PAGINA 2 SäNTEIA - vineri 2 7 aprilie 1984

ÎNCHEIEREA GRABNICĂ A ÎNSĂMÎNŢĂRILOR

impune în continuare o puternică concentrare a forţelor din agricultură
a re o lăţim e de lucru de 10 m. Nou­
tatea constă in faptul că alim entarea
tn judeţul Constanţa s-a încheiat semănatul ei cu substanţe chimice se face de
la un rezervor de m are capacitate —
1 800 1 — fixat deasupra tractorului.
porumbului şi al altor culturi de primăvară Este de fapt o cisternă obişnuită
pentru păstrarea carburanţilor care,
Telegrama adresată C.C. al P.C.R., in noile condiţii de distribuire a
motorinei, nu-şi mai găseşte utilitate.
tovarăşului Nicolae Ceauşescu Prin folosirea unor asem enea rezer­
voare m ari, autonom ia de lucru a
O am enii m uncii d in agricultura Judeţului C onstanţa au Încheiat agregatului in tre două alim entări
sem ănatul porum bului de consum în ogor propriu pe întreaga su ­ creşte de 4—5 ori. iar randam entul
p rafaţă p lanificată de 117 500 ha. De asem enea, au term inat sem ă­ de lucru este aproape dublu. Incor­
n a tu l inului, m azării, sfeclei de zahăr şi florii-soarelui.
DULUI
In telegram a ad resată COMITETULUI CENTRAL AL PARTI­
COMUNIST ROMAN, TOVARĂŞULUI NICOLAE
porarea in sol a erbicidukii se face
nu cu discuri m ari, specifice tracto­
ru lu i A -l 800. ci cu un sistem de u ti­
CEAUŞESCU de către C om itetul ju d eţean C onstanţa al P.C.R. *e laje rezultat din cuplarea a trei
a ra tă : discuri obişnuite, care au in total o
„Avînd drept călăuză minunatul dumneavoastră exemplu de lăţim e de lucru de 10 m, adică atît
cît este lăţim ea de lucru a instala­
neobosită activitate revoluţionară) dedicată cauzei partidului ţi po­ ţiei de erbicidare. A vantajele 7 1. Un
porului, bunăstării ţi fericirii întregii naţiuni, cooperatorii, meca­ asem enea agregat realizează cel pu­
nizatorii, specialiştii, toţi oamenii muncii din agricultura judeţului ţin a tît cit pregăteşte zilnic pentru
Constanţa, mobilizaţi de organele ţi organizaţiile de partid, acţio­ sem ănat o form aţie de patru meca­
nează cu răspundere pentru efectuarea in condiţii de calitate a lu­ nizatori care lucrează in flux la e r­
crărilor de întreţinere a culturilor, pregătirea corespunzătoare ţi bicidarea şi încorporarea In sol a
punerea in funcţiune a sistemelor de irigaţii, intârirea ordinii ţi acestei substanţe. 2). Se asigură o
disciplinei in vederea obţinerii de producţii agricole record. u tilitate m axim ă muncii mecaniza­
torilor din schim bul de noapte, care,
Vă asigurăm, mult stimate ţi iubite tovarăţe Nicolae Ceauţescu, spre deosebire de cei care folosesc
că sintern ferm hotăriţi să dăm viaţă preţioaselor dumneavoastră tipurile clasice de agregate, pregă­
indicaţii ţi orientări date ţi cu prilejul recentei vizite de lucru efec­ tesc patul germ inativ prin tr-o singu­
tuate in judeţul nostru, să înfăptuim exemplar sarcinile ce ne revin ră trecere a tractorului, la fel ca şi
in toate domeniile ţi sectoarele de activitate ţi să intimpinám cu cei care lucrează ziua. 3) Pe această
cale se realizează o economie im por­
noi ţi însemnate realizări cel de-al Xlll-lea Congres al Partidului
Comunist Român ţi a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare so­ tan tă de m otorină. 4) Costul lucrării
pe unitate de su p rafaţă scade atit
cială ţi naţională, antifascistă ţi antiimperialistâ".
datorită consum ului redus de carbu­
ran ţi, dar mai ales ca u rm are a creş­
terii productivităţii muncii.
