Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava

Analiza şi previziunea
serviciilor de comunicaţii

Mandalac Cristina
Nawotny Cosmina
Nimiţan Simona

ECTS, An II, Gr. 2

 Cuprins:

1. Analiza evoluţiei serviciilor prestate în comunicaţii în perioada 2005 – 2009

1.1. Serviciile de comunicaţii în România
1.2. Populaţia ocupată în serviciile de comunicaţii
1.3. Numărul de clienţi ai principalelor companii de telecomunicaţii din România
1.4. Evoluţia PIB- ului realizat în serviciile de comunicaţii

2. Analiza locului serviciilor de comunicaţii în perioada 2005 – 2009

3. Previziunea evoluţiei serviciilor de comunicaţii pentru perioada 2008 – 2012

3.1. Previziuni pentru populaţia ocupată în serviciile de comunicaţii
3.2. Previziuni pentru Produsul Intern Brut realizat de serviciile de comunicaţii
4. Concluzii
5. Bibliografie

2
 Analiza evoluţiei serviciilor prestate în comunicaţii în
perioada 2005 – 2009

Telecomunicaţiile desemnează comunicaţiile efectuate la distanţă. Astfel radioul, telegrafia,

telefonia, televiziunea, comunicaţiile digitale sau reţelele de calculatoare se pot subscrie acestui
domeniu. Elementele componente ale unui sistem de telecomunicaţii sunt: emiţătorul, canalul de
comunicaţii şi receptorul. Comunicaţiile reprezintă sectorul de servicii cu unul dintre cele mai ridicate
ritmuri de dezvoltare. Din totalul traficului de voce (17,6 miliardede minute) realizat în cursul anului
2005, 4,9% au fost iniţiate în reţelele furnizorilor alternativi de servicii de telefonie fixă, 53,1% în
reţelele publice mobile de telefonie, cele 42% rămase reprezentând trafic de voce generat din reţeaua
fostului operator monopolit.
Oferta de telecomunicaţii este oferită global, indiferent de abonaţi, ea este totuşi individuală.
Din punct de vedere structural, oferta de servicii poate fi de bază, care constă în asigurarea
convorbirilor telefonice şi servicii periferice, care completează oferta serviciilor de bază.
Cererea de servicii de telecomunicaţii, ca de altfel orice altă cerere de servicii, are o anumită
variabilitate în timp: zilnică săptămânală sau anuală.

1.1. Serviciile de comunicaţii în România

România este o ţară în care sectorul comunicaţiilor cunoaşte o creştere accelerată după
Revoluţia din 1989. Televiziunea publică (Televiziunea Română), postul de radio public (Societatea
Română de Radiodifuziune) şi agenţia de presă Rompres sunt singurele companii de stat din acest
domeniu, care este coordonat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Există
aproximativ 4,1 milioane de linii fixe de telefonie, principalii furnizorii fiind Romtelecom (deţinut de
grupul elen OTE), RCS & RDS şi UPC România şi aproximativ 19 milioane de utilizatori de
telefonie mobilă. Furnizorii de telefonie mobilă sunt Vodafone România, Orange România, Zapp
Mobile, Cosmote România. Televiziunea prin cablu este disponibilă aproape fară excepţie pe întreg
teritoriul ţării. În anul 2005 funcţionau 11,35 de milioane de televizoare.

3
 Piaţa românească de telecomunicaţii a atins o valoare de cinci miliarde de Euro în anul 2008,
iar pentru anul 2009 valoarea este estimată la patru miliarde euro.

