Sunteți pe pagina 1din 21

Prezentarea S.C. Boromir Ind S.A.

Grupul Boromir, cel de-al doilea mare jucator pe piata produselor de panificatie si morarit, a luat fiinta in 1994 sub denumirea de societatea comerciala Boromir Ind. De la mica moara de gru construita in 1994 in Rmnicu Vlcea, a carei capacitate de productie nu depasea 24 t /zi, n decursul a numai 10 ani Boromir s-a dezvoltat ntr-un ritm dinamic pentru ca n prezent sa ajunga sa controleze circa 10% din activitatea de morarit din ntreaga tara prin achizitionarea a trei mori aflate n zone diferite ale tarii: Sibiu, Buzau, Deva, aceste localizari avnd avantajul descoperirii de noi piete de desfacere si al atragerii de noi clienti. Capacitatea de productie a Boromir atinge n prezent cifra de 1300 t /zi. Grupul Boromir detine fabrici de pine n Buzu, Vlcea, Sibiu si Deva. Grupul mai detine moara Cibin din Sibiu, dou unitati de tip Comcereal, Amylon Sibiu si Extrasib Sibiu, benzinariile Boromir si fabrica de cherestea Hardwood fiind detinut de cinci actionari persoane fizice romne. Grupul mai detine 27 de magazine proprii de mici dimensiuni n orasele unde detine fabricile de pine. Din grupa de panificatie, patiserie si cofetarie, societatea realizeaza o gama diversificata de produse, ponderea principala fiind detinuta de pinea alba de gramaj redus, respectiv peste 70% din totalul produselor de panificatie. Grupa produselor de morarit cuprinde tota gama de fainuri. Jumatate din cantitatea realizata este destinata utilizarii n cadrul grupului. Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morarit are o pondere de 55%, urmata de dulciuri si prajituri care detin 20%, divizia de panificatie are o pondere de 15% iar restul activitatilor reprezentate de magazine, distributie si benzinarii acopera 10% din afaceri.

Analiza mediului de marketing S.C. Boromir S.A. Aceasta analiza, ca prim pas n elaborarea strategiei firmelor, cuprinde fortele externe care actioneaza asupra ntreprinderii, macromediului si a micromediului stimulnd sau frnnd activitatea desfasurata de aceasta.

Boromir
Cifra de afaceri: 150 mil. euro (n 2008); preconizeaza o crestere de 10% pentru 2007 Numar de angajati: 3.305 Fabrici de paine detinute: patru (n Rm. Valcea, Buzau, Hunedoara si Medias) si

cinci centre de productie (Rm. Valcea, Sibiu, Buzau) Numar magazine detinute: 14 magazine "Avantaj"; 34 de magazine proprii de

mici dimensiuni n orasele unde detine fabricile de paine Cota de piata: 20% Investitii 2008: circa 5 mil. euro destinate achizitiei de tehnologie, modernizarea

spatiilor de productie si 5,5 mil euro pentru achizitii

Analiza globala a macromediului firmelor Boromir Mediul demografic Un prim aspect util n analiza factorilor demografici este numarul si structura pe sexe a populatiei ce face parte din piata firmelor Boromir, att sub aspectul volumului, ct si al dinamicii si evolutiei n timp. Mediul demografic reprezinta totodata unul din factorii formativi ai cererii de marfuri pentru Boromir, nsa piata tinta careia se adreseaza firmele cuprind intr-o masura mai mica persoanele fizice, ci se axeaza pe satisfacerea cerintelor ce apartin firmelor, persoanelor juridice. Din acest motiv, o analiza mai complexa se cere a fi corelata cu o analiza prealabila a pietei. Potrivit marilor retaileri, n 2009 majoritatea companiilor vor avea n fata un consumator diferit, deoarece atunci cnd "oamenilor li se vorbeste de recesiune, tind sa consume mai putin."1[3]Este de asteptat ca clientii sa aleaga mai rational n functie de beneficiile certe pe care le aduce produsul cumparat si mai putin emotional. Ultimii zece ani au adus o scadere cu zece kilograme a consumului de paine ca urmare a schimbarii preferintelor romanilor. An de an, pe aceasta piata extrem de fragmentata apar schimbari, segmentul fiind foarte dinamic. Astfel, painea nu mai este cumparata zilnic ci de doua-trei ori pe saptamana, este preferata painea ambalata si feliata in detrimentul celei proaspete, iar mai nou, nu mai este cumparata din magazinele de cartier ci din supermarketuri si hipermarketuri, ponderea vanzarilor din formatele moderne de comert crescand cu 30%. Numerosi romni cu venituri medii si mari prefera sa dea bani mai multi pe pinea ambalata, care are un termen de valabilitate mai lung, mootiv pentru care astazi eticheta produselor de panificatie contine informatii precum denumirea produsului,

