CONTROLUL

STATISTIC

Tehnici statistice

DIAGRAMA
CAUZĂ-EFECT
®® Ce ne-a venit cu tehnicile statistice, tocmai acum când au cam ieşit din ISO 9000?

Abordarea tehnicilor statistice constituie una dintre pietrele de Încercare ale oricărui sistem de
management, ale oricănii manager.

Simplu de explicat:
• nu s-a mai`pomenit manager care să nu ia decizii,
• produsul pe care îl produce un manager sunt deciziile,
• valoarea unui manager este dată de valoarea deciziilor pe care le ia,
• nu pot exista decizii corecte fară date adevărate,
• fără date numerice sau nenumerice nu poate fi vorba de tehnici statistice aplicate de-
adevăratelea,
• fără ^inregistrări serios ţinute sub control nu poate fi vorba de păstrare şi acces prompt la date,
i fără măsurători credibile iu există date referitoare la produs, proces, sistem,
i fără dorinţa de a ^iinbunătăţi nu există măsuători sistematice, fiabile,
1 fără tehnici statistice, datele nu pot fi prezentate în forme sintetice, cu precădere reprezentări
grafice, care este un pas de bază ^m transfomarea datelor ^m infomaţii,
• rară infomaţii credibile - adică provenind dintr-un sistem organizat, competent de prelucrare
a datelor - nu poate fi ^mcredere.

Ce spun standardele ISO?

Şi astfel, am trecut în revistă practic toate cerinţele standardelor de referinţă pentm s.m.m..
• SR EN ISO 9001:1995, standardul de cerinţe pentni asigurarea calităţii, acordă tehnicilor
statistice o cerinţă ^mtreagă, chiar cu două subcerinţe, e drept ultima -4,20; parcă pentm a arăta
că ^mspre ea converg toate celelate elemente ale s.a.c.

10
 CONTROLUL
STATISTIC

- . SR EN ISO 9001:2001, la rândul lui, renunţă la titlul „Tehnici statistice", şi le strecoară la

inclusiv tehnicile statistice h generalităţile Capitolului 8, Măasuiaie, anarizăa şî ^m.b\ină:t-aţsie.

Tehnicile statistice - punct nodal pentru toate

cerinţele s.m.c.

11
 CONTROLUL
STATISTIC

Pentru început: Diagrama cauză-efect ....

. ..unii ^ri mai spun

Diagrama ISHKAWA, de la numele celui care a inventat-o, fost preşedinte al Uniunii Japoneze a
Oamenilor de Ştiinţă şi hginerilor, JUSE,
Sau
Diagrama schelet-de-peşte, de la forma pe care o ia punerea ^m pagină a cauzelor şi efectului.

Surse de referinţă:
> SR ISO 9004-4+A1 : 1998. Managementul caliţăţii şi el-emente ale sistemului calităţii.
Partea 4: Ghid pentni îmbunătăţirea călităţii.
ÎnţelegemdeaicicăDiagramacauză-efectesteuninstrumentfolositlaîmbunătăţireacalităţii.
> The TEAM Handbook, de Peter R. Scholtes ş.a., Editor : Joiner, 1990, SUA; subtitlul lucrării
ne apropie încă şi mai mult de epicentrul metodei: Cc/m s'c-z-/oJoSz.77? ec72zZ7eJe pe72Z7it cz
z^m6w#cz-fcz-# cczJ!.fczfecz. Înţelegem de aici că Diagrama cauză-efect este un instrument al 1ucrului
^m echipă, care este un instrument al îmbunătăţirii (continue a) calităţii.
> The Memory Jogger H, de M. Brassard şi D. Ritter, Editor: GOAL/QPC, 1994, SUA; suţ»titlul:
ghid de buzunar cu instrumente pentru îmbunătăţîre continuă şi plarif icare ef icace şi îmdaEa.
„acest îndrumar este concepwi pentru a vă ajuta i)e dv. Şi pe ori.ce altă persoană di;m
organizaţie să îmbunătăţiţi zilnic procedurile, sistemele, caltiatea, costul asociate cu munca
voasti.ă. Acest proces de ^mbumăiăţire contimiă este punctul fiocal al acestei cărţi - să
- împărtăşim f ilosof ta şi instrumeriele care sunt f tndamentale pentru acest efiort".

Procedeul

Ca orice tehnică statistică, Diagrama cauză-efect valorifică reprezentările grafice simple, care pot da o
imagine imediată fenomenului studiat. Şi este grafică şi simplă pentm a pemite utilizarea ei de către
echipe de lucru pentni îmbunătăţire, ai căror membri nu s-au adunat să deseneze fiumos, ci să discute
puţin şi bine despre subi;ctul pe care şi 1-au propus: variaţia unei caracteristici (efectul) asociată cu
variaţia parametrilor procesului (cauza); un exemplu ?
Calitatea slabă a fotocopiilor; întârzierea livrărilor de pizza vinerea şi sâmbăta, clientul ®acientul, la un
cabinet stomatologic) aşteaptă după ora la care fiisese programat ....
Problema cea mare este cine şi cum organizează reuniunea de brainstoming din care vor rezulta datele
de ^mscris în diagramă. Aceste date suţit prezentate sub fomă nenumerică, prin idei, de către membrii
echipei-proiect.
Moderatorul reuniunii de brainstorming adresează întrebările, 1ansează temele de discuţie (ca un
auditor) şi antrenează discuţia. Până la identiflcarea cauzelor profimde ale efectului.
Pe măsuă ce ideile "vin" ele sunt înscrise pe diagramă de către responsabilul ales de echipă să
deseneze. Prezentarea ideilor (cauzelor) de `către membrii echipei se poate realiza şi h scris -cu
cuvinte-cheie -pe "cartonaşe", sau bileţele post-it scrise cu marker astfel încât să fie vizibil din bancă.
Desigur, membrii echipei se pot documenta înaintea reuniunii de "agitare a creierelor"; ei culeg datele
pe fişe de verificări şi le prezintă În cadrul reuniunii.
Cauzele sunt structurate categorii şi se clasifică pe niveluri ^m cadrul acestora. Categoriile sunt cauzele
fiindamentale; ele sunt identificate prin comasarea după afinităţi a ideilor expuse pe cartonaşe, sau

12
 CONTROLUL
STATISTIC

scrise după dictare pe metaplan ®anou de polistiren în care se prind cii ace cu gămălie cartonaşele
§crise cu idei).
Celebre sunt categoriile de cause sintetizate ^m "cei şapte M": Maşină, Management, Muncitor,
Material, Metodă ®rocedeu, proces), Mediu, Măsurare. Nu există reţete infailibile privind categoriile
de cauze. Totul se negociază în cadnil echipei.
Toată lumea vede acelaşi lucm - diagrama - desenat pe flip-chart sau tablă.
Rezultatul analizei, DIAGRAMA, este prezentat pentm analiză (revizie) şi altor personae, care nu au
participat la naşterea ei.
Diagrama se afişează la vedere şi oricine dintre angajaţi îşi poate aduce contibuţia - la panoul unde
este afişată diagrama sunt puse şi bileţele post-it (au lipici pe spate, panoul ar trebui să aibă ^msă "lipici"
pe faţă, pentru
^mţelegem mai â-I
bineatrage pe colegi
ce facem acolo şisăchiar
îşi afişeze ideile); şi modul
să îmbunătăţim uite aşadepe nebăgate de seamă ajungem să
lucru.

