MODELAREA PROCESULUI DE
GENriRARE ACCIDENTE DE MUNCĂ
ŞI BOLI PROFESIONALE (1)
ing. Augustin CICIU
Auditor securitate şi sănătate în muncă
i.riţţ.ăadS~€~âffă*="3g=ŢfŢŢ*#dEB8Ăi
Proiectarea şi implementarea unui sistem de
management al securităţii şi sănătăţii în muncă
i:rasascgLi:,d';fi:r::: âerreeafi,::ea::lîiu:_:a:asiFe:â
eficace fără ca persoanele implicate în aceste
procese să deţină cunoştinţe fimdamentale în
două domenii: management şi securitate şi
sănătate în muncă.
Implementarea unui SMSSM, alături de
multitudinea de teorii şi practici care au ca
obiectiv protecţia angajatului împotriva eveni-
mentelor ®ericolelor) generate de procesul de
muncă, este focalizată pe principiul PRE-
VENIRIl apariţiei accid`entelor de muncă şi a
bolilorprofesionale.
Definiţii
Accidentul de muncă =
• Vătămarea violentă a orgarismului, precum
şi intoxicaţia acuiă prof;esională, care se
produc ^m timpul procesului de muncă sau în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indi-
ferent de nc[tura jwridică a contractului în
baza că:ruia se desftşoară acti:witatea şi care
provoacă incc[pacita-ie temporară de rmncă
de cel puţin 3 zile, invaliditate sau deces.
Gjegea 90/1996 a protecţiei muncii).
• Eveniment nedorit care poate i}roduce deces,
îmbolnăvire, rănire, vătămare. scLu alte
pz.e7iderz.. (OHSAS 18001 : 1999).
Boala profesională=
•` Af;ecţiunea ce se produce ca u:i:mcire a
exercitdrii unei meserti sau profiesti, ca:uzată
de fiactori riociri ftzici, clrinriciisaa biologici
CAI,ITATE Şrz MANAGEMENT
caracteristici locului de inuncă, precum `şi
suprasolicitc[rea dif;eritelor organe sau sis-
teme ale orgairismului în procestil de muncd.
Se poate observa, din analiza comparativă a
defriţiilor de mai sus, că OHSAS 18001:1999
- nu impune o anumită liinită minimă a ITM
(incapacităţii temporare de muncă) generate
de accidentul de muncă prin depăşirea căreia
acesta trebuie înregistrat;
- lasă la latitudinea fiecămi stat stabilirea, prin
legislaţia naţională, a unei limite în acest sens.
În România această limită este de 3 zile, dar în
alte ţări aceasta poate să difere (de exemplu, în
Gemania limita este de o zi).
Un accident este calificat ca şi accident de
muncă dacă sunt ^mtrunite mai multe conditii
referitoare la: vătămarea violentă a orga-
nismului; timpul şi locul producerii accidentului;
calitatea celui accidentat
2.gi;jEtîg±d:dn:c;_ăr;Î+iff;.t:oior
ffi
Primele încercări de a explica într-un mod
raţional modul în care se ajunge la producerea
unui accident de muncă datează din a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu
revoluţia industrială. Aceasta a adus cu sine şi o
::gîsdeeci::Îornedde°n:ă;n:ră:ştîe:eaevco::;rîade;::±:]o:
privind mecarismul producerii accidentelor de
muncă. se pot delimita trei modele, corespun-
zătoare celor două mari- tipuri de abordări
ştiinţifice din epoca modemă.- 7#eccz7zz.cz.sfcz- şi
reicLţjwistă.
Nr. 5 Anul'3 - Mai, 2004-
. ţޱş±sspm;mtm:*`~.L| - .`T..., `

MANAGEMENTUL
S.S.M.

CARACTERISTICI
ABORDARE TIP MODEL MODEL

FACTOR TErnvIC =1 +.-S imlilist

MECANICISTĂ
îii Unicauzali'tate
Sec. XK-X
• jih-`.staticism
`;` .:i':rE']emen`te`indebendente
€'.f...faetip`nîn6his". +
UmN

€`

' s,Iy..!6omplek_

;i tpluricauzalitate
RELATIVISTĂ
SISTEMIC
Sec. X ±i.wJ!Dinamism
}.

*i Elemente.relationate de
irip "deschis"