gramajul, termenul de valabilitate, ingredientele, ora de ambalare si conditiile de pastrare Totodata conceptul de pine ambalata i-a determinat pe consumatori sa treaca de la achizitia zilnica la cea saptamnala. Din alte perspective, ambalajul a fost folosit la inceput doar ca o necesitate, dar nu era personalizat printr-un brand dedicat. Apoi s-a descoperit potentialul acestei piete si s-a investit in calitatea si imaginea comunicata prin ambalajul piinii feliate. La Boromir, elementele de comunicare ale brandu-lui sunt distincte, pornind de la culorile designului - fiecare sortiment are alta culoare. Cu campania de promovare a painii feliate firma a provocat panificatia la comunicare, ridicand marketingul din aceasta bransa la un nivel de neimaginat acum cativa ani. Ambalajul reprezinta un mod de comunicare cu consumatorul, iar un design atragator si viu colorat determina de multe ori decizia de cumparare. Mediul economic Aspecte legate de situatia economica a zonelor n care cei doi mari jucatori Boromir si desfasoara activitatea, se reflecta, direct sau indirect, si determina volumul si structura ofertei de marfuri, nivelul veniturilor, marimea cererii de marfuri, miscarea preturilor si nivelul concurentei. Rata inflatiei n noiembrie 2010 fata de noiembrie 2011 a fost de 6,7%. Preturile marfurilor alimentare au crescut cu 6,5%, cele ale marfurilor nealimentare cu 6,9%, iar tarifele serviciilor cu 7%. n aceeasi perioada produsele de morarit si panificatie au nregistrat o crestere de 6,6%. Cstigul salarial mediu net a fost n octombrie 2010 de 1795lei, 2,4% mai mare dect luna precedenta.2[4] n ceea ce priveste impactul crizei mondiale asupra comertului intern si international, condittiile n care finantarea externa este tot mai scumpa si dificil de obtinut, n special pe termen lung, ne vom confrunta cu o dinamica foarte rapida a cresterii datoriilor externe, comertul si serviciile detinnd locuri fruntase n acest sens. 3[5] Procesul de
2 3

extindere a retelelor de retail, indiferent de format, nu va fi afectat de posibila prudenta a consumatorilor din Romania in conditiile anului 2011. Se prevede nsa, o scadere a frecventei de cumparare, dar si o majorare a valorii cosului mediu cumparat. Mediul tehnologic Grupul Boromir a investit n fabricile, morile si magazinele achizitionate. Au fost cumparate linii tehnologice moderne, unice n Romnia. Cladirile au fost renovate si adaptate normelor europene. A fost creat un sistem national de distributie ce acopera toata tara, iar productia a fost diversificata pentru a raspunde cerintelor consumatorilor. Boromir a investit n linii tehnologice de ultima generatie, complet automatizate, ncepnd cu operatia de framntare si pna la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioara (prospetime ndelungata, culoare si forma constante), iar productivitatea este crescuta. Investiile n tehnologii noi au permis ca ambalarea, ct si ntreg procesul de productie sa utilizeze tehnologia Keine Touch - fara atingere (consumatorul este prima persoana care atinge produsul). Boromir fiind primul care a introdus pe piata o tehnologie de mpachetare a fainii la punga, si mai putin n magazine de desfacere proprii. Mediul natural Mediul natural detine un rol din ce n ce mai important n perioada actuala n proiectarea si desfasurarea activitatiilor economice. Conditiile naturale determina modul de localizare, de distributie n spatiu a activitatilor unitatii economice, influentnd n mod nemijlocit obiectivul activitatii. n aceasta categorie se nscrie si necesitatea evitarii poluarii. Sunt reglementate norme stricte privind modalitatea de colectare a produselor alimentare si nealimentare, a deseurilor. Mediul cultural