la tă doar citeva argum ente care
în condiţii de lucru deosebite, pledează pentru extinderea şi p er­
fecţionarea acestui nou tip de ag re­
gat. Spunem perfecţionarea, intrueît,
măsuri organizatorice chiar aici la I.A.S. Lehliu. specialiştii
si m ecanizatorii sínt pe cale de a
pune la punct o soluţie tehnică prin
care la o singură trecere a tracto­
şi agrotehnice corespunzătoare ru lu i să se execute toate cele trei
lucrări de bază care preced sem ăna­
tul : fertilizarea chimică — erbici­
darea — pregătirea patului germ ina­
In aceste zile, prin unităţi agricole tiv. Ce ar mai fi de adăugat la cele
enum erate pînă acum 7 Poate faptul
din judeţul Călăraşi că noul tip
I. A. S. Lehliu, nu
de agregat, ereat la
a presupus
nici un efort de investiţie m a­
In Judeţul C ălăraşi se seam ănă cei şase m ecanizatori din schim bul terială, ci doar o investiţie de
iarăşi in „ferestrele" dintre ploi. de noapte, il Identificăm cu u şu rin ­ inteligenţă şi inventivitate. Ia r
D upă citeva zile însorite, m arţi v re ­ ţă după fîşiile de păm înt reavăn, această investiţie aparţine lui T raian
m ea s -a răcit brusc, ia r de m iercuri proaspete de parcă atunci a r fi fost P anait, şeful unei secţii.
a început să plouă m ăru n t, fap t ce întoarse de talerele discurilor. NU A FOST O ZI RECORD.
îngreunează m ult e x ecu tarea lu cră­ O SOLUŢIE TEHNICA SIM PLA, DAR S-A LUCRAT CU TOATE
rilo r. Prezenţi m iercuri şi joi în două DAR EFICIENTA. De ce a mers to­ FORŢELE. O ploaie m ăruntă, cu
zone agricole ale ju d e ţu lu i — Lehliu varăşul G heorghe Ivan să controleze stropi reci parcă de toam nă tîrzie,
si B orcea — am u rm ă rit mai ales calitatea muncii m ecanizatorilor care se aşternuse in zona agricolă a Le-
m odul în care specialiştii, cadrele d3 au lu crat la această ferm ă în schim ­ hliului. Ne continuăm drum ul cu
conducere din u n ită ţile agricole a si­ bul de noapte aveam să aflăm abia puţine sp eranţe sp re punctele unde
g u ră desfăşurarea lu crărilo r in aces­ d u p ă ce ne convingem că de fap t la sîntem inform aţi că se seam ănă po­
te condiţii m ai dificile. I.A.S. Lehliu, la pregătirea terenului, rum b şi soia. In zona „Ogoru" a
La Lehliu ajung em dim ineaţa. In n oaptea se m unceşte la fel ca ziua. I.A.S. Lehliu, num ărăm în brazdă
ultim ele două zile (luni şi m arţi), în A dică p rin tr-o sin g u ră trecere a opt sem ănători, adică atîtea cite fi­
u n ităţile agricole de pe raza consiliu­ tracto ru lu i se face a tît erbicidarea, gurează în program ul de lucru pe
lui au fost în săm în ţate peste 2 400 cît şi pregătirea terenului. Cum 1 ziua respectivă. Nu oprim pentru că
hectare, cifră care corespunde vitezei „F oarte sim plu — ne răspunde şeful vrem să vedem cum se seam ănă în
planificate prin p rogram ul de des- secţiei de m ecanizare. T raian P anait. asem enea condiţii şi în alte un ităţi
’“gras Folosind tipurile de agregata create agricole. După ce se convinge, prin
de noi, aici la Lehliu. Cu ajutorul staţia radio, că m unca in cîmp se
tele consiliului ag roindustrial, tova­ lo r pregătim într4o Zi pen tru sem ă­ desfăşoară norm al in toate unităţile
răşul G heorghe Iv a n , a fla t la ferm a n a t cite 50 hectare cu un tractor". consiliului agroindustriali •tovarăşul
>BîoSF- 3 • AiiRHfrobiiftoiaifOat Nu întrebăm despre ce anum e tip íG héorghe Ivan n e r pröpüwie să
...Pornim spre pu nctul respectiv de de agregat este vorba, ci aşteptăm m ergem Ia cooperativele agricole
lucru cu o m aşină care face ap ro v i­ sosirea tractoarelor la capătul solei. din Plevna sau Radu Vodă. unde
zionarea cu piese de schim b a tabe­ D upă ce le studiem îndeaproape, ne sínt concentrate un num ăr m are de
relo r de cîm p. De o p a rte şi de alta dăm seam a că de fap t nu este vorba tractoare, sem ănători şi alte maşini,
a drum ului de lu t eare sep ară două de ceea ce presupuneam noi : adică inclusiv din u n ităţile agricole mai
im ense sole. ad m irăm ogorul lu crat de un agregat specific sistem ei de avansate. Cum ploaia se înteţea tot
grădinăreşte, în care brazdele răm a­ m aşini pen tru tractoarele m ari m ai m ult, hotărîm să ne oprim la
se în u rm a sem ăn ăto rilo r par a ii A -l 800. Noul tip de agregat este prim ul punct de lucru intilnit tn
decupate d in tr-u n m anual de agro- form at d intr-o instalaţie de erbici- cale. Iată -n e deci într-o solă a
fitotehnie. F rontul de lucru, creat da d are m ontată în faţa tractorului, care C.A.P. S ăpunari, unde se sem ăna
soia. Mîzga de la suprafaţa solului
dădea de-acum m ultă bătaie de cap
m ecanizatorilor şi cooperatorilor
aflaţi în urm a sem ănătorilor. Intr-o
dilem ă ,,profesională“ şi mai mare
se afla însă inginerul-şef al coope­
rativei, A lexandru Nedelea, care tre ­
buia să decidă rapid: ori să m ăreas­
că adincim ea de sem ănat, ori să
dispună oprirea lucrului, intrueît tot
mai m ulte boabe răm îneau neîncor­
porate în sol. Pină la urm ă, chiar cu
riscul de a nu mai avea aceeaşi uni­
form itate la răsărire, alege prima
variantă. Şi astfel sem ănatul con­
tinuă. Aşa cum a continuat m iercuri
in toate unităţile agricole din raza
consiliului agroindustrial Lehliu,
unde au fost sem ănate aproape 900
hectare, doar cu 320 hectare mai
puţin decît în tr-o zi obişnuită.
