alte ajutoare.
13
Tratatul instituind Comunitatea Europeana i Protoco/ul privind procedura in cazu/ deficite/or
excesive din Tratatul privind Uniunea Europeana, in Documente de baza ale Comunita(ii §i Uniunii
Europene, Editura Polirom, la i. 1999, p. 72, 217
19

lOMoARcPSD|12980627
Veniturile 9i cheltuielile bugetare mentionate ac1ioneaza sub forma stabilizatorilor

automati 9i contribuie la netezirea ciclului economic.
In cazul 1n care economia se afla 'in stadiu de recesiune, scaderea veniturilor din
impozitul pe profit, din taxa pe valoare adaugata sau impozitul pe profit contribuie la
reducerea cererii agregate 1n economie. In faza de avant economic incasarile din impozitul
pe profit, din taxa pe valoarea adaugata, din impozitul pe venit sporesc cererea agregata.
Figura nr. 2.1: Stabilizatorii automa\i care contribuie la netezirea ciclului economic
VENITURI BUGETARE SOLDBUGETAR CHELTUIELII BUGETARE
impozit peReduc deficitul in perioada de avantReduc • ajutor

deficitul in perioada de avant economic
economic
. profit;
Iva;
de
omaj;
impozit pe venit;
accize; • compensa\ii;
contribu\ii sociale;
Maresc deficitul in faza de recesiune • alte ajutoare;
Maresc deficitul in faza de recesiune
DEFICIT STRUCTURAL
In situatia in care economia se afla In recesiune, cresc cheltuielile pentru ajutoare

9 i compensatii care stimuleaza cererea agregata iar in faza de avant economic se reduc
ajutoarele 9i implicit cererea agregata.
Deficitul bugetar structural exprima pozitia in care factorii financiari men1ionati
inregistreaza un nivel normal, respectiv economia se afla la mijlocul perioadei dintre avantul
economic 9i recesiune.
Deficitul structural pe termen scurt 9i mediu presupune o delimitare a impactului
stabilizatorilor automati, respectiv a deficitului care este determinat de evolutia ciclului
economic care reprezinta un flux temporar.
Pe termen scurt, soldul bugetar poate fi determinat 9i de alti factori cum sunt
anularea obligatiilor fiscale, ajutoare pentru acoperirea pagubelor generate de evolutia
ciclului economic care reprezinta fluxuri temporare.
Tarile care adera la Uniunea Europeana $i Monetara, respectiv care vor trece la
moneda unica, sunt monitorizate $i din punct de vedere al convergentei reale, respectiv:
gradul de deschidere a economiei (exporturile $i importurile 1n raport cu PIB), structura
economiei nationale, ponderea comertului cu tarile UE, PIB pe locuitor.
Uniunea Economica i Monetara, In calitate de forma superioara de integrare pe
plan monetar, se individualizeaza prin cei trei piloni pe care se bazeaza: moneda unica, banca
centrala $i politica monetara unica.
Moneda unica reprezinta instrumentul menit sa asigure dezvoltarea schimburilor
comerciale, a investitiilor $i cre!;,terea economica In spatiul european.
Procesul de integrare pe plan european reprezinta o modalitate a Europei de a
raspunde provocarilor mondializarii schimburilor comerciale $i intensificarii concurentei.
20

lOMoARcPSD|12980627
Teoria zonelor monetare optime, sustinuta de Robert Mundell, este

considerata fundamentul teoretic al Uniunii Economice §i Monetare Europene. Robert
Mundell a demonstrat ca un §OC asimetric, care ar antrena o reducere a activitatii
economice §i o scadere a numarului locurilor de munca, ce implica riscul de restabilire a
echilibrului economic prin reducerea salariilor reale, poate fi gestionat prin mobilitatea
activitatilor economice care asigura deplasarea mainii de lucru spre regiuni mai prospere, prin
moneda unica.
0 zona monetara functioneaza optim In momentul In care se asigura:
• ocuparea fortei de munca;
• echilibrul schimburilor comericale internationale;
• deschiderea spre exterior;
• stabilitate monetara;
Flexibilitatea preturilor, mobilitatea fortei de munca 9i o moneda unica asigura o
ajustare la 9ocurile asimetrice.
McKenon (1963) a dezvoltat teoria zonelor monetare 9i a sustinut ideea dupa care
gradul de deschidere al zonei este esential pentru a asigura o anumita optimalitate. De
asemenea, el a considerat ca o influenta Tnsemnata asupra functionalitatii optime a unei zone
monetare o are diversificarea productiei.
EURO - pilonul Uniunii Monetare Europene
a) Functiile i formele monedei EURO14
Moneda EURO contribuie la adancirea cooperarii pe plan economic, monetar §i
financiar, la functionarea pietei europene unice 9i la stimularea liberei circulatii a persoanelor,
bunurilor 9i capitalurilor.
EURO in calitate de moneda a tarilor participante la Uniunea Economica i
Monetara Europeana indepline te urmatoarele functii:
• functia de etalon monetar prin care asigura masurarea valorii bunurilor §i
serviciilor din relatiile economice dintre tarile membre;
• functia de mijloc de plata 1n relatiile comerciale dintre entitatile tarilor Uniunii
Europene, precum §i 1n schimburile internationale;
• functia de mijloc de rezerva.
Bancnotele EURO se emit in valori de 5, 10, 20, 50, 100, 200 i 500 EURO in
culori diferite i in marimi crescatoare in functie de valoarea lor. Grafica de pe bancnote s-
a inspirat din tema ,,Epoci §i stiluri Tn Europa" Tn care sunt reflectate ferestrele, poftile,
podurile §i stilurile arhitecturale ce caracterizeaza evolutia culturii europene: clasicismul,
romantismul, rena§terea, arhitectura baroca, arhitectura rococo, arhitectura care utilizeaza
fierul §i sticla.
Ferestrele §i portile, care sunt reprezentate pe bancnotele EURO, ilustreaza spiritul
de deschidere §i cooperare care domne§te Tn interiorul Uniunii Europene. Stelele exprima
dinamismul §i armonia Europei contemporane. Podurile reflectate pe bancnotele EURO
simbolizeaza legaturile care unesc popoarele Europei Intre ele §i Europa de restul lumii.
Bancnotele EURO mai reflecta numele monedei, drapelul initialele Bancii
Centrale Europene (BCE, ECB, EZB, EKP) §i semnatura roc,or1,,mc>1, bancii.
14
Yves Thibault de L"EURO, Libraire Generale Paris, 1998, p. 122-183
21

lOMoARcPSD|12980627
Tabel nr. 2.2: Trasaturile bancnotelor EURO
Dimensiuni Culoare Perioada

Cupiuri
mm predominanta arhitectonica
500 160/82 purpuriu arta moderna sec. XX
200 153/82 galben-maro arhitectura din otel !?i sticla
100 147/82 verde baroc !?i rococo
50 140/77 portocaliu arhitectura renascentista
20 133/72 albastru gotica
10 127/67 fO!?U romana
5 120/62 gri clasica
EURO are drept simbol caracterul € care s-a inspirat din epsilonul grecesc 9i de la
prima litera a Europei, fiind taiat de doua linii paralele pentru a reflecta stabilitatea monedei.
Moneda metalica EURO cuprinde piesele de 1, 2 EURO 9i 1, 2, 5, 10, 20, 50 centi.
Fiecare moneda EURO are o fata nationala 9i o fata comuna.
La 1 ianuarie 2002 s-au pus Tn circulatie monedele 9i bancnotele exprimate Tn EURO
9i a Tnceput retragerea din circulatie a biletelor 9i monedelor tarilor participante la Uniunea
Economica 9i Monetara.
b) Efectele introducerii monedei EURO

Moneda unica EURO este conceputa sa stimuleze realizarea pietei unice euro
pene deschisa celor peste 400 milioane consumatori, pe care circula liber bunurile,
capitalurile 9i persoanele.
EURO are misiunea sa impulsioneze dezvoltarea schimburilor economice inter
nationale in cadrul Uniunii Europene §i in raporturile cu alte tari. Prin utilizarea monedei
EURO s-au suprimat unele costuri ale tranzactiilor Tn devize, s-a Tmbunatatit fluiditatea 9i
transparenta tranzactiilor comerciale.
EURO in calitate de moneda unica pentru spatiul european este chemata sa
stimuleze cadrul concurential intre tarile Uniunii Europene. Preturile marfurilor 9i
serviciilor fiind exprimate 1ntr-o singura moneda se pot face comparatii asupra nivelului 9i
eficientei productiei din diferite tari, iar cumparatorii sunt avantajati.
Agentii economici din tarile Uniunii Europene beneficiaza de acces la credite Tn
aceea9i moneda. Amplificarea concurentei Tn domeniul serviciilor bancare 9i financiare
determina Tmbunatatirea calitativa a serviciilor 9i reducerea costurilor.
lnlaturarea fluctuatiilor monedelor 9i reducerea riscului valutar stimuleaza activitatile
comerciale ale 1ntreprinderilor din Uniunea Europeana. Stabilitatea economica va favoriza o
evolutie corespunzatoare a ratelor dobanzii.
EURO favorizeaza aplicarea unor inovatii in domeniul financiar §i amelioreaza
serviciilor intreprinderilor. EURO protejeaza 1ntreprinderile din spatiul Uniunii Europene
1mpotriva efectelor deprecierii.
EURO stimuleaza cre§terea economica in cadrul Uniunii Europene. Utilizarea
monedei EURO de catre tarile Uniunii Europene contribuie la 1ntarirea climatului de stabilitate
care favorizeaza cre9terea economica 9i investitiile. Tarile Uniunii Europene, care utilizeaza
moneda unica, coordoneaza politicile economice 9i concentreaza eforturile 1n
cre9terii economice 9i a reducerii 9omajului.
22

lOMoARcPSD|12980627
Analiza evolutiei criteriului de convergenta privind dobanzile §i adoptarea unor

masuri corespunzatoare sunt de natura sa creeze condiiii de relansare a investiiiilor §i de
reducere a §Omajului.
Tarile din Uniunea Europeana se angajeaza sa actioneze in directia
imbunatatirii gestiunii finantelor publice. Utilizarea monedei EURO reprezinta o garantie
a coordonarii actiunilor §i eforturilor 1n vederea 1ncadrarii 'in deficitul bugetar §i a asigurarii
unei gestiuni eficiente 'in domeniul finantelor publice.
Mecanismele institutionale §i financiare ale Uniunii Europene urmarind asigurarea
stabilitatii preturilor favorizeaza Tmbunatatirea repartitiei resurselor materiale §i financiare 1n
tarile membre.
Spatiul european permite 1ntreprinderilor §i bancilor sa obtina avantaje din tranzactiile
internationale ce se deconteaza 1n EURO §i sa reduca impactul monedelor tarilor dezvoltate.
Moneda unica permite membrilor Uniunii Europene sa-§i exprime schimburile comerciale §i
sa limiteze dependenta de dolarul SUA.
Moneda unica sustine afirmarea i intarirea pozitiei Uniunii Economice i
Monetare Europene de pool economic in cadrul economiei mondiale.
Moneda EURO exercita influenta asupra activitatii 1ntreprinderilor din tarile Uniunii
Europene pe urmatoarele planuri:
• stabilitatea monetara stimuleaza dezvoltarea productiei §i a activitatii comerciale;
• diminueaza riscul valutar §i costul de asigurare;
• elimina costurile generate de schimbul valutar;
• simplifica riscurile Tn domeniul investitiilor;
• asigura facturarea, 1ncasarea §i plata 1n aceea§i valuta;
• 1mbunatate§te accesul la credite §i reduce dobanzile;
• reduce costurilor tranzactiilor §i costurile de productie cu implicatii pozitive asupra
rentabilitatii §i competitivitaiii 1ntreprinderilor.
Piata unica §i moneda unica sunt de natura sa faca mai atractiv spatiul european
pentru investitorii §i depunatorii europeni sau straini.
EURO permite persoanelor fizice sa compare direct preturile bunurilor din tarile
Uniunii Europene, stimuleaza concurenta firmelor 1n satisfacerea cerintelor persoanelor, in
reducerea preturilor, simplifica operatiunile la deplasarea persoanelor 1n strainatate §i
protejeaza economiile personale.
Emisiunea unei monede internationale a Intampinat obstacole datorita faptului ca
moneda reprezinta un simbol al suveranitatii nationale. Rezervele manifestate fata de
moneda EURO au invocat implicatiile sale asupra suveranitatii §i identitatii nationale a tarilor
membre.
Din experienta functionarii Comunitatii Europene tarile membre au constatat ca nu
se poate realiza o piata unica fara o moneda unica. Piata unica dorita de tarile Uniunii
Europene poate fi decompartimentata prin suprimarea barierelor 'in circulatia bunurilor §i a
unor masuri de alta natura. In realitate se manifesta o recompartimentare datorita ftuctuatiilor
monedelor tarilor membre care reclama politici protectioniste.
Experienta Comunitatii Economice Europene a demonstrat faptul ca transferul
progresiv al unor laturi ale suveranitatii nationale pentru a fi gestionate 'in comun reprezinta
un transfer de suveranitate partajata, ceea ce nu fnseamna diminuarea suveranitatii nationale.
23

lOMoARcPSD|12980627
Banca Centrala Europeana - al doilea pilon al Uniunii Economice i Monetare

Europene
Creata la 1 iunie 1998, Banca Centrala Europeana are drept obiectiv principal
"mentinerea stabilitatii preturilor", care presupune urmarirea evolutiei masei monetare 1n sens
larg, precum $i supravegherea evolutiei unor indicatori economici care influenteaza asupra
preturilor (salarii, curs de schimb, dobanzi, deficit bugetar).
Sistemul European al Bancilor Centrale, format din Banca Centrala Europeana $i
din bancile centrale nationale ale statelor din zona Euro, are drept misiuni fundamentale:
• definirea :;,i implementarea politicii monetare unice 1n zona EURO;
• desfa:;,urarea operatiilor de schimb valutar;
• pastrarea :;,i gestionarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;
• asigurarea functionarii sistemelor de plati;
• autorizarea :;,i urmarirea emisiunii monetare 1n zona EURO;
• promovarea controlului prudential de catre institutiile de credit din tarile membre.
Responsabilitatile intre Banca Centrala Europeana i bancile centrale din
statele membre se repartizeaza pe baza indivizibilitatii deciziei de politica monetara i
a complementaritatii.
Decizia de politica monetara este indivizibila pentru a fi coerenta :;,i continua.
Elaborarea :;,i aplicarea politicii monetare se realizeaza de catre Consiliul Guvernatorilor $i
Directorat la care participa guvernatorii bancilor centrale.
Figura nr. 2.2: Strategiile de politica monetara a Bancii Centrale Europene
Stabilitatea
Consiliul Guvernatorilor analizeaza informa\iile necesare adoptarii deciziilor de politica monetara
Analiza economica: Analiza monetara:

evolutii economice; - tendinte pe plan monetar
Coroborare
:;;ocuri economice. a Al
rezultatelor doilea
lnformatii economice
Sursa: ECB, Montly Bulletin, November, 2000
24

lOMoARcPSD|12980627
Conform principiului complementaritatii, Banca Centrala Europeana nu intervine

1n domenii care nu sunt de competenta sa. In afara deciziilor de politica monetara care revin
Bancii Centrale Europene, bancile centrale nationale au competente asupra unor activitati, fn
masura 1n care acestea nu interfereaza cu obiectivele §i misiunile Sistemului European al
Bancilor Centrale.
Banca Centrala Europeana urmare§te ca misiunile 'incredintate Sistemului European
al Bancilor Centrale sa fie fndeplinite prin propriile atributii, Tn conformitate cu statutul sau, §i
de catre bancile centrale nationale 1n lirnitele competentelor prevazute prin statute proprii.
Din punct de vedere al politicii monetare, Banca Centrala Europeana urrnare§te
oferta de moneda EURO, evolutia inflatiei tarilor din zona EURO §i influentele unor factori
asupra preturilor.
lnstrumentele de politica monetara ale Eurosistemului sunt reprezentate de:
operatiunile de open market, facilitatile permanente (facilitatile de imprumut, facilitatile de
depozit) §i rezervele minime obligatorii.
Analiza comparativa a sistemului valutar de la Bretton-Woods l;ii a Uniunii

Monetare Europene
0 abordare comparativa a celor doua sisteme scoate 1n evidenta diferentele 1ntre
cele doua sisteme de cooperare pe plan monetar 9i financiar din punct de vedere al
obiectivelor, investitiilor, monedei, drepturilor 9i obligatiilor participantilor.
Figura nr. 2.3: Abordare comparativa a functionarii celor doua sisteme de

cooperare in domeniul valutar i financiar
SISTEMUL VALUTAR DE LA BRETTON
UNIUNEA MONETARA
WOODS
EUROPEAN A
Obiective • sustinerea cre?terii echilibrate a comefiului
international; • sus1inere a cre9terii echilibrate a
comefiului international;
• dezvoltarea economica a 1aril or membre ?i
ocuparea fortei de munca; • dezvoltarea economica a tarilor
membre 9i ocuparea fofiei de
• cooperarea 1n domeniul monetar ?i
munca;
financiar;
• sprijinirea tarilor care lnregistreaza deficite • sustinerea cre?terii economice 9i
ale balantei de pla\i prin acces la resursele a ocuparii fortei de munca;
FMI; • realizarea unei coeziuni
lnstitutii • Fondul Monetar International; economice si sociale;
• Sistemul European al Bancilor
• Banca lnlerna\ionala pentru Reconstruc1ie
Centrale;
9i Dezvoltare; • Banca Centrala Europeana;
• Banca Europeana pentru lnvesti\ii;
Moneda • Drepturi Speciale de Tragere moneda de
cont si rezerva; • EURO - moneda cu func1ii depline;
Participanti • 188 de \ari; • 27 de tari;
Drepturi • asisten\a flnanciara acordata \arilor • asisten\a flnanciara acordata 1n
membre cu deficite ale balan\ei de plati: perioada de pre-aderare ?i post
• participare la adoptarea deciziilor; aderare;
• libertate in alegerea aranjamentului de • credite acordate de BEi;
schimb; • participare la adoptarea deciziilor;
Obligatii • eliminarea restric\iilor ln tranzac\iile curente • indeplinirea cri!eriilor de

dintre statele membre; convergen\a reale 9i nominale;
• convertibilitatea la cerere a soldurilor in • politici monetare unice;
moneda na\ionala de1inut e de alti membri;
• furnizarea de informa\ii economice 9i
financiare;
25

lOMoARcPSD|12980627
Cele doua sisteme de cooperare monetara se aproprie prin obiectivele pe care le

urmaresc 9i prin anumite facilitati de asistenta financiara. A 9a se explica faptul ca uneori
acordurile stand-by incheiate de unele tari membre cu Fondul Monetar International se
1mbina cu asistenta financiara a Comisiei Europene.
Principalele deosebiri 1ntre cele doua sisteme de cooperare pe plan monetar sunt
reprezentate de numarul participantilor, de organizatiile care asigura realizarea obiectivelor
9i prin moneda. Sistemul valutar presupune o moneda de cont 9i de rezerva, pe cand
realizarea Uniunii Monetare Europene necesita o moneda cu functii depline. Uniunea
Monetara Europeana urmare9te sa sustina realizarea pietei unice.
Intrebari de verificare
1. Care au fost conditiile Tn care s-a format sistemul valutar de la Bretton Woods?
2. Cum se define§te sistemul valutar?
3. Care erau obiectivele sistemului valutar de la Bretton Woods?
4. Care sunt principalele trasaturi ale evolutiei sistemului valutar de la Bretton Woods?
5. Care sunt obiectivele Uniunii Monetare Europene?
6. Care sunt criteriile de convergenta solicitate statelor care doresc sa adere la Uniunea
Monetara Europeana?
7. Cum se evalueaza Tndeplinirea criteriului de convergenta privind situatia finantelor
publice?
8. Care sunt momentele implementarii EURO §i functiile monedei EURO?
9. Care sunt principalele efecte ale introducerii monedei EURO in tarile Uniunii
Europene?
10.Care este misiunea Bancii Centrale Europene §i a Sistemului European al Bancilor
Centrale?
Bibliografie
• Andrei Liviu Euro, Editura Economica, Bucure§ti, 2003

• Buira Ariel Reflections of the International Monetary System, Princeton
University, New Jeresy, 1995
• Bourguinat Henri 9.a. Finance Internationale, Dallaz, Paris, 2007
• Cerna Silviu Teoria zone/or monetare optime, Editura Universitatii de
Vest, Timi§oara, 2006
• Daianu Daniel, Radu Romania §i Uniunea Europeana, Editura Polirom, la§i, 2002
Vranceanu
• Jinga Victor Moneda §i problemele ei contemporane, vol. I §i II, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 1981
• Oprescu Dorel
Sistemul monetar international, Editura Academiei, Bucure9ti,
1981
• Pop Cornelia Rela[ii valutar-financiare intena[ionale, Editura Todesco, Cluj
Napoca, 2005.
***
Documente de baza ale Comunitafii §i Uniunii
Editura Polirom, la9i, 1999.
26

lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL 3
VALUTELE, DREPTURILE SPECIALE DE TRAGERE I ALTE INSTRUMENTE DE
PLATA INTERNATIONALE
- Termeni-cheie: va/uta, devize, convertibilitate, aranjamente ale rate/or de

schimb, consiliu monetar, rate de schimb taratoare, flotare administrata, flotare
independenta, DST, cambie interna{ionala,bilet la ordin, cec ---------
Schimburile economice 9i prestarile de servicii dintre partenerii din tari diferite

necesita folosirea unor mijloace de plata in vederea lichidarii obligatiilor in valuta sau a
incasarii creantelor comerciale.
In sfera mijloacelor de plata internationale se incadreaza valutele, monedele
internationale, cambiile, biletele la ordin, cecurile 9i cardurile.
Mijloacele 9i instrumentele de plata internationale depind de nivelul 9i structura
schimburilor comerciale, de cooperarea economica, de interesele partilor contractante, de
locul platii, de capacitatea de plata a debitorilor 9i de legislatia valutara de la locul platii.
3.1. Valutele - concept, forme, aranjamente de schimb
a) Conceptul §i formele valutei

Dupa unele opinii, devizele se refera la titlurile de credit pe termen scurt care se
utilizeaza 1n calitate de instrumente de credit 9i de plata internationale. In alte acceptiuni, in
sfera devizelor se includ alaturi de metale pretioase, titlurile de credit pe termen scurt 9i
valutele.
Disponibilitatile in valuta reprezinta principalul mijloc de plata a obligatiilor din
schimburile economice internationale.
Valuta reprezinta moneda nationala a unei tari, in masura in care indepline§te
functiile de instrument de plata §i de rezerva in relatiile economice internationale.
Conform Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei valuta reprezinta moneda
nationala a altui stat, moneda unei uniuni monetare precum 9i alte monede cum ar fi Drepturile
Speciale de Tragere.
Valuta se poate prezenta sub forma de numerar (bilete de banca 9i moneda metalica)
9i sub forma de valuta 1n cont, in cazul in care se afla sub forma de disponibil 1ntr-un cont
bancar. Valuta in numerar se utilizeaza pentru platile privind deplasarea persoanelor 1n
strainatate. Valuta in cont se pastreaza la o banca din tara detinatorului, la o banca din tara
emitentului sau la o banca dintr-o terta tara, in functie de prevederile legislatiei valutare. Valuta
in numerar se depune 1n cont 9i devine valuta de cont, iar pe masura ce se efectueaza
retrageri, valuta in cont se transforma in valuta in numerar. Depunerile de valuta In cont se
pot efectua la vedere sau la termen Tn functie de optiunile detinatorului.
In functie de conditiile de preschimbare a unei valute in alta valuta, se deosebesc
valutele convertibile, valute neconvertibile, valute transferabile §i valute liber
utilizabile.
Valuta convertibila se caracterizeaza prin faptul ca poate fi preschimbata ,n mod
liber 1n alta moneda la cursul pietei, fara restrictie din punct de vedere al detinatorului, al
marimii 9i al destinatiei sumelor de preschimbat.
27

lOMoARcPSD|12980627
Statutul Fondului Monetar International cere fiecarei tari membre sa nu aplice restrictii
asupra efectuarii platilor §i transferurilor internationale curente fara aprobarea Fondului (art.
VIII, sect. 2). Tn al doilea rand, statutul FMI solicita tarilor membre sa evite practicile monetare
discriminatorii. In al treilea rand, prin statutul Fondului Monetar International tarile membre se
angajeaza sa cumpere soldurile 1n moneda nationala detinute de un alt stat membru §i care
provin din tranzactii curente (art. VIII, sect. 4)15 .
fn acceptiunea statutului Fondului Monetar International, moneda unei tari
membre devine convertibila, daca tara nu- i insu e te avantajele aranjamentelor de
tranzitie prevazute de art. XIV, sect. 2, §i notifica Fondului Monetar International ca
accepta obligatiile ce decurg din prevederile art. VIII din statut.
In conditiile actuale, convertibilitatea reflecta 1nsu§irea unei monede de a fi
preschimbata 1n mod liber pe piata, respectiv eliminarea restrictiilor cu privire la suma de
schimbat (tranzactii curente sau mi§cari de capital) §i calitatea persoanei care efectueaza
schimbul (rezident sau nerezident).
Convertibilitatea monedei poate sa imbrace forme diferite, §i anume:
convertibilitate generala se refera la tranzactiile curente §i la mi§carile de capital;
convertibilitatea externa nelimitata se aplica la tranzactiile curente §i la mi§carile de capital
ale nerezidentilor; convertibilitatea externa limitata se asigura nerezidentilor pentru
tranzactii curente; convertibilitatea interna sau de cont curent presupune accesul la valuta
al agentilor economici pentru plati curente, precum §i dreptul persoanelor fizice de a cumpara
valuta la cursul de schimb 1n vigoare.
Convertibilitatea asigura reflectarea directa a eficientei schimburilor economice
internationale, stimuleaza cre9terea productivitatii muncii, ridicarea nivelului tehnic al
produselor, Tmbunatatirea activitatii de productie §i atragerea investitorilor straini.
Principalele riscuri ale convertibilitatii monedei sunt reprezentate de epuizarea
rezervelor valutare, cre§terea preturilor marfurilor importate, pierderea controlului asupra
circulatiei monetare 9i amplificarea inflatiei.
Transferabilitatea reflecta dreptul detinatorului unui activ bancar exprimat In
moneda unei tari de a cere transferarea Tntr-un activ exprimat in alta moneda.
Valuta de rezerva reprezinta moneda unei tari1n masura Tn care se atrage, pastreaza
9 i administreaza de catre autoritatea monetara a altei tari 1n vederea acoperirii deficitului
balantei de plati, a sustinerii cursului de schimb 9i a garantarii solvabilitatii externe a tarii.
Eurovalutele reflecta depunerile 1n monedele unor tari Tn conturi la banci comerciale
ce T9i au sediul 1n afara tarii emitente a monedei respective.
Ponderea valutelor 1n platile internationale depinde de structura exporturilor 9i
importurilor, de serviciile internationale, de orientarea geografica a schimburilor economice,
de serviciile bancare, de evolutia pietelor valutare.
Diversificarea disponibilitatilor Tn valuta este de natura sa atenueze influen1ele
monedelor statelor dezvoltate asupra relatiilor economice internationale. Controlul asupra
procesului diversificarii urmare9te imbunatatirea gestiunii riscului de transfer pe pietele
valutare.
In vederea individualizarii valutelor din schimburile internationale se atribuie un
anumit cod format din litere 9i cifre.
International Monetary Fund,

28

lOMoARcPSD|12980627
b) Aranjamentele ratelor de schimb ale monedelor tarilor membre ale Fondului

Monetar International
Aranjamentul ratelor de schimb, denumit uneori $i regimul de schimb, desemneaza

un ansamblu de norme cu privire la formarea cursului de schimb al monedei unei tari 9i
administrarea lor de catre banca centrala.
Pornind de la unul din obiectivele Fondului Monetar International 9i anume sa
asigure un cadru pentru dezvoltarea schimburilor comerciale internationale, sustinerea
cre$terii economice a tarilor membre, statutul prevede promovarea unor rate de schimb
stabile. In acest scop, fiecare tara membra este invitata sa actioneze pe urmatoarele
planuri 16:
• politicile economice $i financiare sa fie orientate spre stimularea cre$terii
economice 9i ocuparea fortei de munca;
• promovarea stabilitatii cursului de schimb sa contribuie la sustinerea cre$terii
economice 9i la dezvoltarea schimburilor comerciale internationale;
• evitarea manipularii cursului de schimb pentru a ajusta balanta de plati sau a
obtine alte avantaje competitive.
Dupa unele opinii, regimurile valutare pot fide trei categorii:17
• Regimul valutar caracterizat prin politica monetara independenta, fluctuarea
cursului de schimb care induce incertitudini Tn afaceri;
• Regimul valutar prin care se decide ca banca centrala sa stabileasca cursul de
schimb 9i sa transmita mesaje pe piata ca nu se va apela la devalorizare;
• Regimul valutar care prevede stabilirea unei valori pentru rata de schimb 9i
dreptul bancii centrale de a ajusta valoarea cu conditia sa exercite control asupra mi9carilor
de capital.
Potrivit prevederilor din sectiunea 2 a articolului IV din statutul FMI, fiecare tara
membra poate sa opteze pentru un anumit aranjament de schimb al monedei, cu conditia sa
Tl comunice Fondului, precum 9i sa notifice orice modificare a acestuia.
Prin optiunea asupra unui regim, managerii macroeconomici doresc:18
• libertatea de mi9care In politica monetara pentru a combate recesiunea 9i
scaderea infla1iei;
• cursuri de schimb stabile pentru pentru mediul de afaceri care sa asigure mai
putina incertitudine 9i mai multa stabilitate;
• libertate 1n afacerile internationale.
Dupa opinia lui Paul Krugman nu se pot Tndeplini cele trei a9teptari ale managerilor
macroeconomici. Evolutia economica arata ca SUA au renuntat la un moment dat (1973) la
stabilitatea cursului de schimb, respectiv au lasat dolarul sa fluctueze pe piata valutara.
Argentina a renun1at la independen1a 1n politica monetara 9i a instituit Consiliul monetar.
Dupa generalizarea cursurilor flotante 9i eliminarea aurului de la baza sistemelor
bane9ti, FMI a formulat cateva recomandari cu privire la politicile de curs de schimb ale
tarilor membre:
• piata reprezinta cadrul eel mi bun pentru stabilirea ratei de schimb a monedei unei
\ari;
16
Articles of Agrement, International Monetary Fund, Article IV
17
Paul Krugman, intoarcerea economiei declinu/ui, Editura Publica, Bucure9ti, 2009. p. 121
18
Paul Krugman, Op. cit., p. 122
29

lOMoARcPSD|12980627
• interventia bancilor centrale pe piata valutara urmare te atenuarea fluctuatiilor pe

termen scurt ale valutelor;
• tarile pot actiona pentru stabilizarea ratei de schimb a monedei 1arii respective, sa
modifice tendinta pe termen lung.
Criteriile in functie de care, tarile pot opta pentru un anumit aranjament de schimb
al monedei sunt19:
• nivelul de dezvoltare economica al tarii, populatia §i suprafata;
• gradul de deschidere a economiei nationale, respectiv exporturile, importurile §i
structura lor;
• integrarea in circuitul financiar international, respectiv dimensiunea, maturitatea
§i conexiunile pietei financiare dintr-o tara cu celelalte tari; tarile care dispun de
piete financiare dezvoltate §i mature pot opta pentru flotare;
• rata inflatiei din tara respectiva;
• apartenenta la o zona monetara sau institutie financiara internationala.
Din anul 1998 Fondul Monetar International a promovat un sistem de clasificare a
aranjamentelor de schimb a valutelor tarilor membre pentru a sustine transparenta politicilor
privind cursurile de schimb ale tarilor membre, prin care erau ordonate aranjamentele in
functie de gradul de flexibilitate 20.
• Aranjamentele de schimb fara moneda oficiala separata (Exchange
Arrangements with no Separate Legal Tender)
Potrivit acestui aranjament moneda altei tari circula 1n calitate de unic mijloc de
plata legal sau aceea§i moneda circula in toate statele membre ale uniunii monetare.
• Aranjamente pe baza de consiliu monetar21 (Currency Board Arrangements)
Aranjamentul in cadrul unui Consiliu monetar presupune ca organul suprem
deliberativ dintr-o tara sa decida instituirea unui Consiliu monetar care se preocupa de
mentinerea unei rate de schimb a monedei. Tn acest scop, Consiliul monetar urmare te
raportul de schimb al monedei tarii respective fata de o alta moneda straina, emisiunea de
moneda nationala se realizeaza Tn conformitate cu sumele In moneda straina detinuta §i
aplicarea unor restrictii pentru a asigura stabilitatea monedei.
• Alte aranjamente de paritati fixe conventionale (Other Conventional Fixed Peg
Arrangements)
Un asemenea aranjament de schimb se deosebe§te prin faptul ca o tara stabile§te
un curs de schimb fata de o alta valuta sau de un co§ de valute 9i se angajeaza sa mentina
artificial cursul respectiv prin interventii ale bancii centrale pe piata valutara. Tn cadrul
aranjamentului conventional de cursuri fixe mentinute artificial, cursurile monedelor pot
fluctua pe piata valutara intr-un interval 'ingust de eel mult ±1% 'in jurul unui curs central.
• Rate de schimb cu paritate pe baza de benzi orizontale (Pegged Exchange
Rate with Horizontal Bands)
In cadrul acestui aranjament de schimb al monedei cursul se mentine in cadrul unei
marje de fluctua1;ie care este mai mare de ±1% fata de cursul central. Politica monetara a
19
C. Paul Halwood, Ronald MacDonald, International and Finance, Blackwell,
1994, p. 323
20 International Monetary Fund, Annual 1999, p. 164
21
Paul lntoarcerea economiei declinului i criza din 2008, Publica, 2008. p. 48
30

lOMoARcPSD|12980627
bancii centrale depinde de marimea benzii de variatie a cursului de schimb pe care banca
centrala se angajeaza sa o mentina.
• Paritate taratoare (Crawling Pegs)
In cazul unui asemenea aranjament de schimb, cursul monedei se ajusteaza
periodic 1n marimi mici pana cand se atinge o rata de schimb anuntata sau ca un raspuns
la modificarile unor indicatori cantitativi (diferenta 1ntre inflatie estimata i inflatie realizata).
• Rate de schimb cu benzi taratoare (Exchange Rates within Crawling Bands)
Aranjamentul de schimb care prevede ca moneda unei tari sa aiba un curs de
schimb cu benzi taratoare presupune ca rata de schimb a monedei sa varieze In cadrul
benzii taratoare care sa ajusteaza periodic 1n functie de un curs central sau ca raspuns la
schimbarile unor indicatori cantitativi selectati.
• Flotare administrata fara preanuntarea unei rate de schimb (Managed
Floating with no Preannounced Path for the Exchange Rate)
in cazul unui asemenea aranjament, autoritatea monetara a unei tari intervine pe
piata valutara pentru a influenta cursul de schimb, fara sa se angajeze sa ajunga la un
anumit nivel al ratei de schimb. lndicatorii 1n functie de care se ajusteaza cursul de schimb
sunt reprezentati de pozitia balantei de plati, rezervele internationale i evolutia pietelor
financiare.
• Flotare independenta (lndependenty Floating)
Potrivit unui asemenea aranjament de schimb rata de schimb a monedei se
formeaza pe piata valutara, interventiile bancii centrale urmaresc prevenirea fluctuatiilor
neprevazute ale cursului de schimb.
Regimurile de schimb care prevad flotarea independenta se individualizeaza prin
anumite trasaturi:
• cursul de schimb al monedei se formeaza pe piata valutara 1n func1ie de cererea
i oferta de valuta;
• flotarea independenta presupune interven1ii mai reduse pe pie 1ele valutare ale
autoritatilor monetare.
Sistemul de clasificare al aranjamentelor ratelor de schimb ale monedelor tarii
membre ale Fondului Monetar International din anul 2009 cuprinde urmatoarele categorii 22
:
I. Paritati tari (Hard Pegs) include: Aranjamentele de schimb fara moneda oficiala
separata ;;i Aranjamentele pe baza de Consiliu monetar.
• Aranjamente de schimb fara moneda oficiala separata (Exchange
Arrangement with no Separate Legal Tender).
Aranjarnentele de schirnb fara rnoneda oficiala separata irnplica ca moneda altei tari
sa circule ca rnijloc legal de plata pe teritoriul tarii respective. In cazul optiunii unei tari
pentru un asernenea angajarnent de schirnb, autoritatea rnonetara nu poate sa prornoveze
o politica rnonetara independenta.
• Aranjament pe baza de Consiliu monetar (Currency Board Arrangement)
presupune o decizie legislativa cu privire la un organism care sa mentina rata de schimb
fixa fata de moneda altei tari i sa aplice o serie de restrictii. Potrivit cerintelor acestui
aranjament, moneda acelei tari se va emite contra unor active 1n moneda straina. Banca
22 Dupa: Karl Habermeier, Annamaria Kokenyne, Romain Veyrune, Harald Anderson, Revised
System for the Classification of Exchange Rate Arrangements , IMF Working Paper Monetary and
Capital Markets Department, September 21, 2009
31

lOMoARcPSD|12980627
centrala nu mai poate sa 1ndeplineasca functiile de creditor de ultima instanta 9i de control

monetar. Flexibilitatea politicii monetare depinde de regulile de functionare a Consiliului
monetar.
II. Paritati moi (Soft Pegs) cuprind: Aranjamente cu paritate conventionala,
Aranjamente stabilizate, Paritati taratoare, Aranjamente CRAWL-LIKE, Paritate ale ratelor
de schimb cu benzi orizontale.
• Aranjament cu paritate conventionala (Conventional Pegged Arrangement) se
deosebe9te prin faptul ca o tara decide ca moneda ei sa aiba o rata fixa fata de alta
moneda sau un co9 de monede. Moneda 1n functie de care se urmare 9te pastrarea unui
curs fix denumita moneda ancora sau co 9ul de valute se notifica catre FMI. Autoritatile
monetare sunt pregatite sa mentina paritatea fixa fata de o alta moneda prin interventii
directe pe piata
valutara sau prin interventii indirecte (rata dobanzii, restrictii de schimb). Rata de schimb a
monedei poate fluctua cu ± 1% in jurul unei paritati centrale;
• Aranjament stabilizat (Stabilized Arrangement), reprezinta un aranjament care
implica ca rata de schimb a monedei unei tari pe piata "spot" sa se mentina intr-o marja de
variatie pentru eel putin 6 luni sau mai mult. Marja de stabilitate a cursului monedei se
apreciaza in functie de alta moneda sau de un co9 valutar.
• Paritati taratoare (Crawling Peg) presupune ca rata de schimb a monedei sa se
ajusteze in marimi mici pe piata valutara fata de o rata centrala sau ca raspuns la
modificarea unor indicatori cantitativi (diferenta intre tinta de inflatie 9i inflatia realizata).
• Aranjament CRAWL LIKE (Crawl -Like Arrangement) se deosebe9te prin faptul
ca tara urmare9te ca rata de schimb a monedei sa se mentina intr-o marja de variatie
1ngusta de 2 % in raport cu o tendinta statistica identificata prin trend pentru 9ase luni sau
mai mult.
• Paritati ale ratelor de schimb cu benzi orizontale (Pegged Exchange Within
Horizontal Bands)
Un asemenea aranjament al ratei de schimb implica ca valoarea monedei sa se
mentina in anumite limite ale fluctuatiei 1n jurul unui curs central, sau intre o valoare
maxima 9i minima a ratei de schimb. Latimea benzii de variatie a monedei 9i rate de
schimb centrala se notifica catre FMI.
Ill. Aranjamente de flotare (Floating Arrangements) includ: flotarea, flotarea libera
9 i alte aranjamente administrate.
• Flotare (Floating). Aranjamentul de schimb pe baza de flotare se deosebe 9te prin

faptul ca rata de schimb se formeaza pe piata, prin interventia bancii centrale (directe sau
indirecte). Rata de schimb a monedei este influentata de banca centrala in functie de
pozitia
balantei de plati, rezervele internationale 9i evolutia pietelor financiare. Volatilitatea cursului
de schimb in cadrul aranjamentului pe baza de flotare depinde de 9ocurile cu care se
confrunta economia tarii respective.
• Flotare libera (Free Floating) presupune ca rata de schimb a monedei sa se
stabileasca pe piata valutara, iar interventia bancii centrale pe piata valutara pentru a
influenta cursul de schimb sa fie exceptionala, respectiv de eel mult trei ori In ultimele 9ase
luni.
32
lOMoARcPSD|12980627
• Alte aranjamente administrate (Other Managed Arrangement) se

caracterizeaza prin faptul ca tarile Tnregistreaza schimbari frecvente Tn politicile de curs de
schimb.
Aranjamentele privind ratele de schimb ale statelor membre ale Fondului Monetar
International se aplica in contextul unor strategii de politica monetara ale tarilor
respective, care cuprind criterii 9i proceduri ce sunt avute in vedere la adoptarea 9i
implementarea deciziilor bancii centrale in vederea realizarii obiectivului fundamental al
politicii monetare.
Ancora ratei de schimb
In situatia in care o tara T9i alege drept ancora rata de schimb, autoritatea
monetara se angajeaza sa cumpere sau sa vanda valuta la anumite cursuri pentru a
mentine rata de
schimb la nivelul preanuntat. Rata de schimb serve 9te drept ancora nominala sau tinta
intermediara a politicii monetare. Cursul de schimb fiind tinta politicii monetare se urmare 9te
cursul monedei nationale fata de moneda unei tari care prezinta stabilitate monetara. Tarile
care adopta ancora ratei de schimb opteaza pentru aranjamente de schimb fara moneda
oficiala separata, aranjamente Tn cadrul consiliilor monetare, rate de schimb fixe sau cu
intervale de fluctuatie, rate de schimb taratoare.
Ancora agregat monetar
In cadrul unei asemenea strategii de politica monetara, autoritatea monetara
utilizeaza instrumente specifice pentru a urmari o tinta - evolutia unui agregat monetar, care
devine ancora nominala sau tinta intermediara a politicii monetare a bancii centrale. Prin
aceasta strategie de politica monetara, banca centrala urmare 9te corelatia dintre stocul de
moneda 9i produsul intern brut.
Cadrul ce vizeaza inflatia
Strategiile de politica monetara care au drept obiectiv stabilitatea preturilor presupun
anuntarea publica a unei valori numerice a inflatiei de realizat pe termen mediu, precum 9i un
angajament institutional al autoritatii monetare de a urmari Tncadrarea 1n valoarea respectiva.
Banca centrala actioneaza pentru realizarea obiectivului 1n domeniul inflatiei, urmare 9te
evolutia pietelor financiare 9i impactul inflatiei asupra stabilitatii economice. Transparenta
comunicarii dintre banca centrala, agentii economici 9i populatie scoate in evidenta actiunea
bancii centrale in realizarea obiectivului fundamental - stabilitatea preturilor.
Programe monetare sprijinite de Fondul Monetar International sau alte
programe monetare
Un program sprijinit de Fondul Monetar International sau un alt program monetar
implica implementarea unei politici monetare 9i a ratei de schimb Tntr-un cadru care stabile 9te
niveluri minime pentru rezervele internationale 9i plafoane pentru detinerile nete de active ale
bancii centrale.
Alte programe
nu recurge la o ancora nominala
de care orienteaza
monetara.

lOMoARcPSD|12980627
33

lOMoARcPSD|12980627
3.2. Drepturile Speciale de Tragere
Creantele §i obligatiile din schimburile economice internationale se 1ncaseaza sau se

platesc §i prin intermediul monedelor internationale.
In anul 1582, bancherul italian Gasparo Scaruffi a sustinut ideea emiterii unei monede
internationale cu denumirea ,,Lira imperiala" cu o anumita greutate ,n aur23.
John Maynard Keynes a propus, in cadrul planului de reorganizare a relatiilor valutar
financiare internationale publicat 1n anul 1943, emiterea unei monede cu denumirea ,,bancor"
care sa fie furnizata tarilor participante la sistemul valutar 1n schimbul aurului.
Planul american de reorganizare a relatiilor valutar-financiare internationale publicat
1nainte de Conferinta de la Bretton Woods mentiona emiterea unei monede cu denumirea
,,Unitas" echivalenta cu aurul exprimat de 10 dolari SUA, care urma sa fie distribuita tarilor 1n
vederea mijlocirii schimburilor economice internationale.
Tn contextul dezbaterilor asupra crizei sistemului valutar international din anii 1960-
1970, Robert Triffin a propus emiterea de catre Fondul Monetar International a unei monede
echivalente cu aurul care sa asigure derularea tranzactiilor internationale.
Raportul grupului Ossola din cadrul FMI sustinea crearea unei unitati monetare
internationale cu denumirea Colective Reserve Unit (CRU) ce urma sa fie obtinuta de statele
membre ale Fondul Monetar International 1n schimbul monedei proprii.
M. Stemp a sustinut emiterea unor certificate de catre Fondul Monetar International
care sa fie cumparate de catre tarile membre cu anumite sume 1n moneda nationala §i cu
ajutorul lor sa se achizitioneze marfurile §i serviciile necesare tarii respective.
Moneda internationala se individualizeaza prin anumite trasaturi:
• moneda deserve§te 1n proportie 1nsemnata schimburile comerciale internationale
ale altor tari §i ale operatorilor privati;
• moneda fiind convertibila genereaza 1ncredere partenerilor din schimburile
comerciale internationale;
• moneda este emisa !;,i gestionata de un organism interna1ion al sau apatine unei
1ari; Spre deosebire de monedele unor tari care pot dobandi statutul de moneda
internationala daca Tndeplinesc trasaturile mentionate, moneda internationala se
individualizeaza prin faptul ca decizia de emisiune revine unui organism supranational !;,i
gestionata Tn comun de mai multe tari.
Drepturile Speciale de Tragere pot fl considerate moneda internationala deoarece se
emit de catre Fondul Monetar International iar gestiunea emisiunii §i utilizarii lor revine
reprezentantilor tarilor membre, respectiv Consiliului Guvernatorilor.
Consiliul Guvernatorilor 1n calitate de organ suprem de decizie din cadrul Fondul
Monetar International a hotarat, Tn anii 1968-1969, crearea Drepturilor Speciale de Tragere Tn
calitate de moneda de cont §i de rezerva a sistemului valutar pentru a sus 1in e extinderea
comertului international, stabilitatea cursurilor valutare §i lichiditatea internationala.
23Costin Kiritescu, Relafiile valutar-financiare intemationa/e, Editura $tiintifica i Enciclopedica.

Bucure ti, p. 45
34

lOMoARcPSD|12980627
a) Definirea, emisiunea §i evaluarea Drepturilor Speciale de Tragere

Drepturile Speciale de Tragere (Special Drawing Right) reprezinta o unitate
monetara de cont §i de rezerva 24 emisa §i utilizata de Fondul Monetar International 1n
vederea sustinerii lichiditatii tarilor membre pe baza urmatoarelor principii:
• operatiunile de emisiune §i utilizare a Drepturilor Speciale de Tragere se
efectueaza printr-un cont special, diferit de contul general ce reflecta operatiile
curente ale Fondului Monetar International;
• tarile membre ale Fondului Monetar International care participa la contul DST
devin eligibile sa primeasca alocari in aceasta moneda 9i o pot utiliza Tn
operatiile dintre ele; Consiliul Guvernatorilor FMI este Tndreptatit prin statut sa
decida asupra detinerii de DST de catre nemembri;
• Drepturile Speciale de Tragere se emit in urma constatarii insuficientei
lichiditatii internationale de catre Consiliul Guvernatorilor din cadrul FML
Drepturile Speciale de Tragere sunt considerate active de rezerva create de Fondul
Monetar International pentru a suplimenta activele de rezerva existente. Drepturile Speciale
de Tragere se aseamana cu drepturile de tragere ale membrilor din contul resurselor
generale, dar se deosebesc datorita expresiei ,,special" care reflecta caracterul acestei
monede internationale25.
Emisiunea Drepturilor Speciale de Tragere se fundamenteaza pe baza cerintelor
globale de lichiditati internationale pe termen lung 9i se aproba de catre Consiliul
Guvernatorilor cu o majoritate de 85% din total.
fn statutul Fondului Monetar International din anul 1969 era prevazut ca o unitate DST
era echivalenta cu 0,888671 gr. aur fin, respectiv cu greutatea §i finetea dolarului SUA de la
1 iulie 1944. Din anul 1974, Drepturile Speciale de Tragere s-au evaluat pe baza unui co9
format din 16 valute ale tarilor a caror participare la exportul mondial de bunuri 9i servicii era
mai mare de 1%.
De la 1 ianuarie 1981, numarul valutelor din CO§ s-a redus de la 16 la 5, 9i anume:
dolarul SUA, marca germana, francul francez, lira sterlina §i yenul japonez. Cursul de schimb s-
a calculat In functie de cantitatea de moneda ce se includea in co§ul DST care se transforma
1n dolari SUA pe baza cursurilor de schimb de pe piata. Dolarii echivalenti se 1nsumeaza 9i se
obtine valoarea unui DST 1n dolari SUA.
Cursurile monedelor din co9 fata de dolarul SUA ce se folosesc la evaluarea DST
reprezinta media 1ntre cursurile de vanzare §i cursurile de cumparare de pe piata din Londra.
fn cazul Tn care piata din Londra este 1nchisa se utilizeaza cursurile de pe piata din New York,
iar daca 9i aceasta piata era Tnchisa, se aplica cursurile de pe piata din Frankfurt.
De la 1 ianuarie 1999, Fondul Monetar International a Tn!ocuit cantitatea de marci
germane §i franci francezi din structura compozita a DST cu o cantitate echivalenta de EURO
pe baza ratelor de schimb dintre EURO, marca germana 9i francul francez.
Modul de evaluare a DST poate fi urmarit pe baza datelor din tabelul nr. 3.1:
24
Articles and Agreement, International Monetary Fund, Washington D.C.
25
Vezi Anand G Chandavacar, The International Monetary Fund, Its Financial Organisation and
Activities, International Monetary Fund, Washington D.C . 1984. p. 62
35

lOMoARcPSD|12980627
label nr. 3.1: Evaluarea DST la 31 iulie 2014

Cantitate Rata de schimb Dolari echivalenti
EUR* 0,4230 1,33870 0,566270
JPY 12,1000 102,86000 0,117636
GBP* 0,1110 1,68830 0,187401
USO 0,6600 1,00000 0,660000
1 DST = 1.53131 USO & 1USO= 0.653037 DST
'EUR §i GBP coteaza indirect, Sursa: http:llwww.imforg/extemaflnpltinldata/rms_sd1V.aspx
b) Participanti i detinatori de DST

Fiecare tara membra care Tncheie un acord cu Fondul Monetar International I§i
asuma obligatiile fata de Departamentul DST §i adopta masurile necesare, devine participant
la Departamentul DST.
Fondul Monetar International poate detine Drepturi Speciale de Tragere In contul de
resurse generale, poate accepta §i utiliza DST In operatiile §i tranzactiile dirijate prin cont
Tmpreuna cu participantii §i Tn conformitate cu prevederile statutului.
Fondul Monetar International poate desemna §i alti detinatori de DST din randul altar
institutii oficiale. Termenii §i conditiile Tn care detinatorii desemnati pot detine, accepta §i utiliza
Drepturi Speciale de Tragere Tn operatiile §i tranzactiile cu participantii la contul DST sau cu
alti detinatori desemnati se aproba de catre Consiliul Guvernatorilor cu majoritate de 85% din
puterea totala de vat.
Prin decizia Consiliului Guvernatorilor pot detine DST nemembri cum sunt: Banca
Africana de Dezvoltare, Fondul African de Dezvoltare, Banca Centrala a Statelor Americane,
Banca Reglementelor Internationale, BIRD, AID, Fondul International de Dezvoltare Agricola,
Banca Asiatica de Dezvoltare, Banca de Dezvoltare lslamica, Banca de lnvestitii Nordica.
c) Alocarea i utilizarea Drepturilor Speciale de Tragere

Emisiunea §i alocarea Drepturilor Speciale de Tragere de catre Fondul Monetar
International sunt dependente de cerintele globale de lichiditati internaUonale necesare
schimburilor comerciale §i dezvoltarii economice a tarilor membre.
Suma in Drepturi Speciale de Tragere ce se aloca unei tari membre participante
la cont dintr-o noua emisiune depinde de cota de contributie a acesteia la FMI. Tarile
membre care beneficiaza de alocatii de Drepturi Speciale de Tragere, pot obtine Tn
schimbul lor sume Tn valuta de la alte tari participante la contul DST prin tranzactiile de
desemnare. Fondul Monetar International poate sa desemneze o tara membra pentru a
ceda valuta Tn schimbul Drepturilor Speciale de Tragere Tn functie de rezervele valutare §i de
capacitatea de a asigura echilibrul valutar.
Figura nr. 3.1: Tranzactiile prin care se asigura accesul la DST
Tari care au nevoie de resurse Tn DST Tari care au disponibilitati 1n DST

§i echilibru extern
FMJ
Moneda fiber utilizabila

Tarile membre pot obtine cu acordul unei alte tari participante la contul DST sume
echivalente in moneda nationala sau Tn moneda altei tari 1n schimbul Drepturilor Speciale de
Tragere In vederea derularii operatiilor comerciale internationale.
36

lOMoARcPSD|12980627
Conform prevederilor art. XIX din statut, participantii la contul DST ale caror balante
sunt echilibrate pot fi solicitati de Fondul Monetar International sa furnizeze valuta convertibila
Tn schimbul unor sume Tn Drepturi Speciale de Tragere. Mecanismul de desemnare permite
participantilor sa foloseasca Drepturile Speciale de Tragere pentru a obtine valute liber
utilizabile necesare acoperii deficitului balantei de plati.
Tarile membre ale caror detineri Tn DST depa9esc alocarile cumulative nete primesc
dobanda, iar tarile la care detinerile Tn DST sunt mai mici decat alocarile cumulative nete
platesc dobanda.
Tarile membre ale FMI pot utiliza Drepturile Speciale de Tragere Tn diverse operatii
pe care le realizeaza:
• Tn aranjamentele SWAP prin care un stat membru al FMI transfera DST unui alt
stat membru Tn schimbul unor sume echivalente Tn valuta;
• tarile membre pot cumpara sau vinde DST cu cedarea la o data viitoare (operatie
la termen) In schimbul unor sume Tn valuta sau a altui activ monetar la o rata de
schimb convenita;
• contractarea unor imprumuturi in DST la o rata a dobanzii 9i scadente stabilite
de parti;
• tarile membre ale FMI pot constitui garantii in DST pentru Tndeplinirea unor
obligatii contractuale.
Fondul Monetar International poate sa primeasca DST de la tarile membre drept plati
pentru folosirea resurselor, rascumparari 9i subscrieri de cota. La randul sau, Fondul Monetar
International poate sa transfere DST catre tarile membre cu ocazia cumpararilor prin
diverse
acorduri, rambursarilor 9i perceperii dobanzilor.
Drepturile Speciale de Tragere tn calitate de moneda de cont 9i de rezerva prezinta
mai multa stabilitate 9i completeaza rezervele valutare internationale ale tarilor membre ale
Fondului Monetar International. Principalul neajuns al DST Tl constituie faptul ca nu reprezinta
mijloc direct de plata 1n rela\iile economice interna\ionale.
3.3. Cambiile, biletele la ordin, cecurile i cardurile - instrumente de plata

internationale
Platile ce decurg din schimburile internationale se pot efectua 9i cu ajutorul titlurilor

de credit pe termen scurt, incluse 'in sfera devizelor.
Titlurile de credit reprezinta documente sau inscrisuri care ii confera titularului
dreptul de a incasa sumele din textul lor la scadenta ce se caracterizeaza prin
urmatoarele trasaturi:
• titlurile de credit se exprima printr-un Tnscris sau document, prin care se reflecta
formarea, transmiterea 9i exercitarea unui drept de creanta;
• dreptul de creanta cuprins 'in titlurile de credit se poate exercita pe baza conditiilor
stabilite, respectiv de catre persoana care se legitimeaza ca titular al
documentului (literalitate);
• titularul documentului dobande9te un drept 9i autonom de economic
care 'ii genereaza.
37

lOMoARcPSD|12980627
A. Cambia - instrument de plata in relatiile economice internationale26
In calitate de instrument scris, cambia internationala cuprinde ordinul necon

ditionat prin care tragatorul cere trasului sa plateasca o suma de bani beneficiarului
sau la ordinul acestuia, la cerere sau la un moment definit, este datata 9i semnata de
tragator.
Cambia internationala se individualizeaza prin urmatoarele 27:
• cambia are caracter international, deoarece mentioneaza eel putin doua dintre
locurile prevazute 9i indica faptul ca oricare din locurile astfel specificate sunt situate
in state diferite, fie locul unde este trasa cambia, fie locul indicat langa semnatura
tragatorului, fie locul indicat langa numele trasului, fie locul indicat langa numele
beneficiarului platii, fie locul platii;
• necesita promovarea uniformitatii in aplicarea cambiei internationale;
• presupune buna credinta in respectarea obligatiilor din tranzactiile internationale
derulate prin asemenea instrumente.
Cambiile internationale cuprind urmatoarele clauze: denumirea de cambie, ordinul
neconditionat de a plati o suma determinata in valuta, numele 9i adresa persoanei care
trebuie sa plateasca suma, numele 9i adresa beneficiarului, scadenta, locul platii, data 9i locul
emiterii, semnatura tragatorului.
Tn cambie se pot inscrie clauze facultative, cum sunt: clauza fara protest, interzicerea
de a trage contracambii, excluderea duplicatelor de cambie, clauza documentara, clauza
privind dobanzile cuvenite detinatorului legal al cambiei, clauza de absolvire a tragatorului de
raspundere de plata.
Utilizarea cambiei in relatiile de plati internationale este prezentata in figura 3.2:
Figura nr. 3.2: Utilizarea cambiei in platile internationale
Tragator A (Austria) Firma A vinde marfa firmei B (1) . Tras B (Anglia)
-
(2) Obligatiile de plata ale firmei B catre A
'
(5)
(4) Cambia trasa
Prezinta cambia la scadenta
asupra /ui B
(3) Obligafie de plata catre (6) Achita cambia
firma C
Beneficiar
w
C (Anglia)
Din schema de mai sus se observa ca firma ,A" T9i achita obligatia de plata
internationala catre firma ,,C" prin predarea cambiei. La scadenta, firma ,,C" prezinta
cambia trasului (firma ,,B") 9i incaseaza suma inscrisa 1n document. Prin utilizarea cambiei,
firma ,,A"
26
Conventia Najiunilor Unite asupra Cambiilor /nternafionale §i Biletelor la Ordin Internationale
(UNCITRAL) art. 1 r;;i Legea uniforma asupra cambiilor §i biletelor la ordin (Geneva i 930)
27
Conven{ia UNCITRAL, art. 2
38
j

lOMoARcPSD|12980627
T§i lichideaza obligatia de plata din schimburile economice internationale. Cambia Tnd epline9te
functia de instrument de plata deoarece contribuie la Tncasarea unor creante din schimburile
comerciale internationale.
a) lnterpretarea cerintelor formale
Suma platibila28 prin cambie necesita o definire concreta, deoarece suma se poate
plati cu dobanda, 1n tr an9e la date succesive, Tn tran 9e la date succesive cu stipularea pe
instrument ca, Tn cazul nepla!ii oricarei tran9e, suma restanta devine scadenta, conform unei
rate de schimb indicate pe instrument sau care va fi determinata a 9a cum mentioneaza
instrumentul sau 1ntr-o alta valuta, alta decat cea 1n care este exprimata suma Tn instrumentul
respectiv.
Tn situatia Tn care Tntr-un instrument de plata exista o discrepanta 1ntre suma
exprimata Tn cuvinte 9i suma exprimata Tn cifre, suma platibila prin instrument este suma
mentionata Tn cuvinte.
Tn cazul Tn care un instrument de plata mentioneaza ca suma trebuie platita cu
dobanda, fara a specifica data de la care curge dobanda, aceasta curge de la data
instrumentului. Dobanda poate fi exprimata fie ca o rata definita, fie ca o rata variabila.
Un instrument se considera a fi platibil la cerere daca mentioneaza ca este platibil
la vedere, la cerere sau la prezentare, ori daca nu este exprimat nici un moment de plata Tn
instrumentul respectiv.
lnstrumentul este considerat platibil la un moment definit, daca prevede ca este
platibil la o scadenta specificata sau la o perioada fixa dupa o data specificata sau la o
perioada fixa dupa vedere.
Momentul platii unui instrument platibil la o perioada fixa este determinat prin referinta
la data mentionata 1n instrumentul respectiv.
Momentul platii unei cambii platibile la o perioada fixa dupa vedere este determinat
dupa data acceptarii sau, Yn cazul In care cambia este dezonorata prin neacceptare, dupa
data protestului sau dupa data dezonorarii.
Momentul platii unui instrument platibil la cerere este data la care instrumentul este
prezentat la plata de catre detinatorul sau.
Daca un instrument este tras sau emis, platibil la una sau mai multe luni dupa o
data mentionata sau dupa data instrumentului sau dupa vedere, instrumentul este platibil la
data corespunzatoare a lunii cand trebuie facuta plata conform mentiunii din document.
b) Transfer
Un instrument este transferat prin gir, ceea ce presupune livrarea instrumentului de
catre girant giratarului sau prin simpla livrare a instrumentului (daca girul este Tn alb).
Daca girul contine expresiile ,,pentru Tncasare", ,,pentru depozit", ,,valoare 1n 1ncasare",
,,prin procura", ,,pl ate9te oricarei banci" sau alte expresii prin care se autorizeaza giratarul sa
1ncaseze instrumentul, giratarul este un detinator care poate exercita toate drepturile izvorate
din instrument, poate gira instrumentul numai 1n cazul 1ncasari2i 9 .
28 UNC/TRAL, art 7
Ibidem, art. 21
39

lOMoARcPSD|12980627
c) Drepturile unui detinator al unui instrument de natura cambiei sau a biletului

la ordin
Detinatorul unui instrument are toate drepturile care 'fi sunt conferite prin Conventia
internationala fata de partile la instrument §i poate transfera instrumentul catre o alta
persoana.
Detinator ,,protejat" Tnseamna ca detinatorul unui instrument care era complet cand
I.a luat, sau care era incomplet §i a fost completat conform autoritatii sale sau daca atunci
cand a devenit un detinator nu avea cuno§tinta despre o aparare contra obligatiei privind
instrumentul sau nu avea cuno§tinta despre o revendicare valabila a vreunei persoane asupra
instrumentului sau nu avea cuno§tinta despre faptul ca a fost dezonorat prin neacceptare sau
neplata 30.
Drepturile unui detinator protejat asupra unui instrument nu sunt supuse nici unei
revendicari asupra instrumentului, din partea nici unei persoane cu exceptia unei revendicari
ce rezulta din tranzactia de baza, dintre el Tnsu§i §i persoana care cere revendicarea.
Drepturile unui detinator neprotejat sunt supuse oricaror revendicari valabile asupra
instrumentului din partea oricarei persoane, numai daca a luat instrumentul avand la
cuno§tinta despre o astfel de revendicare sau daca instrumentul a fost obtinut prin frauda sau
furt sau a participat Tn orice moment la frauda sau furt Tn privinta lui.
Transferul unui instrument de catre un detinator protejat investe§te orice detinator
ulterior cu drepturile asupra instrumentului pe care le avea detinatorul protejat.
d) Obligatiile partilor la un instrument de natura cambiei i biletului la ordin
Conform prevederilor Conventiei internationale asupra cambiilor 9i biletelor la ordin
interna1ionale,o persoana nu este obligata printr-un instrument decat daca Tl semneaza.
Tragatorul31 se angajeaza ca, la dezonorarea cambiei prin neacceptare sau prin
neplata §i la orice protest, sa plateasca suma din cambie detinatorului, oricarui girant sau
garant al girantului care preia §i plate§te suma din cambie. Tragatorul poate exclude sau limita
propria sa obligatie pentru acceptare sau plata a sumei printr-o mentiune expresa pe cambie.
o asemenea stipulare care exclude sau limiteaza obligatia de plata din cambie a tragatorului
este efectiva numai daca o alta parte este sau devine obligata prin cambie.
Trasul32 devine obligat prin cambie daca o accepta, ceea ce Inseamna ca dupa
acceptare se angajeaza ca va plati suma din cambie conform termenilor acceptarii sale
detinatorului sau oricarei parti care preia §i plate§te suma din cambie. Acceptarea se
mentioneaza Tn scris pe cambie prin semnatura trasului Tnsotita de expresia ,,acceptat" sau
de cuvinte cu sens similar sau prin semnatura trasului.
Girantul33 reprezinta persoana care se angajeaza ca la dezonorarea cambiei prin
neacceptare sau neplata §i la orice protest adresat sa plateasca suma din instrument detina
torului sau oricarui girant ulterior, sau oricarui garant al girantului care preia §i plate§te
instrumentul. Girantul poate exclude sau limita propria sa raspundere printr-o mentiune
expresa pe instrument.
Garantul34 constituie persoana care garanteaza plata unui instrument, indiferent
daca a fost sau nu acceptal pentru Tntreaga suma sau numai pentru o parte a ei. Garantia se
Ibidem, art. 27-29

Ibidem, art 38
Ibidem, art. 40
Ibidem, art. 44
Ibidem, art. 46
40

lOMoARcPSD|12980627
1nscrie pe instrument sau pe o prelungire ata$ata $i se exprima prin cuvintele ,,garantat",