Ansamblul elementelor care privesc sisitemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor n societate constituie mediul cultural.Aceste elemente formeaza comportamentul de cumparare si consum, delimiteaza segmentele de piata si delimiteaza tipologiile specifice ale cumparatorilor.Mediul cultural contribuie la exprimarea exigentei unei anumite piete, conditionnd att felul produselor si maniera distribuirii lor, ct si continutul si forma comunicatiilor firmei cu piata, ale mesajelor transmise. Religia si nationalitatea constituie elemente importante n conturarea profilului

consumatorului, aspecte ce trebuie luate n considerare de catre firma.Obiceiurile de consum si personalitatea indivizilor este influensata de tipul de religie, sarbatorile si traditiile fiecarei etnii.Populatia vizata de firma este constituita, n general de romni, iar religia cu cea mai mare pondere este cea ortodoxa. Un alt element care contribuie la identificarea aspectelor legate de mediul cultural, l reprezinta nivelul educational, firma privind aceasta influenta prin doua aspecte: potentialul de instruire al personalului propriu si nivelul de cunostinte al clientilor. Aceasta dubla ipostaza a mediului cultural trebuie valorificata de firma prin analiza si impactul nivelului de instruire al populatiei, att sub aspectul dinamicii n timp, ct si al importantei acordate acesteia. Cultura reprezinta un mod de viata care face posibila diferentierea unui grup de oameni de un altul. Din punct de vedere al marketingului cultura determina dorintele ca o modalitate de exprimare a nevoilor.

Mediul polito-legislativ Factorii politici sunt specifici fiecarei tari si reprezinta n principal structurile societatii, clasele sociale si rolul lor n societate, fortele politice si raporturile dintre ele, gradul de implicare al

statului n economie, gradul de stabilitate al climatului politic, intern, zonal si international. Acesti factori pot fi, dupa caz, factori stimulativi sau restrictivi ai unor activitati de piata. n ceea ce priveste mediul legislativ, legislatia care afecteaza afacerile are n general unul din urmatoarele obiective: -protejarea cumparatorilor, protejarea societatii si protejarea organizatiilor. -reglementarea concurentei de piata (protejarea ntreprinzatorilor contra concurentei neloiale, preturilor discriminatorii); -reglementari privind protectia consumatorului (garantarea sigurantei produselor utilizate, protectia mpotriva practicilor comerciale nselatoare); -interes general pentru societate (reducerea poluarii mediului, conservarea unor resurse, cresterea calitatii vietii). -reglementarile Consiliului National al Audiovizualului privind publicitatea comparativa, defaimatoare sau plagiata -reglementarea activitatii oricarei societati comerciale; -promovarea programe corelate si eficiente de dezvoltare regionala, promovarea exporturilor si de stimulare a investitiilor interne; -protectia firmelor: protectia prin patente, nregistrarea marcilor

Analiza globala a micromediului Boromir Din perspectiva micromediului, Boromir actioneaza n desfasurarea activitatii lor concomitent pe doua piete: piata intrarilor si piata iesirilor. Pe primul tip de piata firmele

apare n caitate de cumparatori si stabilesc legaturi n special cu furnizorii de marfuri, de forta de munca si preststoriii de srvicii. Pe piata iesirilor, Boromir are calitatea de vnzatori si valorifica produsele si serviciile realizate stabilind legaturi n principal cu clientii.

