ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

Facultatea de Business și Turism

PROIECT ECONOMIA SERVICIILOR

Titlul: Analiza și previziunea serviciilor de turism

în județul Prahova, în perioada 2017-2021

Echipă – Grupa 336 Seria B

Mihailescu Matei - Dumitru

...........
..............

Profesor îndrumător:
.........................

2022
 CUPRINS

Introducere

Capitolul 1. Analiza evoluției serviciilor de turism în județul Prahova în perioada 2017-

2021.
1.1. Analiza indicatorului de cerere pentru județul Prahova, între anii 2017-2021.
1.2.Analiza indicatorului de oferta pentru județul Prahova, între anii 2017-2021.
Capitolul 2. Corelații între evoluția serviciilor de turism și gradul de dezvoltare economico-
social al județului Prahova

Capitolul 3. Perspectivele serviciilor de turism în județul Prahova pentru perioada 2022-

2024.
3.1. Ajustarea seriei de date prin metoda trendului liniar.
3.2. Ajustarea seriei de date prin metoda trendului parabolic.
3.3. Previziunea serviciilor de turism în județul Prahova pentru perioada 2022-2024
Concluzii
Bibliografie
Introducere: Importanța serviciilor de turism pentru dezvoltarea economică
din județul Prahova.
Judetul Prahova este situat in zona de Centru-Sud a Romaniei si are o suprafata de 4.716
km2, ceea ce reprezinta aproximativ 2% din suprafata tarii.
Ca organizare administrativa, judetul Prahova are 103 localitati: 2 municipii (Ploiesti-
resedinta judetului si Cimpina), 12 orase si 89 de comune care cuprind 405 sate, fiind judetul cu
cele mai multe localitati urbane din tara.
Judetul Prahova face parte din Regiunea de Dezvoltare 3 Sud Muntenia impreuna cu alte
6 judete: Arges, Calarasi, Dimbovita, Giurgiu, Ialomita si Teleorman.
Activitatea turistica este de asemenea importanta pentru economia judetului si poate
prezenta interes pentru operatori si investitori straini.
Reteaua turistica aflata la dispozitia turistilor detine o importanta baza materiala, totusi
insuficienta, si resurse naturale deosebite, conditii ideale pentru tratamente balneare, odihna si
sport.
Cele mai importante zone turistice din judet sunt:

 Statiunea turistica de interes national Sinaia, statiune supranumita si ,,Perla

Carpatilor", este binecunoscuta prin Castelul Peles, complex arhitectonic construit in perioada
domniei Regelui Carol I, care adaposteste inestimabile colectii de arta. De asemenea, Sinaia
dispune de 12 partii de schi de dificultati diferite (pentru pregatire medie, avansata si schi fond),
partie de bob, partie de sanius, pista de bob, instalatii pe cablu diversificate: 2 telecabine, 2
telescaun, 5 teleschi; totodata, la dispozitia turistilor exista scoli de schi si snowboard si centre de
inchiriere a echipamentelor si materialelor sportive, precum si de un cazino.
 Statiunea turistica de interes national Busteni, dispune de 4 partii de schi (pentru
incepatori, avansati si schi fond), 2 telecabine (Busteni - Babele, Babele - Pestera) si 1 teleschi
precum si tabara de alpinism de iarna la refugiul Sorica. Pentru cresterea atractivitatii turistice s-
a obtinut finantarea nerambursabila din partea Uniunii Europene, acordata prin Programul
PHARE 2000, a unui proiect in valoare de cca. 5 mil. EURuro, pentru ,,Modernizarea
infrastructurii de acces Busteni -Valea Alba - Calinderu", proiect implementat, care include
dezvoltarea domeniului schiabil al statiunii, respectiv o partie de schi si o instalatie de transport
pe cablu realizata cu firma Leitner din Italia.
  Statiunea Azuga- statiune turistica de interes national, detine amenajari pentru
sporturile de iarna, care constau in: 2 partii (Sorica si Cazacu), 10 km pentru schi fond si
randonnee, 1 telescaun, 1 teleschi, miniteleschi, babyschi si schilifturi. Pe partia Sorica,
omologata la nivel de performanta european, ce intruneste conditii optime pentru a gazdui
concursuri internationale de slalom- slalom urias si probe de schi alpin- functioneaza o instalatie
de produs zapada artificiala si de iluminat nocturn. Tot la Azuga se va crea o noua partie si se are
in vedere unirea domeniului schiabil cu statiunea Predeal din judetul Brasov.
 Zona montana de pe Valea Teleajenului ofera un cadru natural favorabil
practicarii sporturilor de iarna, dar, pana in prezent nu exista amenajari in acest scop, domeniul
schiabil fiind nevalorificat. Structurile de agrement sunt aproape inexistente. In ultimii ani s-au
facut primele incercari de formare a acestora prin crearea conditiilor pentru practicarea calariei
(inchirieri de cai si echipamente de calarie) si mountain-bike in Maneciu-Cheia si Cerasu. Multe
din traseele turistice montane din muntii Ciucas sunt marcate. Valea Teleajenului a reprezentat
intotdeauna o zona strategica economic si demografic, in prezent devenind un puternic punct de
atractie pentru turistii amatori de agroturism. Pe Valea Teleajenului a fost initiat
proiectul ,,Reabilitarea economica si ecologica a bazinului raului Teleajen", finantat tot din
fonduri PHARE, de cca. 5 mil. EURuro si bugetele consiliilor locale beneficiare in parteneriat cu
consiliul judetean, care are ca obiectiv dezvoltarea turismului in zona raului Teleajen si prin
ecologizarea bazinului raului Teleajen.
 Cheia este una din statiunile montane aflate intr-o promitatoare dezvoltare, avand
in prezent in pregatire un proiect complex de amenajare a unei partii dotata cu instalatie de
transport pe cablu, care sa puna in valoare infrastructura de cazare existenta, dezvoltata cu
precadere in ultimii ani, ca urmare a factorilor naturali deosebit de prielnici si a unui peisaj foarte
pitoresc.

