Finanţarea dezvoltării durabile

Finanțarea durabilă - concept

• •„Finanțarea durabilă” se referă, în general, la luarea în calcul în mod
corespunzător a considerentelor sociale și de mediu în procesul de luare a
deciziilor în investiții, ceea ce antrenează investiții sporite în activități durabile
și pe termen mai lung.
• •considerentele legate de mediu se referă la atenuarea schimbărilor climatice
și la adaptarea la acestea, precum și la mediul înconjurător în sens mai larg și
la riscurile conexe (de exemplu, dezastrele naturale)
• •Considerentele sociale pot să vizeze chestiuni legate de inegalitate,
incluziune, relații de muncă, investiții în capitalul uman și în comunit ăți.
• •Considerentele sociale și de mediu sunt adesea interconectate, întrucât în
special schimbările climatice pot agrava sistemele de inegalitate existente
 NIVEL ONU Agenda de acțiune de la Addis Abeba (AAAA)

• •în cadrul celei de a treia Conferințe a Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind
finanțarea pentru dezvoltare de la Addis Abeba din iulie 2015, s-a adoptat un pachet
cuprinzător de mijloace de punere în aplicare pentru Agenda 2030 - Agenda de acțiune
de la Addis Abeba (AAAA)
• •AAAA se bazează pe buna guvernanță și pune accentul pe aspecte precum
responsabilitățile comune, întâietatea acțiunii interne, inclusiv mobilizarea resurselor,
importanța politicilor propice, rolul sectorului privat și angajamentul de a asigura
coerența politicilor
• •oferă un nou cadru global pentru finanțarea dezvoltării durabile prin alinierea tuturor
fluxurilor și politicilor de finanțare la prioritățile economice, sociale și de mediu. Acesta
include un set cuprinzător de acțiuni, cu peste 100 de măsuri concrete care se bazeaz ă
pe toate sursele de finanțare, tehnologie, inovare, comerț, datorii, pentru a sprijini
realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă.
• •conform AAAA, asistența oficială pentru dezvoltare (ODA) precum și Sectorul privat
joacă un rol esențial în implementarea cu succes a Agendei 2030.
NIVEL ONU Raportul privind finanțarea pentru dezvoltare durabilă 2020 (FSDR - Financing for Sustainable
Development Report)

https://developmentfinance.un.org/sites/
developmentfinance.un.org/files/FSDR_2020.pdf
•Elaborat de către Grupul operativ inter-agenții
pentru finanțarea dezvoltării

•Peste 60 de agenții și organizații internaționale ale

Națiunilor Unite au contribuit

•Procesul a fost coordnat de UN-DESA (Department

of Economic and Social Affairs)
 2020 FSDR – Context global

•Recesiunea economică globală și turbulențele financiare provocate de COVID-19 au

intarziat implementarea AAAA și a ODD-urilor prin;

•Prăbușirea comerțului și a investițiilor

•Eliminarea a aproximativ 90 de miliarde de dolari SUA alocați investițiilor în piețele

emergente

•Dar chiar și înainte de pandemie s-a observat;

•o scaderea a asistenței ODA cu 4,3%;

•1/5 din totalul țărilor au înregistrat o stagnare sau scadere în 2020 a veniturilor pe cap de
locuitor

•S-au evidențiat vulnerabilități în creștere în instituțiile financiare nebancare

2020 FSDR – acțiuni imediate și soluții politice pe termen mediu

• Un pachet de stimulente, aprobat și coordonat la nivel global, care să adreseze şi problematica declinului , a
ajutorului acordat precum și creșterea finanțării concesionale.

•Prevenirea unei crize a datoriilor prin:

•Suspendarea imediată a plăților datoriei țărilor sărace;

•Reevaluarea sustenabilității datoriilor / revizuirea mecanismelor existente

•Stabilizarea piețelor financiare prin continuarea injectării de lichidități:

•Pe termen mediu, utilizarea cadrelor de reglementare pentru a limita supra-împrumuturile destinate unor
investiții neproductive
•Parteneriat cu sectorul privat:
•Pe termen scurt, prin amânarea datoriilor IMM-urilor și a persoanelor fizice;

•Pe termen mediu prin promovarea investiții lor durabile

 2020 FSDR – politici complementare

•O Reconstrucţia bazată pe principiile dezvoltării durabile – „ Building back better for sustainable development”
care să vizeze:
•Investiții publice și private în dezvoltarea durabilă, inclusiv într-o infrastructură rezilientă;

•Sisteme de protecție socială consolidate;

•Investiții în prevenirea riscurilor,

•Eliminarea barierelor comerciale și a restricțiilor care pot afecta lanțurile de aprovizionare.