2.1 Teoria predîspoziţiei la accidente datora nu atât predispoziţiei individuale, cât

• fomulată la începutul sec. X în SUA şi
Marea Britanie de cercetători precum
Greenwood şi Woods (1919), Yule (1920),
Marbe (1923),
• stabileşte că sunt predispuse la accidente
persoanele care prezintă anumite caracteristici
individuale înnăscute, nemodificabile - tem-
perament, atenţie, emotivitate, plasticitatea
gândirii - care pot fi identificate prin metode
psihometrice.
Principalele critici aduse aceste teorii au fost
legate de două aspecte importante:
- caracteristicile individuale nu au fost studiate
în interacţiune aşa cum se manifestă ele ^m
realitate;
- teoria nu ţine cont de gradul de risc de la locul
de muncă, astfel ffecvenţa mai mare a
accidentelor la anumite persoane s-ar putea
mai ales riscurilor specifice locului de muncă.
2.2 Teoria behavioristă ®
• reprezintă o revizuire a teoriei anterioare,
principala îmbunătăţire fiind luarea în calcul
şi a factorilor situaţionali (generaţi de
activitate);
• caracteristicile individuale nu mai sunt
considerate cauze ale accidentelor ci condiţii
care pot favoriza apariţia acestora. Suscepti-
bilitatea la accidente se modifică în fiincţie de
interacţiunea caracteristicilor individuale cu
factori specifici situaţiei concrete de muncă;
• pune accentul pe analizarea comportamentelor
riscante, neadecvate în caz de pericol, con-
form schemei stimul - reacţie;
• explică mecanismul producerii accidentelor
de muncă printr-un comporiament neadecvat
în caz de.pericol, rezultat din interacţiunea
 MANAGEJWENTUL
S.S.M.
caracteristicilor individuale cu variabilele
situaţionale ale activităţii.
2.3 Modelul dominoului, elaborat de H.W.
Heinrich în „Industrial Accident Pre-
vention", 1928;
• inoment de răscmce în evoluţia ulterioară a
teoriilor privind apariţia accidente[or de
muncă;
• introduce o clasificare a cauzelor accidentelor
de muncă în ACŢIUNI PERICULOASE (AP)
şi CONDIŢII PERICULOASE (CP), pe baza
căreia dezvoltă modelul dorinoului;
® intelectuală sau mentală.
΀EIS'C,URIÎNMUNCĂ
CONDIŢII PERI CULOASE
(generate de ccJiipameittul
1. l,IpsA uNEl pROTECŢn
INI)IVID UALE EFICACE
2. INsml,AŢIE NEPROTEIATĂ
3. INSTALAŢIE SLAB
PROTEJATĂ
4. DEFECT DE CONCEPŢIE, DE
CONSTRUCŢIE
5. UTILAJ, ECHIPAMENT
DEFECT
6..AMPLASARE
NECORESPUNZATOARE,
STOCARE PERICULOASA
® 7. ILUMINAT INSUFICIENT
8. FACTORI AMBIENTALI
NECORESPUNZATORI
9. CONDITII CLIMATICE
NEFAVORABILE
Din modelul lui Heinrich se desprind trei idei
fi]ndamentale-pentmteoriamodemăaproducerii
accidentelor- de muncă= accidentul este.. punctul
final al unei îmbinări. deJ.cauze între.caie există o
relaţie.deteministă:de±tip`cauză-efect;anularea
29
• accidentul de muncă este, aici, rezultatul
coincidenţei unei acţiuni periculoase a omului
cu o condiţie periculoasă care derivă din
mediul de lucru sau din procesul tehnologic.
Este suficient ca acţiunea sau condiţia peri-
culoasă să fie eliminată pentru a împiedica
apariţia accidentului de muncă. La baza .unei
acţiuni periculoase pot sta, confom accstei
teorii, trei cauze principale: absenţa cu-
noştinţelor privind metoda de mLincă sau
ignorarea unei metode nepericuloase; atitu-
dinea necorespunzătoare faţă de muncă şi de
pericole; deficienţa sau jnadaptai.ea fizică,
ACŢIUNI PERICULOASE
(generate de deficien(e umane)
I şTIINŢĂ
- lipsa cunoştinţelor privind
metoda de iTiuncă;
- ignorai.ea unei mctode
iiepericuloase.
• V0INŢĂ
-atitudiiie necorespunzătoare
• CAI'ACITATE
- deficienţă sau imdapiai.e
fizică, intelectuală sau
n]entală
ÎîÎ-rormare,jnforimre,insii.uire
- selecţie, orientare
- control, disciplinăt
unei singure secvenţe a lanţului cauzal elimină
posibilitatea accidentării; vătămarea nu poate
apărea. decât dacă se ^mtâlnesc doi factori de
natură diferită: acţiunea periculoasă (executant)
şi condiţia periculoasă. (echipamente, procese).
`r*!*S!±*ş:IFrmi:ţ.TstF.?.+_.ţ`ra.| ~T= -?.`--r `
MAflvAGEMENTUL
S.`S.M.
2.4 Teoria fiabilităţii sistemelor
Fiabilitatea unui sistem reprezintă calitatea
acestuia de a fi]ncţiona fară defecţiuni un anumit
•;net:=alf:r:imap%snttmc.s::3;|t:aiâibîunn#:tîiu:
fiabilitatea unui sistem se ameliorează implicit şi
securitatea sa, respectiv cazul particular de
securitate a muncii în cadrul sistemelor ®re-
venirea accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale).
Printre cele mai importante metode de calcul al
fiabilităţii tehnice a sistemelor putem enumera:
analiza preliminară a riscurilor; analiza modu-
rilor de defectare şi a efectelor; analiza arbo-
rescemtă a defecţiunilor unui sistem; analiza pe
baza proceselor stochastice de tip semi-Markov
(^m timp discret şi continuu); metoda binomială.
În cazul sistemului de muncă alcătuit din i)atm
comiJonente -EXECUTANT-MIJLOACE DE
MUNCĂ- SARCNA DE MUNCĂ-MEDm DE
MUNCĂ - rezultatele.unei fiabilităţi globale nu
au fost cele aşteptate, din cauza factorului uman
căruia nu i se poate pretinde să aibă o „fiabi-
litate" constantă pe tot parcusul procesului de
muncă.
2.5 Abordarea ergonomică a securităţii
sistemelor de muncă
• consideră accidentele de muncă şi bolile
profesionale disftncţii ale sistemului de
muncă, abateri de la starea sa nomală de
funcţionare. Cauzele acestor disfincţii tre-
buie căutate la rivelul fiecărei componente a
sistemului. Pentm depistarea lor se pleacă de
la analiza locurilor de muncă, cu accent pe
deterininarea riscurilor şi a modalităţilor de
nianifestare a acestora, se analizează apoi
solicitările psihofiziologice ale operatomlui
impuse de sarcina de muncă, mijloace de
muncă şi mediul de piuncă. Se constată apoi
dacă personalul executant posedă calităţile
ne6esare (aptitudini, cunoştinţe pr6fesionale,
de securitate a muncii);
•. accidentul este considerat veriga finală a unui
lanţ de evenimente prealabile, lanţ care
reprezintă schema genezei accidentelor de
30
muncă. Eforturile cercetătorilor au fost axate
pe diagnoza focarelor de accidentare ca
posibile disfimcţii accidentogene ale siste-
mului de muncă.
Din analiza diferitelor i:eorii privind geneza
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
se desprind trei faze în ceea ce priveşte abor-
darea securităţii muncii: faza centrată pe maşină;
faza centrată pe om; faza centrată pe sistem.
Ultima fază include abordările modeme -teoria
fiabilităţii pentru securitatea sistemelor tehnice ®
şi ergonomia sistemelor pentru evaluai-ea
secuităţii globale (sistem om-maşină). .
În domeniul fiabilităţii se dezvoltă în prezent un
nou curent de cercetare: fiabilitatea umană.
Aceasta se exprimă prin probabilitatea ca un
individ să efectueze cu succes o sarcină pre-
stabilită, într-o perioadă de timp dată. Aşa cum
noţiunea de defecţiune este în centrul conceptu-
1ui de fiabilitate tehnică, cea de eroare umană
constituie noţiunea de bază a fiabilităţii umane.
Datorită costului foarte ridicat şi a dificultăţii
efectuării calculelor, metodele de calcul al fiabi-
lităţii globale se limitează la domeniul nuclear,
aerospaţial şi energetic în care gravitatea conse-
cinţelor justifică economic astfel de analize.
Abordările ergonomice par a. fi în prezent mai ®
adecvate pentru evaluarea secui.ităţii sistemelor
de muncă deoarece ele oferă o analiză globală a
elementelor implicate În sistem şi permit
optimizarea componentelor şi a relaţiilor dintre
acestea.
Preocupările recente în domeniul evaluării
îe:qb°un:ăŢi;îere: ;î:::b:rî::;î[§o: Cdaena:izae:tzîăf[csaprre:
ceea ce ar pemite mutarea accentului pe
evaluări cantitative.
Bibliografie
Alexandru DARABONT, Ştefan pECE, Aurelia
DĂSCĂLESCU: Managementul Securităţii şi
Sănătăţii în Muncă Vol.1, Ed. AGIR, 2001
(Va u,ma)
 .)