Internetul

Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11,7% in ianuarie 2009, faţă de sub
9% în ianuarie 2008, şi este una dintre cele mai mici din Europa, în principal din cauza slabei
penetrări a PC-urilor, a lansării târzii a serviciilor de internet pe piaţă, a acoperirii broadband slabe şi
a veniturilor mici ale populaţiei, în special în zonele rurale. Prin comparaţie, în UE, media era de 54%
în anul 2008. În prezent (martie 2009), principalii furnizori de servicii de internet sunt Romtelecom,
care este şi cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piaţă, cu peste 550.000 de clienţi,
RCS&RDS, cu peste 850.000 de clienţi, şi UPC România, cu peste 230.000 de utilizatori, în timp ce
piaţa de internet mobil este dominată de Orange România şi Vodafone România, primii doi jucători
de telefonie mobilă.
Internetul mobil în România: preţul pe gigabyte (GB) s-a situat în anul 2009 la o valoare de
1,56 euro, în scădere cu aproape 43% faţă de anul 2008, când preţul pe GB s-a situat în jurul valorii
de 2,73 euro.
În ianuarie 2008, 67% din firmele din România cu cel puţin zece angajaţi aveau acces la
internet. Media la nivelul celor 27 de ţări membre ale UE este de 93%.

Telefonia

Începând din octombrie anul 2008, operatorii au fost obligaţi să asigure clienţilor posibilitatea
de a-şi păstra numărul atunci când schimbă operatorul. Într-un an, până în octombrie 2009, au fost
portate 157.000 de numere, din care majoritatea (67%) sunt numere de telefonie mobilă, iar numerele
de telefonie fixă portate au fost în număr de 51.291.

Telefonia mobilă

La sfârşitul anului 2008, rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă, calculată în funcţie
de numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114%, depăşind 24,5 milioane de unităţi,
adică abonamente şi cartele preplătite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil. Din

4
cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenţi la data de 31 decembrie 2008, peste 70%
reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai
puţin de 30%. Factura de telefonie mobilă a scăzut cu patru euro pe parcursul lui 2008, de la 18,13
euro la 14,22 euro. Costul de convorbire pe minut este în medie de 0,08 euro, faţă de media de 0,14
euro din Europa (martie 2009). Media tarifelor de interconectare a scăzut la 0,0677 euro în 2008, faţă
de 0,074 euro în 2007 şi sub media din Uniunea Europeană, care a fost de 0,0855 euro anul 2008.
Piaţa este dominată de Orange România şi Vodafone România, urmaţi de Cosmote România,
RCS&RDS şi Zapp.
În octombrie 2008, rata de penetrare a telefoniei mobile era de 103%, în creştere faţă de 86%,
cât era un an mai devreme, dar mai redusă decat media penetrării serviciilor de telefonie mobilă în
Uniunea Europeană, care este de 119%.
Vânzările de telefoane au fost de 253 de milioane de euro în anul 2009. Vânzările de telefoane
inteligente (smartphone) au însemnat 21,4% din piaţa totală de telefoane, ca valoare (55 milioane
euro), şi 3,7% ca număr de telefoane.

Televiziunea

În anul 2008, piaţa de cablu este încă foarte fragmentată, înglobând peste 500 de furnizori. În
anul 2009, România avea aproximativ 630 de companii active în domeniul distribuţiei de programe
de televiziune şi tot atâtea care distribuie servicii de internet.
Operatorii de distribuţie de televiziune - cablu şi DTH (televiziune prin satelit) - au realizat în
anul 2008 o cifră de afaceri cumulată de 2,6 miliarde de lei.
Principalii furnizori de servicii de televiziune sunt RCS&RDS, cu peste 1,35 milioane de
clienţi de cablu şi 1,1 milioane de clienti pe televiziune prin satelit, UPC România, cu peste 1,2
milioane de clienţi de servicii TV, şi Romtelecom, cu peste 550.000 de clienti de televiziune digitală
prin satelit.
La jumătatea anului 2009 operatorii de servicii TV aveau aproape 6 milioane de clienţi pentru
cablu sau satelit TV. În România sunt 7,5 milioane de gospodării.
În anul 2012, televiziunile vor trece de la transmisiile analogice la cele digitale. Guvernul va
plăti aproape 146 milioane euro pentru ca peste 1,4 milioane de gospodării din România să nu rămână
în casă cu un televizor nefuncţional.

