c. Volatili±atea. Aceastai are o strînsă legătură cu pericom de`
RAFliNÂRII DE PETROL
incendiu pe €are-1 prezintă i)rodrusul i`espectiv În .timpul idepozi.+Jării.
Astfel, benzinele formează În interiorul rezervor.ului amestek}uri in-
flamabile de vapori Şi aer în special iarna. Vara, din cauza volqtili-
:iăiţteŢoarrii#T=taŢflu:.îîenŢtaEopri§:jgre:,e:tnerperzeea,jb.org%tjţjFngiî|nă,ria":g
a luat fgc] arde numai la guffă. Explozia nu se produce decîţ la
sfirşit, cînd Întreaga. cantitate de, benzină s-a evaporat, amestecul
de vapori şi aer din rezervor nemaifiind aiimen.t}at cm Tapori de.
benzină se diluează cu aer, ajungînd h limita superioară de iexplo~
zie şi explodează. .
În genei.al se rconstată că incendiile la rezervoare .de benzină
sînt mai frecvente iarna, iar la cele de petrol şi mo±orină uşoară
Vara,
• d. Greutatea speeifică. .Datoriită greutăţii specifice mici a pro-
duselor petroliere ruşor infliamabile, precum Şi insolubili.tăţii lor in.
apă, ele nu pot fi stinse €u apă. `Pentru stingerea 1[or §înt necesare
mijloace speciale ca : spimă chimică, spumă mecanică, . pulbers
stin8ătoal`e.
Greutatea specifică nmre a viaporilor .(de lcîtevia ori mai mai`e
decit aerul) măreşte perieolul de incendiu, Întrucît nu pemfte îm-
pi`ăştierea vaporilor prin. ventilaţie natumlă. Vaporii se .acum.ulează
în păFţile inferioare ale dădirilor, în ,griopi, ouve, canale de con-
ducte şi cămine de can.aliz.are.
e. Puterea calorică şi viteza de ardere. Valorile mai.i ale <|ces-
tora duc în cazul incendiulu,i ia dezvoltarea unor temperaţuri ricli-
cate €e pi{)voacă distr.ugerea .utila.jelor şi propagarea cu repezicime.
a iiicendiului la instala'ţiile Înverinate.
±. Electrizarea. Produsele pe;troliere fiind dielectiice (nru €on-
duc curenbul electrio) la itrans.Poi.bul p`e conduatîe, oa` ţumare a
fi`€cării lor, se încancă cu electricitate stati,că. Sai{=ini ielecti`icx3 apar
şi la îbrecerea lor printi.iun strat de aer. Valoarea starcinilor `electrice.
ajunge Jîn .unele €azuri de la, 20 iooio pînă la 75 000 V, penttru aprin-
derea lichidelor uşor inflamabile ^fiind suîicientă o scînteie cu .un`
potenţial de `50\0 V.
g. Corozivitatea. A€ţiunea comzivă a produselor petroEere
proverite din ţiţeiuri cu conţinut ridicat de sare saŢ suH provo`acâ
neetanşeităţi şi deci scurgeri de li.chide inflamabile.
Produsele petrolie.r.e .cu conţimt de sulî foHnează totcydată
compuşi piroforici, cu pericol de au.toaprindere în aer.
216
8.
1. DESAL"ABEA ELECFRICĂ A. ŢIŢEIULUI
Desalinarea este opera#unea prin care se elimină sa!.ea sau
?rni|cu|ş:â|iî:ta#,:#:ăuţi:ti!:i:ie'gi:t:isduebî:caţ|itŢşânşîE.n:Ţ|:,iâiş;:
şÎ sîeâ::c=,ul:â:tăi,Clual:luenfâ ::âerî35făî::.e pozitiv se .unegc între ele
În instalaţiile ide desalinare ielectrică pericolul .d.e incendiiu
`d®e:iîărâ;ţoaprreezseenţâs:Ft?r|3a:f,t#:mmeârtiddaetţ.iţâiă#Eţ.edgŢţ.â:â:
iloo-20io t, ia,r .prin instalaţie *rec zilnio circLa .1500 t ţiţei.
Cele mai frecvente cauze de incendiu sînt cele da±oi.ite defec-
ţiunîlor instalaţiei electrice de înaltă tensi].ine (35 000 V) şi anume :
@ spccTgerea, izoLc[±oTiloT electTici mo"+aSi pe ccLf}ul d,esh;ăi..cc±ocweloq. ;
® slăbi;TecL ZegătuuriLor acestora ; ® ăefecţÂ,uni pe bâniîle ez,ectri!=e de
flzimert±are cu curent ,. ® d,efecţium± La îmkreTuÎ]ă±oaTeke de cuTe"±.