TEA
EXIGENŢA FAŢA DE CALITA­
LUCRĂRILOR. In fosta
„Baltă a Borcei“, pe terenurile în­
treprinderii agricole de stat Pietroiu,
sem ănatul porum bului şi soiei se
apropie de sfîrşit. Lucrările pe cele
250 de hectare cu porum b care au
mai răm as de Insăm înţat vor fi în­
cheiate vineri seara, cînd sem ănă-
torile urm ează să fie m utate pe o
altă solă, la sem ănatul soiei. Joi se
sem ăna porum b la ferm a nr. 9, con­
dusă de inginerul Lucian Oprea,
unde tn sprijinul m ecanizatorilor au
venit şi form aţiile de la ferm ele în­
vecinate. Se m uncea in condiţiile
terenului um ed şi, de aceea, direc­
torul întreprinderii, tovarăşul Ştefan
Poenaru, a repartizat la fiecare
echipă cîte un specialist pentru a
asigura o înaltă calitate a lucrărilor
la sem ănat. Şi trebuia spus că se
lucra bine. Aşa cum de fapt au fost
sem ănate toate cele 2 500 hectare
care se cultivă aici cu porumb.
Pînă m iercuri seara, pe ansam blul
judeţului C ălăraşi au fost insăm în-
ţate 66 625 hectare cu porum b, adică
74 la sută din suprafaţa prevăzută.
Celor 10 unităţi agricole care au în­
cheiat sem ănatul pînă la acea dată
li s-au adăugat joi cooperativele
agrieole din Borcea, C iocăneşti-Sîrbi,
Cuza Vodă, Jegălia, M ănăstirea şi
Ulmeni. In m ulte alte unităţi sem ă­
natul se apropie de final. Dar ritm ul
sem ănatului trebuie m ult sporit in
unităţile răm ase in urm ă.
Iosif POP
S o d ic a SIMIONESCU
corespondentul „Scinteii*
Pentru grăbirea Insămtnţărilor, la C.A.P. Hinova, judeţul Mehedinţi, formaţiile de mecanizatori lucrează noaptea
După cum rezultă din datele furnizate de Ministerul Agriculturii, Intr-un şir de judeţe mai sint de
Insăminţat mari suprafeţe de porumb. De aceea, corespondenţii noştri au solicitat unor activişti de partid şi
cadre de conducere din agricultura judeţelor Mehedinţi şi Prahova să răspundă Io următoarele întrebări :
1. CARE ESTE STADIUL INSAM1NŢARII PORUMBULUI?
2. CE SE ÎNTREPRINDE IN VEDEREA ÎNCHEIERII GRABNICE A LUCRĂRILOR ?
iJ lItl SEM ĂNATUL PORUMBULUI
_ subsemnul m axim ei urg
MEHEDINŢI :
Mijloacele mecanice
sínt concentrate
în zonele unde lucrările
sínt întîrziate *1
lan MOTORGA, secretar al comi­
tetului judeţean de partid :
1. Pînă în seara zilei de 26 aprilie,
tn judeţul M ehedinţi porum bul a
fost insăm inţat pe 54 la sută din su ­
prafaţa planificată. Este puţin dacă
avem in vedere tim pul înaintat în
care ne găsim. Desigur, ploile abun­
dente căzute in ultim ele zile au de­
reglat ritm ul sem ănatului. Şi la ora
actuală, pe însem nate suprafeţe de
teren se m enţine excesul de um idi­
tate. Sem ănatul a început, cum este
si firesc, în unităţile din zona nisi­
purilor din lunca D unării, unde s-a
putut lucra cu randam ent m axim. In
zilele bune de lucru In cîm p s-a rea­
lizat aici o viteză de pină la 18 hec­
tare zilnic cu o sem ănătoare. Sínt
unităţi care au insăm inţat su p rafa­
ţa planificată la această cultură in
mai puţin de 6 zile. Pină acum. 36
unităţi agricole au încheiat însăm in-
ţarea porum bului. Intre acestea se
află cele din consiliile agroindustria­
le Gogoşu. Devesel, G ruia, Obîrşta
de Cîmp. Recea şi Vînju Mare. To­
tuşi, pe ansam blul judeţului Insă-
m înţările sínt intirziate.
