Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nicolae-Marius Jula
STATISTICĂ
- suport de curs -
2021
Acest material este destinat uzului studenţilor, forma de învăţământ la distanţă.
Acest curs este destinat uzului individual. Este interzisă multiplicarea, copierea sau
difuzarea conţinutului sub orice formă.
UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” DIN BUCUREŞTI
DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ
Statistică
Editura Universităţii „Nicolae Titulescu”
ISBN: 978-606-9636-52-7
Introducere
Suportul de curs reprezintă o sinteză a conţinutului disciplinei Statistică. Acest curs este destinat
studenţilor de la forma de învăţământ la distanţă (ID) şi constituie materialul bibliografic minim
necesar pentru parcurgerea, însuşirea şi evaluarea disciplinei respective.
Suportul de curs este structurat conform standardelor şi procedurilor de uz larg în învăţământul
universitar naţional şi internaţional, care se adresează învăţării individuale, pe baze interactive.
Parcurgerea suportului de curs, pe baza prezentelor instrucţiuni, asigură reţinerea informaţiilor de
bază, înţelegerea fenomenelor fundamentale şi aplicarea cunoştinţelor dobândite la rezolvarea
unor probleme specializate.
Cursul este structurat în două părţi. În prima parte sunt prezentate noţiunile statistice de bază
(obiectul şi metoda de analiză a statisticii economice, observarea şi prelucrarea primară a datelor,
prezentarea datelor statistice – tabele, serii, grafice). În partea a doua a cursului sunt descrise
metodele de bază ale analizei statistice. Sunt prezentaţi indicatorii statistici (concept, funcţii, mod
de calcul, tipologii) şi sunt descrise principalele elemente de analiză a seriilor statistice. În acest
cadru, sunt prezentate proprietăţile seriilor de date, indicatorii de nivel şi de frecvenţă a acestora,
indicatorii tendinţei centrale (media, mediana, modulul, cuantilele), indicatorii (simpli şi sintetici)
ai variaţiei (amplitudinea, dispersia, abaterea standard, coeficientul de variaţie ş.a.). De asemenea,
într-un capitol separat este realizată o introducere în analiza seriilor de timp. În acest context, sunt
prezentaţi indicatorii absoluţi şi relativi ai seriilor de timp, indicatorii medii şi de variaţie,
sistemele de ponderare (indicii Laspeyres şi Paasche).
Fiecare capitol este însoţit de exemplificări ale modului de calcul a indicatorilor statistici şi de
realizare a analizelor specifice. Sunt prezentate modele de rezolvare a problemelor şi sunt propuse
probleme pentru fiecare tip de analiză statistică.
Recomandăm astfel, câteva regului de bază în procedura de realizare a programului de
autoinstruire pe baza acestui suport de curs:
1. Unităţile de învăţare se parcurg în ordinea în care sunt prezentate, chiar în cazul în care
studentul apreciază că ar putea “sări” direct la o altă unitate de învăţare (de exemplu în cazul în
care studentul se află la a doua facultate sau în alte situaţii echivalente). Criteriile şi modalitatea
de “înlănţuire” a unităţilor de învăţare sunt prezentate la fiecare unitate de învăţare şi ele trebuie
respectate întocmai, sub sancţiunea nerealizării la parametri maximali a programului de
autoinstruire;
2. Fiecare unitate de învăţare conţine teste destinate autoevaluării gradului şi corectitudinii
însuşirii cunoştinţelor specifice unităţii de învăţare, înţelegerii fenomenelor şi proceselor descrise
sau prezentate în unitatea de învăţare;
3. Ordinea logică a parcurgerii unităţii de învăţare este următoarea:
a) se citeşte scopul şi obiectivele unităţii de învăţare;
b) se citesc termenii de referinţă ;
c) se parcurge conţinutul de idei al unităţii de învăţare;
d) se parcurge bibliografia recomandată;
5
e) se răspunde la întrebările de autocontrol, revăzând, dacă este necesar, conţinutul de idei
al unităţii de învăţare;
g) se efectuează testele de evaluare după procedura descrisă;
h) se rezolvă exerciţiile, problemele sau studiile de caz propuse pentru laboratorul sau
lucrările practice propuse în unitatea de învăţare.
Pentru creşterea eficienţei utilizării suportului de curs şi fixarea temeinică a cunoştinţelor
dobândite, fiecare unitate de invatare se încheie cu: teste de autoevaluare si teste de evaluare, teme
de control sau teme pentru studii de caz.
Obiectivele cursului
Competenţe conferite
• asigură însuşirea cunoştinţelor în domeniul metodologiei de calcul şi a
funcţiilor de cunoaştere a indicatorilor cu care se operează în teoria şi
analiza macroeconomică
• abilităţi în interpretarea principalelor teorii statistice şi în aplicarea
metodelor de analiză statistică a datelor economice: prelucrarea datelor
statistice, calculul indicatorilor tendinţei centrale, analiza statistică a
variaţiei, analiza legăturilor statistice între variabile economice, analiza
dispersională, teoria selecţiei (sondajul statistic), analiza seriilor de timp,
utilizarea indicilor statistici, analiza statistică la nivel de firmă (statistica
utilizării factorilor de producţie, statistica rezultatelor economice, statistica
financiară), statistica macroeconomică (Sistemul Contabilităţii Naţionale),
statistica internaţională (sistemul EUROSTAT).
• abilităţi în construirea modelelor şi rezolvarea problemelor practice din
domeniul financiar şi bancar prin utilizarea tehnicilor de analiză statistică,
la nivel micro şi macroeconomic
6
Resurse şi mijloace de lucru
Pentru parcurgerea acestui curs va fi nevoie de utilizarea Microsoft Excel, care
este parte a pachetului software integrat MICROSOFT OFFICE.
Structura cursului
Suportul de curs este structurat unităţi:
Unitatea 1. Obiectul şi metoda statisticii economice;
Unitatea 2. Observarea şi prelucrarea primară a datelor;
Unitatea 3. Prezentarea datelor statistice;
Unitatea 4. Probleme complexe pentru statistică;
Unitatea 5. Indicatorii statistici;
Unitatea 6. Analiza seriilor de repartitie unidimensionale;
Unitatea 7. Proprietăţi ale mediei aritmetice;
Unitatea 8. Alte tipuri de medie şi indicatori de poziţie şi cei ai variaţiei;
Unitatea 9. Serii de timp;
Unitatea 10. Sondajul statistic.
Cerinţe preliminare
Pentru înțelegerea conceptelor și noțiunilor prezentate în acest curs și pentru a le
aplica eficient în practică este necesară parcurgerea în prealabil a cursurilor de
Microeconomie, Macroeconomie și Matematici financiare
Discipline deservite
Pe baza cunoştinţelor dobândite în cadrul disciplinei curente studenții vor fi
capabili să urmeze cursurile de Econometrie.
7
Evaluarea studenților
Nota finala la disciplina „Statistică” va fi stabilita prin :
- evaluarea finală (examen scris) – cu ponderea de 80%;
- evaluări pe parcurs (evaluari în cadrul activităților asistate si elaborarea
unui proiect) – cu ponderea de 20%;
8
STATISTICĂ
Cuprins
9
3.2.1. Serii statistice de distribuţie (de repartiţie) ................................................ 34
3.2.2. Serii statistice dinamice (de timp sau cronologice) .................................... 35
3.3. Serii statistice de spaţiu (teritoriale) .................................................................. 37
3.4. Serii mixte (de tip panel) ................................................................................... 38
Test de evaluare a cunoştinţelor.................................................................................. 39
Rezolvare .................................................................................................................... 40
Rezumat ...................................................................................................................... 40
Bibliografie ................................................................................................................. 40
Unitatea de învăţare 4: PROBLEME COMPLEXE PENTRU STATISTICĂ ....... 42
Probleme rezolvate ..................................................................................................... 42
Teste grilă ................................................................................................................... 57
Probleme propuse ....................................................................................................... 58
Rezumat ...................................................................................................................... 60
Bibliografie ................................................................................................................. 60
Unitatea de învăţare 5: INDICATORII STATISTICI ............................................... 62
5.1. Concept şi funcţii............................................................................................... 62
5.2. Tipologia indicatorilor statistici ........................................................................ 64
5.2.1. Mărimi absolute.......................................................................................... 64
5.2.2. Mărimi relative ........................................................................................... 65
Test de evaluare a cunoştinţelor.................................................................................. 72
Rezolvare .................................................................................................................... 73
Rezumat ...................................................................................................................... 74
Bibliografie ................................................................................................................. 74
Unitatea de învăţare 6: ANALIZA SERIILOR DE REPARTITIE
UNIDIMENSIONALE .................................................................................................. 76
1.1. Proprietăţile seriei de distribuţie........................................................................ 76
1.2. Indicatorii de nivel şi de frecvenţă ai seriilor statistice ..................................... 78
1.3. Indicatorii tendinţei centrale .............................................................................. 80
1.3.1. Media .......................................................................................................... 80
1.3.2. Media aritmetică – indicator al tendinţei centrale ...................................... 82
Test de evaluare a cunoştinţelor.................................................................................. 84
Rezolvare .................................................................................................................... 85
Rezumat ...................................................................................................................... 85
10
Bibliografie ................................................................................................................. 86
Unitatea de învăţare 7: PROPRIETĂŢI ALE MEDIEI ARITMETICE ................. 87
1.1. Media aritmetică ................................................................................................ 87
1.2. Avantaje şi dezavantaje ale utilizării mediei aritmetice .................................... 94
Test de evaluare a cunoştinţelor.................................................................................. 94
Rezolvare .................................................................................................................... 95
Rezumat ...................................................................................................................... 95
Bibiografie .................................................................................................................. 96
Unitatea de învăţare 8: ALTE TIPURI DE MEDIE ŞI INDICATORI DE
POZIŢIE ŞI CEI AI VARIAŢIEI................................................................................ 97
8.1. Alte tipuri de medie ........................................................................................... 97
8.1.1. Media armonică .......................................................................................... 97
8.1.2. Media pătratică ......................................................................................... 101
8.1.3. Media geometrică ..................................................................................... 102
8.2. Indicatorii de poziţie (de structură) ................................................................. 105
8.2.1. Mediana .................................................................................................... 105
8.2.2. Modulul sau dominanta ............................................................................ 107
8.2.3. Alţi indicatorii medii de poziţie (de structură) ......................................... 108
8.3. Indicatorii variaţiei .......................................................................................... 112
8.3.1. Indicatorii simpli ai variaţiei .................................................................... 113
8.3.2. Indicatorii sintetici ai variaţiei.................................................................. 114
Test de evaluare a cunoştinţelor................................................................................ 122
Rezumat .................................................................................................................... 132
Bibliografie ............................................................................................................... 134
Unitatea de învăţare 9: SERII DE TIMP .................................................................. 136
3.1. Concept şi definiţii .......................................................................................... 136
3.2. Indicatorii statistici ai seriilor de timp ............................................................. 139
3.2.1. Indicatorii absoluţi ai seriei de timp ......................................................... 140
3.2.2. Indicatorii relativi ai seriei de timp .......................................................... 141
3.3. Indicatorii medii ai unei serii de timp ............................................................. 144
3.4. Sisteme de ponderare. Indicii Laspeyres şi Paasche ....................................... 146
Test de evaluare a cunoştinţelor................................................................................ 148
Rezolvări ................................................................................................................... 151
11
Rezumat .................................................................................................................... 159
Bibliografie ............................................................................................................... 161
Unitatea de învăţare 10: SONDAJUL STATISTIC ................................................. 162
10.1. Inferenţa statistică............................................................................................ 162
10.2. Procedee de selecţie......................................................................................... 164
10.3. Erorile de reprezentativitate ............................................................................ 165
10.4. Intervalul de încredere pentru medie ............................................................... 166
10.5. Dimensiunea eşantionului ............................................................................... 167
Test de evaluare a cunoştinţelor................................................................................ 167
Rezolvare .................................................................................................................. 167
Rezumat .................................................................................................................... 168
Bibliografie ............................................................................................................... 169
12
Unitatea de învăţare 1:
OBIECTUL ŞI METODA STATISTICII ECONOMICE
Cuprins
• Obiectul statisticii economice
• Metoda statisticii
• Întrebări recapitulative
Introducere
13
stabilirea unui raport întâmplător şi sistematic, determinarea tendinţei fenomenului
prin ceea ce este comun şi tipic ansamblului studiat. Cercetarea statistică se aplică
unui grup (ansamblu) de fenomene probabile, generate de aceeaşi lege, folosind
principiile teoriei probabilităţilor şi ale legii numerelor mari. Fenomenele social-
economice de masă sunt supuse atât influenţei factorilor obiectivi, cât şi a celor
subiectivi şi de aceea trebuie să se accepte limitele legilor statisticii şi ale legii
numerelor mari în explicarea fenomenelor social-economice. Prezentarea aspectului
cantitativ al fenomenelor social-economice se face cu ajutorul unui sistem de
indicatori statistici, conceput ca un sistem de noţiuni şi metodologii de calcul
specifice trăsăturilor esenţiale ale fenomenelor studiate.
14
Cele mai frecvente forme de observare statistică sunt: recensământul; rapoarte
statistice; monografii; observări selective etc. Datele obţinute prin observare
statistică sunt prezentate sub forma unor expresii numerice generalizatoare folosind
modalităţi specifice de centralizare şi grupare statistică care au ca rezultat
construirea unui sistem de indicatori statistici (mărimi absolute, indici, indicatori ai
variaţiei ş.a.) Analiza şi interpretarea statistică presupun aplicarea relaţiilor de
interdependenţă cu celelalte ştiinţe care au ca obiect de studiu fenomenele de masă,
au aceeaşi metodă de studiu şi utilizează noţiuni de bază comune.
15
Colectivitatea
(populaţia) Unităţi Caracteristici Primare Date Publicaţii
statistică statistice (variabile) statistice
statistice Derivate
Concrete Abstracte Ipotetice Simple Complexe De timp De spaţiu Atributive Indicatori Bănci de
statistici date
Statice Dinamice De De
momente perioade Calitative Cantitative Primari Derivaţi
Sursa: preluat din Biji M., Biji E.-M., Lilea E., Anghelache C., 2002, Tratat de Statistică, Editura Economică, Bucureşti, pag. 52
16
Test de evaluare a cunoştinţelor
Timp estimat: 20 minute
Rezolvare
1. Statistica studiază aspectul cantitativ, concret al fenomenelor social-economice
de masă în anumite condiţii de loc şi de timp, fenomene apărute ca urmare a unui factor
de determinare sau ca efect combinat al mai multor factori de influenţă.
2. Metoda statisticii cuprinde procedee de cercetare statistică (observarea,
centralizarea şi gruparea statistică), calculul indicatorilor statistici şi modele de analiză
şi interpretare statistică.
3. Cele mai frecvente forme de observare statistică sunt: recensământul; rapoarte
statistice; monografii; observări selective etc.
4. – 8. (vezi figura 1-1)
Recapitulare
• Statistica studiază aspectul cantitativ, concret al fenomenelor social-economice
de masă în anumite condiţii de loc şi de timp, fenomene apărute ca urmare a unui factor
de determinare sau ca efect combinat al mai multor factori de influenţă.
• Metoda statisticii cuprinde procedee de cercetare statistică (observarea,
centralizarea şi gruparea statistică), calculul indicatorilor statistici şi modele de analiză
şi interpretare statistică.
• Cele mai frecvente forme de observare statistică sunt: recensământul; rapoarte
statistice; monografii; observări selective etc.
17
Bibliografie
Obligatorie
1. Baron T., Biji E. şi colectiv, 1996, Statistică teoretică şi economică, Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
2. Biji M., Biji E.M., Lilea E., Anghelache C., 2002, Tratat de statistică, Editura
Economică, Bucureşti
3. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 2004, Statistică, Editura Universitară,
Bucureşti
4. Institutul Național de Statistică, 2020. Anuarul statistic al României – serii de timp
1990-2019. București. Online la adresa
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/asr_2019_romana.pdf
5. Institutul Național de Statistică. 2021. Tempo Online – Baze de date statistice. Online
la adresa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
6. Jula N., 2004, Statistică economică, Editura Bren, Bucureşti
7. Jula N., 2005, Statistică economică, Editura Dareco, Bucureşti
8. Jula N., 2008, Statistică economică, Editura Cartea Studenţească, Bucureşti
Complementară:
1. Bădiță M., Cristache S. E.,1998, Statistica - aplicații practice, Editura Mondan,
Bucuresti
2. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 1999, Statistica pentru managementul
afacerilor, Editura Economică, Bucureşti
3. Ţarcă M., 1998, Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
18
Unitatea de învăţare 2:
OBSERVAREA ŞI PRELUCRAREA PRIMARĂ A DATELOR
Cuprins:
• Observarea datelor statistice
• Prelucrarea primară a datelor statistice
o Etapele prelucrării primare a datelor statistice
o Metoda grupării – tipuri de grupe şi intervalul de grupare
• Probleme şi întrebări recapitulative
19
cercetării împreună cu caracteristicile lor comune. Cele mai importante aspecte cuprinse
în planul observării sunt1:
– scopul observării – se stabileşte în funcţie de scopul întregii cercetări statistice;
– obiectul sau fenomenul supus observării – este reprezentat de colectivitatea supusă
observării, ca număr de unităţi componente împreună cu caracteristicile lor;
delimitarea obiectului ca volum se face atât în timp, cât şi în spaţiu;
– unitatea de observare – adică fiecare element component al colectivităţii este ales în
funcţie de scopul observării;
– sistemul de caracteristici sau programul cercetării – se prezintă sub forma unor
întrebări înscrise pe anumite formulare, astfel încât în urma prelucrării răspunsurilor
să se obţină informaţii pentru caracterizarea colectivităţii;
– formularele de înregistrare şi instrucţiunile – formularele sunt tipizate şi realizate
pe baza programului cercetării; instrucţiunile privind completarea lor sunt imprimate
direct pe formulare (liste, fişe) sau în broşuri şi anexe separate;
– timpul observării – alegerea timpului observării se face în funcţie de felul observării,
de particularităţile obiectului şi de scopul cercetării statistice; de regulă, timpul
observării este considerat acela la care se referă datele culese (moment critic);
– locul înregistrării – de regulă este acelaşi cu locul producerii fenomenului,
exceptând situaţiile când se preiau date statistice din surse deja existente (Anuarul
Statistic, buletine de informare ş.a.);
– unitatea care raportează datele – este obligată prin lege să prezinte periodic
informaţii despre unităţile de observare; unităţile raportoare formează unităţile de
bază ale sistemului informaţional.
Organizarea sistemului informaţional este impusă de tipurile de analiză
practicate şi de necesitatea creării băncilor de date adecvate prelucrării automate a
datelor.
1Programul unei observări statistice este prezentat, în detaliu, în lucrarea Tratat de statistică, autori Biji M., Biji
E.-M., Lilea E., Anghelache C., Editura Economică, 2002, pag. 68-73.
20
Operaţiunile prelucrării statistice sunt: centralizarea datelor statistice
individuale; gruparea statistică; prezentarea indicatorilor statistici; concentrarea
rezultatelor obţinute sub o forma uşor de înţeles şi de interpretat, cum ar fi seriile
statistice, tabelele, graficele şa. Centralizarea datelor statistice cuprinde, în general,
sistematizarea informaţiilor rezultate dintr-o observare statistică. În cazul unei
centralizări simple se permite o caracterizare de ansamblu a colectivităţii cu ajutorul
unor indicatori sintetici obţinuţi prin însumarea variabilelor exprimate în aceeaşi unitate
de măsură sau în unităţi convenţionale (etalon). În cazul unei colectivităţi statistice
complexe, eterogene, se foloseşte centralizarea pe grupe. După ce se aplică metoda
grupării, se efectuează operaţiile specifice pentru fiecare grupă în parte, iar în final se
determină indicatorii sintetici, pentru întreaga colectivitate.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2003, tabelul 2.1.6.
