PIAȚA MONETARĂ

Lect. univ. dr. Elena Manolescu

DPPD – UTCB

Octombrie 2020
Sectorul financiar-bancar

este compus din:

A. Piața monetară = piața fondurilor bănești pe

termen scurt
și
B. Piața capitalurilor = piața fondurilor bănești
pe termen lung
A. Piața monetară
üReprezintă spațiul în care se întâlnesc și se manifestă
cererea și oferta de monedă națională.

üObiectultranzacționat pe această piață este poartă

denumirea de monedă (bani).

üPrețulla care este tranzacționată moneda poartă

denumirea de Dobândă (D)

üEste reglementată, supravegheată și controlată de Banca

Națională a României (BNR)
Rolul pieței monetare:
• Compensează deficitul cu excedentul de monedă
existente la diferiți agenți economici;
• Reglează cantitatea de monedă din economie.
Ce sunt banii?
üBanii sunt un mijlocitor al schimbului, deoarece ei
reprezintă un etalon având o valoare clară, recunoscută de
toată lumea.
üBanii reprezintă o modalitate de stocare a valorii pentru
viitor, prin intermediul lor putem economisi valoare.
üBanii reprezintă şi o unitate de măsură (unitate de cont =
unit of account). Ei pot fi număraţi cu uşurinţă şi ne permit
să atribuim produselor o valoare clară.
 Banii – rol și evoluție
• TROCUL - prima formă de schimb direct (adica bun/serviciu
contra bun/serviciu). Astazi această formă de schimb se
numește BARTER.
• Dezvoltarea schimburilor comerciale internaționale →
apariția primelor monede = bunuri care să ușureze schimbul
și să-și păstreze valoarea în timp → monede din aur și argint
(bani marfă).
• Herodot: apariția primelor monede în anii 700 î.Hr.
• Aprox. 2500 de ani au circulat monede din metale prețioase
care aveau valoare intrinsecă și universală.
• Banii de hârtie au apărut datorită:
• Scăderii greutății monedelor în timp;
• Faptului că inscripțiile se citeau tot mai greu;
• Falsificatorilor;
• Nesiguranța transportului și posesiei, etc.
• În sec. XII apar scrisorile de schimb, iar după cinci secole
apar și efectele de comerț (trate comerciale) – nu aveau
valoare intrinsecă, reprezentând angajamentul emitentului
privind plata unei sume de bani la prezentarea înscrisului sau
la termen.
• Biletele de bancă și banii de cont apar în Occident în sec.
XVII.
• La jumătatea sec. XIX încep să fie utilizate cecurile și
viramentele.
• În prezent, bancnotele, banii de cont, cecurile și viramentele =
monede fiduciare = se bazează pe încrederea oamenilor în
moneda respectivă (aceasta nemaiavând valoare
intrinsecă/fără acoperiere în metal prețios la bancă).
• Monedele de aur și argint au coexistat cu biletele de bancă
până la primul război mondial.
• Din 1971 s-a renunțat în totalitate la acoperirea bancnotelor în
în metale prețioase.
Evoluția banilor în timp

https://www.ecb.europa.eu/explainers/tell-me-more/html/what_is_money.ro.html
Banii contemporani
Banii reprezintă intermediarul general al schimbului.
Forme ale banilor contemporani:
• Numerar (agregatul M1) – bancnote și monedă metalică,
• Monedă scripturală (agregatul M2) / bani scripturali/ monedă
de cont: înscrisul dintr-un cont bancar creat pe baza
numerarului / a unui credit acordat de bănci; cec; ordin de
plată; card bancar; monedă electronică; orice instrument
recunoscut ca monedă.