'2. Com andam entul judeţean pentru
la pregătirea terenului
agricultură a stabilit o serie de m ă­
suri prin a căror aplicare sem ănatul
porum bului se va încheia in cel mult
cinci zile bune de lucru. In prim ul
rînd. tractoarele şi sem ănătorii« din
unităţile care au încheiat lucrarea
au fost m utate In zonele de centru
şj nord ale judeţului, unde precipi­
taţiile au fost mai abundente şi
unde, de fapt. se localizează cele
mai m ari răm îneri în urm ă la sem ă­
nat. Specialiştii din unităţi verifică
perm anent starea terenului şi stabi­
lesc solele pe care se poate lucra tn
condiţii optim e. Pe 518 tractoare
s-au organizat schim buri prelungite
şi schim bul II. astfel încit să m en­
ţinem un avans de cel puţin 7 506
hectare la pregătitul terenului.
In tru eît s-a term in at sem ănatul
florii-soarelui, inului pentru ulei
şi pentru fibră, num ărul sem ă­
nătorilor folosite acum la porum b a
crescut la 411, ceea ce ne va per­
m ite să m ărim sim ţitor viteza zilni­
că de lucru la sem ănat. Cu toate că
in unităţile din aceste zone solele
sint mai mici şi, deci. se im pun mal
m ulte întoarceri, prin asem enea m ă­
suri reuşim să realizăm chiar 16 hec­
tare pe sem ănătoare. In tot ce Între­
prind com itetul judeţean de partid,
com itetele com unale de partid şi
conducerile unităţilor agricole, accen­
tul se pune. cum este şi norm al, pe
creşterea ritm ului la sem ănat. Nu
slăbim însă nici exigenţa faţă de ca­
litatea lucrărilor executate. întărim
controlul pentru a asigura de pe
acum o bază sigură producţiilor mult
sporite pe care judeţul nostru tre ­
buie şi poate să le realizeze In acest
an. (Virgiliu T ătaru, corespondentul
..Scinteii“).
Foto : E. D ichlseanu
PRAHOVA:
Orele bune de lucru în
cîmp sínt folosite din
plin
Ing. Nicolae BADEA, director ol
direcţiei agricole judeţene :
1. Desfăşurarea lucrărilor in clmp
a fost stînjenită de noul front de
ploi din această săptămînă. S-a pu­
tu t insămînta mai din plin doar in
zilele de 23 şi 24 aprilie. Ca urm are,
pînă in seara zilei de 25 aprilie, lu-
crînd în aceste condiţii, porumbul a
fost insăminţat pe 16 636 hectare,
ceea ce reprezintă 56 la sută din su­
prafaţa prevăzută. Ne-au mai răm as
d e sem ănat aproximativ 13 000 hec­
tare, mai ales in zonele Ciorani.
Mizil şi Văleni de Munte.
2. In dimineaţa zilei de 26 aprilie
soarele a apărut din nou si. ca ata­
re. pămîntul se zvintă repede. Toate
forţele noastre mecanice — 236 se­
m ănători cu tractoarele respective.
440 discuri şi alte utilaje — sint in
taberele de cîmp. fiind gata să intre
în orice moment pe ogor. De ase­
m enea. cadrele de specialitate — in­
ginerii din unităţile agricole — se
află de dimineaţa pînă noaptea pe
tarlalele care trebuie grabnic insă-
m inţate. Peste tot se urm ăresc, ceas
de ceas. evoluţia vremii, starea de
um iditate a pămîntului şi se intră cu
u tilajele pe porţiunile zvîntate. fie
ele cit de reduse. Dacă se m enţine
tim pul aşa cum este. însorit, supra­
faţa' ce ne-a mai rămas o vom însă-
m inta in maximum 4 zile. Avem in
vedere să atingem viteze zilnice de
lucru de pînă la 3 600 hectare şi
chiar şi mai mult. Grăbirea sem ăna­
tului implică însă o mare răspundere
fată de calitatea lucrărilor executate,
pentru ca acestea să corespundă nor­
m elor agrotehnice stabilite. In acest
sens. controlăm perm anent cum
m uncesc mecanizatorii, dacă există
exigentă in acest sens din partea,
specialiştilor. '"S-au ’lu at. to to d a tă .'
m ăsuri pentru a se asigura depla­
sarea operativă a Utilajelor de la un
loc la altul, o bună aprovizionare cu
carburanţi, lubrifiahţi etc., precum
şi m încarea caldă necesară mecani­
zatorilor în cîmp. In felul acesta nu
se pierde nici o singură oră bună de
lueru. Depinde acum num ai şi nu­
m ai de starea vremii ca să term i­
năm cît mai grabnic insăm înţarea
porum bului. (Constantin C ăpraru, co­
respondentul „Scinteii“).