21
numărul de utilizatori ai INTERNET-ului după vârstă şi domeniu de activitate, sau
migraţia internă, pe medii şi grupe de vârstă.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2002, tabelul 2.3.2.
Exemplul 2-3: Gruparea după o caracteristică de timp – Născuţi vii, după grupa de
vârstă a mamei (anul 2000)
Grupa de vârstă a mamei Numărul de născuţi vii
Sub 15 ani 529
15-19 ani 31764
22
20-24 ani 86285
25-29 ani 69747
30-34 ani 35032
35-39 ani 8579
40-44 ani 2452
45-49 ani 131
50 ani şi peste 2
Total 234521
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2002, tabelul 2.2.3.
23
Dâmboviţa 208,0
Giurgiu 102,0
Ialomiţa 102,5
Prahova 291,1
Teleorman 192,5
4. Sud - Vest 953,5
Dolj 298,8
Gorj 155,3
Mehedinţi 126,3
Olt 194,0
Vâlcea 179,1
5. Vest 821,1
Arad 189,2
Caraş-Severin 137,9
Hunedoara 199,1
Timiş 294,9
6. Nord - Vest 1170,0
Bihor 281,2
Bistriţa-Năsăud 118,8
Cluj 297,1
Maramureş 211,1
Satu Mare 157,0
Sălaj 104,8
7. Centru 1063,9
Alba 177,7
Braşov 238,4
Covasna 90,1
Harghita 146,0
Mureş 245,7
Sibiu 166,0
8. Bucureşti 827,3
Ilfov 105,2
24
Municipiul Bucureşti 722,1
Total 8629,3
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul statistic al României, 2002, capitolul Statistica teritorială,
tabelul 20.10.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2002, tabelul 3.1.10.
25
după numărul de membri, distribuţia născuţilor vii, după rangul născutului viu,
distribuţia studenţilor după media obţinută la examene etc.;
Exemplul 2-6: Gruparea după variantele caracteristicii – Născuţi vii, după rangul
născutului viu, în anul 2000
Rangul născutului - viu Născuţi vii
Primul 120902
Al doilea 68872
Al treilea 21646
Al patrulea 9897
Al cincilea 5220
Al şaselea 3179
Al şaptelea 1871
Al optulea şi peste 2934
Total 234521
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2002, tabelul 2.2.4.
26
caz se poate considera drept limită inferioară a primei grupe mărimea diferenţei dintre
limita superioară a intervalului respectiv şi mărimea intervalului de la grupa următoare.
În mod analog se procedează pentru stabilirea limitei superioare a ultimei grupe, adică
la limita inferioară a acestei grupe se adaugă mărimea intervalului de la grupa
precedentă.
Numărul de grupe şi mărimea intervalului de grupare se aleg astfel încât să
cuprindă toate valorile individuale ale colectivităţii statistice studiate.
Exemplul 2-7: Gruparea pe intervale neegale de variaţie – Unităţile active din economia
naţională, pe activităţi şi clase de mărime, în anul 2000
din care: pe clase de mărime,
Regiunea / după numărul de salariaţi
Total
Activităţi (secţiuni CAEN) 50- 250şip
0-9 10-49
249 este
Total 313508 273836 29516 7725 2431
Industrie extractivă 547 174 144 99 130
Industrie prelucrătoare 42581 29038 8833 3420 1290
Energie electrică şi termică, gaze
480 66 71 147 196
şi apă
Construcţii 12464 8087 2898 1242 237
Comerţ cu ridicata şi cu
205185 190964 12766 1350 105
amănuntul1)
Hoteluri şi restaurante 10040 8612 1183 223 22
Transport şi depozitare 12331 10501 1177 440 213
Poştă şi telecomunicaţii 973 632 180 67 94
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi
activităţi de servicii prestate în 18327 16058 1664 500 105
principal întreprinderilor
Învăţământ2) 566 507 56 3 -
Sănătate şi asistenţă socială2) 3569 3477 87 4 1
Alte activităţi de servicii
6445 5720 457 230 38
colective,sociale şi personale
1)
Inclusiv repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
2)
Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca
societăţi comerciale.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2002, tabelul 20.49.
27
Test de evaluare a cunoştinţelor
Timp estimat: 40 minute
Rezolvare
1. Operaţiunile prelucrării statistice sunt: centralizarea datelor statistice
individuale; gruparea statistică; prezentarea indicatorilor statistici; concentrarea
rezultatelor obţinute sub o forma uşor de înţeles şi de interpretat, cum ar fi seriile
statistice, tabelele, graficele şa.
2 Anuarul statistic al României poate fi consultat pe site-ul a Institutului Naţional de Statistică: www.insse.ro
28
2. a. vezi exemplul 2-1;
b. vezi exemplul 2-2.
3. a. vezi exemplul 2-3;
b. vezi exemplul 2-4;
c. vezi exemplul 2-5.
4. vezi exemplul 2-6
5. Intervalul de grupare reprezintă un grup de variante ale caracteristicii de grupare,
înscrise succesiv, în ordinea mărimii lor şi este stabilit în funcţie de scopul şi de
natura fenomenului cercetat. Mărimea intervalului de grupare este dată de
numărul de variante cuprinse şi se poate determina astfel:
• ca diferenţă între limita superioară şi limita inferioară a fiecărui interval;
• ca diferenţă între limita superioară a unui interval şi limita superioară a
intervalului precedent;
• ca diferenţă între limita inferioară a intervalului următor şi limita
inferioară a intervalului studiat.
6. vezi exemplul 2-7
Recapitulare
Observarea statistică, reprezintă înregistrarea într-o formă unitară a elementelor
care compun colectivitatea supusă cercetării împreună cu caracteristicile lor comune.
Prelucrarea statistică reprezintă acea etapă a cercetării statistice prin care datele
individuale ale colectivităţii statistice sunt transformate în indicatori sintetici, absoluţi şi
derivaţi, în scopul caracterizării colectivităţii în întregul ei.
Intervalul de grupare reprezintă un grup de variante ale caracteristicii de grupare,
înscrise succesiv, în ordinea mărimii lor şi este stabilit în funcţie de scopul şi de natura
fenomenului cercetat.
Bibliografie
Obligatorie
1. Baron T., Biji E. şi colectiv, 1996, Statistică teoretică şi economică, Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
2. Biji M., Biji E.M., Lilea E., Anghelache C., 2002, Tratat de statistică, Editura
Economică, Bucureşti
3. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 2004, Statistică, Editura Universitară,
Bucureşti
29
4. Institutul Național de Statistică, 2020. Anuarul statistic al României – serii de timp
1990-2019. București. Online la adresa
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/asr_2019_romana.pdf
5. Institutul Național de Statistică. 2021. Tempo Online – Baze de date statistice. Online
la adresa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
6. Jula N., 2004, Statistică economică, Editura Bren, Bucureşti
7. Jula N., 2005, Statistică economică, Editura Dareco, Bucureşti
8. Jula N., 2008, Statistică economică, Editura Cartea Studenţească, Bucureşti
Complementară:
1. Bădiță M., Cristache S. E.,1998, Statistica - aplicații practice, Editura Mondan,
Bucuresti
2. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 1999, Statistica pentru managementul
afacerilor, Editura Economică, Bucureşti
3. Ţarcă M., 1998, Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
30
Unitatea de învăţare 3:
PREZENTAREA DATELOR STATISTICE
Cuprins:
• Tabele statistice
• Serii statistice
o Serii statistice de distribuţie (de repartiţie)
o Serii statistice dinamice (de timp sau cronologice)
o Serii statistice de spaţiu (teritoriale)
o Serii mixte (de tip panel)
• Probleme şi întrebări recapitulative
Introducere
După parcurgerea unităţii veţi fi în măsură să răspundeţi la întrebările:
• Ce sunt şi la ce folosesc seriile statistice?
• Care sunt tipurile de serii statistice?
Criterii
Prelucrarea datelor rezultate dintr-o observare statistică se concretizează în forme
specifice metodei statistice – tabele, serii, grafice, care utilizează indicatori absoluţi şi
00:00 derivaţi.
31
1.1. Tabele statistice
Tabelele statistice concentrează un sistem de relaţii cantitative despre
fenomenele studiate, sub forma unor reţele lineare de indicatori. Sunt folosite atât ca
formă de prezentare sintetică a rezultatelor cercetării, cât şi pentru sistematizarea datelor
statistice, astfel încât să permită calculul indicatorilor derivaţi. Orice tabel statistic va
conţine3 subiectul tabelului (colectivitatea statistică la care se referă datele prezentate)
şi predicatul tabelului (sistemul de caracteristici care permit analizarea colectivităţii
studiate în anumite condiţii de loc şi de timp). Macheta tabelului, care de fapt conturează
forma tabelului, cuprinde titlul general, titlurile interioare şi reţeaua de rânduri şi coloane
necesare înscrierii ordonate a informaţiilor. Intersecţia rândului cu coloana din tabel este
completată cu valoarea numerică a indicatorului statistic. De asemenea, se pot utiliza şi
note explicative sau anexe care să aducă date suplimentare cu privire la sursa de
informaţii şi/sau metodologia de prelucrare a datelor şi calcul al indicatorilor.
Cele mai utilizate tabele statistice sunt: tabele statistice simple, tabele statistice
pe grupe, tabele statistice cu dublă intrare etc.
Exemplul 3-1: Tabel statistic simpluError! Bookmark not defined. – Masa monetară
la sfârşitul anului 2003
Indicatorul Valoare (mld. lei)
Total Masa monetară (M2), din care: 460751,3
M1 – total, din care 113259,8
Numerar în afara sistemului bancar 57978,4
Disponibilităţi la vedere 55281,4
CVASIBANI – total, din care: 347491,5
Economii ale populaţiei 99584,8
Depozite în lei pe termen şi condiţionate 76738,0
Depozite în valută ale rezidenţilor 171168,7
Sursa: Banca Naţională a României, Buletin lunar nr.12/2003, Secţiunea statistică, pag.38*.
3Elementele unui tabel statistic sunt prezentate, în detaliu, în lucrarea Tratat de statistică, autori Biji M., Biji E.-
M., Lilea E., Anghelache C., Editura Economică, 2002, pag. 107-108.
32
Exemplul 3-2: Tabel statistic pe grupe – Populaţia pe grupe de vârstă
Grupa de vârstă Număr persoane (01.07.2000)
0 - 4 ani 1144825
5 - 9 ani 1218267
10-14 ani 1734988
15-19 ani 1661778
20-24 ani 1955437
25-29 ani 1806725
30-34 ani 1837519
35-39 ani 1285188
40-44 ani 1594845
45-49 ani 1592356
50-54 ani 1322506
55-59 ani 1060721
60-64 ani 1234537
65-69 ani 1095114
70-74 ani 891832
75-79 ani 598029
80-84 ani 219126
85 ani şi peste 181412
Total 22435205
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2002, tabelul 3.1.10.
Exemplul 3-3: Tabel statistic cu dublă intrare – Structura populaţiei ocupate, după
statutul profesional, pe activităţi ale economiei naţionale, în 2001
Statutul profesional
Total Membru al unei
populaţie Lucrător Lucrător
societăţi agricole
ocupată Salariat Patron pe cont familial
sau al unei
propriu neremunerat
cooperative
Agricultură 100,0 4,3 0,1 50,1 44,9 0,6
Silvicultură,
exploatare forestieră 100,0 88,6 - 11,1 - 0,3
şi economia vânatului
33
Industrie 100,0 97,3 0,7 1,8 0,2 -
Industrie
100,0 99,6 - 0,4 - -
extractivă
Industrie
100,0 96,9 0,8 2,1 0,2 -
prelucrătoare
Energie electrică
şi termică, gaze şi 100,0 99,9 0,1 - - -
apă
Construcţii 100,0 84,5 2,0 12,8 0,7 -
Comerţ 100,0 81,1 8,7 8,6 1,6 -
Hoteluri şi restaurante 100,0 90,9 6,6 2,3 0,2 -
Transport şi
100,0 88,9 0,7 8,6 1,8 -
depozitare
Poştă şi
100,0 99,9 - 0,1 - -
telecomunicaţii
Activităţi financiare,
100,0 96,8 0,5 2,7 - -
bancare şi de asigurări
Tranzacţii imobiliare
100,0 92,4 3,0 4,6 - -
şi alte servicii
Administraţie publică 100,0 99,4 -- 0,6 0,3 -- --
Învăţământ 100,0 99,7
Sănătate şi asistenţă
100,0 97,1 0,6 2,0 0,3 -
socială
Celelalte activităţi ale
100,0 75,7 1,5 20,7 2,0 0,1
economiei naţionale
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2002, tabelul 3.1.9.
34
Exemplul 3-4: Serii unidimensionale – Rata şomajului (2004, la sfârşitul perioadei,
calculată ca procent faţă de populaţia activă la 01.01.2004)
Luna Rata şomajului
ianuarie 7,7
februarie 7,8
martie 7,8
aprilie 7,4
mai 6,9
iunie 6,6
iulie 6,3
august 6,2
septembrie 6,1
octombrie 6,1
noiembrie 6,2
decembrie 6,2
35
1980 102,1 2,1
1981 103,1 3,1
1982 117,8 17,8
1983 104,1 4,1
1984 101,1 1,1
1985 100,8 0,8
1986 101,0 1,0
1987 100,9 0,9
1988 102,2 2,2
1989 101,1 1,1
1990 105,1 5,1
1991 270,2 170,2
1992 310,4 210,4
1993 356,1 256,1
1994 236,7 136,7
1995 132,3 32,3
1996 138,8 38,8
1997 254,8 154,8
1998 159,1 59,1
1999 145,8 45,8
2000 145,7 45,7
2001 134,5 34,5
2002 122,5 22,5
2003 115,3 15,3
2004 111,9 11,9
*)
Indicele anual al preţurilor de consum măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate
şi a tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie în anul curent faţă de anul precedent (sau alt an ales ca
perioada de referinţă). Acest indice este determinat ca raport, exprimat procentual, între indicele mediu al
preţurilor din anul curent şi indicele mediu al anului precedent (sau alt an ales ca perioadă de referinţă).
Indicele mediu al preţurilor unui anumit an se determină ca medie aritmetică simplă a indicilor lunari din
acel an, calculaţi faţă de aceeaşi bază (octombrie 1990 = 100).
**)
Rata anuală a inflaţiei se calculează scăzând 100 din indicele anual al preţurilor de consum.
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, http://www.insse.ro/
36
3. După conţinutul caracteristicii de grupare se disting: serii statistice de distribuţie,
serii statistice de timp şi serii statistice de spaţiu.
Suma frecvenţelor relative este egală cu unitatea (1) sau 100 dacă acestea sunt
exprimate procentual:
f1 + f2 + f3 + ... + fi + ... + fk =
k
n n n n n n i
n
= 1 + 2 + 3 ++ i ++ k = i=1
= =1
n n n n n n n
rezultă
k
ni
f i = 1 , unde fi = k
.
i=1
n
i=1
i
37
Exemplul 3-6: Serie de repartiţie bidimensională – Născuţii - vii după grupa de vârstă a
părinţilor (anul 2001)
Grupa de vârsta a tatălui
Grupa de
Total 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50 ani Nedec
vârsta a mamei
ani ani ani ani ani ani ani şi peste larată
Total 220368 3560 36797 75879 57239 17792 8649 3006 945 16501
Sub 15 ani 627 219 150 37 7 - - 1 - 213
15-19 ani 28503 2587 11600 7090 1547 218 68 30 12 5351
20-24 ani 77518 672 20791 36030 11616 1674 505 141 78 6011
25-29 ani 66793 70 3752 28249 25492 4627 1407 364 142 2690
30-34 ani 36063 11 456 4156 17287 8442 3167 830 236 1478
35-39 ani 8395 1 40 285 1171 2598 2684 856 224 536
40-44 ani 2327 - 8 29 117 224 806 725 210 208
45-49 ani 139 - - 3 2 8 12 59 41 14
50 ani şi peste 3 - - - - 1 - - 2 -
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, Bucureşti, 2002, tabelul 2.2.3.
Seriile dinamice sunt compuse din două şiruri paralele de date, din care unul
reprezintă variaţia caracteristicii de timp (ti), iar al doilea, nivelurile fenomenului studiat
(xi).
Caracteristica principală a acestor şiruri este faptul că ele sunt construite pentru
colectivităţi omogene pentru a se asigura comparabilitatea indicatorilor de la o perioadă
la alta sau de la un moment la altul. Indicatorii care reprezintă variantele caracteristicii
studiate pot fi mărimi absolute, relative şi medii. Seriile cronologice pot fi de stocuri (de
momente) sau de fluxuri.
38
Exemplul 3-7: Serii statistice dinamice de momente – Produsul intern brut (miliarde lei,
preţuri curente)
Anul PIB
1990 857,9
1991 2203,9
1992 6029,2
1993 20035,7
1994 49773,2
1995 72135,5
1996 108919,6
1997 252925,7
1998 373798,2
1999 545730,2
2000 803773,1
2001 1167242,8
2002 1512616,8
2003 1890778,3
2004 2387914,3
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2002, tabelul 9.1., Comunicat de
presă nr. 11/26 feb.2004 (pentru anii 2002 şi 2003) şi nr.12/11 martie 2005 (pentru anul 2004).
Exemplul 3-8: Serii statistice dinamice de fluxuri – Execuţia bugetului de stat (cumulat
de la începutul anului, mld. lei)
39
Perioada venituri cheltuieli deficit (–)
excedent (+)
1996 18372.8 23732.0 -5359.2
1997 43834.5 52896.6 -9062.1
1998 67215.5 77616.6 -10401.1
1999 93239.8 106886.7 -13646.9
2000 120342.2 149167.8 -28825.6
2001 148203.1 184012.2 -35809.1
2002 179205.5 226823.6 -47618.1
2003 ianuarie 21214.5 19615.5 1599.0
februarie 35766.5 38041.7 -2275.2
martie 50977.2 58700.5 -7723.3
aprilie 74018.1 81400.4 -7382.3
mai 94773.1 105103.5 -10330.4
iunie 109277.4 125801.7 -16524.3
iulie 139569.6 151755.4 -12185.8
august 159726.3 170705.1 -10978.8
septembrie 183323.9 194669.4 -11345.5
octombrie 214156.1 225285.2 -11129.1
noiembrie 235595.2 253250.6 -17655.4
decembrie 252447.3 281450.7 -29003.4
Sursa: Banca Naţională a României, Buletin lunar 12/2003, secţiunea statistică, pag.37.
40
Exemplul 3-9: Serii statistice de spaţiu – Investiţiile străine directe în anul 2002 (mil.
USD, la sfârşitul perioadei)
Total fluxuri de capital -
Ţara
investiţii străine directe
Bulgaria 5560
Cipru 3624
Cehia 39395
Estonia 4226
Ungaria 30934
Letonia 2686
Lituania 3981
Polonia 47900
România 8852
Slovenia 4015
Slovacia 7732
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Buletin statistic CANSTAT, 4/2003, cap. Indicatori economici,
tabelul 2.4.
Exemplul 3-10: Serii statistice de tip panel – Total fluxuri de capital - investiţii străine
directe (mil.USD, la sfârşitul perioadei)
Ţara 2000 2001 2002 2003
Bulgaria 3831 4644 5560 6922
Cipru … … 3624 …
Cehia 21644 27092 39395 …
Estonia 2645 3160 4226 6497
41
Ungaria 20154 23398 30934 …
Letonia 1842 2284 2686 3215
Lituania 2334 2666 3981 4960
Polonia 34227 41247 47900 …
România 6551 7708 8852 10418
Slovenia 2893 2665 4015 …
Slovacia 3738 4808 7732 10248
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Buletin statistic CANSTAT, 4/2003, cap. Indicatori economici,
tabelul 2.4.