,,aval", ,,bun ca aval" sau alte cuvinte cu sens similar 1nsotite de semnatura garantului, pe fata
instrumentului
e) Prezentarea cambiei pentru acceptare i dezonorarea prin neacceptare
fn principiu, o cambie trebuie prezentata pentru acceptare daca tragatorul a stipulat
1n instrument ca trebuie prezentata pentru acceptare, precum $i 1n cazurile 1n care cambia
este platibila la o perioada fixa dupa vedere sau cambia este platibila 1n alt loc decat la
rezidenta trasului, cu exceptia cazului fn care este platibila la cerere.
Cambia este considerata a fi dezonorata prin neacceptare, daca trasul, la prezen
tarea instrumentului 1n timp, refuza expres sa accepte cambia, sau acceptarea nu poate fi
obtinuta cu staruinta rezonabila sau daca detinatorul nu poate obtine acceptarea la care este
1ndreptatit.
fn cazul 1n care cambia este dezonorata prin neacceptare, detinatorul poate sa
exercite dreptul imediat de recurs 1mpotriva tragatorului, girantilor $i garantilor.
f) Prezentarea cambiei pentru plata i dezonorarea prin neplata
Un instrument se considera a fi prezentat corespunzator pentru plata daca se
respecta anumite reguli35:
• detinatorul prezinta instrumentul trasului sau acceptantului 1ntr-o zi de lucru $i la o
ora rezonabila;
• daca trasul, acceptantul sau emitentul sunt morti, prezentarea se face persoanelor
care sunt mo$tenitori sau persoanelor Tndreptatite sa-i admi'irireze averea;
• prezentarea pentru plata poate fi facuta unei persoane sau autoritati alta decat
trasul, acceptantul sau emitentul daca acea persoana este 1ndreptatita prin lege sa plateasca
instrumentul;
• instrumentul care nu este platibil la cerere se prezinta pentru plata la scadenta
sau 1ntr-una din cele doua zile de lucru care urmeaza dupa scadenta;
• instrumentul care este platibil la cerere se prezinta pentru plata 1n termen de un an
de la data emiterii lui;
• instrumentul nu se prezinta pentru plata la locul de plata specificat pe document,
sau daca nu este mentionat nici un loc de plata, la adresa trasului sau a acceptantului sau
a emitentului indicata in document.
lnstrumentul este considerat a fi dezonorat prin neplata 1n urmatoarele situatii36:
• daca plata sumei din instrument este refuzata la prezentarea la timp sau daca
detinatorul nu poate obtine plata la care este 1ndreptatit;
• daca prezentarea pentru plata a instrumentului nu este necesara pentru ca s-a
renuntat la aceasta.
Recursul
In cazul 1n care un instrument este dezonorat prin neacceptare sau neplata
detinatorul i$i poate exercita dreptul de recurs numai dupa ce instrumentul a fast protestat
corespunzator pentru dezonorare.
Protestul reprezinta o declaratie de dezonorare, intocmita la locul unde a fast
dezonorat instrumentul, semnata $i datata de o persoana autorizata care cuprinde: persoana
35 Ibidem, art. 55
36 Ibidem, art. 58
41

lOMoARcPSD|12980627
la cererea careia este protestat instrumentul, locul protestului, cererea facuta 9i raspunsul
dat37. Protestul poate fi facut pe instrument sau pe un adaos ata 9at la acesta sau ca document
separat care mentioneaza instrumentul care a fast dezonorat.
Detinatorul, la dezonorarea unui instrument prin neacceptare sau neplata, are
obligatia sa transmita in9tiintari tragatorului 9i ultimului girant, tuturor celorlalti giranti 9i garanti
care la randul lor trebuie sa transmita in9tiint are de dezonorare ultimei parti care este obligata
prin instrument38. in9tiintarea de dezonorare poate fi facuta sub orice forma 9i ,n orice termen
care identifica instrumentul 9i declara ca acesta a fost dezonorat prin neacceptare sau
neplata.
h) Suma platibila din instrument
Detinatorul poate exercita drepturile sale asupra instrumentului impotriva oricarei parti,
sau a unora, sau a tuturor partilor obligate prin ea, 9i nu este obligat sa respecte ordinea in
care partile au devenit obligate. Oricare parte care preia 9i plate9te instrumentul T9i
poate exercita drepturile sale Tn acela9i mod contra partilor obligate fata de ea.
Partea care plate9te un instrument 9i care se elibereaza complet sau partial de
obligatia sa poate recupera de la partile obligate fata de ea intreaga suma, dobanda de la
acea suma 9i orice cheltuieli de in9tiintare.
i) Eliberarea prin plata a sumei din instrument
Persoana care prime9te plata unui instrument trebuie sa cedeze instrumentul trasului
care efectueaza plata, sau oricarei persoane. in cazul unui instrument platibil in tran 9e la date
succesive, trasul sau partea care efectueaza plata unei sume, alta decat ultima tran9a, poate
cere ca mentiunea platii sa fie facuta pe instrument sau pe un adaos ata 9at 9i sa-i fie dat
documentul de justificare a platii.
Detinatorul nu este obligat sa primeasca plata partiala, iar daca i se ofera 9i nu
prime9te, instrumentul devine dezonorat prin neplata. in situatia in care detinatorul prime 9te
plata partiala de la tras, de la garant, acceptant sau emitent, ace9tia din urma se elibereaza
de obligatia de plata numai in masura sumei platite din totalul Tnscris Tn instrumente.
Daca detinatorul prime9te plata de la o alta persoana decat acceptantul, emitentul
sau garantul trasului, partea care a platit se elibereaza de obligatia de plata, iar detinatorul
trebuie sa dea acelei parti o copie certificata a instrumentului. Trasul sau partea care
efectueaza plata partiala poate cere ca plata sa fie mentionata pe instrument 9i sa primeasca
un document de justificare a platii.
Detinatorul are dreptul sa refuze sa primeasca plata Tntr-un alt loc decat eel din
instrument, iar daca plata nu se face la locul unde instrumentul a fost prezentat pentru
plata, se considera dezonorat prin neplata.
Plata unui instrument se efectueaza Tn conformitate cu anumite prevederi din
Conventia UNCITRAL 39 :
• un instrument trebuie platit in moneda Tn care este exprimata suma de plata;
• daca suma de plata este exprimata intr-o anumita unitate monetara de cont care
este transferabila, Tntre persoana care face plata 9i persoana care o nrn'Yloc::to plata se face
prin transfer de unitati monetare de cont, daca se specifica moneda de plata. in cazul in care
unitatea monetara de cont nu este transferabila Tntre acele persoane. plata se va face in
37
Ibidem. art 60
Ibidem, art. 64
Ibidem. art. 74
42

lOMoARcPSD|12980627
moneda specificata pe instrument, sau, daca aceasta nu este mentionata, 1n moneda locului
de plata;
• tragatorul sau emitentul pot mentiona 1n instrument faptul ca trebuie platit Tntr-o
moneda specificata, alta decat moneda 1n care este exprimata suma de plata.
Suma de plata se calculeaza conform cursului de schimb prevazut 1n instrument.
Daca cursul nu este indicat pe instrument, suma de plata se calculeaza conform cursului de
schimb pentru trate la vedere sau cursului de schimb din data scadentei.
Daca instrumentul este dezonorat prin neacceptare suma de plata se calculeaza 1n
functie de rata de schimb indicata 1n instrument. fn cazul Tn care nu este indicata nici o rata
de schimb, la optiunea detinatorului, suma de plata se calculeaza conform ratei de schimb 1n
vigoare la data dezonorarii sau la data platii efective.
fn situatia unui instrument exprimat 1ntr-o moneda care nu este aceea a locului de
plata i trebuie platit 1n moneda locala, suma de plata se calculeaza conform ratei de schimb
pentru trate la vedere din data prezentarii sau Tn vigoare la locul unde trebuie prezentat
instrumentul pentru plata40
B. Biletul la ordin
Biletul la ordin reprezinta un instrument de plata din relatiile economice

internationale prin care emitentul se angajeaza sa plateasca beneficiarului sau la
ordinul acestuia o suma de bani la data §i locul din document.
Un bilet la ordin international reprezinta un Ynscris care specifica eel putin doua dintre
urmatoarele locuri i indica faptul ca oricare doua astfel de locuri specificate sunt situate 1n
state diferite, i anume: locul unde este 1ntocmit biletul, locul indicat langa semnatura
emitentului, locul indicat langa numele beneficiarului platii, locul platii, daca este specificat pe
bilet i este situat 1ntr-un stat contractant.
Efectuarea platilor internationale prin bilet la ordin este prezentata Tn figura 3.3:
Figura nr. 3.3: Efectuarea platilor internationale prin bilet la ordin
Credit
Bilet
Bani
Ibidem. art 76
43

lOMoARcPSD|12980627
Biletul la ordin este un inscris care contine o promisiune neconditionata prin

care emitentul se obliga sa plateasca o suma de bani beneficiarului sau la ordinul acestuia,
este platibil la cerere sau la un moment definit, este datat 9i semnat de emitent.
Caracterul international al biletului la ordin rezulta din faptul ca este reglemen
tat de principiile Conventiei Natiunilor Unite asupra Cambiilor Internationale 9i Biletelor la
Ordin Internationale (UNCITRAL) 9i partile se angajeaza sa respecte prevederile din docu
mentul mentionat.
Biletul la ordin cuprinde urmatoarele clauze: denumirea de bilet la ordin, promi
siunea neconditionata de a plati o suma determinata, scadenta, locul platii 9i adresa
beneficiarului, data 9i locul emiterii, semnatura emitentului.
Functia de instrument de plata a biletului la ordin se manifesta datorita faptului ca
emitentul se angajeaza sa plateasca suma la scadenta catre beneficiar.
Emitentul se obliga ca va plati biletul la ordin, conform termenilor sai, detinatorului
sau oricarei alte parti care preia biletul la ordin. Emitentul nu poate exclude sau limita propria
raspundere printr-o mentiune pe biletul la ordin. Biletul la ordin semnat de catre doi sau mai
multi emitenti poate fi prezentat oricaruia dintre ei, cu exceptia cazului 1n care biletul la ordin
indica 1n mod clar persoana care trebuie sa plateasca.
Daca un bilet la ordin este dezonorat prin neplata, detinatorul poate sa- 9i exercite
dreptul de recurs 1mpotriva girantilor 9i garantilor.
C. Cecul
Cecul constituie un instrument de plata din relatiile economice internationale

prin intermediul caruia titularul unui cont creditor sau beneficiarul unui credit da
ordin unei banci sa achite suma inscrisa in document. Tragatorul sau emitentul titlului
dispune trasului sa plateasca o suma de bani beneficiarului.
Cecul se trage asupra unei banci 1n limita fondurilor emitentului 9i cuprinde: denu
mirea de cec, ordinul de efectuare a platii, numele beneficiarului, suma care trebuie platita,
numele 9i adresa trasului, locul de plata, data 9i locul emiterii, semnatura tragatorului.
Efectuarea platilor internationale prin intermediul cecului este prezentata 1n
figura 3.4:
Figura nr. 3.4: Efectuarea platilor internationale prin intermediul cecului
fncasare cec
Banca
Trasul
I
Tragator
T Prezentare cec I
Beneficiar
A B
In calitate de instrument de plata din relatiile economice internationale, cecul se

caracterizeaza prin proviziunea (acoperirea) cu disponibil care se constituie din disponibilitati
bancare sau din credit bancar. Proviziunea cecului presupune 1ndeplinirea unor conditii: sa
se constituie 1nainte de emitere, la o valoare eel putin egala cu cea a cecului, sa fie certa,
lichida, exigibila 9i disponibila.
44

lOMoARcPSD|12980627
Cecul nominativ indica expres beneficiarul, respectiv persoana indreptatita sa

incaseze suma prevazuta in document. Cecul la purtator este un document care nu indica
numele persoanei catre care urmeaza sa se efectueze plata, beneficiarul fiind persoana care
se afla in posesia documentului.
Cecul la ordin reprezinta un instrument de plata care mentioneaza beneficiarul,
precum i dreptul sau de a transmite beneficiul platii prin girare sau andosare.
Dupa modul de incasare se pot emite i utiliza cecuri nebarate, barate, cecul de
virament, cecul documentar, cecul certificat, cecul de voiaj i cecul circular.
Cecul nebarat sau cecul In alb se caracterizeaza prin faptul ca se plate te in
numerar. Cecul barat reprezinta un instrument la care suma se plate te prin virarea din contul
emitentului in contul beneficiarului, respectiv prin inregistrarea intr-un cont bancar (bararea
cecului se realizeaza prin doua linii paralele trase pe fata documentului).
Cecul cu barare generala nu cuprinde mentiuni intre liniile trase pe document i
poate sa circule prin girare. Cecul cu barare speciala cuprinde intre liniile de pe document
conditiile de plata.
Cecul de virament este un instrument de plata ce cuprinde ordinul de virare a sumei
Tntr-un cont deschis la o banca.
Cecul documentar reprezinta un instrument de plata prin care emitentul solicita
efectuarea platii in favoarea beneficiarului Tn schimbul prezentarii unor documente cu privire
la expedierea sau prestarea serviciilor.
Cecul certificat se deosebe te prin faptul ca presupune existenta expresa a
proviziunii ceea ce obliga tragatorul sa prezinte cecul bancii la care are cont i disponibil, iar
banca certifica 'in scris existenta sumei de plata din document.
Cecul de calatorie reprezinta un instrument de plata ce se folose te pentru
achitarea cheltuielilor din cursul unei calatorii turistice a persoanelor.
Cecul este platibil la vedere ceea ce 1nseamna ca banca ti achita la prezentare sau
la un termen scurt de la vedere. Prin aceasta trasatura se individualizeaza functia de
instrument de plata a cecului deoarece contribuie la compensarea unor obligatii de plata
din relatiile economice internationale.
D. Cartea de plata (cardul)
Cartea de plata (cardul) reprezinta un instrument pe baza caruia detinatorul are

dreptul la o procedura de autorizare §i plata a unor bunuri §i servicii sau de retragere
a unor sume de la automatele bancare.
Cardul are forma unei carti de vizita confectionata din material plastic rezistent cu
dimensiuni tipizate i standardizate care cuprinde urmatoarele mentiuni:
• denumirea i sigla bancii, In cazul cardurilor bancare;
• holograma tridimensionala care reflecta autenticitatea;
• numarul cardului;
• numele posesorului
• durata de valabilitate a
• semnatura Tr ,o r,
• sfera de
45

lOMoARcPSD|12980627
lnstrumentele de plata sub forma cardurilor se pot emite de catre banci,

comercianti sau alte organisme care au sisteme proprii de decontare cu clientii (companii
telefonice)41.
In functie de modul de stocare a caracteristicilor de securizare se emit carduri cu
banda magnetica §i carduri cu microprocesor.
in raport de sursa de acoperire a cheltuielilor, cardurile pot 1mbraca forma cartilor de
debit (debit-carduri) §i a cartilor de credit (credit-carduri). Cartile de debit (debit-carduri) se
emit 1n calitate de instrumente de plata in suma egala cu disponibilitatile din cont sau 'in limita
unui descoperit de cont pe care banca 1'I acorda clientului. Debit-card se intemeiaza pe
existenta unor resurse intr-un cont pe baza carora utilizatorul are dreptul de a efectua
cheltuieli 1n limita soldului disponibil sau de a retrage numerar.
Cartile de credit (credit-card) asigura dreptul detinatorului de a achita bunuri §i servicii
cumparate sau retragerea unor sume pe seama unui credit sau a unei linii de credit acordate.
in calitate de instrument de plata din relatiile economice internationale, cardul
se individualizeaza prin anumite avantaje:
• diminueaza riscurile §i greutatile Tn colectarea §i folosirea numerarului;
• simplifica operatiile clientului la cumpararea §i plata marfurilor;
• reduce perioada de efectuare a decontarilor;
• stimuleaza clientii sa cumpere marfuri din anumite retele de magazine §i implicit
promoveaza vanzarile;
• bancile percep comisioane mai mici datorita cheltuielilor reduse de efectuare a
decontarilor prin intermediul cardurilor;
• cartile de credit ofera clientHor dreptul de a obtine linii de credit de la banci Tn
vederea efectuarii unor cheltuieli.
Platile pe care le efectueaza persoanele fizice prin intermediul cardurilor se deruleaza
astfel (a se vedea figura 3.5):
• persoana se adreseaza unei banci sau organizatii care emite §i pune la dispozitie
carduri, 1ncheie un contract pe baza disponibilitatilor din cont sau a creditului aprobat §i
prime§te un card;
• detinatorul cardului poate cumpara marfuri §i servicii;
• de!inatorul cardului prezinta instrumentul de plata comerciantului 1n vederea
achitarii marfurilor §i serviciilor;
• comerciantul verifica cardul din punct de vedere formal, respectiv autenticitatea,
valabilitatea §i concordanta datelor;
• comerciantul transmite centrului de autorizare numarul cardului, datele de
identificare §i suma ce trebuie platita;
• centrul de autorizare transmite cererea de autorizare a platii bancii emitente a
cardului;
• banca verifica contul detinatorului de card §i autorizeaza operatia de efectuare a
platii;
• centrul de autorizare transmite comerciantului ca se accepta plata din contul
detinatorului de card;
bancare - lnstrumente :;i tehnici de plata, Editura Didactica

41
Cezar Basno, Nicolae Dardac,
i Pedagogica. 1996, p. 132 46

lOMoARcPSD|12980627
• comerciantul elibereaza marfa Tnsotita de un document ce reflecta suma platita,

emis Tn trei exemplare, din care unul se remite platitorului, unul se pastreaza Tn evidenta
comerciantului i al treilea se prezinta bancii pentru decontare.
Figura nr. 3.5: Efectuarea platilor prin intermediul cardului
Cumpara bunuri i servicii Comerciant

Verifica cardul de
Prezinta cardul
1)( Prime te cardul (5) Transmite date
Centrul de
autorizare
(8)
(6) Cerere de autorizare Comunica acceptarea platii
(9) Transmite documentul
de plata
Bancaern11te1
a cardului (7) Autorizeaza operatia
(10) Decontarea bancara
Cardurile mai pot asigura retragerea numerarului de la bancomatele bancare sau

obtinerea de informatii asupra soldului contului i a transferurilor efectuate de posesor din
contul sau.
Promovarea i globalizarea platilor prin carduri se realizeaza prin anumite organizatii,
cum sunt ,,Visa International", ,,Europay International", ,,American Express Master Card
lnternational"42 .
fntrebari de verificare
1. Prin ce se individualizeaza conceptul de valuta?

2. Care sunt formele pe care le 1mbraca valuta?
3. Ce conditii sunt necesare pentru asigurarea convertibilitatii unei valute dupa statutul
FMI?
4. Care sunt factorii care influenteaza regimul de schimb al monedei unei tari?
5. Care sunt aranjamentele de schimb mai rigide ale monedelor membre ale FMI i
prin ce se diferentiaza ele ?
6. Prin ce se deosebesc membre ale
FMI?
42
Radu Popescu !;,i al\ii. Cardul instrument modem de plata. Edilura Tribuna Economica.
1998, p. 18-32
47

lOMoARcPSD|12980627
7. Care sunt principiile a9ezate la baza emisiunii 9i utilizarii Drepturilor Speciale de

Tragere?
8. Care sunt momentele 1n evolutia definirii Drepturile Speciale de Tragere?
9. De cine depinde suma alocata Tn Drepturile Speciale de Tragere de catre FMI unei tari
membre?
10. Cum se utilizeaza Drepturile Speciale de Tragere 9i care sunt avantajele 9i
dezavantajele lor?
11. Prin ce se individualizeaza cambia internationala?
12. Care sunt cerintele formale ale unei cambii?
13. Care sunt obligatiile partilor la o cambie internationala?
14. Ince consta acceptarea 9i dezonorarea cambiei prin acceptare?
15. fn ce consta prezentarea cambiei pentru plata 9i dezonorarea prin neplata?
16. Prin ce se deosebe9te biletul la ordin international 9i ce clauze contine?
17. Prin ce se caracterizeaza cecul 1n calitate de instrument de plata international 9i care
sunt variantele sale?
18. Prin ce se individualizeaza CARDUL 1n calitate de instrument de plata international 9i
cum se deruleaza o plata prin CARD?
Bibliografie
• Bran Paul Relafii financiare §i monetare intema{ionale, Editura

Economica, Bucure9ti, 1995
• Kiritescu Costin. C
Rela[iile valutar-financiare intema[ionale, Editura $tiintifica 9i
Enciclopedica, Bucure9ti, 1978
• Mihailescu Catalin Aspecte ale regimurilor valutare in tarile din Europa Centrala §i
de Est, Editura Spectra Medis Press, Bucure9ti, 2001
• Popescu Radu Cardul, instrument modem de plata, Tribuna Economica,
9.a. Bucure9ti, 1998
Finanfe intemafionale, Editura Sedcom Libris, la9i, 2010
• Voinea Gheorghe
Conven{ia Na[iuni/or Unite asupra Cambiilor §i Biletelor la Ordin
***
(UNICTRAL)
48

lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL4
CURSUL DE SCHIMB I IMPACTUL SAU ASUPRA RELATIILOR ECONOMICE
INTERNATIONALE
"'="""""' Termeni-cheie: curs de schimb, curs fix, curs flotant, f/otare, aprecierea
monedei, deprecierea monedei, coeficient de f/uctuafie valutara, cerc vicios, cerc
virtuos, rise valutar, clauza valutara, curba ln J, zona obiectiv, factori care influenfeaza
cursul de schimb ,tk,. ,-w,,, ,,••, .,,S(;,,,
Mme,,. .,.
,_,.,.,' ···-•=••·· ,,,,,,,.,,,,,,,.,,,.,, ·····•·"···············-•M ,.,, ,,.,,.._
'
4.1 Cursul valutar: concept, functii, forme
Schimburile economice internationale fiind exprimate Tn valuta presupun cunoa terea

raportului de schimb dintre monede i a factorilor ce exercita influenta asupra lui.
Cursul valutar reprezinta raportul valoric dintre moneda unei tari §i moneda
altei tari sau pretul unei valute exprimat in alta valuta. Tntr-o alta formulare, cursul valutar
exprima pretul la care o moneda nationala se schimba cu alta moneda 43. Raportul de schimb
dintre valute are un caracter sintetic deoarece permite compararea produsului intern brut, a
preturilor, a salariilor i a productivitatii muncii din cele doua tari ale caror monede se compara.
Tabel 4.1: Abordare comparativa a factorilor care influenteaza pretul de vanzare al

unui bun i pretul valutei sau cursul de schimb
Pret de vanzare bun/serviciu Pret de vanzare valuta/curs de schimb
• Materiale • Cererea i oferta de valuta
• Salarii
• Starea balantei de plati
• Cheltuieli fixe ■ lnflatia
• Cheltuieli generale • Rata dobanzii
• Profit • Politica bugetara
• Factori psihologici
Cursul de schimb, 'in calitate de pret al valutei se deosebe 9te de preturile bunurilor 9i
serviciilor prin factorii care ii influen 1eaza, prin nivelul variabil 9i prin efectele generate Tn
economie.
Cursul de schimb al valutei i§i exprima menirea prin urmatoarele functii 44 :
• functia de instrument de evaluare a bunurilor §i a serviciilor din relatiile
economice internationale;
• functia de instrument de conversie §i de comparare a puterii de cumparare a
monedelor din diferite tari;
• functia de mecanism de influenta in relatiile economice internationale prin care
pot fi stimulate exporturile, restranse importurile i modificat echilibrul valutar.
Cursul de schimb se determina 1n mod diferit, 1n de anumite conditii, astfel:
Determinarea CL1rsu/ui valutar, Editura Sedona, 1996, p. 22

economiei §i echilibrul extern, Editura Academiei Romane, Bucure;:;,li,
,m,,r,nn,,ir"';,
49

lOMoARcPSD|12980627
• in conditiile Tn care valorile paritare ale monedelor se exprimau Tn aur, cursul valutar
(Cv) se calcula in functie de cantitatile de aur reflectate de monede (P paritatea
aura monedei A; P,t; - paritatea aura monedei B):
Pn1
Cv P,B
m
• cursul valutar poate fi stabilit in mod conventional de autoritatea monetara a unei
tari;
• cursul valutar se formeaza prin confruntarea cererii !;,i a ofertei de valuta pe piata
valutara;
• cursul valutar se calculeaza Tn functie de raporturile a doua monede fata de o
alta moneda (cross-rate);
• cursul valutar se poate determina pornind de la puterea de cumparare a unei
monede (Pc1 ) care se raporteaza la puterea de cumparare a altei monede ( Pc2 ). Din
acest raport rezulta numarul unitatilor monetare nationale (n* M,i) pentru o unitate
monetara straina (Ms), care poate fi diferit de cursul de schimb nominal:
Pc1 n * Mn
Cv =-,Cv -
Pc2 Ms
Puterea de cumparare a unei monede depinde de bunurile !;,i serviciile oferite !;,i
de nivelul preturilor. Paritatea puterii de cumparare reflecta bunurile !;,i serviciile ce se pot
achizitiona cu unitatile monetare din doua tari.
In relatiile economice internationale, raportul de schimb al valutei difera in functie de
locul de formare, marime !;,i de alti factori.
Cursul oficial se caracterizeaza prin faptul ca se stabile!;,te de autoritatea monetara
a unei tari, fie la paritate, fie la un nivel conventional. In perioada exprimarii valorii monedelor
in aur, cursul de schimb se forma 1n functie de cantitatea de aur a monedelor, iar banca
centrala se angaja sa ii mentina mai multa vreme la acela!;,i nivel, fiind cunoscut sub
denumirea de curs fix.
Cursurile fixe se mentineau la acela!;,i nivel prin interventia autoritatii monetare pe
piata valutara..
Cursurile flotante se individualizeaza prin faptul ca se formeaza pe piata valutara,
in functie de influentele factorilor economici, monetari !;,i financiari, avand nivel variabil !;,i
flexibil.
Cursurile fluctuante exprima formarea raporturilor de schimb dintre valute Tn
anumite limite Tn mod liber (limite de fluctuare mai mari decat cele ale cursurilor fixe), iar
pe masura atingerii lor, autoritatea monetara intervine pe piata pentru a limita variatia cursului
de schimb.
Sistemul valutar de la Bretton Woods (SUA) din anul 1944 a functionat pe baza
mecanismului cursurilor fixe. Cursurile de schimb ale monedelor tarilor membre ale F.M.I.
oscilau in jurul paritatii Tn limita de± 1%. Tarile membre ale F.M.I. se angajau sa mentina
cursurile monedelor in limitele marjelor de fluctuatie prin interventii pe pietele valutare.
Mecanismul cursurilor de schimb fixe aplicat de tarile membre ale FMI in
relatiile economice internationale a fost justificat prin urmatoarele argumente 45:
45 d'Arvisent, Schowb, Finances Internationale, Hachette Paris, 1995.

p. 24-25
50

lOMoARcPSD|12980627
• mecanismul cursurilor de schimb fixe urmarea sa asigure stabilitatea 1n

schimburile economice internationale;
• cursurile fixe urmaresc sa reduca riscurile din contractele comerciale
internationale;
• cursurile fixe asigura o administrare eficienta $i echitabila a resurselor valutare.
Tn perioada aplicarii mecanismului cursurilor fixe s-au manifestat unele efecte
negative, printre care men{ionam:
• 'in masura 'in care se modifica cursul de schimb peste limitele stabilite se manifesta
incertitudine 'in derularea tranzactiilor comerciale internationale;
• banca centrala 1$i dirija rezervele valutare spre sustinerea cursului de schimb $i
se diminua rolul lor 1n asigurarea echilibrului valutar;
• uneori, politicile economice ale tarilor erau orientate spre sustinerea cursului de
schimb $i nu spre stimularea schimburilor economice internationale.
Evolutia economica a statelor capitaliste 1n anii 1950-1970, i;iresiunile de pe piata
aurului $i alti factori economici $i monetari au exercitat influenta asupra functionarii
mecanismului cursurilor de schimb fixe care a fost abandonat Tn august 1971.
Acordul Smithsonian din decembrie 1971 a prevazut un sistem de cursuri raportate
la dolarul SUA cu marje mai mari de fluctuare de pana la± 2,25% denumit sistemul cursurilor
centrale, ce s-a aplicat pana Tn martie 1973, dupa care tarile dezvoltate au trecut la
flotarea cursurilor valutare.
in acest context, cea de a doua modificare a statutului Fondului Monetar International
din anul 1978 a prevazut principiul potrivit caruia tarile membre se bucura de libertate Tn
alegerea politicii de curs de schimb. fn conformitate cu prevederile art. IV din statutul Fondului
Monetar International, tarile membre sunt invitate sa colaboreze cu Fondul $i cu celelalte tari
membre 1n aplicarea flotarii cursurilor valutare46 . Tarile membre se mai angajeaza sa nu
manevreze cursul de schimb pentru a obtine avantaje unilaterale.
4.2. Flotarea cursurilor valutare
Flotarea cursurilor valutare reprezinta formarea raportului de schimb al unei

valute pe piata valutara in functie de cererea i oferta de valuta $i de alti factori economici,
monetari 9i financiari. Flotarea se realizeaza Tn mai multe variante:
• flotarea concertata se aplica 1n cazul 'in care unele tari se angajeaza ca 1ntre
monedele lor sa mentina anumite marje de fluctuare, iar "in comparatie cu monedele altor
state cursul monedei se formeaza liber pe pia1a;
• flotarea neconcertata se manifesta 1n cazul 1n care cursul unei valute 1n raport
cu alta valuta se formeaza pe piata valutara;
• flotarea pura (curata) se realizeaza 1n situatia 1n care cursul unei valute se
formeaza pe piata valutara fara interventia autoritatii monetare;
• flotarea impura (murdara) se caracterizeaza prin faptul ca raportul de schimb al
valutei de pe piata se formeaza prin interventia autoritatii monetare, respectiv a bancii
centrale.
Determinarea cursului valutei pe piata valutara genereaza unele efecte pozitive Tn
relatiile economice internationale:
46
Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washington DC, 1985, art IV, p. 6
51

lOMoARcPSD|12980627
• flotarea favorizeaza echilibrarea spontana a balantei de plati, daca raportul de

schimb al valutei se situeaza la nivelul de echilibru al cererii §i ofertei de pe piata valutara;
• flotarea poate sa determine reducerea necesarului de rezerve valutare in cazul Tn
care banca centrala nu se mai angajeaza sa intervina pe piata valutara pentru sustinerea
cursului de schimb;
• formarea cursului de schimb pe piata valutara asigura ajustarea economiei
nationale 1n functie de influentele factorilor economici, monetari §i financiari;
• flotarea descurajeaza interventiile speculative deoarece variatiile cursurilor sunt
mai greu de anticipat;
• flotarea contribuie la formarea unui nivel fundamentat al cursului de schimb
daca nu se aplica anumite masuri pentru echilibrarea balantei de plati.
Prin cursurile de schimb flotante s-a apreciat ca se poate asigura o ajustare a
economiei nationale, respectiv pe baza raportului dintre cerere §i oferta sporesc exporturile
§i se reduc importurile.
Cursurile flotante genereaza unele efecte negative in relatiile economice interna
iionale: • cursurile flotante amplifica riscurile din comertul international;
• flotarea cursurilor presupune imobilizarea unor sume pentru acoperirea pierderilor
din producerea riscului valutar;
• cursurile flotante propaga inflatia ca urmare a tendintei participantilor la
schimburile internationale de a majora preturile in vederea acoperirii pierderilor
din modificarea cursului de schimb;
• cursurile flotante influenteaza asupra raportului dintre export, import §i productia
interna;
• cursurile flotante pot determina aplicarea unor masuri protectioniste.
Reuniunile reprezentatilor tarilor industriale au dezbatut efectele negative ale
cursurilor flotante asupra relatiilor economice internationale §i au sustinut armonizarea
politicilor monetare pentru a limita fluctuatiile cursului de schimb.
fn vederea fnlaturarii efectelor negative ale cursurilor flotante asupra relatiilor
economice internationale s-au formulat unele opinii:
• unii speciali§ti au sustinut revenirea la paritatea aur §i adaptarea ei la conditiile
actuale din relatiile economice internationale;
• alta solutie a constat in aplicarea unor paritati pe durate mai mari de timp §i
sustinerea lor prin politici monetare convergente ale statelor participante;
• politica de flotare controlata pe baza unor indicatori macroeconomici care asigura
coordonarea politicilor economice §i valutare;
• alti speciali§ti au apreciat ca se pot institui zone obiectiv (target zone) care sa
limiteze perioadele in afara carora autoritatile monetare nu sunt pregatite sa
intervina pe pietele valutare pentru stabilizarea cursului de schimb.
Zonele-obiectiv reprezinta un sistem hibrid de cursuri Tn care se Tmbina unele
laturi ale cursurilor fixe cu cele ale cursurilor flotante, §i anume47 :
• evolutia cursului de schimb are o marja de variatie pe o perioada determinata;
• abaterile cursului de la marjele de variatie se corecteaza prin intermediul
instrumentelor de politica monetara;
loan Popa, Tranzactii intema[ionale, Editura Recif,

1992, p. 82
52

lOMoARcPSD|12980627
• zonele-obiectiv implica interventii pe pietele valutare, dar acestea nu sunt

obligatorii;
• functionarea zonelor-obiectiv poate fi sustinuta prin coordonarea strategiilor
economice 9i a politicilor monetare;
• zonele pot fi modificate ca urmare a impactului factorilor economici 9i financiari;
• Tn interiorul zonei, cursurile de schimb pot fi influentate de politica monetara 9i prin
controlul mi:;;carii capitalurilor.
Sustinatorii solutiei zonelor-obiectiv au considerat ca volatilitatea ce exprima
variatia cursului de schimb pe termen scurt se deosebe:;;te de dereglare care reflecta
1'ndepartarea cursului de schimb de nivelul de echilibru pe termen lung. Zonele-obiectiv se
pot aplica fn varianta dura sau moale Tn functie de marime, frecventa 9i gradul de interventie.
4.3. Factori care influenteaza asupra cursului valutar
Raportul de schimb dintre valute este o variabila care depinde de factori interni :;,i
externi. Din punct de vedere al naturii lor, factorii care influenteaza cursul de schimb pot fi
economici, monetari, financiari :;,i p sihologici48.
Factori fundamentali de influenta asupra cursului de schimb

a) Unul din factorii cei mai importanti care influenteaza cursul valutar ii
constituie situatia balantei de plati. Echilibrul balantei de plati este dependent de valoarea
exporturilor :;;i a importurilor, de gradul de eficienta :;;i competitivitate al produselor, de nivelul
preturilor, de serviciile internationale :;,i de conjunctura de pe pietele internationale. Relatia
dintre cursul valutar :;,i balanta de plati este prezentata Tn figura 4.1.
Figura nr. 4.1: Relatiile dintre cursul valutar, balanta de plati, cererea i oferta de
moneda
Balanta de pla\i
Cre9terea pre\urilor
excedentara Cursul valutar externe datorita
aprecierii rnonedei
re9te cererea rnonetara
Oferta de rnoneda
Pre\urile externe exprimate in moneda na\ionala
48 Paul Bran, Relajii financiare §i monetare intema[ionale, Editura Econornica, Bucure§li, 1995,
p. 79-83
53

lOMoARcPSD|12980627
Tn cazul Tn care o tara Tnregistreaza un deficit al balantei de plati, economia nationala

nu poate sa asigure exporturi corespunzatoare sumelor Tn moneda nationala existente in
strainatate. Detinatorii de moneda din strainatate vand sumele pe piata valutara, oferta de
valuta depa9e9te cererea 9i moneda se depreciaza.
Daca tara realizeaza un excedent al balantei de plati, sumele Tn valuta se pot utiliza
pentru cumpararea marfurilor 9i a serviciilor din strainatate, cererea de valuta este mai mare
decat oferta 9i moneda se apreciaza.
Curs de sch:imt)
I
La randul sau, cursul de schimb influenteaza echilibrul balantei de plati externe ca

urmare a conexiunii reciproce. Deprecierea valutei stimuleaza cre9terea exporturilor,
restrange importurile 9i determina o tendinta de echilibrare a balantei de plati. Aprecierea
valutei contribuie la descurajarea exporturilor, la stimularea cre9terii importurilor 9i genereaza
dezechilibru Tn balanta de plati.
Teoriile de orientare keynesista au sustinut ca raportul de schimb al monedei unei tari
este influentat Tndeosebi de fluxurile din balanta comerciala 9i din balanta contului de capital.
Cre9ter ea produsului intern atrage cre9terea importurilor, formarea unui deficit Tn
balanta comerciala 9i deprecierea monedei tarii respective.
Ll Y > 0 Import > 0-, Deficit comercial-, Deprecierea monedei
1n conditiile in care cresc preturile Tntr-o tara, pierderea de competitivitate determina
reducerea exporturilor, formarea unui deficit comercial 9i deprecierea monedei.
LlP > 0 -, Export < Q-, Pierdere de competitivitate -, Deficit - Depreciere
Cre9terea ratei dobanzii intr-o tara Tn comparatie cu dobanda din alte tari stimuleaza
intrarile de capital, cre9terea cererii pentru moneda tarii respective 9i aprecierea monedei.
Lli > O - lntrari de capital - Cerere de moneda - Aprecierea monedei
Exporturile unei tari ca factor de influenta asupra balantei comerciale sunt
dependente de cererea de bunuri din tarile 1n care se exporta bunurile respective. Cre 9terea
cererii de bunuri din anumite tari pentru bunurile unei tari implica sporirea exporturilor 9i
asigurarea echilibrului balantei comerciale. Scaderea cererii de bunuri din strainatate pentru
o tara atrage reducerea exporturilor, aparitia deficitului comercial 9i deprecierea monedei.
lmporturile care reprezinta un alt factor de influenta asupra balantei comerciale
depind de produsul intern al tarii respective.
in teoriile de orientare keynesista cursul de schimb este influentat de fluxurile
comerciale 9i financiare cu strainatatea iar principalele canale de transmisie sunt balanta
comerciala 9i balanta contului de capital.
b) Raportul dintre cererea i oferta de moneda este considerat factor
fundamental de influenta asupra cursului de schimb in teoriile monetariste
Oferta de moneda (M) care reflecta raportul dintre oferta nominala de moneda 9i
nivelul general al preturilor (P) dintr-o tara, se afla in concordanta cu cererea de moneda
dependenta de rata dobanzii (i) 9i de produsul intern (Y).
M
=C(
p
54

lOMoARcPSD|12980627
In conceptia monetarist,\ cursul de schimb fiind expresia raportului dintre nivelul

general al preturilor din doua tari, poate fi reflectat 9i de raportul dintre oferta de moneda sau
cererea de moneda din tarile respective.
p M c< (i, Y)
CV
M* c<* (i, Y)
Excedentul de oferta de moneda fata de cererea dintr-o anumita tara, antreneaza o
depreciere a monedei nationale.
Sporirea cererii de moneda a unei tari ca expresie a cre9terii produsului intern in
raport cu oferta atrage aprecierea monedei tarii respective.
LIY > 0-> LIMc > 0-> Excedent Mc-> Apreciere
c) Dobanda reprezinta un alt factor fundamental de influenta asupra cursului
de schimb
Potrivit teoriei efectului FISHER exista o relatie directa intre diferentele de dobanda
din doua tari 9i nivelul cursului de schimb.
0 cre9tere a ratei dobanzii in tara ,,A" in raport cu dobanda din tara ,,B" atrage o
deplasare a capitalurilor din tara ,,B" catre tara ,,A". Operatorii din tara ,,B" cumpara sume in
moneda tarii ,,A" in vederea plasarii 9i a obtinerii unei dobanzi mai mari.
Cre9terea cererii de moneda a tarii ,,A" contribuie la formarea unui excedent in contul
de capital 9i la aprecierea monedei tarii respective. Moneda tarii ,,B" din care capitalurile se
transfera in tara ,,A" se depreciaza ca urmare a deficitului din contul de capital.
Figura nr. 4.2: lmpactul dobanzii asupra cursului valutar
I Tara "A"
lntrari de
Tara "B"
valuta
Dobanda ridicata
Deficit in contul de capital
Creiferea cererii de moneda
.,
'
Politica monetara a bancii centrale de scadere sau de cre 9tere a ratei dobanzii care
implica cre9terea, respectiv scaderea cererii interne de bunuri 9i servicii 9i implicit un nivel
al produsului intern 9i al importurilor va inftuenta 9i cursul de schimb.

lOMoARcPSD|12980627
55

lOMoARcPSD|12980627
Cre$terea sau scaderea ratei dobanzii promovata de o banca centrala determina

modificari ale masei monetare In circulatie $i influente asupra cursului de schimb.
d) Cursul de schimb al unei monede este dependent de cantitatea de bunuri l?i
servicii care se poate procura cu o unitate monetara a unei tari comparativ cu unitatea
monetara a altei tari in viziunea teoriei paritatii puterilor de cumparare fundamentata
de Gustav Cassel in lucrarea publicata in anul 1923 ,,Moneda l?i schimbul dupa 1914".
Paritatea puterilor de cumparare presupune ca o unitate monetara a unei tari sa se
compare din punct de vedere al valorii bunurilor care se pot procura cu unitatea monetara a
altei tari. In compararea puterilor de cumparare a monedelor din doua tari exercita influenta
fundamentala preturile din tarile respective.
In conditiile in care raportul dintre preturile unui produs omogen exprimate Tn
monedele a doua tari reflecta un curs de schimb, paritatea globala a puterilor de cumparare
dintre monedele a doua tari este expresia raportului dintre nivelul general al preturilor din cele
doua tari (P): cv = Pt-
Potrivit teoriei paritatii puterilor de cumparare cursul de schimb dintre monedele a
doua tari se modifica pe masura ce se inregistreaza cre$terea sau scaderea nivelului general
al preturilor Tn tarile respective.
Alti factori ce exercita influenta asupra cursului de schimb

a) Raportul dintre cererea l?i oferta de valuta de pe piata exercita influenta
asupra cursului valutar. Cererea de valuta depinde de valoarea importurilor, de serviciile
internationale necesare, de termenele de rambursare a creditelor, de nivelul dobanzilor $i de
ie$irile de capitaluri. Oferta de valuta este determinata de exportul de marfuri, de incasarile
din servicii internationale, incasarile din rambursari de credite $i dobanzi, precum $i de intrarile
de capital. Unele influente ale factorilor care determina cererea $i oferta de valuta se pot
compensa intre ele. De exemplu, influenta ie$irilor de capital se atenueaza prin majorarea
exportului de marfuri sau dezvoltarea serviciilor internationale. Cre$terea importului de marfuri
se compenseaza cu influenta intrarilor de capital.
b) Extinderea sau restrangerea creditului neguvernamental in economie
influenteaza asupra cursului de schimb. Politica de cre$1ere a creditului neguvernamental in
economie implica cre$terea masei banilor Tn circulatie, care poate sa determine deprecierea
monedei tarii respective. Pe de alta parte, politica de credit stimuleaza cre$1erea cererii de
bunuri $i servicii in cadrul economiei nationale, din care o parte provine din import, contribuind
la cre$terea importurilor, la formarea unui deficit comercial care va influenta $i cursul de
schimb al monedei.
Politica de restrangere a creditului neguvernamental se reflecta Tn reducerea
cererii de bunuri $i servicii Tn economie, implicit $i a importurilor, la inregistrarea unui
echilibru in contul curent $i la o influenta pozitiva asupra cursului de schimb al monedei.
Restrangerea creditului neguvernamental In economie, atrage reducerea masei banilor Tn
circulatie $i exercitarea pe aceasta cale a unei influente asupra cursului de schimb.
c) Crel?terea deficitului bugetar necesita contractarea unor 1mprumuturi de catre
guvern pentru finantare care pot exercita influenta asupra cursuiui de schimb al monedei.
d) Politica de impozite exercita influenta indirecta asupra cursului de schimb. In
conditiile unei politici care vizeaza cre$1erea impozitelor se poate manifesta tendinta ca
intreprinzatorii privati sa-$i restranga producUa, sa se importe mai multe bunuri, sa se formeze
un deficit la balanta comerciala care va influenta cursul de schimb al monedei.
56

lOMoARcPSD|12980627
Politica de relaxare fiscala, contribuie la stimularea cre$terii productiei de catre

1ntreprinzatorii privati, la satisfacerea 'in mai mare masura a cererii interne de bunuri din
productia interna, la reducerea importurilor $i la echilibrarea balantei comerciale.
e) Politica de cre tere a cheltuielilor poate antrena cre$terea cererii de bunuri $i
servicii 1n economie, sporirea produsului intern brut. in conditiile 1n care cererea de bunuri $i
servicii nu poate fi satisfacuta din productia interna se importa mai multe bunuri care vor
accentua deficitul din balanta comerciala $i indirect se va reflecta asupra cursului de schimb.
f) lnvestitiile reprezinta un factor indirect de influenta asupra cursului de
schimb. in conditiile 1n care cresc investitiile In ramurile productive se creeaza capacitati de
productie care asigura cre$terea productiei interne de bunuri $i servicii, satisfacerea 1n
proportie mai mare a cererii interne din productia interna, cre$terea exporturilor, restrangerea
importurilor, asigurarea echilibrului balantei comerciale $i o influenta pozitiva asupra cursului
de schimb al monedei.
Datorita investitiilor mai reduse 'in economia unei tari se pot importa mai multe bunuri
pentru a satisface cererea interna, se accentueaza deficitul $i implicit va fi influentat cursul de
schimb.
g) lmpactul exercitat de productivitatea muncii asupra importului, exportului i
balantei comerciale a unei tari a fost abordat de Mihail Manoilescu 1n teoria protectionismului
$i a schimbului international.
Din punct de vedere al structurii economice a unei tari, Mihail Manoilescu a identificat
urmatoarele situatii:49
a) Tari industriale (dezvoltate din punct de vedere economic) care exportau marfuri
industriale $i importau materii prime $i alimente la care productivitatea medie aferenta
marfurilor de export (pe) era mai mare decat productivitatea generala (pg) $i decat
productivitatea muncii aferenta marfurilor de import (pi).
pe >pg> pi
1n conditiile 1n care asemenea tari schimba un cuantum mediu al exportului contra
unui cuantum mediu al importului 1nregistreaza avantaje pozitive din schimburile comerciale
internationale.
1n acela$i timp productivitatea medie aferenta marfurilor de export contribuie la
cre$terea exporturilor, la echilibrarea balantei comerciale $i la aprecierea monedei.
b) Tarile agricole (respectiv tarile mai putin dezvoltate din punct de vedere economic)
care exportau cereale, materii prime cu productivitate mai redusa $i importau produse
industriale cu productivitate ridicata.
pe <pg< pi
Tarile din aceasta categorie 1nregistrau dezavantaje din schimburile comerciale
internationale deoarece pentru marfurile industriale importate cedau marfuri cu productivitate
mai redusa.
Tn condiiiile 1n care o tara importa marfuri industriale cu productivitate mai mare $i
exporta materii prime se va confrunta cu un deficit al balantei comerciale care atrage
deprecierea monedei;
h) Masurile de politica economica care vizeaza cre$terea schimburilor comerciale
internationale pot exercita influenta ;,i asupra cursului de schimb;
49
Mihail Manoilescu, Fortete na[ionale productive :;i comertul exterior. Teoria protec{ionismului :;i
schimbu/ui intema{iona/, Editura $tiiniifica 9i Enciclopedica, Bucure;;ti. 1986, p.311-321
57

lOMoARcPSD|12980627
i) In perioada de avant economic din cadrul ciclului economic, cre9terea

productiei 9i a exporturilor, se reflecta Tn aprecierea monedei. Tn perioadele de recesiune,
scaderea productiei, cre9terea 9omajului care exercita influenta asupra cererii de bunuri 9i
servicii vor influenta negativ cursul de schimb al monedei;
j) O influenta asupra cursului de schimb exercita interventia bancii centrale
pe piata valutara precum i vanzarile i cumpararile de valuta de catre bancile
comerciale;
k) Cursul de schimb al monedei reflecta 9i impactul exercitat de catre estimarile
individuate 9i a9teptarile de la moneda unei tari, respectiv de factorii psihologici.
4.4. lnfluenta cursului valutar asupra relatiilor economice internationale
Efectele fluctuatiei cursului de schimb depind de structura schimburilor comerciale, de

prestarile de servicii, de valuta Tn care sunt exprimate relatiile economice internationale, de
conjunctura de pe pietele valutare, de situatia economico-financiara a participantilor la
schimburile internationale.
Tn perioada practicarii cursurilor de schimb fixe, devalorizarea era expresia deciziei
autoritatii monetare de diminuare a puterii de cumparare a monedei Tn raport cu aurul 9i
alte valute (devalorizarea explicita), iar revalorizarea reflecta cre9terea puterii de
cumparare a monedei fata de aur 9i alte valute (revalorizare explicita).
fn condiiiile cursurilor flotante, devalorizarea are caracter implicit datorita reducerii
puterii de cumparare a monedei pe piata Tn functie de cerere 9i oferta, fiind numita depreciere,
iar revalorizarea implicita reflecta cre9terea puterii de cumparare a monedei pe piata, ceea ce
Tnseamna ca moneda se apreciaza.
Deprecierea, care reflecta scaderea puterii de cumparare a monedei pe piata in
functie de cerere i oferta, se calculeaza in functie de noul (CV1) i vechiul curs de
schimb al monedei fata de o alta moneda (CVo).
CV1 - CV 0
Kdp
CV0
Aprecierea sau revalorizarea implicita a valutei exprima cre9terea puterii de
cumparare fata de alte valute 9i se determina pe baza cursurilor de schimb de dinainte 9i
de dupa momentul producerii variatiei cursului.
K = CV 0 CV 1
ap CVo
Deprecierea (devalorizarea implicita) monedei stimuleaza exporturile i franeaza
importurile deoarece se platesc Tn moneda depreciata. lmportatorii, avand nevoie de sume
mai mari pentru a-9i procura marfurile necesare, 19i reduc cantitatile cumparate din strainatate.
Deprecierea Ti avantajeaza pe debitorii care 19i achita datoriile In moneda depreciata 9i Ii
dezavantajeaza pe creditori.
Aprecierea monedei ingrade te exporturile i stimuleaza importurile unei tari.
lmporturile sporesc ca urmare a efortului valutar mai redus pentru achitarea lor. Aprecierea
monedei dezavantajeaza debitorii care 19i achita datoriile in moneda mai puternica, iar
creditorii sun! avantajati in urma incasarii creantelor tn moneda respectiva.
Teoria elasticitatii a sustinut ca devalorizarea sau deprecierea monedei influenteaza
balanta de plati prin preturile bunurilor 9i serviciilor. Efectele deprecierii monedei asupra
echilibrului de plati externe depind de elasticitatea preturilor bunurilor destinate
9i elasticitatea bunurilor importate.
58

lOMoARcPSD|12980627
Raportul dintre modificarea relativa a cantitatii de bunuri i modificarea relativa

a preturilor reflectc':i fie o cerere relativ elastica la pret (Ee 1), fie o cerere unitar elastica
(Ee= 1), fie cerere relativ inelastica la pret (Ee< 1).
fn conditiile Tn care elasticitatea cererii pentru import §i export este mai mare decat
unu, devalorizarea contribuie la Tmbunatatirea situatiei balantei de plati. fn cazul 'fn care suma
elasticitatii cererii este real mai mica decat unu, devalorizarea influenteaza negativ balanta
comerciala.
Dupa teoria ,,absorbtiei", devalorizarea poate sa determine modificarea soldului
balantei comerciale prin efectele asupra venitului national (Y) §i asupra absorbtiei interne50.
Teoria absorbtiei a considerat ca devalorizarea are efecte pozitive asupra
balantei comerciale in cazul cre terii produsului national brut i a scaderii absorbtiei
interne. Devalorizarea poate sa incurajeze utilizarea resurselor interne Tn vederea cre§terii
productiei destinate exportului §i a productiei necesare acoperirii cererii interne Tn vederea
diminuarii importurilor.
fn cazul Tn care efectele pozitive ale deprecierii monedei asupra echilibrului balantei
de plati externe nu se manifesta imediat ci dupa o anumita perioada de timp se reprezinta
grafic prin ,,Curba in J"51(a se vedea figura 4.3).
Dupa depreciere, importurile cresc datorita influentei preturilor de import de§i
cantitatea nu se modifica. Pe masura ce trece o anumita perioada de timp de la momentul
devalorizarii, importurile scad, exporturile cresc §i se manifesta tendinta de echilibru in balanta
comerciala.
Efectele pozitive ale devalorizarii monedei asupra echilibrului balantei comerciale
se manifesta dupa o anumita perioada de timp, in conditiile cre§terii competitivitatii
marfurilor, a extinderii relatiilor comerciale cu alti parteneri, a dezvoltarii capacitatilor de
productie pentru export §i a transferarii ofertei de produse de pe o piata pe alta.
Figura nr. 4.3: Efectele devalorizarii valutei sub forma curbei in ,,J"
Uneori, deprecierea unei monede nu stimuleaza in suficienta masura exporturile §i

nu descurajeaza importurile, manifestandu-se efectul ,,p ervers"52 respectiv un efect nega!iv.
50 Ion Stoian. Aurel Berea. Balanfa de p/atf exteme, Editura $tiintifica :;;i Enciclopedica. Bucure:;;ti,
1977, p. 178
51 Anne 0. Krueger, Determinarea cursului de schimb, Editura Sedona, Timi oara, 1996, p, 41
52 Lexique d' Economie, Dalloz, Paris, 1991, p, 226- 227
59

lOMoARcPSD|12980627
In masura 1n care deprecierea monedei nu stimuleaza cre9terea exporturilor 9i nu

restrange 9i descurajeaza importurile care se mentin sau cresc, tara se 1ncadreaza 1ntr-un
,,cerc vicios"(a se vedea figura 4.4).
Figura nr. 4.4: Cercul vicios dintre deprecierea valutei i deficitul balantei de plati
Scaderea
pre(urifor·
exporturilor
Deprecierea valutei
Cre9terea exporturilor
Deficit al
bafan{ei de plafi
fnffa(fe
Dezechilibrele structurale din economie 9i consumurile mai mari decat resursele

contribuie la formarea cercului vicios dintre depreciere 9i dezechilibrul balantei de plati, care
se propaga prin inflatie.
Profesorul Anghel Rugina a considerat devalorizarea ca o sabie cu doua tai9uri: ,,pe
de o parte, se pare ca ar ajuta momentan la cre9terea exporturilor 9i ar aduce valuta care
ar
1mbunatati situatia balantei de plati. In realitate insa, dupa un scurt timp, situatia se
inverseaza, 9i un nou val de inflatie opre9te cre9terea de exporturi 9i incurajeaza importurile,
anuland orice avantaj 9i, in plus, are ca o consecinta deficite bugetare 9i 9omaj"53 .
Daca aprecierea valutei determina o restrangere moderata a exporturilor 9i mentinerea
sau cre9terea importurilor in limite controlabile, starea de echilibru a balantei de plati se
mentine 9i tara se incadreaza 1ntr-un ,,cerc virtuos"(a se vedea figura 4.5).
Deprecierea valutei exercita influenta in directia restabilirii echilibrului extern daca
este insotita de programe care vizeaza cre 9terea productiei 9i a exportului, stimularea
intrarilor de capital strain, a investitiilor, descurajarea importurilor 9i consolidarea rezervelor
valutare.
53 Anghel Rugina, Un miracof economic in Romania este Inca posibifl, Editura Porto Franco, Gala\i,
1992, p.67
60

lOMoARcPSD|12980627
Figura nr. 4.5: Cercul virtuos dintre aprecierea valutei l?i balanta de plati echilibrata
Cre9terea prefuri/or exporturilor
tipre•cie1·eav'a/u1'eiI Reducerea moderatii a

I exporluri/or
Scaderea prefurilor importurilor
Excedent al balanfei de Reducerea moderata a

plaf exporturi/or
4.5. Riscul valutar l?i masuri de protectie
Riscul valutar reflecta probabilitatea de a se Inregistra pierderi din contractele

comerciale internationale sau din alte raporturi economice datorita modificarii cursului de
schimb al valutei Tn perioada de la 1ncheierea contractului §i pana la scaden1a,
Exportatorii sunt supu§i riscului valutar Tn cazul Tn care, la data 1ncasarii contravalorii
marfurilor, valuta de contract se depreciaza fata de momentul Tncheierii contractului comercial
international. La randul lor, importatorii suporta efectele riscului valutar daca valuta de contract
se apreciaza 'in perioada de la fncheierea contractului §i pana la scadenta.
Pozitia de schimb exprima diferenta 1ntre devizele primite §i de primit §i devizele
care urmeaza sa fie predate pentru acoperirea unor obligatii de plata din relatiile economice
internationale. Pozitia de schimb poate fi lunga, daca devizele prirnite §i de prirnit sunt rnai
mari decat devizele ce urmeaza sa fie predate (R > D), scurta 1n cazul 1n care devizele primite
sunt mai mici decat devizele care urmeaza sa fie predate (R < D) §i ferma daca cele doua
marimi sunt egale (R = D).
Efectele riscului valutar pot fi prevenite sau atenuate prin aplicarea unor masuri
contractuale, care cuprind: alegerea valutei de contract, 1nscrierea Tn contract a unei clauze
valutare sau a unei clauze de revizuire a preturilor. Masurile extracontractuale constau 1n
contractarea unor credite paralele, recurgerea la operatiuni la termen, hedging valutar §i
operatii de acoperire pe pietele derivate.
In momentul negocierii contractului, partile analizeaza legislatia valutara din tarile de
origine, evolutia pietei valutare §i impactul previzibil al cursului valutei de contract
La fncheierea contractului comercial international, pafiile pot actiona pentru corelarea
platilor pentru importuri cu mornentul realizarii 1ncasarilor din exporturi, pentru includerea 'in
contracte a clauzelor de consolidare valutara §i a unor marje de siguranta 1n preturi.
61

lOMoARcPSD|12980627
A. Masuri contractuale de atenuare a efectelor negative ale riscului valutar

a) In contractele comerciale internationale 1'ncheiate pana in anul 1971, s-a aplicat
clauza aur, ceea ce insemna precizarea continutului 1'n aur al monedei din momentul
1ncheierii contractului 9i a faptului ca, 1n masura in care se modifica continutul 1n aur al
monedei, plata se efectua la noul raport de schimb rezultat din modificarea continutului 1n aur.
Din momentul renuntarii la definirea valorilor paritare ale monedelor in aur, clauza aur nu se
mai aplica 1'n contractele comerciale internationale;
b) Clauza valutara consta 1n corelarea valutei de contract cu o valuta mai stabila
9i agreata de partile la contract. Contractul comercial international mentioneaza cursul
dintre cele doua valute de la data Tncheierii §i prevede faptul ca, Tn situatia Tn care raportul de
schimb dintre valute se modifica peste anumite limite la scadenta, plata se realizeaza Tn
functie de noul raport de schimb dintre valute.
Variatia cursului valutei de contract fata de valuta de referinta se reflecta cu ajutorul
unui coeficient (K), care depinde de cursul valutar dintre cele doua valute din momentul
platii
(CVi) 9 i de cursul de la data incheierii contractului {CV0 ) : K = . K =cv 1
- 1.
CVo CVo
Suma de plata la scadenta (S1 ) se determina pornind de la valoarea prevazuta la data

Tncheierii contractului {S0 ) la care se aplica coeficientul fluctuatiei cursului de schimb, astfel:
S1 S0 + S0 * K,S 1 = S0 * (1 + k).
c) Clauza co ului valutar se deosebe9te prin faptul ca valuta in care se exprima
contractul comercial international se raporteaza la mai multe valute (co 9 valutar). Pe baza
clauzei co9ului valutar, abaterea cursurilor dintr-un co9 este moderata datorita faptului ca
unele efecte negative la unele valute se compenseaza cu efecte pozitive la alte valute.
Daca valutele din co9ul valutar detin ponderi egale, coeficientul de fluctuatie a
cursului valutei de contract fata de valutele din co 9 (K) depinde de cursurile valutei de plata
fata de valutele din CO§ din momentul scadentei (c1, ci', c1", ci'"..., c1n), de cursurile valutei de
contract fata de valutele din CO§ de la data 1ncheierii contractului (co, ca', co", co"'..., con) 9i de
numarul valutelor din co9 (n).
K 1- [ Ci + C/ 1 + + ... + c!",] 1
c"
n c0 c0 c0
in cazul Tn care valutele din co9ul valutar detin ponderi diferite (p1, p2,... ,pn),
coeficientul de fluctuatie a cursului valutei de contract fata de valutele din CO§ se determina
astfel·
ci c{ c Ci']
K = [ Pi - + P, 2 + p3 -;;- + .. · + Pn n - 1
Co Co Co Co
d) Clauza Drepturilor Speciale de Tragere presupune raportarea valutei din
contractul comercial international la Drepturile Speciale de Tragere 9i recalcularea drepturilor
9i obligatiilor contractuale in functie de evolutia cursului de schimb de la scadenta contractului
fata de cursul valutar de la data incheierii contractului.
e) Clauza de revizuire a preturilor se inscrie in contractele comerciale internationale
in vederea atenuarii efectelor rezultate din modificarea preturilor Tn perioada de la data
1ncheierii contractului §i pana la incasarea contravalorii marfurilor contractate.
8. Masuri extracontractuale de atenuare a efectelor negative ale riscului valutar

in cazul in care in contractele comerciale internationale nu se Tnscriu clauze de
efectele negative ale riscului valutar se pot atenua prin aplicarea unor rnasuri
extracontractuale:
62
lOMoARcPSD|12980627
• metoda creditelor paralele, conform careia creditorul, a - carui creanta la

termen se exprima intr-o valuta cu tendinta de depreciere, se imprumuta cu o suma
egala 9i in
aceea9i valuta pe care o utilizeaza 1n momentul respectiv. La data scadentei creantei
comerciale, creditorul Tncaseaza suma Tn valuta depreciata 9i ramburseaza imprumutul;
• acoperirea la termen presupune ca operatorul, care este supus riscului
pierderii din cauza fluctuatiei cursului de schimb al valutei in care se exprima tranzactia
comerciala, sa initieze o operatie de vanzare sau cumparare pe piata valutara la termen;
• efecteie riscului valutar se mai pot atenua prin solicitarea amanarii platii sumelor
datorate sau Tncasarii sumelor in valuta din exporturi 9i alte operatii cu anticipatie;
• riscul generat de majorarea preturilor la produsele schimburilor economice
internationale se gestioneaza prin preturi care includ rezerve.
1. Cum se define9te cursul de schimb al unei valute 9i ce functii i ndepline9te el?

