trebuie purifi@tă de acetilenă .înainte de a fi supusă`Ăextracţiei.

Aceast@ se face prim hidrogenarea fi.acţiei şi trecerea acetilenei iîn

•coăeaitiŢÎ:±i.enî::tiineâviepîă==gp#=Seg:sgesŢ=ŢŢEÎ:a:;#i;tigegua:oiEB:
I'entru stingerea lacurilor de nitroceluloză se Îolosesc : apă
pulveriza:lă, spumă saiu risip.
C. CAUCIUCURI SINTETICE
1. MONOMERI
Penti`u fabricai.ea cau'ciucmrilor sintetice se folosesc ca matemiă
Î9:agâ::Eutibtiă:t:ae±i:::srţîeiEgkurEnă:u-1agrbhţ;n=Băaic,unsoerfâîogegcmeprs
Î:e:aîî=Î:ii;1:ficE:fiî:Ţ;s:::eadîî:Î:n;Î:aî:Îec:ţjtbăi:i?E,3ÎoÎ;Ţiîfg:e:,i#:
--`-------_:__----_-_----_--i_---------_-------_---------:
corimişi mai puţin iAcesta
•b. Izoprenu]. nesatumţi.
este m fichid incoloTţ cu densitatea 0,861.
Este jbarte volatil, temperatura de fierbere ±iind 34°C. Vaporii sîht
mai grei -decît aeml (qmsitiatea faţă de aer 2,4). Se depozitează în
΀zervoare fără comunicane dii`edtă cu atmosfiema,. Perim a micşom
tf]ŢăEFc:S:EE='eaŢătlF=415ŢFşiv=pao:*erir]rigfaŢooŢc.agenA
Se obţine prin deshidrogenarea pentanului sau dîn butadienă
şi fomialdehidă, substinţe ce prezintă pericol de aprindere. La depo-
zitama izopmnului, v@porii, fiind .neinhibaţi, pot ±orma' polimei'i în
conductele de aeris;ire sau supapele de siguranţă, provocînd Înfun-
darea acEstora.
reaefibşăizŢ:#uş,iraecsrpi:otiniîtr,:I#ânîîeâtiFrosâflo#:ppeniFcodLăhidderoag±Eâ:
dere şi măsurile de pi.evenii.e la fabi.icaţia acestor momomeri au fost
descrise În cap. VI 8. P7.ocese de ,oa:€dare. ..
_ 2. POLm"r
Cauciuctti sintetic este o substanţă combustibilă. Are tendinţa
de autoaprindem..` Proprietăţile diferitelor tipuri de c.auciuc legatg
de pericolul de incendiu sînt indioate în t`abelul 11.
` Tc.b etul. 11

Femperaturile de.aprindere şi autoaprindere ale diferitelor tipiiri de cauciuo

nui este posibilă pătrunderea aerului în reactor prin meetanşeităţir
Temperatur[a.cd)e Temgpefâtă;Îed[gcîutah
ceea ce an permite f ormarea unor amestecuri expbzive cu gatzele de. Denumlrea substantel
reacţie, aîlate la o tempgmatură superioară celei de autoaprindere.
Czrimiuc but@dienic 338 - 340 .
Încăk#gf:epŢaŢteea±găat;;u=u;isiedîâcTeegu-âeaf;eca#âiffabfi,S:giâ: GStriuc i2nprenjc 290 320
torul se suflă cu abur supraîncălzit, pentmi a îndepărta aiei.ul, care ar CaTriuc cloraprmi€ 285 436
forma @mesteouri explozive cu vaporii de butan sau butenă. În cazuţ Camriaic .butadimi-
mftilstimnic 293 3391
megenffării ou abur supraîncălzit, trebuie avut h vedere că iacEBt@ Caux:iu.c buta:dien-stîrenîc
reacţionează cu cărbunele depus pe catalizatoi., fomînd gaz de apă 292 332
Cauciuc natuml 1&9 400
(amestec hidrogen şi oxid de
_ carbon). -. Deuacx:ea,
.' ...,, în conducta
__,LI___±= J_ de eva-Ă^
1_±^',jJ
cuma gazelor se prevede posibilitatea introduceŢii de bioxid de La temperaturi înalte cauciucul se descompune, cni. degajarea
carbon.
uncir cantităţi mari de gaze cDmbustibile. Din această cmuză, 1a depo-
În unele cmri, se folosesc solutii cuproumoniacnae pentru zitarea cauiucului, un incendiu poate li însoţit clq explozii.
exhactia butadienei din amestecul de gaze ce formează Îracţia C4. Procesul de polimerizarie tîn ved'erea obţimrii cauciucului sin-
tetic poa±e avea loc în bloc stau în emu]sie.
paapîb]Ţăagăîafockp:%vâec:#:*g*#g;îîti:Înco#*eoâ2e±t;;*
'z6l
860

]oasă.aĂ:eoâFae::z,,erxesfifâEîTŢL.PÎş2âî#r::]eesîş:#tîâţîELraa*îedepa#Î:.=
dienă Udiidă, sub p[:esiTme, În vasele de poumeriz".e. Pericol-iil de
incendiH se datx}neşte .pe ide o' pante Tonmării imo`. icomentraţii ex-
plozive de vapori de butadieri şi aer, iar pe de altă pai`te, imectăr`ri
sbdiului eaF€ serveşte qrept catalizator..
Reacţia de polimerizare e,ste însoţită de degajarea unei.canti-
tăţi mari de călduî`ă, astlel încît o i.ăcii.e insuficientă poate duce la
ăŢÎ:t;gsef.;îg:,etredî:ţe::Î|:ş:kp::ă.:di:|i?:şei.Îâ`;ÎÎzpedşiăaqfîŢîâl:S:;p:;:.::ptîi
aei.` dattirită unei oridări intense.
0 degajaiie inten§ă de gaze. în .încăpei.e poa.te. dveâ iioc şi dato-
ri:ţă unei degazări insuficiente a polimerul.ui. Descărcanea vaselor de
polimerizare, fără umplei.ea pi.ealal)ilă cu azot, iLu este admisă.
sodiu|Trî:e:iacsoe`|eiEgo:.toa|:tegizg::'zÎ3:ior:tpăer:E:atdăeriiin:3;sdtŢ|îâl,:a`au
pi.oducerii de scîntei prin lovii.e. Pericolul se micşorează con.side-
rabil dacă se Înlocuieşte sodiul cu un amestec cstailitic format din :
sodiu, caq.ioiuc, cre;tă, parafină €tc.. Această pastă nu se ©prinde d€
La flacăi`ă sari ,în prezenţa umidităţii. La cură,ţireia, v\aselor de poli-
mer\izaTe de resturiile de polimer, muncitorii trebuie să aibă 1? În-
demînă .prosoape curate, pentru Ştergerea ti.a.nspiraţiei.
b. Polimerizai.ea În emulsie. Aeest proces este mult mai puţin
periculc)s din` punct de vedere al incendiilor, iiar procesul de coagu-
}are a latexului nţţ prezip.tă În general'`nici un pericol.
Treţ)uie avut În vedere că diclcm-etanul folosit c!a .substanţă
i.egulatoare este inflamabil. Pe de altă parte iniţiatorii reacţiei de
polimerizare (pemxizi, persulfaţi, apă origenată) sînt subsl}anţe oxi-
dante. Păstrarea lor în aceeEişi încăpere nu este admisă. .
În vas;ul de polimerizaii€, i]emperatma trebui!e meriţinută. cons-
t]antă. 0 creştei.e a.ccidentală a temperaturii duQe la creştei`ea pre-
siunii şi la scăpăi`i de gaze .în mcăperi. Pentru degazarea la.texului
de monomei` nereacţionat nu trebirie folosit aer qomprimat, ci. abur.
1). MATERIALE PLASTICE
1. PRELUCRAREA .MATERIALELOR PLASIICE
` Operaţiile`.de pi.elucrare a materialelor plastice prezin`tă p.ericol
de incendiu. Foile din riatiriale plastice. se aprind mai repede decît
materiialele compacte, Îormate prin tumare. sau iiijecţîe. Nu se cu-
€62
nosc -cazuri de autoaprindere a` materialelor plastice, cu excepţia
celuloidului. Foile din maberiale plasticB pot fi Îăcute greu combus-.
tibile prin Înmrpoiare de agenţi ignifugi.
tică,=:ge#o:Teatce;ri3##|aostsi=§ăedîengâ|:.Îă,d:Î-%rî|C|ucâ!:#Ţgiîf:|Săt|îil
dor În apropiereia unor lichide combustibile.
Ca plastifianţi pentru mase plastice se folosesc o serie de li-
chide combustitbile (dimeti.l-fJL-âlat, dibutil-fitalat, .tricreziil-fosfat, dibu-
i|3;-Osoeş::L:;'agă:ăd|eea:;Eîrîseăî|:3unrâ::d|:es;|Pdt|#:`Î=Ţnu:pmFj:aăce%!oŢcsă::|bşă|
FOFntiEg)vdagoar:eî|:f|âlifadb,iHÎ.n±i=:ăuslurEl.3iubcl.aă|Ţ:iesies3.oŢiîliî:flsi:e:-zoăr
tEii`â:iu|i:ig|"Prlaats,.tiăarl:iină'e:EŢţâimaîEflâtc.;rFngî:iiedâl:Vâţiiv.Crlo;gţ'âţâ
decît cantităţile stiict necesare de plastifianţi. Cantităţile mari se
păstrează în depozitg special amenaiate.
La încărciaita materialelor pe valţuri pentm omogenizare şi
•g|a.s|tjîi%:Beedaecgeaejă,Ţa#i'|de:EiaâgâiaeE:l,şicg|:aşp=:|âodŢ:xŢ|Ţueds;gusr:
pi`evăd cu ventilaţie locală. Pentm stingere se foloseşte biorid de
carbon.
extrjâ:re@ş|rln?:e#ecr|ăariieg.oiieiglfinneidsea#Îii;gîşgŢ:cieîsnt.=%:nideds:
g3;m.ŢTnflpaŢmjbTutâ:e:esŢ#Fneerizââ%î)cuîtnă.?ÎE1::ăi:ăââc:i:|Sotci%a:
jările de gaze, Ia scoatema obiectului din' matriţă este necesai. să
se prevadă o ventilatie.locală.cu hotă. ` .
La preluci`ai`ea celuloidului praf, acesta trebuie umezit imeîdiat,
chiar de la loeri .unde se prod,uce. Deşeurile de celuloid trebuie
păstrate ]a i.ece. În ac.est scop se initroduce În. depozit gheaţă sau
bioxid de cai`bon solid (zăpadă carbonică). Stabilitatiea deşeurilor de
celuloid trebuie Încercată cu o hîrtîe de filtm, împregnată cu o
soluţie de iodură de potasiu şi amidon, .care se colorează în albastru
laL descompunerea celuloidului.
Incendiile de f oi dîn matefiale P]âstice, cu excepţia celor de
ceLu±o±d, se pot stinge eu .. spumă, ap-a sau alţi agenţi de .st4mgere
adec`t,aţf. . '`
0 .combustibilitate mare o posedă 'ina'terialele plastice spori-
gioas9. .În practică se fol.osesc materiale spongioase din polistiren,
poliuretani, .policloruFă d6 vinil, răşini fenolice, ureo-Iormaldehiidice.
263
 Materialele spongioase, ^in, 6`az de incendiu, !detin riai întii plas-
tice prin topire. şi numai. după aceea ard întocmai că hîrtia.
Mijlocul cel mai eficace de prevenire a incendiilor în secţiile
de prelucrare este €ui.ăţenia, deşeurile mîci trebuind îndepărtate
dîn secţie.
2. P0IjlsTIRENulj EXPANDAT
iît.z:pţ3;c:ÎîEjdiîcatâdtiî::ălr;o;l;gîieEe;Ţîrsgîmg::xip:aîiil;e;ŢEeă%;.Şjsiî:.uîrr;e;âţîă:
flăcări.
stimMegLnfldâtşirgâşuei:ri.13|ecâ;etereşzuiŢp::ittâtiârâ:trp-lid`loorcdsepepc:ăilT
de unde ultiErior s`e pot lua şi refolosi în producţie.
Întrucît în timpul operaţi€i de tăiere a plăcilor rezultă praf
de p61istiren, maşinile de ,tăiere trebuie să aibă puncte de aspii.aţie
B[raasîaut|efgp:Saetmdeenşae±;]Z:#:'gş€tr#gtgîuŢrŢţŢuiasaă.fieco]ectat.
atipcrthcâE=:aîîji:jă:|oâr:1rdse:aJîtaîg'gâdî:r5ş:ipihi#ăîgu:1rfgelaiogpa::tâe:,
putînd propaga flacăra cu multă uşurinţă.
Pentru ânlătirarea aces`tm inconvenierie s-a urmărit obţinerea
gîif.ăîi:g:Ţ:ăîîi#âj;Îeă:Fîi;:âiîpgftjîzleăîjiîŢÎu;gîă;Îig:iiţi
:[a€r:tidteeâts:epgoîâăsauLP::uj##cîrie=P3#gt,ăg3ţŢng%tcîăeb:v=az=tî
avantajul că se aprinde mi greu şi poate fi folosit ca material izo-
lant în construcţii şi industrie.
3. SPUME POHURETANIOE
SpumeLe poliuretanice pe bază de poli€teri şi toluilepdiizocia-
nat avînd în constituţia `1or chimică un pmoentai mare de oxigen
sînt considerate ca "teriale uşor inflamăbîle. Ia temperatura camel
mi se pot aprinde clriar..de la un chibrit. 'Pe baza imor Încercări
experimentiale a rezulta€ că un bloc de dimensiuni 300 X 100 X50 cm,
e64
Îa:p;;:e:aiîŢ:reiî;|toFa:i#n;tîm:oîfiî::Ţţ:!ţîşrk;iaăâE:eîăăsfEi#iaî:e;ăi
abundent şi se degajă o cantitate mare de căldură.
@n-fiifi;iă#gŢ@ate"dmem:u=âgăeăŢ=gaatsppuempe||gFobEied=Ţ:g;u.riA€âaiŢ:
âîfiî:to=edşîeînprsiEeciaă|rLe=d::Îâ±eu|auiredŢ:;ăspşTtâ|:T|egn:Î::ă:iiăpaet:
dficăp|:Ţcţu=:eFăo#ea#:i3âpăltnăî:rîâ|.sspinŢeâşfegîegrce±ttîăgtispâ:
apă la 100 păi'ti polieteri. Pentru Întocmirea curbei de temperatuă
s-au folosit termoelemente plasate în mijlooul iblocurilor.. Slai c.onsta-
:îtbcaăpnŢntiă]:ânadbîă5cL*oţ:,%Îăs_]âo]bosoe#îŢîdg=Heotflc.o[nouHst:î.eaîîro#
]ocul lor. Nici cînd s-a măn.it pi.ocentul de toluilendiizocianab tempe-
Îâţgâl::::r:.Îi?ăiăiâtaccge:işăcdogdî:::s:;fE.%ă:cilîgîŢijŢ=:i-i3ssruâp#r;aă
2b5-Ţoîg/hi3TchişgrŢ#agaiii#:escc#1fuâu::tăgraeEŢbţtăâliuăneetal.ăcşs:â
Î;;:5Î:nînţgeiuî:Îe:neîştîo;rtee:sajîŢÎÎŢiffţffşe;sîsÎî:oi±;Î:Îă::ŢÎpî:jtpeî
eului de activatori (desmorapid - Co, desmoflapid - So) nu a dus la
autoaprinderi. Alte încemări experimentale au condus la concluzi@
că folosinti polieteri ce conţin azot, În compai-aţie cu tipurile` nGr-
male de p/)1ieteri, blocurile de 20-25 cm înălţime şi clriar mai mici
se pot autoaprinde.
Paitru evitarea fenomenului de autoaprindere se montează `un
apăi`at corespunzător În sistemul de alimentare a polieterinui,. care
sa opremcă automat nmşina h limita superioară de apă În poHeteri.
htrucît timpti dintre momentul spumării şi cel al auto=
aprinderii nu dqpinde numai de reţetă sau de greşelile de dozare se
recomandă Îolosirea termocuplelor de siguranţă, mai ales În cazul
spumelor cu greutăţi volumetrice scăzute (20-?4 kg/m3). Aceasta
numai În cazul spumelor la care se fgbsesc mai mult 'de 5,5 părţî
apă7 la 100 Părţi pofieter.
h eazul lolosirii pentm spumare a umor activatori cu caracte-
ristici insufirieflt cunoscute se va urmări .Îndeaproape temperatura,
pentru a, se evita pericolul de autiaprindere.
265
 .. Fragmentele, rămase.. dţipă. ţăieiiea blgcurilor, ca,şi ialte deşeuri .. cAplTOLu`r. zEn
•se `7br ţime şub`observaţie, pentru a lua măsurile cuvenite În caz de
aut"prindere. FREVEHEREA INCENDmdR ÎNl "DUSTREfq
La oprirea accidentală a insbalaţiei, spuma sau ma,terialul re- BE EPRELUCRARE A LERff NULtJI
zu]tat se va eva.cua` imediat Într-un iloc special, situat în ekteriorul
•secţiei. Dacă la pFegătirea iacestior loturi s-a dozat greşit cantitatea

=::Eritp;gezîă:c:::i;:p:ofî||:a::pFigd:s%a|dgte:ElâtiăŢtd:iflîevs:cg:niaîr:că;
1ucFează ` cni materiale inflamabil.e. Fiecare lot va fi depozitat separat |..`GENERmrĂTI
iFntpărîpme:işoîŢesaEtg:#ncferae.f°St Produs şi Controiat dacă nu pre.
/
Avi^nrd În vedei.e tcă în timpul incendiilor de .spume se :degajă ffindEoel:#Ina:âdousţlrîâe®innlgto*ca,ILţămî,,nî:aŢgduiî|Ş:nâEîiîicg-,îţciânnall::
cantităţi
•căi ]ibenemari de fum,
de iacees spre este `necEsar
exterior a sesimple,
(cît mai tmenţine
făi.ă peiitr,u
cui.be, evacuare
suficient terie primă la ±abricarea .celulozei, a hîriei, a fil.trelor chimice
®rtifici.ale, a materialdor plastice, a explozivilor etc. şi În industria
de late). Mai'caiiea acestora cu linii colorate s-a dovedit eîicientă.
Stingerea unui bloc aprins se realizează cu. ajutorul apei sub g€Îj::-.t=[UccăŢîece: kpmţl.hi, Pentru ÎaipŢicarea. mobilei şi a diferiteior
pr.esiune de 6-8 at. Openaţia este însă de lungă durată, Înti.ucît este Lemml şi .pmdusele din lemn fiinid combustibile, sînt. neces.are.
o serie de măsuri pentru i)revenire.a imcendiilor în toate sectqarele
:Îcvă:iesed:nEmpp.aptŢâtşipzţâg?aEăhtudned3inglenr:s:ps#g=a;ăaE:cu;Ţrâ:î: mde acesta se prelucTează. .Eristenţa, în întreprinderi, a unor mari
mai eficiente mijloa.ce de stirigere sînt substanţele pulverulente. stin-
oanfflăţi de nrii`iale lemnoase s.ub fformă brută §au semifabricate,
gerea unui bloc realizîndu-se în cîteva secunde. Experimentările sub formă ±inită sau deşeuri, Îavorizează apaTi.ţia şi propag.ai.ea in-
făcJute au arătat că zăpada caFbonică şi bioxidul de carbon gazos nu
sînt suficient de eîici'eni;e. cendiilor, dacă nu se r.espectă măsurile de prevenire a inceridiiior.
Acest pericol este mai dccentuat În întreprinderile au clădiri veehi,
constmite fără respectar`ea noi.me`lor de pnevenire a incendiîlor.
Lemnul sub a€ţiunea icăldiurii degajate pe timpul anderii cori-
ponepţilcT combustibili, suferă, în părţile .necuprinse de flăcări,
qiferite modiîi€ări ±izice şi chimice, În imediata apropiere a zon€Î
de ardere. Aceste modfficări se ,pr`oduc îni itoa.tă masa materi91ului
combustibil.
În mi.ma Îiîcălzirii lenmlui .pînă la 'temperatui`a 'de il.,1:0°C, se
produ€e elimniaTea tre]*a.tă a .apei -şi a substamţelor volia`ti|ş. Intre
110 Şi il,50°C, intensibatea degajării substa"ţelor vola,tile creşte,
Începe descompunerea. lemn.ul.ui şi schimbai.ie a culorii.

degajaprFp®uE:p:]Pâmdaesgeaz:C:onkubeua3tăîbîîe.pÎ:#e2Q3g;CşţEr7îodoucc,În[gus_ă:
prafaţa lemmlui se formează un strat de cărbme .pirof oric, Îoiar.te
avid `de oxigen, cDiitribuind la .apariţi,a. stăi`ii de incandescenţă.
După depăşir€a temper@tiurii de ţ270°C, ad.sopbţia de oxigen de cătr€
stnatul de căi.bune piiojoric este tot mai ma,re, astfel Încit `la circa
290-300°C se .pr`oduce arderea cu flacără.

