2. FABRICI.
DE AMmoN
-asigwrctrea mâf toaeeLOT su_ficâe_nţe. pentT# evacuar_eq .Ţ_e_Ţşo-
nakukuâ ăe ăa3pkoatcwe şt pe"kTu o..bwmă i;tiem)eflSi,e cL pompteri|oT ;
- coTbstruirect de instaluSdb speticde ăe stâmgeTe (sprirmeTe şB
drencere) ;
--ţolosimea imstalafiikoT pnewm:±k:e de tTCLftspoTt şi `a ±ubuF
Ict±uTi;i, mtatice.
Pentnu enminarea corpurilor metalice, care eventual s-ar găsi
î`:t`şâ:g®ăee,f:aî:rîanraeînst:amî#ââzîăc:o::î:]eordînmd:€gîîtîoaşrîe.Ţnîdegî=
#:eşaini?|0erpd=iclgfitEîtean;şâbdueiepşăŢkgnc#,ns2efîi:ădîrâpşdn;ţTi:8chiŢnbă
funcţionare se asigură printi--im control periodic al distanţei dintre
:aieutesls;gi.âLucleuisâipEgndt,,pşâ;Ş,Îge±E:ş.i3:,ggec€âtî:|eŢZŢ.?=e:btiu:
rile şi piuliţele.
vizitffMeaî:ThîseŢeâceoşj:t=aflreerveozrulî:tnecţîi:n:ecc,Eufiţe±îi,hceaapaâe:âalde:
dor se evacuează zilnic.
trmsăpsci:r%c.rsdeeâ:â:oppeurtăeaplpiLodoubcseerfvraerceăr:alpiâsiczŢâ:otduî
Fodus.
Funcţionaiea valţurilor nu este permis să se facă în gol şi
nici tcu sistemul de cuplare-deouplare defect, deoarx3ce se pot pro-
duce scîntei datorită frecărilor Întne piesele metalice ; în momentul
realîmentării cu produs valţul se cuplează.
Blocarea cu saci de Îăină gi căilor de acces la hidranţii de in-
cendiu nu Ste permisă.
Se riecomflnidă folosii.ea la site a pînzelor ide mătase igne-fugate.
Secţia de vaLţuri şî de site pl.ane se prevede cu instalaţie de sprin-
kleie, care trebuie curăţită de pna± şi verificată periodi€.
În magaziile de Îăină, tatenţia trebuie îndrepl;ată asupra res-
pectării regulilor de stivuire a sacfloi., a cantităţii admise de depo-
zitare, a folosirii corespunzătoare a utilajului de transpoi`t Şi de.
manipulare (maearale, electrocare etc.).
La morile oare au planşeele şi podurile combustibile, aces.tea
se tratează cu substanţe igni±uge.
Utilajul şi întregul aparataj electric (motoare electi`iee, între-
rupătoare, prize etc.) tnebuie protejate împ..triv.a praîului. Se folo-
seso motoare protejate Împotriva praîului, prize etanşe, întrerupă-
toare în ulei şi tabloui.i de distribuţie capsulate. '
`324
Materia pririă pentr`u fabricar6a amidonului o cc)nstituie ce-
tŢiî|SEârtpîrjicocleurleaqâ|ohr`cees?giginîi|±X%iozăl=e|`EâiămmpoTi|gespig,zf.iă:l;ii.Î:
Pe `timpul diesfăşurării pmcesului de labricare a amidonului,
după operaţiile de pregătire şi spălare se produce praf de ami,don.
Îââţji±gîentu:gî:eL=ăpdenngăo:es=â=ăiusâîă:ă:Îâ:ieîna|sia:âeâdîiEj:
şi exploziilor, la @cestea se mai adaugă şi oele de uscare a .boThotu-
lui Şi de prăjine a amidonului pmtru a se iransforma În dextrină.
Pi`aful de amidon, după unii cercetători, este mai puţin ex-
ploziv decît cel de făină, el avînd limita inferioară de explozie de
22 g/m3 aei.,1a o umiditate relativă sub 8°/o, parţiculele fiind.În
marea lor majoritate, sub 60 4i. Amidontfl de orz, dat ±iind conti-
putul lui relativ mare de cenuşă, este mai puţin periculos la ex-
plozie decît. amidonul de porumb sau de grîu.
sta6ifi?uăE:5iaŢelauls:gcâsxikoezi:şfie|iEcflegrdiăepân:Ţdr.e:r:păszi.notrătiî-b:
de griu, de orz, de secară Şi de cariofi. Uscarea amidonului se lace
â';rŢxcia=gE#oogâ?er.alaîecmflezâteeacîeăapdia:grâ,iauo.:şemppeerraitcuEăffdâ
penbru pi.a±ul de amidon, indi±erent dacă este depus §au în sus-
pensie. Concentraţia de praf de amidon se formează în special În
elevatoame (capetele elevatoarelor), în instalaţiile de transport,. în
3E::iredeşimŢdu;ncpmsaemŢaă|a;g.ânâăiăc.anrîad3##gF:l:i:Fd:a:imişâ.â
se .usucă în uscătoare cu tambur, 'în care se fomează amestecmrî
Îe:P±%iŢâiŢaer.ictoel=lp::atd±tăordegtî2iioaâ#::a:âîg,d:a;eraîed:n:riqă;:
prezintă un pericol de abia la 350° C, Însă ±ocul se transmite cm
greu dîm cauza zgurificării sticloase care se lorme?ză pe stratul de
amidon. Cele mai periculoase locuri unde se pot dedanşa explozii
§L:,uîndceeîaŢîîtîâ:tînmt:::]e:;gr€ffse_raeuntdîgtaîăs§ÎFbtriâTîă.g::;],daî.t:ri€]ăsceuxf:
ploziilor produs6 În a§emenea mori.
Aprinderea ari€stecurilor de praf-aer se datoreşte scînteilor,
sau jeTbelor de scîntei ce se pot produce din cauza, frec`ării €orpu-
rilor metalice .(cuie, şaibe, pîuliţe etc.) păbunse în interiorul mo-
rilor.
• Explozii şi incendii s-au declanşat şi din cauza descărc.ării
sarcinilor electrostatice, produse În special la frecareia curelelor de
transmisie la mori şi la sitele de cernere a amidonului.
325
 În afara cauzeLor amîn.tite, exploziile şi incendiile mai pot Îi
cauz]ate de scuricirouite electrice, sudură, foc deschis sub ff>rmă
gîLă:aact;rănîâc|ai!ăm±lee;5aeaţ:=ăătpcrţîburiE:iaăidţ;girăeaspugşa:
Încălzirea lagăi.elor şi a dfferitelor role din instalaţia de transport.
Pmful de amidon existent În maşiri sau În aparate închise este
aproape fără pericol, dacă nu apare dintr-o cauză sau alta vreo
sursă de aprindere.
Pentru Înlăturarea pericolului de, incendiu şi explozîe este
necesai. să se ia o serie de măsurî, de prevenire printre care:
etcmşcLi.ea tutumoq. maşiriloi., opaTa±eEOT, 4mstalafiîloT de tTam,spgrt_, %.n,
fekui acesta se înkă,tiwă posibtmatea scăpării în spctţbu a pTctfi:kwi de
cmiăon.
În t6ate încăpei`ile unde sînt posibile degajări de praf com-
ZFt:tâE:lse::e#Ş;âgvseă|soe#:wd?dăsl;niş:Ţi3:fiîndespvae#il:1actiLep=fiecsop|Ţ:
explozie controlul concentraSei amestecurilor explozive de praf-aer,
trebuie efectuat cu regularitate.
Pentru limitarea efectelor unor eventuale explozii, îii Încăperi
este necesai. să se i)revadă : ® czapete co7t,t?.o ea:pZozi#or â7i conduc-
tete şi canakete ăe veriucLţie ale acestorcL ,. ® ekecti.ofiltre ,. ® fîLtre ;
© sisfem,e de Tecuperare a prafult4€ ,. ® ca7iaze de cozectoî.e a aces-
tuia ,. si.stelne ăe colecbare a sa prin in±ermeăîul cLpei ; ® sisteme €e
umectare 'c. med€uluk în secţbiLe ăe prod;ucţie .(gâs±nea \im± ELgeri* de
mectahe cu camobeff universal constituie o bendimţă modffnă în
acest scop) ; ® cBp€rafoar7.e 77?ob#e de praf etc. Aceeaşi impontanţă
trebuîe atcoFdată şi Înlămării surselor de @prindere. 1n aK3est Ecop,
În spaţiile de pi.oducţie, unide este posibilă formar©a, unm ooncen-
traţii exploziw\e se interziee ffiolosirea, echipamenmlui ieleotric neeh:nş
•k .praf, sudarea peselor metalioe fără luamea .unor măsuri speciale
de §iguranţă, folosii.ea ,focului desGhis, indifei`ent sub oe ±ormă, uti-
lizarea unon seule came, prin izbime sau loviTe, pot .pmdme saîptei
mecanioe aapa,bil,e să aprindă pnafiil depus sia,u În suspensie, utili-
zarea utilajului metalic şi a conductelor mlegaite `1a pămînt, f61osi-
rea unor suprafeţe Îneălzite peste tempei\amma de ®prindiere. Şi de
ardere mocnită ia pnafului rtespeoti`v.
Înlătuarea corpurilor feroase, gener'atoare de scînrEei prin ±re-
care, se realizează pim montarea la capetele elevatoarelor şi a
Şnecurilor, la inti.area în uscătorie şi în mori, a magneţilor sau
electromagneţilor. Ei trebuie supravegheaţi con.tinuu şi legaţi În
serie cli lămpi de control, oare să indice ccmtinuitatea funcţionării.
326
Pentru a se Înlătur.a posibilitatea scăpării di±eritelor coi.puri meta-
nce neatrase de magneţi, din cauză că acestea sînt în.jăşurate în
particule de amidon, Înaintea magneţilor se aşează un slărîmător
care desprinde de pe a.ceste corpuri făim de amidon.
Pentru sourgerea electricităţii statice, toate părţile metalice ale
sitebr, morilor, ale instalaţiilor de tmnspori şi Ţbransmisie se leagă
la pămînt.
La încărcarea sa,cilor se montează instalaţii de aspiraţie. În-
1ăturarea frecărilor` `se asigură printr-m control permanent al insta-
laţiilor de transport şi prinitr-o ungere corespunzătoai.e a angrena-
jelor şi lagărelor. `
rificar%aaF=Îşiodneăî:btîotăiî8rvcaiiîn:=gcaeŢecă::îc::?hî?]ţ:;E[riînriăŢ:=
rării posibilităţiî formării cuiburilor de boriiot suprauscate. Tobele
cilindrice de usc.are se prevăd cu instalaţie d6 stingere cu abur.
La Îabricarea dextrinei, orice oprire a malaxorului din cauza
unor defecţiuni trebirie să Îie umată şi de opi`irea sursei de căl-
dură şi evacuarea amidonului. '
3. FABRICI DE SPIRT
Pentm fabricarea spirtului se Îolosesc pcmumbul, cartofiil,
melasa şi ovăzul. Depozitarea ma.teriei prime se va face separat.
Cerealele se voi. aerisi pentru a se înlătura` vaporii de apă şi căl-
dură c€ire se degajă prin respriaţia cereablor. Orzul adus umed se
aşează În magazii, Întins pe suprafeţe cît mai mari, temperatura
controlîndu-se în adîncime şi ori de cîte ori se constaă o c.reştere
a acesteia se trece imediat la lopătare.
• Folosirea acidului sulfuric la acidularea plămezii de drojdie
aa Pi.eliuffarea cerealaor) şi a melasei, pune problema respectării
unor măsuri de protectia muncii la transportul şi manipularea lui.
Tmnspc>Tbanea acidului sulfiuric din rezervoare pînă la locul de
folosire se face În vase plumbuite sau În damigene.
Pro€esul de distilEme fiind. continuu, impune o bună etan-
şare a întregii aparaturi, totuşi se mai ipot produce- şi scăpări de
vapori, care pot forma cu aerul amestecuri explozive. Conductele
Şi aparatele nu trebuie solicil]ate peste debitul nomal, deoarece se
Poate defecta regulatomil de borhot, se poatx3 Întrei.upe sc!urgerea
plămezii spre fundu coloanei din cauza presiunii Fea mari din
coloană, pătrundenea ei În deflegmator Şi apc)i În răci.tor.,
327
 Spirtul obţinut de la distilare ou o .conoemtraţie de 80-92°/o
se sţ:urg, eliminai.ea lor .făcîndu-se În exterior sau În Încăperi ală-
speosfbeiŢoszăitâîzâeglăş:nacscăge|n;oră:oroase, în Care temperatura Pe Cît
tuăâtestfgoăeg;=â|ă:eori=caetipv%uo.r|Înnst#âe:e"flriEc*taătşşiicfg:t:.gş:
În rezervoare|e care nu sînt complet umplute cu spirt se de- pentru ca orice deTecţiune să ±ie înlăturată la timp. *
gajează vapcffi ce for,mează au aerul amesteoui.i explozive. În secţiile de distilare şi rectificare nu esbe admisă instalarea
Regulile şi măsurile de prevenire a incendiilor la asemenea de motoare electrice necorespunzătoare, întrerupătoare, prize, iar
rezervoai.e sînt similai.e depoziteloi. de benzină şi se referă În prin-
drpal lî\.. ® astgurcLrea umei bume etcmşeltăţi la conducte şi va;ne ;
® asig-L[rc[rea wmei peTfecte cw.ăţeri;d ,. ® îmlătu:TaTea tu±wror ca:uzelor
ŞîoTEŢoii:&erilu#eatde*rtş:Eepoşăhtfişbîevtâ:uf|igLoÎLag|actoenE:mîă:
ele ti`ebuie să nu vină în contact cu elementele combustibile.
cci;Te cLr p.u;±ea dn Tbaştere Za wn imcemdÂ;u (ioc âeschis. fumst etc.) !
® co7tst?:ztirecl îţuor 7.ezert)oare cze rezert;ă Pe7®ţru euacuareo sp€r- h fabricile de spiri nu este admi§ focul desdis, fumatul, În-
tutt.€ €n, caz` c!e 5îţc€ndiu sau de defe7.io7.cire a t47®ui 7.ezeruor,i
călţăminte cu cuie, sau sudai`ea făi.ă resp.ectarea regulilor specifice.
® ^mgTădiTea depozt±ulwâ ,. ® co\nsirwbrea .de LnstdlcLSti ăd stingere cu Încăr®rea, descăi.carea spirtului În amba.laje şi burăţirea` ari-
haloi.-1__ __ _._ _c___ ___ i,\, ,
apă etc. (alcooT:Lil ăĂ,lw;± cu`ap~a muk±ă, nu cwde).
Rezervoarele cu vasele de colectare a spiftultri cu un conţinut
E|:aieă3:rşâ|ev:e%coea.sŢsmpŢ|=tuitâ:ţţâ,if;ă:lgîiă:ulaiJe:ua7ib:ăj,glaşi lumina
lmelte
zilei sau §e folosesc lămpi de siguranţă.
măi mare de 70°/o din volum tFebuie să fie Înc.hise etanş şi prevă-
zute cu dispozitive de. aerisire, care să împiedi'ce producerea Supna-
4. FABRICI I)E ZAHAR
g|?eeEi:gikr;:Îgadeer::|Îrseiuâiloi:rpfâiecrulşoiassâ.fE:îsg%ti:iŢ::ep:Înîeurisai;:
regulament]are, contra propagării flăcărilor sau a exploziilor.
proft:âjFdt#;ÎogŢc?ţ:lu±,ardâ*0|Iiţăm=Jî::|riejepîrnimâeăiiEegăşeudr,ă.;iâ
pare că nu ar exista pericol.de incendiu.
ca,resB:şraezcu]că|:uvreîîeer;îa:eî]şjE8a:ei:rfîc%îE]eu€t€rriadtee:Ciidear;]±apt=i:
de distila3ie şi reetificare nu este admis să se depăşească pi.esiunea
de. 0,5 iat, deoarece poate duce la deteriorarea conductelor aa cu-
plări), permiţînd ieşirea În aer a vaporilor de alcool. .F:eu:a:Ţ:gnşijî:a±ei:fghoăfâiîi:lşcge::ăigizîiîă;:ef;Î:ÎoEŢi:;o:.;:Îr:auîî:Î
Supravegherea atentă a I`uncţionării întregii operăţii constituie la uscător`ifle şi la magaziile de depozi*are a borhotul.ui.
cheia Înlăturăi.ii tuturor defecţiunilor. Atenţia trebirie Îndreptată În tamburii de uscai.e, aprinderea borhotului se poate produce
spi`e sti/clele de nivel, spre coloanele de fmoţionare spre ventile

%ienctî#aatetieLhuiesegăfilfeundce,iodni2:brîâbmugigâţîini*gLÎ#Fde;
spirt fiind mai grei decît aerul, g`i]rile de absoi.bţie se montează la
partea de jos.
Conductele de ventilaţie nu trebuîe să prezinte .cot`uri brusce,
deoarece în asemenea cazurî aerul nu circulă. normaţ ,sau apmapa
de loc, în coturi adunîndu-.se amestecuri de vapori de spirt şi aer.
Toate deschiderile de ventilaţie se constmuiesQ astfel încît, să
nu poa.tă păti.unde prin ele obiecte metalice.
Trecerile ipţn pereţi, pentru conducte şi.cabluri, trebuie bine
etanşate împotriva pătrunderii vaporilor de spirt.
Pardoselile §e constriiesc .din materiaile incombustibile sau
greu combustibile şi a.stfel încît să se pc>ată înlătura lichidele crie
328
Îa=#Ţ-Iîadâj:ă|rş:l:n:`uf;:Ţ%Eeăî;g:l|:aiecb%eeăî:Î:.âc:Î.;şgd:îc::aFabîlil:ogieE:
tăţi insuficiente a tăiţeilor umezi sau la Î.ntreru.perea introdueerii
aeestora. Resturfle de t.ăiţei uscaţi, rămaşi în tambur se .pot aprinde
la reluarea pnocesului de uscare cu o cantitajte insuficientă de
tăiţei -ezi.
În situaţia folosirii instadaţiilor de ardere în focarele `din
apropierea tambuelor de usoare, pericolul d6 incendiu creşte. h
ââ®utsăa:ef|aăcăăr|Îoi:|Eutseăa-|păgrT:Eş.ÎFniE:rui:rîi||ş=E#iuşr;€
Î:nnt;Î:Ît,ide:iŢkŢ:%:ăî;:eâ:ig|:5â:Î?oij|:iliâsîţiugnşî;Î:ie::ăeelc;Îeiij:e:|ş:iîî
329
călzit.e. Aceşti tăiţei carbonizaţi trebuie Înlăturaţi la `timp, odată cu
curăţirea interioară a tambur.ului şi conductei ; de fapt ,curăţima se
face automa.t odată cu rotii`ea tamburului.
În anumite sftuaţii tăiţeii §e supraîmălzesc în tambur ; de
aceaa
`puţin ei
30 trebuie
min. să fie transportaţi în magazie (depozit) după cel
Experieriţele executate penitiiu sabilirea gradului de aprindere
a borhotul.ui uscat au stabilit că la 80°C acesta Încspe să distile,
la 135°C se aprinde, iar la 250°C ai`derea se produce cu.inŢ,
candescenţă.
Borhotul uscat iese `din tambur cu o tempemtură de ciica
90-100Cic. Pepozitarea l.a o asemenea temperatură ±avorizează pro-
Îi®mi;ăf;tuaruătoâ:ri2n5d±?ioîcnşiepaoczeisttb|ourchroutu:sţ:dîujeibî|ă:Jiu=giăâ:c3
există un tambur de răcii.e sau transpc>rtul de la tamburul de uscare
pî'nă da de'pozit, se face printi.-un tramportor, pe o distanţă destul
de lungă pentmi a asigiura o răcire corespunzătoare.
Pi`ocesul de uscare Şi de transportai.e a borhotul.ui trebuie În
g5ŢŢg::effinţă;er§ăp±agîgi}:aţieşîdeşgşŢt%|atî'npaecn:rtusc:p,tuŢc%Îă:]#emn3i
din ţara noastră sînt prevăzute cu aparate de `măsură şi control de
la distanţă pentru temperatura şi presiunea aerului, precum şi cu
instalaţii de .abur Şi apă pentru stingerea incendiilc)r ce eventual
s-ar declanşa În bambur. Borhotul uscat depozitat nu este în afara
perioolului de incendiu deoareoe este supus autoaprinderii de naitură
biologi€ă.
` Autoaprinderea borhotului este influienţată de o serie de faţtori,
dinti.e care se eniumeră : posibilitatea de acumulare Într-un loc a
căldurii idatorită procesului biologic, efectul catalizator, gradul de
imidftate, temperatura mediului în'conjui`ător, prezenţa În maşa
boi.hotului a prafului, tendinţa substanţei combustiibile spre auto-
aprindere etc.
I,a formarea cuiburilor de căld\ură din masa borhotului depo-
zitat, o mai.e contribuţie o aduc tăiţeii supr\aîncăziţi sau În stare de
incandescenţă, scăpaţ.i sub .aţeastă fomă din bamlbui.ul de uscare.
Factorii enunţaţi mai sus, ca şi alţii, ajută Începerea proce§tiui
de firmentaţie dâtorită acţiunii microorganismelor şi oa .urmare se
produce :un prooes de autoîncălzire, care .trece în autpaprindere
dacă nu se iau măsuri de Întrei`upere.
avea[p;odcd:s:]:dbeorfhe:Eeg:;:Led§gîăuî[î:L]gg,oa#;âî:c=kŢeemnp:r:toît:
•330
sub 30°C ; nu §e depozitează În grosimi mai mai.i de 10-1,2 m ;
se Înlătură toate .posibilităţile de pătri]ţi.dere ©. apei în magazie prin
acopeiî,#â#rJej.criticăcaredevineprimejdioasă,periruautoapri.n=
` dere ®te de 80°C. De fapt, la temperaturi miai mari de 60°C feno-
menul de autoînc\ălzire nu mai este rezultatul, activităţii, biologice
a microc)r.ganismeloi:, ci. al unei reacţii ţ:himice specifice borhotului,
ş:d:|gâ:â.â;p#r,ezî::ţăesăŢ=1rEEe.aîtăa=ioâlţzdleo:eâictiaa:#aEţ;rfl3.:
es!te Însoţit întotdeauna de ridicarea b[`uscă a .temperaturii. Prin
Sees:îLnnpg:nî:e:egrEiontulJiliăeTflozitoarthâi:i3ţiutănofrepTi:ie±iiŢaorlîg::::;i
asmănătoi.i cu cocsul.
Ţinîri seama .că borhotd în vrac, dpozit;t in camtităţi mari,
âemE?ta:tee,asuetŢ#gâ.ŢlamFetâpeŢau#ădeîn40an=Ţnitoeocco#ii#:riîâ
Îîr:stî:Ţ::Îă:e:1eşrn:Ţ:iî|:rg;:eîg:fîâ:uîâ&Ţ=anî;:::ă|t:a.:#rî=ec:i;g::Şctgeî
Magaziile de borhot trebuie prevăzute cu instalaţii de măsu-
iiare a temperaturii, 1a dfferit€ adîncimi.
magaâî1:trdueîbn.lrăfg;aă;etaeE3ăâladndu;bEe.ainââ:sdtieua:âfTecă.t.orrălpeunşi
zinăttroârînditnm®buErets`ges:eg::âcaou:ât#iţLiaf:nrâg:Ţd=ggăei::aşâ:â
gazelor oare ies din tambur şi de cantitatea de borhot umed care
intră în a€e§ti.
.Autoaprinderea borhotului În. magazii se poate evita prin :
rg®:p.:::|:2:a:S,Pi:ţ;`â`sEecat3d#Ţeăs,|!E:g;#|eş|gzaîr:ed=şăttâaîîFeţ=p'eir2a##ai`:a:
depistarea la.timp a cuiburilor de fermentare (fpcare de autoapi.in-
ŞieFe)r;sîă:ăţi'rra=epaftpâsrieb:nrteă51ikloşegăă=ănedâreepareavpee±rperlsî3ţ|:Pg%::
a inc€ndiilor.
Pe ti:rnpul `transportului şi aşezării..borhgtudui în magazie iti`e-
gîşius|ărsăemea?t|Îb:Î.citst:oştbci::â:|%5âasîi:g%:â!Jtiî:şzaepăî;ue`duii`rî:
către consumator a borhotului rezultat din pi`elucrarea sfeclei,
pentru a se evita supraîncărcarea magaziilor.
I)acă În.tr-o magazie se constată focai.e de aubDîncălzii.e, .des-
fa€erea şi evacuarea acestom se vor face numai d`Ţpă ce în preala:Ţ)il
331