Clientii Boromir

Analiznd relatiile comerciale ale. S.C. Boromir Ind S.A. cu clientii si furnizorii, putem spune ca firmele si-au format ctiva parteneri de afaceri stabili. Boromir si desface produsele pe pietele unde detine fabrici de pine, respectiv n judetul Valcea cu o pondere de 60% n vnzarile societatii avnd aici 13 magazine, n judetul Hunedoara are o retea de 6 magazine, n judetul Sibiu detine 5 magazine, n judetul Buzau 18 magazine (considerata a doua mare piata de desfacere a produselor Boromir), iar n judetul Iasi detine o retea de 6 magazine proprii. Dupa cum se poate observa, piata de desfacere prin magazine proprii ale firmei nu se suprapune cu cea a concurentei, ncercnd sa exploateze piata din care pot obtine cea mai mare cota de piata. Pe lnga reteau proprie de vnzare a companiilor a caror tinta sunt consumatorii n calitatea lor de persoane fizice, Boromir Ind are n vedere si piata clientilor persoane juridice, compusa att din micii comercianti ct si din marii retaileri. n concluzie, clientela societatilor este eterogena, contributia la realizarea cifrei de afaceri este diferentiata pe trei trepte : clienti puternici, medii, mici. Indiferent de categoria din care fac parte si pentru ca firmele n sine are prea putina valoare fara existenta clientilor, Boromir ncearca sa raspunda cerintelor ridicate de partenerii sai, prin mbunatatirea calitatii produselor si mentinerea nivelului ei, prin politica de preturi, prin serviciile oferite sau posibilitatea negocierii termenului de plata.

Chiar daca firma a cunoscut o crestere substantiala att ca numar de clienti, ct si n ceea ce priveste cantitatile livrate, conducerea manageriala considera ca principalul obiectiv al firmei ramne extinderea pietei de desfacere.

Furnizorii Boromir Materiale Comercializate Grau Furnizori COMCEREAL Teleorman

COMCEREAL Giurgiu COMCEREAL Galati Producatori agricoli individuali

Oua Ambalaje Otet Drojdie Zahar Margarina Ulei Gucoza Esente

AVICOLA IMPEX S.R.L. INTERMERIDIAN S.R.L. Topoloveni Arges ROMATA Bucuresti ZAHARUL Buzau ORKLA FOODS Iasi ARGUS S.A TANDAREI , CALAFAT TERPENA"S.A. Baia mare ,ROMATA" Bucuresti

Cacao

STEROCHEN"Bucuresti,ROLINE Bucuresti

Concurenta Boromir Pe piata produselor de panificatie si patiserie vorbim de o concurenta agresiva, purtata prin toate mijloacele posibile: publicitate, oferta, reduceri de pret, etc. Pe acesta piata actioneaza la ora actuala 5 mari jucatori, iar clasamentul s-a modificat in anul 2007, cand Vel Pitar a devenit lider. Asadar, concurenta directa pentru Boromir vine din

randul marilor producatori de produse de panificatie, concurentul major fiind Vel Pitar, urmat de Dobrogea Group, Titan, Pambac, si altii. Situatia se prezinta in felul urmator: pe locul 1, n ultimii ani se afla Vel Pitar, devansnd grupul Boromir care a fost lider de piata pna n 2006. Din rndurile concurentei indirecte mentionam magazinele generale de retail: hipermarketurile si magazinele cash &carry care n ultimii ani au dezvoltat mici brutarii pentru a oferi produse de panificatie si patiserie proaspete. Piata de panificatie este controlata n proportie de peste 40% de jucatori mari, precum Vel Pitar Rmnicu Vlcea, Boromir, Dobrogea Grup, Pajura, Lujerul, Spicul, Baneasa si Pambac Bacau, restul de aproximativ 60% regasindu-se la producatori de mici dimensiuni. Piata moraritului este putin mai concentrata, Boromir, Dobrogea, Pambac, Vel Pitar si Loulis detin apx. 60%, restul de 40% revenind producatorilor mici. n prezent se nregistreaza o evolutie pozitiva a cotei de piata detinuta de societate n sensul detinerii a peste 12% din piata. n ceea ce priveste cifra de afaceri, aceasta a atins n 2010 valoarea de 150 de milioane de euro, fata de 130 milioane euro n 2009. Principalii concurenti ai S.C Boromir Ind S.A.: -Vel Pitar cu o Cifra de afaceri de 165 mil. Euro si o Cota de piata de 15% -Dobrogea Group cu o Cifra de afaceri de 100 mil. Euro si o Cota de piata de 8% -Titan cu o Cifra de afaceri de 80 mil euro si o Cota de piata de 6%

Acestora li se alatura alte companii care activeaza pe piata de panificatie din Romania: SNACK ATTACK

BNEASA S.A

- MOARA BACIU S.A. Cluj Napoca - MOPAN Suceava - COMPAN Trgoviste, s.a.