267

2. FABRICI DE CHERESTEA
ămş±°g±]=iŢ:t::seEmi#:±:##Bpdg#:ti±:]măeşări±gricăgţâ;'8iîâ;
Ţ.'` `1imiiei in.ferit}are de expliozie.
gŢă;uîăîîî;ggîiîijg:jŢgîţugeiEi;'!eăîfîŢăcî;Îdîe;
g:go=ăeuaşie=bgŢgpaegăemŢ.ţ:i:aişz-i;i3:rleaŢâî,Eigieriî:gţiîI:es;`ien:h:nî
f orm cu prevQderile normative, În ceea ce priveşte capacitatea
admisă de depozitire, precum şi asigui.area si]atiilor libei.e .de
siguranţă,.
ostî8ăepdft##:LP,Ţîr;Sâ=ga#:Z[:ZăpeLq]ţâ,aâ:ectiă±îdîârtimdeă
mmipulqre, nu ţdbuie să..depăşească preved.erile noimative `an
vi8oare.
imi"s#ŢrdffinaţJ?*e|PO±i,#|:iYâăi?#â.CfiŢăiţnaât:aeddeepş3Eiuigsneogoei
folosi lcK:omotîve .Diesel. Dacă se .mai ftlosesic locomcntive icu abur,
Ţ=ŢnrăLe-s:e=g?rnăg:veăi;#iââafh;%ă":iîgŢ=şf±gŢglog
desăvîrşri€. .
â®#â=uŞT:vffi#:€Îh*ggjdg#EÎ=sag:ddş:,##t#Ţîg:
buştenilor na gari;er.
Depozibele ide buşteni tiwgbrie prevăzube ou 7€ţeze de cipă pe7}t7.#
stimgeTea imendiil,or .
b. Ilala de gatere. In-hala de gatere, Pe Hngă `bu.şteni se găsesc
gTheagş'ggtrearfeŢdoer,Tes=pÎ;dduq®eE[sep=;:îsîa(#||.:rmaţua]a]€efis:*n:
tiailecn' au pas mi{c mime idjmţi şi Kmid ^1aimu`1 e(şbe usk:at.
ParticŢuele cele mai ±ine de ipraf de lemn .pot f"m cu aerul
amestecui.i
`dacă praful explozive.
depus este Jpericolul formării acestor amesteârii icreşte
uscat Şi se tifibionează.
268
`Limir[a in±erioară de iex.plozie a praifului de DfrLmn este de
35-55 g/m3. Ea depimde de mtupa ilamului, ocLmpoziţia prafutui
Şi proprietăţile fizicodimioe ale acestiia.
-ŢŢFş#:iă:sg;Îgţf-ffŢîă;j.Îirlîgff:cşiâEÎu?niiFE:vuiE
• .Dihhre- toate praEurile de .ilemn,` cel mai expbziv ieste cel cu
•.,înpîffiŢosâ=nâîegx#oTe€1âiesdiil#OoEEiva=gFm3îimensiup,e,miia
r|,|u-:.tre"iEffidemgrFaă®#âE13?Z;e:âLmg:gg;iă|ehcudeEătâăi||Eo:
ăfnîo::a;:jajăîîŢ:#Îîzg:tiEoiîaLdi:;:izîiî:teiîf;eă%x=:80=a:g:2:.
Ori(genul din aer esite ©dso.ribft K:u uşuriinţă de căfte praful de
lemm, aKftelerffiid m. aioest fd prcxcesul de m`diere. .
Procesul de aprimJdere şi de' Lamdere ieste influmţat ide oonţi-
numl de răşiri, de q]miditatea şi de iaenuşia din pi`afi:U de lemm,
de umidirhsteia din atmost,eră §i de ic"paicihtea itermică a sumelor
de aprindeq€.
Badtilculele de pFaS d.e .1emn În guspensie se freac.ă Între iele
saiu €ţL aeml, fdrmîndu-se saDcini eleotnostatice, 1acaliza;te la supFa-
Î:1Îi:JâriiăîEimiuaâg=,a;k:ŢŢac:6t,o#VŢeste,maifin„ensi.1maa,Parffic,l-
t7ă5"%€dGăi##,ea€=Ce#rip#*kal:estîEoaă:%rgfT:irFârnodE#
® expl.ozie. Un asemenea pericol apare maî des. 1a ±ormar©a unor
"îrieiui de praf În timpul cuăţeritei :prin secţie saju ;1.a, folosimea
unor j\etumi \puitemice de apă @n timpul stingerii Tunui Îmoendiu
Şi aceasta din kJauzja ddspersiei pm"1ri în ©er şi © fomiării de
amsste"i explozive.
•PDaflil de lemn Încălzi.t ,timp Îndelun{gat, la ,temperatiim de
ii00°C se oambonizează, fbmînd aşa-zisul cărbme `pirofti, bare fin
. coriact ou aemil se aprinde.
Rumqguşi]] de lmiT, avînd o stnmtm`ă mai oomHadtă, cu
eanumfte distanţe ,între `pariicule, se ®prinde. maî gr:eu, mai ales daoă
âsot:tedeffip:?ibaatân#=âemmpi#mffimEFeuiffi±g=:::t=şLnu:,
/
269
 'ffiite Condigi. de depo?itie, €a de .exemplu, În .gi.ămezi mffi, c.ti m
z!numit. procezţft de umidifa*e; se iJoate aut,oaprinde.
ge|#Ae:Ţ:Hr:iur=iî:gLgŢ*stfî%;Îă:1*CffiŢişd:-n®#i,:-:î;g;ătŢ::e-iE
îâgiiîjp;naîţŢii;:|:iîîfiî;0%#p;eîi,ig:Îf::i;ft.eîjrgDÎŢg.ţăeî:::;Î:
a phzelor de fffe§trău şi În asemen® siituaSi l!on"-ea scîii`tei-
}or` meaapice .este aproape de neînlăturat.
. Folosir6a mot-oai.el6r ieleoti:ice nep`iŢotejate, @ Cabl.urilor eTec-
---- :---:-:-___ ----- _-____ _ -_ : ----
gnaăgîuiîn±e:Ţgîţ|dăee8;i.JSîn:fi:îă:d;l:oFmd:fflfi.:âăiţŢgg:|ces=3
Incendiile dintr-o hală de gatere se pot evita prin Înlăturarea
;Ei::'oş:gg"aepcfanrîâre:e#i!îo:xE:oapts::3riE.oer=aliănc%ntdui!|uol:r|ins:ă%;
ă?şepriFio#Î*Ţ3ădfaorl3imîna!ă=kflo:?dft?rgegsneăpees:teŢtaînffiiEs
arătate antei.ior şi nici fumatil.
pent;::*Îiiîîmvârei;âătâă:|tâg:Lnutîăeeâ|ş:e,inptireg:-e:c:ngaţere,
Gaterelie se prevăd cu dispozitive care Şă asig.ure scoaterea lor
iFeaî:şi:lgănffi±%:,giîţs!eflgŢÎu:aiîîncăî|:n:eă:eoiâaîîîetâpr:.iE:p::ăţcî::hiii
să se exffcite'. o su.Pra.veghere şi un control permanemt asupi.a( tem-
Pel.aturii aoestoFa.
me-ÎşŢggţ:iăişi*=in#g,FOE:Ledua--=Şăe=tlfg®şjeâbd,tdoi:p::i:Îj:
speciale său, în cel mai nău caz,. vase €.oleotoare. U"orile
iggtgt'%iecct;ri3=*e=n±ăt*ăecsic.Ţ#e]bffuitat±tŢ#eduimî+etţîrvî':
270
prajului. Regulile `de montare şi. exploatare a ipstalaţiei electrice
de.Î?r6âE;|i:Fl±at#|buuriie ş:SP::da:3tŢenŢ|reectsrtirciec'terţrâăorduri|e şi
ÎŢieui#mldâ:tŢsîîtâîâ:1u:ăt:băgEîăd:eidclăţrllă:uăţ:e3ifoîpeŢe:ieEă:celi:==tii:
constitate. .
iîn fabricile de cherestea, eva`cuarea. rumeguşului Şi. a deşeu-
#llgrnâ:iîg::tTîineâapj::Ţţg*=ă,gbpr:.ilaoiă,e%â?F:?eâsiignut%Ţîîă.maevreEnel:
guşului şi deşeui'ilor se face pe cale mecanică (tr,ansporioare cu
bandă sau pneumatice).
iTnansportoarele pneumatice se iconfeeţionează din ma.terial'e
isn€g#uişjţlboirţîâic:LIpâ:ţlămdm,şC=iŢiîg:#EeuiFeînchider.eaub"tă
La JtranspoDtoarele cu 'ban'dă de €au.ci`uc sau cu raclete, montate
pe banidă textilă, se Qon.ti`olează icu atenţie. ungerea ro`leŢo,r şi tra-
seul, penlru a se înlăturia. even`tualele `Înecări sau blocărî.
La ±oliosirea iunei ti.aiismisii icM±ntr\ale ,pentru acţionarea igate-
Ţelor, trecer.ile prin pereţi se etanşează penitru a se evita .pă`trunde-
Tea pi.afului îii. sala m.ajşini.lor.
Ija cons;truirea. şi .explioatai.ea instalaţiei de alimentare a caza-
neloi` cm iaJbui., cur rune\g.u.ş 'şi deşeuri de liemn, ieste nJecesar să se
ia .toate măsurile În scopul Înlătuării răbuf.ririlor, a formării
Îocarelor \de incendiu şi propagării aoestona. La aumeriareaimanuală
găî3ga:âl#rmsrenereîcn?#ăd:a.ărEegn#r:lîăîâţîan:aurâîîdnelăişi]go;
ăreeE.uăehtpă#:Eî,îEngăe:Ţaa:eî:ţ:oŢ:ăă€pgr:,ÎăarafirruamseăgEş:ăaisăeliir:
:efîî;:];:n:;%jaîŢLa*ÎrîĂîÎ::#îîe#gî:e:î#gbgît;,o:rEuî;[e:€Înş,gîîîjLa:şÎî§o:j
neregulile constatate, înlăturîndu-s e îmediiat.
Cbnductele de trLansporiat .ajbur sau ,apă supm^nicălzită peste
1!14°C se izolează termic atumci cînd trec ;prin sau în apropiffea
elGa].entelor şi obieetelor combus.tibile. Sis.temele de Încăt]zire iim-
pro\7izate {siobe metalice) pentru aîidereâ .rum.egîuşului, sînt interrise.
efftteil:,ş;:taiEeendeel.Er:ei:#aâ:ta:i:ŢdniŢ#,ânriâa=seezgâgîjgŢ3Îuprâi
ga;io;:o%: @pă şi prin menţinffe: umidiităţii Telative a, ,aer`ului de
2,1

ÎiebŢ|.1ecrikgăeââăit;#3:şe3Eciearnăg=e;1e::râs:tîţueăcsoâi6:Î|gŢioe=:iâ:iăsrff,Î|:i
pericolului de in"diu şi în special la dezvoltarea şi ti.aiEmi{erea`
]Ui. Din aceste moti.ve, Se ,pune un mare .accent Pe . organizarqj`aL
depozitelor şi i]e modul de stivuire a cherestelei.
'Forma K!ea mai ad'ecvartă de depozi.tare este aşezarea chei.es-.
i ăliăŢtăF ,ăelî;`=1pufi:1 ei;:tii=u&:;`uurui;`ăl€plraoŢ:îătl;€(e=;`r`;1ilee'tecăuiăâup%:
:eti|:.i,tîrn-s:;Ţeer.ih%tgşipp|âlnegfEâg:Î.ftcalasiăipt:ăntiweâ:aie§sjg::i:ăţ|fă
gmpurilor de stive este secţia.
•RJ[ti multe §ecţii alcătuiesc iun sector, iar.mai multte sectoare -
lm depozit.
Supra±etele se€ţiilor, grupurilor d'e Ştive, stivelor, se stabilesc:
prin n~e spetifice.
aibă sÎoE:îaaţnţael=ănmgeeHââîtd:Puonzgeâ:ăpc3ârăâtveea.ua nu trebtlie Să`.
Regulile de prevenire a incendiilor, care trebuie respectate pe`
timpul exploatării unui depozit de cherestea, sînt asemănătoare cu
cele ale unui depozit de buşteri.
cendi3eg|oz:;:leeiieeb#es:es:Îâbşîe;âeY=d±=uoŢieeţeâedşoî|Piup|e:ir,u€|1;nrI
3. sECŢn DE pRELuoRARE MECANlcĂ A LEMNbLul
În secţifle În ome se prelucrează lemnul prin tăiere cu feres-
pţ=ŢÎ,±îne#gdâîugtîtşă:FÎ:nŢK=e,cÎ;emp#:Îcog:Îgţîaum#atî:
•mal ffme.
a. Praful. Acesta Deztiltă. de la prelucrarea mecanică a lemmu-
lui În ateliff ele de tîmplărie, aoi.t etc., ff@ţă de cel produs l)aL
Îabricile de cherestea, este mul`t mai iuscat şi aceasta contribuie J,ai
Ţ®ŢEpmeă®±E]ăîte::±ntcoerE#uf,Înaepţ:îînşîff::e:u:v=ăncănâ:.Î;jtaîo`LeăŢî:,
praful §e menţine un timp mai Îndelungat În aer, depunîndu-se
fla Începu.t mmai .partioule de o greu.t`aft;e mai mare.
In cazul instalaţiilor de ventilaţie defecte, instrircient dimen-.
siomte, sau datorită .fipsei acestora, pmîul de lemn se depune pe.
grinzi, pereti, mşini şi În speciial în locuri inaa=esibile `(/colţuri}
mări"d astfel pericolul de incendiu şî de pi.opagare @ aicesr[iiia.
. an seoţiile de prelucrare ia lemnului, în afara prafului şi rmie-
guşului de lemn, mai rezultă şi talaş.
/
272
sjrsăbăeTaf'.#i:îffş,taco=paf:iEîâeşăenŢu:tă.,cEş#iŢdţeăi?5âno=ifş
electrice.
La talaşul iafinat, ardere@ se propagă Gu riepezicime.
St4rsele de apr€nde7.e cele m.ai frecvente 'În seeţii.1e de ipmlu-
crare a 'lemnului sînt: sourt€ii.cuitul, mdiaţiile termice, călduna ra-
ă%miîftdriăneîg;etrrgâ;eăşâFîgîŢ#.:sdâ#â§,;ugăe,i#?ă#si:edgî#:
tmî. a!Jnr=i:r:;]Pncda::he de ,preLu6rare a iemnului în Care ±Uncţi°-
nează şi instaLaţii de cazane alimenta:te cu rumeg.uş şi talaş, ân
afară de explozii se pot produce şi .răbufniri. Ac€ste\a se iprodiuc
daţQriţă ţurbionării în focmr a amestecului (nor.uluî) de praf, mme-
guş şi talaş şi contictului im pereţii ±oarie :Încălziţi .(incandescenţi)
ai. aqestora. Norul de pnal se produce la aiimentarea mamală Ei
cazanului cu rumeguş şi tdaş sau la ±olosii.ea unor instalaţii meQa-
rice de alimentare necor.espunză,toare.
La .alimentariea maniuală a cazanelor, `pi`in ammamea €u lopata
din buncăr În ffocar a aombustibilului, se poabe itransmiite ±ooul
datorită partîculelor incandescente vehi}culat.e prin-,manipulările repe-
tatg ale lc>peţii.
Din cauza ruperii paletelor de laL .ventihtoare sau a .pătrun-
derii în eaTcasă a cuic.lor, piuliţelor sau. a dtor obiecte mebalice, se
pot .produce scîntei. I)e asemenea, scîntei §e pot pnc)duca pe timpul
Şl.efuirii diferitelor ,materiale caTe conţin cuie, .preoum şi la con-
tactul ibenzii de şlefuit ou capacul. de protecţie de ]a maşină sau
de la capotele de aspiuaţi.e.
În in.teriorul secţiilor pot .lua naştere `turbionări ale prafului
de lemn dîpus pe grinzi, pereţi, ferestip, m@şini, datori±ă curenţilor
|#tiea,:sriăşoeie;a:p:r:g:deEÎ:;6cE%iăFa:coe:aîşui3::ăe:ăab:u?Ţng|:|ig-:isz!â?aie:
lămpi electrice neproteiate etc.).
Pra±ul de lemn, şi riumeguşul cu urme de ulei şi răşină şi cu
o anumiti umiditate, `depozitate timp Îndelungiatt, se pot au,toaprinde.
Scîrieik şi flamele eleetrice produse la contac..tQare, la Între-
a`upătoare, la motoarele eleotrice, la prize etc., pot aprinde praf:tri
de lemn, pericolul' fiind tmult mai mare la ±omarea ai`curilor elec-
ti.ice şi a scuricir{mitelor.
Sartinile electrostatiice care se `Îormează. la 'frecarea pariiou-
lelor de praf cu iaerul saJu între ele, produc aprinderea, ±enomen
18 - C. 1U9 '873

::g]::j;:aah[gângua]:eîree[sotre.:Lrît®;#d`îea;nu=angî:cînît]ŢOŢrq,p=eca#Pg
de ma.tierial lemos, de deşeuri rezulta.te idie la maşini, În speaal
:ec?rîeă:g:=eg;EngEtLÎ;ţrŢ:aâ;Î=ei=a:;#ei:eea,(|gfi"eEâdâ
§curtcircuite) oreeţază pericol de aprinder`e.
Pentru Înlăturarea pericolului de Încendîu, În` pi.imul i.înd
este necesar să se resti.îngă posibilităţîle de pi.opagare Q Încendiului
prin măsuri con§tructive, fapt % se asîgură încă din faza de
prtiectal.e,
La|Î:cŢcfi:=:iiiâaâtîŢ:Î:ţa;b::.ăznăî':ur%eaă3:a:lăiiiă:gî:air::aa=E;a=pgî=:
â;j|:diîjîiijiî:şiFjd;eîd:aEşeîî;ale:aiî:o:sş.Îsef:gş|€iăggrijî:;îglo±mîî
--_: _ ----- : ----- __ ---_--:--:
gr.-euâLâ#seşâsnŢ=aâăî:ede=til#-g==ş,|gîii:fuŢ|ş:iştîbLFăş:±:=:
Ins"taţia de iaspimaţie idin. secţiile fi, icare se pmduc mn€guş,
talaş, ,praf, 6e prev®de ic5u un s€pa"toa..
ÎntivîE,:a%aşpT;e㱺]eâu6ă*ŞO:αr„:.î#e;.„îeţşetia[agLeQ;gş„;Pst%#foţ;Î
fîltru de prai, sac ebc.).
Hritatad:hs:gşaE;.5neF:Îgâ:?ticeueăâa:Îti-;să.;::|0t::m.ea:eŢ:uj®ntu=i:
culată.
n=e-âTgec::1â:em±gifigt.±Î|ii:.;gs:fîgn:gîîî:ŢiŢşiiŢffî|:ŢâîŢîâi;:
detaşabile.
874
•.În. :cazul ÎnfimdăLn.ii condijc:telor cu r *;alaş, .nu `esbe a.dmisă des-
furidaţea cu jbare de fier, deotairece se ,p`mduc scîntei, \Qaile pot
apriîhdă pi`am de le]m. Se folosesc piăjini {:bai.e) de lfflnn sau. se
demoqtea* p oi`ţiunea Înfiindată.
iFentru fmt}ţ.ionarea instilqtăei de aspimţie, se f;1osesc oerfti-
Zotoat.e. ccî?fi.ifuge, de o cc>nstrucţie speci?1ă pentm .talaş şi care
qu tbebuie să :aibă un .mimăr ,prea m"`e-de pdete, deoai.ece 6e .pot
infHnda,. In caz de inc€ndiu sau explozie, prima §i cea. mtai de seamă
măsură este` opri.ea ririaiată a. `t';giitilatorului.
În unele întreprinderi, deşeuiie ,lemnoase ` se depozitează
într+un buncăr, din Qaff.e §e @1imentează. focanele cazane}or.
Penri:r'u :hmcţiomn:e sigură, pnafiil die lemn Este ,iransporiaJE
getŢaaşa.Ff€1oŢinâJ;u-ge:Ţ: ăi:;;;îtnisvEEţfi=Ţ1:i±:' Ţe separă pram
Conduotele care d.m de la ventilatoi. 'la arzător, "e{buie să ta.fibă
peqetel€ imterior ±ără aşperităţi pentm a nu Î+avorizia anfmdarea.. .
Pemtru a pre'veni produceaiea unor ră:bufniri .şi rbreffiraa. ±lăcă-
rilor în oc)nduatele Înstalaţiei pneumatice sau în 'bunaăff, vjiteza de
ÎEg:aţeît,:râbE=easrădef=â#gb:âr:g:îtî#eî4"dm7seş:EgcîŢ::gâ
jnmflare trebuie să fie superioară, ea variind În.tre .15 şi 2ioi m/s.
h §copul Înlătmării propa`gării flăcăitior .prim condu'ate, de
'la. ft:ţcar spre bnincăŢ, se i.nte.r`calează o c]c.pe€ă c!e reţ€?te7.e care se
deschide s`uib acfiunea cumnmui de per Şi se Închide ţariitomait la
Încsta}ea acestuia.
După terminar.ea lucruhî', conflu®tele de ,bransport §i sepam-
tonJl >se goles(c, clapetele Şi Tegistrele de .1a maşini şi conducte se
hiehid, iai. sepa.natoml de mumeguiş se izolează de bi]mcăr. Este re-
commdffibil .ca baseul .conduistelor de `transpori din instalaţia de
aspiriţie să fie ©les numai prirL secţiile de .1a ;oaJre se lace aspiratie.
I!istalaţia de aspriiaţe se confecţionează din materiale imom-
•bustibile Şi se leiaigă lai pămînt, pembni §curgerea electrici.tăţii statice.
Buncărele pent`ru depozitarea deşeurilor lemnoase (praf, Hu-
megpş, .aşchii, tălaş) aşezate .în ateliff e sau cele alîpiibe de clăidiri,
. hebuie să fie rezistenbe la foc. `
Desehiderile folosibe la scoaterea deşerilor, ioare dau În galta
cazanelor .s.au În alte Îneăperi, În care seL.găseşte o instalaţie de ar-
dffe, se .previid cu uşi rezistenrie la. foc.
Datorită pericolului pe car€-l prezintă scînteile, maşinile de
âscuţit pînzeie şi cuti.teie se aşează in Încăperi separabe de ceie de `
275