s-au asiigmat miijloace de stingere. Cele mai ind.ic.ste siubsLtanţe
a#ănt:a:ştâţ:#u±::j:%îîtăîngeăoţr=şeşîtfiŢeE,ddTgfe=ŢgLaoFnoăocstîrcfflu
apa Îşi măresc volumul (se imflă) prezentînd astfel periccd pentru
ma8azîîne. aîara pericoiuiui. de autoaprindere, în fabricilş de Zahăr
;=Ţ#uşeîtşh#Îigeîţhîţz:1Îţ::c:aî::;ţTid:::e:;Îޱăăer;şdLiirbEaîaŢr:Î,n]=9t#:g
parcuisul depc>zitării şi păstrării lui, în special în sflozuri.
` Granulele de dimensiuni de peste 0,25 imm nu sînt explozive.
Granulele cu dimensiimi sub 0,2 mm, care repreziriă 1 - 30o/o
dintriJn amestec de p]ţa± de zahăr, se pot `aprind.e numai în cazul
prezenţei mei surse violente de aprindere. Energia umei scîntei cu
o lungime de 4 mm nu este suficientă pei}tru a prwocn o ast±el de
apririere.
.Granulele de zahăr de peste 0,2 rim depuse pe instalaţiile. de
z:eŢşcpi:răis=;.ptiei5Î,ne#cî.ciăe:â:fiîăt:-uol?Ţ:=eraeză,pmrgş#reavi%Etori
acesteia.
:umu=D|8:%g;j:iâg:sâp:rp:#;3,fiE:go::aăpă:nl:ieeî:rreamE:leoiig?adig;oa:;i:8:
3g#eiiF:iîăn?criE::`;Îda:::g|e:ă:pÎo::omzp:::g:Ţf.o:#Îrec#1ÎŢ:Îăgdă=:gî::ttî
`Pulberea cu dimerriuni sub 0,06 mm se consiideră ca prezentînd
pericol de explozie, indiferent de proporţia granulelor respeotive
În amestecul de pulbere.
!g|lăo±1Î;Îaîe;îÎ:L:r:,e;ÎEiî;;Î;Îîâ:fl;Î:d:;:z:ai:gŢfŢ:aş#piîi:egs,săş::eîleîoarîŢ;3Î
Presiunea care se foi.mează în umia exploziei amestecului de
praî de zahăr - 'aer Ste de 4 kgf/.cm2, ea crescî.nd odată cu fineţea
Îîat=amdăeŢxepîoszTeprdge5ţ4e;SL±e8g§gc.aParţiculdordepraî,iartempe_
Explozia nu este posibilă fără contidil amestecului exploziv
sŢdeorăsu:sSuşseăappgînb:]eărededeap:=âe=î5:î.gpc%cnî5agcgmŢîăLpseemct3n;n;
33Z
depâşeşte 3606C. Difi totalul iricendiilor şi exploziilor din .industria
Zzahărului, 36o/o sînt provooate de scintei mecanice, scn^ntei de la
sudură. şi scuricircuite.
ÎncăkŢreen|oam|e3n5uolc,d2aîg:indseeredeese:t.em:;nJÎ|:8tnrţeaptt@şti,fââgiu!nâî|z?rr::
e=:etaEândeŢîîtf,.aarîr:unoeip.o|gT#ăiă:ezsaeiărn.?3its,eâgFă,sâfipuEed|ş
de abur pot constitui surse de explozii chiar dacă nu au temperia,turi
corespunzătoare pimctului de aprindei.e a zahărrilui.
• Se menţionează posibilibtea iniţierii unei explozi.i datorită
a:ăLdurii degajate în ur,ma lrecării un6r piese între ele, fa+pt con-
ffirmat de pradică. Sarcinile electrice care se` for`mează în iurma
ffrecăi.ilor pc>t iniţia o explozie dacă nu sînt ccmduse h- pămînt
pe"tru d'escămai.e. Aceste sarciri, odată formate, se pot menţine
pe` supr\aîeţele de frecare
• La contactul praf.uluirespective
de zahăr pînă la o supraîncălzite
cu piesâ oră Şi jumătate.
se for-
•%eâzăău:mfeesltedceulcărebgF:f Eieroârăcr, =paat?:l, în anumite condiţii' ,.să
Energia necesară pentru aiprindei.ea pulberii de zahăr variază,
'fin funcţie de granulaţie Şi de alţi parametri, âmtre 10 şi 16 mj, ea
ffiind sub cea a scînteilor provocate de squrtcimuite. Pentru aprin-
iderea priului de zahăr depus în straturi de cătie descărcările
:i#oo=aătiâ:,neosrte--nuffneş::dfenn#:diein±mdiil6foLţ//=1,.iaracelui
• ,Praful de zahăr depus În straturi pFezintă pericol din două
iconsiderente : pe de o parie, el poate izola saminile electrostatice,
•jommfte în cond.ucte, În maşini etc, Împiedicînd `cx}nducerea electrî-
trităţii la pămînt, iar pe de alta, creşterea stratului de phaJ: depus
::g|fsetălapoîse|bzwfl:|:,:eaaai|:=eenndtiăurliŢii:::nâîup|liăş:g:ăanr,gteain.=,âîsi:::
ide pmf. Praful de zahăr, ridiffiit în atinosfeTă, face eu putinţă pi`o-
ducerea unei noî explozii sau poa,te da naştere la o serie de explozii
Ş-ln lanţ.
În general, explozia amestecului de praf de z.ahăr - aer de-
`i)rinde de Îoima spaţiului în care se află amestecul, de existenţa
!sur§ei de f®rmarie a prafuJ`ui, de distanţa faţă de`suisra de aprindere
!şi În mare .măsură, de energia sui.sei de aprindere.
Cîn.d `5-a ajuns la concentraţia care reprezintă .limita inferioară
(de explozie .(20 g/m3), vizibi`litatea este de \1 m, iar k 50 g/m3 lumina
-.dată de o lampă de 25 W nu mai poate fi văzută dar de la distanţă
`de 3 m.
333
4]oocŢemperatura de' autoaprindere a pi.afului de zahăr este de
Exploziile Şi incendiile de praf de zahăr pot.fi prevenite dacă
se iau măsuri corespunzătoai.e. Astfel, În ÎncăpcTfle de pr'oducţie
geuasţ:bieitsaăîrixiesrtieo=oăncdeentăşiiiinâ::eFeppeunnhe.:iâesgreavfiş;arâespăufâŢflăă
de praî. pe tramsportoare, se recomandă evitarea utiJizării instala-
Îgi:.ec:erefnct:#%:®nTe:=:1eapfEă|r;ţclE#u=ŢÎEi;ngaiâ,uj|aEgEeâsîfrâttr:|atgg:r:
mai`ea de praf, cum sînt, de exeniplu, uscătoarele cu talere. Se
preferă iuscătoarele cu valţ.u.î netede În locul celor riflate.
Oapetele de predai.e Între transportoare trebuie pre'văzu.te cu
instalaţii de aspiarţie. Această recomandare se referă şi la instalaţiile
de cemere, la i`ăcitoare, uscătoare şi maşini de însăcuit. Este nftesar
ca instalaţiile de desprăfuire să fie conduse centralizat, iai. sepra-
ţoarele de praf să fie amenajate. În Încăperi speciiale, separate de
camei.ele de pi`oducţie. Capmitatea exhaustoarelor trebuie astfel
caloulartă Încît să nu se depăşească limita inferioară de aprindere.
Pentru Încălzinea depozitel.or se recomandă folosirea radiatoare-
lor netede.
Presiunea de explozie poate fl redusă dacă sînt montate descl]i-
d'eri de decomprimare acoperite cu panoui uşoare. Amplasa4ea
optimă a deschiderilor de decompi`imare s'e va. faoe în apropierea
sui.selor de aprindere. Situaţia cea mia.i nefavorabilă apare În cazul
surselor de aprindere amplasate În mijlocul încăperilor. Amplasarea
#clâLe;orrripaereŢngăre%3rueiă,eî:erŢn:gîâ|ţdaeprîg:geeni:esuăprâ%ţ|eol:ă|odr:
Hzast:â|nătrcuurgeraoţgnreeaadseup=fxeiţ#uo.rnd3:2dâegl§:iîE;effsăe,Ega:3g:|i;
geamurile rabatabile, care se deschid la depăşirea unei amumite
•presiTrii.
Conform un6r noi.me. elaborate în străin.ăitate, supra±eţele de
::ăŢŢerlcşeza:;eai?3ÎÎ:e:r:iâi:ăebţ:bnâFoq;ur-:sîgsdî#':|S;i?roegogrţla:ăE'Îi:gooaî:_
Pentiu reduicerea concentraţiei de braf de zahăr, din în€ăpei`i
se ftlosesc instalaţii de ventilaţie pei.văzute ciu despră±uitoare umede.
Viteza aerului din conductele de aspii.aţie trebuie să fie de peste
fnostŢ[,astiîpîgctidueaînE:pîâE:rnateţeguunae::p]daesaE:gcdoe]€#g;]osredpereă€r:Î
În Încăperi separate, la niveLn.`l cel mai de sus al clădirilor şi pre-
334`
;:tă:elpg3Îâeă::snş:e:;urîlEţăe:Îi;:mdu:lşsrs:ti:a;l:aâ:,âg%ânpt:1raişl:l,ddsalâx5
:eesnŢ|[:Î;eil:ş:.şliîeela:aiŢEi:ulda:ă;:sî:T|;:.o=f?:go%±î:ÎîÎ::ÎÎ::l:iăoll;:ţ::peăf
î:etăî;:zT1;±fi%tcrhî`:d:e;r;1|.Sn3e:e:tcîooŢ:artiŢaaiî.::înş:iîs:t::se:Î;E-i`Enâgjî
d#ă.ngc±±}uuraeătee;Ps#oîiăsîe:itpa:edaîne]±:găeel°prL#c€Ţpe.SeremJ
0hiar dacă în6ăperile în care se dega].ă praf de zăhăf sint
prevăzute cu instalaţii de desprăfuire, se indică curăţirea zilnică a
duşumelelor, agi.egatelor ş.i conductelor.
Pehtru reducerea cantităţi de praî d`e zahăr este nece;ar să
se ia .măsuri de înlăt,urare a for.mării acestuia pi`in frecare, .pr6ces
inlluenţat de calitatea cristalelor, umiditatea zahămlui şi de imta-
geti:l=gâ,#adnespaoe:.dpurpgis:::â::tei:trşâârâ#a:Îţfast:nŢrornăreiadnetr.ernaaî:
transt€umceîtî:a:ă:g,lî=tânmL:iit:s:%tidşţii.aŢ:tci3gŢna,iămL=idstăat::
nu trebuie scăzută sub O,02o/o. Se preferă folosirea de uscătoare tip
€a]ere, care generează cu 75o/o mai puţin praf decî,t cele de tip. tum.
Silozurile trebuiela astfel construite Încît să prevină formarea
•de bolţi sa.u ci.atere umplere ori la golire. În caz de necesita.te,
se umezeşte zahărul din siloz pînă la umidităţi de 0,30-0,50°/o.
În ih.teriorul celulelor de siloz nu trebuie să se găsezscă dîspDzitive
§au apafl-ate care, în cDntact cu zahărul în cădere, să provoace apari-
ţia de scîntei sau de sarcini electrostatice.
5. FABRICI DE UI.EI
În ţam noastră, ma" majoritate a materiei prime pentm
fal]rioaitea uleiitilui comestiibil o constituie seminţelie de Îloarea soa-
Î*1ui. Acestea se depozitiază În silozuri aompuse dirL celule|e pro-
miu-zi§e, tu:Tm elevatoarelor cu aspiratoar.e casca,de şi podul silo-
25ului, În care se găgesc `lmnsportoanele orizontiile pentiu reparti-
zarea semimţelor În celu]fţ.
Cu toabe măsurile aaie se iau pemmi pg\eînitîmpinar€a
incendiilor, totiişi se anai produc incendii, oare În gmeHal au dpept
ffiuză autoaprindma.
335
 In miasa seminţelor de flioffea soarelui ge ,m`oduc .procese exo-
EŢ:oi:af:3;Îţîi;:a:gg3Ţai:.png:ţjlîăŢ:ămă:3;a:.:,Îa=îînşo::i4f!er:;sţji
]ăîj±!,Î,:jîîŢg,agr:g*aâEcâ:ăaTdţîâ::p%rLnîŢjă:`::§Ăîjhg;cţî;EmgŢg:jtiŢgn:g:;
:------:----:---::--_------_-----:-:---__---:::--:-:-:-:--------:--:-
Apa existentă În miasa seminţelor constituiie um]1 din factorii
esenţiali ai @pariţiei fenomenelor de autohcălzire şi aiutoaprindere.
âoengeţ:l=a:ŢÎŢ|:%-ai:i::mâ%iegţde!găl#ÎŢgzjeâşi3ăîEaîăoăEgăaszuî
perior, În cel de jos sau lateral către peretele bătut de scwire.
mă"gziî]effld=9ţăînsg*ÎogiES=Ze[sem#ge=ăet,°gdî:Pnp:=
maturi2iate cm impurităţi şi fără a se exercita un control riguros şi
sistematic al temperaturii.
Piemtru.evibaff.ea iauitohcălzirii se imptine o serie de măguri în
§peQial penmi reduc"ma umiidităţfi seirinţel.or. Seminţele de floai.ea .
soarelui trebuie să fie bine uscate (coapte) încă de la i.ecoltare. Îna-
inti de intmducereia În maigiazii iesbe necesar să ffe cimăFte de im-
purităţi (bmtiieri, fmnze, ipaie, nisip, piebricele, cioburi de stidă),
a]moum şi de oompuri mefbalioe (şaibe, qrie, şuiŢuburi gtc.).
Hnpuri.tăţilie de natură veg.e;tală favorizează pm,c.esul de auto-
•Î`măkire, iar aorpuffle mebalice, Fin provooai`ea die saîntei mecal
ni® pe tripul operaţiilor die cuffăţiie.a §eirinţelor pot iniţia ex-.
plozii die iamestecnri ide pr,af+aetF. -
Usoar® seminţelor de floar® soaa`elui se poate ffeahza prin ,fo-
[osirea diferffilor tipuri de uscăto`are, În§ă tbmper®tma nu trebuie
#scffă:â±#,tE;ditcaamffiiî:reg#gTbri:us#=âegh:ătidepgşt=;ăd|âo:g:
ţionării pmtiu a .se evita oanbonizarea sau aprinder®a. seminţelor da-
336
borită .pariiiculelor incamdescente de combustiibil §au a temjera+turii
.`--. ` ---- ` .`
nu se momandă ide !a se păstna În silqzur.i €elulare, deoairece §ub
acţiunea grreu.tăSi .proprii s-aT stiivi.
ipe timpul funcţiionării instalaţiilor de tiansport se `degQjă
iiîsşgn.gdFiŢâŢăanî:seîEu_Îjo-Îtiigăg*:d;dî:âjitîŢÎoge-g::mf
Pe timpul deoojirii §eminţelor de floarea soamelui §e dega-
jează ffbapbe mult pmf, oare fomează " aerul am@tecuri explozive.
E.3ăptg.ig:::peş:#ŢEcÎŢşntee:În:§:=ctuâaăe:i3lrt;;a::*tî:Îîg:âŢfsfletiiE;
şge:"tgiŢÎ;Ffî;S!"Îî:Îe?`"%ÎŢ#:r:3:":;%;ă;Îrâ;#e?,S?®;:cÎo!:"r:.Î:tăâdee;Îi;i:::
rgegcca#;e:Cjfz;gg##%;3cb##e:,;%e*cÎ,z}.€eă;#e"rcez°rcu{3r%#Ş,."8rşo8Zez
Pemmi evibarea inoen,diilor treJbuie luate `o serie de .măsuri
`` ;ÎgŢîiî?Î#Îilî,:lîF?ogâş:lîîaîiî;::fJiîii±vsîgr;lî::;iî-ÎegE:E:g;Îgî
scăpate de ia instalaiiiie de curăfire.
mşinile separatoa.re
Mfl.Qirii.1o <er`ai.a+r`a``a de
.Ju` imprurităţi,
i..v ..-, ` elevatoarele ,perriu tims-
go;ti:tcgid:âţ::ir:o,Î#aeiî=a:::fgîei:sre;.e:r:Ţ:ŢÎccege.ra:Şîin;:#:e:j::
Eracilor şi prin sufl.ama În. acelaşi Ttrip iou aer ia ţesfturii, În direcţia
opusă fiuncţionării "ormale.
grîjă.CicIonul şi Colectoml de pmî se ourăţă la timp şi €u muită
22 - C. 1119
837

mfi#uÎ]rgiţ::oedpş|Eic§;ÎiE:ă:ăeîigiî::Îuîg::€gîFmgîşelăcîarebiîi§i:
imx3ndiu.
veghg%pîppăapneennŢgp=daepnăuntsaenâLgîgeoului şi a cojii se supa.a-
=®±®:sâdŢpeEăiâoţgăohşnnŢ#ş:âl:se:Îiî#aa=u:=ţi_şÎ,=|soerj
stru6ţfi_'_măţ*âîffii:duoJ;=fŢilos,gegabŢgriâp%Eig#e
e-``^s3 __ _ =_---_
depa,rie .d-e con-
Sum :Ţaouă.riî. din.secţia de producţi.e. scopuri, pe mă-
cim s:ua dF#fie#eabn=Îşnmâazmd?en#c:andE)Ţn insta|a#i de ră-
F:Îşe#ŢPŢri®EfăŢ:atg:â:ÎunŢ]L=aţegbhee=j#+acntiîân#eeFaî##tă
âgt.şfg:?;%;ă:,:s:gޱI:sg.Ţg.aig=:ăîE:âbuŢeeastlusŢiFc,ăsşnsti=eî:
Îjn:ţiîdî-i=eEzÎ=Î.ăeî:şoÎsîsââccîţt:o;:eîîâig:oeEi:ăîîii=;:r;d;cepuuî#stîă:
gâăn#=r,g;oÎî;:tcr.:îeî§3e=FâŢ:,s:s=:â%ţodusnud=ŢLL=d::[fgŢ%rŢp];
ă:idknş:Î:#rne:eEŢâa.pa:.gâiff:el|geg,o:g:nd±dp#:;±|Îr|gd-ăe,g=3â:
îgŢgŢjeî:®âae±:g±3s±jsîîîţ:g=g:;Î:riî]ÎtfEţ]fgîg:Îîg#gŢ#jşt[ă:ÎŢîţ]pk=j:
L=;tŢ=Ţb.-m;aiear;=aşimad::Fu=iing::=gjg:?.sffiT=ăă,dgaddeup|.â:
tare etc.
La hirtele ole®genoase :rmcesu de autiaprindepe Începe la
7,0-90,OC.
338
reioT,Eoi%e:#eaaî#F;:CăîînmuBăe[eaggaes'e];astdeîsncărecbffiînaţeeaxzga]#peaţ-î
din lemn, a]tamă, ialuminiu Eau. a"e im.ateriale "f eroase.
Pentbr`u a se ievi.ta producerea unor răbufniri isau a exploziilor,
Înainti de a se descărca extractoml, €vacuamea gazelor se face Fin
orifiriul de descăroare.
` ,` . `Garnitira de la uşa de descăroare a extractoarelor se unge cu
grafit, penmi a se a§Lgura o bună etanşame.
Scmgerile de benzină pe la âmbinăi`i, n;.obiniste `trdbuie Înlătu-
rate Îmediat ce se paroduc. Secţia de exftnacţie se prevede cu o insta-
laţie de E;tin®em ou abur.
Şrom se ţine În eflractor pînă ce aburiul din el elimină fbostă
benzina ; pentiu Bceasba se ceme o atenţiie şi o `eonştiink:ioasă supra-
v€ghea:e a prooesului de f®brioaţie.
Şneml de transportat Şi.otul se verifică perrnanent, pentru a
se Înnăîtura ±recările, căldum şi evenmialele sx=înţtei.
miîs#Ţngăşp*â.gi6naeaiăcătiăîŢpaîin"ăehdeceîe%ouZ,iitnmîoa%:enptgt:
`ffioe, fie ,prh stropire ou ®pă .pe ttot .timpul transp`oriării din secţie
în depozjtt fără a depăşi o .umiditate de 4-6o/o, fie prin depozitare
în stma;hiri foamte subţi.ri.
Pentiu evacuarea pnafiimi şi a v®porilor de `benzină §e con-
struiesc instalaţii de ventilaţie adecva.te şi independente, agregatele
de ventflaţie mont`^mdu+se În e]sterior .oa de altiel şi priz€le de cu-
rent eleGtiric.
Ilrina;tul electric să se faoă din exbeTioi., iai. motc"a,r.ele elec-
trice vior li de tipul sig,ur oo"tma exploziilor. Lămpile port@tive se
folosesc `mmai În cazuri speciale, alimemtaite` din extx3rior la 12 V.
in secţia de extracţie se recormndă folosirea .pompeloff acţio-
nate iou abu.
În secţia. de .mfimme eşte n©cesar un con'trol .permanent al
tutumr aparatelor icape lţicrează sub pre§iune. Apanatele de m-
±inffe Se prievăd cu conduote şi vemtilie ,pentru evaicuarea uleium
În oaz de incendiiu.
. Pe lî`ngă unele fahrici de .ulei f.untcţionează şi secSa de solidi-
fic.are Qidrogenffe). De obioei, hidrogemil folosît 1`a. Bolidificare se
obţine pe cale electrolitică. Folosirea hidrogenumi în pc)rcesul de
•fabricaţie pnezimtăi m aocenituat ,pericol de explozie, d"rec'e for-
maa:ză cu .aeruil amestecuri explozive, Jumnaite de incendii.
Ajoest luicm este posibil ori die ititi ori se !produc scăpări de
gaze pe conducte, la r\otbinefbe sau la apariatul de solidifioaffe.
339

. mdrogenrul se aprindie uşor în conta.ct ®u o fliacără şi se aub-
aprinde k o ttempeT®tmă de 57io.°C el `formează cu aeriul amest.ecuTi.
exploziw`e Î.ntre `4 şi 74,20/o.
P.en"i Î\nlă.tumama pericoluhri de incendiu În secţiilie de hidro-
g:#]eore§::jnn=c*Î:ă'Îri:8DŢgîeneuiiiŢE=:J;Pţ:flrie?C:d=gFnŢ::s#:
scăpări de hidrogen tneibirie să f.uncţicm`eze instabţii de venttilatie,
absoflbţia făcînidiu-se la pariea cea mai ridi!Qa:tă a .încăpeo`ii;
dma:ng#o€oEsă;ă :eaTbtEP#:îLŢf=::::, v€#abme]e wr avea
Aparatura elechică ®mbuie să fie de tip antiexploziv. UtiLa-
jele şi condu.dtde pri,n ic.are cincu]ă hidmogenul, ®buul şi nileiul vor
fi lqgate la pămînt, pentru sicurgerie`a elieotricităţii st@tiae. Acţiona-
rea util^a.jelor se va face " mGtoare ian.tiexplozive şi numai ,prin
intemiediul cmelelor de transmjsire die tip antisitatic.
Conduatele de gaze vor fi aşezate În mod o.bligiatoriu H dis-
taqţe de O,8iol m, faţă de smsele de căĂdiură. Ele vor fi `prevăfflite
cu manometme Şi sjupape de si\gumnţă, 1egate la i.eturul de hidroge`n
l,a suisă sau pemtru eliibemaraa în a.tmiosferă.
urii€F;âkibbebrhi##ţiitifpsutiaFbfloiî#moări:,d:geseEŢpi"±:nîg
stmea a.utoclaviei d`e hidmctgemi.e .periru ia. se evita o .explozie.
La oprir©a labrioaţiei .pentr\u me.pamţii behnice ,trebuie Înde-
păriat hidoqgeml din apamabuna s`ecţiei de iautochve, prin su±1area
ou aer sau gaze inerte. Repunenea ân funcţie se va ffloe periodic
numai după tce cmrducrEele în cane umează să se jnbroducă .hidro-
g:eu]săm#tînduete±Î.&hogŢdEgndpudâosâuh.dîffnersî:g:tEâjeŢgov%=
depista cu soluţiie de săpum şi se v\cir fiace periodiic .detimninări de
comemtnaţie a ga2telor pericmloase.
Reguli genenale ide prev`enirea imendiilcm ca : Înterziaerea fo-
aosirii focului dieschis, 8 fiimstului, sia.u. a execmtării unor lucmări
care produc scîntei, trebuie respectate cu cea mai mai.e stricteţe.
Personalul secţiei va purta încălţăminte cu talpă de cauciuc.
6. iNSTAiAŢii FRiGORmicE
gu]uîp#;gm:Ţd[,,t*âooLfâgî;însîEeî=ă,optn#eăer#,jLgăod;Ţcîe:eso#Î=
muame lia oonserviarea prin frig a difieritelor prod.use alimentai.e. Pia.re
pamad®xd iea la asemenea tempemtmi scăzute insbalaţiile ffigorifice
să .pmzinti pe8'iiool de incmidiu. Este iapi'oape de necrtezut ca de .1a
:340
EŢ
®nge|®re să se ajungă h topire şi ace`asta dinti-o cauză ăaitecare,
care de cele mai mul.te ori apare în um:na mm nqglijffl*e omeneşti.
iperi)Gliul de incendiu şi de explozie este gemena:t de exis;ix3nţa
mahialelor i2oliante de niatură combustijbilă şi de jnflamabflftaitea
=9mad:]L"gt;eşîag#:Ţ]D:goaEc:kaea=mţ#T:btifl:adL%Eîris#***m::
•.tităţi miari cun}-stri gmăsimile, oamea etc.
aa m®tffiale izolamtte se folosesc ,pluta, pluti ibitumi;izatiă
Asko (pentru pardoseli), riimeguşd d@ lemn şi În uLtimul timp plă-
€ile de polistiren expandat.
0 canacteristică a acestor materiale este arderffl mmnită, cu
mage dqgqjiare de .fum, oare tcmeează mari idifriultăţi rm st@bi]jma fo-
aam]lui şi în intewenţie. Astfel. de inoendii, uneori, se desooperi cu
Înffirziere.
Pluba oa şi oelelalti ma;teriale foliosite ca izolaţie se pot aprinde
âî=h#Ţffi#Ţfeîăo#;%effgâjă:l#a#i:g®?riŢiră5Î#6esedei:
Polistiimu.1 expand®t se aprinde -uşor, chi®r şi de b un chi-
g::,ădee=npE,uagusaşuFrdE:gnEfim:*Lt]oap%emîE=gpînpcî:=
diului. iponstimnul expandat iamde ou o viteză mum mri niflre decî#
a celui obişnuit.
îmăpeîŢeză:dL:evâfEp]ăqeţgomg8%g]go#ffisuabtitgEŢădîâ#s€,pŢgăg
#rŢdpLseet,dtk#iEţa:aitriftEEi=tîg:n:fipb#i Camtitate de lemn de
Foimama unei aantjităţi aşa de mri de fum `poezintă un mare
pericol ipe rEimpul incendiuliui.
hdiferemt die nffltira ei izolaţia combustibilă ica:eeiază un ac-
•oe"ti]at pericol de inoendiu.
Pe timpul manipulărilor În antrepozite cad pe pardoseală di-
feribe firimimi de oame în special seu,. meori şi gmăsimi "e §e
timbibă în asfial.t, În iaşa măsumă htit este pmetic imposibil să fie În-
depăîibate. Pe asemenea ipardo§eli, iincendiul se ,propagă mai repede,
rir fumul, abimdenrE şi îneeăcios, devine insupori@bil.
0 instalaţie frigorifi,că incumbă şi agenţi friigorifici. iîn pe-
zent oa agenţi frigorifid sînt utilîzaţi peste 3io ccimpuşi drimici,
•d.ar numai cîroa m `au o langă utiliz+are. Cei mai înhdbtiinţaţi s^mt
Lamoniaioul, doruma de metil, Jbioxidul de oambon, ibioxiidul `de sulf şi
-m ultimul timp fi.eonii (freon 12, freon ia2, ca. k}ei mai Îmtrsbuinţaţi).
3n
 Cu ,toate ti prinbe ioondiţile impuse agenţiloa: frigoTffid` figu-
i.ează şi acelea .de a nu fi nocivi şi inflamabili, pînă în prezent nu
s-a flju`ns Îmcă la aceste deziderate.
Amoniacul prezîntă pericol de incendiu şi explozie. Ca agenb
gi|ŞîŢgi,C,dg##ecfi#.ă§ă:.ieîgtŢfli±e::|%tf|înriemrigâţ:găfrdi:
oapacibaibe mijlocie se gă§eşte o oantitste de 3.Ololo*.500i 1g amo-
niac, iar .pmmi .pieqderile nomiale Fin saăpări de vLapori este ne-
cesară completarea a 40-50 kg amoniac în fieoare lună.
îi.ag%::ăîgfi=:ăguîe#n#ia:1;:e%:ăî:â:eâirdşî.ni:=şggrEarŢgT;
16-250/o iamoniacul formează amestecui explozive.
ExploziAa pmdusă nu se ipoate compara din `punetul de `redieTe
d presiunii de -explozie, d efectelor dimamioe, de exemplu c'u oea
a unui ©mestec de acetilenăuei..
Totuşi este n`eînrbemeiiată părerea umra oape consideră .âmo-
mia"]1 ca pe o substanţă fără .pefl:icol de rioenidi.u şi explozie. .
mesîkneîFesLtaatipvti:edîEgpaăî%e„%maopnmEţa#veLŢ:E,ţ.Înut]a„upm_
` În aaz de avarie a instalaţieî, amoniiaicul se poiate scurge 8`e:
'lativ irişor şi ©iduna în aErul Înconiură.tor h comentiLaţii ridioate.
Fiind .miai uşor `ca aerul se iajcumulează În pmtjea de sus a încăpriii.
Datorită însă mir\ctsiriui său Înţepăjbor, somgerile prin neetan-
şeităţi se pot tdepista la timp.
Sc!urgerile. prin conducte se pot prodhce dartorită unei poro-
`zităţi, din cajuza sudurii sau lipiturilor executiate necmrespunzător.
]îpsădşâŢtgaenŢ*ecŢmosnpî=zŢ:îm:peQ:,:V#koşîşăhăaff€3FteTo=g:îg
oomprsoml.ui. .
Clorura de metil, datorită Îaptului că se lucrează la presi.imi
relativ redLEe, este unul din cei mai utiHzaţi agenţi fiigorificî, ^m
instalaţîile frigorifice mici automatizate.
` Scăpările de clor.ură de metil În cantităţi miici, deobicei, .nu
:pot ±i dstectate `după mîmos.
CloiTura de metil în amestec cu aeml în ppoporţie de 8-19,7°/o
devine explozivă.
În instalaţiile frigorifice există m,ulbe maşiri şi apardte elec-
trice la oane se pcht .pmiduoe defecţiuni umnate de scînbei şi În anu-
mite mndiţii riiar §î de incenidii. De ©semenea, se gă§esc cabluri
342
Tuei±:#:,şi:zu.tEaetkş=e+ffŢi?o:ţâ,.pâffagEŢtiăi:iăe€(mpg:ti*e,seti`3â:
scmtcirrita.
produce şi la aparatile de protiecţie
• . 1în spe-
____J.-l-
cia||Peig#Ţ#JărîE#r#Tţ:eiîLîc`.aDaga=r=:nu=g;udua~ă.f*#ie
îâd:=egiîindeŢeeîti#11â,#pmŢitideşg:,d=ilieepoorte%g3=imendii
ch."ikaîe"lâcetioi=oiobar,eiîegi#1g::aşişipîFk:ebiEiprodmesc-t-
Pentiu asigur:ffea seoiiritătii antiepozitelor I.rigori±iKx3 împor
tiiiva iqmndiilor stnt necesiane o serie de iiriisutri consmctive ş.i de
explmtare.
Bîioîtî:g=#îîui;]Îţuăc!s:dig±8Î%aî%Î:oαă;iŢîă®Î
npuauno®±ăousîbmpdaă,agup:bâLÎ:F=aîtffiriî%]*rehkpn=v%îeo§băŢî:teu§coţ
Îîîi#±e®::=oi±ţae:omi::poă8gŢe#%ŢgEg±gg=Ft:er:%i[ş:ŢE
tiitilelcnuusntie.11eăţsgi,=:a=Ţgt.tgîîgţaalîEegsuegi;iglâkeibîloŢibu=
z3îstent se poste folosi +penmi pereţi şi parioseală.
PaFdoseala ."i itreJbuie să iîndepliniească şi al.te oondiţii şi
anme, să fie rezistntă.1a siariile dîmmice, să nu fie al.unecx)asă
şi Să Pemită 0 CLmăţerie Uşoară.
frigorEşcnibgâriăgr®ffmîgG:l:#ririădeexpŢo=tnadrl:uageinnes:âîaăâi.agenţii
Agen.tul ffi,gorific, de exemplu, nu "buie să ®tace metalele
folosite î.n instahţie, `pmtr,u că altfel se iproduc scăpări de vapori
•sau lichid.
"duF#®.l:1#Îîăălgflialdâgen#tŢruiffifi:i.garif±cgăi:âEâidipdg`bsii
fie cît m.ai neînsemniat.
I)e asemenea, este ne®sară stabilirea cît mai uşoară ia defec-
`tilor de etanşa.re din instalaţ,a aîlată în exploatare. Rmedierea
neetanşeităţilor constă În dsteotarea şi reparffea defechlui, refa-
'343