In toate schelele de prodnetie CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE TITEI

petrolieră, acţiuni susdnute pentru
R ealizarea ex em p lară a planului la producţia de ţiţei, ca şi la alta devrem e tn producţie a sondelor noi din zăcăm înt prin înm ulţirea bacte­ cu soluţii miceliere, iar în zăcăm în- ra tă in tr-o serie de zăcăm inte, fapt anului, alte 32 sonde vor fi repuse
m aterii prim e şi resu rse energetice, constituie, aşa cum a subliniat în re ­ sau a celor aflate in rep araţii capi­ riilor, iar pe zăcăm intele Oteştl, tul de la Surduleşti, pentru stim ula­ ce va determ ina o creştere a gradu­ astfel în funcţiune.
p etate rîn d u ri secretaru l general al partidului, tovarăşul NICOLAE tale. Urm ărim , de asem enea, la ni­ Slătioare şi Deleni continuăm expe­ rea extracţiei, vom folosi injecţia cu lui de recuperare a ţiţeiului. Se va Un capitol distinct in acţiunile în­
CEAUŞESCU, o sarcin ă centrală a activităţii economice în acest an şi velul brigăzilor de producţie, utili­ rienţele cu combustie internă. In polimeri. (Gh. Cîrstea, coresponden­ extinde, de asem enea, combustia treprinse în această schelă este cel
pe întregul cincinal. P roducţia de ţiţe i extras trebuie să atingă în acest zarea mai eficientă a troliilor şi in ­ scurt tim p se va trece şi la injecţia tul „Scinteii“). subterană ; mai întîi în zăcăm intul privitor la aplicarea unor măsuri de
an cel puţin 13 m ilioane tone, această cantitate avînd integral o d estina­ stalaţiilor mobile pentru intervenţii. Dacian O chiuri-sud, iar apoi în p ar­ ordin geologic şi tehnic pentru spo­
ţie precisă în ansam blul economiei naţionale. A cestea sint m ăsurile pe baza cărora tea de vest a aceluiaşi zăcăm înt. po­
Cu toate rezu ltatele bune în reg istrate de o serie de brigăzi de pro­ am stabilit ca, pînă la sfîrşitul tri­ LA SCHELA DE PRODUCŢIE PETROLIERA triv it unui proiect pe care-1 întoc­
rirea debitelor de (iţei la sonde şi
ducţie şi schele de producţie petrolieră, pe ansam blul M inisterului P e­ care se referă la tratam ente tenslo-
m estrului II, să recuperăm integrai m eşte institutul de specialitate din active, m ărirea param etrilor de
trolului s-au acu m u lat în prim ul trim estru serioase restan ţe în realiza­ restantele şi să realizăm o îm bună­ VIFORÎTA — DÎMBOVIŢA Cimpina. pom paj, fisurări etc. Cele 275 de
re a planului la ex tra c ţia de ţiţei. In legătură cu m ăsurile care se în tre ­ tăţire sim ţitoare a indicatorilor eco- D ar colectivul acestei schele întîm - asem enea operaţii, aplicate în pe­
prin d in u n ităţile din ram u ra petrolului pen tru creşterea rapidă a pro­ nom ico-financiari pe ansam blul tru s­ pină şi o seam ă de greutăţi ce in­ rioada ce a trecut din acest an. au
ducţiei şi recup erarea restanţelor, tovarăşul G heorghe Vlad, m inistrul
petrolului, a făc u t citeva precizări :
tului.
— Vă rugăm să prezentaţi mal in
Preocuparea centrală - promovarea fluenţează negativ rezultatele activi­
tăţii sale. După cum ni s-a argu­
dus la extracţia numai pe această
cale a peste 9 500 tone titei.
„S itu aţia necorespunzătoare a în ­ d eterm ine In eel m ai scurt tim p ri­
detaliu eficienta m ăsurilor stabilite.
