Colone[ ing. POMPILIU BĂLULESCU *, !ng.

VALERIU MĂCRIŞ

REA
_ 1 M C E M D 11 L0 R`.>

EDIŢIA a 2-a

r'=9G-/-

Ţ E 1] H 1 s Ă
Ţ I -19 7 9
 In organizarşa pazei contra incendiilor în întreprinderi,
fabrici, uzine, instituţii, în unităţile agricole, o. importanţă P R E F A. T A
deosebită trebuie acordată măsurilor de prevenire a incen-
diilor.
i)estăşul.area Caiitativă a unei asemenea activităţi nu
este posibilă ±ăi.ă cunoaşterea pericolelor şi cauzelor de in~
cendiu, a reomlilor şi măsurilor c!e prevenire.
ÎrL acest scop În lucrare se analizează, În cadrul princi-
ţj„ag:##:a„răeuîu#ţă#{€:ce„„03egâgeg€j%ceo%%gnjg#caeţor„e#zăsr#gg:
palelor ramuri indu§triale, pe secţii de producţie, pericolul
de incendiu şi ,măsurile de preven`ire.
Ramurile indusţriale la care s.e re±eră lucrarea sînt :
energetică,t.' sid;i.urgică, *etal{irgică, preluci.ar{p} lemnului,.
chimică, petrolieră, materiale pla.stice, uŞo-Bră, alimentară, :-_-:__-_`-:---_-_---___--:-_-------:-----::_-:--_-:,`--_:--::--_:_-:---_---:-__::----i-::__-:-::-:
trL=epL:a:eu::e:eaavfslEe-â-L-aa±ea=Ţe=6|-uŢirmŢFSG=n-e-d-e-Ţr=
__T -iiriaL=i:steF:ă6c6Tubiia;m;:iutemică-a-1aturi,kof-Gamct±bve=fieJ.mSm.egie_
cntivi±ăSi acomomtie. I-n spirituk ctc_este_i ce.ri"ţe..fţ!.:iqome.ptq_e__.s_e
venire a incendiilor În teatre, cinematografe, săli de expo-
ziţii, spitale. împm .îm primuk rimă, sc!hi;mbări c:atiftrtipe .în "3tivita±ea fe_ _p_r:=::.e=~
` Cartea este de o utîlitate incontestabilă Şi se adresează
activităţilor de pază contra incendiilor, conducerilor de.
obiective, inginerilor şi tehnicienilor din comisiile tehnice
din înti.eprinderi, precum şi fomaţiilor civile de pompieri Îi:Î:t:gî::}§:r:°;r;d:ii'::r§;;Î:c:o:#:8:r&;:§i*°;r#tî;:#'#dt%l:o:ra:;;g;ijt"„§rîogr°:nîiăî
din întreprinderi şi instituţii. St4?izor necesc[re petţfru preuetrirea Şi sti7igerea, c.ncend?.€Zor Za bt.7ţt4-
Tite pe ccLn.e le deţim sm adim;i"istrează.

tereaţg#îz%ţgg%„gâ„p2ree,::nâraârgf,;C:î:îsarzeăc,î#g#ş:3âgşgogâe:rr%%aşş:
ăoTi;Î)ii;€T-ăă ii;r âi. faiz-a âmcâp5e"+ă PenSru aceasţp este pec.e.sc" sf_ .s_e
acţioneze c'.L "u;u± riuktă fe;ritate şi să-şi aducă co"_qî:bu;qa sPşoîa-.
iiiiâ ăiri âcon6ri6e care.să -sobwfioheze 6peTa_tio probLemeL.e.gŢbv€.f te.
siabîtiTea cctuzelor ăe incenăĂu-şi a măswrîLOT necesure îmlăkwră.rii
Lor, %m TctpoTt de pcwtioulcwi±ă±eiLe -obiectâvekor şi speciftcuk pToeeselor
d,e prciducţie.
DesiguT, TezokvcLT6a saTcimHor +ot TrLaa comipLecce cu. ecwe .p_e
coitf"riăăb €m cond±ţiiLe dezvouării accerbuq:Se a econo!Ţrie€ ?a.±i_o_-
Coti€i.o] ştt€nţif€c .. Îng. VASILE CĂLINESCU
"i.e, a rmdei:..rizări± âcesteia, impru:ne peTfecţionmea corrtinuă a.pŢe-
Redac€or.. ing. I0N RADU
Te7im]redactor.. VAI;ERIU MORĂRESCU gătiril
-Se ştieceloT ccwe desfăşoară
că l,itercL±ura cidtivitai;e
de-speciakiti±e ăe un
joacă preverire _ a_ îm,
ima:re TOL îmcend;_iţ|or.
pTeg-ati.rea
Coperfa.. arh. ILIE GHEORGHE
Cad;ekor, pTecum ş3 îm pi.dŢmovaTea p'rogresului telmb3_î_p t.oale sectoar.
Bun de tipar : 7.12.78. Coli de tipar : 25,5. Tne##3e-"d;#tpa:eiieE%;::îeba%:g%ăsSoepkukTf%%_eaecatus%%##.±U~ncă.
T.iraj : 10.900+55. SB C.Z. 628.74
cesar ctL i:uoTarea „PrdveriTe-c. imcendtilor" ediikală în anul 1962, să
Întreprihderea po]igrafică „Btrietinul Oîicial``` apcLră ^vTtir-o TLouă edlfie resistei(r.n;tizctiă, com;pfl,etci±ă şi î".,Pi::.mă;ţ-aLSk!ă.
Str. Pitagora, nr. 16~18 - c. 1119 Âstfet, ea cuprinde capî±01e noi ca .. OrgambzoTea Eyreveririi şi stimr
'3
 •%neT%T,:;#naen#ăggşnrThe+:.:3;SS_â_âgŢ#%tuş#3Set##âeăŢnacTea##r%
CUPRINS
`pareevm%Tae±ăTÎ%e:#rdiţfen:eâ;np+rh°*me-`i^e.-:~S!e:='c;i#::!eudeTZ#Î,``°.T;
Ţ;nre+%%ţ::mao:nc~.eTfTziL.O;r_^î_.n_f.:.Piris.-ai;ii:i.î:Să-,."pŞGe%%iTeuae;#ee#ăî{:`r`#
#„b#,ree%eşî„f,°o'#ăăş,ecăpgă"deerz;Zgzrc„?.eta#Ce;Preue%Zrem."end"
- Paf!.
PTef aţă .

cîS%Îdwaăiăft##;#isi%i_gi_ăffi
Fgme`k,a^bm°^r=Henam}=UC^r.ri2..Î:_q _.aD.Tb în. pedere ea co"ţtrLwW său
ScăaTfe€eTeîa%e:%p#tgnăgan~nt=ă.#%+~S:i~V-e,d^e~ri_i?..±5ţăă;:#9Ţ#±Uiăgftî%W.ouî`go%r%
Capîkibul 1.
gbri=Ţiiţâr;l= lo::eui3Şir:i şi stingerii incendii,or În
3

9
Ca,pî±otul 11. Parametri pentru api.ecierea pericolului ae inoenditi
Capitc,Iul 111. Reguli generale do prevenire a incendiilor
1.Generalităţi . . .
2. Reguli obligatorii . .
%t%#3etniv-%e+şaâSoeT,;w2:ug;kiî_im_-oi;i:±.α_pt±___ ---Ccipi€olttz-JVŢ- ~Gaze-industrial-e--cu ~riFri5ol-de~iffc-e-riaiaŢŢ--` -'

vddŢ'e;iv:a3iaoîi%ii::,:c;g$3iîoeegcsrrifă:%%â;Ti_,i* 1. Hidrogen
-2. Oxi8ffl
3. Metan ....
4. Acetilenă . . .
5. Amoniac
t%ăîakaâs_taec,t%#%S%_ftqebw%ărr&ti%:_cfe%ăp;gStjv:{,t±e#;%,r„.au±Lâ::p:€ueLt.# 6. Clor
7. Gaze peti.oliere lichefiate .
Capt±o'ut V. Provenirea incendiilor m exploatări petioliere
%krti]cgfk::gcrgr±t,gjreâe:]#,##:[e#%%#caoăe,;,.efbMrgr*QPX]Xri
VI, X ş€ Xl de tmg. VaieTâu °riăi;r-iş.. 1. Sonde în exploa,tare
2. Parcuri de separatoare .
3. Staţii de dezbenzinare . . .
Ca,pitoLut VI. Procese chimic® cu poricol de incendiu
AUTORII
A. Proce§e de descompunere termică .
1. Generalităţi .....
2. Fabricarea acetilenei . . .
3. Piroliza hidrocarburilor . .
B. Pr`ocese de oridare ....
l. Generalităţi .....
2. Fabricarea etileiioridului . ..
3. Fabricarea acizilor graşi . .
4. Fabricarea alcoolului etilic sintetic
5. Fbbricanea ®crilc)n.itrilului .
6. Fabricarea stirenului. . .
C.Pi.ocesedehidrogenare . . .
D.Procâse de hidroformiiare . . .
 E.Procesadeclorurare . .` . .
4.Pulber6a (pralul) de titan . .
1. Generalităţi ..... 5. Pulbei.ea (pi.alul) de zinc . .
2. Fabricarea clorurii de vinil . 6.Pulberea (pra±ul) de nichel . .
3. Fabricarea glicerinei sintetice . 7.Pulbereă`(praful)defier . . .
4. Fa.bricarea ,hexadormului. . 8. Pulberea (praful) de uraniu . .
F.Procese de polimerizare . . . '. 9.Pulberea (praful) de cupru . .
1. Generalităţi .....
2. Polimerizarea etilenei . . Cq;pifa]"l X.. Provenirea incendiilor În industria petrolieră
A. Proprietăţile lizico-chimice ale i]roduselor
3. Polimerizarea stirenului . .
petroliere` .
4. PolimerizBrea acetatului. de vinil B. Rafinării de petrol .
5. Polimerizarea clorurii de vinil . 1. Desalinarea electrică a ţiţeiului . .
G.Procese de dezalchilare . .
_H. Jm'eese_,de_aicriţie la-acetilenă-Ţ ~T --. ~.-L -27-~
126 ?: 3i:?:Î;âatgrri=caărăşia:gtţaeiţlăi : : ..
~--4m-e-Îormarea-catautică=--..-r.--.
1. Gener.alităţi ....... 5. Raîinareai selectivă a uleiurilor. . .
2. FBbricarea aor.ilonitri.1ului din acetilenă 6. Deparafinarea uleiurilcii. şi desuleiei.ea
3. Obţinerea clorurii de vinil . .
7. E]Îda#E]eî. .
Ca;pîfoztii VJZ. Prevenirea incondiilor În industria energetică C. Dep]o.z8%;eoaritE::8US3]r°ordupsîîăş]î:iri:hid.e 5riariabil
1. Instalaţii de anmentare cu combustibil
2. Sala cazanelor ..... Z. I)epozitarea !gazelor lichefiate .
3. Sala maşinilor ..... D. Ra#na:ge,pcg,âetar?aă=aîf;:Îirs:.::e: ; ;
4. Staţii electrice (posturi de trans±ormare)
5. Goşpodării de cabiuri eiectrice. . E. Transportul produ§elor petroliere pe conducte
Ccipifo!uZ VIIJ. Provenjrea incendiîlor În uzine sîderurgîce şi .
Cap6ţo}ti] Xr.. Preveniro@ incendiîlor În industria chimică.
metalurgice......
A.Materiale,colorante . . .' . .
A. Uzine sideiui.gice ...... 1. Intermediari ....
1. Furnale şi instalaţii aferente . .
2. Oţelării ........ ~Î.:g§in3ăştişo#;aagzşatîsc*};;anţ]ior.
3. Laminoare .
B. Lacuri şi.vopsele ....
B. Uzine metalurgice ..... 1. Materii prime Şi auxiliare
1. Turnătorii ,..... 2. Vopsele .....
3. Lacuri ....
2. Ateliere de forjă şi tratamente termice
3. Sudura şi tăierea metalelor . . C. Cauciucuri sintetice
1. Monomeri .
4. Staţii de compresoare . . . 2.Polimeri . .
5.. Vopsitorii . . . I). Materiale plastice .....
6. Uscătorii ....... 1..Prelucrarea materialelor plastice
Copifoluz JX. Prevenirea incendîilor la fabricai.ea, şi foîo§irea
. 3: §gLi#gepnoullu=r=tpaaEgât :
pulberilor metalioe .....
1. Combustibilitatea metalelor . . Ca.pito]ttt Xrr. Prevenirea incondiilor În indus'.ria de prelucrare
lemnului......
2. Pulbei`ea (praful) de aluminiu .
3. Pulberea. ®raml) de magneziu . i.. Şâgârcaiuââţich.erest.ea