g%uu:Ţ&*ţLneati#€geF+E:L:sS:asBaEffăfl%E,pă&Ggad=uÎ
h,călzire®." sabe m'ebalice Împmvizate, @1imentat;e cu n.u-
meguş, nu. eabe admîsă. Cel mai ibun §istem de Încălzire este cel
centml, €u apă oaldă: sau abur de ioasă pesiune.
UsQarea Şi La!şezamea, ottiecitelor. deas'upo:ia sQbelor, a coqpurilor
de iîncăkire, ±;t inberzise. Este necesiar oa întreaga a`eţea de con-
duote a sistemului de Încălzir€ ce"tiriă, incliusiv camurile d,e În-
călzime să .fie .curiţanje de pmf.
fimcălEir±a aleiultd la fac idireot §e ®dmite nimai În ateli.erele
mici Si n-i dflcă se proteje&ă ou un ipamavan de tiblă de oţel
sau din maberiale rezis{tenffle `1.a Jfoc. Fieubeiiffi şi hcăflLzriea deiului
În se€ţifle mai mari tigbu.ie să se fi\aoă Într-o Încăpere sepa"tă ]ph
pereţi rezistenţi la foc, die secţiE de prducmare a lemnuhi. ftnftm
ffieHbeFea- şi Încălizima. clieiului. es(te recommdabil să se folase€±gcă
recipienrb3 au abur,.ân HJare oas ffienbeffea §e poate efed"a şi În §ec+
ţiiie .de produoB?.
•In5balaţifle el®dtiioe de.ilumhiăb Si fcmţă itrebuie să iccu.espundă
pm7:ederilm .noHmtivului penbu Încăperi icu pericol de inc.endiu şi
eJăpIOzie.
O. aten#e: deosebită se va acorclă cone.ctării motoai.elor elec-
briae la cimitele de cabluri, ,trias"1ui ®blmflor pînă h .motor,
flmtion'ării nomtale @ hH"pHoaidor şi @ dtor aparate şi dispozi-
tive eleotrice.
fin tprinicipiu, an secţile de pmlu.cmare a lemnului nu sînt .Ed-
mise sudui`ile, npiturile cu flăcări s@u `eu corpuri supraîncălzite ;
Îţîn::§ş#%;Îăîcîţto:;fj[ÎÎî;Îj€ÎŢîαşcÎÎÎ#Şa:;sîăţă;stoapc:Î
Avîndu-se În vedere pericolul deosebit de explozie a prafului
id6'`Iemn, depunerea lui i)e planşee, pereţi, grinzi şi maşini, pe per~
vazurile ferestrelor, pe instalqţiile ,de Încălzire şi pe corpurile de
•Uuminat, aceasta trebuie îndepărtată cu regu]aritate, evitîndu-se
Sormarea vîrtejurilor de pmf (a norilor de pmî), din €auza curenţi-
lor de aer şi aşa zisul „ti.ăsnet de praî".
ad&::Î:ecd"eŢ'Ei:?flsă"fiŢŢp°r*ţez"P:n*:Ţix;#ăŢeda„ŢcedrŢ:oŢăî
pitzuerizcLfă Sau c!bttr.
376
4. FABRlcl DE FĂ"Ă I)E I,Ennr
Făina. de lemn este un pFodus cu multiple Într.ebi±inSări În in-
dushîe. Ea este solioita7[ă În indus=imia m@terialelor plastiice, ca im
gŢediait, la f.abricarea ariicolelor de c:"duc sirietic, a liml6ufr}ţ]lui,
® ]i-iloleti]luiţ at dinamitei etc. C.antităfi Însemnate de .făină de.t ikmn
€1€ calitste inferiQaiă sîri €onsumate la mealizareai. for`melQr de.miz.-
năhrie, la turmreai crudă a fontei şi oa material de pmtacţie k că-
îire În industria metalurgik`ă. .
Făim de lemn, se ob.ţine prin măcinam+ea rumegiişului ide ,lemn
saiu a aljt;or deşem`i lfflnnoase, În instal.aţii speciale. Procedeul teh-
mologic constă fin Fmegătirea mimeg.uşului, usoarea şi tiansportul lui
În §iloz, jmă.cinar\ea. `ou a,jutoml mormr `cu ciocane, Cemei:ea ffăinii
de ]emn pe sonburi, iimpleme`a Jîn siajri şi depozitanea în .magazie.
Pe tim.pîul idesfăşumării pmcesuLui tbehn.oLogic de ±abricaa:e a
f ăirii de lemn, existtă pericol de imendiu şi explozie, Începînd de
m bansporhl iFumqguşului .pînă l,a depozLtar±e`a Îăinii .În magazie,
aceasta datonîndu~se uşoarei ei combustibilţtăţi, posibilităţii ±9mării
mH±stecuiflor explozi*i€'.
Limita infirioară La/ !concenmaţiei aiti:e este d,e 30,.2 g/m3, .iar
€ea superioară de 60 g/m3. .
P6rioolul de inoemdiu şi .die €xplozie a făiniî ide lemn .depinde
şi de gff`adu| .de ±heţe,Yideoapece ou iaft este măcinată mai fin, m' ftbîd;
este mai mare supnafiaţa. de icDmtaTst cu oxigieniul din aer, iavînd deci
o activi.tate chimică mărită ; pentim. aprind,ere este si:L:f itiemffi o
sursă cu temperatură de aproximairiv 250C'C.
Gradul de umiditate joacă un rc)1 în aprinderea făinii de lemn,
Ija o umiditate ®ccenbuată, ©prinderea nu poate avea loc ; propa-
garea fl.ăcării l'a făina de lemn puţin ume2]ită, se ±ace cu multă
8.reutate. t
Făina de lemn (praful de lemn) se depune pe elementele de con-
sbucţiie, pe dfferibe instăhţii şi obiect€, puffid ţi.ece. ân stame de
suspensie, în oa27ul unei mioi tiribionări, mărind icc>ncentii]ţia ,pîină
±a Hmi:ba de explozi.e.
Exploizia` amestecuhri de ±ăină de lemn]aer produce i]n exaes
de pi.esimne, oare poate disbuge insta]aţiile .de itransport, propagînd
unda explioziwă În ânjbreaga secţiie.
277
 ffii Încăperile În car? se află depus praf combiistibil{ eţîi{jâ!ă.
rji`ricol de axpiozic dacă :
Sdp Yp
<Cmţ,s.,
;:rra:iş::ÎŢ,bEopuEŢnîaidmşŢ:bgf:eeîă:gle:#:u:iig::eŢ::csj?#ueEmLEn:Î
.de±abpr:gEâmaelfefigiindî?lîLc,Ţnşş.glp#e?efil=z#ea:&iîiârsgq:ii:
c -c=l;sş;tiî`âţia,md3e, Praf În Întregime În stal.e de SrJ,J3-
ploz-îLilor, constau în controlul periodic penti.u asigurarea unei bune

fp = s=ă;r|=aeţaaioeţ::, â sgâ#tE g: î::î,, g =2,;

`'p
V '
± densitatea volumică a prafului, În {g/m8 ;
± Volumul încăperii sau a lmei zol]ws din aceajs:ta, în rl^1a;.
i:eaŢnîŢia:ă.l|Ejr::"ărir:g§.::Î:af;ÎmtifEîiu;iiŢÎ;iî.îE:Ţţjîîonîiiîjl:ŢÎ!şoîâ#Ej:ÎÎ
`cel mai stcun:t .posibil defecţiunile. acmstiataite.
Cmj,s ± concentraţia minimă a praftilui În. stare de stu;pen- •Rumeguşul niu se va depozi.ba în .siloz, decât bine usoat şi făi.ă
sie,.Ia care este posibilă explozia, În g/m8. . im:ne de ulei sauJ gQ.ăsimi.
Instalaţrile de ti.ansport se prevăd cu supape, clape de sigu-
' desusŢea±[Î[efîn]tiŢOŢa%tk"tiâ#îexpd]eodeaxs#şeşaî:ă,â;e#ăstseşăîonstaffirî.
:âtlâi%n:d==ăx;i?mădieîŢăaăa;isoîu=g::Ji#Loaăăi#:aj:nţî:egăui:ng:: îîntiâ,.umr:l:b@ădâ%:i%annfiî%.âbuI:,În*e!ă:1î=onnd;i:Îâtcî;iînscshpieELa:
diotcţia.

aabip%g=amştea|îi#fhs:a.iEoăiăbâli.:gpeâHâ?3ageffien.d#emâ3ngg`î(E
EEguş:dâpdu:;a"drsg:0gaŢgeâ?eăer=5iadrign|âs:poŢgifiE|g?iv5:is:|ef|ămcămŢ
multe ori se aud d"ă sau ftnŢei explozii, um după am. Îg"?n:Îollalti.gleîşiEiţiented:Ţăăşigast2#tenrăe,aiâ`:cgârhganîuŢ:::Ţaei:â
•odată pe oră.
z-mHmff±=nâad:e#eo=i:ăievîiîiiee|găeemp:afe.i#a#fşâ*â Făina d.e .1emn nu trebuie ]ăsată un rbimp .prea Înd?1imgat .În
buncăire şi În siite, avîndu€e rbotodiată igrijă să nu ccmSnă rui.me de
ă:g*a=igxp|dogveen.Sigie#tiŢutikfgregibozîio,os:,,prfoodŢce%ă ulei .€au unscri, fintnudt fiind depcxzihtă şi ,triansporiată în saci, se
către particulele de praf a căror dimensduni sînt cuprinse Între po®te a`utQaprinde.
+îaogoa#oâşeungîgagLă±Îşb±xp:oz#g#uîÎ#e]ufă:Lşă#ăeşîe=:îg=
iză°!°î. 5oFîbî]itstea formării iunui iamestec expiictziv este d,e ;%e:t:3,:Î!:Î:g::dîe:Îîjegîî3ş:l=Î:E::ÎclsL;Îă3;i;iîsîiîeîŢg;Î;îăikî;j.;i:ăî
Sursele de aprindei.e a .făinii de lemn pot fi diferite :
şi instalatia de transpori se leatgă la. pămînjt`.
9_=_.s_3._PĂo_b_..Ţ.gguî.ţstim±eî.n6ccc.rice__ăp__;;::;;îLg_ău~c;:ă:ă;;;,:âakoriţ.Îg
g,nă~±T§^%=#_kî±?'îŢ°#sC.u%.%n':Lge.ogŢ?gec.Up±oett°Ş=g*eEc°%i±itbăţ*iT#Eii:#;ă
Ss__CEIEWT~c±
ŢBeăaşacîi:pg,#u,ŢIstŢŢ=r:â::1ee?ie:ţnâ?ae.g:a;găă::ă:jau:#12lpâ==::
tgaTe ct cwpe, La
_EafT.eceTtLe_
ECLgăre ăiferi±elgT piaseăeăăJiă-tTiiiiii;}iiilî{oi;-:,-.ăiăi;ă:=
etc. ; . rirse ncL±wa :eloi ă:;c;i;; ltp. bricare, depozitarea se va face respectîndu~se nomele de stivuire
pTcx3esele tehnol.ogix3e cm±erio cl;Te. şi manipulia.re a majterialeloi. iGare pot forma cu iaşriul amestecuri
explozive.
Urmărind Înlătmamea surselor die apriiriere, ffite iabsolut ne-.
instahs#Lăaed;eftăi:îiefep:ÎeŢenl,e%::tuiEbşi:Ţog,afză,dsâofiree#odnact:
aîgăF±:Fâ,FffŢăăeiîi:Epâ:atsgţ:gîeâ:râî#Îiîtiî:s|fEg|gă?Î
duale e*.) precum şi acţionările individnale, t.rdbuie să fie de iccm-
din` materiale neferoase.
P,enim. evitarea even"dehr scânbei oe §+ar ptiea .forma între
€urele şi apărători, este mecesian ca .Între acestea să eriste o dis-

278 279
 tanţă de minimum 0;50 m, 5ar părţile .metalice să fie legate la
'pămînt.
Linia tehnologică fmcţionînJd Îq flu]c continuu, ieşirea dim
Îagtiî:ftşe.±]±pg:f:bFŢ#:g:e=drîa:dg;:]Î;ăŢoşgjîzâ+;ă::%Ţ:EÎ:jaeevEg:a:î±g
Folosîffea focului destis, executarea stdurii, Iără Întremperea
Pmduîcn#e:e=giti3nffi=b.ricare a făhd de. ienm, Încălzirea se face
±gi::::jâugsabăpăgîslsăiţ#ŢŢ:ţe.:;±oecŢpă=pgî;sf:Înâgâcăaăăînal=e:,ţfeî
• 5..FABRICI I)E PliĂCI FIBROLEMNOASE ŞI PLĂCI AGLOMERATE
extindF®orlâsîi:eîaab:iăîelodre fiborgil|gşŢobaîea|g. căpătat o tot mai laingă
:----_-_,_:_-:------:---:::--_------:----:-----_---:--_-----,
extremităţile .p"cilor fibmlemnoase, care se usiucă şi se cmboni-
Zează#otriŢÎÎ iegş&rrizeior de incendiu st pot în'depărta Prin Veri-
fficarea periodică a agi`egatelor şi În §pecial a aparabelor K}are indică
tempei.atura şi gradul de uscare a materialului. 'Pentni aceasta, tre-
buie ±olosite dispozitive de conti.ol.
'Pereţii camepelor de tratare termică, este .recomandabil să se
âŢeăeţaeşist:E#eîEâl,tiîenbd=:ăŢângg-ş:căfiţîeiâî-Eggî:,:ş|ecuutffzgeh|ă;
ge:=;Sî%:Ţtill şi Susţinerea Plăcilor Îi.brolemnoase ,pe timpu| tratării .
Fibrele nepresa.te, rămjase d.upă ştanţare, la capetele plăcilor
se vor Îndepăi`ta.
uşne'gg-ăriŢntiâqăeŢse:pŢîîgnocE:şig,galai:i:E;or:uflă;ăl#oăidse®:aEmde:
280
a €ompensa căldura pierdută .pe la uşile iriomp|et îndise, .duce la
apariţiia incendiilor, ±lăcările propagîndu~se ou uşurinţă În întreaga
sec,ţie.
Cînd se constată o creştere a temperaturii peste limfta nor-
EÎcă,i5.iâo;g);gâlepluguejgntEFtÎri:1ŢelniŢ:ă#atidmep,ffâ3iŢveic%:irovi:
•clapeta coşului de ®erisire, oare va trebui să fie complet d'eschisă.
..Eî%ăegst=m:î,daeceîsntcocăr[zgeşŢvţntriîî:bpop:âa*:tî:%nsdcasdăe,±€:cţToaneîzne..
Rdddcarea temperaturi poate fi urmare a unui început de
:jFcc€dned±uu,m=fng=cââsşăessî€ăîazţŢe3eî3râE:da=zăp%gşTfnosgfiaŢr:=t:îrsîţ
Tt€mperaturii.
"s.F.lftcoăr:ilâdapt:t,creeîgîî§nilanţac;t@tce:e3mîgăer:ăoâ:g?ar€r?esepcotfi#
rde tratare .termică a 'PFL, este momandabil, să Îie dotate cu irista-
:1aţîi dremer, .aare trebuie 'să Îie ân pemanentă stffe de Eundiionare.
•În sacţiile .de preluci.are mecanik:ă a .panouiîlor de fibre lem-
mDase, tiebuie respeotate 'aceleaşi riăsuri de prevenire a incendiilor
ca la aitelier.ele de prel.ucrare mecanică a lemnului.
•gşîîiaetmŢÎ:tfîş:ăof;:LEje:EŢÎ6:::t:i:lŢaâiat;Ep#fliâbigllăogrnîr:Ţri:
`rire şi şlefuire a plărilor.
Pe timpul majorităţii acestor operaţfi, pericolul de incendiu
€§it€ creat de degaiarea pm"ti (făi.nii) ide -1emn şi de eristenţa
guch±fl#:ădâş]uŢnnţăŢeangrâ;îe%îa]dedLo±L5ŢsoâeŢŢăagt%sdee,pr%â;pn=ndşî
@şcjhiere, lemnul poate conţim în masa lui "ie, corpmi metalice,
"ue 'lovirbe de `pînzele ±eră§tiaielor şi auţitelm de aşdhiere, `produc
`scîntei. 1n pr.ocesul de Eajbriaame a plăcilor `a.glomemite se folosesc
insţalaţii de transport, care în cazul În care se blochează, se în-
iîunidă şi se pcwt produce fi`ecări, umnate de degajări de ,căldură.
Tempenstura de il70°C folo§ită .la uscare prezintă, de aseme-
mea, un peoriicol de incendiiu. în seotorul respeetiv de lucru.
La pulverizaa:ea .liantu.lui, Eabricat pe bază de răşini simtetice,
•se pot produce incenidii dacă din diferfte aauze apar ţsurse de
•.aprindere.
După ipresiarea la cald a .plăcilor .preformate, La temperatma
de €irca 145°C şi `aşezarea lior în stive, penrt.ru răcim ~m igi`cEimi prea
mfia`i, fără şpaţii de iaerisire, se .pot produce autoîncăkiri.
j!81
 În cazul defectării motoarelor elech.îce, care aicţionează indi-
vidual o sei.ie de maşiri unelte, şi agregate, al de,teriorării ,colaanie- aT_-ll?ed:o.Soedbj:îîŢ=sţ:Îi:âevîmamcloer€îarpeŢpâte=ţ.10lîadmeeâ:F*`.EE?til`;
lor de alimentire, al conectării nere;gulamentare a ca'bluilotr, se. fl3iQbarele electrice cu pomii`e automată.
erează posibilitatea formării scînteilor Şi scurtcircuitelor electrice.
` Pentrtu Înlăftd:area pericoielor şi ca.uzelor de incendiu, din 6. FABRICI DE MOBmĂ
secţiile de fabrioatie a plăcilor aglomemte, este necesar să se ia o
serie de măsuri de pre.venjffe a incendiiloT.
1nain.te de g inti.oduce lemnul lia aşchiere, se detectează toate» g=îtşEolc;e;:r::ti:Î:leălâ:eîăi:găîor±Î::§rŢiîee;gel=P=1Ş:ce:??-:stâecadnincg'1
'1n #Îibriaile de mobilă 1.@ care .finLsai.es se face €u nitrolac,
Ftităr,Ţsepoî;E#us|e;=,rbea:iân§ţa|1n,gr|#e#sLân,d:;ăş*ulă,el,g|gtcae|set,şg,g-;
•roniqgnetic. .La apariţia /umr matei.iale feroase se produce o variaţie`
a cîmpului magnetic, care dă naştere la im curent de impuk, Î::,.=;:|;1:ileg;Î:a#:gagjiâtis!Îţon;::1gl,:;ii3iă:ăânu:işgă!ârşîiLail:ă:;gllî!:peTPJg:
amplificat cu lămpi electicmic€ Şi jprin acţicmia.rea -untui ,releu, tr`ams=
poriorul K}u `bamdă este oprit pînă. la Înrdepăr*ama icor.pun:ilor f.eroase.
Dacă \totuşi În maşim de aşchiiere a ajunis un aorp me.talic, 3:33g:c:i:iişao`E:e:iifiâ?e:a#ig:fsîau,i:rîcg3ăr:Îlne:Ieeîîtc,;Îi:i%d?ecă,;i.îc:3;
prezenţa lui esjte semnalizstă ®aisti.c Şi optic. :a 8rtmduluî, de şleîuire uscată sînt sîmilare cu cele analifflte pen-
Instalaţia de usoame fi. aşchiilor este prevăz}ută cu apar.ate. tm secţiile de i)relucrare mecanică a lemnului.
pentru măsurama,. verificaTiea, r`eglarea timpei`aturii. Depăşirea
tempenaturii de 17i0°C ieste semnalizati optic şi acustic ; .penbru
sesiz}ai`ea unor defecţi.iri ieste necesară c) supriaveghene atenrtă dirL
partea mumiborilor şi tehni.eienil.or.
Existenţa pnafiiLui şi a aşchiilor §ubdimensiomte, după t6e se ggi,nă:âaîeîieî:Îjoâoe:a:gî:c:gîeldj:i:rfâ:iire:;tî;!oE1:gîidEîlt:fŢ:1irj.Îi;âîeiţ
separă .aşchiile au ajutoml sftelom vsbr@toape, impune atbsoiţTri[ea
lor de €ătre un ea:haztsfor, avînd ,palete din marberiiale neferoase Şi.