Tţia`Le aioeste defecţiuri po.t tconduce lia „sourt .circuite" şi aprin-
ideFea ţiţeiului conţin.ut.
0 alită cauză caLre coniduce la incen;diu este sc!ăderea nivelul.ui
de ţiţei în deshidratoarie, sub limita de acoperire a electrozilor,
dat€.rită unior întreruperi în alimeriarea cu ţiţei. Ac©asta fa# posi-
•bilă apariţia de scîntii ,capa'bile §ă m`orseze .aprinder?a .amestec'um
inflama.bil existent.
Pentiu ppeveriaie\a defe€ţiunilor la instalaţita elgotrică de ."maltă
tensi-iine se impune vgrffioar,ea periodiică a stării izolatorilor, liniîlor
de alimentare 'ou iamen.t electric şi +a Întrerrupătoarelcn..
Se,n"?€;saţiedrfatosacpăîi:mţumŢ;ep|piiriîa#nîr*gdăâa`âarăăemnbă#ee}acşti
ţiţ€i `a deshidrţatc)affelor vor fi sem7.CLZ€zafe ciczts±€c Şi aztto?7'iat se Ta
anbeLrupe cui./criJl eleotriic.. D.e asemeniea, pentmi a prev.eni explozia
deshidi-atoarelor se vor pnevedea memb7.aî?e .d.e e#pZoz2e miomtate pe
•capac, icaloulate astf el, încft §ă ste rup'ă atiinoi .cînid presiun©a din
d€shid.natoff depăşeşbe ,o ianumită `limftă.
În cazurile de avarie, deshidratoarele se golesc În rezervoare
de avarie amplasate În locu.ri ferite de pericol Şi avînd ţapacitatea
deshidratoi..ului c.elui miai mare.
•pentru sti,n,gerea unor in,cendii llâ .deshidratoare se va ,prevedea,
pe ]îngă inst.abaţii ide stingem oibişnfrile, o insta.1iaţie ide stingeTe cu.
biorid de caFbon, momtată ,driest pe capaci]l deshidr@tonului, pentr:u
intervenţii la izolatcmii de înadtă bensi.une.
217
 2. DISTII,AREA PRmlARA A. ŢIŢEIULUI
±â2]ŢΧc;*e:;,ţăapm=p:ooîde]:tî[e::or=gpgr;oFcţă:ÎŢgEuăn[ăîndte::f±[:b:e:rore:,aŢ:Eă:n;:[:n:a;
âlcgâî:tuj.:ţfal|::,=CÎ:uos:ăpbiîdsdfj#%ftpî.:j3ăleîrt:ftl%:#ahînĂdellcphelrd!:oiEi
]::îîiiîî;;;§jţiî%Îi:e::Îei[iîeiîeîjî;:i:i§[i::;rjoît::biîk::iî::i:Îii:;;Ş:rîî!ni°t:îÎ]§Î;°fii;§Îeţî
gn=ar:oa:?EŢ;:.ş;Î::n:|a.lz:ăs|t:a:a#:u:gîrtefaaea:::il;;g|eep==:ră|s::tş?mppel|=nî,t=
i!}g::Î::Îa:!iia:#:iî::;::LÎ%sÎ:ÎSα§;iîî3;;;:#E:Χiîîr§ă;;rî:ăti[:a!:utîîîi§i:§:ij:t:tîe%};
Î:ip,Î.Î:Îît:i:r:fiiî%Î:f;:;Î;:;Î:cÎ:iîîl;!i:ÎI:Î::g;Îl;iil:Îiîîîrî:s;il;;|jaeîâîjl::Î:
trucţiei cuptorului.
#tî:gau3Ţ::tl:Î:t:eer.i:'ii:rcl::feţofn:ar.:g:Î|ro:iiiiâ;id.a;g|gâ(tg.î3nâicşg3î:
•i%ÎÎÎ|:1:Î:;;Î:n:EÎŢizîIîl:şÎîîil5ffîîîeă:Îîîiîf6:i?:aî:Sr:â:;Î;refiîgielîşîE:r'e:E;ÎÎ:!ti;i;ij
3â:ţE1:|P:r:|tîlt:eî:e||aâilpeŢiul|:;i||oz%:1|n:iru:îÎ;|1.|iepEŢîîă!sietcfîŢ:.:işit:âeă,.?np::
218
ţfissî:,tJaur.:l:,,:gpîî::uir;r:icîicdatîncl;uffi.:Ţăarâedşiehrid(rFo€gsnş:ulî::`?,:
ÎŢ;ig:r2:,:,:ţşşu%a::â;ţ:?|`aolf:.i,iiiec:S?î|:::.|.#fEo:!i,găcişn:rîo:defşenetg,a,Îgâ:1:
coroziv.