DIAGRAMA CAUZĂ-EFE CT
aplicată la găsirea argumentelor pentru implementarea s.m.m.
şi la identificarea cerinţelor privind mediul ale părţilor interesate

13
 I\4ANAGEnmNTUL
cALITĂŢII
PROCEDURA
DE INSTRUIRE
PERFECŢIONARE
®®
PROFESIONALĂ
A ANGAJATILOR
LA HLAD
Bogdan PATC0
Magda SANDU
Acum mai bine de o sută cincizeci de ani
ăpăreau locomotivele şi pentru prima dată o
sursă naturală de energie era înlocuită, pe
scară industrială, cu una artificială.
Această evoluţie a continuat, aşa ^mcât ocupaţiile
de astăzi ne solicită numai a zecea parte din
efortul fizic presupus de meseriile din urmă cu
un secol. Tot mai puţină lume îşi justifică
existenţa prin forţa muşchilor. Suntem obligaţi
săcăutăm^mcreiercenunemaipotoferibraţele.
Forţaţi să gândim, să găsim un debuşeu
pentru activităţile mentale, facem din
planificare o responsabilitate pentru toţi
angajaţii, inclusiv pentru executanţî.
Robusteţea concepţiei face produsele adaptabile
fluctuaţiilor procesului de execuţie şi reduce
neconformităţile datorate excutanţilor. Planifi-
carea şi proiectarea robustă ^incep demolarea
14
barierei dintre cei care gândesc şi cei care
8reşesc.
Prin proiectare şi planificare, fima îşi descoperă
cel mai preţios capital: creativitatea şi cel mai
fiabil instrument : instruirea continuă.
Învăţatul reprezintă afacerea secolului XI. În
fond, intrăm într-o lume nouă şi trebuie să-i
cunoaştem instrucţiuqile de folosire. Cine
^mţelege primul aceasta - se aşează În fiimtea
listei, cine m - trebuie să mai aştepte un secol -
două, „până la un nou descălecat".
S.C. RELAD lntemaţional S.R.L. este societatea
centrală a grupului RELAD PHARMA, grup ale
cănri baze pomesc din anul 1992, reprezintă o
afacere având ca pivot produsele famaceutice,
afacere integrată vertical pe toate palierele:
import, distribuţie si reţea de farmacii, acoperind
astfel şi veriga finală de vânzare cu amănuntul.
 MANAGEmNTUL
cALITĂŢII
Cu o dinamică explozivă, plecând de la o ofertă
cuprinzând 10 produse ^m 1993, RELAD s-a
adaptat perfect unui mediu concuenţial În
creştere, deţinând actualmente un portofoliu de
peste 3.800 de produse, din care aproximativ
87% provenind din import propriu, de la 60 de
fimizori extemi. Astfel putem acoperi, practic,
toată gama semnificativă a producţiei de medi-
camente, cuprinzând toate grupele terapeutice.
Motorul fimei a fost Întotdeauna faptul că am
fost inovativi, Într-o piaţă imatură şi entropică,
noi am Ştiut să folosim tehnica know-how-ului,
să proiectăm, să planificăm şi să optimizăm
metodele.
Am venit în Întâmpinarea cerinţelor
furnizorilor fiind prima firmă din domeniu
care a înfiinţat un antrepo.zit, în felul acesta
creându-le o serie de facintăţi: continuitate în
sto6, economii la cheltuielile de transport, etc.
Fima noastră a implementat un sistem de
management al calităţii confom SR EN ISO
9001:2001, sistem certificat de către TtJV
Rheinland/B erlin -Brandenbug.
Astfel RELAD. Intemaţional SRL este prima
fimă de distribuţie medicamente din România
care ia „realizat succesul fimei prin identificarea
-,şi Îndeplinirea cerinţelor clienţilor în scopul
creşterii continue a satisfacţiei acestora"
(Declaraţia mcmagerului general privind
sistemul de management al calităfii)
Pe viitor firma noastră va implementa un soft
performant de evidenţă şi gestiune SAP. În
felul acesta vom avea informaţii în timp real
privind, trasabilitatea şi controlul loturflor
cantitativ şi calitativ; rapoarte de evaluare la
orice nivel aogistic, agent); propuneri privind
modele de optimîzare ale activităţii.
Produsele, prin acestea înţelegem inclusiv
serviciile, care se vând cel mai bine astăzi sunt
elaborate pe bază de planificare prin
reglementări scrise: proceduri, norme,
ghiduri, tehnologii, standarde, metode, toate
DOCUMENTATE, adică bine scrise.
15
Învăţând, scriind şi proiectând ne descoperim
pe noi ^mşine şi prin aceast; ne apropiem de
calitate.
Venind În întâmpinarea ne,voflor interne de
instruire ale organizaţiei şi pentru o continuă
perfecţionare a salariaţilor, RELAD a
elaborat şi implementat o procedhră de
instruire RU-PL5.
Procedura planifică necesităţile de instruire
ale RELAD, asigură re§ursele şi urmăreşte
pas cu pas desfăşurarea instruirii prin
monitoriiarea activităţilor, fiecare acţiune
fiind documentată.
Colectivul elaborator a diferenţiat instruirea
pe categorii de instruire:
-instruire standard
- instruire de perfecţionare/dezvoltare
-instruire specială/organizaţională
respectiv pe categorii de personal:
angajaţii noi - instruire de integrare
toţi angajaţii - instruire standard şi
instruire specială/organizaţională, am-
bele diferen9ate pe specîalizări
personalul strategic - instruire de
dezvoltare/perfecţionare
AtribuSile şi responsabilităţile sunt clar
explicitate începând cu Directorul general şi
în ordine descrescătoare ca iiivel ierarhic
până la angajat.
De asemenea tot la acest punct sunt. explicitate
cerinţele ^n ceea ce-1 priveşte pe instructor. În
cazul în care instructorul este din afara
organizaţiei RELAD, prin contract, i se va cere
să respecte procedua RELAD.
Rapoartele şi înregistrările rezultate în urma
aplicării procedurii RU-PL5 se vor constitui
în dovezi obiective asupra funcţionării
procesului de instruire iar monitorizarea
permanentă a indicatorilor de performanţă
va face ca procesul să fie îmbunătăţit
continuu şi eficient.
 MANAGEMENTUL
cALITĂŢH
Cod: RU-PL5
1. Scop
Prezenta proceduă descrie modul de planificare,
desfăşuare şi evaluare a instruirii personalului
RELAD.
2. Domeniu de aplicare
Procedua de lucru se aplică ^iqtregului personal
RELAD, diferenţiat pe umătoarele categorii de
instruire:
- in§truire standard
- instruire de perfecţionare/dezvoltare
- instruire sp ecială/organizatională
diferenţiatpeumătoarelecategoriide.personal:
- angajaţii noi - instruire de integrare
- toţi angajaţii - instruire standard şi
instruire specială/organizaqonală, am-
bele diferentiate pe specializări
-personalul strategi.c -instruire de
dezvoltare/perfecţionare
Serviciul Resuse Umane um-areşte şi aplică
procedura de instruire.
Procedura este valabilă inclusiv pentm Fimele
Subsidiare.
3. Indicatori de performanţă
Cel puţin 50°/o din personalul aferent fiecărui
departament trebuie să beneficieze de instruire,
confom planului de instruire aprobat de
Directorul general.
Procentul enunţat anterior este valabil pentm
instruirea standard şi/sau de perfecţionare/
dezvoltare.
În cazul instiuirii speciale/organizaţionale este
obligatorie participarea 100% a personalului din
departamentele afectate de respectiva schimbare
organizatională
16
4. Definiţii şi prescurtări
lnstruire = pregătirea, de2woltarea persopalului
prin acumularea de noi cunoştinţe şi abilităţi
profesionale În vederea ^mdeplinirii eficiente a
sarcinilor de serviciu.
Instruire de integrare = acomodarea, adaptarea