Analiza S.W.O.T. Boromir


Strenghts(Puncte tari) -Al doilea mare producator de produse de panificatie si patiserie din tara -Detine o retea de distributie foarte dezvoltata, extinsa la nivel national -Vizeaza cu precadere piata de morarit, nsa dispune de o gama foarte diversificata de produse -modul de organizare bazat pe 3 directii: productie, retail si distributie -Oferirea de promotii, reduceri de pret si alte avantaje promotionale pentru clienti -Controleaza activitatea de morarit din toata tara, alaturi de Dobrogea S.A. -Lansarea unui concept nou pe piata Boromir Pan Cafe -Posibilitatea practicarii unor preturi mai mici datorita faptului ca produce si majoritatea fainurilor necesare productiei -Potential n diversificarea gamei de produse;

-Lansarea unui concept nou pe piata Boromir Pan Cafe -Mercantizarea produselor Boromir n magazine

Weakneses(Puncte slabe) - retea de magazine proprii slab dezvoltata -magazine de dimensiuni reduse -necunoasterea marcii Boromir datorita comecializarii si promovarii acestora sub diverse denumiri -lipsa unui site complex din punct de vedere al informatiilor relevante pentru clienti indiferent de natura lor

Opportunities(Oportunitati) -cresterea cererii pentru produse de panificatie mai sanatoase - extinderea pe pietele internationale -posibilitatea de a obtine finantari europene pentru cresterea capacitatilor de productie sau pentru -mbunatatirea tehnologica a firmei -participarea la targuri si expozitii de profil -licitatile pentru diferite programe guvernamentale cum ar fi, spre exemplu programul "Cornul si laptele"

-Listarea la Bursa de Valori Bucuresti -Scaderea TVA-ului n cazul produselor de panificatie

Threats(Amenintari) - Alternanta de ani secetosi si umezi cu efecte asupra recoltelor de gru. -Modificari n preferintele consumatorilor - Scaderea consumului de pine din Romnia -Scaderea puterii de cumparare a populatiei -cresterea continua a concurentei, ce poate veni din mai multe directii - concurenti directi sau marile magazine care si-au dezvoltat brutarii proprii - actuala criza economica cu toate implicatiile ei -riscurile operationale ale proiectelor de dezvoltare ale firmei - imaginea nefavorabila n rndul consumatorilor a retailerilor care comercializeaza produsele firmei

Strategiile de produs ale Boromir

n acest subcapitol voi realiza o paralela a produselor oferite de Boromir, a beneficiilor pe care acestea le ofera consumatorilor si a diferentelor existente ntre acestea. Aceasta diferentiere este un element important ntruct concurenta pe piata pinii si a produselor de panificatie este intensa. n acest context, att compania Boromir ncearca sa si elaboreze politicile si strategiile de produs astfel nct sa si adapteze produsele provocarilor acestei piete. Politicile de produs ale celor companii se refera deopotriva la urmatoarele aspecte: -Inovatie: stimularea procesului de productie si de mbunatatire a produselor prin activitati de cercetare si prin investirea n noi tehnologii -Cercetare : analiza si urmarirea continua a pietei, produselor si a pozitionarii acestora pe piata -Marca / imagine: analiza imaginii produselor si a companiei n rndul consumatorilor

Obiectivele strategiilor de produs adoptate de Boromir raportndu-ne si la pozitia companiei n cadrul pietei se pot concretiza n: -Atingerea pozitiei de lider pe piata produselor de panificatie si patiserie -O pozitionare ct mai buna pe piata pinii -Cresterea cotei de piata prin atragerea unor noi utilizatori -Diferentierea fata de produsele similare oferite de concurenta, avnd n vedere faptul ca pe aceasta piata concurenta este foarte puternica (spre deosebire de Vel Pitar, Boromir detine un sector puternic pe piata produselor zaharoase, morarit, paste si mustar)

-Diversificarea sortimentala (de exemplu, kraffen si cozonaci)

lansarea gamei de croisante,

-Mentinerea sortimentala ( produse de morarit, paste) -nnoire sortimentala (prin lansarea produselor Kraffen -Stabilitatea calitativa