Îîrî!r:i:go;:digî:Îja;!iîî:Îi:ÎÎ::iîL[§Îue:Îeiîiîi;jîâ:O;Î:;:tig::;jn:;Îj;Î;reE:Îţîcîiîl:îjfaîLciîî:§:±:i
Uzum interio.ară ia ţevilor .ouptorului se datoi``eşte, în Ţafara
ioDroziunii ichimiice, şi epozijunii suprialeţei interne, ca urmar`e a
`7it€zelor mari. Ac`easta .esite mai intensă În zonele ide schimbare a
ăi:encăţieaic::.siuurngiîrâhidmeic.ietşoit::ătzriâ::iapdeiâ:elâe#ig;ărârceţ:igreoasi:.oiŢ
pereţilor ţevilor lîngă coturile de întoarcere şi în linial la rupereta
a®e.stor,a.
În exte.rior, ţevile sînt supuse flcţiunii oxidanti3 a gazeloi` arse.
âct:as;Laaiesie,a:g,,::ît,:nra:aî:t:arniceăr.cs:e?îttărtiîmrpegia±t:ş:igâ:îliralarââ
încălzire. Funcţionarea iou exces mare de taer s.au combustibil şi o
•cantitate mică 'de abur de pulverizare În cazul ai`derii combustibili-
lor lichizî icx)ntribuie ide asemenea la riizur,a externă a ţevilor.
â3ă%eDc:Ino;%:::oţfgi;:1âîlc:apr:uolŢ:1:n:c:a:z;Î:tlî;=Î::nvâoeecr:::â:şol;:Îtuo;i
#fdţăâăr`bî:reîî=t%oîâtîŢeoadţnîgag%];andme#s::]zeăsj:îct::dpuucŢteîedrînnîîc:ănz€
-tempera.turii scăzh.te.
În exteriorul chptorulu.i se pot produce incendii în camera
âgtil-;ii3îiâ?pîunrti:â:c_=r:âat=ri::ă:itirîîn=â:ăiăriinâeiat:Îet:e.avâoşpiu:iolş[i
de întoarcere.
insuîIEi?n?terî=gş:i:aFee,eetiandşeă.aardtiocpuul:::,dcâ:.rcŢ,arjeetâlufŢS:bîŢ=ăţăr:
îiiijitlîî;Îe!a;Î:â:âîpîî:iiiîjr:Î;Îîil;:eî:;Îăi::rii;âî:îîîî:Î.Îcîii;işî:jiîîiăî
2i9

ffletuâyŢafiLle|.:âreeriiauîiobcriî:ifipăŢ:tnm®r,eeaflvdăo*1.oi|d%ţrăăt.::geerrE:
ca urmare a unei mandrinăiri necoi`espunzătoare, sînt deosebiţ de.
grave. .În acest caz jetul de ţiţei este aruncat ,În a±ară, aprinzîn-
;âufîeaî|:am;oÎÎ::d:s::ă:3r=o=iâeţnâ:âp=Ăndd,depî:narezvăît:o=:i:Glunf:ănlsq?lu:,
iauopseenrî:ud:pmrgîEtrfgt#aîninâ:3feiiltea|.si.eî:Pşliozîi:ee%|3:tpatroege|osr:
fe,.ea2:'cfzgă„;,;t#;d:5"r%f?c#:â„â':;oţ:zj:ted„#.,a#:o,ri,eŢIL3şgîJrE=
;Îe|Î:geăeîa:dcî:a;ţorŢeăhin:ÎEޱ:±vfsgui;aişoefEi;.dsî3u%,aî'e.|gnâ#Eua@:;,:?îÎ:Î
construcţia cuptorului de distrugere în cazul unei explozii în spa~
ţiul focarului (fig. 7).
Fig. 7. Gură de explozie la euptoare :
] - corptu supapel; 2 - dapă.