la condiţiile specifice activităţii Şi mediului
organizaţional.
Instruire standaid = acoperirea diferenţelor
^mtre cerinţele postului şi perfomanţa obţinută
pe post, în scopul ^mdeplinirii cu succes a
atribuţiilor.
Instruire de perfecţionare = depăşirea nive-
1ului profesional strict solicitat de postul ocupat.
Instruirea specială/organîzaţională = dobân-
direa de noi cunoştinţe şi abilităţi nebesare în
cazul schimbărilor (reorganizarea activităţii,
redi§tribuirea posturilor, imi]1ementarea unor
echipamente/tehnologii noij tehnici de lucm) din
cadrul organizaţiei.
Plan de instruire = este un document netipizat
prin care se enunţă sistematizat dezideratele
organizaţiei în materie de instruire pentru o
perioadă de timp de 1 (unu) an; conţine
umătoarele capitole: tematică (subiectele ce vor
fi abordate), grup ţintă/beneficiar, fiimizor
instruire/instructor, perioadă de desfăşuare,
costuri orientative.
Chestionar de evaluare = este un document
netipizat prin intemediul căruia lnstructorul şi
CSRU obţin irimaţie referitor la: relevanţa
conţinutului cusului, maniera de susţinere a
acestuia, atingerea obiectivelor cusului, supor-
tul logistic, schimbări/îmbunătăţiri sugerate de
cusanţi, eficienţa instnictorilui.
 MANAGEI\mNTUL
cAIJITĂŢII
Raport de curs = este un document netipizat al
cămi conţinut face r.eferiri la: oportunitatea şi
necesitateâ cusului, atingerea obisctivelor
cusului, evaluarea cusanţilor (cunoştinţe,
t'. comportament), a. suportului logistic, puncte
„tari/slabe" ale cursului, c.omen€arii generale/
schimbări sugerate/recomandări. din partea
instructorului.
• CSRU =. Coordonator Serviciu Resurse
Umane
r"?°::cT;:ţ::]eded:e:eo::::îndomen[u[
Resuselor Umane emise de AGA şi CA.
2. Codul Muncii.
..;`
t} 6. AtribuţiişiresponsabTtăS
i' l. Director general:
> Stabileşte strategia de ins.truire a
pers.onalului
> Stabileşte obiectivele instruirii
personalului
> Stabileşte priorităqe de instruire
specială/organizaţională pe b.azâ
direcţiilor de dezvoltare a orga-
nizaţiei
> Stabileşte ţ)ugetul pe depariament/
angajat necesar instruirii
> Aprobă planul de instruire
2. Director departam6nvsubsidiară:
> Identifică împreună cu sĂbordonaţii
nevoile de instruire şi le ierarhizează
ftncţie de ugenţă
> Sprijină subordonaţii în vederea
participării.1a cusuri şi În aplicarea
cunoştinţelor şi abilităţilor dobândite
> Măsoară impactul instruirii . asupra
activităţii desfişuate post-instruire
3. Coordonator Serviciu Resu§e Umane:
17
> Conduce proce.sul de analiză a
nev6ilor de.instruire şi le centra-
1izează
> Elaborează planul dg instruire şi îl dă
spre aprobare Directorului general
> Monitoriz;ează desfaTşurarea cursu-
• rilor, acordând consiliere ş.i sprijin
adriinistrativ instructorilor şi
cusantilor
> Evaluează cusurile desfăşuate şi
instructorii care le-au. susţinut
> Elaborează raportul anual privind
„Impactul instruirii asupra orga-
rizatiei"
•4.. Instmctor:
> Fumizează tematica, conţinutul,
metodele/tehnicile utilizate. şi orarul
cusuiuMor
>jredă CSRU „Fişa colec{ivă
instruire" aferentă cusului desfă-
şurat, completată şi semnată
> Evalu6ază cusanţii pre şi post-
instruire
> Redactează Raportul de curs şi îl
predă Directorului general
5. Chsant/Angajat:
> Stabileşte Împreună cu superiorul
ierarhic direct nevoile de instruire
> Participă activ la cusuri şi aplică ^m
activitatea desfăşurată cunoştinţele şi
abilitătile dobândite
> Răspunde pozitiv evaluării pre- şi
po§t-instmire solicitate de către
hstructor şi tbtodată, oferă infor-
maţiile solicitate de CSRU În ceea ce
priveşte evaluarea cusului şi a
instmctorului
> Predă la Serviciul Resuse Umane
Certificatul/Diploma (copie) cusului
parcurs în afara organizaţiei (fiiriizor
extem - insdujre)
 MANAGEMENTUL
cALITĂŢII
7. Descrierea procedurii
Directorul general, functie de politicq de
resurse umane a organizaţiei, .stabileşte
strategia de instruire a personalului RELAD.
Totodată, stabileşte şi obiectiv.ele care trebuie
atinse prin intermediul instruirii, precum şi
brigetul alocat instruirii la nivelul orga-
nîzaţiei/departament.
CSRU identifică, cu ajutorul directorilor de
departamente şi cei de subsidiare, nevoile de
-e, instruire a personalului şi l.e centializează.
Pentru instruirea stapdard şi in5truirea de
rierfecţionare, directorii de departamente/
subsidiare împreună cu angajaţii din
subordine stabilesc nevoile de instruire
raportându-se la fişa de post, evaluarea
activităţii angajatului, planul de .carieră.
Pentru instruirea specială/organizaSonală,
Directorul general stabileşte prioritătile de
instruire pe baza direcţiilor de dezvoltare a
organizaţiei.
Pentru instruirea de integrare vezi Procedură
de angajare.
CSRU, coroborând următoarele informaţîi:
strategia de instruire a personalului, obiecti-
vele instruirii personalului,. bugetu| alocat
instruirii, nevoile de instruire identificate,
tipurile de instruire/categoriile .de personal
menţionate anterior, elaborează Planul de
instruire alu-PL5-F1). |)upă fiecare curs
parcurs de angajaţi, le actualizează acestora
„Fişele individuale de instruire''.
Instructorul realizează o pre-testare a
cursanţilor, funcţie de care elaborează
conţinutul cursului pe care fl va sustine
stabilind totodată şi obiectivele acestuia,.
precum şi metodele/tehnicile folosite în
procesul de instruire. Predă CSRU „Fişa
colectivă instruire" completată şi semnată de
cur§anS, respectiv de el. .
18
Evaluează cursanţii post-instruire prin
interviuri, teste de cunoştinţe şi/sau
chestionare de evaluare a cursului.
Evaluarea cursanţilor prin prisma rezill-
tatelor activităţii pe care aceştia o desfăşoară
ulterior instruirii, §e face de către directorul
de departament/subsidiară şi/sau. de către
instructor.
În fmal, Instructoiul redactează Raportul.de
curs pe care îl predă CSRU.
CSRU monitorizează desfăşurarea cursurilor,
soluţionează orice probleme apărute pe
parcursul desfăşurării lor, evaluează cursu-
rne şi instructorîi care le `susţin prin
intermediul unui chestionar alu-PL5-F3),
precum şi prin interviuri individuale sau
colective cu cei care au fost instruiţi
(cursanffi). Înregistrează ^m „Fişa individuală
.instruire" fiecare curs pe căre îl parcurge
respectivul angaj at.
CSRU evaluează activitatea anuală de
instruire elaborând studiul „Impactul
instruirii asupra organizaţiei RELAD" pe
care fl înaintează Directorului general.
În cazul în care. un aLgajat doreşte. să
participe la un curs care nu este menţionat în
planul de instruire, poate adresa un referat
superiorului direct prin care să solicite acest
lucru. Referatul poate .fi aprobat de
superiorul direct şi avizat de CSRU sau
respins.
8. Rapoarte şi înregistrări
1. hstruirea personalului Anexa l
2. Plan de instruire RU-PL5-F 1
3. Fişa individuală instmire RU-PL5-F2
4. Fişă colectivăinstruire RU-PL5-F3
5. Chestionar de evaluare RU-PL5-F4
 MANAGEnmNTUL
cALITĂŢII