îi[}ŢdFîz#e°z:a;îdceic#ă:ee}:nvoŢ`°#rcg%#;:ş'hpp#jg,t,dTP#îŢînp:H±= :eă:c|ÎŢÎ:o;1::fnîcî:hpîă:if:Ţ;:e:::dă::pd?:s:E;:a;Îâ::Îs::::Î;t:i:jEg:;Îţ::::;aîiî
se3tor de luQru se reoomanidă momtarea unor €?'ista}czţ€i de spr€7iL-Zer?. fectă a prafului.
I.a silozurile die depozftai.e ia aşchiilor uscabe se vom supmve-
ghea Şi cbntrola itmnsportoairelie, valţul de evac'mre şi axele, peii-
ti`u a nu se pi.od`me .fi.ecă.ri. Pemnanenrb rbelbuie contii61ate instal,a-
ţiile de .transpont, în scopul Înlătumării ff,ecărilor, Înî.undărilor şi
blocărilor.
Scăpările de particule de clei din maşina de fincledat, se aspîră!
Îa:căe:săî;iî:;;eiîg:ai;:iirîIÎÎ;:1;;i:#Îi;i:Îniî:iîeîşjŢ;nkiâ;;gg:coer;ÎăreţŢîai:Î1
Sn §ecţia de vopsitorie, ipericolul de incendiu.este determineţ
cu ajiitoml um.r instalaţii de aspiraţie separate de oele .:pemtru •de ±olos.irea, în c.antităţi mari, a uleiului de in fiert şi a unei serii
aspirarea Şi refu]mea pff afului. şi a aşchiîlor su.bdimensionate. •de.vopseluri pe bază de ulei. `
După piesare, plăcile aiglomemaite trebu.ie măciti, aşezîndu*e
în stive de €d ,mult 40 ibucăţi, `prevă2nrie ou spaţii de aerisire.
În magazii mgtaj`ialele se vor depozitaL În stare usca;tă.
Ditlaşinile de şlef.ui`t s.e prevă`d de flsemenea cu instalaţii `de ingŢ;lFâeîţ:utşîg,oc#:fflii:L=;d::iâîieş.1Î`fe:ÎoŢgp:şsşŢÎ;gJeoaaps:iigjtgts:
a§piraţie a praf.ului, rezul,taU .pe timpul şlefuirii cu valţuri înbră€aţe
cu hîrtie abrazivă. €u ] a,puF.abăîcEâes:rgâguăcessetoŢtî#ozâsaez]ăe, gee Î3]aorsăesîc:rgcăd Ţoo]pvseî:î;
283
282
 :e®n#%c.a=ţ#gstîe;eţeetcE'pa=#etud[edinefl::ti;]dîHît]:fe°]Sigteet.UîC.ben-
Una din metodele de apficare a lacului este pulverizarea. La
âETvcâr=atlaî±uîin%uÎB:`u±o=u±gsŢeŢeguzg*f*găodga#eeaăFpma:;iecrui|eg
sa,turînd @erul foarie repede. Vaporii de solvent creeflză un mai.e
peri®l de incendiu şi explozie. .
zarea=ieenctă%`staatiŢceă:UrceeaH2Î:rddue_rsî:eogcao:5ă|:'dse`îactrpeîcnuăt}*asoE„:}ţ.;er::=
f:dg.::n#iŢ3d:al#ă:adtepiElţ=aEiîsteat=isci.b,12nlocgzsil±:i::.;rti:i::;u=iî[
Îi#inutînî|;igcr;Îîiîa=Îg:;ie.rgpjaiîer::ţîâeiic%ig|gbîiăŢÎ:hrîxr:Îîa;:Î:::pîeî
turmt niitrolac.
â:ndî,|uâ:â:ia:=snehcâi3e%:e:ÎâîâJăîi::v#,îiiî`resş:cj:pel;#Pdghtelâ:i
ş,brleşan:Piegniîau;âou:sd#ăaffş:crăŢşr::â::gepdeE:::ÎiâcdŢeă4S.:±d?;oăcfs:a:ţ::;:
găefieenîŢăâzftFîoeud=zgifii"#iŢîă,|io=îş5iaoacfetumarealacului,
•empelrnattuipduelea.câs%rti?oEsrcaţă;npsE#:ie.vearŢg.işdieex±s±ennd?u:-Leâ
±abricile mai nioi, în proceşul de ffinisare se folo§esK3 metode şÎ
instaliaţii moderne ca .uscar.ea lacului Întpe 2 tum.ări, rhmel .penti`u
uscarea lacului după ultima tiimare, idesprăftirea €tc.
În tunelurile de uscare a lacului, vaporii de solvenţi .(acBtonă)
::pî?oîig:. la Par'tea in±erioară fl mcăperii şi .formează amesteGura
ipentru piesele mai mici, se folosDesic aamene de uscmre, pieselg
ia=ţcîe:::âîcn%P:e:rt:ăţiu:ig::e=n±do:Ţâ:::a::::ă:±l|e;new!i%:zda:t:.:yg:l:-dî`â
şi .explozie ca §i la itunelurile de iuscare. . a 6e lăcui saui vopst.
ig8#ţiîruîî:l:"fţ;iîls:âEŢ;:#ţf:aliî:Ţ;g:ee:Lăaîiîu.l±:anîîaăvuŢeiîâ:a,rseîî:
284
caldă, conţinutiil de solvenţi poate să seadă pînă la 40o/o, îp Îuncţie
de.viscozitatea Şi temperatura .la cai'e se lucmază.
•mtiu a aprecia gravi.tstea, pericolului de explozie, pe itimpuE
diferi`telor opemţii .tehnQlogice, se menţicmează că i650/o din solvenţîi
se ,volatilizează în timpul pulv.erizării, .100/o - În ri;impul tţ`ansporiu-
lui.şi .restul de .25o/o.-în timpul uscării.
•Concentnaţia minimă la care se .poate .pr.bduce o explozie a!
amestscului .de solvenţi şi de .lac cu aerul, pe timpul pulverizăŢii,
este..În. Îuncţie de concen.tnaţia solvemuluî respeotiv.
`Pe timpul lustmiii`ii mobilei cu terebentină, filcool, :acetonăr
whft€-spirit €tc. există p`ericol de Încendiu şi explozie. Gradul de.
pericol este determinat de viteza de evapomre, de ;punctul de in-
flamabimst.e, die gi.eutatea specffică, de valoarea limitelbr de explo-
zie şi de gradul de ventiLa.re a aerului. Prin.±olosirea la şleîuire şÎ
;lustruire, a .unei paste specî!ale, În locul 1ustruirii prin €gali2,arer
manual sau mec'anic, pericolul de incendiu este micşoi.at înti.-
oarecam mămă.
În secţia de tapiţerie se. degajă soame, praî, În timpul €roiria
stofelor de mobilă şi a altor operaţii tehnologic.e.
•. Pericol de incendiu există şi la ascuţirea soulelor la polizoar.e,.
datorită jerbelor de scîntei c.are se produc. Pol,izoarele nu trebuie
amplasate În secţiile de proiducţie, în care se degajă vapori in±la-
mabili sau pi.af.
Caiuele cele mai frecvente care pot da naştere la incendii şa
explozîi În secţiile de finisare a mobilei, se datoresc : ® sc€7ţfeizor
de na±ură meca,rică, p'roduse pJriiL izbtre, lovire, freccLre Ea ve"±tia-
• tocwele c:u def ecfiuri ,. ® f oLostri f ocului desclris (lăm;pi de beinzimă>
siiduTă etc.), ţigă;rikoT şi €hîbritwitkor apri;H#e, cLTwmctie la îmftm;pLCLre.
fiev;Î:te§eâţălăesgereîs#s#e.BstŢi:blălâi,miănă:q;i`eresi?,xgtip,rii:ec:::
strucţia lor, cît şi În timpul exploatării.
Aplicarea.1acurilor şi vopselel,or care conţin solvenţi ihfla~
mabiii, este .ne43esar şă se ,fiacă numai prin folosirea runor insta]aţh-.
adecvate d.e pulveriz"e, opemţia exec"tîmdu-se în camere sau ca-
bine special amenajEute, sepamaite de restul sectii|or. iîn `asemenea
camer`e se intFoduce numai strictul necesar de abiecte ce .urmează
Carierele de pulverizaa:e se prevăd cu instal,aţii de aspinare
şi de .puŢificai.e a Laerului încărcat ou vapori de solvenţi. 0 aseme-
nea .instalaţie trebuie să Îuncţioneze fin bune ®ndiţii, În scopul. În-
285

g#f;ffi;ffi[rfiL,fihajago]:§Ţt#pc#[€EîădşăvaeFŢăîuăâşpo:gî:b:#±âîedae~Foîgâşîr
de scîii.tei.
. ..Pm`ifioarea aeFului se faoe prin ,fohsirea f27fre}ot. t!scafe (tilaş),
Însă cele mai indicate sînt fzlf7.e}e tmtede. Penti`u aa peric6lul d€
incendiu Să fie cî# m,ai mic, în cabinele şi cam€iiele de .pulverizare
se recom€indă ven#liaţîaJ iprin aspinaSe direotă, iar epurarea aem-
liui evacuat să se facă.pe oale umedă (ou apă).
horişFc#|1ajl:agepx.e#eia5ievî:e,2âllâTeireEŢ3iaâţ:i,îg:tii|iă,şeâs#uce;
qma:ţa de lac form@rtă să ,po@tă fi fă.rîmiţată. şi evacmtă. .
apei,;hdvcâţgpş,|ÎnpdEzien;ă:d:e,caft:ospigaepd:.;dg.Fri|*âeaghti|a:
.`să fie pţinuţi de apă şi transportiţi În bazinul de apă, iar cei
n`ămaşi În suispeimie, să ±ie iabsorbiţi de venfflatoi..
Pi`in ex±stenţa, În parte.a ext`erioai.ă a cabhielor, a mor casete
cu rol de sepai.are ă aerului de pai`tic"lele de nitrolac', se Înlătui-ă
gooâăbjât;tatââdJ:ŢiE#â,nitŢâşlgŢ:gi-ge:,gâl=toe|âvdeenti,n®±o#î:işipe
d=câ=siŢiah-:ÎŢbl:Ţgldî:îenţEnzgţ#mf;e#Îj;ăcîtne::g#1leac%ân:3î;
mt-*:±eht?iâşiŢn#:ggjasâpke;răîivŢ;lgti-j:âtifiinv%tândo#r:
.şi pariiculelor de solvenţi şi ltaic. Eleotricitated; §tatic.ă, .oai.e se for-
mează .pe fi.mpul pid`ierizării, se Înlătură ,prin leg,airea la pămîht a
amerei Şi fflhinei de .pulvierizai`e, preoum şi a instalaţiei de
l.entilaţi.e. . tilaţe icxapabile să 'ervac'ueze întreaga oantitate de vapmi oare se.
Tatăd[enşotaaăa:*]edşîc:ŢÎEr;Îşeodareepâîve:Îozn:eeîzăînti._oîncăpere+sepa_
•de|accuTŢăşT:aop:aeţ:şe|gbîîecgş:elîŢcăŢenj:iumYe=Lzaf:;|edteeâeeŢăi
`sau metale nefier.oase oa : ialuminiu, cupmt, alamă ewc.
Soluţiile de hicuri şi vopsele se tianspor.tă ,prin con'duri- 6'au
S:epaă::e,Înînşăm;;âoa#i:infoE:ăp::il%esgâgî:e-i§3giî=eaTmntş:
icamertele Şi cabinele de pulverizare.
În secţiiie În care se foiosesc soivenţi dnfi'ariâbfiii, concen-
tiaţia de vapori se verifiică sistemaitic, ţinîndu-se §eama de greii-
7htea moloculară a solvenitdui sau a lacmlui cape se €vaporă, de
•tmsiunea. vaiporilor siaturaţi, .precum şi de volumul îmă.perii.
286
Pericolul de dncendiu şi explozie poate fi nricşorat şi prin
folosirea unior. Bohp±nţi incombustiibili cn : >tetmacloo"ra de icarbon,
cloEura de m6tilen etc.
La aplimea la bald a lacul,ui, prin procx3ăeul mi.mării, încăl-
zirea acestuia se via d:dte numai pe ibai.e de .apă, instahaţia .de Încăl-
zire .fiind .prevăzută " serpentine pentru apă caldă sau aibu.. Pentru
a micşora gii`adul de voliatilizame, este reaomiandiaibil ca dirijiai`ea
Şi .i.ecomand.amea .1aK2ului §ă se Tacă în circuit îndris.
prevă:uŢepacruarâ3pl.azîtŢvneiâeecâîuq.=.eE:răomâ#eăcp:.=fi€ZgŢi::,u|ÎşeŢ;Ş|ş:
lac dîLlaa ka:i|n=iTâ ,5uerniJâ:e!=3d:`âa|:âEuuli,ettar:%uie să se asigume o
Feigpf.ezig.e'Ea:*sttă:câ:ri=,eipuer#:us:spel.;pvrăeâri.Îlnpj:sachŢd:r?lo`1T:
ă31.Î?1-şfapcereigtăe,n,Piriî=,Ofilt?nş.er,eŢiaŢueaozăinaset#atî:că:caJtefâav,îgm±__
partm infei'ioară, pemti.,u evacua.reia vapc)i`ilor de solvienţi mai .grei.
ca. aerul. Uşilie tunelului, idupă intrcriucerea cămcioriului cu piese,
se închid ermetic. La. punerea în ±utmtiune a ins.taliaţiei de ventilaţie.
(desdiider©a clapetelor), se \u supravegheia ca tempieu.atura să nri.
depăşetască, valoarea de i`egim.
Defectarea instalaţfilor de ventilaţie şi de Încălzire poate de-
terminia apariţia oau2}elor de incendi`u.
Camerele de uscare sînt c.onsti.uite drin m.ateriale metalice şi!
sînt aşe2fflte în secţiile .de Tinis\aiie. La mmerele de ,uscare tmebuie.
respecbate aceleaşi măsuri. de prevenire -a incendiilor ca şi la tu--
nel.urile de .usoare.
`S€cţiile de lustruire ia imobflei se prevăd cu instalaţii de `'en-
degajează, ,gurile de .aspimaţie mont^mduLse ,în pari©a superioai`ă.
cît şi în cea in±;erioâră, `Îrţ rapo]:ri €u gre`ubateia, specifică a vaporilor..
Un prinoipiu cai.e nu ti`ebuie neglijat la constrrirea şi exploa-.
tffea instalaţiei de ventilaţie, ffite acela al evatcuării separate a'.
priafului şi a altor deşe`ri de lemn, de cele ide.vapoi`i infl.amabili..
Excesul de white€pirit. şi rumegi]ş Î01iosi.te la şleflire umedăţ
se depozibează în exrierior, în vase metilice ânchise, deoarecp pre-
ăieniâg:lî:ledî:a=tâ;aâriî:dâ=e;Iâfcueilt:şă:âg%S:cl;E#nsînşti:htehnizi:ealtoe:
• Subsbanţele folosfte la lustmiffe, se .vor` pregăiti şi păstma îm
Încăperi sepai`ste, În secţie ®dmiţîndu-se numai ,necesiaml pemJm `un,
schimb, mumiborii ţinînd un mirimum de timp vasele nea.co.peri*e:
(sau sticle destupate).
28ff
 După .t.erminarea lu.cr.ului,. vasele .cu substanţele d!olosi`te `Ia
lustruit, precum şi timpoanele (f c)losite la lustrrire manuală) se
vos sooa,La di.n secţie Şî ăe vor d'epoziba. În Îmăpffi separate.. ~
•Încălzirea Taibri€ilor de mobilă se vta Eaoe iceriral,.Su . @pă
cddă sau cu, .abTur de jca§ă pr`esiune, rur.mărinduce icm.mar€ grij'ă
aa radiatoarele de încălzire şi oonduatele §ă ffie .În ,pei\manenţă
€urăţite de praf, iar tla idis.tanţa .de 5m) icm de iele să nu se găs6ască
nici ,un ±el de .rnateriial combustibil.
Instalaţia elrect)rică `de iliuminat va fi . de icon.str.ucţie stanşă
la pnaf - În se.cţiile În icare se degajă praf , şî iantiexplozivă în cele
În ca,re se ,pmoduic ţemanâ.ţii de v@pori imTlamabili.
T®blo.uriLe de distrilbuţie se montează în .e3sterior, .motoarele
electrice vor ±i de tip ,pmtejat contna pra±.ului `(în secţii]e În caL.e
se degajează praf) .şi de execuţie ian.tiexphzivă În secţiile cu ema-
•.îgăi=ţăsep#.:uaîn:Fh?i?sb.:fhe'li:*:f.tmomri`Ţg:flgebuţ:n§tulJi`T;ăr:iâ
naţie de vapori. ConeotaTea şi deconectaneia cimuitielo`r se va Sace
prin intermediul Înt.r.eiTupătoanelor În ulei.
` .Folosirea ±ooul`ri desdiis, qămpi de ,giaz, su.d,ură .etc.) şi flimatul
sînt cu desăvîrsire interzise.
7. sECTn DE'MELA])mrARE ŞI EMAIIARE
a. Melaminarea. Plăcile melaminabe se obţin prin aplicarea
Tmui fi]m melaminic (hîrtie impregnată cm răşină fenolfor.maldehi-
dică) .pe supofflil fibrolemiios dur sau pe straturi de hîi.tie im-
pregnat `cu răşină f eno±omaldehidică.
Pr.ocesul rbehn.ologic de melaminare constă în : imprimarea
fiîriiei, impregn.mea hîitiei cu răşină melamino-fomaldesidică şi
pr,esarea filmelor melaminice pe suporiul respectiv.
Impri.marea se .±iaee i" ajuborul unor maşinî de tipărit, dih.an-
1;ul cemelii fiind butan.olul, alcoolul etilic, acetatul de butil, mono-
€tilglicolul sau un iamestec al acestora.
Penitm prevenirea incendiilor, în secţie se vor aduce numai
€antităţile de dil]uant niecesai`e procesului ftehnologic pe ,o singură
•prafaţa `Emailarea.
zi`de lu€ru. Bidoanele vor fi în permanenţă cu capacele bine Îmhise,
Înlăturîndu-s'e @stfel posibilitait.ea evaporării sau revărsării conţi-
mutdui.
În interiorul i]scătorulmi maşinilor de 'imprimare, t;mperatura
mu va depăşi micioda,tă il50°C. Cînd idiluantu.1 se volatilîzează ou
gmhtate, pentru evitarea pericol"1ui de incendiu se va micşorâ
viteza de trecere a.hîitiei prin sistemul de usoare.
Z88
Vaporii formaţi în interionil .uscăborului se vor e'vacua ,În
şx#1â:atceu;ktoăiriigşL:=:fâf-i:xîÎozTv=:flaţie,înlătuL@ndu-Se
najat:Ţifret:Ft:,ăŢi:igu=ţâss=svă5rîdeepg;i:andîkî.ncăperispeciahme-
Pentru evacuarea în @triosferă a waporilor de acid ±omic,
Îlnffiă#e;ÎtgîîiEÎugjî§t;iîîi::;:r:Î:v;ueîn:isu:Î;iţi=fşţŢ;a;#â:gflŢiffje=i
ân .Îm.ăpere.
®n®iia#riâetrivragonîe:Eliefildfflg:bf|Făeb±iepîădâsă,:g#oăziil_at:
tempeiiaturi mai joase, deoarece Îenolul se inflamează la 90QC.
PentrTu aceasta, se micşorează vijteza de tieoere a `hîrtiei.impre8nate
•prin tunel, id'eci se măreşte timpul ide expunere a hîriiei la )oontactul
cu "rul cald.
0 Îdeostebftă :a;tenţie tnebuie iaaordată. curăţirii maşinilor de
impregnat au {Tăşiri feml-f ormaldehidice, folosinduEe, periru
curăţire şi i5păLare, alcool etilic. Pe timpul ©qest[ei ic)peraţii. se va
asigura o `bună .ventilaţiei De asemenea, se vor Îndepărta cui grijă
şi pulberile ipi\ovenite .prin căderea răşinii eondensate .şi iusGa;te die
•pe fil,mele melaminice şi hîriia impregnată.
:Eţisneep;:ăau:ngic;a;Îi:âi3:e=Fîc#:i:=pp:eE;|?Î:t:e:si:;şÎ.p:offă3nşpfuEig
degajări de vflpori de formaldehidă, fenol, ce~i drept red,use care
găezbuujie pÎ=dsâplîŢ:E;taelriipă: instalaţia de exhaustare Cu Care este PI.e-
Toate maşinile de imprimat, impregnat şi presele vor fi legate
]a pămînt şi unse cu regulmitat)e.
b. plăcilor
Produsul emailat
fibi.olerpnoase, sestraturi
a .două obţine succesive
prin aplicarea .pe su-şi
de grund
apoi a unui §trat de email. Materialele folosite În acest. scop sînt
j-ăşinile alhido-melaminioe, care oonţin şi un pigment, de mgulă
anor8©-nic.
Proc€sul tehnologic pemtru policond'ensarea aelor două, răşini
componente prezintă pericol de în`Qend.iu, deQarece Şe fQloşeşc tem-
peraturi de i6o°C.
10 - C. 1119
289