Politicile publice ar trebui să fie ajustate pentru a accelera progresul, pentru a aborda riscurile de excludere și de
discriminare, pentru a asigura beneficii pentru societate în general, inclusiv locuri de muncă decente.
 2020 FSDR – politici complementare – tehnologiile digitale

•crează oportunități în ceea ce priveşte implementarea Agendei Addis Abeba:

•piețe financiare - acces la servicii financiare;

•management financiar public - eficiență în managementul financiar public

•căi de dezvoltare - acces la pieța globală și comerțul internațional

•dar creează și inechități, noi riscuri și incertitudine!

•Automatizarea reprezintă o amenințare la adresa locurilor de muncă putnd genera

inegalitatea salarială

•Țările trebuie să se pregătească și să investească în tehnologiile digitale, punând

întotdeauna oamenii pe primul loc
 Politica UE de finanțare durabilă

•Pentru a îndeplini obiectivele în materie de climă, de mediu și de sustenabilitate socială,

sunt necesare investiții publice și private majore.

•UE și statele sale membre reprezintă cel mai mare furnizor de finanțare publică pentru
combaterea schimbărilor climatice din lume

•Reușita tranziției verzi necesită canalizarea investițiilor private, ca o completare la

finanțarea publică

•Începând cu planul său de acțiune în 10 puncte pentru dezvoltare durabilă din martie
2018, UE a pus bazele politicii sale de finanțare durabilă (https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52018DC0097&from=RO)

•În mai 2018, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri „Finanțare durabilă” ca
urmare a planului său de acțiune privind finanțarea creșterii durabile, alcătuit din trei
propuneri de regulamente: privind transparența - informările referitoare la investițiile
durabile, indicii de referință și taxonomia.
 Politica UE de finanțare durabilă

•Pe baza pachetului, în 2019 și 2020, Consiliul a adoptat o serie de acte legislative pentru a
direcționa capitalul privat către investiții mai durabile pe piața de capital prin:

•îmbunătățirea obligațiilor de transparență pentru ca intermediarii financiari să includă

factorii de mediu, sociali și de guvernanță în procesele lor de evaluare a riscurilor

•crearea unei noi categorii de indici de referință pentru investiții durabile pentru a ajuta
investitorii să compare amprenta de carbon a investițiilor lor

•instituirea unui sistem de clasificare unitar al UE („taxonomie”) pentru activitățile economice

durabile
 Politica UE de finanțare durabilă

•în 2019 și 2020, Consiliul a adoptat o serie de acte legislative pentru a direcționa capitalul privat
către investiții mai durabile pe piața de capital :

•Regulamentul (UE) 2019/2088 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor

financiare (https://eur-lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32019R2088&from=ro)

•Regulamentul (UE) 2019/2089 privind indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție

climatică, indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris și informațiile privind durabilitatea
pentru indicii de referință (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32019R2089&from=RO)

•Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile
(https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020R0852&from=ro)
•Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile
(Regulamentul privind taxonomia - RT) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?
uri=CELEX:32020R0852&from=RO
 Politica UE de finanțare durabilă

•Prin Pactul verde european din decembrie 2019, Comisia Europeana a anunțat că va prezenta o
strategie reînnoită pentru finanțarea durabilă în contextul unei recuperări verzi, echitabile și
reziliente.
•Planul de investiții pentru o Europă durabilă este pilonul de investiții al Pactului ecologic
European. O Europă durabilă necesită eforturi investiționale semnificative în toate sectoarele
economiei. Atingerea obiectivelor climatice și energetice pentru 2030 va necesita investiții
suplimentare de 260 de miliarde de euro pe an până în 2030.
•Pentru sectorul public, semestrul european, planurile naționale privind energia și schimbările
climatice, planurile aferente legislației sectoriale de mediu (de exemplu, privind deșeurile, apa,
biodiversitatea și aer) vor permite identificarea
•Taxonomia va oferi sectorului privat informații în ceea ce este investițiile verzi, stabilind baza
pentru instituirea la nivelul UE a unui sistem de clasificare pentru activitățile economice durabile
din punct de vedere al mediului. Comisia a pregatit taxonomia climatică până la sfârșitul anului
2020 și a pregătit taxonomia pentru toate celelalte obiective de mediu până la sfârșitul anului
2021. Taxonomia UE se va integra în metodologia de urmărire a climei în cadrul InvestEU și va fi
utilizată de către partenerii implicați în implementarea InvestEU
 Semestrul european