Ipstruirea personaluldi .
 n4ANAGEnmNTUL
cALITĂŢH

• Formular: RU-PL5-F1 Aprobat

Director General

PLAN DE "STRUIRE PE ANUL ...............

Data întocmirii:
Perioada.-acoperită:
Numele persoanei care a întocmit planul:
Funcţia deţînută :
.Nr. Grup ţintă/ Furnizor instruire/ Perioadă
Tematică Cost estimativ
crt. cursant . instructor de desfăşurare

Întocmit
Coordonator Serviciu Resuse Umane

Fomiiil.r:RU.PLS.F3

Fişă colectivă instruire

Fişă individuală instruire Subiecml instniirii:

Nume prenume:

Posm:

Dept/Se".:
Nr.cTt
PeŢioadă: Aiiul 2002 NUMELE ŞI PRENUMELE POSTUL(rmcţio) SEMNĂTURA DA1`A

Nr.cft. FURNIZOR]NSŢRUTRE ].
SUBIECTULfNSTRUIRII SEMNĂTURA DURATA

1
3.
2.
4.
J3.

5.
4.
6.
5.
7.
6.

7. 8.

8. 9.

9. '0.

10. lL.

11. 12.

12. 13.

13.
)+
14.
15.

15.
16.
16.
17.
17.
18.
18.
19.
19,

20.
20.

21. 21.

22. 22.

20
 MANAGEnmNTUL
cALITĂŢH

Formular: RU-PL5-F3
A. CmsTIONAR DE EVALUA"
(curs, instructor)
I)enumire curs:
Instructor:
Cursanţi:
I)ata:

Obiectiwele cursului; la finalul cursului pttrticipanţii vor şti:

4
®

1. În ce măsură obiectivele stabilite s-au regăsit în conţinutul cursului prezentat?

1 2 3 4 5

Dezacord total Dezacord pa*al hcert / nu-midauseama Acord parial Acord total

Vă rugăm comentaţi:

2. Evaluând pe baza obiectivelor prezentate mai sus, în ce măsură credeţi că noile

informaţii acumulate vă vor îmbunătăţi activitatea?

1 2 3 4 5

Deloc Puţin Moderat Mult Foarte mult

Vă nigăm comentaţi:

3. Cât de eficient a fost lnstructorul ^m prezentarea cursului?

1 2 3 4 5

Ineficient Puţn eficient Moderat Eficient Foarte eficient

Vă rugăm comentaţi:

21
 MANAGEnflNTUL
cALITĂŢII

4. Cum apreciaţi utilizarea timpului în cadrul cursului? ®alanţa dintre perioadele de timp
acordate prezentării, discuSilor, grupurilor de lucru, pauzelor etc.)
'1
2' 3 4 5

Foarte Slabă Slabă Moderată . Bună Foarte Bună

Vă.rugvamcomentaţi:

5. Cum apreciaţi participarea grupului aa discuţii, în grupurile de lucru)?

6. Cum apreciaţi aspectele logistice ale cursului (sală de curs, materiale, masă, cazare etc.)

7. Care sunt sugestiile DYs. pentru îmbunătăţirea cursului (conţinut, desfaTşurare etc.)?
Aspecte de adăugat
Aspecte de eliminat
Schimbări

8. Impresii generale
Vă mulţumim pentru evaluarea Dvs.
1

TALON DE ABONAFIE
Firma / Nume
Cod Fiscal •...................... Nr.

Localitatea Judeţ / Sector

I
Cod poştal

6 LUNl 570.000 lei

MODALITĂŢI DE PLATĂ
I 9 LUNl 855.000 lei I 11 LUNl 1.045.000 lei TVA inclus

• Talonul de abonament completat + copia ordinului de plată emis în contul S.C. CONTECA 94 S.R.L. -2511.31-263.13 /
ROL BCR -Sucursala Plevneî Bucureşti, vor fi transmise prin fax (01) 637.32.98 sau prin poştă la adresa timei -Str.
Ştirbei Vodă 107 -81. 24 C, ap. 4, Sector 1 -77106 Bucureşti. La pri.mirea acestor date vi se eliberează factura fiscală.
• Abonamentele se mai pot efectua şi prin Compania Naţională Poşta Română la toate oficiile poştale din }ară sau prin
factorii poştali, consultând catalogul presei.
Deasemeneawăr#ăRţsâ#âcDOEmăn6cNafLocrTc:râgâŢÎ'gĂeie*tAo3[ÂTaEd6fBzoa:euaf:Yi;tâ;.-"o.054

22
 MANAGEnmNTUL
cALITĂŢII

PROCEDURA PRIVIND
ANALIZA CERINŢELOR
ŞI MONITORIZAREA
` SATISFACŢIEI CLIENŢILOR
cod: n4K - pL6

2. Domeniu de aplicar.e

Scopul acestei procedui este de a monitoriza Prezenta proceduă se referă la procesul de

calitatea serviciilor Relad hternational S.R.L. în vânzare şi livrare a mărfii către clienţii RELAD
domeniul distibuţiei produselor famaceutice. lntemational S.R.L.
Cuantificarea § atisfacţiei clienţilor constituie un
element suport ^in decizia managerială. 3. Date de intrare
Clienţii monitorizaţi prin prezenta proceduă
sunt subsidiarele teritoriale ale RELAD lnter- Datele de intrare:
national S.R.L. - stocul cantitativ la nivel de produs, subsidiară
şi ciclu `de aprovizionare.
Indicatori umăriţi: ~ planul de vânzări la nivel de produs, canal de
- evaluarea satisfacţiei clientului prin indi- distribuţie şi subsidiară
catorul acoperirea instantanee cu stoc a - nivelul cantitativ valoric al 1ivrărilor către
planului de vânzare pe canalul farmaciî pe clientii RELAD lntemational SRL pe fiecare
fiecare ciclu de aprovizionare (2 săptămâni); ciclu de aprovizionare
- evaluarea sati§facţiei clientului prin indica- - chestionarele de evaluare a satisfacţiei
torul acoperirea medie cu stoc a planului de clienţilor Orezi Anexa 1)
vânzări pe subsidiară pe fiecare lună;
- evaluarea satisfacţiei clientului prin indica- 4. Resurse
torul procentul de onorare valorică a
necesarului d6 aprovizionat al sub- - 1 calculator
- 4 zile om/lună
sidiarelor RELAD lnternational S.R.L. pe
fiecare ciclu de aprovizionare (2 săpt-amâni);
- chestionarea conducătorului fiecărei sub- 5. Responsabil ®roprietar de proces)
sidiare pe baza chestionarului din Anexa 1 ^m
fiecare trimestru. Directonil de marketing.

23
 EVALUAREA
CONFOMTĂŢH

Iieaslaţia românească privind certificarea obligatorie a conformităţii, dar şi cea privind mediul,
sănătatea şi securitatea în muncă, H.A.C.C.P. (calitatea igienico-sanitară a alimentelor) cunoaşte
o dinamică aproape explozivă.
Este de aşteptat ca armonizarea legislativă În aceste domenii să nu cunoască odihnă mulţi ani de
acum încolo.

34
 EVALUAREA
coNFORmTĂŢII

Certificatele de conformitate cu reglementări tot mai numeroase şi imperioase, tind să devină şi

la noi unul dintre principalele produse, inclusiv de export. Odată cu credibilitatea lor va creşte şi
^mcrederea de care se bucură pe pieţele internă şi externă produsele şi firmele româneşti
certificate.

Directivele europene - reglementări UE care devin obligatorii prin transpunerea ^m legislaţiile

nationale ale statelor membre şi de ce nu, asociate (cum este cazul nostru) -specifică aşa-numitele
cerz.#/e cse#,fi.arJe precum Şi procedurile de certificare a conformităqi cu acestea.
Sunt deja câteva zeci de asemenea directive euopene - incluzând cerinţele privind §ănătatatea şi
securitatea utilizatorilor, protecţia mediului,..cărora trebuie să li se confomeze producătorii şi
produsele pentm a fi admise pe piaţă, n doar ^m UE, dar şi la noi.