2. Ce forme imbraca cursul valutei in functie de locul de formare, marime 9i factori?
3. Ce efecte negative s-au manifestat fn perioada aplicarii cursurilor fixe?
4. Care sunt efectele pozitive 9i negative ale cursurilor flotante?
5. Ce factori monetari 9i de credit influenteaza cursul de schimb?
6. Care sunt principalii factori economici 9i financiari ce exercita influenta asupra cursului
de schimb?
7. Care este relatia dintre balanta de plati 9i cursul de schimb?
8. Cum se calculeaza gradul de depreciere 9i ce efecte genereaza asupra relatiilor
economice internationale?
9. Cum se calculeaza gradul de apreciere al unei monede 9i ce efecte genereaza asupra
relatiilor economice internationale?
10. Ce reflecta curba 1n ,,J" din punct de vedere al impactului deprecierii valutei asupra
balantei de plati a unei tari?
11. Prin ce se deosebe9te riscul valutar de alte riscuri din relatiile economice internationale?
12.Care sunt principalele clauze de protectie 1mpotriva riscului valutar 9i cum se aplica
acestea?
Bibliografie
• Brezeanu Petre
Refa(ii financiare internafionale, Walters Kluwer[, Bucure 9ti,
2010
• Bran Paul
Rela[ii financiare :;i monetare interna[ionale, Editura
Economica, Bucure9ti, 1995
• Bourguinat Henry 9.a.
Finance Internationale, Dalloz, Paris, 2007
• Gaftoniuc Simona
Finante interna[ionale, Editura Economica, Bucure$ti, 2000
• Krueger Anne O. Determinarea cursului de schimb, Editura Sedona, Timi$oara,
1996
• Krugman Paul,
International Economics, Theory and Policy, Sixth Edition,
Maurice Obstfeld
Addison Wesley, 2003

lOMoARcPSD|12980627
63

lOMoARcPSD|12980627
• Paxino Dan Octavian Politica valutara §i managementul riscurilor Tn tranzacfiile

intema[iona/e, Editura Economica, Bucure§ti, 2003
• Voinea Gheorghe Finanfe intema{ionale, Editura Sedcom Libris, la§i, 2010
64

lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL 5
PIETELE VALUTARE I INSTRUMENTELE FINANCIARE DERIVATE PE VALUTE
""-"'" "'" Termeni-cheie: piafa valutara, brokeri, dealeri, operafiuni la vedere, curs
"spot", operafiuni la termen, curs la termen (forward), deport, report, arbitraj, speculafie,
swap, hedging, contract futures, contract de opfiuni, opfiune CALL, op[iune PUT, pref
de exercitare, prima, front office, back office . "= -HA + s *._,"
5.1. Pietele valutare
5.1.1. Sfera pietelor valutare $i participantii
Pietele valutare reprezinta centrele sau locurile in care se confrunta cererea §i

oferta de valuta §i se stabile§te cursul de schimb. Piata valutara este formata din bancile
i casele de schimb care sunt autorizate de bancile centrale sa vanda i sa cumpere valuta
1n numele clientilor sau pentru cont propriu.
Pietele valutare mijlocesc accesul persoanelor juridice i fizice la valuta necesara
schimburilor economice internationale, deplasarii 1n strainatate, ofera detinatorilor de valuta
cadrul de piata pentru a fi vanduta, iar din confruntarea cererii i a ofertei de valuta rezulta
cursul de schimb.
Pe pietele valutare participa bancile comerciale, curtierii, bancile centrale,
societatile comerciale care realizeaza operatii de comert exterior54 (a se vedea figura 5.1).
Figura nr. 5.1: Participantii pe piata valutara
Banca centrala
ll L
Banci comerciale '
Banc/ comerclale
definatoare de
. I cumparatoare de
Oferta de
va/uta Cererea de valuta i valutfl
valuta I
'
Societafi comerciale
de(inatoare de L----1 Socletati comerciale
cumparatoare de
vafuta va/uta
fnstitu(ii pub/ice [;ii lnstitu(ii pub/ice 9i

organizafii ----+ organizafii
definatoare de cumparatoare de
vafuta valuta
Persone fizice Cursul Persone fizice

definatoare de valutar cumparatoare de
valuta valuta
54 Yves Simon, Techniques Financieres Internationale, Economica, Paris, 1993, p. 10-12

65

lOMoARcPSD|12980627
Bancile comerciale intervin pe piata valutara sub forma vanzarilor :;,i cumpararilor
de valuta pentru contul propriu sau pentru contul clientilor, intermediaza operatiunile de
t ansformare a valutelor, realizeaza operatii de arbitraj :;,i speculative 1n vederea obtinerii unor
:a:;,tiguri. Bancile comerciale pot 1ndeplini rolul de MARKET MAKER, de formator de piata :;,i
de sustinere a lichiditatii pietei valutare.
curtierii de schimb sunt intermediarii care centralizeaza ordinele de cumparare :;,i
vanzare, asigura executarea lor conform cerintelor clientilor :;,i furnizeaza informatii asupra
evolutiei cursurilor de schimb.
Primirea :;,i transmiterea ordinelor de vanzare :;,i cumparare de valuta, precum :;,i
ealizarea unor operatii speculative reprezinta activitatea de Front-office din cadrul bancilor.
ack office reflecta activitatile de realizare a contractelor negociate :;,i gestionarea
ezultatelor schimbului de valuta de catre intermediarii pe piata valutara.
r Bancile centrale intervin pe piata valutara 1n vederea limitarii fluctuatiei cursului, a
rotejarii monedei nationale, precum :;,i pentru satisfacerea unor ordine ale clientilor. Banca
entrala reglementeaza organizarea pietei valutare :;,i supravegheaza functionarea acesteia.
societatile comerciale care realizeaza importuri :;,i exporturi adreseaza ordine de
cumparare :;,i vanzare de valuta prin intermediarii de pe piata valutara.
Qperatiile de pe pietele valutare au evoluat sub impactul unor factori, printre care:
• extinderea relatiilor internationale, care s-a reflectat 1n multiplicarea fluxurilor de
valuta :;,i 1n cre:;;terea cerintelor de conversie prin intermediul pietelor valutare;
• tendintele de liberalizare a politicilor valutare, eliminarea restrictiilor valutare :;,i
promovarea convertibilitatii;
• generalizarea cursurilor flotante, care a determinat diversificarea operatiunilor
speculative :;,i recurgerea la tehnici specifice de preTntampinare sau atenuare a
efectelor riscurilor din schimburile economice internationale;
• amplificarea mi:;,carilor de capital a impulsionat operatiile valutare provenite din
plasamente, schimburi :;,i repatrierea capitalurilor;
• perfectionarea tehnicilor :;,i a modalitatilor de efectuare a platilor internationale;
• interventiile bancilor centrale sub forma vanzarilor :;,i a cumpararilor de valuta 1n
vederea influentarii cursului de schimb;
• 1mbunatatireaserviciilor bancare de gestionare a sumelor Tn valuta ale clientilor.
5.1.2. Operatiile pe pietele valutare
Pe pietele valutare se efectueaza operatii la vedere, operatii la termen, operatiuni de

arbitraj valutar, operatiuni speculative :;,i operatii speciale de acoperire la termen (hedging
valutar).
a) Operatiile la vedere (operatii pe piata la vedere sau pe piata spot) constau in
cumpararea sau vanzarea de sume in valuta cu cedarea imediata sau la eel mult 48 ore
de catre vanzatori sau cumparatori a unei sume 1n moneda nationala. Cursul la care se
realizeaza operatiile la vedere este expresia raportului dintre ordinele de cumparare :;,i
vanzare de valuta adresate de participantii pe piata valutara. In cazul Tn care sporesc ordinele
de curnparare se majoreaza cursul valutei, iar daca ordinele de vanzare sunt mai mari decat
cele de cumparare scade cursul valutei. Raportul de schimb la vedere al valutei este
deterrninat :;,i de alte operatii ce se efectueaza pe piata valutara, precum §i sub
operatiilor de pe alte piete valutare.
66

lOMoARcPSD|12980627
Cursul de pe piata la vedere care rezulta din confruntarea cererii §i a ofertei de valuta
Tn fiecare moment se nume9te curs ,,Spot".
Pe piata valutara la vedere se stabilesc cursuri pentru operatiile de cumparare §i
cursuri pentru operatiile de vanzare. Diferenta 'intre cursul de vanzare §i cursul de cumparare
al unei valute pe piata la vedere este cunoscuta sub denumirea de Spread.
Spread= (curs de vanzare- curs de cumparare)/curs de vanzare x 100
b) Operatiile la termen (operatii pe piata la termen, Forward Market) reflecta tran

zactiile de cumparare sau vanzare de valuta ce se realizeaza pe baza predarii sumelor
la un termen viitor i la un curs determinat. Tn general, cursul la termen ar trebui sa fie mai
mare decat cursul la vedere (CVr > CVs) deoarece la cursul la vedere se adauga dobanda la
valuta pentru un termen. Cursul la termen al unei valute este mai bun decat cursul la vedere
plus dobanda, Tn cazul 1n care se prevede o apreciere a monedei respective. Diferenta dintre
cursul la termen §i cursul la vedere plus dobanda la o valuta este cunoscuta sub denumirea
de ,,Agio". Tn situatia 1n care se 1ntrevede o depreciere a valutei, cursul la termen poate fi mai
slab decat cursul la vedere §i dobanda, diferenta fiind numita ,,Disagio valutar" sau se
apreciaza ca valuta coteaza disagio la termen. Diferentialul valutar reflecta diferentele Tntre
cursurile la termen §i cursurile la vedere ale monedelor pe pietele valutare.
Cursul operatiilor la termen de pe piata valutara depinde de cursul ,,Spot" (CVs), de
diferenta de dobanda la valute (110b) §i de termenul de negociere (T, exprimat 1n zile sau luni)
a tranzactiei valutare:
C]1s *!:!.Db* T
CVT(fwd) = 360(12)* 100
Cotarea report i deport
Tn cazul Tn care cursul monedei straine exprimat Tn moneda nationala este mai ridicat
la termen (CVT) decat cursul la vedere ( CV5 ) se Tnregistreaza un Report sau se apreciaza ca
moneda straina coteaza Premium. Reportul unei valute reflecta dobanda mai mica de pe
piata valutara din tara emitenta a monedei straine fata de dobanda de pe piata monetara
nationala.
Curs la termen (CVr) = Curs la vedere (CVs) + Report (R)
CVr = CV5 + R
R = CVr
CV5
Daca cursul la termen al monedei straine Tn raport cu moneda nationala este mai
scazut decat cursul la vedere se Tnregistreaza un Deport sau moneda straina coteaza
Discont. Deportul (D) unei valute exprima diferenta de dobanda Tn plus pe piata valutara a
valutei respective.
Curs la termen (CVr)= Curs la vedere (CVs)- Deport (D)
CVr = CV5-
DD
= CV5 CVr
Pe piata valutara la termen, valutele coteaza la termen de 1 luna, 3 luni, 6 !uni 9i 1
an. Cotatiile monedelor la termen se reflecta §i prin intermediul punctelor swap Tnregistrate
fata de o anumita perioada. Cursul la termen se poate mentiona direct sau prin punctele swap
(de report sau deport).
lmportatorii, care urmeaza sa plateasca sume Tn valuta, sunt avantajati daca cursul
la termen va fi mai mic decat cursul la vedere §i Tnregistreaza pierderi, daca moneda coteaza
mai bine la termen decat la vedere. Exportatorii, care urmeaza sa 1ncaseze sume 1n valuta
lOMoARcPSD|12980627
67

lOMoARcPSD|12980627
din contracteie comerciale internationale, inregistreaza diferente favorabile daca cursul la

termen este mai bun decat eel la vedere §i pierderi in situatia in care moneda coteaza mai
slab la termen decat la vedere.
c) Operatiile de arbitraj valutar
Arbitrajul valutar reprezinta o operatie care consta in vanzarea §i cumpararea de

valuta, uneori simultan pe pietele valutare, in vederea protejarii 1mpotriva fluctuatiei cursurilor
valutare, precum §i pentru a beneficia de diferentele de curs. Operatiile de arbitraj valutar
asigura ca§tiguri din diferentele de curs la aceea§i valuta pe o piata la doua momente diferite,
din diferentele de curs la aceea§i valuta pe doua piete diferite §i din diferentele de curs intre
doua valute §i doua piete.
Termenul de arbitraj55 reflecta operatiunea prin care se obtine profit din cumpararea
actiunilor, monedelor §i marfurilor la un pret de pe o piata §i vanzarea simultana a activelor
respective pe alta piata la un pret mai ridicat.
Una din trasaturile care individualizeaza arbitrajul o constituie atenuarea diferentelor
de pret intre diferite piete.
O a doua trasatura a arbitrajului o constituie obtinerea unui ca§tig de catre eel care
realizeaza tranzactiile de cumparare §i vanzare a activelor pe diferite piete cu un rise minim.
Arbitrajul valutar poate fi direct, la termen §i combinat cu arbitrajul dobanzilor.
Arbitrajul valutar direct consta in vanzarea unei sume in valuta pe piata pe care coteaza
mai bine §i cumpararea in acela§i timp a unei sume in aceea§i valuta pe piata pe care coteaza
mai slab.
Arbitrajul valutar la termen se deosebe§te in functie de pietele pe care se
realizeaza tranzactiile cu valuta de catre banci. Arbitrajul la termen pe o singura piata
urmare§te obtinerea unui ca§tig din diferenta de curs a valutei pe aceea§i piata la
momente diferite. Arbitrajul la termen pe doua piete urmare§te valorificarea diferentelor
la cursul la termen al unei valute de pe doua piete.
Arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobanzilor presupune sa se compare
diferentele de curs valutar cu diferentele de dobanda la un plasament egal de capital pe cele
doua piete. Operatiunea de arbitraj valutar devine avantajoasa in masura in care diferenta de
curs valutar este mai mare decat diferenta de dobanda.
Arbitrajul valutar realizat de catre banci contribuie la echilibrarea cererii §i a ofertei de
valuta pe piata, la exercitarea unei influente asupra cursului valutar, la protejarea sumelor
in valuta detinute de clienti la banci §i la obtinerea unor ca§tiguri din diferentele de curs.
d) Operatiile speculative pe pietele valutare
Speculatia valutara reprezinta interventia unui operator pe piata valutara in vederea

realizarii unui ca§tig din diferentele de curs ale valutelor ca urmare a asumarii riscului ce se
manifesta in evolutia cursului de schimb.
Termenul de speculatie exprima operatia de cumparare a unui activ in vederea
vanzarii intr-un timp scurt sau a vanzarii in vederea cumpararii unei valute §i a obtinerii un
ca§tig rapid56. Spre deosebire de importatori §i exportatori care cumpara §i vand valuta pe
piata in scopuri comerciale, speculatorii urmaresc sa obtina profit din cumpararea §i
revanzarea monedelor pe piata valutara. Trasatura fundamentala a operatiilor speculative pe
Thomas P. Fitch, Dictionary of Banking Terms Barron's, Educational Series, USA, 2000, p. 23
Tim Hindle, Finance, Ghid propus de The Economist Books, Editura Nemira, Bucure ti, 1998, p. 71
68

lOMoARcPSD|12980627
piata valutara o constituie obtinerea ca 9tiguluidin cumpararea 9i vanzarea sumelor in

valuta prin asumarea riscului.
Speculatia activa la vedere pe piata valutara se practica 1n cazul in care valuta ,,x"
se afla in depreciere. Operatorul 1mprumuta o suma in valuta ,,x" la o anumita scadenta. Suma
imprumutata in valuta ,,x" o folose9te pentru cumpararea unei sume echivalente in valuta ,,y",
care este mai stabila. La termenul de rambursare a imprumutului Tn valuta ,,x", operatorul
vinde suma in valuta ,,y" pentru care obtine o suma mai mare 1n valuta ,,x", ramburseaza
Tmprumutul 9i inregistreaza un ca9tig din diferenta respectiva.
Speculatia activa la termen se realizeaza pentru a beneficia de diferentele dintre
cursul la termen 9i cursul la vedere pe piata valutara. Daca se estimeaza faptul ca, la un
anumit termen, cursul valutei ,,x" fata de valuta ,,y" va fi mai bun decat cursul la vedere, opera
torul cumpara o suma in valuta ,,x" la termen Tn schimbul unei sume Tn valuta ,,y". La termen,
operatorul vinde suma in valuta ,,x" pentru care obtine o suma mai mare in valuta ,,y".
Speculatia pasiva la vedere sau la termen se practica pe pietele valutare in
vederea prevenirii 9i gestionarii efectelor negative ale riscului valutar. Tn cazul in care un
exportator are de Tncasat o suma in valuta ,,x" peste 3 luni 9i se estimeaza o depreciere,
acesta vinde la termen suma in valuta ,,x". La scadenta, exportatorul incaseaza o suma mai
mare Tn valuta ,,y" in schimbul sumei in valuta ,,x". Daca un importator are de achitat o suma
Tn valuta ,,x" peste 3 !uni 9i se estimeaza o apreciere, acesta cumpara la termen suma in
valuta ,,x" pentru care plate9te o suma in valuta ,,y" la un curs mai avantajos.
e) Operatiile Swap reprezinta Tmbinarea a doua operatiuni valutare simultane 9i
opuse, una de vanzare de valuta 9i alta de cumparare la scadente diferite.
f) Operatiile speciale de acoperire la termen pe piata valutara sunt cunoscute
i sub denumirea de hedging valutar. Exportatorul, care estimeaza ca valuta Tn care se
exprima creantele din contractul comercial international i9i va modifica puterea de cumparare,
1ncheie o tranzactie cu o banca comerciala prin care cumpara la termen o suma intr-o alta
valuta decat aceea in care se exprima contractul comercial, dar egala cu valoarea acestuia.
Prin operatiunea speciala de acoperire la termen, exportatorul are certitudinea ca suma in
valuta pe care o va incasa de la importator dupa primirea 9i receptionarea marfurilor este
egala cu suma necesara achitarii obligatiei valutare contractate la termen.
g) lnterventia Bancii Centrale pe piata valutara
Banca centrala intervine pe piata valutara, fie sub forma cumpararilor sau a
vanzarilor de valuta Tn vederea protejarii monedei nationale, fie pentru executarea unor ordine
ale administratiei centrale, ale bancilor centrale straine sau ale organismelor financiare
internationale.
Banca centrala poate sa influenteze 9i indirect operatiile de pe piata valutara prin
intermediul ratei dobanzii care are efecte asupra intrarilor 9i ie9irilor de valuta.
In cazul in care banca centrala completeaza oferta de valuta insuficienta sau
influenteaza cererea, realizeaza o interventie directa. lnterventia bancii centrale pe
valutara se poate produce la orice curs 9i in orice moment sau fi limitata la o anumita
perioada de timp sau la un anumit nivel de curs.
lnterventia bancii centrale pe piata valutara se realizeaza pe seama rezervelor
valutare, a operatiilor SWAP 9i a pe termen scurt de la alte banci centrale.
69

lOMoARcPSD|12980627
5.2. Contractele futures pe valute
Contractele futures $i contractele de optiuni pe valute sunt cunoscute sub denumirea

de instrumente financiare derivate deoarece produsele (contractele) au o valoare dependenta
de fluctuatiile cursului activelor pe pietele la vedere $i la termen.
Dezvoltarea schimburilor comerciale, instabilitatea cursurilor valutare, nevoile de
valuta, perfectionarea tehnicilor de negociere de pe pietele valutare, amplificarea riscului
valutar au determinat aparitia $i evolutia operatiilor cu instrumente financiare.
Contractele futures i contractele de optiuni pe valute au diversificat accesul la surse
de finantare, au oferit mecanisme de protectie Tmpotriva riscului valutar $i de transfer a riscului
$i obtinerea unor Ca$tiguri din interventiile realizate cu aceste instrumente.
,,Contractele futures" au fost lansate Tn anul 197257 Tn cadrul departamentului
,,International Money Market" (IMM) din cadrul pietei Chicago Mercantile Exchange
(CME). Contractele futures pe valute se mai negociaza pe urmatoarele piete: Philadelphia
Board of Trade (PBOT), London International Financial Exchange (LIFFE), New York
Futures Exchange (NYFE), Tokyo International Financial Exchange (TIFE), Singapore
International Monetary Exchange (SIMEX), Sidney Future Exchange (SFE), precum $i pe
pietele financiare din Elvetia, Germania, Franta, Australia, Italia, Danemarca, Canada,
Suedia, Olanda, Luxemburg, Belgia, Spania $i Portugalia.
a) Participantii la contractele futures pe valute
La contractele futures pe valute participa: bancile $i institutiile care utilizeaza
contractele ,,futures" Tn operatiunile lor; firmele de curtaj care actioneaza Tn numele clientilor;
brokerii care participa 1n nume propriu sau pentru clienti; cumparatorii $i vanzatorii de
contracte ,,futures"; speculatorii care opereaza cu orizonturi apropiate $i termene scurte.
Figura nr. 5.2: Participantii la contractele futures pe valute
Camera de
--------·
compensatie
Piata contractelor
Ordine de
vanzare
Ordine de
la termen de
cumparare
devize
57 Josette
Les marches de et couverture, Vuibert Gestion, Paris, 1995,
p. 83
70

lOMoARcPSD|12980627
Operatiile cu contracte futures pe valute se deosebesc de operatiile de pe pietele

la termen prin urmatoarele:
• marimea contractelor futures pe valute §i scadentele sunt standardizate. Pe
pietele la termen sumele 9i scadentele se negociaza de partile respective;
• in vederea utilizarii contractelor futures pe valute operatorii depun o garantie
initiala care depinde de valoarea contractului, de valabilitatea valutei, precum 9i
garantii suplimentare in functie de evolutia cursurilor valutelor.
• partile la contractele futures pe valute i§i inchid pozitiile initiale pana la scadenta
contractului prin pozitii inverse. Cumparatorii de contracte futures pe valute de pe
aceasta piata le revand, iar vanzatorii de contracte futures rascumpara valoarea
acestora.
Tabel nr. 5.2: Diferentele intre contractele futures pe valute !?i contractele la termen58
I Trasaturi Contracte futures pe valute Contracte la termen I
•Marimea contractului •Standardizata •Negociere
•Scadenta •Standardizata •Negociere
•Localizare •Pia\a •Relatii directe
•Pret (curs) •Stabilit pe pia\a •Cota\ie
•Garantii •Depozit de garantie
b) Trasaturile contractelor futures pe valute
Contractele futures pe valute exprima intelegeri scrise intre doua parti, de a

preda sau de a primi o anumita suma intr-o valuta la o data mentionata i la un pret
stabilit (pret futures) in momentul incheierii care se deosebesc prin:
a) Contractele de pe piata futures au o marime standardizata (lire sterline 62.500,
dolari canadieni 100.000, etc);
b) Contractele futures pe valute se negociaza 9i se 1ncheie la scadente fixe: martie,
iunie, septembrie, decembrie, pentru durate de doi ani, ceea ce 1nseamna cotatii
la opt termene;
c) Valutele care se negociaza in cadrul contractelor futures sunt dolarul SUA, euro,
yenul japonez, lira sterlina, francul elvetian, dolarul canadian §i dolarul australian;
d) Valoarea contractului futures are o fluctuatie minima;
e) Livrarile efective de valuta la contractele futures sunt reduse deoarece pozitiile
detinute de cumparatori/vanzatori se inchid pana la scadenta printr-o pozitie
inversa in vederea evitarii riscului valutar §i a obtinerii unui ca9tig.
Cursul valutelor din contractele futures pe valute se formeaza in corelatie cu raportul
de schimb de pe piata valutara la vedere. Diferenta dintre cursul valutar ,,Spot" 9i cursul de
pe piata futures este cunoscuta sub denumirea de ,,baza" (Baza = Cursul spot - Cursul
,,futures").
Les marches de et couverture. Gestion, Paris

Vezi Josette
1995, p 97 71

lOMoARcPSD|12980627
Figura nr. 5.3: Evolutia cursului futures fata de cursul spot pe piata valutara
Curs spot
0 Scadenf a contractului
Tn cazul 1n care cursul de pe piata la vedere este mai mare decat cursul din
contractele futures pe valute, baza are o valoare pozitiva. Diferenta dintre cursul de pe
piata la vedere $i cursul contractelor futures tinde catre zero pe masura ce se apropie
scadenta contractului futures.
Baza de echilibru (BE) depinde de cursul de pe piata valutara la vedere (CV), de
dobanda de pe piata eurodolarilor (/uso), de dobanda de pe pietele valutelor (Iv) $i de perioada
detimp(n.
T
BE CV* Uuso- Iv)* 360
Contractele futures pe valute se deosebesc de contractele forward prin anumite
trasaturi a$a dupa cum se observa din tabelul urmator:
Tabel nr. 5.2: Diferente 1ntre contractele futures i contractele forward pe valute
Contract Futures Contract Forward

Contracte standardizate cu privire la marimea Contracte negociate de parti cu privire la
activelor monetare i scadenta marimea i data livrarii activelor mone!are
Contract standard pentru fiecare partida i Contract privat Tncheiat Tntre cele doua parti:
camera de compensatie cumparatorul i vanzatorul
lnchiderea pozitiei initiale printr-o pozitie inversa Dificultate Tn a adopta o pozitie inversa la
pana la scadenta i lichiditate mai buna scaden\a pentru soldarea contului i lichiditate
redusa
Contractele sunt valorizate la pretul din fiecare zi, Profitul sau pierderea unei pozitii se realizeaza la
obtinandu-se un ca tig sau o pierdere la care se data cedarii activelor monetare
adauga diferen\a de la 1nchiderea pozi\iei
Marja poate fi men\inuta pentru a reflecta Marja se fixeaza Tn prima zi a tranzac\iei valutare
mi carea pre\ului activelor monetare
72

lOMoARcPSD|12980627
c) Operatiile cu contracte futures pe valute
Participantii adreseaza ordine de cumparare sau de vanzare de valuta la anumite

termene, prin intermediul brokerilor sau curtierilor agreati de organismele de supraveghere
a burselor. Brokerii sau curtierii negociaza tranzactiile de vanzare sau cumparare a contractelor
futures pe valute 1n numele clientilor conform ordinelor primite. La scadenta, se determina
efectele operatiunilor de cumparare sau vanzare a contractelor futures pe piata §i se regleaza
diferentele prin intermediul camerelor de compensatie.
Floor traders reprezinta banci §i institutii care intervin pe piata pentru propriul cont 'in
scop speculativ. Floor brokers sunt firmele de curtaj care actioneaza 'in numele §i contul
clientilor §i primesc un comision. Brokers-traders actioneaza atat 1n nume §i cont propriu cat
§i 'in numele §i contul clientilor.
Ordinele de cumparare sau de vanzare de valuta din contracte pe pietele futures pe
valute se pot formula 1n doua variante:
• ordine la curs limita (limit order), conform carora clientul Ti mentioneaza brokerului
un curs la care va executa operatia, daca se 1nregistreaza un anumit nivel pe
piata;
• ordine la pretul pietei (market order).
Cotatiile contractelor de pe pietele futures pe valute se realizeaza prin licitatii din
care rezulta cursurile de deschidere, cursurile cele mai ridicate, cursurile cele mai scazute
§i cursurile de 1nchidere. Diferenta din revanzarea contractului futures la scadenta la un anumit
curs (li.c) se poate determina altfel:
• pornind de la numarul de contracte (n), tinand seama de pretul contractului futures
1n momentul lichidarii lui (CVs), contractului futures 1n momentul Tncheierii (CVr) §i
de valoarea standardizata a contractului 1n valuta respectiva (Vs): D.c = n * V5*
(CV1 C)
• daca se tine seama de numarul de contracte (n), de punctele care reftecta
diferentele de curs (p), de limita minima a fluctuatiei valorii contractului fn valuta
respectiva (frn): D.c = n* p* fm•
fn fiecare zi pe piata futures se realizeaza o marcare la piata a contractelor futures
1n funciie de pretul Tnregistrat la sfar§itul zilei de tranzactionare, prin care se asigura
obtinerea unui ca§tig sau se 1nregistreaza pierdere de catre vanzatorii sau cumparatorii
contractelor de aceasta natura.
d) Acoperirea riscurilor prin intermediul contractelor futures pe valute
Acoperirea riscului valutar al unui exportator prin contracte futures pe valute
Exportatorul vinde un numar (n) de contracte futures pe valuta la o scadenta

standardizata §i la un curs futures de vanzare ( CVr) pentru a se proteja de deprecierea valutei
la momentul 'incasarii:
Numar de contracte futures (n)
Suma in valuta din contractul de export
Valoarea standardizata a contractului in valuta respectiva
La scadenta creantei comerciale exportatorul 1§i inverseaza pozitia initiala de
vanzator, respectiv cumpara ,,n" contracte futures pe valuta respectiva la aceea§i
scadenta.
73
lOMoARcPSD|12980627
Din aceasta tranzactie cu contracte futures exportatorul Tnregistreaza o diferenta (Dr): D1

n * 11s * (CVr - CJ1s), 11s valoarea standardizata a contractului Tn valuta respectiva
In masura Tn care exportatorul Tncaseaza suma Tn valuta de la importator $i o vinde
pe piata la vedere de la momentul scadentei poate sa rezulte o alta diferenta de pe aceasta
piata (D5 ): D5 Vc * (C\1s CV0 ) , Vc - valoarea creantei comerciale din contract
Operatia exportatorului cu contracte futures pe valute Ti asigura o diferenta totala
(Dt) care poate sa reflecte diferentele de la contractele futures (Dr) $i diferentele de curs de
pe piata la vedere (D5): Dt Dr± D5 •
Dupa cum se poate constata, exportatorii care vand contracte futures pe valute ce
reprezinta creante din export se pot proteja de modificarea cursului de schimb al valutei
pana la scadenta contractului.
Acoperirea riscului valutar al unui importator prin contracte futures pe valute

• lmportatorul cumpara un numar (n) de contracte futures Tn valuta la o scadenta
standardizata $i la un curs futures de cumparare (CVr) pentru a se apara de aprecierea
valutei la momentul platii:
Numar de contracte futures cumparate (n)
Suma in valuta pentru achitarea importului
Valoarea standardizata a contractului in valuta respectiva
• La data platii marfurilor din contract, importatorul T$i Tnchide pozitia futures
initiala, prin vanzarea a (n) contracte futures pe valuta respectiva, la aceea$i scadenta,
obtinand o diferenta (Dr) calculata astfel: Dr n * 11s * ( CVr - CJ1s).
• In acela$i timp cumpara la vedere suma Tn valuta Tn vederea achitarii datoriei
comerciale: D5 Vc * (C\1s - CV 0 ) .
Operatia importatorului pe piata contractelor futures pe valuta 1i asigura o diferenta
care sa compenseze eventuala diferenta de curs pe care o Tnregistreaza la cumpararea
valutei de pe piata la vedere: Dt Dr± D5 • lmportatorii care cumpara contracte futures pe
valute pot obtine diferente care sa le compenseze eventualele pierderi de pe piatele la vedere
sau la termen
5.3. Contractele de optiuni pe valute
a) Sfera i participanti la contractele de optiuni pe valute

Contractele de optiuni pe valute asigura sumele pentru derularea schimburilor
comerciale $i a cooperarii internationale Tn SUA, Japonia, Marea Britanie, Singapore, Elvetia,
Germania, Franta, Canada, Australia, Danemarca, Suedia, Belgia, Luxemburg, Italia, Spania,
Olanda, Portugalia.
Op1iunil e pe valute se diferentiaza 1n urmatoarele componente 1n functie de piata pe
care se
74

lOMoARcPSD|12980627
• piata ,,en detail" la care participa clientii care cumpara sau vand contracte de
optiuni pentru a se proteja de efectele riscurilor din relatiile economice
internationale;
• piata ,,en gross" la care actioneaza bancile comerciale §i bancile de investitii care
urmaresc 1ntarirea pozitiilor clientilor §i preluarea unor pozitii speculative.
Contractele pe optiuni de valute se deosebesc dupa modul de negociere astfel:
• contracte de optiuni negociate pe pietele interbancare, care se deosebesc prin
faptul ca se schimba pe baza de Tntelegere intre banci §i intreprinderi;
• contracte de optiuni standardizate care se negociaza pe pietele optiunilor §i
diferentele se deconteaza prin camerele de compensatie.
Optiunile europene se pot exercita la scadenta, iar optiunile americane asigura
dreptul de exercitare pe durata valabilitatii contractului de optiuni.
Contractele de optiuni pe valute sunt folosite de exportatori, importatori, investitori,
arbitragi§ti, banci §i speculatori in vederea protejarii impotriva riscului valutar i a obtinerii unor
ca tiguri.
b) Trasaturile contractelor de optiuni pe valute60
Contractul de optiuni pe valute exprima un raport intre doua parti prin care se
asigura dreptul de cumparare sau de vanzare a optiunii asupra unei sume in valute la un pret
determinat precum §i de renuntare la o anumita scadenta.
• cumparatorul unei optiuni dobande§te dreptul de a cumpara (optiunea call) sau de
a vinde (optiunea put) suma in valuta la scadenta (optiuni europene) sau pana la
scadenta (optiuni americane) la un anumit curs, precum §i dreptul de a renunta la
tranzactia respectiva;
• vanzatorul unei optiuni are obligatia sa vanda (In cazul optiunii call) sau sa
cumpere (in cazul optiunii put) suma 1n valuta la scadenta (optiuni europene) sau
pana la scadenta (optiuni americane) la un anumit curs;
• valoarea contractului de optiuni difera in functie de pietele pe care se negociaza
optiunile pe valute;
• valutele ce se vand sau cumpara sunt reprezentate de monedele ce se negociaza
pe pietele valutare la vedere §i la termen;
• pretul de exercitare sau cursul la care se vand sau cumpara valutele se stabile$1e
de cele doua parti ale contractului de optiune;
• pretul optiunii denumit ,,prima" reprezinta suma ce se plate§te de cumparator
vanzatorului pentru a compensa o parte din riscul renuntarii la tranzactie;
• durata unei optiuni este limitata prin contract;
• optiunile pot fi revandute sau rascumparate $i astfel partile la contract se pot elibera
de obligatii sau pot pierde drepturile din contract.
Optiunea de cumparare - CALL asigura dreptul cumparatorului sa-§i exercite
optiunea la scadenta (optiuni europene) sau pana la scadenta (optiuni americane), respectiv
sa primeasca o suma in valuta la un curs determinat sau sa renunte la cumparare a sumei
respective.
60
Yves Simon, Techniques Financieres lnternationa/es, Economica, Paris, 1993. p. 57
75

lOMoARcPSD|12980627
Optiunea de vanzare - PUT ofera cumparatorului dreptul de a vinde o suma Tn

valuta la o anumita scadenta (optiuni europene) sau pana la scadenta (optiuni americane) la
un curs determinat sau sa renunte la vanzare a sumei din contract.
Cumparatorul unei optiuni CALL dobande§te dreptul (nu §i obligatia) de a cumpara
o anumita suma Tn valuta A contra unei sume Tn valuta B Tn schimbul unei prime sau de a
renunta la optiunea de cumparare.
Plate$te o prima
Cumparator CALL Vanzator CALL
pozifie long pozi(ie short
Dobandeste dreptu/ de exercita
op(iunea la scaden/a (sau pana la
scaden(a) ori de a renun(a
Vanzarea unei optiuni de cumparare CALL obliga vanzatorul sa predea suma Tn

valuta la scadenta prevazuta §i la cursul stabilit prin contractul de optiune.
Plilte$te o prima
"t';:,;,;w, CALL
Vanzator CALL -
Cedeaza suma in valuta din
contract
Cumpararea unei optiuni PUT Ti da cumparatorului dreptul sa vanda suma Yn valuta

A in schimbul unei sume In valuta B la cursul din contract sau sa renunte la vanzare, la o
anumita scadenta, sau pana la scadenta.
Plate$te o prima
Cumparator PUT Vanzator PUT
pozipe long
A
- . -
Exerc1 ta op(iun ea de vBnzare
pozifie short
Vanzarea unei optiuni PUT presupune ca vanzatorul sa primeasca suma in valuta

din contract la cursul stabilit, la o anumita scadenta sau pana la scadenta.
Plate'?te o prima
Wmzator PUT
w
Cumparator PUT
Cedeaza suma in valuta din
contract
Prima care se plate§te la contractele de optiuni pe valute este formata din valoarea
propriu-zisa a unei optiuni pe valute §i valoarea perioadei. Valoarea propriu-zisa (sau valoarea
intrinseca) a unei optiuni pe valute reflecta ca§tigul care se poate obtine daca optiunea se
exercita imediat.
Valoarea propriu-zisa (Via) a unei optiuni de cumparare americane pe valuta rezulta
ca diferenta 1ntre cursul valutei la vedere (CVs) §i pretul de exercitare (PE) din contract,
deoarece optiunea se poate exercita 'in orice moment pana la scadenta din contract: Via
CV- PE.
76

lOMoARcPSD|12980627
Valoarea propriu-zisa a unei optiuni de cumparare europene pe valuta (Vie) este

egala cu diferenta intre cursul valutei la termen (CVt) §i pretul de exercitare din contract
datorita faptului ca optiunea se exercita la scadenta din contract: Vie cvt - PE.
Valoarea propriu-zisa a unei optiuni de vanzare americane pe valuta se determina
prin diferenta dintre pretul de exercitare din contract §i cursul valutei la vedere: Via PE
Cl{.
Valoarea propriu-zisa a unei optiuni de vanzare europene reflecta diferenta dintre
pretul de exercitare din contract §i cursul valutei la termen:Vie = PE - CV1•
Valoarea perioadei, respectiv diferenta dintre pretul optiunii (prima) §i valoarea
intrinseca, depinde de urmatorii factori: durata ramasa pana la scadenta, de diferentele 1ntre
ratele de dobanda la valute §i de volatilitatea cursului valutei.
Diferentele intre pretul de exercitare al optiunii pe valuta §i cursul de schimb de pe
piata la vedere se reflecta in urmatoarele forme ale op\iunilor:
• Optiuni In the Money (in bani):
- Cumparatorul optiunii de cumparare (CALL) realizeaza ca§tig (C) in cazul Tn care
pretul de exercitare este mai mic decat cursul de pe piata la vedere (PE< CJ1s-):
C = C\1s- PE
- Cumparatorul optiunii de vanzare (PUT) obtine un ca§tig in situatia Tn care pretul
de exercitare este mai mare decat cursul de pe piata la vedere (PE> CVs):
C = PE - C\1s-
• Optiuni Out of the Money ( fara bani):
Cumparatorul optiunii de cumparare (CALL) 1nregistreaza pierdere (P1) in cazul in
care pretul de exercitare (PE) este mai mare decat cursul de pe piata la vedere
(PE> C\1s-):
Pi= PE C\1s-
- Cumparatorul optiunii de vanzare (PUT) poate inregistra pierdere daca pretul de
exercitare este mai mic decat cursul de pe piata la vedere (PE < CVs ):
Pi= C\1s- - PE
• Optiuni At the Money (la bani): cumparatorul optiunii nu inregistreaza nici
ca§tig, nici pierdere, deoarece pretul de exercitare este la nivelul cursului de pe
piata la vedere.
PE=
c) Strategii de interventie la contractele de opfiuni pe valuta
• Contractarea unei optiuni de cumparare asigura obtinerea unui ca§tig Tn cazul

1n care cursul valutei pe piata la vedere depa§e§te pretul de exercitare plus prima:
C\1s- >PE+ p.
77

lOMoARcPSD|12980627
Figura nr. 5.4: Contractarea unei optiuni de cumparare pe valuta
Ci'l$1ig
Ca9tig
0 PE Cursul la
vedere
Punct critic
Pierdere 1V
Cumparatorul unei op1iuni CALL i?i asuma un rise depierdere care se limiteaza la
prima dar poate obtine ca?tig daca cursul valutei depa?e?te punctul critic.
Ca tig=Curs la vedere - (Pret de exercitare + Prima)
• Vanzarea unei optiuni de cumparare poate sa asigure vanzatorului un ca?tig

limitat la valoarea primei sau o pierdere in func1ie de evolu1ia cursului de schimb
al valutei din contractual de op1iun e.
Figura nr. 5.5: Vanzarea unei optiuni de cumparare pe valuta
Ci'l$fig
Prima PE
0 Cursul la
vedere
Punct
Pierdere
Vanzatorul unei op1iuni de cumparare pe valuta poate sa inregistreze pierdere daca

cursul la vedere al valutei din contractual de op1iuni depa?e?te punctual critic.
• Cumpararea unei optiuni de vanzare pe valuta poate sa asigure ca?tig in cazul

in care pre1ul de exercitare este mai mare decat cursul de pe piata la vedere
minus
prima la valuta din contractual de op1iuni PE = Cit'.; p.

lOMoARcPSD|12980627
78

lOMoARcPSD|12980627
Figura nr. 5.6: Cumpararea unei optiuni PUT pe valuta
PE
0
Cursul la vedere
Punct critic
Pierdere
Ca9tig=Pret de exercitare - (Curs la vedere + Prima)

Cumparatorul optiunii PUT risca sa piarda prima pe care o plate9te vanzatorului, dar
poate sa ca9tige faca cursul valutei depa9e9te punctual critic.
• Vanzarea unei optiuni PUT permite obtinerea unui ca9tig limitat la prima sau
asumarea unui rise de pierdere Tn functie de evolutia cursului valutei din
contractual de optiune.
Figura nr. 5.7: Vanzarea unei optiuni PUT pe valuta
Ca0tig
\
0 PE
Cursul la vedere
Punct
Pierdere critic
Pierderea care se poate Inregistra de catre vanzatorul unei optiuni PUT depinde de
raportul dintre cursul de pe piata valutara la vedere 9i pretul de exercitare din contractul de
op1iune pe valute.
d) Acoperirea riscurilor prin intermediul contractelor de optiuni pe valute
Exportatorii, care urmeaza sa Tncaseze sume Tn valuta din exporturi la anumite

termene, cumpara optiuni de vanzare pentru a se proteja 1mpotriva riscului valutar. Daca
valuta de contract a exportatorului se apreciaza pana la scadenta, exportatorul renunta la
optiunea de vanzare i vinde valuta din contract la cursul la vedere de pe piata valutara. In
cazul 1n care valuta de contract se depreciaza pana la scadenta, exportatorul exercita
optiunea de vanzare, deoarece obtine un curs mai bun prin contractul de optiune decat eel de
pe piata valutara la vedere.
79

lOMoARcPSD|12980627
Acoperirea riscului valutar al unui exportator pe piata optiunilor pe valute
• La 1ncheierea contractului de
export, cumpara contracte de • Marime standardizata sau negociata
optiuni ,,PUT" • Pret de exercitare (PE)
• Plate!;,te o prima (P)
• La scadenta sau pana la
a) Curs Spot (CVs) < Pret de exercitare (PE)
scadenta contractului de
Cumparatorul exercita optiunea de vanzare.
optiune
Rezultatul financiar = PE - (CVs + P)

b) Curs Spot (CVs) > Pret de exercitare (PE)
Cumparatorul renunta la optiunea PUT !;,i pierde
prima. Vinde suma Tn valuta din export pe piata la
vedere.
lmportatorii, care au de platit sume ,n valuta pentru marfurile cumparate din
strainatate la anumite termene, contracteaza optiuni de cumparare pentru a se apara
Tmpotriva riscului valutar. Daca valuta de contract se depreciaza la termen, importatorul
renunta la optiunea de cumparare deoarece 1!;,i procura suma Tn valuta necesara, la un curs
mai avantajos, de pe piata la vedere. In cazul Tn care valuta de contract tinde sa se aprecieze,
importatorul exercita optiunea de cumparare datorita faptului ca T!;,i procura valuta prin contract
la un curs mai bun decat eel de pe piata la vedere.
Acoperirea riscului valutar al unui importator pe piata optiunilor de valute
► La Tncheierea contractului
comercial, importatorul • Marime standardizata sau negociata
cumpara contracte de optiuni • Pret de exercitare (PE)
"CALL" pe valuta • Plate!;,te o prima (P)
► La scadenta sau pana la
scadenta contractului de a) Curs Spot (CVs) > Pret de exercitare (PE)
optiune, cumparatorul poate sa Cumparatorul exercita optiunea !;,i cumpara
adopte doua decizii: valuta prin contract
Rezultatul financiar = CVs- (PE+P)
a)Curs Spot (CVs) < Pret de exercitare (PE)
Cumparatorul renunta la optiune, pierde prima
!;,i cumpara valuta de pe piata la vedere.
Optiunile pe valuta ofera cumparatorilor !;,ansa sa 1§i exercite dreptul de optiune sau
sa renunte Tn functie de cursul de schimb de pe piata la vedere, sa evite riscul valutar 9i
sa
obtina ca9tiguri din interventiile cu contracte de optiuni pe valute.
5.4. Piata valutara din Romania
5.4.1. Politica valutara a Bancii Nafionale a Romaniei
Politica valutara 1n calitate de componenta a politicilor promovate de Banca Nationala

a Romaniei cuprinde reglementarile §i deciziile cu privire la politica de curs de schimb, de
organizare §i functionare a pietei valutare, de administrare a rezervelor §i de
asigurare a echilibrului balantei de platL
80
lOMoARcPSD|12980627
Banca Nationala a Romaniei elaboreaza 9i aplica politica de curs de schimb,

componenta importanta a politicii valutare care reflecta principiile 9i normele cu privire la
formarea cursului de schimb.
fn vederea realizarii politicii cursului de schimb, Banca Nationala a Romaniei este
abilitata:61
a) sa elaboreze balanta de plati 9i alte lucrari privind pozitia investitionala
internationala;
b) sa stabileasca cursurile de schimb pentru operatiile proprii pe piata valutara, sa
calculeze 9i sa publice cursurile medii pentru evidenta statistica.
c) sa pastreze 9i sa administreze rezervele internationale ale statului.
In calitate de banca centrala, Banca Nationala a Romaniei are misiunea sa
organizeze i sa monitorizeze functionarea pietei valutare din Romania, sa autorizeze
i sa supravegheze intermediarii pietei valutare.
Banca Nationala a Romaniei poate elabora reglementari ce vizeaza: 62
• autorizarea 9i retragerea autorizatiei, precum 9i supravegherea persoanelor care
au obtinut aprobarea de a efectua tranzactii valutare;
• stabilirea de plafoane 9i alte limite pentru detinerea de active externe, operatiuni
cu acestea pentru persoane juridice 9i fizice;
• stabilirea plafonului 9i a conditiilor 1ndatorarii externe a persoanelor fizice 9i
juridice care intra sub incidenta regimului valutar.
Banca Nationala a Romaniei elaboreaza reglementari privind monitorizarea, controlul
tranzactiilor valutare pe teritoriul tarii 9i emite autorizatii pentru transferuri 1n strainatate,
tranzactii pe pietele valutare.
Tn vederea monitorizarii tranzactiilor valutare persoanele juridice autorizate sa
desfa9oare operatiuni valutare raporteaza Bancii Nationale a Romaniei asupra tranzactiilor
efectuate.
5.4.2. Sfera piefei valutare din Romania §i operafiunile valutare
Piata valutara din Romania reprezinta o piata pe care se efectueaza operatiuni de

schimb valutar la cursuri de schimb determinate liber de catre intermediarii autorizati
de Banca Nationala a Romaniei.
Piata valutara din Romania este formata din piata valutara interbancara §i opera
tiile de schimb valutar cu numerar §i substituite de numerar pentru persoane fizice.
Operatiunile valutare cuprind Tncasarile, platile, compensarile, transferurile,
creditarile, precum 9i orice alte tranzactii exprimate 'in valute 9i care se pot efectua prin transfer
bancar, Tn numerar, cu instrumente de plata sau prin alte modalitati de plata, practicate de
institutiile de credit 1n functie de natura operatiunii respective. In sfera operatiunilor valutare
se deosebesc operatiunile valutare curente 9i operatiunile de capital63 .
61
Legea nr. 312/2004 privind slatutul Bancii Nationale a Romaniei, art. 10, Tn M. Of. nr. 582/2004
82
Legea nr. 312/2004 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei, art. 10. Tn M. Of. nr. 582/2004
63
Regulamentul nr. 4 /2005 al BNR privind regimul valutar, art. 2, In M.Of nr. 616/6 09.2007.
81

lOMoARcPSD|12980627
Figura nr. 5.8: Organizarea pietei valutare din Romania
lntermediari
Cernre de valuta de la persoanele juridice !jii fizice Oferta de valuta a persoanelor juridice i
fizice
Banci comerciale Piata valutara interbancara
Operaiiuni de
Cererea de Oferta de
Case de schimb de valuta
valuta a
persoanelo -
f-----------------------------------------------------------------+
schimb
valutar
valuta a
persoanelor
1n numerar
pentru
r fizice flzice
persoanele fizice
Operatiunile valutare curente includ raporturile 1n valuta dintre rezidenti 9i

nerezidenti care decurg din:64
• tranzactii de comert international cu bunuri 9i servicii 9i alte asemenea tranzactii
care presupun o contraprestatie imediata, inclusiv operatiunile efectuate 1n scopul acoperirii
riscurilor;
• alte operatiuni care nu sunt de natura operatiunilor de capital, cum ar fi:
plati/Tncasari impozite 9i taxe - cu exceptia taxelor succesorale - comisioane, onorarii,
cheltuieli de judecata, amenzi, asistenta tehnica, sume decurgand din drepturi de asigurari
sociale, inclusiv pensii 1ntr-un sistem public sau privat, ca 9tiguri din joc de noroc, prime 9i
indemnizatii decurgand din contracte de asigurare-reasigurare cu exceptia asigurarilor de
viata 9i de credite -, leasing operational, cheltuieli cu 1ntretinerea proprietatilor detinute 1n alt
stat, cheltuieli de reprezentare, cheltuieli guvernamentale, abonamente la publicatii,
participare la organizatii, cluburi;
• repatrierea veniturilor nete sub forma de dividende, dobanzi, chirii, provenind
din operatiunile curente 9i de capital;
• remiteri de sume moderate reprezentand cheltuieli curente ce decurg din obligatii
legale de 1ntretinere a membrilor familiei sot, sotie, copii ori alte persoane aflate Tn
1ntretinere;
64Regulamentul nr. 4/2005 al BNR privind regimul valutar, Anexa 1, Nomenclator, art. 2, 1n M. Of. nr
616/6.09 2007.
82

lOMoARcPSD|12980627
J,

lOMoARcPSD|12980627
• cheltuielile care nu sunt de natura operatiunilor de capital facute de rezidentii

deplasati in strainatate in scop educational sau religios, de recreere, vacanta, sport, afaceri,
vizite la rude sau la prieteni, misiuni, intalniri, conferinte, ingrijirea sanatatii.
Operatiunile de capital cuprind raporturile in valuta Tntre rezidenti $i nerezidenti care
decurg din65:
• lnvestitii directe in Romania ale nerezidentilor $i in strainatate ale rezidentilor;
• lnvestitii imobiliare;
• Operatiunile cu instrumente financiare tranzactionate in mod curent pe piata
de capital se refera la admiterea instrumentelor financiare romane$ti pe o piata de
capital straina $i la admiterea instrumentelor financiare straine pe piata de capital
romaneasca.
• Operatiuni cu instrumente financiare tranzactionate in mod curent pe piata
monetara:
• admiterea instrumentelor financiare romane$ti pe o piata monetara
straina prin: emisiune de oferta publica sau vanzare de catre emitent in
mod direct sau printr-un intermediar pe o piata monetara, acces pe o piata
monetara pe baza procedurilor specifice;
• admiterea instrumentelor financiare straine pe piata monetara
romaneasca, prin: emisiune de oferta publica sau vanzare de catre
emitent in mod direct sau printr-un intermediar, acces pe piata monetara;
• tranzactii privind achizitionarea de catre nerezidenti a instrumentelor
financiare romane$ti de pe piata monetara din Romania;
• tranzactii privind achizitionarea de catre rezidenti a instrumentelor
financiare de pe piete monetare straine.
• Operatiunile cu unitati ale organismelor de plasament colectiv - au ca obiect
titlurile de natura participativa la fonduri de investitii, fonduri mutuale sau la alte
entitati cu sau fara personalitate juridica constituite Tn scopul realizarii de investiiii
colective 1n valori mobiliare tranzactionate in mod curent pe piata de capital sau
valori mobiliare tranzactionate Tn mod curent pe piata monetara.
• Credite legate direct de comertul international la care participa un rezident $i
care se acorda de nerezidenti catre rezidenti sau invers, de rezidenti catre
nerezidenti;
• Credite §i imprumuturi financiare la care participa un rezident i
imprumuturi cu caracter personal;
• Garantii acordate de nerezidenti catre rezidenti §i invers;
• Operatiuni 'in conturi curente;
• Operatiuni in conturi de depozite;
• Transferuri aferente derularii contractelor de asigurare incheiate Tntre
rezidenti $i societati de asigurare nerezidente sau contracte de asigurare de viata
$i de credit incheiate 1ntre societatile de asigurare rezidente $i nerezidente $i alte
transferuri care decurg din contracte Tn derulare.
• Transferuri de capital cu caracter personal sub forma de imprumuturi, cadouri
$i donatii, dote, mo$teniri $i legate, achitarea de catre imigranti a datoriilor 1n tara
1n care au avut stabilita anterior re$edinta, transferuri de active ale rezidentilor
65 Regulamentul nr. 4 /2005, Anexa 1, Nomenclator. art. 3 ln M. Of. nr. 616/6 09 2007
83

lOMoARcPSD|12980627
realizate in cazul emigrarii acestora in perioada premergatoare plecarii, transferuri

de sume reprezentand economii ale imigrantilor depuse pe perioada §ederii in
Romania avand ca destinatie tara in care au avut stabilita anterior re§edinta;
• Import §i export fizic de active financiare, respectiv valori mobiliare §i alte titluri
negociabile §i instrumente de plata.
• Alte mi§cari de capital reprezentate de impozite §i taxe aferente mo§tenirilor,
despagubiri rezultate din operatiuni de capital, restituiri de sume in cazul anularii
ori rezilierii contractelor sau restituiri de sume necuvenite, decurgand din
operatiuni de capital, transferuri de sume rezultand din valorificarea drepturilor de
proprietate intelectuala - patente, desene, marci, inventii, transferuri de sume
reprezentand prestari de servicii.
Ca urmare a masurilor de liberalizare a operatiunilor de capital 66, nerezidentii au
dreptul sa dobandeasca, sa detina §i sa utilizeze active financiare exprimate in valuta §i in
moneda nationala. Sumele in moneda nationala §i in valute detinute de nerezidenti pot fi
convertite prin intermediul pietei valutare. Nerezidentii pot deschide §i mentine conturi in
valuta §i in moneda nationala la institutii de credit §i pot repatria §i transfera activele financiare
detinute.
Rezidentii au dreptul sa dobandeasca, sa detina §i sa utilizeze active financiare
exprimate in valuta. Sumele in moneda nationala §i Tn valute cotate, detinute de rezidenti, pot
fi convertite prin intermediul pietei valutare. Rezidentii pot deschide conturi in valuta §i in
moneda nationala la institutii de credit 9i alte institutii asimilate acestora.
Masurile de salvgardare ce se pot aplica de Banca Nationala a Romaniei, 'in
situatiile Tn care fluxuri de capital pe termen scurt de o mai mare amploare ar exercita presiuni
puternice asupra pietei valutare 9i ar provoca perturbari grave in aplicarea politicii monetare
67
9i a cursului de schimb, nu pot depa9i maxim 6 luni §i includ :
• obligarea rezidentilor §i nerezidentilor de a notifica Banca Nationala a
Romaniei cu 10 zile inainte, intentia de a efectua operatiuni valutare de capital pe termen
scurt;
• stabilirea de plafoane §i alte limite pentru operatiuni valutare de capital pe
termen scurt care genereaza intrari/ie9iri de capital nerezidentilor/rezidentilor.
• retinerea in cont la Banca Nationala a Romaniei, pe o perioada determinata,
a unei parti din sumele in valuta/moneda nationala care provin din intrari de capital
utilizate de un rezident sau de un nerezident pentru conversia acesteia in lei, in scopul
constituirii unui depozit la o institutie de credit din Romania sau din suma 1n valuta care provine
din conversia unui depozit in lei constituit de un rezident sau de un nerezident la o institutie
de credit din Romania in scopul transferului in strainatate;
• stabilirea unei rate mai mari a rezervelor minime obligatorii pentru sumele
reprezentand intrari de capital pe termen scurt care sunt detinute de rezidenti 9i nerezidenti
la institutiile de credit;
• aplicarea de BNR a unui comision la initierea tranzactiilor de pe piata
valutara interbancara 1n scopul efectuarii de operaiiuni valutare de capital care au ca obiect
cumpararea/vanzarea de valuta;
nr. 4 /2005, art4, 1n M. Of. nr. 616/6 092007

nr. 4 /2005, cap. Ill, art. 6, Norma nr. 7/2005 a B.N.R 1n M. Of. nr. 616/6 09 2007
84

lOMoARcPSD|12980627
• instituirea unor restrictii de scadenta pentru unele operatiuni valutare de capital pe

termen scurt;
• introducerea de masuri suplimentare de monitorizare a operatiilor valutare de
capital $ifsau de masuri de control valutar.
Masurile de salvargardare se aplica pe baze nediscriminatorii atat pentru rezidenti
cat 9i pentru nerezidenti 9i respecta principiul proportionalitatii 1n raport cu amploarea
presiunilor exercitate asupra pie1ei valutare,
5.4.3. Organizarea $i funcfionarea piefei valutare interbancare in Romania68
Piata valutara interbancara reprezinta acel segment al pietei valutare care asigura
operatiunile de schimb valutar derulate prin intermediari autorizati ai pietei valutare, respectiv
institutiile de credit, atat Tn nume propriu $i cont propriu, cat $i Tn nume propriu $i contul
clientilor, precum $i Tntre acestea $i banca centrala. Piata valutara interbancara din Romania a
Tnceput
sa functioneze din februarie 1991 sub forma licita1iei organizate de Banca Nationala a
Romaniei cu participarea bancilor comerciale.
a) lntermediarii pe piata valutara interbancara
Operatiunile de vanzare $i/sau cumparare de valuta se pot efectua pe piata

valutara interbancara numai prin intermediari autorizati de Banca Nationala a Romaniei,
respectiv, institutiile de credit.
Conditiile care trebuie Tndeplinite pentru participarea pe piata valutara interbancara
69
sunt :
• existenta unei structuri organizatorice distincte $i a unui spatiu specific securizat
pentru activitatea de intermediere valutara;
• delimitarea atributiilor $i departajarea activitatilor pe piata valutara pe
compartimente distincte (front office, back office);
• reglementarea prin norme proprii a procedurilor de lucru cu clientii, a relatiilor cu
alti intermediari, competentele $i limitele valorice pana la care se pot angaja arbitragi 9tii,
limitele de lucru cu ceilalti intermediari, penalizarile convenite Tn relatia cu clientii §i alti
intermediari In cazul nerespectarii termenelor de decontare ale tranzactiilor, sistemul de
evidenta contabila a tranzactiilor;
• desemnarea persoanelor implicate 1n activitatea de schimb valutar, respectiv
prezentarea listei arbitragi9tilor;
• relatii de corespondent stabilite prin conturi deschise Tn strainatate pentru eel putin
doua valute: dolar SUA (USO), euro (EUR);
• existenta unui sistem operational specific reprezentat de echipament informational
tip Reuters, Bloomberg, echipamente tehnice specifice pentru plati §i comunicatii (linii
telefonice interne §i internationale, sistem de 1nregistrare a convorbirilor telefonice, telex,
SWIFT, fax).
Brokerul reprezinta intermediarul autorizat care participa pe piata valutara 1n nume
propriu, dar 1n contul clientilor pe baza ordinelor primite In schimbul unui comision.
68
Norma nr. 3/2005 a B.N.R. privind functionarea pietei valutare interbancare. Tn M.Of. nr.
297/8.04.2005
69 Norma nr. 3/2005 a B.N.R, art 3. In M Of 297/8.04.2005
85
lOMoARcPSD|12980627
Dealerul constituie un intermediar care functioneaza pe piata valutara atat Tn nume

propriu 9i Tn cont propriu, cat 9i In nume propriu 9i 1n contul clientilor sai.
b) Operatiuni pe piata valutara interbancara din Romania
Pe piata valutara interbancara din Romania se efectueaza operatiuni la vedere,

operatiuni la termen 9i operatiuni SWAP70.
Tranzactia valutara exprima o vanzare sau cumparare de valuta contra monedei
nationale sau contra altei valute.
Operatiunile la vedere (spot) reflecta vanzarile 9i cumpararile de valuta cu decontarea
dupa doua zile de la data Tncheierii tranzactiei la cursul de schimb stabilit Tntre parti.
Operatiunile la termen (forward) se refera la vanzarile sau cumpararile de
valute cu decontare dupa mai mult de doua zile de la data Incheierii tranzactiei la cursul de
schimb negociat de parti (curs forward).
lntermediarii autorizati sa actioneze pe piata valutara interbancara sunt obligati sa
afi9eze permanent In timpul de functionare a pietei valutare interbancare cursurile de schimb
la vedere (spot) 9i la termen (forward) exprimate In lei pentru urmatoarele valute: euro (EUR),
dolarul american (USD), lira sterlina (GBP), francul elvetian (CHF).
Cotatia pe piata valutara interbancara este directa i are la baza unitatea
monetara a Romaniei, leul.
Data tranzactiei reflecta data la care se Incheie tranzactia 9i poate fi diferita de data
la care se deconteaza tranzactia (value date) sau poate fi aceea 9i cu data decontarii (value
today).
Operatiunile swap constau In tranzactiile de cumparare 9i vanzare simultane ale
aceleia9i sume In valuta cu decontare la doua date (de regula, spot 9i forward), la cursuri de
schimb diferite (spot, forward).
Cursul de schimb informativ la termen se coteaza la scadenta de o luna (1M), trei
luni (3M), 9ase luni (6M), douasprezece luni (12M).
Cotatia ferma presupune stabilirea unui pret ferm care angajeaza banca, iar cotatia
orientativa (for info only) fixeaza un pret orientativ. Cotatia ferma la care suma 1n valuta 9i
data valutei sunt acceptate de client sau de intermediarul autorizat presupune ca tranzactia
sa se considere fncheiata 9i se executa neconditionat.
Marja dintre cursurile de vanzare 9i cele de cumparare se determina liber pe piata
valutara interbancara. Cursurile cotate de banci difera In functie de natura operatiei (operatie
1n cont sau numerar), de raportul dintre cerere 9i oferta, de relatiile cu clientii, precum 9i de
politica proprie de trezorerie.
Operatiile de schimb valutar derulate de bancile comerciale implica elemente de
rise din cauza evolutiei cursurilor de schimb.
fn vederea limitarii riscului valutar, bancile comerciale au obligatia sa dispuna de un
sistem de evidenta, care sa asigure 1nregistrarea operatiunilor cu valute 9i determinarea
pozitiilor valutare individuale. Bancile comerciale autorizate sa participe pe piata valutara sunt
angajate sa aplice norme 9i proceduri interne Tn vederea supravegherii 9i gestionarii
riscului
valutar. De asemenea, procedurile de control ale bancilor comerciale urmaresc respectarea
normelor cu privire la riscul valutar.
Banca Nationala a Romaniei supravegheaza riscul valutar 1n cadrul bancilor
comerciale pe baza valutare 1ntr-o anumita care reflecta sumele din conturile
70 Anexa la Norma nr.3/2005 a B.N.R. privind functionarea valu!are interbancare, Nomenclator

86

lOMoARcPSD|12980627
din cadrul bilantului 9i din afara bilantului. Pozitia valutara poate fi lunga, atunci cand rezultatul
este pozitiv 9i scurta, in situatia in care rezultatul este negativ.
In vederea bunei functionari a pietei valutare interbancare 9i a armonizarii cu practicile
internationale, Banca Nationala a Romaniei recomanda utilizarea de catre intermediarii pietei
valutare interbancare a prevederilor Codului de conduita adoptat de Asociatia Pietelor
Financiare (ACI).
5.4.4. Operafiunile de schimb valutar pentru persoane fizice pe teritoriul

Romaniefl1
Din anul 1991 s-au autorizat operatiile de schimb de valuta In numerar contra
monedei nationale de catre persoanele fizice.
Operatiunile de schimb valutar cu numerar 9i substitute de numerar pentru persoane
fizice pe teritoriul Romaniei pot fi efectuate de urmatoarele entitati: institutii de credit autorizate
de Banca Nationala a Romaniei, case de schimb valutar organizate sub forma persoanelor
juridice, conform prevederilor Legii 31/1990 privind societatile comerciale, persoane juridice
9i alte entitati ce detin in administrare unitati hoteliere 9i au in obiectul de activitate
cumpararea de valuta convertibila sub forma de numerar 9i substitute de numerar.
lnstitutiile de credit 9i casele de schimb valutar pot efectua operatiuni de schimb
valutar cu numerar 9i substitute de numerar prin intermediul punctelor de schimb valutar.
Entitatile care detin in administratie unitati hoteliere pot desfa9ura operatiuni de
schimb valutar cu numerar 9i substitute de numerar la receptia hotelului, care este considerata
punct de schimb valutar.
Organizarea operatiunilor de schimb valutar cu numerar ;;i substitute de
numerar pentru persoane fizice
lnstitutiile de credit 9i casele de schimb pot efectua urmatoarele operatiuni de schimb
valutar: 72
• cumparare de valute cotate sub forma de numerar 9i substitute de numerar contra
monedei nationale de la persoane fizice;
• vanzare de valute cotate sub forma de numerar 9i substitute de numerar (cecuri
de calatorie) contra monedei nationale persoanelor fizice;
• cumparare de valute cotate sub forma de numerar contra monedei nationale de
la persoane fizice prin intermediul aparatelor automate de schimb valutar.
Entitatile care detin in administrare structurile de primire turistice cu functiuni de
cazare turistica pot efectua urmatoarele operatiuni:
• cumparare de valute cotate sub forma de numerar 9i substitute de numerar contra
monedei nationale de la persoane fizice, clienti ai acestora;
• cumparare de valute cotate sub forma de numerar contra monedei nationale de
la persoane fizice prin intermediul aparatelor automate de schimb valutar.
Entitatile autorizate sa desfa9oare operatiuni de schimb valutar au obligatia sa
comunice clientilor:
• cursul de schimb pentru operatiunile de vanzare 9i cumparare de valuta prin
afi9are1n interior 9i exterior;
71
Norma nr. 4/2005 a B.N.R privind efec!uarea operatiunilor de schimb valutar, in M. Of. nr.
616/6.09 2007
72 Norma nr. 4/2005, art. 8, Tn M.Of nr. 616/6.09 2007
87

lOMoARcPSD|12980627
• cursurile de schimb afi9ate trebuie sa includa 9i comisioanele practicate de

entitatea respectiva.
Schimbul de valuta in numerar de catre persoane fizice se reflecta in buletinul de
schimb ce se emite fiecarei persoane.
5.4.5. Politica Bancii Nafionale a Romaniei privind cursu/ de schimb
In momentul deschiderii pietei valutare interbancare din februarie 1991, Banca

Nationala a Romaniei a stabilit un curs oficial 9i un curs pentru operatiunile pe piata valutara
legate de dolarul SUA.
Decizia Bancii Nationale a Romaniei de a promova doua cursuri de schimb a
urmarit sa diminueze impactul cursului de schimb asupra preturilor intr-o economie care era
marcata de inceperea procesului tranzitiei la economia de piata.
Sistemul dual de cursuri a favorizat cre 9terea importurilor, a determinat o tendinta a
exportatorilor de a pastra disponibilitatile bane 9ti in cont, plata cu intarziere a obligatiilor fata
de furnizori 9i amplificarea blocajului financiar.
Din noiembrie 1991 (H.G. 763/9 noiembrie 1991) 73 s-au unificat cele doua cursuri 9i
s-au adoptat alte masuri in vederea extinderii convertibilitatii interne a leului la operatiunile
valutare curente.
Potrivit Regulamentului privind efectuarea operatiunilor valutare din 4.05.199274 ,
piata valutara interbancara era deschisa tuturor persoanelor juridice romane cu oferta libera
sau cu cerere justificata de valuta precum 9i persoanelor juridice nerezidente numai in calitate
de ofertanti de valuta.
Piata valutara interbancara a functionat sub forma licitatiei valutare pentru ordine de
vanzare sau de cumparare de valuta egale sau peste 50.000 dolari SUA desfa 9urata in
9edintele organizate in fiecare zi lucratoare la sediul Bancii Nationale a Romaniei, in cadrul
carora cursul de referinta al leului fata de dolarul SUA se determina ca un curs de echilibru
intre cererea 9i oferta de valuta.
Cursul de referinta era stabilit la nivelul la care cea mai mare parte din cererea 9i
oferta de valuta era satisfacuta. In cazul in care cererea $i oferta de valuta nu se intalneau la
un curs de echilibru, cursul de referinta era stabilit de Banca Nationala a Romaniei in limita
pasului de licitatie +/-5% fata de cursul de referinta al zilei 9i Tn functie de raportul cerere
oferta.
Operatiile in afara licitatiilor valutare respectiv operatiunile de vanzare sau cumparare
de valuta pentru ordine pana la 50.000 dolari SUA se efectuau de bancile comerciale la cursuri
care sa se incadreze intr-un interval de abatere +/-2% fata de cursul de referinta in vigoare.
Conform Regulamentului nr. 7/199475 privind efectuarea operatiunilor valutare. piata
valutara interbancara a devenit o piata continua pe care se efectuau vanzari 9i cumparari de
valute la vedere (Spot) 9i la termen (Forward) contra monedei nationale la cursuri de
schimb
determinate liber de intermediarii autorizati de Banca Nationala a Romaniei sa participe in
nume 9i in cont propriu sau in nume propriu 9i in contul clientilor.
H.G.R nr. 763/9.11.1991 cu privire la unificarea cursurilor de schimb ale leului i extinderea
interne a leului la valutare aparuta ln M.of. nr. 23/19.11 1991
nr. 3616/4.05/1992 privind efectuarea operatiunilor valutare ln M.of. nr. 92/13.05.1992
75
Regulamen! nr. 7/18/1994 efectuarea operatiunilor valutare ln M.of. nr. 263119.09.1994
88

lOMoARcPSD|12980627
Prevederile din Regulamentul nr. 7/1994 au contribuit la asigurarea unei autonomii 9i

flexibilitati a pietei valutare interbancare in determinarea cursului de schimb de catre
intermediarii autorizati de Banca Nationala a Romaniei. Banca Nationala a Romaniei avea
obligatia sa publice zilnic un curs de referinta al leului.
lntermediarii autorizati aveau misiunea sa contribuie la cre9terea standardului
profesional 9i a reputatiei pietei valutare interbancare.
Un moment important in politica Bancii Nationale a Romaniei privind cursul de schimb
ii constituie eel din anul 1997 cand s-au emis reglementari noi cu privire la operatiunile
valutare. 76
Masurile prevazute prin Regulamentul nr. 3/1997 au contribuit la crearea unei piete
continue pe care se efectuau vanzari 9i cumparari de valuta contra monedei nationale la
cursuri de schimb determinate liber de intermediarii autorizati de Banca Nationala a Romaniei.
In anul 1998 Romania a notificat scris Fondului Monetar International faptul ca a
acceptat obligatiile prevazute la art. VIII, respectiv a eliminat restrictiile la tranzactiile
internationale curente 9i se angaja sa asigure convertibilitatea pentru tranzactiile curente.
Notificarea oficiala a acceptarii obligatiilor prevazute la articolul VIII din statutul FMI a contribuit
la cre9terea increderii in politica de curs de schimb a Bancii Nationale a Romaniei.
Din a doua jumatate a anului 2001, Banca Nationala a Romaniei a renuntat la
pasul zilnic de depreciere a cursului de schimb promovand libertatea intermediarilor in
formarea cursului de schimb.
In anul 2001, Banca Nationala a Romaniei a elaborat 9i aplicat un program gradual
de liberalizare a operatiunilor de capital, cares-a derulat in anii 2001-200677.
Din martie 2003, Banca Nationala a Romaniei a modificat baza de referinta in
formarea cursului de schimb, respectiv EURO, datorita faptului ca o parte insemnata din
relatiile comerciale aie Romaniei se realizau cu tari din Uniunea Europeana.
Masurile adoptate de Banca Nationala a Romaniei din anul 2005 au urmarit 1ntarirea
flexibilitatii politicii cursului de schimb, limitarea interventiilor 9i crearea unui mecanism valutar
compatibil cu tintirea inflatiei.
Strategia operationala a Bancii Nationale a Romaniei privind politica cursului de
schimb din anul 2005 se individualizeaza prin: flexibilitatea cursului de schimb, in contextul
mentinerii regimului de flotare controlata, sporirea rolului pietei valutare 1n determinarea
cursului de schimb 9i interventii mai putin frecvente ale BNR pe piata valutara. 78
Decizia Bancii Nationale a Romaniei de a promova o politica mai flexibila a cursului
de schimb (limitarea interventiilor bancii centrale pe piata valutara) s-a justificat prin cre 9terea
investitiilor straine directe, a incasarilor din privatizare, prin majorarea intrarilor de valuta de
la rezidentii romani care lucreaza In strainatate 9i a rezervelor valutare, prin sporirea
productivitatii muncii 9i imbunatatirea structurii exporturilor.
Strategia operationala a Bancii Nationale a Romaniei mai presupune accentuarea
rolului pietei valutare 1n determinarea cursului de schimb 9i interventii mai reduse ale bancii
centrale.
Flexibilitatea cursului de schimb este menita sa sustina promovarea cadrului de
politica monetara de tintire a inflatiei 9i liberalizarea contului de capital. In acela9i timp se
76Regulament nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare 1n M.of. nr. 353/31.12.1997
77
Circulara BNR nr.26/20.11.2001 pentru modificarea i completarea Regulamentului nr. 3/1997
privind efectuarea operatiunilor valutare Tn M.of. nr. 769/3.12.2001
78 Vezi Regulamentul nr. 4/2005 al BNR privind regimul valutar Tn M. Of. nr. 297/8 04 2005
89

lOMoARcPSD|12980627
poate manifesta o amplificare a influentei fluxurilor financiare externe asupra cursului de

schimb.
Promovarea unui curs mai flexibil al leului genereaza unele efecte pe termen scurt,
asupra importurilor $i cre$terea deficitului comercial.
Pe termen lung, promovarea unui curs de schimb mai flexibil accentueaza
imprevizibilitatea raportului de schimb $i gradul de incertitudine pentru exportatori $i
importatori.
intrebari de verificare
1. Cum se definesc pietele valutare $i care sunt participantii?