6
 CAPITOLDI. 1

Î:%ţrîiîci ddee fpăr]î]#Că:r]eenEec.anlcî a .1em:ulu: 0RGANIZAREA PREVENIRII ŞI STINGERII

Fabrici de plăci fibrolemnoase şi plăci
ag]omerate,.... INCENDIILOR ÎN OBIECTWE [) . ŞI LOCALITĂŢI
Fabrici de mobilă . . .
Secţii de melaminare şi emailare
Cai.iforul XJrJ. Provenirea incendiilor În industria uŞo@ră
A. Filaturi ....
i. Filaturi de bumbac
2. Secţii de ţesătorie Apărar`ea avuţiei naţioniale împotriva incendiilor €onstituie o
B.Fab5:iîiEgî!etfiăiţăg|:::Eiâ|:ec Îndatorire patriotică a tuturor cetăţeniloi. patriei noastre, fiecai.e
avînd obligaţia de a rispecta cu stiateţe măsu`ile de ,prevenire a
C. Articole de cauciuc (cauciucate) incendiilor, În §eictorul său de dt}tiviftatH3.
D. Seoţii de fabricare a sticlei •Viaţa oamenilor, valorile materiale şi spirituale ale societă-
~Eî-Magazine -comerciale -- .Ţ- ` -Ţ -.--.~ -~.` + ==-T--'-ţiiltrebuie-păziti~de+uria flăieări.|or .------- `-T = -~
Capi.ţo!tiz Xrv. Prevenirea Încendlilor În industria alimentară
1. Mori sistemat'ice .....
De la Îmeput trebuie Înţeles c:ă e§enţia'l .În Îndeplinirea .
2. Fabrici de aniidon .... obligaţiilor ce mvin organizaţiilor sooialiste, celorlalte persoane ju-
ridioe, precum şi tu.turor oamenilor muncii pe `li.nia apărării împo-
Î: gâE:ică dd: szpaihirtăr .
5. Fabrici de ulei . ti.iva incendiilo.r, esite .activitabea de preverire. Acest scop îl urmă-
6. Instalaţii frigorifice reşte cu prisosinţă conţinutul Decretului ni.. 232/1974, privind prer
Cfl}z)ifo!u}XV. Prevenireaincendiilorîntransporturi
.... vmii.ea şi stingffea incendiilor reputbliaat h anul 1978, €tire cre-
l. Garaje .........
2. Nave d6 măriuri ....... ează de altf€il cadrul juridic corespunzător penti`u desfăşurarea
întregii aotivităţi de .preveniire şi stingere a incendiilor În Republica
â.. gă:Ţ|pioriualrip,Fmceal;f îigâîg|eşi a.uto : : : Socialiste Româriia.
5. Aeroporturi ........
C'o!)!.ţo!i!} XVJ. Prevenirea incendiilor în telinica nucleară. . . Potrivit. prevederflor Decretului rm. 232/1974 „Persoanele fi-
1. Izc>topii padioacti,vi ...... zic€ răspund de respeotarea măsurilor de preverire a incendiilor
2. Transpor[ul substanţelor radîoactive . .
şi au obligaţia, atunai cînd iau `ounoştiinţă de existinţa unor Îm-
Cai)itozttz XV:JJ. Pi'evenirea Încendiilor la mităţile de in±ormatică şi
de calcul .......... prejurări de n@tură să provoaK:e incemdii sa,u în caz de incendii să
372
anunţe de Îndată pompierii şi să inteivină la stingerea inoendifior.
Ca)j)ifozt4Z Jrţ7JJJ. Provenirea ii`condiilor lii instituţiilo de cultură,
clădiri înalte şi spitale ..-.. Aducerea la ândeplinire a aicestor obligaţii de căhe toţi cetăţenii
1. Cinemaitogra±e Şi depozite de filme vor face imposibflă existenţa mu]tor nereguli în obiecti`ve şi locali- -
2. Teatre ......
3. Clădii`i Înalte .... [ăţi, care de mufte cffi 'duc h producffea de însemn.a.te ,pagii,be ma-
4. Spitale . teriple economiei naţiomle şi bunurilor .personale ale cetăţenilor.
Copi.fozuz JrJX. Prevcniren incondiilor În agricultură Perfecţionaraa actiwităţii de apărare âmpQtriva imndiilor şi
1. Lanuri ..... creşterea eficienţei acesteia, impun o bună organi?are din pai.tea
2. Maşini agricole . .
3. Depozite de cereale .
4. Depozite de ±uraje . 1) Prîn obiective se Înţeleg organizaţiile socialiste - centrale industi`iale
5. Ferme zootehnice. .
şi unităţi asimilate acestora, Întreprinderi, organizaţii economice, instituţii
Bâ.biiogTa,f€ci de stat, cooperatiste şi obşteşti.