Emailarea este. precedată de două opei.aţii : pregătirea plăcilor
fibrolemnoiase şi pregătirea materialelor de aplicai.e.
La pregătirea plăcilor fibrolierrmoase este mecesar să se res-
pecte acekaşi reguli de prevenire şi stingere a incendiilor ca şi la
atenere de tîmplărie mecanică.
Priegătirea materialelor de, apliom-e are loc în staţia dî prei)a-
i.are a grundurilor şi emailurilor şi constă din ad.ucerea acestora la
viscx)zitatea de 1;uffu. Operaţiiai se execută .în vase speciale, prevă-
Zute CU a8itatQEri.
pentr:o:#3i:r::t#r#p?EţoafidleagaîgţŢuîne,sîifiîesă:Siî:gţeătineîlâmpî:gi:
lor, est;e neoesară o putemică instalaţie de ven.tilaţie.
Aplicarea materialului .p\enti`u În.nobilarea plăcilor fibrolem-
noa§e se realizează în secţia de emailare, în lrei etape succesive :
aplicarea primului strat de grumd, apoi a oelui ide al doilea strat,
tot `de grund, iai.
` Aeeastă În final,
operaţie se aexecută
celui depe
al tieileai
trei linii- de emai.l.
tehnologice, fiecare
linie ±iind formată dintr-un agmgat de idespi.ăîiuire. o zonă de pre-
încălzire', maşină de aplicat materialul de înnobilme, o zonă de
z`tintare, o zonă de uscare (coaoere) şi o zonă de i.ăcire morma|ă.
Pe timpul executării opei.aţiilor tehnologicie, §e va av-ea griiă
să. nu se depăşea§că temperatui`a de regim, În care caz radianţiî
electrici vor fi supravegheaţi cu atenţie iar instalaţia electrică
care îi alîmentează, va fi În periectă stabeL de func#onai.e, elirii-
nîndni-se astiel producerea de scurtcircuite.
Un acoent d;osebit se va acor`da prevenirii incendiilor la m-
şin.a de apHcat materialul de Înnobilare, unde obiectile se aeoperăi
cu o penculă de grund, care este inîlamabilă. În ia!ceastă zonă sg
interzice cu desăvîrşire folosirea surselor de api`indere (flăcăi`i, s`cîn-
t.ei etc.).
Rolele, oare pun În mişcare banda de hansport, vor ±i bine
cemtrste, iar axele unse periodic, pentru evitarea supmînc.ălziriloi..
Zilnic, părţile metance ale instalaţiei de tumare vor fi curăţite
de cru§ta de gmnd €e s-a.depus pe timpul lucrului.
Din tunelul de uscare, vaporiî de substanţe inflamabile, dega-
iaţi, se evaauează cu ajutorul unor conducte, prin. intermedid căroi.a
aceştia se exhaustează În exterior.
Canalele de ventilaţie vor fi periodic verificate şi desfundate
de peziduurile de.grund depuse. .
Tempei`atura de uscai.e m] va depăşi niciodată` 160°C.
290
cAplTor.uL zHn
PREVENIREA INCENDHLOR ÎN "riusTRm UŞOARĂ
.`
A, FILATURI
•1. FIIATURi I]E BunH3AC
a. Dei.ozite de bumbac. Bumbacul .se aduce la Întreprintierea
depr%|::r=i%ecca;Fn=â|euzsăauflc:p;r=â#iînb:âgf#ârîEcehiî.mbac,
transportate ipe cale.ferată, o constituie stinteile de la locomotivă
care .pot pătrunde Şi în interiorul vagoanelor.
De asemenea, datorită frecării sîrmemr cai.e se ±olosesc la le-
şuif=cîelE#e::=:;ri:EŢrbeâc,fiîîeiprâ:uâ=oba::g#afiddeeric§ă:d=âî
pot produce şi din cauza ţigărilor şi chibritiirilor aprinse, aruncate
pe balotuile d.e bumbac În timpul ti`ansporiului pe cale ferată sau
cu autocamioanele.
• Balotmrile aduse în Întreprindei.e, se depozitează În încăperi
Înc.hise şi, mai rar, în aer liber.
În depozite, incendiile se produc datorită aruncării chibritu-
âilps: sşclînatelîgrărşiilosr=ţkncsâb3:rţlleoctE*e. de bt-baq Focmlui des_
Procesul de aprindere, gemrat de contactul.bumbacuLuî uscat
Si. neprăsat, cu corpuri inoa{idescente, se manilestă diferit d@ modul
de. aprindere şi ardere a bumbacului presat în baloturi. Aprinderea
bumbacului nepi.esat se desfăşoară cu trecere.rapidă de la combustia
lentă lta ardei7ea cu flăcări.
mmgt:Eglaccuaieb#ut,s=ââtHoşaipEieăa.tAÎ:r?nddoeFerai.fgbnaecpăeusiatbrâş:t
=bd:socŢgie::tueââ;nedi#grnaaîindeeEăăi=tea:ş.ifârini?LE:îepig:;gţş:::;E:
Îâti®ăr5gŢiencterăpiee§âda;btuăl,Cîarp#â=Îeîem;â=Ţâjsta::ntieEşn#gtaî
`tr6buie să aibă mărimea de cel puţin 3 mm.
• rimibacul crud, necopt, umezit şi îmbalotat, §e' autoîncălzeşte
*#fââu=tgţa=1ŢLisşiaEgiffgîâpee.fxaipdt;=#nti.:ni:#gFoÎEgbă:[
291
 din aer, dă reacţii exoterme ou mari @cumulări de energie. Este
cazul bumbaaului care pe timpul t.mnsportultri, maripulării sau de-
•pioîz:l#iiăeiîeŢjîl::a::|Câdîeşf::::::r.:::?e`i::::a:iâi::|ş,=m:u:h::Ît:
bac au ume de ulei, transportate cu navele miaritimej din c@uza
`aşezării lor În stive mari, a lipsei de aerisire corespunzătoare Şi a
tramî;°:p#uTedetirbnupmîBadce]suenfE#;tmieşbesepamtderestulclădriilor
:-_ _-:-_---::---_------------ ___
Depozitde de bumbac nu se încălz}e2sc, vx:ntilarea se 1€wx}
natural.
Motoarele ele.ctrice folosite la macffale .trebuie să fie. de ti±ul
oelorg.rostâ#:ÎdŢpapirei;t:cparrae|ţ!u:iăţire(bateresaubatai).Dinde-
p#ă:c:#Ţă[:gţ[Îsţ:f:ge::îm:p:sâag:îsş:ăep;:tEţă[ţe][`:î::Ţ=f]:c::]on=e::p:;
:3[,sts:riscşi#gimdf3t:a#ă:oş,ics::LP:oiqpcrăanfuiîşerâîifacc=ebgE:a=
g!ăd,:oLg.aăbsg3ffs:#iîafântîa::baar:r,±n::E:de.:Î:siîa::ct=e*ăa;Î.ăîă
Ckle mai frecvente incendii sînt provocate de scînt;eile produse la.
gaăutigdf?îââi=rpaŢ.riil±re|l.errod=efi(â|Ţiş,enpimţde`sîaîn=e®etbcktî:riEişidn:
bumbac'. .
I)upă reparaţii, din negujenţă, rămîn în interiorul maşiiHort
fdţecţîtoenaEÎ]tâaşâEŢîâeLca],oŞuŢ=ţegîăîrţţeuăaufep**eţfîg:d,j]]d:mE:±
menea sc.întei.
=ăcşţăgrîrid:i`iăşfeî3;pob%şcŢpaaef:a±|e:r:|:caă;1#|iîr=şFîjî:ti;i::Epd:el
mişcqre,
Z93
Flamele şi scînteile electrice, produse de insbalaţiile. şi motoa-
iele electrice defecte sau neadecvate filaturilor de bmbac, pot a-
prinde prafu], scamele şi fibmle de bumbac. `
Căldura degajată pe timpul ffecării roţilor, şaibelor de apără-
:%2rti[epă]#E%:ţîeâpofnî:căsţcîarăeasş;aE:Ţfeux]xîsdt%nbteŢnbabc±ebpaŢeî;t=
dinţii volantului bătător, se produce o autoîncălzire.
Praf`ul de .bumbac depus pe radiatoarele din, instalaţia de Încăl-
zire, după iim oamecare `timp, se c`arbonizează şi h pătrunderea aeru-
lui proaspăt, se `poate aprindLci, devenind incandescent.. Pericolul creat
de praful depus În camerek de colecbaore a pra±uhi În secţia \de
ba.taje cste destul de hare ; focarul se menţim zile întregi şi la pă-
-
trunderea iaerului În mod bi'usc, se poate produce incendiiu instan-
taneu. In camme de amestec (de odihnă), .orice scînteie pi.odusă
sc.apătă şi ,purtată odată €u traiisporttn pneumatic, în `contact c"
fibrele de bumbac, cu praful şi datorită oxigenului din aar şi a
cu-renţilor de aer, poate .produce un incemdiu.
Într-un gr.am de pmf de bumbac există, de exLomplu, peste treî
milioane de pstricmle mai mici. de 50 [i Particulele fine se sedi-
mentează cu o viteză mică (0,003 - 0,50 cm/s) Şi cu o rrişcme urri-
formă. Cerc€tările efectuate În acest domeniu, au stabilit că viteza
de sedimentare a particuldotr mai mici de 5 w .este imdependentă
de greutatea speci±ică. Diftreiria de masă între pamtieulde de pmf
este neînsemnată. Particulele fime de bumbac (textile) În suspensie
În aer rămîn nemişcate timp de aproape 24 h.
In timpul procesului de producţie, praful de bumbac se poate
găsi sub două formc :
1) Ae7.osoZ€, În care caz particulele respective sînt mici şi În
eantitate redusă.
2) Praf deptts: Zocaz â7. 7mş€mi Şi €7} j.urtJZ Zor, particulele fiind
relativ în cantităţi mai mari (l.a lupul destrămător, maşiri b.ătătoare,
destrămătoare, desfăcătoare etc.).
Incendiile în secţiile de bataj şi în general în filaturile de bum-
bac:, pot ÎL ew.ilzite pr.in = ® ânlătw.aTea, €n prii"uL Tînd, a cau2:eLor
tehnke, cx]iTe Ee-aŢ pu±ea ăa naştere ,. ® în ab doilea r^mil, respect€mĂ:
cu. stricteţe regulile generale de preveniTe c. i;mend±ilor şi ceLe d,e
expkoatare raţimabă a tutu,ror imsta:hStiloT, u±îhjel,or şi maştnilor.
Secţia de curăţire şi ibataje trebuie separată de riestul filaturii
prin pereţî iantifoc, iar comunicaţia întm ele să se f acă. prin uşÎ
rezistente la ftc sau, În cel mai rău caz metalice. Bumbacml se poate
293
deslaoe din baloturi şi cui`ăţi de praf, fmmze şi de altg impurităţ.i,
În condiţii bme, la o temperatură în secţie de 20-24°C şi la o umi-
ditatg de 45 - 50°/o.
Pentru a se înlătura formarea scînteilor, balotui.ile trebuie des-
făcube cu dispc)zitive speciale de 'm]peHe saru tăiere a fierului lJalot,
în )nici un caz nu se vor ±olosi ciocane de ±ier.
Pram care se depum în cutia de alii"entai.e `În timpul amLos-
tecăriî bumbacului, trebuie evacuat cu ajutorul unor instalaţii de
aspirarc, în camere de praf. Îndepărtai`ea corpurilor feroase (cuie,
sîmă, nituri, piuliţe etc.) se asigură prh n}ontarea, la alimentatoare
îlmpfsTeargenc%Eg:ă:ii[csiăss@eufâl|eo?=OsŢăa§î:tiă|rietodecadeexemp|u
aşa zisele prinzătoai.e de pietre sau separatoare c.u aer, care pot
elimina şi corpui metalice.
Pentru prindereiai corpurilor feroase, desfăcătoarele .de baloturi
se prg|ă:,u:|eeaââmrE3âa=,cumealşeiâtiE3mdîînâ::.ţia de bataje se go|esc| de
bumbac., iar camerele de colec.tare a pmfului se ci]răţă.
Ccinductele fde transport pneumatic al bumbaGului în camerele
de odihnă, se prevăd m dispozitive de închidere automată (şubere
Îek€;)nă)îeuŢtru a 1°Caliza şi împiedica pi.opagbrea unui eventuai
c. Secţia de cardare. În secţiile de cardare, peri®lul\ de in-
cendiu este mai reclus. 0 aatiză de incendiu specifică acestei secţii
o ccmstituie scînteile care se produc la 'ascuţirea acelor tambur,ului.
Asemenea scîntei se pot produce şi Îri cazul deteriorării garnii,urilor
de la carde.
Pentm .înEturarea pericoLului generat de scîntei, jeste nec'esar ca
asciuţirea gai`niturilor la carde să se facă numai 'după ce .tamburul
ii doff erul se curăţă bine şi numai de €ătre luci`ătorii came Lau ±ost
ines.:;:iţicîirăg:eEŢăg=:|eodrffşeiaă.Tîee±e|..Ţisâi::Fogm:=idgcfGon|giiioeră
metodei pneumatice.
Sa,boţii pentru finisarea tamburului nu se vorT face din ma-
±eriale €are la, Îinisare să producă scîntei.
Cai.dele se. prevă`d cu o ventilaţie speciială, .oare să asigure
evacuar{ea prafului în cicloane sau î.n camere de pm€ etanşe.
Pentru o mai bună curăţire, este rAecomandabil oa. scoaterea
deşeurilor de sub grătarele cardeLor, .de sub .tam,bure, valţuri-rupă-
toam Şi perigetoarffi, să se facă pneu,matic.
d. Secţiile de i)ieptănare, laminare, flyere şi al6` maşinilor cu
inele. I.a secţiile de pieptănare şi laminare, tmebTrie respectate cu
394
stricteţe ,regtiile generale de pi`evenire a incendiiloi., la spe`cificul
;orr±iEuşp;id,.rŢ#erffl?satepiesâ:Orăfgri':ţrikcg|e,dîendveepnătE3;ieeaăggvea|to:;i
i.ealizarea unei curăţenii corespunzătoare.
• La flyere, incendiul poate .Îi produs din. cauza`căldurii degal
jate pe timpul i.otirii fuselor în condiţiile unei ungeri necorespun-
zătoare.
În secţia maşinilor cu inele, datorită To[aţîitlor fuselor c:re
J?ă:engdehcăplâikăiicoîîoseroat#nd'fîâ€ŢeroddeuâeL=îsaFc?r-a§emeneadega-
In urma ruperii benzilor sau a Şnururilor de bumbac caT'e ac-
il:o|:.=săegrsogâcşlffdeactâ:ităupăggŢgeiriăeac.eâtăLaăî:JÎş:eş:t:lepet|:tmku;
api.inde, eventual, praful şi scarm depuse.
camiş:trnfâş#iîaăŢîr:cu±eempaeş=udril.oiad,În:â|:?raişisîaaş:iâ:Iâ;
este'necesar ca legarea lor să se facă cm pmdenţă de cătme personal
calificat şi dacă este posibil cu maşinta. complet oprită. .
e. Secţia de vigonie. 0 atenţie deosebită tmbuie acoi.dată J2.Za.fîz-
Ţi}or de t)igo7?€e, deoarece §Înt cele mai peria]loase la incendii, din
âŢeuzictăeporr:I:kŢtF=ăs:iţfepîîm:mtdeâsâîârijeşi:nd;inţâegters±Îă=ia|tş.,d:â|li:
ierlâr,fîitit?iî:omiâiindăâiîk|;â:,îâceă#ârj:ss.ecdo:găJăăiof=va.rr€acbŢE:.t];:âtşş
producerea incendiiloi`. La destrămiarea acestor zdrenţe se pi`odue
cele mai` ritiltx= incmdii, din ca.uza schteilor cai.e se formează la
maşinile iespective. Sc.înteile se produc ca umiai.e a ruperii unor
cuie de pe tamburi şi izbirii.Ior de păpţi mebalice sau ca urmare a
atingerii reciproce a tamburilor din cauza. „uzurii garnituriloi. res-
pective saru i.eglării nemrespunzătoare a acestora. .
0 altă c@uză aaracberisrică filaturilor de vigonie o €onstituie
supraîncălzifea lagărelor imor maşini din` ca.uza freeării şi meungeri±
1or la timp, oare este urmată, în cele mai multe cazuri, de apariţia
începuturi,br de incen`diu.
În mtilte ca2"ri, se constată înfăşurări ale materialului textiE
Pe axe şi anumite oi.game ale maşiniloi., producînd căldiura, cai`e
constituie o smsă de aprindere.
În secţia de vigonie, fltenţia trebuie Îndmptată spre înlăturarea
fpmării şcînteţlor la lupul destrămătoi., deoarece În deşeurile de
bumibac pot. exista uneori corpuri metadice ; .aceste maşini se pi.e`-ăd
cu electromagneţi. .
295
 •Deşeurile făi.ă întrebuinţare, rămase În uma prelucrăi`ii mate-
riei prirm în secţiik de vigonie, se adună, se balotează şi se depozi-
tează separat de aele strînse ide pe jos, pline ou -grăsimi, care pre-
zintă pericol de autoaprindere.
Pentmi prevenirea fomnării iunor amestecuri explozive de pra±-
Ehjio®raisEi::se:eî;Etifţgâ;fîFreâaţp:ff:tffi:sl:Cm=nngEŢgaţg=ŢaŢ1:``«
În sc`opul prevenirii exploziilor ce s-ar datora amestecuriloi. de
E:enste::eîiâsâs:Er:eîvtîo:teuŢâtâlniî::.Sie.ig?j!;3r#;Îişâîgis:ăîib;*e%eşlii;Î
:lelor incendii spre alte secţii.
***
Deoar`ece in ±ilaturi se dqgajă ffcm.tâ muftă scamă şi pnaf, o
bună curăţenie nu se poate asigura decît prin folosirea unor d€spo2:i-
€iî)e de asp€raf€e, prevăzute cu conducte de mari dimensiuri şi filtre.
Se poe folosi, de asemenea, sufză€oare de scamă mobize, care Înlătu-
ră depunerea pmful-ui Şi.a scamei pe maşini şi pe pereţii secţiilor de
fabricaţie. Trebtt€e e#fi7}să fo}osirea aspiratoarelor indt4st7.rile de
p7.af. Aceste aspiratoare se pot utiliza şi la curăţirea` tavanelor,-grin-
ziloii.,. h]minatoamelor, timsrisiflor etx:., pi`in. imtermedLd um'm tt4bttr6
p'rcztt7ţgifoare, asamblate din bucăţi de 1,00 - 1,50 m.
Prin realizarea unei curăţenii mecanizate, se înlătură praftil,
scam.`, iar concBntraţia de priaf în secţiile ide fabricaţie se reduce
simţitor.
În filaturile de bumbac, iodată cu f olosirea maşinilor cu viteze
mâri de lucru, ia crescut şi pericolul de incendiu, datorită formării
electric`ităţii §tatice. Sarcinile electrice iapar pe timpul afinării şi
•curăţirii bumbacuJ.ui, în cantităţi însemmate, car\e pot amorsa. şi
-explozii. Sarcinile electrice apămite datorită frecării pe timpul pro- ,
€esului de prelucmai.e a materiam]ui, se iacumulrează.pa părţile me-
talice .ale maşinilor şi mecanismelor, creînd un €împ electic de un
mumit potenţial.
Dintre fibre, cel mai mult se electrizează cele de mătase arti-
ficîală, Lapoi cele de bumbac Şi mai slab lînă. DescărcăriLe electi`ice
pot produoe aprinderea pra±ului depus.
a|maltgnţaeiaţjEemg,eâo%:işţj3iîro::i'a:gbuulumiiâr,hsŢnstpoinrtdi?găus=3tflig
Îflaturilor `de bumbac. Ele se constmiesc din materiale incombusti-
296
bile, pe cît posibil lără €oturi ; viteza de circulaţie a aerului trebuie
să fie suficientă ..pentni a. nu da posibilitatea să se depună. îm interior
pmf., soame sfic.. ; la treoerea dintrfl încăpere În alta, conducteh se
prevăd cu obturatoare împoti`iva propagării incendiilor`.
•Pentru a se Înl.ătura degajările de icăldură datorită frecărilor,
lagărele, amgrmajele se ung cu regulai.itate Şi se Şterg de praf. ^
Încălzima §e poate face ou aer condifiomt, cu apă caldă sau
cu .abur,. ±olosindulse radiatoare netede, care trebuie curăţate au
regumtate de scamă şi praf.
0 atenţie deosebită se via acGrida secţiibr În c.ai.e se execută
diferite.reparaţii, fără înti}empenea producţiei. In ac.este secţii se
cere respectarea cu stricteţe .a regulilor generale de pmvenim a
incendiilor şi un controrpemarmt, ţinînd seama de faptul că lu-
crează uneori ;persomal de .la alte înbeiprinderi.
Căile de acces nu se vor bloca cu lăzi sau alte materiale.
Evaouarea personalului trebuie a6igurată, în special la clădirile c"
mai multe etaje.
2. SECŢII DE ŢESĂTORm
h secţiile de ţesătorie se folosesc, ca materii prime, bumbaciil,
lînă, fibrele sintetics etc., sub formă de fire. "extilele sînt materiale
uşor combustibile, Însă cu un grad de combustibilitate di±erit de la
un fel de materiri la altul. După unii specialişti, capacit&tea de ar-
dere este În funcţie de durata de aprindere.
În tabelul 12 se arată durat.a de aprindere, în mumite con-
diţii de experimentări, pentm iunele pmduse textilie de bumbac.
Tab" 12
Diirata de aprindcre a unor textile
 Textflele se pot aprinde şi sub acţiunea căldurii transmise prin
radiaţii temice. S-`a stabilit că ţesătoriile ide bumbac se pot flprinde
Si#[ îşFunile i.adiaţiilor termice la 450°C În timpui arătat În
"bdul 13
Durata do aprindere a ţesăturilor de bumbac sul} acţiţinea radia,ţiilor termice
Din datele comparative, specifiGate în tabelele 11 şi 12 r6zultă
§;%Ţ:tân;fuge±{Îătă3,seesâpănflqfi€aărdşîcăâtiLtdŢ"flăuşfomrâ]â:tg:tg{±u:
Deci, în cazul ţesăturilor mai §ubţiri şi mai rare, pericolul de
incen`diu este mai mare, cerîndu-se mai multă exigenţă în respec-
tai.ea măsurilor de prevenire a incendiilor.
La ţesăturile care folosesc fibre sintetic; - relon, perlon, pe-
ricolul este mai redus. Fibrele sintetice prezintă Însă o caracteris-
tică şi anume, ele se topesc sub acţiunea `căldurii. De exemplu, po-
licloi`ura de vinil se topeşte la .125°C, perlonu şi nailonul la 200
-300°C. Picătui`ile acestor topituri distrug ţesuturile şi pot duce
la arsuri serioase, ajungînd pînă la os.
Combustibîlitatea textilelor, În cazul ţesătuilor şi materiale-
lor amestecate este mai mare decît a materiilor prime din car8
3romvâ:eaiefitueeaăţa4saur:r%rîpnr3%ar%ăarîni:Şea#ulaluimâi,e:idineîâ:_si3ăjtfi.r#j
marii intensităţi a arderii, În ca2}ul textilelor amestecate, are lo,c o
scădei.e intensă a oxigenului riecesar şi În consecinţă ardei`ea este
incompletă cu degajare putei`nică de fum şi funingine.
Praful de bumbac şi scamele ex±stente sub războaie` şi în .ju-
rul acestora, trebuie cui`ăţite şi evacuate zilnic, înlătu`Îndu-se
aprinderea loi. de către eventualele scîntei de la motoarele elec-
trice.
298
Pe timpul operaţiiei d'e `p-u.Ure cu Îlăcări a ţesutunilor de bm-
:g.,ş,ree:ct;e:na:ăeEs:a:::mg=:|suâ:adţeâg;g:oi:.e,aî;Fng;dleâ:el:la:;5:1gie::ato`ieelsoăr:
8az.
tiaţie?Î3:ugg.:uFaasănil3:1.g:)Îîer#t=etipăâvîadearode?esttgâtiâed:vţ?::
ată În camere etanşe şi rezistente la foc. Dispozitivele de ardere
se curăţă cu atenţie Şi cu regularitate.
elesep3Elrg#3]yuŢotruualleţâlîcîEfe;erră#o=,eusăe:ŢtasgrLinădeă:3ăăetuăgi
de presare (la maşini cu cilindri).
Secţia de pîi.Hre se amplasează Înti`-o încăpere separată de
celeliailte secţii, prirL ,pereţi aintifoc.
Îj::1:nîg;gjîs%Î;:Î:p;#;e`iăiî:tn;Î::zu;:e:Îoensle::Psătîi;âzJ:SIÎ(ng?:ÎIE;1rlpi::P:ii
cald.?:.:ău:toeî§h.â;gdâ`cetig::esaăţ=iLeuisepeuns:.g,înfcoăîzsiFedau-aseerual:î
truebai:t.srădfi:ngio.lăt3tr:lr.er:iEâ:ţiicâ:-tis.:1eîăzt:eînnEţglepe5Feg=ei::
penti`u tipul respectiv de uscătorie.
Ţesăturile, înainte de a trece la uscare, se controlează cu
atenţie, pentru a nu conţine corpui străine, În special feroase.
tiebulleasgsfîăt3gpflăeşiş:âşâa:gc:,ţteesŢ=rflaetusreap::=d±ds:regimnu
ln secţiile de finisare, unde sînt instalate maşinile de scămo~
şat, este necesar să funcţioneze o instalaţie de ventilaţie care trei
buie .exploatată în condiţii optime.
Pentru a se evita frecăi.ile, slăbirile de mecanisme, desîace-
|:ve=îi:p:ttuE:Îgr,Ţ:e:a=:Îtreî:esîiâgţca#fl;ee:â#:âb?:e:Îhâ=rs:eş:;:ic:gn!ziŢ:ci
De asemenea, ungerea. "iuror angrentajelor şi hgărelor .trebuie să
se efecti]eze cm 'regulai`itate.
Ţlâ:Îg!:j:ll:aăe:eodăis:eŢeîăŢÎ::sil:Îen#dt:Ţi:p::nî:ăe:aefflfisggtrâvaegf:gcăg,eş:
diilor,otraetE:.P:esgegse:i.t.ăfd:inpepŢi=tpiedveesîâ;3râ:fiprpervoec*#uiin::E:
299
nologic de obţinere a textilelor neţesute, la fazele de lipire a fireŢ
lor cu ajutorul latexului de cauciuc natural, de stropire cu nantetc.
Pentru a nu se forma praf în Încăperfle de lucru, din cauza
particulelor prea -fine de liant sub formă de pulbere şi nici depu-
nei`i de H®ri, pe timpul stropirii, se va folosi o instalaţie de
ventilaţie, căreia trebuie să i se asigure o funcţionare permanentă.
lnstalaţia electrică de iluminat Şi ±orţă va .±i cea spe€ifică
ţesătoriilor, încăperilor cu vapori de apă şi cu vapori corozivi. Re-
gulile generale de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie res-
pectate cu cea mai rnare rigurozitate.
8. FABRICI DE ÎNCĂLŢĂMINTE
1. ÎNCĂLŢĂMINTE DIN PIELE
Materia primă folosită la fabricile de încălţăminte o consti-
tuie pielea pentru faţă şi căptuşeala Şi talpa pentru încălţăminte.
În afară de acestea se mai utilizează pînza .pentru căptuşen sau
feţe, cai.tonul şi o serie de substanţe chimice ca : soluţifle de ca-
uciuc, clei de nitroceluloză, acetonă, benzină etc.
Pielea arde destul de greu, aprinderea ±ăcîndu-se sub acţiu-
nea Îndelungată a unei flăcări sau a altor surse de căldură.
Timpul. de aprindere şi viteza de ardere, depind în mare mă-
sură de .natui`a pieflii Şi a modului d'e f abricare a acesteia. .
Există §orturi.de .piele, care se a.prind destul de greu, Însă
după îndepărtarea flăcării, ard mocnit, pînă la carbonizare com-
pletă.
Cel mai mare pericol de incendiu, în fabricile de Încălţăminte,
Îl prezintă soluţiile pentru lipit şi praful care se degajă pe timpul
prelucrării În maşini a pielii şi a tălpii (frezare, polizare etc.).
Astăzi, În industria încălţămintei, se ±oloseşte o tehnologie
modernă, Întrebuinţindu-se o serie de maşini ca : maşini de uns
marginea tălpii cu soluţie, agregate de egalizat-scămoşat şi sub-
ţiat talpă, maşini de tras prin lipire, maşini de lipit.etc.
Pentru .ungerea cu. soluţii de cauciuc a căptuşelilor, se` reco-
mandă folosirea cabinelor de pulverizare. Prin aplicarea tehno-
logîei, prin folosirea maşinilor ş.i utilajelor modeme, pericolul de
incendiu de la unele secţii din fabricile de, încălţăminte, este eli-
minat, o serie de măsuri de prevenire fiind' rezolvate odată cu fa-
bricarea acestor agregate şi maşini.
Sistemele c`l.asiae de cusut pe ramă, de icusurb prin br\anţ, `au
cedat locul sistemului lipirii la rece şi' lipirii la cald, prin Lvulca-
308
g:Îuiâ.pDei:,,auceitpiE,u:â:ed3î::dpe:ei:â?:lăcemse.a|vŢn::Îffaem:#i|P,temă:
reşte pericolul de incendiu În secţiile respective.
Pentru lipire se ±olosesc astăzi multe tipuri de adezivi ca :
latexul natural şi sintetic, soluţii pe bază de neopren, cleiuri pe
bază de răşini sintetice, clei de nitroceluloză etc.
Folosirea vopselelor pe bază de spii.t, pentru vopsirea .m.argi-
nii tălpii, pi.ezintă pericol de incendiu. La finisarea încălţămintei
g:|:ngţ:||Va::iz;:`e;b%:tţ:ui`ae:edgâăvoEs.â?es3ep%tăŢf::ăîgaînşip::F.T:
secţiile fabricilor de Încălţăminte, soluţiile de lipit, vaporii de sol-
venţi emanaţi, pralul de piele sau talpă, deşeurile combustibile,
rezutate de la diferite prelucrări, de la .frecare etc. se pot aprinde
cu multă uşurinţă de la scînteile rezultate de la polizare, .de la
focurile deschise (lămpi cu benzină etc.), de la arcuri eleetrice,
atunci cînd se produc scmrtcircuite, de la ţigări şi chibi.ituri. aprinse,
ai.uncate, de la i.adiaţii termice putemice etc.
În fabricile vechi, prin folosirea unui sistem centralizat de
ventilaţie, praîul colect;at de la difeŢite maşini, este evacuat cu
ajutorul unui exhaustor şi, În cazul unor suprasolicităi.i (racordări
de multe maşini), pericolul de incendiu se măreşte, deoarece În-
treaga cantitate de pra± este aspirată, dar În anumite situaţii se
aspiră Şi scînteile prc)duse de frecări la diferite.maşini, care pot
aprinde combustibil şi propaga incendiul prin instalaţie.
Majoritatea măsurilor de prevenii`e a incendiilor se referă la
;e.srEicţaş:eam=nioprd::gns.l|eug,Îkeordâedîppoiî;%m:Sa;riEregiarâ:eae,v:=n::
şi curăţire a praîului rezultat pe timpul diferitelor operaţii tehnolo-
8ice.
Acetona şi ceilalţi solvenţi, se păstrează În depozite amenajate
conform presci.ipţiilor prevăzute în normele de depozitare.
Soluţiile de cauciuc Şi cleiurile de lipit se aduc, în general în
secţiîle de producţie gata prepai.ate, în bidoane metalice de 25-
şeoriicparţăc:tîi=eî:,stea|:eăpoe:;:;.az|ăîsnecb,Îxşeseppăîrtia:eazgec:ilt::â:ţe|Eî:
tat;e, numai pentru un schimb, iar ceea ce rămîne la tefminarea
lucrultri, se evacuează în încăperi dinainte stabilite.
Bidoanele cu soluţii de cleiuri de nitroceluloză se d.esfac nu-
mai cu unelte neferoase.
După cmire, ideşeuril.e rămase (@i'elre, talpă, Pînză, igaFbon) se
adună în ochşiuri sau saci şi se evaoueiază după liecare schimb, În
secţii asigurîndu-se ordine şi curăţenie.
301