4 Anuarul statistic al României poate fi consultat pe site-ul a Institutului Naţional de Statistică: www.insse.ro
42
Rezolvare
1. Cele mai utilizate tabele statistice sunt: tabele statistice simple, tabele
statistice pe grupe, tabele statistice cu dublă intrare etc
2. a. vezi exemplul 3-1;
b. vezi exemplul 3-1;
c. vezi exemplul 3-1;
3. Utilizând informaţiile din Anuarul statistic al României identificaţi:
a) vezi exemplul 3-5;
b) vezi exemplul 3-6;
c) vezi exemplul 3-7;
d) vezi exemplul 3-8;
e) vezi exemplul 3-9;
f) vezi exemplul 3-10;
Rezumat
Bibliografie
Obligatorie
1. Baron T., Biji E. şi colectiv, 1996, Statistică teoretică şi economică, Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
2. Biji M., Biji E.M., Lilea E., Anghelache C., 2002, Tratat de statistică, Editura
Economică, Bucureşti
3. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 2004, Statistică, Editura Universitară,
Bucureşti
4. Institutul Național de Statistică, 2020. Anuarul statistic al României – serii de timp
1990-2019. București. Online la adresa
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/asr_2019_romana.pdf
43
5. Institutul Național de Statistică. 2021. Tempo Online – Baze de date statistice. Online
la adresa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
6. Jula N., 2004, Statistică economică, Editura Bren, Bucureşti
7. Jula N., 2005, Statistică economică, Editura Dareco, Bucureşti
8. Jula N., 2008, Statistică economică, Editura Cartea Studenţească, Bucureşti
Complementară:
1. Bădiță M., Cristache S. E.,1998, Statistica - aplicații practice, Editura Mondan,
Bucuresti
2. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 1999, Statistica pentru managementul
afacerilor, Editura Economică, Bucureşti
3. Ţarcă M., 1998, Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
44
Unitatea de învăţare 4: PROBLEME COMPLEXE PENTRU
STATISTICĂ
Introducere
Probleme rezolvate
Problema 1
45
d. Timpul de realizare în ore a produsului X de către salariaţii firmei A;
Răspuns:
- unitatea statistică: salariatul;
- variabila statistică: numărul de ore lucrate – cantitativă, continuă.
e. Personalul firmei A după vârstă şi sex;
Răspuns:
- unitatea statistică: persoana;
- variabila statistică:
- vârsta – cantitativă, discretă;
- sex – calitativă;
Problema 2
Răspuns:
În primul caz eşantionul se stabileşte pornind de la populaţia cu drept de vot la
momentul alegerilor (t0); în al doilea caz se alege un eşntion având în vedere populaţia
care va avea drept de vot peste 4 ani (la momentul t1). Unitatea statistică este persoana
cu drept de vot la momentul t0 sau t1, iar variabila (cantitativă) este opţiunea politică
(numele partidului menţionat).
Problema 3
S-a efectuat o observare statistică privind cota din venitul total al unei familii
alocată cheltuielilor de modernizare a locuinţei, in perioada 2000-2005. Au fost supuse
observării statistice 50 de familii din Municipiul Bucureşti. Rezultatele obţinute au fost
următoarele:
Cota din venitul total
Cota din venitul total alocată pentru alocată pentru
Familia modernizarea locuinţei, Familia modernizarea
locuinţei,
(%)
(%)
1 10.1 26 9.1
2 8.3 27 8.1
46
3 10.2 28 6.4
4 9.0 29 7.7
5 9.9 30 8.8
6 9.1 31 9.5
7 6.1 32 7.7
8 10.1 33 8.6
9 10.8 34 11.2
10 7.3 35 8.4
11 8.0 36 9.2
12 7.2 37 10.3
13 6.3 38 6.2
14 9.7 39 6.2
15 8.4 40 7.8
16 11.4 41 7.3
17 9.2 42 5.1
18 6.5 43 7.7
19 7.3 44 5.6
20 11.8 45 5.8
21 8.5 46 5.3
22 8.0 47 11.4
23 7.2 48 6.0
24 7.2 49 7.5
25 6.2 50 6.9
Se cer următoarele:
a. Să se grupeze datele pe intervale egale de variaţie;
b. Să se calculeze frecvenţele cumulate;
c. Să se reprezinte grafic distribuţia familiilor după cota din venitul total alocată
pentru modernizarea locuinţei;
d. Să se reprezinte grafic curbele frecvenţelor cumulate.
Rezolvare:
47
a. Gruparea datelor pe intervale egale de variaţie
Notăm cota din venitul total alocată pentru modernizarea locuinţei cu X, aceasta
fiind caracteristica de grupare şi cu n=50 numărul observaţiilor.
▪ Se calculează numărul de grupe după formula lui Sturges:
r = 1 + 3.22 · lg n = 1 + 3.22 · lg 50 ≈ 7
▪ Amplitudinea maximă a variaţiei caracteristicii (Ax):
Ax = Xmax – Xmin = 11.8% - 5.1% = 6.7%;
▪ Mărimea intervalului de grupare (h) este dată de relaţia:
Ax 6.7%
h= = 1% ;
r 7
▪ Se stabilesc intervalele de variaţie şi se realizează gruparea:
Cazul A:
Gruparea pe intervale de variaţie continuă, cu limita inferioară inclusă în interval
Intervale de variaţie
Număr familii
a caracteristicii X
5.0 – 6.0 4
6.0 – 7.0 9
7.0 – 8.0 11
8.0 – 9.0 9
9.0 – 10.0 8
10.0 – 11.0 5
11.0 – 12.0 4
TOTAL 50
Cazul B:
Gruparea pe intervale de variaţie continuă, cu limita superioară inclusă în interval
Intervale de variaţie
Număr familii
a caracteristicii X
5.0 – 6.0 5
6.0 – 7.0 8
7.0 – 8.0 13
48
8.0 – 9.0 8
9.0 – 10.0 7
10.0 – 11.0 5
11.0 – 12.0 4
TOTAL 50
49
Cazul B:
Gruparea pe intervale de variaţie continuă, cu limita superioară inclusă în interval
Intervale de variaţie Număr Frecvenţe cumulate
a caracteristicii X familii Crescător Descrescător
5.0 – 6.0 5 5 50
6.0 – 7.0 8 13 45
7.0 – 8.0 13 26 37
8.0 – 9.0 8 34 24
9.0 – 10.0 7 41 16
10.0 – 11.0 5 46 9
11.0 – 12.0 4 50 4
TOTAL 50 – –
50
c. Reprezentarea grafică a distribuţiei familiilor după cota din venitul total alocată
pentru modernizarea locuinţei (cazul A)
▪ metoda diagramei prin coloane
12
10
0
5.0 – 6.0 6.0 – 7.0 7.0 – 8.0 8.0 – 9.0 9.0 – 10.0 10.0 – 11.0 –
11.0 12.0
51
11.0 – 12.0
10.0 – 11.0
9.0 – 10.0
8.0 – 9.0
7.0 – 8.0
6.0 – 7.0
5.0 – 6.0
0 5 10 15
60
50
40
30
20
10
0
5.0 – 6.0 6.0 – 7.0 7.0 – 8.0 8.0 – 9.0 9.0 – 10.0 10.0 – 11.0 –
11.0 12.0
52
Problema 4
Se supun observării statistice cele 20 de societăţi comerciale care funcţionează
într-o anumită zonă, avându-se în vedere numărul de salariaţi şi salariul mediu acordat.
Datele obţinute sunt următoarele :
Societăţi Număr salariaţi Salariul mediu –
comerciale (xi) mil. lei (yi)
1 25 3.00
2 40 3.50
3 130 4.80
4 55 5.00
5 42 4.90
6 12 3.50
7 11 7.00
8 15 6.00
9 80 8.00
10 71 7.30
11 63 9.00
12 32 7.50
13 30 4.20
14 40 5.30
15 22 4.90
16 26 4.00
17 90 8.10
18 84 6.80
19 44 7.00
20 10 5.10
53
Se cer următoarele:
a) Gruparea combinată a datelor pe intervale egale de variaţie discretă;
b) Calculul indicatorilor de frecvenţă a distribuţiei societăţilor comerciale după
numărul de salariaţi şi după salariul mediu ;
c) Reprezentaţi grafic seriile de distribuţie cu frecvenţe absolute.
Rezolvare :
a) Se notează numărul de salariaţi cu X (prima caracteristică de grupare) şi cu Y
salariul mediu (a doua caracteristică de grupare), iar numărul de observaţii n = 20.
• Amplitudinile maxime ale variaţiei pentru caracteristica X şi pentru caracteristica
Y se calculează astfel :
Ax = Xmax – Xmin = 130-10=120 (salariaţi);
Ay = Ymax – Ymin = 9.00-3.00=6.00 (mil. lei);
• Se calculează numărul de grupe după formula lui Sturges:
r = 1 + 3.22 · lg n = 1 + 3.22 · lg 20 ≈ 5.322 ≈ 6
• Mărimile intervalelor de grupare (hX şi hY) sunt date de relaţiile:
Ax 120 Ay 6
hX = = = 20, h y = = =1
r 6 r 6
• Se stabilesc valorile cu care se discreditează intervalele :
∆X = 1 şi respectiv ∆Y = 0.1
Mărimea intervalului în cazul variaţiei discrete se calculează astfel :
h Xi = lim sup i − lim inf i + X , h Yi = lim sup i − lim inf i + Y
54
50-69 0 0 1 0 0 1 2
70-89 0 0 0 1 1 1 3
90-109 0 0 0 0 0 1 1
110-130 0 1 0 0 0 0 1
Total 3 5 3 2 4 3 20
b.1) Indicatorii de frecvenţă ai distribuţiei societăţilor comerciale după numărul de
salariaţi :
Frecvenţe Frecvenţe absolute Frecvenţe relative
Frecvenţe relative
Intervale de Frecvenţe relative cumulate cumulate (%)
grupare după absolute ni
numărul de ni* =
ni ni* % = * 100
(număr k
ni
k
salariaţi
(caracteristica
societăţi
comerciale) n
i=1
i i=1
crescător descrescător
Cres-
cător
Des-
crescător
X) , ni
(procente)
(coeficient)
10 - 29 7 0.35 35 7 20 35 100
30 - 49 6 0.30 30 13 13 65 65
50 - 69 2 0.10 10 15 7 75 35
70 - 89 3 0.15 15 18 5 90 25
90 - 109 1 0.05 5 19 2 95 10
110 - 130 1 0.05 5 20 1 100 5
TOTAL 20 1.00 100 - - - -
4.0-4.9 5 0.25 25 8 17 40 85
5.0-5.9 3 0.15 15 11 12 55 60
6.0-6.9 2 0.10 10 13 9 65 45
7.0-7.9 4 0.20 20 17 7 85 35
55
c.1) Distribuţia societăţilor comerciale după caracteristica X (numărul salariaţilor –
frecvenţe absolute) – metoda histogramei
0
10-29 30 - 49 50 - 69 70 - 89 90 - 109 110 - 130
110 - 130
90 - 109
70 - 89
50 - 69
30 - 49
10-29
0 10 20 30 40
56
c.3) Distribuţia societăţilor comerciale după caracteristica X (numărul salariaţilor –
frecvenţe absolute cumulate) – poligonul frecvenţelor
25
20
15
10
0
10-29 30 - 49 50 - 69 70 - 89 90 - 109 110 - 130
57
c.4) Distribuţia societăţilor comerciale după caracteristica Y (salariul mediu –
frecvenţe absolute) – metoda histogramei
0
3.0-3.9 4.0-4.9 5.0-5.9 6.0-6.9 7.0-7.9 8.0-9.0
58
30
25
20
15
10
0
3.0-3.9 4.0-4.9 5.0-5.9 6.0-6.9 7.0-7.9 8.0-9.0
25
20
15
10
0
3.0-3.9 4.0-4.9 5.0-5.9 6.0-6.9 7.0-7.9 8.0-9.0
59
Teste grilă
Problema 5
Răspuns: e.
Problema 6
Răspuns: c,e.
Problema 7
60
b. Bugetele de familie;
c. Rapoartele statistice;
d. Recensământul statistic;
e. Evidenţa fenomenelor demografice: căsătorii, naşteri, decese etc.
Răspuns: d.
Probleme propuse
Problema 1
61
20 81.8 45 85.8
21 88.5 46 85.3
22 86.0 47 81.4
23 79.2 48 86.0
24 77.2 49 87.5
25 68.2 50 86.9
Se cer următoarele:
a. Să se grupeze datele pe intervale egale de variaţie;
b. Să se calculeze frecvenţele cumulate;
c. Să se reprezinte grafic distribuţia familiilor după ponderea consumului în venitul
total;
d. Să se reprezinte grafic curbele frecvenţelor cumulate.
Problema 2
Se cunosc următoarele date privind ponderea economisirii în venitul familiilor:
Ponderea economisirii în Ponderea economisirii în
Familia Familia
totalul veniturilor (%) totalul veniturilor (%)
1 19.8 26 28.9
2 11.7 27 14.9
3 19.8 28 31.6
4 19.0 29 21.3
5 19.1 30 11.2
6 19.9 31 29.5
7 31.9 32 20.3
8 19.9 33 15.4
9 19.2 34 18.8
10 21.7 35 16.6
11 15.0 36 10.8
12 20.8 37 19.7
13 30.7 38 13.8
14 29.3 39 13.2
15 18.6 40 12.2
62
16 18.6 41 21.7
17 29.8 42 14.9
18 30.5 43 12.3
19 27.7 44 14.4
20 18.2 45 14.2
21 11.5 46 14.7
22 14.0 47 18.6
23 20.8 48 14.0
24 22.8 49 12.5
25 31.8 50 13.1
Se cer următoarele:
a. Să se grupeze datele pe intervale egale de variaţie;
b. Să se calculeze frecvenţele cumulate;
c. Să se reprezinte grafic distribuţia familiilor după ponderea economisirii în
venitul total;
d. Să se reprezinte grafic curbele frecvenţelor cumulate.
Rezumat
Bibliografie
Obligatorie
1. Baron T., Biji E. şi colectiv, 1996, Statistică teoretică şi economică, Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
2. Biji M., Biji E.M., Lilea E., Anghelache C., 2002, Tratat de statistică, Editura
Economică, Bucureşti
3. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 2004, Statistică, Editura Universitară,
Bucureşti
63
4. Institutul Național de Statistică, 2020. Anuarul statistic al României – serii de timp
1990-2019. București. Online la adresa
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/asr_2019_romana.pdf
5. Institutul Național de Statistică. 2021. Tempo Online – Baze de date statistice. Online
la adresa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
6 Jula N., 2004, Statistică economică, Editura Bren, Bucureşti
7. Jula N., 2005, Statistică economică, Editura Dareco, Bucureşti
8. Jula N., 2008, Statistică economică, Editura Cartea Studenţească, Bucureşti
Complementară:
1. Bădiță M., Cristache S. E.,1998, Statistica - aplicații practice, Editura Mondan,
Bucuresti
2. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 1999, Statistica pentru managementul
afacerilor, Editura Economică, Bucureşti
3. Ţarcă M., 1998, Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
64
Unitatea de învăţare 5:
INDICATORII STATISTICI
Cuprins:
• Concept şi funcţii
• Tipologia indicatorilor statistici
o Mărimi absolute
o Mărimi relative
Introducere
După parcurgerea unităţii veţi fi în măsură să răspundeţi la întrebările:
• Care sunt funcţiile indicatorilor statistici?
• Care sunt criteriile de clasificare a indicatorilor?
• Care sunt mărimile absolute?
65
exprimaţi în numere, cantităţi, valoare etc., aşa cum ar fi, de exemplu: valoarea
producţiei firmei A este de 23400000 u.m.; numărul de angajaţi cu studii
superioare din firma B este de 1224 persoane.
Aceşti indicatori provin din datele de intrare, printr-o prelucrare simplă sau
chiar prin preluare şi vor fi în continuare folosiţi în modele de calcul şi analiză
statistică.
b. funcţia de comparare – se manifestă în forme matematice clasice, şi anume
diferenţă şi/sau raport. Diferenţa se poate calcula în cazul unor indicatori absoluţi
şi exprimaţi în aceeaşi unitate de măsură şi poate fi pozitivă sau negativă. De
exemplu, diferenţa dintre valoarea producţiei firmei x înregistrată în luna februarie
şi acelaşi indicator înregistrat în luna ianuarie este de 1250 mil. lei – 1275 mil. lei
= -25 mil. lei.
Efectuarea raportului presupune fie aceiaşi indicatori, fie indicatori diferiţi,
dar care se găsesc într-o relaţie de interdependenţă şi rezultă în acest fel indicatori
derivaţi, exprimaţi în unităţi concrete de măsură. De exemplu indicatorul derivat
rata şomajului este rezultatul raportului dintre indicatorii număr de şomeri
şi populaţie activă şi exprimă numărul de şomeri la 100 persoane active.
c. funcţia de analiză şi sinteză – este relevantă în cazul unor indicatori sub forma de
valori medii, de regulă, rezultaţi din prelucrarea datelor obţinute pe baza unei
colectivităţi omogene (salariul mediu, nivelul productivităţii medii a muncii într-o
firmă etc.). Un indicator sintetic este şi cel obţinut printr-o însumare (agregare), de
exemplu, numărul de angajaţi pe total economie obţinut ca sumă a angajaţilor pe
ramuri ale economiei naţionale, produsul intern brut obţinut prin însumarea
valorilor adăugate brute înregistrate de firmele existente în economia unei ţări.
Analiza statistică ne permite să apreciem în ce măsură valorile individuale
diferite se regăsesc în mod real în indicatorul sintetic, iar cazurile care nu se
încadrează în tendinţa normală de evoluţie a fenomenului sunt excluse din calcul.
d. funcţia de estimare – specifică metodei statistice, se bazează pe elemente de teoria
probabilităţilor, economie politică şi sociologie. Estimarea reprezintă
determinarea, pornind de la un eşantion reprezentativ, a valorilor parametrilor
dintr-o populaţie, de exemplu, calculul înclinaţiei marginale spre consum a1 din
relaţia: C = a0 + a1Y + e, unde
C = consumul populaţiei,
Y = venitul populaţiei,
a0 = parametru care măsoară consumul autonom,
a1 = parametru care măsoară înclinaţia marginală spre consum, iar
e = variabilă care reprezintă abaterea care evaluează discrepanţa între valoarea
anticipată şi valoarea înregistrată.
e. funcţia de verificare a ipotezelor şi de testare a semnificaţiei unor indicatori
statistici pe baza unui model de calcul.
66
Se consideră că, pe lângă estimarea parametrilor necunoscuţi ai unei
distribuţii, testarea ipotezelor statistice reprezintă unul dintre cele mai importante
aspecte al e investigaţiilor statistice. Procesul de testate a ipotezelor statistice
presupune trei elemente esenţiale:
(1) formularea a două ipoteze alternative,
(2) construirea unui test statistic şi identificarea distribuţiei statisticii respective
şi
(3) construirea unei reguli de decizie pentru alegerea uneia dintre ipoteze. Aceste
aspecte sunt prezentate detaliat în analizele econometrice.
B. După modul în care exprimă fenomenele, indicatorii statistici pot fi: (1) mărimi
absolute; (2) mărimi relative; (3) mărimi medii; (4) indici; (5) ecuaţii de estimare. Cu
excepţia mărimilor absolute, ceilalţi indicatori sunt indicatori derivaţi, calculaţi după
metodologii specifice. Indicatorii derivaţi au ca bază de calcul indicatorii absoluţi.