•q) .Pe ~conduct?Ze de _gaze eombust_ibtle, imedkat ăupă cupţor>
se i"]n±ează separct±octŢe de produse bichide; cu bndicorea rivtiLu].uă
ace`s.tcn.a, pentru a PTeî"±î;mpîiw pă±Ttmd.erea l;hlriduluL îm spaţi..il de?
ardeTe.
3) In pegere.cL Ţe_ducei..ii .corozîurii c]ri(i]'r±ce dgm iT*eTiorul ţevi-
l.or cupţoŢ_uku_i, ţiţ_eîuk trebule supus PuA.i;ficăi.ti spre a Snd,ef]ăTtct
ii`Tvpi!:!î±ăSlle `ăe sykţ ş.t 5aTe2 .ceecL ce^ se TeakizecLză î,n imstahSiiie de
desazi7iat.e ezecfr€că ş6 destt}f"ra?.e. 'În fbimpiu exploatării §e K)cynt;ro-
1ează pei.iodic ,stairea .ţevflor. Celle ;oai.e .prezin:i:ă defi)maţii s,au
imicşcffăi`i ale .grosimii ţevilor se înlocuiesc.
220
4;) ŢeviL.e şi coturtle ăe întoa;H`ceTe se confecţionează.d,im im~
teTia|e T.ezisten±e LCL tem;peratwi îmakte şi coTozi;ume. Srin:îns!e]:e`E&
şuruburilor pentru etanşarea .dopurilom se face numai după scăde-
rea ppesiurii în cuptor pînă h ce\a a.tmosferi\că.
5) PentTu a m;icşoi.a coTozi;umea exteriocff ă cL ţevtior, se con-
tTOLează ci;u±oma± Tegimuk ±ermric ak cuptoruLui (tempeTa,±uŢa în fc]ccLi.,
!a pJ.ag, În ca7}cizt4l c!e fttm,J. 'Alimentarea ou com.bustffbil ta .imj.ectoa-
relor se i-eglează cm ajutorul regulatoarelor de temperatură, cane
menţin .tempema.tura ţiţeiului la ieşirea din cupton. Anderea icorectăi
a combusti`bil.ului Şi excesul de aer se cont.roleiază prin imalizarea`
gazdor de @mdere.
6) În cazuri ae cwarie se opresc imedia± cwză±oaTeh de co`mbus~
tibiL şi se intToăuce abwr în spaţiul .cuptoi.ului. Se opaesc: pcy:i:n:peLe
de alimenta[re cu ţiţei şi se d€schid ventilele de igoliiie iiapidă a`
ţiţeiul.ui din ţevile cuptomilui. Pentmi` a uşuma ,goliffea ţiţeiului din
ţe\ri se iutilizpează run siEşbem de condutie " abur, legate m conducta
de alimentai`e şi ieşire a ţiţeiului din cuptor şi cîtec)dată în cîteva;
`puncte irier.mediare ale §erpemtinei.
•Înace73t:#rgiesăăfegfcrueşto`1"seen3c:e':?redzea..cu%foia=ebd*oi;jâş.tdeeas%r:
ger€ cu .®bur. Acesitja se imtroduice "m camem foaamlui, în zom de
conivecţie, în oanalul de fum şi ân camerele oohirihT de Înboarcer\e.
Abunm: 1, .la icuţtiile .cmturiloi. de ân.toamcere şi ân diferite zorie ale `Gup-
Î3rălriuăneătişi*=.d:îreîE:i3âiijimFeŢÎ#teăp:îvtî#ieg::â:ăi|oîie"da:
gEudr€op=#e %:EţgFe =ecmŢdoupă:şkîE#aŢeŢî.tă cu]o,a.re periru ®
Incendji frecvenrbe pot La;pare şi la coloamele de flacţio.nai`e.
Procesul de fiacţiomme fimpliiGă .existenţa în imteriomil coloanei ia
fazei de vapo.ri În eQhiHbru cu faz}a dichidă, Încălizi;tă la tem.pem-
flma de fierţbere. Apariţia ,unei neistanşeităţi în Hjol.oană duce la.
ieşima produsutl.ui siub fomnă ide jst de Utchid siau de .vapori, cîmd
cx)loan.a luorează peste ptresiimea ahosf.erică. Ija ooloa.mele de ivid,
în oazul unri negta,nşeităţi, are loc păfbnunderea aerului În icoloană
şi foi.marea, în amumi.te condiţii, de amestecufl:i explozive. N.umărul
mare de ^imbinări sudia:te sau tcrii flanşe fiaTmrizează apariţia neet.ian-
şeftăţii fin coloană sau În comdudtde de legătmă.