MANAGEMENTUL
S.S.M.

MODELAREA PROCESULUI
DE GENERARE ACCIDENTE
DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE al)
ing. Augustin CICIU
Auditor securitate şi sănătate în muncă

•Lht.;.,,t,.l,ţ`.l,t.t ..`. ..`..``.:.`. `. " ..-_.. :

® Producerea unui accident de muncă implică
acţiunea a cel puţin două cauze, una obiectivă şi
una subiectivă, în acest mod realizându-se
impactul între victimă şi agentul material care-i
provoacă vătămarea. De regulă, aceste cauze
sunt însă ultima verigă a unor adevărate lanţuri
cauzale. Cunoaşterea acestei înlănţuiri de cauze-
efecte este necesară deoarece oferă posibilităţi
de intervenţie şi stopare pe parcusul cauzal
precum şi de stabilire a măsurilor de prevenire
Î:riş:=:;°:::.ducerii accidentului de muncă,
cauzele se înlăn"ie şi se îmbină din cz77zo7zfe spre
czvcz/ distingându-se din acest punct de vedere
două tipuri de legături:
- Înlănţuirea lineară - cauza
o :ânnâ:i|ft:|: ecfae=ual ecfaei:îuTcff=ofiTtşu%ic:âtee :
aval;
- îmbinarea a două sau mai multe cauze care
generează un anumit efect ce se constituie
într-o cauză situată ^m aval faţă de acesta.
În orice situaţie, pentni producerea accidentului
este necesară constituirea lanţurilor legăturilor
lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure
secvenţe a acestora este suficientă pentru
evitarea vătămării ®rincipiul dominoului).
Confom celor afimate se pot distinge alte două
tipuri de cauze:
- principale - cele a căror anihilare întrerupe
lanţul cauzal şi cele care constituie verigile
obligatorii pentru producerea accidentului;
-secundare sau favorizante -cele care.se
îmbină cu cauzele principale contribuind la
producerea unei alte cauze principale;
prezenţa cauzelor secundare nu este
obligatorie pentni apariţia unui anumit efect,
ele contribuind la evoluţia cauzei principale în
sensul pro ducerii efectului.
iEEffiE
•'„'.`a[T'::1.':
din aval Ji+€`GL=âăi,,:
În dinamica producerii accidentului de muncă se
disting trei faze posibile:
Caracteristicile fazei 1:
- aparent nediferenţiată de o situaţie „nomală"
de lucru;
- pericolul nu poate fi sesizat decât dacă este
umărit în mod. special;