5
1.2. Populaţia ocupată în serviciile de comunicaţii

Anii PO (%)
2004 0,7
2005 0,6
2006 0,6
2007 0,6
2008 0,7

Populaţia ocupată în servicii prestate în comunicaţii cuprinde toate persoanele în vârsta de 16

ani şi peste, care au desfăşurat o activitate producătoare de comunicaţii în scopul obţinerii unei
remuneraţii.

1.3. Numărul de clienţi ai principalelor companii de telecomunicaţii din

România

Principalele companii de telecomunicaţii din România, şi numărul lor de clienţi:

DTH Blue
Companie RCS&RDS Romtelecom UPC Orange Vodafone Cosmote
Television Telecom
Internet 1.100.000 750.000 256.400 - - - - -
TV Cablu 1.350.000 - 1.074.900 - - - - 210.000
DTH 1.100.000 850.000 124.700 - - - 200.000 -
Tel Fixă 1.500.000 2.800.000 144.500 - - - - -
Tel
1.350.000 - - 10.694.000 9.535.248 6.000.000 - -
Mobilă
Afaceri
710 ($) 807 144 1.300 1.184 311 18 8,2
(mil €)

1.4. Evoluţia PIB- ului realizat în serviciile de comunicaţii

6
 Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat în primul semestru al anului o scădere de 7,6% faţă de
primul semestru al anului precedent, aceeaşi proiecţie cu cea indicată iniţial de Institutul Naţional de
Statistică. Datele provizorii publicate de Statistică pe 13 august indicau o reducere a PIB în termen
reali de 8,8% comparativ cu perioada similară din 2008 şi de 1,2% faţă de trimestrul anterior. În
primele 3 luni ale anului, contracţia economiei a fost de 6,2% comparativ cu perioada similară din
2008.
În comunicatul detaliat al INS privind PIB se arată că diminuarea volumului Produsului
Intern Brut în trimestrul doi 2009, comparativ cu trimestrul 2 al anului 2008, s-a datorat reducerii
importante ale volumului de activitate înregistrat în aproximativ toate ramurile economiei, dar mai
ales în cea de construcţii (-14,2%) şi cea de transporturi şi comunicaţii (-11,4%). Alte activităţi de
servicii şi-au mărit volumul de activitate cu 1,4%.

În 2008, România a înregistrat cea mai mare creştere economică, din Uniunea Europeană, de
7,1%. În primul trimestru al acestui an, economia s-a contractat cu 6,2% comparativ cu perioada
similară a anului trecut, al şaselea declin al PIB la nivelul UE, din cauza scăderilor mai accentuate în
agricultură şi industrie. Comparativ cu trimestrul IV din 2008, scăderea economică a fost de 4,6%.

Fondul Monetar Internaţional prognozează pentru România o scădere economică de 8-8,5% în

2009, dublu faţă de estimarea de 4,1% din luna martie, când a fost negociat acordul stand-by.

SURSA: Mediafax

2. Analiza locului serviciilor de comunicaţii în perioada 2005 – 2009

Serviciile de comunicaţii, în ultimii ani, au obţinut un loc tot mai important pentru viaţa
oamenilor. Odată cu dezvoltarea tehnologiei, serviciile au luat amploare şi au invadat viaţa
consumatorilor actuali. Accesibilitatea serviciilor permite clienţilor marilor companii de
telecomunicaţii să acorde mult mai mult timp acestui tip de servicii. Astfel, un caz concret ar fi
internetul nelimitat accesibil în ultimii 2-3 ani majorităţii consumatorilor, care îşi petrec
majoritatea timpului în faţa calculatorului navigând. Un alt exemplu este reprezentat de ofertele

7
 de minute şi mesaje gratuite ale companiilor de telefonie mobilă, care îi face pe clienţi să-şi
consume o bună parte din timp vorbind la telefon.
În concluzie, se poate afirma că serviciile de comunicaţii sunt situate în locul de frunte al
clasamentului serviciilor prin facilităţile pe care le oferă şi noile orizonturi pe care le deschide
fiecărui consumator. Printre acestea se numără legătura şi diminuarea distanţei dintre consumator
şi cei dragi lui.