• În prezent peste 90% din tranzacții sunt mijlocite de banii

scripturali (rapiditate, siguranță, ușurință de utilizare) pe
fondul reducerii cantității de numerar din circulație.
Funcțiile banilor contemporani:
• de schimb,
• de măsurare (etalon pentru celalalte bunuri și pentru
activitatea economică în general),
• de economisire (de tezaurizare de fonduri banești).

https://www.ecb.europa.eu/explainers/tell-me-more/html/what_is_money.ro.htm l
 Instituții financiar–bancare și de asigurări
• Piața financiară este compusă din:
• Piața monetară = piața fondurilor pe termen scurt = piața banilor,
• Piața capitalurilor = piața fondurilor pe termen lung.
• Băncile = agenți economici care finanțează activitatea
economică, existența lor fiind strâns legată de bani și piața
monetară.
• Societățile de asigurare = garantează asiguraților care
plătesc prima de asigurare (benevol / în baza legii) pentru
polița de asigurare că vor primi despăgubiri în cazul producerii
unui risc pentru care s-au asigurat.
• Societăți de investiții financiare = fonduri de investiții care
au rolul de a concentra fondurile bănești dispersate ale
populației în vederea alocării lor în investiții profitabile.
 Primele instituții bancare

• Prima bancă a apărut la Amsterdam în 1609

• În 1697 a luat ființă banca Angliei
• În România:
• În 1857 s-a înființat Banca Națională a Modovei la Iași,
• Banca Națională a României a fost înființată la
București, în anul 1880, cu un capital inițial de 30
milioane lei (din care 10 milioane capital de stat, iar
restul de 20 milioane fiind capital privat cu
precădere al familiei Brătianu). Prima bancnotă
emisă de BNR a fost cea de 1000 lei, care a circulat
până în anul 1933.
 Structura sistemului bancar
• Banca centrală / banca de emisiune / “banca băncilor”-
Banca Națională a României:
• Asigurarea stabilității prețurilor,
• Emisiunea de monedă,
• Controlul masei monetare,
• Coordonarea politicii monetare,
• Acordarea de credite altor bănci,
• Sprijinirea economiei naționale în general.
• Băncile comerciale:
• Atragere de depozite bănești,
• Acordare de credite. Activitatea de creditare a băncilor are drept
efect creșterea volumului cantitativ al masei monetare!!!
• Unitatea monetară recunoscută de constituția României este LEUL cu
subdiviziunea sa, banul.
 Banca Națională
• Conduce politica monetară a țării prin:
• Controlul masei monetare;
• Influențarea nivelului ratei dobânzii practicate pe piața interbancară;
• Stabilirea ratei rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale pe
care acestea trebuie să le constituie în depozitele BN;
• Stabilește politica valutară;
• Determină și comunică zilnic cursul de schimb al monedei naționale în
raport de alte valute, etc.
• Stabilește politica monetară – componentă a politicii economice
generale de:
• Ocupare a forței de muncă,
• Asigurarea echilibrului balanței de plăți,
• Stabilitatea prețurilor,
• Lupta împotriva inflației, etc.
• Efectuează operațiuni pe contul statului prin Trezorerie – agentul
financiar al statului – prin care se derulează încasări și se efectuează
plăți.
 Băncile comerciale
• Reprezintă intermediari între posesorii de disponibilități
bănești (active disponibile) și cei care au nevoie de acestea.
• Îndeplinesc 2 funcții:
• Funcția activă – de acordare de împrumuturi ( creare de putere de
cumpărare adițională) pe bază de bonitate financiară,
- de gestionare a conturilor bancare,
- de emitere de titluri de valoare.

• Funcția pasivă – atragerea în depozite bancare a disponibilităților

temporare ale deponenților (pf și pj).

• Elementul esențial pentru îndeplinirea acestor funcții este

încrederea pe care o au deponenții în bănci, ele garantând
deponenților că își pot retrage banii oricând au nevoie.
 Masa monetară

Masa monetară în România, martie

2020 Masa monetară sau
M = 433.934.672 mii lei
masa bănească (M) =
77.599.530
cantitatea de monedă
națională aflată în
circulație într-o economie
la un moment dat și care
aparține diferiților agenți
economici și are drept
componente numerarul
(agregatul M1) și banii
scripturali (agregatul M2).
356.335.142

M = M1 + M2
M1 (mii lei) M2 (mii lei)

Sursa: www.bnr.ro
M = M1 + M2 c.b. – ramburasarea creditului de către
debitor
M revine la volumul inițial
M=(M1-100)+(M2+100+100-100)
c.b
.