CONSTITU"A DESFAşU-A PRODUCEREA

SITUAŢIEI DE SITUAŢIEI DE.
LEZIUNII
ACCIDENTARE ACCIDENTARE

FAZA 1 FAZA 2_ EÂZÂ3

-,--,, _---L- , __ _ ___ I _ ___Ţ-_-L=h

TŞT.ţ*lţţai=ţ=r€ffi?#teg3:!l:şş:l=e:#:}!:t:m:;Sgţ#Wr"mE€.r*Tt~t*|..* ~

TMANAGEmNTUL
S.hs.M.

- apare o situaţie i)ericuloasă iniţiată de către Înraportcu/oc#Jlorîndinamicaaccidentuluide

muncă se pot distinge trei tipuri de cauze:
executant;
- se poate intervenii)entruprevenirea accidentului. iniţiale; intemediare; finale.
În raport cu c/ecfw/ produs cauzele sunt: directe
Caracteristidile-fazei.2: - provoacă direct leziunea; indirecte - produc
- are loc înlănţuirea şi îmbinarea mai multor alte cauze inteimediare sau finale
cauze, ^mtr-un interval scurt de timp;
- acţiunile de prevenire ale executantului pot fi
agravante;
- există o posibilitate limitată de intervenţie
p entru prevenirea leziunii.
Practica a dovedit că există situaţii în care
Caracteristicile fazei 3 :
identificarea tuturor cauzelor din interiorul unui
- este faza definitorie a accidentului;
- are loc impactul executantului cu elementele
sistem de muncă nu este suficientă. Unele din ®
disfimcţiile elementelor. implicate în realizarea
nrijloacelor de producţie, materialelor sau ale
mediului de muncă; procesuluidemmcăîşipotaveaorigineaînafara
- singura posibilitate de a acţiona sunt Teflexele sistemului de muncă (de ex. vicii ascunse din

de autoapărare. proiectarea sau execuţia m.ijloacelor de muncă).

o DEFICIENŢE ALE PREGĂTIRII PROFESI0NALE

EXECUTANT o#EScUoŞEsŞ[LşâpĂATCo[T#t]NDrv]DUALE
o OBOSEALĂ
o BOALĂACUTĂ
o EMOŢII PUTERNICE
o INTERESE DE MOMENT

3 EFCLTŢ#îîMLi€T°ALELUI
o STĂRI DEPRESIW
o STĂRI CONFLICTUALE

Fig. 1. Formarea substratului cauzal

 I\aANAGEMENTUI,
S.S.M.
'®
Fig. 2 Modelul global al producerii unui accident de muncă
În consecinţă, în modelarea fenomenului de
accidentare trebuie să ţinem cont şi de aceste
® deficienţe ale elementelor sistemului de muncă
(inclusiv de fomarea şi selectarea executanţilor).
Aceste deficienţe se caracterizează prin:
- eliminarea lor nu se poate face din interiorul
sistemului de muncă analizat;
- nu există posibilitatea de stabilire, în
momentul constituirii lor ca deficienţe, a unei
relaţii cu sistemul de muncă analizat;
- nu se poate evidenţia o relaţie unică bipolară
cauză-efect.
Abaterile de la starea ideală cu care pot intra
într-un sistem de muncă elementele implicate
în realizarea unui proces de muncă sunt
definite ca substrat cauzal al accidentelor
de muncă.
35T`
Se disting astfel două faze ale dinamicii
producerii unui accident de muncă:
- prima se desfăşoară în afara sistemului de
muncă în care are` 1oc everimentul şi constă în
apariţia unor deficienţe de natura substratului
cauzal; oferă posibilitatea stabilirii şi aplicării
celor mai eficiente măsuri de prevenire;
- cea de-a doua etapă se desraşoară în interiorul
sistemului de muncă şi se manifestă prin
înlănţuirea unor cauze - efecte care reprezintă
materializarea factorilor de risc existenţi în
sistem.
BIBLloGRAFm
Alexandm DARABONT, Ştefan EECE, Aurelia Dăscălescu
- Managementul:SecurităţiiişL-Sănăiă6Î în'Miincă, Vo l 1,
Ed. AGHL200l.
 mR®CHmEU
1, rH , i_E :.1