3. Previziunea evoluţiei serviciilor de comunicaţii pentru perioada 2008 – 2012

Deloitte: Tendinţele mondiale în telecom în 2010 - În România, va fi interesant de urmărit

evoluţia pieţei 3G
de Adrian Vasilache HotNews.ro

8
Previziuni Deloitte privind tendinţele din telecom in 2010
(25 Ian 2010) PDF, 495KB

„Într-o oarecare măsură, identificăm tendinţele globale în noile modele de consum de pe plan
local: consumatorii se lasă purtaţi de valul tehnologiilor noi şi sofisticate, cum sunt telefoanele smart,
reţelele mobile în bandă largă sau reţelele sociale, dar aşteptările legate de calitatea serviciilor şi a
metodelor de plată avantajoase sunt tot mai ridicate. În 2010, va fi interesant de urmărit evoluţia
pieţei 3G din România, considerând mişcările de pe piaţă”, a declarat Andrei Ionescu, Senior
Manager în cadrul Deloitte România, în completare la raportul asupra tendinţelor în telecomunicaţii la
nivel mondial în 2010 realizat de experţii Deloitte.

Amintim că anul trecut, grupul Cosmote a preluat Telemobil (Zapp, operator deţinător al unei licenţe
3G), tranzacţie în valoare de 207 milioane euro, iar în această lună Cosmote a lansat primele servicii
de internet mobil broadband prin reţeaua Zapp.

Principalele previziuni Deloitte privind industria globală de telecomunicaţii in 2010

Telefoanele smart devin instrumente de căutare pe internet
Succesul telefoanelor smart (smartphone) va continua, dar cea mai importantă bătălie din acest an se
va da pe piaţa de căutare cu ajutorul dispozitivelor mobile. Veniturile pe acest segment sunt
estimate la un nivel modest de 1 – 2 miliarde de dolari, dar până la sfârşitul anului această funcţie
ar putea intră în rândul primelor cinci cele mai populare aplicaţii disponibile pe telefoanele smart,
pe lângă voce, trimitere de mesaje, calendar şi navigare pe Internet.

Până în 2012, livrările de telefoane smart ar putea depăşi pragul de 500 de milioane de unităţi. În
acelaşi an, funcţia de căutare ar putea genera cea mai mare parte din valoarea pieţei de publicitate
prin telefonia mobilă, de 7,2 miliarde de dolari.
VoIP-ul mobil

9
Experţii Deloitte TMT estimează că în 2010, utilizatorii şi rata de utilizare a serviciilor mobile Voice
over Internet Protocol (VoIP) se vor dezvolta de la o simplă nişă la o tendinţă principală.

Aceste servicii oferă convorbiri la cost redus, dar şi o varietate de funcţionalităţi printre care
convorbirile între un interlocutor şi mai mulţi interlocutori, servicii de poştă electronică pe bază
de voce, şi servicii voce – text. Numărul utilizatorilor de servicii VoIP mobile multifuncţionale ar
putea creşte la câteva zeci de milioane până la sfârşitul anului.
Dezvoltarea de noi tehnologii, precum cele 4G, pentru evitarea congestionării reţelelor mobile
Conform experţilor Deloitte, numărul conexiunilor mobile broadband între laptop-uri, netbook-uri şi
telefoane smart ar putea totaliza în acest moment 600 de milioane. În consecinţă, reţelele wireless
de date la nivel global vor ajunge în 18 luni de la rate de utilizare foarte mici la aglomerare
(echivalentul blocajelor în trafic). Acest lucru îi pune pe furnizorii de servicii wireless în situaţia
de a rezolva problema capacităţii insuficiente a reţelelor.