Structurile de agrement si sporturi de vara sunt dezvoltate, in principal, in structurile

turistice de pe valea Prahovei, si, in mai mica masura, in zonele turistice Slanic si valea Doftanei.
Statiunea Sinaia cuprinde cea mai diversificata baza de agrement si sporturi de vara: popicarie
mecanica, jocuri mecanice, mese de biliard, piscine, video-discoteci, discoteci, care de obicei
functioneaza pe langa hoteluri. Totodata sunt disponibile terenuri si sali de sport.
Statiunile Busteni si Azuga detin, de asemenea, terenuri de fotbal, volei, baschet, tenis, precum si
o sala de sport si 2 sali de forta (in Busteni).
 Toate cele trei statiuni constituie puncte de plecare pentru numeroase trasee montane
marcate si trasee de alpinism cu grade diferite de dificultate, inclusiv trasee velo tout-terrain
(Sinaia).
Tot pe Valea Prahovei, localitatile Comarnic si Cornu detin terenuri de sport si au
conditii pentru cicloturism, mountain-bike si schi randonnee (centru de inchiriere echipamente).
In zona turistica Valea Doftanei exista trasee turistice marcate de dificultate mica si sunt
posibilitati de organizare a unor partide de vanatoare, precum si de practicare a calariei. Zona in
curs de dezvoltare cu deosebite elemente turistice naturale nealterate este un loc de refugiu in
timpul liber pentru populatia din centrele aglomerate. Prin programul PHARE 2001 a fost
promovat proiectul privind ,,Dezvoltarea potentialului turistic in zona montana Valea Doftanei".
Valea Cricovului este o zona in care, prin eforturile coroborate ale consiliului judetean si
ale consiliilor locale din zona vor fi imbunatatite considerabil dotarile tehnico-edilitare, sporind
astfel atractivitatea zonei si deschiderea spre practicarea agroturismului si a turismului ecologic.
Aceasta zona beneficiaza de produse turistice recente, cum ar fi: ,,Drumul vinului".
Distributia dezechilibrata a structurilor de agrement si sport la nivel judetean, cu
concentrarea acestora aproape exclusiv pe valea Prahovei, reflecta exploatarea intensiva a
potentialului turistic din aceasta zona si slaba valorificare a acestuia in restul teritoriului.
Una dintre preocuparile actuale in domeniul turismului este dezvoltarea pachetelor de
servicii turistice, pentru care se doreste utilizarea experientei de parteneriat public-privat care a
avut deja succes in dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii. In mod special, parteneriatul public-
privat in sfera turismului poate avea efecte pozitive rapide, prin promovarea pe care o poate
asigura pe plan extern institutia parteneriatului cu firmele straine. Se poate investi in unitati de
cazare si restaurante, unitati de agrement, in realizarea de dotari pentru sport (partii, patinoare,
etc.), in transport de agrement, etc.
,,Drumul vinului"- reediteaza un segment dintr-un vechi drum al vinului folosit de
romani, care strabatea Europa. Acesta strabate podgoriile renumite ale judetului si include
popasuri.
Capitolul 1. Analiza evoluției serviciilor de turism în județul Prahova în
perioada 2017-2021.
1.1.Analiza indicatorului de cerere pentru județul Prahova, între anii 2017-2021.