ffindTmegpreiE*:âîţ-lar;aă:ÎeadeinJîe:lpoT:.ElşicoE=aineclo?:ofăllraacgFaî:'
cazul coloanelor de ±naioţiomre a ţiţeiului sau a .pă!rii Emib vid.,
teriperah]ra la baza colomri este superioară `tempemafflirii de auto-
aprindere a pmdusului de fund i(păcuri sau mezi,duu de. vid). .în
22E
 :ri:r:.ăţar:ăi;oa:îfîolagnîi:î:e:;giî.jre=bţE:udihh:âŢddsea=1v=ş=|Î:e:â:ţâ:
F"m,area neetanşieităţilor se datoff eşte În iaele "i mi]lte oazud`i
aicţi.unji cQrozive a ţiţeiuliui sau iprestunil.or ridiicate. Ccroziuned es;te
•ge:goEŢ:aâu:ÎÎs::Î:Î;FăE=iihti;i#ÎăjŢ3|ăFÎ:s§ÎăE:ş;iîdiglc::ăiîi|î:|
aŢ#Ţ=::ÎrFŢ;j:bîîş:Î;.;jă;;:g;Îăîf®Îe;ăă::Îfi;Îjîdîdoîţîîgoîd;eeînîţgj
ţiiDeiului, se ounosc oazmri ide expliozii grave Înst)ţite d'e incendii,
tocmai din jaiceastă ca.u'ză.
îmedFteă:îţa±:ăăî]:zo#îreitşeîFn;ccoerŢ]ticE!g;md=giuojgciîe±î,a'O]*eiv#petî:
Constituie suffse probabile ide incemdiu la coloane flacăria
gşâ?Ţosaăt:ad=pitzuHŢ,*i,c=daŢ:îo:kect:i%îEtăi=#ţărâŢ,Ţaa#|nŢdr;rse#:
formaiea în dolic}ane @ §tiHiurii ide ffer pinoforiae în cazul prehQriffii
geţaauLmtŢârprî:dgoăth|:tsr=dei,fflăedî.s,::fti#csattai|Eeă.ţgă.ăggrŢ#e:â
tempei.aturii de autoaprindere a pnoduselor.
şirîiiî:g@Ţu:n:.::.s:oi:tgă::ă|gnîa:îă:l,ăŢ,En:#rdâ:=o!:a:e:e:g:*:uîuc:aiŢ:;g:|:Î
nă,.se evaouează .c.ondensa.tul din con'ducta de ®bur.
ţîstLnon®b*ă,#ar,Î,:s]:ogapb#Duugâpsa±9Î]:e%u`ţaepsăafîâttiobît#stătgî{â
L.u ®bu pînă ]a Îndepă,riarsa dobală a ,tmielor de ţiţei. Dacă an
guE?Îfr;âs:s,::i#::":d::|gŢzaîlâţs%tia:3;*Ţgeffi=g::aa:ÎupsrdŢîe-*:n:â|;:Pg;
strîmgî"duise .într-un vias qiiiebadic.
Înainte de pomire, coloanele se suflă cu abur pînă la înde-
8,î;;roeâ;oeonŢ.plstă a aeml,ui @burul ,eva"at să conţină maximum
. Pentm stingerea incendiilor, coloanele se prevăd cu instala-
ţii fixe de stingere cu abur, cu racorduri de lurtiin în dreptul Îie-
cărei platf ome.
2Z
.` ..... ` - --
derea `păcurii În contaict cu aerul.
i;ri##Îiu::i*ŢÎ.lîîlaîŢ;igŢL;iîî;Î;ţapgiî:n;:oi;Î:lă,:i;#i;@Î3Îjil::ri
gapr`#;V}:. s::#ţ:ga #ăs#:tŢ6e3pg€:L`îC°L'UIui Se Prevăd d@zffi% de
căldurpăe:tpErsLjgîâFâ,a.ogî#iăflârelâbă:ucpuiţiiodnearsegivm::Î:lotiffuei,ââ
la disbanţă.
3. cRACAREA TERMICĂ ŞI CATjmlTICA
Şi moto-
uşoal`ey
rimle:n.r:iL=Ţea:â_fnef_:±:€_sŢga_Şlţ_Şs:;:±n#;ciîEn::13j:rt#.::p|P;i::Ţlâ:de luciu
î,n cazu'1:
!i::ilcfgycl;îFŢŢî,a.;:veîî_pil;ă_tiricrgăffîîoj=i21Pooec.şip:.:âlu6nl#,
Cricării CEbtaiiti,Ce.