Cu ce rezu ltate se soldează ele 7
largă a tehnologiilor moderne m entat, este necesar ca M inisterul
Geologiei să Întreprindă m ăsuri pen­
Demn de relevat este faptul că un
deplinirii planului la ex tracţia de ţi­ dicarea producţiei ia nivelul planului aport substanţial la creşterea produc­
— Efectuind o serie de operaţii Schela de producţie petrolieră VI- acum, după efectuarea unor lucrări tru descoperirea unor noi zone pro­ ţiei de ţiţei au sondele noi. Un pro­
ţe i a constituit obiectul un o r serioa­ şi recuperarea restantelor. D ealtfel, forita, din ju d eţu l Dîmboviţa, are la complexe de sporire a debitului. 20 ductive — condiţie esenţială pentru
In luna aprilie producţia zilnică a geologo-tehnologice la 80 de sonde gram special vizează scurtarea pe­
se analize la nivelul consiliului da ce produceau sub potenţialul stabi­ ora actuală o restan tă însem nată la tone ţiţei zilnic. Alte citeva sonde, realizarea sarcinilor in perioada u r­
conducere al M inisterului P etrolului. crescut sensibil fa ţă de lunile p re­ rioadei de efectuare a probelor prin
lit, am obţinut o creştere a produc­ producţia da ţiţei. Cum este firesc, unde se acţiona pe baza unui pro­ m ătoare. In altă ordine de ulei. pro­ stim ularea fluxului de ţiţei, aplicind
In a fară de cauzele obiective care cedente, ceea ce dovedeşte că rezul­ o asem enea situaţie necorespunză­ gram asem ănător, vor începe să pro­ cesul de extracţie este deseori frag­
au dus la ap ariţia restan ţe lo r — va­ tate le superioare sint pe deplin po­ ţiei de ţiţei cu 40—50 tone pe zi. Şi operaţii de perforare, tratam ente
acţiunea de ridicare a randam entului toare nu-i poate lăsa indiferenţi pa ducă in zilele urm ătoare. m entat de lipsa onor m ateriale şl tensioactive şi consolidări, fără a se
lul de ninsori şi g eruri ce au p e rtu r­ sibile de realizat. La creşterea p ro­ m uncitorii şi specialiştii acestei uni­ In curind. schela V iforîta va dis­ piese deosebit de im portante, cum
ducţiei de ţiţei trebuie să-şi aducă continuă pină la finele anului. Cu mai face pistonarea. Se ciştigă ast­
bat activitatea in m ajo ritatea zone­ 25—30 tone ţiţei pe zi creşte pro­ tăţi cu indelungată tradiţie in ex­ pune de o nouă staţie de com pre- sínt anvelopele pentru instalaţii de
lo r petrolifere — n erealizările a r fi contribuţia şi furnizorii din m etalu r­ intervenţie şi pentru alte utilaje, ba­ fel cel puţin două zile la fiecare
ducţia prin executarea, în devans, a tracţia petrolului. De aceea, ei des­ soare. Ce reprezintă ea ih acest con­ sondă. Pină in prezent au fost date
fost cu m ult mai mici dacă petroliş­ gie, construcţii de m aşini, industria făşoară în această perioadă num e­ text 7 Aşa cum ne-au explicat spe­ teriile de acum ulatori şi carbidul.
tii a r fi elim inat propriile n eaju n ­ chim ică, ei trebuind să-şi onoreze rep araţiilo r capitale la un num ăr in exploatare 7 sonde noi. cu un po­
însem nat de sonde. Sporuri însem ­ roase acţiuni de depistare şi valori­ cialiştii, aceasta va crea posibilita­ (Gh. Manea, corespondentul „Scin- tenţial de 75 tone pe zi, altele 5
suri din activitatea lor. N eatingerea in tegral contractele Încheiate cu u n i­ nate de producţie obţinem şi prin ficare a noi posibilităţi de sporire a tea extinderii injecţiei cu apă să­ teii“).
p aram etrilo r de producţie stabiliţi la tăţile petrolului. Sîntem insă pe de­ aflîndu-se In stare avansată de pu­
prelungirea d uratei de funcţionare a ritm ului de extracţie. nere în funcţiune. Intre procedeele
num eroase sonde, in tîrzierea cu care plin conştienţi că principala răspun­ — Practic, este vorba de o serie
se efectuează lucrările de intervenţii dere în îndeplinirea sarcinilor la ex­ pom pelor de adincime. Am reuşit,
pe plan local, să rezolvăm o im por­ de program e ce vizează, in esenţă, LA SCHELA DE PRODUCŢIE PETROLIERA care au condus la sporirea factorului
şi rep araţii şi calitatea necorespun­ tracţia de Utei revine petroliştilor. final de recuperare a ţiţeiului din
ta n tă problem ă tehnică, cu un efect creşterea nivelului producţiei zilnice zăcăm inte, am reţinut pe cele legate
zătoare a acestora, indisciplina te h ­ In această perioadă se depune o ac­
nologică şi de m uncă ce se mal m a­ tiv ita te susţinută în întreaga ram u ră direct în creşterea producţiei de ţi­ — ne inform ează inginerul Toma
Panţu, directorul schelei. Avem in
POENI — TELEORMAN de creşterea şi uniformizarea presiu­
a petrolului, de la brigada de p ro­ ţei. Prin n itru ra re a ionică a pieselor nii de injecţie în zonele Baciu. Si­
nifestă în unele schele sint tot a tî­ de schimb de la pompe, operaţie vedere, in principat, punerea in pro­ liştea şi Glavacioc.