•Introdus în 2010, ca instrument de monitorizare a eforturile pe care le fac statele membre

pentru a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020, semestrul european le permite statelor
membre ale UE să își coordoneze politicile economice pe tot parcursul anului și să găsească
soluții la provocările economice cu care se confruntă UE
•Începând cu anul 2020, ca urmare a recomandărilor Concluziilor Cons., adoptate în perioada
PRES RO, rapoartele de ţară conţin o evaluare a stadiului de implementare a fiecărui ODD
(http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/2020/07/03/odd-7-energie-curata-si-la-preturi-
accesibile-analiza-progresului-romaniei/)
•Conform Raportului special al Curţii de conturi europene privind SE
(https://www.eca.europa.eu/lists/ecadocuments/sr20_16/sr_european-semester-2_ro.pdf), SM
au înregistrat cele mai mari progrese de-a lungul anilor în ceea ce privește serviciile financiare,
accesul la finanțare, legislația privind protecția încadrării în muncă și politicile active în domeniul
pieței forței de muncă, reflectând prioritatea acordată stabilizării sectorului financiar ca r ăspuns la
criza economică și financiară, care a necesitat măsuri de politică ferme. Recomand ările privind
politica bugetară și guvernanța bugetară au înregistrat, de asemenea, o rată de punere în
aplicare ridicată, astfel încât să se asigure baze solide pentru finanțele publice în urma crizei
financiare.
 Taxonomia – ce este şi ce nu este?

 Un sistem de clasificare ce stabilește dacă o activitate economică este durabilă din

punct de vedere ecologic
 Instrument menit să ajute investitorii și companiile să ia decizii de investiții în
cunoștință de cauză cu privire la activitățile durabile din punct de vedere al mediului în
scopul determinării gradului de durabilitate al unei investiții
 Taxonomia va fi actualizată periodic, reflectând evoluțiile tehnologice și politice
 Tehnologie neutre
ce nu este taxonomia

 Nu este o listă obligatorie pentru a investi

 Nu este o evaluare a dradului de „verde” al companiilor
 Nu face nici o apreciere cu privire la performanța financiară a unei investiți
 Ceea ce nu este „green” nu este neapărat „brown”.
 Activitățile care nu sunt pe listă nu sunt neapărat activități poluante.
 Accentul se pune pur și simplu pe activități care contribuie substanțial la obiectivele de mediu.
 Politica UE de finanțare durabilă - taxonomia

pentru a fi considerată durabilă din punctul de vedere al mediului și eligibilă conform

taxonomiei, o activitate economică trebuie să contribuie substanțial la unul sau mai multe
obiective de mediu, fără a avea impact negativ semnificativ asupra niciunuia dintre celelalte
obiective de mediu (do no significant harm - DNSH), respectând garanțiile sociale minime și
criteriile tehnice Regulamentului privind Taxonomia UE (RT)

Se aplică pentru:
(a) măsurile adoptate de statele membre sau de Uniune care stabilesc cerințe aplicabile
participanților la piața financiară sau emitenților în ceea ce privește produsele financiare sau
obligațiunile corporative care sunt puse la dispoziție ca fiind durabile din punctul de vedere
al mediului;

(b) participanților la piața financiară care pun la dispoziție produse financiare;

(c) întreprinderilor care fac obiectul obligației de a publica o declarație nefinanciară sau o
declarație nefinanciară consolidată în temeiul Directivei 2013/34/UE
 Politica UE de finanțare durabilă - taxonomia

•Regulamentului privind Taxonomia UE (RT) prevede definirea unor criterii uniforme pentru a
stabili durabilitatea unei activități economice din punct de vedere al mediului, cu scopul de a
măsura gradul de durabilitate al unei investiții din perspectiva a șase obiective de mediu:
 Politica UE de finanțare durabilă - taxonomia

•Conform Regulamentului privind Taxonomia UE (RT) în elaborarea criteriilor tehnice de

examinare, aprobate prin acte delegate, COM este sprijinită și consiliată de un organism
consultativ denumit Platforma privind finanțarea durabilă.