Până în 2014, aceste probleme ar putea fi rezolvate prin tehnologiile 4G, dar în majoritatea
zonelor niciuna dintre aceste tehnologii nu va fi încă implementata în acest an. Problema s-ar
putea agrava din moment ce telefoanele smart câştiga în continuare teren, iar dispozitive noi cu
acces în banda foarte largă precum tabletele (netTabs) devin tot mai populare.
Operatorii ar putea introduce un sistem de tarifare mai raţional
Industria, cu precădere piaţa de servicii mobile, resimte o mare nevoie pentru introducerea unui
sistem de tarifare mai raţional. Chiar dacă utilizatorii aderă în număr record la serviciile
broadband, adesea fiind încurajaţi de tarifele unice, reţelele se aglomerează şi fie funcţionează
greoi, fie resping complet accesul. Clienţii nemultumiţi îşi manifestă dezamăgirea, dar nu se arată
dispuşi să plătească mai mult pentru servicii îmbunătăţite.

Acest fenomen este mai evident în reţelele mobile suprasolicitate prin telefoanele smart, dar chiar
şi reţelele terestre broadband de mare viteză încep să resimtă această problemă, cu atât mai mult
cu cât obişnuinţele de utilizare se schimbă. Înainte, vârful de utilizare era atins între orele 18.00
şi 23.00, dar acum segmentul orar s-a scurtat cu două ore, între orele 19.00 şi 22.00.

10
 În acest an, operatorii nord-americani de reţele wireless sau terestre ar putea migra de la planurile
de tarifare în bloc, la cele calculate pe baza volumului, a intervalelor orare şi chiar a modului în
care clienţii folosesc datele, scheme de tarifare ce vor fi încurajate şi de autorităţile de
reglementare.
Redresarea economică fragilă va determina companiile să renunţe la anumite servicii telecom
În acest an, companiile ar putea deveni din ce în ce mai pragmatice cu privire la calitatea serviciilor
de telecomunicaţii pe care le achiziţionează. Motivul principal este costul. Redresarea economică
fragilă din acest an va determina companiile să identifice produsele şi serviciile care nu sunt
necesare.
Cererea pentru soluţii telecom va creşte, dar durata contractelor va scădea
Până acum, cele mai bune practici pentru achiziţia de tehnologie şi telecomunicaţii favorizau soluţiile
oferite în baza contractelor pe termen lung (de până la zece ani). Pentru furnizor, contractele pe
termen lung asigurau un flux stabil al veniturilor. La rândul său, clientul se asigură că beneficiază
de servicii superioare calitativ, la costuri mai mici. În 2008, valoarea contractelor pe termen lung
pentru servicii de tehnologie sau telecomunicaţii (de peste un miliard de dolari) ajungea la 17,1
miliarde de dolari.

În acest an, cererea companiilor pentru soluţii de telecomunicaţii va creşte, dar condiţiile
contractuale se vor restrânge de la perioade de cinci – zece ani la o minimă de trei ani. Accentul
pe care companiile îl pun acum în mod susţinut pe costuri va încuraja cererea pentru soluţii.
Perspectivele economice incerte şi o loialitate în scădere pentru diversele platforme tehnologice
sau furnizori vor atrage o reducere ca durată a contractelor în domeniu. În unele cazuri, furnizorii
şi consumatorii ar putea ajunge la concluzia că cel mai eficient mod de a identifica preţul corect
este prin modelul de plată per grad de utilizare (pay-per-use).

Pentru realizarea previzionării serviciilor de comunicatii pentru anul 2008 se vor lua în
considerare următorii indicatori: PIB-ul realizat în serviciile de comunicatii în perioada 2005-2009 şi
populaţia ocupată în serviciile de comunicatii.

11
 CONCLUZII

În urma analizei rezultă că serviciile de comunicaţii reprezintă o grupă foarte importantă a

sectorului terţiar. Dezvoltarea serviciilor de comunicaţii în România este corelată cu tendinţele
indicatorilor economici-sociali, ca: PIB-ul şi populaţia ocupată. PIB-ul realizat şi populaţia ocupată în
serviciile de conumicaţii a crescut în medie pe parcursul celor 5 ani datorită exploziei tehnologice.
În opinia noastră, viaţa în accepţiunea modernă nu poate fi concepută fără serviciile de
comunicaţii cu toate formele lor.

12
 BIBLIOGRAFIE

 Anuarul statistic român 2006

 Cursuri şi seminarii ” Economia serviciilor”

13
14