Bancă
a.100 lei c. 100 lei
b.100 lei

Deponent Debitor

a.b. b.c
.
a.b. – depunere numerar în depozit la b.c. – acordare de credit de către
bancă bancă
M rămâne constant=(M1- M crește=(M1-100)+(M2+100+100)
100)+(M2+100)
Ecuația cantitativă a banilor

M×v = P×Y,
M – masa monetară,
P – nivelul prețurilor,
Y – volumul de bunuri și servicii supuse tranzacțiilor,
v – viteza de circulație a banilor în economie

Mărimea masei monetare se determină ținând

cont de necesitățile funcționării normale a
economiei naționale.
 Ecuația cantitativă a banilor

𝑴×𝒗=𝑷×𝒀

unde:
M – masa monetară,
v – viteza de rotație a banilor,
P – nivelul general al prețurilor din economia națională,
Y – volumul cantitativ de bunuri și servicii produse de economia națională,
M x v = cererea agregată,

P x Y = oferta agregată.

Mărimea masei monetare trebuie să fie în concordanță cu

necesitățile funcționării normale a economiei naționale.
Cererea agregată (M×𝑣) > 𝑃×𝑌 Oferta agregată

Mxv > PxY ⇒ Inflație

M P

Y
v
Cererea agregată (M×𝑣) < 𝑃×𝑌 Oferta agregată

⇒ Blocaj al
Mxv < PxY economiei

M P

v Y
• Viteza de circulație a banilor = numărul de tranzacții de vânzare
cumpărare și plăți pe care le mijlocește o unitate monetară într-o
perioadă de timp.
v = P×Y / M

• Puterea de cumpărare a banilor (Pcb) = cantitatea de bunuri și

servicii care poate fi cumpărată la un moment dat cu o unitate
monetară, la un anumit nivel al prețurilor.

• Indicele puterii de cumpărare a banilor (IPcb) = indicatorul cu care

se evaluează modificarea puterii de cumpărare a banilor.
IPcb = IM/IP = 1 / IGP

Pbc = puterea de cumpărare a banilor

IGP - indicele general al prețurilor
IM – indice masă monetară
IP – indice nivelului general al prețurilor
Nevoia de monedă națională crește sub influența mai multor
motive de natură economică și psihologică:

• Creșterea volumului valoric (P×𝐘) al bunurilor și serviciilor oferite

pe piață, necesită pentru asigurarea echilibrului, sporirea masei
monetare sau a vitezei de circulație a banilor (M×v);

• Necesitatea echilibrării bugetului de stat întocmit/rectificat cu deficit

(cheltuielile bugetare sunt mai mari decât veniturile bugetare);

• Scăderea vitezei de circulație a banilor (prin reținerea lor de agenții

economici, atunci când costul de transformare a unor active în lichidități
este ridicat, peste limita acceptată de posesorul lor sau din motive de
precauție, speculație, etc.)

• Schimbarea unei monede străine în monedă națională atunci când

exportatorii și alți deținători de valută străină convertesc valuta în lei,
pentru a face plăți pe teritoriul național.
Factori care influențează masa monetară:
• Acordarea de credite de către bănci (relație pozitivă) –
principala cale de sporire a masei monetare
• Emisiunea monetară (relație pozitivă)
• Modificarea rezervelor minime obligatorii impuse de
banca națională (relație negativă)
• Cererea pentru valute pe piața valutară (relație negativă)
• Nivelul ratei dobânzii la creditare (relație negativă)
 Cererea și oferta de bani
• Piața monetară este forma specifică de piață prin intermediul
căreia se relaționează cererea cu oferta de bani și se
realizează echilibrul monetar.
• Rolul pieței monetare:
• Compensează deficitul cu excedentul de monedă existente la diferiți
agenți economici;
• Reglează cantitatea de monedă din economie.

• Cererea de monedă reprezintă cantitatea de bani pe care o

solicită agenții economici. Nevoia de bani provine de la:
• Întreprinderi, pentru finanțarea afacerilor;
• Populație;
• Trezoreria (casierie statului), pentru acoperirea deficitului bugetar;
• Băncile, alte instutuții financiare care au nevoie de credite.
• Necesarul de masă monetară (M) depinde de:
1. Volumul bunurilor și serviciilor destinate pieței (Y);
2. Nivelul prețurilor (P);
3. Viteza de rotație a banilor (v);
4. Amploarea creditului de consum;
5. Înclinația spre lichidități – păstrarea sub formă de numerar a unor
sume de bani = micșorarea M. Inclinația spre lichidități este influențată
de factori precum:
a) Precauția pentru neprevăzut;
b) Dorința de a beneficia de o anumită oportunitate în cel mai scurt timp;
c) Dorința de obținere de câștiguri prin speculație.