•Platforma privind finanțarea durabilă este instituită și prezidată de Comisie și trebuie să

asigure o reprezentare echilibrată din partea unor instituții europene; experților din sectorul
privat (inclusiv participanții la piața financiară, nefinanciară și sectoarele economice); societ ății
civile (inclusiv persoane care au competențe în domeniul mediului, în cel social, al muncii și al
guvernanței); experților numiți cu titlu personal în baza cunoștințelor și experienței; mediului
academic
 Platforma privind finanțarea durabilă

- sprijiniă COM în elaborarea criteriilor tehnice de examinare, aprobate prin acte delegate

- Consiliază Comisia cu privire la revizuirea RT precum și la alte obiective de durabilitate,

inclusiv. obiectivele sociale și activitățile care dăunează semnificativ mediului

- Monitorizează și raportează fluxurile de capital orientate către investițiile durabile

- Consiliază Comisia cu privire la politicile financiare durabile, în detaliu

 Pactul ecologic european – motor al redresării

Finanțarea durabilă și Strategia de finanțare durabilă reînnoită vor juca un rol cheie in
redresarea UE

Un sistem financiar mai durabil înseamnă că economiile și societățile vor fi mai

reziliente în ceea ce privește riscurile climatice și de mediu

Taxonomia va ghida investițiile în redresarea Europei, cu scopul de a ne asigura c ă

acestea sunt în conformitate cu ambițiile noastre pe termen lung.
 Pachetul de redresare la nivel EU (adoptat în mai 2020)
Noul instrument de recuperare „Next Generation UE” (750 miliarde EUR) și bugetul Comisiei
pentru 2021-2027 (1.100 miliarde EUR) vor:
Sprijini SM pentru reforme și investișii
•Mecanismul de redresare și reziliență (560 miliarde de euro)
•55 miliarde EUR pentru suplimentarea programelor actuale aferente politicii de coeziune
prin REACT-UE
•Fondul de tranziție echitabilă (de până la 40 miliarde EUR)
•Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală în valoare de 15 miliarde EUR
Relansa economia UE prin stimularea investițiilor private
•Instrument de sprijin pentru solvabilitate (31 miliarde EUR)
•InvestEU (15,3 miliarde EUR)
•Facilitate strategică de investiții (de până la 150 miliarde EUR)
Rezolva probleme generate de criză
•Programul EU4Health în valoare de 9,4 miliarde EUR
•2 miliarde de euro prin rescEU
•Fondul Horizon Europe în valoare de 94,4 miliarde EUR
•Sprijin pentru partenerii globali ai Europei prin 16,5 miliarde EUR suplimentari
•Consolidarea altor programe ale UE
 De la Planul de acțiune la Strategia reînnoită de finanțare durabilă

Plan de acțiune: finanțarea creșterii durabile Strategia reînnoită de finanțare

durabilă
Pornind de la planului de acțiune din 2018, contextul actual necesită o strategie mai ambițioasă și mai
cuprinzătoare

• Pe măsură ce UE se îndreaptă spre neutralitatea climatică și își intensifică lupta împotriva degradării
mediului, sectoarele financiare și industriale vor trebui s ă fie supuse unei transform ări la scar ă larg ă. De și
sectorul financiar a făcut deja progrese considerabile, tranziția sa nu este suficient de rapid ă pentru a
atinge obiectivele climatice din 2030 și 2050.
• Planul de acțiune din 2018 a abordat nevoile identificate în sectorul financiar. Strategia reînnoit ă va muta
accentul pe economia reală și pe corporații, precum și pe autoritățile publice și cetățeni pentru a oferi
tuturor instrumentele necesare pentru trecerea de la „brown to green”.
• Pandemia COVID-19 a subliniat nevoia, critică deja, de a consolida durabilitatea și rezilien ța societ ăților
noastre precum și modalitățile în care funcționează economiile noastre. În următorii ani, un sistem
financiar mai durabil va fi esențial pentru a asigura o redresare ecologic ă din criză și pentru a sprijini
prevenirea altor pandemii în viitor.
 România - finanțare durabilă - OECD

• În perioada 2019 – 2020, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare (OCDE) a derulat

proiectul „Corelarea planificării politicilor cu cadrul de finanţare pentru sprijinirea implementării
obiectivelor de dezvoltare durabilă în România”, care a avut ca obiectiv principal analiza
mecanismelor instituționale, de planificare și bugetare necesare implementării Obiectivelor de
Dezvoltare Durabilă (ODD) în țara noastră.