8
9

i:gea|Ţâ:i:r|âhâ:Efieafeăapîa=âiâ:%evaefiîg:`:,±âoflaăt:#ăaluîa#g:cdşî
personal al c€tăţerilor.
În această direcţie Tm rol deosebit revine co7Ţrisi€lor te7m€c©
gâ[ep[`sges%:raeaş[îusmtiî#e;sînîtiLEşeşm;d:î::`.r;ţEacăbpaaFbaî[e®găstiătuuă±î]:ofirmg:=
nătăţirea aictivităţii de prevenire şi stingere de către cei chemaţi
ă#|o:esfe*#rfi:i,egişifleto:Î:m;SerftfâeT:ernedm*Îriîilest;Fgue::tăaţiliencâs::
milaite acesitora, trusturile, giTipurile de şaLntiei.e, Întreprindei`ile,
-%ae:î;%re:r:e:'[aî;ăŢ:ne:Îlelt:;ÎJ°'ş:LŢţip:i#mşîî:#Îe::xi:EÎî%oŢ:::ou°HniffiŢ:
ril€ executive
--~-ăiăd ale cunsiJiilor
nevo-iŢe-`iiri-pdn, populare.
`mEfisîiie- Ţehăi5eŢe-`de -p-h6S=EÎŢir€= ELi `§tiLi=
fîsŢîatiipî€edned:]toart,Sîmpăotc:Os:ctăEîufîuî:ît#Îo:rgm*tŢrţd=O:Oo=î:[eerş]:
-_ --_ -: ----__:-: ------------- :-_--:--:-::-_----- _:--:, ,:-:-: -_:---:
nică să ±acă parte şeffi serviciilor (programare, pregătire şi urmâ+
rire a pi`oducţiei, planificaredezvolbare, oT`ganizare, pro`ductie şi
probgcţia muncii, aprovizionaaS, ,transporituri, depozite, contabili~
t.ate etc.) şi secţiile de l)ază (mecanoJenergetic, pmducţie etc.).
La constiLtuirea comisiei tehnice de prevenire şi stingere a
imendiilor trebuie avut an vedei.e faptiil că în compomnţa ei să
iritre toţi acei f aotori care pot sălşi aducă conhibuţia la ridicarea
activ#ăţii de prevenire şi stingere a incendiilor pe o treaptă su-
perioară. Ca preşedinte al comisiei tehnice este indio@t §ă Îie di-
I=.3t;;`Ţloasjeţ:ş:ntăehcnăpşâtidnetă?râgu:g:ed`ăh*e:*â:)'pliî:fl:paal:e-
Comisia tehnică de prevenire şi stingere a incendiiloi., potrivit
actelor normative În vigoare are următoarele obligatii iprincipale :
1) 1ntocmeşte plaîittl de apă7.are gmpotrit>a 6wcendi€br al or-
ganifflţi.ei socialiste din 'cadml căreia funcţioneaEă. Jkest documenb
trebuie icor`.Ceput şi realizat ou multă atenţie pentiu a con§tiitui
uil documient de or,ganizare a aobivftăţii de prevenire şi sthigere a
jme:ndiilor, cu mare eficienţă.
10
h principiu iin asemenea i]Ian cuprinde două părţi princip.ile:
I:Ţilrţft PeŢte S.e. TefeTă, îT. ese"ţă, Ia preverirea imendtiloq`
şi cup-rinde : dispoziţia (În cazul localităţilor decizia de constituire
:o=E:Îietîef#cicşid.âep*â:Îo#ââiesî#g:r;eâăisnfiFedigâra,p:Eggeaţîfi::
potriva incendiilor s,pecifice obiectivului (locali.tăţii) reşpeotive.
în cadrul „obz3gaţ!€lor comc.si€}or tebnice" este remnandabil
âau,a|Pze±unpc:;etr:efi:?â:effigg:|Ciofiisgdirnu|cuiîi:o;egnŢcţ;isâîcieijng:î::
cipale pe care trebuie să le aducă la ÎndeFinire, strîns legak de
activitatea lor profesională şi care §ă asigure Înlăiturarea pericoh]l`iî
Şi cauzeloi` de in)cendii.
Ca.„Ţnăsu;Ti de apăTare împotriva în,cendlikir``, ce se Sncl`\d
În planul de apărare se pot citi activităţi ca :
-^--organizareaTpreveririi -şi-sti-figŢefii-JîfiaeildiHor `pŢB6rii de
muncă, care va J:i trattată §ieparat, avînd o mare impor)tanţă în asigu-
rarea securităţii o'biectivelor împotriva incendiilor ;
- înlăturarea cauzelor de inc.endiu la instalaţiile tehno]ogice,
insta]aţiile electrice, de ventilaţie, Şi încălzire, de descăraare a eled-
_----- :---::-: tricităţiî statîce ca şi la clădirile de producţie, de depozîtare sau 6u
alte destinaţii ;
- desfăşurarea de activităţi instructiv - educative cai.e .să
duică la prevenirea incendiilor, ca expuneri, instrmtaje, fotomontaje,
filme, articole la presa, uzinală sau de §pecialitate etc. ;
- pregătirea temeinică a formaţiei civile de pompieri În rai
poft de specificul fiecărui obiectiv, pe baza planurilor tematice ela-
borate de fiecare minister tutelar. Se va pune accentul pe teme cu
conţinut tehnic, privind prevenîrea şi stingerea Încendiilor pe ins-
tructaje, excei.ciţii şi aplicaţii de prevenire, fomaţiile avînd c}b]i-
gaţie regulamentară €ontrolul respectării normelor de prevenire Şi
stingere a incendiflor ]a unităţile socialiste În cadrul căroi.a Îunc-
ţionează şi luarea de măsuri pentru Înlăturarea operativă a neregul
Ifloi. constatate
- stabilirea necesarului, procurarea şi asigurarea Întreţinerii
în stare de func#onare a mijloacelor tehnice de prevenire Şi stini
gere a in€endiilor. La obiectivele industriale se va urmări buna
funcţiomre a instalaţiilor automate şi manuale de §emnalizare a
incendîilor, a instalaţiilor de stingefe, a mijloacelor irriţiale de in-
tervenţie, existenţa În cantităţi suJ:iciente a §ubstanţe]or de stingere
(apă, .spumQnt, bioxid de carbon, pulberi stingătoare et€.). Formaţ!a
}1
 ti`ebuie 5ă aibă În dotare maşini şi utilaje corespunzătoare, în per-
inanentă star.e de ±uncţionare, echipament de protecţie etc.
mdec8#gee;eg3#ep#Z:zeo:ş?'S#gi#ee:apăra+e#referă!oprobh
- dispoziţia (decizia) de organizai.e şi Încadrare a formaţ.iei
civile de pompieri ;
- ipotezele de stingere pentru ±ormaţia civilă de pompieri
(1a obiectivele ,unde există întocmit plan unic de intervenţie, din
acesta se extrag ipotezele stabilite pentru fomaţia care se comple-
tează cu altele, În scopul asigurării în bune condiţiunî a primei in-
tervenţii.
De asemenea, se v\or elabom ipoteze pentru caz de .iavarie în
6ituaţii complexe .(incendii, cakmităţi natui.ale sau catastroSe), pre-
cum şi pentru idouă incendii izbucnite simi]dtan pe teritoriul. or.ga-
-Îi-s:âidar#1tei=
~---rii-€ădrui ipotezelor de stingere se vor include formaţiile şi
obiedivele €are intervin în sprijin în icazul unui incM3ndiu, ±orţele cu
ăţ;î|,:ţiş;3j%re:::tze:id`:op:Î#l:i:deeăă:n;:zrîptaF#,LÎ:=ÎaiFdîaâţiţgcîgilăredâ
.amepileor#şTbe::â;iî:rvâa?le:Ţâre:gilinăugâ,ap5âFaţedîemşgtTvâreinî
cendiilor se întocmeşte anual şi se completează ori de cîte ori est@
nevoie, în special după controalele €xecutate de comisiile tehnice
sau de organele militare de pompieri.
Z) Dau imdiccLţii sci;u stabtlesc pe._bazcL prop±m_erţko.T şefîloi. ` Pe`
atetiei`'e> de secţii, -âepozi±e,_ îpda:toTîTibe p_eTsgnciknui _în_doŢLeŢbiuk
preveririi şi sti;mgeri± -imcend4ikoT pe LocuTil,e .de .i{i;umcă. P.ş Ţapt. ar
ceastă obljgaţie revine conducătorilor organizaţiilor sociali§te şi a
celorialte persoane juriidice. Măsurile care le vor stabili trebuie să
asigui.e aplicarea regulflor regimului general şi speeifice de preve-
nire, 1a toate loc`urile de muncă, la ,maşini, la utilaje, aparate, insta-
Iaţii, procese tehnologice, pi`ecum şi prima intervenite la stingerea
oL`icăror Îmeputuri de inicendii, de către personalul eristent. -
Ţinînd seama de marea importanţă a as.igurării astivităţii de
prevenire şi stingere a incendiilor pe locul de muncă şi a eficienţei
ei în asigurarea securităţii Împc)triva incendiilor, este necesar .să se
dea cîteva date mai pe larg, cu ,privire la ac:eastă organizare.
În această idee serviiciul pemanent de prevenire Şi stingere a
imendiilor pe locul de muncă.se asigură de .fiecare muncitor, tehni-
aian, inginer şi funcţionar, conform instrucţiunilor elaborate pentru
12
prevenLrea incendiilor penti.u fiecare obiectiv În pai'te. În sdhimbu-
rile În cai`e În tmitate nu se lucrează sau se lucreQză cu personal
redus, serviciul permanent se asigură de către personalul muncitor
(ofiţemil) de serviciu, staibffit de căti@ conduioerea obiedtivului.
Ace§€e instru'cţiuni Întocmite de comisita behnică penhi locurile de
Fe:âg|;rtrdeeb%iediiăgaeŢ:fan|d,î:ginmăsguerăeşâ|)?rceaţ€ntŢgbtie§:iensgeercetaieig;
întreg teritoriu obiectivului ; măsui.i de prevenire şi stingere specil .
i:eeş:âş:::|iedâo#i%ăt:eipi?âtişţ.sÎ,c:stre.bmăstdreuc.ţ;#diu:âtâ:uT3âîtăă,dfi:
dujri cai.e se afişe#ă în secţii, atelier.e, depozite, laboratoare etc.
Desigu., punerea lor În practică duce la Înlăturarea cauzelor de
incendiu, ]a desifăşurarea unei intervenţii prompte şi eficace în cazul
În care inc'endiul totuşi se produce. Pentru aceasta se dmbune ca
fiec.ăr'|i muncit;or să i se facă, în acest scx]p, o pregătire corespunză~
-:3âl;er=i:€ă-EÎ:|a=eFe#TTeeŢeA-Ş:_â_:tea:itrŢb;i:tisnagecroensaŢâ_cîeŢaE.FŞŢ
celor specffice secţiei, atelierulua În care muncitorii sau personalul
muiiciEor îşi vor desfăşura activitatea, Instruc.tajul se face de către
preşedintele comisiei tehnice sau .de un alt membru al ac.esteia. Pe-
riodi€ îr"ă, icel puţin odată pe lună, şefii de secţie, abeliere sau de-
pozite, coiitinuă pregătirea personalum mumitor din subordine, În
care scx)p organizează im5tnictaje În cadrul cărora se vor prelucra
regulile generale şi specifice de prevenire şi stingere a incendiilor,
se `Jor efectua exerciţii pra.ctice de folosire a mijloacelor iniţiale
eristente În dotare (stingătoare, găleţi, lopeţi etG.).
Penti.u a se asigura intervenţia în bune condiţii în icazul izbuc-
%i:i;m-,:ieres:â:teŢâlsFcneon:i:a|Si%eţgă)o;:ag::keggT:cîeepcroE#târ-„
un şeî de echipă (ş'eful locmlui de muncă) şi im număr de membri. .
Această echipă are următoarele sancini :.anunţă lormaţia civi|ă '
de pompieri şi şefii ierarhici, În caz de incendiu ; conducw3 opera-
ţiunile de stingere (şeful edri,pei) ; salvează persoanele aflate În
pei`icol şi evacuează .bunurile materiale ; Întrerupe instalaţia elec-
trică, de ventilaţie şi de transport pneumatio ; acţionează ehergic
pentru. localizaita Şi lichidarea incendiului izb.ucnit la locul de mun-
că cu mijloacele diin dotare ; ia măsuri de seouritatea personalului şi
de pmtecţie a maşinilor şi echipamentalor împo'triva incendiilor.
Tutumr membrilor echipei de primă intervenţie li se repartizează
nominai §arcini concrete, cu privire la desfăşuarea acţîunii de stin-
geie. Pe tim.pul programului de lucru, membrii echipei §uprave-
ghează atent ca toţi angajaţii să respecte -regulile de prevenire şi '
/
13
 stingere a incendiilor la locurile de muncă. De asemenea, verifică
existenţa şi starea de fun.cţionare a utilajelor şi mijloacelor de .§tin-
gere a imendiilor, pcEibilităţile.de acces la acestea, precum şi căile
de evacuare.
S Dintre membrii echipei de rezervă se numesc Şi responsâbili
cu anunţarea, incendiilor. A€estea urmăresc zilric la începerea pi.o-
gramu]ui de lucr`u, prezenţa membrilor echipei de stingere şi comu-
nică şe±ului de echipă numele celoi. absenti. J incendiilor, verifică ca pe timpul execuţării lucrărilor noi, extinde-
Numărul. membrilor eohipelor de primă intervenţie pe ]ocul
de muncă se stabileşte În funcţie de mărimea secţiei, atelierului res-
pectiv şi de cantitatea mijloac€1or de stingere.
Pentru Încăperi şi clădiri cu multe ipei.soane şi bunuri .mate-
riale valoroase, se întocmesc planuri de evacuare care trebuie să
cuprindă : căile de acces Şi de evacuare ®entru persoane şi bunuri) ;
--ErEijîire-ţ=ţât]filftrpEîlt-r-u-e-vFcua-r-e-a~pe-rso-an+e'l-or-şrdepuzitareaTnTate=
rialelor evac'uate : ordinea evac.uării ; mijloacele şi utilaj.ele precmm
şi per§onalul care se ±oloseşte În acest scop, persoana (perşoa.nele}
care conduce acţiunea de salvare şi evacuare,
. Planul de evacu.are Şe aduce peri®dic la cunoştinţa persona-.
lu!ui,.
Printre sarcinile echipei de stiiigere se mai poate not.a şi aceea
Îo:coenŢ=,ţra#ăşr;:#âe::.%ggaăsteoâree±g:,daecoî[no®unnddîâ%îx]Ps[tăa:tnosrtaTaîţjî:
de stingere, urmăreşte Şi participă la verificarea ±uncţionării aees-
tora, pr€cum şi a legăturilor şi transmisiunilor destinate alarmăriî,
în €az de incendiu
veniriŢaşp.tŢtiangâ:.fiăşiŢ®ffnedîi|â:tig:tă|ţjlârlcăeprinăicîgârogta::znaăîâEreş:
|aucgFailâ.dâtiE:Egaînmdpă.iii`:gitpaeţ:S.:âăâ:tl:Caorleeăîgr:=âteactăergâLe:le:
de prevenire şi stingere, proiecţii de fil.me şi diafilme, con[erin}ie cu
tematică de prevenire şi stihgere etc.
Acolo unde există f ormaţii civile de .pompieri3 la respectare@
regumor, de prevenire şi stingere a incendiilor o contribuţie de
seamă o poate aduce serviciul de rond, care are ca scop : descoperi-
rea la timp a dşficienţelor din Secţie şi de pe teritoriul obiectivu-
1ui şi luarea, măsurilor necesare pentru lichidarea cbiecti:vului şi
iuarea măsurilor necesare pentru lichidarea acestora, Înscrierea ne-
:Î#flşgerfi:rtiăţnsââţiiei:Şdeefuî?ups±%ărâti:ia,şeuîcuelrueiadâcîâibă;a?ilacoc=îs:Î;
t,ehnice.
14.
3) Cont7.ozeoză, ori de cîte ori este .nevoie, modî4] ct4tTb se apl€Că
•norinel.e, norimtivele şi măswriLe de preveriTe Şi stimgere ale iib-
ce7tdt.Zzor, acţionează pentr`u Înlăturarea imediată a cauzelor de in-
€endii şi a..neajunsurilor constatate şi ±ace propuneri conduoerii
`obiectivului pentru. remedierea dificultăţi]or, a căror rezolvare de-
Păşeşce posibilităţ\ile sale. De asemenea, urmăresc dacă în cadrul te-
melor de proiectare se respectă normele de prevenire şi stingere a
rilor Şi mo.dernizărilor se ţhe seama de documentaţia tehnică de
specialitate. 0 grijă deosebită trebuie să acorde executării de calita-
#natr:eîpnŢăatiirflaorreaşiperrîv±Î:i|l.orrşŢ::aujz:|oorr,Săieiinnsctea|adTt:orntâ#ineocl,îg:Îâ
îri cai-e se fabrică produse cu pericol ridicat de incendiu, con.tribuie
la elaboi.area pregcripqilor de .±olosire a acestora. Pe linia progresu-
lui-tehniq-1a-obieqtiveleLmari-şi-cu-posibilitate-de-eercetare; -prppun---`
::it:Ş:rŢ:.eiancîenndŢi#rŢl.îeeşârcdeutâ:e|aaîgbournătteăŢi:egea.p=etiviicrâvî:
*ăţi şi se preocupă de realizarea cu posibilităţi proprii de inovaţii,
care aplicate să du6ă la înlăturarea cauzelor de incendii.
4) V_erifiK:ă moduk de înftetinere şZ funcţiona;Te a instalcLţiîlor
de sery}"tz3.zare ş€ stăngere a €ncettd€3Zor. Pentru asigurarea uhor con-
diţii optime de funcţionare a instalaţiilor de semnalizare, comisia
tehp.ică trebuie să desemneze personal competent şi cu €alificare
•coi.espunzătoare, care să participe, alături ide executant la lucrările
de mor`.t;are şi punere În funcţiune„ personal care apoi să preia, prin
atribuţiuni de serviciu sub îndrumarea şi controlul comisiei tehnice
de pmvenire şi stingere a intcendiilor, sarcina executării, verificării,
Întreţip.erii Şi exploatării instalaţiilor, iar. la nevoie să tcunoască loJ
€alizăriie defectelor şi mo'dul de Înlăturare a acestora.
Membrii comisiilor tehnice au datoria să acţioneze energic,
peiiti`u asigurarea în bune condiţiuni a instalaţiilor de protecţie îm-
potriva incendiilor, cum sînb `cele de semnalizare şi stingei.e, de ali-
mentare cu apă, de €aptare a sarcinilor` electrice, precum şi a altor
•instalaţii şi dispozitive folosite În acelaşi scop (trape pentru evacua-
rea gazelor ±ierbinţi, a fumului, mecanisme de autoînc.hidere a uşilor
âg:ifsoâ|Î%=â=iruiiŢoeities:şiatââinciiâ:ţ::ta±f.;ur:l#Ţzaî,:tipeep:.LES?ti3â
•din oare ±ac parte şi alte persoane care.îşi aduc €ontriibuţia la creş-
terea secui.ităţii împotriva incendiilor. Un astfel de colectiv, pe
JîiHă asigurarea unei bune funcţionări a instalaţiilor de semnalizare
şi st]-iigere a incsndiilar, ar putea .să-şi aducă apoi`tul şi la realizarea
tinor instalaţii, €are să asigure securitatea împotriva incendiilor În
toate secţiile de .produc#e cu .pericol .ridicat de incendiu şi explozie-.
15
 executiv `(preşedinte), şefii sectoarelor, directoml Îmtreprinderii de
industrie locală, preşedintele comitetului de cultură Şi educaţie socia-