Anul Nr. turisti valori absolute fata de valori relative fata

anul 2017 de anul 2017

2017 534.079 - -

2018 567.877 +33.798 +6,33%

2019 585.785 +51.706 +9,68%

2020 312.539 -221.540 -41,48%

2021 426.598 -107.481 -20,12%

INDICATORI MEDII
Media seriei
n

∑ yi
i=1
y=
n
Modificarea medie absolută (sporul mediu)
y n− y 1
Δ=
n−1
In cazul prezentat mai sus, n = numărul de ani ai seriei= 5 ANI.
y1= numarul de turisti în primul an al seriei = y2017
yn= numarul de turisti în ultimul an al seriei = y2021
yi= numarul de turisti în anul analizat
yi-1 = numarul de turisti în anul anterior analizei

Media = (534.079+567.877+585.785+312.539+426.598) / 5 = 485.376 turisti

Sporul mediu = (426.598-534.079)/4 = - 26.870 turisti
 In perioada 2017-2021 in judetul Prahova s-a inregistrat un numar mediu de 485.376
turisti / an.
Datorita masurilor restrictive ce au fost impuse in perioada de pandemie Covid , in anul
2020 se observa o scadere accentuata a numarului de turisti cu 221.540, fata de anul 2017, ceea
ce reprezinta o reducere cu 41,48%. (=221.540/534.079 * 100) sau (=100 – 312.539/534.079
*100).
In anul 2021 se inregistreaza o usoara redresare a turismului, numarul de turisti fiind insa,
in continuare cu 107.481 mai mic fata de anul 2017 (ceea ce reprezinta o scadere cu 20,12%), dar
cu 114.059 mai mare decat in anul 2020 (respectiv o crestere cu 36,49%).
Indicele mediu de evoluţie

I=
√
n−1 yn
y1
= 0,94

Ritmul mediu de evoluţie

R=(I ¿−1)∗100 ¿= (0,94-1) * 100 = -6%
In perioada 2017-2021 numarul de turisti a scazut in medie cu 6%.
1.2.Analiza indicatorului de ofertă pentru județul Prahova, între anii 2017-2021.

Anul Capacitate de cazare valori absolute fata de valori relative fata

turistica (locuri) anul 2017 de anul 2017

2017 343720 - -

2018 353835 +10115 +2,94%

2019 356562 +12842 +3,74%
2020 358119 +14399 +4,19%
2021 364507 +20787 +6,05%

Analizand tabelul de mai sus se observa o crestere constanta a numarului de locuri de

cazare in perioada 2017 – 2021, astfel incat in anul 2021 locurile de cazare sunt cu 20.787 mai
multe decat in anul 2017.
Media = (343720+353835+356562+358119+364507) / 5 = 355.348 locuri
Sporul mediu = (364507-343720)/4 = 5.196 locuri
 Numarul locurilor de cazare a crescut in medie, in fiecare an, cu 5.196.

Indicele mediu de evoluţie

I=
√
¿n −1 yn
y1
= 1,014

Ritmul mediu de evoluţie

R=(I ¿−1)∗100 ¿= (1,014-1) * 100 = 1,4%
Numarul locurilor de cazare a crescut, in perioada 2017-2021, in medie cu 1,4%.

Capitolul 2. Corelații între evoluția serviciilor de turism și gradul de

dezvoltare economico-social al județului Prahova

Coeficientul de corelație liniară simplă rxy

Anul Venit salarial Nr. Turisti Xi * Yi Xi2 Yi2

nominal mediu (mii) (Y)
lunar brut
(mii lei) (X)

2017 3 534 1,720 10 285,241

2018 4 568 2,476 19 322,624

2019 5 586 2,842 24 343,396

2020 5 313 1,631 27 97,969

2021 6 427 2,366 31 182,329

TOTAL 23 2428 11,035 111 1,231,559

Intensitatea legaturii dintre indicatorul „Venit salarial nominal mediu lunar brut” si
„Numarul de turisti” inregistrati in judetul Prahova , pentru perioada 2017 – 2021, este analizata
prin calcului coeficientului de corelatie rxy.
Matricea de corelație, calculata in Excel, este de tipul:
Venit (Y) Turisti (X)
Venit (Y) 1
Turisti (X) -0.535654865 1

Intrucat coeficientul de corelatie rxy = -0,535 rezulta ca se afla in intervalul (-0,75; -0,5),
deci intre variabilele x si y este o legatura inversa de intensitate medie.