]snîsotîţ?;g[;:a:g±;g±Seî]ek:Îîi::]g:i#Î:e]3?:Î::ihşpgăgă:tţ3s±esoc:s[p§ÎcÎpîăuîi;e][iî
"stdudi;îp:rLe>ă#gîoiţăi::!ţ#Îîţ;:pgL:iiifvgpăâi;Î:ag::nss:::zspo:fhkaeî:e
l"agechunpo;=pcealzourri@Îâe,inccaenud=1adr:ti:.ii=bŢtE;:iiiipr==Şâlnălârsgâ
;ifflŢăebtre.ăup::aŢ::ă?.Îf:reticr:n#:cii;af:şiladgtroer,itâas:ăenc:e:-!ivnaer:3I
Tesp.mzătc>aFe `a Prezoaneior.
Scăpările de pi.oduse fierbinţî pot aivea loc frecvent şi la co-
turile de întoarcere ale serpentinei cuptorului de încălzire, ca
•323

umare a unor Încălziri şi răciri repetate. De aceea, în timpul revî-
ziilor trebuie .acoi.dată toată .atenţia verificăriî şi înlocuirii la timp
a celor ce nu prezintă sigura.nţă.
I)iacă neetanşeităţile apar În timpul exploatării, se in].ectează
abur în locul respectiv, i`ealizîndu-se astfel o coc.sare a fisur:i. Aceas-
tă metodă se\ poate fo]iosi cu succes la instalaţiile ,prin cai'e circulă
produse grele (păcm.ă, reziduu). În cazul scăpărilor de produse ,uşoa-
::,îiîdegt:iţâăî#seă:3Ţgre:ştirîîe`::rnstîr::Î:eşQu::t*#CddeelaaxgfşsoenŢppeî;
Întrucît În acest caz se pot produce încălziri locale, cu peric.ol de
incendiu.
Una din cauzele importante de scăpări ide produs în iii.terioi.ul
cuDtorului este arderea ţevilor datorită depunei`ii de cocs pe supra-
faţa ini:erioară a acestora. Din caJiiza rezist.enţei temice pe care o
opune sti.atil de cocs, temperatura peretelui ţevilor creşte conside-
rabil, ceea, ce conduce la fisin`area loi.. Dacă ±isurile sînt mici, apar
g:d::evieîltăecăi:iriââuafăe,d:arflgcaăcâ,sâ::aŢ.aei;:e"2ihtîălt;?ăgca.lcîge:ătiâî
dere În exterior.
Formarea cocsului În ţevi depinde de regimul termic şi de
viteza de circulatie a produsului. Datjorită temperaturilor ridicate,
âtrdaetsŢi:pdăeprreo::rsmîFă,if=:Ea:âuYestci:ă:Stiau%e:ertoeătj:ţseo`uqăs.t;freorsî
Cu cît temperatum este mai ridicată, cu atît depunerea cocsului este
mai intensă. Viteza de drculaţie a produsului inîluenţează de ase-
g|e.nread:epiEieăeâucoeffisŢelu:.oE:siştEusecăfi=|tteăzasedce,iî::Ţa,ţâî7fip,Ţ#fi?:ă
după o curbă pamabolică, cu vîi`ful în centrul ţevii. Particulele de
gvî:ă:[ş::e;cîggsăădîcîâp:rşâ:fîîrr]aoî::Îe:r:e:ătî:]eaîaîîîeîfvîdî;î;Î[:::d:eşpŢe[dfşî=eîre=±n:r%E:
â=gterştrg,ria#ocaăfe"îmâ;îît],g::sî]Ţceasusf:a±u]cEzî:.Îrî#crîce,ffc:ştee.dî%
1a formamea cocsului.
`Este f oarte periculoasă oprirea totală a circulaţiei lichiduiui
În ţevile cuptomilui, întrucît în acest caz se depune într-un timp
scmrt o cantitate considerabilă de coG. I)epimerea intensă de cocs
pe ţevi poate fi observată prin creştereâ timperaturii gazelor arse
În canalul d@ fum, ca urmare a scăderii `cantităţii de căldură trans-
imisă produsului, şi prin ridicai`ea presiunii la pompele de. alimen-
tare a cuptorului, datcrită cTeşterii rezistenţei în ţevi.