Rata spre lichidități = M / Y×P

Viteza de circulație a banilor = Y×P / M
• Nevoia de monedă are la bază:
• Motivație tranzacțională: facilitarea schimburilor de bunuri și servicii;
• Motivație precauțională: constituirea unor stocuri monetare pentru nevoi
neprevăzute;
• Motivație speculativă: valorificarea banilor prin plasamente și speculații
pe piețele financiară și valutară.

• Oferta de monedă reprezintă stocul total de bani existent la

un moment dat într-o economie națională.
• Stocul de bani aparține populației, întreprinderilor și altor
categorii de agenți economici nonfinanciari si financiari.
• În general, instituțiile financiare sunt ofertanți de monedă
(case de pensii, societăți de asigurare, case de economii,
bănci comerciale etc).
Creditul

• Creditul este o relație bănească între un creditor care acordă un

împrumut și un debitor care este beneficiarul împrumutului și care
se angajează să plătească la o dată ulterioară (scadența) suma
corespunzătoare, plus o dobândă.

• Dobânda = suma de bani care revine creditorului pentru folosirea

împrumutului de către debitor într-o anumită perioadă de timp.
• Masa dobânzii (D) – suma de bani totală plătită de debitor
creditorului.
• Rata dobânzii (d’) = raport procentual între dobânda anuală și
creditul acordat.
Dobânda

• Dobânda activă (Da)- dobânda încasată de bănci pe creditele

plasate în cadrul economiei naționale.

• Dobânda pasivă (Dp)- dobânda plătită de băncile comerciale pe

depozitele atrase din cadrul economiei naționale.

Venitul bancar = Da – Dp + Venituri din comisioane

Profitul bancar brut = Venitul bancar - Cheltuieli de funcționare

Profit bancar net = Profit brut - Impozit
• Dobânda simplă, fără capitalizare se calculează, astfel:
D = C × d’; d’ = D/C
C = creditul,
D = masa dobânzii,
d’ = rata dobânzii anuală (12 luni sau 360 zile)

• Dobânda compusă / cu capitalizare (dobândă la dobândă):

D = C×(1+d’)n – C

Sn = Depozit ×(1+d’)n

Sn = suma care revine deponentului după n ani (la scadență)

n = numărul de ani
D = masa dobânzii
d’ = rata dobânzii anuală (12 luni sau 360 zile)
Rata dobânzii depinde de o serie de factori:
1. Raportul dintre rata profitului și rata dobânzii (în mod normal, rata
profitului > rata dobânzii → stimularea investițiilor);
2. Cererea și oferta de credite;
3. Caracterul ciclic al activității economice ( în perioadele de expansiune
economică d’ ↗ , iar în perioadele de recesiune d’ ↘).
4. Acoperirea deficitului bugetar ( prin solicitarea de credite ↗ d’; dacă
deficitul se acoperă prin emisiune monetară, crește oferta de bani și ↘
d’;
5. Creșterea inflației determină creșterea ratei dobânzii la depozite și la
credite;
6. Nivelul taxelor și impozitelor (agenții economici preferă să investească
apelând la credite și să plătească dobânzi în loc de taxe și impozite).
7. Durata creditului și sensibilitatea la întârziere pentru rambursarea
creditului în funcție de previziunea stării economiei;
8. Factori politici, sociali și de încredere;
9. Factori externi și conjuncturali.
Noțiuni curs – Piața monetară
§ Piața monetară • Ecuația cantitativă a banilor
§ Banii
• Funcțiile băncilor
§ Funcțiile banilor
• Depozitul
§ Forme ale banilor
• Creditul
contemporani
§ Masa monetară • Rata dobânzii

§ Instrumente de plată • Dobânda

§ Cererea de monedă
• Profitul bancar
§ Oferta de monedă