Î:gs:cŢi:;ug#ii%fgbtar`;ajieie§ifărâîE:ă,rnc=eaaioî:aagt:fibg:f;ig#|Ţiî
spetiale de Încărcarie.
• Bu.tenile ou agenţi ffiigorifici, necesare oompletării încămăturii
instalffiţiei, se vcm ţine la .un loc ferit de Încălzire (susă de căldmă}
şi În pod special de fog desc-his.
ÎncăE3ă®b=t%işţi#:]:Sărcă:ÎEdtfFr:#-gecămr.Chffifie!;ggţgoaffŢe]cueîaffi;şş
pericol.ul de explozie.
Penţbm âmăr,care în bune condiqi butelia . se va introduce
În.tmm vaB cu apă caldă şi anume În psrioada În. care compresoml
aspiră.
Uleiul folosit în mod aurent ân instalaţiile frigoriifice ftbuie
să aibă bumtul de autoaprimdere În jurul Q. il6to-18(0°C, Qceasţa
pentmi a nu tmansforma compresor.ul maşinii frigorifice În mbcr
" explozie.
esbap##tienţ:gd:u;pgf%*eeâg*f,raiga-Lfiîiăohmioăn#-ri?
aare hebuie realiza.tă cu ajutorul unei presetupe cu inel de ,gnafit.
se-#kpa±?#eâşŢeăăuEg:u=oŢŢio5irpz=ŞFnee*totimŢâleoîiccie:Li:
0 astftl de irmtalaţie Î,nd`eplineşbe opemţii ca : reghie ®uto-
mată şi indicai`eia .nivelului de amoniac, semnali2area opti€ă şi aousl
itică a depăşirii limitelor admise .1a tempenatiiri, qmesiimi §i nivele
În diferite puniete @1e instalaHei, reglarea automată a temperaturi-
1or, semnializarea lipsei de ungere lia `oompmsoa,re, semnalizmHaa
grp±Î:ăîfîîăî'Custîcă a rămînerii 'din ne8lijenţă @ uiiui om În camem
Încăperile .instalaţiil.or frigorifiti €are folose'sc a.genţi firii8o-
mifici .in±1amabiili itrebuie bine aerisite, .În ioare §cDp se prevăd sis-
beine. de venfflaţie core§punzătoare.
CAPITOLur. 2ţv
PREî7ENffiEÂ INCENDHLOR ÎN TRANSEORTURI
1. GARAJE
• în g.am`jele pehtm autovehici]Ie, pericolul de inqendiu este ge-
nerat de exisţenţa benzinei în mezervoar`ele .acestcffta. Acest paricol
este destul ^de mare abuimi cînd sîri ci`ea.te condiţii de evapoi`are a
benzinei şi ventilaţia §e face în mod necorespunză;tor.
În ca2Jul conoen.braţiilor `perişuloase h expiozite, formate în
garaj, se pot declanşa.explozii sau in.eendii idin cauza scînteilor ie-
şite la eşapare, a ţigărilor şi diibrituriloT iaprinse, a flăcării şi .a
corpurilor inoandescen.te, ta Emurtcircuitelor., © .sc€nteilor şî flamelor
electi-ice (inclusiv de la ihujfi), .precum .şi datoriti căldurii degaja;te
ă'ât3îrîtt3rîăâgl2diâi!®âviv,asfbeeeiaEŢŢne,::es:ăn:Î.n±gua;t,ă#:gâ-±eelâzlănîă
.pemianent peri€ol dă ihcenddiu şi explozie şi aoeasta. din cauza sii-
priâîncălzirii uşiţei so.bei şi a jianului căzut din focar. h gaFaje, in-
cendiile miai pot fii pro`vocate şi de iautoaprinderea cîrpelor Îmbiibate
cu 'ulei şi unsLori, depozitbate prin diferi`te €01ţuri şi loc'uri ,astcunse
ale gairiajului, pe riin timp mti ÎndelungLat..
iauolăle|şi=EŢEÎş:ârîr:i.ăindoeeŢg.risFml;#tg:iaŢE?i:gîănriic|lârLăâ
ga=:insa|:bflgâ:ăr#aEiocvffi?ehiâ:1e5g:diîiîffâ:p:şăstoeî|p#aaiâ,od:igă;
tipul autovehiculelor.
Amplasarea .g.amjelor în subsoliuri 'n`u este recomandaibilă de-
oarece, În iaf.ară de difiriulbarbea evacuării lor, vaporii de ibenzină >Şi
gazele de eşapare, ±iind mai gmelie 'decît aeml, se aoumulea,ză pre-
2entînd pericol de ineemdii, expl'ozie şi intoxiioafl`e.
Gamajele .ampla§ate la et.aj trsbuie să dispumă de căi suffioien.te
de e`nacu©pe.
`ŢJ-şile garajielor trebuie să iasigure o eva"iare riapidă a au.to-
velriculelor.
Combustibiiul @enzina, motorina) sie păgtrează în depozite am-
plasate În. exteriorul clădirii ganajul.ui, 1a distanţa `prevăririă .în
n-e.
845
 Platfomele de garai.e a &utorvehieulelor, se amplasează faţă de
clădiTile din jur, la idistanţele prevăzute de nom'e.
ln interioml gaiiajelior, m ,tr€buie ,păstiate ibi.doane cu oom-
bustibil, unsori, uleiuri, caucî.ucui sau al.te marteriale oom-
bus]ti.bile.
Pe timpul examinării motoruLui (oar,buratoiŢului etc,) sau a
iezervorului.de combustiibil, nu trebuie să se fumeze şi nici să se
H:ucFeze cu ±oc deschis. Umpler`ea Gau gorirea rezei.vorului §e face
mumai ziua, Şi În cazuri excepţionale noiaptea, în exterior, ilu-
mimma asigmîndiu-se electmc, cu lămpi .protejiaite. Pe timpul .um-
plerii .mzervor.ului cu bemzină, motorul se opreşte §i se iscoate cheia
de contaot. h` c`azml oievărsării .peL jos © ibenzdnei sau ,a motorinei,
ipetele se acoperă imediat €u nisip, care, după oe se Îmbibă, se e`u-
cuează, looul respectiv presărînduie din nou cu risip proaspăt.
Rumeguşul nu .trebuie folosit, deoareoe i`ămas depozitat un anumit
timp se poate ©utoaprinde.
Rezervorul de oomtbus`tiibil Şi conduotele trebuie să fie ittine
hchise Şi etanşe, pientr.ţi a se evita emanările de vapori. Instalaţiia
electrică a autovehieulelor .trebuie să fie .pemn.anent În stare de
bmă funcţionaner exeluzîn.du-se astiel posijbilitatea fomiării scîn-
teilor electrice. Coniductomele elec*ice tr©buie să fie izohte, con-
tactele bine făcute] iar în oaziul unei reparaţii la instalatiie, se desfae
n:egăturile de la acumul,ator. Ex©minarea un.ui ac'umuhtor nu tre-
buie să §e. Eacă la lumiina chiibriti]lui, debaffece se poate ©prinde hi-
di`ogeml emanat. Pe timp de iiamă, motomul şi rezervorul nu se În-
călzesc ou lămpi de .benzină sau cu alte smse d6 fo.c deschis, ci
`numai cu apă oaLdă sau aer încălzit. De asemema, în apropierea
vaselor de ibenzină în care se spală .diferite piese sau se execută
opemţii lia care s-ar putea pFodiuce soînteii, este interzis a se umbl®
ou foc deţşcliis.
Iluriinarea garajelor se va face cu lămpî electrice adecvate.
I.ămpile portative vor fi ai`mate.
Încălzirea garajelor se va face cu instalaţii de încălzire cen-
ti.ală. La garajele mai mici (10 autoturisme sau 5 autocamioane)
•Încălzirea se poate f.ace şi cu sobă c'u acumulare de căldură, cu
condiţia ca uşile de alimentare a sobelor să fie situate la exteriorul.
garajului.
1n garaje este interzis să se introducă autovehicule cu rezer-
voarele de benzină fisurate, cu ţevile de eşapament supraîncălzite
sau fără tobe de eşapament, cu in-stalaţia electrică defect;ă sau în-
cărcate cu materiale explozive, cx)mbustibile Şi uşor inflamabile.
346
Îii garaie trebuie să existe m sistem de ventilaţie mecanică
sau natui.ală.
Înainte de punşrea motoarelor în funcţiune, se deschid uşile
garajum pentru a §e asigura o 'bună aerisire. Pentru a se evita
eventualele autoapripderi, cîrpele îmbibate cu uleî şi unsori se
depozitează în afara 8arajului, în cutii metalice, acoperite.
Încărcarea acumulatoarelor În garaie este interzisă, de ase-
menea şi depozitarea altor matei`iale care nu Îac pai:te din inven-
taru| |anut3`:eaŢec,u|ae?|ârărea autovehicu|e|or se va Îace astfe| încit Să
ââpFdăăstş:zâ..:pâ:iihîchEt:âiue.1epeşătlŢ:râ:i;ffct=eeştăe::icgoT:1ânâaâŢ1";:=:
marcheze pe pardoseală spaţifle de garai.e şi cele libere, în luncţie
de poziţia uşilor prşyăzute pentru evacuare.
Un pericol deosebit de explozie şi incendiu există şî pe timpul
Încărcăi`ii acumulatoarelor. La încărcarea acestora, atît la cele cu
acizi cît şi la cele alcaline, se degajă hidrogen, cai.e în cazul unei
ventilaţii necorespunzătoare (mecanică şi naturală) fomează cu
aerul. amestecmri explozive. Camerele pentru încărcarea acumula-
€oai.elor, dat fiind posibiutatea Îomării amestecurilor explozive,
vor fi considerate încăperi cu pei`icol de explozie.
Pentru prevenii.ea exploziilor şi incendiilor, în camerele de
Încărcare a acumulatoarel6r trebuie să se asigure în permanenţă
un schimb de aer care să nu permită formarea unei concentraţii
periculoase de hidrogen-aer. Intrarea În camere de acumulatoare
*ebuie să se facă printr-o încăpere tampon, în scopul evitării pă-
trundei.ii hidrogenului şi văporilor în încăperile vecine.
Pentru deservirea, în bune condiţii, a staţiilor de baterii de
acumulabare, §e prevăd urmă)toanele .Îmcăperi separate : Gamffa
acumulatoarelor. încăperea tampon, depozitul de acid şi apă disti-
]ată, camei.a pentru echipamentul de încărcare (redresor, apai'ate
de măsură şi de protecţie etc.).
Trecerea conductelor şi barelor prin pei.etele camerei de acu-
mulatoare spre încăperea cu echipamentul electi.ic, tirebuie să fie
â:taen5ău.vEos5şe:e:3zŢs#iiac:cţcio=deuactvoaa;â:Îlo:edleegaăcţgăuîfăuîii5.vop-
Montarea în interîorul camerelor de încăi'care a acumula-
toarelor a întreruptoarelor, prizelor şi a altor aparate cai.e pot
produce scÂntei, esbe interzisă.
347
 2. NAVE DE MĂRFURI
Este ştiut că, în ultimii ani, tehnica în construcţia navelor gp
evoluat în mod considerabil, lemnul se foloseşte din ce în ce mai
puţin, maşi.nile cu abur au fost Înlocuite cu motoare Diesel, navele
au fost prevăzute cu instalaţii de stingere a incendiilor Şi c`i toate
acestea, procentual, incendiile n-au scăzut pi`ea mult. Din unele
Ştuaâiâtig:5r=i3eos/:Ciannu#ă:â|dâ:lvŢ|%:?zîminâeanşiiie|Ţaipr%;on±:cde:
acestea ocupă al treilea loc În statistica acţ!identelor marine, după
ciocnii.i şi eşuări.
Printre cele mai frecvente cauze .ale incendiilor se enumeră =
΄iîî1:P:şîea!G:Îgcşu:c;jr!e:o::;i;e;zgeî#g;#:%=?i:a?:n;Î;:e:Îjţg;i#i:afdfsăăt:'
1% _tn.sTlaţi.tie. el;ectrice ea:uza±e de _€_efeqiuriLe procius6 ta insttcdaţiită
eL%eS:.f:_:Csşsîâă"e+eS}eeresştper%dah%S%ţLTeeg#}%r°îrcedeT:ezT#:°i::a{:%r%stt°urcrti##r
g#fofQ'gecă:5g#or,ă,oe;C2e,.Î3cÎ32şrcet:"®aaşâfoea##io"adtgfggş?eg:,;?ş#::
gă:,;ăg"#er®h|â:?:ăşicăsr:bstgife,oâ|ecco#i?g;icp"e,sfâ*rcee,?|cgt"tir%scn:g:.
®_ cP.€Pri±uTi _şi ţigţi arumtie La ântivmiphre, prim;tTe mă;riu;ri';
® cqkduTa_radistă de maşbri (ccwe se ±rcmstml±e i?rim pereţ+â S-ciiiĂ dă
maşiri) ; ® cortftictul Li.c:1riăelor co`rn,bustibîle, prekL:ns-e, cri ţevtiw de
eşqpcurrgen± _ale motocwelor, cu cCLzcmele şi alte păŢţî %ncăkzi±e cLle
măcarismelor.
Aproape 5umătate din numărul incendiilor qe pe mare, sînt
cauzate de manipularea neatentă şi neglijentă a focului, de aruno
carea cliibriturilor şi a ţigărilor la Întîmplare.
Scînt6ile cai`e ies din ţevile de eşapament, sînt periculoase
pentru navele care ti`ansporiă materiale şi substanţe uşor combus-
tibfle şi inflamabile. Din această cauză, incendiile se produc, în
speria], În timpul Încărcării şi descărcării măriurilor şi m.ai aleâ
a bumbacului.
Incendiile produse din căuza autoaprinderii şi autoînflamăriS
sînt destul de frecvente pe timpul transportului unor materiale
combustibile şi. suŢ]stanţe irilamabile ca de exemplu : cărbttrz., bt4m-
bctc, _proă:use vegetale, cauciuc;.tuTte de fioaTea soareLui; comp'uş%
n€ sttlft4Zt4i etc. Pericc)1ul de autoapr.indere 'şi autoinflamare este con-
sidenabil 1ia tmecei.ea narvelor prin regi.unile cu timpBraburi ridimţe.
348
Bumbacu], c.a unul dintre materialele uşor combustibile, care
În anumi.te ooiriiţii se autoîncăilzeşte, .nu trebuie transportăt împreu-
:oăarceŢUFreotîŢ)seşiui:::agâggfiunrţie|ei.gbîisl:îEŢşi#id±a±:barnee?
maritime, dîn cauza aşezării lor în stive mari, a lipsei de aerisire
Baloturile de bumba,c eu urme de ulei, transportate pe navele
maritime, din oa.uza aşezării lor în stive mari, a lipsei de aerisire
corespunzătoare şi a transportului pe timp îndelungat, mai ales prin
regiimile calde, prezintă un mare pericol de autoapi.indere.
Ţevile de eşapament ale navelor destiriate transportării bum-
baculuî trebuie prevăzute cu sl,ingătoare de scîntei. Pentru a evi{a
formarea scînteilor în timpul Încărcării şi descărcăi.ii prin lovirea
benziloi. de oţel ale balcriurilor de bumbac de ramele metalice ale
desohiderilor magaziilor, este necesam ca aceste rame să fie prote-
jate cu lem sau pîslă.
La încărcarea bumbacului, folosirea cablui.îlor, a c^irligelor de
oţel şi a plaselor metauce, este interzisă peiitru a. evita formarea
scînteilor de natură mecanică ; de asemenea este interzisă şi Încăr-
carea baloturilor În magaziile navei prin alunecare pe scînduri.
bmzuşr:aegtaaîîî€:es3a:euî,fpea]%toŢîgîe]e.seîna%ă]*:;g±ăgcîEaîăşşă;Î::
În apropiepea conductelor şi pereţibr încălziţi, este necesar să se
asigiure un spaţiu de siguranţă şi aşezarea unor panouri de scîn-
dui.ă la cel puţin 10 cm distanţă de elementele care iradiază căl-
dura..
Pe timpul Încărcării şi descărc.ării baloturiloi` de bumbac, Î.u-
mat.ul şi ±olosirea foculiri desclris sîiit intei.zise, atî`t pe punte, c.Ît
Şi în magaziile navei.
Transporiul bumbacului pe punte se face acoperit cu prelate,
iar pe timpul nopţii bine supravegheat.
Magaziile navei În care se transportă bumbac, se ventilează
periodic, avîndu-se grijă ca, temperatura acestuia să fie controlată
cu regularitste.
Pentru iluminarea locului de încărcare şi descărcare, se pot
±olosi lămpi electrice portative, cu putere de cel miult 100 W, însă
în bună stare de funcţionare şi tprevăzute cu armătiiră et.anşă, c.u
phsă de proteeţie Şi cordon armat.
Turtele` de produse oleaginoase prezintă, de asememea, pericol
de auto^incălzire şi autoaprindere, la acestea contribuind, în marc
măsu.ă, conţinutul de ulei vegetal, precum şi absorbţia origenulu±
din aer. Cele mai predispuse la autoaprindere sîri turtele mărunţite>
deoaFece disiparea căldurii în atmo`sferă se face mai greu. La c.on.sta-
349
tarea unei tempemturi de 70-90° C în stive, pericolul de autoa-
prindere este iminent. Cele imai multe cazuri se porduc în ]unile
iulie şi august şi cînd durata de transport depăşeş.te şase săptămîni.
Pentru a preîntîmpina autoaprinderea, trebuie ca turtele mă-
runţite să fie tramportate În stive separate şi prevăzute cu o bună
ventilaţie.

sautrţşn.tâl.aî:âtriav.e,li::teded:Ţatibâ:âagpiînnoăas|âs€rfausig:t:ăe.:ri&nîo:: ;io:|u:Î:Î:Îie|i;aiîîiî;Î:jiîi:iidîl;n:â:Îii:;Îiîpî=Îi#;;::;iîîe;;iî:ş;tîîîîje;_
ri cărbunelui , se Îolosesc numai lămpi în execuţie antiexplozivă,
`-``-`._...`.-..._`--`-_--```.``..._.-
guâs#În3a=ă:şi:Ţîi2a;aşmppr:gtduersfi:ipdă:tvae'beos=ep:rfţgîâ=ăm:gv#iolî.ţie prizele eleotrice fiind montate În exterior.
• Un alt material. combustibil transportat de nave este lîna.
Autoîncălzirea şi ®utoaprindei.ea poate să apară şi lă lînă, dacă
aceasta §e încaTcă În stare .umedă sau Îmbibată ou ulei. Pentru în-

:Ît=::â,Îcâto=ieenodŢe:|e:i.Hînna.ăsre±Cam|CăeiEîieînnăstâ:euŢ:icuafi:
grăsimi, cîlţi, in sau alte materiale care prezintă tendjnţe spre auto-
aprindere, este interz.isă.

ace|egi|Cneâsaugdperi;f;ţ:n=r?d:liflăE|,;1flooarceclâiebîEiăbracâ_re,seapncă
g:iena2âr3'essâ gg:rE:e Ţagazia cu apă, Care, În aceLaJşi timp' Se eva-
•ărcatopge:â3::tînaie:jăeriit|reei:iveei:C=rai3:Îa|Ţ|ai3ăa+gi,el:uŢossăîf::
aşezat cît mai compact, pemtm a nu se for.ma goluri care să ajute
la propagarea incendiului. Aşezarea materialului lemnos În apro-
pierea .pereţilor Încălziţi şi a insl]alaţiilor eleotrice, nu este admisă.
Ţevile de eşapament ale mo[oai.elor navei se prevăd cu stingătoare
:Î:i:::::i::lsîiîa;inj:bîhnîŢÎIîjnlij:u#jt;l:aâliîr::F:Î:e;aăeţş:ţ:ls?ls:Î:v:3ÎîÎEdî::st;Î:#:Îe:'
Pentru aceste categorii de substanţe şi mărfuri, măsurile de
S?::Îvnăteâ.|â#ănp|?rticmuFac::ggâţiektoeîfzişsiă.laînstâţi33ig,ş|:fpeecgumnşâ securitate sînt foarie riguroase.
trebuie a§igurate ordinea şi €urăţenia, toa.te resturile de material
leimos trebuie adunate, înlăturînd.u-se astfel posibilitatea propagă- dupăFÎFecdma%îîădâuogţîf:î,asîaîââşîîFourmnaaîv:î:tîmp,u[zî[eîşînumaî
rii unui eventuăl incendiu.
În unele nave se transportă cărbune, care În urma procesului
de oxidare degajă o mare cantitate de căldură. Procesul de oxidare
este mai accentua;t în €azul transpmtării, în comun a diferi.telor sor- îi-cÎoîli::Îa;Ît,âihd:Î:ge:5pe?:;efăe:ii:egpe:igj.:şijâ;ge:;ă:lă=;c:âjăiţ::e;gîe:cgjuE;
turi de cărbune şi În stare umedă. Oxidările puternice duc la auto-
aprindei`i şi la incendii, cai`acterizate printr-o ardere mocmită. ăî:ţec;înîâcţt3La:eăE=dp±gîî3:ăî#:]]%:€â%=ŢgîEsşaFauî[epî:atepro.
La depozitaiteia cărbunilor În magazii, în urma oxidării, se
•degajă oxid de carbon şi metan, gaze caffe pot forma cu aer\U ames- --_--:-_--_----:----___-_:---------__----:---:--,-----------__::---:-----:-_::
tâ#niexseplş=invâieapzeăngkfd:rşăitŢaatuâgîspterinp%iâă?ăeFeâgî:iilâdi?E
a bocapoi.ţilor.