Directivele, transpuse ^m 16gislaţia românească, se sprijină peh-tm a fi aplicate pe standarde -

documentaţii nomative, neobligatorii de drept, tot mai obligatorii de fapt, prin referirea la ele în
legislaţie şi contracte.

Şi domeniul standardizării cunoaşte o dinamică impresionantă. Catalogul Standardelor Române reflectă

acest lucru. Amonizarea ^m domeniul standarde|or se materializează în apariţia de tot mai multe
standarde române amonizate cu cele din UE (elaborate de CEN, CENELPC - organisme de
standardizare omologe ISO, IEC -mandatate de UE pentm a elabora ^m standarde europene). Un nivel
şi mai avansat de armonizare tehnică cu UE îl prezintă standardele europene (EN) adoptate ca standarde
naţionale (SR). În câţiva ani este de aşteptat ca organismul naţional roman de standardizare ASRO -
Asociaţia de Standardizare din România - să devină membru cu drepturi depline la CEN şi cea mai
mare partg a standardelor europene să intre şi ^in tezaurul de standarde române.

Efervescenţa certificării obligatorii de confomitate a produselor, deci şi a producătorilor, le cuprinde şi

pe organismele de certificare care, după obţinerea statutului de c}credz.fflf se pregătesc de obţinerea
statutelor de 7zofz#cczf şi cJ€Sem7!czf din partea organismelor împuternicite de Guvem.

Iată de ce, o prioritate pentru orice producător devine cunoaşterea legislaţiei privind evaluarea
conf iormităţii produselor., astieh, a:".

•:. dacă şi ce reglementări specifice există pentni familia de produse pe care o produci,
•:. care sunt cerinţele şi procedurile pentru admiterea produselor tale pe piaţă,
•:. care sunt organismele notificate/ desemnate pentni evaluarea conformităţii produselor tale.

Pentru informaţfi autorizate, dela sursă direct - Ministerul lndustriei şi

Resurselor, M.I.R. - în domeniul evaluării conformităţii produselor din
domeniile reglementate :
www minind.ro

•:.

Prezentăm, în continuare, o listă, nici comnletă. nici la zi cu reglementări tehnice naţionale prin
cure s-au transpus În legislaţîa românească unele dintre directivele UE Noua Abordare.

35
 EVALUAREA
CONFO-ĂŢH

Stadiul transpunerii directivelor europene ``Noua Abordare"

în legislaţia românească
Reglementarea telinică naţională româneas că
•Nr, DirectivaEuropeana MonitorulOficial
prin care este transpusă directiva
în legislaţia românească
•Jo asă tensiune
1 - HG 1337/ 2000 privind asigurarea securităţii utilizatorilor -698/27.12.00-381/12.07.01-709/07.11.01
73/23mEC de echipamente 'electrice de joasă tensiune (în actualizare).
-Ohffl 184/ 2001 privind aprobarea Listei cuprinzând
standardele române p entni asigurarea securităţii utilizatorilor
de echipamente electrice de joasă tensiune
-OhflR 251/ 2001 pentru aprobarea metodologiei de evaluare
a organismelor de certificare
- OMIR 267/ 2001 privind componenţa Comi§iei de evaluare
pentni recunoaşterea comp etenţei organismelor de certificare
- OMIR 297/ 2001 privind apobarea listei cuprinzând
organismele recunoscute în domeniul echipamentelor de
joasătensiune
-Ohffi 433/ 2001 privind modificarea şi completarea
Om 297/ 2001
2 Vase simple - HG 571/2001 privind stabilirea condiţiilor de introducere -375/11.07.01-72/31.01.02140/22.02.02
sub presiune pe piaţă a recipientelor sub presiune
87/404mEC -OMR 13/ 2002 privind aprobarea listei cuprinzând
standardele române care adoptă standardele europene
amonizate referitoare la recipientele simple sub presiune
- OhflR 35/ 2002 pentm aprobarea Nomelor metodologice
privind desemnarea organismelor care realizează evaluarea
conformitătii în domeniul recipientelor simole sub presiune
3 Securitatea - HG 710/1999 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de -450/16.11.99
J
jucăriilor Jucam
88/378mEC - HG 1275/2001 pentru modificarea şi completarea -847/28.12.01-129/18.12.01
HG 710/1999
- OAffl 32 /2002 privrid aprobarea listei cuprinzând
standardele române p entru asigurarea s ecurităţii utilizatorilor
de iucării
4 CompatibHitate - HG 1032/2001 privind stabilirea condiţiilor de introducere - 690/31.10.01-62/29.01.02-3/07.01.02
electromagnetică pe piaţă şi fimcţionare ale aparatelor electrice şi electronice
q]MC) din punct de vedere al comi)atibilităţii electromagnetice
89/336mEc - Ohffi 407/2001 pentni aprobarea metodologiei privind
desemnarea organismelor pentm evaluarea conformităţii
-OMIR 408/2001 pentni stabilirea comisie de evaluare
organisme
-OhflR 409/2001 cuprinzând standardele române ^m domeniul
compatibilitătii electromagnetice
-OMR 430/2001 privind aprobarea listei cuprinzând
organismele desemnate ^m domeniul compatibilitătii
electrgmagnetice

36
 EVUUAREA
CONFO-ĂŢH

Reglementarea tehnică naflonală românească

DirectivaEuropeană Monitorul .Oficial
Nr, prin care este transpusă directiva
în legislaţia românea§că
5 Eficienţa - HG 573/2001 privind stabilirea cerinţelor referitoare la - 375/11.07.01
energetică la etichetarea şi eficienţa energetică ale aparatelor ffigorifice
frigidere9615rlrEc de uz casnic pentm intr6ducerea lor pe.piaţă .

6 Aparate ce - HG 761/2001 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe - 485/22.08.01;150/28.02.02-150/28.02.02

flincţonează cu piaţă pentni aparatele. consumatoare d6 .combustibili gazoşi
gaz 90/396fflEC1 - OMIR 50/2002 privind aprobaŢea fistei cuprinzând tipurile
de gaze şi presiunile de alimentare utiljzate pentni aparatele
consumatoare de combustibili gazoşi
- Ohffi 49/2002 pentm aprobarea listei standardelor române
care adoptă standarde europene armonizate pentm aparitele
consumatoare de combustibili gazoşi
7 Instrumente de - HG 749/2001 pentni stabilirea conditiilor de introducere - 468/16.08.01-168/11.03.02
cântărit cu pe piaţă şi de punere ^m fimctiune ale aparatelor de cântărit
funcţionare cu rincţionare neautomată
neautomată - OMIR 57/2001 privind aprobarea list6i cuprinzând
90/384mEC române prin care Se adoptă standarde europene standardeie
amonizate ale căror prevederi se referă la aparatele de
cântărit cu fimcţionare neautomată .
8 Securitatea - Legea 90/1996 privind securitatea muncii (se va amenda - 47/29.01.01
maşinilor pentni amonizare compl.etă) (republicată)
98131lEC -OMMSS 388/1996 pentm aprobarea nomelor metodologice -
în ai]licarea legii 90/1996
9 Echipamente - Legea 90/1996 privind secuitatea muncii (se va amenda - 47/29.01.01
de protecţie ep entni amonizare completă) (republicată)
individuală -OMMSS .388/1996 pentru aprobarea nomelor metodologice -
^m ai)1icarea legii 90/1996
89/686mEC
10 Echipamente - Legea 90/1996 privind securitatea muncii (se va amenda - 47/29.01.01
utilizate^m p entni amonizare completă) (republicată)
atmosfere -OMMSS 388/1996 pentru aprobarea nomelor metodologice -
^in aplicarea legii 90/1996
potenţialexplosive94/9mEC