-`-:i------------- _` -:--:-_ -_-- ``-:--`:: ;li%;l.=ffpge,ef:inTeleş.e.ă§::ăîăsp,e.Îiiff:geuşliîrce?;:o:;zeeînâtîaE:itiiisă;:;3ÎîţŢEŢ:

de direcţionai.e ce-şi pot aduce contiibuţia ]a apărarea Împotriva in-
tiul respeotiv 1.a şediriţele de pregărbire a fomaţiuniilop şi .predarea cendiilor. Aceste comisii au următoarele Îndatoi'iri : Îndr.umă, con-
de că,tre iaceştia a .unor r[eme cu Şujbiecte .tehnice pri.vind preveriirea trolează activitatea comisiilor tehnice €omunde, orăşeneşti munlci-
şi stingerea inaenidiilor.. De felul cum com.isia tehnică se va pre- pale Şi comunale, sprijină organele subordonate în luarea unor mă-
sui.i st le depăşesc posibilitatea, realizează .pe plan judeţean sau cen-
gncuFeâaerâreăăiiăîoar±â:msapţ=i,aîi#*dveapdoemmpig,.daî|;:ttâpe::!ivq.#Ţiş tral o serie de mijloace de propagandă împcitriva incendiilor, anaH-
zează stadiul pi.evenirii Şi stingerii incendiilor în localităţile din raza
şîesţîanrâeşîîvdancdâ:j#[u;: formaţh obîeotî.vLt]uă În domenîu] ;prevenî rfi judeţului şi §tabilesc măsuri elicace în scopul Înlăturării lipsiuilor
semndate, asigură mijloacele şi instalaţiile de .prevenire Şi stingere
tT%.:5P6#~z%.ă:3%.af_%ăn.c_S,&9_u"*LU.a,:.?#ttaSb%SoaT#eâcg::L±3:::±Cş°:adeeeiame€## a incendiilor şi se preompă de limitarea propagării incendiilor prin
-Zc'g;eeâ#:#oar€e5uişec,:Zg3%jîătâj#zaeţ„;z.gaiâ:-#acr?:agjg,m-i;:-ţşmsş.::gae::- o_s_er±e de măsuri în cadi.ul elaborării plani]lui de arhitectură şi sis-
tematizare a--loHtiŢi|or .----- T
a inc:endiilor.
•j{ * *
***
Struictura comi§iilor tehnice de prevenire a jncendiilor de pe săadugămâsij:entft,eih#şşââg=:Leăniiraeâ;âti:-gârâbîeigi%enlgrifl3:.goefi'ă
lîngă comitetele sau birourile executive ale Qonsiliilor populare mu-
şi a altor org.anizaţii socialiste împotrirvia hcendiilor. Ele trebuie
3i%1p:loeLŞ:Îg:?âş;iişaiticjîEţTiŢâ`Î,mtiâE*săsăhcdurugŢ:,dşipsârsco.annteroîâ:â âăa-rşi#â:ÎJ3fio:âlzep:3Ea%!sisăeeFIŢlidâeluâ:litgiesăsâ%fŢieezeQpi:
aplifflrea normelor pe Întreg teritoriul administrativ al localităţii revin.
i'şLp|euciti::ăcDuit?vasdFe:gâfn=,şaăise=Îo,Îîtclăa=În:î:::âisşâ;eHţ|aorrulşicogăi:
diniţelor de copîi, preşedintele C.A.P., inginerii şefi de la S.M,A. şi
l.A.S. (În cazul în care există asemenea unităţi), preşedintele coope-
raţiei meşteşugăreşti sau reprezentantul acesteia ; conducătorii altor
întTeprinderi de pe d.aza localităţii, re§ponsabilul.staţiei de radio-
ficare, şeful postului de miliţie, şefii formaţiunilor civile de pom-
pieri din satele de centru Şi din cele aparţinătoare comunei sau ora- `
şului, 2-3 reprezentanţi ai comitetelor de cetăţeni etc.
Acesi;e comisii tehnice Întocmesc planul de apărare Împotriva
inc-endiilor, îndrumă, coordonează Şi controlează aplicarea normelor,
nomativelor şi măsuritlor de prevenire a incendiilor şi fac propuneri
comitetelor şi birourilor exeoutive pentru Înlăturai`ea cauzelor de
incemdiu.
Comisiile tehnice de prevenire Şi stingere a incendiilor de la
consiliile populare judeţene sînt formate din : secretmul comitetu]ui

16
 CAplTornL 11
PARA_METpyI PENTRU APRECEREA PERICOLtJLdl exemplu : pereţi antifoc, mod de depozitare etc.), alteori trebuje
stabilită Şi necesitatea unor instalaţii automate de semnalizai`e şi
DE "CENDIU stin8ere.
Se pune problema de a găsi metode cu aiutorul €ărora §ă se
apreci#e pericolul de incendiu, deci de a se determina prin calcul
mărimi care să contribuie la luarea unor măsui corecte. Pe plaii
mondial sînt deja iniţiate cîteva metode de stabilire a, pericolului
de incendiu. .
Forţa de distTugere a unui incendiu acţionează în două direc{ii:
asţ4pra clăd6t`€€ Şi asi4pra cotbţi7Lî4ful%6 acesfeia. Pei.icolul pentru
clădiri, constă în distrugerea elementelor de construcţie. Gradul de
distrugei.e este"determinat de doi Îactori care actionează în sens
-------:`:::------:--------:-:-------:--:-------------_-:-:-----_-:---------:-:--:1::\-:::-::--:--:-:-::::-------:---:-:
opus şi.anume : i7ţte7is€tatea ş€ dt.7.afa €7ţcend€ttztt€ pe de o parte şi
tapaciffăiiăa-dŢere2;ZsfET7DŢă-moiisrruT5ifre5L-pedeffltă-.`
Pericolul conţinutului se referă la distrugerea bunuilor mate-
riale din clădire.
Cele două categorii de pei`icole au legătură înere ele, Întrucît
pe de o parte distrugerea unei clădiri are drept elect, de regu]ă, şi
Înî;Î;:tîj:;Ît:e;:dtîî;ΧÎÎÎ]:dfî;;;:s§s;Îd;]Î:;nîe:a:{ÎÎ::]Î3a:jsî]îÎ:uâu;§rfîbcîşî;;ÎÎDC:,;Îjg:.:ţ: distrugei.ea conţinutului acesteia, iar pe de altă pai.te sarcina termică
genul djn aer. constituie,
•tea, deseori,
cele două perîcolul
pericole primipal
pot exista pentru dădire.
independent unul deCu toateAstiel,
altul. aces-

poate să existe ui pericol mare pentru dădire, ±ără un pericol apre-

ciabil al conţinutului sau poate să §e ajungă la o pagubă apreciabilă
î:::r::Îe;Î;Îjăî:î;:Î;Î:Î:aaesrî:=:e;Î:eî:Îje:;:€ş:Î;sdpîîţ:Îz;]:n:cţŢ:s;:e:jpsdâî::;];Î::âen:3e:î:^:P:t a conţinutului cu mult Înainte ca pericolul să ameninţe dădirea.
Din cele arătate rez!ultă că pericolul total nu poate fi indicat
Bolul de seamă În Înlăturarea acestui fenomen Îl au măşurile Printr-o singură valoare numerică. Deci, trebuie stabilit;e valori pen-
de p!`evenire a incendiilor. tru pericolul clădirii şi valori pentru pericolul conţinutului. Pentru
aceasba este necesară cunoaşterea mărimii a o §erie de indici care
emctîle|Îcc:iE:tâteeîng:âEiucăpeensttre||:esâs:rutăă|Ş|ea:3feecieziee:i:ie=taei să intre cu valoarea respectivă În unele relaţii matematice, ce nu
măsurideprevenîre,careaucascopprincipalumătoarelo: fac obiectul acestui capitol. Totuşi, se poate rezuma că, la baza sta-
bilirii pericolului de incendiu trebuie să stea, pe de o parte, factorii
aun.ui=ân%ennF#ŢeaEaUnrivet-rieFdur:"=-#E#%%ş%âregâ=âzbwnfte importanţi care determină producerea şi dezvoltarea incendiului, iar
pe de altă parte, ±actorii ce trebirie §ă detemine prevenirea incenl
EE]H&[]ujE=[jmjjj]î[Î[jjEEjFEÎ]ÎNjE]E]g„[Î]Înj#j[]j]H]EE[ÎjT diilor, exprimaţi În ,aceasta prin anumite mărimi.
Produsul dintre factorii de pericol redă pericolul de incendiu
potenţial, În timp ce produsul mărimilor care micşorează acest pe-
ricol exprimă valoarea. efectivă de protecţie.
PericokuL potenSial
Pericozt.] de j7tceîtd6« =
MăswmîLe de protecţie
1