tea cauze ale neindeplinirll integrale
a planului.
ducţie la m inister, pentru creşterea
accentuată a producţiei zilnice de efectuată cu bune rezultate de
Ş.M.A. M ărăcineni In ju d eţu l Argeş,
ducţie, in aceste zile, a unor noi son­
de, precum şi a unor sonde eu debite Sondele noi - rapid puse în funcţiune! Situînd pe primul plan redresarea
P entru creşterea nivelului e x trac­ ţiţe i“. m ari, cărora li s-au efectuai rep ara­ activităţii productive, petroliştii sche­
Pornind de la precizările to vai ă - d u rata de funcţionare a pom pelor tn prim ul trim estru din acest an, avariilor la sonde. In efectuarea lei au obţinut o seamă de rezultate
ţiei, in fiecare schelă de producţie creşte de 2—3 ori. Aceasta înseam nă ţii capitale. Urm ărim , totodată, să colectivul Schelei de producţie petro­ unor reparaţii rapide şi de bună ca­
petrolieră şi de fo raj şi la nivelul şului m inistru al petrolului, cores­ m enţinem şi In lunile urm ătoare o notabile. Cel mai im portant este
pondenţii „Scinteii“ au investigat in că se elim ină oprirea sondelor pen­ lieră Poenl, din judeţul Teleorman, litate. Pe lingă constituirea unei noi acela că producţia zilnică de ţiţei a
fiecărui tru st s-au stabilit, îm preună tru efectuarea rep araţiilo r la pompe. linie ascendentă a nivelului extrac­ a înregistrat restanţe la ex tracţia de form aţii de intervenţie, in cadrul
cu specialiştii din m inister şi din trei u n ităţi petroliere cum se acţio­ ţiei de ţiţei prin intensificarea pro­ crescut cu mai bine de 50 tone in
nează concret pentru ca extracţia de — Ce soluţii tehnice se aplică pen­ ţiţei. Situaţia necorespunzătoare a brigăzii nr. 4, am pus un accent deo­ luna aprilie, faţă de luna ianuarie.
Institutul de profil din Cim pina. gram ului de foraj şi ridicarea facto­ îndeplinirii sarcinilor de plan a con­ sebit pe în tărirea ordinii şi discipli­
program e de m ăsuri bine fundam en­ ţiţei să Înregistreze revirim entul aş­ tru creşterea gradului de recuperare rului final de recuperare a ţiţeiului Acest succes trebuie să-i stim uleze
tep tat. a ţiţeiului din zăcăm inte 7 stituit obiectul unor analize apro­ nei, pe asigurarea asistenţei tehnice pe petroliştii din Poeni în eforturile
ta te tehnic şi organizatoric care să din zăcăm inte. fundate, in urm a cărora s-a conturat de calitate in toate cele trei schim ­
— T rebuie să subliniez că in Cum se acţionează, in schelă, pen­ întreprinse pentru sporirea în mai
un program de acţiuni care vizează buri. Practic, pe baza unor progra­ m are m ăsură a cantităţilor de ţiţei
LA TRUSTUL DE FORAJ-EXTRACŢIE PITEŞTI această priv in ţă există realizări bune tru traducerea in practică a acestor soluţionarea unor probleme de fond, me concrete privind activitatea de
şi dispunem da num eroase rezerve. program e m enite să ducă la sporirea extrase şi recuperarea integrală a
de care depinde nem ijlocit creşterea intervenţii, s-a stabilit pe fiecare restantelor. In acest context, aşa
B unăoară, prin săpări de sonde pe producţiei 7 La brigada de producţie producţiei de ţiţei. E xistenta unul sondă in parte, cu term ene şi res­ cum ne spunea inginerul-şef al sche­
Acum, planul este depăşit zilnic zăcăm inte vechi şi extinderea injec­
ţiilor cu apă, anul trecut am extras
nr. 7 D răgăeştt, sondorii pregăteau
punerea în funcţiune a două sonde
asem enea plan de m ăsuri nu consti­
tuie, desigur, decit un prim pas pe
ponsabilităţi precise, modul de reali­
zare a unul ansam blu de lucrări care
lei. ei solicită în continuare un spri­
m ii de tone de titei din zăcăm inte jin mai substanţial in dotarea cu
In luna ianuarie. T rustul de foraj ritm ul de extracţie prevăzut prin noi ce vor da o cantitate de 10 tone calea redresării producţiei. E senţia­ duc la creşterea param etrilor de u tilaje de intervenţii, in livrarea rit­
şi extracţie P iteşti şi-a depăşit p la­ plan. De la începutul acestei luni s-a cum sint cele de la Strîm bu, Cocu, ţiţei pe zi. O precizare : pentru a le sint eforturile stăruitoare ale pe­ funcţionare. De pildă, prin înlocuirea
