SISTEMUL BANCAR

Prima etapa s-a derulat între anii

1990-1997
România a dobândit trei importante
acte legislative:
 Legea bancară,
 Legea privind Statutul Băncii
Nationale a României
 Legea privind privatizarea
societatilor bancare la care statul este
actionar. Sistemul bancar românesc

BNR

Băncile comerciale

Alte instituţii

A doua etapa s-a derulat între 1997

– prezent
Banca centrală (BNR) a actionat pentru
îmbunătătirea legislatiei bancare, prin
alinierea acesteia la standardele
europene.
 Sistemul bancar românesc

35de instituţii

4 bănci cu 22 de bănci cu
capital capital majoritar
2 bănci cu majoritar străin
capital integral privat autohton
sau majoritar
de stat (CEC şi
EximBank) 7 sucursale ale
unor bănci străine
 Din punct de vedere al originii acţionarilor în
funcţie de active

Bancile cu capital
italian 10%
Băncile cu capital Băncile cu capital
austriac deţin o cotă de Băncile cu capital
francez si olandez - 13,5
piaţă de 25% grecesc – 9%
% fiecare
Banca Naţională a României (BNR)

stabilirea administrarea
regimului rezervelor
valutar şi internaţionale
supravegherea ale României
acestuia

asigurarea
politica stabilităţii
monetară şi a financiare
politica
cursului de
schimb

emiterea
bancnotelor
şi a
monedelor

Atribuţii BNR
 Operaţiunile băncii centrale
În funcţie de sfera activităţii în care operează există 3 mari categorii de operaţiuni în care este
implicată BNR:
Operaţiuni de piaţă monetară

operaţiuni repo
operaţiuni reverse repo
atragere de depozite
emitere de certificate de depozit
acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare
vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare
swap valutar

Operaţiuni cu publicul
Înlocuirea bancnotelor şi monedelor uzate sau deteriorate
Preschimbarea leilor vechi
Punerea în vânzare a monedelor şi efectelor numismatice

Operaţiuni cu titluri de stat

În funcţie de rolul său operaţiunile băncii centrale se pot clasifica în două mari categorii:

Operaţiunile pasive – sunt cele prin care banca îşi constituie resursele
Operaţiuni de constituire şi completare a capitalului

Operaţiuni de depuneri
- depuneri ale băncilor comerciale sub formă de rezerve minime obligatorii sau de
depozite bancare atrase de banca centrală de la acestea.
- depozite publice (disponibilităţi ale Trezoreriei publice, asigurărilor sociale de stat)
- depuneri ale băncilor centrale din alte ţări, efectuate fie pentru derularea
transferurilor băneşti internaţionale, fie pentru intervenţii pe piaţă valutară.
- depozite ale organizaţiilor internaţionale (FMI, BIRD)
Emisiunea de bancnote
Operaţiuni de împrumut

Operaţiunile active – sunt cele prin care sunt plasate resursele constituite

Operaţiuni de creditare

Operaţiuni comerciale – constau în cumpărări de aur şi devize

 Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar
Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar a fost înfiinţat în anul 1996, prin
Ordonanţa Guvernului nr. 39/1996, fiind constituit ca persoană juridică de drept public.

Obiectivul principal al Fondului este garantarea rambursării depozitelor constituite la

instituţiile de credit de către persoane fizice, persoane juridice ori entităţi fără personalitate
juridică

Biroul de Credit

Biroul de Credit este o societate pe acţiuni care are ca acţionari 25 de bănci.

Obiectul de activitate al Biroului de Credit include:

• Colectarea / prelucrarea datelor privind portofoliul de clienţi – persoane fizice ai
participanţilor;
• Informaţii şi analize oferite participanţilor în scopul identificării şi cuantificării riscului
de credit, creşterii calităţii creditelor, diminuării riscului de fraudă şi protejării
creditorilor;
• Stabilirea criteriilor uniforme de apreciere a clientelei (scoring);
• Consultanţă financiar-bancară.
 TransFonD

Domeniul principal de activitate al TransFonD este furnizarea de servicii de compensare şi

decontare a plăţilor fără numerar în monedă naţională, pentru instituţiile de credit, Banca Naţională
a României, Trezoreria Statului şi alte instituţii financiare.

Asociaţia Română a Băncilor

Principalele obiective
- reprezentarea intereselor comunitatii financiare si bancare fata de Banca Nationala a României, Guvernul
României si institutii centrale de stat
- îmbunatatirea si dezvoltarea standardului si statutului profesional al tuturor celor care lucreaza în sectorul
bancar
- reprezentarea sectorului bancar românesc în relatiile internationale cu asociatii profesionale similare.
 Centrala Incidentelor de Plăţi
Centrala Incidentelor de Plăţi este un centru de intermediere care gestionează informaţia specifică
incidentelor cu instrumente de plată (cecuri, cambii, bilete la ordin), atât din punct de vedere bancar
(tragerea în descoperit de cont, neonorarea angajamentelor asumate prin aceste instrumente), cât şi
din punct de vedere social (pierdere / furt / distrugere).
Transmiterea informaţiei la Centrala Incidentelor de Plăţi se face pe cale electronică, prin utilizarea
Reţelei de Comunicaţii Interbancare ce leagă centrala BNR cu centralele tuturor băncilor.