11 Dispozîtive - Legea 176/2000 privind dispozitivele medicale - 544/02.11.00

medicale -OMSF 429/2001 pentru aprobarea Nomelor metodologice -546/03.'09.01-633/09.10.02-208/27.03.02
93/42mEC de aplicare a Legii 176/2000 privind dispozitivele medicale
- OMSF 678/2001 pentiu modificarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii 176/2000 privind dispozitivele medicale,
aprobate prin OMSF 429/2001
-OMSF 183/2002 privind aprobarea Nomelor metodologice
de aplicare a Legii 176/2000 pentm dispozitivele medicale

37
 EVALUAREA
CONFORMITĂŢII

Reglementarea tehnică naţională românească

DirectivaEuropeană Monitoru]Oficial
Nr, prin care este transpusă directiva
în legislaţia românească
12 Dispozitive - Legea 176/2000 privind dispozitivele medicale -544/02.11.00-546/03.09.01•633/09.10.02-208/27.03.02
medicale (va fi amendată pentru armonizare completă)
implantabile -OMSF 429/2001 pentni aprobarea Nomelor metodologice
90/385mEC de aplicare a Legii 176/2000 pentru dispozitivele medicale
I)irectiva - OMSF 678/2001 pentm modificarea Nomelor metodologice
Europeană de aplicare a Legii 176/2000 privind dispozitivele medicale,
aprobate prin OMSF 429/2001
- OMSF 183/2002 privind aprobarea Nomelor metodologice
de aplicare a Legii 176/2000 Drivind dispozitivele medicale
13 Dispozitive - Legea 176/2000 privind dispozitivele medicale - 544/02.11.00
medicale de -OMSF 429/2001 pentm aprobarea Nomelor metodologice - 546/03.09.01-633/09.10.02-208/27.03.02
diagnosticare qe aplicare a Legii 176/2000 pentni dispozitivde medicrie
in vitro -OMSF 678/2001 pentm modificarea Nomelor metodologice
9J n;3lEC de aplicare a Legii 176/2000 privind dispozitivele medicale,
aprobate prin OMSF 429/2001
- OMSF 183/2002 privind aprobarea Nomelor metodologice
de aplicare a Lerii 176/2000 Drivind dispozitivele medicale
14 Echipament OhflpTL 216/2000 privind aprobarea Nomelor tehnice -347/25.07.00
marin privind aprobarea de tip a echipamentelor şi produselor pentm
96/98fflc nave maritime prevăzute ^m conventiile intemaţionale la care
România este parte
15 Echipamente - Legea 74/1996 privind telecomunicaţiile
terminale de -OMCTI 8/1998 şi DD 401/3125/1998 privind procedua -
• de autorizare de tip
radio şiteiecomunicaffi99/5nEC

16 Ambalaje şi -HG 349/2002 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor - 269/23.04.02

deşeuri deambalaje94/62mc de ambalăje

17 Ascensoare - HG 225/2002 privind stabilirea condiţiilor de introducere - 220/2.04.02

95716mc pe piată a ascensoarelor
18 Eficîenţa - HG 270/2002 privind stabilirea cerinţelor referitoare la -238/9.04.2002
energetică la. eficienţa şi etichetarea energetică pentni introducerea pe piaţă
boilerele a cazanelor noi de apă caldă care fimctionează cu combustibil
pentru apăcaldă92/42mEC 1ichid sau gazos

19 Instalaq pentrutransportpecablupentrupersonae00/9mc - În curs de elaborare HG -

38
 EVALUAREA
CONFOMTĂŢII

Reglementarea tehnică naţională românească

DirectivaEuropeană MonitorulOficial
Nr, prin care este transpusă directiva
în legislaţia românea§că
20 Echipamentesubpre§iune97/2;3lEC - în curs de transpunere -

21 Ambarcaţiuni - HG 312/2002 privind stabilirea condiţiilor de introducere - 264/19.04.02

de agreement94/25flc pe piaţă a ambarcaţiiinilor de agrement

22 Produse pentruconstmcţii89/106mEc - în curs de elaborare HG -

23 Explozibilipentruuzcivil93/15fflEC -

24 Si§tem feroviardemareviteză96/48mc -

*
CÂT DESPRE EVALUAREA VOLUNTARĂ
A CONFORMITĂŢII (CU ISO 9001,14001, OHSAS 18001)...
Dacă ^m cele de mai sus am abordat evaluarea OBLIGATORH a conformităţii cu cerinţe (de acum)
legale, în continuare prezentăm o opinie legată de evaluarea voluntară (care nu este impusă de drept, ci
prin contract, din ratiuni concuenţiale sau inteme organizaţiei).

CALITATE ÎN CITATE
I)acă folostrea lui ISO 900-1 -ş;--a c;;tifii;ă;ii-d;;rie o obligcLţie, ;bt mai multe
întreprinderi vor considera managementul calităţii ca pe o cerinţă necesară Şi nu ca
un factor de succes.
1!,:,cpnsecinţă, ei şi-ar putea menţtne acti;wîtăţîle asociate` calităţii la uh ni;Nel minlm
strict necesar.
Numărul de certif icctiori af laţl ^m concurenţă creşte cortii;nuu. Certif tcarea a ajuns
o ctfiacere. Din cciuza concurenţei dintre organismele de ceriificare, caltiaiea
certif tcatelor scade continuu. Aceasta reduce ^mcrederea ^m certîf icate şi le disţruge
adev ărata valoare.
Pentru a preveni distrugerea certifica,telor pe o piaţă a certificării este necesar să
a,wem o reglementare oftcială, ^m general denumtie scheme de acredita,re. Din
păcaie, acestea
^încă eficace pefuncţionectz;ă laSunt
o piaţă globală. niwel naţional
puţine şi mcăsunt
doveEl - după experienţa
autortiăţile meaau-
de acreditare

f;orţai certiftcatori de slabă calitate fie să icw5ă de pe piaţă, fie să îşi îmbunăiăţească
niwelul calititiv al actiwtiăţiL Prof idr. Hans-Dister Seghezzl, la Conf ierinţa anuală a
Organizaţiei Europene pentru Calitate, EOQ, Budapesta, 2000.

39
 H.A.C.C.P.

Consideraţii despre

SISTEMUL HACCP
- HAZARD ANALYSIS CEHTICAL
CONTROL P0INT L
DE ASIGURARE
A CALITĂTII IGIENICO|
SANITARE
A ALIMHNTELOR
Conf. uriiv. dr. Adrian CIIIRA
Univei.sitatea de Ştiînţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti

Dintotdeauna consumatorul a avut cerinţa ca

Calitatea igienico ls anitară
Calitatea igienico-sanitară reprezintă o condiţie
esenţială pentru ca un produs alimentar să poată
fi consumat de om.
Producerea de alimente care nu respectă această
cerinţă de bază constituie o pierdere economică
pentni societate şi pentm producătonil în cauză.
alimentele puse la dispoziţia lui să fie sigure din
punct de vedere igienico-sanitar, astfel ^mcât să
nu provoace îmbohăviri. Astăzi, această cerinţă
a devenit tot mai insistentă, htrucât a crescut
foarte mult consumul de alimente pregătite pe
scară industrială şi deoarece, tot mai des,
consumatorul află că fi.ecvent alimentele sunt
cauza multor Îmbolnăviri, uneori a unor decese;
consumatorul înţelege, astfel că nu în toate
 H.A.C.C.P.
cazurile alimentele consumate sunt de o calitate
igienico-sanitară corespupzătoare.
A garanta că alimentele care ajung pe masa
consumatorului sunt adecvate din punct de
vedere igienico-sanitar şi mai ales că nu vor
produse îmbolnăviri, nu este un lucru simplu şi
nici uşor de realizat.
Calitatea alimentelor depinde de un număr foarte
mare de factori, dintre care, rară ^mdoială, cel
mai important este aspectul bacteriologic;
acesta, pe de o parte condiţionează aspectul
igienico-sanitar al produsului, iar pe de altă
parte, influenţează calitatea organoleptică şi
conservabilitatea, care este strâns legată de
încărcătura microbiană.
Sistemul HACCP-metodă pentru
pro ducerea igienico-s anitară
Dintre diferitele metode propuse pentm a
garanta producerea igienico-sanitară a ace§tuia, sistemul HACCP face posibilă
alimentelor, sistemul HACCP este cel care a
întrunit suffagiile majorităţii organismelor
internaţionale în domeniu.
HACCP se pretează cel mai bine pentm a fi
implementat în unităţile economice din sectorul
alimentar.
Sistemul HACCP, „născut" în anii 1960, ca
umare a cerinţelor foarte stricte impuse
producţiei de alimente sigure din punct de
vedere igienico-sanitar pentni cosmonauţii
NASA, a apăn]t ^m activitatea productivă ^m anul
1970 ca un sistem nou de control.
În realitate, principiile de bază r esenţa acestui
sistem, au fost foarte. bine cunoscute chiar
dinainte Şi erau foarte bine reglementări
naţionale, privind alimentele de origine animală.
Meritul fimdamental al sistemului lIACCP este
acela de a fi reunit aceste principii într-un
complex unitar, care ţine sub control fluxul
tehnologic de la selectia fimizorilor, recepţia
materiilor prime şi până la livrarea produsului
finit - dacă ne referim la producţia de alimente.
Acest sistem se bazează ^m cea mai mare parte pe
PREVENREA posibilelor neajunsuri care ar
putea genera riscuri pentni consumatori.
T#=eri#âe"dEzg..r#gşŢ%?r&,tş3
definiţii
Poate că o traducere mai potrivită a HACCP ar fi
„amaliza riscurilor şi preverirea lor prin
imte:rmedtul punctelor critice de control" .
Dintre diferitele definiţii date HACCP, o pot
aminti pe cea utilizată de National Advisory
Committee on Microbiological Criteria of Food
OVACMCF), confori căreia HACCP indică „ ##
sistem pentru sîguranţa alimentilui bazată pe
Prevelrire".
Pentm Comisia Codex Alimentarius (CAC)
HA!CCP „identiftcă riscurile speciftce şi
măsurile prevertitve pentru. controlul lor, în
iftăsură să garanteze siguranţa alimentului".
În concluzie, se poate spune că, prin evaluarea
riscurilor posibile cgre pot afecta calitatea unui
aliment sau`procesul productiv de obţinere a
prevenirea contaminărilor şi/sau reducerea la un
iiivel acceptabil a potenţialelor riscuri inerente
E::[Şnetseuî:;Pra°dpurceî:nst:U:r:îdups:]ifgri:istemu[
HACCP, este bine de aocentuat că este greşit să
se considere că el ar reprezenta o metodă care
determină cu siguranţă obţinerea de aliment.e
sigure; sistemul HACCP acceptă şi posibilitatea
de a reduce riscurile la un nivel acceptabil. Acest
aspect reprezintă o noutate importantă introdusă
de sistemul HACCP, care obligă la o respectare
riguroasă a principiilor preventive conţinute de
el; nerespectarea acestor principii în oricare
dintre fazele procesului de producţie pune În
pericol întregul sistem.
Sistemul HACCP este de acum adoptat în
toată lumea:
>:Dsâg:t:d|amgm?eŢ:mA|dEosrtia|ti;ognd,SFoî):
bilitatea de a-1 introduce ca obligatoriu, cel
puţin pentni alimentele mai vulnerabile din
punct de vedere igienico-sanitar,
> HPB qealth Protection Branch, Canada), pe
lângă ^mcuajarea răspândirii teritoriale a
 H.A.C.C.P.
acestui sistem, 1-a introdus, pentni prima
dată "m lume, în ind,ustria de prelucrare a
peştelui'
> AQIS (Australian Quarantine and hspection
Service) a impus, din 1992, implementarea
HACCP în unităţile care produc şi
comercializează alimente.
Principii
Din 1993, Comisia Codex Alimentarius şi apoi,
OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) - ^m
1995, au pus bazele teoretice ale controlului prin
intemediul sistemuui HACCP, enunţând
umătoarele principii: .
1 . identificarea riscurilor asociate cu producerea
alimnetelor în toate fazele fluxului tehnologic
şi evaluarea lor comparativ cu nocivitatea faţă
de consumator, descriind şi măsurile de
control sau de prevenire;
2. identificarea, pe fluxul tehnologic, a
punctelor critice care, menţinute sub control,
sunt ^m măsuă să prevină, să elimine sau să
•reducă până la limite acceptabile riscul;
3. stabilirea liritelor critice care nu trebuie
depăşite, pentm a ne asigura că punctul critic
de control a'CC-ul) este sub control;
4. stabilirea sistemului de monitorizare pentm a
evalua dacă criteriile stabilite au fost
respectate;
5. stabilirea de evenriale acţiuni corective, ^m
cazul ^m care monitorizarea indică .faptul că
un anumit PCC nu mai este sub control;
6. stabilirea procedurilor pentru a verifica dacă
^mtreg sistemul HACCP îndeplineşte obiec-
tivele. fixate;
7. documentarea tuturor procedurilor adoptate
p entru realizarea planului HACCP ;
Pentm ca acest sistm de control să dea rezultate
bune este, de asemenea, absolut necesar ca
întreg personalul care activează în filiera
alimentară să fie bine pregătit profesional, ca
umare a participării la cusuri de instruire
privind Bunele practici de productie (GMP,
Good Manufacturing Practices) şi Bunele
42
practici de igienă (GHP, Good Hygiene
Practices), condiţii preliminare, obligatorii
pentni implementarea sistemului HACCP.
Reglementări
Pe plan internaţional
lmportanţa Codex-ului Alimentarius referitor la
siguranţa alimentelor în comerţul intemaţional
este statuată de Acordul GATT (General
Agreement on Tariffs and Trade, Acordul
General pentni Tărife şi Comeft) (în prezent
Organizaţia Comerţului Mondial; n.ed.) prin
care se stabileşte că toate ţ-arile care aderă la
acord trebuie să introducă şi să ]nenţină măsuri
la nivel igienico-sanitar şi fitosanitar, care să
garanteze la un nivel superior protecţia
consumatorului, bazându-se pe principiile
stabilite chiar de Codex.
La nivelul UE, prin Directiva 93/ 94/ CEE
referitoare la igiena alimentelor, se stipulează
obligativitatea adoptării sistemului de garantare
a calităţii igienico-sanitare a alimentelor pe baza
principiilor sistemului HACCP.
În ţară
Pornind de la aspectele arătate mai sus, şi ^m
România s-au racut unele „^mcercări" de a ^ri
sensibiliza pe cei care activează .în filiera
alimentară să implementeze sistemul HACCP.
1995 L este emis Ordinul m. 1956 al
Ministerului Sănătăţii care prevede instruirea şi
testarea personalului care activează în filiera
alimentară ®roducţie, comercializare şi
distribuţie)] în vederea implementării ulterioare
a sistemului HACCP. Nu era de loc de neglijat
acest act nomativ, dacă se are În vedere şi
realitatea pieţei europene care „recomandă"
implementarea sistemului HACCP în acele
unităţi care doresc să exporte produse alimentare
^muE.
Din păcate, ne aflăm încă în situaţia deloc
lăudabilă de a nu avea nici o companie de
industrie alimentară evaluată de un organism terţ
ce validează implementarea sistemului HACCP.
 H.AIC.C.P.