•maimcaşebŢefi3â%Căr;iăiî:âăFoaavrăeŢruebtieebueiveitâîăi:tăroodutcece=grâăEă
teliile cu oxigen şi aer lichefiat se aşază nmai în poziţie verticală.
350 S5l
 Între butelii nu este admis să se aşeze ca material de implutură
:ă:a?Jiă::sl!u:ta:;h!a3lî:grE±aiîălrai|:ne::o:rtpr.:aov:igi:t:il:|a-Îanîc:ăsîLE:fs.Îc|ÎEŢşŞ
• Dintre materialele cai.e se transportă şi prezintă pericol de
1;naczeănddieu.af:ic|i:ăa,l`tfefliie|SeuT#âih:g;i.taufi.gee,etv.?pŞ:|ef|:|şsieu:ŞirT:iă;g:
uşurinţă de la un chibrit .şî chiar datorită fi`ecării sau izbirii. El se
transportă În saci, şi măi rar În vrac. Transportarea lui se face
în magazii separate, fiind ferit de contactul cm ulei`urile, fosforul şi
=uffiga=:l:.câfi,âuînînc%G:Ţapânâ:ţa.aiobronoăigşen.ş;aîârbaouŢ.â:râîgetiŢ#
sub fomă de praf şi În amestec icu oxigenul, formează conoentmţii
explozive.
prindş.tiEîft*]:pas±paop#nqncŢăzTud]:ă]euLmŢeţ2k::::Ţd:_as±pa#:â:
acestora făcîndu-se cu multă .aitenţie şi fără izbiri.
I,a încărcai.ea mărfurilor combustibile În magaz;iile navelor
Îg|toer nş:caesâ;osrăinsşt:|ca:îidâea:|e|:âiecafroel?sil.fi fără defecţiuni a macara-
În aceeaşi magazie nu este admisă aşezarea Împreună a sub-
stanţelor care reacţionează reciproc. Tot separat se vor încărca. şi
azotaţii (de sodiu, potasiu saiu amoniu), clor,aţii şi coloranţii.
Acizii se vor depozita la 9 m distanţă de celelalti mărfmi,
avîndu-se grijă să existe pc>sibilitatea c®ptării lor în oaz de vărsarie,
evitîndu-se astfel ifltrarea în reacţie.
Pe timpul navigării prin regiuni calde, punţile se udă cu apă
pentru a se răci.
Multe incendii se produc şi din cauza nerespectării regulilor
referitoare lă instalaţiile de încălzim, în special la încălzirea cu
sobe. Pentru înlătumrea aoestora, es.te necesar ' ca sobele să se
aşeze la anumite distanţe de elementele combustibile şi pe ;upor-
turi izolatoare. B'urlanele care trec pim i)lanşee şi despărţituri de
lemn trebuie bine izolate temic. Conductele pentru tiansporiul
aburului se mon.tează la cel puţin 5 cm de oric€ riaterial icombus~
tibil, iar la traversarea elementelor combustibile se izolează ter-
mic. Atît burlanele pentru fum, cît şi conduotele pentru abur nu
trebuie să treacă prin spaţii În care se găseşte` depozitat combusti-
bil lichid.
În ,.afama măsurilor de prevenire a incendiflor, €are tr;buie
respectate pe timpul înc.ărcăriiriescărcăi.ii şi ti`ansportului măriu-
J153
rilor, este necesar să se asigure supraveghereaj, controlul şi interven-
ţia În. caz de incendiu.
Controlul de prevenire a incendiilor îna,inte de încărcare şi
pe timpul navigaţiei, se asigură de personjal calificat.
La controlul care se execută înainte de Încărcare se urmăreşte :
9 înă.3pkirriTea qŢLăsyfftlor ăe preverire ct incendiiloT, Teferi±oar6 1:a
depo?t±qŢea măTfwi.Lor şi _dacă ima coTesptmde per;±Tu -±rcmsporiut
TLă.tiui.iloT _Tespective ; ® sta;ŢecL îmsa.k[Si-ei ebeci;rice ; ® existe"Sa
`de azoTmă şi PeTu±r.u
ţ?ăicFtoaT.fzor de stimgei.ea incendrilor
im±eTziceTea. ,. ® stzirea
fuŢmtului semnakizării
; ® sta;Lea `ehc-
imiitoacel-oi.
t.rice şi acusti?e a imcsp.diitgi ; ® gTaduk de pTegă;tiTe ak ectipa,jwkui,
i.n.eeea ş? p.rbmeşte o`}!|igcL±}±le care Le. revin, î,r.-caz ăe ala:rn:ă-şi d6
Lv%LeeTV?eg%îetr%apstp=ret##m®baâ:Ţre®as#at%aăt.oă%.#or="+st%Eââztke=E.
Neregulile cc)nstatate În urma con.trolului trebuie Înlăturate, Îna-
inte de Începemea operaţiflor de încăi`care. Aceeaşi atenţie trebuie
acordată controlului execut)at pe timpul navigaţiei Şi escalelor.
3. TRANsl'ORTUL PE CAI,E FERATĂ ŞI AUTO
a. Tranşportul pe cale f erată. Acest gen de ,transport poate
fi periclitat de incendii şi explozii, cu toate ică se iau în prealabil
suficiente măsurî constructive şi de exploatare. Dintre toate.vehi-
:|uc|oe||,eîîesc::edâîrâteăă.i:ucotŢeo:|iî|ecuriâ?ru.rngreerz:tăvacge:ineîemd=secEş:
care transportă materiale combustibile. Pe M=ea mai mare parte a
traseelor de cale fera.tă acest tip de locomotivă s-a înlocuit cu lo-
comotive I)iesel şi electrice. Incendiul mai poate ±i ca/uzat şi de
scînteile €ame s`e pmo(druc la gami.tiira die tren.
La, automotoare şi locomotive Diesel, pei`icolul cel imai Îrecv6nt
îl {onstituie scurgerea motorinei prin neebamşeităţile €omducbelor Şi
apoi pe păi`ţile Încălzite ale motoru.lui. Piesele motorului oare se
i`otesc, Împrăştie combustibiltil, acesta putîrid ajimge cîn contact
cu piesele fierbinţi.
e|ectriLâŢro.t3â:âle|aD:%snetlai.Ţ;Îen:ii:giŢaa|iepionts;â|â;iueîa?Îetitiîâe:cinki::
cîndîEd=Ţu]]oăî%ă;şeîorva#Eţcgeriub]satiEţştaTa#ţ:stâ:fl:;că[rima
automotoarelor, precum şi la garniturile tiact@te .cu locomotive
Diesei.nset#[r°::;fsadiîf e#]Pefa€rîant:ene€8arfficate, incendiile se
pot produoe, fie datorită unor cauze de natură pur tehnică, fie
nerespectării regumor de pi`e,venii.e a incendiilor.
23 - c. 1119
353
 Supraîncălzirea conductoarelor datorită supi`asolicitărilor] fla-
mele produse În faza de contumare, ca urmare a depimerii parti-
oulelor de fum şi a altor impurităţi, pot c.auza de asemenea; in-
cendii.
.cir:u:sâ`gte.:iîge:;m=:riîţic;F:e:ţâo::a#,tcfŢeeăeti±r,odcuoc"1tîtudiâscă:dec:Îâ
Scurtcircuitul care se produce, ca ur.mam a înrăutiţirii pro-
prietăţilor izolante ale Învelişurilor ccmductoai.elom electrice, ppate:
±i de asemenea cauza unu.i. incendiu.
Descărcările electricităţii atmosîerice constitiie una din cau-
Z;Is âeelâtr=c:: â=e-f:ttedfâe al:asr:Ecîrâ#::sardnflor în conductoa-
=eţ5l:oşdaâ:ţsăeăad-şaasge::gd|t:r:C;aâî,âŢ|:is3|::âs⮺l;;şe|î:ÎîFăn:c?ă:lîîe?ac;u;z:l:
nelol..
rireaEîmft=ino:ŢLgies°aupeiraî°gigcaŢeaaresadbeoţtîîL=;'sîenpsrpoeda;:]j[earbce°b3=
ă9Fcîîieccaurempă:ÎuapnEg:ccoum:g#g#ev®agooâ=e:e,peŢrgnâ:â:5âl=bg.Ţ
furaje etcL).
glî,aE%sFjiîâ:p;:te:h:A*;giag-:e:3;;i|adîe;n::ăr:gă,::|::clgg:r:e:ÎcÎoîi::şîtiî
trmsportă combustibil lichid, g&e lichefiate, produse c.himice cu
pericol de incendiu şi explozie, se pot tran§foma în catastrofe.
` Pmtru evitarea incendiilgr pe timpul transporturilor pe ca`lea'
::jt:;tîr:ţîŢ;.â::câîeaorî:î:n:sp±Ţ:ŢiL:î:pîo|asăr!;st|âiEeăc,::grîoâ|:o:r:eŢîai±on,a:t:
::::5Ţc:o;:e?:t:vţlcîni::oigcs:tăâş|Îăeî::|e;r=s::iJeşâşî,idse|amâ:ădreeaupdnsn-
Îă:ig!iii±cgă|aâdî:j;;rîE::tijîî:;Î::nîc:Î.jlî|;eîieiiîj;iîîd:ÎCÎ:#al;Îrî:n;aîli:g.Îigi
îâŢonmă[ă3eîâ:Pîî necurăţate, de către\:
zgura ,eyacuată dîn. oenuşare[e
354.
dei,nFtd=,:ialecedgri=ecsitlerirî,lăbdŢmmeât.paerElceolţuil.dâi%şievŢ:uâîgszeal:
aceasta se asigură prin respectarea regulilor Şi instrucţiunilor `pen-
tru buna lor funcţionare şi prin continua supraveghere a acestora.
• La locomotivdle .şi instalaţiile electrice din r.6ţeaua .ţ!ăil`or fe-
râte electrificate, se impune cfl În apropierea transfomatoarelor.,
comutatoarelor, întreFupătoarelor, rezistenţeloi să nu se depoziteze
sau să se folosească substanţe -uşor inflamabile sati materiale com-
bustibile ca bumbac, cîrpe de şters etc. Pentru evitarea efiectelor
5rr:g;îîîee]:cTnrisc+r]:;îîăee,eîecvtiaîo:tă:zaonî±arna:=:ă,dşînptr%tuecâ:es.ă;g_.
Îi=triincte:râisre;s:ad:gâ:=c:tăvzeăledileâiE::::ec=nstdi:?:oşem*rci:::::eul::
şi de .1a sursa ,de alimentare. Capetele circuitelor ekctri`oe întrerupte
vor fţ izolate, pentru a evita contactul oonductoarelor şi producerea
de scurtcirouite.
• Mecanicii loc,omotivelor cu abur, care cimulă în zonele electrij
•Îica,t6, trebuie să vei.ificx3 cu atenţie fixarea plasei pamscîntei monl
tată pe coşul 1occmotivei, la cel puţin 1,50 m de firul de cnn`tact.
Ei nu trebuie să manipuleze cenuşai.eh pe lirie, să ,le sîuture şi Să
le curăţe În locuri au res'tricţii.
Lagărele osiilor de la vagoanele de mariă, de pasagei.i şi la
tistemele petrouere trebuie să fie unse corespunzător graficului.
Instalaţia de frînare ti.ebuie supusă unui ccmtrol calificat.
. Folosirea ±elinarelor de mînă, alimentari3e cu lichide combus-
tibile este interzisă. Se vor ±olosi lămpi.electriK:e sau de tip minier.
•-orfl:î:nsetc:eî#:.n:ţ:ăsiău#î,:a:âăsvea:::1,e.11Seprreet::luo.:el:d:b:t`:::::
"le şi ventilele de descărcaTe bim închise, evitîndu-se astEel. sour-
`±erile pe tot traseul, de la încărcaŢe pînă la destinaţie ; ele nu
trebuie oprite în,jstaţii În apropiere`de focuri deschise. Ija o sd;aţio-
naie mai îrrielungată, se controlează toate cisternele pentm a se
constata dacă ele nu prezintă scurgei`i de combustibili, 1egăturile
dintre. vagoane fiind bine Îăcute, evitîndu-se eventualele ciocniri
i(la aezlegai.ea şi scăparea acestora) ; pe timpul. nopţii, aontrolul
:se face numa.i cu lămpi electrice.
` În timp de furtună, personalul staţiei c.Î. va. supra.veghea fi-
Tele electice cai.e i,rec peste magaziile c.f., pentru evitirea avariilor
urmat;e de incendii.
35'5
 Prinderea de r6ţeaua de curent, a unor ma.teriale oai.e p®&
produce scurtcirouite, incendii, deranjamente, accidente, nu este
pe-isă.
În cazul În care conduc.toarele rupte ating pămîntul sau alte
instilaţii (şine, coloane de manevi.ă, nelee de .transmisiuni, stîlpi etc.},
este interzisă a,propierea oricărei persoane la distanţă mai nrică de
10 m, de la locul respectiv.
Toate comenzile care folosesc curentul elec*ric, la loqomotive,
vagoane, relee electrice interioare se vor face numai de persoanc>
autorizate şi în deplină siguranţă, respectîndu-se Întocmai instruc-
ţiunile de f.uncţiomare şi exploatare.
b. Hransportul auto. Cantitatea de mărfuri tmnsporta`tă prin
mijloace auto, a crescut foarte mult. Pe timpul acestui ±el de
Î;fis|::.rtt,eE:|âol.uelgeepinoşeîvdiiu|asemd.Î::rjştâu:nv-g#guiL:inş,i,dîenfeâi
doilea rînd, măriurilor uşor combustibile sau ou proprietăţi eK-
plozive.
•Pentmi transportul produselor cu pericol de expl.ozie, ctm 'sînt
de exemplu buteliile €u gaze lichefiate, explozivii etc., se fo]osesc
autovehicule speciale. La acest gen de transporturi trebuie res-
pectate întocmai instr.ucţiunile special elaborate.
Pe timpul ti`ansportării în remorci şi în camioane a matei.iale-
lor uşor `combustibile ca de exempl.u, bumbac, textile, f`maje gtc.,
nu este admis fumatul.
Pentru avitai.ea .pi.oducerii de incendii, conducătorul auto tre-
buie să controleze buna fun.cţionare a motorului, înlăturînd scurge-
rile de combustibili pe părţile Încălzite ale motorului, să elimine
defecţiunile .1a instalaţia electrică ; de asemenea .trebuie să vei`ifice
ţeava de eşapament, precum şi existenţa şi buna funcţionare a
stingătoaTelor din .dotare.
Autovehiculele se dotează cu stingătoare manuale cu pulbere,
cu bioxid de carbon sau cu hidorcarburi halogenate.
4. PORTURI MARITIME ŞI FI.UVIAI.E
P,orturile maritime şi fluviale sînt noduri de comunicaţie pe
apă şi uscat, constituind puncte de .tnansbordare şi depozi,tait a
unor măriuri foarte variate. În porturi se găsesc constructii disper-
sate, destinate pentm depozite, instalaţii de transbordare şi clădiri
administrative. Spaţiile `dintr6 clădiri se f olosesc în special pentru
construima căilor fei.ate şi de transport auto.
356
Cantitatea nmre şi diversitstea materiilm prime, a mărfurilor
Şi materialelor depozitate şi transbordate, prezintă uri mai.e pericol
de incendiu, a.tît pentru pori, icîit şi pentru navele iacostate în el.
Pentru limitai.ea pericolului de inoendiu, berenul poriului ti.e-
buie cHrganizat În funcţie de materialele depozitate şi transbordate. .
Organizarea pe zone trebuie să se execute, în primul rînd,
9emiTu.. ® aepoztie de combusti;bîl ticlrid şi imstdaS±ike de trai'.s~
borqare ; ® depozite şi inateriate uşor %nfbcLmcLbîle, toxice şt cu
PeTicgb de expLozie ; . stlozwi de mciteTiale gramila;Ţe ; . ăi3po-.
zî+e ăe cherestea.
Convenţia internaţională de la Londra din anul 1960, impune
o serie de obligaţii concrete pentru asigurarea securităţii navelor şi,
implicit, În bună parte şi a porturilor, ca : ® J:oZos€rea mQ€eric[}ezo.r
rdeezs`âfăe,ţ8?;e.,!aa#3gf.geg;îz"."ct:g3S'Şr,Pt;g:€igao|g:'o6,ă#nesî:igf:gc%îâi.i'â2
=%eŢ#c%±Teezâşev"eţ%%;Lfes#o%rseti|a3id#ege:,3#îLgoerrecua|s`Î::'
cendi,tlor.
Cele mai frecvente cauze de incendii În portu.i sînt :
=4n#Tked#3ă#:±uŢt:_se"şkcţ:rgă:::|eopLrnis%stîrhuf#Âcaâ#aTiîc%-;
® aELtoap'rinderea scLu ou±_oin,fkLmcuTea u:nor subscmţe :ctu q.mfeTiala
€onibustibile ăe_pozt±_ct±e ,. ® scîTLtii;le `mcarice sci;u ceLe ieşite pe dj,-
feTi±e coşuri., . suduTă execw±cL±ă ^vn api.opieTea mcL±eriat;etoi. -sau a
substcmţelor com,busttbtie.
Peiiti`u înlăturarea pericolului de incendiu din pori (consti.uc.
:iriăadnei2?a3âtrei,c:nsştialî:Lifg.oe:tuâ=eaş[âisftiŢâ?uiîe:gî:Îosescg:âeer::|::`ă:
În €e©a `ce priveşte depozitele de cherestea, de produse petro-
liere şi de materiale combustibile, se vor respecta taceleaşi reguli
şi măsuri prezentate În capitolele în care se trat.ează depozitele
respective. i
h continuare, se vor face referiri la cheiurile din bazinele
portuare.
Marea majoritate a cheiurilor s^mt constDuite idin ţ)eton, rare
locuri nmi 'există cheiui din lemn (piloni de lemn, impregnaţi cu
creuzot sau carbolineum). Sub acEste cheiuri, uneori, se adună re-
ziduuri de lic.hide €ombustibile care, în cazul unui inceŢidiu, ridică
găg|:i|#Îţiidesoiî:;teeriipea:tpsuto:tirneîiă:.urpesaaucgăesâr:aFE`±u|noer,că:ial`;i-
cîţe ori se constată existenţa unor acmmulări.
15,,

Îgd!u:c::iîjigîteî:a;ftîîăi::bîa:ă:Îifi;ţeâusî:a:r:i:Îţe=eăŢălo3,eb-ă-g.?ad:e,,ă:
cuuş%E#ded|:trseuasceesăâî=gt::*iss,a:nseigs;Î:!:âsee|ep:i.â::itnmdâ
şi tepdinţă de autoaprindere, În oaz,ul depozitării În condiţii neto-
respunzătoare. P@riru g. §e putea pi.eîntîmpina .acest fenomen se{
::PeŢBej=aaba:S8Lg=au8;Sautip:%g:h:e±etcăp:eti::aă=o6=[:dcearsecucŢ:;=m==:
S:o:`âiioguăseiŢ:|,ei:âgge:âîiurim:ciden,uflos:reţasăerpeîă;as:Eiâgo3:erg
:ufipăfrieŢţiueicba:LnuţpînaEuoÎ3rp,r3gu;â=viEeifrleacâFeîrb=zîbşidme=:
talic€ ale acestora de dispozitivele de prindere ade macai`alelor.
EîăfţîŢZEcdâepreeâ:şiuerildeeŢudiâ3.Eg=ipeg.ez#ieŢ:*,z.sreievş:
aer liber a baloturilor de bumbac, stivele respectiye se vor acx)peri
::r:trîi%er:î:gţechdeerâ=tâ:şiîieavaoe:=a:â|aor|asehăacâîââ:âuda#âo=[
tarea pe cheiuri a substanţelor susceptibile` de autoaprindere În
contact cu aerul sau apa, precum şi a celor care, din alte motive
(temperatură, frecare, lovire etc.), pot da naştere la incendii sau
explozii. De aoeea se impune ca recipientele cu adzi sau lichide
inflfflmbile, substanţele exploziive, ibuJboai€le ou canbid, "ipientele
ş:ng[ŢbmaFgrîîdŢe#gEuîăâ:pâ:îtgîepoz;t=edîgteî:PesîpŢ=;;îAcse;::
ş:ea::#:sa:lă:teî:zpoest#ăţ,ţ|t:aos:a:ţŢ:i#.eâcvă#|up:oÎE:aît.:ioaŢ,;;t:r:e:
reacţii chimice, nu se vor depozi.ta În ac.eleaşi încăperi.
pent-Mânâ#Egă?=ţŢ.P|:Or?il3rgE:i:=;atrdeebŢ#îcEact:dmeaî:.eg:ăjiî:
Pe liniile de cale fera.tă ale cheiurilor, pe care se manipulează
giăersfeTip:%`vnăb#tteib:|eăisphofă#vâb;1:iass?Î:toerif|oa|oăiup|Fdă:;g3==:i:t:
vor.fiAÎ:topveerŢŢcuielse#:n#urnîâ#rec,ufa#î=eciFuîŢqireinisnttae|:îiă;
electrică sau de alimentare cu cnmbu§tibil, ţeava de eşapament
fiind pervăzută cu parascîntei.
858
Electroearele şi electrostivuitoarele vor avea întotdeauna in-
stalaţia electrică În perfectă stare, iar acumulatoarele protejate în
casete.
Cel mai mar6 pericol de incendiu există la cheiurile danelor
petroliere. Încărcarea şi de§cărcarea produselor petroliere în nave
se va Îace prin sisbeme de conducte Închise, pentm a se evita răs-
pîndirea scui.gerilor În dreptul danelor saru a vaporilor inîlamabili
în atmosfiem înconjurăboare.
Platiormele şi căminele vanelor de la instalaţiile de încărcare
t=:tbeuioeu:ăţiieeabşeit33âtfrâiappregăăŢctşâ:âgEagazîrâbEŢŢŢscaursâerpiîă:
Petr°]Îî:L:;te de Înripemea operaţiriiior de Încărcane-descăFcare, Se
va realiza o perfectă legătură la pămînt a tuburiloi..flexibile de
racordare şi a corpului navei, pentru scurgerea electricităţii statice.
:aauTup±aă=a.d:uEErgr%fiflâg?iLşi,pseentvr:rî:tciîrzgrf:mnaaivăogl#os`::[â
din aliaje de metal care să nu producă scîntei.
nutr:găigŢăeîi:emcaăid=râreagemldu=Ţ`g;ppăetglo!1le±uÎ:uvlîigşrŢbeuiceisaţ3şfneî
fiz5at la rezervorul ce urmează a fi umplut, Încît racoi.dul Îurtun.ului
să nu poată lovi pereţii' rezervorului. Este recomandabil să se în-
ceapă transvazarea produselor peti.oliere cu o viteză de pompare
redusă şi ti.eptat aceasta să fie mărită, pînă la valoarea adrnisă.
Pe timpul operaţiilor de Încărcairţ!-descăroare, este necesar să
se evite pătrunderea lichidelor aombustibile în canalizări, puţuri,
pivniţe, respectiv poluai.ea apelor la suprafaţă.
Recipientele metalice cm lichide combustibile se vor manipula
cu grijă pentni a nu se izbi şi produce scîntei.
Pentm evitarea prQduoerii scînteilor din frecarea parimelor,
legaiea navelor petroliere la chei, remorcarea lor se v`a f ace numai
cu parime vegetale, din m,atei.iale plastice sau cu cabluri de. 6ţel
protejat.
La intraregl În cheiuriLe danelor petnoliere, mijloacele de
transport vor fi ri'guros controlate, neadmiţîndu-se accw3sul celoi.
care prezintă neajunsqi`i, îri ce priveşte respectai`ea regulilor de
prevenire şi .stinger? a incendiilor.
Porturile trebuie să lie dotate cu mijloace pentru curăţire.a
Î;:â::gşj,e!ctio:p::s:ee*feo:1i;s:su:rekă:;=;Ţe;:ţ:j:#,s%i,:eparogerâe#%pÎ::g;o',`?errcâ:
ajt:±orril spwmixmjţîlor şi deteTgeflfilor ; ® aspi;Tai.ea produsetoT com~
359
?ustibiLe`cu.%j#oruk rnoŢ .;ripşini speciale ; ® distrugerea ptroăuse-
3:gŢ c.ombustip.ile. Ţr!m.folosiŢep unor rijloace ăe pTdcipitaTe ,`
P a.rdeT?a peiic:u.}ei.de LE± suprafctft apei (îm 6azuri speciâie ş; "rin;c:i
dacă se iau o serie de-măs".i).
0 atenţie deosebită rbrebuie acordată respectării ân.tocmai a
regulilor generale de rnevenire a incendiilor, ca jnterzicerea suduL
rii şi fumatul.ui în locuri nepermise, a folosirii fo`cului deschis,
practicat în porturi în diferite scopuri etc.
Pentni reuşita unei interventii de stingere. a incendiilor este
nec.esar ca porturile să fie dotae cu reţele puternice de alimentare
cu apă, tunuri de apă ou debite mari, o ipar.te dîntre acestea fiind
=g#elal%tînnâa:ţri=eingânpkp|:frord=eiasvpe= a puţea fi folosite cu. efi-
5. AEROPORTURI
Prevenirea şi stingerea încendiilor pe aeroporturi presupun
toate actiyităţile care trebuie desfăşurate pentru preîntîmpinarea
izbucnirîlor de incendii saJu stingerea lor cu ajutcml mijlpacelor
proprii.
Faţă de c'omplexitatea activităţilor, asigurarea .prevenirii in-
cenidiilor ridică în§ă unele probleme 'speci±ice a căror i.ezolvare im- .
pune .organizarea iautoapăi.ării aeroporturilor ' în b`me condiţii, .maî
ales dacă se ţine seama că aproximativ 70°/o. dintre accidentele de
avion sînt umate de incendii, ele produQîndu~se pe ia,eroporturi sau
jn apropierea aoestora.
Pericolul este evident şi idatorită faptului că avioanele de
tipuri modeme au la bord o mare cantitate de carburant, imeori
depăşind 100 t.
Cele mai frecvente cauze ale accidentelor, care pot genera in-
cendii sînt : ® c€oc7i5ri`â7®fre at;5oa7ti3 sau â7itre aubone Ş€ comţrucţ€€.
sci.u c.kte obiecte, pe ti:mpu,l ăecolării şi ateTizărti ; . nefwmcţio"Tea
cor€spu7}2;ăfoare a mecci7}ismezor aeomcit)e€, â7ţ specăa} a f?`e7}t4Z"i de
ateri2!cwe ; . defecţi;umi pe timpul poTririL i'ru)toctreloT sctu a ânc:ăr-
cării Tezervoctrelor cu caTbwrcm+.
Pe pistele aeroportului, În speciri la orele de vîrfL nle traîicuhii,
intervin o serie de factori care măresc pericolul de incendiu, prin-
tre care se citează :
- existenţcL umdi inwri canti±ăţi .de combustibîL îTttr-un spaţiu
Testi.^ms .(cînd pe terenuL ăe ctierizare se găsesG mti muk± de 20 `qvi-
O-e) ,.
360
g:rto,#*:;to%wş±ga.e#::e±^c:%+Ec3~g~nu%#_&:bîgî.n:.%:v=%or_re,%5g#g#eur,tâ
ţ%:ri%#t#ne.oTd^e:::b.m.e"±Ore cu €eri;jrid,.~*:Să:t;e, ă:#â%::,.{: puoeT:=
rec. motoaTetor etc. ;
=„]aT:ntrmdme:e+ao.`#,#e:^ec.W.:lm°.r±_eLD:P0rg Pe 9e."2ţîf lă cu aer, l,c&
cnon"r±+#u^km~L.pmr~c~u^j+e~2P=...g=_eşapameq6_ăî;€._2ăut~ăvătiâăăî:î:o;€eute:ân=
poriă ben2t!tcL pem;±ru akbmenicr;ea cw€ac;riălo~r~;
=~;s~3.Tti_e:1_e_. elecfŢo*ati:.e pi.odus_e _ La descărcarea czsteTneEor
ş=f in.b,e.P„Zhân±^g:Te^qwn şt ţumţ6oiLâTea ăeriătu-ăâî-.i-±ătăâitiăL'd:Lă=
ân€ăltiTe mobile.
Incendii se mai produe şi din €auza descărcării electricităţri
statice, cai`e se fomează la frecarffi eventuailelor piese defectate ale
avionului, cu praful de pe pistă şi cu combustibilul scurs pe jc>s.
Se ştie că gradul de distrugere a aviohului, în caz de accident
la decolare sau aterizare, depinde de viteza a.vionului În momentul
atingerii solului, de dui`itatea solului şi de unghiul de cădere a
avionului.
La frinarea bmscă a aviomlui, sub acţimea 'forţelor ^de inerţie,
combustibilul Uchid se mişcă înainte, se revarsă peste piesele în=
^=1r,:+--1 ---- _J__ 1_11,
călzîte ale motomlui, peste ţevile de eşapament, se evaporă şi se
aprinde.
cădeDînvş]â:zzueţ:ed:e]a3]eo,#heeî:tesuşsî,]daîn[oej=+eenp%k:,f:::şnî±
diile, care se produc sînt de proporţii mari ; sub viteza de 130 km/h,
la lovirea de pămînt se produc ihcendii ,mai mici. Ori, esute ctmo§cut
Î30Vg;Î,âeeg.ţârişzia;eenpcoŢuîj?ri:ţ::â:;3ân|:|oerve=|dâă3ddeeî:ăă:#
m€canice sau de conducere.
Aprinderea combustibilului În urma unei asemenea .avariî, se
poate produce din umătoarele cauze : . st4p7.aj:eţeze m€faz€ce â7icăr-
z_::_e_ ai= Ţ.pt?cu.r`ekoT` ; .®. fiă.căr.±Le .care ?ns_âţes-c .evacwTea--gă2ă{6r
qrse ;.®. sc`ÎTt.eîh _ele_ctTice de La sistemti ă; cLprinăere ,. . ăonări2-
toaTele îiu=ălzite ,. ® descăŢca;rea el,ectri€ităţii stdkice. `
Pentru Înlăturarea pericolului de incendiu trebuîe respectate
o serie de măsuri de prevenire a incendiilor. Astfel, alimentarea
â|yai|on±ueinâ,Tat::mEus::t.:şiiiu3,rffaitiŢtii:.etQfaarceîepâi:|atgEăuisp.e:
carburanţi, cît şi €el® ale avionului trebuie oprite. Pe timpu ali-
mentării este obligatorie legarea la pămînt, pentru scurgerea electri-
€ităţii statice. Înainte de Începerea operaţiilor .de alimentare cu`
361
 carburanţi, de deasupna aripii se vor reali?a următoarele legături
În ordih`ea : cistei.nă-pămînt, avicm-pămînt, cistemă-avion, ţeavă
de alimentare-a`vion.
Platioma de alimentare trebuiie să aibă prize cor.espunzătoare
de legare la pămînt. Rezistenţa maximă admisă a insta`laţiilor de
conectare esbe de 10 ohmi, aceasta verificîndu~se periodic.
nu]uî,c;seger:eo]:ed]:âL;împânnTu:senun€=vîoînag;E,ţsâ;sŢcba,paar:Ptgîeaav]îopr=
Alimentarea trebuie făcmtă cu multă atenţie, pentru a se evita
ă;ur3g.e=Îoca=?u;uanmţătorir|şijFor|Ţsiî:=Îâo33Lpddeî#igu:Ti.tpiât:rzaze:
Racordurile furiunurilor de alimentare trebuie confie`cţionate din
miatei.iale care prin lovire sau izbire ,nu produc scn^ntei.
Alimentarea ou carbui.anţi a avioanelor se face ni]mai În pre-
zenta uneî maşini de incendiu sau a oel puţi.n două stingătoare
tmnsp.ortabile cu biorid de carbon sa/u spumă. Iarna, cînd este ne-
cesară înc`ălzirea motoarelor de avioane, această operaţie se va face
numai cu ajutorul încălzitoarelor speriale, cu aer cald sau cu gaze
de aiidere, produse .de instalaţiile mobile de încălzii`e. Sistemele
mobik care produc agentul încălzitor, ti€buie îşezarbe la distanţă
faţă de avion şi numai după ce se reglează buna funcţionare a
încălzitprului, se cuplează conducta periru Încălzirea motorului.
Pompele de benzină se cK)ntrolieiază în permantnţă pentru a
nu se pi.oduce încălziri locale (se controlează presgaŢniturile) scă-
pări de benzină pe la Îmbinările neetanşe.
La parearea avioanelor pe pista special d€stinată acestui scop,
+ trebuie să se evite aglomemarea lor într+un spaţi.u <restrîns. Regu-
lile specîfic€ de paroai.e trebuie mspectste cu. stricteţ§.`
La echipamentul de Înaltă frecvenţă (radarul) €are.. funcţi6-
nează |a puteri de 25-90 kw şi chiar mai mult, se.impupje €a fas-
cicolul de energie să nu fie dirijat spie zona cu pericol de incendiu,
adică acolo unde se pot Îoma amestecuri expbzive.
Dintre construcţiile af ©fente aeroporturilor, cele mai expuse
la incendiu sîmt.hangarele, datorită activi.tăţilor ce se desfăşoară În
ele, la amexele lor sau la avioanele adăpostite.
înveâ:rehamăaerieegaec#ăirei::;giE:a:Îuoşocaorre:cÎŢâşă#ş..ap_::opŢe:1ăGâ
uşi suficiente. Pentm a se realiza o evacuare rapidă şi uşoară tre-
buie asigumte şi posibilităţile de tractare din exterior, `ştiind că
intrarea În hangaTe, atunci cînd aoestea. sînt ouprinse..de flăcări,
363
este `Îngreuia.tă, uneori chiar imposibilă. Uşile hangarului trebuie
să fie Îp pe`rmanenţă ribere, deschidei.ea lor făcîndu-se manual şi
cu uşul.inţă.
.Pentru fiecare hangar trebuie să se, înt6cmească un plan de
evaouiari amănmţift;, prin aare §ă se precizezDe aum şi cine` evaou-
ează avioanele, în funcţie de forţele de care dispune aeroportul.
toarel*r,.hfi#gsai=e,aîFocgânu?râl:sghuis,sîE;tenatdtimnmei:şa:ŞEîărtceanrsîîun::Ţrlauplâ:
ratelor electrice de la bordul avioanelor, alimentarea aparate]`®r de
ăbeo:acr:uc,4arnptŢrâEf±ş±el:b::Iil;ÎF.ţ:,şŢ#Eâ#gra:iomag:;3|rbi#,sîcnu.răg|â::
rea s`au pornirea motoaFelor, executarea sudurilor etc. De Îapt, În
hangar.e pu sînt. admise decît lucrăi;i de demontări, verificăi`i ' şi
mon.tări de aparatep fără ca acestea să fie puse în funcţiune. ..+
comiteph:tmguarâîteşil:oc:ăihieacaarţios:telodrucŢlsaeîzdb=:tniŢe:1ainngcgnedicftnri`
guliieDsîceîiîFcehâ:gsatr.eras.eî:X:ăusŢ=P:ă:taTa3Pauidees;eîiilraeâ:etcrtâb::;
să fie putemică, pentru a se asigura. evacuar©a completă a vaporilor
de lichide inflamabile.
preveîEreas:feîLncdeendsf]coţf,ssgcî:Îcgeu]ăegî:[boŢe"reî%::ţgFd:e#;[[eomqe:
pi.ivind instalaţiile de iluminat, de Încălzit etc.
Ija bancul de probă a motoaraor, trebuie i.esi]ectate regulîle
de prevenire care să asigure diminuarea pericolului de incendiu,
ca. de exe"pku.. ® co"±i`olut etcmşetiăţti conductelor, Tobinetetor,
siste"ului de :dlbmeTbtare ,. ® LTu±eTziceTea ma;ripulă;Tii Tecipierielor
deschise cu tichide combusti;bîle %n apropierea i)wtorukwi porrit ,.
® su,pq.avegheTea permmentă a motoru,kui ^m fwmţbune ăe către
specidnşti ; ® brie].z:j,ceTea TegTăTîi d.ebitukri. de combustibîk €m ti;m-
pul ÎwmcftonăŢîi etc.
De o mare importanţă sînt asigurarea mijloacelor de stingere
a incendiilor şi pregătirea unei eventuale intervenţii.
portur:Î.nrtrtureobpueireat::itîantâeşpi,ienîâ::ita:e,seEâloâ:elaectţinnidâtianrecaa%rg:
citează : ® asz.gurarea ct7Ltiă s$7.cif de spt4mă pe pisfa de aterizare
îm±T-um tin'np eî± im:i scwri ; ® disptu;meTea acoesoriikor necesa;re saL-
văTîi persocmetor din cwion ,-® LTansportcuTecL la bocuk b:me"±kukwĂ
a seTvcmfilor şi, ccmtităfi;Zor Tbecesare ăe agenti stingători (apă, pul~
beri sti;ngă±ocuTe etc.) ; ® Teahzarea, brieTvemSiei. rapide, îm orice
`morr.eri şi îm toa,tă zona aeToportului, ; ® TefuhTea substcLmţel,or de
stingere din meTs.
363.