2. Prin ce se deosebesc operatiile la vedere pe piata valutara?
3. Tn ce consta cotarea DEPORT $i REPORT pe piata la termen?
4. Ce reprezinta arbitrajul valutar $i care sunt variantele sale?
5. Ce exprima speculatia valutara $i care sunt formele ei principale?
6. Care sunt trasaturile operatiunilor SWAP $i de hedging?
7. Ce trasaturi prezinta contractele futures pe valuta?
8. Care sunt diferentele 1ntre contractele futures pe valute $i contractele forward?
9. Cum se acopera riscurile exportatorilor pe piata futures?
10. Cum se acopera riscurile importatorilor pe piata futures?
11. Ce trasaturi prezinta contractele de optiuni pe valute?
12. Care sunt strategiile de baza de pe piata optiunilor pe valute?
13. Cum se acopera riscurile exportatorilor $i importatorilor pe piata optiunilor pe valute?
14. Ce misiune are Banca Nationala a Romaniei pe piata valutara $i care sunt principalele
sale atributii ,n administrarea regimului valutar?
15. Ce tranzactii se 1ncadreaza in sfera operatiunilor valutare?
16. Ce cuprind operatiunile valutare curente?
17. Prin ce se deosebesc operatiunile de capital?
18. Ce operatiuni se realizeaza pe piata valutara interbancara?
19. Care sunt conditiile specifice de autorizare a caselor de schimb valutar pentru schimbul
de valuta In numerar pentru persoane fizice $i ce operatii se efectueaza?
20. Care sunt masurile de salvalgardare prevazute de Regulamentul valutar al BNR care
pot atenua efectele unor factori pe piata valutara interbancara?
Bibliografie
• Brezeanu Petre Relafii financiare internafionale, Editura Walter Kluwers ,

Bucure9ti, 2010
• Cerna Silviu
Economie monetara §i financiara intema[ionala, Editura
Universitatii de Vest, Timi oara, 2005
• Krugman Paul,
International Economics, Theory and Policy, Sixth Edition,
Maurice Obstfeld
Addison Wesley, 2003
• Pop Cornelia Relatii valutar-financiare interna[ionale, Editura Todesco,
Napoca, 2005
• Simon Yves Techniques Financieres lnternationales, Sedition,
Paris, 1992
90
• Voinea Gheorghe
------,,1,
lOMoARcPSD|12980627
***
Relafii valutar- financiare intema[ionale, Editura Universitatii
,,Alexandru loan Cuza", la i, 2007
*** lntroducere in studiul piefelor valutare, Editura Economica, Bucure ti,
2000
*** Legea nr. 31212004 privind Statutul Bancii Nationa/e a Romaniei, in
M,Of. Nr.58212004
Regu/ament nr. 4/2005 privind regimu/ valutar, in M Of. nr. 297/8.04
2005
91

lOMoARcPSD|12980627

lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL 6
PIATA EUROVALUTELOR $1 PIETELE FINANCIARE INTERNATIONALE
-,---=· Termeni-cheie: eurovalute, euro-banci, operatfi de depozit, operafii de

imprumut, eurocredite, L/BOR, Over the Counter, Market Maker, ordine de bursa,
operafiuni cash, opera[iuni in marja, euroobligafiuni, ob/iga[iuni straine, euroefecte,
contracte Forward-Forward, contracte Forward Rate Agreement, Swap, Hedging, Cap,
Floor, Collar <• H ¥ JU ,·· -· , -y r=Ph y . .. ,.
C . V ,YMY . ' "., .,
6.1. Piata eurovalutelor
a) Formarea i sfera pietei eurovalutelor
Piata eurovalutelor detine un rol important in formarea §i redistribuirea resurselor in

eurovalute necesare tranzactiilor comerciale internationale. Piata eurovalutelor s-a format
din anul 1957, respectiv din momentul aparitiei §i afirmarii eurovalutelor in relatiile financiare
internationale.
Eurovalutele reprezinta depuneri de valuta in conturi la banci comerciale din
afara tarii emitente. In cadrul eurovalutelor o pondere mare detin eurodolarii (dolarii SUA)
depu§i la banci comerciale din afara SUA, care se utilizeaza 1n operatiuni de creditare pe
termen scurt sau mediu pe o piata paralela cu cea oficiala.
Eurovalutele se deosebesc de depunerile in cont la o banca din tara de
origine a valutei deoarece nu reprezinta creante directe asupra resurselor tarilor, ci
creante asupra bancilor. Operatiile cu eurovalute se caracterizeaza printr-o libertate mai mare
pentru ca nu intra 1n totalitate sub incidenta prevederilor legale din tara emitenta a valutei §i nici
a celor din tara 1n care se pastreaza disponibilitatile 1n eurovalute. Valuta utilizata 1n operatii de
depozit sau de credit nu apartine tarii in care se realizeaza, iar persoana nu este rezidenta a
tarii emitente a valutei.
Piata eurovalutelor reprezinta un segment al pietelor internationale pe care se
efectueaza depuneri bancare §i se acorda credite pe termen scurt sau mediu 1n eurovalute
necesare schimburilor internationale §i dezvoltarii economice a tarilor.
Operatiile de mobilizare §i de redistribuire pe termen scurt §i mediu a resurselor fn
eurovalute de pe piata eurovalutelor se realizeaza prin intermediul bancilor comerciale din
strainatate, denumite eurobanci.
Prin confruntarea cererii §i a ofertei de eurovalute pe aceasta piata se stabile§te
rata dobanzii la imprumuturile pe termen scurt §i mediu. Bancile domiciliate 1ntr-o tara participa
pe piata eurovalutelor prin operatiile de atragere a unor sume in depozite §i de acordare a
creditelor, precum §i prin operatiile in moneda nationala efectuate in strainatate.
93

lOMoARcPSD|12980627
Figura nr. 6.1: Organizarea pietei eurovalutelor
lmpmmuturi de la banci din tara de origine a valutei

pe termen foarte scurt
lmprumuturi
Depunerile nerezidenfilor Resurse
pe termen scurt
Depuneriie rezidentilor
Rata dobanzii
Operafii Window
Plasamente ale
rezerve!or valutare
Aparitia §i evolutia pietei eurovalutelor se explica prin influenta unor factori din
relatiile economice internationale79 :
• deciziile autoritatilor americane din anul 1960 prin cares-a plafonat dobanda
practicata de banci la depozitele la termen 9i s-a interzis remunerarea depozitelor la vedere
pe o anumita perioada (reglementarea Q);
• restrictiile impuse de autoritatile britanice, in anul 1957, bancilor 1n acordarea
creditelor 1n lire sterline nerezidentilor;
• decizia autoritatilor americane, din anul 1965, de impozitare a dobanzilor
percepute de rezidentii americani la creditele acordate nerezidentilor pentru a diminua ie9irile
de dolari din SUA;
• integrarea economica vest- europeana, care a presupus eliminarea restriciiilor
din relatiile economice internationale 9i liberalizarea mi9carii capitalurilor;
• dezvoltarea schimburilor economice internationale;
• amplificarea concentrarii industriale §i bancare care necesita mecanisme de
finantare Tn valuta;
• deciziile autoritatilor americane, din anul 1969, de 'impiedicare a societatilor
americane de a dirija sume Tn dolari In vederea finantarii expansiunii internationale 9i de a
repatria beneficiile realizate de catre filialele straine;
• crearea §i extinderea zonelor libere (OFFSHORE) au stimulat bancile sa
realizeze operatiuni cu eurovalute pentru nerezidentL Zonele libere bancare s-au format Tn
spatiile geografice care au oferit infrastructura moderna, retele informatice 9i de
telecomunicatii, hoteliere 9i personal. Operatiile bancilor din zonele libere bancare au fost
stimulate de 1nlesnirile fiscale, de libertatea de a alege pozitia de trezorerie, de rezervele
obligatorii mai reduse, de instabilitatea sistemului financiar international 9i de teama blocarii
unor disponibilitati datorita unor evenimente politice.
Formarea pietelor eurovalutelor este explicata uneori 9i prin prisma unor evenimente
politice ce s-au manifestat In perioada respectiva. Conflictele militare 9i alte evenimente
Finance Internationale et Marche de Gre a Gre, Economica,

79
Claude Dufloux. Laurent
Paris, 1991, p. 16 94

lOMoARcPSD|12980627
politice ale perioadei au generat teama de blocare a disponibilitatilor 'in valuta la bancile din
tarile dezvoltate. fn aceste conditii, sumele Tn dolari 9i Tn alte valute s-au transferat din tara de
origine la banci comerciale 1n strainatate 9i s-a format piata eurovalutelor80 .
b) Operatiile de formare a depozitelor in eurovalute i de creditare
Resursele de pe pietele eurovalutelor se formeaza pe urmatoarele cai:

• Tmprumuturi de la banci din tara de origine a valutei, contractate de banci 9i
societati comerciale din strainatate;
• disponibilitati1n valuta transferate de bancile comerciale din unele tari catre filialele
din strainatate;
• disponibilitati 1n valuta din exporturile de marfuri 9i servicii, care se pastreaza la
banci comerciale din strainatate;
• depuneri Tn valuta ale persoanelor rezidente la banci comerciale Tn strainatate;
• depunerile economiilor personale Tn moneda nationala sau valuta la banci
comerciale din strainatate;
• plasamentele rezervelor de valuta ale bancilor centrale 9i ale organismelor
monetare oficiale la bancile comerciale din strainatate.
Pe piata eurovalutelor se efectueaza operatii de depozit 9i operatii de Tmprumut 1n
eurovalute. Operatiile de depozit constau 1n atragerea unor sume Tn eurovalute Tn conturi 9i
pastrarea lor la bancile comerciale pe o anumita perioada de timp. Tehnicile de depozit de pe
piata eurovalutelor se deosebesc Tn functie de conditiile de depozitare 9i retragere a sumelor Tn
monedele respective.
lmprumuturile ce se contracteaza pe piata eurovalutelor se acorda sub forma liniilor
de credit 9i a creditelor revolving. Prin intermediul liniilor de credit se aproba Tmprumuturi 1'ntr-o
anumita marime, la o rata a dobanzii 9i se utilizeaza 1n cadrul unei perioade determinate.
Bancile comerciale acorda credite pe durate mari de timp sub forma creditelor revolving.
lmprumuturile pe piata eurovalutelor se contracteaza pentru operatii de comert
international pe termen scurt 9i pentru 1mbunatatirea situatiei financiare (window dressing) a
firmelor.
c) Piata creditului in eurovalute pe termen mijlociu (piata eurocreditelor)
Piata eurocreditelor se individualizeaza 'in cadrul pietelor financiare internationale

prin faptul ca mijloce 9te contractarea creditelor pe termen mediu (5-7 ani) prin intermediul
sindicatelor de banci.
Eurocreditele reprezinta imprumuturi pe termen mediu in eurovalute, de marimi
ridicate ce se acorda de banci guvernelor, agentiilor guvernamentale, societatilor
multinationale la o dobanda variabila.
Eurocreditele reflecta sumele acordate de banci pe baza depozitelor In eurovalute
sau a sumelor Tmprumutate de eurobanci de pe piata interbancara 9i care se deosebesc prin
urmatoarele:
• nivelul eurocreditelor este variabil Tn functie de cerintele
• plasarea eurocreditelor se realizeaza de catre sindicate de banci care negociaza
conditiile Tmprumutului;
80
Phillipe d'Arvisent, Showb, Finances lnternationales. Hachette Paris, 1990,
p. 32-33
95

lOMoARcPSD|12980627
• eurocreditele sunt destinate importurilor, exporturilor, investi!iilor sau altor

obiective pe termen lung;
• eurocreditele se utilizeaza integral sau partial Tn decursul unei perioade de
tragere;
• rambursarea eurocreditelor se efectueaza Tntr-o singura tran§a, Tn tran§e egale,
crescatoare sau descrescatoare la scadente stabilite.
Montajul unui eurocredit consta Tn elaborarea de catre o banca a unui document cu
privire la marimea creditului, conditiile de acordare, mod de rambursare §i garantare.
Rata dobanzii la eurocredite depinde de rata dobanzii la depozitele de eurodolari de
pe piata Londrei (LIBOR) la care se adauga anumite procente pentru a acoperi riscul bancilor
participante. Rata dobanzii la depozitele Tn eurodolari de pe piata Londrei se modifica Tn
functie de raportul dintre cererea §i oferta de eurovalute §i de proportia riscului, iar marja
suplimentara de dobanda are un nivel constant.
6.2. Pietele financiare internationale
6.2.1. Sfera piefe/or financiare internafionale, participanfi, titluri, metode de

cotare
Pietele financiare internationale asigura confruntarea cererii de finantare din
strainatate cu oferta de capital pe termen lung prin intermediul unor organisme
specializate.
in sens larg81, pietele financiare internationale cuprind operatiile de
confruntare a cererii de finantare a institutiilor financiare internationale, a guvernelor,
administratiilor locale, societatilor comerciale din strainatate cu oferta de capital provenita de
la banci, investitori, societati de asigurare, fonduri de pensii §i de la alti posesori de
capitaluri pe termen lung. Resursele in valuta de pe pietele financiare internationale se
mobilizeaza §i Tmprumuta prin intermediul actiunilor, obligatiunilor, a imprumuturilor pe titluri
(lombard) §i a imprumuturilor ipotecare.
in sens restrans, pietele financiare mijlocesc confruntarea cererii i a ofertei de
actiuni i obligatiuni, fiind denumite piete ale valorilor mobiliare.
Pietele financiare internationale sunt organizate i functioneaza in cadrul
burselor de valori i a pietelor interdealeri (Over The Counter). Bursele de valori reprezinta
organisme autorizate care dispun de un spatiu Tn care se efectueaza vanzarea §i cumpararea
titlurilor pe baza unei legislatii §i a unor regulamente. Bursele de valori functioneaza pe baza
unor reglementari ale statelor in care sunt amplasate, care prevad structura organizatorica,
managementul, valorile mobiliare care se negociaza, criteriile de admitere a titlurilor la bursa,
modul de realizare a operatiilor, sistemul de compensare §i alte raporturi privind operatiile
bursei.
Bursele de valori reprezinta barometre ale evolutiilor economiilor nationale dato
rita faptului ca prelucreaza un volum mare de informatii economice §i financiare. lnformatiile
calculate §i preiucrate de bursele de valori sunt accesibile tuturor persoanelor pentru a asigura
transparenta §i corectitudinea operatiilor realizate. Evolutia operatiilor la bursele de valori se
reflecta prin intermediul indicelui de bursa, care se caiculeaza pe baza unui numar de titluri §i
de societati selectionate in functie de coeficientul de capitalizare a rezultatelor financiare.
81
Costin Kiritescu, Relafiile valutar-financiare intemationa/e, Editura $tiintifica §i Enciclopedica,
Bucure ti. 1978, p. 82
96

lOMoARcPSD|12980627
Din evolutia operatiilor de pe pietele financiare internationale rezulta anumite

tendinte:
• accentuarea institutionalizarii, care reflecta cre9terea ponderii operatorilor
institutionali, cum sunt societatile de asigurare, fondurile de investitii, fondurile de pensii;
• dereglementarea, care a contribuit la 1mbunatatirea flexibilitatii operatiilor de pe
pietele financiare internationale 9i la negocierea comisioanelor dintre parti;
• extinderea operatiilor participantilor pe diverse piete financiare;
• tehnologiile de prelucrare §i de transmitere a informatiilor de pe pietele
financiare internationale asigura mobilitatea capitalurilor, cre 9tereavolumului operatiilor de pe
pietele financiare 9i i'mbunatatirea functionarii mecanismelor financiare.
lntermediarii urmaresc armonizarea cerintelor de capital ale emitentilor de titluri cu
cele ale investitorilor 9i furnizarea de servicii de consultanta.
lntermediarii de pe pietele financiare internationale se pot grupa 1n intermediari care
cumpara sau vand titluri de valoare ,n nume propriu 9i In contul clientilor 9i intermediari care
cumpara 9i vand titluri 1n nume propriu 9i pentru contul propriu.
Brokerii sunt persoanele sau entitatile care actioneaza numai 1n calitate de
intermediari pe pietele financiare Tntre vanzatorii 9i cumparatorii de titluri pentru care
Tncaseaza comisioane.
Dealerii reprezinta persoanele sau entitatile care participa pe pietele financiare 1n
interesul 9i pe riscul propriu, precum 9i la cererea clientilor care dispun de un stoc de valori
mobiliare supus riscului de portofoliu.
Market Maker desemeneaza persoanele care dispun de un portofoliu de titluri prin
care exercita influenta asupra pietei financiare, respectiv impun o cantitate minima de titluri la
vanzare 9i la cumparare.
Pe pietele financiare internationale mai participa bancile comerciale, bancile de
investitii, societatile financiare. Unele societati financiare mijlocesc distribuirea 9i plasarea
noilor emisiuni pe piata primara, iar altele participa pe piata secundara ,n calitate de
broker/dealer.
In cadrul pietelor financiare internationale mai actioneaza firmele de evaluare a
calitatii titlurilor, firmele de audit 9i control financiar, firmele de consultanta 9i firmele de
marketing financiar.
Titlurile de valori ce se negociaza pe pietele financiare internationale reprezinta
1nscrisuri sub forma materiala sau Inregistrare electronica, care atesta existenta unor relatii
contractuale 1ntre emitent 9i detinator 9i asigura anumite drepturi posesorilor. Titlurile de
valori care se negociaza pe pietele financiare internationale se deosebesc prin
urmatoarele:
• obligatia reflectata Tn titlu are un caracter autonom;
• titlurile de valori reflecta mi9carea factorilor de productie, dar valoarea prin bursa
are un caracter independent;
• valoarea titlurilor depinde de plasament, respectiv de veniturile care se vor realiza;
• valoarea pe piata a titlurilor se formeaza Tn functie de raportul dintre cerere 9i
oferta 9i alti factori .
Tn functie de natura lor, titlurile de valori ce se negociaza pe pie\ele financiare se
grupeaza astfel:
• titlurile primare reprezentate de Tnscrisurile emise In vederea mobilizarii 9i
majorarii capitalului propriu de catre diverse entitati;
97

lOMoARcPSD|12980627
• titlurile derivate se deosebesc prin faptul ca acorda anumite drepturi partilor la

contract asupra activelor la o anumita scadenta;
• titlurile sintetice sunt instrumentele care se creeaza de societatile comerciale pe
baza activelor financiare (contracte pe indici bursieri).
Ordinele de bursa exprima instructiunile investitorilor sau ale altor persoane
transmise intermediarilor in vederea realizarii unor operatiuni de cumparare sau
vanzare de titluri pe pietele financiare internationale. Ordinele de bursa necesita mentiuni
clare $i simple cu privire la anumite elemente:
• natura operatiunii cu titluri (cumparare sau vanzare);
• delimitarea titlurilor care formeaza obiectul ordinului de bursa;
• numarul titlurilor supuse negocierii;
• tipul de ordin;
• termenul de valabilitate;
• cursul la care urmeaza sa se realizeze operatiile cu titluri.
Ordinele de bursa ce se adreseaza de participanti se pot formula in mai multe
variante:
• ordine la ,,primul curs" care se executa la cursul de deschidere a $edintei de
bursa;
• ordine la ,,cursul eel mai bun" prin care operatorul solicita intermediarului sa
execute operatia la eel mai bun nivel ce se inregistreaza in cursul unei perioade
la bursa, care inseamna vanzarea titlurilor la cursul eel mai mare $i cumpararea
titlurilor la cursul eel mai mic;
• ordine ,,la curs limita" prin care vanzatorul sau cumparatorul de titluri fixeaza
intermediarului un nivel minim la vanzare $i o limita maxima la cumparare;
• ordine ,,la curs limita" cu mentiunea ,,stop" la care cumparatorul mentioneaza un
pret sub care se a$teapta sa fie executat ordinul, iar vanzatorul stabile$te pretul
peste care va fi executat ordinul adresat;
• ordine ,,legate" prin care se solicita intermediarilor sa execute operatiuni simultane
sau conditionate;
• ordine ,,totul sau nimic" care se deosebesc prin faptul ca instructiunile solicita
intermediarului sa ii realizeze in totalitate sau sa nu ii execute, ceea ce inseamna
ca nu poate fi realizat partial.
Cursurile titlurilor de pe pietele financiare internationale depind de raportul dintre
cererea §i oferta de titluri, de situatia economico-financiara a emitentilor de titluri, de nivelul
dividendelor §i al dobanzilor, de evolutia conjuncturala a economiei nationale $i de alti factori.
a) Metoda cotarii prin strigare presupune ca in $edinta de bursa sa se anunte public
titlurile oferite §i cerute, iar in momentul in care se realizeaza un echilibru intre
cererea §i oferta de titluri se fixeaza cursul. Metoda cotarii prin strigare asigura
transparenta operatiilor cu titluri $i cadrul concurential la bursa;
b) Cotarea prin opozitie, ce se aplica la titlurile care coteaza la vedere §i la
termen, consta In colectarea informatiilor cu privire la cererea $i oferta de titluri $i
cursuri, centralizarea in registrul de opozitie tinut de un functionar al bursei din care
rezulta cursul la punctul de echilibru dintre cerere $i oferta;
c) Metoda stelajului reprezinta o tehnica scrisa pe baza careia titlurile ce se ofera
§i solicita se grupeaza 'in fi§e, iar cursul se stabile§te la punctul de echilibru dintre
cerere $i oferta;
98

lOMoARcPSD|12980627
d) Metoda cotatiei continue asistate de calculator presupune colectarea infor

matiilor cu privire la cererea 9i oferta de titluri, prelucrarea lor conform programului
informatic 9i stabilirea cursului.
6.2.2. Operafiile de pe piefele financiare internafionale
Operatiile de vanzare 9i cumparare a titlurilor de valori de pe pietele financiare

internationale se grupeaza tn operatii curente 9i operatii la termen.
Operatiile curente se refera la tranzactiile la care titlurile se predau de catre
vanzator catre cumparator In termen de eel mult 48 ore.
Tranzactiile cu titluri la termen urmaresc obtinerea unor ca9tiguri din diferentele dintre
cursurile la vedere 9i cursurile la termen.
Operatiunea a la baisse (bear) reprezinta o interventie a unui operator la bursa care
mizeaza pe scaderea cursului titlurilor de valori la termen. In aceasta situatie, participantul
vinde imediat titluri la cursul la vedere 9i cumpara titluri la termen.
Operatiunea a la hausse (bull) presupune mizarea tn jocul la bursa pe cre9terea
cursului titlurilor de valoare la termen. in acest caz, operatorii cumpara titluri la vedere 9i vand
titluri la termen, urmarind obtinerea unui ca9tig din diferenta de curs la cele doua mornente.
Pe pietele financiare americane 9i japoneze se realizeaza operatii de vanzare
cumparare a titlurilor primare pe bani gata (cash) 9i pe datorie sau 1n marja, iar pe pietele
financiare europene operatii la vedere 9i operatii la termen cu lichidare lunara 82.
Operatiile pe bani gata (cash) se deosebesc prin faptul ca investitorul care cumpara
titlurile achita integral contravaloarea lor, prin virarea sumei in contul de la broker, iar
vanzatorul preda titlurile.
Operatiile in marja (margin trading) reflecta cumpararea de titluri pe datorie din
contul Tn marja detinut de client la firma de broker. Brokerul acorda clientului un credit pentru
cumpararea titlurilor de pe piata financiara. Operatorul care adreseaza un ordin de cumparare
a unui numar de titluri nu achita brokerului 1ntreaga valoare ci numai o acoperire sau marja,
iar diferenta reprezinta 'imprumutul obtinut de la broker. Dupa cumparare, titlurile raman la
broker 9i reprezinta garantia sau colateralul.
Operatiile cu lichidare imediata de pe pietele europene se caracterizeaza prin
faptul ca vanzatorul cedeaza titlurile la termenul stabilit, iar cumparatorul plate9te cash titlurile
in termen de pana la trei zile.
Operatiile la termen de pe pietele europene se Tncheie 1ntr-o anumita zi 9i se
executa la o data fixa 1n fiecare luna. Cumparatorii pot sa achizitioneze titluri fara sa dispuna
In momentul 'incheierii contractului de resursele necesare, iar vanzatorii sunt obligati sa le
cedeze la scadenta. Prin reglementarile bursiere se prevad titlurile ce se pot negocia la termen
9i numarul minim. Operatorul de pe piata la termen depune o garantie pentru operatiile pe
care le realizeaza pe piata respectiva.
In functie de natura operatiilor cu titluri de valori ce se realizeaza pe pietele
financiare internationale, se deosebesc operatii ferme 9i operatii conditionate. Operatiile
ferme se refera la titlurile ce se predau la termenul stabilit, iar operatiile conditionate se
efectueaza pentru anumite titluri cotate ia termen.
Operatiile conditionate pot fi: opera1ii cu prima, operatii de dublu 9i operatii de stelaj.
Operatiile la termen cu prima presupun ca, la scadenta, cumparatorul sa beneficieze de
82
loan Popa, Bursa, Colectia bursa, vol. II. Editura Adevarul, Bucure;;ti, 1993. p. 11
99

lOMoARcPSD|12980627
dreptul de a renunta la contract Yn schimbul platii unei prime vanzatorului. Operatiile de dublu
constau Tn faptul ca la scadenta cumparatorul are dreptul sa dubleze cantitatea initiala a
titlurilor negociate.
Stelajul reprezinta o operatiune pe baza de contract prin care cumparatorul poate sa
opteze Yntre a cumpara titluri cu o marja §i a vinde titluri cu o marja fata de cursul de pe pia 1a.
Operatiunea de stelaj urmare§te variabilitatea pretului titlurilor de pe pietele financiare
internationale Yntre momentul Yncheierii operatiunii §i eel al derularii ei. Preturile titlurilor
stabilite prin contract pe baza carora cumparatorul are dreptul sa opteze pentru o anumita
operatiune sunt denumite bornele stelajului.
6.2.3. Componente/e pietelor financiare internationale
Pietele financiare internationale asigura confruntarea cererii §i a ofertei de capital Yn

centre financiare internationale pe care opereaza agenti, indiferent de nationalitate §i valuta.
Principalele componente ale pietelor financiare internationale sunt: piata
internationala de actiuni, piata obligatiunilor internationale i piata euroefectelor83.
A. Pietele internationale de actiuni (euroactiuni) mijlocesc plasamentele
actiunilor societatilor comerciale in strainatate prin intermediul sindicatelor bancare
sau al altor intermediari. Tranzactii cu actiuni se efectueaza pe pietele din New York, Tokyo,
Londra, Frankfurt, Paris, Bruxelles, Amsterdam, Madrid, Copenhaga, Zurich, Geneva,
Munchen.
Emisiunea §i plasarea actiunilor pe pietele financiare internationale asigura accesul
la resurse de finantare pe mai multe piete, cunoa§terea societatii comerciale de catre
investitori §i alti parteneri84.
Euroactiunile sunt emise de societati rezidente Tntr-o tara, exprimate In eurodevize
§i destinate cumpararii de catre nerezidenti de pe pietele internationale.
Piata euroactiunilor s-a dezvoltat ca urmare a dereglementarii,
dezintermedierii, a reducerii dobanzilor i a privatizarii societatilor comerciale.
Organizarea emisiunii euroactiunilor se realizeaza astfel:
• metoda subscrierii titlurilor, conform careia societatile emitente vand actiunile unui
sindicat bancar international, care se angajeaza sale plaseze, la un pret fixat
Intr o anurtiita perioada de timp;
• metoda ,,book building", conform careia §eful de fila constituie un sindicat bancar §i
de plasament care realizeaza o cercetare de marketing asupra investitorilor
potentiali. $eful de fila supervizeaza operatiunea, coordoneaza activitatea,
Tnregistreaza oferta de cumparare, decide Tn colaborare cu societatea emitenta a
actiunilor pretul de emisiune §i volumul titlurilor.
lmplicafiile pe care le-a generat globalizarea financiara asupra emisiunii de
acfiuni este ilustrata de numarul i capitalizarea companiilor straine la bursele nationale
sau de numarul i angrenarea companiilor autohtone pe pietele din strainatate. De
asemenea, se poate analiza ponderea ac1iunil or na1ionale detinute de catre investitorii din
strainatate (sau a actiunilor straine detinute de catre investitorii autohtoni). Capitalizarea
companiilor la nivel international a crescut ,n mod continuu, iar cea mai abrupta reducere a
83
Jean Pierre, Allegret, Economie Monetaire Internationale, Hachette 1997, p. 162
84
Maria Prisacaru. Tranzac{ii la burse/e de valori §i gestiunea portofo/iului, Editura Corson la i, 1998,
p. 11
100

lOMoARcPSD|12980627
fost 1nregistrata 1n anul 2008 pe fondul scaderii valorii ac 1iunilor pentru numeroase institutii
economico-financiare. fn tarile membre ale Uniunii Europene, capitalizarea companiilor
reprezinta 20% din capitalizarea interna1ionala.
Grafic nr. 6.1: Capitalizarea companiilor la nivel international in perioada 1988-2011
-miliarde USD-
10.000
60.000
50.000
40.000
30.000
10.000 +- -----""'.'.:=....-•..
20.000 +-- ·c;;;--==-·
·----.--.....,----c--•-......,._... .. . . ·---------'lk----·-----
Uniunea Europeana La nivel global

..
Sursa: Baza de date a Bancii Mondiale, data.worldbank.org, 2012
B. Piata obligatiunilor internationale realizeaza operatiile de vanzare §i cumparare

a euroobligaiiunilor.
Piata primara de euroobligatiuni asigura tranzactiile cu euroobligatiuni 1ntre emitenti
§i investitori. Emitentii de euroobligatiuni pot fi guverne, administratii locale, firme
multinationale §i institutii internationale. lnvestitorii institutionali sunt reprezentati de banci
comerciale, banci de investitii, fonduri mutuale, case de pensii, societati de asigurari,
investitori individuali.
Euroobligatiunile reprezinta titluri de credit pe termen mediu §i lung exprimate 1n
eurovaluta §i plasate pe europietele de capital de catre un sindicat bancar international.
Euroobligatiunile se emit de mari 1ntreprinderi particulare, de stat, de institutii publice, de
organisme financiar-bancare internationale.
Tehnica plasarii euroobligatiunilor
Euroobligatiunile se plaseaza pe europietele de capital de catre sindicatele bancare
internationale constituite pentru fiecare emisiune §i formate din coordonatorul emisiunii,
grupul de subscriere §i grupul de plasare.
Coordonatorul emisiunii de euroobligatiuni, denumit §eful de fila, este reprezentat de
o banca de pe piata financiara, care fundamenteaza clauzele emisiunii cu privire la: marimea
1mprumutului, durata, dobanda aferenta §i modul de rascumparare a titlurilor.
Grupul de subscriere este format din institutii financiare, firme, banci, care furnizeaza
suma Tmprumutului pe baza emisiunii de euroobligatiuni.
Etapele plasamentului de euroobligatiuni pe pietele financiare internationale sunt:
• solicitantul de capital se adreseaza unei banci pentru a negocia
Tmprumutului pe baza de emisiuni de euroobligatiuni;
• banca contacteaza alte banci §i le solicita sa Tn sindicatul de
coordonare a plasamentului de euroobligatiuni;
• banca informeaza emitentul de asupra termenilor §i
emisiunii de
• banca coordonatoare decide asupra valorii emisiunii, asupra
emisiunii de euroobligatiuni;
101

lOMoARcPSD|12980627
• banca coordonatoare comunica bancilor participante repartizarea

euroobligatiuniior;
• sindicatul de plasament asigura plasarea euroobligatiunilor pe piata 9i
mobilizarea capitalurilor disponibile;
Figura nr. 6.2: Organizarea emisiunilor de obligatiuni pe pietele financiare

internationale85
A/egerea modalitiifilor de emisiune
Sindicate de direcfie
Sindicat de garantie Sindicat de plasament
Banci garante: Banci;

defila; Stabilimente de pfasament
Co- ef de fita;
Garanti;
Pe pietele de euroobligatiuni se emit diverse tipuri, astfel: obligatiuni clasice,

obligatiuni convertibile, obligatiuni cu certificate de optiune anexate, obligatiuni cu dobanda
variabila.
Cursul euroobligatiunilor pe piata financiara evolueaza 1n functie de cerere 9i oferta,
de dobanda nominala, durata obligaUunii 9i de alti factori. Pornind de la cursul obligatiunii, de
la dobanda nominala, durata totala 9i durata pana la scadenta se calculeaza randamentul
euroobligatiunilor.
Rambursarea Tmprumuturilor pe baza de euroobligatiuni se poate efectua la
scadenta, 1n tran9e, la scadente intermediare, prin tragere la sorti.
Costul total al imprumutului prin emisiunea de euroobligatiuni depinde de comisionul
global, ce se repartizeaza intre 9eful de fila, sindicatul de plasament 9i sindicatul de garantie
la care se adauga cheltuieli generale privind emisiunea titlurilor.
Lichiditatea unei emisiuni de euroobligatiuni depinde de numarul formatorilor de piata
(market maker) 9i de marja practicata. Marja de randament este formata dintr-o prima de rise
care are tendinta de a se reduce pe masura ce se apropie scadenta 9i dintr-o prima de
lichiditate care dupa prima parte a termenului descref;,te.
Operatiile de pe piata euroobligatiunilor presupun mecanisme de asigurare a securitatii
tranzactiilor 9i a transferurilor din mi9carilede capital.
Obiigatiunile straine se deosebesc de euroobligatiuni prin faptul ca se µ,a,;,c,cu..a de un
imprumutator nerezident pe piata nationala a unei monede. Emisiunea obligatiunilor straine se
85
Josette Peyrard, Gestion Financiere Internationale, Vuibert Gestion, Paris, 1995, p. 296
102

lOMoARcPSD|12980627
realizeaza 1n moneda tarii respective, pe baza legislatiei §i a procedurilor locale. Emisiunile de

obligatiuni straine pe piata americana se numesc Yankee Bonds, pe piata japoneza Samurai
Bonds, pe piata britanica Bulldog Bonds Evolutia 1mprumuturilor prin emisiuni de obligatiuni
straine depinde de receptivitatea investitorilor nationali fata de titlurile straine §i de avantajele
oferite de pietele nationale.
Obligatiunile internationale se deosebesc prin emisiunea acestora Tntr-o valuta
convertibila 9i sunt plasate pe pietele financiare a eel putin doua state de catre un sindicat
international de institutii financiare. Fluxurile aferente obligatiunilor emise la nivel
international au crescut continuu pe fondul accentuarii nevoii de finantare a autoritatilor
publice 9i extinderii activitatii corporatiilor multinationale.
Datele din graficul nr. 6.2 indica faptul ca, spre deosebire de celelalte fluxuri
financiare internationale, emiterea de obligatiuni la nivel global a crescut chiar 9i pe
perioada crizei prin prisma nevoii crescande de finantare a statelor care au 1nregistrat
niveluri ridicate ale deficitului bugetar.
Cre9terea emisiunii de obliga1iuni destinate pietelor externe a impus diversificarea
mecanismelor 9i instrumentelor de pe pietele financiare internationale. Emisiunea de titluri
de credit este rezultatul tendintei de dezintermediere. In acest context, rolul bancilor este
limitat, dar semnificativ prin prisma importantei pe care acestea o au 1n pregatirea 9i
subscrierea emisiunii de obliga1iuni.
Grafic nr. 6.2: Emisiunea de obliga\iuni internationale in tarile care raporteaza BIS in
perioada 1995 -iunie 2012
-miliarde USO-
35000
30000 ----~----
25000
20000
15000
10000
5000
0
,..,...,
19%1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 iun. dee. iun. dee. iun.
2010 2010 2011 2011 2012
-Toate state!e - - State dezvoltate --" Tari in curs de dezvoltare
Sursa. Rapoarte ale Bancii Regiementelor /nterna/iona/e pe baza date/or statistice ale Fonduiui Monetar
lnterna/ional, Bancii Mondiaie c;i Bancii Reglementelor lntema/ionale, 2012
C. Piata euroefectelor
Euroefectele au aparut la Tnceputul anilor '80 sub forma biletelor de trezorerie, a euro
notelor §i a altor efecte ce se emit de catre Tntreprinderi, institutii financiare §i guverne86 .
Din punct de vedere al naturii lor, euroefectele sunt instrumente hibride care prezinta
atat trasaturi ale eurocreditelor, cat §i ale euroobligatiunilor, cum sunt ,,eurobonurile" §i biletele
la ordin pe termen de la 1 la 6 luni. Emisiunea euroefectelor se monteaza de catre o banca 9i
se garanteaza de un sindicat bancar. Plasamentul euroefectelor se efectueaza prin intermediul
unui grup de banci, care subscriu la emisiune §i plaseaza titlurile investitorilor, sau printr-un
dealer care T9i asuma misiunea plasamentului.
86
J. Siac, Les marches d'actifs financiers internationaux, in Finances lnternationales, Armand Colin,
Paris, 1993, p. 147
103

lOMoARcPSD|12980627
Euroefectele se refera la hartii euro-comerciale, euronate 9i euroefectele pe termen

mediu. Hartiile euro-comerciale 9i euronatele sunt euroefecte emise pe o perioada de 3-6 luni
care se plaseaza prin dealeri de pe pietele financiare internationale. Efectele pe termen mediu
se deosebesc prin faptul ca emisiunea se realizeaza printr-un intermediar care asigura un
cost redus al 1mprumutului 9i satisfacerea cerintelor de finantare. Eurobiletele de trezorerie
reprezinta titlurile pe termen scurt emise de intreprinderi la care subscriu investitorii ce dispun
de resurse pe termen scurt. Pe piata euroefectelor se contracteaza imprumuturi pe termen
scurt cu o dobanda mai mica.
6.3. lnstrumente financiare de gestiune a riscurilor de pe pietele financiare

internationale
Dimensiunea 9i efectele riscurilor financiare necesita utilizarea unor instrumente

financiare care sa asigure acoperirea eventualelor pierderi ale participantilor de pe piete
financiare interna1ion ale.
a) Forward - Forward (Termen contra termen) este considerata o operatiune
pe baza de contract prin care un operator cumpara o rata viitoare a dobanzii la
un credit sau la un plasament bancar. Forward - Forward 1n calitate de operatiune
financiara de gestiune a riscului de dobanda, permite unei entitati care dore9te sa
contracteze un 1mprumut sau sa realizeze un plasament la o data viitoare (perioada de
timp determinata) sa evalueze costul 1mprumutului sau randamentul plasamentului87.
Forward - Forward de contractare a unui imprumut se deosebe9te prin faptul
ca o banca se angajeaza sa acorde un credit unei 1ntreprinderi sau unui debitor 1ntr-o
anumita marime, pe o perioada de timp 9i la o rata a dobanzii 1n prealabil fixata
(garantata).
Angajament de a acorda un credit

.
Banca Debitor
'
Debitorul plate9te dobanda
garantata
In cadrul unui Forward - Forward de plasament, investitorul se angajeaza sa

efectueze un plasament la o banca sau alta institutie de credit, de o anumita marime, pe o
anumita perioada de timp 9i la o rata a dobanzii fn prealabil fixata (garantata).
Plaseaza resurse bane9ti in

.
!J........ ,,,.;;n.i 1V'¥
valuta
Banca
½
Prime9te o dobanda garantata
Rata de dobanda la operatiunea Forward - Forward88 (rf) depinde de dobanda la

1mprumut (Re), de durata 1mprumutului (Te), de dobanda la plasament (Rp), de durata
plasamentului (Tp) 9i de durata operatiunii (Tf):
Yves Simon, Techniques Financieres lntemationales, Economica, Paris, 1993. p. 430

88
Claude Dufloux, Piete financiare, Editura Economica, 2002, p. 285
104

lOMoARcPSD|12980627
(Re* Te) - (Rp* Tp)

rf
Rp+Tp
Tf * (l + 360 * 100)
b) Forward Rate Agreement (FRA) constituie un instrument financiar prin care
doua parti la un contract urmaresc sa se protejeze Tmpotriva variatiei ratei dobanzii.
Cumparatorul de Forward Rate Agreement (FRA) urmare9te sa se protejeze
1mpotriva cre9terii ratei dobanzii, iar vanzatorul vizeaza protectia 1mpotriva scaderii ratei
dobanzii.
Contract intre parp

' Vanzator FRA
Cumparator FRA
T T
Protec/ie impo/riva cre,;terii ratei Protecfie impotriva scaderii ratei
dobanzii dobanzii
Diferenta de dobanda la o asemenea tehnica financiara (D) depinde de valoarea

nominala a operatiunii (C), de rata de dobarida garantata (rg), de rata dobanzii de pe piata
(rp) 9i de numarul de zile ( T):89
C * (rg - rp) *T
D
r,n * T + 360 * 100
In calitate de instrument financiar, Forward Rate Agreement se utilizeaza pentru
a reduce costul 1mprumutului sau pentru a Tmbunatati randamentul unui plasament banesc
la o anumita perioada de timp.
c) SWAP-ul reprezinta tranzactia prin intermediul careia doua parti (persoane)
schimba intre ele active financiare 90 , sau o operatie finar.ciara prin care se schimba
creante, datorii sau elemente ce decurg din creante 9i datorii sau ca o operatiune prin care
o tranzactie pe piata la termen este completata de o tranzactie simultana pe piata la
vedere 91.
Swap reprezinta operatiunea financiara prin care se realizeaza schimbul de
creante sau de datorii 1ntre doua parti, ce pot fi reprezentate de 7ntreprinderi, banci, tari. In
calitate de operatiune financiara, Swap poate 1mbraca forme diferite, 1n functie de natura
activelor care se schimba, precum 9i de partile antrenate Tn efectuarea operatiunii de
schimb de creante sau de datorii.
Swap de schimb constituie operatiunea financiara prin care detinatorul unui titlu
de valoare (A) 11 cedeaza unui tert (B) Tn schimbul unui alt titlu, de aceea 9i valoare. Prin
aceasta operatiune, partile urmaresc 1mbunatatirea calitatii titlurilor ori valorificarea
eventualelor modificari anticipate de randament ale titlurilor de pe pietele financiare
internationale.
A B
,
Titlu de valoare Titlu de valoare
89
Claude Dufloux, Piete financiare, Editura Economica, 2002, p. 286
Tim Hindle, Finante, ghid, The Economist Books, Editura Nemira, Bucure91i, 1998, p. 175
91
Yves Simon, Techniques Financieres lntemationales, Ed. Economica, Paris, 1993, p. 28
105

lOMoARcPSD|12980627
Swap de creante §i datorii poate sa Tmbrace mai multe forme:

• schimbul de creante contra capital (Debt Equity Swap) constituie o operatiune
financiara prin care se asigura convertirea unor creante Tn investitii directe. Prin
aceasta operatiune o parte T$i valorifica creantele $i cealalta T$i achita datoriile;
• schimbul de creante contra obligatiuni (Debt-for-Debt Swaps) se deosebe$te
prin faptul ca o parte care detine creante le poate converti in obligatiuni emise
de cealalta parte;
• un organism specializat rascumpara creante $i le schimba Tn anumite conditii
(Debt-for-Debt swaps).
Swap intre banci centrale reflecta operatiunile prin care o banca centrala
deschide o linie de credit Tn propria moneda la banca centrala a altei tari, iar aceasta la
randul sau deschide la prima banca centrala o linie de credit Tn propria moneda.
Swap pe rata dobanzii (de dobanda) reprezinta operatiunea financiara prin care
doi agenti economici schimba plati de dobanda. De exemplu, beneficiarul unui 1mprumut Tn
franci elvetieni schimba dobanda pe care o datoreaza pentru Tmprumut cu dobanda pe care
o datoreaza un alt beneficiar pentru un 1mprumut Tn dolari SUA.
Banca
1n moneda y la o rata
lmprumut in moneda x la o rata a dobanzii
a dobanzii
Beneficiar 1 Beneficiar 2
Primeste dobanda in monedax_
De asemenea, daca o entitate economica contracteaza un imprumut prin emisiune

de obligatiuni cu un nivel de dobanda $i o alta entitate obtine un imprumut prin emisiune de
obligatiuni cu un alt nivel de dobanda, cele doua entita 1i pot schimba dobanda aferenta
Tmprumuturilor obligatare.
d) Hedging-ul reprezinta o operatiune financiara ce se initiaza pe pietele
valutare §i financiare in conditii de incertitudine a cursurilor de schimb ale valutelor
sau ale titlurilor financiare.
Hedge/Hedging este considerat o tehnica financiara de acoperire a riscului
fluctuatiilor preturilor de pe pietele financiare92.
92 Thomas P Fitch, Dictionary of Banking Terms, USA, 2000, p. 224

106
1
Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com) ... ,i
lOMoARcPSD|12980627
Hedgingul este abordat ca o operatiune ce se efectueaza 1n situatia 1n care pietele

valutare sunt agitate §i evolutia viitoare a cursurilor de schimb este incerta93. Esenta
hedgingului este reprezentata de operatiunea inversa ce se initiaza pe o piata la acela§i
termen §i de aceea§i valoare, menita sa acopere o pozitie de pe piata §i sa anihileze un
rise.
e) Optiunile pe rata dobanzii
Cap, floor i collar reprezinta contracte de optiuni pe rata dobanzii negociate
pe pietele financiare internationale care pot asigura ca§tiguri din anticiparea relativa a
evolutiei ratei dobanzii, precum §i garantarea unei dobanzi maxime la un 1mprumut nou sau
a unei dobanzi minime la un plasament banesc pe o anumita perioada de timp.
Cumparatorul unei optiuni pe rata dobanzii urmare§te sa se protejeze de o cre§tere
a ratei dobanzii de pe piata financiara la un moment dat.
• CAP (plafon) sau Ceiling reprezinta un contract pe rata dobanzii, care se
practica in cazul in care se contracteaza un imprumut la o rata a dobanzii variabila i
exista riscul cre§terii acesteia. Prin aceasta operatiune se limiteaza valoarea dobanzii ce
trebuie platita pentru obtinerea 1mprumutului respectiv.
Limita superioara a dobanzii
TT TT 1 D_ifu_,_e_n_ _d_e_d_o_b_a_n_d_a_p_rl_m_,_M_d_e
cumparatorul de CAP
····•T:. •.
T ' 7T., T TTT
Dobanda la 1mprumut
• Floor (Plan§eu) reprezinta un contract prin care cumparatorul T§i asigura o rata a
dobanzii minima 1n cazul unui plasament banesc 1n schimbul platii unei prime, la o marime
§i pe o durata determinata.
In cazul 1n care se anticipeaza o scadere a ratei dobanzii, un operator care a
efectuat un plasament banesc 1n obligatiuni se poate acoperi prin cumpararea unui floor la
o rata de exercitare §i cu o prima. Daca pe piata, dobanda (i1 ) coboara sub nivelul de
exercitare, cumparatorul de floor prime§te de la vanzator diferenta dintre rata de exercitare
§i rata de pe piata.
·······1·········· Diferenfa de dobandil primita de

cumparatoruf de FLOOR
·· ·-· -··
Dobanda de pe pia1a
• Collar (Guler) reprezinta operatiunea prin care un debitor urmare§te sa se

protejeze 1mpotriva cre§terii ratei dobanzii, prin cumpararea §i vanzarea simultana a unui
CAP §i a unui FLOOR, vizand ca prima primita pentru vanzare sa compenseze partial sau
total pe cea platita pentru cumparare.

lOMoARcPSD|12980627
93
N. Murgu, Afaceri §i caderi in lumea capitalului, Ed. Dacia. Cluj-Napoca, 1979. p. 192
107
Strategie de
acoperire contra
riscului
J•--------- I Cumparare de
Cumparare
CAP
•◄--•, Vanzare FLOOR ---11,-..... ....,
c_o_L_LA_R
Vanzare de
Cumparare FLOOR r Vanzare CAP
- COLLAR
1 1
Prima platita (P2)
1
Cost P1-P2
Prima p!atita (P1)
Cumpararea unui COLLAR consta 1n combinarea cumpararii unui CAP §i a vanzarii

unui FLOOR. Vanzarea de COLLAR presupune o combinatie 1ntre o vanzare de CAP §i o
cumparare de FLOOR.
····· ·1·········· Limitel

e ratei
dobanzi
••••w•• i
••••••••e
Tunelul ratelor de dobanda
f) Strategii complexe de natura speculativa pe pietele financiare

internationale
Straddle reprezinta o strategie complexa de interventie pe pietele financiare
internationale, care se realizeaza prin combinatie de optiuni pe piata financiara.
Cumpararea de Straddle (Long Straddle) exprima o strategie de interventie pe
pietele financiare internationale ce se initiaza in momentul 1n care se anticipeaza o
cre9tere a volatilitatii cursului activului suport prin combinarea cumpararii unei optiuni
CALL §i a
cumpararii unei optiuni PUT la acela§i pret de exercitare.
Practicarea unei asemenea strategii de interventie pe pietele financiare
internationale genereaza o pierdere reprezentata de primele platite §i §anse de ca§tig
nelimitate, 1n functie de evolutia cursului activului suport pe pietele financiare.
Vanzarea de Straddle (Short Straddle) 1n calitate de strategie de interventie pe
pietele financiare consta in combinarea vanzarii unei optiuni CALL §i a vanzarii unei optiuni
PUT la acela9i pret de exercitare.
Vanzarea de Straddle ii asigura celui care o practica pe pietele financiare
internationale un ca§tig limitat la prime 9i pierdere probabila, in functie de evolutia cursului
activului suport pe piata.

lOMoARcPSD|12980627
Strangle constituie o alta strategie ce se realizeaza pe pietele financiare prin

combinarea cumparari §i vanzari de optiuni CALL §i PUT cu scadente identice, dar cu un
pret de exercitare la CALL mai mare decat la optiunea PUT.
Cumpararea de Strangle (Long Strangle) reprezinta o strategie ce se practica
Tn cazul cre§terii volatilitatii cursului activului suport, care presupune o combinatie Tntre
optiuni CALL §i PUT, dar la preturi de exercitare diferite.
108

lOMoARcPSD|12980627
Protejarea impotriva volatilitatii cursului activului suport se realizeaza astfel:

• contra cre9terii cursului se cumpara o optiune CALL la pretul de exercitare pe
care nu dore9te sa-I depa9easca;
• contra scaderii se cumpara o optiune PUT la pretul minim de exercitare.
Strategia de cumparare a unui Strangle presupune o pierdere minima limitata la
valoarea primei 9i un ca9tig nelimitat in functie de variatia cursurilor titlurilor de pe pietele
financiare.
Vanzarea de Strangle consta Tn combinatia Intre vanzarea de optiune CALL 9i
vanzarea de optiune PUT cu preturi de exercitare diferite. Ca 9tigul Tn urma aplicarii unei
vanzari de Strangle este limitat la suma primelor, iar pierderea este nelimitata.
1. Ce trasaturi prezinta Eurovalutele?

2. Care sunt factorii ce au contribuit la aparitia 9i evolutia pietei eurovalutelor?
3. Care sunt caile de atragere a resurselor pe piata eurovalutelor?
4. Ce operatii se deruleaza pe piata eurovalutelor?
5. fn ce consta sensul larg 9i restrans al pietelor financiare 9i ce tendinte se manifesta pe
pietele financiare internationale?
6. Care sunt principalele titluri 9i metode de cotare de pe pietele financiare internationale?
7. Care sunt operatiunile ce se desfa9oara pe pietele financiare internationale?
8. Prin ce se deosebe9te piata internationala a actiunilor?
9. in ce consta tehnica plasarii obligatiunilor pe pietele financiare internationale?
10. Care sunt trasaturile pietei euroefectelor?
11. Care sunt trasaturile unui contract Forward-Forward?
12. Care sunt formele contractului Forward-Forward 9i relatia de calcul a ratei?
13. Prince se deosebe9te un contract Forward Rate Agreement?
14. Ce se Tntelege prin swap 9i care sunt formele sale?
15. Care sunt trasaturile hedgingului?
16. Prin ce se deosebe9te un contract ,,Cap"?
17. Care sunt trasaturile unui contract ,,Floor"?
18. Ce trasaturi individualizeaza contractul ,,Collar"?
19. Care sunt trasaturile unui ,,Straddle"?
20. Care sunt elementele care individualizeaza un ,,Strangle"?
109

lOMoARcPSD|12980627
Bibliografie
• Aglietta Michel Macroeconomie financiara, Editura CNI "Coresi" SA., Bucure ti,
2000
• Basno Cezar, Tranzacfii bursiere cu produse derivate §i sintetice, Editura
Nicolae Dardac Didactica i Pedagogica, Bucure ti, 1999
• Brezeanu Petre Rela(ii financiare interna(iona/e. Editura Walter Kluwer, 2010
• Dufloux Claude Piete financiare, Editura Economica, Bucure ti, 2002
• Fitch Thomas P. Dictionary of Banking Terms, Barron's Educational Series, USA,
2000
• Hindle Tim Finanfe. Ghid The Economist Books, Editura Nemira, Bucure ti,
1998
• Simon Yves Techniques Financieres lnternationales, 5 edition Economica,
Paris, 1992
110
Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com) ---

lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL 7
FORMAREA I UTILIZAREA REZERVELOR INTERNAJIONALE
y••~···,~ Termeni-cheie: /ichiditate internafionala, /ichiditate necondifionata, lichiditate -

condifionata, rezerve internafionale, rezerve de valuta, rezerva aur, rezerve/e
)' internafionale ale Romaniei -----··-··--
··-•·•'-···•--·---· ---- ..,, ' ..
h ,, ., .... ,M, W NHN
7.1. Lichiditatea internationala: sfera l?i forme de exprimare
Lichiditatea exprima capacitatea unui activ de a se transforma in expresie

baneasca l?i de a deveni mijloc de plata. Lichiditatile internationale cuprind activele
susceptibile de a se transforma Tn mijloace de plata internationale 9i de a Tndeplini functiile de
finantare a deficitului balantei de plati §i de protejare a cursului de schimb al monedei.
Lichiditatea internationala are acceptiuni diferite in relatiile economice
internationale94. in sens restrans, lichiditatea internationala reflecta capacitatea de
finantare a deficitului balantei de plati externe pe seama disponibilitatilor Tn valuta §i alte active
pe care le detine autoritatea monetara (banca centrala) a unei tari, fiind cunoscuta sub
denumirea de ,,lichiditatea neconditionata". In sfera lichiditatii internationale
,,neconditionate" se cuprind: rezervele valutare existente la banca centrala, rezerve de
aur, creditele acordate de organismele financiar-bancare internationale §i facilitatile temporare
de credit pe baza de reciprocitate dintre bancile centrale.
in sens larg, lichiditatea internationala exprima capacitatea unei tari de a acoperi
angajamentele externe pe seama rezervelor valutare detinute de banca centrala §i de
particulari, fiind denumita ,,lichiditate conditionata". In aceasta acceptiune, In sfera lichiditatii
internationale se Tncadreaza rezervele valutare detinute de banca centrala, rezerva de aur,
facilitatile de credit §i resursele Tn valuta ale bancilor, persoanelor juridice §i fizice particulare.
Elementele componente ale lichiditatii internationale se deosebesc 1ntre ele, 1n functie
de conditiile de utilizare. Rezervele de valuta §i de aur se afla la dispozitia bancii centrale §i
se pot utiliza 1n orice moment 1n vederea finantarii deficitului balantei de plati. Facilitatile de
credit depind de negocierile dintre parti. Resursele In valuta din conturile bancilor, persoanelor
juridice §i fizice se pot utiliza 1n cazuri deosebite 9i prin masuri dispuse de state.
Cererea de rezerve internationale depinde de exporturi, importuri §i variabilitatea
tranzactiilor internationale.
Lichiditatea internationala reflecta nivelul de dezvoltare al economiei nationale, gradul
de participare al tarii la schimburile internaiionale, eficienta §i competitivitatea produselor pe
pietele externe. Lichiditatea internationala se exprima prin anumiti indicatori:
• lichiditatea internationala (L;) se apreciaza prin intermediul raportului dintre
rezervele internationale (Ri) §i masa monetara in circulatie (Mm):
R;
L=-
' Mm
Editura
94Costin Kiri\escu,
Bucure:;;ti, 1978, p. 123
111
lOMoARcPSD|12980627
• lichiditatea internationala se exprima pe baza raportului dintre rezervele

internationale §i angajamentele la vedere §i la termen ale bancii centrale
(Abe):
R;
L --
i - Abe
• lichiditatea internationala a unei tari se reflecta prin raportul dintre rezervele

internationale §i deficitul balantei de plati externe (De):
R;
L-=
i De
• raportul eel mai sugestiv de exprimare a lichiditatii internationale a unei tari
ii reprezinta eel dintre rezervele internationale §i valoarea importurilor (/ m):
R;
L;
Im
• raportul dintre rezervele internationale i datoria publica externa a tarii arata
capacitatea de a achita obliga\iile fata de strainatate.
Lichiditatea internationala se apreciaza 9i prin prisma perioadei de timp 1n care se pot
acoperi importurile pe seama rezervelor internationale detinute de banca centrala. In masura
In care o tara 19i acopera importurile pe o perioada de peste 6 luni din rezervele
internationale dispune de lichiditate internationala, iar tarile la care rezervele internationale
acopera valoarea
importurilor pentru perioade mai scurte au dificultati In asigurarea lichiditatii internationale.
Lichiditatea internationala poate sa se asigure prin acces pe pietele internationale,
iar rezervele sa reprezinte factorul de garantie.
7.2. Rezervele internationale
Rezervele internationale reflecta disponibilitatile in valuta §i in alte active ce se

pastreaza §i administreaza de catre autoritatea monetara a unei tari §i se folosesc
pentru echilibrarea balantei de plati externe §i sustinerea cursului de schimb al
monedei.
Rezervele internationale ale unei tari se delimiteaza de alte mijloace de plata
internationale prin urmatoarele:
• rezervele internationale se pastreaza 9i administreaza de catre autoritatea
monetara (banca centrala) a unei tari;
• rezervele internationale sunt destinate echilibrarii balantei de plati;
• rezervele internationale contribuie la sustinerea cursului de schimb 1n anumite
limite 9i la protejarea monedei nationale;
• rezervele internationale asigura garantarea solvabilitatii tarii care solicita
finantarea externa 1n vederea acoperirii deficitului balantei de plati;
• excedentele din balantele de plati se pot plasa tempofar pentru a obtine resurse
din valorificarea lor pe o perioada de timp.
in sfera rezervelor internationale se 1ncadreaza rezervele de valuta, 9i Tn alte
Drepturile Speciale de Tragere, rezerva de aur 9i pozitia tarii la Fondul Monetar International.
Rezervele internationale se deosebesc de ,,acoperirea monetara" prin care erau garantate
bancnotele emise de banca centrala deoarece marimea lor nu mai depinde de masa banilor
1n
112
lOMoARcPSD|12980627
a) Rezervele de valuta
Rezervele de valuta reprezinta sumele sub forma de creante asupra strainatatii

detinute §i administrate de bancile centrale, exprimate in anumite valute. Rezervele de
valuta se afla sub forma depunerilor la banca centrala, a plasamentelor Tn bonuri de tezaur, a
obligatiunilor guvernamentale 9i 1n alte titluri.
Valuta unei tari Tnd epline9te functia de instrument de rezerva 1n masura Tn care este
stabila, convertibila 9i utilizata 1n tranzactiile comerciale internationale.
Cererea de valuta de rezerva depinde de marimea deficitelor balantei de plati, de
regimul de schimb al valutei, de alte obligatii in valuta, de impactul unor factori interni 9i
externi, precum 9i de accesul pe pietele valutare.
Oferta de valuta de rezerva este determinata de marimea 1ncasarilor din exporturi, de
situatia balantei de plati, de politica monetara 9i bugetara a tarilor emitente 9i de evolutia
tranzactiilor pe pietele valutare.
b) Drepturile Speciale de Tragere
Drepturile Speciale de Tragere reprezinta active de rezerva emise de Fondul

Monetar International §i repartizate tarilor membre in vederea procurarii unor sume 1n
moneda convertibila, a rascumpararii sumelor in moneda nationala detinute de alte tari
membre 9i pentru achitarea dobanzilor 9i comisioanelor catre FMI.
c) Rezerva aur
Rezerva aur este formata din doua parti, 9i anume: stocul de consum curent 9i
stocul permanent. Stocul de consum curent reflecta cantitatea de aur necesara in domeniul
cercetarii 9tiintifice, medicina, industrie 9i productie de bijuterii. Stocul de consum curent se
poate evalua pornind de la consumul din anul de baza in domeniul cercetarii 9tiintifice, Tn
medicina 9i in industrie, care se corecteaza cu anumiti factori ce exercita influente de la un
an la altul.
Stocul permanent de aur sau intangibil reprezinta partea din rezerva de aur ce se
pastreaza in tezaurul bancii centrale 9i se utilizeaza in situatii deosebite. Stocul permanent
de aur se cuantifica tinand seama de influentele unor factori deosebiti, cum sunt: consumul
de grau al tarii pe un an In caz de seceta, cerintele pentru aparare nationala, marimea
deficitului balantei comerciale Tn cazul intreruperii relatiilor comerciale 9i valutare cu unele tari.
Dupa modificarea statutului FMI din anul 1978, aurul indepline 9te functia de mijloc de
rezerva al bancilor centrale, iar Tn calitate de mijloc de plata in relatiile economice
internationale se poate utiliza Tn situatii deosebite.
d) Disponibilitatile la Fondul Monetar International
In sfera rezervelor internationale se pot include 9i sumele care rezulta din

depa9irea cotei de participare a unei tari membre la FMI fata de disponibilitatile 1n moneda
nationala.
e) Utilizarea rezervelor internationale
Rezerva aur se pastreaza 1n tezaurul bancii centrale sau la Banca Reglementelor

Internationale (depozitar extern). Disponibilitatile 1n Drepturi Speciale de Tragere se reflecta
'in conturile administrate de catre Departamentul Drepturilor Speciale de Tragere din cadrul
FM!. Rezervele de valuta sunt detinute 9i administrate de catre bancile centrale.0 parte din
rezervele de valuta se pastreaza 1n cont la banca centrala 7n vederea echilibrarii balantei de
113
lOMoARcPSD|12980627
plati, iar o alta parte se plaseaza in obligatiuni §i alte titluri cu dobanda, U§Or negociabile pentru
a asigura lichiditatea rezervelor.
7.3. Rezervele internationale ale Romaniei
Rezervele internationale ale Romaniei sunt alcatuite cumulativ sau selectiv din
urmatoarele componente 95:
• aurul detinut in tezaur sau depozitat in strainatate;
• active externe sub forma de bancnote §i monede metalice sau disponibil in
conturi la banci sau la alte institutii financiare In strainatate, exprimate in acele
monede §i detinute Tn acele tari pe care le stabile§te Banca Nationala a Romaniei;
• orice alte active de rezerva recunoscute pe plan international inclusiv dreptul
de a efectua cumparari de la Fondul Monetar International Tn cadrul tran§ei de
rezerva, precum §i detinerile de Drepturi Speciale de Tragere;
• cambii, cecuri, bilete la ordin, precum §i obligatiuni §i alte valori mobiliare
negociabile sau nu, emise sau garantate de persoane juridice nerezidente
clasificate in primele categorii de catre agentiile de apreciere a riscurilor
recunoscute pe plan international, exprimate §i platibile in valuta in locuri
acceptabile pentru Banca Nationala a Romaniei;
• bonuri de tezaur, obligatiuni §i alte titluri de stat emise sau garantate de
guverne straine sau de institutii financiare interguvernamentale, negociabile sau
nu, exprimate §i platibile in valuta in locuri acceptabile de catre Banca Nationala
a Romaniei.
fn vederea administrarii rezervelor internationale, Banca Nationala a Romaniei
este autorizata sa efectueze urmatoarele operatiuni96:
• sa cumpere, sa vanda 9i sa faca alte tranzactii cu lingouri, monede de aur §i cu
alte metale pretioase;
• sa cumpere, sa vanda 9i sa faca alte tranzactii cu valute;
• sa cumpere, sa vanda §i sa faca alte tranzactii cu bonuri de tezaur, obligatiuni
§i alte titluri emise sau garantate de guverne straine sau de organizatii
financiare interguvernamentale;
• sa cumpere, sa vanda §i sa faca alte tranzactii cu valori mobiliare emise sau
garantate de catre banci centrale, institutii financiare internationale, societati
bancare §i nebancare;
• sa deschida §i sa mentina conturi la banci centrale, autoritati monetare,
societati bancare §i institutii financiare internationale;
• sa deschida §i sa tina conturi, sa efectueze operatiuni de corespondent pentru
institutiile financiare internationale, banci centrale §i autoritati monetare,
societati financiare §i bancare, organizatii financiare interguvernamentale,
precum §i guverne straine §i agentiile !or.
Pornind de la importanta lichiditatii internationale §i tinand seama de riscurile
specifice activelor externe, Banca Nationala a Romaniei are misiunea sa fundamenteze §i sa
mentina rezervele internationale la un anumit nivel.
Legea nr. 31212004 Statutul Bancii Najionale a Romanieiin M. Of, nr. 582/2004, art 30
Legea nr. 312/2004, art. 31
114

lOMoARcPSD|12980627
In anul 2012, rezervele internationale ale Romaniei erau de 35,413 milioane EURO,
din care 88.1% reprezentau rezervele valutare i 11,9% valoarea detinerilor de aur. In anul
2012 rezerva valutara s-a diminuat cu 1,987 milioane de euro fata de anul anterior97
Rezerva aur s-a mentinut la 103,7 tone, dar a 1nregistrat o cre tere din punct de
vedere valoric de 149 milioane euro ca urmare a cre terii pretului aurului pe plan
international.
Tabel nr. 7.1: Structura rezervei valutare a Romaniei 1n perioada 2010-2012 (31
decembrie 98 -%-
31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012
1 Guverne 56,0 71,6 62,61
2 Agenfii guvernamentale 5,6 5,1 4,5
3 lnstitufii supranafionale 6,0 5,2 3,07
4 Numerar 32,4 18,1 29,82
TOTAL 100 100 100
Datele din tabelul nr. 7.1 evidentiaza faptul ca rezerva valutara 1n numerar i depozite
a fost de 18,1% din total 1n anul 2011, iar in anul 2012 -29,82%. Plasamentele in titlurile
unor guverne au detinut 56% in anul 2010,71,6% in anul 2011 i 62,61% In 2012.
Tabel nr. 7.2: Compozifia rezervelor valutare a Romaniei in perioada 2010-2012 (31
decembrie)99
-%-
Monede 31.12.2010 31.12.2011 31.12.2012
1 Do/aru/ SUA (USD) 24,4 14,8 18,74
2 EURO(EUR) 65,5 76,7 72,72
3 Alte valute 10,1 8,5 8,54
TOTAL 100 100 100
Din tabelul nr. 7.2 care reflecta compozitia rezervelor valutare rezulta: EURO a
detinut 65,5% din total la 31 decembrie 2010, 76,7% la 31 decembrie 2011 i 72,72% la
sfar itul anului 2012. Ponderea dolarului SUA s-a redus in total rezerve valutare de la 24,4%
la 31 decembrie 2010, la 14,8% la 31 decembrie 2011, respectiv a crescut la 18,74% in
anul 2012.
Mentinerea rezervelor internationale la un nivel corespunzator tranzactiilor externe ale
statului se urmare?te de catre Banca Nationala a Romaniei ?i Ministerul Finantelor.
In cazul in care rezervele internationale ale Romaniei se diminueaza pana la un nivel
care ar periclita tranzactiile internationale ale statului, Banca Nationala a Romaniei prezinta
Parlamentului ?i Guvernului un raport privind situatia rezervelor internationale, cauzele care
au determinat o asemenea evolutie, precum ?i propuneri de masuri Tn vederea preTntampinarii
reducerii ?i refacerii rezervelor internationale.
97 Raportul anua/ al Bancii

98 a Roman/el pe anu/ 2012. p. 122.
Op. cit., p. 122
99
cit,p.123.
115
lOMoARcPSD|12980627
1. Tn ce consta sensul restrans §i larg al lichiditatii internationale?