67
considerat echivalent cu suma următoarelor elemente: consumul final (consumul
populaţiei şi consumul public), formarea brută a capitalului (formarea brută a
capitalului fix şi variaţia stocurilor) şi exportul net (export minus import). Se observă
că, la rândul lor, cele trei componente sunt indicatori obţinuţi prin agregare
(însumare) .
– unii indicatori absoluţi se obţin prin agregarea unor elemente (valori) individuale cu
acelaşi conţinut, de exemplu valoarea producţiei unei firme calculată însumarea
valorii producţiei pe tipuri de produse.
68
x1 xi xk
g1x = k
, …, gix = k
, …, gkx = k
x
i=1
i x
i=1
i x
i=1
i
g
i=1
x
i = 1,
sau
k
g
i=1
x
i(%) = 100
n
i=1
*
i = 1 (exprimarea frecvenţelor relative se face sub formă de coeficienţi) şi
n
i=1
x
i(%) = 100 (exprimarea frecvenţelor relative se face sub formă de procente).
01:00
Exemplul 5-1: Mărimi relative de structură – Structura populaţiei ocupate, pe nivel de
instruire, în 2001
Nivel de instruire Pondere în populaţie
ocupată (%)
Superior 9,4
Postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 4,5
Liceal 29,1
Profesional, complementar sau de ucenici 22,3
Gimnazial 21,2
Primar sau fără şcoală absolvită 13,5
Total 100,0
69
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2002, cap.3: Forţa de muncă, tab.
3.1.4.
70
xt
I t0 = .100, unde t=0,n
x0
Exemplul 5-3: Mărimi relative cu bază fixă – Indicele preţurilor de consum (IPC), faţă
de sfârşitul anului 1995
Anul Dinamica faţă de 1995 (%)
1995 100.0
1996 156.9
1997 394.4
1998 554.6
1999 858.5
2000 1207.9
2001 1573.9
2002 1854.1
2003 2115.5
Sursa: calcule pe baza datelor din Banca Naţională a României, Buletin lunar, 12/2003, pag. 37.
I
t =1
t
t −1
= In0 .
71
Exemplul 5-4: Mărimi relative cu baza în lanţ – Indicele preţurilor de consum (IPC),
faţă de sfârşitul anului anterior (%)
Dinamica faţă de sfârşitul
Anul
anului anterior (%)
1995 100
1996 156.9
1997 251.4
1998 140.6
1999 154.8
2000 140.7
2001 130.3
2002 117.8
2003 114.1
Sursa: Banca Naţională a României, Buletin lunar, nr. 12/2003, pag. 37.
72
Aceste mărimi relative de tipul coeficienţilor se pot exprima şi procentual.
73
Un alt exemplu: rata şomajului (s) se calculează ca raport procentual între
Numărul şomerilor înregistraţi (S) şi Populaţia activă (PA):
S
s= 100
PA
Sursa: Banca Naţională a României, Buletin lunar, nr. 12/2003, pag. 37.
f) Mărimi medii
Având în vedere obiectul de studiu al statisticii, şi anume fenomenele de masă
din economie şi modul de manifestare a acestora, de regulă într-un număr mare de
variante, se pune problema identificării unor indicatori care să sintetizeze evoluţia
tuturor variabilelor, şi care să fie reprezentativi pentru colectivitatea pe care o exprimă.
Acest rol îl joacă în statistică mărimile medii, ele redând în cazul unei utilizări
corecte, ceea ce este esenţial, tipic şi obiectiv în evoluţia colectivităţii în cauză. Pentru o
analiză corectă, în calculul mediilor trebuie să se ţină seama de următoarele premise:
– seria statistică utilizată trebuie să conţină un număr suficient de mare de termeni
(variante utilizate);
74
– seria să fie compusă din valori omogene;
– utilizarea unui tip de medie corespunzător datelor de care dispunem şi scopului
pentru care se calculează.
Mediile, simple sau ponderate, cel mai frecvent utilizate sunt: media aritmetică,
media armonică, media pătratică, media geometrică şi media cronologică (vezi capitolul
Analiza seriilor de repartiţie unidimensionale, §3. Indicatorii tendinţei centrale).
5 Anuarul statistic al României poate fi consultat pe site-ul a Institutului Naţional de Statistică: www.insse.ro
75
a) identificaţi un indicator care se exprime mărimile relative de structură (vezi
exemplul 5-1);
b) identificaţi un indicator care se exprime mărimile relative de coordonare
(vezi exemplul 5-2);
c) identificaţi un indicator care se exprime mărimile relative de dinamică:
c1) mărimi relative cu baza fixă (vezi exemplul 5-3);
c2) mărimi relative cu baza în lanţ (vezi exemplul 5-4);
d) identificaţi un indicator care se exprime mărimile relative de intensitate (vezi
exemplul 5-5)
Rezolvare
2. Indicatorii statistici pot fi grupaţi după mai multe criterii: (a) după gradul
de prelucrare a datelor statistice; (b) după modul în care exprimă fenomenele
76
c2) mărimi relative cu baza în lanţ (vezi exemplul 4-4);
d) identificaţi un indicator care se exprime mărimile relative de
intensitate (vezi exemplul 4-5)
Rezumat
Rezultatele obţinute în urma prelucrării datelor primare statistice, conform unei
metodologii adecvate, exprimate numeric, se numesc indicatori statistici;
Indicatorii statistici pot fi grupaţi după mai multe criterii: (a) după gradul de
prelucrare a datelor statistice; (b) după modul în care exprimă fenomenele;
După modul în care exprimă fenomenele, indicatorii statistici pot fi:
1. mărimi absolute;
2. mărimi relative;
3. mărimi medii;
4. indici;
5. ecuaţii de estimare.
Bibliografie
Obligatorie
1. Baron T., Biji E. şi colectiv, 1996, Statistică teoretică şi economică, Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
2. Biji M., Biji E.M., Lilea E., Anghelache C., 2002, Tratat de statistică, Editura
Economică, Bucureşti
3. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 2004, Statistică, Editura Universitară,
Bucureşti
4. Institutul Național de Statistică, 2020. Anuarul statistic al României – serii de timp
1990-2019. București. Online la adresa
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/asr_2019_romana.pdf
5. Institutul Național de Statistică. 2021. Tempo Online – Baze de date statistice. Online
la adresa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
6. Jula N., 2004, Statistică economică, Editura Bren, Bucureşti
7. Jula N., 2005, Statistică economică, Editura Dareco, Bucureşti
8. Jula N., 2008, Statistică economică, Editura Cartea Studenţească, Bucureşti
Complementară:
77
1. Bădiță M., Cristache S. E.,1998, Statistica - aplicații practice, Editura Mondan,
Bucuresti
2. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 1999, Statistica pentru managementul
afacerilor, Editura Economică, Bucureşti
3. Ţarcă M., 1998, Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
78
Unitatea de învăţare 6:
ANALIZA SERIILOR DE REPARTITIE UNIDIMENSIONALE
Cuprins:
• Proprietăţile seriei de distribuţie
• Indicatorii de nivel şi de frecvenţă ai seriilor statistice
• Indicatorii tendinţei centrale - media
Introducere
După parcurgerea unităţii veţi fi în măsură să răspundeţi la întrebările:
• Care sunt principalele proprietăţi ale seriei de distribuţie?
• Care sunt indicatorii de nivel?
• Care sunt indicatorii de distribuţie?
79
– omogenitatea;
– independenţa;
– concentrarea / dispersia către / faţă de una sau mai multe valori ale seriei
care stau la baza indicatorilor din care este construită seria.
Variabilitatea termenilor unei serii statistice este cu atât mai mare cu cât factorii
care determină apariţia valorilor înregistrate sunt mai mulţi şi acţionează combinat şi
diferit în conjuncturi diferite.
Gradul de omogenitate a termenilor unei serii statistice de repartiţie este în relaţie
inversă cu gradul de variabilitate a acestora, altfel spus, cu cât variabilitatea este mai
mare, cu atât gradul de omogenitate este mai mic. Omogenitatea se manifestă atunci
când valorile au acelaşi conţinut, depind de aceiaşi factori esenţiali, cei aleatori având o
influenţă minimă.
Dacă se constată că seria nu prezintă omogenitate, atunci se va proceda la
împărţirea seriei în două sau mai multe serii componente pentru a se atinge gradul de
omogenitate dorit pentru fiecare în parte.
Independenţa termenilor unei serii de repartiţie constă în aceea că fiecare valoare
individuală se înregistrează pentru un element distinct al colectivităţii statistice.
Independenţa este relativă deoarece într-o colectivitate se manifestă o tendinţă după o
anumită « lege de repartiţie ». Pentru un număr suficient de mare de înregistrări,
abaterile într-un sens sau altul de la tendinţa generală se pot compensa reciproc.
Concentrarea/dispersia către/faţă de una sau mai multe valori ale seriei se
exprimă prin numărul diferit de apariţii (frecvenţe) ale diferitelor valori înregistrate
pentru aceeaşi variabilă statistică. In ipoteza că factorii de influenţă au aceeaşi
intensitate, frecvenţele de apariţie a le fiecărei valori sunt egale sau foarte apropiate.
Pornind de la o serie de ipoteze de repartiţie a frecvenţelor sunt elaborate
repartiţii teoretice, adică funcţii matematice probabilistice determinate între valorile
variabilei studiate şi frecvenţele lor de apariţie, cum ar fi: repartiţia binomială, repartiţia
normală, repartiţia Poisson, repartiţia Student.
Vom studia în continuare sistemul de indicatori ai unei repartiţii de distribuţie, şi
anume:
– indicatorii de nivel şi de frecvenţe;
– indicatorii tendinţei centrale şi ai mediilor de structură;
– indicatorii de variaţie;
– indicatorii de asimetrie;
– indicatorii de concentrare.
80
1.2. Indicatorii de nivel şi de frecvenţă ai seriilor statistice
a. Indicatorii de nivel se exprimă prin însăşi mărimea variantei, în cazul grupării pe
variante (de exemplu, salariul înregistrat, vârsta etc.) sau, în cazul intervalelor de
variaţie, indicatorul de nivel va fi centrul intervalului (de exemplu, intervalul de
salarizare « de la 4 milioane lei la 5 milioane lei » va avea drept indicator de nivel
mărimea 4,5 milioane.
b. Indicatorii de frecvenţă cuprind:
– frecvenţe absolute;
– frecvenţe relative;
– frecvenţe cumulate.
–
Frecvenţele absolute se exprimă în unităţi concrete şi arată numărul de apariţii
ale variantei sau intervalului de valori (notate fi sau ni).
ni
ni* = k
ni=1
i
sau, procentual,
ni
ni*(%) = k
100 ,
ni=1
i
respectiv:
fi
fi* = k
f
i=1
i
sau, procentual,
fi
*
fi(%) = k
100 .
f
i=1
i
81
Frecvenţele cumulate sunt utilizate la calculul medianei şi a modulului. Frecvenţa
cumulată a unei valori empirice a caracteristicii xi reprezintă suma frecvenţelor tuturor
valorilor mai mari sau mai mici decât xi, inclusiv aceea a lui xi, în funcţie de sensul
cumulării (fie de la nivelul minim la cel maxim, fie invers).
Relaţiile de calcul în cazul frecvenţelor cumulate crescător sunt următoarele:
a. În cazul frecvenţelor absolute:
i
Fi = f
j =1
j ,
unde i = 2, …, k
adică F2 = f1 + f2;
F3 = f1 + f2 + f3;
…
Fk = f1 + f2 + … + fk;
Observaţie: ultima frecvenţă cumulată Fk este egală cu totalul frecvenţelor seriei,
deci cu volumul seriei.
82
1.3. Indicatorii tendinţei centrale
În funcţie de gradul de omogenitate a valorilor înregistrate, de sursele de
informaţii şi de scopul analizei, în teoria şi practica economică se utilizează următorii
indicatori ai tendinţei centrale:
– media;
– mediana;
– modulul.
1.3.1. Media
83
Media caracterizează în mod real tendinţa de grupare şi de concentrare a valorilor
individuale numai dacă se constată pe baza reprezentării grafice şi a unei analize a
distribuţiei informaţiilor înregistrate că există o valoare centrală în jurul căreia se
concentrează majoritatea celorlalte valori. Rezultă că media este semnificativă doar în
cazul unei colectivităţi omogene sau relativ omogene. În cazul în care colectivitatea este
eterogenă se va împărţi colectivitatea pe grupe, folosind seriile condiţionate pentru care
se vor calcula mediile parţiale corespunzătoare. Media pe total colectivitate va fi în o
medie a mediilor, adică o sinteză a mediilor de grupe, iar calitatea ei va fi dată de
calitatea, de corectitudinea mediilor grupelor.
Rezultă că o medie poate fi utilizată în analizele statistice în mod relevant doar
dacă îndeplineşte anumite condiţii.
Conform statisticianului englez G.U. Yule (1945)7 condiţiile pe care trebuie să
le îndeplinească o medie pentru a fi corect utilizată sunt următoarele (Biji M. şi colab.,
2002):
– să fie exact precizată, fie printr-o definiţie, fie printr-o formulă;
– să fie expresia tuturor observaţiilor făcute. De la această regulă se exceptează
cazurile extreme, care nu se înscriu în logica fenomenului, pentru a nu
modifica fenomenul observat;
– să posede proprietăţi simple şi evidente, făcând posibilă înţelegerea sensului
ei general; o medie nu trebuie să aibă un caracter matematic prea abstract,
greu de utilizat şi de interpretat;
– să poată fi calculată uşor şi rapid. Dintre două medii cu proprietăţi similare,
va fi preferată aceea care se poate calcula mai uşor;
– să fie puţin sensibilă la fluctuaţiile de selecţie în cazul în care datele provin
dintr-un sondaj statistic. Deoarece media diferă de la un eşantion la altul,
dintre mediile calculate este necesar să se aleagă aceea care prezintă cea mai
mare stabilitate;
– să poată fi utilizată la calcule matematice ulterioare.
84
1. media aritmetică (notată x a sau x );
2. media armonică ( x h );
3. media pătratică ( x p );
4. media geometrică ( x g ).
x i
xa = i=1
n
unde: xi – reprezintă nivelurile individuale ale variabilei;
n
85
k
xn i i
x= i=1
n
,
n i=1
i
unde k reprezintă numărul de grupe, deci k < n. Dacă notăm frecvenţa relativă fi,
calculată:
ni
fi = n
,
n
i=1
i
86
Exemplul 6-2: Calculul mediei aritmetice ponderate cu frecvenţa absolută de apariţie a
valorilor individuale
Tabelul precedent poate fi transformat astfel:
Nota Frecvenţa
(xi) (ni)
7 1
8 2
9 3
10 2
Total 8
În această situaţie, media se calculează ponderat astfel:
k
x n i i
(7 1) + (8 2) + (9 3) + (10 2) = 70 = 8.75
x= i=1
n
=
8 8
n
i=1
i
87
2. Calculul mediei aritmetice pentru repartiţia de frecvenţe pe intervale de variaţie
Presupunem că înălţimea măsurată în centimetri pentru un grup de 500 de tineri
este următoarea:
Rezolvare
1. Media aritmetică se poate determina astfel:
k
x = x i fi = (7 0.125 ) + (8 0.250 ) + (9 0.375 ) + (10 0.250 ) = 8.75
i=1
xn i i
85700
x= i=1
n
= = 171.4 cm
500
n
i=1
i
Rezumat
Principalele proprietăţi ale unei serii de repartiţie sunt (Biji M. şi colab., 2002):
• Variabilitatea;
• omogenitatea;
• independenţa;
88
• concentrarea / dispersia către / faţă de una sau mai multe valori ale seriei care
stau la baza indicatorilor din care este construită seria.
Indicatorii de nivel se exprimă prin însăşi mărimea variantei, în cazul grupării pe
variante (de exemplu, salariul înregistrat, vârsta etc.) sau, în cazul intervalelor de
variaţie, indicatorul de nivel va fi centrul intervalului (de exemplu, intervalul de
salarizare «de la 4 milioane lei la 5 milioane lei» va avea drept indicator de nivel
mărimea 4,5 milioane;
Indicatorii de frecvenţă cuprind:
• frecvenţe absolute;
• frecvenţe relative;
• frecvenţe cumulate
Bibliografie
Obligatorie
1. Baron T., Biji E. şi colectiv, 1996, Statistică teoretică şi economică, Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
2. Biji M., Biji E.M., Lilea E., Anghelache C., 2002, Tratat de statistică, Editura
Economică, Bucureşti
3. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 2004, Statistică, Editura Universitară,
București
4. Institutul Național de Statistică, 2020. Anuarul statistic al României – serii de timp
1990-2019. București. Online la adresa
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/asr_2019_romana.pdf
5. Institutul Național de Statistică. 2021. Tempo Online – Baze de date statistice.
Online la adresa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
6. Jula N., 2004, Statistică economică, Editura Bren, Bucureşti
7. Jula N., 2005, Statistică economică, Editura Dareco, Bucureşti
8. Jula N., 2008, Statistică economică, Editura Cartea Studenţească, Bucureşti
Complementară:
1. Bădiță M., Cristache S. E.,1998, Statistica - aplicații practice, Editura Mondan,
Bucuresti
2. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 1999, Statistica pentru managementul
afacerilor, Editura Economică, Bucureşti
3. Ţarcă M., 1998, Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
89
Unitatea de învăţare 7:
PROPRIETĂŢI ALE MEDIEI ARITMETICE
Cuprins:
Introducere
a-1) într-un şir de valori egale, media acestora este egală cu fiecare dintre ele.
90
Dacă x1 = x2 = … = xn = xct, atunci
n
x ct
n x ct
x= i=1
= = xct
n n
a-3) suma abaterilor nivelurilor individuale ale variabilei aleatoare de la media lor
este egală cu zero8.
b-1) media calculată din termenii seriei micşoraţi (sau măriţi) cu o constantă a, este
mai mică (respectiv, mai mare) decât media seriei iniţiale cu constanta a.
Constanta a se alege dintre termenii seriei, fiind, de regulă, varianta cu frecvenţa
cea mai mare9.
8 Pentru demonstraţie, vezi Jula N., 2004, Statistică economică, Editura Bren, Bucureşti, pag. 58-59
9 idem, pag. 59-60
91
b-2) media calculată din termenii seriei micşoraţi prin împărţire (sau măriţi) la o
constantă h, este mai mică (respectiv, mai mare) decât media seriei iniţiale de h
ori. Se procedează în mod analog în cazul când termenii se înmulţesc cu un
coeficient h. În acest caz media se măreşte corespunzător, de h ori10. Deoarece
această proprietate se utilizează pentru simplificarea calculului, atunci, cel mai
frecvent se procedează la împărţirea termenilor la h.