• Proiectul a evaluat mecanismele deja existente, menite să sprijine implementarea Strategiei

Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, precum și implementarea Agendei 2030
pentru dezvoltare durabilă, la nivel național.

• Unul dintre rezultatele proiectului a sost elaborarea raportului:

ROMANIA: Consolidarea coerenței politicilor de dezvoltare durabilă, planificarea și bugetarea

acestora în sprijinul implementării celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD)
 România - finanțare durabilă - OECD

• ROMANIA: Consolidarea coerenței politicilor de dezvoltare durabilă, planificarea și bugetarea acestora în sprijinul
implementării celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (http://www.oecd.org/gov/budgeting/oecd-review-of-sdg-
budgeting-in-romania.pdf) – principale concluzii şi recomandări:
• România are un cadru strategic puternic pentru coordonarea implementării ODD. Pe baza acestor eforturi, există
oportunități de a promova o mai mare Coerență a Politicilor pentru Dezvoltarea Durabilă (CPDD), precum și pentru
dezvoltarea în continuare a capacității guvernului de a corela planificarea politicilor și bugetarea pentru a sprijini
implementarea ODD (referire la „bugetarea ODD”)
• Implementarea bugetării ODD într-o manieră mai sistematică va necesita selectarea punctelor de intrare corespunzătoare în
ciclul bugetar anual. Astfel OECD recomandă:
• Într-o primă etapă, introducerea unei perspective a ODD-urilor în procesul de stabilire a priorităților, solicitând ministerelor
să explice modul în care propunerile lor bugetare susțin realizarea ODD-urilor. Un următor pas firesc ar fi ca aceste informații
să fie rezumate într-o declarație de buget pentru ODD-uri;
• Pe măsură ce eforturile României de modernizare a cadrului bugetar progresează, pot fi dezvoltate abordări mai sofisticate.
Mai exact, România poate urmări integrarea considerațiilor referitoare la ODD în planurile strategice instituționale și în
stabilirea performanței. Acest lucru va deschide oportunitatea de a introduce urmărirea programelor bugetare asociate ODD și
de a elabora o declarație de buget legată de ODD, mai detaliată.
 România - Semestrul European - recomandări pentru România

•Recomandările sunt structurate pe două obiective: pe termen scurt, atenuarea consecin țelor
socioeconomice negative grave ale pandemiei cauzate de coronavirus; pe termen scurt către
mediu, obținerea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, care să faciliteze tranziția verde și
transformarea digitală. Comisia Europeană recomandă României, să ia măsuri în 2020 și în 2021
în vederea:

•Corectării deficitul public excesiv până în 2022, promovarea investi țiilor publice și private
favorabile creșterii și diminuarea impactului crizei Covid-19 asupra sistemului sanitar și locurilor de
muncă

•Aplicării unei politicile fiscale în conformitate cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 cu
referire la încetarea situației de deficit public excesiv din România până cel târziu în 2022.

•Oferirii unor înlocuitoare adecvate pentru venituri și extinderii măsurilor de protecție socială și a
accesului la servicii esențiale pentru toți.
 România - finanțare durabilă - Semestrul European-recomandări pentru România

•Diminuării impactului crizei asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor aranjamente
flexibile de lucru și măsuri de activare, precum și consolidarea abilităților și învățării digitale și
asigurarea accesului egal la educație.

•Asigurării sprijinului de lichiditate pentru economie în beneficiul întreprinderilor și gospod ăriilor, în

special al întreprinderilor mici și mijlocii și lucrătorilor independenți. În acest sens, Comisia
recomandă accelerarea proiectelor de investiții publice și promovarea investi țiilor private pentru a
favoriza redresarea economică, precum și accentul pe investiții concentrate pe tranziția ecologic ă
și digitală, în special pe transportul durabil, infrastructura serviciilor digitale, produc ția curat ă și
eficientă și utilizarea energiei și a infrastructurii de mediu, inclusiv în regiunile carbonifere.