NTECESA`RULt]I
•all)
Părţile1şi,II,ale;acestuimaterial
aufostpublicate^inmumerele2-şi-3.alerevisteidin2004
® Ing. Nadia Teodoru
- răspundă condiţiilor existente la locul de
7.'' .L`'l`\.l:,,.Ţt,,m,].`ci1 ', muncă;
- ţină seama de cerinţele ergonomice şi de
ScOp
sănătate ale angajatului;
- stabilirea mijloacelor individuale de protecţie - fie adaptat confomanţei purtătorului;
(sortimente şi tipui diferenţiate pe mărimi şi - asigure protecţia persoanei împotriva tuturor
sexe) care compun EIP (Echipamentul indi- factorilor de risc care acţionează cumulativ
vitial de protecţie). asupra sa ^m timpul îndeplinirii sarcinii de
muncă.
Definiţii
EIP Date de intrare; documente de referinţă
• = totalitatea mijloacelor individuale de Sunt cuprinse ^m:
protecţie cu care este dotat muncitorul în - NGPM;
® timpul 1ucrului;
• trebuie să asigure protecţia muncitorului
- Anexele 10 şi 11 din NGPM -lista cuprinzând
EIP, respectiv activităţile care necesită
împotriva tuturor facţorilor de risc care utilizarea EIP ;
acţionează asupra sa în timpul îndeplinirii - reglementările `legale în vigoare referitoare la
sarcinii de muncă.
proiectarea şi fabricarea EIP din punctul de
Mijloc individual de protecţie vedere ssm;
• = protector destinat protecţiei unui singur - Normativ-cadru de acordare şi utilizare ale
muncitor; EIP, 2001, Cap.111, criterii de acordare a EIP;
• Îşi îndeplineşte funcţia de protecţie prin - instrucţiuni proprii referitoare la aplicarea
interpunerea între factorul de risc şi Normativului-cadru în organizaţie ;
organismul uman. - Norme metodologice privind certificarea
calităţii de protecţie a sortimentelor de EIP/L
Cerinţe conform NGPM, Art. 14.7: şi avizarea introducerii În fabricaţie;
- fişele de evaluare a factorilor de risc şi fişele
EIP
• trebuie să de măsuri. elaborate ^m cadrul activităţii 7.a;
- fie adecvat riscurilor pe care le previne, fară a - eperienţa personalului cu responsabilităţi pe

introduce el însuşi un risc suplimentar; . linja securităţii şi sănătăţii ^m muncă;

 • , ' `.

• `. `... `
•1,

MANAGEI\mNTul.
S`.S.M.

- nomenclatoare şi instrucţiuni de utilizare EIP b) raport reftritor la discutarea şi convenirea Listei

ale fimizorilor certificaţi ^m condiţiile legii. în CSSM (acolo unde, confom legii, acesta
trebuie să existe)/ cu reprezentanţii angajaţilor.
Activităţi desfăşurate
1 deteminare factori şi criterii pentru stabilirea
Responsabilităţi
EIP şi a condiţiilor de utilizare, ^mdeosebi a Şeful compartimentului/ Responsabilul cu
duratei purtării : protecţia muncii
-gravitate risc;
• moderează echipa de evaluare;
- fi-ecvenţă expunere la risc;
• elaborează, pune de acord cu fiincţiile impli-
- caracteristici loc de muncă pentm fiecare
cate şi obţine aprobarea Listei inteme de
angajat (grad înalt de nocivitate sau de
dotare cu EIP/L;
mudărire exoesivă şi rapidă ale EIP); •` asigură desfăşuarea activităţilor în confor-
-perfomanţeEIP; ,
mitate cu prevederile documentelor de refe-
2 deteminare EIP necesare pe baza
- analizei infomaţiilor şi îndrumărilor fimizate rinţă aplicabile (a se vedea datele de intrare);
® de datele de intrare;
• asigură obţinerea datelor de ieşire prevăzute;
• asigură instruirea executanţilor în legătură cu
- cumulării factorilor de risc la care este expus
organismul uman pe durata îndeplinirii utilizarea corectă a şi cu caracteristicile EIP
sarcinii de mmcă; din dotare;
- nivelului factorilor de risc şi durateloi reale de • elaborează programul de verificare peri6dică a
expunere la acţiunea acestora şi a păftilor calităţilor de protecţie ale EIP, ^m confomiitate
corpului expuse la acţiune; cu prevederile din instrucţiunile de utilizare a
3 discutare şi convenire necesar EIP astfel acestora, convenite prin contractele încheiate
deteminat cu reprezentanţii angajaţilor/ în cu fimizorii;
Comitetul de Securitate şi Sănătate ^m Muncă •ţ asigură evaluarea şi selectarea fiimizorilor de
- CSSM; EIpfl, precum şi interfaţa cu aceştia.
4 asigurare instrucţiuni/ programe de utilizare, Membrii. echipeL de deteminare necesar EIP/L
verificare periodică, curăţare-denocivizare, - răspund de îndeplinirea obligaţiilor ce le revin
înlocuire EIP ; în această activitate cu profesionalism şi bună
5 elaborare program de infomare şi instruire credinţă.
angajaţi în utilizarea EIP - dotarea cu EIP pe
Fiecare.angajat`
® loc de muncă se aduce la cunoştinţa fiecărui
•t are dreptul de a refiiza executarea sarcinii de
angajat în cadrul instructajului introductiv
muncă dacă nu i se asigură EIP prevăzut în
general sau la semnarea contractului de muncă;
6 stabilire modalităţi de acordare a EIP - reglementărileL în vigoare, fără ca refi]zul să
inventar personal sau inventar de secţie - pe atragă asupra sa măsuri disciplinare;
baza prevederilor Normativului-cadni şi a •` are obligaţia de a:
considerentelor de igienă legate de purtarea - cunoaşte caracteristicile şi modul corect de
anumitor sortimente şi tipuri EIP; utilizare ah`EIP din dotare;
7 actualizare, lamodificarea condiţiilor de muncă, --purta. întregul EIP`pe toată duata ^indeplinirii
listă intemă de dotare cu EIP locuri de muncă. sarcinii: de muncă. sau a activităţii pentru care
acestaj ai fost atribuit şi să se preocupe de
Date de ieşire:` conservarea calităţilor de protecţie ale
a) lista intemă. de dotare a fiecărui loc de muncă acestriiă=
cu EIP adecvat` executării sa[cinilor de.muncă - prezenta. EIP la. verificările periodice
în condiţii deL securitate, actualizată. p ermanentr pmvăzute~ în.` instruGţiunile` de: utilizare şi
fimcţie deLmodificările elementelor componente; p.entmcuăţamsaudenocivizare;