2. Care sunt indicatorii de exprimare a lichiditatii internationale?
3. Prin ce se delimiteaza rezervele internationale de alte sume 1n valuta?
4. Ce reprezinta rezervele de valute §i ce se include Tn sfera lor?
5. Din ce este formata rezerva aur?
6. Care sunt componentele rezervelor internationale ale Romaniei?
Bibliografie
• Kiritescu Costin C.
Re/afii/e valutar-financiare internafionale, Editura $tiintifica §i
Enciclopedica, Bucure§ti, 1978
• Nicolescu George
Magia Aurului, lnstitutul European la9i, 1992
• Voinea Gheorghe
Relafii valutar-financiare interna[iona/e, Editura Universitatii
,,AI.I.Cuza", la§i, 2007
***
Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nafionale a
Romaniei in M.of nr. 582/2004
116
lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL 8
CREDITUL INTERNATIONAL: TRASATURI, FORME
, """ ,, Termeni-cheie: credit comercial {credit-furnizor), credit de import, {creditul

cumparator), credit de prefinantare, garantarea creditelor interna{ionale, factoring,
forfaiting vov,H•<<•••<•vS<v•.·•<m•'-···••"•<• "
<H ?wrv
cy.v,q <•<•. vvv<vv,V
<v•"<v<•'"<<, .. V"V<••« vvvv <M<,vvv,vv
8.1. Creditul international: trasaturi §i clasificare
Creditul international reprezinta un mecanism important de mobilizare a resurselor

financiare necesare schimburilor internationale, cooperarii 9i dezvoltarii economice a tarilor.
Extinderea schimburilor economice internationale, programele de dezvoltare eco
nomica 9i progresul tehnic au determinat participarea 1nsemnata a creditului ,n sustinerea
relatiilor economice internationale.
Dupa partile la contractele de credit din relatiile economice internationale, se
deosebesc: creditele guvernamentale ce se negociaza Tntre state, creditele bancare ce se
contracteaza cu bancile, creditele comerciale ce se manifesta Tntre exportatori 9i importatori.
Daca tinem seama de durata pentru care se acorda, creditele internationale se
grupeaza 1n: credite pe termen scurt (12-18 luni), credite pe termen mediu (5-7 ani) 9i
credite pe termen lung.
In functie de modul de acordare, creditele internationale se diferentiaza 1n credite
furnizor ce se acorda de catre exportator sub forma livrarilor de marfuri cu plata amanata.
Pana la ,ncasarea contravalorii marfurilor, exportatorii pot contracta credite bancare sau
sconta efecte de comert la banci. Creditul cumparator reprezinta un credit bancar ce se
acorda de o banca locala importatorului pentru a achita marfurile exportatorului.
Dupa obiectul creditat se deosebesc creditele pentru operatii de export-import, de
ma9ini, utilaje, echipamente, materii prime, combustibil, bunuri de consum.
Creditele internationale se grupeaza dupa modul de acordare ,n credite de scont,
credite in cont, credite de rambursare, credite pentru constituirea unor depozite.
Creditele de scont se acorda firmelor care exporta marfuri la valoarea efectelor de comert din
care se scade taxa scontului. Creditele 1n cont curent sunt destinate achitarii unor importuri
de bunuri 9i servicii. Creditele de rambursare se solicita pentru restituirea unor
Tmprumuturi
anterioare.
Creditele internationale se acorda 1n functie de valoarea 9i natura tranzactiei
comerciale, rentabilitate, bonitate, solvabilitate 9i garantiile debitorului.
Termenul de creditare depinde de obiectul creditat, de raportul dintre cererea 9i oferta
de pe piata creditului 9i de alti factori. Durata creditarii ce cuprinde intervalul de timp din
momentul acordarii pana la rambursare include o perioada de gratie 1n cadrul careia nu se
efectueaza rambursari de sume.
Creditele internationale se pot acorda integral sau in tran§e, in functie de
obiectul creditat, natura tranzactiei ;;i alti factori.
Dobanda la creditele internationale depinde de taxa scontului i de de pe
piata creditului. Dobanda (D) se calculeaza 1n functie de marimea creditului
dobanzii ) i de perioada de rambursare

lOMoARcPSD|12980627
117

lOMoARcPSD|12980627
Creditele internationale se pot rambursa in rate egale, crescatoare sau

descrescatoare pe baza acordului partilor la contractul de credit.
8.2. Formele creditului international
a) Creditele comerciale de export (creditele furnizor)
Creditele comerciale de export, denumite i credite furnizor, se caracterizeaza

prin faptul ca exprima un raport de credit intre exportator (furnizor) i importator stabilit
prin contractul comercial international. In baza relatiei de credit comercial, exportatorul
(furnizorul) accepta ca importatorul sa achite contravaloarea marfurilor dupa o anumita
perioada de timp de la primirea lor. Durata acestei perioade se negociaza de catre cele doua
parti la contract Tn functie de valoarea marfii §i poate fi cuprinsa Tntre cateva luni §i un numar
de ani.
Livrarile de marfuri pe credit permit exportatorului sa cucereasca §i sa mentina piete
de desfacere pentru marfurile sale §i Ii asigura avantaje la plata importatorului. Creditul
furnizor presupune completarea capitalului circulant al exportatorului pe o perioada de
timp §i asumarea unor riscuri de natura comerciala §i necomerciala. In sfera riscurilor de
natura comerciala preluate de exportatorul de marfuri pe credit se Tncadreaza insolvabilitatea
importatorului (cumparatorului), neachitarea la termen a marfurilor de catre importator, refuzul
nejustificat al importatorului (cumparatorului) de a accepta plata produselor primite. Riscurile
necomerciale la care sunt supu§i exportatorii de marfuri pe credit se refera la starea de razboi,
schimbarea regimului politic, exproprierea, aplicarea unor restrictii la transferurile de sume in
strainatate, anularea unor autorizatii de export sau import dupa expedierea marfii de catre
furnizor, confiscarea, avarierea sau distrugerea marfurilor.
b) Creditele de import-creditele cumparator
Creditele de import sunt cunoscute sub denumirea de credite cumparator

deoarece se acorda importatorului de catre o banca in cazul in care acesta nu dispune
de resurse de finantare corespunzatoare platii importurilor. Exportatorul Tncaseaza
contravaloarea marfurilor dupa livrarea lor §i prezentarea documentelor de expeditie.
Marfurile importate se platesc dupa primirea §i receptionarea lor pe seama creditelor de
import §i nu mai presupun includerea unor elemente suplimentare Tn pret. Pe seama creditelor
de import se acopera pana la 85% din valoarea tranzactiei comerciale internationale, iar
partea cuprinsa Tntre 5-15% se suporta de importator sub forma de avans acordat exporta
torului sau plata dupa primirea marfurilor.
Prin acordarea creditului de import, exportatorul nu mai este supus riscului deoarece
Tncaseaza contravaloarea marfurilor dupa livrare §i depunerea documentelor de decontare.
Creditele de import sunt cunoscute sub denumirea de credite financiare, datorita faptului ca
pe seama resurselor Tmprumutate de la banca se achita contravaloarea produselor importate.
Exporturile din tarile membre ale OCDE se crediteaza pana la limita de 85% din
valoarea lor, pe o durata care depinde de situatia exportatorului100
c) Credite de prefinantare, credite pe termen scurt i credite pe termen mediu

i lung
Creditele internationale se mai diferentiaza Tn credite de prefinantare, credite pe
termen scurt 9i credite pe termen mediu §i Pe seama creditelor de se
100 Josette
Gestion Financiere Internationale, Vuibert, Paris, 1995, p. 243
118
lOMoARcPSD|12980627
achizitioneaza bunuri, echipamente 9i alte servicii necesare realizarii productiei pentru export.
Creditele de prefinantare a exporturilor se acorda sub forma creditelor bancare directe, a
avansurilor destinate firmelor care sunt solvabile, a creditelor 1n cont sub forma unui plafon 9i
a creditelor necesare fabricarii 9i pregatirii exporturilor de produse cu ciclu lung de fabricatie.
Creditele pe termen scurt 1mbraca forma avansurilor acordate de banci exportatorilor
pe baza documentelor de export, a creditelor de mobilizare a creantelor comerciale pe
termen, a creditelor destinate dezvoltarii exporturilor.
In SUA, importatorii pot beneficia de credite cu dobanda preferentiala de la
EXIMBANK pana la 30-35% din valoarea tranzactiei, iar diferenta se poate obtine de la
bancile comerciale 101 .
d) Creditul guvernamental de cooperare economica internationala
Creditul guvernamental de cooperare economica se acorda pe baza unei 1ntelegeri

Tntre doua state Tn vederea realizarii unor actiuni de cooperare economica internationala pe
termen lung.
Prin intermediul creditului guvernamental, tara debitoare beneficiaza de sume
necesare dezvoltarii economice, de licente, documentatie tehnica 9i alte facilitati Tn vederea
dezvoltarii productiei interne. Creditul guvernamental Ii permite tarii creditoare sa-9i utilizeze
capacitatile de productie, sa sporeasca eficienta 9i sa-9i extinda vanzarile de produse pe
diverse piete.
Principalele documente ce reflecta relatia de credit guvernamental sunt: acordul
guvernamental de cooperare economica, conventia de cooperare economica pe credit 9i
aranjamentul interbancar ce se incheie 1'ntre bancile prevazute Tn conventia de cooperare
economica pe credit.
8.3. Forfaitingul i factoringul
Forfaitingul sau forfetarea reprezinta o operatiune de vanzare-cumparare a

unor creante (materializate in titluri de credit) in cadrul careia cumparatorul (forfetor)
renunta la actiunea in regres asupra creditorului anterior. Vanzatorul titlului de credit
raspunde pentru legalitatea creantelor, iar riscurile se transfera forfetorului.
Forfetarea constituie un produs bancar complex prin care o banca finanteaza pe
termen mediu, respectiv plate9te in avans, creante scadente in viitor din exporturi fara drept
de regres Tmpotriva acestora.
Mecanismul de finantare a exporturilor prin forfetare se deruleaza astfel:
• exportatorul trateaza cu forfetorul in perioada negocierii contractului asupra valorii
9i valutei in care se exprima contractul, a sumei din cambia ce urmeaza sa se
sconteze, conditiile de plata, garantiile, avalizarea, natura marfii, termenul de
livrare (1);
• forfetorul stabile9te Tn functie de elementele prezentate de exportator nivelul
discountului 9i comisionul de angajament (2);
• exportatorul livreaza marfurile conform contractului comercial catre importator (3);
• exportatorul prezinta forfetorului spre scontare, cambii trase Tn cadrul contractului
9i incaseaza suma din documente mai putin taxa scontului 9i comisionul (4);
• importatorul achita cambiile la scadenta catre forfetor (5).
101
Mariana Negru:;;, Finan(area schimburilor intemationa/e, Editura Humani!as, Bucure:;;ti. 1992, p.
102
119
lOMoARcPSD|12980627
Suma pe care o plate9te exportatorul (vanzatorul) forfetorului, denumita costul

forfetarii, depinde de dobanzile de pe piata eurovalutelor, de perioada de la scontarea
efectelor de comert 9i pana la scadenta lor, de marja pentru acoperirea riscurilor pe care 9i le
asuma forfetorul 9i de cheltuielile de natura administrativa.
Figura nr. 8.1: Mecanismul operatiunii de forfaiting
Prezinta cambiile (3) Achita sumele din cambii la scaden(a (5)

Forfetor Banca
Tncaseaza sumele din cambii (4)
Negocierea condi/iilor de pre/uare (2)
Livrarea mfirfunlor conform contractulw (1)

Vanzafor
Examinarea valoriJ 91 a a/tor cond/fit de finan(are pnn forfetare (1)
Operatiunile de forfetare se realizeaza de catre exportatorii care livreaza marfuri pe

credit din contractele comerciale internationale 1n vederea incasarii contravalorii marfurilor
exportate 1nainte de scadenta.
Suma ce se incaseaza pentru titluri de credit vandute unor institutii financiar-bancare
specializate fn operatiuni de forfetare depinde de durata creditului, de valuta In care se
exprima cambiile, de bonitatea debitorului 9i de avalizarea sau garantarea cambiei.
Factoringul
Operatiunea de factoring se caracterizeaza prin faptul ca are la baza un contract
comercial prin care o parte denumita factor se angajeaza ca in schimbul unui comision
sa incaseze creantele sub forma de facturi pe care exportatorul denumit aderent se obliga
sa i le transmita 9i sa accepte subrogarea factorului 1n toate drepturile asupra debitorilor
(cumparatori de marfuri).
Operatiunea de factoring ii permite aderentului sa Tncaseze facturile de la un
singur partener, Ii garanteaza platile de catre factor 9i evita cheltuielile de contabilizare 9i de
urmarire a obligatiilor clientilor.
Mecanismul de finantare prin factoring se deruleaza astfel (a se vedea figura
8.2): • exportatorul trateaza cu factorul asupra operatiei de factoring (1);
• exportatorul livreaza marfurile importatorului, conform contractului comercial, 9i
notifica importatorului subrogarea factorului Tn drepturile aderentului, pentru ca
acesta sa plateasca catre factor; (2)
• producatorul de marfuri pentru export sau furnizorul de servicii remite facturile pe
baza contractului Tncheiat cu factorul (3);
• factorul plate9te aderentului valoarea din factura, mai putin comisionul, fie imediat,
fie la data scadentei, daca s-a prevazut 1n contract aceasta clauza (4);
• importatorul achita contravaloarea marfurilor primite catre factor (5).
120

lOMoARcPSD|12980627
Figura nr. 8.2: Mecanismul operatiunii de factoring
Pre.zmta" f.ac IunIor (3)

;:: Factoml re\in Recuperarea crean/elor
rata temporis
Plate!jte marfurile (5)

Achita facturile (4)
Negocierea tranzac/ii/or (1)
,
Aderent (producator de marfuri la export)
Livrarea matfunfor conform contractulw comercial (2)
' lmportator
Prin intermediul operaiiunilor de factoring se accelereaza finantarea exporturilor, se

pot efectua unele servicii pentru aderenti, cum sunt selectionarea clientilor, aplicarea unor
metode moderne de gestiune §i contabilitate §i realizarea unor studii de piata.
Factoring-ul reprezinta un produs bancar complex destinat agentilor economici care
urmeaza sa Tncaseze valuta din exportul de marfuri §i prestari de servicii.
Factoringul asigura finantarea pe termen scurt fara solicitarea de garantii reale,
imbunatatirea lichiditatii societatii comerciale, simplificarea decontarilor, reducerea
costurilor tranzactiilor, protectia 1mpotriva unor riscuri din relatiile economice internationale,
consultanta Tn privinta contractelor externe §i a evaluarii partenerilor din schimburile
economice internationale.
8.4. Creditele in valuta acordate de bancile comerciale din Romania
Bandle comerciale din Romania pot acorda credite in valuta persoanelor juridice
rezidente pentru importurile de materii prime, materiale, bunuri de consum, servicii, instalatii
complexe, ma§ini, utilaje, mijloace de transport.
Deciziile de creditare Tn valuta presupun analiza bonitatii clientului, a surselor de
rambursare a creditelor, a garantiilor acoperitoare.
Tn vederea obtinerii creditelor 1n valuta de catre persoane juridice se solicita
indeplinirea urmatoarelor conditii:
• sa fie Tnscrise la Registrul Comertului;
• sa posede capital social corespunzator pentru desfa§urarea activitatii;
• sa prezinte garantii materiale personale §i morale, precum §i documentatii §i acte
din care sa rezulte ca i§i desfa§oara activitatea in conditiile legii §i in conformitate
cu statutul de functionare;
• sa indeplineasca conditiile de bonitate;
• sa accepte clauzele negociate 1nscrise in conventiile de credit cu privire la marimea
creditului, obiectul creditului, garantii, termene de rambursare, dobanda,
comisioane;
• sa desfa§oare operatii care sa asigure realizarea surselor de rambursare:
121
lOMoARcPSD|12980627
• sa asigure confidentialitatea operatiunilor derulate cu banca din punct de vedere al

creditului, duratei, dobanzilor, garantiilor.
In scopul acordarii creditelor in valuta, agentii economici depun o documentatie
formata din urmatoarele elemente: cerere de credit, documentatie de constituire legala a
societatii, raportul explicativ la bilantul contabil, extrase de cont privind conturile deschise la
alte banci, situatia creditelor angajate de la alte banci, planul de trezorerie la creditele pe
termen scurt, situatia fluxului de numerar in lei §i in valuta la creditele pe termen mijlociu §i
lung contractul comercial pentru care se solicita credite, studiul de fezabilitate asupra inves
titiei, sursele de rambursare a creditului, situatia contractelor de desfacere a produselor la
intern §i extern, studiul de piata, garantii reale §i personale.
Principalele categorii de credite Tn valuta acordate persoanelor juridice de catre
bancile comerciale din Romania sunt:
a) Creditul pentru (pre) finantarea exporturilor este destinat finantarii Tntregului
ciclu de exploatare sau pentru desfa§urarea activitatii in perioada dintre livrarea produselor §i
incasarea contravalorii lor de la partenerii externi. Din acest credit se pot efectua plati pentru
aprovizionarea de la intern §i/sau din import cu materii prime §i materiale, semifabricate,
combustibil, energie, cheltuieli cu manopera §i alte cheltuieli. Creditul se acorda Tn lei
§i/sau valuta pe o perioada de maxim 12 luni. Volumul creditului se determina pe baza
portofoliului de contracte de export Tncheiate §i a analizei cash-flow. Plafonul maxim al
creditului este reprezentat de 90% din costurile antecalculate din contractul comercial sau
din valoarea produselor livrate / serviciilor prestate.
Pe baza dosarului de credit depus de persoana respectiva, se analizeaza bonitatea
§i capacitatea de rambursare §i se evalueaza garantiile propuse.
b) Operatiunile de forfetare practicate de banci sunt menite sa ofere lichiditati
exportatorilor, pe termen scurt sau mediu (30 zile - 3 ani) prin valorificarea creantelor externe
Tnainte de scadenta. In cadrul operatiunilor de forfetare, bancile preiau trate, bilete la ordin,
documente din cadrul acreditivelor cu plata diferata, acceptate legal la plata §i avalizate.
c) Operatiunile de factoring furnizate de banci asigura o finantare rapida, pe baza
facturilor pe care urmeaza sale incaseze. Prin intermediul operatiunilor de factoring, bancile
ofera acces la lichiditati in termen mai scurt §i o protectie impotriva riscurilor de neincasare a
contravalorii exporturilor realizate.
Serviciul de factoring extern poate sa asigure finantarea pe baza facturilor,
administrarea, colectarea lor la scadenta §i protectie impotriva riscului de neplata. In principiu,
unele banci comerciale ofera finantare in valuta pentru creantele comerciale reflectate Tn
facturile externe provenite din livrari de marfuri, executari de lucrari §i prestari de servicii pana
la maximum 90% din contravaloarea facturilor. Finantarea se realizeaza pe o perioada de
maximum 180 zile 1n functie de perioada de timp ramasa de la acceptarea la finantare pana
la Tncasarea facturilor.
d) Liniile de credit pentru operatiuni forward pe cursul de schimb sunt destinate
sa asigure finantare in vederea protejarii de riscul valutar.
Prin intermediul liniilor de credit, bancile ofera credite revolving cu trageri §i
rambursari multiple pana la un anumit plafon clientilor care realizeaza operatiuni de comert
exterior, in vederea constituirii de garantii pentru operatiuni forward pe cursul de schimb
necesare acoperirii riscului valutar.
Creditele se pot trage Tn limitele liniei de respectiv a valorii
preconizate sau din contracte in functie de operatiunile forward ce se vor
realiza 1n perioada de valabilitate a liniei de credit. Blocarile din plafonul liniei de credit se
122
lOMoARcPSD|12980627
efectueaza pentru fiecare contract forward incheiat la nivelul mentionat in contractul forward
(10%, 20%, 30% din notional) 'in limita a 85% din valoarea plafonului liniei de credit.
e) Credite in valuta pentru produse cu ciclu lung de fabricatie furnizeaza suport
financiar pentru realizarea produselor complexe cum sunt utilajele tehnologice, corpuri de
nave 9i aeronave, linii automate de prelucrare, ma9ini - unelte, 1n functie de evolutia
cheltuielilor cu productia in curs de fabricatie, pe o durata care depinde de ciclul de
fabricatie 9i in limita costurilor estimate/antecalculate pentru fiecare contract.
f} Credite 1n valuta pentru instrumente de plata, respectiv mesaje SWIFT
receptionate, documente remise spre incasare in cadrul acreditivelor la vedere prin care se
acopera cerintele de plati pana la 1ncasarea sumelor, pana la maxim 90% din valoarea
nominala a documentelor admise la creditare.
g) Creditele in valuta pentru finantarea cheltuielilor i a stocurilor sunt destinate
sa completeze necesarul de lichiditate al unei companii in vederea desfa 9urarii activitatii
curente 9i a fluidizarii platilor, pe o perioada de maxim 12 luni pentru plata stocurilor de
materiale aprovizionate in perioada anterioara 9i neachitate 9i a celor care urmeaza a fi
aprovizionate, a cheltuielilor temporare aferente acestor stocuri, precum 9i a altor cheltuieli
temporare. Creditul 'in valuta solicitat nu poate depa 9i incasarile obtinute din vanzari de
marfuri pe o perioada anterioara de 12 luni.
h) Creditele pentru investitii in valuta se pot acorda de banci pentru realizarea de
noi capacitati de productie, dezvoltarea sau mentinerea la parametrii optimi a capacitatilor de
productie existente, modernizarea 9i retehnologizarea capacitatilor de productie, a utilajelor
9i cladirilor, pana la un plafon de 80% din valoarea totala a investitiei, cu o perioada de gratie.
Garantiile depind de natura creditului, specificul activitatii 9i de durata. Garantiile se
pot constitui din garantii reale, imobiliare (ipoteca), garantii reale mobiliare (depozit bancar,
certificat de depozit, sold creditor al contului curent, titlurile la ordin 9i nominative), garantii
personale (scrisori de garantie bancara, titluri de credit avalizate, garantii emise de fondurile
de garantie), garantii emise de statul roman 9i de autoritatile administratiei publice locale.
1. Cum se clasifica creditele internationale dupa partile care le perfecteaza, dupa termene,
dupa modul de acordare 9i dupa obiect?
2. Prince se deosebesc creditele comerciale de export?
3. Care sunt trasaturile creditelor de import - credite cumparator?
4. Prince se deosebe9te operatiunea de FORFAITING?
5. Prince se caracterizeaza FACTORING-ul?
6. Care sunt principalele credite 1n valuta acordate de bancile comerciale din Romania?
123
lOMoARcPSD|12980627
Bibliografie
• Hindle Tim Finante. Ghid The Economist Books, Editura Nemira,

Bucure ti, 1998
• Simon Yves Techniques Financieres lnternationales, 5 edition
Economica, Paris, 1992
• Radu Dan Ru Mecanisme de sus[inere §i promovare a exportului, Editura
anu, Florina Didactica i Pedagogica, Bucure ti, 2006
Nicolae
Legea nr. 96/2000 privind organizarea §i functionarea
***
Bancii de Export-Import a Romaniei, EXIMBANK §i
instrumentele specifice de sustinere a comert,ului exterior,
Tn M.of, partea I, nr. 250/2000
124
lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL 9
MODALITATI DE PLATA INTERNAJIONALE
.~ Termeni-cheie: plafi internationa/e, plafi comerciale, p!afi necomerciale,

contract de vanzare internafiona/a de marfuri, acreditiv, banca emitenta, banca
avizatoare, banca confirmatoare,banca p/atitoare, incasso documentar, documente
contra plata, ordin de plata, SWIFT, MONEY GRAM, Western Union, scrisoare de
garan{ie bancara
9.1. Sfera §i gruparea platilor internationale
Platile internationale cuprind operatiunile de stingere a obligatiilor din

contractele comerciale externe prin virarea sumelor corespunzatoare in valuta in
conturile deschise la banci.
Platile internationale se grupeaza dupa natura actelor §i faptelor pe care le
deservesc in plati comerciale §i plati necomerciale. Platile comerciale reflecta
operatiunile de stingere a obligatiilor bane$ti internationale provenite din exporturi, importuri,
din acoperirea cheltuielilor de transport, receptie, asigurare, transfer de tehnologii. Jn sfera
platilor necomerciale se includ platile Tn valuta privind reprezentantele diplomatice, cheltuielile
de deplasare Tn strainatate ale persoanelor fizice, platile privind dobanzile, cupoanele,
anuitatile $i dividendele.
Platile internationale se pot efectua, fie intr-un cadru conventional solemn
avand la baza texte oficiale scrise §i opozabile ale partilor semnatare, fie pe baza
contractului de vanzare-cumparare de marfuri $i servicii.
Platile conventionale se refera la lichidarea obligatiilor ,n valuta din acordurile
comerciale $i de plati incheiate la nivel guvernamental, semnate de reprezentantii Tmpu
terniciti ai guvernelor respective.
Platile neconventionale cuprind raporturile de lichidare a obligatiilor Tn valuta dintre
partile la contractele comerciale internationale.
Platile internationale se grupeaza dupa modul in care se realizeaza in: plati
efective, plati ce se deruleaza dupa o anumita perioada de timp de la livrarea marfurilor $i
plati prin compensatie. Platile efective se deosebesc prin faptul ca se realizeaza dupa
livrarea marfurilor $i prestarea serviciilor prin transferul sumelor corespunzatoare in valuta.
Platile ce se efectueaza dupa trecerea unei anumite perioade de timp de la livrarea
marfurilor sunt determinate de raportul de credit comercial dintre exportator $i importator.
Platile prin compensatie se individualizeaza prin faptul ca nu se mai realizeaza transfer
banesc deoarece se compara valorile bunurilor comercializate.
Platile internationale se efectueaza prin intermediul bancilor care pastreaza $i vireaza
sumele In valuta corespunzatoare pentru stingerea obligatiilor de plata din contractele
comerciale internationale. In vederea efectuarii platilor internationale, bancile 1ncheie
conventii de corespondent cu banci din strainatate prin care stabilesc conturile deschise
reciproc, mecanisme de realizare a platilor, modul de Tnregistrare a sumelor 1n conturi $i
comisioanele ce se percep pentru serviciile de decontare. Operatiunile interbancare se
realizeaza prin intermediul conturilor deschise de fiecare banca pentru corespondentii din
strainatate care evidentiaza 1ncasarile $i platile 1n valuta.
Platile internationale au un rol important Tn stimularea schimburilor comerciale :;;i 1n
promovarea actiunilor de cooperare internationala. Din aceasta cauza, se impune alegerea
125
lOMoARcPSD|12980627
modalitatilor 9i instrumentelor de plata 9i utilizarea lor pentru a asigura incasarea contravalorii

marfurilor intr-un timp mai scurt 9i tinand seama de comisioane, garantii 9i de alte elemente.
In conformitate cu prevederile Conventiei Natiunilor Unite asupra contractelor de
vanzare internationala de marfuri, partile la contract au unele obligatii 1n efectuarea platilor 9i
in respectarea altor prevederi.102
a) Obligatiile vanzatorului din contractul comercial international

Vanzatorul din contractul comercial international se obliga, in conditiile
prevazute de contract 9i de conventie, sa predea marfurile, sa transfere proprietatea acestora
9i sa remita documentele cumparatorului referitoare la marfa livrata cumparatorului.
in cazul in care vanzatorul este tinut sa remita documentele care se refera la
marfurile care reprezinta obiectul contractului, el trebuie sa exercite aceasta obligatie la
momentul, in locul 9i 1n forma prevazuta in contractul comercial international.
Vanzatorul trebuie sa predea marfurile in cantitatea !:?i calitatea prevazute in
contractul comercial international. Vanzatorul este raspunzator, in conformitate cu
contractul, de orice lipsa de conformitate care exista in momentul transmiterii marfurilor catre
cumparator.
b) Obligatiile cumparatorului din contractul comercial international

Cumparatorul din contractul comercial international se obliga sa preia
marfurile predate in conditiile prevazute in contractul international !:?i sa plateasca
pretul. Obligatia cumparatorului de a plati pretul include 9i angajamentul de a lua toate
masurile 9i de a Tndeplini formalitatile care sa permita plata pretului conform prevederilor din
contract 9i din alte reglementari internationale.
Daca vanzarea este valabil incheiata, fara ca pretul marfurilor vandute anterior sa fi
fost determinat in contract, in mod expres sau implicit sau printr-o dispozitie care permite sa
fie determinat, partile sunt Tndreptatite, in lipsa unor indicatii contrare, sa recurga in mod tacit
la pretul practicat Tn mod obi9nuit in momentul incheierii contractului in ramura comerciala
respectiva, pentru acelea9i marfuri vandute Tn imprejurari comparabile.
in cazul in care cumparatorul nu este tinut sa plateasca intr-un alt moment
determinat, obligatia de plata curge din momentul in care, conform contractului
comercial international, vanzatorul ii pune la dispozitie marfurile sau documentele.
In principiu, vanzatorul suporta orice sporire a cheltuielilor accesorii platii care rezulta
din schimbarea domiciliului platii dupa incheierea contractului comercial international.
Cumparatorul nu este tinut de plata pretului, inainte de a fi avut posibilitatea sa
examineze marfurile, in afara de cazul in care modalitatile de predare sau de plata pe care
le-au convenit partile nu-i lasa aceasta posibilitate.
Vanzatorul poate acorda cumparatorului un termen suplimentar cu durata rezonabila
pentru indeplinirea obligatii!or sale din contractul comercial international.
Cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la data stabilita prin contract sau care
rezulta din contract, fara a fi necesara o cerere sau o alta formalitate din partea
vanzatorului.
Daca o parte nu plate9te pretul sau orice alta suma, cealalta parte are dreptul la
dobanzi asupra sumei respective, fara a prejudicia asupra daunelor interese pe care ar fi
102
Natiunilor Unite asupra contrac!elor de vanzare internationala de marfuri 9i
nr.24/06.03.1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia Natiunilor Unite asupra contractelor de
vanzare lfHF•m;.;11,rn de marfuri 1n M. Of.nr. 54/19.03.91
126
Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com) --

lOMoARcPSD|12980627
Tndreptatita sa le ceara. Daunele interese pot fi reprezentate de pierderea suferita 9i ca9tigul

nerealizat de cealalta parte din cauza neTndeplinirii unei obligatii din contractul comercial
international.
Daca vanzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie sa plateasca dobanzi asupra
valorii pretului, calculate din ziua platii 9i pana la momentul restituirii.
Cumparatorul poate datora vanzatorului echivalentul oricarui profit care I-a tras
din marfuri sau dintr-o parte a acestora, daca trebuie sa restituie integral sau in parte
marfurile, sau cand este in imposibilitate sa restituie marfurile integral ori partial, sau
sa le restituie integral sau partial intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit §i
cand totu§i a declarat contractul rezolvat §i a cerut vanzatorului predarea marfii de
inlocuire.
Termenul de prescriptie arata conditiile In care drepturile 9i actiunile reciproce ale
unui cumparator 9i ale unui vanzator nascute dintr-un contract de vanzare internationala de
bunuri mobile corporale sau o conventie referitoare la o contraventie la acest contract,
rezilierea ori nulitatea sa, nu mai pot fi exercitate ca urmare a expirarii unui interval de timp103 .
Termenul de prescriptie 1n materie de vanzare internationala este de 4 ani 9i curge
de la data la care actiunea poate fi executata.
Termenul de prescriptie poate Tnceta sa curga, daca creditorul Tnd epline9te orice act
care este considerat introductiv al unei proceduri judiciare 1mpotriva debitorului sau daca
partile au convenit sa supuna diferendul lor arbitrajului. Termenul de prescriptie poate fi
prelungit cand creditorul obtine acest lucru sau daca debitorul T9i recunoa 9te Tn scris
obligatia de plata din contractul de vanzare internationala.
Modalitatea de plata exprima mecanismele 9i tehnicile bancare de efectuare a
unei plati internationale 1ntre partile la contractul comercial international.
Modalitatile de plata cuprind mecanismele §i tehnicile bancare prin intermediul
carora importatorii vireaza sumele in valuta corespunzatoare marfurilor primite sau
serviciilor prestate catre exportatori.
9.2. Acreditivul documentar
9.2.1. Definirea, participanfii $i funcfiile acreditivului documentar
Acreditivul documentar reflecta un angajament scris prin care o banca se obliga sa

efectueze plata In favoarea unui tert pe baza documentelor comerciale care dovedesc expe
dierea marfurilor, conform contractului comercial international. Mecanismul de derulare a
platilor prin acreditivul documentar este reglementat prin bro9ura ,,Reguli 9i uzante uniforme cu
privire la acreditivele documentare" elaborata de Camera de Comert International din Paris 9i
difuzata sub numele de Publicatia nr. 600.
Participantii la efectuarea plafilor prin acreditiv documentar sunt104:
1. ordonatorul, respectiv importatorul care cere unei banci sa se angajeze 'in
efectuarea platii la un contract comercial international;
2. banca emitenta reprezentata de o banca comerciala ce emite un acreditiv la
cererea unui ordonator sau 1n nume propriu;
103
Conventia asupra prescriptiei in materie de vanzare internationala de marfuri Tncheiata la 14 iunie
1974 la New York 9i Protocolul de modificare a conventiei Tncheiat la Viena la 11 aprilie 19801n M.Of
p. I nr. 46/20 03.1992, art. 2
104
Reguli ::;,i uzan\e uniforme privind acreditivul documentar, art. 2
127

lOMoARcPSD|12980627
3. beneficiarul este partea Tn favoarea careia se emite acreditivul documentar;

4. confirmare Tnseamna un angajament ferm al bancii confirmatoare in completarea
celui asumat de banca emitenta;
5. banca confirmatoare care adauga confirmarea la un acreditiv la primirea
autorizatiei sau cererea bancii emitente;
6. onorare inseamna:
a) sa plateasca la vedere daca acreditivul este utilizabil prin plata la vedere;
b) sa-§i asume un angajament de plata la termen §i sa plateasca la scadenta, daca
acreditivul este utilizabil la termen;
c) sa accepte o cambie (trata) trasa de beneficiar §i sa plateasca la scadenta daca
acreditivul este utilizabil prin acceptare.
7. prezentare exprima transmiterea de documente in cadrul acreditivului catre
banca emitenta sau banca desemnata;
8. prezentare conforma inseamna o prezentare care este in concordanta cu
termenii §i conditiile acreditivului, cu prevederile aplicabile acestor reguli §i cu standardele de
practica bancara internationala;
9. banca desemnata este reprezentata de banca la care este utilizabil acreditivul;
10.banca avizatoare ce se angajeaza sa anunte exportatorul asupra deschiderii unui
acreditiv documentar la cererea bancii emitente;
11. negociere inseamna cumpararea de catre banca desemnata de trate (trase
asupra unei banci, alta decat banca desemnata) §i/sau documente in cadrul unei prezentari
conforme prin avansare sau acordul de a avansa fonduri beneficiarului in sau Tnainte de ziua
bancara Tn care i se cuvine bancii desemnate rambursarea fondurilor.
Denumirea acestei modalitati de plata se explica prin faptul ca banca este
acreditata de catre emitent sa efectueze plata pe baza documentelor care dovedesc livrarea
marfurilor conform contractului international. Denumirea de acreditiv documentar se mai
justifica prin faptul ca bancile pot acorda credite exportatorilor care dovedesc deschiderea
unor acreditive de catre importatori in favoarea lor.
Acreditivul documentar reprezinta dupa Regulile §i practicile uniforme ale Camerei
de Comert International din Paris ,,orice aranjament, oricum ar fi numit sau descris, care este
irevocabil i pcare prin acesta reprezinta ferm de a onora o preznetare conforma."105
Acreditive versus contracte106
Acreditivul reprezinta o tranzactie separata de contractul sau de un alt contract pe
care s-ar putea baza. Bancile nu sunt Tn nici un fel implicate sau obligate la contracte, chiar
daca 7n acreditiv se includ referiri la contracte. Angajamentul unei banci de a onora, de a
negocia sau de a indeplini alte obligatii din acreditiv nu pot face obiectul unor reclamatii sau
contestatii din partea ordonatorului. Beneficiarul nu se poate prevala de relatiile contractuale
existente Tntre banci sau intre ordonator §i banca emitenta;
Documentul versus marfuri, servicii, contracte sau prestatii1°7
Bancile opereaza cu documente §i nu cu marfuri, servicii sau alte prestatii la care se
refera documentele.
Prima functie a acreditivului consta Yn a asigura derularea schimburilor economice
internationale, prin garantarea platii de catre importatori. Acreditivul Ti garanteaza
Reguli §i uniforme acreditivul documentar, art 4, 5, Editia revizuita 2007 a Camerei

Internationale din Paris
106
Reguli §i uzante uniforme acreditivul documentar, art. 4
107
Reguli §i uzante uniforme privind acreditivul documentar, art. 5
128

lOMoARcPSD|12980627
exportatorului incasarea contravalorii marfurilor livrate, iar importatorului Ii ofera certitudinea

efectuarii platii pe masura 1ndeplinirii prevederilor din contractul comercial international.
A doua functie a acreditivului documentar consta 1n facilitatea oferita exportato
rului de a primi un credit de la banca locala pe baza unui acreditiv irevocabil deschis pe
numele sau, care Ii permite cumpararea sau pregatirea marfurilor destinate exportului.
9.2.2. Termenii acreditivului documentar
Acreditivul documentar cuprinde urmatorii termeni:

• denumirea §i adresa bancii emitente din strainatate care deschide acreditivul sau
la ordinul careia se deschide acreditivul;
• denumirea §i adresa bancii care confirma sau deschide acreditivul la ordinul unei
banci;
• numarul de ordine al acreditivului documentar;
• numele §i adresa importatorului din contract;
• numele §i adresa exportatorului din contract;
• conditiile Tn care beneficiarul acreditivului poate primi un credit documentar;
• suma 1n valuta care reprezinta obiectul acreditivului documentar;
• termenele intermediare §i finale de valabilitate a acreditivului documentar;
• descrierea marfii pentru care se deschide acreditivul §i pretul 1n valuta al marfurilor;
• enumerarea documentelor de expeditie care se vor prezenta de catre exportator,
dupa livrarea marfurilor sau prestarea serviciilor, la banca in vederea decontarii.
Criteriul esential pe care se bazeaza acreditivul documentar stabile§te ca docu
mentele prezentate de exportator trebuie sa fie 1ntocmite 1n stricta concordanta cu prevederile
din contractul comercial international §i din documentul de deschidere a acreditivului
documentar.
9.2.3. Mecanismul efectuarii platilor internationale prin acreditiv documentar
Aceasta modalitate de plata presupune ca importatorul sa dea ordin bancii sale sa

tina la dispozitie o suma 9i sa plateasca exportatorului contravaloarea marfurilor livrate pe
baza documentelor de expeditie, conform contractului comercial international.
Principalele momente ale efectuarii platilor prin acest mecanism se plata sunt
(vezi fig. 9.1):
• partile stabilesc Tn contractul comercial international sa se efectueze plata prin
acreditiv documentar (1);
• importatorul ordona unei banci locale sa deschida un acreditiv in favoarea
exportatorului (2);
• banca importatorului deschide acreditivul pe seama disponibilului din cont sau
din creditul acordat de o banca la nivelul sumei necesare pentru achitarea la termen a
acreditivului 9i comunica bancii avizatoare deschiderea acreditivului (3);
• banca avizatoare anunta exportatorul asupra deschiderii acreditivului prin predarea
textului integral. Exportatorul verifica concordanta clauzelor din documentul de deschidere a
acreditivului cu cele din contractul comercial international (4);
• exportatorul livreaza marfurile cumparatorului strain, 1n conformitate cu prevederile
contractului comercial international (5);
129
lOMoARcPSD|12980627
• exportatorul prezinta documentele de expediere a marfurilor conform contractului

unei banci locale, care verifica sub aspect numeric i al fondului documentele i Tn masura in
care corespund clauzelor acreditivului achita contravaloarea lor (daca acreditivul este
domiciliat Tn tara exportatorului) (6);
• banca exportatorului remite bancii importatorului documentele care au stat la baza
platii, debiteaza contul acesteia cu suma prevazuta Tn acreditiv sau cere sa fie creditata Tn
cont cu suma in valutaa care a fost platita (7);
• banca importatorului prezinta documentele privind marfurile livrate, solicita plata
acestora la nivelul sumei deschise Tn acreditiv i debiteaza contul importatorului (8).
Figura nr. 9.1: Mecanismul de efectuare a platilor prin acreditiv documentar
i
lmportator ordonator
i
-
Ordonatorul dispune deschiderea acreditivului (2) Remite documentele si debiteaza contul (sau incaseaza va/oarea /or (8)
--II Banca emitenta -

+-
Deschide acreditivul si comunica aceasta operaliune (3)
Remite documentela bancii corespondente (7)
Banca avizatoare
Avizeaza deschiderea acreditivu/ui (4)

-
Exportatorul remite documentele de livrare si incaseaza pretul marfii (6)
Confirma ca este de accord cu clauzele
4 Exportator - Exportat0rul livreaza marfurile (5)

Contract commercial international (1)
i i
Mecanismul platii prin acreditiv documentar scoate in evidenta principiul potrivit
caruia bancile trateaza platile pe baza de documente privind marfurile livrate, conform
contractului comercial international. Pornind de la acest principiu, bancile raspund pentru
verificarea documentelor, pentru erorile produse din neatentie sau incompetenta, precum
i pentru intarzierile produse din neglijenta sau organizare. Tinand seama de acest
principiu, bancile nu raspund daca marfa nu corespunde clauzelor contractuale sau daca
Tntr-un documents-a produs un fals.
130

lOMoARcPSD|12980627
9.2.4. Reguli privind utilizarea acreditivului documentar
A. Utilizare, data de expirare $i /ocul prezentarii 108:

a) Un acreditiv trebuie sa mentioneze banca la care acesta este utilizabil sau daca este
utilizabi/ la orice banca. Un acreditiv utilizabil la o banca desemnata este utilizabil i?i la banca
emitenta;
b) Un acreditiv trebuie sa menfioneze daca este utilizabil prin plata la vedere, plata la
termen, acceptare sau negociere;
c) Nu trebuie emis un acreditiv utilizabil print-a trata trasa asupra ordonatorului;
d) Un acreditiv trebuie sa men[ioneze o data de expirare pentru prezentare;
e) Locul prezentarii este domiciliu/ bancii la care este uti/izabil acreditivul. Locul prezentarii in
cadrul unui acreditiv uti/izabil la orice banca este domiciliul oricarei banci;
f) 0 prezentare de catre sau in numele beneficiaru/ui trebuie facuta in sau lnainte de data
expirarii.
B. Angajamentul bancii emitente 109
a) Daca documentele prevazute in acreditiv sunt prezentate la banca desemnata sau la banca
emitenta §i constituie o prezentare conforma, banca emitenta trebuie sa le onoreze daca acreditivul
este utilizabil prin:
• plata la vedere, plata la termen sau acceptare la banca emitenta;
• plata la vedere la o banca desemnata §i acea banca emitenta nu plate§te;
• plata la termen la o banca desemnata §i ca acea banca desemnata nu-§i asuma
angajamentul de plata la termen sau de§i §i-a asumat angajamentul de plata la
termen nu face plata la scadenta;
• acceptare la o banca desemnata §i acea banca desemnata nu accepta o trata trasa
asupra sa sau, de§i a acceptat trata trasa asupra sa nu plate§te la scadenta;
• negociere la o banca desemnata §i acea banca desemnata nu negociaza,
b) Banca emitenta este irevocabi/ obligata sa onoreze din momentu/ in care emite acreditivul;
c) Banca emitenta se angajeaza sa ramburseze o banca desemnata care a onorat sau
negociat o prezentare conforma §i a emis documentele catre banca emitenta. Angajamentul bancii
emitente de a rambursa la o banca desemnata este independent de angajamentul bancii emitente
fata de beneficiar.
C. Angajamentul bancii confirmatoare110
a) Cu condifia ca documentele prevazute in acreditiv sa fie prezentate la banca confirmatoare
sau la orice a/ta banca desemnata 9i ca aceasta sa constituie o prezentare conforma. banca
confirmatoare trebuie sa onoreze, daca acreditivul este utilizabi/ prin:
• plata la vedere, plata la termen sau acceptare la banca confirmatoare;
• p/ata la vedere la a/ta banca desemnata, iar acea banca nu plate§te;
• p/ata la termen la a/ta banca desemnata, iar acea banca desemnata nu i§i asuma
angajamentul de plata la termen sau, daca §i-a asumat angajamentul de plata la
termen, nu plate§te la scadenta;
• acceptare la a/ta banca desemnata §i acea banca desemnata nu accepta o trata trasa
asupra sa sau, de§i a acceptat o trata trasa asupra sa, nu plate§te la scadenfa:
• negociere la a/ta banca desemnata §i acea banca nu negociaza;
b) 0 banca confirmatoare este obligata ln mod irevocabil sa onoreze sau negocieze din
momentu/ in care i§i adauga confirmarea la acreditiv:
108
Redarea articolelor 6-38 din the Uniform Customs and Practice Dcoumentary Credits, 2007,
Revision, Publication no 600 urmare 9te sa ofere studen\ilor posibilitatea de a cunoa9te ln detaliu
regulile 9i practicile acreditivului documentar, precum 9i obliga\iile ;,i responsabilita\ile bancilor
antrenate ln efectuarea pla\ilor prin acrediliv, art. 6.
109
Reguli :;,i uzante uniforme privind acreditivul documentar, art.?
110
Reguli i uzan\e uniforme privind acreditivul documentar, art.8
131
lOMoARcPSD|12980627
c) 0 banca confirmatoare se angajeaza sa ramburseze o a/ta banca desemnata care a

onorat sau negociat o prezentare conforma 9i a remis documentele bancii confirmatoare;
d) in cazu/ in care o a/ta banca este autorizata sau so/icitata de banca emitenta sa-§i adauge
confirmarea la acreditiv, dar aceasta nu este pregatita trebuie sa informeze banca emitenta fara
intarzieri.
D. Avizari de acreditive111
a) Un acreditiv §i orice modificare pot fi avizate unui beneficiar prin intermediul unei banci
avizatoare. O banca avizatoare care nu este o banca confirmatoare avizeaza acreditivul §i orice
modificare fara nici un angajament de a onora sau a negocia;
b) Prin avizarea acreditivului sau a modificarii, banca avizatoare atesta ca se considera
satisfacuta de aparenta autenticitate a acreditivului sau a modificarii §i ca avizarea ref/ecta cu
acuratete termenii §i condi[iile acreditivului §i alte modificari primite;
c) 0 banca avizatoare poate utiliza serviciile unei alte banci pentru a aviza acreditivul §i orice
modificare catre beneficiar;
d) O banca care utilizeaza serviciile unei banci avizatoare sau a unei a doua banci
avizatoare pentru a aviza un acreditiv trebuie sa utilizeze aceea§i banca pentru avizarea oricarei
modificari
aferente;
e) Oaca o banca este solicitata sa avizeze un acreditiv sau o modificare, dar a/ege sa nu o
faca, trebuie sa informeze fara intarziere banca de la care a primit acreditivul, modificarea sau
avizarea;
f) fn cazu/ in care o banca este so/icitata sa avizeze un acreditiv sau o modificare, dar nu
este satisfacuta in privinta autenticitajii aparente a acreditivului, modificarii sau avizarii trebuie sa
informeze fara lntarziere banca de la care a primit instrucjiunile.
E. Modificari acreditive112
a) Un acreditiv nu poate fi nici modificat, nici anulat fara acordul bancii emitente, al bancii
confirmatoare, daca este cazu/ §i al beneficiarului;
b) Banca emitenta se angajeaza irevocabil printr-o modificare din momentul in care a emis
o asemenea decizie. Banca confirmatoare i§i poate extinde confirmarea §i asupra modificarii §i se va
angaja irevocabi/ din momentul respectiv, sau poate sa a/eaga sa avizeze modificarea, dar sa nu-§i
extinda confirmarea, cand va trebui sa anunte banca emitenta;
c) Termenii §i condifii/e acreditivului original vor ramane in vigoare pana cand beneficiarul
comunica acordul sau bancii care i-a avizat modificarea. Beneficiarul este obligat sa notifice
acceptarea sau refuzul. Oaca beneficiaru/ omite sa comunice notificarea, se considera ca a acceptat
modificarea §i acreditivul va fi modificat;
d) 0 banca ce avizeaza o modificare trebuie sa informeze banca de la care a primit
modificarea cu privire la orice notificare de acceptare sau de respingere;
e) Acceptarea par[iala a unei modificari nu este permisa §i o asemenea notificare va fide
respingere a modificarii;
f) Mentionarea intr-o modificare a faptului ca modificarea va intra in vigoare daca nu va fi
respinsa de beneficiar intr-o anumita perioada de timp, nu va fi luata in considerare.
F. Acreditive $i modificari teletransmise $i pre-avizate 113
a) 0 teletransmisie autentificata a unui acreditiv sau a unei modificari va fi considerata a fi
un acreditiv sau o modificare operativa §i orice modificare /etrica primita ulterior nu va fi /uata in
considerare;
in cazu/ in care o teletransmisie menfioneaza ca ,,urmeaza detalii complete" (sau cuvinte cu
efect similar) sau stabile§te ca acreditivu/ sau modificarea operativa o constituie confirmarea letrica,
teletransmisia nu va fi considerata a fi un acreditiv sau o modificare operativa;
b) 0 avizare preliminara privind emiterea unui acreditiv sau modificarea unui acreditiv
avizare) va ti transmisa numai daca banca emitenta este pregatita sa emita acreditivul sau
modificarea
111
i uzante uniforme acreditivul documentar, art. 9
112
Reguli i uzante uniforme privind acreditivul documentar, art.10
113
Reguli :;;i uzan\e uniforme privind acreditivul documentar, art. 11
lOMoARcPSD|12980627
132

lOMoARcPSD|12980627
operativa. 0 banca emitenta care transmite o astfel de preavizare este angajata sa emita acreditivu/
sau modificarea operativa fara intarziere 1n termeni care sa contravina pre-avizarii.
114
G. Desemnarea unei banci
a) Autoriza[ia de a onora sau negocia nu impune nici o obligafie bancii desemnate de a onora
sau negocia, daca banca desemnata nu este banca confirmatoare, cu excep{ia cazului 1n care banca
desemnata nu accepta 1n mod expres acest lucru §i informeaza corespunzator beneficiaru/;
b) Prin desemnarea unei banci de a accepta o trata sau de a-§i asuma angajamentul de plata
la termen, o banca emitenta autorizeaza acea banca desemnata sa plateasca anticip;,t sau sa
cumpere o trata acceptata sau un angajament de plata la termen asumat de banca desemnata;
c) Primirea sau examinarea §i expedierea de documente de catre banca desemnata care
nu este banca confirmatoare nu obliga acea banca desemnata sa onoreze sau sa negocieze
documentele §i nici nu constituie o onorare sau o negociere.
H. Aranjamente de rambursare de la banca la banca115
a) Oaca un acreditiv men[ioneaza ca rambursarea urmeaza sa fie ob[inuta de banca
desemnata, solicitand plata altei entitafi (banca rambursatoare) acreditivul trebuie sa precizeze daca
rambursarea este supusa regulilor ICC pentru rambursari de la banca la banca in vigoare la data
emiterii acreditivului;
b) Oaca acreditivul nu menfioneaza ca rambursarea este supusa regulilor ICC, pentru
rambursari de la banca la banca se aplica urmatoarele reguli:
• Banca emitenta trebuie sa-i fumizeze unei banci rambursatoare o autorizafie de
rambursare 1n conformitate cu condi[iile prevazute 1n acreditiv;
• Unei banci solicitante nu trebuie sa i se ceara sa transmita bancii rambursatoare o
declara[ie de conformitate cu termenii §i condifiile acreditivului;
• Banca emitenta va fi raspunzatoare de orice pierdere de dobanda impreuna cu orice
cheltuieli care intervin, daca rambursarea nu este efectuata la prima cerere de banca rambursatoare
in conformitate cu termenii §i condi{iile acreditivului;
• Comisioanele unei banci rambursatoare sunt suportate de banca emitenta. fn cazul in
care comisioanele sunt suportate de beneficiar este sarcina bancii emitente sa indice acest lucru in
acreditiv §i in autoriza[ia de rambursare. Oaca comisioanele bancii rambursatoare sunt suportate de
beneficiar, ele vor fi deduse din suma datorata bancii solicitante.
c) Banca emitenta nu este exonerata de nici una din obligafii/e sale de a asigura
rambursarea, daca aceasta nu este facuta de banca rambursatoare la prima cerere.
9.2.5. Criterii standard pentru examinarea documentelor116
a) Banca desemnata ac{ionand 1n baza mandatului primit, o banca confirmatoare, daca este
cazul, §i banca emitenta trebuie sa examineze o prezentare pentru a decide, doar pe baza
documentelor, daca acestea apar a constitui sau nu o prezentare conforma;
b) Banca desemnata ac[ionand in baza mandatului primit, banca confirmatoare, daca
este cazul, §i banca emitenta, vor avea fiecare maximum 5 zile bancare dupa ziua prezentarii, sa
stabileasca daca aceasta este conforma;
c) 0 prezentare incluzand unu/ sau mai multe documente originale de transport, trebuie
facuta de/sau 1n numele beneficiarului, nu mai tarziu de 21 zile calendaristice dupa data incarcarii,
dar 1n orice caz nu mai tarziu de data de expirare a acreditivului;
d) lnformajii/e confinute de un document, cand sunt citite in contextul acreditivului, al
documentului §i al practicii bancare intema[ionale standard, nu trebuie sa fie identice cu aces/ea, dar
nici 1n contradicfie cu datele din ace/ document sau alt document de acreditiv;
114
:;;i uzante uniforme acreditivul docurnentar, art.12
1
Reguli :;;i uzan\e uniforrne privind acreditivul docurnentar, art.13
116
Reguli :;;i uzante uniforrne privind acreditivul docurnentar, art 14
133
lOMoARcPSD|12980627
e) ln documente, altele decat factura comercia/a, descrierea marfuri/or, serviciilor sau

prestatiilor, poate fi facuta in termeni generici, dar nu in contradicfie cu descrierea /or din acreditiv;
f) Daca un acreditiv cere prezentarea unui document, a/tu/ decat un document de transport,
document de asigurare sau factura comercia/a fara sa menfioneze de cine urmeaza sa fie emis sau
informafii/e pe care trebuie sa le confina, bancile var accepta documentul B§a cum a fast prezentat
daca confinutu/ sau apare sa indeplineasca ro/ul documentului cerut;
g) Un document prezentat, dar care nu este cerut de acreditiv va fi ignorat de banci §i poate
fi returnat celui care /-a prezentat;
h) Daca un acreditiv confine o condifie fara sa menfioneze documentul care sa indice
conformitatea cu condifia, bancile var considera o astfe/ de condifie ca nemenfionata §i o var ignora;
i) Un document poate fi datat inainte de data de emitere a creditivului, dar nu trebuie sa fie
datat mai tarziu de data de prezentare.
j) Cand adrese/e beneficiarului §i ale ordonatorului apar pe oricare din documentele cerute
de acreditiv nu este necesar sa fie ace/ea§i cu ce/e mentionate in acreditiv sau pe oriC(3 alt document
cerut de acreditiv dar trebuie sa fie in aceea§i fara;
k) 1ncarcatorul sau expeditorul marfurilor menfionate pe orice document nu este necesar sa
fie beneficiarul acreditivului;
/) Un document de transport poate fi emis de oricare a/ta parte decat transportatorul,
proprietarul vasului, capitanul vasu/ui sau navlasitorul cu condifia sa indeplineasca cerinfele stabilite.
Prezentare conform ii 117
a) Cand o banca emitenta decide ca prezentarea este conforma aceasta trebuie sa
onoreze b) Cand o banca confirmatoare decide ca prezentarea este conforma, aceasta trebuie sa
;
onoreze sau sa negocieze §i sa expedieze documentele catre banca emitenta;

c) Cand o banca desemnata decide ca prezentarea este conforma §i onoreaza sau
onoreaza sau negociaza, aceasta trebuie sa expedieze documentele bancii confirmatoare sau bancii
emitente.
Documentele cu discrepanfe, acceptare $i modificare118
a) fn cazul in care banca emitenta stabile§te ca documentele nu sunt conforme, o banca
acfionand in baza mandatului primit, banca confirmatoare sau banca emitenta poate refuza sa
onoreze sau sa negocieze;
b) Daca banca emitenta stabile§te ca prezentarea nu este conforma, ea poate opta la libera
sa apreciere sa contacteze ordonatoru/ pentru a decide asupra acceptarii discrepanfelor;
c) Cand o banca desemnata, ac[ionand in baza mandatului primit, o banca confirmatoare,
daca este cazu/, sau banca emitenta decide sa refuze sa onoreze sau sa negocieze trebuie sa transmita
o simpla notificare entitafii prezentatoare.
Notificarea trebuie sa
precizeze:
i. ca banca refuza sa onoreze sau sa negocieze;
ii. fiecare discrepanfa in baza careia banca refuza sa onoreze sau sa negocieze;
iii. banca pastreaza documentele in a§teptarea urmatoarelor instrucfiuni.
d) Notificarea ceruta trebuie transmisa printr-un mijloc de te/ecomunicafii sau daca nu este
posibil printr-un alt mijloc de expediere, nu mai tarziu de sfar§itul ce/ei de a 5-a zi bancare dupa data
de prezentare a documentelor;
e) Daca banca remitenta atrage atenfia bancii emitente §ilsau bancii care confirma asupra
unor discrepante in documentele existente sau avizeaza banca ca a platit, ca asumat un
angajament de plata diferata, ca a acceptat trate sau a negociat sub rezerva sau contra unei scrisori
de garanfie referitoare la discrepanfe, banca emitenta §ilsau banca ce confirma nu sunt scutite de nici
una din obliga{iile care le revin din regulile uniforme.
117
i uzante uniforme privind acreditivul documentar, art. 15
118
Reguli i uzan\e uniforme privind acreditivul documentar, art. 16
134
lOMoARcPSD|12980627
9.2.6. Documentele originale !ji copii pe baza carora se efectueaza plafile prin
acreditiv !ji tolerante119
Potrivit Regulilor ?i uzanfelor uniforme privind acreditivele documentare, se precizeaza

urmatoarele: 120
a) Trebuie prezentat eel pufin unoriginal al fiecarui document prevazut in acreditiv;
b) O banca va considera drept original orice document purtand o aparenta semnatura in
original, semn, ?tampila sau aticheta a emitentului documentului, exceptand cazul in care documentul
insu9i indica faptul ca nu este in original;
c) Daca un document nu menfioneaza altfel, o banca va accepta de asemenea un document
ca fiind original daca acesta:
i) apare a fi scris, tiparit, perforat sau 9tampilat de mana emitentului documentului;
ii) apare a ti emis pe hartie cu antetul original al emitentului;
iii) atesta ca acesta este un document original, cu excepfia situafiei rn care atestarea
apare a nu se referi la documentul prezentat;
d) Daca un acreditiv cere prezentarea copiilor documentelor se permite fie prezentarea de
original, fie de copii;
e) Daca un acreditiv cere prezentarea de documente multiple utilizand termeni ca rn "dup/icat"
rn 2 exemplare, in "2 copii" cerinfa va fi satisfacuta prin prezentarea a eel pufin unui original 9i restul
exemplarelor in copii, cu exep/ia cazului in care documentul insu9i indica altfel.
Documentele pentru plata, acceptarea sau negocierea acreditivului se stabilesc in momentul
deschiderii de catre parfile contractului comercial international. Documentele de decontare sunt
formate din factura comerciala, documentul de transport care acopera doua modalita(i diferite
de transport, conosamentul, conosamentul maritim nenegociabi/, conosamentul in baza unui
contract de navlosire, documentul de transport aerian, documentul de transport rutier, feroviar
sau f/uvial, recipisa pro!jtala "pe punte", declara(ia expeditoru/ui privind greutatea !ji numarul,
declara(ia expeditorului privind cuantumu/ !ji costurile navlului, documentul de transport "curat",
documentul de asigurare.
Daca nu sunt alte prevederi in acreditiv, facturile comerciale trebuie sa raspunda urmatoarelor
exigenfe • sa prezinte aparenta de a ti emise de beneficiarul desemnat in acreditiv;
: • sa fie intocmite pe numele ordonatorului;
• descrierea marfii din factura comerciala sa corespunda cu descrierea marfii din
documentul de deschidere a acreditivului.
9.2.7. Obligatii !ji responsabilitati ale banci/or la efectuarea platilor prin acreditiv
documentar
Exonerarea de raspundere privind autenticitatea documentelor121

in conformitate cu prevederile din ,,Regulile §i practicile uniforme", bancile nu i!;i asuma nici
o ob/igafie sau responsabititate pentru forma, suficienta, acuratetea, autenticitatea, fa/sificarea
sau efectul legal al oricaror documente sau pentru condifiile generale sau particulare stipulate
in documente. in acela§i timp, bancile nu i§i asuma obligafii sau responsabi/itafi pentru descrierea,
cantitatea, greutatea, ca/itatea, starea ambalajului, livrarea, valoarea sau existenta marfuri/or
reprezentate de orice documente sau pentru buna credinfa sau actele §i omisiunile, so!vabilitatea,
indeplinirea ob/igafiilor sau reputa[ia exportatori/or, transportatorilor, tranzitarilor, destinatarilor,
asiguratorilor marfuri/or sau a oricarei alte persoane.
119
Reguli i uzante uniforme acreditivul documentar, art. 18-28
i uzante uniforme privind acreditivul documentar. art. 34
135

lOMoARcPSD|12980627
Exonerarea de riispundere privind transmiterea §i traducerea mesajelor122

Bancile nu t§i asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecinfele aparute din
1ntarzierea §ilsau pierderea pe parcurs a oricaror mesaje, mutilarea sau alte erori ivite in transmiterea
oricaror mesaje sau in expedierea scrisori/or sau documentelor. De asemenea, bancile nu i§i asuma nici
o responsabilitate pentru erorile in traducerea §ilsau interpretarea termeni/or tehnici §i i§i rezerva dreptul
de a transmite termenii acreditivului fara sa-i traduca.
Forta majorii 123
Bancile nu i§i asuma nici o ob/igafie sau responsabilitate pentru consecin[e rezultate din
intreruperea activitafii /or datorata calamitafilor natura/e, revoltelor, tulburari/or civile, insurec[iilor,
razboaielor, actelor de terorism sau oricaror intreruperi ale activitafii din alte cauze in afara controlului
/or. fn ace/a§i spirit, dupa reluarea activitafii, banci/e nu vor onora sau negocia in cadru/ unui acreditiv
care a expirat in timpul intreruperii activitat;ii /or.
Exonerarea de riispundere privind acfiuni/e unei piirfi instructate124
fn spiritul men(iunilor din ,,Reguli/e §i uzantele uniforme", banci/e care utilizeaza servicii/e unei
alte banci in scopu/ de a da curs instruct;iunilor ordonatorului o tac pe contul §i pe riscul ordonatorului.
Banca emitenta §i banca avizatoare nu i§i asuma nici o ob/igafie sau responsabilitate, daca instruc{iunile
pe care le transmit nu sunt indeplinite, chiar daca au avut init;iativa in alegerea bancii.
Banca care instructeaza o a/ta banca sa presteze servicii este raspunzatoare pentru orice
taxe, comisioane, costuri sau cheltuieli /acute de acea banca in /egatura cu instrucfiunile sale. Daca
acreditivul precizeaza ca une/e /axe sunt in sarcina altei banci decat banca care instructeaza §i taxele
nu pot ti colectate, banca emitenta ramane responsabi/a de plata for.
Ordonatorul este obligat §i dator sa despagubeasca bancile pentru toate ob/iga(iile §i
responsabilitafi/e impuse de /egile §i uzantele straine.
125
Toleranfa la va/oarea acreditivului la cantitate §i prefuri unitare
a) Cuvintele ,,in jur de" sau ,,aproximativ" uti/izate in legatura cu valoarea acreditivului sau cu
cantitatea sau cu preful unitar mentionate in acreditiv trebuie interpretate ca permitand o toleranta care
sa nu depa§easca 10% in plus sau 10% in minus fata de valoarea, cantitatea sau pretul unitar la care
tac referire;
b) Toleranta care sa nu depa§easca cu 5% in plus sau cu 5% in minus cantitatea de malfuri
este permisa, cu condifia ca acreditivul sa nu prevada in termenii unui numar menfionat de unitati de
impachetare sau artico/e individuate §i ca valoarea totala a tragerilor sa nu depa§easca va/oarea
acreditivului;
c) Chiar daca livrari/e pa,tiale nu sunt permise, o toleranta care sa nu depa§easca 5% in minus
tata de valoarea acreditivului este permisa, cu condi[ia ca intreaga cantitate de malfuri, daca este
men[ionata in acreditiv, sa fie livrata in intregime §i ca pretu/ unitar sa nu fie diminuat.
Trageri sau livriiri parfia/e 126
a) Trageri sau /ivrari pa,tiale sunt permise;
b) 0 prezentare constand din mai mult de un set de documente de transport evident;iind
/ivrarea pentru acela§i mijloc de transport §i pentru ace/a§i voiaj §i daca indica aceea§i destinajie, nu va
ti considerata ca acoperind o /ivrare pa,tiala, chiar daca documentele indica date diferite de /ivrare sau
posturi de incarcare, locuri de preluare sau de livrare diferite.
0 prezentare constand din unul sau mai multe seturi de documente de transport evidentiind
livrarea cu mai mu/t de un mijloc de transport in cadrul ace/ea§i moda/ita[i de transport va fi
considerata ca acoperind o livrare pa,tiala chiar daca mijloace/e de transport pleaca in aceea§i zi catre
aceea§i destinatie;
122 Reguli i uzante uniforme privind acreditivul documentar, art. 35

i uzante uniforme privind acreditivul documentar, art. 37
125 Reguli i uzante uniforme privind acreditivul documentar, art. 30
Reguli i uzante uniforme privind acreditivul documentar, art. 31
136

lOMoARcPSD|12980627
c) 0 prezentare constand din mai mu/t de o recipisa curier, recipisa parfiala sau certificat po§tal
nu va fi considerata o livrare par{ia/a daca recipise/e curier, recipise/e po§tale sau certificatele po§tale
par a fi §tampilate sau semnate de acela§i curier sau serviciu po§tal in acela§i Joe §i la aceea§i data §i
pentru aceea§i destina[ie.
Trageri sau livrari in tran$e127
Daca in acreditiv este prevazuta o tragere sau Jivrare in tran§e, in cadrul unor perioade
determinate §i orice tran§a nu este utilizata sau livrata rn cadrul perioadei permise pentru acea tran§a,
acreditivul inceteaza a mai fi valabil pentru acea tran§a §i pentru orice tran§a urmatoare.
9.2.8. Acreditive/e transferabile128
Acreditivul transferabil prevede ca poate fi facut utilizabil 1n totalitate sau partial

unui alt beneficiar (beneficiar secund) la solicitarea beneficiarului.
a) 0 banca nu are nici o obligatie sa transfere un acreditiv decat in limita §i 1n maniera
in care aceasta a consimtit in mod expres;
b) Un acreditiv poate fi transferat partial catre mai multi beneficiari secunzi daca
tragerile sau livrarile partiale sunt permise;
c) Orice solicitare de transfer trebuie sa indice daca §i in ce conditii modificarile pot
fi avizate catre beneficiarul secund;
d) Daca un acreditiv transferat catre mai multi beneficiari secunzi, refuzul unei
modificari de catre unul sau mai multi beneficiari nu invalideaza acceptarea modificarii de
catre oricare altul din beneficiarii secunzi pentru cares-a transferat acreditivul;
e) Acreditivul transferat trebuie sa reflecte cu acuratete termenii §i conditiile
acreditivului, cu exceptia urmatoarelor elemente: valoarea acreditivului, pretul unitar
men1ion at, perioada de prezentare, data de expirare, ultima data de livrare.
Cesionarea incasarilor
Faptul ca un acreditiv nu mentioneaza ce este transferabil nu va afecta dreptul
beneficiarului de a cesiona orice incasari la care poate fi sau poate deveni 1ndrepta 1i t 1n
cadrul acreditivului in concordanta cu prevederile legii aplicabile.
9.3. lncasso documentar
9.3.1. Definirea incasso-u/ui $i participanfii la efectuarea plafilor
lncasso-ul documentar reprezinta un mecanism de plata internationala prin

care exportatorul transmite bancii sale documentele care dovedesc expedierea
marfurilor conform contractului comercial international, iar banca respectiva remite
spre incasare documentele unei banci din strainatate, care se angajeaza sa le prezinte
importatorului §i sa solicite achitarea contravalorii marfurilor sau serviciilor prestate.
Mecanismul de plata prin incasso se poate utiliza in cazul in care exportatorul are
"incredere in bonitatea §i corectitudinea importatorului sau daca exista anumite in
legislatia tarii importatorului sau sunt unele uzante pe anumite piete.
lncasso-ul presupune manipularea documentelor de catre banci potrivit
instructiunilor primite, in vederea acceptarii platii sau eliberarea documentelor contra
platii §i/sau contra acceptarii sau eliberarea de documente in alte conditii. de
Reguli 9i uzante uniforme acreditivul documentar, art. 32