Cu toate acestea, apreciem ca acesta este un rezultat fals, intrucat scaderea numarului de
turisti in anul 2020 si 2021 s-a datorat conditiilor restictive din perioada pandemica, nemaifiind
influentata de cresterea veniturilor salariale. In sprijinul acestei afirmatii se poate observa
evolutia din perioada 2017 – 2019, cand intre indicatorii „Venit salarial mediu lunar brut” si
„Numarul de turisti inregistrati in judetul Prahova” este o legatura directa – respectiv cresterea
veniturilor salariale determina si o crestere a numarului de turisti.

Capitolul 3. Perspectivele serviciilor de turism în județul Prahova pentru

perioada 2022-2024

3.1. Ajustarea seriei de date prin metoda trendului liniar

Anul Nr. ti ti2 Yi * ti Y aj Yi - yiaj (Yi – yiaj)2

Turisti
(Y)

2017 534.079 -2 4 -1.068.158 579.436 -45.357 2.057.257.449

2018 567.877 -1 1 -567.877 532.406 35.471 1.258.191.841

2019 585.785 0 0 0 485.376 100.409 10.081.967.281

2020 312.539 1 1 312.539 438.346 -125.807 15.827.401.249

2021 426.598 2 4 853.196 391.316 35.282 1.244.819.524

TOTAL 2.426.878 10 -470.300 30.469.637.344

a= media = 485376
b = (Yi * ti )/ ti2 = -47030
3.2. Ajustarea seriei de date prin metoda trendului parabolic.

Anul Nr. Turisti ti ti2 Yi * ti ti4 Yi * ti2

 (Y)

2017 534.079 -2 4 -1068158 16 2.136.316

2018 567.877 -1 1 -567877 1 567.877

2019 585.785 0 0 0 0 0

2020 312.539 1 1 312539 1 312.539

2021 426.598 2 4 853196 16 1.706.392

TOTAL 2.426.878 10 -470300 34 4.723.124

3.3. Previziunea serviciilor de turism în județul Prahova pentru perioada 2022-2024

- metoda trendului liniar

sigma 24685,98
v 5,09 %

ANII VALORILE PREVIZIONATE ti

2022 344.286 3
2023 297.256 4
2024 250.226 5

- metoda trendului parabolic

b -47.030
c -0,2
a 485.376

a + b*ti + c* ti2
ti2
ANII PREVIZIUNEA CU TRENDUL PARABOLIC ti
2022 344.284 3 9
2023 297.253 4 16
2024 250.226 5 25
 Graficul de previziune pentru numarul de turisti din judetul Prahova pentru perioada
2022-2023 (metoda trendului parabolic) se prezinta astfel:

Previziunea cu trendul parabolic pentru numarul de turisti

din judetul Prahova
700000

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0
2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024

nr.turisti reali nr.turisti prev.

Concluzii
In aceasta lucrare au fost analizate datele privind numarul de turisti care au fost
inregistrati in judetul Prahova in perioada 2017-2021 .si a fost realizata o previziune a serviciilor
de turism din judetul Prahova.pentru perioada urmatoare, respectiv 2022-2024.
Cifrele extrase din statisticile INS au aratat o crestere constanta a numarului de turisti in
perioada 2017-2019, pentru ca in anul 2020, pe fondul restrictiilor impuse de pandemia \Covid-
19, turismul din judet sa inregistreze un declin exprimat prin reducerea la aproape jumatatea
numarului de turisti fata de anul 2017 (cu 41,48 % mai putini).
In acest context, desi in anul 2021 se inregistreaza o usoara crestere a indicatorului
analizat, cu 36,49% mai multi turisti fata de anul 2020, graficul de previzionare a indicatorului
analizat ne arata o scadere a acestuia. Motivele ar putea fi actualul context economic si social,
respectiv criza energetica, inflatia accentuata si toate celelalte temeri induse de razboiul din
Ucraina. Astfel, turiștii, mai ales cei cu venituri cel mult medii, vor fi mai precauți în a cheltui.

Bibliografie

 www.tocilar.ro/turism/potentialul-turistic-judetul-prahova-3594
 www.insse.ro TEMPO_TUR104B – Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu
functiune de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de turisti, pe macroregiuni,
regiuni de dezvoltare si judete
 www.insse.ro TEMPO_FOM107C Castigul salarial nominal mediu brut lunar pe forme
de proprietate si categorii de salariati
 www.insse.ro TEMPO_TUR102A - Capacitate de cazare turistica existenta pe tipuri de
structuri de cazare turistica si forme de proprietate