m±I++Ohs~==*L:t±+msn3ajĂ~n:>ttmri=e::==+ţ±4=a==::>e=L..Î=±===>=±.=.<S=::..-:3le3Bş>±Z=s±=a±eltos±±=m±==tEstk±
 qfflAGEMENT.tJL
`Jsjs.M.

- solicita .un nou EIP fatunci [când idin diverse
motive, cel avut _în ,'dotare nu mai prezintă
calităţile de protecţie necesaie.
Directorul - Consiliul deadmiiiistmţie asigură
® climatul şi celelalte resurse cerute i)entru
desfăşurarea cu eficacitate .a procesului de
determinare a necesanilui de EIpfl.;
® acordarea EP în condiţiile negociate prin
Contractul colectiv de muncă Apersonalului
propriu;
• acordarea gratuită a EIP tuturor categoriilor de
persoane care desfăşoară activităţi în incinta
S.C. ABC S.A.
Extras din
INSTRUCŢIUNI DE APLICARE
a Normativului specific intern de acordare şi utilizare ale EIP
organizaţiei ®eisonal de control, personal
detaşat la locul Ţespectiv de muncă, elevi sau
studenţi care efectuează stagii de practică,
-vizitatori etc.);
`. condiţii pentru curăţarea sau denocivizarea
EP prin servicii proprii sau achiziţionate;
~. condiţii pentru depozitarea, Întreţinerea Şi
repararea EIP, astfel încât să se menţină
calităţile de protecţie ale acestora;
• înlocuirea EIP care nu mai posedă calităţile de
protecţie penmi condiţiile pentm care au fost
acordate, de fiecare dată când se constată acest
lucru, indiferent de motiv.
®

I Prevederi cu caracter general

1.1 Prezentul Nomativ specific intem a fost elaborat pe baza Nomativului-cadru d6 acordare şi
utilizare EIP, aprobat cu Ordinul nr. 225/ 21.07.1995 al Ministeiului Muncii şi Protecţiei Sociale.
1.2NomativulspecificestestructuratpemeseriiledincadrulS.C.ABCS.A.şiţineseamadefactorii
de risc la care este supus organismul uman în procesul de muncă.
1.3 Mijloacele individuale de protecţie sunt proprietatea Societăţii.
1.4 Deţinătorii EIP au obligaţia de a-l utiliza pe toată perioada programului de lucru, exclusiv în
scopul pentru care a fost acordat.
1.5 Se interzice conducătorilor formaţiilor de lucru admiterea la lucru şi alocarea de sarcini de ®
serviciu persoanelor care nu poariă EIP corespunzător meseriei şi condiţiilor de lucru.
Încălcarea prevederilor de mai sus se sancţionează confom Legii 90 din 1996 a protecţiei muncii,
Cap. IH, art. 19, al.1, lit. f.
1.6Maiştrii,inginerii,tehnicieniicareconducsectoareledeproducţieşicareîşidesfăşoarăactivitătea
•în aceleaşi condiţii de risc ca şi muncitorii sunt dotaq cu aceleaşi EIP ale meseriei, specialităţii sau
flncţiei de la locul de muncă un.de lucrează.
1.7Salariaţilordin-cadrulserviciilorfincţionale-TESA-1acareactivitateasedesfăşoarăfarăfactori
de risc li se acordă o salopetă odată la.24 de luni.
1.8 Angajatului căruia i ;e desface contractul de muncă sau care se transferă i se reţine diferenţa
neamortizată din contribuţia `societăţii la achiziţionarea EIP respectiv. (...).

Continuare în numărul umător al revistei

40
 `~_- _` , ` .

`. -1? < ...

MANAGEnfflNTUL s.s.M.

m[n[up[H"UnHmHlmnmH[O[§Anu[uin[[.i,i[
(m
lng. Nadia Teodoru
I'ărţile anterioare ale acestui material au fost publicate în numerele 2, 3 şi 7 ale revistei

S.C. ABC S.A.

APROBAT
În şedinţa Consiliului de administraţie din data de ............................
cu Hotărârea nr. .
® Vizat'
I.S.T.P.M. Preşedinte,

LISTA INTERNĂ DE DOTARE

cu ECHlpAnmNT INDlvlDUAL DE PROTECŢIE
a3xtras)
Tabelul 1

;i+Ţ,î. `Î``aŢ:m:fr:'.ţ4:, :tŢ_ă;/Ţ`ri.ni._JÎ`,4±.`10.^.

•,.",,,,,!,,.,.....,!,

' , '.

'.. `, .` .