;gîiîgîlrî±mîîŢăi:ÎsÎ:Î:gfă::ÎÎ#:ipîăjaeăî.Îsîlşr:ar:PE::::jî:â;i:f
iă#ţc:căţŢiţl:âîăEpţjî:fŢgt:oîî.:âfh:a:ţi:g:gŢe;jăcîedşp=ţa:::
.E:=ş::edţ ;;; #;r:faŢ"ŢuîtoŢş tîmpu] ]ucru]uî şî acest .gen de maşînă se
dmaLâuŢigihd:e|`fpeh=Ssăâ=ds:E:etiîLtdr:uanpntgstîşj=;zşti::d::t;isîE:cnătlă
âlm#g:e;=o:=:îcuTgrsaav:gflhg;ar âtâ:tâ,aE=ŢT a st evita
stpăsg:Umţpînd;±timxksiîu"desua:traăfE#îi'cgă%Sî:şaLbao=ffge:i::=g;i]#:
Eadîe=Î:ut#o3ra=â=eă::on`gkfi:as?upEt±dea?ăipiuŢea|fitiârdseevfg:
în cflbine ippevăzu;te aiL guri de aspiraţie ,pentru evacuarea, suplu-
sului de latex, care prin dizolvai.e §e poate o.efolosi.
parisapŢHFuţo;eazuk]#fi.şLfi:roî:±=dgs]pŢă#;băoăîe]so:fâpăoătaşaăeî=
neajun§uri, În ceea ce priv.eşte evaouarffl prafului com`bustibil, ansă
Fiâeesi:Î,,Egrgăînd3râv:icuir%#riD|duz*fl*ni;ieti®ţâtfghiŢJţ,s?sŢe:mtirââ
evac.uare, evitîndu-se asjtiel eventu/alele aprinderi din cmuza s.aînte-
ilor aLşgEr:Îanărlaanc#iîoFŞFtlâîărior cu s,o|uţie de |atex sau c|ei de
nitroceiuloză, se va .face numai ,pe masă metalică cu câpac, prevă-
zute !m o desdiidere pentru .pensula de un.gere.
Deşeurile impregmate cu soluţii de `lipit, se strîig în vase in-
•combustibile şi se evaouează idupă fiecare s€himb, în locuri destinatg
acestui scop.
Iia finisanea Î.ncălţămintei se f'olosesc maşini .pentrŢu slefuirea
şi ftzarea m)cmilor şi tălpii, vopsirea mrginii tălpii, n;u§truiFea
fflpii H5t)C..
imce#ef;|nosceî:es3îuşiîgâiă|ipp:îfLs:3ţ;geî|:,€sţi=o:;eăfa:gf=i
de eispi.ra,ţie.
Pentru curăţireQ de aţe prin ardere, §e folosesc lămpi .bunzen„
alimentate a[i gaze li.c.hefiate din butelii. Pe acelaşi nivel. nu. se ad-
302
mite aşezarea `a mai mult die i3 butelii instalate independmt, depăşi-
reâ acestui număr implicînd instalarea lor în Încăperi separa.te. Bu-
iiieîSŢÎîăî:Sr:dii3Ţ;Î:%e±eb8±igeiîmi:t±rp°Î]ăiuad:eî:iî]ieăd:ÎE€ig#::s;:
©ceiaşi ic@rbegorie de Periool de incendiiu.
• Câik de ®caes interioare, ieşirile la exteriior wr ±i menţinuite
În permanmţă deblooabe.
amcşerzdeîîân:=ăâlş:Îgţşflenssagc:f:1?l:r:o±icîâri::ÎŢâ:tnăfsrtâăeriîoer,±,#`âgtaărn?t
2. ÎNCĂLŢ.mnNTE I]E cAucluc
La fabricarea Încălţămintei din cauciuc, se folosesc cantităţi
"ri de subsianţe in±lamabile .ca benzină, şoluţie de cauaiuc, la-
curi etc.
în cadrul, proc.esului tehnologic, se disting ®peraţii ca fierbe-
ţieiîorŢâirţLgtigâai#®perl?T:I;3:âîJ;cşuilEing:păiŢr:ăLipeŢâşFtrie-olu-
a. Fierberea cleiului de În. Pe timpul Îierberii cleiului de in;
Ee:Ii:âă:,:l:a.:C:ţe;nţşgae:Cea=Carf:1:o::ă;#lâoes:r:e:at:şep::Ţdghc?fŢg=:a:rtb:o:
scîntei şi izbucnirea unor Începuturi de incendiu.
â:E:cFea:Îîlcnă:;fîăacşglgî:ălcglă,cîâcig:s:eŢ:ăr:ÎIŢîeelrăbp:rîr:iefesdrlîiroă;:ol:c:oÎ:ej
ţinutului de apă, uleiul spumează şi se revarsă.
Folosirea cazanelor cu pereţi dubli În locul celor cu serpen+
tine, curăţirea acestora după fiecai.e şarjă, cu spaclurî de cupru
sau dih alte metale neferoase, constituie măsuri de prevenire de
mare importanţă. Pentru Înlăturarea eventualelor scîntei, se reco-
mandă ca înainte de începerea operaţiilor de curăţire, să §e intro-
i
::ucsăteîpăeî:]eîtî:î&rrŢarceaazacnaez]:ă]:::set€erreeaco:şaŢăă;fld3âprsîendfearcîâ
numai pi.in intermediul pompeloi., pentru a se evita scurgei.ile de
ulei. La Încărcarea manuală, se vor folosi găleţi din plastic, inter-
'zic-mdu~se cele din 1:ablă. Acestea se vor umple numai ,pînă la.
3/4 dîn capacitatea loi.. +*
303
 Prin ±olosirea unor vase de i.ezervă, de capacitate nmi mică
racoriiate la cazane, se permiite scurgerea uleiului .în caz.ul unei
Înspumări putei.nice, evitîndu-se în acest fel răspîndirea acestuia
În secţie.
Pentru a se opri creştei.ea nivelului de spumă, conţinut`ri ca-
#etb±psâgE#ce::[âşutot:EgŢEgşcpg:st;adîe:îgcŢasî:m%FagrŢE3
regim, presiunea aburului verificîndu-se cu ajutorul manometrelor.
ritie:afz|â:âiş|.srespel`eîvnăcdhiâuacuatp.a=ât.raEfetiaub|ilşiccâ::tî:ucaăegâiâpg:
vină în contact cu substanţe oridante.
b. Preparai.ea lacului propi.iu-zis. La pi`epararea lacului pro-
pi.iu-zis este posibil să se producă explozii în uima formării unor
amestecuri explozive din pi.aful i.ezultat la măcinarea şi cemerea
colofoniului, sau de coloi.ant prafLaer, pe timpul operaţiei de adă-
ugare .a colorai}tului. La adăugarea w.hite-spiritului au loc .reacţii
exoterme.
Pe timpul des!ărcării şi filtrării laculuî, se- formează sarcini
electi.osatice, care prin descărcare dau scîntei ce prezintă un mare
pericol.
Penti.u prevenirea exploziilor şi inc.endiilor, se impune ca mă-
tcîitnă#]eea:8:::%=Ţg:nst:.useş::jgi:si::#ţ%iîîase%e:îeg:'dneŢzîtaţtgj
Îndelungat, el prezintă pericol de autoaprindere.
Cernerea sulfului şi colofoniului se va face În locuri special
amenajate, sitele fiind de tip capsulat şi corespunzător legate. la
pămînt.
În ceea ce priveşte încă|`careâ cazane|or cu u|ei, se vor res-
pecta aceleaşi măsuri de prevenire ca şi la fierberea uleiului de in.
Colorantul se .va introduce eşalonat şi de la o distanţă cît mai
mică de suprafaţa uleiului, agitarea lui ±ăcîndu-se cu ajutorul mor
•1opeţidelemn. . ŢrgT?"kă :.tare` de fupcţi.onqŢ_e ; . dcLcă se -foLosesc pTize €iecirice
procăpântiFc3|.*Ei:dişciasE:dg|:âă::e|uenosrerveoa|.CŢŢt:gd:şguEe.:2âi:
separat, mai Întîi colofoniul, apoi sulful, iar în final acceleratorul.
trjaî%Eh:teedudceeatâ:pa:răaută:awd=te]_aspj%îgu[Lse]6o5Po%eşî3ÎEg:ăî,fie]:=
gr=ââz:g:gguiiajauŢoers|ec=gioLsetxdp:şziiŢâeg;atveaE:n;ein#|aaŢSpfli-aer
Descărcarea cazanelor se va ±ace cu multă grijă, folosindu-se
instalaţii de pompe legate la pămînt sau găleţi din material plastic.
304
Operaţiile de agitare` a substanţelor În cazane se ..vor face
num.ai cu lopeţi de lemn, iar curăţirea de reziduuri - cu unele
care nu produc scîntei.
c. Pregătirea soluţiilor de cauciuc, de lacuri etc. Aceasta este
o operaţie tehnologică În timpul căreia există ui accentuat pericol
de incendiu. Aceasta se datoreşte producerii descărcărilor electro-
statice pe timpul transportului pe .conducte, lipsei de etanşeitate a
conductelor şi ventilelor de Închidere, sc^mteilor mecanice cai.e p.ot
lua naştere la lovirea butoaielor de benzină, folosirii surselor de
â;p:tţrîâ:e;rî:es::tfgăadbeî]epreot:Ţcţîe şî În ]ocurî]e de depozîta]`e a
Măsuile -de prevenire a Înceiidiilor se referă, în special :
:u:ge#"#}:acca°rr%8te:8;ăş#e%:tăî'e:8:iââ:.eg;re}%#râî#8Z:,aeac°::
gă#ă{"acbşân#eiîdj:"h3?g`%aec'e.;g',gâi3f,iă,.z%®,e'a.utrgampgg:.f":s,%|uat:e,6ozf_
ta;rea, :oZwSiei de cauciuc şi cL berizimei ân, condifii-de 'sigwr-driiă.
spmapflduearâ=agEgrtăîsoe]foapcăeţîg:îndter_odăoîa±îasăLtaăee,]pee#tiaaE=
portul lui În hala de luci`u lăcîndu-se cu o deosebită atenţie.
fiimeTd:icto::1acfuo::sâ[nl%eîiţliterŢieăecpaă2i=îÎ:ăEjFueriî=p:igâte.culac"a
tuşeH[do.r,P:.;gîâreeaappîîeessee],oorr.cÎc%:sntărioă:e:anţ;eer%oanspŢesîen]o:u::tus[o[cuăţŢ:
•qâţişatuecf:â|3|;i?|enţâ|apr.etappriâă:|.oerLeâgpe::iv|.:.dpee±ic=Eă:|aâăstîrff3rpi:;
cauze ca : scîntei mecanice, scîntei electrice, În special acolo unde
se lucrează cu benzină şi soluţie de cauciuc.
Cauzele incendiilor pot fi, În general, înlăturate : ® dacă se
t±L~o.:Î.S_CL_:m:ţ?are`ca?sutqţ€,..da_că-.LnstaLaiî_a_eteci;â=-ă-esie-â~;;pă=
E~e condiSti
îm, fâ_P_ ]a±p_}±3e_.._Ppgztw
dR sigwTam,Să. ; 9. dacă benzîiw se păst;ează: Ş€ s-â .-fiLrii;ii.iiâăăăa
e. Lăcuirea produselor. Această operaţie se va face cu aten-
Îăe,c:::ăseagcîka:en,d:o:orsoîâg=eTseengeflj:Î:aîLnat=a;eariî:cpo[âs:îccţ.îo::triâg
aluminiu. După terminarea luci`ului în secţie, Iacul rămas va ±i
evacuat.
f. Vulcanizarea produselor În autoclave. Ija această opergţie
este posibil să se pi.oducă aprinderea acestora, dacă se depăşeşte
temperatui.a normală de lucrq (130-140°C) şi timpul prescris de
20 - C. 1119
305
 i:ă#u|latâkneol#cţi`gEeŢ:2âamuî.)daEâîg,ecetx=e=tap,gaa=ârtieg&r:e:;=
raţiilor de introducere şi scnatere a obiectelor din autodave, con-
stimie păsuri d.e prevenire a incendiilor, care trebuie avute în
vedei`e de către toţi muncitorii.
jărid%.=r!&Î,Sarreezau]g:t°dduîsne]S:.]îzAa::SatîErc%Îşăătgîe,Sîăşr°effse:ăudeegvî=
ggîî[::ţgas%EEîg;±,c:::găe]aîytaact:.at ceL puţîn od,ati pe zî, Î.ar. sacîî
c. ARTICOLE DE aAjucHuC t(GAuclucATE)
dem:Feîila#.::edepr,fleezi::ăprpeel:i:r.îrââgFeăuff#ihăefsg±otsg?xsââ:
pLn .. ŢLegrul ăe fum, extTa€tul de soLveT.tctTe, coLof oriuL, sulfuk -etc.
sîntri:pâ:Î:îearceegsioir|emdaete.rg|e.,aş:re:ăssssoŢg:jâulcaecînm.e.,p:âăâ:
incendiu.
a. Negrul de fum. Acest' produs este componentul principal
la prepararea amestecurilor de cauciuc. Datorită faptuluî că parti
•culele de negru de fum au o suprafaţă `specifică mare (1 g de negru
ggigtaî:edoesvuop|:a=aţpăoad,eelfîgeţăuiadâ5fnt=.:':.piocaegeumlm,dăesoiă:îire:
din cauza .transmisîei-proaste a căldurii, se pdoeatiLâjuenxgpe|i::şeu:3.-.
=pe*uîeăâ.asuîââi#âtă:r:i;rl=d:=ţiânŢ;=o:i compuşi piroforici sau
prime carbonice, care
negru de fum. Auto-
acţiunii reciproce din -
i|::i:Eîdî::;nî:Î:tpăinEr:e::şâ|Ţ:î|F[1Îş:::e:iEbEIîtiie:1
Pentru a preveni exploziile, negrul de fum se amestecă În-
tr-un malaxor, cu extract de solventare topit.
anuB8aînippŢăaşrt:8Eiegareur]UşîîdaesfeŢo=afaăecsŢem#făe#Î:±î;ă.Pentiu
ln vederea evitării autoaprinderilor, nu este pemis contactul
negi.ului de fum Încălzit cu .aerul. De asemenea, se voF evita de~
punei`ile de negru de fum În stratui'i depăşind grosimea. critică.
b. Extractul de solventare. Acest produs se depozitează în
magazii, În general În apropierea negrului de fum, ambalat în bu-
toaie met;alice. Extracml de solventare este un material combusti-
bil, eare prin ^mcălzire degajează vapori toxici şi explorivi. Din
306
.a±e,g=tdău-csaeuzfă.,loEÎ:ăpălemfelâcE:ăti;Egcu:;:3Pi:iiiasl.eşîiacdeaşăusgiiâ,nâîfaig:
pe ţevi.
.a,.e.paeuzţmEălagoarlâxî::itusieedsâgî!:glpEeorttgţ;:;iăre:g:Ş.zaiv:ă.dfi.:
pi.evăzută cu o ventilaţie putei`nică.
spe.iaciacmo::fa?,*tteiîşi.rs::Îtul;uHÎÎ,espt:inpra:âE:âăâgEJÎ:t:ÎâLădîîebsouxlî
şi mari cantităţî de căJ`dură.
Coloîoniul, sub formă de praî, se aprinde cu uşurinţă chiar
sub acţiunea razelor solare.
;n#:g:elîdg?a;.E;ş:1;:i:Î`Îi3Îe;,erş,Îuaîă|Îă:ffiî|Î:izETrîij|l:igegţ=i:aiă
derîî.d. cauciucui natuai sau sintetic. Acest produs Se dep°Zi-
tează în magazii, În bălotui cu greutate de 100-250 kg. Balotuile
iîe:gp:oezrăie::ăccgu:?t.d:c%i-pe:câtrr?ueş:Înîp:rks:e;te:r.:lacî:n3tr:euâe;'aîîîiut:eădş:::
fi inti`odus În fabricaţie, se taie în bucăţi cu a3utoi.ul unor cuţite[
circulai.e, a ghîlotinelor sau a preselor de tăiat.
În industria cauciuouluî se folosesc deş"ri der cauciuc, cam se
depozitează pe platforme speciăl amenajate, în aer libei.. Pentru
a se evita o eventuală autoaprindere, multe din aceste deşeuri, fiind
ăgî.eîdnd@aîufm}.eă'.îgtgî:Îăeoarsaerăftaactee,Pîen'Sî°nrdt::±ş=}caaugiătcatEţjăis::*:
folosesc : var, caolin, ci.etă, talc etc., care nu prezintă pericol de
incendiu .
Cea mai p'ericuloasă subsbanţă, folosită în iridustria cauciucu-
nui, cme se poate inflama cu multă uşurinţă, este benzina de ex-`
iracţie.
Benzina. se aprinde ila t5mperatina de 15---20°C şi se auto-
aprihde h 415-530°C. Prin ardere dezvoltă o putei.e calorică de
11.300-11.700 kal., atingînd temperatura de ©proximativ 1100°C.
Un kilogram de benzină se tran§fomă în 250-300 1 vapori de
benzină, evaporarea intensă începînd de la circa 6PC.
Dii aceste cîteva dabe asupi`a proprietăţilor benzineî de Qx-
tra.cţie rezultă că în orice prooes de Îabric.aţi? este folosită, >ea pr€-
zintă un imjnent pei.icol de. explc)zie şi incendiu Şi din această
307
 cauză se cere respectarea cu cea mai miare rigurozitate, a măsurilor
Î,om=c:gţîo;ca§nşnrîr:Îa;btfă;c±±:Îşaîg:ă=:aăî:eîă:ăî:şÎş]e%:ăău±ţee;:n=z::
stenţă la foc a clădirilor înrv.ednate.
h-spEerîiîeăanrz:gF#%o:e#;âes#emp::o|âu:c.ţe|F;Ţrs.e.::;:bnmue,:.e:u=::
îeaiŢ:tmrişîte±ienefcăecsuatrîâabpuetrosaoi:alîgc|Îăe,fi;r*ătzruuti:âLpegud?,.aiâ:
din materiale aare prin lovire nu da.u scîntiei, pe i`emorci de elec-
tiocar şi nu pe el€ctrocarul propriu-zis.
Iero#Deeşfiiachaeaaf±uşos=;ilgirâ,âŢîoîdaucce,i=rî=:-|geîgcnăpŢraeti:ieap|ârăî:
În industria de prelucmare a cauciucuLui, cele imai periculoase
siecţii ila incendiu şi explozie sînt acelea în care se folosesc solu-
fîieegţe=taîţc:dŢE?pri,,ebp:că:;d::pp±eEiăăgţen:e.exgti3uÎ|#:g:.#ŢuŞ;::ed#gEă
folostesc dispozitive .pneumtice, care Înlătură pierderile şi fomarea
greferaetŢ3sffî;eeănniş=C:.:,edda?ăpkatf;.gâsi:eflc,oEÎEgăa:%inasttiâlaa#.ade
cuuşE##lîarfotâsei|teeâ-Etgâî:=Îunriiem.dse,eşa::i:3,bs§temEgtoragpan;Ecde:
se pot autoaprinde.
neapşroilcooTâti=:gsEŢ:i,,ifuih;drâuup|Pudşâ.âg;#tr;i,popanâzifnotiig,e.uasg3i
amestecuri explozive.
frecăE:rp;âiutş:arâmapffeşăe=uflug:cuo|uui,ajvuat|o,=||evŢţuîrilâr|,zegâtî:intă
la temperatura de aproximativ 8o°C.
curenpădceh:Şă:nţeE#:it%tţuuiFS:eşâzâî:gu.ruădţF"sâirâ:lâţri.a,e:Ţiţ
Întneruptoa.re de siguimţă pentru. oprirea instantanee a cilindrilor,
â:ţi;em;cdŢcp::Ţrturuuîgteas±e:arşşacîinţră:iăîaa:3r:işâ:eîoŢş=Şset:tcruu|
tumainea uleiului, este nece.sar' să existe În pariea superioară a
carcasei oi deschizătură.
:gcîoEJ:l:En:eîîcEăoo:ssă::d.es,â|ggi`.â:n;ţ|:a#.o:r-*:fs.ăăf:i:,Ţ:e::ap:r;rf:zg|%i
308
:=i.ăădăedîen@pterremf==nrţăîgâ:a::h=bi-Încţ;omnâreî,ncva:îîâîE:rutâ:
torul de siguramţă nu este în stare de ftncţionare, lucrul pe valţ se
Opmşte.
Ija Începuti.U fiecărui schimb, se controleiază sistemul de răcire
şi maşim nu se pum În funcţiune pînă nu..se remediază. chiar şi
cele .mri mici defecte.
La maşini, maiteri©1rul .r€ce se va introduce în bucă.ti mici şi
treptat, 'lucrîndu-se cu multă at@nţie, pentru a nu se supraîncărca
maşma.
Prelucrarea amestecuriloi` de cauciuc sub formă de foi `de
Şivm:ţ*sŢ#oş#fiseînfcaăcîitceŢla::EŢea#ţŢ|b:;.g:ofcaegeulcăeââe=:
Viteza perijerică a valţului fiind de aproximativ 50 m/min, f.avori-
zează aprinderea cauciucului.
Pie timpul de calandrarie, din cauza frecăi.ii, se produc scîntei
Îiitre cauciuc şi vălţuri. Sarcina electrică ce se formează, poate să
ajungă la un potenţial .de' 5-7 kv. Scînteile, ci~nd :apar la calan-
dm, pot fi cauzate chiiar şi de muncitorul care-1 deserveşte.
Muncitori]], c'are stă pe un preş de cauciuc, pri`n contractul
care-l face cu foaia de cauciuc, primeşte şi el sarcini ekctrice. În
momientul cînd se apmpie cu mîm de valţuri, se produc scîntei,
care în. icazul calandrelor folosite pentru ţesături, prezintă. un
accentuat pericol de ineendiu..
După ce materialul s-a omogenizat, se trecm :la confecţie şi
apoi 1/a vulcanizare.
La autodavele de vulcanizme, principaldB măsuri sînt În-
dreptate spre evibarea spargerii (exploziei) autoclav@1or. Spargerea
poata fi cauz)ată de soncitări la presiuni ipeste .c€le admise, mane-
ă:Î=taam:raeş:±rlaatt#â:eamâ;u=Ţ,aştieră;#Eg::ţaiu;ree=iTrtăoeăavcâi:
:o*Ei'cţi:eBdj:EL°ript::Îătăneîcnotr=ţpînL=eăto±i: din c.auza foiosirii în
P.erieţii autoclavei, datorită fajptului că sînt supuşi coroziunei
din oauza. sulfului şi a compuşilor liui, vor avea grosimea cu 2-3 mm
mai mame detit cea rezultată din oailcul.
Pereţii arutodavelor ftlosite la vulcamizarea rioduselor de ebo-
nită, se constmitesc din gţel inoxidaţil. Autocflave]e pentru vulcani-
zarie nu s.e solicită pesrte presiimile admise şi sînt supuse reviziei
peribdic.e, conform normelor în vigoare.
La presele de vulcanizare, toate părffle Încălzite la peste 90°C,
se izolează tqHnic.
309
 3ehpl:âîdâa%:ş!ăî#Îa=Şatîâiţ.âosi3:îşnesevă:ţeosîţo:lă|ag,şe:Îăuîu;c.ig;Îşăte:
fătîrnTh=ricîicnaîa=ăepnotŢup:r=ari=mitoears%||evt#ufsâ:::et;:pti*I
:xişeeri;i.;sşeecaţ:gehdeeE.ş.Ţgr=|:a|îisLoulEineâieâîeucciTg,sŢoi3g;elt:,elâ=-
ă:=p=Ţgţî::eaţc±pijg:rgă:;Îă::±v:aîpEo:Edî|ecaîâg:a;sn;iuaiîs5Îânţîsau:Ţi::
superioară.
şîtî].eîFees[teen:nredaesoe=ueîîşăsteaă3cepennŢŢurificfuegî:eqătroîflf.â[şsuînpdaă:sţ
numti scule din cupru.
trice, udatit`oaiş*e=:cg:ŢosrŢ:|se#âa:â |Ţaă=eînt?ot produc.e scîntei elec-
3p=Dec:ă:=ŢEgraeîfş|ăŢLn:e:c:o:ifăŢeridşedvş;:::âde:#.Îţ|E:3L=e:|:;:gî
r=:oîdţteac|eastârstvtiaaiîei'pl:î&huflâvăîa:iperaevwăazpu5:fig:,dfflerâaeş=miâta|i®,
Re"perarea benzinei se face În instalaţii de adsor.bţie pe căr-
bune activ sau silicagel.
şuŢ:%rDa:e:[oe%;şch=];[:::o:d;şcso:îabde:r:±ă:acîg]3t;fees:ţpe:soăfî:%;rc§gcŢ;:te:gî
mult mărit.
Sarcirile elec€rice se formează în umătoarele cazurî :
ăis#ozîtei%#]:%eTrieoa.+!emsî_tnw-T_Ză.gwmaSedi-i:-_âtiijâr?=.;;treâeTea
es pe disp_ozhti®ul de desfăşri;:;;;-; =`
- Ia frecerea .fesăfttr5ă pc.n 6mfem)azt6Z c!!7?fre f〺t!Z "ţăfdt4i
de gu;majT şî :prafaSâ 6iitri;uă;;"d;';:%#;
tindere.
=. la ±recerea ţesă±wrii,`de pe phac:a îmcălzită pe Tola de î3*
Pentm a se În]ătura forma`rea §arcinilor electrice se iau pzmă-
toare}e măsuri :
= T.?%%elTen
tiaTe se =*k.Z:?
teagă Za Păntiami -; Cae maşâriî de gumaj şî .dispozâtioeEe auti_
310
d±ncw~p"q3ăFea#a%:LecgwaTţT%î.ş%km*.ş.t#î€?ai_LSŢ#jems#ep6setpT%e,"u±k
fie ccnhtuc, pen±Tu cokec-taTea eLesti.ictţăţiâ ststice ;
ăgg;e,Ţ#:,s:e,;zia},;;earafcgrât€âăeîăctîu:r,:f#Îo,f;Sîtăî:::%i:oi5a=Ţai"itin,ad"inf,:";e?%::
`abur cde maşirik. .
. Prin timezirea ţesăturii, electrizarea dispare. `în scopd mări-
rii conductibilităţii electrice ® benzinei, se recomandă a se dizalva
=neâuoegtneum#ătdFăn##attegâc:1eîâtlg3ulmsaogl:iî:r.d:ecn;:ocliElcdsâg:
loseşte latex diluat cu apă.
ae"Id#Î1:ă=-s:e.vec:tnflc:Îâat,Ţebtieeâăaiiiudm#t3umdâ,#3Fpioî,âE
bmzină.
.; €ondusc::ugaode®i=rcui:,Îessepet:iîâp;ir#nprseesîElâdgggŢn=t.prin
solu.ţi:ndseec:iaucîcgnTă?=natidumi5eatiepg:;tffîaluŢ3â.cs=:l;âţeigâ
gumare trebuie să Îie sepa].ate prin per,eţi antifoc, de celelalte sec-
ţii sau ateliiere.
Dacă nu se instalează iucupeiiajtor de benzină deasupra rna-
şinilor de `cauducat, se instalează hote În ±ormă de rişă.
f:gree:d;:i:#:suâ#Ţld=s:tâînîăzcîn:Îioiîţîqâui:e:gvgeclŢ:nsaa:urîfă!:1tî:e.:ă:;ă
geengereş±oe:#Îoălol;ţ:1ăeiă:-:e:apzăa:ft%:iaţt.,:Îâoăâ:e::râaE:o:Î:EiŢc:u;o:Îî:ă
etaj. Într-o asemenea clădire, instalaţia de ventilaţie trebuie să Îie
•iommetz:=;i:â:e,ffip::felâiŢepgvcâzLefiaţulailEaiEÎ:ţ'âEoâ:etre:igbi-tă
D. SECŢII DE FABRICABE A `STIcljEli
Materiile prime de bază, folositi la.fabricai.ea sticlei sînt :
nisîpul, soda oalcinată, Îeldspatul, dolomita etc.
1atemsftăî*:doebiiE:'oEIŞ#gŢi:p=c:âlc;3%gŢ:â,E:#deuorâzâ:-
fomăriae fizioc>~chimice, icflre în esenţă deterrrrină fioimareia sticlei,
afin.area; Jomogenizarea şi răcirea ei. Tbaffie aceste faze se produc
311
 Ia tempemttri Îmlte şi oricit de ibine ar Îi izohte cuptoarele, căl-
dura se degajă şi an mediul. înconjurător.
mkds:tlâpîFeaia:Fitcîgişciemsgfiedededăgaag.gn:aasşig:ŢtisîntQuptoa-
demîâ:etckiemiinlî|uş:nţggzîdă:1;l:jâuăbâ:elâr|dd=ă;tiaduînăiâE:p?a*1â:
§=±naţăvăii=fieeşiteâi;e|tue|Ţipedrât*:.EAşââ!=,de=f=ţiâăe::âd:supi.:
şamotei distrugînd-o.
În multe cazuri, zidăi.ia cuptorului este supiusă acţiunii coro~
zive a materialului Încălzit În interior.
Maga de sticlă, de zgură, pătrunde în crăpăturile şi msturile
zidăriei şi poate da naştere la scurgeri În interior.
âeai-±efjepuiegîpfiî€mâreeţ|o:r:c:eâd;ii:o:d.:lnasbcii?gtîe::â:st:ccââ,:otials;3it;;:|;Î
:ruîŢgie%reî;îggeîildoirnă.#:geţg:,bg:ăse.€o;a#feâz:Jsăţ:pŢhr:aîn±#:
Subsolul cuptorulri-vană nu trebuie să aibă nici un fel de
legătuă ou restul încăperilor de producţie. În stibsolul secţiei de
cuptQare inu set .vor depozita nici un fel de materiade cx)mbustibile.
În majoritatea fabricilor de sticlă, se folosesc drept combu-
stibil gazele naturale. Aceste gaze, Într-o anmită concentraţie,
pot forma amestecuri explozive.
I,a Încălzirea cuptoarelor noi sau a` celor repaa.ate, sînt inter-
zise folosirea arzătioarelor improvizate, a conductelor fără robi~
P nete de serviciu, g prelimgitomelor din cauciuc sau a altor matel
ri"e combustibile.
Este important să se .imiărească asigurarea etanşării conduc-
telor şi verificarea acesteia, sistemtu de aprindere, buna funcţio-
nafl-e a ventiLeloff şi a arzătoarelor, asigurarea unei !presiu]ri c.Ît mai
constante, ferirea conductelor de degmdări mecanice etc.
Ventilele ai.zătoarelor se verifică înainte de aprinderea locu]ui
în cuptor. Ele trebtrie să fie Închise pe timpul ventiilaţiei spaţiului
cuptorului şi a conductelor de ftm, operaţie oaJre se execută timp
de 5-10 min. 0 bună ventilaţie se ezffi.cută Şi În îmăperea cup-
toarelor.
Api.indei`ea găzului în cuptor se face respectîndu-se prin-
cipiul „gaz .pe flacără". 0 atenţie deosebită se va acordfl inversării
312
1ocului, pentru că execu.tarea unei manevre g.i`eşite poate. să €on-
diJffi. 1a explozii. La inv€rsarQaj ±ocului, este{ necesar să se faeă pauză
sufic`ient de mar€ (4-5 s).
De o mare impor.tanţă în prevenirea exploziilor şi a incendi-
1or, este ffiigurai`ea unei arderi unifcme, cu flracări invizibilă şi
€ontinuă ; ântremiperile ân ardei.e oonstitiiie cauza de formane a
ameştecurilor explozive, ft]arte primej dioase.
AGeste Întrerupe.ri se pot. produce fltunci cî.nd .viteza de..ieşire .
a amestecului combustibil din arzător, este mai mare decît viteza
•de aprindere a gazuljui sau la scăderea pmesiunii îj}r conducta de
alimentare.
Prevenirea acestor explozii se realizează prin înzestmrea cup-
i?1=I;=ruş:aŢâ:â:ăteiri:::nî:1laŢieî.izs:e,p:tarî.1:tsri:gdeatea::keFeuaŢm;ţos:
pozitive automate de Închidei.e.
Controlul şi verif icarea .conductelor şi a ventilelor, tasigurmea.
€tanşeităţii constituie măsurile cele mai eficacs de Înltăurare a ex-
plozlilor şi incendil.or provoc.ate de instalaţiile de gaze naturale.
0 deosebită atenţie se va ac.ord@ supravegherii t6mperabiii.ii,
urmărindu-s.e să nu depăşească limitele admise: Temperatum_ ti`eL
buie astfel condusă pe timpul procesului tehnologic, .încît şă nu se
producă deformaţii În bolta cuptx}ri`}]nii. Pentni a preveni consecinţe-
teupu,3::eaevs*i:epcreisn±resăcasr.epsFeevna:lăă|:|ădrşiţŢcdeenîî:Î,nâîusăţi:chdi:
i)amentul necesar, a cămr stare de funcţionai.e să se controleze la
fiecare schimb.
Lîngă cuptor, trebui.e să existe în permanenţă unelte cai`e să
-Ii`e folosite la lichidarea avariilor.
În caz de avarie, pentru a nu se produce un incendiu, este
me€esar Să Se execute : ® Op7irecl azţmentări€ -gazezor €7. cuptor...
8ţeo#sstf#:îau5Lâe%kpuă:ers%%.g=TeŢgEuanle:c#.Lpgtşzsscpuergâa%,acust':%â
`Ztmgă .de Zem7}, ccire să aj.t4te Za aşezareci 77mse6 .de sticză, topafti stro-
ptmdu-se cu apă ; ® e'i]acuarea ^m ccLz `ăe avarie a masei de stLcl,ă
îm bazimil grocLpă) a:menajst îm exteTioi`u,k secftei. VoLiim:+?Ţ baz±m~
lui pentru evacuarea masei de stid'ă, se c.alculează la 50°/o faţă de
wolumul cuptorului.
Instalaţiile electrice se montează în afara încăperii secţiilor
de cuptoare.
Cuptoai`ele de topit stida trebuie prevăzute cu ap.aratură de
€ontrol coi.espurizătoare.. pentru asigurarea unei bune ±uncţionări
Şi a respectării parametrilor tehnologici.
313
 Presele mamale, maşinile automate Şi §eiri(automate, vo,i. ÎÎ
un§e cu ,uleîu.i speaiale şi cu multă gi.!jă, pentru a nu se produce
scurgeri.