H inţeşti, O arja, Slătioare şi altele. nu pierde tim p preţios, aici sondele mică a instalaţiilor electrice pentru
nul la ţiţei cu 600 tone. Au urm at atins producţia zilnică planificată, troliştilor schelei pentru punerea in şi redim enslonarea garniturilor de sondele noi şl a ţevilor cu filet pen­
lunile februarie şi m artie, cu că­ ia r de la 7 aprilie livrăm zilnie în A cţiunea continuă acum şi m ai in­ se preiau „din m ers“ de la unitatea valoare a întregului potenţial tehnic prăjini de pom pare la 25 de sonde
plus 150 tone titei, precum şi alte tens. Pe ansam blul trustului se efec­ de foraj. M otivaţia este sim plă : o tru conducte. De asemenea, ţlnind
deri masive de zăpadă care au făcut şi a capacităţilor profesionale, pentru şi a garniturilor de ţevi de extrac­ seam a de specificul căilor de acces
im practicabile d ru m u rile de acces însem nate cantităţi de m aterii p ri­ tuează 4 000 operaţii geologo-tehno­ zi sau chiar citeva ore ciştigate la traducerea in viaţă a propriilor ho­ ţie la 8 sonde, producţia de ţiţei a
logice pentru sporirea randam entului din schelă, in vederea folosirii cu
spre sonde, cu v in tu ri puternice me petroliere. Ţin să subliniez că punerea lor tn producţie echivalează tărâri. Cum se acţionează concret in crescut cu peste 70 tone zilnic. randam ent sporit a utilajelor de in­
care au ru p t p arte din reţelele elec­ toate schelele de producţie petrolie­ de extracţie din zăcăm inte, care vor cu citeva tone sau citeva sute de ki­ vederea sporirii mai rapide a pro­ O altă acţiune aflată acum in pli­
ră din cadrul tru stu lu i — Moşoaia, asigura in acest an o producţie de logram e ţiţei in plus in bilanţul nă desfăşurare tn cadrul schelei o tervenţii pe senile trebuie urgentată
trice cauzind în tre ru p e re a activităţii ducţiei de ţiţei 7 m ontarea m asturilor de producţie la
la m ulte sonde şi. im plicit, pierderi G ăeşti, Ciureşti şi Drăgăşani — au 100 000 tone ţiţei şi m ari cantităţi de schelei. Practic, sondorii duc o ade­ — In prim ul rind — ne spune in­ constituie repunerea in producţie a
Început să recupereze restanţele. gaze şi gazolină. In schela C iureşti, v ărată lu p tă p en tru obţinerea fiecă­ sondelor inactive. La 38 sonde s-au sondele noi, puse In exploatare atit
însem nate de titei, Inginerul Vale­ ginerul-şef al schelei. Florin Pe- in 1983, cit şl in acest an. (Stan Şte­
rian Davidoiu, directorul general ai — Pe ce căi acţionează petroliştii nouă sonde au fost echipate cu pom­ rei tone de produse. Sem nificative trescu — ne-am intensificat preocu­ efectuat reparaţii capitale, inlocuin-
pe subm ersibile de m are eficacitate, fan, corespondentul „Scinteii").
trustului, ne înfăţişează situaţia , la din schele pentru sporirea producţiei in această p rivinţă sint şi eforturile pările pentru utilizarea mai b u n i a du-se filtrele si consolidindu-se stra­
zi“ a realizărilor : da ţiţe i 7 care contribuie Ia dublarea debitelor stăruitoare, desfăşurate in trei schim­ fondului de sonde, prin îm bunătă­ turile pentru com baterea viiturilor
— In principal, eforturile sint con­ extrase din zăcăm inte. De asem enea, buri tir ţjP de citeva săptăm lni, de de nisip, aportul productiv al aces­ Anchetă realizată de
— Aşa cum ne-am an gajat, colecti­ ţirea activităţii de intervenţie, ştiin-
vele schelelor de producţie petrolie­ centrate In vederea aducerii tu tu ro r la Vaţa şi Zeam a Rece experim en­ form aţia condusă de m aistrul Ion du-se că oam enilor care lucrează tora fiind de 100 tone ţiţei pe zi. Dan CONSTANTIN,
ră din cadrul tru stu lu i nostru au sondelor la potenţialul de producţie tăm un proces de creştere a facto­ Joiţa, pentru repunerea tn producţie aici le revine rolul princinal in de­ Conform unor grafice de execuţie, cu sprijinul corespondenţilor
reu şit ln tr-u n tim p scurt să atingă stabilit, cit şi p en tru punerea m ai rului final de recuperare a ţiţeiului a sandei nr. 809, care realizează pistarea prom ptă a defecţiunilor şl tn mod eşalonat pină la sfîrşitul „Scinteii*