12s
9i uzante uniforme acredilivul documentar, art. 38
137
lOMoARcPSD|12980627
documente desemneaza atat documentele financiare (cambii, bilete de ordin, cecuri, chitante
de plata), cat §i documentele comerciale, respectiv facturi §i documente de transport.
Regulile §i uzantele bancare care reglementeaza acest mecanism de plata au fost
elaborate in anul 1956, revizuite Tn anii 1967, 1978 §i 1995 de catre Camera de Comert
International din Paris, fiind denumite ,,Reguli uniforme privind incasso-urile" difuzate sub
denumirea de ,,Publicatia 522".
Functia incasso-ului documentar consta in mijlocirea incasarii contravalorii
marfurilor livrate i a serviciilor prestate de catre exportator de la partenerul extern.
Exportatorul are incredere in importator, respectiv in faptul ca acesta va achita pretul marfii pe
masura ce va fi avizat de o banca locala.
lncasso-ul documentar nu ii garanteaza exportatorului incasarea contravalorii
marfurilor livrate deoarece se bazeaza pe increderea in solvabilitatea, seriozitatea §i
bonitatea debitorului, respectiv importatorului. De§i, fn unele cazuri, exportatorul poate sa
ceara importatorului sa-i prezinte in prealabil o scrisoare de garantie prin care sa-i garanteze
achitarea incasso-ului, nu se poate asigura lichidarea financiara rapida a tranzactiei daca
cumparatorul nu plate§te la termenul stabilit in contractul comercial international.
Participantii la efectuarea platilor prin incasso documentar sunt urmatoarele 129 :
• ordonatorul (emitentul) sau tragatorul care incredinteaza unei banci ordinul de
incasare a documentelor dintr-un contract comercial international;
• banca remitenta este acea banca careia ordonatorul ii adreseaza ordinul de
incasare a documentelor, conform contractului comercial international;
• banca ce asigura incasarea sumelor, respectiv care prime§te documentele de la
banca remitenta §i incaseaza contravaloarea lor;
• banca prezentatoare are misiunea sa prezinte documentele in conformitate cu
ordinul de incasare;
• importatorul (trasul), caruia i se prezinta documentele privind marfurile importate
care trebuie platite in conformitate cu ordinul de incasare.
9.3.2. Mecanismul pla1ii prin incasso documentar
Principalele momente ale efectuarii platilor prin incasso documentar (a se vedea

figura 9.2) sunt:
• exportatorul §i importatorul incheie un contract comercial international in care se
prevede plata prin incasso documentar (1);
• exportatorul livreaza marfurile conform contractului comercial international (2);
• exportatorul prezinta documentele privind marfurile livrate la export bancii remitente
(3);
• banca remitenta transmite documentele privind marfurile livrate la export spre
incasare unei banci corespondente din tara importatorului (4);
• banca corespondenta prezinta documentele privind marfurile livrate importatorului
§i solicita plata sau acordurile de debitare (5);
• importatorul, dupa primirea marfurilor §i verificarea documentelor de expeditie, se
pronunta asupra efectuarii platii sau asupra debitarii contului sau (6);
129
uniforme privind incasso-urile, Publicatia 522, art. 3
138
lOMoARcPSD|12980627
Figura nr. 9.2: Mecanismul platii prin incasso documentar
Expediaza documentele spre incasare /4)

Banca remitenta
,,
- Banca
corepondenta
Confirma incasarea si creditarea sau Jl

transferul /7)
Comunica Remite So!icita plata Plala sau

incasarea /8) documentele de sau acordul accepta
de debitare
livrare a debitarea
contra contului /6)
marfurilor (3) documente /5)
Contract comercia/ cu plata prin

/NCASS0/1) '
lmportator
Exportator
Exped,erea marfunlor /2)
• banca corespondenta comunica bancii remitente Yncasarea contravalorii

documentelor de export, efectueaza creditarea sau transferul sumei cores
punzatoare 1n valuta (7);
• banca remitenta 11 avizeaza pe exportator asupra 1ncasarii contravalorii marfurilor
livrate la export (8).
Plata prin incasso documentar este domiciliata 1n tara importatorului :;;i din aceasta
cauza contravaloarea marfurilor livrate la export se Yncaseaza 1ntr-o perioada de timp rnai
mare. lnitiativa efectuarii platilor prin incasso docurnentar revine exportatorului care ordona
bancii remitente documentele de expeditie a rnarfurilor.
Operatiunile de incasso se pot grupa in functie de documentele prezentate in
incasso simplu i incasso documentar. lncasso-ul simplu consta Tn Tncasarea de catre o
banca a unei carnbii la ordinul unui client. Detinatorul unei cambii o rernite bancii spre
Tncasare. Pe aceasta cale se evita plata efectiva :;;i se creeaza un titlu de credit care poate sa
circule prin negociere pe piata.
lncasso-ul documentar presupune ca, pe masura ce exportatorul livreaza
marfurile in strainatate i prezinta bancii locale documentele de expeditie, banca
respectiva sa rernita bancii corespondente din strainatate documentele Tnsotite de o scrisoare.
Pe baza documentelor primite, banca corespondenta din strainatate 1ncaseaza de la impor
tator suma corespunzatoare marfurilor livrate sau serviciilor prestate :;;i crediteaza contul
bancii exportatorului.
lncasso-ul documentar reprezinta o modalitate de plata simpla, care nu
presupune o raspundere din partea bancilor :;;i comision mai redus. Prin aceasta modalitate
de plata, debitorul nu T:;;i imobilizeaza resursele 1n valuta :;;i dispune de ele pana 1n mornentul
platii. in cazul Tn care exportatorul are nevoie de suma Tn valuta care face obiectui
incasso ului 1nainte de termenul de plata poate sa traga o trata, sa o sconteze la banca :;;i sa
'incaseze valoarea corespunzatoare marfurilor livrate, mai putin dobanda, pentru perioada de
la data scontarii pana la scadenta.
139(adrianabunescu100@gmail.com)
Downloaded by Adriana Bunescu
lOMoARcPSD|12980627
In cazul utilizarii acestei modalitati de plata, lichidarea financiara a tranzactiei este

greoaie datorita parcursului bancar mai indelungat. Aceasta modalitate de plata nu Ii
garanteaza exportatorului incasarea contravalorii marfurilor livrate la extern, bancile nu se
angajeaza sa acorde avansuri sau credite pe baza operatiunilor de incasso !?i solicita garantii
sub forma tratelor sau documentelor de transport in forma negociabila.
9.3.3. Ordinul de incasare !ji forme
Documentele care se trimit spre incasare in strainatate sunt Tnsotite de un ordin de

incasare care mentioneaza faptul ca incasso-ul se supune ,,Regulilor uniforme privind incasso-
urile" !?i contine instructiuni complete §i pr ecise.130
Ordinul de incasare cuprinde urmatoarele informatii:
• denumirea, adresa, codul SWIFT, numarul de telex, telefon, fax al bancii de la care s-
a primit ordinul de incasare;
• denumirea, adresa, numere telefon, telex, fax ale ordonatorului;
• denumire, adresa, numere telefon, telex, fax ale trasului;
• banca ce prezinta documentele, denumirea §i adresa;
• suma care urmeaza sa fie incasata §i valuta Tn care se exprima;
• lista de documente care se prezinta §i numarul de exemplare din fiecare document;
• termenii §i conditiile Tn care se obtine plata §i/sau acceptarea;
• modul de incasare a spezelor bancare;
• dobanda, perioada de calcul §i baza de calcul;
• metoda de plata §i forma avizului de plata;
• instructiuni in caz de neplata, neacceptare sau neTndeplinire a unor prevederi;
• adresa completa a trasului sau domiciliul la care trebuie facuta prezentarea.
In vederea executarii instructiunilor ordonatorului, banca remitenta va utiliza ca banca
insarcinata cu 1ncasarea banca desemnata de ordonator sau, daca nu sunt asemenea
mentiuni, va utiliza orice banca la alegere 1n tara Tn care are loc plata sau acceptarea sau in
tara Tn care se indeplinesc anumite conditii.
Documentele §i ordinul de incasare pot fi trimise direct de catre banca remitenta la
banca 1nsarcinata cu incasarea sau prin intermediul altei banci. Daca banca remitenta nu
nominalizeaza o banca prezentatoare, banca insarcinata cu Tncasarea (colectarea) poate sa
utilizeze o banca aleasa de ea.
in cazul documentelor platibile la vedere, banca prezentatoare trebuie sa furni
zeze pentru plata documentele. La documentele platibile la un anumit termen de la
vedere, banca prezentatoare le supune acceptarii, iar pentru plata se prezinta documentele
pana la data scadentei.131
Documentele comerciale se elibereaza contra plata (D/P) sau contra acceptare
(D/A). In cazul documentelor contra plata, banca elibereaza cumparatorului documentele,
numai dupa achitarea sumei de plata.
Reguli uniforme privind incasso-urile, art. 4

Reguli uniforme privind incasso-urile, art. 6,7
140

lOMoARcPSD|12980627
Figura nr. 9.3: Documente contra plata
Banca elibereaza documentelor
Cumparator - "
Banca
Cumparatorul achita suma de platf, din

documente
Documentele contra acceptare presupun ca banca sa elibereze cumparatorului

documentele contra acceptarii (semnarii) unei cambii sau a unei trate la termen, prin care
promite ca va plati la o data viitoare.
Figura nr. 9.4: Documente contra plata
Banca elibereaza documentelor

cumpariitorului
Cumparator Banca
Accepta o cambie prin care promite ca va
plat/ la termen
lncasso-ul care contine o trata platibila la o data ulterioara presupune ca ordinul

de incasare sa precizeze daca documentele comerciale vor ft eliberate contra acceptare (D/A)
sau contra plata (D/P). Daca nu sunt alte mentiuni, documentele se elibereaza numai
contra plata, iar banca insarcinata cu Yncasarea nu va ft raspunzatoare pentru nici o
consecinta decurgand din orice intarziere in eliberarea documentelor.
In cazul 1n care banca remitenta stabile$te ca banca 1nsarcinata cu incasarea sa
intocmeasca docurnentele care nu au fost anexate la incasso, va furniza forma $i modul de
redactare a documentelor. Banca 1nsarcinata cu incasarea nu este obligata sau
raspunzatoare pentru forma $i modul de redactare a documentelor.
9.3.4. Obligafiile !ji responsabilitafile bancilor la efectuarea plafilor prin

incasso1 32
Regulile uniforme privind incasso-urile delimiteaza ob/igatiile §i responsabi/itatile banci/or

implicate in derularea plafilor prin incasso astfel:
a) Bancile sunt chemate sa ac/ioneze cu buna credinfa $i grija rnzonabila la primirea $i
redactarea documentelor de plata;
b) Marlurile nu se expediaza direct pe adresa unei banci sau trecute sub
responsabilitatea sau la ordinul unei banci, fara acordul prealabil al bancii remitente.
in cazul in care marfuri/e se expediaza direct pe adresa unei banci sau se p/aseaza sub
responsabilitatea unei banci pentru a fi eliberate unui tras contra plata sau acceptare fara sa existe un
acord prealabi/ din parlea bancii, aceasta nu are nici o obligafie cu privire la livrarea marturilor.
Bancile nu au nici o obligatie sa intreprinda masuri cu privire la marfuri/e care se deconteaza
prin incasso, inclusiv cu privire la depozitarea §i asigurarea marfurilor, chiar daca exista instrucfiuni
speciale.
ln cazul in care bancile iau masuri pentru a proteja marfurile, indiferent ca au primit sau nu
instrucfiuni, nu i§i asuma nici o obliga[ie sau responsabi/itate cu privire la soarla §ii sau starea marfuri/or
132 Redarea unor articole (10-14) din "Regulile uniforme privind incassourile" urmare9te sa ofere
studentilor posibilitatea de a cunoa 9te 1n delalii obligatiile 9i responsabilitatile bancilor la efec!uarea
plajilor prin incasso.
141
lOMoARcPSD|12980627
sau cu privire la acte §i omisiuni din partea unui tert caruia i s-a incredinfat custodia sau protecfia
marfurilor.
c) Exonerarea de raspundere privind acfiunile unei parJi instructate
Bancile care utilizeaza serviciile a/tor banci pentru a da curs instrucfiunilor ordonatorului o fac
in contul §i pe riscu/ ordonatorului. Bancile nu i§i asuma nici o obligafie sau responsabilitate in cazu/ in
care instrucfiunile pe care le transmit nu sunt indeplinite, chiar daca au avut initiative in a/egerea unor
astfel de banci.
Partea care instructeaza o a/ta parte sa presteze servicii este ob/igata sa garanteze §i sa
indemnizeze partea instructata pentru toate ob/igafiile §i responsabilitafile impuse de legi/e §i uzanfele
straine.
d) Exonerarea de raspundere privind documentele primite
Bancile sunt obligate sa verifice documentele primite, sa constate daca corespund in mod
aparent celor enumerate in ordinul de incasare §i trebuie sa avizeze imediat, prin mijloace de
telecomunicafii sau alte mijloace de expediere, partea de la care s-a primit ordinul de incasare, de /ipsa
unor documente sau daca se constata ca sunt allele decaf ce/e stabilite.
fn cazul in care documentele nu apar a fi ce/e enumerate, banca remitenta nu trebuie sa intre
in controversa cu privire la felul §i numarul documentelor primite de catre banca insarcinata cu
incasarea.
e) Exonerarea de raspundere privind corectitudinea documentelor
Banci/e."IU i§i asuma nici o obligafie sau responsabilitate privind forma, suficienfa, acuratefea,
autenticitatea, falsificarea sau efectul legal al oricarui document sau privind condifiile generale sau
particulare men[ionate in documente sau impuse suplimentar. Banci/e nu i§i pot asuma obligafii sau
responsabilitafi privind descrierea marfii, cantitatea, greutatea, calitatea, starea, amba/ajul, livrarea,
valoarea sau existenfa marfurilor reprezentate de vreun document §i nici pentru buna credinfa, acte,
omisiuni, solvabilitate, prestare sau pozifia carau§ilor, expeditorilor, destinatarului sau asiguratorului
marfurilor.
f) Exonerarea de raspundere privind intarzierile, pierderile cauzate de transmiterea §i
traducerea mesajelor
Bancile nu i§i asuma nici o obliga[ie sau responsabilitate pentru consecinfele care decurg din
intar.zierea sau pierderea pe parcursul transmiterii oricaror mesaje, sau pentru orice intar.ziere, sau a/te
erori rezultate din transmiterea mesajelor, precum §i pentru erori in transmiterea §i interpretarea
termenilor tehnici. De asemenea, intar.zierile pentru obfinerea unor clarificari privind instrucfiunile primite
nu constituie o obliga[ie sau raspundere a banci/or.
g) Forta majora
,,Regulile uniforme privind incasso-urile" stabi/esc ca banci/e nu i§i pot asuma nici o obligafie
sau responsabi/itate pentru consecinfele care decurg din intreruperea activita[ii /or produsa de cazuri de
forta majora, revolte, tulburari civi/e, insurecfii, razboaie sau alte cauze af/ate in afara controlului /or, sau
provocate de greve §i b/ocaje.
Plata incasso-ului
Conform prevederilor din ,,Regulile uniforme privind incasso-urile", plata poate fi fara
1ntarziere, Tn moneda locala i Tn valuta.
Plata fara Tntarziere presupune ca sumele Tncasate (mai putin spezele i
comisioanele) sa fie puse fara 1ntarziere la dispozitia partii (bancii) de la cares-a primit ordinul
de Tncasare 1n spiritul termenilor i conditiilor din ordinul de 1ncasare.
in cazul documentelor platite 1n moneda tarii unde se face plata, banca prezentatoare
trebuie sa elibereze documentele trasului numai contra plata 1n moneda locala, daca moneda
este imediat disponibila.
Daca documentele se platesc Tntr-o valuta, banca prezentatoare trebuie sa elibereze
documentele trasului contra plata Tn valuta specificata i remisa imediat.
Platile partiale la incasso-urile simple pot fi acceptate daca i 1n masura Tn care sunt
autorizate de catre legislatia de la locul de plata. Documentele financiare se elibereaza trasului
numai dupa ce a fost primita plata lor integrala. La incasso-urile documentare, platile
partiale

lOMoARcPSD|12980627
142

lOMoARcPSD|12980627
se prevad Tn mod expres Tn ordinul de Tncasare. Banca prezentatoare va elibera documentele

trasului numai dupa ce s-a primit integral plata. Banca prezentatoare nu este responsabila
pentru nici o consecinta privind remiterea documentelor.
Dobanzi, comisioane i cheltuieli
Ordinul de Tncasare trebuie sa mentioneze rata dobanzii, perioada pentru care se
percepe dobanda §i baza de calcul.
Bandle au dreptul de a cere plata 1n avans a comisioanelor §i/sau spezelor de la
partea de la cares-a primit ordinul de 1ncasare pentru a Tndeplini instructiunile.
9.4. Ordinul de plata
Ordinul de plata reprezinta un document prin care titularul unui cont da

dispozitie bancii sale comerciale sa plateasca o suma in valuta unei persoane fizice
sau juridice. Partile care sunt implicate Tn efectuarea platii prin ordin de plata sunt: debitorul
- ordonator, banca comerciala la care are deschis cont debitorul, banca corespondenta care
plate§te suma 1nscrisa 1n ordin §i beneficiarul sumei din ordinul de plata.
Mecanismul de efectuare al platilor prin ordin de plata documentar cuprinde
urmatoarele momente (a se vedea figura 9.5):
• ordonatorul, respectiv debitorul, cere bancii la care are deschis contul sa
plateasca o suma 1n valuta unei persoane fizice sau juridice (1);
• ordonatorul comunica beneficiarului ordinul de plata (2);
• banca ordonatorului debiteaza contul ordonatorului cu suma 1n valuta 1nscrisa 1n
ordinul de plata (3);
• banca ordonatorului dispune trar:isferul sumei sau crediteaza contul bancii
corespondente (4);
• beneficiarul sumei remite bancii sale documentele cerute prin ordinul de plata (5);
• banca beneficiarului Tnregistreaza suma 1n valuta 'in contul beneficiarului (6);
• banca beneficiarului remite documentele primite de la beneficiar bancii
ordonatorului (7);
• beneficiarul confirma ordonatorului 'incasarea sumei 1n valuta din ordinul de plata
(8).
In cazul decontarii unei sume prin ordin de plata simplu nu se mai solicita prezentarea
§i/sau remiterea unui document.
Ordinul de plata poate fi neconditionat (simplu), daca nu contine explicatii cu
privire la scopul platii, §i conditionat (documentar) 1n cazul 1n care se rnlicita prezentarea
unui document comercial sau de alta natura.
Ordinul de plata se caracterizeaza prin faptul ca initiativa in efectuarea platii
revine debitorului, nu presupune un angajament bancar fata de debitor §i poate fi revocabil
pana Tn momentul Tn care se vireaza suma beneficiarului. Caracterul revocabil al ordinului de
plata este o expresie a vointei ordonatorului §i nu este 1nsotit de un angajament bancar
virarea sumei catre beneficiar.
143
lOMoARcPSD|12980627
Figura nr. 9.5: Mecanismul platilor internationale prin ordin de plata documentar
Dispune transferul sau crediteaza contul
bancii corespondente (4)
Banca Banca
ordonatoruluf beneficlarului
Remite documentul primit de la beneficiar (7)

'
Debiteaza contul Remite Crediteaza

Emile ordinul
ordonatorului /3) documentu/ conlul
de plata (1)
cerul benef,'ciarului
ordin
I6)
Comunica ordinul de plata (2) ::: Beneficiar

:::
Ordonator
Confrima incasarea ordinului de plata /8)
Tn principiu, ordinul de plata se poate utiliza pentru platile internationale, fn cazul fn

care 1ntre creditor 9i debitor exista o creanta certa, formata inainte de momentul fn care se da
dispozitia de plata. De asemenea, ordinul de plata se mai folose9te daca raporturile
comerciale fntre creditor §i debitor se bazeaza pe fncredere §i pe respectarea obligatiilor
reciproce.
Prin intermediul ordinului de plata se deconteaza cheltuielile de transport, navlu,
comisioane, contrastalii, bonificatii, taxe vamale, asistenta tehnica, rate la importurile de
ma9ini 9i utilaje primite pe credit comercial §i avansurile din contractele comerciale inter
nationale.
9.5. Accelerarea platilor internationale prin Swift, Money Gram, Western

Union
In vederea reducerii perioadei de efectuare a platilor internationale s-au instituit o

serie de proceduri bancare.
a) SWIFT reprezinta o societate comerciala creata In anul 1973 de catre banci
americane, canadiene §i europene fn vederea accelerarii platilor internationale prin
prelucrarea informatiilor cu ajutorul sistemelor informatice.
SWIFT (Society for Worldwide lnterbanck Financial Telecommunications) cuprinde o
retea de teletransmisie a informatiilor cu privire la platile internationale formata din centre care
comunica fntre ele. Bancile participante la Swift centralizeaza informatiile cu privire la
obligatiile de plata 9i sumele de Tncasat 1n valuta 9i le transmit centrelor internationale ce le
dirijeaza spre destinatari din anumite tari.
Mesajul privind platile internationale prin Swift parcurge urmatoarele faze (a se
vedea figura 9.6):

144
lOMoARcPSD|12980627
Figura nr. 9.6: Dirijarea mesajului de plata prin intermediul Swift

Terminal
Terminal
I . Calculator
Banca ernitenta
Acumulator national
Centre de comutare Centre de comutare
Acumulator national
Calculator Banca emitenta
Terminal Terminal
• 1'ntr-o prima faza, mesajul de plata este fnregistrat pe un terminal de un operator

care Tl plaseaza 1ntr-un fi:;;ier de a:;;teptare;
• rn a doua etapa, mesajul privind platile este verificat de un controlor :;;i este
introdus Intr-un fi:;;ier de plecare;
• calculatorul aflat la banca emitatoare verifica mesajul :;;i fl transmite centrului de
comutare de la nivel international;
• mesajele de la centrul de comutare se transmit destinatarilor din anumite tari.
Decontarile internationale prin Swift prezinta urmatoarele avantaje:
• contribuie la reducerea intervalului de decontare;
• mijloacele de prelucrare a informatiilor sunt echipate cu programe de detectare :;;i
corectare a erorilor;
• mesajele schimbate 1ntre acumulatori de la nivel national :;;i centrele de prelucrare
sunt Inregistrate pe calculator;
• decontarile internationale prin Swift implica cheltuieli mai reduse.
b) Serviciul Money Gram reprezinta o modalitate rapida 9i sigura de a remite 9i primi
bani In oricare tara prin reteaua proprie de agenti.
Serviciul Money Gram este disponibil la banci, case de schimb valutar, agentii de
turism, oficii po:;;tale, agentii Thomas Coock, American Express :;;i 1n unele tari 1n
supermarketuri, aeroporturi :;;i autogari.
145

lOMoARcPSD|12980627
Sistemul Western Union derulat asigura transferul rapid al sumelor de bani Tn orice
parte a lumii 1n care opereaza agenti proprii ai acestui sistem.
9.6. Scrisoarea de garantie bancara
Uzantele uniforme privind garantiile comerciale cuprind reguli 9i principii ce se aplica

oricarei garantii, cautiuni sau angajament similar, indiferent de denumire sau descriere, daca
se mentioneaza ca se supune ,,Regulilor uniforme privind garantiile de participare, de
buna executare i de restituire", elaborate de Camera de Comert International din Paris
(Publicatia 523)133.
Partile implicate Tn garantiile internationale sunt (a se vedea figura 9. 7):
• beneficiarul, respectiv partea care emite o cerere de oferta sau organizeaza o
licitatie 9i dore 9te sa primeasca o suma de bani compensatorie Tn cazul Tn care
ofertantul nu 19i respecta obligatiile rezultand din oferta sau daca ofertantul nu 1 9i
onoreaza oferta 1n termen;
• ordonatorul sau partea care ofera sau care ca9tiga licitatia nu vrea sa fie obligata
sa depuna o suma de bani cu titlu de garantie pentru buna 1ndeplinire a obligatiilor;
• garantul reprezentat de o banca, companie de asigurari sau de alta parte, care
sa-9i onoreze angajamentul Tn termenii garantiei fara a fi amestecat Tn disputa
dintre beneficiari 9i ordonatori.
Figura nr. 9.7: Partile implicate in garantiile internationale
Contract comercial international
,Ir
Ordonator Scrisoare de garantie

l '
Be,
r
Garant
Principalele tipuri de garantii reglementate de Camera de Comert International din

Paris se individualizeaza prin anumite trasaturi:
a) Garantia de participare exprima un angajament asumat de o banca, o societate
de asigurare sau de o alta persoana la cererea unui ofertant (ordonatorul garantiei) sau a unei
banci, societate de asigurare sau a unei alte persoane autorizate luata 1n favoarea unei parti
care a solicitat oferta, prin care garantul se obliga ca 'in cazul in care ordonatorul nu 19i
fndepline 9te obligatiile ce decurg din oferta sa plateasca sume fn limitele stabilite catre
beneficiar.
b) Garantia de buna executare reprezinta un angajament al unei banci, societati de
asigurare sau al altei persoane (garantul) la cererea unui furnizor de marfuri sau servicii sau
a oricarui 1ntreprinzator (ordonatorul) sau la instructiunile unei banci, societati de asigurare
sau a unei alte persoane autorizate de catre ordonator luat 1n favoarea unui cumparator sau
antreprenor prin care garantul se obliga ca, in cazul Tn care ordonatorul nu executa
133
Reguli uniforme privind garan[iile de participare, de buna executare §i de restituire, Publicatia 523
146
lOMoARcPSD|12980627
corespunzator contractul 1ncheiat (Tntre ordonator 9i beneficiar), sa plateasca beneficiarului o

suma Tn limitele stabilite sau daca garantia prevede la alegerea garantului, sa asigure
executarea contractului.
c) Garantia de restituire exprima angajamentul unei banci, societati de asigurare
sau al altei persoane, la cererea unui furnizor de marfuri 9i servicii sau a oricarui Tntreprinzator
sau la instructiunile unei banci, societati de asigurare luata in favoarea lui, prin care garantul
se obliga ca, Tn cazul 1n care ordonatorul nu restituie conform contractului Tncheiat Tntre
ordonator 9i beneficiar sumele avansate sau platite, sa efectueze plata sumelor 1n limitele
stabilite.
Garantiile trebuie sa stipuleze: ordonatorul, beneficiarul, garantul, contractul Tn
baza caruia a fost necesara garantia, suma maxima de plata 9i moneda, data limita, conditiile
de efectuare a platii.
Scrisoarea de garantie bancara constituie un Tnscris prin care o banca garanta
se angajeaza Tn mod irevocabil sa achite o suma corespunzatoare beneficiarului, 1n cazul Tn
care o anumita persoana fizica sau juridica denumita debitor principal nu va plati la un
termen suma stabilita Tn scrisoare, Garantia se acorda de o banca sub forma unei
scrisori, care
cuprinde urmatoarele mentiuni: denumirea 9i adresa bancii garante, numele 9i adresa
persoanei garantate, numele 9i adresa beneficiarului garantiei, obiectul garantiei, valoarea
garantiei exprimata Tntr-o suma determinata, termenul de plata al sumei, durata de valabilitate
9i clauzele speciale.
Scrisoarea de garantie bancara reprezinta un instrument elaborat pe baza
contractului comercial international 9i din aceasta cauza conditia de emitere 9i clauzele
trebuie sa fie Tn concordanta cu prevederile din contractul international.
Executarea garantiei bancare se produce in momentul Tn care debitorul principal sau
ordonatorul nu respecta obligatiile din contractul comercial international. In acest caz,
beneficiarul se poate adresa bancii garante pentru a-i achita suma din scrisoare.
Garantia bancara simpla se manifesta atunci cand beneficiarul poate sa
urmareasca debitorul principal, iar 1n cazul in care acesta nu achita suma datorata sau nu
respecta alta obligatie conform contractului, banca se angajeaza sa plateasca suma din
scrisoare beneficiarului.
Garantia bancara solidara reprezinta o forma a garantiei prin care beneficiarul poate
solicita executarea bancii fara ca in prealabil sa urmareasca debitorul principal 9i fara ca
banca garanta sa poata obiecta.
Scrisorile de garantie bancara se pot grupa, din punct de vedere al obiectului,
astfel: • scrisoare de garantie prin care o banca se angajeaza sa plateasca contravaloarea
documentelor primite, sa ach'lte rate la exporturile pe credit sau sa accepte,
avalizeze 9i sa plateasca cambii;
• scrisoarea de garantie prin care o banca garanteaza executarea contractului
international de catre exportator;
• scrisoarea de garantie prin care o banca garanteaza importatorului restituirea
avansului acordat exportatorului, in cazul in care acesta nu a livrat marfurile
conform contractului comercial international;
• scrisoarea de garantie pentru participarea la licitatii prin care se garanteaza
incheierea contractului, conform caietului de sarcini in cazul adjudecarii ofertei;
• scrisoarea de garantie prin care banca garanteaza restituirea marfurilor primite 1n
consignatie sau achitarea contravalorii !or.
147

lOMoARcPSD|12980627
Scrisorile de garantie bancara se mai clasifica 1n: scrisori de garantie bancara emise
la operatiunile de export §i import; scrisori de garantie bancara primite la operatiunile de import
§i export.
Comisioanele pentru platile internationale
Platile pentru compensarea livrarilor de marfuri §i a prestarilor de servicii pe plan
international se efectueaza de banci din tari diferite. Cheltuielile pe care le efectueaza bancile
pentru serviciile prestate depind de modalitatea de plata §i de garantiile bancare.
Pentru serviciile bancare privind platile internationale §i garantiile oferite se percep
comisioane i speze bancare, ce se pot repartiza intre partile din contractul comercial
international astfel:
• conform vointei partilor din contractul comercial international din care rezulta
modul 1n care bancile solicita achitarea comisioanelor bancare. Contractul
comercial international stabile§te conditiile 1n care partile suporta comisioanele
bancare §i obligatia partii din contract ce se adreseaza unei banci pentru
efectuarea unui serviciu de a comunica prevederile contractuale;
• in cazul in care nu exista o intelegere expresa sau lipsesc instructiuni clare
in domeniul suportarii serviciilor bancare, se aplica principiul potrivit
caruia serviciile se platesc de partea care le solicita.
Comisioanele bancare se diferentiaza, 1n functie de serviciile bancare §i de
garantiile aferente, astfel:
• comisioane pentru servicii simple, cum sunt cele de intermediere a platilor,
schimbarile de notificari 1ntre partenerii de contract, servicii de preavizare,
notificare, modificare sau anulare a acreditivelor, manipularea unor documente 1n
cadrul acreditivelor, notificarea refuzurilor de plata, modificari ale conditiilor de
garantie bancara, decontari de cecuri §i alte operatiuni fn cont;
• comisioane ce presupun gestiunea bancara asupra sumelor ce se decon
teaza, care depind de cheltuielile efective ale bancilor la care se adauga anumite
marje pentru acoperirea cheltuielilor determinate de securitatea informatiilor,
depozitare, prelucrare §i urmarirea valorilor gestionate de banca pentru contul
clientilor;
• comisioane pentru servicii care angajeaza patrimonial bancile se percep
pentru operatiunile de emitere, confirmare de acreditive, plati fn cadrul acreditivelor
proprii sau fn mandat, emiteri de garantii pentru acoperirea unor obligatii
contractuale, acceptarile sau garantarile de efecte de comert.
9.7. Compensatia
Compensatia reprezinta operatiunea de stingere a obligatiilor din schimburile

economice internationale prin livrari corespunzatoare de marfuri i prestari de servicii,
fara transfer de valuta.
Compensatia se utilizeaza 1n cazul 1n care se aplica anumite restrictii In domeniul
valutar §i se obtin greu mijloacele de plata astfel ca importatorii nu t§i pot achita obligatiile din
schimburile economice internationale. Compensatia comerciala reprezinta schimbul de
marfa contra marfa §i este cunoscuta sub denumirea de compensatie particulara.
Tranzactiile prin compensatie se mai grupeaza astfel: barterul, tranzactiile ra,,,n,"",_.
tranzactiile valutare compensatie.
148

lOMoARcPSD|12980627
Barterul reprezinta schimbul comercial nemijlocit dintre partenerii de afaceri

caracterizat prin lipsa transferului banesc deoarece marfurile exportate se compenseaza
valoric cu marfurile importate.
Tranzactiile reciproc legate presupun achizitionarea unor marfuri din strainatate 1n
schimbul vanzarii altor marfuri catre partenerii straini. La aceste tranzactii se 1ncheie doua
contracte, §i anume un contract de import §i un contract de export.
Tranzactiile valutare prin compensatie se deosebesc prin faptul ca furnizorii de
ma§ini §i utilaje accepta plata completa sau partiala sub forma de marfuri.
Operatiunile de compensatii se mai grupeaza 1n compensatii la care nu se realizeaza
transfer de valuta §i compensatii cu transfer de valuta. Tn cazul compensatiilor fara transfer
de valuta, documentele de export - import se schimba pe baza prevederilor contractuale 1ntre
parteneri fara sa mai intervina banca.
1. Cum se grupeaza platile internationale dupa natura actelor §i faptelor pe care le exprima
§i dupa partile care le perfecteaza?
2. Ce obligatii revin unui vanzator §i unui cumparator din contractele comerciale
internationale?
3. Care este termenul de prescriptie la contractele comerciale internationale?
4. Cum se define§te acreditivul documentar Tn calitate de modalitate de plata internationala
§i care sunt functiile lui?
5. Care sunt trasaturile principale ale acreditivului documentar §i clauzele sale?
6. Care sunt formele principale ale acreditivului documentar dupa caracterul sau?
7. Care sunt tipurile acreditivului dupa domiciliere, dupa utilizare §i dupa gradul de
imobilizare a resurselor valutare?
8. Care sunt criteriile principale de examinare a documentelor de catre banci, la decontarea
prin acreditiv documentar?
9. Care sunt documentele pe baza carora se efectueaza plata prin acreditiv documentar?
10.Care este functia incasso-ului §i care sunt partile implicate in efectuarea platilor prin
incasso?
11. Care sunt momentele platii prin incasso?
12. Prince se deosebe§te ordinul de plata?
13. Care sunt fazele decontarii prin Swift §i efectele ei?
14.Care sunt partile antrenate Tn emiterea unei garantii internationale :;;i formele principale
ale garantiilor?
15. Ce clauze se cuprind 'intr-o scrisoare de garantie bancara?
16. Ce reprezinta comisioanele pentru platile internationale :;;i cine le
149
lOMoARcPSD|12980627
Bibliografie
• Gaftoniuc Simona
Finante internafionale, Editura Economica, Bucurel;,ti, 2000
• Negrul;, Mariana
Plati §i garan{ii interna{ionale, Editia a Ill-a, C.H. Beck,
Bucurel;,ti, 2006
• Paraschiv Dorel
Tehnica platilor internationale, Editura Economica, Bucurel;,ti,
Mihai 2003
• Vancea Diane Pla{i §i finanfari fn opera[iunile de comer{ exterior, Editura
Expert, Bucurel;,ti, 2003
***
Conven[ia Nafiunilor Unite asupra contractelor de vanzare
internationala de marfuri, Legea nr. 24/1991 privind aderarea
Romaniei la Conven{ia asupra contractelor de vanzare
internationala de marfuri, fn M. Of nr. 54/19.03.1991
***
Conventia asupra prescrip[iei fn materie de vanzare interna
{ionala de marfuri fncheiata la 14 iunie 1979 la New York l;,i
Protocolul de modificare a conventiei incheiat la 11 apri/ie 1980
la Viena fn M. Of. nr. 46/1992
***
Reguli §i uzante uniforme cu privire la acreditivele documen
tare, Bro§ura nr. 600, Camera de Comer{ International din
Paris
*** Reguli uniforme privind incassourile, Bro§ura nr. 522, Camera
de Comer{ International din Paris
150
lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL 10
FONDUL MONETAR INTERNATIONAL
., .. Termeni cheie: Fondul Monetar lnternafional, Consiliu/ Guvematorilor,

Consiliul Executiv, cota de participare, aranjamente genera/e de imprumut,
condifionalitate, tran§a de rezerva, acord stand-by, facilitate de finantare ---·-,---,,
Fondul Monetar International reprezinta o organizatie internationala din cadrul

Organizatiei Natiunilor Unite creata in urma Conferintei monetare i financiare din anul
1944, de la Bretton Woods SUA pentru a facilita cooperarea valutar-financiara dintre tarile
membre.
In cadrul Conferintei de la Bretton Woods din anul 1944 la care au participat 45 de
state s-au dezbatut mai multe proiecte de organizare a relatiilor valutar-financiare:134
• proiectul elaborat de catre departamentul Trezoreriei SUA publicat in anul
1943 sub denumirea de planul ,,White" care propunea formarea unui ,,Fond de Stabilizare
al Natiunilor Unite $i Asociate" din contributia tarilor membre in vederea sprijinirii altor tari
membre care inregistrau deficite externe $i prin utilizarea etalonului aur valute;
• proiectul britanic intitulat ,,Uniunea lnternationala de Clearing" denumit planul
,,Keynes" din anul 1943 care prevedea derularea relatiilor valutare ale tarilor membre prin
intermediul conturilor deschise la Uniunea lnternationala de Clearing, emiterea unei monede
internationale ,,bancor" $i furnizarea ei in schimbul aurului;
• proiectul exper1;ilor canadieni care sustinea formarea unei ,,Uniuni Valutare
Internationale";
• planul delegatiei franceze intitulat ,,Sugestii referitoare la relatiile monetare
internationale".
Conferinta monetara $i financiara a Natiunilor Unite $i Asociate a inceput la data de
1 iulie 1944 la Bretton Woods din Statul New Hempshire i s-a 1ncheiat la 22 iulie 1944 prin
aprobarea ,,Oeclaratiei comune a expertilor privind crearea Fondului Monetar International al
Natiunilor Unite $i Asociate".
Fondul Monetar International a devenit o organizatie internationala care asigura
cooperarea interguvernamentala in domeniul monetar $i financiar, reglementarea com
portamentului monetar al statelor membre, sprijinirea tarilor membre care se confrunta cu
deficite ale balantelor de plati, promovarea unor politici $i strategii prin care membrii
actioneaza in directia sustinerii cre$terii economice $i a stabilitatii sistemului monetar
international 135 .
Fondul Monetar International a fost infiintat oficial la data de 27 decembrie 1945,
Tn momentul in care 29 tari au semnat $i ratificat acordul de la Bretton Woods.
134
Vezi Margaret Garritsen de Vries, The IMF in a Changing World 1945-85, International Monetary
Fund, Washington D.C., 1986, p. 6-7 9i Costin Kiritescu. Rela[ii/e valutar financiare intema[ionale,
Editura $tiintifica 9i Enciclopedica, Bucure9ti. 1978, p. 303.
135 Financial Organization and Operation of the IMF, Pamphlet Series No. 45, Fourth Edition. IMF
Washington D.C., 1995, p. 1.

151

lOMoARcPSD|12980627
10.1. Obiectivele §i functiile Fondului Monetar International
Obiectivele Fondului Monetar International reflecta directiile principale ale

activitatii sale formulate in articolul I din statut136:
a) Promovarea cooperarii internationale prin intermediul unei institutii care ofera
mecanisme de consultare 9i de influenta asupra relatiilor valutar-financiare internationale;
b) Sustinerea cre9terii echilibrate a comertului international, dezvoltarea ramurilor
productive in tarile membre 9i ocuparea fortei de munca. In vederea realizarii acestui obiectiv
tarile membre se angajeaza sa incurajeze dezvoltarea productiei 9i sa elimine masurile
protectioniste;
c) Promovarea stabilitatii cursului de schimb 9i evitarea deprecierii monedei 1n
scopuri competitive.
Statutul FMI prevedea ca un membru putea modifica valoarea paritara a monedei
fara acordul Fondului, daca nu afecta tranzactiile internationale ale celorlalti membri.
Modificarea valorii paritare a monedei unui stat membru se efectua in urma consultarii
Fondului Monetar International, in vederea corectarii unui dezechilibru fundamental din
balanta de plati;
d) Facilitarea realizarii unui sistem multilateral de plati privind tranzactiile curente
dintre tarile membre 9i eliminarea restrictiilor care stanjeneau dezvoltarea comertului
international;
e) Asigurarea accesului tarilor membre la resursele Fondului Monetar International
1n scopul eliminarii deficitelor din balantele de plati ale tarilor membre in schimbul unor garantii
corespunzatoare;
f) Sprijinirea tarilor membre in reducerea marimii 9i a duratei dezechilibrului din
balantele de plati.
Fondul Monetar International in calitate de organizatie interguvernamentala
indepline9te o functie financiara, o functie consultativa 9i o functie de reglementare.
Functia financiara a Fondului Monetar International se manifesta prin faptul ca
mobilizeaza resurse financiare ce se distribuie tarilor membre 1n vederea dezvoltarii
comertului international, a promovarii unei politici de schimb stabile 9i a echilibrarii balantei de
plati.
Functia consultativa presupune consultarea tarilor membre in vederea formularii
unor principii cu privire la comportamentul Tn domeniul relatiilor valutar- financiare, efectuarea
platilor internationale 9i utilizarea resurselor financiare in scopul corectarii dezechilibrului
din balanta de plati.
Functia de reglementare presupune instituirea unor norme cu privire la
comportamentul membrilor in domeniul cooperarii valutar-financiare, Tn efectuarea platilor
internationale 9i in utilizarea resurselor financiare in vederea corectarii dezechilibrului din
balantele de plati.
Obiectivele Fondului Monetar International sunt orientate spre sustinerea politicilor 9i
strategiilor tarilor membre, de reducere 9i eliminare a dezechilibrelor externe 9i de promovare
a cooperarii 1n vederea stimularii cre9terii economice 9i asigurarii stabilitatii sistemului
financiar international.
Articles of Agreement, International nnnno,c:,n, Fund, vv;.;srnrm D.C, 1985, p. 2.

152

lOMoARcPSD|12980627
Fondui Monetar International se preocupa atat de problemele echilibrului valutar al

tarilor membre cat $i de administrarea sistemului monetar international 137. Fondul Monetar
International sprijina realizarea echilibrului valutar ,n tarile membre $i functionarea sistemului
monetar international.
Pornind de la obiectivul Fondului Monetar International privind sustinerea expansiunii
$i a cre$terii echilibrate a comertului international $i promovarea dezvoltarii economice, fiecare
tara membra este chemata sa implementeze politicile economice $i financiare care vizeaza
cre$1erea economica, stabilitatea preturilor $i 1nlaturarea factorilor care perturba echilibrul
financiar $i valutar138.
Fondul Monetar International supravegheaza functionarea sistemului financiar $i
respectarea obligatiilor care revin membrilor din statut. Consiliul Executiv urmare$te
functionarea sistemului financiar $i conexiunile cu evolu a pietelor internationale de capital.
Activitatea de asistenta tehnica consta in consultanta, cursuri, seminarii pe diferite
teme oferite de lnstitutul IMF $i alte departamente din cadrul Fondului Monetar International.
Prin activitatea de asistenta tehnica tarile sunt sprijinite in realizarea cre$terii economice, 1n
Tmbunatatirea utilizarii resurselor materiale $i umane $i a managementului.
In contextul globalizarii au crescut cererile de programe de asistenta tehnica $i
s-au diversificat. lnstitutul Fondului Monetar International organizeaza cursuri de
analiza financiara, programare, finante publice, operatiuni monetare $i valutare pentru
speciali$tii din tarile membre.
10.2. Tarile membre ale Fondului Monetar International
Statutul Fondului Monetar International imparte membrii in doua categorii §i

anume: membrii de origine §i alti membri139 . Membrii de origine ai Fondului Monetar
International sunt tarile participante la Conferinta de la Bretton Woods din anul 1944 care
au dobandit aceasta calitate inainte de 31 decembrie 1945.
Calitatea de membru al Fondului Monetar International este deschisa oricarei tari care
se angajeaza sa respecte obligatiile din statutul aprobat al acestei institutii.
Evolutia numarului tarilor membre ale FMI de la 70 in 1946 la 188 in anul 2013
ilustreaza cre$terea Tnregistrata in perioada 1960-1970 ca urmare a cuceririi 9i independentei
a numeroase tari $i dupa anul 1990 datorita tarilor cu economie centralizata care au realizat
reforme structurale in directia a$ezarii economiei pe principiile pietei $i au solicitat sa devina
tari membre ale FMI.
Potrivit articolului VIII din statutul FMI membrii i§i asuma urmatoarele
obligatii 140 :
a)Tarile membre se angajeaza sa nu aplice restrictii asupra efectuarii platilor
curente din relatiile economice internationale. Fondul Monetar International promoveaza
liberalismul 1n schimburile $i cooperarea internationala, dar statutul prevede ca o tara membra
poate sa mentina restrictii In tranzactiile curente pe o perioada tranzitorie nedefinita ca durata;
137
Financial Organization and Operation of the IMF, Pamphlet Series No. 45, Fourth Edition, IMF
Washington D.C, 1995, p. 25
138
Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washington D.C , 1985, art. IV. sect 1. p 6
139
Articles of Agreement. International Monetary Fund, Washington D.C, art. II, 1985, p. 3.
140 Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washington D.C., 1985, p. 29.
153

lOMoARcPSD|12980627
b) Tarile membre se angajeaza sa nu permita unei agentii fiscale sa se implice

in aranjamente discriminatorii sau de rnultiplicare a practicilor rnonetare, ceea ce insearnna
ca se obliga sa evite practicile rnonetare discrirninatorii;
c) Tarile membre se angajeaza sa asigure convertibilitatea la cerere a soldurilor
in moneda proprie detinute de alte tari membre l?i provenite sau necesare tranzactiilor
curente. Elirninarea restrictiilor de schirnb ca expresie a liberalismului promovat de Fondul
Monetar International poate fi aplicata gradual. Statutul Fondului Monetar International prevede
ca o tara rnernbra poate sa mentina restrictii Tn schirnbul de valuta pe o perioada tranzitorie
nedefinita ca durata.
Convertibilitatea presupune ca fiecare stat mernbru sa colaboreze cu Fondul Monetar
International Tn conditiile Tn care aplica 9i mentine reglementari de schimb ordonate Tn
vederea stabilitatii cursului de schirnb. Conform mentiunilor art. IV din statut, Fondul
Monetar
International este indreptatit sa ceara fiecarei tari rnernbre sa notifice regulile de schimb pe care
urmeaza sa le aplice 9i sa publice toate modificarile efectuate;
d) Tarile membre il?i asuma obligatia sa furnizeze informatii privind detinerile
oficiale l?i particulare de aur, mijloace de plata internationale, evolutia exporturilor 9i a
importurilor, balanta de plati, investitiile straine, produsul intern brut, indicele preturilor, cursul
de schirnb, controlul schimburilor. Fondul Monetar International colecteaza informatiile
econornice, monetare 9i financiare necesare pregatirii studiilor de fundamentare, precum ;,i
pentru promovarea politicilor 9i strategiilor proprii;
e) Tarile membre se angajeaza sa consulte l?i sa colaboreze cu celelalte tari
membre, in cazul in care mentin sau aplica restrictii la tranzactiile internationale;
f) Tarile membre se angajeaza sa consulte l?i sa colaboreze cu FMI 9i cu alti
rnernbri, 1n dorneniul politicii activelor de rezerva, al lichiditatii internationale 9i in promovarea
DST in calitate de activ rezerva al sistemului valutar.
Tarile membre ale Fondului Monetar International au urmatoarele drepturi:
• tara rnernbra are dreptul de a efectua tranzactii 9i operatii cu Fondul Monetar
International (tranzactiile se refera la schirnburi de active monetare, iar operatiile reflecta
utilizarile sau incasarile de active rnonetare);
• tara membra are dreptul de a cumpara sume Tn valute liber utilizabile sau in DST
in schimbul unor sume echivalente in moneda nationala in vederea echilibrarii balantei de
plati;
• tara mernbra are dreptul de a participa la adoptarea deciziilor in cadrul FMI;
• tara mernbra poate sa prirneasca alocatii de DST;
• tara membra dobande9te dreptul de aderare la Banca lnternationala pentru
Reconstructie 9i Dezvoltare.
Tarile rnembre se angajeaza sa respecte codul de buna conduita,respectiv statutul
FMI, sa asigure convertibilitatea monedei, sa elimine restrictiile asupra platilor curente 9i sa
sustina o rata de schirnb ordonata.
In vederea realizarii obiectivului Fondului Monetar International de a furniza un cadru
de cooperare monetara internationala care sa faciliteze dezvoltarea schimburilor
internationale 9i sustinerea dezvoltarii econornice a tarilor rnembre o conditie importanta o
constituie stabilitatea econornica 9i rnonetara.
154

lOMoARcPSD|12980627
Promovarea stabilitatii monetare implica respectarea anumitor cerinte de catre

tarile membre potrivit prevederilor art. IV, sect. 1 din statut141 :
• fiecare membru este chemat sa-§i aplice politicile economice §i financiare
pentru a stimula cre§terea economica 1n conditii de stabilitate a preturilor;
• fiecarui membru i se cere sa promoveze stabilitatea prin a§ezarea disciplinei la
baza relatiilor economice §i financiare, astfel Incat sistemul sa nu produca distorsiuni;
• fiecarui membru i se cere sa renunte la manipularea ratelor de schimb pentru a
preveni ajustarea balantei de plati sau sa obiina un avantaj competitiv 1n raport cu alt stat
membru;
• fiecarui membru i se solicita sa formuleze politici ale ratelor de schimb In
concordanta cu prevederile din statutul Fondului Monetar International.
10.3. Organizarea §i managementul Fondului Monetar International
Conform prevederilor art. IX, sect. 2 din statut, Fondul Monetar International, In
calitate de institutie internationala, dispune de personalitate juridica deplina, respectiv de
capacitatea de a contracta, dobandi §i dispune de bunuri mobile §i imobile, de a 1ncheia
acorduri cu tarile membre §i de a institui proceduri legale pentru desfa§urarea operatiilor cu
tarile membre.
Consiliul Guvernatorilor142 (Board of Governors) reprezinta organul suprem de
decizie al Fondului Monetar International format din reprezentantii tarilor membre,
respectiv un guvernator §i un supleant. Guvernator din partea unei tari membre poate fi
ministrul finantelor sau pre§edintele bancii centrale care este numit de tara membra pe o
perioada de cinci ani.
Consiliul Guvernatorilor dezbate §i adopta decizii cu privire la admiterea de noi
membri, retragerea membrilor, modificarea statutului, fundamentarea §i revizuirea cotelor de
participare, 1ncheierea unor aranjamente de cooperare cu alte organizatii internationale.
Consiliul Guvernatorilor se reune§te In §edinte ordinare eel putin o data pe an, care
se desfa§oara concomitent cu §edintele anuale ale Consiliului Guvernatorilor BIRD. Consiliul
Guvernatorilor se poate Tntruni 1n §edinte, ori de cate ori se solicita de catre eel putin 15 tari
membre sau de catre tarile membre ce detin In total ¼ din puterea totala de vot.
Consiliul Executiv (Executive Board) In calitate de organ de decizie raspunde de
conducerea activitatii FMI §i exercita atributiile delegate de Consiliul Guvernatorilor.
Consiliul Executiv este format din directori executivi §i din supleanti. Tarile membre
care detin o cota de participare mai mare la formarea resurselor FMI au dreptul sa numeasca
un director executiv §i anume: SUA, Marea Britanie, Germania, Franta, Japonia. in cazul In
care monedele unor tari membre se utilizeaza pe scara larga In tranzactiile FMI, tarile
respective pot fi autorizate sa desemneze un director executiv (Canada - 1958, Italia 1968,
Arabia Saudita - 1978). Ceilalti directori executivi (19) se aleg pe tari sau grupe de tari
membre. in vederea reprezentarii de un director executiv Romania face parte din grupul de
tari format din Armenia, Bulgaria, Cipru, Bulgaria, Georgia, Israel, Moldova, Olanda i
Ucraina. Consiliul Guvernatorilor poate decide cu o majoritate de 85% din puterea de vot
majorarea sau mic§orarea numarului directorilor executivi.
141
Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washington DC. 1985, p. 6.
142
Articles of Agreement, International Monetary Fund. Washington DC. 1985, art XII. sect. 2, p. 33.
155

lOMoARcPSD|12980627
Consiliul Executiv adopta decizii Tn problemele curente, supravegheaza politicile 1n

domeniul cursului de schimb, aproba programele de asistenta financiara catre tarile membre,
elaboreaza studii asupra impactului politicilor promovate de tarile membre.
Comitetul Financiar l,,i Monetar International (a Tnlocuit Comitetul lnterimar), care
este format din reprezentantii tarilor membre la FMI, are misiunea sa supravegheze
functionarea §i adaptarea sistemului financiar §i monetar international la realitatile economice
ale lumii contemporane, continuarea procesului de ajustare, sa examineze evolutia lichiditatii
internationale §i transferul real de resurse catre tarile Tn curs de dezvoltare.
Comitetul Financiar §i Monetar analizeaza cauzele §i perturbarile care ameninta
stabilitatea sistemului financiar, formuleaza propuneri de evitare a unor crize, ofera consul
tanta Consiliului Executiv Tn problemele pe care le analizeaza.
Grupul celor 20 mini§tri de finante §i guvernatori ai bancilor centrale din cadrul
Fondului Monetar International, creat Tn septembrie 1999 in calitate de forum international
pentru tarile industriale, economiile pietelor emergente §i pentru a sustine stabilitatea
financiara internationala, promoveaza cooperarea in urmatoarele directii:
• integrarea tarilor Tn circuitul mondial Tn contextul globalizarii financiare;
• sustinerea politicilor de reducere a vulnerabilitatii tarilor la crizele financiare, care
presupun aranjamente cu privire la ratele de schimb, managementul prudential al datoriilor,
prevenirea crizelor Tn sectorul privat, adoptarea unor coduri §i standarde Tn domeniul financiar;
• concentrarea eforturilor pentru combaterea abuzurilor, reducerea evaziunii fiscale,
a coruptiei §i eliminarea factorilor care submineaza credibilitatea §i integritatea sistemului
financiar international;
• sustinerea efortului Organizatiei Internationale a Comertului de formare a
consensului de liberalizare a comertului international, de Tntarire a regulilor de comert, 'in
beneficiul economiei globale, Tmbinarea cerintelor §i intereselor tarilor dezvoltate cu cele ale
tarilor Tn curs de dezvoltare;
• participarea la efortul international de cre§tere a rezervelor de bunuri publice
destinate problemelor grave, cum sunt boli infectioase, dezvoltarea agriculturii §i a mediului,
prin accentuarea cooperarii globale.
• 1mbunatatirea conditiilor de integrare a tarilor Tndatorate Tn economia globala prin
stimularea participarii creditorilor bilaterali §i multilaterali Tn sustinerea finantarii tarilor;
• implementarea masurilor de sporire a eficientei institutiilor internationale de Tntarire
§i stabilizare a sistemului financiar global;
• promovarea unor structuri §i implementarea unor masuri de protectie sociala
necesare grupurilor din societate vulnerabile Tn procesul liberalizarii economice.
Comitetul Dezvoltarii (Development Comittee) este format din guvernatori de la
FMI §i de la BIRD pentru a analiza fluxurile financiare catre tarile In curs de dezvoltare §i
propune masuri Tn vederea sustinerii dezvoltarii §i reducerii saraciei in tarile respective.
Directorul general (Managing Director) al Fondului Monetar International este ales
de catre Consiliul Executiv pe o perioada de 5 (cinci) ani, cu posibilitatea de prelungire a
mandatului. Directorul General al FMI participa la reuniunile Consiliului Guvernatorilor, ale
Comitetului Financiar §i Monetar §i ale Comitetului Dezvoltarii. Directorul General al FMI este
pre§edintele Consiliului Executiv, dar nu dispune de drept de vot, decat 1n caz de balotaj este
§eful §i raspunde de executia bugetului
Directorul General al FMI este Tn activitate de catre un director i
de catre doi directori adjuncti.
156
lliilL:,
lOMoARcPSD|12980627
Fondul Monetar International este organizat pe departamente functionale :;;i speciale,

departamente zonale, de informatii :;,i servicii de sprijin.
Departamentele de servicii functionale §i speciale cuprind: departamentul aface
rilor fiscale, departamentul de dezvoltare :;;i control, departamentul monetar :;;i de schimb,
departamentul de cercetare, departamentul juridic, departamentul de statistica :;;i depar
tamentul trezoreriei, lnstitutul FMI, departamentul pietelor internationale de capital.
Departamentele zonale includ: Departamentul Africa, Departamentul Asia :;;i Pacific,
Departamentul European I, Departamentul European II :;;i Departamentul Orientul Mijlociu.
Departamentul de relatii externe cuprinde, Biroul Europa, Biroul Geneva, Biroul
regional pentru Asia :;,i Pacific :;;i Biroul Fondului la Natiunile Unite reprezinta alte componente
din structura Fondului Monetar International.
Serviciile de sprijin ale activitatii FMI se asigura prin Departamentul de resurse
umane, Departamentul secretariat :;;i Departamentul Servicii generale :;;i tehnologice. lnstitutul
Fondului Monetar International ofera asistenta tehnica tarilor membre.
Deciziile organelor de conducere ale FMI se adopta cu majoritatea voturilor
exprimate la dezbaterea respectiva. Fiecare tara membra dispune de 250 de voturi de
baza §i de cate un vot suplimentar pentru fiecare fractiune de cota echivalenta cu
100.1 Drepturi Speciale de Tragere.
C
N = 250 + P
V 100.000
Cele 250 de voturi de baza, care se atribuie fiecarei tari membre, reflecta aplicarea
principiului egalitatii tarilor membre 1n adoptarea deciziilor, iar voturile suplimentare protejeaza
interesele tarilor membre care detin cote de participare mari.
Unele decizii ale organelor de conducere ale FMI se adopta cu majoritate simpla
a voturilor exprimate de catre tarile membre. Conform statutului Fondului Monetar
International deciziile importante ale organelor de conducere ale FMI se adopta cu o
majoritate calificata.
Tabel nr 10.1. Decizii adoptate in cadrul FMI pe baza majoritatii calificate
I Tipuri de decizii Majoritate (%) Organul de decizie
Ajustarea cotelor de participare 85 Consiliul Guvernatorilor
Emisiunea DST 85 Consiliul Guvernatorilor
Vanzarea aurului 85 Consiliul Guvernatorilor
Rascumparari 85 Consiliul Guvernatorilor
Retragerea calitatii de membru 85 Consiliul Guvernatorilor
Stabilirea comisioanelor 70 Consiliul Guvernatorilor
Majoritatile calificate In vederea adoptarii unor decizii ale FMI au crescut de la noua
prevazute in statutul initial la peste 50 dupa al doilea amendament la statutul FMI. Dintre
deciziile care se adopta pe baza majoritatii calificate se pot mentiona cele care se refera la
cotele de participare, admiterea de noi membri, DST, accesul la resurse,
de membru, emisiunea $i alocarea DST.
Sistemul de adoptare a deciziilor de catre organele de conducere ale FMI
Tn de cotele de participare este criticat de unele membre deoarece determina
puterea de vot.
157

lOMoARcPSD|12980627
10.4. Resursele financiare ale Fondului Monetar International
Resursele financiare necesare Fondului Monetar International in vederea

asigurarii asistentei financiare se grupeaza in resurse ordinare sau obi nuite i resurse
imprumutate.
Resursele financiare ordinare ale Fondului Monetar International provin din cotele
de participare ale tarilor membre virate in valuta, in DST 9i moneda nationala.
Cotele de participare ale tarilor membre reprezinta parametri de baza 1n adoptarea
unor decizii de catre organele de conducere ale FMI:
• marimea cotei de participare determina puterea de vot a fiecarei tari membre in
adoptarea deciziilor in cadrul FMI;
• tragerile in tran9e, aranjamentele stand by 9i alte mecanisme de finantare se
acorda in functie de cota de participare a unei tari membre;
• Drepturile Speciale de Tragere se aloca tarilor membre pe baza cotei de
participare.
In conformitate cu prevederile statutului FMI aprobat in anul 1944 cota de participare
a unei tari membre se achita fn aur, valuta 9i moneda nationala. Partea varsata fn aur (tran9a
aur) reprezenta suma cea mai mica, fie de 25% din cota de participare, fie de 10% din rezervele
oficiale nete de aur 9i dolari SUA. Diferenta de 75% din cota de participare se plate9te in
moneda nationala 9i exprima ,,pozitia neutra" a unei tari membre fata de FMI. Disponibilitatile
fn moneda nationala la nivelul de 75% din cota pot fi influentate de operatiunile de rascum
parare efectuate de tarile membre. Conform statutului Fondului Monetar International tarile
membre urmaresc ca prin operatiunile de rascumparare sa nu se reduca disponibilitatile in
moneda nationala sub cota de 75% din cota de participare.
Din anul 1978, respectiv dupa cea de a doua modificare a statutului Fondului Monetar
International, cota de participare a unei tari membre se exprima in Drepturi Speciale de
Tragere 9i se achita Tn proportie de 25% in valuta 9i 75% in moneda nationala143 .
Cota de participare a unei tari membre la resursele FMI s-a determinat pe baza unei
relatii de calcul formata din: 2% din produsul national brut (Y), 5% din rezervele de aur 9i dolari
SUA (R), 10% din valoarea medie a importului (M) 9i 10% din variatia maxima a exportului
(X):
CP 0,02 · Y + 0,05 · R + 0,10 · M + 0,10 · V ·(1+ X / Y)
Cota de participare a unei tari membre la resursele financiare FMI, determinata fn
functie de parametrii mentionati, cunoscuta sub denumirea de ,,Formula de la Bretton
Woods", s-a revizuit in anii 1962/1963, respectiv s-au redefinit variabilele 9i coeficientii de
determinare, deoarece cotele de participare nu mai exprimau dimensiunile economiilor tarilor
membre 9i importanta lor in cadrul economiei mondiale.
Formula de calcul a cotei de participare a unei tari membre s-a imbunatatit prin
aplicarea unor coeficienti care au reflectat evolutia produsului intern brut, a comertului
international 9i a rezervelor valutare 144 .
Cota de participare a unei tari membre depinde de produsul intern brut din anul
premergator celui in care tara devine membra a FMI (Y), de media lunara a rezervelor valutare
143 Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washington D.C, 1985, art Ill p.3
144
Vezi: Anand G. Chandavarkar, The International Monetary Fund, Its Organisation and Activities,
International Monetary Fund, Washington DC, 1984, p. 12.
158

lOMoARcPSD|12980627
(R), de media platilor curente din ultimii cinci ani (P) §i de media anuala a Tncasarilor curente
premergatoare celor cinci ani (C) §i de variabilitatea veniturilor curente (VC).
COTA PA RTE 0,00045 ·Y + 0,05281008 · R + 0,39 ·(P+ C)+ 1,0432-VC
Tn conformitate cu prevederile statutului Fondului Monetar International, Consiliul
Guvernatorilor este Tmputernicit sa dezbata §i sa aprobe revizuirea cotelor de participare cu
o majoritate de 85% din puterea totala de vot la intervale nu mai mari de cinci ani.
Tabel nr. 10.2: Evolutia numarului tarilor membre ale FMI i a cotelor de participare145
I Anul Numar tari Cote de participare
1 membre (miliarde DST)
1944 40 7.514,0
1950 49 8.036,5
1955 58 8.750,5
1959 69 14.640,2
1965 102 20.932,0
1970 116 28.776,0
1976 123 38.976,4
1978 141 59.605,4
1983 146 89.236,4
1993 178 144.626,4
1995 181 144.954,4
1998 182 144.321,050
2001 183 212.321,050
2002 184 212.731,300
2006 184 213,478,400
2013 188 476,000,000
Cre§terea cotei de participare a unei tari membre intra Tn vigoare din momentul
aprobarii de catre organele de conducere ale tarii respective §i al virarii integrale a sumei
datorate. In totalul resurselor ordinare ale FMI, cotele de participare mai mari sunt detinute de
SUA, Germania, Japonia, Franta §i Anglia.
lmprumuturile completeaza resursele ordinare ale FMI Tn cazul 1n care cerintele de
finantare ale tarilor membre sunt mai mari. Consiliul Guvernatorilor decide asupra marimii,
conditiilor §i termenelor pentru contractarea unor Tmprumuturi din orice surse §i pe baza
consimtamantului emitentului monedei Imprumutate.
A. Tn cazul manifestarii unor dereglari Tn evolutia sistemului valutar, Fondul Monetar
International poate sa 1mprumute o suma de la Grupul celor 10 tari industriale pe baza
Aranjamentelor Generale de 1mprumut (General Arrangements to Borrow) (GAB).
Aranjamentele Generale de lmprumut au fast initiate In anul 1962 Tn vederea atragerii
resurselor financiare necesare finantarii actiunilor de prevenire sau combaterii a unor crize Tn
sistemul valutar, pe seama Tmprumuturilor contractate de Fondul Monetar International de la
grupul tarilor dezvoltate: SUA, Germania, Japonia, Marea Britanie, Franta, Italia, Canada,
Olanda, Belgia, Suedia §i Elvetia (G11).
145
Financial Organization and Operations of the IMF, International Monetary Fund, Washington DC,
1995, p. 28.
159

lOMoARcPSD|12980627
label nr. 10.3: Aranjamente generale de imprumut in anul 2013