ş:nleasîa:bgi:Ia;ref.enoiŢfi.:3::ad=gganăor;osŢ3Eîâltilddeeig:.ennadrleuae::sâî :goaeEI;Îl;gîă::1eîîsî:1Îg:şÎÎ:Îs::ÎIÎ::Î1;d;Î1::E:âl:1lg3e:=ăj?::ÎIîn:ÎsiŢ::Î1:E::Îî

zii,es?âd|uecăfteăadggoii:i=Ţe:nectoa±Ş,uş#ă:î3EOŢâzdăuiTpă:faiîstgşng=
ÎoÎ?1lif;Eîje:gp.:;:a:tînîjj:;ŢÎ+e;Îifi:fîip:Îagjîtă:Îiîeîigîiiîjâ:Î::fiîî:;Îig5âe:;ei;Î

----- _ _ ------- _ ---------- ___-_--_ :

Îîi,ăifliiîo;Î:1iEjiît:ăn;Îiî:o!iăî::ÎÎ3s:li.;Îţ4iî:.gceeîtăilgl;;Îiîe:1lea:Câ:fîî:
` Soiuţiiie de iriidroxid de` p.otâşiu manifestă tendinţe mâi mari
spre formai-ea unui amestec 4etoniaht decît soda caustică, dip_.care
cauză se recomandă utifizama soluţiei de s®dă caustică. şş:n:1îîiau:Iiîe±o:1Îc;giîî:1âuîi:ieîajin:şăeîc!iŢvsgeăî:nâ#r:,;eîî:ŢgEŢEîtd:lgseîî::ei
- htroduaerea cristalelor de nitrat de argint în soluţia amoni-

şigăeăţâjFtdeerzăăi|(|et;:e jndioat ca mnonia,c:ul să se adauge În solu- 5stF±ţt;oîf-ş::jn:îînîjlâeda;Îiiaîr!ul:ii:lsfî::;gie:îdâ:1:=aioîs;jii,;aiae:ă!:ai:ă:Î.:

trivaşg:fjfesâoalfâit:elâă=tigâ:ÎgîiîEa;ggFd:r3iîcc|ţăieirlă.finpo-
duefufit:?EnitcaE:Iai=igâ:ruc|eEd::=bmiss#bîi;î.îă=agg,:n:etip|raoş? ;Îe:la:g.3ia:s;î:e:%rîî-1ŢeeâtâcdueaTdeoăe-:r.1umnâlmmcgîoîeg%i?i:
paie, hîrtie etc. Cele mai lrecvente cauze de incendii sînt : scurtcircuitiJ1, `apa~

seficEcapce:teesp=:garaăiătâŢ:şă::|CâedseiEoji#âaîn#eri::ţââSşÎ gt±effite::c±:ifildăâsacîish(sErdizăă'şilănmFcâvebgehnffikeă,ti;gă:ileaprhse
nrifuri.