Strategiile de pret ale Boromir Strategia preturilor ridicate Strategia preturilor ridicate este utilizata n special pentru produsele nou intrate pe piata, n cazul n care concurenta nu este foarte mare. n plus, aceasta strategie este utilizata si pentru produsele foarte mediatizate, pentru a acoperi cheltuielile cu publicitatea si promovarea acestor produse. Strategia preturilor ridicate a fost aplicata celor mai noi produse lansate, Croissante Boromir n cazul companiei Boromir. Este important de mentionat faptul ca aceasta strategie de pret se afla n corelatie cu strategia de produs si cu cea de promovare, motiv pentru care, nainte de lansarea propriu-zisa, organizeaza o campanie de degustare a produselor timp de o luna de zile. Scopul acestor campanii este de a cunoaste mai bine preferintele consumatorilor si de a identifica daca acestia ar fi dispusi sa plateasca un anumit pret pentru aceste produse. Strategia preturilor joase Strategia preturilor joase este cea mai utilizata , n special de catre Boromir pentru pine, paste, produse de morarit. Optiunea companiilor pentru aceasta strategie se justifica datorita elasticitatii cererii n raport cu pretul si datorita faptului ca ajuta la

atingerea unuia dintre obiectivelor politicii consolidarea pozitiei pe piata.

de pret mentionate anterior, si anume,

Chiar daca Boromir adopta strategia preturilor joase, companiile nu pot sa nu se alinieze tendintelor de crestere a pretului pinii si a grului. Astfel, nu putem sa nu luam n considerare evolutia pretului acestui bun de larg consum din ultimii an. Pretul pinii este cel mai sensibil, deoarece pinea este un aliment care nu lipseste, de obicei, la nici una din mesele zilei romnilor. Cresterea pretului pinii din ultimii ani a fost rezultatul mai multor factori. Un prim factor l constituie secetele din ultimii ani, ca efect al ncalzirii globale, care au facut ravagii si ale caror efecte s-au resimtit n culturile de gru, ceea ce i-a determinat pe producatorii de pine si produse de panificatie, inclusiv pe liderul n acest segment, Boromir, sa apeleze la un importuri de gru. Acest lucru a atras dupa sine cresterea cheltuielilor cu productia, consecinta fiind si cresterea pretului pinii. Un al factor care a determinat scumpirea alimentelor, si implicit a pinii, este evolutia pretului petrolului, care a determinat cresterea pretului la electricitate, motorina,4[10] etc, determinnd n acest fel si costuri mai mari pentru producatori. Alti factori importanti care determina cresterea pretului sunt piata neagra a pinii precum si investitiile pe care companiile trebuie sa le faca pentru noile tehnologii si norme de igiena impuse de Uniunea Europeana.

Preturi promotionale pentru clientii en detail si en gross Preturile promotionale sunt practicate n special pentru produsele vndute clientilor en detail si en gross. Clientii en detail sunt reprezentati de supermarketuri, hypermarketuri, restaurante, iar clientii en gross sunt clientii care, la rndul lor fac
4

distributia fie prin agenti de vnzari, fie prin vnzare la un punct fix. Acestor categorii de clienti, li se acorda discounturi variabile, cuprinse ntre 5% si 8% pret n cazul Vel Pitar, si ntre 5 si 10% din pret n cazul produselor marca Boromir. n plus, companiil practica preturi preferentiale pentru clientii care cumpara de la sediul firmei, cu plata pe loc, acestia beneficiind de un discount de 5 % din pret.

Strategiile de promovare adoptate de Boromir Ultimii ani au adus modificari majore pe piata pinii si a produselor de panificatie. Aceste modificari nu s-au nregistrat doar la nivelul comportamentului si preferintelor consumatorilor. Astfel, diversificarea gamei, branduirea produsului si expunerea acestuia n ambalaje atragatoare au atras dupa sine necesitatea adoptarii de catre companiile de profil a unor strategii de promovare mai complexe. n acest capitol vom analiza actiunile prin care compania Boromir si face cunoscute produsele pe piata si modul n care si atrag consumatorii . n anul 2009, spre exemplu, compania Boromir a alocat promovarii 500 de mii de euro. Obiectivele strategiilor de promovare / comunicare ale companiei Boromir se pot concretiza doar n: 1.Cresterea gradului de recunoastere al companiei si al produselor sale 2.Diferentierea fata de concurenta. Boromir nu a alocat bugete substantiale campaniilor de promovare. Compania s-a impus pe piata prin prezenta cu produsele sale n aproape toate unitatile comerciale din tara, optnd cu precadere pentru strategia de mpingere a produselor prin toate canelele de distributie. Totodata, desi nu exceleaza n abundenta, Boromir a apelat si la strategia de atragere a clientilor prin diverse mijloace promotionale si chiar publicitare.