Mijloacele
•jisigure accesul dedirect,
stingere trebuie
rapid amplasate
şi .degaiat la În locui.i
pistă, cam săşi
platforme
i-.€onstrucţiile aeroportului.
Se ..ştie că, odată cu cantităţile din ce în ce maî importante
Şâ|ţcă:rguupîgfti:,feşear29;,Î*âg€t|eeŢ?„':*oadneelaecc:ge:ş:,cţ:esdceâ#,a-roepţg:
poî.f€e s€mfifocire. Aceste suprafeţe sînt cel puţin de ordinul a
1 000 rn:2 (40 X Z4 i:ri.). PeTi,co" depinde mai mu.lt âe supTafaţa ăe
evaporcLre` ăecît ăe cd"±îtcLtea de caribuTcmţi. .
Imporianţa volumului de icarburanţi, care pot arde dintr-o dată,
face ca În lupta contra incemdiului să se ţină seama de cantitatea
de căldură degajată.
0 mare impoi.tanţă trebirie acoii'dată dotării aeorportţirilor cu
maşini specîale de stingere, care să asigure debitul de subsbanţe
stingătoare, necesare lichidării` incendiului. De Îapt, dotarea se
impune a fi făcută în funcţie de ica,tegoria aeroportului. Unele nor-
me intemaţionale împafft ,aeroporturile în 10 categorii, altele în 7.
;#â;,ig::#I::iîtS:i:iîiiîffn:ijgeosfiîjuFŢ::şeŢEg;:e:i;%
cAplToz.ur. xvl
PREVENIREĂ INCENDlnoR ÎN TmTICA
NUCLEARĂ
J 1. IzoTopll BAI)IOAcrlvl
Radioactivitatea nu poate c6nstitui prin ea Însăşi o cauză de
Îgcâ:uqgî;e*âj:ţ=#pnoţîgî[p#scgăg:ge§ts±e=c;uEsq:g:gprdaoâg:
Îîi;#sÎ:şi:gs:;Î;;iiiâsşiî:ocfîîriîţs:#io:îîn±igffaiîîrugâroeă:sc:eîgŢâŢjîsîia:|
â:tâeelaîeeî=aî=riţdşei.aAcue:::sac.EFebnîeiEot.:zeăeE|s:aduaz,aifl=o:urâââtiitiă
-i.
descE5euŢepnet:#ura.dairoeac::vÎ.Îâ§găâ.esâsstTeb|di:âriă:.±soerb=Ş.îne|afumnecnţtâ
îâ:ÎuvteăgîdLne::t:Ţ:.În*bse±eseîgŢmechpî3=«%::gî,tdoeŢcerisîen«s.ătiebuîe
a. Suresele mchise. Acestea sînt considerate acele substanţe
radioa.ctive, care în condiţii normale de lucru se prezint;ă sub formă
solidă compactă şi nefriabilă, ele fiind Închise În capsule de pro-',
tecţîe sau sînt protejate de alte materiale, care opresQ răspîndirea
lorj În mediul înconjurător.
:uaEilaetsiE:Îtpnîţş:u:r:aă:â::1;Îeî;c:u:fî:şŢ|ă::ţrîsssuuisâeŢ#glsesîsfŢtn3=âl
b. Sursele deschise. Acestea sînt formate din substanţe radio-
3::i::|âaăresguotpfi|:veHicE:dnetă.gâzos#uesăs:|E%a:Ţibvă±orpmăchî:iăstâ#paJ;ăă,
unoF tratamente disperse În Întregime sau În parte este conside-
•i.ată ca o sursă deschisă.
|uie:treoriâ:tiî.%osiiEaîncognii:ţ|ul=Leăt|:Ţînf.uEngsţei.::şzitf,păulbsintreatT:
]:nc:Îvneiîu şi asi8Ură 0 Protecţie Corespunzătoare elementelor radîo-
Spre id©osebire ide ©oestea, s'ursele „deschise", soluţiile sau
gazele în ambalaje fragile, sînt foarte vulnerabile la incendiu.
365
 Pentru prevenirea şi. stingerea iri'cendiilor la izotopii radio-
3#Îă5Î3:er3.eăeea„Z〄d,?Uă::°J;]aeşŢeereîamE::!gon}t„ezi6®decuc:#::2:aper2--
• În vederea asigurării laboratoarelor şi depo2:itelor de substan-.
ţîîeâmtni=#sas:CCş.Ţ.eg.g8mţg+B±_±~%#g###
î^n.C~or.Po~Ţa]rî T* ]3T_±r}âm2:are ;- ®..`qoza de ijd€1er:e îr;-ăi-;ă%;e "â:
gd##u§#Sdg.Îee..t:.fţ*cră,ege*gr
PericD|u| de incepdiu' trebuie ana|izat În ;trînsă |egăttnâ. Qh,
Lucrările cu izotopi radioactivi trebuie executate În încăperi
q3orespunzătoare ]a a căror constructie este necesar să se ţină seama
Î#gemŢâ"i?g,;z8%;:?lsuărsrî;t;"o:?stip?.r,ş8;reoersfeo,ţş3'toese±e,6m®btsŢt::3
Amemjqrea ..unităţilor nudeare în clădi,ri în care .=e oferă o
ţbună protecţie împotriva radiaţiilor asigmă, În general, şi rmeve-
mirea incendiilor.
ÎEÎŞEdpcîc:sgduuăeaîiîu.Emî:d:ug;#;i:iiggş:ae:Îîeb:ş:tgn#zjeăfoia,?aarîj,oc#Ţkv:e:
unînd acţiuima de stingere a incendiflor.

_enaLjâb3=Sggt:1Îord=înpdepn:ngîăt5gi%#E9trâţiişidgpseti#;ibeşec:::
sti`ucţia laboratorului trebuie să i`ezisye la incendiu, la radiaţii,
la acizi şi la uzură.
Îiai:Îîşee:;i::oîţrîaîdîi:oe:Î[â:#:esîsgie:Îui,rîîbg:gLîjurrgî.:-iîîîŢgvds;Îîj: Amenajarea interioai.ă a încăperilor trebuie astfel lăcută încît
cireulaţie..ale 'mijloacelor de tmansport.
să se asigure posibilitatea unei bune. curăţiri prin spălare -cu
apă, condiţie c€rută şi de tehnica seoutăţii, .pentru a se înlătura
pericnlul de stropire sau poluaFe ou izotopi radioactivi.
'-------':_:--_---__-__--:--:-::_--_--_---_:_:---_--:--:_-----___-__----__:---:_:
De obicei se foloseşte vcpseaua de ulei sau nitmemailul, pro-.
tdus care favorizează propagarea unui` even.tial inoen.diu. Pardo-
seala, de cele mai multe ori, se acoperă cm ]inoleum, material oai.e
-=a'tşrzddeej:cŞFndtiuc.d±g3Lănzlăutmomareîâei=ăcpi=.Îid%#ătârţcâigv::

nm incendiilor, însă se folosesc pemtm că. asigură bune cc>ndiţii de

1.i]cru celor care Îşi desfăşoară activitatea în laboi'atoare de acest
îîtg:ea:dt%:a:aâîc::|,Srî::sf:es:ia|::e,prc.o::::::a.r:,erilzc.otl:::irdaedi:::tlio;ct:: €en.
Este recomandabil ca pardo§eala să fie din materiale bune
q3onductoare de electricitate s-ă nu permită fomarea scînteilor elec-
întîln:sc sub diferite forie
`= _,qboTat?ane €aTeÎn_diverse
|ucreazălaboratoare şi depozite, astfa :
cu srii:i:;Să-:ărdă:;iiăâd:-`=i, tiice.
În interiorul Încăperilor, toate l`ucrările. p.e timpul cărora se
f omă de surse die newbTo"i 1) ; degajă praf, vapori sau gaze, trebuie executate obligatoriu în nişe.
• ..=:1âa.b^3=g:o.aTe dare foEosesc substanţe Tad5oac5toe sub foŢriăa Măcinarea substanţelor radioactive este permis a `se face în
de suTse ânchise ,. mojare Închise ermetic, iar amestecarea pulberilor trebuie efectu-
•ată numai În vase Închise.
desu=i.da2s#ha#âg€a%]fgâ%eeas%î]S%bes;yftTadĂoasti;uesubf.cn.ri
L depoz€fe `.de s%bsia7ife ;.ad€oactitje. .uhî#iecaăedîilv,Î::ardeugăsoc'aurţjHforcladiâa.ciirvffei,.âŢrăgirş5aîg:âî:;;
`Îierbinte. Aceste filtre nu trebuie aruncate fii coşurile de deşeun,
•deoaTece se creează un pei.icol de incendiu. Toate deşeurile şi ma-
ţ),Sursele de neuhoni sînt con§tituite din amestecui`i de două substanţe, ma
fiind subsţnţă radioactivă. ierialele folosite la curăţirea supraîeţelor ra-dioactive să fie adp-
mate În recipiente metalice Închise Şi depozitate În afara` clădirii,
366
367

Îigeî:.Îcs:ta=n:tl:::Fbgdâ;rfî:Î:ase:.ee:[Îş|:ae=a:ăafie±Î:ăcgsâfz:dâ.âră?n:e:a!:.:gitsroŢ:;âeţ::
;iloorbourfagnpi:;,telâti:rîe|:iggteri5ia treaŢae,::|tourŢă, asigurind în acelaşi timp
Pentni Jmele unităţi nuicleare în care se colestează un voluri
mare de deşeuri radioactive este necesar să se construiască crema~
torii În c.are acestea se vor arde. Dacă deşeurile radioactive nu se
ard, atunci se tratează cri. acizi.
ÎE:n:gîe::Îsgăădă:îr|e:doîdaj:Îili|i:e:esî:e#Ţie::%dîo:E;înasuîtt:fâcg;ÎÎ:ca*:a::n3,;rl:eEx::
:tumâgfŢreă.posîmtatea ca ΀otopfi radîoactîvî să se răspîndească În
Cenuşa rezultată în urma incinerării deşeurilor radioactive se
depozitează În gropi speciade construite şî izolate corespunzător.
radioa?tig:?sa:itîîeâ;eenrţfâăreeb|:iceruaceosrt:ataădEpăoz:g=iâisăE;::?tţae||g;.
gîî;Îi::i:Îltîe::ÎÎ:r;Î:â::;:iîîiiîîeî::ni=Î;iî:3:s;:;ÎÎ:tî:caîîîîrîiîîî:;jiaîd;Î;Îccij;Îjiî;Îj
a lipsei de atenţie.
Toate sursele radioactive se etichetează cu indicaţii privind
natura ,şi activitatea lor. Orice sursă care prezintă pericole mai
mari se marchează În mod special.
I)eschiderea recipientelor cu Hchide radioactive se va face cu
multă precauţie pentru a se Îriătura o evetuală aprindere,. explo-
zie sau degajare de gaze radioactive. Încăperile În care se lucrează
cu iz.otopi radioa€tivi trebuie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie
mecanică. Schimbul de aer se calculează şi se realizează În raport
de radioactivitatea şi radiotoxicitatea izotopilor. Conductele insta-
1aţiei de ventilaţie construite din materiale anticorozive, trebuie săi
g#3::eîc:E:g#io?oes:fi:uslumbşîaâ;:|ŢrtirâEiâ::etiŢJ%rFarcelăsgrfi.tnă.aeâ::
Îorma În gaze sau aerosoli radioactivi, instalaţiile de ventilaţie se
prevăd cu filtre speciale pentru reţinere. Pentru oprii.ea aerosoli-
368
]or şi gazelor radioactive se ±olosesc filtre electrostatice şi din ma-
teriride poroase ca hîrtie de filitru, de Qelttioză, etc.. 0 ias'Hed de
măsură necesară opririi sau limitării contaminării, ]:ni este indi-
cată din punctul de vedere al pnevenirii incendiilor, întrJun labom-
tor de izotopi radioactivi. Prin arderea acestor ffltre se pot pune În
libertate cantităţi mari de aerosoli şi gaze radioactive. Din această
cauză este indicat să se folosească filtre din azbest sau din fibre
de sticlă.
Pentru îrilăturarea pericolului depunerii prafului pe corpurile
de iluminat, acestea trebuie să fie netede şi montate în perete sau
în tavan, de obicei în casete.
2. TRANSPORTUI, SUBSTANTELOR RADIOACTIVE
Utilizarea pe scară largă a substanţelor radioactive duce lai
o intensificare' a tranşporbuJJui lor bu. tnemjul, iaiuto!vehiKmne, n.arve şi
avioane.
Pe timpul transportării substanţelor radioactive pe căile pu-
blice sau În laboratoai.e pot apare probleme deosebite, atît '.in le-
gătură cu iradierea, cît şi cu prevenirea şi stingerea incendiilor.
Transportul substanţelor radioactive se face în containere
special construite, care să nu permită emanări de radiaţii peste
dozele admisibile, atît la suprafaţa ambalajului, cît şi la anumită
distanţă de acesta.
La construcţia containărelor trebuie avut În vedere În prin-
cipal, ca materialul din care este confecţionat să reziste la corozi-
une, 1a creşterea unei eventuale pi.esiuni inteme Şi §ă nu se creeze
posibilitatea scăpărilc)r de produse sau de gaze. La, aceste. condiţii
se mai adaugă şi altele, cunoscute de specialişti, care^ se ocupă de
proiectarea, construirea şi controlul tipui-flor de containere folosite
la transportarea şi păstrarea substanţelor radioactive, ca de exem-
plu, realizarea unei anumite grosimi a pereţilor containerelor,
înlăiturareai posibilităţiloi` de autoîncălzii.e a surselor de mare acti-
vitate etc.
Matei`ialul din care se confedţionează aceste containere se
alege În fumţie de natn]ra sursei radioaetive. De exemplu, pentru
cele care emit radiaţii beta se poate folosi sticla, aluminiul, bache-
lita, plexiglasul sau alte materiale plastice. Ija rîndul 1or aceste
containere se introduc În altele din plumb sau din oţel, cerinţă
impusă pentru oprirea radiaţiiloi. emanate.
369
1-

Pentru o mai bună aşigurare. a„ţransportului surselor radio-

active, în unele ţări,, autcyvehiK:ulele sînt oblLgatB să circule pe anu-
mite- isqinb?3rt=ii,eîghrgaaj|Porâi;ti.ve ,cu mare .perico|,. ca piutoriiu, uraniu
sub ±ormă de bare Şi-altele cu mare activitate se tnansportă numai
după ce se înştiinţ§ază în prealabil inst;ituţia sau Întreprinderea
destinatară.
Accidente, ca urmare a nerespectării i.egulilor de secui'itate,
-----1---::_----------:-----------__---
se pot proquce şi În laboratoai`e. De aceea este necesar .ca vasele de
transpo.rţ să fie ale§e ,În raport- de natura sursei radioactive şi pe
cît posibil Să se .-evite .trecerile de substapţă dintr-un vas in. altul.
{ -Şoluţiile lichîae de substanţe rad.ioactive nu trebuie trans-
portăte În vas.e desohise.

în +;EÎ=tL.Ucaca®t:î:îsnpe°rret]Ţ §ă Sneufafşă Îsnupbuus:e cCo°rnod±EÎ,e :f:c3gi%:

iîagţp:Î:;|:c:Î:Îj:o;:e;Îîăe:p:jirtăEÎşâîiăâgdişg;eic;;Î:Îiâîi:Î:jiceî:ÎÎ,Î:;:.c:aşaăjiî: variaţiei temperaturii exterioare .şi presiunii barometi`ice, să nu

îŢcg#e°.S.ibiutatea Scăpări de gaze produse sau fenomene de auto-

ÎŢ::g:î:::cÎŢee±e:e:]=:ă;3;Îî.e:g:€a:ţsîu±Ţ;e]:Î]Î;şaăczt:Ţşcnuueste]cthreat::pcoar:ă Sui`sele radioăctiv6 nu vor fi. transportate împreună c'u alte
substmţe periculoase, cum sînt de exemplu : substanţele explozive,
inflamabile,.oxidante sau corozive.
!:f,e:n::i:gîţ,::sg:s:gagadtr:avdiâe:ci:es..bî:t:aît.e_Î::ăcg:nest:îed:g::ăâî,|Î.nrcâg
cînd În urma
::ăî:re,n=]cţăeă.ă.:_er.p.;Ou8cu:c:e„aşDŢ:#cî:hm:ޱdîăŢE.3âzEî
__.._.U. 111. l:azui
transpoi.tului
|nue|i;iirewcuiuc;i"ââtoE:ă%|Pm=ăbrî=oŢ::udr®ăaăHffăfiii unui contai-
a.utovehicu-
rt?:Îî.oalgtivaâesste câzs#îEă as+?`nvns €p_ro_d|#Ce un încendlu

!j:ijtd:l?`;s;..;:o;â:tîii:â:ÎÎ;Î:rFEîo:siî;::v;j;iă=jipn::a;iff::Î:Î.Île;aî.ât;:fdi:±e;ig;Î
Jordepşe±ge?:iFăaş:ppo:ţg.|Eepsstcea|fâs.î:|ms|api;edâ:a:âgz3mvbâ|aaj#|Ţ

z=ai:s:ee:fsâp:?:Ţon#::gtrgşţee:d:eres5t:rgioo:|:ttim:aei:rşeădîŢt:.dmega.rt:=eăşîicfo|::

ăe;â-e:gîzîiîe;ŢÎs#iăeiîîj.:g:ugîî:gŢăi:.o:aîcî;l:c:g:s:ă:;Îji:gîfiîti::t;Î:,şşc:e=:;:;
376
 CAPITOLUL ZţvIl
ioai.e se datoresc pi`opagării incendiilor din exteriorul acestor săli,
iREVENmEA INCENDmoR LA bNmĂŢILE DE iar restul de 200/o sînt în însăşi săme ;calculatoarelor.
INFORMATICĂ Şr cALcuL Pericolul de incendiu în.- aceste să,li este c;auzat de prezenţa
tcoşurilor de hîi.tii, a materialelor plasticeo a spaţţilor de sub par-
doseală şi planşee (cabluri, praf, deşeui combustibile), plaloanelor
false (trasee de ventilaţie).
.+
Pentru montarea cablurilor electrice de legătură Între unită-
I)otarea crescîndă a economiei cu telmică modernă de calcul iile sistemului, precum şi pentru asigurarea circulaţiei aerului cli-
nnatizat este necesară o i)ardoseală falsă cu înălţimea de 15-50 cm,
şi necesitatea introducerii sistemelor inîormatice au condiţionab ±aţă de pardoseala de beton. Plafonul se execută, de asemenea,
•dublu, dimensiunile lui şi ale deschiderilor fiind în funcţie de
ş|Pacreift:euâ3rc:tirc:::ţl;=rghi::#găiicue|Î::cgcâ,si;uubăfopreŢfăecdfie.noafi;Şi: €ei-inţele instalaţiei. de climatizare. In sala calculatorului trebuie
conducerii unităţilor economice la nivelul tehnicii şi cerinţelor
să fie asigurată o temperatură de 22±2°C şi o umiditate de 50±
actuale.
100/o. Existenţa planşeului şi plafonului fals, precum şi a cui.entului
Problema protecţîei împotriva incendiului ]a unităţile de `de aer pm.dus de instalaţia de H=1imatizare constituie puncte im-
Lieg:=ratj3Îecştiivce:1cc:retrs:u:3n::i:iteăaz:riînnpdrâsuŢaidpeîrti:ruelcatr.iiîţeil:: portante cărora trebuie să li se acorde o atenţie deosebită.
În studierea pericolului de incendiu Într-o sală de calcu]a-
anume :
toare trebuie avute în vedere următoarele elemente : ® sistemuz
de.-:onst":ţie şi de amenajaTe_ ; ® co_"pqrtbrpe"±_cwec! ; ® şis5eir±::k
valorir=m#aî!f.S]î]^e€_+*..._Ca±:u.!__
materiiale mtr-un spaţiu relativel`ec.t.ron;âc
restrî.ns ;.acum"iează i;mpoi`tarie d€ veTtikaiie (%tima;tizareaf ; . bmstalctţitie q€ ţkuŢpb:qn± şL fcn`ţ? ,.`
6 c~aile d6 ac6es şi wacudŢe ; . sistemele de îmc:ăţzbre i 9 ŢLfl;±e-
=~dnah#e±_^.8e±~Tsn=^e
6m:omparab# Produse
mag mar3, â" raporf. de.ăe un ei)eTţSuctk
pag%bele Prodt{seâmendku
d3.recGstn,$
de q`ialete şi substcmţbLe combustLbike ca;Ţe pre?intă. uŢţ. peric_oL .ăe,os.e-
ăncendtu, ckăd:brii s.cLu echâpamehte. bt± de %ncenăku ; -® sta;tistica Ş% STem)e"ţcL irtwdn:Sti_or ; .®_ i{.sta.1a:.
Crearea sistemului inîormatic la nivelul unei Întreprinderi ţtrie de semmiakizcwe ; . încă;căriLe eLeş±rost.stic.e Po_,to.r.Lt_ă `fre`cşTtâ
presupune adoptarea unei metode adecvate de conducere şi antre- riTelui quumăT de ];iese în Totaţie în ±i"puL efectuăriâ ccdcmkeLOT.
nează o serie de modificări esenţiale în structura organizatorică a Un dt spaţiu tehnologiic este magnetoteca. oare iasigură depo-
zitirea în con.diţii de iclimatîzai.e şi securitate a. suporţilor magne-
g|gce=rei:dăi;ăîfiaâ:ivii:::eiâtîŢti:nîiŢâgv5eâitiiumpJiciteîrnm::odr:âE3: tici de informaţii - benzi, discuri sau tambui - pentru aotivi-
d.etermină blocarea activităţii de conducere eficientă şi atrage după tatea centruLri de calcul. Se amplasează În imediata apropiere a
sme repercusiuni nedorite şi dăunătoare.. să]ii cdculatorului pentru a se ffiigura `alimentarea echipamentelor
Calculatorul electronic numeric este o instalaţie complexă de calcul cu suporţi magnetici pe o cale mai scurtă. Această sală
este foarte imporbantă, avînd. În v`edere ±aptul că aici .se găsesc
suporţii de informaţii, că o bandă ma.gnetică sau un disc încărcate
]ş±ppaEb#ă:ef#aa±e:ckunîău;:mfpte:]rărieraacţLdcotâtae*pr:::]ăzF]te±§[;ffŢe%:j: cu informaţii preţioase poate Îi de neînlocuit.
valori numerice, după reguu bine stabilite Întm §uccesiune pre- Biblioteca de progi.amare serveşte la depozitarea programelor
văzută anterior. sursă şi a fişierelor de acte pe `oarbele sau benzi de hîffie.
Echipamentele calculatorului alcătuiesc o imitate centrală
stîtuîe]nscăEe::îcg]raîocrîE]a#.aD]TuuînşîŢgtuatîsetîg:];#bfi:eact:ro#cstorăc::=
tate reieseri 800/o din incendiile declarate În săHe de calcula- îgEgnăîilceudpeupdiitsrcu±idemâ:::t::,e,cEe#fagâredeşibavne#Ţi=aîgFreeticdă3
€al.tele.
372
373
 În acest sector pericolul de incendiu ,e.ste determinat de :

tgeezeikaaTe5:e;;vffnauf'oŢe#&fteştci:7:_eciimbv*f-w%igi::â.% detestsograeâg##eu;eâiz::ecăpâ=gâş5g6egeet=*ât;Prrăe.Vămte"
prezen,±a defe,cSIŢ,mi ; ` Panou de semnalizai.e se montsază, de obiicei, în încăperea şeîuljui
de tură sau în cabina portarului, unde este asigurată o stpravel
ZTg%îDnosTET%*.k#M*.3:::ăAiţi:ă;:ci.S:,-:ăi:eeLee+:.:Wă%.%eerg:#Z=
= ffiă%:,em".Sha;.=~:*^"^=]LtT5.t.Tmri qe Fticui3e eLecirice, ma+eriaiz= €here pemanentă. `
Ttă:pC=:':#:'%an:7gagoccwSS#_riă^e::::i::::::::::::T.:.:::aues.C:=
me-mo:iifee.os3::tăăsaaţleanţ:ed::i:ti:uiîorgsatteăgă=iiâ:râta:ec:3ieprăusltiăzeăi
L§%;cfă%#3::%ecaaz"dp3iftg%T±f-:ao:%Tmt#rLăn#i#tîuni*j;ă:hşţާÎp%-ea
flăcărilor.
i#:,l:Ţâe:râ.6:;ilâdâeîţeEi:aiiăr:ă:.iîîj:;Î:iiî.:s;Îţo:e;doe;Î:diîîliîig:phodrlîîă:
^ ____.J:=
în aceas{ă sală să
_^1= c.ă

Încă din Îaza de proiectare se impŢine^ Şa

ă:e:rî::ee:ÎŢE;Î=j:3igiîl;vă:şt;ş±e;;gjă|Îi;:îinî:f::#:iiEiăfîL
mpp=e=g|er|:Ziâ::ţeiniî|âîieădin.hediferiticx}mpartimentăritmbuie
` construite astfel Încît În caz de incendiu ele să se Înclridă automat.
Î:tg,=ng:#±:gîghsşŢîe=rău:Î:Eă=s]t[ăbee±âercd=::::îgeţEpîtatd]:e,mg%er[:Ldsî::
Dintre măsurile consti.uctive, privind circuitele de alimentare
a. calcuhtcmlui, s-a.r putia recomanda să se folosească circmite fi-
î:ăcpurdgeJăEreoumziiŢtleannţţăi|:lif:=g,şiprstFgik#fi?!gnt?aeaâ|s|:
1rjr materiale PeTmite extinderea utiljzării lor ]a circuitele bista-
rJile.
sJ3egtcTş#_:&`t_f#;inîo;neSrish:o:|g:Qâaî:ogrî:a|âwfăg:Qdi:eT
:::c:ke:v;g;a;;iriioit_arii'5ie;flpii::#:ŢâfeŢ_Ş_aelŢf_a|ceî;3#o`#ăEgin
utile şi spec.i±ice sălii acestora. De asemieneq se va stabili m Plam
`-ă;ă- ăviLc'ILare prioritară a docwme"tilcyr.
biieoFbruîggiHîgteo:g8Eez=rţ:°rL±îeŢ=Ţtid;e=ţg:#jî|teabpe::L±4)stL:t:Uiffl=
incendiilor.
Tabelut 1
I.imitelo temperaturilor şi umidităţii la stocarea diferitolor

rarepaen:;ŢcuŢaătroi=eg|orrez:Î:#3iilcaecsăe,dr=ăpuanânîig::îi|oigre=ş=u:f
î#;căf:]3%%ataunîo8rno#,rij]ţ€mî+Îî±u:~î±g.î_S:..ăL:#reeaT=%eflşâst`er=

---`` `_ ` ` ` ------

---_ ----: - --_ ------------ _ ---- _ ---::

Pe timpul depanării calculatoamlor electronice, aicolo mde

€xistă posibilitatea este Tecomandabil să se foloŢsească procedîul
`de sudură la rece a circuitelor electrice fizice. În acest sens, cir-
374 375
 CAPITC)Z.UI. XVH1 .
pŢ:ăe]±emş:SşeqîîanergşîLptieî=tnr%căŢgăt;p%sEggâTjb:bngaşFdăa.zo±eu=Î
sudarea la rece, contiiritatea ciricuitelor este verificată automiat
FREVENIREA INCENI)IILOR ljA INSTITUŢHIE DE
CULTURĂ, CljĂDRI ÎNALTE şl SPITALP .
;Îuăoăeîîtiălşacţc::nc:01:d:ce€ăpleg:ingidfl:âiEaăffn:geîrăefE:|:Z:0:iâoîŢ|u.Codnedâu=

tiîî:cFiîîţ:Îîîă:p::i:;|zŢiiîîăâîgg#3g;.aiîîjiŢE#::je?±iî:Îiî=:3ăiŢ:e;Î:: 1. clNEMATOGRAFE ŞI DEPOZITIE DE F|I,m

a tuturor deşeurilor produse, interzicerea fumatului şi ,a focului
deschis etc. a. Filmul de cinematograî (banda de- Îilm). Acesta este de
două tipi.ii.i : uşor combustibil şi greu cc)mbustibil. Filmul greu

:grb:âtăbbîLSEîî]pdoearLătr:efipEŢî5eeîtşîuddeejî#îr€:şî#rfi:Îă,d€a=îgc::
i.anţă s-a introdus marcarea cu litera „S", imprimată sau ştanţată
pe marginea filmului.
Pnodusul de bază fol'osit la fabricarea nitrofilmului este ni-
troeeLuloza (celuloza nitnată). Din aceasta, prin plastiJ:iere se obţine
a:eluloidul, din care, prin prelucrare, se fabri.că filmul.
Banda de ±ilm grcm icombustibilă (de siguranţă) iare .lia bază
tot .celuloză, supusă operaţiei de acetila.re. .Acest film se numeşte

Îg=bgtiâ#ătoi=tEe::ldoezăcu®ă::=dta;'fie=o`:,ăLBîaănrâafl:ecă:1;lŢAri=.
rea cu ±lacără se produce numri la €ontactul cu oxigenul din aer.
Temperatura de aprindere variază de .la 121 la 180°C. La arderea
benzii de film în aer se produce o temperatură de api`oximativ

:i7%%oz:şti.ş:c:ei.aiădgâEe,:a:rt::ă;.eo(xbiizoixiăedâ#îrţ?nâcYâp3:#eid:f.ă,!
Dintr-un kilogram de ipelicmlă se degajă 7 pînă la 12 g de acid
€ianhidric. Prin arderea .unui lrilogram de .peli"]ă `uşor combusti-
bilă se degajă 4, 40 m3 gaz€, oane în amumite condiţii pot sparge
geamurile
• Din şiioanti,tatea
distruge zidurile
totală icabinei de proiecţie.
a ga2jelor emanat.e În timpul arderii
±ără flacără (descompunem) a unui film. uşor €ombustibil, 450/o sînt
gaze combustibile, care în amesti}c. ou amil, în procent de 4-90/o
jormează amestecmri explozive. Pe timpul arderii ±ără fla€ără a u-
mui kilogram de film uşor combustibil §e degajează 470 k€al,,!.iar
.in ardepe cu ±lacără (în aer liber) 3 800 koal. `PelicuLa de film ţi-
mută vertical, arde de jos în sus icu o viteză de 0,26 m/s, iar de sus
În jos cu 0,002 m/s. Aceeaşi peliculă, pe plan orizontal, arde cu
0,10 m/s.