Centrala Riscului de Credit

Centrala Riscului de Credit – CRC (fostă Centrala Riscurilor Bancare) reprezintă o structură
specializată în colectarea, stocarea şi centralizarea informaţiilor privind expunerea fiecărei persoane
declarante din România (institutii) faţă de acei debitori care au beneficiat de credite şi/sau
angajamente al căror nivel cumulat depăşeşte suma minimă de raportare (20.000 lei), precum şi a
informaţiilor referitoare la fraudele cu carduri produse de către posesori.

ROMCARD
ROMCARD furnizează servicii privind tranzacţiile cu carduri bancare, domeniul sau de activitate
incluzând autorizarea tranzacţiilor cu carduri, administrarea bazelor de date, switching naţional şi
internaţional, decontarea şi procesarea tranzacţiilor cu carduri, soluţie de securitate pentru băncile
acceptatoare şi emitente pentru servicii de e-commerce.
Sistemul de procesare al ROMCARD este realizat si certificat conform standardelor
internaţionale.
 Sistemul bancar european (1)

Realizarea Uniunii Economice şi Monetare a parcurs 3 etape:

• prima etapă 1990 – 1993, a presupus adoptarea de măsuri pentru liberalizarea mişcării
capitalurilor şi punerea bazelor unei politici de convergenţă în materie de stabilitate a preţurilor şi
gestiune sănătoasă a finanţelor publice.

• etapa a II-a: 1994 – 1998, a fost caracterizată prin înfiinţarea unor instituţii premergătoare Băncii
Centrale Europene. Astfel, a fost creat Institutul Monetar European (IME), cu sediul la Frankfurt,
cu scopul de a întări cooperarea între băncile centrale şi de a asigura coordonarea politicilor
monetare. În cadrul IME a fost înfiinţat un Comitet Monetar, care a supravegheat situaţia monetară
şi financiară a ţărilor membre.

• a 3-a etapă a început de la 1 ianuarie 1999. Institutul Monetar European a fost desfiinţat şi
transformat în Banca Centrală Europeană. S-a înfiinţat şi Sistemul European al Băncilor Centrale.
 Sistemul bancar european (2)

Faza A Lansarea UEM Începutul fazei  lista participanţilor

(începutul lui 1998)  instruirea SECB şi a BCE
 producţia de bancnote şi monede
 adoptarea cadrului legal complet
 structuri naţionale de îndrumare
 planuri de transformare a comunităţii bancare şi
financiare
Faza B Startul UEM Începutul fazei  fixarea ratelor de conversie
(01.01.1999)  euro devine o monedă de drept
 BCE conduce politica monetară şi valutară
 piaţa monetară, internaţională, de capital şi valută în
euro
 băncile şi instituţiile financiare continuă
transformarea
 operatorii publici şi privaţi, alţii decât băncile încep
transformarea când şi cum doresc
Faza C Moneda unică Începutul fazei  se introduc bancnotele şi monedele euro
utilizată (01.01.2002)  băncile au terminat transformările
 sunt retrase bancnotele şi monedele naţionale
 operatorii publici şi privaţi definitivează
transformarea
 SEBC
Fr.
Cip. Ger.
Ceh
Dan Bel.
Aus. Slo. Gr.
Bul Ir.
Cro
BCE It.
Rom Le.

Sue Fin
Lit.
Est.
Pol Slov.
Sp.
Lux.
Ţ de
UK Ung. Jos Malta
Por.
 Sistemul bancar european (3)
Caracteristici

este similară celei de la Bundesbank. Are un directorat format din 6 membrii

numiţi pe o perioadă de 8 ani, durată ce nu se poate prelungi.
: consiliul Guvernatorilor, Comitetul Director şi
Consiliul General.

Banca Centrală Europeană

BCE, nucleul sistemului de bănci centrale nou-creat, denumit „Sistemul European al

Băncilor Centrale (SEBC)”, a preluat .
În conformitate cu dispoziţiile Tratatului CE,

Cu toate acestea, întrucât SEBC nu are personalitate juridică şi având în vedere gradele diferite
de integrare în UEM, adevăraţii participanţi activi sunt BCE şi BCN ale ţărilor zonei euro.
„SEBC” desemnează un cadru instituţional care stabileşte „legătura organică” între BCE şi
BCN.

Obiectivul urmărit de SEBC este acela de menţinere a stabilităţii preţurilor în Uniune şi are
anumite
•definirea şi aplicarea politicii monetare unice,
•coordonarea operaţiunilor valutare,
•punerea în practică şi urmărirea bunei funcţionări a sistemului de plăţi.
Va multumesc!