PIAŢA MONETARĂ

⚫ EVOLUȚIA BANILOR
Punct de plecare: SCHIMBUL
- TROCUL
- MARFA – ETALON: pentru măsurarea altor mărfuri (bucăți de metal, piei, blănuri, animale ș.a.)
- METALE PRETIOASE
Sec. VII – VI î.Hr.: MONEDE DIN METALE PREȚIOASE
- “Tipizate” de o anumită greutate, puritate și marcate cu semne distinctive pentru a fi recunoscute.
- După Herodot, “baterea” primelor monede se realizează în sec. VII-VI I.Hr..
- Tranzacții mici: monede din metale ordinare.
Sec. al XVI – lea: BANCNOTELE (biletul de bancă sau moneda - hârtie)
- Primele bancnote – emise în Olanda sub forma unor bilete ce confirmau depozitarea și angajamentul băncii de a restitui la cerere
cantitatea corespunzătoare de piese metalice depuse.
- Cu timpul, emisiunea de monedă sub forma de piese metalice și bancnote au devenit prerogativă exclusivă a băncii centrale
denumite și banca de emisiune, iar până la Primul Război Mondial circulau paralel.
- După 1920 emisiunile monedelor din metale prețioase au devenit excepții. Convertibilitatea bancnotelor și monedelor din diferite
aliaje în metale pretioase sau piese din aceste metale a devenit tot mai rară.
- După 1971 convertibilitatea bancnotelor în metale prețioase este eliminată.
⚫ MONEDA SCRIPTURALA (bani de cont)-sub forma unor înscrisuri în conturi bancare.
⚫ În prezent: Bani (monedă) = moneda metalică, bancnota, moneda scripturală și alte instrumente având
forme și denumiri specifice, diferite de la țară la țară, care sunt general accepte ca mijloace pentru schimburi și
plăți într-un spațiu economic dat.
⚫ FUNCȚIILE BANILOR
„Banii reprezintă sângele ce irigă sistemele economice.” (Paul Samuelson)
-masura a valorii- banii exprima valoarea marfii si determina pretul ei ,,cantarul economistului,,(A.Marshall)
-mijloc de circulatie – banii servesc direct ca intermediar in schimbul de marfuri si servicii
-mijloc de plata- banii se utilizeaza pentru plati fara schimbul direct pe marfuri
-mijloc de acumulare- banii se economisesc pentru viitoarele achizitii si servicii
-bani universali- capacitatea banilor de a servi pentru circulatie pe plan international
⚫ Suma de bani aflată în circulaţie la un moment dat într-o economie şi aparţinând diferiţilor agenţi
economici reprezintă MASA BĂNEASCĂ SAU MONETARĂ (M).
Elementele masei monetare:
-numerar;
-bani scripturali.
⚫ FORMULA DE CALCUL A MASEI MONETARE (M) M=(P*Q)/V
M=masa monetară din economie P=nivelul mediu al prețurilor
Q=cantitatea bunurilor supuse tranzacţiilor V=viteza de rotație a monedei
MxV = oferta de monedă PxQ = cererea de monedă
⚫ Viteza de rotaţie a banilor = numărul de operaţiuni de vânzare-cumpărare şi de plăţi pe care o unitate
monetară le mijloceşte într-o anumită perioadă.
⚫ Valoarea/Puterea de cumpărare a unității monetare = Cantitatea de bunuri economice care poate fi
achiziționată cu o unitate monetară în condiții determinate de loc și timp PCB = 1/P
⚫ Indicele puterii de cumpărare IPCB = (1 / IP) x100
PIAŢA MONETARĂ = o piaţă cu concurenţă imperfectă (oligopol), pe care se întâlnesc cererea şi oferta de
monedă, de bani în sens general.
CARACTERISTICILE DEFINITORII ALE PIEȚEI MONETARE:
a. obiectul tranzacțiilor: masa monetară
b. prețul tranzacțiilor: rata dobânzii
c. laturile / componentele pieței monetare: cererea de monedă, oferta de monedă
d. participanții la tranzacții: debitorii, creditorii, intermediarii
e. tip de operații realizate: operații active (acordarea de credite), operații pasive (colectarea și gestionarea economiilor sub forma
depozitelor la vedere și la termen)
f. rolul pieței monetare: acoperirea/compensarea deficitului de monedă cu excedentul de monedă al altora, de regulă, pe termen
scurt; reglarea masei monetare
⚫ ROLURI
CREDITOR DEBITOR
-excedent de moneda -deficit de moneda
-dobanda este un venit -dobanda este un cost
-cresterea ratei dobanzii il avantajeaza -cresterea ratei dobanzii il dezavantajeaza
-scaderea ratei dobanzii il dezavantajeaza -scaderea ratei dobanzii il avantajeaza
-cresterea ratei inflatiei il dezavantajeaza -cresterea ratei inflatiei il avantajeaza
Sistemele bancare moderne sunt alcătuite din două niveluri:
- banca centrală;
- băncile specializate din sistemul bancar:
-băncile comerciale;
-băncile de investiții;
-băncile de economii;
-băncile de ipotecă;
-băncile cooperatiste etc.