92
Exemplul 7-1: Calculul simplificat al mediei aritmetice
Distribuţia lucrătorilor dintr-o firmă, în funcţie de salariul lunar, este următoarea:
Număr
lucrători Centrul grupei xi − a xi − a
Salariul lunar (€) (ni · xi) ni
de salariu (xi) h h
(ni)
sub 1000 8 900 7200 -2 -16
[1000-1200) 12 1100 13200 -1 -12
[1200-1400) 20 1300 26000 0 0
[1400-1600) 16 1500 24000 1 16
[1600-1800) 14 1700 23800 2 28
[1800-2000) 12 1900 22800 3 36
[2000-2200) 10 2100 21000 4 40
[2200-2400) 5 2300 11500 5 25
peste 2600 3 2500 7500 6 18
Suma 100 – 157000 – 135
x n i i
157000
– calculul direct: x = i=1
n
= = 1570
100
n
i=1
i
xi − a
k
i=1 h
ni
135
– calculul simplificat: x = k
h + a = 200 + 1300 = 1570
100
n
i=1
i
93
b-3) dacă într-o serie toate frecvenţele se împart la o constantă aleasă arbitrar c, atunci
nivelul mediei aritmetice calculată pe baza noilor frecvenţe nu se schimbă11
b-4) Media, pe total colectivitate, se poate calcula ca medie a mediilor de grupă, într-
o colectivitate împărţită în r grupe omogene, folosind în acest scop relaţiile:
– dacă grupele au volume inegale, iar ni reprezintă frecvenţa fiecărei grupe:
r
xn i i
x= i=1
r
n i=1
i
– dacă grupele sunt de volum egal, adică au aceeaşi frecvenţă (deci nu mai este
nevoie de introducerea în calcul a acesteia)
r
x i
x= i=1
, în care r reprezintă numărul pe grupe.
r
Adică, media generală calculată pe baza distribuţiei de frecvenţe a
colectivităţii generale este egală cu media mediilor parţiale, calculate pe baza
seriilor de distribuţie componente. Aceasta înseamnă că media generală se
formează ca o sinteză a mediilor parţiale. Media generală, fiind o sinteză a mediilor
parţiale, este cuprinsă între cea mai mică şi cea mai mare dintre acestea, ceea ce
înseamnă că, pe întreaga colectivitate, are loc un proces de compensare a abaterilor
dintre mediile parţiale şi cea generală.
Media aritmetică a sumei a două variabile întâmplătoare şi independente, x şi y,
este egală cu suma mediilor celor două variabile12:
x+ y = x+ y.
Observaţie: Cazul de mai sus se poate generaliza astfel: media aritmetică
a sumei a n variabile întâmplătoare independente este egală cu suma mediilor celor
n variabile considerate.
Atunci când în calcule apar variabile statistice sintetice, obţinute ca sumă a două
sau mai multe variabile aleatoare independente, se aplică proprietatea prezentată mai
sus.
94
Exemplul 7-2: Calculul mediei aritmetice pentru suma a două variabile independente
Deoarece
n
(x i + yi )
(x1 + y1 ) + (x 2 + y 2 ) + ... + (x n + y n ) =
x+y= i=1
=
n n
n n n n
x + yi i x y i i
= i=1 i=1
= i=1
+ i=1
=x+y
n n n
De exemplu, cheltuielile de producţie pot fi considerate o variabilă aleatoare
sintetică (CT) obţinută prin agregarea (însumarea) a două variabile aleatoare
independente: cheltuieli materiale de producţie (CM) şi cheltuielile salariale de
producţie (CS). În acest caz cheltuielile medii pe total colectivitate sunt egale cu
cheltuielile materiale medii (pe unitatea de produs) însumate cu cheltuielile salariale
medii (pe unitatea de produs):
CT = CM + CS,
de unde, aplicând proprietăţile mediei aritmetice, rezultă
CT CM + CS CM CS
= CT = = + = CM + CS ,
Q Q Q Q
adică CT = CM + CS .
95
Exemplul 7-3: Calculul mediei aritmetice pentru produsul a două variabile independente
Fie cele trei variabile (două variabile factoriale şi una complexă, obţinută ca
produs al primelor două) prezentate astfel:
x x1, x2, …, xn
y y1, y2, …, ym
xy x1y1, x1y2, …, x1ym
x2y1, x2y2, …, x2ym
…
xny1, xny2, …, xnym
Pentru variabilele respective se pot calcula mediile, după formulele prezentate
mai sus:
n
x + x 2 + ... + x n x i
x= 1 = i=1
n n
m
y1 + y 2 + ... + y m
yi
y= = i=1
m m
96
xmax
M( x ) = xf ( x )dx .
xmin
În cazul general,
+
−
f ( x)dx = 1
97
Rezolvare
1. Avantaje
• Este un indicator cu o interpretare simplă;
• Pentru o serie de date media este unică şi se poate calcula uşor pentru
aproape orice serie (pentru toate seriile discrete şi finite);
• Calculul mediei ţine seama de toate înregistrările individuale ale
variabilei considerate;
• Este indispensabilă majorităţii procedurilor de analiză statistică.
2. Dezavantaje
• Deoarece calculul mediei ţine seama de toate înregistrările individuale
ale variabilei considerate, media este afectată de valorile extreme ale
seriei de date;
• Nu poate fi folosită pentru distribuţii grupate după caracteristici
complexe (de tipul: grupa de vârstă 60 de ani şi peste);
• Nu păstrează semnificaţia de caracteristică semnificativă în cazul seriilor
de timp în care datele manifestă o tendinţă evidentă în evoluţie.
Rezumat
În funcţie de utilitatea practică, proprietăţile mediei se împart în două grupe:
a. de verificare a exactităţii calculului;
b. de simplificare a calculului.
Avantaje
1. Este un indicator cu o interpretare simplă;
2. Pentru o serie de date media este unică şi se poate calcula uşor pentru aproape
orice serie (pentru toate seriile discrete şi finite);
3. Calculul mediei ţine seama de toate înregistrările individuale ale variabilei
considerate;
4. Este indispensabilă majorităţii procedurilor de analiză statistică. Funcţiile
calculatoarelor sunt: colectarea, stocarea, prelucrarea, recuperarea şi regăsirea respectiv
afişarea datelor;
98
Bibiografie
Obligatorie
1. Baron T., Biji E. şi colectiv, 1996, Statistică teoretică şi economică, Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
2. Biji M., Biji E.M., Lilea E., Anghelache C., 2002, Tratat de statistică, Editura
Economică, Bucureşti
3. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 2004, Statistică, Editura Universitară,
Bucureşti
4. Institutul Național de Statistică, 2020. Anuarul statistic al României – serii de timp
1990-2019. București. Online la adresa
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/asr_2019_romana.pdf
5. Institutul Național de Statistică. 2021. Tempo Online – Baze de date statistice. Online
la adresa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
6. Jula N., 2004, Statistică economică, Editura Bren, Bucureşti
7. Jula N., 2005, Statistică economică, Editura Dareco, Bucureşti
8. Jula N., 2008, Statistică economică, Editura Cartea Studenţească, Bucureşti
Complementară:
1. Bădiță M., Cristache S. E.,1998, Statistica - aplicații practice, Editura Mondan,
Bucuresti
2. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 1999, Statistica pentru managementul
afacerilor, Editura Economică, Bucureşti
3. Ţarcă M., 1998, Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
99
Unitatea de învăţare 8:
ALTE TIPURI DE MEDIE ŞI INDICATORI DE POZIŢIE ŞI CEI AI
VARIAŢIEI
Cuprins:
• Media armonică, pătratică, geometrică
• Indicatorii de poziţie (de structură)
• Indicatorii variaţiei
Introducere
100
analize statistice cât mai complete şi mai relevante pentru realitatea pe care o exprimă,
iar media aritmetică rămâne parametrul de bază al caracterizării statistice, al unei
repartiţii.
Media armonică este o formă transformată a mediei aritmetice ponderate. Se
determină ca valoare inversă a mediei aritmetice, calculată din valorile inverse ale
termenilor aceleiaşi serii.
Acest tip de medie se utilizează atunci când nu se cunosc frecvenţele fi şi nici
volumul total al acestora fi .
Cu toate că se obţine din media aritmetică ponderată, în calculul statistic se
utilizează două variante ale mediei armonice, simplă şi ponderată.
Se folosesc următoarele relaţii de calcul:
– pentru o serie simplă:
n
xh = n
,
1
i=1 x i
n i
xh = k
i=1
1
x
i=1
ni
i ,
utilizată atunci când nivelul variabilei aleatoare diferă de la o grupă la alta
Exemplul 8-1: Calculul mediei armonice
Fie următoarele date înregistrate în mai multe cronometrări succesive privind
timpul necesar la un utilaj pentru executarea unei piese (xi) şi timpul efectiv lucrat de
utilajul respectiv (ni):
Timp utilaj (ore) Timp efectiv lucrat (ore)
ni/xi
(xi) (ni)
0.40 24 60
0.45 36 80
0.50 42 84
0.55 55 100
0.60 51 85
101
0.65 52 80
0.70 42 60
0.75 39 52
Suma 341 601
Media armonică a timpului necesar pentru executarea unei piese se calculează
astfel:
k
n i
341
xh = k
i=1
= = 0.567 ore, aproximativ 34 minute.
1 601
x
i=1
ni
i
Observaţie:
Metodologia de calcul al mediei armonice este aceeaşi cu cea a mediei aritmetice,
cu deosebirea că se însumează inversul termenilor, iar această suma (ponderată sau nu,
după caz) este plasată la numitorul raportului prin care se calculează media .
Având în vedere legătura existentă între metodologiile de calcul al mediei
aritmetice şi cel al mediei armonice, se pot deduce anumite relaţii utile în practica
statistică:
1. dacă termenii seriei sunt pozitivi, media armonică este întotdeauna mai mică
decât media aritmetică calculată pe baza aceloraşi valori.
2. în cazul în care între două variabile interdependente există un raport de inversă
proporţionalitate, acest raport se păstrează şi în cazul mediilor calculate. Dacă se
calculează nivelului mediu al uneia dintre cele două variabile cu ajutorul mediei
aritmetice, pentru cealaltă se foloseşte în mod obligatoriu media armonică.
3. dacă în cazul seriilor cu frecvenţe diferite se folosesc sisteme de ponderare
diferite, şi anume la media aritmetică frecvenţele absolute (ni), iar la media
armonică, produsele de frecvenţe (xi,ni), se obţine aceeaşi valoare a mediei.
Relaţiile vor fi:
– pentru media aritmetică
x=
xn i i
;
n i
xh =
xn i i
1
x xn i i
i .
102
Se observă că, în acest caz, media aritmetică poate fi substituită cu media
armonică ponderată cu produsele de frecvenţele (xini).
Cazul cel mai frecvent întâlnit în practică este acela în care media armonică apare
ca formă transformată a mediei aritmetice, adică cele două medii au aceeaşi valoare şi
care conduce la egalitatea celor două valori medii. Aşadar, atunci când datele statistice
nu permit evidenţierea frecvenţelor absolute (ni), ci doar a variantelor caracteristicii (xi)
şi respectiv a produselor de frecvenţă (xini) se utilizează următoarea formulă pentru
calculul mediei armonice ponderate:
k
xn i i
xh = k
i=1
1
x
i=1
x in i
i
103
52 39 0.75
Suma 341 4.60
xn i i
341
xh = k
i=1
= = 74.13 .
1 4.60
x
i=1
x in i
i
Acest tip de medie este utilizat, de regulă, atunci când nivelurile variabilei
aleatoare independente înregistrează modificări aproximativ cu tendinţă de progresie
exponenţială şi se doreşte accentuarea importanţei termenilor cu valoare din ce în ce mai
mare.
Media pătratică ( x p ) este acea valoare care, înlocuind termenii seriei ridicaţi la
pătrat, nu modifică suma pătratelor lor. Media pătratică va fi deci egală cu rădăcina
pătrată din pătratul mediu al seriei. Metodologiile de calcul al mediei pătratice, armonice
şi aritmetice (simple şi ponderate) au ca element comun faptul că funcţia determinantă
este de tip adiţional.
Ca şi în cazul precedent, în cadrul seriilor de repartiţie de frecvenţe, această
medie se foloseşte complementar mediei aritmetice, care rămâne principalul indicator al
tendinţei centrale.
Deoarece în calculul acestui tip de medie termenii iniţiali sunt însumaţi după
ridicarea lor prealabilă la pătrat, înseamnă că media pătratică se poate folosi şi în cazul
în care termenii seriei au valori pozitive şi negative. Media pătratică se calculează astfel:
– pentru o serie simplă sau cu frecvenţe egale pentru toate valorile. Calculăm în
n
prealabil suma pătratelor termenilor seriei: x12 + x 22 + ... + x n2 = x i2 . Având în
i=1
104
vedere proprietatea de reprezentativitate a unei medii, dacă se înlocuieşte în relaţia
de mai sus fiecare termen cu media pătratică obţinem:
n
p pp
x 2 + x 2 + ... + x 2 = x i2 ,
i=1
n ori
rezultă
n
nx p2 = x i2 ,
i=1
x 2
i
de unde xp = i=1
;
n
– pentru o serie de repartiţie de frecvenţe:
k
x n 2
i i
xp = i=1
k
.
n i=1
i
(S-a utilizat un raţionament analog celui de mai sus, ţinându-se seama de intervenţia
frecvenţelor de repartiţie, adică s-a ponderat pătratul fiecărui termen al seriei cu
frecvenţa lui de apariţie).
105
n
x 1 x 2 ... x n = x i ,
i=1
de unde rezultă
n
x = x i , şi
n
g
i=1
n
xg = n xi=1
i .
(x )
k k
= x nii ,
ni
g i =1
i=1
ni k
xg = i =1
xi=1
ni
i
.
Media geometrică se utilizează în special în cazul seriilor cronologice pentru
determinarea mediilor din mărimile relative ale dinamicii, adică indicele mediu de
dinamică a fenomenului relevat de seria considerată.
Exemplul 8-3: Calculul mediei geometrice
Să presupunem că avem următoarele date privind evoluţia preţurilor pentru un
anumit produs:
106
– anul 1: p1 = 100 u.m.
– anul 2: preţul a crescut cu 10%;
– anul 3: preţul a crescut cu 12.5%;
– anul 4: preţul a crescut cu 3%.
Evident, creşterea preţurilor nu poate fi determinată ca o medie aritmetică.
Preţul în anul 2 va fi: p2 = p1 · (1 + 0.1) = 110
în anul 3: p3 = p2 · (1 + 0.125) = 123.75
iar în anul 4: p4 = p3 · (1 + 0.03) = 127.4625
Se poate scrie deci:
p4 = p1 · (1 + 0.1) · (1 + 0.125) · (1 + 0.03) = p1 · 1.274625
Creşterea medie a preţului (xg) este valoarea care respectă relaţia:
p4= p1·(xg)3,
de unde
p4 3
xg = 3 = 1.274625 = 1.0842 ,
p1
deci creşterea medie a preţului a fost de 8.42%
Acest tip de medie se utilizează, în cele mai multe cazuri, pentru determinarea
nivelului mediu înregistrat de fenomenele social-economice care înregistrează în timp
modificări de ritm. Se utilizează mai ales când seria prezintă variaţii foarte mari intre
termeni sau are un caracter de asimetrie accentuat. Prin logaritmarea presupusă de
metodologia de calcul, abaterile dintre termenii seriei se micşorează şi se obţine un grad
mai mare de concentrare a frecvenţelor.
De asemenea, când predomină valorile mai mici, prin folosirea acestui tip de
medie li se acorda acestora o mai mare importanţă, media geometrică fiind mai mică
astfel decât media aritmetică a aceloraşi termeni.
Observaţii:
– media geometrică nu se poate calcula dacă cel puţin un termen al seriei este egal
cu zero sau negativ deoarece In acest caz produsul termenilor devine 0, iar media
nu mai are sens.
– între mediile prezentate există următoarea relaţie de ordine:
x g xh xa xp
.
107
În concluzie, ca indicator de nivel mediu al unei serii de repartiţie unidimensională se
utilizează, în primul rând, media aritmetică şi, în funcţie de specificitatea seriei
considerate şi de scopul analizei statistice se vor utiliza şi celelalte tipuri de medii.
8.2.1. Mediana
108
ordonaţi crescător: 5, 6, 8, 9, 10, 10, 13, 15. În acest caz mediana este plasată
între termenul de rang 4 (8 = 2.4) şi cel de rang 4 + 1 = 5, adică Me = 9,5 ceea
ce corespunde centrului intervalului care are limitele cei doi termeni consideraţi
mai sus, deci este egală cu media aritmetică simplă a celor doi termeni. Ca regulă,
se acceptă ca pentru seriile pare să se ia ca valoare a Me centrul acestui interval,
adică media aritmetică a termenilor de rang p şi p+l. Rezultă că în cazul seriilor
pare ordonate valoarea medianei este media aritmetică a celor doi termeni
centrali.
– pentru o serie de repartiţie de frecvenţe: se admite ipoteza că, la fel ca şi în cazul
mediei, valorile se distribuie uniform în cadrul intervalului de grupare. În acest fel
se împarte întregul câmp de variaţie al valorilor intervalului în subintervale egale.
Locul medianei în cazul datelor grupate:
k
locul Me = ni + 1 2 .
i=1
Determinarea valorii medianei se poate face în două moduri: (1) prin calcul algebric;
(2) prin calcul grafic (presupune utilizarea curbei frecvenţelor cumulate). Calculul
algebric al medianei se face după următoarea relaţie:
k
ni + 1 Me −1
i=1 − ni
2
Me = x 0 + h i=1
,
nMe
unde x0 este limita inferioară a intervalului median: primul interval a cărui frecvenţă
k
cumulată este mai mare decât ni + 1 2 ; h este mărimea intervalului median;
i=1
Me −1
n
i=1
i reprezintă frecvenţa cumulată a intervalului care precede intervalul median,
Observaţii:
– mediana împarte frecvenţele dintr-o serie în două părţi egale, nu împarte valorile
seriei în două părţi egale;
– mediana depinde de locul valorilor în serie, şi nu de mărimea lor;
– cu cât seria este mai apropiată de modelul de distribuţie normală, cu atât media
aritmetică şi valoarea mediană vor fi mai apropiate. Dacă seria este perfect simetrică,
atunci suma abaterilor tuturor termenilor de la mediană va fi 0, aşa cum suma tuturor
abaterilor termenilor de la medie este 0.
109
Exemplul 8-4: Calculul medianei. Fie următoarele serii de date:
Nr.crt. (i) xi yi
1 12 12
2 15 15
3 18 18
4 19 19
5 22 22
6 27 27
7 28 28
8 31 31
9 35 53
media 23 25
mediana 22 22
Cele două serii diferă doar în poziţia a 9-a. Media este sensibilă la modificarea
unei înregistrări, în timp ce mediana rămâne nemodificată.
Modul (Mo) unei distribuţii statistice reprezintă acea valoare a caracteristicii care
corespunde celei mai mari frecvenţe, de aceea i se mai spune în practica statistică şi
dominanta seriei.
Pentru o serie simplă, cu datele negrupate modulul se consideră valoarea
variabilei care are cea mai mare frecvenţă. De exemplu pentru seria (4, 5, 6, 6, 7, 7, 7, 8,
8, 9, 9, 10), valoarea 7 are cea mai mare frecvenţă, modulul este deci Mo = 7.
Modul se poate calcula fie pe cale algebrică, fie prin metoda grafică. În cazul
unei serii de distribuţie pe variante, modul va fi varianta (xi) corespunzătoare frecvenţei
maxime. Determinarea grafică a modului presupune utilizarea diagramei prin bastoane.
În acest caz, Mo este acea valoare de pe abscisă care are ordonata maximă şi corespunde
frecvenţei acelei mărimi.
Dacă seria prezintă două frecvenţe maxime identice alăturate se defineşte un
interval modal fără a putea preciza valoarea exactă a modulului. Modulul se poate
determina grafic analog cu seria de intervale (se utilizează histograma prin
dreptunghiuri). Pentru o serie de distribuţie pe intervale, se consideră modal intervalul
care are frecvenţa cea mai mare.
Calculul algebric al modului se bazează pe relaţia:
110
1
Mo = x 0 + h ,
1 + 2
în care
– x0 este limita inferioară a intervalului modal; h este mărimea intervalului modal;
– Δ1 este diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi a celui precedent:
Δ1 = nMo – nMo-1,
– Δ2 este diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi a celui următor
Δ2 = nMo – nMo+1.