Totuşi, unii paşi au fost făcuţi ^m ultimii ani, de
exemplu, prin demlarea Programului PHARE -
RO 9704-02, intitulat „fprzj.z.7c pe72frz/ f7zf7ie-
prinddtile din indusiria alimentară. în vederea
armorizărti cu standcLrdele şi cerinţele UE'.
Acest program a reuşit să oprească inerţia
existentă în sector, detemiinată de „succesul" pe
plan local al unor companii care s-au obişnuit cu
expresii şi practici de tipul „se poate şi aşa" sau
„şi rebuturile îşi găsesc cumpuarători", mai ales
pe o piaţă cu o pu.tere mică de cumpărare.
Expre'sii de genul celor de mai sus, devenite,
pentni unii, principii, au fost şi. sunt valabile o
perioadă de timp, cât nu este afectată sănătatea
consumatorilor de alimente, sau când
interesează o eficienţă „fi-agilă" numai pe temen
scurt.
Practica productivă în contextul „economiei de
piaţă" pe care 9 ^mvăţăm din mers, a demonstr;t
că în ţările dezvoltate, succesul şi eficienţa
economică constante şi i)e temen lung se obţin
nu Întâmplător, ci numai ca umare a operării
conform principiilor sistemelor de management
al calităţii, dintre care, specific pentm calitatea
igienico-sanitară a produselor alimentare este
sistemul HACCP.
Realitatea din ultima perioadă a arătat că şi ^m
RQmânia se simte tot mai mult presiunea pieţei,
a clienţilor asupra producătorilor şi ` a
comercianţilor, deoarece prin ridixarea. nivelului
propriu de calitate de către beneficiar, acesta
cere ca şi fimizorii săi să facă acelaşi lucru;
acesta este numai uml dintre multiplele avantaje
ale implementării sistemului HACCP -
obţinerea statutului de „fi]mizor-preferat", la
care se adaugă avantajul concuenţial de a face
azi ceea ce mâine vor face majoritatea, ceilalţi,
care vor veni, găsindu-se, practic la periferia
activităţii economice.
Avantajele sistemului HACCP, unele dificultăţi
^m reglementare, dezbaterea pe larg a principiilor
şi etapelor de parcurs, precum şi aspecte practice
pe domenii de activitate specifice, vor face
obiectul unor materiale viitoare.

Ce ziceţi de.„ ?
® 1 ' Curăţenia secţiilor -controlul prafului, programe de curăţenie..şi. igienizare.

I Deratizare, dezinsecţie, controlul păsărilor - servicii independente, accesul

controlat.
• Ventilaţie - aer filtrat pentru zona de procesare.

• Luminatoare adecvate.

I La toalete - uşi care se Înch'id automat.

• Spaţii adecvate pentru desfăşurarea practicilor de igienă.

i Întreg personalul implicat În GMP - instruit şi educat în GMP, indiferent de

nivelul ierarhic.

43
 H.A.C.C.P.
Extras6 din
ORDINUL Nr. 1956 din 18.10.1995
al Ministerului Sănătăţii
- publicat în Monitorul Oficial nr. 59 bis din 22.03.1996 -
r Se aprobă introducerea şi aplicarea sistemului
H.A.C.C.P. Qlazard Analysis Critical Control
Point) în activitatea de supraveghere a
condiţiilor de igienă din sectorul alimentar.
2 Se! aprobă Regulamentul de lnstruire igienico-
sanitară, testarea cunoştinţelor şi atestarea
personalului implicat ^m cirvuitul alimentelor
al.A.C.C.P.), prevăzut în anexa nr. 1, şi
lnstrucţiunile privind . desfăşuarea test'arii
•H.A.C.C.P. a inspectorilor de poliţie sanitară,
cuprinse ^m anexa nr. 2.(...)
7 Sistemul H.A.C.C.P. va fi implementat,
progresiv, în toate unităţile din sectorul
alimentar, de către in§pectoratele de poliţie
sanitară şi medicină preventivă teritoriale, ^m
termen de 1-5 ani, confom Regulamentului
H.A.C.C.P. (".)
Anexa 1 Regulament privind testarea şi
• atestarea cunoştinţelor igoenicoisanitare
` .pe profil alimentar ale .persoanelor
implicate în circuitul alimentelor
(...)
Art. 16 0bligativitatea obţinerii autorizării
H.A.C.C.P. de către unitatea economică şi
implicit a atestării cunoştinţelor igienico-
sanitare` pentm întregul personal de conducere şi
operativ va avea umătoarea desfaTşuare, de la
data publicării prezentului oidin ^m Monitorul
oficial al României:
a) pentm mari unităti de alimentatie publică de
interes turistic, 1ocaluri cu stele, localuri de
categoria 1, laboratoare de cofetărie, ^m timen
de un an;
b) pentni restul unităţilor de alimentaţie publică
şi colectivă, în temen de doi ani;
44
c) pentni unităţile de comerţ alimentar,de
depozitare, de transport alimnete şi băuturi,h
temen de 3 ani;
d) pentm industria alimentară, ^m termen de 5 ani.
Art. 17 Modalitatea practică de implementare
progresivă în teritoriu a sistemului H.A.C.C.P. se
va face prin intemediul inspectoratelor de
poliţie sanitară şi medicină preventivă judeţene
Şi al municipiului Bucueşti. După catagrafierea
obiectivelor teritoriale de interes alimentar,
inspectoratele de poliţie sanitară şi medicină
preventivă vor infoma conducerea urităţilor
respective de§pre obligativitatea atestării
H.A.C.C.P., a întocmirii planurilor de monito-
rizare a punctelor critice de control adaptate
unităţilor, planuri avizate de inspectoratul
H.A.C.C.P..
De asemenea, se vor revizui circuitele fi]nc-
ţionale, corectitudinea igienico-sanitară a
diferitelor tehnologii şi se vor stabili dotările
necesare pentm asigurarea autocontrolului
managerial H.A.C.C.P. Agenţii economici vor fi
infomaţi asupra temenelor diferenţiate pe
activităti de implementare a
sistemului H.A.C.C.P. precum şi asupra regula-
mentului de atestare. Nerespectarea ace§tor
dispozi" şi temene atrage suspendarea acti-
vităţii până la remedierea situaţiei.
După expirarea temenelor diferenţiate, pre-
văzute la Art. 16 lit. a), b), c) şi d), acordarea
autoizaţiei sanitare de fimcţionare se va face şi h
fiincţie de existenţa atestării H.A.C.C.P. a
personalului.
Art. 18 Urităţile care vor fiincţiona pe baza unui
plan H.A.C.C.P. ce include şi atestarea
cunoştinţelor igienico-sanitare ale personalului
vor avea dreptul să afişeze embleme şi sigle-tip
prin care să-i infomeze pe consumatori sau pe
alţi parteneri, respectiv pe beneficiari, asupra
aplicării sistemului H.A.C.C.P. (...)
 PROTECŢn
CONSUMATORHjoR

Campania APC
România pentru
®
etichetarea corectă
a alimentelor
Alexandru Dodu
Coordonator proiect
ASOCIAŢIAPENŢkuc?B3;TEST#C[A°NSUMA OmoR

În cursu anului 2001, APC România a iniţîat o campanie împotriva etichetă )ii incorecte a
alimentelor cat.e se comercializează pe piaţa românească. Urmărirea şi semnala ea practic.ilor
de etichetare incorectă a produselor reprezintă o direcţie prioritară de a ţiune a APC.
România. ]
1

Această campanie s-a realizat cu sprijinul financiar Naţionale a Marii Britanii

(Community Fund) şi cu cel logistic al Federaţiei Î:o:lti:ofeariÂi
a A§ociaţiilor de Con§umatori -

Şaor::::=r:,cTtoebrineî::â3:eîrââăark::::i:::::ebsaencfijmae:oc:;ke:azăaţmujuac:rpe,şuti:tutiudepiaţă

decizi'a la sfârşitul anului 2000 să studieze mai

Prezentarea problemei
Ca umare a numeroaselor'plângeri pririte din
partea membrilor asociatiei noastre privitoare la
imposibilitatea desciffării datei de expirare pe
multe produse alimentare, asociaţia a luat
^mdeaproape problema etichetării alimentelor şi
să reacţioneze.
După un scurt studiu de piaţă de evaluare a
situaţiei, am constatat că data de expirare
reprezenta doar vârfll aisbergului. Se pare că

45