În România: BANCA NATIONALA A ROMANIEI
- coordonează politica monetară, valutară și de credit.
-reglează masa monetara
⚫ ROLUL BĂNCILOR ÎN ECONOMIE
-Gestionarea conturilor si executarea ordinelor clientilor
-Efectuarea de plati si efectuarea de incasari
-oferirea de servicii financiar-bancare
-Intervin in reglarea masei monetare
-Pastrarea in siguranta a economiilor clientilor
-Selectionarea programelor de investitii si finantarea celor viabile
-Vanzarea de actiuni si obligatiuni, certificate de depozit
CREDITUL = concept provenit din latină – act de bună – credinţă
= principalul tip de tranzacţii pe piaţa monetară
= este o tranzacţie de finanţare prin care cei aflaţi în deficit bănesc temporar obţin resursele solicitate
În funcţie de durata pentru care se acordă, se disting:
⚫ credite pentru perioade foarte scurte, de regulă de pe o zi pe alta, la care apelează mai ales băncile
în relaţiile reciproce;
⚫ credite pentru perioade scurte de la 2 la 90 de zile, care sunt cele mai frecvente;
⚫ credite pe termen mediu, de la 90 de zile la 2 ani;
⚫ credite pe termen lung.
CÂȘTIG ȘI PROFIT BANCAR
CÂŞTIGUL BĂNCII (CB) = diferenţa dintre dobânda încasată (Dî) la creditele acordate şi dobânda plătită
deponenţilor (Dp). Cb = Dî – Dp Dî = C * d’î * n Dp = C * d’p * n
d’ = rata dobânzii
n = perioada de creditare
PROFIT BANCAR BRUT (Prb) se obţine scăzând din câştigul băncii cheltuielile de administraţie şi
funcţionare ale acesteia (Cf). Prb = Cb – Cf
PROFITUL NET / ADMIS (Prn) se obţine din diferenţa între profitul brut şi impozitele plătite (Ip) de
bancă. Prn = Prb – Ipr
⚫ REGLAREA MASEI MONETARE
CAUZELE CREȘTERII MASEI MONETARE
• Creşterea volumului valoric al bunurilor marfare (P*Q)
• Acoperirea deficitului bugetului de stat prin intervenţia băncii centrale la sesizarea trezoreriei
• Scăderea vitezei de rotaţie a banilor
•Convertibilitatea monedelor străine în monede naţionale
• Reţinerea de către anumiţi agenţi economici, sub formă de „rezervă”, a unor sume mai mari sau mai mici în numerar
(bilete de bancă şi monedă metalică), care nu se depun la bănci sau alte instituţii financiar-bancare
CREŞTEREA masei monetare se asigură în principal prin următoarele OPERAŢIUNI:
⚫ a. ACORDAREA DE CREDITE
⚫ b. EMISIUNEA MONETARĂ
⚫ c. SCHIMBUL VALUTAR al monedelor străine convertibile pe monedă naţională
⚫ d. REDUCEREA COTEI OBLIGATORII DE REZERVĂ A BĂNCILOR COMERCIALE
CAUZELE care fac necesară RESTRÂNGEREA MASEI MONETARE:
⚫ • Diminuarea volumului valoric (P*Q) al bunurilor marfare din economie
⚫ • Excedentul bugetar
⚫ • Creşterea vitezei de rotaţie a banilor
⚫ • Convertibilitatea monedei naţionale pe alte monede
RESTRÂNGEREA masei monetare se realizează prin diferite OPERAŢIUNI specifice de tehnică
bancară:
⚫ 1. LIMITAREA (PLAFONAREA) CREDITULUI fie sub forma unei sume maxime (ce nu trebuie depăşită), fie
prin stabilirea unui cuantum (procent) din disponibilităţile băneşti ale băncilor
⚫ 2. RAMBURSAREA CREDITELOR PRIMITE ANTERIOR, în special de la banca centrală, de către
administraţia centrală și celelalte bănci
⚫ 3. SCHIMBUL VALUTAR AL MONEDEI NAȚIONALE PE ALTE MONEDE CONVERTIBILE