Aceste strategii se concretizeaza n diverse actiuni menite sa genereze rezultatele scontate si anume atingerea obiectivelor:

Publicitatea Din aceasta perspectiva, Boromir sta prost la capitolul promovare prin publicitate TV, radio, elemente care ar putea genera o recunoastere si constientizare mult mai facila n rndul publicului. La polul opus se afla Vel Pitar care a lansat numeroase campanii publicitare pentru produsele sale. Vel Pitar a fost, dealtfel, prima companie care a lansat o campanie publicitara pentru o pine, respectiv reclama de la French Toast. Targuri si expozitii Pe lnga campaniile de promovare n mass media, sampling, jocuri, concursuri si promotii, o alta strategie de promovare utilizata de catre cele doua companii este participarea la trguri si expozitii, cea mai importanta n acest sens fiind IndAgra, o expozitie internationala de echipamente si produse n domeniul agriculturii, zootehniei si alimentatiei. ncepnd din anul 2002 si pna n prezent, s-au organizat 14 editii ale acestei expozitii, n cadrul Complexului Expozitional Romexpo Bucuresti. ncepnd cu anul 2002, compania a fost prezenta la fiecare editie a acestui trg, avnd de fiecare data un stand atractiv amplasat n pavilionul brutarilor si distribuitorilor de utilaje de brutarie si distribuitorilor de amelioratori si ingrediente. Astfel, la fiecare editie, la standul Boromir sunt expuse att cele mai noi produse lansate de companie, ct si produse proaspete, reprezentative pentru fiecare companiei: Activitati pe perioada expozitiei

Organizarea de concursuri si degustari pentru promovarea produselor nou lansate (de obicei, aceste concursuri sunt destinate n special copiilor, ntr-un anumit interval de timp, n fiecare zi e perioada expozitiei. n plus, copiii primesc de fiecare data baloane, pixuri si orare personalizate, etc.)

Vanzarea personala Dupa cum am observat, Boromir nu se concentreaza n activitatea sa de promovare foarte mult asupra consumatorilor, ci asupra distribuitorilor sai, altfel spus, asupra partenerilor sai n afaceri. Un exemplu n acest sens este tombola cu premii organizata n perioada 10 mai -10 iulie 2007 n cadrul campaniei campaniei "Un munte de fina alba ca zapada". Criteriul unic de selectie a constat n realizarea de catre agentii economici a unui volum zilnic de vnzari de cel putin 40 de kg (magazine mici, bacanii) si respectiv 100 de kg (supermarket-uri) din produsele Boromir, participante la promotie. Aceasta campanie a fost destinata agentilor economici si a oferit premii n valoare de 6000 de RON, marele premiu fiind un sejur pentru doua persoane n Grecia, iar restul premiilor constnd n aparate electrocasnice. Aceasta campania a confirmat traditia companiei Boromir de a rasplati fidelitatea, de a-si aprecia si respecta partenerii. Acest tip de strategie de stimulare si recompensare a partenerilor de afaceri este adoptata frecvent si de catre Vel Pitar.

Strategii de dezvoltare a activitatii firmei n cadrul strategiilor de produs ale celor doua companii :

- luarea n considerare a specificului local n ceea ce priveste diversitatea produselor - diversificarea gamei de produse semipreparate - extinderea si diversificarea gamei de produse de panificatie ambalata a companiei Boromir n cadrul strategiilor de promovare propun: -alocarea de catre compania Boromir a unor bugete mai substantiale pentru reclame Tv, radio, reviste si chiar lansarea unei ample campanii publicitare pentru crearea unui brand corporatist Boromir care sa ajute la la conturarea unei personalitati distincte a companiei si la consolidarea imaginii acesteia. -implicarea companiei Boromir si n actiuni de responsabilitate sociala care ar aduce grupului un aport de notorietate