•Îmbunătățirii calității și eficienței administrației publice și a predictibilității luării deciziilor, inclusiv

printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali.
 România - finanțare durabilă - taxonomia

Aranjamente instituționale necesare pentru stabilirea poziției naționale și reprezentării României

în Grupul de experți al statelor membre pentru finanțare durabilă în vederea implement ării RT:

•identificarea autorităților naționale competente și asumarea de către acestea a implement ării

prevederilor Regulamentului. Deși ASF și BNR vor fi autorități competente pentru aplicarea
criteriilor de taxonomie din sectorul serviciilor financiare, la acest moment rămân neasumate
obiectivele de mediu recent amintite (prezentate anterior)

•constituirea și coordonarea unei rețele naționale de experți, cu expertiză la nivel tehnic privind
sectoarele vizate de RT, care să participe prin rotație la reuniunile Member States Expert Group
on Sustainable Finance (MSEG SF), în funcție de subiectele incluse pe agendă. Având în vedere
preponderența obiectivelor de mediu considerăm că acest aspect ar putea fi gestionat de
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

•Diseminarea de către instituțiile relevante (din perspectiva obiectivelor de mediu și a macro-

sectoarelor afectate) a informațiilor referitoare la înființarea Platformei privind finanțarea
durabilă către partenerii sociali, pentru asigurarea unei eventuale participare a experților din
RO.
 România - finanțare durabilă - taxonomia

•Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) asigură reprezentarea în MSEG SF și este

autoritatea responsabilă pentru pregătirea poziției naționale pentru actele delegate care stabilesc
criteriile tehnice de examinare pentru cele 6 obiective de mediu: (1) atenuarea schimbărilor
climatice; (2) adaptarea la schimbările climatice; (3) utilizarea durabilă și protec ția resurselor de
apă și a celor marine; (4) tranziția către o economie circulară; (5) prevenirea și controlul polu ării;
(6) protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

•Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD). În calitatea sa de instituție de coordonare a

activităţilor de implementare a Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030
asigură reprezentare în MSEG SF și sprijină MMAP în procesul de pregătire a pozi ției naționale
privind actele delegate care conțin criterii tehnice specifice de examinare menite să completeze
principiile stabilite în RT și să stabilească activitățile economice care pot fi eligibile pentru fiecare
obiectiv de mediu, cu incidență asupra obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite în Strategiei.
 România – Cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027

2021-2027: Statele Membre ale Uniunii Europene vor avea la dispoziție 1,8 trilioane euro prin:
Cadrul financiar 2021-2027 = 1 074,3 miliarde euro Next Generation EU = 750 miliarde euro
Total = 1.824,3 miliarde euro CFM 2021-2027

•Ca urmare a acordului Parlamentului European din 16 decembrie 2020, Consiliul UE a adoptat
la 17 decembrie 2020 regulamentul privind noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 și
pachetul de relansare economică Next Generation EU (NGEU).

•Regulamentul prevede un buget pe termen lung de 1 074,3 miliarde EUR pentru UE27 (cele 27
de state membre rămăse ca urmare a Brexit-ului) în prețurile din 2018, inclusiv integrarea
Fondului european de dezvoltare. Împreună cu NGEU, în valoare de 750 de miliarde EUR, va
permite UE să furnizeze o finanțare fără precedent de 1,8 trilioane EUR în următorii ani pentru
a sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și prioritățile UE pe termen lung în diferite
politici/zone.
 ROMÂNIA CFM 2021-2027

- Politica de coeziune 30,5 mld.

- Facilitatea de Reziliență și Relansare 30,46 mld.

- Politica agricolă 19,34 mld.

- SURE 5mld.
 LISTA PROGRAMELOR
1. Program Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente
Financiare
2. Programul Operațional Sănătate

3. Program Operațional Educație și Ocupare

4. Program Operațional Incluziune și Demnitate Socială

5. Program Operațional Dezvoltare Durabilă

6. Program Operațional Transport

7. 8 Programe Operaționale Regionale

8. Programul Acvacultura și Pescuit

9. Programul Operațional pentru Tranziție Justă

10. Programul Operațional Asistență Tehnică