(General Arrangements to Borrow) (GAB)146
-miliarde DST-
I Participanti Suma I
Belgia 595,0
Canada 892,5
Deutche Bundesbank 2.380,0
Franta 1.700,0
Italia 1.105,0
Japonia 2.125,0
Olanda 850,0
Banca Nationala a Elvetiei 1.020,0
Regatul Unit al Marii Britanii 1.700,0
Statele Unite ale Americii 4.250,0
Sverigs Risksbanck 382,5
TOTAL 17.000,0
Tn anul 1988 Fondul Monetar International a Tncheiat Acorduri de Tmprumut (NAB -

New Arrangements to Borrow) cu 25 de tari membre $i banci centrale pentru a mobiliza
resursele financiare necesare combaterii sau prevenirii unor fenomene din sistemul monetar
international.
Rata de lichiditate a resurselor Fondului Monetar International depinde de raportul
dintre rata resurselor nete disponibile neangajate $i obligatiile lichide la un moment dat.
10.5. Aranjamentele stand-by §i facilitatile de finantare oferite tarilor membre

de catre Fondul Monetar International
A. Principiile a§ezate la baza accesului tarilor membre la resursele Fondului

Monetar International
a) Acces egal la resursele Fondului Monetar International
Resursele financiare ale Fondului Monetar International se pun la dispozitia tarilor
membre Tn mod uniform fara diferente. Statutul FMI nu face deosebiri Tn accesul tarilor mem
bre la resursele financiare. Resursele se utilizeaza de catre acel membru pe baza principiului
tratamentului egal $i nediscriminatoriu Tn vederea sustinerii politicilor economice necesare
reducerii dezechilibrului din balanta de plati.
b) Accesul la resursele FMI depinde de situatia balantei de plati
Statutul FMI mentioneaza ca resursele financiare se acorda Tn functie de situatia
balantei de plati a unei tari membre. Deficitul balantei de plati are un caracter complex
deoarece reflecta influentele unor factori cantitativi $i calitativi. Asistenta financiara a Fondului
Monetar International sprijina membrii sa corecteze dezechilibrele din balantele de plati. Tn
timp, Fondul Monetar International sustine programele ce se aplica de tarile membre
Annual Report 2001, International

DC, p. 63.
Fund,
160

lOMoARcPSD|12980627
9i pe seama asistentei financiare din alte surse, respectiv de la creditori privati, oficiali ce
asigura redistribuirea fondurilor de la tarile cu surplus la tarile cu deficit al balantei de plati.
Accesul la resursele Fondului Monetar International este dependent de necesitatile
membrilor privind balanta de plati precum 9i de capacitatea de ajustare a economiei 9i de
restituire a sumelor catre FMI.
c) Asigurarea accesului liber la resursele FMI
in spiritul acestui principiu, operatiile tarilor membre cu FMI se realizeaza la initiativa
acestora. Conform mentiunilor din statutul FMI, relatiile unei tari membre cu Fondul Monetar
International se deruleaza la cererea tarii respective. Din acest principiu rezulta prerogativele
suveranitatii tarilor membre asupra politicilor economice 9i financiare pe care i 9i propun sa le
aplice Tn vederea reducerii dezechilibrului din balanta de plati. Recunoa 9terea autonomiei
tarilor membre in formularea 9i fundamentarea politicilor economice nu exclude examinarea
de catre FMI a programelor 9i politicilor tarilor membre.
Tarile membre pot fi incurajate sa adopte unele programe 9i masuri in vederea reducerii
deficitului balantei de plati pe seama resurselor ordinare atunci cand se constata un dezechilibru
sau pentru a preveni un dezechilibru extern.
d) Conditionalitatea in utilizarea resurselor FMI
Tarile membre care solicita acces la resursele FMI se angajeaza sa formuleze 9i sa
implementeze programe economice pentru ajustarea macro-economica. Cu exceptia
tragerilor in cadrul tran 9ei de rezerva care sunt neconditionate, celelalte forme de acces la
resursele Fondului Monetar International implica elaborarea 9i aplicarea unor programe
economice prin care tarile actioneaza in directia eliminarii dezechilibrului balantei de plati.
Principiul conditionalitatii in utilizarea resurselor FMI urmare9te sa asigure
certitudinea ca tara care solicita o suma de la FMI va actiona in vederea eliminarii cauzelor
dezechilibrului extern 9i va fi in masura sa rascumpere moneda nationala de la Fond in
termenul stabilit147 .
Exigentele FMI la acordarea asistentei financiare catre tarile membre se justifica prin
faptul ca asigura protectia resurselor 9i accelerarea procesului de ajustare in tarile beneficiare.
Daca dezechilibrul extern se datoreaza unor factori temporari care determina
scaderea incasarilor din exporturi tara membra se angajeaza sa aplice anumite politici
economice Tn vederea restabilirii echilibrului. Programul de ajustare al economiei unei tari
depinde de dezechilibrul manifestat in balanta de plati 9i de factorii care au generat aceasta
stare. In cazul in care corectarea dezechilibrului necesita schimbari structurale perioada
necesara ajustarii este mai mare datorita transformarii factorilor de productie 148 .
Obiectivele 9i programele elaborate de o tara membra 'in vederea obtinerii resurselor
de la FMI se prezinta intr-o scrisoare de intentie a guvernului catre Consiliul Executiv al FMI.
Politicile 9i masurile pe care urmeaza sa le implementeze tara membra cu sprijin financiar de
la FMI necesita o fundamentare pe termen mediu pentru a asigura o cre 9tere economica
durabila, sporirea productivitatii muncii 9i a veniturilor din economie.
Programele elaborate de o tara membra 1n vederea finantarii de catre FMI au drept
coordonate principale produsul intern brut, cre9terea economica, creditele bancare, deficitul
bugetar, produsul intern brut, rezervele internationale. Unele marimi cantitative din
indicatorii
147
Vezi Ariel Buira, Reflections on the International Monetary System, Princeton University, New
Jersey, 1995, p. 24.
148
Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washington DC, 1985, art V, p.14-15.
161

lOMoARcPSD|12980627
mentionati se considera criterii de performanta pe care tarile membre se angajeaza sa le

indeplineasca pentru a mentine accesul la resursele Fondului Monetar International.
Fondul Monetar International urmare§te modul Tn care tara membra fundamenteaza
obiectivele, selecteaza prioritatile economice, identifica §i elimina factorii care au provocat
dezechilibrul din balanta de plati.
Tara membra este solicitata sa 1ndeplineasca anumite conditii 1nainte de Tncheierea
unui aranjament stand by pentru a exista certitudinea ca resursele FMI se vor utiliza pentru
realizarea politicilor elaborate.
Uneori149 , Fondul Monetar International este criticat pentru faptul ca aplica un model
tarilor carora le acorda asistenta financiara fara a tine seama de particularitatile economiei lor.
Fondul Monetar International urmare§te promovarea unor reforme macroeconomice,
recomanda devalorizarea monedei pentru restabilirea schimburilor externe, reducerea
cheltuielilor publice §i cre§terea dobanzilor.
B. Tragerile tarilor membre asupra resurselor Fondului Monetar International
Facilitatile de finantare ale FMI se deosebesc prin faptul ca depind de factorii care au
determinat dezechilibrul §i cuantumul deficitului balantei de plati. Facilitatile de finantare ale
FMI se grupeaza Tn trageri normale, facilitati speciale de finantare, facilitati de finantare
destinate tarilor cu produs intern brut pe locuitor redus, facilitati de finantare administrate de
FMI.
Tragerile asupra resurselor FMI reprezinta operatiunile de solicitare §i acordare a
unor resurse financiare Tn valuta Tn vederea echilibrarii balantei de plati. Tarile membre care
inregistreaza un deficit al balantei de plati §i au nevoie de o suma 1n valuta pentru acoperirea
deficitului pot cumpara suma de la FMI in schimbul unor sume echivalente Tn moneda proprie
sau DST. La termenul de rambursare tarile l§i rascumpara suma Tn moneda proprie prin
intermediul sumelor fn valute sau Tn DST.
Mecanismul cumpararilor (purchase) §i al rascumpararilor se desfa§oara astfel:
• tara membra declarata eligibila pentru utilizarea resurselor FMI printr-o anumita
politica i§i manifesta optiunea pentru a cumpara o suma intr-o anumita moneda;
• FMI solicita depozitarului tarii membre a carei moneda este cumparata sa debiteze
contul nr. 1 FMI §i sa crediteze contul desemnat de tara cumparatoare cu suma
corespunzatoare;
• tara cumparatoare crediteaza contul nr. 1 al FMI cu echivalentul 1n moneda
nationala al sumei Tn valuta cumparate;
• la termen se rascumpara de la FMI suma fn moneda nationala fn schimbul unei
sume echivalente 1n valuta cumparata.
Suma totala pe care o tara membra poate sa o traga asupra FMI 1n diverse monede
depinde de cota de participare §i de marimea sumelor in moneda nationala ale tarii respective
la FMI.
Tran§a de rezerva
Fiecare tara membra dispune de o tran§a de rezerva la FMI (denumita tran§a aur
pana 1n anul 1978), a 25% din cota de in cadrul careia se
Vezi: Patrick Lenain, FMl-ul, Editura CNI Coresi SA, Bucure'?ti. 2000, p. 73.
162

lOMoARcPSD|12980627
efectua trageri destinate acoperirii deficitului balantei de plati, care nu sunt conditionate de
implementarea unor politici economice.
Figura nr. 10.2: Pozitia tran§ei de rezerva

Membrii care utilizeaza resursele fondului
E3 DeJinerile Fondului in
1::::::::1 monedele jarilor membre
Cota Norma
Poz 1a
1-....- tran , de
rezerva
(a) (b) (c) (d) (e)
Cazul (a)- membrul care a platit 1n Tntregime cota sa de participare §i nu §i-a exercitat
dreptul de tragere asupra pozitiei tran§ei de rezerva. Pozitia tran§ei de rezerva remunerate
este egala cu diferenta dintre cota tarii membre §i detinerile Fondului in moneda tarii
respective;
Cazul (b) - tara membra §i-a exercitat 1n 1ntregime dreptul de tragere asupra pozitiei
tran§ei de rezerva;
Cazul (c) tara membra utilizeaza resursele Fondului Monetar International, dar nu
§i-a exercitat dreptul de tragere din tran§a de rezerva;
Cazul (d) tara membra utilizeaza resursele Fondului Monetar International 1n
completarea dreptului de tragere asupra tran§ei de rezerva;
Cazul (e) - FMI a folosit moneda tarii membra §i Ti plate§te o remuneratie pentru
diferenta intre cota sa §i detinerile Fondului Monetar International 1n moneda mernbrului.
C. Aranjamentele stand-by au fost instituite in anul 1952 §i au devenit mai

flexibile, prin acces dupa modificarile din anul 2009.
La aranjamentele stand-by sunt eligibile tarile membre ale FMI care au nevoie de
finantare externa, din care sa acopere deficitul balantei de plati.
Durata asistentei financiare in cadrul acordurilor stand-by este de 12-24 luni, dar
nu mai mult de 36 de Iuni i este deschis tarilor care se confrunta cu dezechilibre ale
balantei de plati.
Accesul normal la finantare prin acordurile stand-by poate fi de 200 procente din
cota de participare pentru o perioada de 12 luni §i cumulat poate sa ajunga pana la 600
procente din cota de participare. Accesul exceptional este decis de la caz la caz §i este
aprobat de Consiliul Executiv al FMI.
Accesul rapid presupune ca Fondul prin acest mecanism sa asigure finantarea intr
un timp mai scurt datorita cerintelor tarilor membre.
Tarile membre care beneficiaza de asistenta financiara prin acorduri stand-by sunt
monitorizate pentru a urmari progresul Tn implementarea programelor. Consiliul Executiv al
FMI poate sa stabileasca §i alte criterii pentru a evalua performantele cantitative ale
evolutiei economiei tarii membre. Resursele asigurate prin acordurile stand-by se pot
restitui 1ntr-o perioada de 3 ¼ - 5 ani.
163

lOMoARcPSD|12980627
Facilitatea de finantare extinsa (Extended Fund Facility -EFF) a fost introdusa Tn

anul 1974 pentru a asigura sus 1ine rea financiara 1arilor care se confrunta cu deficite ale
balan1ei de plati pe termen lung, cu acces limitat pe pietele de capital private i au nevoie
de reforme structurale Tn economie i pe plan institutional.
In cadrul perioadei 1n care tara beneficiaza de asistenta financiara prin aceasta
facilitate, tara membra se angajeaza sa implementeze politici de ajustare a economiei.
Aranjamentele extinse, 1n mod normal, pot fi aprobate pentru o perioada care sa nu
depa§easca trei ani cu posibilitatea unei extinderi.
Accesul normal prin aceasta facilitate este de 200 procente din cota anuala.
D. Facilitati de finantare a tarilor membre

a) Linia de credit flexibila (Flexible Credit Line - FCL) reprezinta un mecanism de
sustinere a unor tari membre pentru a preveni crizele sau pentru a limita efectele acestora,
care aplica politici de ocupare a fortei de munca §i economice, §i Tnregistreaza
progrese 1n aceste domenii.
Globalizarea economica §i crizele financiare au adus Tn centrul atentiei necesitatea
protectiei §i sprijinirii tarilor ca sa faca fata unor §Ocuri provocate de globalizare §i de crize.
Linia de credit flexibila este la dispozitia tarii membre pentru un singur an sau doi,
iar accesul este cuprins 1ntre 500 §i 1000 procente din cota de participare.
Linia de credit flexibila urmare§te sa sprijine prin finantare membri pentru a preveni
criza, daca implementeaza politici economice §i obtin performante.
Criteriul de calitate pentru accesul la linia de credit flexibila se refera la politici §i
facilitati ale tarilor membre care sa asigure corectiile necesare:
• politici profunde cu privire la fundamentele economice §i institutionale;
• implementarea politicilor §i Tnregistrarea unor rezultate;
• continuarea mentinerii unor asemenea politici Tn viitor.
Criteriile utilizate pentru evaluarea accesului tarii la un aranjament al liniei de credit
flexibile sunt:
• sustenabilitatea deficitului de cont curent;
• ponderea capitalului propriu Tn fluxurile financiare private;
• accesul pe pietele internationale de capital;
• nivelul rezervelor internationale;
• starea finantelor publice §i 1ndeosebi sustenabilitatea datoriei publice;
• nivelul §i stabilitatea inflatiei §i politica de curs de schimb;
• absenta problemelor de solventa ale bancilor;
• supravegherea efectiva a sectorului financiar;
• transparenta §i integritatea din domeniul financiar §i bancar.
Sumele obtinute prin intermediul Liniei de credit flexibile se pot restitui 1ntr-o
perioada de 3 ¼ - 5 ani.
b) Linia de preventie i lichiditate (Precautionary and Liquidity Line - PLL) este

destinata sa vina Tn intampinarea cerintelor tarilor membre cu o anumita stare a
fundamentelor economice §i sunt vulnerabile la §Ocurile externe.
Prin ,,Linia de preventie §i lichiditate" se asigura asistenta financiara pe o durata de
8 !uni sau 1-2 ani In care sa se asigure potentialul de echilibrare a balantei de plati pe
termen scurt §i Tn reducerea externe.
164

lOMoARcPSD|12980627
Aranjamentul 1n cadrul ,,Liniei de preventie 9i lichiditate" asigura pentru 1-2 ani un

acces la finantare pana la 500 procente din cota de participare 1n primul an 9i in total 1000
procente din cota de participare.
Standardele 9i calitatea proceselor din tarile membre eligibile 1n cadrul acestui
mecanism de finantare se refera la:
• starea 9i evolutia economiei nationale 9i politicile institutionale;
• implementarea politicilor economice 9i rezultatele obtinute;
• mentinerea politicilor 1n perioadele viitoare.
Calitatea finantarii prin Linia de preventie 9i lichiditate se apreciaza prin urmatoarele
laturi:
• starea soldului balantei de plati 9i accesul pe pietele internationale de capital;
• politicile fiscale;
• politicile monetare;
• starea sectorului financiar 9i supravegherea sa.
Tn cazul In care nu se asigura accesul la finantare prin ,,Linia de preventie 9i
lichiditate", tara membra nu are acces pe pietele internationale de capital, nivelul datoriei
publice nu este sustenabil pe termen mediu, pot apare insolvente ale bancilor 9i sunt
necesare politici de ajustare macroeconomice 9i structurale.
Aranjamentul 1n cadrul ,,Liniei de preventie 9i lichiditate" asigura accesul la finantare
pana la 500% din cota, dar pot fi 9i circumstante exceptionale, atunci cand tarile membre
se confrunta cu cre9terea deficitelor balantei de plati ca urmare a unor 9ocuri exogene din
actiunea unor factori regionali sau globali.
Tarile care beneficiaza de asistenta financiara prin linia de preventie 9i lichiditate
promoveaza politici economice care sa contribuie la reducerea vulnerabilitatii lor externe.
c) lnstrumentul de finantare rapida (Rapid Financing Instrument- RF/) este menit
sa asigure asistenta financiara rapida tarilor membre care au nevoie de resurse financiare
pentru echilibrarea balantei de plati. lnstrumentul financiar a fast creat in contextul reformei
care urmare9te ca suportul financiar al Fondului Monetar International catre tarile membre
sa fie mai flexibil 9i sa raspunda mai prompt diverselor cerinte de finantare externa ale
tarilor membre. lnstrumentul de finantare rapida este similar cu facilitatea de credit rapida
pentru
tarile membre eligibile.
Accesul la finantare prin instrumentul de finantare rapida este limitat la 50 de
procente din cota pe an 9i 100 procente din cota totala. Asistenta financiara prin
instrumentul de finantare rapida poate fi separata de alte mecanisme de finantare 9i poate
fi restituita intr-o perioada de 3 ¼ - 5 ani.
E. Facilitati de finantare destinate tarilor cu produs intern brut pe locuitor

redus
a) Facilitatea de credit extins (The Extended Credit Facility- ECF) ofera asistenta
financiara tarilor cu produs brut intern redus care 1nregistreaza deficite ale balantelor de
plati.
Aceasta facilitate de finantare s-a instituit 1n cadrul programului de reducere a
datoriilor, pentru a asigura un suport financiar mai flexibil 9i care sa raspunda mai bine
nevoilor de finantare externa a tarilor cu produs intern brut redus.
Asistenta financiara prin faci!itatea de credit extins se acorda pe o perioada de trei
ani, care se poate extinde pentru 1nca doi ani.
165

lOMoARcPSD|12980627
Accesul la finantare prin aceasta facilitate depinde de situatia balantei de plati i;,i de
progresul economiei inregistrat de tara membra. Accesul la finantare se asigura pana la
100 procente din cota pe an, iar totalul creditului pana la 300 procente din cota. Aceasta
limita poate fi marita In cazuri exceptionale.
fn vederea evaluarii evolutiei economiei tarilor membre care beneficiaza de
finantare prin facilitatea de credit extins sunt urmarite: agregatele monetare, rezervele
internationale, starea fiscala i;;i alte efecte ale politicilor economice implementate de tarile
membre.
b) Facilitatea de credit stand-by (Standby Credit Facility - SCF) asigura asistenta
financiara tarilor cu produs intern brut redus care inregistreaza deficite ale balantei de plati
pe termen scurt.
Facilitatea de credit stand-by se inscrie in cadrul reformei instrumentelor financiare
ale FMI care a urmarit sa asigure un sprijin mai flexibil tarilor cu produs intern brut redus,
inclusiv pentru situatiile cauzate de i;;ocuri i;;i crize.
Pentru aceasta facilitate sunt eligibile tarile membre cu produs intern brut redus
care au nevoie de resurse financiare pentru echilibrarea balantei de plati i;,i care realizeaza
ajustarile necesare pentru eliminarea factorilor de dezechilibru intr-o perioada de doi ani.
Aranjamentele in cadrul facilitatii de credit standby se pot incheia pentru o perioada
de 12-24 luni, accesul la finantare fiind de 100 procente din cota pe an i;,i 300 procente din
cota totala.
fn vederea monitorizarii tarilor membre cu produs intern brut redus care beneficiaza
de asistenta financiara prin aceasta facilitate sunt urmarite o serie de variabile cum sunt:
agregatele monetare, rezervele internationale :;;i politicile fiscale.
c) Facilitatea de credit rapid (Rapid Credit Facility - RCF) asigura asistenta

financiara in anumite conditii tarilor membre cu produs intern brut redus pentru acoperirea
cerintelor urgente de echilibrare a balantei de plati.
Aceasta facilitate a fost creata in cadrul reformei instrumentelor financiare pentru a
asigura un suport financiar care sa raspunda cerintelor de echilibrare a balantei de plati
ale tarilor cu produs intern brut redus, inclusiv in perioada crizelor.
Facilitatea de credit rapid asigura accesul prompt i;,i imediat la asistenta financiara
tarilor cu produs intern brut redus i;,i care au nevoi urgente de echilibrare a balantei de
plati. Prin aceasta facilitate se poate asigura suport financiar flexibil :;;i 1n alte
circumstante, inclusiv :;;ocuri, dezastre naturale :;;i alte situatii care genereaza fragilitate a
tarilor respective. Accesul la facilitatea de credit rapid se asigura in functie de starea
balantei de plati
:;,i de politicile macroeconomice promovate de tarile cu produs intern brut redus. Prin
aceasta facilitate, accesul la finantare este situat la 25 procente din cota de participare pe
an :;,i 75 procente din total cota.
10.6. Modelul monetar al Fondului Monetar International
Formele de asistenta financiara ale Fondului Monetar International destinate acoperirii

deficitelor din balantele de plati ale tarilor memebre, necesita cercetarea cauzelor care au
provocat dezechilibrele 9i formularea unor politici :;;i a unor programe pentru a
echilibrarea de plati. In acest scop, s-a fundamentat un model care reflecta criteriile
166

lOMoARcPSD|12980627
de ordin monetar pe baza carora se pot acorda tran$ele de asistenta financiara tarilor
membre Tn cadrul unor facilitati de finantare.
Modelul monetar este cunoscut sub numele de "Modelul Polak", respectiv dupa
numele directorului din cadrul FMI ,,Jacques Polak" care este considerat fondatorul
modelului 150 .
Conform modelului monetar al Fondului Monetar International, modificarea ofertei de
bani a unei tari (i'iMo) este influentata de modificarea produsului intern (i'iY) $i de factorul k
care reprezinta inversul vitezei de circulatie a banilor (Y/Mo):
!\Mo= Y* k
Cererea de importuri a unei tari (M) este dependenta de produsul intern (Y) $i de
1nclinatia marginala spre import (m).
M=m*Y
Modificarea ofertei de bani a unei tari reflecta modificarea rezervelor internatioale (R)
$i a creditului intern din cadrul unei tari membre (C):
i'iMo=i'iR+!\C
Rezervele internationale ale unei tari se modifica Tn functie de exporturile tarii
respective (E), de importuri (Im) $i de intrarile de capital din sectorul non-bancar (K).
i'iR=(E-M) + k
Modelul monetar "Polak" evidentiaza impactul variabilelor reprezentate de produsul
intern, exporturi, importuri, rezerve internationale, credit intern $i intrarile de capital Tn
contextul asistentei financiare a Fondului Monetar International.
Din variabilele implicate Tn modelul "Polak" rezulta ca o cre$tere a ofertei de credit
contribuie la majorarea decifitului balantei de plati $i la reducerea rezervelor interna 1ionale
ale unei tari. In modelul monetar "Polak" variabila "creditul intern" este formata din creditul
destinat sectorului privat $i creditul public.
Modelul "Polak" da posibilitatea expertilor Fondului Monetar International $i guvernelor
tarilor care beneficiaza de asistenta financiara sa monitorizeze evolutia creditului destinat
sectorului privat, a rezervelor internationale $i creditului public pentru limitarea deficitului
bugetar.
Prin analiza variabilelor din modelul "Polak" se evalueaza impactul politicilor
economice $i al programelor implementate de tarile membre 1n vederea echilibrarii balantei
de plaf In masura In care din evolutia variabilelor modelului "Polak" se constata ca nu se
poate restabili echilibrul balantei de plati se pot propune masuri suplimentare pe care sa le
aplice tarile respective.
In condiiiile 1n care evolutia variabilelor din modelul "Polak" nu reflecta asigurarea
echilibrului balantei de plati, Fondul Monetar International prevede 1n acordul de finantare cu
tara respectiva un plafon al creditului intern, o limita indicativa a masei monetare $i un nivel
minim al rezervelor internationale care se monitorizeaza periodic $i se analizeaza impactul
lor asupra echilibrarii balantei de plati.
Jacques Polak. The IMF Model a Perennial. Finance Development, dee.

1997, p. 16-19.
167

lOMoARcPSD|12980627
1. Care sunt obiectivele ;;i functiile Fondului Monetar International?

2. Ce obligatii ;;i drepturi au tarile membre ale Fondului Monetar International?
3. Care sunt organele de conducere ale FMI?
4. Care este criteriul pe baza caruia se adopta deciziile Tn cadrul organelor de conducere
ale FMI?
5. Care sunt principiile a;;ezate la baza accesului tarilor membre la resursele FMI?
6. Care sunt cerintele principiului conditionalitatii a;;ezat la baza accesului tarilor membre
la resursele FMI?
7. Prin ce se deosebe;;te tragerea unei tari membre asupra resurselor FM! Tn cadrul
tran;;ei de rezerva?
8. Care sunt trasaturile unui aranjament stand-bay prin care se obtin resurse financiare
de la FMI?
9. Care sunt principalele facilitati speciale de finantare ale FMI catre tarile membre ;;i care
sunt exigentele lor?
10. Prin ce se individualizeaza modelul monetar al FMI?
Bibliografie
• Bakker A.F.P., lnstitu[ii financiare interna[ionale, Editura ANTET, Bucure;;ti, 1997

• Ariel Buira, Reflections of the International Monetary System, Princeton University, New
Jersy, 1995
• Garritsen de Vries Margaret, The IMF in a Changing World, 1994-1995, International
Monetary Fund, 1986
• Costin. C. Kiritescu, Relatiife valutar-financiare internafionale, Editura $tiintifica ;;i
Enciclopedica, Bucure;;ti, 1978
• Patrick Lenain, FMl-ul, Repere, Editura CNI Coresi, Bucure;;ti, 2000
• Gheorghe M. Voinea, Mecanisme §i tehnici valutare internafionale, Editura Sedcom
Ubris, la;;i, 2004
• ***, Articles of Agreement, The International and Monetary Fund, Washington D.C., 1995
• ***, Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washington D.C., 2006.
168

lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL 11
BANCA MONDIALA
-.:-=-- Termeni cheie: Banca Mandia/a, Banca lntema[iona/a pentru Reconstrucfie §i

Dezvo/tare, capital subscris §i varsat, capital apelabi/, proiecte de finan{are, Corpora{ia
Financiara lntema{ionala (CF/), Asocia{ia lntemafionala pentru Dezvo/tare(AID), Agen{ia
--!!!!
de Garantare a lnvesti[iilor Multilatera/e (MIGA), ciclul unui proiect de investi[ie '!l!!."'!l!!"p'!l!!-
Banca Mondiala este formata din Banca lnternationala pentru Reconstructie 9i

Dezvoltare 9i Asociatia lnternationala pentru Dezvoltare.
Grupul Bancii Mondiale cuprinde Banca lnternationala pentru Reconstructie 9i
Dezvoltare (BIRD), Asociatia lnternationala pentru Dezvoltare (AID), Corporatia Financiara
lnternationala (CFI), Agentia de Garantare a lnvestitiilor Multilaterale (MIGA), Centrul
International de Solutionare a Litigiilor privind lnvestitiile (CISLI).
11.1. Banca lnternationala pentru Reconstructie i Dezvoltare(lnternational

Bank for Reconstruction and Development)
Banca lnternationala pentru Reconstructie 9i Dezvoltare a fost creata pe baza

acordurilor Conferintei Natiunilor Unite 9i Asociate de la Bretton Woods din anul 1944 pentru
a facilita finantarea investitiilor destinate realizarii proiectelor de reconstructie 9i dezvoltare 1n
tarile membre 9i a Inceput sa functioneze la data de 27 decembrie 1947, dupa aderarea a 27
de tari membre. Banca lnternationala pentru Reconstructie 9i Dezvoltare este organizata sub
forma unei societati pe actiuni151 , cu personalitate juridica proprie 9i care are capacitatea de
a Tncheia contracte, de a achizitiona 9i dispune de bunuri mobile 9i imobile 9i de a institui
proceduri legale Tn vederea desfa9urarii operatiilor sale.
a) Obiectivele Bancii Internationale pentru Reconstructie i Dezvoltare
prevazute in statutul bancii152 :
• sprijinirea reconstructiei 9i dezvoltarii economiei statelor membre prin investitii

de capitaluri fn scopuri productive, inclusiv reconstructia economiilor distruse de razboi,
reconversia ramurilor productive la nevoile de pace 9i Tncurajarea dezvoltarii ramurilor
productive In tarile mai putin dezvoltate;
• promovarea investitiilor straine private pe calea acordarii de garantii sau a
participarii la credite 9i alte investitii ale sectorului privat, daca capitalul privat nu este disponibil
Tn termeni rezonabili sa acopere investiiiile private 1n scopuri productive;
• sustinerea cre9terii echilibrate pe termen lung a comertului international 9i
mentinerea echilibrului balantei de plati prin Tncurajarea investitiilor straine destinate
dezvoltarii ramurilor productive Tn statele membre, cre9terii productivitatii muncii 9i a
standardului de viata al cetatenilor;
151
Vezi Drago Luchian, Banca Mondiala, Edilura Enciclopedica, Bucure ti, 1992; Jacques fontanel,
Organisations Economiques lnternationales, Masson Droit, Sciences Economiques, 1992
152
Articles of Agreement, IBRD, 1989, art I
169

lOMoARcPSD|12980627
• coordonarea 1mprumuturilor acordate sau garantate de banca cu1mprumuturile din

alte surse 1n vederea realizarii cu prioritate a proiectelor de dezvoltare urgente §i eficiente Tn
tarile membre;
• sprijinirea tarilor membre 1n perioada postbelica de a realiza tranzitia de la
econornia de razboi la economia de pace §i ,n continuare de a urrnari modul fn care investitiile
straine genereaza efecte asupra mediului de afaceri din statele membre.
In sustinerea dezvoltarii economice a tarilor mernbre prin finantarea proiectelor de
investitii, Banca lnternationala de Reconstructie §i Dezvoltare urmare§te cu prioritate
urmatoarele directii153 :
a) Liberalizarea comert;ului international §i extinderea cooperarii dintre tari prin
Tnlaturarea barierelor din calea exporturilor §i a investitiilor straine directe;
b) Sustinerea stabilitatii macroeconomice §i acoperirea cheltuielilor publice pe
seama veniturilor ordinare;
c) Promovarea pietelor libere, crearea mediului concurential pentru firme §i
restrangerea interventiei statului 1n economie prin subventii;
d) Sustinerea cheltuielilor pentru educatie, cultura §i sanatate care genereaza
efecte pe termen lung.
Liberalizarea comert;ului international §i extinderea cooperarii contribuie la cre§terea
veniturilor din exporturi, la sustinerea cre§terii economice §i la asigurarea echilibrului extern.
Stabilitatea macro-economica pe care o vizeaza Banca lnternationala pentru
Reconstructie §i Dezvoltare este de natura sa atraga capital din strainatate (investiiii straine
directe) sa asigure suportarea unor §Ocuri §i sa stimuleze concurenta operatorilor privati de
pe piata.
Crearea unui mediu microeconomic competitiv poate sa devina stimulativ pentru
investitorii straini sa sporeasca exporturile §i sa asigure o disciplina financiara necesara
stabilitatii macroeconomice.
lnvestitiile 1n factorul urnan pe care le sustine Banca lnternationala pentru
Reconstructie §i Dezvoltare pot valorifica mai eficient cuno§tintele §i tehnologia de pe plan
international, pot contribui la cre§terea productivitatii muncii la nivel microeconomic §i la
1mbunatatirea capacitatii de a satisface standarde internationale.
b) Calitatea de membru al bancii, drepturi i obligatii
Calitatea de membru este acordata tarii care este membra a FMI la data §i 1n
conformitate cu prevederile din statut154 . Tarile membre ale Bancii Internationale pentru
Reconstructie §i Dezvoltare au dreptul sa numeasca un guvernator §i un supleant, sa participe
la adoptarea deciziilor, sa primeasca credite pentru investitii, sa beneficieze de asistenta
tehnica, societatile comerciale pot participa la licitatiile privind lucrarile finantate de banca §i
sa participe la cooperarea financiar monetara Tn cadrul Fondului Monetar International.
Tarile membre se angajeaza sa subscrie la capitalul bancii, sa respecte principiile
§i regulile din statutul bancii, sa scuteasca de impozite §i taxe operatiile bancii pe teritoriul lor.
In cazul fn care un stat mernbru nu f§i fndepline§te oricare din obligatiile sale catre
banca, i se poate suspenda calitatea de membru prin decizia Consiliului Guvernatorilor. In
perioada suspendarii statul membru nu poate sa exercite nici un drept conferit de statut, cu
Alex Hittle, Banca Mondiala, 1992, p.7.

Articles of Agreement, BIRD, art. II, sect.
170

lOMoARcPSD|12980627
exceptia celui de a se retrage, dar va ramane cu toate obligatiile sale fata de banca, pe care
trebuie sa le onoreze.
c) Capitalul Bancii Internationale pentru Reconstructie §i Dezvoltare
Capitalul propriu al Bancii Internationale pentru Reconstructie §i Dezvoltare provine

din contributiile statelor membre. Capitalul initial autorizat al BIRD a fost de 10 miliarde
dolari SUA, fiind 1mpartit 1n 100.000 de actiuni Tn valoare de 100.000 USO fiecare care au
fost disponibile pentru subscriere membrilor155. Capitalul social poate fi majorat, daca se decide
cu o majoritate de 3/4 din totalul voturilor din Consiliul Guvernatorilor BIRD.
Fiecare membru subscrie la capitalul social al BIRD un numar minim de actiuni stabilit
pentru membrii initiali, un numar pentru ceilalti membri, precum §i Tn functie de unele reguli
care specifica conditiile de subscriere la capitalul bancii.
Suma subscrisa de fiecare stat membru la capitalul BIRD se 1'mparte astfel:
• 20% se plate§te sau varsa la cererea BIRD pentru a realiza operatiunile sale;
• 80% se varsa catre BIRD numai atunci cand este necesar pentru a Tndeplini
obligatiunile Bancii Internationale pentru Reconstructie §i Dezvoltare.
Diferenta de 80% din subscriptia de capitalul BIRD se tine Tn cont la Banca
Centrala a tarii membre in vederea garantarii imprumuturilor fiind denumita ,,capital
apelabil".
Cotele subscrise se platesc de catre statele membre 1n proportie de 2% din pretul
fiecarei actiuni Tn aur sau dolari SUA §i diferenta de 18% 1n monedele membrilor bancii. In
cazul 1n care, se constata ca valoarea nominala a monedei unui stat membru s-a redus, ori,
valoarea de schimb a monedei unui stat membru s-a depreciat, membrul plate§te BIRD
Tntr un interval rezonabil o suma aditionala proprie pentru a mentine valoarea monedei la
nivelul subscrierii initiale Tn moneda respectiva. In situatia Tn care valoarea nominala a
monedei unui membru cre§te, BIRD va restitui membrului, Tntr-un interval de timp rezonabil
o suma in moneda egala cu valoarea cre§terii cursului de schimb.
Actiunile BIRD nu pot fi ipotecate, nu pot constitui garantii §i sunt transferabile numai
catre BIRD.
Tabel nr.11.1: Principalele subscrieri la capitalul social al BIRD 1n anul 2013
Jara membra Subscriere - milioane dolari SUA
1 SUA 12,144
2 Marea Britanie ""
6,953
" "
3 Franta 5,259
4 Germania 4,474
5 Japonia 5
6 Canada 2,927
7 Norvgia 2,389
8 Italia 1,765
9 China 80
Din datele acestui tabel se observa ca peste 40%, din capitalul Bancii Internationale
pentru Reconstructie §i Dezvoltare provine de la §apte tari dezvoltate respectiv SUA, Japonia,
Germania, Anglia, Franta, Canada §i Italia.
155
Articles of Agreement, IBRD, art. II sect. 2
171

lOMoARcPSD|12980627
Capitalul de pe pietele financiare internationale se mobilizeaza prin emisiunea §i

vanzarea obligatiunilor §i/sau prin credite bancare. Banca lnternationala pentru Reconstructie
§i Dezvoltare i§i plaseaza obligatiunile prin oferta publica pe pietele financiare, prin bancile
centrale §i organismele internationale. Oferta publica se realizeaza prin intermediul grupurilor
bancare de investitii, agentilor de schimb §i de plasament, organismelor publice §i bancilor
comerciale.
Resursele Bancii Internationale pentru Reconstructie §i Dezvoltare provin §i din
veniturile nete realizate, respectiv din diferenta dintre veniturile din plasamente, veniturile
din imprumuturi, dobanzi §i comisioane §i cheltuielile privind dobanzile platite la
imprumuturile contractate de banca, cheltuielile privind emisiunea §i plasarea titlurilor §i
cheltuielilor administrative ale bancii.
d) Organizarea i conducerea Bancii Internationale pentru Reconstructie i

Dezvoltare
In vederea indeplinirii obiectivelor mentionate, Banca lnternationala pentru
Reconstructie §i Dezvoltare dispune de un sistem de organe de conducere156.
Consiliul Guvernatorilor Tn calitate de organ suprem de decizie este format din
reprezentantii tarilor membre, respectiv un guvernator i un supleant numiti pentru o
perioada de 5 ani. Consiliul Guvernatorilor hotara§te asupra admiterii de noi membri §i a
conditiilor de admitere, asupra majorarii sau reducerii capitalului social, asupra suspendarii
unui membru, asupra aranjamentelor de cooperare cu alte organizatii internationale, asupra
regulilor privind operatiile bancii §i distribuirii venitului net.
Consiliul Guvernatorilor al BIRD se Tntrune§te o data pe an §i ori de cate ori decide
Consiliul sau solicita Directoratul Executiv, sau daca cer cinci membri sau membrii care detin
1/4 din totalul voturilor. Consiliul Guvernatorilor al BIRD se intrune§te Tn §edinta daca se
indepline§te conditia sa fie prezenti guvernatori care detin o majoritate de 2/3 din numarul
voturilor. Fiecare membru dispune de 250 voturi plus un vet aditional pentru fiecare actiune
detinuta peste un nivel al capitalului social. Deciziile in cadrul organelor de conducere ale
Bancii Internationale pentru Reconstructie §i Dezvoltare cu unele exceptii se adopta cu
majoritate de voturi.
Directorii Executivi raspund de conducerea operatiilor generale ale BIRD in
conformitate cu atributiile delegate de Consiliul Guvernatorilor al BIRD. Directoratul Executiv
(Consiliul) din cadrul BIRD este format din 12 directori executivi din care cinci pot fi numiti
de catre membrii care detin eel mai mare numar de actiuni §i §apte sunt ale§i de catre
celelalte tari membre pentru o perioada de doi ani. Consiliul Guvernatorilor al BIRD poate
sa decida cu o majoritate de 4/5 din totalul voturilor cre§terea numarului de directori executivi.
Directorii executivi sunt numiti sau ale§i la fiecare doi ani. Fiecare director executiv nume§te un
supleant care detine puteri depline de a actiona in cazul in care directorul lipse§te157 .
Directorii executivi sustin interesele statelor membre pe care le reprezinta, se consulta
cu acestea asupra unor operatii, explica impactul mecanismelor bancii §i apara interesele
bancii in raporturile cu tarile membre. Directorii executivi examineaza programele operationale
§i financiare, 1n difuzeaza experienta §i cunoa§terea experientei bancii ce rezulta din evaluarea
retrospectiva a efectelor proiectelor finantate.
Articles of Agreement, IBRD, art. V

1s1 Articles L1rn·oo1710,1, BIRD, art. V, sect. 4
172

lOMoARcPSD|12980627
Directoratul Executiv functioneaza Tn sesiune continua la sediul principal al Bancii

Internationale pentru Reconstructie 9i Dezvoltare 9i se reune9te ori de cate ori se justifica
de diferite activitati 9i operatii ale bancii. Directorii executivi se pot 'fntalni 9i decide daca
numarul
asigura exercitarea a eel putin 1/2 din totalul voturilor.
Pre§edintele BIRD este ales de catre Directorii Executivi pentru a conduce
activitatea bancii pe o perioada de 5 ani, dar nu dispune de vot, decat in caz de egalitate.
Pre9edintele BIRD participa la 9edintele Consiliului Guvernatorilor, dar nu are drept de vot,
are in subordine personalul operativ, conduce operatiunile curente ale bancii, raspunde de
organizarea, numirea 9i demiterea ofiterilor 9i a personalului bancii.
Pre9edintele, ofiterii 9i personalul BIRD, in exercitarea obligatiilor, sunt legati numai de
obiectivele 9i atributiile Bancii 9i de nici o alta autoritate. Pornind de la caracterul international al
institutiei, se solicita membrilor sa se abtina de la incercari de a influenta pre 9edintele,ofiterii 9i
personalul in exercitarea functiilor lor.
Pre9edintele BIRD urmare9te in numirea ofiterilor 9i personalului asigurarea
standardelor de competenta 9i eficienta tehnica 9i promovarea criteriului geografic 'fn
recrutarea personalului bancii.
Consiliul de Supraveghere, format din 9apte persoane aprobate de Consiliul
Guvernatorilor, inclusiv din reprezentanti ai intereselor bancare, comerciale 9i industriale, ce se
reune9te anual, asigura asistenta 9i consiliere in probleme legate de politica generala a bancii.
Comitetele de Credit sunt formate din experti selectati de catre guvernatorul care
reprezinta membrul 1n ale carui teritorii se localizeaza proiectul 9i unul sau mai multi membri
ai personalului tehnic, care au misiunea sa analizeze 9i sa raporteze asupra creditelor
acordate pentru realizarea unor proiecte de investitii.
Comitetul Dezvoltarii examineaza transferul resurselor financiare catre tarile in curs
de dezvoltare 9i analizeaza implicatiile lor asupra economiilor tarilor membre.
Comitetul de Politica Financiara colaboreaza cu Fondul Monetar International Tn
examinarea unor probleme ale politicii financiare 9i in formularea unor propuneri de
imbunatatire a politicii de creditare a bancii.
e) imprumuturile §i garantiile acordate de Banca lnternationala pentru

Reconstructie §i Dezvoltare
Banca lnternationala pentru Reconstructie 9i Dezvoltare acorda Tmprumuturi pe termen
lung in vederea realizarii unor programe de dezvoltare economica In tarile membre care
sunt
garantate de guvern. lmprumuturile acordate de catre Banca lnternationala pentru
Reconstructie 9i Dezvoltare au sporit de la o perioada la alta. In acela 9i timp, s-a Tnregistrat o
cre9tere a numarului proiectelor, ca urmare a implicarii Bancii Internationale pentru
Reconstructie 9i Dezvoltare Tn realizarea unor programe de dezvoltare in tarile membre.
Acordul de imprumut dintre o tara membra 9i Banca lnternationala pentru
Reconstructie 9i Dezvoltare cuprinde clauze privind: Tmprumutul, executia proiectului, clauze
financiare, data intrarii in vigoare, reprezentantul Imprumutului, tragerea sumelor din
Tmprumut, iar In anexa se reflecta descrierea proiectului, achizitionarea de servicii de
consultanta 9i programul de implementarea proiectului de investitii.
Banca lnternationala pentru Reconstructie 9i Dezvoltare sustine prin creditele acordate
diverse sectoare din economiile tarilor membre: agricultura, politicile economice, electricitate,
mediu, finante, petrol 9i gaze, populatie, sanatate 9i servicii sociale, dezvoltare sector privat,
managementul 1n sectorul public, protectia sociala, telecomunicatii, transporturi 9i dezvoltare
urbana.
173

lOMoARcPSD|12980627
Banca lnternationala pentru Reconstructie §i Dezvoltare acorda Tmprumuturile §i

garantiile pe baza urmatoarelor conditi1i58 :
• daca membrul pe al carui teritoriu este localizat proiectul nu este el insu§i
solicitantul Imprumutului, membrul sau o agentie similara a membrului acceptata de catre
banca, garanteaza in totalitate returnarea Tmprumutului 9i plata dobanzilor sau a altor datorii
legate de Tmprumut;
• banca acorda 1mprumuturi §i garantii, daca solicitantul nu poate obtine 1mprumuturi
in conditii de piata rezonabile;
• un comitet (de credit) desemnat Tn tocme9te un document scris prin care
recomanda proiectul dupa analiza pentru a fi creditat;
• programarea rambursarii imprumutului depinde de proiectul de investitii;
• garantiile depind de capacitatea solicitantului de a- 9i indeplini obligatiile rezultate
din imprumuturi 9i de principiul prudentei a§ezat de banca la baza operatiilor sale;
• in garantarea unui credit acordat de alti investitori, BIRD prime§te o compensatie
pentru riscul pe care 9i-l asuma pentru investitorul respectiv;
• creditele 9i garantiile se acorda pentru obiective legate de reconstructia ori
dezvoltarea tarilor membre.
Banca lnternationala pentru Reconstructie §i Dezvoltare nu impune condiiii asupra
utilizarii creditelor pe teritoriul unui stat membru, dar prin aranjamente urmare9te folosirea
creditului in scopurile pentru care a fost acordat pe baza criteriilor economice §i de eficienta.
Tmprumuturile se acorda de catre Banca lnternationala pentru Reconstructie §i
Dezvoltare fie guvernelor statelor membre, fie unor societati comerciale sau autoritati publice
din statele membre. imprumuturile de ajustare structurala sunt menite sa sprijine tarile
beneficiare in realizarea unor reforme economice care sa asigure Tmbunatatirea
echilibrului balantei de plati externe 9i sustinerea cre§terii economice durabile.
Proiectele ce se propun spre finantare Bancii Internationale pentru Reconstructie 9i
Dezvoltare trebuie sa Tndeplineasca criteriile economice de rentabilitate, calitatea gestiunii §i
capacitate de rambursare §i garantii.
Proiectele de investitii pot proveni din strategiile de dezvoltare a unor sectoare sau
ramuri economice ale unei tari. Proiectul de investitii este sustinut de studiul de fezabilitate cu
date §i informatii privind capacitatea de productie, dotari materiale, amplasament. Proiectul de
investitii ce urmeaza sa fie creditat de BIRD este evaluat sub anumite laturi:
• latura economica, care reflecta raportul dintre efortul de investitie 9i efectele
previzibile rezultate din punerea in functiune a proiectului de investitii;
• date cu privire la amplasament, capacitate de productie, procedee de executie,
solutii tehnologice, echipament 9i alte elemente de natura tehnica;
• latura comerciala, care se refera la achizitionarea materialelor necesare productiei
§i desfacerea produselor finite;
• latura financiara ce exprima Tncasarile 9i rezultatele financiare din momentul
punerii in functiune a unui obiectiv de investitii creditat de banca.
Proiectul ce se propune spre creditare se analizeaza de catre BIRD din punct de
vedere al impactului unor factori cum sunt preturile materiilor prime, salariile, preturile
produselor competenta cadrelor care realizeaza proiectul, structura - .,· ,, ,, "' §i
gestiunea proiectului de investitii.
Articles et Agreement, BIRD, art. Ill, sect. 4

174

lOMoARcPSD|12980627
Proiectul finantat de BIRD se deruleaza 1n cadrul unui ciclu care cuprinde: strategia
de dezvoltare a tarii 9i identificarea 1n cadrul acesteia a unui proiect de investitii, pregatirea
proiectului, evaluarea, negocierea, prezentarea 1n Consiliul executiv al BIRD 9i aprobarea,
implementarea, 1ncheierea 9i evaluarea efectelor proiectului respectiv.
Bunurile 9i serviciile necesare proiectelor de investitii finantate de BIRD se procura
pe baza de licitatii internationale, pentru a oferi 9anse egale furnizorilor de bunuri pentru a
stimula executarea eficienta a proiectelor 9i pentru a tncuraja dezvoltarea productiei in tarile
beneficiare de 1mprumuturi.
Principalele metode de acordare 9i facilitare a creditelor de catre Banca lnternationala
pentru Reconstructie 9i Dezvoltare sunt159 :
• Banca lnternationala pentru Reconstructie 9i Dezvoltare acorda sau participa la
credite din fondurile proprii respectiv din capital subscris 9i varsat de tarile membre;
• Banca lnternationala pentru Reconstructie 9i Dezvoltare acorda sau participa la
credite directe din fondurile obtinute pe piata unui stat membru sau din Tmprumuturi de pe
pietele financiare internationale.
• Banca lnternationala pentru Reconstructie 9i Dezvoltare poate sa Tmprumute
fonduri, sau poate sa garanteze credite, numai cu aprobarea membrului de pe ale carui piete
au fost obtinute fondurile 9i a membrului in a carui moneda este exprimat creditul 9i daca acei
membri sunt de acord ca suma creditului sa fie schimbata cu moneda oricarui alt membru
fara restrictii.
Contractele de credit dintre BIRD §i solicitanti se incheie in conformitate cu
anumite reguli160 :
• termenii 9i conditiile amortizarii 9i dobanzii, scadenta 9i data de efectuare a fiecarui
credit se determina de catre banca;
• contractele stipuleaza moneda sau monedele Tn care se vor efectua platile
contractuale catre banca. In cazul creditelor acordate, suma totala platibila catre banca Tn
orice moneda nu va depa9i Tn nici un moment suma totala a Tmprumuturilor contractate
de
catre banca 9i platibila fn aceea9i moneda;
• daca serviciile oricarui credit contractat de un stat membru sau garantat de acesta,
ori de una din agentiile sale, nu pot fi1ndeplinite 'in maniera stipulata, membrul respectiv poate
solicita bancii relaxarea conditiilor de plata.
Cofinantarea sau 1mprumuturile ,,B"

Cofinantarea reprezinta o metoda de asociere a fondurilor BIRD cu fondurile
provenite din alte surse Tn vederea finantarii proiectelor de investitii sau a unor programe de
dezvoltare economica in tarile membre. Parteneri 1n operatiunile de cofinantare pot fi
guvernele, organismele de creditare a exporturilor, bancile comerciale 9i alte institutii
financiare.
fn operatiunile de cofinantare, Banca lnternationala pentru Reconstructie 9i
Dezvoltare are misiunea sa impulsioneze operatiunile financiare, sa evalueze 9i supervizeze
proiectele, sa sprijine debitorii 1n colaborarea cu furnizorii 9i organismele de creditare a
exporturilor. urmare te cre9terea 9i stabilizarea fluxurilor de
catre tarile mai putin dezvoltate.
Articles of Agreement, IBRD, art. IV, sect. 1

160
Articles of Agreement. BIRD art. IV, sec\. 4
175

lOMoARcPSD|12980627
Bancile comerciale se asociaza cu BIRD la acordarea Imprumuturilor, datorita

certitudinii rambursarii creditelor la scadenta prin garantarea lor de catre guvern, cofinantarea
contribuie la 1ncurajarea investitiilor oficiale 9i ale bancilor comerciale la realizarea fluxurilor
de capital necesare dezvoltarii economice a tarilor.
Din iulie 1982, BIRD a aplicat principiul dobanzii variabile la Imprumuturile acordate,
conform caruia dobanda se determina In functie de nivelul dobanzii de pe piata internationala
a capitalurilor. BIRD percepe dobanda numai pentru partea din 1mprumut efectiv cheltuita de
catre debitor. La creditele aprobate, dar nedebursate se percepe un comision. In cadrul
termenului de rambursare prin acordul de Imprumut se acorda o perioada de gratie, Tn cadrul
careia nu se efectueaza rambursari.
11.2. Asociatia lnternationala pentru Dezvoltare (AID) (International

Development Association - IDA)
Asociatia lnternationala pentru Dezvoltare a fost Ynfiintata Yn anul 1960, Yn calitate de

agentie interguvernamentala Tn vederea creditarii Tn conditii avantajoase a tarilor mai putin
dezvoltate din punct de vedere economic. Membrii Asociatiei Internationale pentru Dezvoltare
sunt tari dezvoltate 9i tari Yn curs de dezvoltare membre ale bancii.
Fondurile Asociatiei Internationale pentru Dezvoltare se formeaza din: subscriptiile
initiale ale membrilor, reconstituiri periodice (subventii) furnizate de tarile membre dezvoltate,
contributii speciale sau voluntare, transfer de venit net de la BIRD, venitul net cumulat rezultat
din activitatea agentiei.
imprumuturile de la Asociatia lnternationala pentru Dezvoltare se acorda pe baza
urmatoarelor conditii:
• nivelul de dezvoltare economica scazut, reflectat de produsul intern brut pe
locuitor;
• tara se confrunta cu dezechilibre 1n balanta de plati;
• tara este angajata Yntr-un proces de dezvoltare economica confirmat de politicile
economice promovate;
• tara 1nregistreaza o stabilitate din punct de vedere economic, financiar 9i politic
pentru a justifica acordarea de Tmprumuturi destinate dezvoltarii economice pe
termen lung.
Asistenta financiara din partea Asociatiei Internationale pentru Dezvoltare se
fundamenteaza pe baza unui raport economic care reflecta politica de dezvoltare economica,
evolutia ramurilor 9i sectoarelor economice 9i prioritatile In dezvoltarea economica. Pornind
de la prevederile din raportul economic se elaboreaza un program pentru o perioada de cinci
ani care cuprinde directiile de dezvoltare economica ale tarii respective. Tara beneficiara a
asistentei financiare prezinta periodic rapoarte privind realizarea actiunilor din program, iar
personalul agentiei urmare9te executarea proiectelor de investitii.
Creditele acordate de catre Asociatia lnternationala pentru Dezvoltare au termene
mari de rambursare, nu sunt purtatoare de dobanzi, dar pentru sumele acordate se percep
comisioane.
Printre obiectivele prioritare ale Asociatiei Internationale pentru Dezvoltare se
1ncadreaza:
176

lOMoARcPSD|12980627
• sprijinirea luptei impotriva saraciei prin evaluarea performantelor tarii pe planul

reducerii cre9terii demografice, ameliorarii serviciilor sanitare, largirii posibilitatilor de educare
9i formare a populatiei;
• protectia mediului inconjurator, gestiunea resurselor forestiere, eficienta utilizarii 9i
conservarii energiei;
• sustinerea politicilor macroeconomice 9i sectoriale prin credite destinate productiei,
infrastructurii 9i dezvoltarii economice.
11.3. Corporatia Financiara lnternationala161 (International Financial

Corporation - IFC)
Corporatia Financiara lnternaiionala 9i-a inceput activitatea la 20 iulie 1956 in vederea

sustinerii dezvoltarii 1ntreprinderilor private in tarile membre, fara garantii guvernamentale.
In vederea realizarii acestui obiectiv, Corporatia Financiara lnternationala acorda
asistenta in cooperare cu investitori particulari, in vederea finantarii crearii, imbunatatirii 9i
dezvoltarii intreprinderilor productive particulare care contribuie la dezvoltarea tarilor membre,
fara garantarea rambursarii de catre guvern, mobilizarea capitalului intern 9i strain,
promovarea unei conduceri competente, stimularea fluxului de capital in investitii productive
in tarile membre.
Corporatia Financiara lnternationala actioneaza in urmatoarele directii:
• acorda sprijin financiar in vederea dezvoltarii intreprinderilor productive particulare
prin investitii, fara garantarea rambursarii de catre guvern, In cazul in care nu este disponibil
capitalul particular;
• stimuleaza investitiile proprii, participarea capitalului strain 9i promovarea
competentei fn economia nationala a tarii respective;
• acorda asistenta tehnica in fundamentarea planurilor de afaceri, identificarea
pietelor produselor 9i mobilizarea fondurilor necesare investitiilor in sectorul privat.
• Corporatia Financiara lnternationala sprijina procesul de privatizare prin investitii 9i
prin asistenta tehnica, urmare 9te impactul finantarii asupra economiei tarilor membre 9i
asupra mediului.
In cazul unei majorari autorizate 1n conformitate cu prevederile statutului, fiecare tara
membra poate sa subscrie in functie de ponderea capitalului subscris fata de capitalul total al
Corporatiei Financiare Internationale
Creditele Corporatiei Financiare Internationale sunt destinate realizarii proiectelor de
investi!ii care indeplinesc urmatoarele criterii: sunt fundamentate pe baza rentabilitatii;
contribuie la crearea unor locuri de munca, la stimularea introducerii progresului tehnic 9i la
valorificarea resurselor naturale; asigura retragerea aportului Corporatiei Financiare
Internationale 9i 1nlocuirea cu fonduri proprii 1n cursul unei anumite perioade de timp.
Creditarea investitiilor 1n sectorul privat de catre Corporatia Financiara lnternationala
se realizeaza pe baza anumitor principii:
• Proiectele de investitii nu se finanteaza de Corporatia Financiara lnternationala
daca se poate mobiliza capital particular i'n conditii de piata rezonabile;
• Corporatia Financiara lnternationala finanteaza proiecte In sectorul privat cu
acordul statului membru;
161
vezi Legea nr. 28/25.03.1991 penlru acceptarea de calre Romania a Acordului (Statutului) privind
Corpora1ia Financiara lnternationala in M. Of. p. I. nr. 67/30.03.1991
177

lOMoARcPSD|12980627
• Corporatia Financiara lnternationala nu impune conditii cu privire la cheltuirea

sumelor din proiectul finantat pe teritoriul unei tari;
• Corporatia Financiara lnternationala nu T$i asuma raspunderea pentru mana
gementul Tntreprinderii Tn care a investit anumite sume;
• fn procesul de finantare a proiectelor din sectorul privat, Corporatia Financiara
lnternationala urmare$te sa nu devina actionarul principal la un proiect;
• Corporatia Financiara lnternationala finanteaza investitiile pornind de la cerintele
Tntreprinderilor particulare $i tinand seama de riscurile implicate de realizarea proiectelor.
Corporatia Financiara lnternationala acorda imprumuturi Tn principalele devize $i in
moneda nationala pe termene cuprinse 'intre 7 $i 12 ani.
Proiectul de investitii pentru care se solicita finantare de la Corporatia Financiara
lnternationala cuprinde principalele laturi ale investitiei: finantare, management, asistenta
tehnica, piata $i vanzarile (piata locala, nationala, regionala, export), estimari ale productiei,
preturilor, potentiali cumparatori, retele de distributie, concurenta, protectie tarifara,
fezabilitate tehnica, forta de munca, resurse de materii prime, impact asupra mediului
Tnconjurator (descrierea procesului de productie, furnizori de echipamente, forta de munca,
infrastructura, surse de materii prime, amplasarea Tntreprinderii), costul proiectului cu
detaliere pe terenuri, constructii, echipament instalat, capital circulant, surse de finantare,
profit, rentabilitate, sprijin guvernamental, stimulente, reglementari cu privire la controlul
schimbului valutar, intrarea $i repatrierea capitalului, e$alonarea Tn timp a pregatirii $i executiei
proiectului.
Corporatia Financiara lnternationala este Tmputernicita sa actioneze Tn urmatoarele
directii:
• sa contracteze imprumuturi, sa furnizeze garantii colaterale sau alte garantii, daca
Tnainte de a face o vanzare publica a obligatiilor pe piata unei tari membre a obtinut aprobarea
tarii respective in a carei moneda se exprima obligatiile respective;
• sa investeasca fondurile care nu sunt necesare operatiunilor de finantare in
obliga\juni $i alte titluri U$Or negociabile $i fara restrictii;
• furnizeaza servicii de consiliere, asistenta tehnica $i informare respectiv baze de
date privind pietele noi, sugestii Tn materie de privatizare, consiliere in elaborarea proiectelor,
Tn dezvoltarea competentei $i Tn formarea climatului pentru investitiile straine.
Romania a fost admisa Tn calitate de membru al Corporatiei Financiare Internationale
prin rezolutia Consiliului Guvernatorilor din 4 septembrie 1990 9i a subscris 1504 actiuni in
valoare de 1000 dolari SUA
11.4. Agentia de Garantare a lnvestitiilor Multilaterale (Multilateral Investment

Guarantee Agency - MIGA)
a) Constituirea i obiectivele Agentiei de Garantare a lnvestitiilor
Agentia de Garantare a lnvestitiilor Multilaterale 162 a fast in fiin1ata in anul 1988 1n

vederea Tncurajarii investitiilor de capital strain, a completarii programelor nationale 9i
regionale de garantare a investitiilor, a atenuarii riscurilor necomerciale, a impulsionarii
fluxurilor de capital catre tarile 1n curs de dezvoltare $i a extinderii cooperarii m+,::.rnc>tu,n"'
de constituire a Multilaterale de
Vezi nr. 43/1992 pentru ratificarea
Garantare a lnvestitiilor1n M. Of. p. nr. 43/14.05.1992
178

lOMoARcPSD|12980627
Tn tndeplinirea obiectivelor sale, Agentia de Garantare a lnvestitiilor Multilaterale:

• emite garantii, coasigurare $i reasigurare contra riscurilor necomerciale privind
investitiile Tntr-o tara membra, care provin din alte tari membre;
• realizeaza activitati complementare adecvate 1n vederea promovarii fluxului de
investitii spre $i 1ntre tarile membre ,n curs de dezvoltare;
• exercita alte asemenea prerogative, necesare sau dorite in promovarea
obiectivelor sale;
Emiterea de garantii privind investitiile $i realizarea unor servicii complementare
contribuie la 1ncurajarea fluxului de investitii destinat dezvoltarii productiei 1n tarile membre.
b) Calitatea de membru §i capitalul MIGA
Calitatea de membru este deschisa tuturor membrilor Bancii Internationale pentru

Reconstructie $i Dezvoltare. Consiliul Guvernatorilor cu majoritate speciala poate sa majoreze
capitalul de baza al Agentiei de Garantare a lnvestitiilor Multilaterale.
Capitalul initial subscris de fiecare membru se plate$te 1n termen de 90 de zile de
la data intrarii 1n vigoare a conventiei de aderare, respectiv 10% din valoarea fiecarei actiuni
vor fi platite 1n numerar $i 1nca 10% sub forma de bilete la ordin nenegociabile, nepurtatoare de
dobanzi sau obligatiuni similare, iar diferenta se solicita la nevoie. Subscriptiile la actiuni se
platesc 1n monede liber utilizabile cu exceptia tarilor Tn curs de dezvoltare care pot plati 1n
moneda nationala pana la 25% din contributia stabilita.
lnvestitiile eligibile cuprind dobanzile la titlurile de participare la capital, inclusiv 1mprumuturi
pe termen mediu sau lung contractate sau garantate de catre detinatorii de titluri de participare
la capital $i alte forme de investitii directe.
c) Operatiunile MIGA
Agentia de Garantare a lnvestiiiilor Multilaterale urmare$te anumite obiective cu

ocazia angajarii 1n garantarea investitiilor:
• fundamentarea economica a investitiilor $i impactul lor asupra dezvoltarii
economice a tarii;
• conformitatea investitiei cu legislatia $i reglementarile tarii gazda;
• concordanta investitiilor cu obiectivele de dezvoltare declarate $i cu prioritatile tarii
beneficiare;
• conditiile de investitii asigurate de tara beneficiara, inclusiv tratamentul echitabil,
corect $i protectia legala a investitorilor.
lnvestitori eligibili pot fi persoanele fizice sau juridice care 1ndeplinesc anumite
conditii, $i anume:
• persoana fizica este cetatean al altei tari decat tara gazda a investitiei;
• persoana juridica sa aiba principalul sediu de afaceri i'ntr-o alta tara membra
sau capitalul sa fie detinut 1n majoritate de un stat membru sau de alte state
membre sau de cetatenii acestora;
• persoana juridica sa opereze pe baze comerciale.
Agentia de Garantare a lnvestitiilor Multilaterale garanteaza investitiile eligibile
Tmpotriva unor prejudicii rezultate din urmaloarele riscuri:
• riscului de transfer de valuta care este produs de orice introducere (atribuibile
guvernului tarii gazda) de restrictii asupra transferului 1n afara tarii gazda a monedei proprii
1ntr-o moneda liber utilizabila sau alta moneda convertibila detinatorilor garantiei, inclusiv lipsa
179

lOMoARcPSD|12980627
unei actiuni din partea guvernului tarii gazda intr-o perioada rezonabila de timp privind cererea
unui investitor pentru un astfel de transfer;
• exproprierea 9i masurile similare care se refera la orice actiune legislativa sau
administrativa sau orice omisiune atribuibila guvernului tarii gazda care are ca efect
deposedarea detinatorului de proprietate sau controlul, ori un beneficiu substantial din
investitie cu exceptia unor masuri nediscriminatorii cu aplicabilitate generala pe care
guvernele le adopta In scopul reglementarii activitatii economice in teritoriile lor;
• incalcarea contractului care se manifesta prin suspendarea sau incalcarea de catre
guvernul tarii gazda a contractului cu detinatorul garantiei cand acesta nu a recurs la un for
judiciar sau arbitru pentru a formula reclamatia de suspendare a executarii sau incalcarii
contractului, sau daca decizia nu este transmisa in termen rezonabil, sau daca hotararea
nu poate fi pusa in aplicare;
• razboi 9i tulburari civile care inseamna orice actiune militara sau tulburare civila pe
teritoriul tarii gazda.
d) Organizarea i conducerea MIGA
Agentia de Garantare a lnvestitiilor Multilaterale este condusa de catre Consiliul
Guvernatorilor, Consiliul de conducere 9i de pre9edinte.Consiliul Guvernatorilor al MIGA este
format dintr-un guvernator 9i un loctiitor numiti de fiecare tara membra, care are misiunea
sa dezbata 9i sa aprobe admiterea de noi membri, suspendarea unei tari membre, cre 9terea
sau diminuarea capitalului, majorarea limitei valorii totale a angajamentelor, clasificarea
statelor.
Consiliul de conducere al MIGA este raspunzator pentru operatiunile curente ale agentiei 9i
initiaza actiuni Tn vederea indeplinirii misiunilor ce ii revin prin statut. Consiliul de conducere al
MIGA este alcatuit din minimum 12 directori. Pre9edintelebancii este pre9edintede onoare al
Consiliului de conducere, dar fara drept de vot, decat in cazul unei egalitati.
11.5. Centrul international de solutionare a litigiilor privind investitiile (CISLI)
Centrul International de Solutionare a Litigiilor privind lnvestitiile a fast infiintat

in anul 1966 pentru a oferi mecanisme cu privire la solutionarea, prin acord sau arbitraj, a
diferendelor privind investitiile care apar intre tarile membre 9i reprezentanti ai altor tari
membre. fn acest sens s-a elaborat ,,Conventia asupra rezolvarii disputelor privind investitiile"
din anul 1966 care cuprinde norme pe baza carora se pot rezolva litigiile rezultate din
investitiile straine.
1. Care sunt obiectivele BIRD?
2. Ce drepturi 9i obligatii decurg din calitatea de membru al BIRD?
3. Cum se formeaza capitalul BIRD?
4. Care sunt organele de conducere ale BIRD?
5. Ce laturi cuprinde un proiect finantat de catre BIRD 9i care este ciclul sau?
6. Care sunt sectoarele creditate de BIRD?
7. Care sunt momentele din cadrul unui ciclu al unui proiect finan1at de BIRD?
8. Care sunt obiectivele AID 9i criteriile a9ezatela baza acordarii de AID?
9. Care este misiunea 9i care sunt principiile a;;,c,La,c: la baza acordarii creditelor
investitii de catre CFI?
10. Cand a fast creata MIGA 9i ce operatiuni deruleaza?
180

lOMoARcPSD|12980627
Bibliografie
• Luchian Drago:;,, Banca Mandia/a, Editura Enciclopedica, Bucure:;;ti, 1992.