.37Ţ
 0 peliculă de ±ilm de 1 m lmgime şi de 3,5 m lăţime arde.
În medie în 4-6 s. Pentru a ne da §eama de i.apiditatea arieriir
se anată că o bandă de .hîrtie de a.ceeaşi lungime şi lăţime arde în
13 s, dacă ®te hîrtie de ziar şi În 20 s, hîrtie de scris, iar de film
Îgnret:mFd:uÎ:i:sF|#Î3goptiic=|ăoud=,±Î|im68hs,Ţffm3r2i,kîâr,ă|6amriâ|#)a;Î
75s.
Pelicula de fi.lm gi`eu combus.tibilă (de siguranţă) arde exclusiv
;îiŢ#riib=Îi:§:Îăa;îig=i:j:::Îr]jî!i!Îeî:rîrb#j=:[Ţîia;Î:[ÎE:ica:;:i[Îiis:Î;%:1i
carbon, ?cid aoetic şi acid cianhidric.
Tempei.atura de ardere a filmului greu combu§tibil este 6u-
^-.`_L±
prinst ®__J r\-^
între 370. , _ __-_
şi 425°C. Peste acea§tă~ temperatură arae Încety
fămă. flacără. Arderea film.ului În aparattil de proiecţie nu se'
Propa8ă.
Filmele uş6r combustibiile (de celuloid) se aprind de la oi.ice.
sursă de foc (chibi.itmi, ţigară, aprinsă, flaicără deschisă etc.) şi
ard complet, fără posibilitate dş stingere (filmul aprins continuă
să se descompună) chiar şi sub apă, încît s,cDs afiră din apă se.
reaprinde cu flac.ără).
• Aprindma filmuliri de celuloid se poate face chiar şi de la`
căldui.a gazelor şi vaporilor emanaţi de rolele aprinse, allate îintr-cy
bc)xă alăturată şi care au pătruiB În boxa pespectivă.
Peliculâie de fiim păstrate ia temperatură de peste 40°C se
Pgt autoaprinde. Incendii din această cauză s-au produs la între-
prinderile de regener.are a Iîhului În depozitele de filme, acob
unde se găsesc pelicule de film vechi.
Pe pelicma de ±ilm se acumulează cu uşurinţă smcini elec-
hostatice, dacă este supusă fi.ăcării, fie între diferite pies.e ale apa~
Ţa.turii de rmoiecţie, fie în aer. Ca urmare a Încărcării electrostaticer
pelicula de film anti.enează .cu sine parti.me de praf existente În
aer, fa;pt dovedit prin zgîrieturile atît ale filmului, cît şi ale aoa`
raturii de proiecţie, care se produc în timpul demlării şi rulăriî
benzii).
Depozitele de filme greu combustibile. se pot echivala În ceea
ce priveşte pericolul de incH=ndiu cu Îmăperile În care se, depozi-
378
:eeEăuar#ălesadue=fgEiiaîoaâgt,ă=oggu:=ţ:edâstle6Văab#ă35nu#:
Î::ts:cgăşg:i:cÎ:?iiieeâdcî:eî:îîeiîrri:Îe:l:p:ogjli:î#jlîîor:gŢâb:l:ecaosfgvi:lggEă:
--------::---:-------:------_----:--------``--:
ti`ebrie să existe o inscripţie cu interzicerea fumatului, a manipu~
1ării surselor cu foc deschis, a intrării în boxe a .persoaneloT neau-
itoriz?te ; se trece dt asemeqea şi cantitatea de f ilm, în kg, care Se
poate depozita în boxa respectivă.
Pe coridioarele boxelor nu este admisă depozitaTiea outiilor cu
Îilme sau a altor materiale combustibile. In depozite temperatura
nu trebuic să depăşească 40°C, acest lucru asigurîndu-se printr-o
bună ventilaţie cu aer ccmdiţionat sau ieventual o instalaţîe de
răcire cu apă a acoperişului (dacă constructia pemite aaest lucru):
În înicăperile magaziilor Şi cele de producţie se admite numai
Încălzirea oentrală cu apă sau abur cu temperaturile pînă la 110°C.
Iluminatul se va face electric şi immai din ezd;erior. Feres-
ti.ele care se folosesc pentru ventilaţie se iţ:onstriJiesc de aşa natură
Încît să se de§chidă imediat (a.utc>mat), l.a o cmştere a presiurii în
-interior rezultată În urma vreunui incendiu.
n,ajates:1ârui;gif#ia::mcahi:=uariilînsleoŢtiiînsgpeîc:alsc:=iine::esş:eaŢlee:
::pî]nustâucc:aîpăEă:cnă;Ţîassâ[â:îat;knoa;nttşrîîe*a:gs#ă:Îîsec:as;=c:
teţe a tuttior regulilor generale de. prevenire şi stingere a incen-
'diilor,
Autovehiculele, care transportă filmele trebuie menaiate spe-
ujial penti.u acest scop, neadriţîndu-§e ca odată cu Îilmele să transl
porte şi persoane.
Depozitele de Îilme se prevăd cu instalaţii de sprinHere avînd
aapetele montate în fiecare raf t;.
379
 Luci.ările legate de €ons€rvanea pelioulei de ±ilm se wr
efectua într-o încăpere separată. Este .recomandabil ca depozit"
de filme să fie amplasat într-o clădire cu un singur etaj. Inăl-
iieŢ,e|anâe5:ZitteulfŢmnaiEoaarteedf:F|îâoTE;:c3îddnefî::Î`reminŢăo::r=uţr::iăiă=
Săuţî#ă$68e=C2hî;deeŢ,oEe#.U evacuarea aerului cu o suprafaţă de ceL
b. Cabine de proiecţîe. Aparatele de proiecţie se instalează
într-o Încăpere special construită, din materiale rezistente la foc,
c.u planşele din beton urmat. În afimă de Încăperea pentiu apamte,
mai trebuie să existe o Încăpere pentru dei.ulârea filmelor şi um
pentru tabloul electric şi alte aparate electrice (convertizozffe, re-
di.esoare etc.). Toate aceste încăperi alcătuiesc cabina de proiectie.
La cinematQgrafele mari, în afara acestor încăperi mai există ca-
meră auxiliai.ă, pentru odihna operatorilor şir .păstrarea Îmbrăcă-
nrintei de protecţie. Accesul dintr-o încăpere în alta trebuie să se
f acă printr-un coridor longitudinal, neadmiţîndu-se trecerea directă
dintr-o încăpere în alta. Uşile încăperilor se fac metalice, cu d€!Ş-
chidere în exterior.
Pentru ame.1iorarea suprapresiunilor, în cazul unui mare in~
cendiu, trebuie prevăzută o fereastră care să se deschidă cu uŞu-
rinţă.
Operatorii trebuie să aibă asigurată evacuarea din cabina de.
proiecţie pe două căi. Fo'1osirea scărilor În spirală pentru deservi-
rea cabinei de proiectie este interzisă.
Pardoseala din cabina de proiecţie se consti`uieşte din mate-
riale r.ezistente sau sernirezistente la foc, neadmiţîndu-se formarea!
de praf ; în nici un caz nu este admisă pardoseala de lemn.
Pereţii cabinei de proiecţie se vopsesc cu un strat de .vopseE!
care poate fi spălată fără să se degradeze. Cabinele de proiecţie se.
prevăd cu obloane împotriva propagării incendiilor ; acestea asi-
gurădî:ş:ădş:esroadujgem#:u:î:îczee:edourîndecaE:3îaecj:epî:îedceţîe:ontio[»
Pentru evacuarea gazelor emanate de lămpile cu arc elec-
ti`ic şi pentru menţinerea unei atmosfere proprii, cabinele de pro-
iecţie se prevăd, în afară de ventilaţie naturală, .cu o instalaţie de.
ventilaţie artificială, avînd orificiile de captare sub planşeu.
Ccmductele (carialele) de ventilaţie se construiesc din mate-
riale incombustîbile, În gşa fel încît să nu permită propagai.ea
incendiului.
380
Instalaţi.a electi.ică din cabina de Proiecţie trebiiie executată
cu conductoare de cupru introduse..În tuburi izolante etanşe, În-
gropate §-au montate aparen't. Cabina de pi.oie`?ţie se prevede cu
iluminat de siguranţă. Aparatele de proiecţie, carcasele tablouriloi-
de distribuţie işi motoarele electrice se leagă la pămînt. Cipcuitele
iluminatului de siguranţă nu trebuie să treacă prin` interiorul cabi-
nei de proiecţie sau să aibă acelaşi traseu cu cele ale iluminatului
PrîncîfiacLăizirea cabinei de proiecţie se va Îace central, cu abur de
sc)asă presiune sau cu apă caldă. Folosirea radiatoarelor electrice
:::ă:eŢ::cŞcpăe:r:iii:enatde:aîgoeiic:ţî;per::iaicE:o:ţ:e;EţŢntşi=ci:i;trrri:::r=sFies|::ă
bine şi pardoseala se şterge cu o cîrpă udă.
Afişarea pe pereţii cabinei de proiecţie a diferitelor decizii,
instrucţiuni etc., este interzisă ; se admite a se afişa numai schema
de montaj a cirauitelor Şi .apa.ratelor electiice. La ,cabina de pro-
iecţie nu este adinisă .păstrarea obiectelor străine şi nici imtrareai
altor persoane, decît icele din conducei.ea cinematogra±ului, a ope-
rato-rilor şi a organelor de .control.
nereaîgrarîâteflâlgâEre:iî:ţiăgşp:re:fiâsaîitseîo:uăăţîrgâi#eendueepsŢ:
permis să se păstreze mai mult de două acte de film, restul se de-
pozitează într-un dulap metalic cu închidere etanşă, amplasat la
distanţă de sursele de căldură. `In interior este necesar să se men-
ţină o temperatură de aproximativ 18° C şi o umidi,tate`.în jur
de 600/o.
In aparatul de proiecţîe este admis să se folosească o bobină
cu cel mult 300 m de film. Lipirea a două sau a mai multor acte.
de film, indiferent de lungime, pentru a se asigura o rulare conti-
nuă, J:olosind aceleaşi aparate, nu este admisă. Bobinele care se
Întrebuinţează trebuie să fie curate, fără loviri, nedemontabile Şî
în periectă stare de utinzare. .
Filmele se păstreăză şi se derulează numai În Încăperea des-
tinată acestui scop (cameră de derulare).
Capetele de film se strîng în cutii metalice, cu închidere»
ăr:#ii::;:fteu-:oa:ebşr:dl|ţîoîrb%:;e|â,#ş:::icn#Şâil#o:-g;aiEas(Îă:
tură) de iinGendiu.
c. Săli de cinematograf. In scopul asigurării unei coi.espunză-
toare .evacuări, amenajarea săm de spectacole trebuie să corespundă
38n
 ::fsŢeel::îia:igdoearee,a:::r:,u|:ieacacrăereşa:ăt:ârisripeec:âc%|ae,i:eeb=:ems:
Îi.:-iîuţ:QÎîşă.ern?:;,Î:,iîe:dţ;,;:tiî:Eâ::=Î:Îe:sfăţap.;:ft#iâîîeâ|:gngă,ăîi|tî%
Sala de spec'taeole trebuie să aibă cel puţin două căi de eva-
•cuare, separate şi către exterioi ....
•ÎtoaşmşeŢrşaî±eca€teîţ;::l:a;r:i:%Îîâe:e;:ÎÎ:ă:Ţsîdtîîiîăcîhălîă:jf:ăersdă:n:eăc;i.t;|::.::::gia,€:Î
Cuare.
î::e.ÎtEel;gzăîa;:Ţdr:#Îraşgee|oScuuprT,mper:ăar|:Sîârar=quonroŢesatr:rpeocf:.ioe?
î:â:|do:ââEela:t!;:e;#:z|ţ;.e;:E:E;Î:e;ufs:îă:ŢooE:|:Îtu:t:ş:osE:ed:ŢÎ.esrăiusaîşeâz?ţîî
zitarea de materiale, obiecte etc.
:icăî;Îr;;Î:Îî;i;idîer:Îiîîî]d:Îuîiîi:Î:;au#şÎ:irîip;§;:;°Îj°']Îia±i;;Pîeîmîţ;:Î:ii;Î:;Îa:
tru locuinţe.
dabfl şăflâiîădînsgici::c::en€ăăŢai mult de 400 |ocmri este -m€oman-
Iia Încălzirea cu sobe a .săLilor mai mici trebuîe verificată buna
i:!;:Îîe;g;iâ::.ii;::dtc3o:ş|Effî;oîjiîg:ăŢŢjiâărefâefî;%p|.;Îte;ae:sÎE:ăEc;:;Î:
rea spectacolului.
Aprinderea foeului În` sobe cu lichide, injlanŢa'bile sau cu peli-
culă de film este interzisă. . fumcţkonarea tămpi± cu arc.
de sof: j:âăpzeo=ieeş:Îdâ;litcăi.pematografulri, jnstalarea oricăfri tip
pu;înA3%E=a4roea;ăîff:;âe]doerag3:aetr:Îetpşîr:oe#ue±Îe,ăreebflu±fîâ;ţ[e[catr:ş.:
38?
iîă±icî:d:eisgî::ţt:âggi::de:î:u.ătlta:a:Z:ăfflg#P=:t;ăăuŢ:am.uns:`aos:ş,eJelş?Îgş
ălesseer:v:i:ietedreŢuîrecamsepnetstla=oălaoţrlatoeî:%#ccă:pâ;âlreăsâecân#::eGatzuăL
În clădirea dnematografului nu se folosesc instal.aţii electrice.
Provizoi.ii, conectarea şi deconectar.ea circuitelor eleatrice execu-
t^mdu~se numai prin dispozitive spechale (întrerupătoare, cuŢuta-
tc,are, heblui etc.).
g:::e:nlăEe::eun:eo:rîlae:.tl:erîgîşă:::c:o;gşeer-:ă#do::-:eio::iţ:tfggr::Lse,ă-ingd:::
admisă numai dacă a.cestea se prevăd cu armături speQiale.
Penti.u bateriile de acumula.toare se prevede o cameră sepa-
f ată, c.onstruită corespunzător norm6lor În viigo.are.
In toate Încăperile cinematografului se interzice Îumatul şi
folosirea Îoculud deschis.
Conducătorii c,ipematograîelor şi ai .instalaţiilor cinematogra-
Ls'ţ`ăc;ăţ:Va"tuE::â;'-egvă||-ă;'-ă:--ăeberiţe._ş5.s:îT_g_e__T.e_,.atĂT?,##ma:i_
tîce s-\-iă:-:€ăî-ăţ.: ă-S-i-cwăoască ş;-SP WrŢăޱe±=f^ TSS?.e9%r%#T^Cru.
bă'.s.ăc:ă#ări€ze'-buz;;;-ri.ar-€:apa.!?kebg.;_E.e.~%^±~ă~k^&ti..;=3î:Wmmţ#T:.
Wae%h;ă;#::ffă;iif-ei-ec-i_;i.c-ţ.§ii;eărcţîp!_f:~e,V.a~C.rgff:e.xşL^S.-:n::ro#p:_
ţp5;:%,;;#:e%t%mr%ă,;#„°:c;:o#e]°g+fa;:,3o,a°cre;oş:Î6sŢe6#fe„p€e„ntţrreu_
Y:Ei=d=ă: €-riăi~ni:riîio; ,. ® :s.ţ Se Ţ?_gE!q±T]e.g, ^s~pectf5că a persor.a-
iiiăi--v; -domen,m pTeberirii Şî st€ng erik imcend:moT.
d. Stingerea incendiiloi.. In cazul aprinderii peliculei de Îilm
se interzice deschiderea canalului de film şi a clapetelor de sigu+
ranţă.
• Operatorul trebuie să ia următoarele măsuri: ® să â7ic7ridă
c|apetvar-âe_'vstg_;ră;ăţ_ă_-_Pţriri-f iqţSTeTTperea ţL_=1::rĂ ]5e J::X::#a :.
3ssăăânoc%âaăscoăb,o#::::uăe3,aecut#gte,aetdg##ă,eu,:®desă#3:ţ::ă
h aparatui de proiecţie, peiicuia se iâsă să ardă. Pencula de
f ilm aprinsă În afffa aparatului de proiecţie se Înăbuşă cu nisip
sau cu pi.elate incombustibile şi se aco2'eŢă cu spumă din stingătoare.
PeLicula aprinsă in casetă se lasă să ardă În întregime, fă~ră a'd/_ischi-
de caseta, şi se aruncă într-un vas cu apă.
383^
 2. TEATRE
Clădirea unui teatru este foi`m.ată diri sala de spectacole, sce-
ma, cabinele. pentru artişti, încăperea decorurilor, camei.ele de regi-
zare, ale oi.chesti.ei, garderobei, recuzitei etc., precum şi din spaţii
g:=t.pupe:Î.sâfţ:eînâg:âţâto.r:!gfăgefsocaeiâ::,dş.îrîâ#:e..neatî.|oşe:ag#
tăţi de materiale combustibile şi uşor inflamabile, în majoritate
decomTi şi ia fun`or serii de instialaţii eleotrice ftlositie penftru fluminatt,
efecte luminoase, in.stalaţii pentru deplasarea decorurilor etc.
bn.t„nţ!3[%pmmgs:reacrv;e„nctaetecapuezemda?eîrnzşen,8î:oS;nbt„:stiş#e#?âă„r`}#a}C7ătg
sc:ar€) seuTtcircriteLe ; ® f olc)sii.ea f ocukul desclris pe scenă, necesi-
tdae±!ieepad%#reef%#t'a%î3re:tgâ2reebaorh##w,dt|e.,efăgtu#"#,neorab#%eă::
iăitioT. © Iia, cicestea se mai adc[ugă că:lduTa rad,Ăstă de sistemele
de incălziTe şi, ăe tiumim± etc.
Incendiile izbucnite la teati.e se pot transforma uneori în mari
•catastrofe. Cauzele unor astfel de catastrof e, carEicteri2:ate prin pier-
ideri de oameni şi bunuri, se datoresc în principal a trei ±actori :
:ăân„afât;Ţz::#â#e%ţgt€ec;5fe:r;#m3#r6„cra#6fâ;cP%g:Lnă6te€r%şe*:u#;:
Zîg::;.d,3p#;cgagg:Stip,"%Ceu?,d3#:,r,.(ge#:#.§z#raef:şâpai%eă2o:e.-i:
icendîului) ,. ® îm, al. ti.etiea rind mubtipLeLor posibtLită§i ăe qprindere
pe timpuk fu;nRtionării, testrukri.
L'a construcţia teatrelor trebuie respectate o serie de prescrip-
iii normative, În scopul asigurării evacuăiifi persoanelor În cele mai
l]une condiţii, lirritării propagării incendiilor şi reducerii gi.aduluî
ide combustibilitate a. decorui.ilor, tapiseriilor, draperiilor etc.
Problema asigurării securităţii spectatoriloi. trebuie să fie eco-
.siderată mai importantă decît 'cea a concepţiei artisti€e. Noţiunea de
„modem" „demodat" se schrimbă cu timpul în rapoi.t eu durata cu-
Tentului artistic, însă siguranţa publicului va coiistitui o problemă
•eterrri.
La teatre şi la orice instituţie de cultură trebuie respectate o
•serie de măsuri de i]revenire a incendiilor. Astiel :
- inteTzicerea cwderii în incinta obiecti;vukwl a decorwrîlor şi
•gw-tuku± ;
- €7i€erz€cer€a bzocăr〠c% mate7.Î.aze combttsf€băze a că€Zor de
%%%e%' d':fceŢ#%rdoeb€t:.ce€%e:3'mcbat:g;.9brâz8: Scăr5. Precum şi păstrarea 3n
384
scoate=easua%gas#oe,gahedr+3ţTşrcî,=.gpad,.#âgtg:\LLuşjtos{aŢg.ro%t€+,eorLaş#o,;tec:st
- î"±eT:?icerecL cLmencLjăl`ti de |ocuinţe .îlb clădin`€cL tea±1.uluî ;.
- controtuk î;iLcăperi:loT, după tbi.irincLrea spectacolului, pentri.
îi.aepăi.tcwea eventualeLOT surse de cLprîndeTe ;
-cisigu,mrea accesulri li.ber .Za toctie ctădirtle Şt` îmcăperite
tecti1`ulwi' ,.
- intei`zicerea efectuă].iî. curăţeriei` ±n ânc~aperî priib folosîrecL
t.ich,idetor uşor coin,bustibtle_ şl a dez;g1.eţăTti conăuct;etoT de ctpăi cu.
.Joc direcf ,.
- ea:ecu±area. pi.odusetoT pii.otelmice cu `forţe propii, pre'cwm
şi păstraTea şi fotosirea acestor pirbdtise -m imimta teatru,kui ;
- păstrcwetL şi foLosirecL inoăuseloi. ptTotelmĂce ti.ebuâe ţăcu-
tă ân str.msă coi.foi`ritate cu noTmele .speci,|ice în vigoc.Te,;
- demo7}fci7.ea deco7"ri!oî` ş€ î.ectt2:!.€ezor dit} sce7ţă Şi et7Qcuorea
l,or, ia;r costum:iiele dlm cabbnebe cLrtiştito\. să fie pi`edc.te La. gcLrăei`obă ,.
~ păstTctn.ea decoru,n`il,or şi recuzittior se vc. face în îiLcăpei`i
Tezistente La Ţoc. 1n nwgazie deco:mTiLe, Tecuzil;ele se aşciză pe gTu-
pe, tar pe7}trt4 accesLtl ]ci eze se amenoj.ecLţ'ă căi coresptt?#{ifoa7..e. De-
corwîle se aşaci.ă l,cL disţanţă de cel,. puSim, 30 cm de.{al}loui.tle şl
doei~eze i:nstalcLfiitor el,o_ctn.ice `şi lcL 50 c;m de corpu.`tie ăe ib`Lmkna+L^
Păstrah.ea ăecoi.wril,or %h. cuscL sceno.î est;e adi.,risă îtempQrar Şi numai
pentru ăecoTurite de sţrictc-. necesit.ctie, ciL L.L.cu.ea ceLo.i.` mfli seveie
măsuri de prwerire a iiţcenăti!or. Se va dep'un.e miiltă. ater.ţie lcL
mcmipulai`ecL şi a!şe2:ctrea tcn. pei.ti`u a nu se agăţa de. condu`ctoarete
clectrice, penf.r.LL a lw se ree:el.w (atilLge) de corpul-ile de ilullrrirLat sa;u
de conducteLe de ubur. Inti.e deco"T.i <Şi pereţt;€ sce.nei se.păst?.etilză
o d{sfanfă Zibci.ă, Za f{eco7'e spec*acol ,.
- asigurcwea unei ordĂiri şi cwrăţenl% ăesămîrşite pe scenă Şl
` ân tocLte înbcăpai`ile teatq`utui,. DtLpă te.i.nrina;rea `spectacQhLtuî cabînele
aTtişttLoi` trebuie c\uŢăSt±e de i.est"n`i de h.%Tti`i şi a|±e instei`iale .com-
.bust;ibile. Sul) sce..ă se i.`ter=ice m`.enaja;rea de tLtehei.e. şi maga=tb ;
%,%Eac%f.#itţtf##s:sf##;aeîfieecp##"%Îgg#pbaîţnl3=ăişf%E:sleeEaî#niă#
f.tLar.Î}e_. fe,. f.EIL€=t_ .ţ_r_epwie P?Tmanerbt .S'uprw`eglLeatq, şi îq.t ` pei.Î.e?.tp
6`fare de Ţt4nc,t€oîţore ,.
-. sco_tieTea. de sii.P tenş€n±md a Tcţelei electrici` de. Îoiî.ţă şi..`€Pi-
nrincti;,ăupă±eŢmiwweaLucrukui; . . ` . ` :":. :.:.\'.`
- ituirinat_uL. de cwqiie tT6bri.e re.aLi=aL ciL becui:; .qţL.inc.qzpdes-
certţă sau corpuri de il.wiriiLat Şpccicde.;
.iş+8.5
 Sţsa:e±ăpvu:;ăS#sSw;agm:.gS#
Cnăed°#%%ăw:t.:eţţ`#;;Sma:a:ncS.i;?e%.:ş..±î.âş#eoa.#:::eaîn%!a:
z.ez.
•,rîle ftlmh tre.mi+_o î;;:_.::--::::::---`
pd:#;ş##S%##avd§ecce%re::n##:ăg%dpaeiiurib:Lrşc=cg`ăă:)vS##egi;âi
din lemTb ;
•ş%î?#eec:et]ă::cerea.nrs#%~mf+a?C5ă.S:^.#.Ceî`8mft.eakt.eŢîeg%.ie2%Îec°a%eb%#fba#
jâec6ă:„g3:,;ă#.ec%ţgnîăg,.c%3şs#o„rztşreecâenrgf#2.„e%fceopneerş;,Saşr3ş:„â:
;Î:eîî:i:Îîîg;fîii:iiîiiîjiîe:aij:Î;;Î:::s:iio;;:tîj2;j:j.;:::â:i:ÎÎ::Îg:e:ui;o;Îtiî:Îâ
venti]â:âaE::gpdoer|toa|;şgajiioâŢeŢ|Îsceardeej|ŢecbeEdeiT...ezo|vati|ateat„
săsLÎÎ;af%::Ţţîî:uăy:ae:%;Eî±aî:Îbm=gîe:d:::c:ftpâ:ă::prgtŢ:ţeg=:Îîî.±ÎştîTŢ:je;,Pr±[ş:
încruci-
îŢŢiŢiîîgş!ii3®r:Îe:evîacic:Eî.îrre;i.pfaeăcsgfg.:ş::î:E#:inb::tîţcă:,|ăa:
6rdonate,iăFt-:ă.ăerpţâ`tLe"regâ|iJzdap=,iî.u:îarşârc,ur:âiuîT,ÎcFuăâţ.igst.Taî
386
de evacuare. Pentru micşorai`e.ci efecteŢOF panicii este necesar să fie
3#g,`găatâxi%Îim=injuundliăcfog.şeŢppununilăet.:edâo3.ginâ.dFv@scaulâ,edeşisEâc:aşţ
şi să ffe luate măsuri pentru asigurarea securităţii. personalului .pe
timpu|±vearî:#ifiarrefldo:cş:âamtâ|iŢpdu:uifâeevaacduo=ăitcăaco|oundq
s-a aşigurat o evacuare rapidă şi în ordine nu s-au produs pierderi
şaenŢjeîintooŢâţ:işi:i.vgreifîâârei:ţşteac?::Îiszaărrisiăps,eanal:,o,:ided:Ţvaarceui=oŢoîr:
caz de incendiu.
În,principal .tm ăsemenea plan cuprinde : ® sem7ţazt[Z de tn-
ăe;?6:îÎ:g,gs:g"oa#?dc;"!:;tî:r`c#6:etcgŢ`,g:âecri:;,Îh;Î:.o:c,::at:;3pşuăb:,î:„:6,a"Z3::;:
ieşire, -ăeschide.Tea uştlor, me.vţîn6rea ortirik, verificarea evacuării
pubticztlt6i efc.
t,eistY;:ifai|Ceareevaa.Cuă:.::irşidân3Laec,:,ar6:%afca"cae"t;m;n"db,.ş.e"al=iadi3S3!â
de spe6tacoL ,. ® evacuârea.îmsi.egii ckăăi;Ti şi. ac6Lo unăe este cazuk
evc.c:umea pu"c:u,kuĂ prin cwft îm străzî Şw ^®Ţb spaţii vei.zi.
evacu::en!rt6tâ3gt?"esstae,an%ceessaprăctea:i.s,tee?ţâapec;!,3u#gmd,:uâi;ăig3`
bakeocme, toj{ cu ma,î muLt âe îoo p6rsoa;:n€ ; ®_ .ps"tru încăbbTÎ.
d#%g%fî%ftacpetLbd%##kş::tceu±So`ăpr#i.a{B#eăsttea±±°o°om#gdpoeu"gm:a%:#e
evacuare pOCLte ţi şi Prin şCLiă).
În sala de spectacole scat47ţeze t)or J€ b€7ie fia:ate, n6admiţîn-
du-se introducerea scaunelor mobile sau peste numărul stabiut în
balcoane şi.1oji.
La asigurare.a unei bune evacuări un i.ol important îl are €lt4-
mfnafi4Z de siguro7}fă, ale cărui corpuri de iluminat de siguranţ.ă tre-
ktă:t=ăeîerâţŢlpeliaş:ţâedceLi;:,P::piî;fă`,or,sşei5âîă:1ee€sîavao:usaurresăî::
dependentă de energie) @aterie centrală de acumulatoare, acumula-.
toare locale, sau grup electrogen).
0 atenţie deosebită se va acorda instalaţiilor de stingere a in-
cendiîlor cu apă : 7bidranţi, spt.€Ît7czere, drencere. Aceste instalaţii.
ti.ebuie păstrate în bună stare de funcţion.ăi.e, bine întreţinute, îii
cai.e scop verificai.ea lor se rimpune ca o necesitate imperioasă.
Penti.u instalat,iile fixe de stingere trebuie să existe afi.şate
scheme Şi jnstrucţiuni de funci`.ionare, pe care personalul de deser-
vire ti.ebuie să le cunoască la iJerjecţie,
''' 387