',..!.,,1.,,.`!'

*30l#ţ8 `Sb*"-ggl#Ţ8ffjş"&ţ§Ţ' ţ%*ă*#rÂ*;J2g%#ŢÎΧ-?*f?8=â} ŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢŢ . ŢŢŢŢŢ ffi#ş#Ă#j*a#ffi*`.ţî4+ *.:h."*,-.5g

1 Alimentator Cădere de obiecte Lovire la cap Cască protecţie Inventar
1arior. de la înălţime Protecţie corp S alopetă doc. 1/12
Încălzitor Proiectare de Lovire la mâini Mănuşiprotecţie InventarInventar
material. corpuri/particule Lovire la picioare B ocanci' protecţie cubombeumetalic

2 CTC laminate Cădere obiecte de Lovire la. cap Cască protecţie Inventar
1a`mălţime Protecţie corp Salopetă doc Inventar
Proiectare corpuri/ Lovire la mâini Mănuşi protecţie 1/181/18

particule Lovire picioare B ocanci protecţiecubombeumetalic.

3 Electrician Cuent electric ElectrocutareArsurişioibri Mănuşi. hventarInventar

^mtreţinere-
jQasă/înaltă elect[oizolante<.Cizme.electroizolante
reparaţii+PRAM tensiueatingere (in) directă

Tensiune de pas Ochelari.protecţie Inventar

Arc electric

`` * |'`~f'-., ~. `+ '*~--. +-±*ă±hRffisăiTdl.Tffcşffi6iiaăaî5ăâsiiăă+> -

 •<`.mtr-.,1>r`.'-*I:*3r _+ ,` n.*``+ `-.LJV6iţ ~< . 7. ,

m4!antA'GEnmN.TULis.`S.M.

ffiffi
Sffi8#g# şşgff§şffăSfŢî#*9m,ffiffi#ş#ş#%#şâS##şSfffflîâSrSSgff;:y€#;§5ăş# &#;;âŢăţ`#.^gJ;_,?
4 Hezor,zstmgar, `%®ţganeidemaşini Antrenare păr/ Bonetămasma Inventar
Tectificator .`§ Înmlşcare Îmbrăcăminte Ochelariprotecţie Inventar
Proiectare copun Lovire la ochi Mănuşi protecţie Inventar
Manipulare piese Lovire la mâini
5 Impiegat de Lucni pe căi ferate Lovire de tren Vestă avertizoare Inventar
mişcare CF Lezare glezne Bocanci de securitate Inventar
67 MagazionerVopsitor Manipulare obiecte Tăiere la mâiniSuprasolicitare Mănuşi/palmare de
tăioase protecţie Inventar
Manipulare Centuă abdominalăBonetă/şapcă Inventar1/121/121/6

materiale grele coloană

Lucru cu/în (hiţiere) IncendiiIntoxicaţii,arsurl
prezenţa: Combinezon/
- substanţe Salopetă
inflamabile ' Semi-masca
- substanţe nocive protecţie Împotrivaparticulelorşivaporilordesolvenţi

Cartuş filtrant 2/12

Mănuşi de protecţie 1/3

rezistente la solvenţiCizmeprotecţieimpemeabile,rezistentelasolvenţi 1/121/12

8 Muncitor Lucm pe căi de Lovire, coliziune Vestă avertizoare . 1/24

necalificat circulaţie rutieră mijloc transport Bonetă/ basc 1/24

încărcător Deplasări pe Lezare glezne Bocanci protecţie 1/24

suprafeţe Infectare Combinezon 1/12

lmecoase Suprarăcire Căciulă 1/24

Microorganisme organism Costm vătiit 1/24

Fri8 Lezare mâini Centură ab dominală 1/24

Manipulare Suprasolicitare Şorţ de protecţie 1/24hventar

materiale grele coloană Pelerină
Intemperii Îmbolnăvire impemeabilă
Izolare de surse datorită umidităţii Bidon pentru apă 1/24

apă. Deshidratare Mănuşi protecţie 1/3

Contact epidemăcuagenţichimici Dematite, eczeme Unguente protecţie 1/3

 MANAGEMENTUL S.S.M.

ţîţot*t g*=î&răx#*P=.%ftî.*€`,*+ă.2*+`. }±=`.ţ'';.`,r,t:3`-2±*_2='r:=*3;~:::8<îâ,ţ;. *'~`::-*3ş€.,:şf ,= ţ îS`~

;;ţ^^ţî```,;Ti`:Z*îŢxgiaS``=l'ţ<*Lgţ~`#''. g.,rt,',ţrŢ5?-:..^,<.;

9 Muncitor Lucru pe căi de Lovire, coliziune Vestă avertizoare 1/24

necalificat circulaţie mtieră mijloc transport Bonet~ămasc 1/24 .1/12'
măturător Depla§ări pe Lezare glezne Bocanci de
suprafeţe Infectare securitate/
alunecoase Suprarăcire Cizme impemeabile 1/12
Microorganisme organism Combinezon 1/241/24 _
Frig Îmbolnăvire Căciulă cu apărători
htempenl datorită umidităţiiDeshidratareD6matite,eczeme uechi
Izolare de surse Costum vătuit 1/31/24
apă Pelerină
Contact epidemă impemeabilă
cu agenţi chimici Bidon pentru apăMănuşiprotecţieimpermeabile 1/241/24