• Cornelia Pop, Re/afii valutar-financiare internationale, Editura TODESCO, Cluj-Napoca,
2000.
• Vacarel lulian, Relafii financiare internafionale, Editura Academiei Romane, Bucure:;;ti,
1995.
• Gheorghe M. Voinea, Mecanisme §i tehnici financiare internafionale, Editura Sedcom
Libris, la:;,i, 2004.
• ***, Articles of Agreement, The International Bank for Reconstruction and Development.
181

lOMoARcPSD|12980627

182
lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL 12
BALANTA DE PlA Tl
Termeni-cheie: echilibru monetar, echilibru real, echilibru extern, balanta de p/afi,

balanta comerciala, balanfa contului curent, ba/anta contului de capital, so/du/ contului
curent, investi{ii, economisire, pozijie investifionala -,..,......,.,.,..........._..,.,..,,,,..,,,,..,,_,,..,,,.....,,.....,..,..,,.....,..,..,..,. ,_
12.1. Echilibrul balan\ei de plati §i conexiunile sale
Echilibrul balantei de plati reprezinta o latura importanta a echilibrului financiar

deoarece reflecta concordanta dintre incasarile §i platile in valuta ale unei tari fata de
strainatate dintr-o anumita perioada de timp. Echilibrul balantei de plati depinde de
valoarea 9i eficienta exporturilor, de marimea importurilor, de prestatiile de servicii
internationale, de operatiunile necomerciale 9i financiare, de activitatea de cooperare interna
tionala, de nivelul 9i eficienta productiei, de preturile 9i conjunctura de pe pietele internationale
9i de alti factori care actioneaza asupra fluxurilor valutare ale unei tari.
Echilibrul balantei de plati se fundamenteaza 9i realizeaza 1n stransa legatura cu
echilibrul economic general. Echilibrul balantei de plati este dependent de echilibrul economic
general, respectiv cre 9terea economica, de nivelul dezvoltarii ramurilor economiei nationale,
de gradul de eficienta 9i competitivitate al marfurilor pe pietele externe, de cerintele pietei
interne de bunuri 9i servicii din strainatate. Echilibrul balantei de plati exercita influenta asupra
echilibrului economic prin relatia dintre 1ncasarile 1n valuta din exporturi 9i din alte actiuni 9i
cerintele de valuta pentru importurile de marfuri 9i serviciile internationale.
Conexiunea dintre echilibrul economic general §i echilibrul balantei de plati
este reflectata prin concordanta dintre produsul intern (Y) §i importuri (M), pe de o
parte, §i exporturi (E), consumul final (Cf), investitiile (I), pe de alta parte.
Y = Cf+ I + (E -
M)
fncasarile in valuta din exporturi 9i din actiuni de cooperare internationala se utilizeaza
pentru acoperirea importurilor, care stimuleaza dezvoltarea productiei necesare satisfacerii
cerintelor pietei interne sau destinate exportului.
Echilibrul balanfei de plati se realizeaza in stransa legatura cu echilibrul
financiar, datorita conexiunilor dintre intreg §i parte. Cre9terea volumului 9i a eficientei
exporturilor, marimea 9i dinamica importurilor, prestatiile de servicii internationale exercita
influenta asupra echilibrului financiar. fn masura in care se realizeaza o concordanta Tntre
obiectivele prevazute 9i resursele financiare necesare se manifesta o influenta pozitiva asupra
echilibrului extern din balanta de plati.
0 alta relatie de interdependenta a echilibrului balantei de plafi se manifesta cu
echilibrul monetar. Preturile bunurilor importate influenteaza produsul intern brut 9i masa
banilor 7n circulatie. Raportul dintre masa banilor In circulatie 9i sumele de bani necesare
derularii operatiunilor economice exercita influenta asupra cursului valutar ::,;i, prin acesta,
asupra exporturilor, importurilor 9i a altar fluxuri valutare 9i financiare internationale.
Echilibrul balantei de plati se realizeaza 1n conexiune cu echilibrul bugetar. Cre9terea
deficitului bugetar poate sa atraga adancirea deficitului balantei de plati datorita
Tmprumuturilor pe care le contracteaza statul din strainatate.
lOMoARcPSD|12980627
12.2. Conceptul de balanta de plati §i structurarea datelor
Schimburile economice internationale genereaza creante de incasat §i obligatii de

plata Tn valuta. Tabelul economic care reflecta creantele de incasat §i obligatiile de plata
in valuta din schimburile internationale de marfuri §i servicii §i din mi§carile de capital
dintr-o anumita perioada de timp este cunoscut sub denumirea de balanta de plati.
Tn vederea reflectarii creantelor §i datoriilor din raporturile cu strainatatea, tarile dispun
de un ,,document intocmit de organele competente ale statului, care cuprinde Tnregistrarea
sistematica a ansamblului Tncasarilor §i platilor determinate de tranzactiile reale §i financiare
dintr-o perioada data ale unei tari cu restul lumii - balanta de plati globala - sau cu o
tara".163 Dupa alte opinii, balanta de plati este un document statistic care
evidentiaza
toate operatiile comerciale, financiare §i monetare efectuate intre rezidenti §i
nerezidenti in cursul unei perioade determinate (un an)164 .
Balanta de plati inregistreaza fluxurile de resurse intre economia unei tari §i alte tari,
regiuni, mi§carile de active §i angajamentele externe rezultate din tranzactiile economice §i
transferurile fara contrapartida 165 .
In acceptiunea Fondului Monetar International, balanta de plati reprezinta un
tablou statistic in care se inregistreaza sistematic, pentru o perioada de timp,
tranzactiile unei tari cu celelalte tari ale lumii sub forma de bunuri, servicii §i venituri.
Din conceptia Fondului Monetar International asupra balantei de plati rezulta doua
trasaturi:
• balanta de plati exprima fluxurile diverse intre o economie §i restul lumii pe o
perioada determinata de timp;
• balanta de plati reflecta tranzactiile de bunuri, servicii §i venituri care determina
fluxuri de resurse Tn valuta.
Tranzactiile internationale ce se reflecta Tn balanta de plati exprima schimbul de
proprietate asupra bunurilor materiale §i/sau a drepturilor financiare, prestarea de servicii §i
alte operatiuni.
Tn balanta de plati se Inregistreaza fluxurile reale §i fluxurile financiare Tntre rezidentii
unei tari §i nerezidenti.
Fluxurile reale se refera la schimburile internationale dintre tari, iar fluxurile financiare
vizeaza diverse transferuri exprimate Tn valuta, Tntre rezidenti §i nerezidenti precum §i intre
tari.
Tnregistrarile in balanta de plati se bazeaza pe principiul partidei duble, al inscrierii
in credit §i debit. Balanta de plati Tmbraca forma unui document contabil cu doua coloane
principale, credit §i debit, iar a treia coloana o reprezinta soldul.
Din punct de vedere al operatiunilor comerciale §i financiare care se reflecta in
balanta de plati a unei tari, se deosebesc:
• balanta de plati bilaterala, care exprima intrarile §i ie§irile de valuta din
tranzactiile comerciale §i financiare dintre doua tari;
• balanta regionala, care evidentiaza relatiile valutar-financiare ale unei tari cu
un grup de tari dintr-o anume regiune;
163
Costin C. Kiritescu, Moneda, mica enciclopedie, Editura $tiintifica i Enciclopedica. Bucure ti,
1978,p. 36
164
Josette Peyrard, Gestion financiere internationale, Vuibert Gestion, Paris, 1996, p. 39
165
Ion Stoian, Aurel Berea, Balanta de pla{i exteme, Editura $tiintifica i Enciclopedica, Bucure ti,
1977, p.6
184
lOMoARcPSD|12980627
• balanta de plati globala, 1nregistreaza fluxurile de intrari $i ie$iri de valuta din

tranzactiile internationale ale unei tari cu toate tarile.
In functie de scopul pentru care se elaboreaza, balanta de plati poate sa 1mbrace
formele de balanta de plati program, balanta de piata, balanta de creante $i angajamente
externe $i balanta de plaii externe.
Salanta de plati program reflecta previziunile asupra fluxurilor de intrari $i ie$iri de
valuta ale unei tari cu celelalte tari din perioada urmatoare.
Salanta de piata exprima 1ncasarile $i platile 1n valuta din operatiile de pe piata
valutara din cursul unei perioade de timp.
Satanta de creante l?i angajamente externe cuprinde creantele Tn valuta de Tncasat
$i angajamentele de plata la un moment dat (la finele anului).
Figura nr. 12.1: Satanta de

ptati Sotduri partiale166
Salanta Exporfuri FOB - /mporfuri FOB

comerciala
Salanta de bunuri Balanta comerciala + servicii nete
i servicii
Salanta Balanta de bunuri ;,i servicii + transferuri uni!aterlae nete
operatiunilor
curente
Satanta de baza Balanta opera1iunilor curente + capitaluri pe termen lung
<:
Salanta
(private nete, pub/ice nete)
Balanta de baza + capitaluri pe termen scurf secor privat
-
operatiunilor nebancar net + erori si emisiuni ,C-)
nemonetare 0
Salanta Balanta operatiunilor nemonetare + capitaluri pe termen ,-
)::.,
reglementarilor scurf ale sectoru/ui bancar (active, angajamente)
oficiale
Pozitia monetara Capitaluri pe termen scurf ale sectorului bancar (varia(ia
externa active/or de rezerva, variafia a/tor active, alocafii DST,
variafia angajamentelor)
Satanta comerciala exprima fncasarile 1n valuta din exporturi $i platile 1n valuta

pentru importuri de bunuri pentru o perioada de timp ale unei tari (prima linie).
Salanta de bunuri l?i servicii evidentiaza fluxurile financiare provenite din exportul
$i importul de marfuri $i servicii ale unei tari (a doua linie).
Salanta operatiunilor curente (tranzactiilor curente) evidentiaza fluxurile financiar
valutare generate de exporturi $i importuri de bunuri $i servicii $i din transferuri unilaterale
nete (a treia linie).
Salanta de baza este expresia fluxurilor financiar-valutare provenite din exporturi,
importuri, servicii, transferuri unilaterale $i mi$cari de capital pe termen lung (a patra linie).
Salanta de plati globala reflecta fluxurile valutare ce decurg din exporturi,
importuri, servicii, transferuri unilaterale nete, mi$Cari de capital pe termen lung, din mi cari
de capital
166
Dupa Jean Pierre Allegre!. Economie Monetaire lntemationales, Hachette Superieure, Paris, 1997,
p, 22

lOMoARcPSD|12980627
185

lOMoARcPSD|12980627
pe termen scurt ale sectorului nebancar 9i din operatiuni monetare ale sectorului bancar 9i
public.
Structura datelor in balanta de plati
Structura balantei de plati depinde de schimburile internationale ale unei tari, de

prestatiile de servicii, de relatiile financiare cu alte tari.
Datele §i informatiile din balanta de plati se pot structura pe capitole, astfel:
• tipul 1, Tn care datele 9i informatiile se grupeaza in balanta de plati externe pe
urmatoarele componente: balanta marfurilor, balanta serviciilor §i balanta
mi§carilor de capital;
• tipul 2, in care datele 9i informatiile se reflecta Tn balanta de plati in doua
componente: balanta contului curent §i balanta mi§carilor de capital §i aur
monetar;
• tipul 3, Tn care datele 9i informatiile se structureaza in balanta de plati externe pe
trei componente: balanta marfurilor §i a serviciilor, balanta platilor de transfer
§i balanta mi§carilor de capital §i aur monetar.
Balanta de plati, 1n structura dupa tipul al doilea, cuprinde informatii 9i date grupate
astfel: • balanta contului curent in care se reflecta balanta comerciala, balanta serviciilor,
balanta veniturilor, balanta transferurilor unilaterale publice 9i particulare;
•
balanta mi9carilor de capital care include fluxurile valutare din mi9cari de capital pe
termen scurt 9i pe termen lung.
Fondul Monetar International promoveaza un proiect al balantei de plati in care datele
se grupeaza pe titluri astfel: contul tranzactiilor curente, contul de capital, contul
operatiunilor financiare, erori §i omisiuni nete167 (a se vedea tabelul de mai jos).
Tabelnr. 12.1: Structura balantei de plati tn conceptia FMI
Titluri Credit Debit Sold
1. Contul tranzactiilor curente
2. Contul de capital
3. Contul operatiunilor financiare
4. Erori 9i omisiuni nete
Structurarea datelor 1n balanta de plati asigura determinarea soldurilor din balanta 9i

a pozitiei externe a tarii. Soldul contului curent 9i al contului de capital exprima capacitatea de
finantare sau cerintele de finantare ale unei tari.
Pozitia externa a tarii reflectata de soldul creantelor 9i angajamentelor pe termen
scurt 9i lung poate fi creditoare sau debitoare.
Structurarea datelor din balanta de plati externe ofera informatii cu privire la
evolutia schimburilor internationale, a prestarilor de servicii, evolutia mi9carilorde capital,
modificarea rezervelor 9i a pozitiei de debitor sau creditor a unei tari 1n relatiile economice
internationale.
Balanta de plati ofera informatii cu privire la competitivitatea externa a economiei unei
tari, precum 9i in ceea ce prive9te pozitia investitionala a tarii.
Pe baza informatiilor structurate 1n balanta de plati se fundamenteaza deciziile de
dezvoltare a schimburilor c,nrme>IC> a prestarilor de de a QTl{'IOCHOI 9i
167
Jean Pierre Allegre!, op. cit., p.26
186

lOMoARcPSD|12980627
competitivitatii marfurilor la export, necesitatea importurilor 9i se cuantifica efectele

schimburilor asupra economiei unei tari.
12.3. Capitolele balantei de plati
Balanta de plati cuprinde, pe de o parte, un activ l?i, pe de alta parte, un pasiv

ce se desfal?oara pe capitole l?i subcapitole. Principalele capitole ale balantei de plati
sunt: balanta comerciala, balanta serviciilor, balanta veniturilor, balanta transferurilor
l?i balanta contului de capital.
Balanta comerciala cuprinde, pe de o parte, marfurile care se exporta l?i
incaseaza in valuta l?i, pe de alta parte, valoarea marfurilor ce se importa l?i se platesc
intr-o anumita perioada de timp.
Din compararea Incasarilor fn valuta din exporturi cu platile In valuta cu termene
scadente 'in aceea9i perioada rezulta urmatoarea situatie a balantei comerciale:
• balanta comerciala activa (excedentara) fn cazul in care incasarile in valuta din
exporturi sunt mai mari decat platile pentru importuri din cursul unei perioade de
timp (E>M);
• balanta comerciala pasiva (deficitara) in situatia in care platile in valuta pentru
importuri sunt mai mari decat incasarile in valuta provenite din exporturi pe o
anumita perioada de timp (E<M);
• balanta comerciala echilibrata se realizeaza atunci cand incasarile in valuta din
exportul de marfuri acopera platile pentru importuri de marfuri.
lmporturile de marfuri din balanta de plati externe se evalueaza la pretul format din
pretul din contract, costul transportului 9i asigurarea, iar exporturile se exprima in pret FOB.
Balanta serviciilor reflecta 1ncasarile 9i platile in valuta din prestari de servicii
internationale ale administratiilor de cale ferata, ale unitatilor de po 9ta 9i telecomunicatii, ale
intreprinderilor de transport rutier, aerian, naval, din serviciile caselor de expeditie, din servicii
de antrepozitare a marfurilor, operatii de navlosire 9i agenturare nave, asigurare, prestatii de
reclama comerciala, locatii 9i alte servicii internationale. Fluxurile de 1ncasari 9i plati in valuta
din servicii internationale depind de situatia geografica a tarii, ds,nivelul infrastructurii, de
inzestrarea tehnica, de serviciile internationale necesare unei tari. Balanta serviciilor este
cunoscuta 9i sub denumirea de balanta ,,invizibilelor" pentru a fi delimitata de mi9carile vizibile
de marfuri.
Balanta veniturilor evidentiaza incasarile 9i platile internationale In valuta din munca,
capital 9i alte surse.
Balanta contului de capital reflecta intrarile 9i ie9irile de valuta ale unei tari generate
de investitiile de capital autohton in strainatate, de investitiile de capital strain in tara, de
plasamente de capital, de cumpararea sau vanzarea titlurilor, de subscrierile de capital in
valuta, credite, restituiri de capital in valuta.
Mi9carile de capital pe termen lung cuprind tranzactiile financiare care au scadente
mai mari de un an, 9i anume: creditele destinate finantarii comertului international, investitiile
directe, investitiile de portofoliu, creditele pentru alte operatiuni internationale.
Mi9carile de capital pe termen scurt reflecta operatiunile financiare i monetare care
au scadenta sub un an 9i se diferentiaza 1n mi 9cari de capital pe termen scurt ale sectorului
privat, mi cari de capital pe termen scurt ale sectorului bancar, mi9cari de capital pe termen
scurt ale sectorului public.
187
lOMoARcPSD|12980627
Capitolele balantei de plati externe se pot structura de fiecare tara In functie de

fluxurile financiare 9i comerciale din cadrul unei perioade de timp.
Balanta de plati a unei tari poate fi: echilibrata, 'in cazul 1n care se asigura
concordanta dintre activ 9i pasiv; activa sau excedentara 1n situatia Tn care intrarile de valuta
sunt mai mari decat ie9irile 9i pasiva sau deficitara, daca ie9irile de valuta depa9esc fluxurile
de intrari de valuta din cursul unei perioade de timp.
Evolutia fluxurilor valutare din balanta de plati a unei tari de pe o anumita perioada
de timp este determinata de o serie de factori interni 9i externi.
In sfera factorilor interni ce exercita influenta asupra evolutiei fluxurilor
valutare din balanta de plati se incadreaza: livrarea produselor la export la termenele 9i
1n conditiile de calitate prevazute In contractele comerciale internationale; modificarea
structurii exporturilor 9i a preturilor interne; eficienta 9i competitivitatea produselor exportate;
realizarea unor obiective de investitii a caror productie este destinata exportului; valoarea 9i
calitatea serviciilor internationale; operatiile internationale ale bancilor, sectorului privat 9i
public; evolutia cursului de schimb a monedei nationale.
Dintre factorii externi ce exercita influenta asupra fluxurilor valutare reflectate
de balanta de plati se pot mentiona: valoarea 9i calitatea importurilor; evolutia preturilor
de pe pietele internationale; operatiile 9i conjunctura de pe pietele internationale; restrictiile la
export aplicate de unele tari; politicile 1n domeniul investitiilor; evolutia cursurilor de schimb
ale valutelor Tn care se exprima schimburile; tranzactiile comerciale internationale.
12.4. Balanta de plati a Romaniei
Balanta de plati a Romaniei reflecta fluxurile valutare cu strainatatea grupate pe doua

subcomponente, 9i anume: contul curent 9i contul de capital §i financiar.
A. Contul curent din balanta de plati a Romaniei se structureaza astfel: bunuri 9i
servicii (balanta comerciala), venituri 9i transferuri curente.
a) Balanta de bunuri §i servicii este divizata pe cele doua fluxuri, de bunuri §i
servicii.
a1) In cadrul balantei comerciale (bunuri) se reflecta exporturile FOB, importurile
FOB 9i soldul. Pe baza informatiilor cu privire la exporturi FOB 9i importuri FOB se calculeaza
urmatorii indicatori:
• ponderea exportului (E) in produsul intern brut (Y) ( E/Y);
• ponderea importului (M) in produsul intern brut (MN);
• ponderea soldului balantei comerciale (Sbc) in produsul intern brut (SbcN);
• ponderea soldului balantei comerciale in soldul contului curent (Sbc/Scc);
• gradul de acoperire a importurilor din exporturi (E/M);
• gradul de deschidere a economiei, respectiv raportul dintre suma exporturilor
§i importurilor §i produsul intern brut (E+MN).
Pornind de la informatiiie din balanta comerciala (de bunuri) se analizeaza: produsele
care detin o pondere mai mare 1n exporturi, produsele cu pondere importanta 1n importuri,
exportul pe principalele activitati, exportul pe stadii de productie, exportul pe grupe de marfuri,
exportul pe grupe de tari, exportul pe grupe de marfuri din Uniunea Europeana, importul pe
stadii de productie, importul pe grupe de marfuri, importul pe grupe de tari, importul pe grupe de
marfuri din Uniunea Europeana, structura pe valute, eficienta comertului exterior, comefiul
exterior al sectorului privat, importul net de produse energetice.
188
lOMoARcPSD|12980627
lnformatiile oferite de balanta comerciala (bunuri) sunt deosebit de importante pentru

fundamentarea deciziilor de comert exterior, a exporturilor, importurilor, a orientarii geografice
9i pentru aprecierea eficientei operatiunilor de comert exterior.
a2) Balanta serviciilor reflecta incasarile §i platile din servicii de transporturi,
turism §i alte servicii, precum §i soldul dintre ele.
b) Balanta veniturilor exprima 1ncasarile 9i platile din munca, din investitii directe, din
investitii de portofoliu 9i din alte investitii de capital (dobanzi).
c) Balanta transferurilor curente evidentiaza 1ncasarile 9i platile administratiei
publice, precum 9i 1ncasarile 9i platile din alte transferuri.
B. Contul de capital §i financiar exprima 1n credit transferurile de capital,
achizitionarea-vanzarea de active nemateriale/financiare, investitiile directe, investitiile de
portofoliu, derivate financiare 9i alte investitii. Tn debitul contului de capital 9i financiar se 1nscriu
transferurile de capital, achizitionarea-vanzarea de active nemateriale/financiare, investiiiile
directe, investitiile de portofoliu, derivate financiare 9i alte investitii 9i active de rezerva ale Bancii
Nationale a Romaniei.
lnformatiile din balanta de plati evidentiaza relatia dintre produsul intern brut (Y)
§i sectorul extern deoarece rezulta modul in care se realizeaza produsul intern brut pe
baza consumului final (CF), a investitiilor (I) §i a exportului net de bunuri §i servicii (En):
Y=CF+ l+(E-M)
Balanta contului curent furnizeaza informatiile necesare cunoa§terii venitului
national brut disponibil din cursul unui an (VNBD), care este dependent de consumul final,
de investitii, de veniturile externe nete (Ve) 9i de transferurile curente (Tc)
VNBD= CF+l+(E-M)+Ve+Tc
Soldul balantei contului curent (Sec) exprima efectele rezultate din exporturi,
importuri, veniturile externe nete 9i transferurile curente:
Sec= (E-l)+Ve+Tc.
Balanta contului curent reflecta datele necesare cunoa§terii economisirii brute
(EB) care este dependenta de investitii :;;i de soldul balantei contului curent.
EB= /+Sec
Datele din balanta contului curent permit cunoa9terea ratei investitiilor care se exprima
prin raportul Tntre investitii 9i produsul intern brut (/IY).
Relatia dintre economisire, investitii §i soldul contului curent se exprima prin
raportul dintre soldul contului curent §i produsul intern brut (SccN) sau prin diferenta
dintre rata economisirii brute §i rata investitiilor (EBIY-1/Y).
lnvestitiile directe din contul de capital 9i financiar reflecta investiiiile nerezideniilor 1n
Romania 9i investitiile rezidentilor 1n strainatate.
lnvestitiile de portofoliu se diferentiaza pe sectoare, $i anume sectorul bancar $i alte
sectoare ale economiei nationale.
lnformatiile din balanta contului curent $i din balanta contului de capital $i financiar
asigura cunoa$terea modului de finantare a deficitului contului curent din urmatoarele surse:
transferuri de capital net, investiiii directe nete, investitii de portofoliu net, alte investitii de capital
(credite primite $i acordate pe termen mediu 9i lung net, credite pe termen scurt, active de
rezerva ale BNR).
Activele externe ale administratiei publice formate din investitii, credite comerciale,
depozite 9i alte active se analizeaza 1n raport cu pasivele externe constituite din investitii de
portofoliu, alte investitii (credite comerciale, credite pe termen mediu $i lung), credite financiare,
alte pasive.
189
lOMoARcPSD|12980627
Autoritatea monetara dispune de active externe constituite din investitii, rezerve care
se compara cu pasivele rezultate din investitii, depozite §i alte pasive.
Sectorul bancar administreaza active externe rezultate din investitii directe, investitii de
portofoliu, derivate financiare, alte investitii (credite pe termene scurt, mediu, lung), depozite,
alte active. Pasivele externe ale sectorului bancar provin din investitii directe, investitii de
portofoliu, derivate financiare, alte investitii, depozite, alte pasive.
Fiecare pozitie este urmarita pornind de la soldul de la sfar§itul anului precedent, la
care se adauga tranzactiile din cursul anului, ajustari §i soldul la sfar§itul anului.
Pozitia investitionala a unei tari reflecta situatia principalelor sectoare institutionale Tn
relatiile cu strainatatea, §i anume: administratia publica, autoritatea monetara, sectorul bancar,
alte sectoare, din punct de vedere al relatiei dintre active externe §i pasive externe.
Tn functie de relatia dintre activele externe totale (Ae) §i pasivele externe totale (Pe)
rezulta pozitia neta investitionala a unei tari (Pne):
-Pne = Pe-Ae
+Pne = Ae-Pe
Tn cadrul activelor externe se 1ncadreaza §i activele de rezerva formate din aurul
monetar §i rezervele de valuta.
Pornind de la raportul dintre activele externe §i pasivele externe, balanta de plati
reflecta datoria externa pe termen scurt, mediu §i lung.
Pe baza informatiilor din balanta de plati se pot calcula indicatorii de indatorare externa
ai tarii: • raportul dintre datoria externa (DE) §i produsul intern brut (DE/Y);
• raportul dintre datoria externa pe termen mediu §i lung §i produsul intern brut (DE/Y);
• raportul dintre datoria externa §i exporturile dintr-un an ale unei tari (DE/E);
• raportul dintre serviciul datoriei externe (rate+ dobanzi; SDE) §i produsul intern brut
(SDE/Y);
• raportul dintre soldul datoriei externe §i exporturi (SDE/E);
• raportul dintre soldul datoriei externe §i rezervele internationale (SDE/Rv);
• raportul dintre dobanzi la serviciul datoriei externe (D) §i exporturi (D/E);
• raportul dintre datoria externa pe termen scurt (Ds) §i datoria externa totala (De)
(Ds/De);
• raportul dintre rezervele valutare (Rv) §i importuri (Rv/M);
• datoria publica externa pe cap de locuitor.
In ultima pozitie din balanta de plati se inscrie un post care reflecta "erori §i omisiuni
nete".
12.5. lmpactul politicilor monetare §i bugetare asupra echilibra..,rii balantei de

plati
Politicile monetare §i bugetare 1n calitate de componente ale politicii economice

genereaza efecte atat asupra echilibrului intern, cat §i asupra echilibrului balantei de plati.
Masurile de politica monetara §i fiscal-bugetara influenteaza echilibrul balantei de
plati, 1n functie de regimul de curs de schimb practicat de o tara 9i de mobilitatea
capitalurilor.

190
lOMoARcPSD|12980627
a) lmpactul politicilor monetare l?i bugetare asupra echilibrului balantei de

plati in conditiile aplicarii cursurilor fixe
Tarile care aplica regimuri de cursuri fixe 9i promoveaza politici monetare
expansioniste, ce urmaresc relansarea economiei nationale, reduc dobanda la creditele
acordate 1ntreprinzatorilor privati.
Reducerea ratei dobanzii stimuleaza cererea interna de bunuri 9i servicii, atat
pentru consum, cat 9i pentru investitii. Cre9terea cererii interne de bunuri 9i servicii
antreneaza cre9terea preturilor, precum 9i sporirea importurilor care se vor reflecta 1ntr-un
deficit al balantei contului curent (BCC < 0).
Figura nr. 12.2: Politica monetara expansionista in conditiile cursurilor fixe
Politlca monetar expansionista in conditiile cursurilor fixe
Reducerea ratei dobanzii
Cre?terea cererii interne de bunuri 9i servicii le iri de capital
Sporirea
Cresterea importurilor
preturilor
Deficit al balantei Deficit al balantei

contului curent contu!ui de capital
Tendinfe de depreciere a monedei
i
Banca centrala intervine prin cumparari
de moneda nationals :;;i va!uta
i
Efect de neutra!itate: scade oferta de
moneda nationala :;;i cre!jte rata
dobanzii
Pe de alta parte, scaderea ratei dobanzii determina ie9iri de capital din tara
respectiva 9i formarea unui deficit la balanta contului de capital. Deficitul balantei de plati
rezultat din deficitul balantei contului curent 9i al balantei contului de capital se reflecta fn
deprecierea monedei nationale. Tn aceasta ipoteza, banca centrala intervine pe piata
valutara In vederea protejarii cursului de schimb prin vanzarea de valuta In schimbul unor
sume 1n moneda nationala. lnterventia bancii centrale pe piata valutara, care contribuie la
reducerea masei monetare, atenueaza impactul initial de stimulare a relansarii economiei
191
lOMoARcPSD|12980627
nationale. Reducerea masei monetare corespunde cre terii ratei dobanzii (contrre politicii
initiale de reducere a ratei dobanzii) i se produce un efect de neutralitate.
Politica bugetara de cre§tere a cheltuielilor publice (expansionista), in
conditiile cursurilor fixe, atrage cre§terea cererii interne de bunuri §i servicii, a
produsului intern brut §i a importurilor. Cre terea importurilor ca expresie a amplificarii
cererii interne de bunuri i servicii poate sa contribuie la formarea unui deficit al balantei
contului curent.
Cre terea produsului intern brut ca expresie a politicii bugetare expansioniste
implica cre!;,terea cererii de moneda i a ratei dobanzii. Aceasta din urma stimuleaza intrarile
de capital 1ntr-o tara !;,i formarea unui surplus Tn balanta contului de capital.
Politica bugetara expansionista se reflecta in formarea unui deficit al balantei
contului curent !;,i al unui excedent al balantei contului de capital.
Figura nr. 12.3: Politica bugetara de cre§tere a cheltuielilor publice in conditiile

cursurilor fixe
Politica bugetara de cre tere a cheltuielilor pu
Cre9terea cererii inteme de bunuri 9i servicii le9iri de capital
Sporirea Cre9terea cererii

Cre9terea importurilor de moneda
Cre terea PIB
9 preturilor
Cre9terea ratei
dobanzii
lntrari de capital
Deficit al balantei Excedent al balanf

contului cure/2t ei contului de
capital
ECHILIBRU (+BCK>-BCC) SAU DEFICIT AL

BALANTEI DE PLATI (+BCK<-BCC)
fn cazul In care o tara Inregistreaza un excedent in balanta contului de capital care

acopera deficitul din balanta contului curent, balanta de plati globala poate fi echilibrata. Tn
conditiile unor intrari de capital mai reduse, care nu pot asigura un surplus care sa acopere
deficitul balantei contului curent, se Tnregistreaza deficit in balanta de plati globala.
192
lOMoARcPSD|12980627
lntrarile de capital pot determina aprecierea monedei nationale 9i implicit scaderea

exporturilor 9i cre9terea importurilor, ceea ce necesita interventia bancii centrale pe piata
valutara.
Pentru a asigura echilibrul balantei de plati, politica monetara ar trebui sa fie
neutra, respectiv sa nu1mpiedice variatiile masei monetare generate de intrarile 9i ie9irile
de capital.
b) Politicile monetare i bugetare i impactul tor asupra echilibrului balantei
de plati in conditiile cursurilor flotante
In cazul practicarii unor cursuri flotante, politica monetara expansionista
presupune reducerea ratei dobanzii, ie iri de capital din tara respectiva i
inregistrarea unui deficit in balanta contului de capital.
Figura nr. 12.4: Echilibrul balantei de plati in conditiile unei politici monetare
expansioniste i cursuri flotante
Politlca de crel;,tere a ofertei de moneda
Reducerea rate/ dobanzii
Cre9terea cererii interne de bunuri 9i

servicii
l
Cre9terea PIB si a
importurilor
Deprecierea monedei
i
Cre 9terea exporturilor
--- /
Echilibrul balantei de plati
Cre9terea productiei interne 9i a exporturilor pe seama creditelor cu dobanzi mai

reduse, precum 9i a importurilor, se va reflecta 1n echilibrul balantei de plati.
Deprecierea monedei nationale 1mbunatate9te competitivitatea produselor pe
pietele externe 9i restabilirea echilibrului extern afectat de cre9terea importurilor.
In condiiiile practicarii cursurilor flotante, politica monetara este mai eficienta
deoarece efectul initial de scadere a ratei dobanzii este cornpennsat de relansarea
exporturilor, ca urmare a deprecierii rnonedei nationale. Politica monetara expansionista
contribuie la forrnarea unor deficite In alte tari 9i la Tndatorarea lor.
Politica bugetara de cre9tere a cheltuielilor publice (expansionista) deterrnina
cre9terea produsului intern, sporirea irnporturilor 9i forrnarea unui deficit al balantei contului
curent.
In acela9i timp, cre9terea ratei dobanzii atrage intrari de capital care asigura un
surplus Tn balanta contului de capital care poate sa cornpenseze deficitul balantei contului
curent ;;;i sa asigure echilibrul pe total Tn balanta de plati.
lOMoARcPSD|12980627
Tendinta de echilibrare a balantei de plati este corectata de aprecierea monedei

care poate sa deterioreze competitivitatea produselor.
Figura nr. 12.4: Echilibrul balantei de plati in conditiile unei politici bugetare
expansioniste (crel?terea cheltuielilor publice) l?i cursuri flotante
Politica de cre1;1tere a cheltuieiilor publice
Cre9terea cererii
interne de bunuri 9i Cre9terea cererii de
servicii moneda 9i a ratei dobanzii
lntrari de capital
l
Cre;;terea importurilor
+
Deficit al balantei
Aprecierea monedei
contului curent
+
Echilibrul balantei de Excedent al balantei
plati contului de capital
Mobilitatea ridicata a capitalurilor limiteaza efectele politicii bugetare asupra

echilibrului balantei de plati datorita faptului ca genereaza o apreciere a monedei, care
franeaza exporturile §i stimuleaza importurile.
fn situatia unei mobilitati mai reduse a capitalurilor, deficitul balantei contului curent
nu mai poate fi compensat de intrarile de capital. Tendinta de deficit din balanta de plati
determina deprecierea monedei nationale, care Ymbunatate§te competitivitatea produselor
§i restrange importurile.
Aprecierea monedei atrage reducerea exporturilor, cre§terea importurilor,
respectiv, reducere excedentului balantei contului de capital.
Politica bugetara de crel?tere a cheltuielilor publice a fost compensata de
reducerea activitatii intreprinderilor exportatoare l?i a intreprinderilor ale caror
produse sunt in competitie cu cele importate. Datorita aprecierii monedei, productia
nationala este supusa concurentei internationale, pe de alta parte, aprecierea monedei
stimuleaza cererea de bunuri din strainatate.
Robert Mundell a sustinut ca fiecare instrument de politica economica ar
trebui orientat spre obiectivul la care eficacitatea relativa este mai mare. Dupa Robert
Mundell, politica monetara este mai potrivita In vederea realizarii echilibruiui extern, iar
politica bugetara pentru realizarea echilibrului intern.

194
lOMoARcPSD|12980627
1. Care este relatia dintre echilibrul extern, echilibrul economic, echilibrul financiar $i
monetar?
2. Cum se define$te balanta de plati $i care sunt formele sale?
3. Care este acceptiunea FMI asupra balantei de plati?
4. Ce fluxuri cuprinde balanta contului curent ice factori exercita influente asupra ei?
5. Ce fluxuri se reflecta 1n balanta mi$carilor de capital?
6. Care sunt factorii interni $i externi ce exercita influenta asupra fluxurilor din balanta de
plati?
7. Care sunt componentele balantei de plati a Romaniei?
8. Ce relatii dintre variabile macroeconomice $i indicatori reflecta balanta de plati a
Romaniei?
9. Cum influenteaza politica monetara asupra echilibrului balantei de plati?
10. Cum se manifesta influenta politicii bugetare asupra echilibrului balantei de plati?
Bibliografie
• Daianu Daniel
Func[ionarea economiei §i echilibrul extern, Editura Academiei
Romane, Bucure$ti, 1992
• Simona Gaftoniuc
Finante interna[ionale, Editura Economica, Bucure$ti, 2000
• C. Paul Hallwood, International Money and Finance, Second Edition, Blackwell,
Ronald MacDonald
Oxford, UK, Cambridge, USA, 1994
• Yves Simon Techniques Financieres lnternationales, 5 edition Economica,
Paris, 1992
• Stoian Ion, Berea Balanfa de plafi externe, Editura $tiintifica $i Enciclopedica,
Aurel Bucure ti, 1977
• Gheorghe Voinea Finan(e interna(ionale, Editura Sedcom Libris, la$i, 2013

95
lOMoARcPSD|12980627

lOMoARcPSD|12980627
CAPITOLUL 13
RISCUL DE JARA I IMPORTANJA SA PE PLAN INTERNATIONAL
- Termeni-cheie: rise, incertitudine, rise de fara, rise suveran, rise de transfer,

fapte generatoare de rise de tara, macro-rise, micro-rise, efectele riscului de fara,
estimarea riscului de tara, acoperirea riscu/ui de fara
13.1. Definirea riscului de tara §i faptele generatoare
Spre deosebire de incertitudine, care exprima gradul de indoiala in producerea

unui fenomen, ce se diminueaza pe masura dobandirii unor cuno9tinte 9i a adoptarii unor
masuri de prevenire Tmpotriva producerii sale, riscul presupune abordarea sa ca un fenomen
simetric care poate sa determine aparitia unor pierderi la manifestare, precum 9i oportunitatea
unui ca9tig.
fn general, riscul de tara este considerat ca un rise de materializare a unui
,,sinistru" rezultat din contextul economic §i politic al unui stat168. ,,Sinistrul" poate fi
cauzat de imobilizarile de active (confiscarea bunurilor Tn strainatate, blocaj de fonduri), pier
derea unei piete Tn strainatate din motive necomerciale 9i atingerea securitatii persoanelor.
Riscul de tara este perceput ca un pericol ce vizeaza stabilitatea sistemului economic
9 i social 9i care influenteaza rela iile unei tari cu strainatatea. Riscul de tara reflecta
probabilitatea modificarii valorii patrimoniului datorita neachitarii obligatiilor, confiscarilor,
impozitelor 9i altar masuri adoptate pe plan international1 69 .
Jn eel mai larg sens, riscul de tara exprima probabilitatea pierderilor financiare in
afacerile internationale, pierderi datorate unor evenimente macroeconomice 9i/sau politice
specifice tarii"170.
Riscul de tara include riscul suveran §i riscul de transfer. Riscul suveran reflecta
probabilitatea ca un stat suveran sa nu T§i onoreze obligatiile externe, respectiv sa nu achite
datoria externa publica sau garantata public. Riscul de transfer se refera la faptul ca guvernul
nu ar putea sa asigure accesul firmelor private la valuta necesara achitarii importurilor sau sa
1mpiedice transferul valutei 1n strainatate.
Dupa alte acceptiuni, riscul de tara cuprinde riscul suveran i riscul monetar.
Riscul suveran deriva din actiuni directe ale guvernului sau ca urmare a unei guvernari
ineficiente care impiedica statul sa i§i respecte obligatiile internationale. Riscul monetar
se manifesta datorita schimbarii cursului monedei de contract sau de credit1 7 1 .
Riscul de tara se deosebe§te de alte categorii de riscuri prin dimensiunea com
plexa §i prin impactul asupra economiei unei tari. in sfera fenomenelor ce genereaza
riscuri de tara se Incadreaza fenomenele social-politice, fenomenele naturale i economice,
financiare care pot genera efecte negative asupra economiei unei tari.
In structura riscului de tara se individualizeaza dimensiunea social-politica 9i
dimensiunea economico-financiara. Tn general, riscul de tara se produce datorita manifestarii
168
Bernard Marois, Le Risque-Pays, Presses Universitaires de France, Paris.1990, p. 6
169
Donald Lessard, Country Risk and the Structure of International Financial Intermediation in
Di/ep&Das, International Finance Contemporany, Issues, New York, 1993, p. 451
170
Dudian Monica, Evaluarea riscului de fara. Edi!ura All BECK, Bucure ti, 1999, p. 5
171
D. Eiteman, Stonehill, Moffett, Multinational Business Finance, 1995, p. 423-424
197
lOMoARcPSD|12980627
unor factori naturali, a unor factori din contextul social-politic 9i a unor factori din mediul
economico-financiar.
Figura nr. 13.1: Sfera riscului de tara i contextul manifestarii sale
Fenornene naturale Rise de transfer Fenornene financiare

RISC DE TARA
Rise suveran
Fenomene econornice
Riscul de tara se poate materializa sub forme diferite 172:

• pierderea de active reale datorita nationalizarii unor bunuri, confiscarii, distrugerii
sau nerambursarii unor datorii;
• pierderi de oportunitate rezultate din anularea unor contracte, fiscalitate discri
minatorie;
• deteriorarea mijloacelor de productie, reducerea fabricatiei din motive ecologice;
• pericole care ameninta viata persoanelor sau le impiedica sa-9i exercite meseria
sau sa-9i desfa9oare activitatea;
• pierderea unor resurse datorita unor fenomene din relatiile econornice inter
nationale.
Fenomene generatoare de rise de tara
Riscul de tara poate fi generat de fenomene din contextul politic dintr-un anumit
stat 9i de fenomene economico-financiare.
Masurile politice, conflictele interstatale, care au la baza rnotivatii ideologice,
econornice, sociologice 9i psihologice au efecte asupra relatiilor econornice internationale.
Riscul generat de contextul politic se manifesta cu ocazia nationalizarilor, exproprierilor,
deteriorarilor productiei, restructurarii unor datorii sau anularii unor contracte173.
Cadrul economico-financiar contine un alt grup de factori generatori de rise de
tara. In masura in care intr-un stat se adopta anumite politici rnonetare, se rnare;;te deficitul
bugetar, se aplica restrictii la irnporturi pentru a proteja producatorii interni, se implernenteaza
politici fiscale inadecvate. Riscul de tara care rezulta din cadrul economico-financiar se
manifesta prin inflatie galopanta, lipsa devizelor, scaderea valorii monedei nationale,
discrirninari aplicate societatilor straine.
Manifestarea riscului de tara poate sa fie expresia influentei unor factori endogeni sau
exogeni. Dintre factorii exogeni se pot rnentiona prabu9irea pietelor externe, razboaiele.
Din manifestarea riscului de tara rezulta efecte care imbraca forme
complexe 174 :
172
Bernard Marois, op. cit., p. 10
Josette Peyrard, Gestion financiere intemationale, Vuibert, Gestion, Paris, 1995, p.164
174 Bernard Marois, op. cit., p.27
198

lOMoARcPSD|12980627
• prejudicii cu pnv1re la activele detinute in strainatate, respectiv distrugerea,

sechestrarea ?i obstructionarea functionarii normale;
• prejudicii privind pietele de export care se refera la pierderi ce se pot Tnregistra 1n
urma restrictnlor adoptate de unele tari ?i alte prejudicii din alte masuri aplicate;
• prejudicii privind creantele bancare care se manifesta sub forma unor sume
nerambursate, Tntarzieri in plata dobanzilor, ratelor sau in recuperarea unor sume
imprumutate unor persoane publice ?i private;
sunt11s:
• prejudicii produse securitaiii persoanelor prin sechestrare, rapire, ?antaj, ranire,
vatamari grave, deportari.
A. Principalii indicatori economici pe baza carora se evalueaza riscul de tara
• produsul intern brut pe locuitor;

• cre?terea produsului intern brut;
• inflatia;
• deficitul bugetar in raport de PIB;
• economii/PNB;
• rata dobanzii.
B. lndicatori care reflecta starea echilibrului extern al unei tari:

a) lndicatori privind eficienta ?i competitivitatea comertului exterior al unei tari
• ritmul de cre9tere al importurilor;
• ritmul de cre9tere al exporturilor;
• gradul de acoperire a importurilor prin exporturi;
• elasticitatea cererii functie de venit la produsele importate;
• elasticitatea cererii functie de venit la produsele exportate.
b) lndicatori ce reflecta volatilitatea veniturilor unei tari
• exporturi catre principalii parteneri;
• valoarea principalelor produse exportate;
• rezervele internationale Tn raport cu importurile;
• ponderea importului de bunuri 9i servicii in PIB;
• ponderea importurilor petroliere Tn total importuri;
• ponderea importurilor de bunuri de consum in total importurL
c) lndicatori care exprima sustenabilitatea deficitului contului curent al unei tari:
• soldul contului curent in raport cu incasarile din contul curent;
• soldul contului curent Tn raport cu PIS.
d) lndicatorii datoriei externe a unei tari
• datoria totala raportata la PIB;
• datoria externa in raport de exportul de bunuri 9i servicii;
• dobanda la datoria publica Tn raport de exportul de bunuri i servicii;
• serviciul datoriei externe in PIB.
In perspectiva evaluarii impactului factorilor social-politici se analizeaza structura
sociala, institutiile, personalitatile, cadrul democratic, cadrul regional, cadrul international.
m Monica, Dudian, Eva/uarea riscului de tara, Edilura All Beck, 1999, p. 71.
199

lOMoARcPSD|12980627
13.2. Estimarea i acoperirea riscului de tara
Previziunea presupune estimarea stabilitatii politice §i a solvabilitatii tarii, respectiv

acoperirea laturii socio-politice §i a laturii economico-financiare a riscului de tara.
Estimarea stabilitatii politice a unei tari se poate efectua prin mai multe metode.
Previziunea comparativa se realizeaza prin compararea tarilor intre ele in functie
de pozitia pe o scara de rise sau prin proiectia tarilor pe un plan cu doua axe.
• estimarea riscului tarilor prin clasament consta in clasarea tarilor dupa gradul
de rise. Clasamentul se realizeaza in functie de anumite criterii care pot avea caracter
subiectiv datorita preferintelor 1n alegerea lor §i atribuirii notelor;
• estimarea prin reprezentare grafica implica plasarea tarilor pe un plan cu doua
dimensiuni in functie de anumiti parametrii economici, financiari §i politici.
Estimarile analitice presupun utilizarea unor metodologii de previziune diferentiate:
• estimarea riscului de tara pe baza raportului unui expert este o metoda simpla,
cu cheltuieli reduse §i cu un caracter subiectiv. Grila de evaluare pentru previziunea riscului
politic include urmatoarele variabile: regimul de putere, numar de partide, frecventa violentelor
politice, numarul prizonierilor politici, numarul loviturilor politice. Variabilele de natura
economica in functie de care se estimeaza riscul sunt: venitul pe locuitor, cheltuielile de
educatie pe locuitor, indicele alimentar, cheltuieli cu apararea, stabilitatea monedei, prezenta
§i rolul sindicatelor in viata profesionala, stabilitatea preturilor, fiscalitatea;
• estimarea probabilistica a riscului de tara consta in formularea unor scenarii ce
se pot produce in viitor;
• estimarea sociologica a riscului de tara se realizeaza prin diverse procedee
tehnice de tipul segmentarii dinamice a populatiei;
• estimarea prin sistemele expert porne§te de la informatiile de la o banca de date,
care identifica corelatiile §i prevede evolutiile fenomenelor sociale §i economico-financiare.
Previziunea solvabilitatii unei tari consta in estimarea capacitatii ei de a
rambursa datoriile §i de a plati dobanzile. Metodele comparative de estimare a solvabilitatii
unei tari cuprind estimarea pe baza de clasament, pe baza de multicriterii, prin piata §i prin
reprezentare grafica:
• estimarea multicriterii a riscului de tara presupune utilizarea unor criterii, cum
sunt produs national/locuitor, soldul balantei comerciale, importurile in raport cu rezervele
internationale §i datoria externa fata de exporturi;
• estimarea riscului prin piata consta in evaluarea capacitatii unei tari de a-§i
rambursa datoriile sale;
• estimarea riscului de solvabilitate prin reprezentare grafica presupune
reflectarea pe abscisa a gradului de securitate economica determinat de rata de cre§tere
economica, modelul de dezvoltare, potentialul industrial §i situatia balantei de plati, iar pe
ordonata a gradului de solvabilitate exprimat prin nivelul datoriilor, rezervele de devize §i
valoarea exporturilor.
Tarile se pot clasifica pe baza unei grile care cuprinde o serie de variabile: PNB,
PNB/locuitor, cre§terea PNB/locuitor, rata inflatiei, cre§terea masei monetare, gestiunea
bugetara, structura exporturilor, dinamica exporturilor, rezervele internationale, importuri,
soldul balantei curente, nivelul datoriilor, datorii externe.
Acoperirea riscului de tara. Exportatorii pot diminua expunerea la rise
diversificarea geografica a exporturilor, prin selectarea partenerilor, aplicarea unor clauze de
200
lOMoARcPSD|12980627
consolidare, includerea 1n pret a unei prime de rise. Exportatorii pot recurge la alte metode de
acoperire a riscului, cum sunt mecanismele de decontare, asigurari, operatii la termen.
Bancherii actioneaza pentru eliminarea riscului prin transferarea lor catre un tert,
pentru diminuarea riscului prin renegocierea datoriilor, conversia creantelor 9i schimbul
creantelor pe piata secundara.
Analiza contextului politic 9i a cadrului economico-financiar 1n vederea estimarii
riscului de tara urrnare9te cunoa9terea conditiilor politice, econornico-financiare 9i
conjuncturale din tara ,n care se deruleaza tranzactia comerciala. Analiza de rise de tara se
materializeaza 1ntr-un raport elaborat de speciali 9ti care reflecta previziuni asupra situatiei
politice, economice, financiare a tarii respective.
Riscul de tara reprezinta un concept care prezinta importanta deosebita pe plan
international datorita implicatiilor sale.
De pe pozitia tarilor care pot reprezenta subiecte ale relatiilor economice 9i de
cooperare internationale, pe baza informatiilor cu privire la riscul de tara 1 9i pot fundamenta
politicile cu privire la schimburile cornerciale internationale.
Din punct de vedere al operatorilor din schimburile cornerciale internationale
(exportatori, importatori, prestatori de servicii), riscul de tara este important pentru evaluarea
irnpactului unor fenomene social-politice 9i economice asupra tranzactiilor cornerciale 9i
pentru alegerea unor metode de gestiune a riscurilor.
Riscul de tara reprezinta un criteriu important de care tin seama investitorii straini 1n
deciziile cu privire la realizarea investiiiilor directe 1n strainatate.
Riscul de tara se evalueaza i estirneaza de o serie de organisme specializate:
Standard&Poor's Ratings Group evalueaza riscul suveran al unei tari, respectiv
capacitatea ei de a-9i achita angajamentele din relatiile economice internationale pornind de
la analiza unor indicatori care se refera la urmatoarele laturi: situatia politica, structura
economiei 9i a veniturilor, flexibilitatea fiscala, perspectivele cre 9terii economice, datoria
publica, stabilitatea preturilor, situatia balantei de plati, datoria externa 9i lichiditatea
internationala.
In vederea evaluarii riscului, fiecarui indicator i se atribuie o cifra iar din 1nsumarea
cifrelor rezulta un scor care se ,ncadreaza de personalul agentiei 1n clase de rise.
Tabel nr. 13.1: Clase de rise pe termen lung
AAA
capacitate extrern de puternica de fndeplinire a obliga\iilor financiare
AA
capacitate foarte puternica de 1ndeplinire a obligatiilor financiare
A
BBB capacitate puternica de 1ndeplinire a obligatiilor financiare
capacitate adecvata de 1ndeplinire a obligatiilor financiare. Datoriile Tncadrate Tn
aceasta clasa pot fi achitate, dar pot fi influentate de unii factori care pot contribui la
BB scaderea capacitatii debitorului de a-:;;i Tndeplini obligatiile
capacitatea debitorului de a-9i 1ndeplini obligatiile care este supusa incertitudinii 9i
riscurilor
B capacitatea debitorului de a-9i achita datoriile se afla sub influenta unor factori
economico-financiari
CCC capacitatea debitorului este vulnerabila deoarece este influentata substantial de
contextul afacerilor
CC capacitate de a-:;;i achita obligatiile foarte vulnerabila
C datorii supuse riscului de neplata _
D debitorul nu 1:;;i va putea onora obligatiile de plata 1n perioadele stabilite
Sursa Monica Dudian, Evaluarea riscului de fara, Editura All Beck, 1999, pp. 72-73
201
lOMoARcPSD|12980627
Moody's Investors Services estimeaza riscul de tara pornind de la fenomenle

social-politice 9i de la cadrul economico-financiar a unei tari.
Tinand seama de fenomenele social-politice 9i de o serie de factori economico
financiari, Moody's Investors Services Tncadreaza tarile Tn urmatoarele clase de rise:
Tabel nr. 13.2: Clase de rise dupa Moody's Investors Services

Aaa obligatiuni fara riscuri, datorita dobanzilor stabile
Aa obligatiuni care au o anumita fluctuatie
A obligatiuni care pot genera riscuri pe termen lung
Baa obligatiuni care pot fi influentate de
factorispeculativi
Baobligatiuni care nu garanteaza recuperarea capitalului 9i plata dobanzilor
B obligatiuni la care este posibil sa nu se respecte clauzele
contractuale Caa obligatiuni cu rise ridicat
Ca obligatiuni supuse speculatiilor
C obligatiuni cu rise foarte mare
Sursa: Monica Dudian, Evaluarea riscului de fara, Editura All Beck, 1999, pp. 77-78
FITCH-IBCA evalueaza riscul suveran pe baza unui raport de tara care reflecta
situatia social-politica, structura 9i evolutia economiei, politica fiscala, politica monetara,
starea balantei de plati 9i nivelul datoriei externe.
Alte entitati de evaluare a riscului de tara
Business Environment Risk Information ofera estimari cu pnv1re la climatul

afacerilor dintr-o tara tinand seama de stabilitatea politica, de cre9terea economica, de riscul
nationalizarii capitalului strain, inflatie, respectarea contractelor1n comunicatii 9i infrastructura,
starea balantei de plati, atitudinea fata de investitiile straine.
The Economist Intelligence Unit furnizeaza servicii privind riscul de tara, studii de
tari, proiecte macroeconomice 9i ofera informatii asupra evolutiilor regionale.
EUROMONEY publica clasamente ale tarilor Tn functie de:
• performanta economica pe anul curent 9i urmator;
• riscul politic;
• indicatorii datoriei externe;
Compania Franceza de Asigurare pentru Comertul International (Compagnie
Frarn;;aise d'Assurance pour le Commerce Exterieur) COFACE evalueaza riscul de tara
pornind de la urmatorii factori carora le atribuie anumite puncte: riscul politic, performante
economice, indicatorii datoriei, vulnerabilitatea datoriei, acces la finantare bancara, acces
pe pietele de capital. in functie de scorul rezultat din Tnsumarea punctelor atribuite fiecarui
factor de reflectare a diverselor riscuri, tarile se Tncadreaza pe clase de rise astfel: 176
A1 - Situatie politica §i economica foarte stabila care influenteaza favorabil com
portamentul de plata;
A2 . Mediul economic §i politic al tarii este favorabil afacerilor, dar sunt posibile 1ntarzieri
In efectuarea platilor;
A3. Comportamentul de plata poate fi influentat de schimbarea mediului cu
o probabilitate de 1ntarziere a platilor;
176
Adevarul Economic. nr. 18 (474)/2-8 mai 2001, p. 18.
202
lOMoARcPSD|12980627
A4. Comportament de plata mediu care poate fi influentat de o conjunctura economica

mai putin favorabila $i cu posibile Tntarzieri ale platilor;
B - Mediul economic $i politic este susceptibil $i nu poate sa influenteze compor
tamentul de plata care este la un nivel mai redus;
C - Mediul economic $i politic al tarii este foarte nesigur $i poate sa influenteze negativ
comportamentul de plata care este redus;
D - Mediul economic $i politic al tarii prezinta un rise de piata foarte ridicat $i agraveaza
comportamentul de plata.
CITIBANK monitorizeaza riscurile pornind de la: conditiile economice interne, starea
balantei de plati, accesul la finantare internationala, datoria externa, situatia sociala 9i politica,
rezistenta la unele $OCuri externe.
BANK OF AMERICA prelucreaza informatii cu privire la politica monetara 9i fiscala,
evolutia economiei, lichiditate 9i pe baza lor estimeaza riscul de tara.
EXIMBANK ROMANIA evalueaza riscul de tara pe baza urmatorilor factori
economici: nivelul de dezvoltare economica, ritmul de cre§tere al PIB, deficitul contului curent,
rata inflatiei, Tncasarile din export, rezervele internationale, datoria pe termen scurt 9i rata
serviciului datoriei externe. Factori social politici avuti Tn vedere la elaborarea riscului de tara
sunt: eficienta guvernarii, politica economica, tensiuni, pozitia internationala a tarii,
restructurarea datoriilor.
1. Cum se define§te riscul de tara?
2. Care sunt formele de materializare a riscului de tara?
3. Care sunt faptele generatoare ale riscului de tara ?
4. Care sunt principalii indicatori utilizati Tn estimarea riscului de tara?
5. Ce metode se utilizeaza pentru estimarea riscului de tara?
6. Ce importanta prezinta riscul de tara pe plan international?
Bibliografie
• Dudian Monica Evaluarea riscului de tara, Editura ALL BACK, Bucure ti, 1999
• Eiteman David 9.a. Multinational Business Finance, Addison-Wesley Company, 1995
• Hindle Tim Finan[e. Ghid The Economist Books, Editura Nemira, Bucure§ti,
1998
• Marois Bernard Le Risque-Pays, Presses Universitaires de France, Paris, 1990
• Prunea Petru Riscul in activitatea economica, Editura Bucure§ti,
2003
203

lOMoARcPSD|12980627

lOMoARcPSD|12980627
BIBLIOGRAFIE
• Aglietta Michel
Macroeconomie financiara, Editura CNI "Coresi" SA., Bucure9ti,
2000
• Andrei Liviu Euro, Editura Economica, Bucure9ti, 2003
• Bakker AF.P lnstitutii financiare internationale, Editura ANTET, Bucure9ti,
1997
• Basno Cezar, Tranzacfii bursiere cu produse derivate §i sintetice, Editura
Nicolae Dardac Didactica 9i Pedagogica, Bucure9ti, 1999
• Boaja Minica Rela[ii financiare §i valutare interna[ionale, Editura Economica,
Bucure9ti, 2003
• Bourguinat Henri Finance internationale, Dallaz, Paris, 2007
• Bran Paul Rela{ii financiare §i monetare internationafe, Editura Economica,
Bucure9ti, 1995
• Brezeanu Petre Rela(ii financiare interna(ionale, Walters Kluwert, Bucures,ti,
2010
• Buira Ariel Reflections of the International Monetary System, Princeton
University, New Jeresy, 1995
• Cerna Silviu Teoria zone/or monetare optime, Editura Universitatii de Vest,
Timi9oara, 2006
• Daianu Daniel, Romania §i Uniunea Europeana, Editura Polirom, la9i, 2002
Radu Vranceanu
• Dudian Monica Evaluarea riscu/ui de tara, Editura ALL BACK, Bucure 9ti, 1999
• Dufloux Claude Piete financiare, Editura Economica, Bucure9ti, 2002
• Eiteman David s,.a. Multinational Business Finance, Addison-Wesley Company,
1995
• Fitch Thomas P. Dictionary of Banking Terms, Barron's Educational Series, USA,
2000
• Gaftoniuc Simona Finante Internationale, Editura Economica, Bucure9ti, 2000
• Garritsen de Vries The IMF in a Changing World, 1994-1995, International
Margaret Monetary Fund, 1986.
• Hallwood C. Paul International Money and Finance, Second Editions, Blackwell,
9.a. Oxford UK, Cambridge USA, 1994
• Hindle Tim Finan[e. Ghid The Economist Books, Editura Nemira, Bucure9ti,
1998
• Jinga Victor Moneda §i problemele ei contemporane, vol. I §i If, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 1981
• Kiritescu Costin. C Relafiile valutar-financiare internafionale, Editura $tiintifica 9i
Enciclopedica, Bucure9ti, 1978
• Krueger Anne O. Determinarea cursului de schimb, Editura Sedona, Timi9oara,
1996
• Krugman Paul fntoarcerea economiei declinului 9i criza din 2008, Editura
Publica, 2009
• Krugman Paul, International Economics, Theory and Policy, Sixth Edition,
Maurice Obstfeld Addison Wesley, 2003
205
• Lenain Patrick • by
Downloaded Marois Bernard
Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)
lOMoARcPSD|12980627
• Mihailescu Catalin FMl-ul, Repere, Editura CNI Coresi, Bucure9ti, 2000

Le Risque-Pays, Presses Universitaires de France, Paris, 1990
• Murgu Nicolae,
Aspecte ale regimurilor valutare in tari/e din Europa Centrala §i
Mugur
de Est, Editura Spectra Medis Press, Bucure9ti, 2001
lsarescu
Aurul, mit §i realitate, Editura Junimea, la9i, 1981
• Negru9 Mariana
Plati §i garan[ii internationale, Ediiia a Ill-a, C.H. Beck,
• Nicolescu George
Bucure9ti, 2006
• Oprescu Dore! Magia Aurului, lnstitutul European la§i, 1992
Sistemul monetar interna[iona/, Editura Academiei, Bucure9ti,
• Paraschiv
1981
Dorel Mihai Tehnica pla[ilor interna[ionale, Editura Econornica, Bucure 9ti,
• Paxino Dan 2003
Octavian
Politica valutara §i managementul riscurilor fn tranzactiile
• Pop Cornelia interna[ionale, Editura Economica, Bucure 9ti, 2003
Relafii valutar-financiare intenafionale, Editura Todesco, Cluj
• Prunea Petru Napoca, 2005.
Riscul in activitatea economica, Editura Economica, Bucure9ti,
2003.
• Radu Dan Ru9anu, Mecanisme de sus[inere §i promovare a exportului, Editura
Florina Nicolae Didactica 9i Pedagogica, Bucure9ti, 2006
• Roubini Economia crizelor, Editura Publica, 2010
Nouriel,
Stephen Mihn Techniques Financieres lnternationales, 5edition, Economica,
• Simon Yves Paris, 1992
Despre globalizare, Editura Polirom, lasi, 2002
• Soros George in cadere libera, Editura Publica, Bucure9ti, 2010
• Stiglitz Joseph E. Despre globalizare, Editura Polirom, la9i, 2002
• Stiglitz Jospeh E. Balanta de plati externe, Editura $tiintifica 9i Enciclopedica,
• Stoian Ion, Bucure9ti, 1977
Berea Aurel Pla[i §i finanfari in opera[iunile de comer[ exterior, Editura
• Vancea Diane Expert, Bucure9ti, 2003
Economia financiar-monetara interna(ionala i unele probleme
• Voinea Gheorghe ale lumii contemporane, Editura Tehnopress, la9i, 2013
(coord.) Rela[ii valutar-financiare interna[ionale, Editura Universitatii
• Voinea Gheorghe ,,Alexandru I. Cuza", la9i, 2007
Finante interna[ionale, Editura Sedcom Libris, la9i, 2010
• Voinea Gheorghe Mecanisme §i tehnici financiare interna[ionale, Editura Sedcom
• Voinea Gheorghe Libris, la9i, 2004
Articles of Agreement, The International Bank for Reconstruction
*** and Development.
Articles of Agreement, The International and Monetary Fund,
*** Washington D. 1995
Articles of Agreement, International Monetary
***
Washington D.C., 2006
Downloaded by Adriana Bunescu206

(adrianabunescu100@gmail.com)
lOMoARcPSD|12980627
*** Convent/a Nafiunilor Unite asupra contractelor de vanzare

interna[ionala de marfuri, Legea nr. 24/1991 privind aderarea
Romaniei la Convenfia asupra contractelor de vanzare
internafionala de marfuri, in M. Of. nr. 54/19.03.1991 Conven[ia
asupra prescrip[iei in materie de vanzare intema [ionala de marfuri
incheiata la 14 iunie 1979 la New York i
Protoco/ul de modificare a convenfiei incheiat la 11 aprilie 1980 la
Viena in M. Of. nr. 46/1992
*** Convenfia Nafiunilor Unite asupra Cambiilor §i Biletelor la Ordin
(UNICTRAL)
*** lntroducere in studiul pie[elor valutare, Editura Economica,
Bucure ti, 2000
*** Legea nr. 96/2000 privind organizarea §i functfonarea Bancii de
Export-Import a Romaniei, EXIMBANK §i instrumentele specifice de
sus[inere a comert;ului exterior, in M.of., partea I, nr.
250/2000
Legea nr. 31212004 privind Statutul Bancii Nafionale a Romaniei,
in M,Of. Nr. 58212004
*** Reguli §i uzanfe uniforme cu privire la acreditivele documentare,
Bro§ura nr. 600, Camera de Comer!; lntema[ional din Paris Reguli
*** uniforme privind incassourile, Bro§ura nr. 522, Camera de Comer!;
lnterna[ional din Paris
*** Regulament nr. 4/2005 privind regimul valutar, in M. Of. nr.
297/8.04 2005
207

Carte Finante Internationale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte Finante Internationale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lOMoARcPSD|12980627

Finante Internationale Editia a II a

StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Tehnoredactor: Nicolae Ghiba

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

PROF. DR. GHEORGHE M. VOINEA

LECT. DR. BOGDAN ZUGRAVU

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

FONDUL MONETAR INTERNATIONAL..........................................................................151

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Disciplina de ,,Finante Internationale" este menita sa asigure pregatirea de

laJi, septembrie 2014 Gheorghe M Voinea

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

---- Termeni-cheie: finante intemafionale, rela[ii valutar-financiare

1.1. Continutul §i sfera finantelor internationale

Relatiile valutar-financiare internationale mijlocesc schimburile de bunuri 9i servicii

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

de plata internationale. Schimburile economice internationale, prestarile de serv1c11,

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

1.2. Mutatii i tendinte in finantele internationale in contextul globalizarii i

Relaiiile valutar-financiare internationale au inregistrat profunde transformari din

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

financiare derivate), standardizarea financiara, diversificarea plasamentelor ::;i a tehnici/or

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

optiunile, operatiunile swap. Prin intermediul mecanismelor valutare 9i financiare s-a

intemationale, Edi!ura Economica,

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Procesul de globalizare financiara necesita mecanisme de control ale autoritatilor

1. Care sunt trasaturile ce individualizeaza finan1ele internationale?

• Bourguinat Henri Finance internationale, Dallaz, Paris, 2007

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

- Termeni-cheie: sistem monetar internafiona/, sistem valutar, obiectivele

2.1. Sistemul valutar de la Bretton Woods

a) Obiectivele §i principiile sistemului valutar

Dezvoltarea relatiilor economice internationale §i extinderea cooperarii dintre state au

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

In alte acceptiuni, .,sistemul monetar international cuprinde totalitatea

9 loan Tranzac[ii intemafiona/e, Editura Recife, Bucure !i, 1992, p. 78

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

label nr. 2.1: Deprecierea monedelor principalelor tari capitaliste,

In perioada 1944-1964, sistemul valutar de la Bretton Woods a asigurat cerintele

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Speciale de Tragere, in anul 1968/1969, care sa asigure functionarea sistemului valutar 9i

c) Sistemul valutar de la Bretton Woods dupa reformele realizate

fn conditiile reformei graduale a sistemului valutar de la Bretton Woods, realizata In

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

• intensificarea supravegherii tarilor membre de catre FMI Tn promovarea politicilor

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

• cre9terea resurselor financiare ale FMI in vederea sustinerii dezechilibrelor din

2.2. Uniunea Economica i Monetara Europeana10

Tratatul privind Uniunea Europeana a stabilit cadrul necesar cooperam i

10La acest subcapitol a contribuit Cristina Puiu.

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)

Downloaded by Adriana Bunescu (adrianabunescu100@gmail.com)