19

I'entru stabilirea -pericolului de incendiu potenţial se va ţine
seama de :
- ScrTtiw teT"ică ;
:;= c.ondţţi}? ,de v.izt.bttifttte şi posibîti±ctiea cn.eşterîi pcLgubelor
datorltă ăegajărib fii:m;ukui ,.
::-:_ 'r?ărimea corn;paţfi.meT±e|or de_ imcendi;u în f wrwSie ăe .posi-
bi,l,itatecL 9e_3v.acuar.e c!.călqpŢiâ şi vem#l,cwea îmcăperiikoT ;
- ^wălSime_a încăperi3, Tespecti;v a ckădiTii ,.
= ?v?rţkuţi}ita±ea
de cti.dere ae.ştsrii
cu aeţiunri2 corozivă ,..--pa.gubelor ătioi`it-a d,egajăTîi
a de gaze
agLomrei`cwea.de valori (msteTiale eto.) pe w"i±ctiec. de supra-
faţă.
Cu ajutorul factorilor de ,pericol trebuie să se stabilească atît
gradul de .pericol pentru .construcţii şi oameni, determinat de incen-
diu, cît Şi mărimea pagubelor care se produc datorită efectelor se-
c`imdare-ale-imendiuluircaide-exemplu-
de aivlere cu acţiune corozivă şi aglorierare'a de valori.
Dinti.e măsurile de protecţie fac parte :
- măs%rzze 7ţo7.mcize (regulile generale şi specilice de preve-
nire a incendiilor) ;i
- măst4r8.Ie spec3.aze (instalaţii semnalizare, mijloace de legă-
tură €u unităţile de intei`venţie, tdotarea pompierilor, insbalaţii auto-
iiiate de stingere etc.) ;
= csigw`aTea. umei cmumite rezistenţe la foc a ckădiril.or.
În general calculul pericolulţ de incendiu trebuie să ţină
seama de doi j:actori pi.iiicipali :
-scw€tna teryic.ă calculată î"±T-wm, ctmmi± mod.,
T i..e.Zisî3?icc ta foc a cLădj;riloT, a,preczată şi i"ter-p`retată cu
toat;e impLicaţiil,e.
Sarcina terniică SQ constituie primul şi cel mai Împortant pa-
i`ameti.u al pei.icolului de incendiu. Ea reprezintă cantitatea de căl-
îeurr:|g|eorca€râmobE3îitbei|g:gfî,iaepşriinmc.obT|beŢs;.±sţ?gt:1eiă:%ta#iateâeŢtâ:
de incendiu.
Densitatea sarcinii temice se determină prin raportul sar-
cinii termîce la suprafaţa spaţîului aîectat de incendiu (suprafaţa
c®mpartimentului de incendiu), conform relaţiei :
„ lelor combustibile este posibilă numai dacă se deţermină (cunosc) o
sQ ,=Z:,QI.M!
AS _ Ao [MJ/m2] ;
20
*
SQ ± Saricina temică, în MJ ;
Qi ±= puterea calorîcă inferioară a materialelor d.e aaelaşi fel,
În MJ^€,g- ;
n'fţ.± masa totală a materialelor combu§tibil6 de acelaşi fel,
î.n kg ;
A6 === aria secţimii orizontalie a ffaţiului afeotst (oomparii-
memtiilui de incendiu), ân m2.
Pentru a se lua în consideraţie influenţa ventila.ţiei şi a con-
firguraţieî încăperii, în utiinul timp se foloseşte o altă relaţie de
€aicui La sarcinii termice :
q_- ŞlVri:J4f
(G H)
,
4 f == §upraf aţa totală a pereţilor Înconjurători, în pi9 ;
Â_; == suprafaţa ferestrelor.
Rezistenţa la Îo.c a elementelor de construcţie este o noţiune
actualmente deja destul de precisă şi susceptibilă de .a ±i măsurată,
mai ,mul.t însă idatorită oerioetărilor efectuate În iaicest domenLu este
posibil §ă f ie calctflată. Aceasta este defirită şi măsurată în confor-
mitate €u numeroase norme naţionale, existînd chiar o noi`mă inter-
naţională. Tot,uşi `pentm oa pezistenta\ 1,a foc să constituie .un elemjent
de bază în ,asigui.area securităţii împotriva incendiilor în construc-
ţii ar trebui ca ea; să fie Îmbunăti.ţită.
În 'prezent, noţiunea de rezistenţă la d:oc se bazează pe treî
elemsn.te i(oriberii) : st.abilitate, izolaţie termică şi efanşe€tafe Za fză-
•.ărc.. Ar trebui să se ţină seama Şi de un al patrulea element : e€at?~
şeztnfea }cL Jt4m, incluzîndu-se în afara ±umului provenit de la f ocar
şi pe cel succ`eptibil de a ±i produs de însuşi elementele de constmic-
ţie im faţa neexpusă la acţiunea incendiului. Desigur .trebuie stă-
vilită t€ntaţia de a impune penti`u rezistenţa la ±oe valori anormale
În detrimentul economic. Unii `specialişti idin străinăbate susţin că o
rezistenţă la.foc de două ore este deja ridicată. S-ar Înţelege că
este nevoie
•pentru de a limita
stingere şî nu `consecinţele unui
de a „Înohide" incendiupînă
ineendiul .pînălalaar-derea
intervenţia
tu-
turor materialelor combustibile, aidică de a se lichida de la sine.
Aprecierea pericolului de incendiu al substanţelor şi materia-
se;rie &e para"e+r.i ca .. ® gi`upa. de combustibtlittie ,. ® imd;1cii ăe
combustibi;Iltste ,. ® te"peTstuTa de i"fLa;mcLbili;ktke ; ® tem;peTtiwŢa
de aprli\dere ; ® tempeTctiwra df2 autoi"fia:mm`e } ® ±endLmţa sp're
21
 aan:k#hr:%JC;S:ti.?a®t_E_±p_efTr_Va|atkuFddee?%şpt%Îz%â-ăi,zgetim31e%m#TaapS%T#e=e
a®#5%baţsş#%1rd#g%e%r%ga%bp%tiiwîi+~Ti-şbăoăet#:t-aez*%%aăT;ggTL'35.',.
b. Grupe de combustibilitate. Prin combustibilitate se înţe]ege
gââpj:Leîtş:euaapâ;şLrâî.o au une[e cc,rpuri do a arde în prezenţa oxî.
dlasificarea .materialelor din punct de vedere al combustibîli-
tăţii §e face în funcţie de capacitatea acestora de a se aprinde şi
de a arde în contînuare degajînd căldură care contribuie la dezvol-
tarea incendiului. Din ace§t punct de vedei.e există .trei griipe de
combustibilitate :
1) J7mombt4st€bize sînt considera.te_acelemateriale_cai:e_ subln
--`--fruŢEn-ţă-firciŢifiiTs=uTliETm-plEEăi=f-iî-a-r`-`r-i-d~iăă-tieŢT=:=-=
aprind, nu ard
mocmit şi nu se carbonizează (de exemplu : ni§ipul, b^etă-riL'I,--z-g=aŢ
mortalul, sticla et.c.) .
2) C'ombt4s*ib€Ze sînt materialele cai.e sub acţiunea focului şau
a temper,aturilor Înalte se aprind, ard mocmit sau se carbonizează.
Materialele combustibile se clasifică la rîndul loi` În funcţie de
posibilitătile de a fi aprinse uşor sau greu şi de capacitatea }or .de
a contribui la dezvoltarea incendiului, În patru clase .astfiel :
- cLasa CL - pTactic nei"fta'nm.bile ,.
- dasa C2 - ăificil imflamw.bike ,.
--.- clasaL CB ~ medtu i"flcmabike ,.
i clasa C4 - uşoi. inftccmabiLe.
3) Materialele din clasele Ct şi C2, denumite în ansair.blu
gret4 comb%stgb€Ze" sînt caracterizate şi prin faptul că ai.derea, moc-
nirea sau carbonizai.ea au loc numai În dazul existenţei tunei. surse
exterioare de ±oc s©u d€ temperabură înal,tă, înce*înd după Înde-
părtarea .acestora. In'cadrarea materiale'lor icombu§tibile În ţma din
clasele Cî-C4 se ±aoe pe baza înoemărilor specifice, eîectuate În la-
boratoare autmizate în acest sens.
c. .Indicele de combustibilitate (tabelul 1). Acesta este c) mări-
me adimensională, care exprimă raportul Între cantiîtatea de căldură
degajată de materialul care arde şi cantitatea de energie termică a
sursei de aprindere. Se determină În laborator piiin metoda calori-
metrică. `
22
Tabetul 1
Clahsiîiî`area substa;nţelor şi mateTialelor după indicele de combustibiu{@te
Grupa de combustibultate -
Pentru stabllirea gradului de combustibilitate, în ultimul timp
şlenuiiTdŢoo#:1ă=1Lo:ăâîLeiÎiŢaerteodâoisntrd:c?louniti::ăogigâ:dăc:::
deperriens)r`---
d. Temperatui.a de inflamabilitate. Aceasta este temperatura
niinimă la care Vaporii unui lichid combustibil formează cu aerul,
deasupra acestuia, un amestec de o anumită 6oncentraţie, care să-l
aprindă în contact cu o sursă de aprindei`e (flacără, corp incandes-
cent, scîntei eleetrice, scîntei mecanice etc.).
Tem.peratura de inflamabilitate €onstituie un parametru de ba-
ză, cnre poate f olosit cu operativitate pentru indicarea cu aproxi-
maţie `a. condiţiilor de temperatmă în care o substanţă combustibilă
pi.ezintă pericol de incendiu. Această temperatură se ia În €onside-
rare la dasificarea proceselor tehnologi.ce, a încăperilor şi instalaţii-
lor diipă gradtri de pericol de incendiu, În conformitate cu normele
În vigc"re.
e. Tempei.atiira de aprindere. Substanţele şi materialele com-
bustibile se aprind la temperaturi diferite. Prin temperatură de a-
prindere se înţelege temperatura cea mai mică la care o substanţă
af lată în prezenţa aerului sau oxigenului trebuie încălzită penti`u
a se aprinde şi arde În continuare, de la sine, fără înc'ălzire ulte-
rioară. Temperatura de aprindere este caracteristică numai substan-
ţelor şî materialelor combustibile.
f. Temperatura de autoinîlamare. Autoinflamarea se produce
În condiţiile existenţei unei anumite ca.ntităţi de vapori şi a realizăi`ii
temperaturii de inflamabilitate. Prin temperatuă de autoinflamare
se inţelege temperatura minimă pînă la care este necesar să se în-
căl7ească o substanţă combustibilă pentru a se produce aprinderea.
ames[eci]J.ui de vapori - aer, fără a veni în contact direct cu o
sursă de aprindere.
23
 g. Tendintă de autoaprindei.e. Acest fenomen se constată la
L ± concentraţia, În o/o ;
a, 4, c ,... /!± conţinutul, În o/o de volum al fiecărui component
dip amestecul considerat ;
4,B,C...N± 1imitele inferioare sau superioare de explozie ale
componeneelor din amestecul considerat.
:i:Î:1c;u:Îîiîlîj;:âîo::;atîiîi;;!Î::r;ijiî:uîiot:ÎEîrîî.bîîr;ÎÎ|iii;`i:ipîu;:Î:aiîiîb;Îa:
şi biologică.
âga;ă|:cl?:;Î::sît?li;ăărr:t:e:.g.cpaerşaitiioiF:?#ilceeaprnaocrtijedăau,2goeăjoîsirra;alcft
E=râţ:rea:rg:a::gîeeh:căjîekpe:îidârrînteJ=.igşi:etşlanrââ:â::rîîziepâ.iâl|j:mh- •mmTaesE5rearaiuEftein:g#iioaî:|ecodneju:ătpo|:z:exeâs:tîîgsj3i|aue.neţ:iŢnaf
fe[.ioal.e.
ze]ec:.m{bnuţtTb:::]p::ÎoE+oazîgu{H;Ţrî:Î]ea±gstee#+oîzîeek]ţâFvoeriîcîîegâ:
rîît®:]%,:t]ŢaŢuarîîetsg:::mcîenaaăîoT:ţ:]]eă,d3eeFo]tozfîoe]oîgîcroeŢaŢLffleedcem#:;
--:i=şso:gE:a,;răţa:c:ăerîuiââaE=l:ă3::Îo:e6:şeââoe|r..i:=-ssea=uâeştreaf#::işă jos:
inîerioară de explozie.
2/nJ.eD X 10 _ !-20
:1. Concentraţia maximă a gazelor, vaporilor sau a prafului În Lţnf.i=Limf.gn-
100 100 ,

:e;,te]Îacîr=itaăpsinpdeer:3aarâaăe ee#|oozziiae. nu mai este posibilă se defi-

LSHp.f = Lsm.2o + I..up.eox15 . t-20
100 100 ,

L.„/.t, Z,s% ± liiritele inferioare şi supei`ioare la tempera-

tîiîă]§;§d:;îîŢi::n:Eiî!ai:Î;jj|a;;§::i§:Î:B3;g;:i;;;Î,:]pggit;iî:;Î:s:§:2:at;:Î;Îei:Îaî:srî tura t ;
Lţ" ; 4"p.2o ± fiLm;itedl: i#%ri;oare şi superioare la tempera-
f
val.rllehmtel.Î:t:=aş;iî;Fjîl:a;ÎăŢdeea.axJ.u,::.=seestfe.clŢs,e::::
L ' ---.------- i-^VL.L`. .J` Ll/J.UBţ:O\; J.C|

.i3â:.=:l.ÎÎ:Îs;Îi;ngaâ:Î;Î:.:ts;uÎîpij§1Î::;Îă:râ;Î;Î:Îîjî:s:tl;Îâi.:a;Îrdîeiîepir;:Îaîel;:ciia:eî::l;Îeî:Î: :|Î;c;::uei.o|Î.octn:c:::oEâî;ş|edeş,g.:pig|::gu:.Îeadde:.e:x:pep|ngt:r:â;Î:hfîdâîţoarhi%|rsi::er::
să sting flacăra. penti`ii pi.evenirea exploziei de vapoi.i, gaze şi pi.af combustibil în
spaţii Închise.
i. Energia minimă de aprindere. Aceasta se defineşte ca mări-
posibiFexpn'3ăâiEtersete#Etie|:ehgf=â,o=aăp:fssuapuerporaa|ţă,c:e:â:#nsîînndt
în acest caz intervalul de explozie.
Fe:n::.l:nilă|Îi||adşrnee:'gieniuŢ:ii.essîâţeăee|â:i:icisâu®;n5ââ#işei=uâiecriesnată
Limîtele de explozie ale unui amestec exploziv se pot calcura i)i.af cu a.ei.d, 1,a o anumită ooncentraţie (cea care se aprinde mai
cu fomula lui Le Chatelier : •uŞ"`).

]00
:?â.!::Îîliîîa!o:Î:ăeaîg:irel:C%l:OZ;nrl:Ţeţ,Î:cdg;:lî;daear:eâEae:r::aă..P:gria€::Lcâ;
Ţ+++ţ+...+#
defi,|ej;tecî:ţicno:tc`:IntŢai#|mmfnein:ărigânoxpig:gŢneaEleosztiee.tiarddeeraee,;,Î=

25
care s-a introdus un agent de diluare, sub care nu este pos3bilă
inf lamai.ea amestecurilor acestoi.a cu gaze, vapori, sau pulberi com-
bustibile şi deci nici propagarea arderii în înti'egul volum.
Mărimea conţinutului minim de oxigen pentru explozie se
foloseşte la calcularea regimurilor sigui.e de funcţionare a apai.a-
telor şi conducteloi` în cadrul unor instalaţii tehnologice, precum şi
]a proi.ectarea sistemelor şi instalaţiilor pentr`u inhibiţia explozii]or
şi stingerea incendiilor.
Concentraţiâ de oxigen Îăi.ă pericol de explozie se poate
calcula din relaţia :
Cwao.ţc ± 1,2 Cca; - 4,2 ;
maiuŢ.:t,Î:iâlâ.ledeaclîtcă:EcimnmEcaeud±d:=#eendee;tfigŢîimEcmdaere2:aa2rf
lndicele de oxigen al materialelor naturale se află cuprins
între 20 Şi 30, iar al celor sintetice Înti`e 15 şi95. Materialele mine-
rale sub formă de pulbere sau fibre au indicele de oxigen mai mare
decit al materialelor din cai.e au provenit.
1. Viteza de ardere (tabelul 3). Este cantitatea de combustibil
cai`e se consumă prin ardere în umtatea de timp.
diferitţitşîzâefiendaerddeer?cânş|p,rap,=i`doer.sxoilâgâ,clicehiÎâ,tşi:ifâzloaasaerd:îte:
starcina termică @ materialului combustiibil ; §upmfaţa §pecifică a

._c_„_„. .=_â=e.:cînt:3E%%egup,.tu=az±:g,ă_Înd_ey::îg]euŢp_î.Ţ [a[_n_este=t= gaatreci;cuiâ`ârrasoşidepi%prrîgtoăr,tflşu#âi:rŢau|lu|aâes:%r#ug;.PbdiT:dce.nudT,iidfli:

+__.m.eţ_eoi``ologice etc. _ ___ _ _ .__
Ce# ± conţinutul minim de oxigen pentru explozie., în În cazu incendiilor, intensitatea acestora se defineşte prin vi-
0/o volum. teza de ardere specifică, exprimată prin cantitatea de combustibil
Relaţîa este valabilă pentru Cex > 3,50/o volum. cai.e ,ar.de în unitatea de timp pe unita,tea de suprafaţă În zona de
ardere.
Tabelul 3
almekrilEfiîc:13mqeetâxing.âŢer(.tâbg;:.ib3kEisie..â::iănău:Ţalqâăoî:igăe: Valori orientative pentru viteza de ardere §pecifică a \principalelor
mai fi supus acţiunii sursei de aprindei`e. materiale combustibile
Valoarea indicelui de oxigen se calculează cu relaţia :
100 X 08 Naturamat:ăi=lbe,l,€i[bşîl]e5Ubstanţelor
Greutatea
02 + N2 , lk8 mmJ] [mŢin#Îî-`]

Oa ± proporţia de oxigen (rapoi`tul volumetric al oxjge- Lemn (gi.iiizi, mobilă)

nului) ; IriL',tte afina.tă
JVB - ProporţîaL de azot În amestecul de găz (i.aportul volu- Căi{ciuc natural
Caueiuc sintetic
metl`ic ai azotuiui). Pc.Hculă de celuloid
Ta`beliil 2 Plexi8las
Indicii de oxigen pentru cîteva materiale şi substanţo combustibile Stiv-? de ]emne
tâ:`ate în aei. liber
Polistiren
Natura ma:8#g`Ţ!:ilb[Î: Substmţel Vaioarea indlcelui de oxigeri io,..o v6iu"] Textolit
Bumi)ac afînat
Cel i`ţoză alînată
Polietilenă Cărţi pÎ raf tui`i de lemn
Poliester T`irl)ă În sti`re (umiditate 400/o)
Policloruri de vinii A€e„nă
Poliureban Beiţuină
Etet. clietilic
Eeribuarcă (2°% nyion soo/o iînâ) Pecl`JI
Ace\tonă Păcut.ă
Tcd.uen Ţiţei
Petl'01 Aleo`.1 etilic

27
26
 • Tabezî;i.j
Dacă se cunosc masa combustibilă specifică (masa de combus-
tibil) şi viteza specifică de ardere se poate determina durata apro- Presîunile de explozie pentru cîteva amestecuri de pral-aer
ximativă de ardere liberă. Aceasta are o mare importanţă pi`actică
la elaborarea măsurilor operative corespunzătoare pentru cercetarea
şi combaterea incendiilor.
m. Viteza de Încălzii.e a ]ichidului (tabelul 4). Este. detei`miJ.
nată de viteza de creştere a grosimii stratului de lichid, în caz că
acesta arde pe o supi.afaţă liberă, a cărui temperatură este egală cu
tempei`atura de fierbere a lichidului.
Viteza de Încălzire se foloseşte în calculele care se refei`ă la
stinge.rea incendiilor de lîchide depozitate în rezei'voare.
Tabe]ul 4 Aceste pi.esiuni sînt capabile să distrugă clădirile, mărimea
Vitezele de Încălzire a cîtorva lichide combustibiie distrugerii depinzînd de efectul distrugător al presiunii.
Dlametrul rezervorului Vlteza de Cu cît efectul presiunii durează mai puţin În urma unei ex-
__ _Ha:tu[aJichidulu|.c.Qnub_ustirll _ i-]- î`|ri:7ire __ -g:t:e:i:rră.căauri:;i=:ţrîîvăigârue?arţ|dsts?:e:ş;:i:îg;:|ă:r?;1:iăgeă,e5::a:t:|:|::!|Ef::
[mm/minl
`80
Acc.tonă 10
Benzină auto 80-260 8-9 loc la o presiupe de 0,1 at.
Ţi[ei 130 4,6_,4 După unele date din literatura de specialitate elementele de
70 6,0-15,0 construcţie .ale clădirilor riezistă Îără degria.dări aprecia.bi]e .la pr€-
#eîî:%ăorjâăL3îtautgî2d5îo%te 56 4'0
Păoură 1130 1,8J'0 siunea dinamică de 0,15 at. Aceasta înseamnă că dacă presiimea
lă explozia amestecurilor este pînă la 0,15 at, elementele de con-
Datele din tabelul 4 sînt orientative, la rezervoare cu diame- strucţie ale clădirilor actuale de gradtu 11 i`ezistentă la foc nu
tre mari vitezele de încălzire sînt mult mai mari. voi.,fi distruse.
n. Presiunea maximă de explozie..Presiunea marimă c`are s-ar
Timpul de acţionare a sarcini dinamice se consideră egal cu
produce, În caz că n-ai` exista un schimb de căldură îritre produsele
de iarderie şi pereţii insbaLa,ţiei, poate fi calculată cunoscind concen- timpul de explozie (ardere). După unele date experimentale acest
traţia, compoziţia substanţelor respective, stai`ea iniţială a siste- timp variază de la sutimi de secundă (amestec de hidrogen-aer),
muluiîâi =aHitâteeax;Fobzî!|aonrţeio=e:3:â:Ţ:|o`|?aăŢ g:âfif-=::-:r)ăe vapori şÎ pînă la zecimi de secundă. De exemplu, viteza de ardere a an?es-
teeurilor igaz `coml"stibil-aer se consideră egală ou io:1-0,2 s, iar a
gaze cu aer, care se pi.oduc în clădii.ile industriaLe închise, iau naş- amestecurilor praf-aer de 0,5 s.
tere presiuni destul de mari. o. Caracterul reacţiei Între substanţe care ard şi mijlocul de
Calculele efectuate arată că în urma explozieî unui amestec stingei.e (apă şi si]umă). Apa sub formă de jeturi compacte sau pul-
stoeclriometric de pi.af-aer Într-o ca.meră cu volum constant, c.ind verizate, spuma mecanică şi chimică sînt cele mai răspîndite sub-
combustibilul şi oxigenul ai. reacţiona în întregdme, presiunea ma- stanţe de stingere a incendiilor. Totuşi ele nu pot fi folosite În toate
ximă de explozie ar fi de 1-15 at. Mărimea presiunii maxim.e a cazurile. La contactul Între apă şi spumă şi iJpele substanţe care
exploziei se foloseşte în calculele rezistenţei la explozie a apEi.rata- ard, se poate produce efervescenţa şi aruncarea lichidului în ex€e-
jelor pentru gaze, vapori şi pi.oduse pulverulente combustibile, în i.ior. Unele reacţii chimice se desfăşoară violent şi măresc intensi-
calculele supapelor de siguranţă şi ale membranelor de explozie,
tatea arderii, putîndu-se produce şi explozii. În alte cazuri Îolosirea
ale carcaselor echipamentului electric protejat la explozie.
apei şi spumei nu prezintă pericol, dar nu este eficientă. Pentru
În tabelul 5 sînt cuprir`.se cîteva date În legătură cu pi.esiuni-
1e care se pot înregistra În urma exploziei unor amestecuri de fiecare material şi substanţă combustibilă trel]uie să se stabilea§că
cea mai eficientă substanţă de stingere.
praiaer.