Unguente protecţie 1/12

10 Conducător auto Lucru pe căi de Lovire, coliziune Vestă avertizoare 1/24

salubrizare circulaţie rutieră mijloc transport Căciulă postav 1/24
stradală/ Fri8 Suprarăcire Costum vătuit 1/24
menajeră Intempenl organism Pelerină
Îmbolnăvire impemeabilă 1/24
datorită umidităţii Cizme cauciuc 1/12

Resusele necesare aplicării acestui procedeu şi Dovezile pentru

anume: • desfăşuarea activităţilor în confonnitate cu
• timp alocat participanţilor la proces, confom prevederile procedeului descris mai sus,
® planificării de activităţi elaborate de pro- •i atingerea rezultatelor planificate
prietarul de proces - şefiil de comparti- sunt documentate prin completarea.fomularelor
ment/responsabilul cu protecţia muncii, pentm înregistrări descrise în tabelul 2.
• desfăşurare program de instruire pesonal
pentru cunoaşterea caracteristicilor şi a 111. Concluziî. Ap]icareal practicăţ
modului de utilizare ale EIP; a procedeului
• mijloace financiare pentru achiziţionarea
Temenul stabilit pentm admiterea. ca. membm
necesarului de EIP stabilit;
• mijloace pentm cuăţarea, denocivizarea, cu drepturi depline a ţării noastre' în` UE'-
depozitarea, întreţinerea EIP, confom cu ianuarie 2007 - este. o provocare extrem de
instrucţiunile firizorilor; ambiţioasă pentm fiecare organizaţiei şi pentni
sunt fiecare angaj at.
•. identifi.cate deJcătre proprietarul de proces - Amonizarealegislativă.şila.nivelul'instituţiond`
şefiildercompartiment/responsabilulprotecţia constituie. o prioritateL+ asumată= prim aeordurile
munc11; încheiate'cuUEşicarewa:-constitri-cusiguranţă`
•} analizate şi alocate, de Director. un fapt`.^mplinit la: data adîriteriîr ţări îrr UE.
• 'r._.=!=3-'il JF i m

MAmT'AGEMENTUL.ssM.

Eabelul2 .
`1.
ffi&
kăăăgŢާj§ţS##§'#.§§A`"fgffiŢ&iiîs""«#Ţ#gşw*Ţişî§#"" ®.

1 Fişa deprezentare loc de muncă F-07.01 3

2 Fişa de evaluare factori de risc pe loc de muncă. F-07.02 3
3 Fişa de măsuri T)reventive F-07.03 3
4 Lista intemă de dotare cu EIP locuri de muncă F-07.04 3
Proces-verţ)al reuniune de lucru echipă stabilire necesar EP/
5. F-05.03 .3
loc de muncă

Poziţiile 1, 2, 3 şi 4 se actualizează permanent.

Efectul acestor amonizări, însă, poate fi mult

diminuat ^m cazul în care ele nu sunt bazate pe o
reală şi profimdă armonizare la- nivelul menta-
lităţilor,` al practicilor fiecămia dintre noi.
Raţiunea pentru care ain elaborat şi implementat
procedeul descris în această lucrare vizează o
contribuţie la atingerea acestui deziderat al
armonizării Şi la nivelul culturii manageriale cu
UE.
Rezultatele obţinute sau pe cale de a fi obţinute
prin aplicarea acestui procedeu, componentă a
unor smssm compatibile/integrate sistemului de
management general al organizaţiei, sunt de-
monstrate în cadrul procesului de certificare l`a
care s-au angajat organizaţiile în cauză.
Procedeul care face obiectul lucrării este
perfectibil şi va fi îmbunătăţit continuu pe baza
datelor obţinute din aplicarea practică declanşată
de peste un an în mai multe organizaţii din
domenii diverse: salubritate orăşenească, side-
rurgie, materiale de construcţie.
Prevederile legale referitoare la asigurările
pentm accidente de muncă dau şi ele un impuls
considerabil abordări.lor la care se referă şi
®
procedeul de faţă: evaluarea factorilor de risc,
determinarea măsurilor de prevenire a `acci-
dentelor de muncă şi a Îmbolnăvirilor profe-
sionale, între care şi deteminarea necesarului de
EIP, cu care ne-am ocupat mai sus.
- Legea Protecţiei muncii, nr. 90/ 1996 şi Normele
metodologice de aplicare, publicată în M.Of. nr. 57 din
23 iulie 1996, republicată în M.Of. nr. 47 din 29
ianuarie 2001 ;
- Nome Generale de Protecţia Muncii, 2002;
- Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, .Codul muncii,
publicată în M.Of. nr.72 din 5 februarie 2003;
- Normativ-cadru de acordare şi utilizare a echipa-
mentului individua] de protecţie, aprobat de Ministeru] ®
Muncii şi Protecţiei Sociale prin Ordinul nr. 225/
21.07.1995;
- INCDPM anstitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
în Protecţia Muncii), Metoda pentm evaluarea
factorilor de risc, 2002;
- INCDPM, Securitate şi sănătate în muncă, Suport de
curs, modulele 1...12;
- Darabont, A., Pece, Ş., Protecţia muncii-manual pentru
Învăţământu] universitar.