?.Ori
/
suffumqîdîil:rc3;.Ţ.lfoiEsădâkfi;fikrtădepeg:gl`aăââ.tmri:SdfeeriîD:râî#
coinpuşii ou sulf din ţiţei se concentrează în produsele grele, care
reprezintă materia primă pentm .cracare. Se cimosc numeroase
caztri de autoaprindei.e a sulfiirii de fier.în coloanele de distilare
deschise pentpu reparaţii. Prin usoare în contact cu aerul, sulfura
de fier su aprins, incendiind sciurgerile de produs din 5ur.
În instalaţiile de cracare termică şi catalitică se produc fracţii
C3 şi C4 în Pi.oporţii mari. Pericolul de incendiu legat de pmzenţa
acestor gaze lichefiate a fost arătat La cap. VI. Scăpările de gaze
lichefiate pot fi detectate după ceaţa albă ce se fomează ca urmare
a cQndensării umidităţii din aer pe partioulele de hidrocarburi ne-
ei:aporizate şi diupă str\a,tul de zăpadă ce se pi.oduce În locul ne-
eta`nşeităţii, ca urmare a detentei gazului.
4. REFORMAREA CATALITICĂ
Accst procedeu se foloseşte pentru a obţine benzine cu ţifră
octanică ridicată din benzine de distilaţie primară pi.in Teactii de
izomerizare şi ai.omatizare, pe catalizatori de platină, În prezenţa
hidrogenului. `Presiunile de lucru sînt cupi.inse între 35 şi 45 at,
iar raţia de recirculare a gazelor bogate În hidrogen de 8-10 moli
H2/mol materie primă.
Înşpecuîiîi:-:şâzgirg?că:iig:ae#e;cuper;iecroii:1ddeei:g:d:::uÎ:§t=sl#
ţiile recente se folosesc catalizatori bimetalici, care permit scăderea
presiunii k 5-10 at şi reducerea raţiei de redrcmlare a gazelor bo-
gate în hidrogen pînă la 2,5-3 moli H2/mol materie primă. Func-
ţionarea la presiuni joase micşorează mult pei.icolul scăpărilor .de
prodme.
În exploatarea instala,ţiilor de re±ormare oatalitică are loc. o
creştere lentă Şi pr,ogi.esivă a presiunii în i.eactoare, ca urmare a
depunei.ii de cocs pe catalizator. Creştei.ea rapidă a pi-esiunii, îndeo-
sebi în primul reactoi., se idat,.reşte depunerilc)i. de partieule antre-
nate. Acest fenomen este Întîlnit mai ff ecvent la reactoanele cu
±lui: radiial şi se datoreşte migrării catalizafborului.
0 cauză de scăpări de produs este coroziun;a clorhidrică şi
depunerile de cloi.ură de amoriu ce obturează conductele şi ele-
mentele de Închidere. Aceste inconveniente pot fi evitate dacă se
menţine sub 0,1 ppm conţinutul de azot În materia primă şi se lu-
crează cu materie primă uscată, În timpul regenerărilor catatiza-
15 - c. 1119
225
torului, 'cînd pfezenţa ,apei nu poate li evitată, se. practică ădăuga-
i'ea.de amine., atît pentru a forma pelicule protectoare, 6ît şi pentru
neutraliz"e.
•` 0. sursă `imbortantă de. pei.icole o prezintă compresoarele.. de
r=ciczliE'i|Ţe;:#e:âJ3:|egeboîgataeănoslfn;,::oşne:;nîucreăs#irfei,inf€r#ngdazage%:
tecuri exblozive cu aenul. De acieea, caJsa compi.esoarelor trebuie
Şă aibă o `v€.ntilaţie haturală eîicientă, cm defliectoare În aeoperiş.
;Î5;Îîlţî;::Îi:gr:Îîeîîe:g:ieî:Îiîiiî:Î:;ă:ÎÎ:ÎÎÎcîiîî:g:;;:Îîaiîeîd;Î=diE:±::ÎÎ:iui:Îi;;Şlg::
de încălzire pe timpul iemiî. Trebuie avut gri].ă însă, oa. tempemtura
Î:ăef::îîţ:ăp;gteî:.:rrj:::|Ei:giŢll:i,E:::Î::u:Căîf#ţe:nnţîiî:;ăeştf:;':tle:=:-
peraturi. cohstarite se realizează..prin montarea ide. Ventile regu]a`toare
pe conductE: de abur,. acţionate de temperatura di,n rezervor.