28 29
 CAPITOLUL 111
REGULI GENERALE DE PREVENHBE A HNCENDmoR
1. GENERAI,ITĂTI
Jnlăiturai`ea pericolu]ui de incendiu din Întreprintderi, inistituţii
şi locali.tăţi, implică, În primul rînd descoperirea şi eliminaraa din
timp a tuburor €auzelor de incendiu şi În al doilea, rînd, respgc-
tarea ou sti`iobeţe a regulilor şi măsurilor de ]peverire a
-`--dH16-r.--R`e"z-alf5ăLăETesiŢ6î`
t>erinţe îriri-ăfiri;ă~riuTi;Lmi desfăşui`area
În Întreprinderi şi instituţii a unei aotiwităţi norm.ale, oonffinue ci
Şi contribuţia h întărriea economiei naiţiionale, eviffindum astiel
orice pagube materiade sau pienderi die vîeţi cmeneşti.
De aici rezulL.ă, că fiecajrie om al munaii, jiecare cetăţean
trebuie săii aducă cc)ntrLbuţia la apămariea` bunrmiHor obşteşti
împotriwa imcer±diilior.
Pen'tru aceasta, h loc.ul de munică, la lo.ouinţa, figcăruia precum
şi În oriK}e împrejurar,e, este .neoesar să se respecte o senie de
reguli, care duc la în]ăturar`ea periooluliui de incendiu. Aceste
ieguli trebuie cunioscute Şi resq]eotarEe În miod obligaboriu, indife-
i`ent de natii.ra o.biectiv.ului, a ins"buţi.ei sau a lo'oa"ăţii.
Desigur îh aifar.a aicest®r regudi genemh miai tr.ebtie reşpec-
•tate o serie de mă§uri telmrik:e de preverire şi stingere a incen-
diilor spemffiice fiecărTui prooes tehmTqgiiK! în parte, insti.tuţii, locali-
tăţii, toa`te avînd oa scQp înlătura.r`ea pericolului de incendiu.
2. REGULl oBLIQATORn
a. Întieţinerea incintei obiectivului. Pe teritoriiul întreprinderii
ciit şi în secţiile de pi`oduaţie trebuie să existe în toit /ti.mpuJ. curăţerie
Şi ordine diesăvîi`şită. Deşeurile. care rezultă pe timpuil des€ăşurării
prDcesului de produ.cţie oa : talaş, r`umegtuş, şipti de lemn,. puzdenii,
coji de floarea-soarelui, hîrtii, cartoane etc. trebuie evacuate
sistematic, pe tenenuri destinaie în aGest scdp. Aş:chfi`le metalice,
m.aterialelie de şters Îirbibat.e cu .uleî trel.ui.e pă§ti`ste În locuri
speoial amenajajte.
30
Pentr,u a se asig'ui.a accesul liber la clă'diri şi constrtţirţiî,
intervdeLe dintre acestea nu se vor folosi pentru depozitarea ma-
teria`leloi., utilaijelor, ambalajedor etc.
Pe teritoi.iui întreprindei`iior cu pericoi de expicizie saâ~cu
pericol accentuat de incen{dLu, se in`tarzLce liolosirea lo.cmiotiveloi`
âge®#n,%i:=-ăâ:r.mEge#'bl:stsr:ti,i:Feeai%puani:?Tlpedts:=tzâă`l',Î
întieprinderilor, §ecţiilor, lo.oaffităţilor care au clădiri cu acoperişuri
combustibile. La intrarea pe asem.enea teritorii se. aşează seimne
distimtiiv\e pentiu. atr,agerea a\tenţiei.
Căile de aK3roes necesare cin=ulaţiei pe terir[oriul Înir,©prinderiŢol r
şi la grupurile de clădii.i social-administrative, se vor Întreţine
asrffel îmît §ă fie asitg.umtă în pertmanenţă posibilitatea, i"tervenţiilor
±9_r_mLîţiiEijşisubunitĂţi!±LdLS ±rice ano[timiJ, atît ±
cît şi. maiptsai
fin caz de îmchî]dere a unor pc)rţiuri de drunuri de ac€esj În
p-#en?pî:ăr5:ml:ăăatrî::;âtî#rneţp@:ăaţîi::md@Etş,':il%:?uînnitî::ândlg
:âsg,ievxeft:stteet:3?â§rîrtăiempr:năpeis:,gicsa€tâtaoraereîeen,ălăud=ii:lel.i,i:t
repa,i`atţie, la tonaj.ul maşirilor de stingere prevăzute pep_tru
inri:enrenţie.
Trecerile pentr`i vehiK}ule şi oameri peste liriile f er,ate inteme,
trebuie să` f.ie Înitobdeaiuna ltibere pentru circulaţia maşinflor de
stin8ere.
pne"Ee?Fîritî:ţilri?ebideceti#:aroeuş|Pepl.±aît€rdaereegî:Ziârlşi,eil::eggEţ`:
bustibile fol.c)siriea focul.ui deschi§ este interzi§ă, în .afara celui
•n©cesar pentiu prc)ce§ul tehnologic respectiv.
În sectoar,ele din inidmta mtreprinderii, unde este posibiliă
aicumuhrea de vapori sau gaze combustibile, circulaţia auitovehic'ii-
le]or, mo.bocicletelor şi albor mijloac€ de tranGport trebuie intei`zisă.
În aoest sens se afişează inscripţii corespunzăitoare stiu indicatoa.2.€.
Fumatul pe teritoriul sau În Încăperile secţiilor de producţie
C.u peri.c`ol de `explozie sau iimemdiu es\te admis numai În loc``tTj}e
stabilite de cond,ucere şi spe;cial amenajate (prevăzute cu posibilittiţi
Pentru stingerea ţigăriloi., chibr,iit.elor), fără pericol die imcendi`.Ţ.
Utilizarea focuLui deschis la dezgheţarea instalaţiilor, cond`±r-
telor, aparatelor de orice f el, în care ciroulă sub5tanţe combustibile
este inJterzisă. În acest scop se pc)t utiiiza : nîsipul fierbinte, apa
oaldă, abur.ul sau alte mijloiaice, care nu prezintă pericol de inc.en.dîiJ.
31
 Luci`ul ou focul h condutiele cm lichide cmi.bustibile este
Î:.nŢîîss:Fîa±ăŢ#paătcgeazaeîâstreânF#ue,fopsfîngoaTjsrst±r3d%u]EŢepg:
8az inert.
Exeouitarea tempomră a unor l"3rări cu foic deschis (sJud.ură,
§tă:ieprogtemfea*leio=:f.i,eîgai:c::ijn„;â=i3#|upcÎLic3:Îă`:TiEgriă:
rile, pentr`u care ti`ebuie elibei.at peimis de lucru ou foo sînt :
sudură, tăierea metalelor cu aicetalenă sau gLaze, lipirbul ou ajutcml
flăcării, lucrăr.ile de ±orjă, cde de cazaiBerie etc., care pst pnorvoca
sQîn,tei.
Distruger.ea diverselor deşeuri combqJstibile rezultate din pro-
cesul de prod.uoţie se poate face numi în lo.ouri special amenajate
(crmatorii).
Ua:anevmr€a va{goanelor c.f ., uzin.ale ntormale-sau cu `ecai`ta-
gî:Îdţ:n%g'â::=1uŢâ:c:e:ŢffioeFi:c::Îolg=1ăuve:eâă=brie%:pog]EF=n:ă:
prevăzute cu dispozitive de captare a scînteiloT). Folosirea în a§e-
menea obiective a loocmoti.velor obişnuite se .poate faoe ntmi cu
condiţia limitării accesului lor la distanţă faţă de locurile pericu-
1oase, înaît să nu. prezinlte periiool de in€endiu sa.u ezEplozie.
Mijloacele de tranqpori auto car.e cimculă În locurî ou peri,col
de iuQendiu, vor li prevăzmte cu itobe de eşapament, avînd dispo-
ziti`..e de i`eţin.ere a scînteilor.
EleotrocaT,ele oare se fob§Sc În locuri cu pericol de incendi.u
saiu explozie vor avea partea eleotriică pmtej®tă, coi`espunzător
mediului în care lucrează şi nu vor prezenta de±ecţiuni.
În locurile unde există pericol de incendiu şi explozie este
intterzisă folosirea scuilelor din metale feroase, Îobsirea de căhe
i]er.soanele oe a.u a€ces în asemenea lioouri, a înieăilţămintei cu cuie,
blacheurilor, potcoavelor, executate din materiale care pot produce
scînitei, pri.n lovii.e saiu freoare (între ele, sau cu părţile metaliice
ori din beton ale .construoţiiJJor Şi instahţiilior).
Folosirea flăcării deschise pentru fluminat aumînări, chibrituri,
facle, lămpi sau alte asemieniea surse) În magaziti, depozi.te precu:n
şî în alt loc un.de există pericol de imendi.u, este imterrisă.
Focmfle, ±ăcute în curţi, pe străzi, În cîmp, şi în. genei'al în
aer liber, nu trebuie lăsate fără supmveghere. La plecarea. persoa-
nelor cad`e le-au supra/vie(ghearb fo'curile se sting. Pe timp de vînt
loc`urile deschise sînt in,terzise. Cenuşa şi zgura, evamiste din
32
B ş|P.?ăocî:âuşrii ;;nof:)oadrgşins:tbeel%râcLu ;reenbfie aacŢstncsasctâpl;a j#pîămă`e:=e:
ziita.re se sting ou apă.
b. Intreţinerea clădirilor şi În6ăperilor. T`oate clădirile Şi Încă-
perile tehnologice, de servicii, de depozitare şi auriliare, trebuie
Înttieţinute permanemt În st.are de Curăţerie.
Coridoarele, scările, aecesele, ieşirile din secţiile de fabricaţie,
Întiiperile din pod etc„ se vor Îrireţine permainent neajdmiţîndu-se
;orlgefînli?::ÎŢŢtEdte#zitdaer=o:;vtârsaeclă;Ţa5e:riva::,iE#i];ei,Ţîte.±
de `ţecesitate pentru a se `asigura cii.culaţia În condiţii lipsiite de
])erîaJÎ]; caz de pericoi toa.te .i]şide trebuire să Se desthjdă liber.
•(h îrLcăperile aglcmeralte, În direcţia ieşirii din clădire) şi să
asigur€. _posibilitatea_ evaieuăriifăi`ă riscuri~ a_pers o anebr din jnterior_
În casele scărilor se interziioe să se amenajeze Îmoăperi. de
luoru, de d.epozî.tare sau ou o altă destinaţie, să se monteze. con-
duate inidu5triale de gaze, de lichide combustibile, să se amenaieze
ieşi[.i din cas`a ia§censoarelor de materiale, pr.e€um şi să se instaleze
tii:laje sau .obiecte, cam să inccmcideze circmla.ţia oam.enilor.
In încăperile de la subsol Şi demisol în clădirile tehnologice
i'iratî::ige::=î:offi!Va;e:ea::ru;;:,:Ş:j=;:enrig::Seii:oeidşdi:iup±::±îaiF#uÎ,XP1°krieli°or:
• Lămpile penriru iluminat sau gătit, care consumă li€hide com-
busti'oile, Iiarele de călcat, reşourile, radi.atoa.rele eleotrice, plitele
ele=trice (alară de cele a.utx}mate) sau sobele nu tmbuie folo§iite În
§tare defectă şi nici niu se lasă nesupravegheate pe tiripul folosirii
lol..
cudisş3irtriivl:f:nprp.et:ecţ,iiieî:t#rţpşi.ş;tă:iliaŢnin::niE:TuieşiŢ€;%:
selor .arderii (uşi antif;oc, per.dele de apă, iclapete etc.).
Dacă obstaoolele anitifoc sînt traversate de diîerite condu`ote,
intei`spaţiile dintre acestea şi elementele de construcţie ale obsta-
cx)1elor (pe îmtrea.ga lor grosime) trebuie astupate etanş ou ma+terial
ino}mbustibil.
Ins'balaţiile de proteeţie contra incendiilor şi de evaouare a
±.umului În clădirile ou un mai\e ntumăr de ni.veluri trebuie să fie
peiimanenit în bună stare de fumţionare.
1ncăperile Şi ,utila,jele tehnologice trebuie curăţite periodic
de praf şi de alte deşeuri combustibile.
33
 • ® În clădirile în care se desîăşoară procese tehnologîce şÎ
în -cele administi.ative, se interzic : ® oşeăcLrea pe căj}e de et;acî{are
a#Ffă%oi#îg,Îoî.b%eu%%ă*ăaăiŢaf%e%tsroarrâiig%g,ît'te,Ş##
(reşottri, €eci67ţ3.ce ezeotrice efcj.
Depozitarea În magaizii, dependinţe sau în locuinţe a unor
oantitiţi de lichide combustiţ>ile .peste cele prevăzute de mod`me
este interzisă. .
c. Instalaţiile electrice. În întreprinderi şî înstituţii sînt
obligatoi.ii ouganizai`e© şi efec)tuarea 1.a timp, con±orm normelor în
vigoare, a revîziilor Şi repairaţiilor., affit a instalaţiilor, cft şi a
e.chi.pamentu'lui şi aparabrii eleotrice.
_` Izolaţia aabdurilor `şi_ cmd.ucboarelor7-_sigum.nţele,-conexiiŢinfle,--
prizele de pămînt Şi i.egimul de Îuiicţionai`e a electrtomotoa]`el6r,
treb.uie verificate de că,tr`e eledbioieni calificaiţi, atît prin reT'izie
la ezrierior dt şi .cu ajutor.Ul apa"telor.
În locui`i im periool de explozie sau de incendiu se vor. fo]osi
numai utilaje, aparate şi alte echipamente electrite, de construcţie
Fneâ;adî|(ăeuEÎcâ;:;ie:#=L[,âi,g:aăf,exdftetiE,;ăg,ŢeââFit;âţi:Ţploziilor)-
Ia instalaţiiLe ekstrice din Încăperi m med.iiu uscat, i.eziste.nţa
izolaţiei se verifică odată pe an, iai. din Încăperi cu mediu umed
sLau ou vapcri ooroziri, cel puţin de dc>uă ori pe an.
Ija taiblorurile de distribuţie trebuie folosite numai sigiff amţe
calibrate.
Tablourile genemle de disitrib,uţie sie recomandă a fi perma-
nent închise cu cheia, accesul fiind permis numai electricienilor
de servici.u şi oFganelor de con.trol şi verifiicare.
Oonectarea la reţea"a electriti a dfferiţilor consumaŢbri de
gantt.î:.;s=oîgâăenâl#ri:â,aappr:rb#eael::eF:g?eti3igEiu|Peşnetîrusailu:
persoî:â`ăoăre=.reco:ădEcut:grsîâreeig#Îiţcaereâei=işl=Ţfi::rfâteectrn:.ufîriai
:prin i`ăsucii.e şi hpii`e, după caire se izolează ou ban.dă izoianţă.
Foliosir`ea abajurelor din hîriie sa.u din alte .m'ateriale cDm-
bustibile la lămpile de il.uminiat este interzisă. Eohipam.enttul elec-
tric Şi apamatele de construcţie eta.nşă (de tip înichis e.tc.), trebuie