3. Cli,AI).IRI ]NAliT`E
Apărarea clădii.ilcm ri.alte împotpiva incendiilor constituie o
pioblemă de maire. impoi`tanţă, avînd În ved€r`e dific";ăţile privin'd
oigari2nrea. şi desfăşmşreq opemţiunilor .de salvarr`e .şi de stingere
a ,ipcendiilic)r dete.rmdm,te de vi.teza mare de propagare a incen-
diului Şi a fumiul.ui ,pe verticală şi de prez€nta în clăidi,rie, În majori-
tatea cazurilor, d. unui .număi..mia,re de persoan€.
. 1n ţama. noastră direptb clădire `Îmltă se consideTă coiisti`ucţiile
ci`Jile În oare pardoseaba. ultimului cat folosi:bil e§te si.tuată la o
Înăltime. de 28,ioio .m sau ma`i mulţt, .ideaşupi..a nivel,ului itei`mului
ÎÎ=?iîjî:?:răjăl.Î;ăg;iiioer:E:Enîîgt:e::-inl;;âăî;;!sfi:mfi:ig,;uîji:jtîŢ=eoiî-Î::oÎ:::
strucţiilor oam depăşesc înălţimsa de 45 m.
• Din purict de vedere al protecţiei con.tpa in.cx3ndiilor, clădiTile
înalte comporită p-ericole specif i.ce deoselrite, genemte În principal,
de instalatiile de ventilaţie, electrice, frigorifice, de Încălzire la
bucătării, de §ui.sele de căldură foliosite În dfferite .ateliere ou ooa-
fură, oroiitQrie, spălătorie, căkă.torie etc. 1n iu.nele clădiri înialri€ o
parte din etaje §în.t destina!be .pen.bm .biroqi, pentru diferfl`ele inst;i-
tuţfii. şi Întpeprinder.i. :oomerciale, iar Şubsolurile pentru ins.bahţiile
tehnioe şi .gamje. Ija .bate acestoa se .mai adaugă .prezenţa, unor
marii cariităţi de materiale` şi substanţe ton}bi.uti.bile Şi posibiliiLăţil€.
de propag.are rapidă a dncend.i.!1or pe €ăi ©§cunse (.cianale, plafoane
fakg etx:.).
În aoeastă stuaţie În astfd de clădiri cau-ele de incendiu pot
fi multiple, de lă sc.înteia şarii fLama eleict.riică, pînă la fooul descnis
(flacără, dibrit, ţi.gară etc.).
• Pemtr,u` prefvenir©a i.ncendiiloT sîmt neoesai`€ măsuri c"e.trebuîe
=îasaî]€Ţ8w:â]ă:îan.c+E],a,â;e;::]rîctaîmîe;pt=noeacne%jâ:]Î:a.î9ce:Îe;udâ8EîÎ
unu În aştfel de situiaţii, e`ste fum.u| d.egajat pe timpul ardei.ii, în
speoial a matei`ialelor plastice.
. . L?. clădirile Înalte trcbuie i.csi)ectnte urinătoai.cle cerinte :
- Ţ€.7t€€area Jo!os€ri€ mat.et.t.czzezor cojŢ}bt4scibiJe âîţ compoîietifai
to;,însiăăîă{.i=riiă;tiă.ă.;`.`iă{ăiî.:c;-e.`ii:o-ări-c-Vf-u;Tăii;ii.-`;i:ădîâe
loxice ,. ` stîmgere (spTinlclere, hidrcmSi imterioTi etc.)_,.
- izolcLTea coi.e.spui.=ă±oq].e a etajelor ,. măsu).ile dc coi\bpm.t€-
;tettc(n.c. 'Jac ca Înco}i[{z.itl şi.ftitmtl să ni6 sc ])t.opagc ({e la tt7. "...tJc4
Laaltul; . . -_ __ .-,. __..
388
` - tinri;ftrea Trmtmă postbîlă .a ăezmpltâTii imemd;l.ihr. pTiTb
€ompcu-tgmentăl.i
---eriacucwăa şilnecanrică
akte măsuri coTLstructive
a ±Util;ror ;.
PTO@:useioT aTăeriz Pe Ccmoie
spec€az constm€te.
Ca sîsteme de evacuare a fumului provenit din incendîile
declanşate în clădirile €u mi multe etaje §e reicomandă:
3e#%er%afudŢud[g;c##Ţ##âm:;.:cp#:3g.#:#ea€âLăd#:,oâr;
±n,iEerionil ckădbrii, desc]rideri-de fum în p_ereţii e_xteriori. şi.€n±eŢi.ori.
ct4 tjettif€Zciţri aeruzt4i cazd st4b prestime ,. ® prcK;tica7'ea de deschGderi
pentru firin în imterioTuk ck-aăarii cu exac.umea rni2canică c. aerukui
•ăin camkul ăe fwm.
nlăsurile .penmru evia;ouamea fumului şi ai produselor de .ardere
trebuie .bine gîndite şi mezolva.te, penmi )că păttiund.emea aoestora în
casa scărflor, Îngreuiază e[vacuarea persoanelor din irftei.ion]l dădi-
•rilor şi desfăşumrea openaţiilor de stingere 8 incendiil'or. Ekperi-
mentările şi concluziile de la iimendiile neale `aru demonstrat că
Îumul .unplet oasa saări\i ş`i puţul .aisceinsoanelor h .timp de
1,5T2 min, pFopagîndu-se Tapid în aLbe încăperi.
- asl6umdTe-a a două câi ăe evacuare -din fieâqre încăpere.; î€
privinţa evaouării oamenflor, m®joribatea specialiştilor considri că
evacuarBa cc)mpletă a peffioaneloi` din dădîrile Înalbe, Într-un timp
scmb, este imposibflă. iAceastă păneie se referă, fin specid, 1© dă-
dirile )pentru hobelutri, birouri, spitale etc. dn sdrimlb, toţi sînt de
acoi`d că trebuie În mod amănmţit elaborate Şi pregătirte €ondiitile
g::Ţaşi=ua|aE=:==edi.LzoEe:âp®erig#etiârătmâLzrb=Ţfi|diş=-
Înaltă idepăşeşte de cîte ori timtpul de .i]mplere cu iî.um e căibr: de
€vaciiffe şi este pmc>portioml cu îrilţimea, clădiriî ;
-î;Uţocmiiea-uriui judirios pkan de evacuaTe, stabmmd;y~_s.e
€ăi sigwTe de evacw;re p6 veTticală Şi oţizon:tdă, _cu. Tespg!isabiti-
tăţi ]ţ;recise, pkcm care tTebuie cumoscu± ăe ocwr.eri şi veri:{sta:S pe-
a.toăic ^tm PTac±hă ;
= desti"rea umor ascensoawe specme .pe"tru imtervenţâa
pom,pieTiloT La. sti(ngerea in€end;lîLOT. Aoeste aşoeflsoap băbuie 53â
aibă ,un dispozitiv de \blooare ia mişcării şi un ioomuhftmr pentni afi-
mentare icu "rent ielectric de la o a doua sursă, h da.z de nevoie ;
• = S:';ge#rrga#eââ i%%â#rdf€*#maa#:ra°r#urto%#% ';m2„
ăkîlor (dripă prwede"e noTnu3Lor ^vm vigoare) şi a instaLatiîlor ăe
:= `di;imerbiâTe'a cu en6Tgie eiectrică 'ăe Za două surse, pe tTbse6
`Sndependente f erite de Sncenăiu (PentTu instc.1aiiîle de stimgeTe a
389
 5n=o#n#a°Tr: Ăa^Cţ9::::::.t|+a~;P`ek.OT .de fum., imstdlafiîle de senmaltza!Te,
aa::e.===%ŞSÎpşeeŢfgccî2..a*ec:rii:Tcablw:;:;::;::;:;1:
gŢ%,âăf%e#
ekectrici prin phmş€e ;
=^=^e^*.t3^T~3.a__ăECO"ftoahp?ţLoăĂce.aTibmekwrîleteh;whe,umă-
?:#nS%'?#^ne:e^ct-r_oT::e_!_af%±ŢPF_Î?ţîst-g,-,-i;ăăi;ir;_`şîvaul1=vtăai:;iâ
t%Ju_T::_e=J:_c_a,:_e_..şf_vari-ărirespeciă;ă'*6ă;ff_oă:-g'Juă%s#'_îi:,w'ăâ
Ţ:::%oeţş_%r;3:faş_Ce|fdkp_±_._Îu.m.b'Z:ue_ăest_in.g:,:,__î:_w;S_o-r:::::e-ci
»ormeze â7} oigoare, as€gt.r5trit.-se b.t." }or j.ttmc#omre şw peri7m-
nemiă ,.
--::----:-:-:-:----:Ţ--i-----::-::-::_--::-:::-------:--:--,:i-------:i:-::---,,-----:--_--------::--
gHV;}ţăp#:;rîp#eŢeî]±ăgu.ea.evemtuql€lorsuriedeapri"deresauorice
4. SP,ITmE
Spitalele. adăpostesc un mare număr de persoane, iaff .În in-
aş±nâaă:d#ăşe]îîă:Îîjî;]ggŢ3ăŢŢe:ÎÎc]:o,r:];măŢcp:utăî::s::3]%:
ăâh#ekf#aa#ă,uş;ind?tiîţâmmţ:t:âcE:d±t-pgrâE#.eşiinffi±onad:şgş
nu se respectă Fegulile Şi măsurile de pffevenine a in®ndiilor.
pericol|ŢsălaiirT:cieplâciâteorţt?ăfg:!ăntăia|.:l|#g:;râ:g|§it.iittEişsduersceăfg
un număr foarte mare de aparate electrice folosite În diferite s*ţiî
ca celo de fizioterapie, operaţii etc.
::_:-----::i--_-_-::-:_----:--:--:---:-::-----:-:_-__:_::---::_-:__-_-_::---__:---_-_:
.390
manent În bună stare, să ±ie .puse la pămînt coredt, şî să ai.bă
schema ielectii€.ă de ±.uncţîomre.
Ele tiebuie conectate la reţea primtr-un oablu elas,tic de
ca,utiu.c .sau coridon, pmtejat de iin "b de cfluciuc. Folosima €on-
duoboarelor eleotric€ cu izolaţia usm.tă şi degT©.dată, cu de±ecte la
locuri5mdââixLîermeb:rc±Ţgo€i:&g;lga§riegua|etiţ3|qemseriăsbuieîo|o-
site siteriliza,toare ®u elemenix!le de în'călziit (izoLaţiile) .pmtejEute.
Încălzh.ea pana:Einei La foc deschis este infterzisă.
Insbalaţiile şi aparatele electrice trăbuie veri.fiaate periodic,
•iar defecţiuni|? cqri§;tabame remediate i.mediat.
:_:::-:::-:-:::----:-:--:-ii--------=:--:-=:-:---:--------:-i---_-:-:-----:-:--:----::::--:---i::---::i-=:-:-----:=-:---
Opegeţiile {x} §ubstanţe cai.e i"tră ân reacţie cu degajare de
âaEiiiiăîeŢ#ggF#Îîşm:mva3:neîe=Ţi.c:o#ţ:;îăîlu:sgtşbEISsţŢ:eec;;r:g;:eîz::
ii=ngă-:n;ţe:;|E;Fi*Îg!e!Î'ăî±u::t;:îÎÎ:mîgî;gânŢL=iica:csoiiiîî
este Ştriot ricesar, luîna.u-se toate măsurile de evitarea produce.rii
vreunui incermiu.
Alcoo|ril, etenul şi alte lidide ai pericol .de inicen.diu brebuie
păstrate num@i În âncăperi inicombustibile separati sau În dukpuri
metăuce.
Reactivii şi alte substanţe Şi mtateriale a căror păs.bmre la m
loc poate să ]pFor`noace acumLarea de căldJULră, ±oma.rea concentra-
ăî#%rdâ]Ţgoî=e#îârâ:g[PFn®E:;:g=îîî,înţ#3sgLÎ:gîţîsepffutîn
p.egăEi?cTboglen=j.Pl:rŢgî;addeer:::îăţi:eşi§âlnaexdeelesteeiriza:â;asadl:
aparaturii tehnice) prin importanţa pe care o are într-un spital tre-
buie să i se acorde o atenţie deosebită ipentru a Înlătura orice pe-
=::î:d®epaîrnacteEdăue.îErâă2ţ:adaereog:emtiţ:,gînţueă:sâbuîăgîer€So[pÎ:mp]:â=
ÎepnffîTo:;ogăeţî:Ţc::ticzoîbffatgc:3ProoEa±dhcî,:rărfe::Îee:;]],t€te]ă=
391
Haţii sînt inflamabile şi explozive. I)e aceea În sal.onul ân caa:ie este
adus ibolnavul pentru openaţie este inberzisă apminderea lămpilor de
spipt sau folosirea aparatelior eledtrice, care nu prezintă siigui.mţă
an .±uncţionffe.
Se poate spiine .că "mtrLo sdă de ioperaţie cel riai m,ame pericol
poate să-l ,pmducă elememtel'e oare nu. §e văd şi .iamme sc^inteia
elech.iică, oxîgenul şi „penele de curent electrio``.
•De aceea .tFebuie l.mte rboate măsurile penti.u evitariea ffor-
măriiÂ:cEE=lâ:trâceşieîe:!=*icţi:ăţgtastiţctăcîrioate fi evitată prin :
® elimii\aTea ma_teridlehr prea izoLcmte ; ® cmeimiarea pardoseti-
Ecn- ariista,tice ,. ® fokosi;rea âm:brăcămbm±ei cm±istctiice.
•Pffsonalul medi.cal tiebuie să folosească cu atenţie apamtele
Chîrur±ăîî!erie de opemţie trebuie asigurată o perfeotă Veriilaţie.
care se verifică iou iabenţie înainte de ânceperea opemtiflor.
Depozita.rea şi manipu]area tmdpientelor de oxigen se "a. f,ace
conform nomelor specifice.
§e:Ţţîg:ŢÎ::oîţp€±L;Îîc=#jr§::ssÎ:îjîîâ;:±Îăti±Îguă±Ee:::]îî3je:;;fşîrî::Îj
matul şi folosirea focului deschis sînt interzise.
Evacuarea bc)1navilor din spitale este una din problemele de
bază cai`e rbebuie §ă fie ef€ctuată napi'd şi În deplină siguranţă.
ââeeasotaunn#ceustted:o:cipt:ăfbăortăge:s*âtaa|uTE##âr:vEaâEbauru|e,ccăarâ;|:â:
ffizică a bolnavilor este dfferită, unii dintre ei fiind metranspDrta-
bili, necesită luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru ia se
â:ifpŢâelat=ebv:iiees3;3aiLşâ'|torr±:ÎÎ#:riâ:1ae:u:rŢ,tr|:îeŢurnedeînăoprepf:
adăpostiţi, mijloacele ctL cane sîmt e+acuaţi €ei €e mu se pot ide-
plasa Singuri. 0 atmţie deosebită trebuie acordată evacuării per-
âT:Eş::r.u:ăn.§ppibbif=neŢaŢUEşifipiâ:3;cue!eprre=.Ţatîiâ=olîkieibgî:
®u condiţiil.e specffice.
Un rol deos.ebit în des±ăşumre\a evacuării îl are calmul şi auto-
ritatea personalflll,ui îrBăFcîmat cu anunţallea şi salvarea lboln,avilor.
ri|or,?nupsăpeecYâcu|âr3psişii;T:Tăţc%3fifoş:,tr|:lc®.t|eenftd:alntku±ur-oprsigigE::
Personalul oare răspunde de aplicama plamlui de evaiou,are
va fi instmit im regubai.itate.
392
CAPITOLHL X13±
pREVENIREA INCENDmoR ÎN AGRIC-mTURĂ
1. IJANtJRI
Lanurile de cereale, odată cu Începei.ea coacerii, trebuie si+
pravegheate pentr`u a se Înlăfflira mate cauzele de incendiu.. h
acest scop paznicii au obligaţia să .pamuiţ!ă sîstiematic lanurile, iar
fin oazul existenţeî tu.r,mu.rilor de obsei.vare - să §e organizeze .prin
schimb serviciul de observiare. Tumurile de observare se prevăd cu
mijloace de ;anunţare a incendiilor. Pe timpul trecerii prin lanuri
Şi prin apropiere, fumatul nu este admis. De asemenea, pe perioada
coacerii cereaklor, vînăbDarea În lanuri şi în apropiere nu este per-
misă.
Autovehiculele nepregătite special pentru eampaniai fle ,recol-
tare a cei.ealelor nu tbiebuie să circule În l`anuri sau în apropierea
acestora.
Ijanurfle .de cereale, pe .porţiunile vecîrire c`i păduri saui cu căi
±erate se izolează au fî.şii de teren aiat pe io lăţime de il m Coşuril€
de la locc)motivele cu abur tiebuie .pi`evăzute icu site parascînteî
efici€n.te,
Pe timpul i`eool.tă.rii cer,ealelor, majoritatea incendiilor sÎ"t
de recoltă din i20,0 În 2ioo m. Ija lan,urile .pe supmfeţe mari, aceste
Îîşii se seceră şi hansversal. il)e pe aceste fîşii izolatoaFe recolt? se
strînge imediat.
Suprafiaţa fîşiilor izo:1atoare nu. trebuie să depăşeasc.ă capaci-
tatea de lucru zilnică a unei combine.
În .perioada de strîngere a reco%ei, api.inderea ±ocurilor şi ar-
derea miriştilor şi buruienilor sînt interzise pe distanţa\ de 200 m
de la lan.
2. RmşnLI AGRICOLE
•Pe timpul seceratului se taie 'de-a liungul 1anului mâi Înfii fîşiî
iprDvocaite de. maşinile agricole. Acest lucru Îşi ar? explicaţia În
ffiptul €ă pe timpul folosirii aoestor maşini nu se .respectă regulile
de prev€nire şi sting€re a inceridiilor.
393
 Cele .mai multe incendii cauzate de tractoare se datoi.esc scîn-
teilor cai.e ies pe ţeava de eşapament. Pe timpu f.uncţionării mo-
--:_-_----:---:-:---:_---_-:-__;_-_--:_-:::-_::-__:-_-___:_--_:_--_:--_::-_--:--::
âîen,%tij:dneucnaudmuaî,±eŢîenptraîntu#d:ec%:ft:ogregnukuîaTSEa=îd#eLe
Î%r;âo:teşît:oEpf;ţ:sp#găiŢgr:k#jggeTă:d:e-ÎiŢ*|gnă:g.şă:
:Îj#eîîîpî±Ţî§;;ÎÎ::Îpbî:Î;:gî;Îfeî:;Făpî:d;\Î;:±=rz:m±egî±#:Îa#Ţ:Îj
Traatoanele nu pot fi ftlo§ite h recoltare decît diupă ® li Bu
;Îg]ţmînEŢ,âbîu[ezommâu]Tfaâăg=ŢE±tîbfiftam®dngmd;]oa[.pîgd:]rî:
men`tare, a carbunatom]lui etc.
ig::%aiE|:ogrtr:Eiinî-!3=.Î::=+=:găkgî?bg:tăîffflănFg:
ductelor cu cîrpe, lipirea lor cu iunsoaffe, săpuh. ebc.
In§tdaţia de flpririere nu trebuie să pmzi"te defdt;ţiml ; oom
ductoarele vor fi izolate ; kebuie luate măsurile pentm a nu se pm
duc€ scîntei etc. ` de et}c.cuare a ga2:elor deJa 7notor ,. ® căld" dcgaj.ată de motor T
mobrcm°.nrdă#ogrŢLbd"ai=::E=îLşîg*n€:^:dsoebqEffi€tinmŢr:."
troid=i;eŢu°iauriFfeărcăŢagemfţŢşsib5ăcîeEgîăvde[?Udîspbzitivedecon-
Alimentarea. tiactoar€h ou comlbu§ti,bfl *re.buie să se facă
ÎgrfiTms:uml|aop:ietfiiicî=egagiv:EEetic:iu;|atîEiEiudi?gkpautld:HF.g\fi
deschis şi folosirea felinarelor sînjt interzise. Alimentar€a mezer~
vogmelor ân aursul nopţii nu este a.dmisă ; .În ca2uri exSption.ale,
g::s:auţggobsîîe,PgutiafasŢstgmŢg3;Ee±#naftŢg#rîc,tdârţ=3ckmă:
toare).
394
/
CombudtiibiLul cam se scurge În cursul alimeriării se. îndep#-
tează cu aienţie.
ÎelgagiiŢîαŢŢîe:ŢÎuiŢîiî!:ÎÎ:dî:Î:e::ep:Îiîîbm§;rîŢi=ăţe#ffli8ţ2]!:
.evî.tînî#.bseemFsffdee]rsăucgretigceâzu±efflgămfăn#îE*:v,:uâş:ş:.S]#jt
Î#®#e:;lâi:a:ffăFălEoeLtirg#oă:3;ăc:Şg%riis:E?-';kyveâa:tiiŢ:Îă:
Îiâtâ:mEificîintgeă#eŢ s?r"gpăl;=uldâesî:=nîerguecîâî-ifflff' deoaueoe se
-:::--_--_:-:-::-:::_-:--::_:_::--::---_:--:_:--:---::----:-_-_::-:::_:_-::-:--:-:-::--;:-:-:,-::-:-:_---:-::------::---i::-----__-::::-----::----:-:_
inoendiilor.
PB lanuri, incendiile mai pot fi produse şi În timi]ul folosirii
combînelor din următoarele căuze : ® scâ7}f e€le ca7.e €es di7t ţeui}e
%wti%g%F®#c+:ao;g§{:a;ustfs~::.:ăt#gîdcSţ_#d*_b_g:a:î~eSe:::.a%cSnu#m#
C=a%ăi:;e'Ş:eug#au;e-c:r_eJ:ţ-;ţc=aSF__±=_!r:`:=6^Ţ_°hd.=^ă3tîanîffS.Î:
w#â%e'au'ăaiălâ;%I_-jri$3±elo:_.şt__r!_e_Ca_"Î_s-=_e,lo:_c.onm%Ţăeî.-'g#gş=
ţcSu'a'g:e;t:aut3:%gârii.#aăttţ-Eţ-*-swSşL?_%Î_dpşe_'_%=?t#'.ţîştie.E+eîr--a
%ă#eu:eu®°#ăLăărâv.ăări.ţd-.5ripTqâm;qi_±±r`e_a=L.ag25r.ţt°.r:+±.na^±`=.E
acestor cauze specifice combinelor, incendiile §e mai pot produce
Pc.ef iiăi:;.-c;
şi datorită : ®=-furiti, -folostTea,-focukuî-deschâs,
7.erespectări6 regt!13Ior ge7}erazesuduma etc. în opTo-
de pretm% a h
pieî.eci comb€îţelor.
La combine sînt multi €uplaje de fricţiime : 1a axul melicului
pentru spice, 1a .cel al melmlui pentru boabe, la a2iul tbranspor-
395
 brului aen.ti`al şi la acţicmarea orgamlor hederului, Ia aJml hter-
mediaF al Fa.botomlui, la celi al melcului de iffianspoft.
pronuîl*iŢdi;e##gfije#gfsffâteac:sîăaî|dăpîajŢlaE€işiăEţrsog
6nfierbîn,tă.
Penmi prevenira incendiuLui care poate să izbucnegcă, ca!
şi pentru Îhlătimarea defecţiunilor ivite, comttineml are obligaţia
Î=â#8Său|CiTbiggeăiţămŢu?i:ÎT=gu|=Zeffic::±r3iîşors.uplffoHci-
Indiferent unde este `amplasat motorul €ombine.i, acesta tre-
buie prdtejat pentru 6 uu cădea paie pe el ; inoi}oml va li În perrna-
Ţoe=ţeăd=â=:'v=flriedşăŢsa=m=ţoastgin&ge=oereffis=c::pl€văd"stingă-
atingepmm#Ţp®#Ueg:#aş#î:igt:;Pt%Înei°ă,SăoEiggd=ş±eşedveîhăăă]Âg
apărătoane metalică bine :fii"tă.
Motoaude €ombinelor Eiutopr®pu]sat€ §e protejează spre qFitea
secerătorfi cu o rită rietancă atia oohiuri de 2 mm.
h me® ce trriveşte modul de alimentare K:u combutibil, Înlă-
:Îrtiîramscsţgnmgăţ:eefoŢdŢ:bpfli%Îşrrsat::ge:?#esîă#ie]ş?mn,d#b]fir;
luate şi respeobste aceleBşi măsuri ca şi .la motoarele. tiaotoianglor.
iE=eFîf:nfJubs:m:egeî:;g:priiîc:eŢiăcgîabnLioă*;i=:otăgoară:a:g
:gh=igŢLcggă:E:ebâEŢŢggog,ksîţ%g:?rij®:coÎsŢ::ăg:igito::şt:|:e::
ân aare se află subansamblurile sudajte ide la ibaza adrului. Curele
::e:dF;::îsaEo:ig:::urîe:.î:Ţ;::biE±Îsnî%:.fe.xÎs::iiefaaeuQveir;gîcşî'f;:p:e:
Întreţineg€ a ourelelor se reco"ndă §lăibirea lor În perioadele cînd.
®mbim nu .luorează. Scur\gerea motorinei pe curelel.e ide *ransmisie
tiebuie evitată cu desăvîr.şire.
Penti`u rqgltarea idi§t.anţei dintre tobă şi grătar, §e i.or Îolosi
pîrghiile ariiau.hte, .pr`e;văzute În acest scop, evitîndu-se patinarea şr
aprinderea transmi§iiloŢ ou cu:`ele.
0 atenţie deosebită tiebtrie să se acorde la secercirea cutLiri-
nop înalte Şi jumede, deoarece În `@ceste cazuri ©par suprasai.cini de
&ungă dumată.
396
La combinele .penmi recolibarea cerealelor este necesar să se
ggâţîodră®Eteed=â;gŢdaen5îpcnu®r#lcţLd(elaacFpeeîggţlaorr:ptie.;:aor-
•.ad€e-:p!iu±1Î:îg:-g.efîfriiEaî::|Îăză:neioorăegup|ş::ffl:câî:pnE;:Îtgşlifl=
.de :`in®er€. Penmi aa lagăide, În special cele ale a]mlui osdla]it
şi flsmile €are Îşi pireri unsoarea, pe ]îngă ungerea au regu]aritate
.este necesar să se asigui.e demontarea, cmăţirea şi tratarea .lor
.conform indioaţiilm tehnice (mai ales cele din lemn). Suprtincăl-.
ziri §e produc Şi din oaitiza ®ipării ibilelor de la r,uhenţi sau. da-
torită pătrundefl.ii an interior (Între ax şi cuzinet) a mor pariioule
solide.
PmQtica -m exploatama combînelor .arată că înfăşurar" pa-
ielor pe axe şi alte mecanisme În mişoai.e (rotaţie) §e produce la
±o©te comtinele. dn asemenea cazuri paiele se pressază, ajungînd
aproape de oon§istenţa lemnului şi din cauza frecării Be aprind.
dn±ăşmama paielor pe axe se Înlătiră prin luamea .imor măsi]ri
constructive, ioare const@u în prevederea axelor ou manşoane spe-
ciale. La nevoie se Îndepăr,tează ©ceste ânfăşuări (după 6rH h de
lucru).
Combina se leagă la pămînt cu .un Lanţ, care se tîrăşte, .pentiu
§curgerea electricităţii s:tatice.
C.ablurile şi ocinducboarele circuitelor electrice ti`ebuie să aibă
o izolaţie oontiinuă, .in.terzicîndu-se comtaotul lor cu ipăi`ţi iascuţite
(muchii etc.).
Repararea combinelor şi reviziile H;ehrice legate de rolosirea
focului m=buie e]aecutate .În afiana lanului, ipe 'tin teren cmăţit de
jarbă, 1.a o distanţă de cel puţin 30 m de cultnnile cerealiere. sto-
guri, clăi de paie etc.
Sbaţiomrea combinelor pe ,timpul recol.tării, fără is.upraveghere
este interzisă. Fumatul pe combină nu se admite ; pentm ±imiat se
amenajează loc special.
Pe fiecmre combină rtrebuie să existe fim stingătm de dm®ndiu,
încămî:cşiod|ârgttaăjioanmffp:aspa:ec!î|pfflaTirv#ăigi|eăe tiactoare se a|ege
la distanţa prevăzută de nome, ±aţă. de orice Îel de .corEtrucţii,
acesta Înconjurindu-se cu "`ătură.
I,a vagoanele de dormit trebu'ie să exisjte o instalaţie de ilu-
minat Şi Încălzire Tără defecţuni, care ar .pu®ea. genera incendii.
397.
 Autocamioanele folosite la transportul €erealelor pe timpul re-
gi.tudinal şi transversal se flsigură treceri în lăţime de 1-2 m
(În fu::ţiăedpeozE#i€Ţeînm#ggeâ). cer.ea|e|cm, pe tim"| man,ipu|ării

