Piaţa monetară

A. Banii - Reprezintă ansamblul mijloacelor de plată utilizate în tranzacții

Funcțiile banilor
 Mijloc de schimb
 Etalon al valorii
 Rezervă de valoare
 Mijloc de plată
Forme ale banilor Numerar şi Bani scripturali(de cont)
B . Masa monetară
 Reprezintă cantitatea de bani aflata în economie, la un anumit moment dat și la
diferiți agenți economici.
 Se compune din numerar (moneda efectivă) și banii scripturali (moneda de cont):
M= N + Bs
M= (P x T)/ V MxV = PxT – ecuația cantitativă a banilor (Irvin Fisher)
M = masa monetară
P = nivelul prețurilor
T = volumul de bunuri și servicii supuse tranzacțiilor
V= viteza de rotație a banilor
Piaţa monetară este locul unde se confruntă cererea şi oferta de monedă, în funcţie de
preţul ei (rata dobânzii-d’).
 Cererea de monedă provine de la agenţii economici care cheltuie mai mult decât
resursele de care dispun şi recurg la împrumuturi.
 Oferta de monedă provine de la agenţii economici care au la un moment dat
resurse monetare disponibile
Rolul pieţei monetare este de:
- a compensa deficitul cu excedentul de monedă existent la diferiți agenţi
economici;
- - a regla cantitatea de monedă într-o economie
Echilibrul pieței monetare - Piaţa monetară se află în echilibru atunci când oferta
de bani este egală cu cererea de bani : MxV = PxT.
Aplicație! Cât de mulți bani sunt necesari pentru tranzacționarea unei cantități de 100.000
bunuri, dacă un bun se vinde cu 20 u.m. și fiecare unitate monetara mijlocește 4 tranzacții?

C. Banii şi băncile
Sistemul bancar (financiar) este format din ansamblul de instituţii care gestionează
instrumentele monetare şi influențează economia prin intermediul monedei (băncile, casele de
economii, societăţile de asigurare
Creditul este o relaţie bănească între:
• creditor, care acordă un împrumut sau vinde un bun sau prestează un serviciu pe datorie.

1
• debitor, beneficiarul împrumutului, bunului sau serviciului, care se angajează să plătească la o
dată ulterioară (scadență) suma corespunzătoare plus o dobândă
În sens restrâns, dobânda este suma de bani care revine creditorului pentru folosirea
împrumutului de către debitor o anumită perioadă de timp.
Mărimea dobânzii poate fi pusă în evidență:
- absolut - prin masa dobânzii (D)- suma de bani plătită în plus faţă de credit (pentru debitor este
un cost, pentru creditor un venit);
- relativ- prin rata dobânzii - preţul plătit de debitor creditorului pentru dreptul de a dispune
timp de un an de
100 de unităţi monetare, se calculează după formula:
Masa dobânzii poate fi calculată în două moduri:
a. ca dobândă simplă- pentru credite acordate pe o perioadă de un an, mai mică decât un an
sau mai mare de un an dar rambursate în tranșe egale. Se calculează după formula:

D= Cr x rd x n, unde
D= masa dobânzii,
rd=rata dobânzii;
n= durata creditului.
b. ca dobândă compusă- pentru credite acordate pe o perioadă mai mare de un an,
rambursate la sfârşitul perioadei. Se calculează după formula:

D=Sn-Cr, unde Sn = suma ce revine creditorului la sfârşitul

perioadei.
Sn=Cr(1+rd)ⁿ

Câştigul băncii (Cb) rezultă din diferența dintre dobânda încasată (Dî) la creditele
acordate şi dobânda plătită deponenților (Dpl):
Cb= Dî-Dpl
Creșterea masei monetare poate fi sănătoasă, fără să producă inflație, dacă este însoțită de
creşterea cantității de bunuri şi servicii supuse vânzării şi invers.