Piata monetara

Def.: Este spatiu economic unde se fac tranzactii cu moneda/bani nationali intre purtatorii Ce si
ai Of de moneda la un pret numit rata a dobanzii si in conditii de concurenta imperfecta.

Banii
Def.: Notiunea generica de bani este desemnata de moneda metalica, bancnote, bani scripturali si
alte instrumente diferite utilizate ca mijlocitori pentru schimb sau alte tranzactii economice.

Aparitia banilor este bogata din punct de vedere economic de aparitia schimbului realizat initial
sub forma de troc. Principalele etape ale evolutiei banilor sunt:

 Obiectele marfa (bunuri folosite cu rolul de mijlocitor al schimbului: scoici, piei de

animale, sare etc.)
 Bucatile de metale pretioase (aur, argint)
 Monedele din metale pretioase care au aparut in sec. VII, VI i.Hr. in Grecia Antica
 Aparitia biletelor de banca (bancnote) in sec. XVI in Olanda
 Aparitia banilor scripturali

Pana in 1971, aceste forme de bani erau convertibile in aur, dupa care s-a renuntat treptat;
convertibilitatea in aur a mai fost folosita doar ocazional.

Functii:

 Mijloc de schimb (vanzare-cumparare)

 Mijloc de masurare a valorii bunurilor
 Mijloc de plata (folosire pt stingerea unei datorii)
 Mijloc de economisire si investire
 Simbol al avutiei

Pentru a-si indeplini aceste functii, banii trebuie sa fie create si sa circule in economie intre
diferitii agenti economici.
 Masa monetara/baneasca (M)

Def.: Reprezinta totalitatea banilor care circula la un moment dat intr-o economie intre ag. ec..
Masa monetara trebuie sa corespunda din punct de vedere cantitativ nevoilor economiei.

Componentele M:

1. Numerar (n) -> monede si bancnote

 Are o existenta fizica, materiala, palpabila
 Este emis numai de banca centrala a statului
 Are o pondere mica in M
 Poate fi folosit in orice tip de tranzactie
2. Bani scripturali (s)
 Au existenta simbolica
 Sunt emisi de orice banca
 Au o pondere majoritara in M
 Nu pot fi folositi in orice tip de tranzactie

Numeralul si banii scripturali se aseamana prin:

 Au aceeasi valoare
 Indeplinesc aceleasi functii
 Se pot indeplini si transforma unii in altii fara a produce modificari in masa monetara

P∗Y
M=n+s M= V
P – pretul
Y – volumul fizic al bunurilor tranzactionate
V – viteza de rotatie
Puterea de cumparare a banilor (valoarea banilor)

Def.: Reprezinta cantitatea de bunuri si servicii care poate fi achizitionata cu o unitate monetara.

Pcb este influentata de urmatorii factori:

 Inflatie
 Nivelul preturilor
 Nivelul de eficienta economica/starea economiei
 Increderea populatiei in moneda nationala
 Nivelul de dezvoltare economica – “Fiecare popor isi are moneda pe care o merita”

Pcb = 1/P = M/P

Cererea de moneda

Provine de la agentii economici care nu dispun de resurse financiare propria suficiente si

recurg la imprumuturi:

 Populatia pentru diferite proiecte

 Firmele pt a-si finanta afacerile
 Trezoreria cand are deficit bugetar
 Bancile cand au indisponibilitate de plata

Oferta de moneda

Provine de la agentii economici care au resurse banesti temporar disponibile si vor sa le

acorde cu imprumut altor agenti economici:

 Populatia
 Trezoreria cand are excedent bugetar
 Bancile comerciale si banca centrala a statului
 Societatile de asigurare
 Casele de pensii

Intalnirea cererii cu oferta de moneda are loc indirect prin intermediul bancilor si a altor
institutii financiare care atrag disponibilitatile banesti din economie si le orienteaza spre agentii
economici cu nevoi de finantare. In felul acesta, piata monetara indeplineste o functie principala,
si anume, compensarea excedentului cu deficitul de moneda.
 Operatiuni specifice pietei monetare

Principalii operatori ai pietei monetare sunt bancile (bancile comerciale si banca centrala
a statului).

Bancile desfasoara urmatoarele operatiuni:

 Acordare de credite
 Colectare de depozite
 Transferuri banesti intre agentii economici
 Schimb valutar

Operatiunea specific sistemului bancar este creditarea. Principala sursa de credite o constituie
depozitele bancare (alte surse de creditare: capitalul propriu, dobanzile incasate).

Clasificarea creditelor:

I. Dupa durata angajamentului:

 Credite pe termen foarte scurt (24h)
 Credite pe termen scurt (2 - 90 zile)
 Credite pe termen mediu (3 luni – 2 ani)
 Credite pe termen lung si foarte lung
II. Dupa complexitatea relatiilor dintre agentii economici:
 Credite de finantare (banca – firma)
 Credite de refinantare (banca-banca)
III. Dupa modul de implicare al averii debitorului:
 Creditor – da bani cu imprumut
 Debitor – beneficiarul imprumutului
 Credit cu garantie – este evaluate bonitatea financiara a clientului
 Credit fara garantie (credit in alb)
 Dobânda

Are 2 indicatori economici:

1. Masa dobanzii (D) - expresia absoluta a dobanzii

2. Rata dobanzii (d`) – expresia procentuala/relativa a dobanzii

Masa dobanzii

 Dobanda activa (Da) = dobanda incasata de banca

 Dobanda pasiva (Dp) = dobanda platita de banca

De regula Da > Dp => Castigul bancii (CSB), CSB = Da - Dp

Pr = CSB – CF (cheltuieli functionare)

1. Dobanda simpla – angajament mai mic sau egal de un an

D = S * d’ * n, n = perioada (exprimata in ani; 6 luni = 6/12)

2. Dobanda compusa – angajament mai mare de un an

D = S(1+d’)^n – S

Sf = S(1+d’)^n

Sf = S + D

Rata dobanzii

 Pretul platit pentru a dispune timp de un an de 100 um

 Rata dobanzii active
 Rata dobanzii pasive
 Se supune legii Ce si Of
 Factori de influenta: raportul Ce/Of, durata angajamentului, riscul creditului, rata
inflatiei