Î:ă:ăaiti`t:eeebîT:ănea:s:;îu,'ne:Ş:âebvâăfaâîâksigŢi-oţ.irinLeadreailEaăîg
tate ÎnRteo:::::ie. generale de Preverire a incendiilor tmbtiie. respec_
E. MAGAZI`NE COMERCIALE
oconLŢgtiFges3±aîăstsăugrgEioz#ăeu=egşiri"şi;:iaâe::'şi]:Îmmp
mom.ent dat şi În an`umiti situaţii, pot umple apr"pe pînă la re~
fuz toate Încăpârile.
314
lg:jlîjjlâdegg;dbe;ÎigjgŢjţ:ÎţŢ;ÎeiŢŢ*iŢÎoăsgig:e:ăgîlăEing:iî;Ţâ
±ără să fie obsiervate la timp. ,
Ihcendiile la magazinek comerciale pc)t Îi preveqite pi`in lual
Ta unor măsuri construc*ive şi .pe timpul exploatării, menite să
Înlăture pericohil şi cauzele lor.
smţîîp]:î%r::gîaarceîât=a]zŢÎvfaacţ:gree:ţerresosapnrâogŢ:#ţL::epsrîeu_
€um şi intervenţia În caz de incenkliu.
pa,.upân##:#:rsecindîîee#eindtâ§Ţri::itîTîon:giedrgdoirr,eŢe::;ea:ei:iu#.
315
 Construcţia magazinelor comerciaile ti.ebuie să aibă o struc-
tură rezistentă la foc de 1,5-2 h.
Finisajul interior ti.ebuie să .fie greu combustibfl, pen.tru a nu:
contribui .]a Propagarea rapidă a incendiultri.
=ual:evgcrovîî:ceeoriă.şnEi;:;:|aî;reoî.:zÎ,ă:î:i;ne:,şă:ţe:z:i=j::-ti:|g.şe;â:âcnoî:::r:
ele, cît .şi de spaţiile .ac®sibile publicului, prin pereţi şi planşee
rezistente la foc.
Spaţiile aGcunse vor fi. admise numai atunci cînd sînt strict
necesane din punct .de vedere f,uncţional. Sepai`area lor faţă ide să-
me de vînzare este recomandabil să se facă prin el6mente care au
Înălţimea necesară pentmi a împiiedica publicul să privească în inte-
riorul spEiţiului, fără a fi însă ridicată pînă la tavan, dînd astfel
posibilitatea ca incendiile să fie obseivate mai i.apid.
Principala preocupare trebuie îndmeptată în cazul izbucnirii
incendiului sFme luarea măsurilor necesare ,pentrii salvarea oame-
nilor din magazin, În cel mai scurt timp.
Încă de la proiectarea dădii.ilor idestiin@te magazinelor, se.
ÎaŢpeţ,neîn%îtşăcănncdffij:ă3u%sriţ::][d=stş±epmu]ăfdueâcoţşgn=îgîarâoâTîre"ă
Ţon]3:eEă:ăîpceîătrŢîaŢea:vadcî:acîgâagedecîŢn:e=dîErteafînevo„să]e
hc#seîŢescdăerîF:î:e.euiăoăărcioim=ŢgecâăeîiaejeTeenct:1ai3âiesîenrcvŢssc:
prin galerii, însă protejate cu uşi pline. Nerespectarea iac.estei mă~
suri. duce la invadai.ea cu f,um a caselor de scări şi la porpagzurea!
jncendiului.
ş_Ţc.±:c:ţă:ţ;eăoşîl:ăţla::.g:::uîcâărreg:irâsiîiilâîl;:.:Ţăe::ostcîîşu:;|s:e!ăi::l:fză.ÎÎ
ten,te 1a foc un număr de ore, fără să-şi pi®rdă cffipacitatea por-
tmtă.
Scărilie die ev.acuare trebuîe să se termine la nivelul parte-
rdui; datcă s-ar iterminia h subsoil, omul neavînd vizLbilita.tea
din cauza f`umuLui şi-ar continua cobor.Îrea pînă 'la subsol, eva-
cuaren în iaoest caz nu ar mai fi posibilă.
Ac.oesul din încăperile magazinuLui în c`asele de scări, trebuie
să se facă pe căi scurte, neîntortocheate, libere şi sigure. Poziţia.
scărilor trebuie să. fie vizibilă din Încăperile magazimlui, mar-
cată cu semne indicatoare.
316
Pentr.u fiecarie ma.gtazin trebuie să se întocmească .un plan de
evacuare, canEL trebuie bine cfimoscut de către toţi .sălariaţii.
Pe căile de evacuare esbe interzis- să se folosească uşi turL
nante, gusanbe, bariere, vîrtelniţe sau alte dispozitive cai.e se pot
bloca în timpul tnecerii persoanelor evacuate. Lifturile vor Îi ali-
ment]a;te cu curent electric de h o instalaţie separată.
Rafturile şi vitrinele vor fi astfel constmite şi amplasate încît
ele să nu împiiedece evac.uarea.
Fobsirea oglinzil6ir pe căi]!e de evaouare şi În Încăperile de
vînzare €ste interzisă.
0 deosebită attenţie se va acorda raionării diferiteloi` categorii
de mărfmri : raioanele cu mărfuri scumpe ca bijuterii, televizoare,.
stofe etc., §e vor amplasa h etajele inferioare, În încăperi unde.
evacuarea se face cu uşurinţă ; aceluiaşi regim sînt supuse şi ra-
ioanele pentru mărfurile destinate copiilor. Mărflirile cai'e degajă
fum riult şi gaze toxice, Îngreuiază pătrundeiiea În magazin, de
aceea este indic.at să se amplaseze la ultimul cat. Cele pentru c"e
se ±olosesc, În oaz de incendiu, substanţe de stingere `diferite, se.
amplasează separ\at (de exemplu, pentru textile apă, pentru` televi-
zoam bioxi,d de c`anbon, pulbere stingătoant).
0 atenţie deosebită se va acorda expunerii Şi vînzării unor.
#bffiegeFij#g::ere#en%teŢstpţâ;Î:,e.vgneL?ÎţŢ::Îtena;IIîifi:ăi.le,
Deşeurile de la desfaoerea ambalajelor de la mărfuri, am-
balajele de lemn, hîr,tie etc., vor fi evacuate` În locuri §igi]re.
Inst`alaţiile care de fapt produc cele mai multe incendii, tre-
buie realizate din materide corespunzătoare momielor tehnice în
vigoane şi montate astfd ca să nu contribuie h izbucnima şi pro-
pagarea incendiilor, asigurîndurse în aceliaşi timp protecţia contra
electrocutărilor.. Amplasarea surselor de alimentare şi a dispoziti-
velor de comandă se va face .în .afiara zonelor. în €are pot fi atin§e
de public.
Cbrpurile de iluminat de tipul corespunzător mediului din În-
căperi, se. amplasează lta distanţă de materialele combustibile. În
depozirbe şi În toiajte cazurile În car.e mărfu.rile se .pot aprinde uşor,.
corpurile de iluminat incandescente se prevăd cu globui.i şi pro-.
tscţie împot.riva lovituriloi` mecanice.
La toate instahţiile electrice din magazrie şi depozite trebuie
asigurată posibilitatea scoaterii acx3stora din ±uncţiune (c" exc€pţia
iluminatului de pază) oemtralipat, din puncte situate în afLara zonei
care se închide.
317
 Pentru asigiu.area socurităţii persoanelor existente în marile
magazine, trebuie să se prevadă instahţii electrice de ilumînat
Îij!Î:;}:Î;;jiioîîî;;:ÎS;ÎÎîîiigiî;:ri#iigîe:Îîjîriî;Î:Î:Îje;Îg§;:;:t!jj:
*lţg:a#?âî:gtttoe*_rşLătgŢ::#TSSodaenest,gu®ŢTh"uţămâ%rdae#t%ăpg=
±rt4 et;acz4are ct4 €7ri€.catoare pentrt4 marcarea că€Zor de e2jacuare ..şg
ccn`puri ăe ilum;hat, care să asig".e viz:Î;bîti±atea. i.ni"Âmă necescu;ă
C=TU€%TS#b3şac#î]î%r:ăsteevŢgogŢ#î3eS%#âEuem%#tTad3ţ8€gpuer%±"Tţ% la un transîomator.
pentTu conti"uaTea l,ucrulwi îm pw:nRtele vi±ale. tice=ee#etr±îguŢalt:i=ec:nifzăg:ti:il:icnuff:g#rl,eiEţtivliagţâEâe,elâî:
•Iluninatul de siguranţă se dimentează, în afară de sursa de Ciiî:=:Lş=±d::zxαr;Ciuîî;:::Î:{e;Îg::t;Î;Î:aa:feş:ă:Îeîîgtiiz;Îţiîiîe;niŢţi;
bază, de la o sursă independentă, care poate Îi baterie centmală de
acmulare sau grup electrogen.
Marîle magazine cx}merciale se prevăd au sisteme co7}?p}ea# de
senmaz€2:are a ărmeî®d€€Ior, care trebuie să asigure detectarea auto-
mată'a începuturilor de incendiu În sălfle de vînzare şi În spaţiile
auri.Hare, anunţai.ea incendiilor la punctul de permanenţă a| pom- la<vîn±pniămâkee*iîanrî:-sceur:p=gşîetcuobniTlc:şal;:descărcăricu
pierilor civi]i ai magazinului, prin butoane de semnaz€zare şi ţeze-
Joa7ie ît}ter€oare, preoum şi alarmarea- operativă a pompierilor civfli
Î=a:g:=ţLrâ.funcţfi operatîve şî voLuntarî şÎ avertîzarea persona]u]uî Î:agţ;|ÎĂouraâşoi:si:n:ţnî;v:î;noa:ţ|ot:Ţ=Îetîo:a:ff|;3:;isiŢŢ:::e::et;rgo:E=jtîeâ:i:;tîuî
Pentru realizarea unei protecţii €orespunzătoare e;te recoman- instalaţiilm.
dabil ca Înstalaţiile de semnalizare a incend€ilor să fie asociate cu
instalaţii de stingere eficiente.
Cel.e mai eficiente instalaţii de Btingere a inaendiibr sînt
să hăngţicaurgâtEŢlââŢgcep:qto:itepîrâ?eălgti Cu dispozitive C"
spri7i7czerele, riontate pe toată suprafaţa magaziniiluj. În interiorul titrinelor, circuitele electrioe vor Îi ,mo'ntate ast-
Îel ca să fie Îerite de acţiuni mecanice (loviri, izbiri, tăieri etq.)~
Qonducei€a magazinului este obligată să stabilească măsuri
concrete pentru i.eglementareai utflizării foouflui deschis, inclusiiv
lămpî:#eŢt=e;emăfpiohâzgţlăâreîe#=%lsîn:iŢtueglge.dlstanţăde
gtif|=#|P|#uiecŢr:o:tsatreeadocârteşiăagaaza#g?tcŢ|iao®|ÎHnggLgtăoerntşi±::
dul cum sînt exploatate.
Întregul perso.nal al magazinului va fi instruit referitor la
pericom de incendiu, regulile de prevenire ce trebuie respectate
şi procedeele Lde stingere rapidă a incendiilor.

prerinigFa:Ţâfl=ea.ge&i:âinc:ggcîgset,a|:tniflepeeiâg:rigeeâ:;e:#in::
mai ales dacă sînt improvizate Şî la m.ontarea lor nu- se respectă
normîie €îeE?eî#:a:eînsceene=L]iLf. materia|e combustibile cu tem-
pemti]ri de.aprîndere în jur de 220°C (textile, eonfecţii, obiecte de
lemn, de hîriie, vopsiele, jucării etc.), sînt montate şi lămpi Gu in-
candescenţă Şi fluorescente, în poziţie verticală şi orizontală. Lăm-
pile cu incandescenţă (100-200 W), mc}ntate În poziţie orizontală

3"
 cAplTOLVL xrv
PREVENIREA INCENDIILOR ÎN INI)USTRIA
AI,IMENrARĂ
1. MOBI SISTEMATICE
Cerealele depozitate în siloz conţin multe impurităţi (aorpruri
străine, nisip, pămînt @tc.) şi din această c.auză este necesară c]ură-
2Ea#:,tâp=Ţaţi3*airiâ:î3:âindeeşrb.ig|:iâncâc:eepgdi.,cl.ăodcg:i,cŢa§;1|oe:
ge:ăzeă.ri|CnhejnŢâpaiţăaăausenisnipăts±ăfăac;rş:pâjE:gtueml.o%arirri3rsîşăeiznaetedî:
ÎÎ.:Şe::âo3:egs::uc#p=căŢgoî:ti:a:t:anE|ăaiăpggrŢ:ezg:rE:iîiâîone;aasfe::Î
i)raful alb.
Pe timpul tut.uror acestor operaţii se degajează mult praî care
prezintă un mare pericol de inoendi.i şi explozie. Praful, depus p`e
diferite suprafieţe încălzite este destul de ±in şi uscat, astfel că se
pcmte aprinde şi h 200° C. Temperatura de aprindere a amestecului
de praf-aer este cuprinsă Întne 410 şi 500 ° C.
Praful de cffeal.e, de tărîţe este mai periculos. la explozie şi
incendiu decît praful de făină.
Pariioulele cu .pericol de explozie au întotdeauna dimensi.uni
mai mici de 100 «.
Pericolth de explozie a pnafului de moară creşte în lunile
călduroa§e .Şi secetoase, cînd particulele fine se usucă complet Şi
scade pe vreme umedă.
Limita de explozie a iprafului de cereaLe şî `de ±ăină, practic
?=atecş:P:îFastîontprfes2i°mş33e°8#!::.dLea]:5oC°kngcfiăr2:ţieffd]ea]5%%g(::
de 2,8 kgf/cm2.
amestîe:urţsdt:1âiiaflfirip==#|îant:rŢ.::lnocs:ietraEeŢ:ţo#o|Pao:oEbog,i=:
aer, deci În .aniumi.te. condiţii `este .posibilă o explozie, con'cM:ntraţia
apropiindu~se de limita §upei.ioară de explozie. PericoLul este mult
320
micşorat datorită gradului de umiditate a ±ăinii (în jur., de 15°/o
umiditate i`elativă) şi apariţiei rare a mor surse de aprindere cu
capacitate termică necesară iniţierii unei explc)zii sau răbufiriri.
Concentrîţiile de prafi cele mai mari se constată, În genei.al,
la însăcuirea produseloi.. finite şi a deşeui.ilor, repararea sacilor,
Încărcarea în vagoane a făinii, tăi`îţii, preoum şi în silozuri.
practîîc]:tă:Ţăd;g]gbzîîLt5Îefaăgxăî,sşee=Î::]#s#â[eăp]=€ă::E#âccoa:âtanî:
se miai vede la o distanţă de peste 1,00 m, în condiţii de fluminare
noi`mală, înseamnă că s-a depăşit limita inferioară de explx)zie.
Prez)enţa de picăl)uri de ulei măreşte pericolul de incendiu
g8#%3ooapca.riţîa unor autoaprîndsrî ]a temperaturî scăzute de
În industria morăritului ajpare mai pregnant decît în oricare
altă exploattare de pi.oduse pulverulente pericolul exploziilor În
lanţ din cau2ia iurbionării uşoare a făinii, ioar,e în caz de @prindere,
mocneşte şi nu ai`de ou flajcără.
• Sursele cele mai frecvente care pot genena`explozii în indus-
tria morăritului le constituie căldura degaiată prin frecamea lagăre-
1or maşinilor la mersul În gol al valţurilor şi scînteile formate în
ui`ma pătrunderii coi.purilor metaili€e În valţuri. Majoritatea explo-
ziilc)r sînt uimate de incendii.
Electricitatea sta.tică g,enerată de frecări la curelele de ti.ms-
gi.sis-raeuprîgengŢs,tidaet::enŢi:nneia,dâuls3ao3onF|earo.==i:iceenvăi,Îiiî.Ţ|â:
lăţimea, de 130 mm. Situaţii similai`e se pmduc la instalaţiile de
transport pneumatic, dacă conductele metalice nu sînt legate la
pămînt..
Explozia amestecului d€ pi.a±-aer mai poate ±i cauzată şi de
scînteile produse dre lovirea de şaibă a unei cupe metalice desfăcute„
izbirea unor piese metalice între ele saiu de alte corpuri tari etţ.
Scurtcircuitele, flamele şi scînteile electric.e pmduse din cauza
defecţi(milor ins.taliaţiilor electrice de il.uminat şi forţă, În anumite
condiţii, ca de exemplu, existenţa unui amestec de praff-aer sau
chiar praf depus, pot protvoca, de asemene'a, incendii. Defecţiunile
la insitalaţia de ventilaţie uşurează ±omarea amesteourilor e2q)lozive
şi:|i?lăf;tao::ieaeîeegt:|P.eer:g.dî:Parsaefm:âe:ifsei:ijâţi:?a.r:::,soubf:ăctâ,eŢg:
deschis sau de natui`ă electrică poate pi.oduce im incendiu datori`tă
căldurii degajate.
el - c. 1119
ă21

IJa mori există numeroase lo5ciui unde formarea concenbaţieî
periculoase de praf nu poate fi evitată. Ca atarie, în aceste locuri
terxepb|ŢzeieŢia=LEâŢîări rigumase pentru Înlăturarea pericolulul de
Deoapeoe cele mai multg incendii §e declanşează la elevatoare,
se recomandă oai ac#onarea, lor să se facă individual cu motoare.
electrice. protejate Împotriva prafuluj, să se ,prevină aluneearea lor.
::pg,eiă:ţiîms5oâîvajm±erŢuc|C::`aţ#otiezsaăds:#ÎiârdeăşâisnpuoŢişfvţgâ
siguranţă-
Celulele de siloz, după golire şi cel puţin o dată pe an se
curăţă, cu peria, de pi.af şi de resturi.
0 atenţie deosebită trebuie acordată tuturor transmisiilor de-
oarecx3 destul de des cur.elele de transmisie patinează din cauza
suprasarcinilor sau aJJunecă de pe şaibe, producîndu-se frecări cu
degajări mari de căldură. Elevatoarele se prevă.d cu ferestruiri cu
geam pentru ®bservarea funcţionării. La trecerea curelelor de trans-
gîai:i:epâ.EE;gaăzăgrpi:zfb|grănegL#a:.:::oeŢt::ea§Îerîpetăş=Îdceuî=*iî
ziiţe prin flecare.
În locurile de Încărcare sau de descărcare a cerealeloi` pe ben~
zile de tr.ansport sa.u în dte locuri de producere a prafului se insta-.
1ează guri de absorbţie. La gurile de absorbţie instalate la parte@
de jos a elevatoarelor (piciorul elevatorului) se recomandă monta~
r©a unor capete sprinlder.
Maşinile şi cîntai'ele automate se etanşează şi se prevăd cu
instalaţii de aspimt praf ul.
Instalaţiile de ventilaţie şi de transport meeanic se supmve-
ghează şi se controlează în permanenţă` pentru a nu se def?cta,
deoarece se creează multe perb]rbaţii prooesului itehno]ogic. Agr.e-
gatele pentru ventilaţie ti`ebuie să corespundă din punot de vedere
cohstruetiv şi funcţional specifici]J.ui morii. Instalaţiile de transport,
cît este ,posibil, trebuie să fie Închi§e, etanşe la praf.
0 instalatie de aspiraţie bine dimensicma.tă şi exploatată este
atît de importantă ca şi o instalaLţie de filtrare.
Construirea unor insitalaţii închise, Înlătură posibilitatea i)i`o-
duderii scînteilor pi.oduse la ventilatoare sau a altor surse de apri`n-
dere.'
Înlăturarea posibilităţilor funcţionării lagărelor şi a agrega-
telor defecte,. cu degajări mari de căldură, se asigură printr-un
control sistematic, defecţiunile înlăturîndu-se imediat. Lagărele şi
822.
angreniajele se ung la timp (o dată pe scmmb), se ci]J.ăţă .de praf
şi se controlează o dată pe săptămînă.
Celulele silozurilor şi sorburile se prevăd cu amăturî etanşe
la praf -
Pentru cvitarea concentraţiilor şi temperatuilor periculoase,
este nevoie să se ia următoarele măsuri :
- preveriTecL scăp-aTtior ăe pŢqf ţlp .*fiL?ie, fcupt ce se poate
Tealiza, riin construbTea ăe rnnştm± şi i;mstalctSăd eto!nşe ;
:: fwmcţioncLrea utiLajelor .etmşe Zq o uşoaTă subpresiwne, în
scopub ei;tiării elinrim~arii ăe prc.f -vn exterior ;
- a.menajan.ea Locuq.î_lqŢ de..9nsăcni;kr.e
dacă acedsta riu este posibîk, utîLizarea de #obteţo#chkăeekLoexeft®Î%
redtJse Za ?7'}i7}5m«77'L ;
- evitarea stocării de saci cw f ăbmă ^m încăperile ăe pTod"cţ€e,
an spetial îm cele cu vaLţmi şi stte ;.
- păstra;rea umei cwT-ăţerii perfeste şi etimbna;Tea prafulwâ din
î'rţcăpeTi,-pe măsu;ra acwmukă;i.i;i ace stwia.
Măsuradepunerilor
-m evitarea cea mai eficace pentru
de praî înlătui.area
în încăperi, exploziilor
pe maşini, constă
obiecte etc.
:ăraîŢe:cÎ;1Ei:1Sfeş:t::ft:.1:mregl:şÎŢ!i:;tăî:::ir=ţceia3:tâ:ŢcâŢţeeis:âftnâsŢbslî:
Penmi înlăturarea efect;elor exploziiloi`, supraîaţa. ferestrelor
:âieuh=câ=giî:i!esaiâieplo/ătidîŢâ:ipăarfâtţăas:iosălâi.foî#sFruegŢenptigf:
gâinşdaereâiTnst=1ţaăjiecim§âşeroî:uc=anlşaegăp:âsio-aenEŢi`gerp=eâi-ricpteă-'
premergătoare exploziei amestecului de praf-aer Într-o cameră de
explozie preventivă, avînd drept consecinţă Închiderea dai)etelor
şi deci întreruperea circulaţiei praftlui şi aerului. I)upă @k3easta se
iJune imediat în funcţime instalaţia de semnalizajre acustică şi
q}ptică şi de stirigere.
Urmările exploziilor Şi propagarea incendîilor se pot reduce
şi prin :
- sepaTcwea prbn z!ldwTi cmtifoc ci saozw`t|oŢ _de clăd;Lrsq..pr.e:
€uTăţătoridii şi de s6cţia ăe măcînat, a cwrăSătg_T}e®± de precuT-ctStioT€e,
pre;um şi a -secţiei de măci;mt de magazicL qe f.ăâmă.;
--constrriŢea ăe p:ln:mşee Tezistem+e Za foc şî ea:pkozie ?
-- sepaTo;rea prin constTucţii Tezisteruft La foc a secţîlkor âo
pTod;ucţrie de caseke de scări ]
3Z3