111
Locul cuartilei Valoarea cuartilei
1 k Q1−1
ni + 1 − ni
1 k 4 n=1 n=1
Q1 = ni + 1 Q1 = x 0 + h
4 n=1 nQ1
Q2 = Me
3 k Q3 −1
ni + 1 − ni
3 k 4 n=1 n=1
Q3 = ni + 1 Q3 = x 0 + h
4 n=1 n Q3
în care:
Q1−1 Q3 −1
– ni şi
n=1
n
n =1
i reprezintă suma frecvenţelor intervalelor precedente locului pe care-
l ocupă Q1 şi Q3;
– nQ1 şi nQ3 reprezintă frecvenţele intervalelor care conţin cuartilele respective.
Decilele reprezintă acele valori ale caracteristicii care împart seria în zece părţi
egale, rezultând astfel nouă decile. Se calculează utilizând relaţiile din tabelul următor:
Analog cu raţionamentul de mai sus, locul şi valoarea decilei se calculează astfel:
Locul decilei Valoarea decilei
1 k D1−1
ni + 1 − ni
1 k 4 n=1 n=1
D1 = ni + 1 D1 = x 0 + h
4 n=1 nD1
…
D5 = Me
6 k D6 −1
ni + 1 − ni
6 k 10 n=1 n=1
D6 = ni + 1 D6 = x 0 + h
10 n=1 nD6
…
9 k D9 −1
ni + 1 − ni
9 k 10 n=1 n=1
D9 = ni + 1 D9 = x 0 + h
10 n=1 n D9
Observaţie
112
Dacă se utilizează centilele (acele valori ale caracteristicii care împart seria în
100 de părţi egale), vom obţine 99 de centile. Cuartilele (4), quintilele (5), decilele (10),
centilele (100) … se pot determina şi grafic, folosind diagrama frecvenţelor cumulate.
Graficul rezultat poartă numele de curba Lorenz.
Exemplul 8-5: Calculul quintilelor
a) Distribuţia cheltuielile de consum pe locuitor ale familiilor, pe quintile (lei –
preţuri curente)
Q1 Q2 Q3 Q4 Q5
1995 50537 79522 102899 132724 226504
1997 170863 263222 339157 423612 702324
Sursa: National Human Development Report – Romania, 1999, tab.20, pag. 97.
Sursa: National Human Development Report – Romania, 1999, tab.20, pag. 97.
113
Exemplul 8-6: Determinarea grafică a quintilelor Curba Lorenz a distribuţiei
cheltuielilor de consum ale familiilor (frecvenţe cumulate descrescător)
100 100
90 86.7
80
70 70.4
60
50 50.9
40
30 28.2
20
10
0
0 20 40 60 80 100
100
100
90
80
70 71.8
60
50 49.1
40
30 29.6
20
10 13.3
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
114
8.3. Indicatorii variaţiei
În mod normal, într-o serie statistică valorile înregistrate pentru fiecare
caracteristică în parte diferă, mai mult sau mai puţin, unele faţă de altele. Acest aspect
poate afecta gradul de omogenitate a seriei şi implicit gradul de reprezentativitate a
mediei rezultată ca sinteză a unor valori care diferă mult unele faţă de altele. De aceea
se apelează la metoda grupării, în încercarea de a constitui subcolectivităţi formate din
valori relativ apropiate ca valoare, adică relativ omogene. În acest fel indicatorii rezultaţi
au relevanţă şi pot fi utilizaţi în mod corect în analiza statistică. Valorile sunt considerate
omogene între ele dacă înregistrează o variaţie minimă, deci media acestor valori va fi o
valoare tipică, reprezentativă. S-a precizat deja că media aritmetică este considerată
drept valoarea cea mai reprezentativă pentru colectivitatea studiată, această medie fiind
prima calculată. Aceasta implică un grad mare de atenţie acordat abaterilor valorile
variantelor seriei faţă de această medie. Procedând la calculul specific al acestor variaţii
(abateri) faţă de medie, se ajunge la ceea ce statistica a denumit calculul dispersiei
variantelor în cadrul seriei sau câmpul de variaţie a caracteristicii înregistrate.
Se consideră că dacă variantele au valori mai apropiate de valoarea mediei seriei,
deci prezintă abateri mici, media este reprezentativă.
Deoarece valorile supuse înregistrării sunt numeroase şi de regulă cu o
amplitudine mare a variaţiei, este necesar delimităm şi să evidenţiem intensitatea cu care
acţionează diferitele tipuri de (factori esenţiali şi întâmplători), fiecare a având propria
contribuţie asupra gradului de grad de variabilitate înregistrat în seria respectivă.
De regulă, atunci când asupra fenomenului analizat acţionează mai mulţi factori,
cu atât variaţia este mai mare, iar utilizarea mărimilor medii ar putea fi incorectă din
punct de vedere al relevanţei acesteia pentru seria respectivă. Altfel spus, este pus în
discuţie gradul de omogenitate al seriei pentru că, deja se cunoaşte, o medie este
considerată ca fiind reprezentativă numai atunci când se calculează din valori omogene
între ele. Aşadar, într-o situaţie de omogenitate statistică (între valorile unei caracteristici
există abateri minime), variaţia va fi considerată ca rezultat al factorilor aleatori. În caz
contrar, când variabilitatea termenilor este mare sau foarte mare, atunci se pune
problema divizării colectivităţii iniţiale în sub-colectivităţi mai omogene, deoarece nu
numai factorii aleatori acţionează variabil, ci şi cei esenţiali. Variaţia se calculează
pentru întreaga colectivitate înregistrată, iar ulterior şi pentru sub-colectivităţi.
Teoriei probabilităţii şi a legii numerelor mari vor fi utilizate în cazul în care
datele provin dintr-o cercetare statistică parţială.
Aşadar, alături de indicatorii medii (în special media aritmetică), pentru o analiză
corectă a unei serii de distribuţie se vor calcula şi indicatorii de variaţie.
Aceşti indicatori au următoarele funcţii:
– ajută la stabilirea gradului de semnificaţiei a mediei ca valoare tipică a unei serii de
distribuţie statistice;
115
– permit verificarea gradului de omogenitate a seriei şi, implicit, cunoaşterea gradului
de influenţă a factorilor după care s-a făcut gruparea unităţilor observate;
– caracterizează statistic forma şi gradului de variaţie a unei caracteristici;
– comparară în timp şi spaţiu mai multe serii statistice de distribuţie pentru aceeaşi
caracteristică sau pentru caracteristici independente care au fost înregistrate pentru
aceeaşi colectivitate;
Indicatorii variaţiei pot fi împărţiţi, în funcţie de conţinutul lor, în indicatori
simpli şi indicatori sintetici.
Observaţii:
(1) Amplitudinea absolută a variaţiei se calculează ca diferenţă între limita
superioară a ultimului interval (xL) şi limita inferioară a primului interval (xl), în situaţia
unei serii de distribuţie de frecvenţe, sub formă de intervale: Aa = xL- xl. De asemenea,
se poate calcula şi ca diferenţă între cele două centre de interval extreme (ultimul şi
primul)
(2) Amplitudinea absolută a variaţiei va avea aceeaşi unitate de măsură ca şi cele
două mărimi din care rezultă.
Aa
A% = 100 .
x
116
Amplitudinea variaţiei, ca expresie cantitativă a câmpului de variaţie, se
calculează pe baza valorilor extreme ale variabilei aleatoare şi astfel nu permite
cunoaşterea structurii interioare a variaţiei. Arată doar gradul de extindere a variaţiei
unui fenomen. Pentru o analiză statistică pertinentă acest indicator se poate calcula în
practica după ce au fost eliminate acele cazuri extreme, care fac excepţie de la tendinţa
normală a fenomenului înregistrat.
Observaţie:
Dacă seria de date înregistrează o distribuţie care se apropie de cea normală,
atunci abaterile sunt aproximativ egale în valoare absolută şi au frecvenţele egale, iar
distanţele valorilor extreme faţa de medie sunt şi ele aproximativ egale. Atunci când, în
modul, abaterea maximă pozitivă este mult diferită de abaterea maximă negativă, pentru
seria considerată se vor calcula inclusiv indicatorii de asimetrie, aceştia luând în calcul
toate abaterile caracteristicii de la media lor.
117
– pentru o serie simplă:
n
x i −x
1 n
d= i=1
= xi − x
n n i=1
– pentru o serie de frecvenţe14
a. absolute:
k
x i − x ni
1 k
d= i=1
k
= k x i − x ni
n
i=1
i n
i=1
i
i=1
b. exprimate în procente:
k
d = x i − x n i,%
i=1
Observaţii:
(1) Abaterea medie liniară se exprimă in unităţile de măsură ale variabilei.
(2) Abaterea medie liniară nu ţine seama de faptul că abaterile mai mari în valoare
absolută măresc semnificativ gradul de variaţie a unei caracteristici, în comparaţie cu
abaterile mai mici.
8.3.2.2. Dispersia
Se numeşte dispersie (σ2) a unei serii oarecare cu date cantitative discrete
valoarea calculată ca medie aritmetică - simplă sau ponderată - a pătratului abaterilor
fiecărei variante a seriei faţă de media aritmetică a seriei respective (este momentul
centrat de ordinul doi al seriei).
Calculul dispersiei
Relaţiile de calcul sunt:
14Modul de calcul al frecvenţelor relative (sub formă de coeficienţi sau în procente) a fost prezentat anterior în
capitolul Indicatorii de nivel şi de frecvenţe ai seriilor de repartiţie.
118
– pentru o serie simplă:
n
(x − x)
2
i
2x = i=1
n
– pentru o serie de frecvenţe
a) absolute:
k
(x − x ) ni
2
i
2x = i=1
k
n
i=1
i
(x − x ) n i%
2
i
2x = i=1
100
c) relative, exprimate sub formă de coeficienţi:
k
2x = (x i − x ) ni*
2
i=1
x 2
i
2x = i=1
− x 2 = x p2 − x 2
n
– pentru o serie de frecvenţe:
15 Pentru demonstraţie, vezi Jula N., 2004, Statistică economică, Editura Bren, Bucureşti, pag.95.
119
2
k
k
x n x in i
2
i i
2x = i=1k − i=1k = x2 − x2
p
i=1
ni ni
i=1
(x i a) − (x a) (x i − x )
2 2
2x = i=1
= i=1
.
n n
Dacă frecvenţele sunt simplificate cu acelaşi coeficient, atunci dispersia seriei
astfel modificate este egală cu dispersia seriei iniţiale.
3) Dacă s-a procedat la împărţirea colectivităţii pe grupe, atunci dispersia seriei pe
totalul colectivităţii este egală cu media dispersiilor grupelor componente, plus
dispersia dintre mediile parţiale ale tuturor grupelor şi media colectivităţii totale.
Această proprietate permite formularea regulii de adunare a dispersiilor într-o
colectivitate împărţită pe grupe
4) Într-o serie de distribuţie, dacă se împart sau se înmulţesc toţi termenii cu un
coeficient (h > 1), dispersia noii serii (σ'2) este de h2 ori mai mică sau mai mare
decât dispersia seriei iniţiale (σ2).
120
2
n
xi − x n
(x i − x )2
2x
' 2x = i=1 =
h 1
i=1
= .
n h2 n h2
Rezultă
2
n
xi − x
i =1 h
x =
2
h2
n
5) Dispersia calculată faţă de o constantă a (şi nu faţă de medie) este mai mare decât
dispersia seriei iniţiale cu pătratul diferenţei dintre medie şi constanta17 a:
2xi −a = 2x + (x − a)
2
ni
i=1
100
Corecţia Sheppard
Pentru calculul şi interpretarea dispersiei pentru seriile pe intervale se utilizează
corecţia propusă de Sheppard Dacă seria considerată se caracterizează printr-o repartiţie
normală sau uşor asimetrică a frecvenţelor, repartiţia de frecvenţă este continuă şi
frecvenţele tind către zero în ambele părţi, atunci dispersia se poate corecta scăzând 1/12
din pătratul intervalului de grupare:
121
( )
2
x = −
h2
2
x
12
(h fiind mărimea intervalului de grupare).
(x − x)
2
i
x = i=1
n
– pentru o serie de frecvenţe
a) absolute:
k
(x − x ) ni
2
i
x = i=1
k
n
i=1
i
(x − x ) n i%
2
i
x = i=1
100
c) relative, exprimate sub formă de coeficienţi:
k
x = (x − x ) ni*
2
i
i=1
Observaţii:
1) Între indicatorii abatere medie pătratică şi abaterea medie liniară există relaţia
d , apreciindu-se că pentru o serie de distribuţie normală, abaterea medie
liniară este aproximativ egală cu 4/5 din valoarea abaterii medii pătratice.
122
2) Abaterea medie pătratică se foloseşte în analiza variaţiei la estimarea erorilor
de selecţie, la calcule de corelaţie, precum şi la orice comparaţie statistică în
timp şi/sau spaţiu.
3) Abaterea medie pătratică se exprimă în unitatea de măsură a variabilei a cărei
variaţie o caracterizează.
Interpretare:
Dacă valoarea coeficientului de variaţie v este mică (apropiată de zero), înseamnă
că numărătorul raportul de calcul (variaţia medie) este mai redusă, iar colectivitatea este
mai omogenă. În acest caz seria analizată va avea o medie mai reprezentativă. Cu cât
valoarea sa este mai mare faţă de zero, cu atât variaţia medie, plasată la numărător, este
mai puternică, iar colectivitatea este mai eterogenă. În acest caz media este mai puţin
sau deloc reprezentativă. În practica statistică, se acceptă că media este reprezentativă
dacă valoarea coeficientului de variaţie este mai mică de 33%. Cu alte cuvinte, media
este reprezentativă pentru seria analizată dacă abaterea standard nu depăşeşte o treime
din medie. În caz contrar, media nu mai este considerată reprezentativă, iar seria iniţială
se împarte în serii componente, pe grupe, după un alt criteriu de variaţie.
Observaţii:
1) Dacă valorile seriei sunt identice sau foarte apropiate, valoarea coeficientului
tinde la 0;
2) Dacă media aritmetică tinde către 0, atunci nu se pune problema unui astfel de
calcul;
3) Coeficientul de variaţie se poate calcula şi înlocuind media cu mediana, modul
sau mediala:
Me d
vx = 100, v' x = Me 100 ,
Me Me
123
Mo d
vx = 100, v' x = Mo 100 ,
Mo Mo
Med d
vx = 100, v' x = Med 100 .
Med Med
Înlocuind media prin mediană, rezultă:
k k
(x i − Me ) ni ni
2
i=1 i=1
v= 100
Me
şi
k
x i − Me n i
v ' = i=1 k / Me 100
ni
i=1
Exemplul 8-9: Indicatori ai variaţiei – calculul dispersiei şi a abaterii standard
Pentru calculul dispersiei şi abaterii standard, reluăm unul dintre exemplele
analizate anterior. Datele privind numărul de piese realizate (xi) şi timpul efectiv lucrat
la un anumit utilaj (Ti = xi · ni) sunt prezentate în tabelul următor:
124
k
xn i i
341
x= k
i=1
= = 74.13
1 4.60
x
i=1
x in i
i .
Dispersia se calculează după relaţia:
k
(x − x ) ni
2
i
1112.5217
2x = i=1
k
= = 241.8526
4.60
n
i=1
i
= 2 = 241.8526 = 15.5516
Rezultă un coeficient de variaţie:
15.5516
v= 100 = 100 = 20.98%
x 74.13
Deoarece coeficientul de variaţie este inferior pragului de 33%, rezultă că media
este reprezentativă pentru seria de date analizată.
Problema 1:
Se cunosc următoarele date privind cifra de afaceri înregistrată de 13 firme:
125
Cifra de
Firma
afaceri (xi)
1 50
2 52
3 47
4 26
5 32
6 60
7 58
8 42
9 45
10 52
11 48
12 55
13 52
a) Să se calculeze media aritmetică, media geometrică şi media armonică a datelor;
b) Să se calculeze mediana şi modulul valorilor prezentate în tabelul precedent;
c) Să se calculeze indicatorii de variaţie pentru seria de date prezentată (dispersia,
abaterea standard, coeficientul de variaţie)
Problema 2:
Fondul de salarizare pentru angajaţii unei bănci este de 500 mil.u.m., iar
coeficientul (raportul) de coordonare între totalul salariilor pentru cele două filiale ale
băncii este kA/B = 1.5. Salariul mediu înregistrat la filiala B a fost de 8 mil.u.m., iar
numărul de lucrători din filiala A reprezintă 75% din totalul angajaţilor băncii. Să se
calculeze:
a) salariul mediu în filiala A;
b) salariul mediu la nivel de bancă.
Problema 3:
A fost realizată următoarea grupare a 40 de firme după mărimea profitului anual:
126
Grupe după mărimea Număr firme
profitului (u.m.) (ni = frecvenţa absolută)
până la 90 5
91 - 110 6
111 - 130 4
131 150 10
151 - 170 6
171 - 190 4
peste 190 5
Total 40
Problema 4:
O bancă are trei filiale, notate A, B şi C. Fondurile de salarii (FS) pentru cele trei
filiale sunt: FSA = 500 (mil.u.m), FSB = 300 (mil.u.m) Şi FSC = 200 (mil.u.m). Numărul
de angajaţi (L) este: LA= 25, LB = 10, LC = 8. Să se calculeze salariul mediu la nivelul
băncii şi la fiecare filială.
Problema 5:
Se cunosc următoarele date privind veniturile salariale înregistrate în ultimele 12
luni:
Cifra de
Firma
afaceri (xi)
1 10
2 9
3 12
4 14
5 12
127
6 11
7 14
8 13
9 10
10 9
11 12
12 15
a) Să se calculeze media aritmetică, media geometrică şi media armonică a datelor;
b) Să se calculeze mediana şi modulul valorilor prezentate în tabelul precedent;
c) Să se calculeze indicatorii de variaţie pentru seria de date prezentată (dispersia,
abaterea standard, coeficientul de variaţie)
Problema 6:
A fost realizată o observare statistică privind veniturile lunare pentru 60 de
familii. Datele sunt prezentate în tabelul următor:
128
c) Să se calculeze indicatorii sintetici ai variaţiei (abaterea medie lineară, dispersia,
abaterea medie pătratică (abaterea standard))
d) Să se calculeze şi să interpreteze coeficientul de variaţie a veniturilor
Rezolvări
Problema 1. Rezolvare
a) Pornind de la datele din enunţul problemei se calculează următorul tabel:
i xi 1/xi
1 50 0.02000
2 52 0.01923
3 47 0.02128
4 26 0.03846
5 32 0.03125
6 60 0.01667
7 58 0.01724
8 42 0.02381
9 45 0.02222
10 52 0.01923
11 48 0.02083
12 55 0.01818
13 52 0.01923
Suma 619 0.28764
– media aritmetică:
n
x i
619
xa = i=1
= = 47.615 ;
n 13
– media geometrică:
n
xg = n x i=1
i = 45.516
– media armonică:
129
n 13
xh = n
= = 45.196
1 0.28764
x
i=1 i
b) Prin definiţie, modul este valoarea seriei cu frecvenţa cea mai mare de apariţie. În
problema dată, Mo = 52.
c) Indicatorii de variaţie
i xi (x i − x )2
1 50 5.68639
2 52 19.22485
3 47 0.37870
4 26 467.22485
130
5 32 243.84024
6 60 153.37870
7 58 107.84024
8 42 31.53254
9 45 6.84024
10 52 19.22485
11 48 0.14793
12 55 54.53254
13 52 19.22485
Suma 619 1129.07692
– dispersia
n
(x − x)
2
i
1129.07692
2x = i=1
= = 86.8521
n 13
– abaterea standard:
n
(x − x)
2
i
x = i=1
= 86.8521 = 9.319
n
– coeficientul de variaţie:
x 9.319
vx = 100 = 100 = 19.57%
x 47.6157
Coeficientul de variaţie este mai mic de 33%, deci media aritmetică este
reprezentativă pentru seria de date, iar seria poate fi considerată relativ omogenă.