SuPuse unui cDntrol sistematic, în ceea ce pri.veş:te etanşeitatea,
stirea gBTnfturilor etc.
Motoarele eleotrice triîazice, care prezintă d'efecţiuni in f.unc-
ţionare, de ex"plŢ motorul În două faze, i7ior fi oprite.
34
da©nâcpt:l.1aie:âiaşti dâclhaipr:#ânjiulelee:Îrcig: În stare deîectă se Vor
excepEoa[oâî[râaenîtgîî]acţ:î]3ăeLîgt:Î:ctTÎFcoătiz:rî±::îL3stiundatdm=ă;xoeŢ
:u::eîigeâtŢmţî*aţlcajig:ţfle::ctdn:Ce=EgiuieritpŢiteăataemŢr:#autreiâ3
fun€ţion.are anomală, care pc>t să ducă la declanşarea inoendiilor.
Pozai.ea conductoarelor şi cablurilor prin depozite şi încăperi
de producţie pentru consumatori aflaţi În afara acestoi.a nu este
admi§ă.
Folosii`ea întrei.upătoarelor, coriutatoarelor, prizelor, dozelor
Îâgăt-::şelâ:şl:aee:Ce#ăigŢc!o:F!a*Cterl,ş?îanrtşta:g-==::#-,se®vt:-dŢ#r#âL
."1eAmtierEârl:adâo:::Bcttrouî;r,Îleoraleelgfcrăiâkiatsia#e5uffidîvi=eeeol3iăîe:
ti`ebuie înlătura.ti.
Conp-urile de iluminat nu tmbuie suspendate de oonductoarele
cai.e le alimen.tează. Ele se vor lixa de plaîon ou cîr.lige sau de
pei`ete, prin oo"5ole.
şi fol::lpLgâ.eî.rcoE;ducagă;r:;l;oar iiaâeî:rŢmi5::h:ÎeLgrmeitncŢ,t, npuregni
admiLse.
lapăfîg*l,p:anre:teecl,Îu=eeata*cn:duîLeoaarpeî::târeiilee3=c:riloaeptăr#elşg:!:
să fie coTes7punzătoare.
Exploatarea iiBtalaţiilor cu elemente metalice nelegate la pă-
mînt 6au k:u instalaţii de punere lia pămînt incomplete, defeote sau
necoi.espunzătoare este interzisă.
#ulcl,z|a:elsiŢg..a|::Ţ:năăfîbo:a:r:::o:ue::sn€:,uŢ:::d:î2;ă:581:#aăiâs;g-Îi:
por`bat.ive de tip obişnuit.
g.i|bt=:e:îţ;aig:e:r:îîe|î:,.;:d:Cdî?t,.;#.î.:'âtâ,1#Vgl.,eeslî:e#feca=::îiî;sli:Îî
Îj:L:L1:1l:a:tl,ne:X;.;Siâ,îlţlâ:î:ge::u:g.ţ:PrŢm?ţo,:a;,e:anîŢaeigEŢŢ":::e:1?riî:epţeir`â,l@®crl::
cel tr}uţin odată pe an şi numai de personal calificat.
35
 d. Sisteme de încălzire. Sobele fără acumulare de căldură
(metalioe) trebuie amplasate la o distanţă de minimum 1,00 m fa:ţă
de elementele combustibiLe ale clădirii şi la O,7io m de cele greu
combustîbile. În faţa ftcaTului se va pă§tr.a o distanţă de 1,25 m
de peretele combustiibil. In încăperile cu pardosea.1ă combustibilă
sobele met.alice trebuie să aibă mălţimea picioarelor de mi-
nimum io,25 m. Sub sobă, pandoseal`a se va proteja împotriva
călduri, iar În jurul ei pe o distanţă de 0,25 m şi În Îaţa focaru]ui
de 0,50 m, printr-un strat de cărămidă gros de 6 cm cu moriar de
argilă sau primtrJun strat de azbesit aiooperit ou taiblă mie.talieă. h
cazul tind picioarele sînt mai scurie d.e 0,25 m, ele se aşază pe un
posbament din 4 mînduri de cărămidă pe lat. BurLamele se vor
raooida numai la coşuri exiecuta'te din zidăr.ie sau elemente pre-
fiabricate. Racordiarea lor la canalele de ventil?.ţie este interzisă.
--- În încăpe-nŢ, burlaneTe~dr o l,ungiriŢ5--mai -mar-5ŢTe- 10,00-~ri-şi-
cu mai mult de 3 coturi, nu sînt admise. Scoaterea burlanelor
prin ±erestrie sau pe sub streaşină, fără a fi izolste de elementele
comibustibile a`1e clăidirii este inrberzisă. Burlanele se izolează pe
o distanţă de 0,40 .m în jur,ul lDoului de .trecem, Î,mbră*Înduie la
exterior cu un strat gros de 5 cm din vată de sticlă sau azbest,
tencuit ; între faţa lor exfterioa.i.ă şi elmentele combustiibile se lasă
° dîstîann!]ăn,Şee dŢî#::îpn==Zonuiui de Î":ăizit;, toate sobele trebiri€
să fie verfficate şi reparate, neadriţîndu-se folosirea lor În stai.e
defectă.
Coşurile penJtr.u evacuarea fumului Şi gazelor arse se verifică,
âeu.Î#rbeuţî:sşăîtsneeaş:răţrînîŢav=,::]ecoş:®#ungî#;î[Şoâ;uăîteustdîebflŢe:î:
clădirilor, iar cele de zid trebuie tencui.te foarte bine. Ele nu trebuie
să pnezinLe ±isiuri pe toată l.ungimea lor, î.n special pe porţiunea din
pod, unde se văruiesc. Coşurile din zid, cele fabricate din beton
armait sau cele de tip termofor trebuie să fie bine izolate faţă de
eilementele cx)mtbustibile ale planşeelor (tavanelor) şi acoperişurilor.
La coşurile idin zid, izolarrea faţă de elementele combustibile se
asigură prin îngmişarcm zi,dăriei de cărămidă cu 25 cm.. Intre ele-
men.tele combustibile ale pLanşeelor şi această îngroşare se va
executa o izolaţie de ciroa 2 an din aEbest saju pîslă Îmbibată
cu ar8ilă_
Îmtre faţa eHterioară a coşmilor de zidărie Şi elementde
combustibile ale acoperişului (şarpantă, astereală, învefitoare), dis`
tanţa nu trebuie.să fie mai rni.că de 1'0 cm.
36
Coşurile de fum vor fi prevăzute cu uşi.ţe pentru curăţire,
care În pod trebuie să fie duble, bine etanşate şi la o dîstanţă de
minin?um 1,20 m faiţă` de elemenbele combq]stibi.1e ale acoperişului..
Sobele şi coşurile de fum Înainte de utilizare vor fi cui.ăţate
şi puse În stare periaotă de fucţionare. Coşurile, burlanele şi cana-
lele de fum se vor curăţa de fum la interwal de maximimi două
lun,i die `fumţionare.
Pe timpul Încălzirii ,cu „sobe" alimentate cu combustîbil §olid
-Iemne sau cărbune -se intei.zic :.. ® aprinderea foctilt!5 (m
b_e±:Îţmă.. _sau alte.|±châd.e c_p`!:'i,bustîbîie ,. ® dâiozităT-eă J -i:e~;;:;ek-J,
şE:b.u%tLOLr._S_3#_._±te ma;.ţeŢîale .compuş€€b3te p-e -soie--Sau -Z;.-ri;ui
tr ,.. _® frwiîomTea s.oţietoŢ cu uş5ţete ăi -riiiri2iăSa;e-- ăăscJh-ise~'}
• depo2zătarea cent.şeă €n azte locur{ decif ce!e special am€najafe j
9.n~.e_ş±PŢg_;_Pegbe.re.a_±ob:el.oT,îmcălzkTeator.ea=eestĂ-ă,-:ă;i_ţLăiiă*r:e'cL--
f±ă_T_ă_..^:Tţ=e"PeTe ; ® foLosi;Tea Eemvmlor i.rtcLî n;ar; -ăeăiii -{:;i;i;;iă
focamiiri.
Alimentarea cu lemne a sobelor din încăperile de pmducţie
şi a.dministrative, în depozin:e etic., se face numai de personal numit
În acest scop, iar Încălzirea sobelor se opreşte cm cel puţin 2 ore
Înainte de teminarea liucr`uilui.
Încălzirea cu căîibuni a sobelDr, care nu sînt în prealabil
aidaptate penitmi acest combustbfl, n.u este a.dmisă.
d„ăŢroecu;eîşo::TEeîâsuărgcaăeatsesp#ŢŞTîkş;uÎ:Ţnaâtcges:oŢaî
În cazul filosirii soibglor alimentarbe cu gaze, rdbinetele de
admisie a gazelor se vor desdiide numai după apmpierea flacării
de arzătjor Şi verifioarea prea]abilă a tirajului sobei prin deschiderea
uşiţei c~şar.ului.
părso#ng:âiîifiîti::ş;esacofpo.cului se va exeouta numai de oătre
Folosii`ea gazelor în sobele nereparate şi a căror ©tanşeitate
nu este asigui`ată este intenzisă. Dacă se conststă un miros de gâze,
Înaimte `de ia se aprinde foml, se aeriseşte îmăperea respectivă, se
depistează şi înlătură defeotelie care au provooat. scăpările de gaze.
Efeotuarea lucrărilor de montaj, reparaţii, revizii sa.u a modi-
ficărilcm în instalaţia de gaze de cătme personal neautcirizat, este
interzisă.
Pe timpul tmnspoFtării şi manipulării buteliilor de gaze liche-
fiate trebuie luate toate măsurile de protecţie Împotriva izbirii,
37
căderii sau lovi:turilor. Recipie"tele Quteli.ile) se foloses:c numai
cu. gamiturile de etanişare în bună stai`e (ne;deteriprate), cu fiiriinul
de cauciuc fără poFozităţi şi nelărgit la capste Şi numai ou r@gula-
•tor de pi.esiune în stare de fiinoţi:c)nai`e. Recipientde (buteliile)
pentru gaze lidef,iaite nu tr€bu.ie aşezatbe în încă`peri cu sume de
încălzire cu.flacără desdmsă, î.n domriti)ar,e sau băî şi nici sub
acţiunea directă a razelor solare. In Încăperile cu încălzire centrală
se aşază la u) disbanţă de cel putin 1 m de sui.se.1e de Încălzire
izolate termic şi la cel puţin 2 m de cele neizolate (radiatoare,
conduicte de transpori stc.). Butelifle priltru gaze lidiefiate n.u §e
Încălze§c ou apă ealdă, c!u flacăi.ă desdhisă Şi rrici nu se ftlosesc
Îii altă poziţie decît cea verticală. hstala,ţiile de ga2>e natm; nalie şi
lichefiate n.u se folosesc în s`tare defectă saiu nesuprawegheată.
+ În-€azu] faŢosŢrli` buteliilor icu găz-e-co-mbusiib-H6 -1.i6heffaF
se interzic : ® fozosirea de bt4fez€€ def€cfe sat4 improtjiza€e ,. ® an2,-
p:lnsctTea bii±eliiloT îm tipropierea s.u;rseboT oare Tc.ăâază căldură ,.
® acti;vcLTea .sc"geTti, gazuku brihefiak în bu+ekie, prtm, agitcff ea saM
in€ă:Lzii.ecL acesteri ,. ® TacoTdn;recL bu;±eliei, 1a irijtoace ăi2 îmcăhire,
diTect;, făTă o.eduotocLŢe dp p.resiune ,. ® u±€tizoTea fw.tuiwLui de
Tc.coTdaTe nefixst coTespu:nză±or, uza:k sa!u îTb stcwe defectă ; ® foLo-
sirea fu:rtw"uril,or executcc±e din Tna±eridle pkas:tice.
Instalaţiile de în`că.lzire centrală (abu.r, apă caldă sau supr.a-
Încălzită) tpelbuie să nu depăşească temperarhira de regim.
În secţiile de producţie În €are se degajă pmaf combustibil,
co!purile de ÎncălziT.e voi. fi neteide şi din ţevi diLs]puse În plam
veiitical, vops.ite âs.tfel întcît praîul să poată fi obseiwat. Depun.erile
de pr.a± pe radiaUoare şi eomdiutie vor fi curăţate ori de cîte ori se
consta.tă prezenţa lui. Co"ductele instalaţi'ei de Încălfzire cenitrală
ntu vor trece prin canale şi spaţii închise, în care pot apar.e sjubs-
tanţe car€ `i>rezintă .pericol de e]q]bzie.
La trecerea prin pereţi şi planişee oombusti,bi.le, €onductele voi.
fi iptroduse În tuburi de proteoţie şi vor ±i izol.ate cu materiale in-
combus!tiibfle sau cu a.zbest.
Conductele, aeroteimel€, bateriile şi celelalte copuri de În-
călzire{ vor fi cui.ăţate de depunerile de praE oom,bustiibil şi s€ame,
cel puţin odată pe să.ptămfină.
Exis`tenţa unor sur§e de gaze sau de praf ccmbustibil pnecum
şi executarea de lucrări cu foc .deschis în apiiopierea prizelor de aer'
ecţitieinterzisă.
38
În .ju"1 bateriilor de Îhkălzire sau a aeriemelor niu ffiţe
admisă pă9trarea de lichide şi materiale combustibiile şi mîci butelii
€u gaze sub presiune.
ţiilorîcne#râoeFpduerii::ăezi:,gc;ilzăea,tâ:gl:Fetiş:endneeiz#tfiltil:nsîtnaţ::
ciiniate aemn, hîrtie, textile, elemente de constiucţie etc.) este
Fpâucâfgaă::il:e::ţîcgăŢgem:#dr:=i#raEŢrm#leşggo500ţ:5Î;Ţg%p,eo#umftopeenj:
trlabtl#appşgteă:âau=jke:ş:coz#rîâ!şdrezdigޱeă[3i`=,şi"â:ţăteanE#de®t=?îţ::
--instafriiŢi=rti|%tîiednetiivaetipeţ[Îanţj:_uşi_:î%ntg°=e:±eaŢ_msaetî.:.dmŢt:ificuaăeaaî
atimci Qînd substanţele evaoua,te prezintă un grajd similar de pericol
de in'cendiu sau de explozi.e şi numai d.acă amesteoul mecanic
:îup|gigtiînnaţlâzlocr.nct*icsînt-nt:ga±:ep5ios?geoianpdrâ#:ăeenîâud3
v,en`tilaţie.
În secţiile deosebit de periculoase unde funcţionaFea inst.E:Ja-
Îăîtca:#:niîg:oliv:ju;ş,îiăt:rrfs;t:În:şăig:ăt:ăe:dâ=Eto.nu=.:s;±phr:e:â`g:c6%;C:ăîloEŢet
Îrut:z:;[`i?Î:e#Îiî:!ee`:o±p;ÎÎEg:Îgd`1C:eaz:u:1d;gîăd.Pnîs:#o:i.el;::rfioe:zvţeăîie:Îe:
Gurik de aspiraţie locale ale instalaţîil.or de ventilaţie clesti-
nate evacuăi.ii substanţelor cu peri®l de incemdiu şi explozie ire-
buie protejate cu pamouri de protecţie sau dîspozi.tive magnetice de
separar.e.
În îmăperiile cu pi.ocese tehnolo:gice, În eare instalaţiile de
ventilaţiie tranporiă subsbanţe. comibustibile şi explozi;ve, oanalele
de aer, co"ductele şi filtrele metalice, precum şi . echipamemtul
:nitedîîi.:faEŢiaăi:elr#:;igîtii,;:":;#:z3:E:e;:ruc:u:1:ţ:â::mâ?:tileun.tirte|;
explozive sau depuneri de parbicule În canale.
Cb"d.uctele şi canalele de ventilaţie vor a.vea o etanşare
core§punzătoai.e pemtpu a ehncl.ude posibilitariea pătrun.derii În Încă-
peri a gazelor combustibile transpor.tate, a ,pi`aluLui et€.
39