ÎţăeEt:;#ă:vÎî:dţcăauşî=c:Î#±*;:ă:dâ:±dîŢ;]§ăc;Îe#eî::îag:et;:eg*::ăă:ee=îÎ
|or|ftpsetrîtnfiepr:|a,;â|ooos|±ii.autocami,oaneh,|amotoare|eacesbra§e
Vor respe`cta aceleaşi Tsguli de pevienire oa şi ]a tiactoame.
Î3=mă3şE;aa=u:±b;Î:::ÎŢg:;;ţtigudăăf=:ă:;îăăfj]îîuŢg::]:a;d]Î:ş:aăB±eî]§Î
(vînturării etc). se degajează- foarte mirit pm±, aare sie idiepune pe
gi.inzi, pereţi, papdoseli etc. Din ©ceastă oauză este neoesam cai ma-
gaziile să fie ventilate, iar impurităţile depuse, cmăţite §i evacmbe.
trebui?taăţţieaodmeâ:gti:;i#,â#gruiia"gaă#=p.gs?u'±`baîiei:ÎÎ=ig
ăn#I±Ţ®oŢâa(şi:Eâlăs±ea§Î#:iefie"agb±oonrii:.).d,e:ftd.itsiTpluiu±aEţ
cu flacără şi Îumaitul sînt striot interzise. Aceste mstrictii se im-

;Emi:ţuu:=#i#e.F€::eflâăt;ÎŢecie:ţŢÎodglodăe#p;:d#u,%ă„#;?!ie±vi:
3Îigîiîâîe;ţp:rî;vpggFÎIÎ.nîbîtojgeiăeâfi3?pÎ:nri`:ăEă;În::;g Iooul amemjat pentru fl]mat „Loc pe7tţru ft4mat".
În jurul magaziilor de cereale trebuie .păsti.ată În .permtanenţă
curăţenia, berienul pefiind oeupat de alte materiale.
ntateţ:gş:8ă%.de'benzinăşifimnuisevaînlătuaQoricep®ibi_
combE#bEsriteuLînEgj::neh CU autoeîsilJemeie de aiimentare cu
g.#âoîfs3i:%;u;rlioaz!;u:=:g.Ţdsş|::re.şiktiuâălîei:emŢ;me:i=jŢâsţcflpn#ţ:
±lamă oare există În ansamibm instahţiilor tehniologice. Sicîinteile
Autooamioanele şi autocisbemele se ddH;ează €u stinigătmie de
incendiu. âlpeâi?Îorşifoîis=lîen ,PnosttaîâţiîepaăăecâeiteŢai frecvent la ccmtaotele
3. DEPOZITE DE CEREAI.E

gŢ::LLsâgi3FÎŢgăâjeiffîiâ±dsţŢŢ.:::flşc:iiîr::drlînr;:Î:ff®:jniî:î-epîr:
pot izbucni şi datoi`ită călduriî degajat@ în uma fiecării liagărelor.
6âvhaL:ei#|;:c:e`lpşnzif&=h:ş:i:,Ţ:ăîEdiec`ăp=mpăeerşeîiioeîf:Îîe?iţ;tiff:::
guli ca la morile sistematice.
:-_-:-_i-::_::--:_:-`:-_-`-:-::`:i------`::':`:-`-:`---_,:-`:-:=`-`:-------:i_:`_i:_`=:--`----i:_-_::-'i-:-_`-:-_:-:-ii::

pericol de aiutoarmindei'e Îl pn:zintă ovăzul.

iţ:a;e:siŢbâ!:#:o:ÎŢ:tîrî:1:,Î::sîeg#:±e:cşăăgc:Le:rtîoTaŢ=i:nnLfăl#;:â::Ş!
•Elee=f=Ţ=#rte:rilăo=ppi=tFgâu®:ăFiî:,eaî#nit?iFsieorvâu=sârddeaaiE5î::
•g;Îiî;;giîjrîeufî:uiŢige;::,Egiigâ;cÎ#ă#§:îs:Îeâeîiîaîiiifc:@en;Îţeîî;
:##[aot:aer]eectdrâce;ken]tîggo±daegeîsţ;Lbâuâ#:pÎ#ătektaeŢţatieLeî]:%E
praEul idepus pe ,acest.ea. .Fumatul es;te au desăvîrşire interzis.
Îndepp#ŢÎ=ă§r:Î"uFaameăa#î=e=eŢ:î::]nor§f:ţî:zH±er,j::şn]Ţ::
peprbiiăîstuîatfi±âăe&ffmteca;:fnââ:?t'.:'oă.elîc%suteâsf=u=tiiâ=Ză
398
399

•:o:=:i::seăŢeeŢunppăţ?:eâaaciiâtîŢdtleşîncgăîo:i:iă;:iaî::?,nşa:dte?#r=eeăp:Î
da reaprinderea combustibildui ti vatra tîncinsă, după o Întrenuper,e
:#:ceen;ă:ăîffîănbjâgŢ:uî,dupăcăderea.tensîunîîpecîrcuît,sepoate
•Pentru prevenirea incendiilor este niecesar să se echipeze in-
stalaţia cu temometre de ,diferit;e tipuri, prin care să se măsoare
dâŢŢog#::::ănădiâi::c:Î::|fţeiqpae=S#apgq#:fui§i,Î=z=nţrâ:
Î:#r|Îiîăa"Ţea:u::-ÎElgigpijsăii#:el:drăEăg#Îgre:ogŢgi-ÎÎ
mări numai respeotarea tempei:arhrii produsului, `a cărei valoare se
•=a"g:pţoţ=eîeft:c=eo:gvî:rti=ţu::gis#ŢrfisEG=fiîîEaăi+em::
impurităţilor.
petiE;3îŢULd#Îrâ,ffâ±ăir:Euişes=rpa#Feeât:nânăeŢma-pe=ăî
Χăiî}°eioî##;Î]gîemîgi±%ÎÎŢÎ%er:S;gî§igeîi:Îi#gţîtî:î::iŢicî:
alimen.tarea. oii apă pentru incendiu, .precim şi .m sistem de alar-
mare eficient.
4. DEPOZITE I)E FURAJE
Avînd În vedei`e uşurinţa cu cai.e se aprind furajele şi mai
ales repeziciunea cu care se propagă flăcările, la organizarea de~
pozitelor de furaje trebuie luate măsuri şi pentm apărarţea lor
Împotriva incendiilor. Cînd condiţiile permit este indicat sE-` se
organize2ie depozite permanente, pe cît posibil În apropierea `mor
surse de apă, pe tereiiuri cît mai mult ferite de vîntuŢ.i, orieni;atei
•transversal faţă de dii.ecţia vîntului dominant. Se va umări să se:
dispună de căi de acces pentru pătrunderea În incinta depozitului
a forţeloi. ehemste la stingei`ea incendiilor.
Este recomandabil ea terenurile destinate depozitării pEma-
nente a fui`ajelor să fie .pe cît posibn Împrejmuite, iar În jurul
400
ÎouŢe§âeşâepelaş;:ztâctaor±oe:iEdâs:â#ău::|:âfeoâ%gte!,pceŢâasnăenct:nsrtâ:
zolvă, acolo iimde sînt reţele electrice, problema iluminatului pe
i;lăi:#âgţiihg:şQ:âdflî=sătidecăhdişâăsu:Lşi:Îhorpţuffi±::l=ire:-nij-
cîmp|t?ebcuaiŢ|cad:groezitueio;epcearrŢageenţgrşfiacâş3|f:soărgfî=zâtâţîiâ
de nprişte, mărăcini, arbuşti, uscătui.
Înainte de a se trece h clădirea Şirelor este indicat să
mat.`aieze locurile pe care vor fi amplasate, pleava !umînd să
ăeioâ:b:|tîăje;|aappg3#tiegi|ăa;rea:aă:t?iîŢEtuu|:aîpigâtuti|:ă:şâiânş:.Îcoş;
baiele gai.e sîn.t Încă umede pot fi clădite. În şire, dar de dîmensiuni
ma`i mici, la distanţe mai mari unele de altele, decît cele obi.şnuite
î;;jŢÎ:aîjluing;gtr:Îaşnîuî:=eătrEjiŢgîdîecîîîe..:i:Îzo;:Îşîj:Ţgafi:::ÎÎşÎ.taîaîrî
Îîn 160/o.
;ăt:nţ:Îj:e:agp::;Î,ŢÎ:Eeş:i|:S::ipîî|afîagîf:âî:teî|grtî|:Eji::e;ă:::f:oÎ:Ţ;r:ee:t::îtf:3:=ÎÎ
tură, din cauza `neprotejării lor sau a neglijenţei, precum şi neres-
pectarea regimului de temperatură specificat în indicaţia tehnică
de funcţiomre, pot duce la izbucnirea unor incendii.
In depozit, furajele În vi'ac sau balotate trebuie repartizate
unifom În mpori ou gradul de umidibate ; ,baloţii să fie bim pre-
saţi şi legaţi spFe a nu se desface ,în timpul depozitării sau manipu-
Eării, iar spaţiile libere dintre baloţii perif€rici să fie a6operite cu
401
 '
•:-------_------_-_--__---:---------:-----_-_---:-----:-:--_------:-----::
âLnŢeiŢÎ:ielâ.:âzum|mîăal:aroeritep=lîlerântutirgŢşe:ieâcămîalriâ5=g5gaci
şi se obsemă o fumegare, cu deosebire dimineaţa, şirile în cauză
trebuie desfăcute, furajele lăsate să se răcească şi să se usuce,
după care se vor reclădi.
La, uscarea artificia!ă ,a furajelor o atenţie deosebită trebuie
acordată a.prinderii motorinei În camera de combustie, operaţie
iâ=eăuîrîaâeibngnEdaa|5ioşuboiobât:Lgreeă|:m±gă::gepi:ŢtŢ.:tiuîi.ă.ad:ţâă:băuteŢ|
Flacăra care indică o combustie nomală este o flacără scurtă, fără.
::onpîsgenEoîgsrăhfimpen:a#îpă:uc]ăcîâ[:]:TLţadfeîî;::şfiresesev:,amuă:;
debitul de aei. pentru injectoi., iar dacă este alb se vai pr®3eda!
Î;iiî:lrţ:|tiîj;Î::!Et:n3Îa:ce:sfŢ:t:Î:gsts:âeă:âg:uaijgdig:tte3:i:p:Î:iiiea€d%a:g:cc;Îi
tului de uscare.
Materialul care umează să fie tocat, trebuie să nu depăşească
;âa:îîi:ăăoîe:dsgîăiEgsîj:f:oîrîeîâEiî3nâdEîi.;şÎ:uggŢţug:îs:f:ăm:îi#iŢă:
temperaturii şi la aprinderea lui.
Una dintre ceie mai frecvente €a/uze aie incendiilor de furajâ
este jocul copiilor cu focu]. De aceea accesul acestora .în depozitele.
de luraje sau în apropierea lor trebuie înterzis cu toată sti`icteţea.
Pe tei.itoriul depozitului, ti.actoarele folosite pentru diferite
transporiuri trebuie să aibă ţeava de eşapament prevăzută cu
dispozitiv de parascîntei ; nu se admite ,apropierea tFactoarelor l.a
mai puţin de 5 m de şirele de furaje. Ele trebuie să rămînă În.
depozit numai pe pei.ioada de încărcai.e şi descărcare a furajelor,.
luindu-se măsuri pentru .prevenirea incendiilor. Transportul de }u-
402
raje de la depozit la grajduri se facx=, dă regulă, numaî ziua. Pe
timpul mpţii acoesul este permis numai .pentru personalul de pază
Şi organele de control, activitatea în' depozit put^mdu-se desfăşui.a,
de regulă, numai la lumina zilei. Indiferent dacă distribuţiile se
ăa;cp.Ziiăăa,ufiFnoâp±e3i:Ţ=gagăâfbŢsacjâlâreşătefieopi:i:tăa.îanteiF.:eăioamr"ă:
1a intrare. Distribtiţiile de fui.aje din. depozit trebuie să se ±acă, în
principiu, începînd cu şirele de la intrare. .
Pentru ±um.ătorii care lucre.ază la depozitele de fu.aje se vor
;Ţzeuntâj%ulavaslgo.upapdăeppăer::'â,s;:ncgţeâpâfiâ`âtELn.trru?ifaŢea;#râ;
de ţigări şi indicator „LOc pe7i€ii4 Jt4maţ".
Concomitent cu măsurile de prevenire amintite, se impune Şi
luarea, unor măsuri în vederea realizării intervenţiei pentru stin-
gerea incendiilor., Îp acest scop trebuie să se asigure dotai.ea de-
pozitului cu mijloăcele prevăzute de norme.
5. FERnm ZOoTEHNlcE
În mirite ferme zootehnice construcţiile sînt combustiibile, şi
cu dfiferite de§tiriţii, amplasate pe. un teritoriiu i`elativ Întins. În
halele de producţie există instalaţii complexe de Înc.ălzire, care'
folosesc .energip electrică, gazele natui.de sau aerul cald. Pentru
hi.ană se utilizează nutreţurile combinate, iaŢ ca aştemut cojile de
seriinţe de floarea t;oareLui şi uneori pa`iele. Pe teritoriul ±ermelor
de păşări se găsesc şi depozite de €ereale, precum şi mori cu
ciocane unde §e prepară hrana.
Ca surse de Încălzire pentru nevoile tehnologice se folo6eşc
mdiLaţii ou gaze infra])oşii. Dintre ti,puirile de m®diatii de .raze in-
fnaroşii o mare răspîndii`e o au cei cu itempei.stura ridi!c\ată (lu-
minoase) şi radianţi cu raze infi.aroşii cu temperatură medie (în-
tun€coase).
Prin folosirea radianţilor cu mze jnfraroşii (lămpi cu in€a-
descenţă de formă parabolică), 700/o din energia tptală consumată
se transfoi`mă În radiaţii infraroşii, restul de 30o/o se pierd sub.
formă de raze Luminoase. Radianţii cu raze infraroşii se fabrică.
de putei.i 'cuj)rinse între 125-500 W.
Existenţa materialelor c.ombustibile şi prezenţa diferitelor.
surse de aprindere ±ac €a În fermele zootelmice să existe pericol
de iiic!endiu. Pentru Înlăturarea acestui pericol se iau o serie de.
măsurî de prevenire. 0 atenţie deosebită trebuie acordată radianţi-.
403:
 ` . Electromotoarele folosite la instalaţîa de transpoi`t ă hi.aiiei
#:ţiceŢă;z±.#â-nara:ş=,şciarâosneta:3i?sâs±stn.ŢŢcaaircî=ecatr|.ceabsăedefăgăşă vor li de tip etanş la pi.af cu legături coi.ecte .la bome, iar cel6
astfel încît temperatura suprafeţei exterioară să nu depăşească în
de.la incubaitoare de tip penti-u Încăperî imecle,
nici un punct 100°C, atunci cînd ±emper®tura încăpei.ii ajunge
la 25°C. Forma carcasei nu trebuie să ±a`vorizeze depuntri de La secţiile de nuti€ţuri concentrate pericolul d; incendiu
e.xiştă la m,orile cu ciooane. Penti.u a Împiedica pătriuderea cor-
paie, fîn ,şi a'lte furaje. Radianţfi qu raze infraroşii se montează cu
acces'oriile respective şi numai de către spedalişti. Folosirea unor purilor metalice în moai.ă, În punctul de alimentare se vor monta
magneţi, care `trebuie verificaţi şi 'ourăţiţi periodic. De aseinenea, .
astfel de radianţi pentru Încălzirea grajdurilor nu este adirisă,
ideoarece se ,,pot acoperi cu paie sau fin, punînd În pericol .de in- se voi. verific,a boldurile de prindere a ciocănelelor, 'şui.ubui.ile şi
€endiu Încăperile respective. piuliţele, pentru a fi a§igurată fixai.ea oorectă a pieselor, evitînd
lovirea lor recipi`ocă şi producerea de scîntei.
Radianţii se ©mplasează astfel Încît, de l'a `carcasă pînă la
La elevatoarele cu cupă, .se va urmări să riu se producă fre-
corpu animalelor. şi faţă de materialele combustibile din jur, să
cări între chingă Şi pereţii interiori ai elevatorului, slăbiri sau
ffie oel puţin 0,40 m. Se are în vedere faptul că animalele să nu le
desprinderi de cup@. FTecăi`ile şi despi.indei.ile ti'ebuie evitate. Bă-
•%|atiăaîti;:gâs'.fEzgtc.e,stsissî=msăâufifxăacrueiţe#c±ă::aE:antă:âasdeu.găds: tătoprele maşinilor de decojit vor ±i perfect i.eglate fi`ţă de cai`case .
combustibilitate al tavanelor. . pentm a nu se produce scîntei.
•Dezinsectizăifle şi deratizări|e se vor face numa.ţ după opri-.
Paiele .care se folosesc penti.u aştemut se 1;aie în bucăţi de
rea funcţionăi`ii instalaţiilor.
lungimi mici ; paiele de lungimi mari pot fi răscolite. de aniimle,
Pe .terenul f€rmelor cle păsări se 'interzice f`umatul cu ex-
:se ridică Şi ajung în con.tact sau Lîn ©propierea radiantului, şi da-
cepţia locurilor special amena].ate, iar arderea gunoaielor se va
torită încălzirii putei`nic€, se pot aprinde. Radianţii se .protejează
face numai în locui.i supi.avegheate, luîiiţlu-se toate măsurile de
âmpotriva picăturilor. de apă şi deteriorărilor mecaniK2e.
Iiutalaţiile de radianţi cu raze in±raroşii din. crescătoriile de Pfevenire a iiicendiilor.
•.Gi.?jduri de aniiiiale, La. acestea s.e produc cele mai multe
iricendii.
.;:*oâi:,ŞinEEspăriedâ:gem#uefzâîâegşerbŢtŢeantţâ;ţşiies?ec::trao::r%ă
`eleveuzelor, pentru că uneori din acestea se desprind bucăţi de
Tezistenţă care căzînd În stare incandescentă pot cauza incendii.
•Pentru a se evita acest luci`u este necesai. să nu se demonteze
cş§#%"%|uo#e%3_#Ş#eoî%
Cauze .. ® sobe defecte scm Co`şuTi cle evacua].e a fwm;ubui, nezzoilote

.grătai`ul de protecţie. provocate ăe i:nstalaţii electrice necoi.espumz3ă±ooTe ; . foLosîŢea

k instalaţia de radianţi cu gaze natiurale se impune verifi- fociilri în perioada de toammă-iaŢn-a;, penLTu prepa;ro.rea hTahei
icarea periodică a tuburilor de legătu`ă din cauciuc, fixai`ea corectă sou înc~alztTea, mateTrităţ ilor destînate a.rimcL|etor.
'. Pe Întreaga perioadă de Încălzirc se vor verifica stai.ea so-
:a colierelor În locurile de îmbinare, verificarea etaiFeităţii .Şi res-
belor şi a coşurilor de evacuare a fumului, reparînd fără Întii.-
:pectarea la aprindere a procedeului „gaz de flacără".
Instalaţia electrică de iluminat şi forţă trebuie să fie con-
:struită şi exploatată corespunzător ; nu se admite nici un fel de
:improrizaţie ca montarea conduct;oarelor dii.ect pe lemn, tiiecerea
iacestora printre canaturile uşilor, Înfăşurarea beourilor cu hîrtie
i;e:i:nbsî1;Îiîă;1Faî;Î:n:;,1::|:a:r:.:Eu:Îi::Î:fdî;EUAţ:im#iîd::i=j;Îeî;,iunş;;sre:;
•etc. Avînd în vedei.e faptul că praful depus pe becurile electrice !|gi=riităpei:'şiei,:,şhan|î|;e.nct:rii|'Îoţ,oL*eE`tiâtigiî,n`:fg§i;agfraiâ`:
.se aarbonizează este necesar ca el să fie Îndepărit®t cu reguilarita.tie. î-n timpul ziilei şi În afai.a constrmţiilor. Nu se va lolosi benzina
Dezin€ectarea. halelor se va face de aşa manieră încît, lichidul amesteoată cu ])etrol lampant. `
=folosit să nu pătrundă în instalăţia electrică deoarece Şe pot pro-
duce scurtcircuite.
#aHri%%Ct%tţpîa§%is#tzoai7so#:găe%±t'ăa"b#%%:€±#ef%V#aen%,SŞLeîuTo.:rz°odck%L
&04
4U5
 q_e ppreţţă corr!bu5fîp`îl€. E}en_.e"±ele ăe construcSie combustibi,Ee. tes-
P~S:ţ:_e_ !P~eT.3ţ} Sţ_^al_PÎ),. _s.e .Zzo.bează în drep!ul f etimTeko; -cJ iăriiFă :ă:ă-
Z.:!5.._Pe_S.t_e Wn Tm;kei.âcn €z;obcmb ca : arăîlă, ărgîiă cw p-tsti:--;ă;*răe
sticlă e±e..
reţîşŢeiî:a:reJ3u|:Îşsâtgeatîed:..is:slââos::encoeagpe;tdeapc|Ţiedefix.a|:emîennt:î:
combustibîle, respectiv pot fi răsturnatc de animale sau de i)ersga-
nele care cîrculă fără atenţie.
In toate grajdurile de animale trebuie respectate În Întregime
Îeîj:.`il;ÎvîÎu.nî:e:.î.;`j;,:e;ţ:Îui:ev::â;g!;î:n;:sÎ:pî:g:eş|:e:;Îa`tikeî::Îi;eîgg:Î:.::n:#::Î:
în.caz de incendiu. Este recomandabil să se folosească un sistem de
:evgaŢueărşa:ştepenre=:tseardâglesgeargeăase:3%ărî:zîiă.ă3eraeniEalil:ăă:esnutfiŢ
cient de căpestre, pături (prelate) şi alte mijloace necesare acestui
SCOP.
e]echîcnuî],gaî]:[ehodde:::`rm]ă,tE::st:îee]eeT.%S;â:3Î5eefaîc:]det:_ş]îecăănpoesccuatre:
gît.iă:şeiueg:ftîa:ă:n??iă::sîce:c:şrnud?iî::ÎîăgînvFoi:e:u::ăecaşFâî.şîşaî:aâbîset:esăăeă
plan de evacuare al animalelor.
Planul de evacuaro al animale]or trebuie §ă cuprindă în esentă:
=.~_sc_i.~e_rp^co.nstnm.ţâeâcri-ir;r-ă:Şt-â--d;-e~i;âăria~T;;r6..Us€T#%iu:ur.`€â
ahlma;:_r::.T_:;__®€d_en,±s:ri?:?aperspo,r:ft_1o_rci;_ai;riiJ;iă'ă;ect_se-î-%":Xăăa'_â
gnn:g#d.?.1L°oTT..înfoLosârea-ma5eTidieioT-ş{-ă-iTiiSioăăăi-gş-ă€V:tvt;ă€ruâ"a
Un .astfel de plan de evacuare Întocmit şi verificat practic tre-
buie cunoscut de.către tot personam ; În acest scop se şi afişează.
Reahzarea Întocmai a planului de evacuare a animalelor ®te
destul de dificil În caz:ul lipsei de personal, a unui incendiu destul
de avansat şi animalelor mari legate şi speriate.
•In lmcţie de situaţia reală, se foloseşte metoda cx3a mai ade€-
vată. De regulă, s,.e evaouează fiecare animail În parte, dezlegarea de
iesle făcîndu-se pe măsura scoaterii lor din gra.jd. Animalele cornute
işgşăffleiu-;g.aiu:||eefoâbriîâeo;rţ:e:g:a:edf:eng.:t;Î|:e±ac:îegc:o±uîdăaă:.ejjo.:a::saîe!e:
la împoti`ivire opunc o mare rezisLenţă, neputînd fi as'tfel cvacuată.
406
Caîi se evaeueazâ punîndu-1e pe cap (ochi), un sae, o pi`elată sau
se Înşeuează, icu dacă este timp şi hamui`ile sÎ.nt la dispoziţie se şi
Înhamă. Dinh`e animakle mari, cel mai greu se evacuează taurii şi
armăsarîi, din cadza forţei fizice ce o posedă, fiind foartă puternici
şi o parie din ti ]iărăvaşi. Ia armăsari .1i se aplîcă iavaşe©iua, iar la
tauri se va uza de ine|ul de supunere aplicat la nas.
Animalele rr}ici se eva€uează fie individual, fie pri.h alungare
Îorţată.
a|ung:raeaanf#al,e:,e,î:1saăripseent:âataecefaosltoasis:iceeţ:Ct:âreuaşi|Ţggaujpd,upiî;:
să fie largi, pentru a nu se b]oca, animalele fiind obişnuite cu acest
sistem de intrare7|eşii`e din grajd (căile cle acces trebuîe să nu fie
cuprinse de flăcări).
La oi şi capr`e se scoate afară de coarne mai Întîi berbecul Şi.
ţapul, resbul animalelor, mînate de la spajte, Îi uTmează.
Porcii se evsouează trăgîndu-i de picioai.ele din spate s,au de
urechi, iar .puroeii,` păsările şi eelelalte animale mi.ci se scot afară
cu coşuri, sati, prelate etc.
Animalele evacuate se Îndepărtează de gi`ajd, deoarece unele
din ele s-ar putea să se reîntoarcă, să intre cliiar prin foc. Acest
aspect a ±ost observat la caii şi pcmcîi spei.ia!i. De fapt, caii sînt
.foarte sensibili la fLim şi ftc.
Căile de evaeuare a animalelor din grajduri trebuie .să fie în
permanenţă libere, uşile deschizîndu-se În exti3rior. Intrările În grajd
nu vor a.v©a trepte sau praguri la uşi, d.eoarece în cazul unor eva-
cuări se produc atccidente, îngreunînd `simţitor aeasită operaţi.e. Pe
timp de iarnă, gheaţ.a Şi zăpada clin faţa .uşilor se înlătmă, pentiu a
se evita aluneca.rea.
Podurile grajdurilor, În ca.re se păstrează ±uraje, fie timpul
verii cînd nu se folosesc se închid cu chei, oare se păst"ză Într-un
loc accesibil şi ctmoscut de personalul grajdului.
Incăperilor construcţiilor destinate adăpos.tirii animalelor nu
trebuie să li se dea Şi altă destimţie, .ca ateliere ebc.
Furajele se aduc În grajduri numai În oantităţile necesare pen-
tru o zi. Este r`ecomandabil ca aceste furaje să se aiducă din depozit
adcâl-ârLa:azcăr:ţesîiaî:ş;tăî#eaââţiăăţăEirad:'pgangăiolîe.deacces,de
Fumjele se pot depozita Şi În podul gnajdurilor, cu condiţia
•ca prin acesta să nu treacă coşurile sobelor şi să nu existe mont@te
i#uaifînelpeocărlî3.buciâp.a.c±e®g=âi:Ş:`ddiâi::ârâe(ge:;i#etacf:b:îÎEînâ
închise-, deschiderea lor făcîndu-se numai penti`u colJoi.Îi.ea fu-
rajelor'
•407
;JZĂ?`,:3 . ,i3t.:f`,:,` ` ` ..ti. 'ţ„i.:'j;;Î.ţ:`:fîa'*ti`~'`Î:!g.'?:A',fţpJ!:`E?. ' .`` `'.
• ' 1. i
.,,,..JC:t,' 'J,t

{''

j:[::::s+E.#s.{ţşrî.â\:â:e:[a*:e±=;j_#p=jFae±rşnŢuîLŢ.Ţîgeggr::.LR7:4:€::`C:h;::`şfg,;Ţ.

:::h:Î;ăş*`±:s:Î-§Î:§!:!ăe:{!Îîj,`i?.G3jR#:7Î'.iS±d:::';.;'.e?.:h_o:::t:+:h`C.:.:{;{,:`u:§§rrtiee;:Îa;:.:':`;î:

d7;t9.Q|§C#.a..reyiştti},l:?P?q.C.`o^tihj€Ţ€n.C~e%3jiiŢ&r:`d9,7`Oil97E.ţ#ir.t+'t.fţ-|j'J1