Problema 2. Rezolvare:
Notăm FS – fondul total de salarii, FSA – fond de salarii la filiala A, FSB – fond
de salarii la filiala B, S - salariul mediu, S A – salariul mediu în filiala A, SB – salariul
mediu în filiala B, gA – ponderea persoanelor din filiala A în total, gB – ponderea
persoanelor din filiala B în total, L – numărul total de angajaţi ai băncii, LA – numărul
de angajaţi în filiala A şi LB – numărul de angajaţi în filiala B.
Coeficientul kA/B = (FSA)/(FSB) = 1.5. Rezultă FSA = 1.5 FSB şi
FSA + FSB = FS = 500 mil.
Deci 2.5FSB = 500, adică FSB = 200 mil.u.m. şi FSA = 300 mil.u.m. De
asemenea,
131
FSB
SB = = 8 mil.
LB
Rezultă LB = 25 angajaţi. Din gA = 0.75, se deduce gB = 0.25, deci L = 100 şi
LA = 75. Mai departe,
FS A 300
SA = = = 4 (mil. u.m / angajat ) şi
LA 75
FS 500
S= = = 5 (mil. u.m. / angajat )
L 100
Problema 3. Rezolvare
Frecvenţa
Număr Centrul Frecvenţa
relativă -
Grupe firme intervalului relativă - % xi·ni xi·ni* xi·ni*,%
coeficient
(ni) (xi) (ni*,%)
(ni*)
până la 90 5 80 0.125 12.5 400 10 1000
91 - 110 6 100 0.150 15.0 600 15 1500
111 - 130 4 120 0.100 10.0 480 12 1200
131 150 10 140 0.250 25.0 1400 35 3500
151 - 170 6 160 0.150 15.0 960 24 2400
171 - 190 4 180 0.100 10.0 720 18 1800
peste 190 5 200 0.125 12.5 1000 25 2500
Total 40 1.000 100.0 5560 139 13900
x n i i
5560
x= i=1
n
= = 139
40
n
i=1
i
132
k
x n i
*
i,%
13900
b) procent x = i=1
= = 139
100 100
b) Calculul indicatorilor simpli ai variaţiei
– amplitudinea absolută:
Aa = xmax – xmin = 200 – 80 = 120
– amplitudinea relativă:
Aa 120
A r,% = 100 = 100 = 86.33%
x 139
c) Indicatorii sintetici ai variaţiei
Număr Centrul Abateri
Grupe firme intervalului individuale |di|ni [xi - x ]2 [xi - x ]2 ni
(ni) (xi) di = xi - x
până la 90 5 80 -59 295 3481 17405
91 - 110 6 100 -39 234 1521 9126
111 - 130 4 120 -19 76 361 1444
131 150 10 140 1 10 1 10
151 - 170 6 160 21 126 441 2646
171 - 190 4 180 41 164 1681 6724
peste 190 5 200 61 305 3721 18605
Total 40 1210 11207 55960
– abaterea medie lineară:
7
x i − x ni
1210
d= i=1
7
= = 30.25
40
n
i=1
i
– dispersia:
7
(x − x ) ni
2
i
55960
2x = i=1
7
= = 1399 ;
40
n
i=1
i
– abaterea standard:
133
7
(x − x ) ni
2
i
x = i=1
7
= 1399 = 37.4
n
i=1
i
d) coeficientul de variaţie:
x 37.4
vx = 100 = 100 = 26.9%
x 139
Coeficientul de variaţie este mai mic de 33%, deci media aritmetică este
reprezentativă pentru seria de date, iar seria poate fi considerată relativ omogenă.
Problema 4. Răspuns:
S A = 20 (mil.u.m/angajat), SB = 30 (mil.u.m/angajat),
SC = 25 (mil.u.m/angajat), S = 23.256 (mil.u.m/angajat)
Problema 5. Răspuns:
a) Indicatorii medii
– media aritmetică: x a = 11.75 ;
– media geometrică: x g = 11.59158
b) Mediana şi modulul
– mediana: Me = 12
– modulul: Mo = 12
c) Indicatorii de variaţie
– dispersia 2x = 3.6875
– abaterea standard: x = 1.9203
– coeficientul de variaţie: v x = 16.34%
Coeficientul de variaţie este mai mic de 33%, deci media aritmetică este
reprezentativă pentru seria de date, iar seria poate fi considerată relativ omogenă.
134
Problema 6. Răspuns:
a) Media aritmetică: x = 9.9 u.m.
b) Indicatorii simpli ai variaţiei
– amplitudinea absolută: Aa = 9 u.m.
– amplitudinea relativă: A r,% = 90.91%
c) Indicatorii sintetici ai variaţiei
– abaterea medie lineară: d = 1.99
– dispersia: 2x = 5.67 ;
– abaterea standard: x = 2.38
d) coeficientul de variaţie: vx = 24.06%
Coeficientul de variaţie este mai mic de 33%, deci media aritmetică este
reprezentativă pentru seria de date, iar seria poate fi considerată relativ omogenă.
Rezumat
Media armonică este o formă transformată a mediei aritmetice ponderate. Se determină
ca valoare inversă a mediei aritmetice, calculată din valorile inverse ale termenilor
aceleiaşi serii.;
Media pătratică ( ) este acea valoare care, înlocuind termenii seriei ridicaţi la
pătrat, nu modifică suma pătratelor lor. Media pătratică va fi deci egală cu rădăcina
pătrată din pătratul mediu al seriei.
Media geometrică reprezintă acea valoare cu care, dacă se înlocuiesc toţi
termenii seriei şi se face produsul lor, valoarea la care se ajunge este egală cu produsul
termenilor reali.
135
Probleme propuse
Problema 1:
Calculați media aritmetică ponderată pentru seria următoare și interpretați rezultatul
Număr angajați Număr firme
(xi) (ni)
5 10
8 25
10 15
15 20
Problema 2:
A fost realizată următoarea grupare a 80 de firme după numărul de salariaţi
Grupe după Număr firme
numărul de (ni = frecvenţa
salariaţi absolută)
până la 100 4
101 – 120 10
136
Grupe după Număr firme
numărul de (ni = frecvenţa
salariaţi absolută)
121 – 140 30
141 – 160 20
161 – 180 10
181 – 200 5
peste 200 1
Total 80
a) Să se calculeze media aritmetică ponderată, prin frecvenţe absolute şi relative
b) Să se calculeze indicatorii simpli ai variaţiei (amplitudinea absolută şi relativă)
c) Să se calculeze indicatorii sintetici ai variaţiei (abaterea medie lineară, dispersia, abaterea
medie pătratică (abaterea standard))
d) Să se calculeze şi să interpreteze coeficientul de variaţie.
Bibliografie
Obligatorie
Obligatorie
1. Baron T., Biji E. şi colectiv, 1996, Statistică teoretică şi economică, Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
2. Biji M., Biji E.M., Lilea E., Anghelache C., 2002, Tratat de statistică, Editura
Economică, Bucureşti
3. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 2004, Statistică, Editura Universitară,
Bucureşti
4. Institutul Național de Statistică, 2020. Anuarul statistic al României – serii de timp
1990-2019. București. Online la adresa
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/asr_2019_romana.pdf
5. Institutul Național de Statistică. 2021. Tempo Online – Baze de date statistice.
Online la adresa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
6. Jula N., 2004, Statistică economică, Editura Bren, Bucureşti
7. Jula N., 2005, Statistică economică, Editura Dareco, Bucureşti
8. Jula N., 2008, Statistică economică, Editura Cartea Studenţească, Bucureşti
137
Complementară:
1. Bădiță M., Cristache S. E.,1998, Statistica - aplicații practice, Editura Mondan,
Bucuresti
2. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 1999, Statistica pentru managementul
afacerilor, Editura Economică, Bucureşti
3. Ţarcă M., 1998, Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
138
Unitatea de învăţare 9:
SERII DE TIMP
Cuprins:
• Concept şi definiţii
• Indicatorii statistici ai seriilor de timp
o Indicatorii absoluţi ai seriei de timp
o Indicatorii relativi ai seriei de timp
• Indicatorii medii ai unei serii de timp
• Sisteme de ponderare. Indicii Laspeyres şi Paasche
Introducere
După parcurgerea unităţii veţi fi în măsură să răspundeţi la întrebările:
• Ce este o serie de timp?
• Care sunt indicatorii absoluţi şi relativi ai unei serii de timp?
139
Exemplul 9-1: Serii de timp pentru economia României
Numerar
Numerar
în afara Disponibil Baza Multiplicatorul
în casieriile
Perioada sistemului la B.N.R. monetară bazei monetare
băncilor
bancar (M2)
miliarde lei, preţuri curente
2000
ianuarie 1446.0 15711.5 19398.6 36556.1 3.54
februarie 1134.7 16151.3 16625.6 33911.6 3.88
martie 1152.2 16069.7 19131.4 36353.3 3.74
aprilie 1674.4 19357.4 19722.9 40754.8 3.42
mai 2169.0 20180.4 19699.1 42048.5 3.40
iunie 1326.0 21461.4 21389.3 44176.7 3.36
iulie 1793.6 21860.4 22473.8 46127.8 3.31
august 1435.7 21363.5 20851.6 43650.8 3.62
septembrie 1398.5 22765.0 22158.7 46322.3 3.52
octombrie 1920.3 22508.8 20820.8 45249.9 3.63
noiembrie 1485.6 22808.1 21561.1 45854.8 3.59
decembrie 2322.9 25741.7 23420.4 51485.0 3.59
2001
ianuarie 1804.2 22978.7 24661.7 49444.6 3.64
februarie 1631.7 23752.3 22359.9 47743.9 3.90
martie 1787.7 23774.0 25317.5 50879.2 3.76
aprilie 2451.8 25810.7 28256.0 56518.6 3.51
mai 1949.3 25457.2 26589.8 53996.3 3.70
iunie 2060.2 29645.4 27480.7 59186.2 3.52
iulie 2365.9 29327.7 26615.1 58308.6 3.71
august 2028.0 29829.7 24891.1 56748.7 3.99
septembrie 2227.5 32645.2 26465.5 61338.2 3.83
octombrie 2556.8 30835.2 27045.2 60437.2 3.92
140
noiembrie 2258.8 31080.3 24037.1 57376.2 4.27
decembrie 4320.0 35635.5 27835.7 67791.2 3.99
2002
ianuarie 2752.5 30021.3 33021.0 65794.8 3.95
februarie 2613.0 32411.1 29448.7 64472.9 4.14
martie 2749.8 33415.8 30231.3 66396.8 4.15
aprilie 3041.8 37682.7 28639.2 69363.8 4.12
mai 2876.3 34996.6 31096.1 68968.9 4.21
iunie 3080.1 39614.6 33099.7 75794.4 3.97
iulie 3483.5 39105.6 31511.8 74100.9 4.10
august 3099.0 41256.7 33202.3 77558.0 4.06
septembrie 4076.3 42334.2 28606.5 75017.0 4.23
octombrie 3627.1 41324.4 31100.5 76052.0 4.27
noiembrie 3660.1 41688.0 30276.6 75624.7 4.42
decembrie 7194.1 45578.3 27418.2 80190.7 4.66
2003
ianuarie 3498.6 41543.0 32516.0 77557.6 4.59
februarie 3587.4 45773.0 32233.4 81593.7 4.50
martie 4899.3 45867.6 33373.8 84140.7 4.39
aprilie 5061.6 51574.9 39049.8 95686.3 3.96
mai 3986.8 50213.5 30488.8 84689.1 4.48
iunie 5483.6 52534.8 33686.4 91704.8 4.24
iulie 4783.9 54460.4 23504.1 82748.4 4.72
august 5170.7 58502.5 37265.4 100938.6 4.04
septembrie 5635.5 58142.6 30320.4 94098.6 4.40
octombrie 4661.6 58009.1 28263.9 90934.6 4.66
noiembrie 4706.0 57261.8 42659.5 104627.2 4.07
decembrie 7197.1 57978.4 33239.6 98415.1 4.68
Sursa datelor: Banca Naţională a României, Raport anual 2002, Secţiunea statistică, pag. 24 şi Buletin
lunar 12/2003, Secţiunea statistică, pag.38.
141
Analiza unei serii de timp se poate prezenta sintetic astfel:
Sursa: Biji M. şi colectiv, 2002, Tratat de statistică, Editura Economică, Bucureşti, pag. 420.
142
t/1 – modificarea absolută (spor sau scădere absolută) cu bază fixă;
t/t-1 – modificarea absolută (spor sau scădere absolută) cu bază în lanţ.
Observaţii:
1. La seriile de momente numărul intervalelor de timp este mai mic cu o unitate faţă
de numărul termenului seriei.
2. Dacă intervalele dintre momente sunt egale se pot calcula aceiaşi indicatori în
afară de nivelul mediu ai termenilor seriei care se calculează ca medie
cronologică
143
n
Y= y
t =0
t .
Ceilalţi indicatori absoluţi sunt sporurile cu bază fixă şi cu bază în lanţ, care pot
fi interpretate ca sporuri (scăderi) absolute.
Sporul (scăderea) absolut(ă) poate fi calculat fie faţă de nivelul unei anumite
perioade de referinţă, fie de la o perioadă de timp la alta. Se obţine sporul (scăderea) cu
bază fixă, respectiv,sporul (scăderea) cu bază în lanţ.,
– Sporul cu bază fixă, notat cu Δt/0, se obţine ca diferenţă între nivelul fiecărei
perioade yt, şi nivelul perioadei de referinţa y0, adică:
Δt/0 = yt – y0
– Sporul cu bază în lanţ, notat cu Δt/t-1, se obţine ca diferenţă între nivelul
fiecărei perioade yt şi nivelul perioadei imediat anterioare yt-1, adică:
Δt/t-1 = yt – yt-1
Observaţii:
1. Într-o serie cronologică cu n+1 termeni se pot obţine n sporuri cu bază fixă şi
bază în lanţ, cu unu mai puţin faţă de numărul termenilor seriei.
2. Se poate demonstra că suma sporurilor cu bază în lanţ este egală cu sporul cu
bază fixă pe întreaga perioadă care a intrat în calcul:
n
t/t-1 = Δn/0
t =1
Mărimea relativă care arată de câte ori s-a modificat un fenomen la un moment
dat de timp faţă de un moment anterior se numeşte indice de dinamică. Se poate calcula
cu bază fixă şi cu baza în lanţ.
144
Indicele de modificare cu bază fixă (It/0) se calculează ca raport între nivelul
înregistrat la fiecare moment şi nivelul la momentul ales ca bază şi se exprimă, de regulă,
sub formă de procente:
yt
It / 0 = 100 ;
yo
Indicele de modificare cu bază în lanţ (It/t-1) se calculează ca raport între nivelul
înregistrat la fiecare moment şi nivelul de la momentul imediat anterior şi se exprimă,
de regulă, tot sub formă de procente:
yt
It / t −1 = 100
y t −1
Observaţii:
1. Numărul indicilor cu bază fixă, ca şi numărul indicilor cu bază în lanţ este
egal cu numărul termenilor seriei cronologice minus 1.
2. Într-o serie cronologică, produsul indicilor cu baza în lanţ este egal cu
indicele cu bază fixă al perioadei considerate:
n
I
t =1
t / t −1 = In / 0 , relaţie echivalentă cu:
145
valabile şi în cazul ritmului de modificare cu bază în lanţ, cu deosebire că în locul
momentului de bază, acum se ia în considerare nivelul fenomenului din momentul
imediat anterior
Ritmul de creştere cu bază în lanţ se calculează ca raport între sporul cu bază în
lanţ al fiecărei perioade şi nivelul anului (momentului) imediat anterior. Se notează cu
Rt\t-1 şi de regulă, se exprimă sub formă de procente:
y t − y t −1 y
Rt\t-1(%) = 100 = t − 1 ·100 = It\t-1(%) – 100
y t −1 y t −1
Observaţii:
1. Cunoscând relaţia de calcul al ritmului de modificare (cu bază fixă şi cu bază în
lanţ), se poate calcula indicele (cu bază fixă şi cu bază în lanţ) adunând 1 (sau
100%) la ritmul de modificare analog:
Rt\0(%) + 100% = It\0(%)
Rt\t-1(%) + 100% = It\t-1(%)
2. Indicii cu bază fixă sunt comparabili între ei pentru că au acelaşi numitor, în timp
ce indicii cu baza în lanţ, având bază variabilă, nu se pot compara nemijlocit.
Astfel este necesar să se calculeze un indicator intermediar, şi anume, valoarea
absolută a unui procent de creştere cu bază fixă şi cu baza în lanţ.
Observaţie:
Valoarea indicatorului este aceeaşi pentru întreaga perioadă, deoarece nivelul
care s-a considerat egal cu 100% este nivelul anului de bază (y0) şi exprimă câte unităţi,
din sporul înregistrat într-un an, revin la fiecare procent din ritmul sporului.
Valoarea absolută a unui procent de creştere cu baza în lanţ se calculează ca
raport între sporul cu bază în lanţ şi indicele ritmului sporului cu bază în lanţ
corespunzător aceleiaşi perioade, adică se raportează sporul absolut la sporul relativ
146
ambele calculate faţă de aceeaşi bază şi exprimă câte unităţi, din sporul înregistrat într-
un an, revin la fiecare procent din ritmul sporului:
t \ t −1 y t − y t −1 y
At\t-1 = = = t−1
(R t \ t −1 ) 100 y t − y t −1 100
100
y t −1
Observaţie:
Valoarea indicatorului nu mai este aceeaşi pentru întreaga perioadă, deoarece
nivelul care s-a considerat egal cu 100% este nivelul anului (momentului) imediat
anterior şi exprimă, pe rând, câte unităţi, din sporul înregistrat într-un an, revin la fiecare
procent din ritmul sporului cu bază în lanţ. Avem astfel n valori ale indicatorului
(numărul sporurilor absolute şi relative) cu bază în lanţ.
y t
y= t =0
n +1
Sporul mediu anual se calculează în mod analog, folosind sporurile anuale cu
baza în lanţ, după formula:
147
n
t \ t −1
= t =1
n
în care: n este numărul sporurilor cu baza în lanţ ai seriei dinamice, adică numărul
termenilor minus l.
t \ t −1
n\ o y n − y o
= t =1
= =
n n n
Indicele mediu de creştere odată calculat ar putea să înlocuiască fiecare termen
al seriei conform proprietăţii mediei de reprezentativitate, în acest fel indicii individuali
de creştere cu baza în lanţ ar fi fost egali între ei, iar produsul lor ar fi fost egal cu indicele
de creştere cu bază fixă:
I1\0 I2\1 I3/2 … In/n-1 = In/0;
II
I I = In / 0 ,
...
de n ori
de unde:
Īn = In/0.
Deoarece
n
I
t =1
t / t −1 = In / 0 ,
rezultă
n
I = n In / 0 = n I
t =1
t / t −1
Observaţii
1. Indicii de dinamică trebuie se consideră sub formă de coeficienţi şi nu sub formă
de procente, în cazul acestei relaţii, deoarece în caz contrar fiecare termen ar
apărea de 100 de ori.
2. Formula folosită corespunde, de fapt, relaţiei de calcul a mediei geometrice.
3. Relaţia precedentă este echivalentă cu:
148
n
yn
I=n I i=1
i / i−1 = n In / 0 = n
y0
(1) (2)
4. Pentru seria notată de la l la n, formulele de calcul ale indicelui mediu de
dinamică vor fi:
n
yn
I = n−1 Ii / i−1 = n−1
i= 2 y1
Dacă dispunem de mai mulţi indici medii ce caracterizează subgrupele
colectivităţii pentru perioade succesive de timp, indicele mediu se calculează ca un
indice general pentru întreaga perioadă, ca o medie geometrică ponderată a indicilor
medii de creştere:
k
ni
I = i =1
I1n1 I2n2 I3n3 ... Iknk ,
unde
149
Y q p
k ,1 k ,1
Y
I = 1 = k
q
1/ 0
Y0 k ,0 p k ,0
k
unde:
0 şi 1 simbolizează perioada de bază, respectiv, perioada curentă;
– qk,0 respectiv pk,0, volumul fizic zl producţiei, respectiv preţurile, în perioada de
bază
– qk,1, respectiv pk,1, volumul fizic zl producţiei, respectiv preţurile, în perioada
curentă.
Pentru simplificarea scrierii, renunţăm la indicele k. Relaţia precedentă devine:
I1Y/ 0 =
Y1
=
q p 1 1
Y0 q p 0 0
I1L/,p0 =
q p 0 1
q p 0 0
– pentru cantităţi
I1L/,q0 =
q p 1 0
q p 0 0
I1P/,p0 =
q p 1 1
q p 1 0
150
– pentru cantităţi
I1P/,q0 =
q p 1 1
q p 0 1
Observaţie:
Indicele sintetic se descompune astfel:
I1Y/ 0 = I1L,/q0 I1P/,p0
151
Timpul disponibil (T) Producţia realizată (q)
Utilajul Perioada de Perioada Perioada de Perioada
bază (T0) curentă (T1) bază (q0) curentă(q1)
U1 100 120 1000 1320
U2 80 90 920 1080
U3 120 110 1500 1320
Total 300 320 3420 3720
152
c) Să se calculeze indicatorii relativi care caracterizează seria prezentată: indicii cu baza
fixă (It/0), indicii cu baza în lanţ (It/t-1), ritmul de modificare cu baza fixă (Rt/0) şi
ritmul de modificare cu baza în lanţ (Rt/t-1)
d) Calculaţi indicele mediu şi ritmul mediu al dinamicii pentru cifra de afaceri
153
d) Să se calculeze randamentele individuale ale utilajelor şi randamentele medii în cele
două perioade de timp
e) Să se calculeze dinamica randamentele individuale ale utilajelor, dinamica
producţiei obţinute la fiecare utilaj, dinamica randamentele medii şi dinamica
producţiei totale
f) Identificaţi contribuţia factorilor la modificarea producţiei
Rezolvări
Problema 1:
Rezolvare
154
a) Cheltuielile totale în perioada de bază sunt:
Y0 = q1,0 · p1,0 + q2,0 · p2,0 = 15·90 + 50·225 = 12600
iar în perioada curentă
Y1 = q1,1 · p1,1 + q2,1 · p2,1 = 18·125 + 42·250 = 12750
b) Creşterea cu 150 unităţi monetare a cheltuielilor de consum poate fi explicată
prin efectul combinat al modificării cantităţilor cumpărate şi al preţurilor fiecărui produs.
Identificarea contribuţiei fiecărui factor la creşterea cheltuielilor de consum se face
astfel:
Indicii de tip Laspeyres:
– pentru preţuri
I1L/,p0 =
q p 0 1
=
15 125 + 50 250 14325
= = 114.09%
q p 0 0 15 90 + 50 225 12600
– pentru cantităţi
I1L/,q0 =
q p 1 0
=
18 90 + 42 225 11070
= = 87.86%
q p 0 0 15 90 + 50 225 12600
Indicii de tip Paasche:
– pentru preţuri
I1P/,p0 =
q p 1 1
=
18 125 + 42 250 12750
= = 115.18%
q p 1 0 18 90 + 42 225 11070
– pentru cantităţi
I1P/,q0 =
q p 1 1
=
18 125 + 42 250 12750
= = 88.7%
q p 0 1 15 125 + 50 250 14325
Observaţii:
1) Se constată că:
155
I1Y/ 0 = I1L/,q0 I1P/,p0 = 0.8786 1.1518 = 1.012
Problema 2:
Rezolvare:
a) Notăm w – randamentul utilajelor. Relaţiile de calcul sunt:
w=
q
şi w =
q .
T T
Randamentele individuale şi cele medii sunt calculate în tabelul următor:
Randamentul
Utilaju
Perioada de bază Perioada curentă
l
(w0) (w1)
U1 10 11
U2 11.5 12
U3 12.5 12
Media 11.4 11.625
156
U3 91.33 128.94
Total (media) 113.16 138.56
Problema 3:
Rezolvare:
a) Nivelul mediu al încasărilor lunare:
11
y t
16650
y= t =0
= = 13875 u.m.
12 12
b) Modificările absolute cu baza fixă (Δt/0) şi cu baza în lanţ (Δt/t-1) sunt calculate în
tabelul următor
Modificarea cifrei de afaceri
Cifra de
t Luna baza fixă baza în lanţ
afaceri (yt)
Δt/0 = yt – y0 Δt/t-1= yt – yt-1
0 Ianuarie 12500 –
1 Februarie 10000 -2500 -2500
2 Martie 13000 500 3000
3 Aprilie 11000 -1500 -2000
4 Mai 15000 2500 4000
157
5 Iunie 16000 3500 1000
6 Iulie 20000 7500 4000
7 August 18000 5500 -2000
8 Septembrie 16500 4000 -1500
9 Octombrie 13500 1000 -3000
10 Noiembrie 11000 -1500 -2500
11 Decembrie 10000 -2500 -1000
158
y 11
I = 11 100 = 11 0.8 100 = 97.992%
y0
– ritmul mediu:
R = I − 100 = -2.008%
Interpretare: Cifra de afaceri a scăzut, în medie, lunar cu aproximativ 2%.
Problema 4:
Rezolvare:
Rezultatele şi modul de calcul pentru punctele a, b, c sunt prezentate în tabelul
următor:
Ritmul de Indicii de modificare (%) Ritmul de
modificare cu baza modificare cu
Anii în lanţ (%) baza în lanţ baza fixă baza fixă (%)
(Rt/t-1) It/t-1= Rt/t-1 + 100 It/0 = πIt/t-1 Rt/0= It/0 -100
2001 2.2 102.20 102.20 2.20
2002 3.5 103.50 105.78 5.78
2003 4 104.00 110.01 10.01
2004 -2.5 97.50 107.26 7.26
2005 4.8 104.80 112.41 12.41
Problema 5:
Rezultate:
159
a) Randamentele individuale şi cele medii sunt calculate în tabelul următor:
Randamentul
Utilaju
Perioada de bază Perioada curentă
l
(w0) (w1)
U1 10.00 13.82
U2 11.50 16.00
U3 12.50 15.20
Media 11.400 14.897
q = -114 u.m.
T
160
Problema 6:
Rezultate:
a) Nivelul mediu al încasărilor lunare: y = 1237.5 u.m.
b) Modificările absolute cu baza fixă (Δt/0) şi cu baza în lanţ (Δt/t-1) sunt calculate în
tabelul următor
161
5 Iunie 16000 150.00 115.38 50.00 15.38
6 Iulie 20000 120.00 80.00 20.00 -20.00
7 Aug. 18000 100.00 83.33 0.00 -16.67
8 Sept. 16500 120.00 120.00 20.00 20.00
9 Oct. 13500 140.00 116.67 40.00 16.67
10 Nov. 11000 150.00 107.14 50.00 7.14
11 Dec. 10000 120.00 80.00 20.00 -20.00
Rezumat
Numim serie de timp un şir de valori pe care le înregistrează o variabilă la momente sau
la intervale de timp succesive.;
Seriile cronologice, după modul de exprimare al indicatorilor care alcătuiesc seria pot fi
formate din indicatori absoluţi, mărimi relative de intensitate sau mărimi medii.
Probleme propuse
Problema 1
Cifra de afaceri a unei firme a fost la momentul t1 a fost CA1 = 3000 u.m. și la momentul t0 a
fost CA0 = 1500 u.m. Alegeți varianta incorectă:
a) indicele CA = 200%
b) CA a crescut cu 100%
c) CA a crescut cu 200%
d) CA a crescut de 2 ori
e) in CA a crescut cu 1500 u.m.
162
Caracteristica Frecvența
i absolută
(xi) (ni)
1 100 200
2 120 100
3 150 300
4 200 400
Calculați frecvențele relative procentuale (n*i,%)
a) 20%, 10%, 30%, 40%
b) 2%, 1%, 3%, 4%
c) 200%, 100%, 300%, 400%
d) 0.20%, 0.10%, 0.30%, 0.40%
e) nicio variantă nu este corectă.
Problema 2.
Se cunosc următoarele date referitoare la evoluţia volumului investiţiilor realizate de o
societate comercială:
Ritmul de modificare faţă de anul
Anii
precedent (%), Rt/t-1
2015 -0.5
2016 2.2
2017 3.5
2018 -2.5
2019 5.0
163
Bibliografie
Obligatorie
1. Baron T., Biji E. şi colectiv, 1996, Statistică teoretică şi economică, Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
2. Biji M., Biji E.M., Lilea E., Anghelache C., 2002, Tratat de statistică, Editura
Economică, Bucureşti
3. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 2004, Statistică, Editura Universitară,
Bucureşti
4. Institutul Național de Statistică, 2020. Anuarul statistic al României – serii de timp
1990-2019. București. Online la adresa
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/asr_2019_romana.pdf
5. Institutul Național de Statistică. 2021. Tempo Online – Baze de date statistice.
Online la adresa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
6. Jula N., 2004, Statistică economică, Editura Bren, Bucureşti
7. Jula N., 2005, Statistică economică, Editura Dareco, Bucureşti
8. Jula N., 2008, Statistică economică, Editura Cartea Studenţească, Bucureşti
Complementară:
1. Bădiță M., Cristache S. E.,1998, Statistica - aplicații practice, Editura Mondan,
Bucuresti
2. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 1999, Statistica pentru managementul
afacerilor, Editura Economică, Bucureşti
3. Ţarcă M., 1998, Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
164
Unitatea de învăţare 10:
SONDAJUL STATISTIC
Cuprins:
• Concept şi definiții
• Inferență statistică și procedee de selecție
• Erori de reprezentativitate
• Intervale de încredere pentru medie
Introducere
După parcurgerea unităţii veţi fi în măsură să răspundeţi la întrebările:
• Ce este un sondaj statistic?
• Care sunt procedeele de selecție și cum se identifică erorile de
reprezentativitate?
18Everitt, Brian; Anders Skrondal, 2010. The Cambridge Dictionary of Statistics, Fourth Edition, Cambridge
University Press, p.217.
165
în mod sistematic, sau aleatoriu dintr-o populație, astfel încât selecţia să fie
reprezentativă pentru populaţia analizată.
Statistica inferenţială utilizează metodele şi tehnicile statistice pentru a estima
caracteristicile, sau proprietăţile unei populaţii, pornind de la datele colectate dintr-un
eşantion redus ca volum, extras din populaţia respectivă. În timp ce statistica descriptivă
este folosită pentru caracterizarea (prezentarea) datelor din eşantion (prezentarea grafică,
tabele, calculul mediei, medianei, asimetriei, dispersiei, …) , statistica inferenţială
formulează estimări (predicţii) cu privire la caracteristicile întregii populaţii din care a
fost extras eşantionul respectiv. Statistica inferenţială se concentrează asupra metodelor
utilizate în acest proces şi asupra teoriilor care fundamentează procesul de inferenţă19.
Sondajul statistic este o metodă practică de realizare a obiectivelor statisticii
inferenţiale. Principalele avantaje ale cercetării prin sondaj sunt:
▪ Cercetarea prin sondaj se realizează cu un efort (material, financiar, uman şi de
calcul) mai redus decât înregistrarea totală. Cu toate acestea, permite
caracterizarea completă a întregii populaţii
▪ Obţinerea unor infirmaţii relevante privind caracteristicile unei populaţii de
dimensiuni mari se face nu doar mai ieftin, ci şi mai operativ.
▪ Costurile mai mici şi operativitatea înregistrării şi analizei permit cuprinderea în
programul observărilor prin sondaj a unui număr mai mare de caracteristici, faţă
de înregistrarea totală, ceea ce permite caracterizarea mai aprofundată a
fenomenelor studiate prin metode statistice20.
▪ Permite estimarea caracteristicilor unei populaţii, atunci când cercetarea duce la
distrugerea produsului respectiv (controlul distructiv (de exemplu, estimarea
duratei de funcţionare, sau a ratei de defectare a unui produs dintr-un anumit lot,
calculul rezistenţei la rupere a unui material etc.).
19
Clapham, Christopher; James Nicholson, 2009. The Concise Oxford Dictionary of Mathematics, Fourth Edition,
Oxford University Press, p. 407
20Biji, Mircea; Elena Maria Biji; Eugenia Lilea; Constantin Anghelache, 2002. Tratat de statistică, Editura
Economică, Bucureşti, p. 255.
166
10.2. Procedee de selecţie
Se notează cu N – volumul colectivităţii totale (a populaţiei) şi cu n – volumul
eşantionului extras din populaţia respectivă. Selecţiile pot fi
▪ aleatorii,
▪ dirijate,
▪ sau mixte.
În cazul selecţiilor aleatorii, fiecare unitate dintr-o populaţie are o anumită
probabilitate (strict pozitivă) de a fi extrasă în eşantion. În selecţiile aleatorii simple,
fiecare element al colectivităţii totale are aceeaşi probabilitate (cunoscută) de selecţie.
Această tehnică elimină distorsiunea de selecţie. Selecţiile aleatorii se realizează după
mai multe procedee:
- Extragerea (selecţia) repetată – procedeul bilei revenite: un element după ce a
fost extras (aleatoriu) şi înregistrat este reintrodus în colectivitatea studiată.
Probabilitatea de includere în eşantion este constantă pentru fiecare element şi
egală cu 1/N.
- Extragerea (selecţia) nerepetată – procedeul bilei nerevenite: elementul extras nu
este reintrodus în colectivitatea analizată. Probabilitatea oricărui element de a fi
selectat în prima extragere este p1 = 1/N. După prima extragere, fiecare dintre
cele N-1 elementele rămase în colectivitate are o probabilitate de selecţie egală
cu p2 = 1/(N-1) ş.a.m.d., la ultima extracţie, probabilitatea de selecţie a fiecăreia
dintre cele N-n+1 unităţi rămase este pn = 1/[N-(n-1)].
21 De exemplu, în1955, Rand Corporation a publicat un tabel cu un milion de numere aleatoare (Rand Corporation,
1955. A Million Random Digits with 100,000 Normal Deviates. Publicaţia se găseşte la adresa,
http://www.rand.org/publications/classics/randomdigits
167
stratificată este o metodă care se aplică atunci când populaţia analizată nu este omogenă.
Stratificarea presupune divizarea membrilor populației în subgrupe omogene, înainte de
realizarea selecţiei. După obţinerea unor structuri omogene, se aplică în fiecare grupă o
metoda de selecţie aleatoare, sau mecanică (sistematică). Există două metode principale
de stratificare:
(1) Alocarea proporţională: elementele din eşantion sunt alocate fiecărei grupe
proporţional cu ponderea grupei în total colectivitate.
(2) Alocarea optimă: în eşantion, fiecare strat este proporţional cu abaterea standard
a variabilei analizate, în grupa (stratul) respectivă.
168
În cazul sondajului aleator simplu nerepetat (fără revenire), abaterea standard a
mediei de selecţie este:
N−n s N−n s n
x = 1−
n N −1 n N −1 n N
Relaţiile precedente demonstrează că (1) eroarea medie de reprezentativitate este
proporţională cu abaterea standard a colectivităţii şi invers proporţională cu radical din
volumul selecţiei. Cum dispersia colectivităţii este dată, înseamnă că precizia estimaţiei
creşte mult mai puţin decât dimensiunea eşantionului (când n creşte, precizia creşte
proporţional cu n ), ceea ce justifică folosirea unor eşantioane mici în raport cu
dimensiunea populaţiei. De asemenea (2) eroarea eşantionului în selecţia realizată după
schema bilei nerevenite este mai mică decât eroarea corespunzătoare sondajului repetat
(factorul 1-n/N este subunitar).
Un estimator nedeplasat al dispersiei colectivităţii este calculat astfel:
n
(x i − x)
2
s2 = i =1
şi M(s2) = σ2.
n −1
N
N(x − z x ) x i N(x + z x )
i =1
169
10.5. Dimensiunea eşantionului
Determinarea volumului selecţiei depinde de precizia cerută pentru estimarea
parametrilor corespunzători populaţiei. Precizia este dată de factorul = z x (sau
= t ;df x pentru eşantioane de dimensiuni reduse). Se obţine:
N−n s2 N − n
= z = z
n N −1 n −1 N −1
adică
z 2 2
n= .
N −1 2 1 2 2
+ z
N N
Rezolvare
1. Inferenţa statistică descrie procesul de formulare a unor concluzii cu privire la o
populație, pe baza măsurătorilor sau a observațiilor efectuate pe un eșantion de
indivizi din populația respectivă ele mai utilizate tabele statistice sunt: tabele
statistice simple, tabele statistice pe grupe, tabele statistice cu dublă intrare etc
2. Principalele avantaje ale cercetării prin sondaj sunt:
a. Cercetarea prin sondaj se realizează cu un efort (material, financiar, uman
şi de calcul) mai redus decât înregistrarea totală. Cu toate acestea, permite
caracterizarea completă a întregii populaţii
170
b. Obţinerea unor infirmaţii relevante privind caracteristicile unei populaţii
de dimensiuni mari se face nu doar mai ieftin, ci şi mai operativ.
c. Costurile mai mici şi operativitatea înregistrării şi analizei permit
cuprinderea în programul observărilor prin sondaj a unui număr mai mare
de caracteristici, faţă de înregistrarea totală, ceea ce permite
caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor studiate prin metode
statistice .
d. Permite estimarea caracteristicilor unei populaţii, atunci când cercetarea
duce la distrugerea produsului respectiv (controlul distructiv (de
exemplu, estimarea duratei de funcţionare, sau a ratei de defectare a unui
produs dintr-un anumit lot, calculul rezistenţei la rupere a unui material
etc.).
3.
a. să fie nedistorsionat (nedeplasat), adică valoarea indicatorului să fie, în
medie, egală cu valoarea parametrului corespunzător populaţiei;
b. să fie consistent, adică să tinda în probabilitate spre valoarea parametrului
pe care îl estimează;
c. să fie eficient, adică, dintre toţi estimatorii nedeplasaţi să fie de dispersie
minimă.
4. Dacă eşantioanele sunt de dimensiuni mici, atunci pentru calculul intervalului de
încredere se foloseşte distribuţia t-Student:
x − t ;df x m x + t ;df x
Rezumat
171
funcţionare, sau a ratei de defectare a unui produs dintr-un anumit lot, calculul rezistenţei
la rupere a unui material etc.).
Bibliografie
Obligatorie
1. Baron T., Biji E. şi colectiv, 1996, Statistică teoretică şi economică, Editura
Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
2. Biji M., Biji E.M., Lilea E., Anghelache C., 2002, Tratat de statistică, Editura
Economică, Bucureşti
3. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 2004, Statistică, Editura Universitară,
Bucureşti
4. Institutul Național de Statistică, 2020. Anuarul statistic al României – serii de timp
1990-2019. București. Online la adresa
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/asr_2019_romana.pdf
5. Institutul Național de Statistică. 2020. Tempo Online – Baze de date statistice.
Online la adresa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/
6. Jula N., 2004, Statistică economică, Editura Bren, Bucureşti
7. Jula N., 2005, Statistică economică, Editura Dareco, Bucureşti
8. Jula N., 2008, Statistică economică, Editura Cartea Studenţească, Bucureşti
Complementară:
1. Bădiță M., Cristache S. E.,1998, Statistica - aplicații practice, Editura Mondan,
Bucuresti
2. Isac-Maniu A., Mitruţ C., Voineagu V., 1999, Statistica pentru managementul
afacerilor, Editura Economică, Bucureşti
3. Ţarcă M., 1998, Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
172