5. RAFINAREA SEI.ECTIVĂ A ULHURILOR
În vedepea îm,bunătăţirii pr.oprietăţilor de ungere ,a uleiurflor,
acesteâ. sînt supuse unei rafinări selective. În aoest .mod, se Înde-
părtează din uleiuri compuşi nedoriţii cum sînt : compuşii astdtoşi
şi compuşi nestabili din .punct .de. vedere termic. Dre.pt. Sdlvenb
selectiv se iutilizează furiiumlul.
Procesul tehnologic de raîinare selectivă cuprinde următ`oafele.
±aze .. ® extracţie ; © TegeneTarea soLventu:lu4 .dim soluSri ăe rafi:niat ,.
® Tegene`ra;rea .sol,ventukui din soLwtia ăe extract 3. ® TegenRTare®
sdve`n;±ukui, din soLw+ia cLpoasă.
Pericolul de incendiu în instalaţiîle de rafinare selectivă §e
datore.şite. ppezenţeî iiinor ca,ntităţi mari de ulei şi furftui.ol - pro-
duse combustibile şi in±lamabile la tempemL'uri de 230-250°C.
Furfurolul la ijempei.âtuha! obişnuită este un lichid incolor, in-
solubil în apă, uşor solubil în benzen, alcool sau ieter. Este volatil
şi foarte nestabil. I)epozitat în vase închise se descompune tL.eptat.
Are temperatura de inflamabilitate de 60°C Şi se iaiutoaprinde la
315°C. Vaporii de` furfui.ol formează amestecruri explozive cu aerul
22`6
În limite foarte restrinse (1,84 pînă la 3,4o/o vol.). Densitatea vapo-
rilor În naiport cu aerul fiind de 3,3, aceştia se acumulează in părţile
inferioare. Uleiui`ile miner,ale sînt lichide combustibile vÎscoase, avînd
temperatima de inflhmabiutate cuprin6ă între 142 Şi 250°C, iar eea
de auboaprindere Înti.e 260 şi 400°C. AmestEmui`ile de ulei cu f.uriu-
rolul se inflamează `]a temperaturi inferioad`e celor ®1e uleiurilor.
0 E}upraveghere atentă ti`ebuie ,acordată în special cupt`o@rior
gâEăînşciă`#Îârâî)l.uţîi:iad.ees:afsiâlo:±!:lej.Îivf=#aol).âii.ddei6eig#
cîupt6rulti. `Scurgere'a unor cantităţi m@ri d6 pno`dus ccmţiriînd fur-
furol ,În spaţiu de .ardere al cuptorului poate provoca exf}lozia âc€s-
;ul=ariî:ooEg=e;aştEa:Î2:#grŢienig:::|jnd:o.ŢsedîaŢigafie±h=pbto;pua'aŢ:
ger`ea unei ţevi în ccmvecţie nu .poate fi detecta.tă uşor. Un indiiciu
il iJoa'te constitui apariţia flăcăi`ilor în coşul de f.um.
h timpul funcţionăi.iî cuptoarelor nu este permisă deschide-
rea`.uşilor de la camerele coturiloi. de întoarcffe ; Înaintea ©pri.n-
derii iai.zătoarelor, camei.a de ardere se va.sufla cu abur timp de
cel puţin 5 min penti.u a îndepărta eventualele gaze c€ se acnimu-
lează în spaţiul f ocarului prin neebanşieităţi la conductele de g.aze
ale atrzătoarelor.
La coloanele de distilare şi vasele separa.toare, o atenţie deose-
bită se .va ®coi.da asigurării etanşeităţii acestora. Neetanşeităţi Pot
âTeŢeşidfa&nitrăo|Sppa.rtg?#Ţduun=r|gaaŢ|#die:âauâ::soăirŢiibrsecpŢg:Eţşgâ
aprindere pot f i : flacăra des€hisă de La qLiptoaiie,. scînteile provoca.te
de izbirea c-apaic€1or gurilor de vizftiare, ebc;
Înainti de .deschidierea ooloaneloŢ de ,distilare pentru verificări
sau reparaţii, acestea trebuie suflate cu tabur timp de cîteva ore,
peiiti.u, Îndepărtarea vaporilor de produse petroliei.e şi fui.Iurol. Se
va evita intr.odueerea eon.densului În coloana Încălzită.
Scurgerile de furf.uol se vor evita prin asiguriarea uneiL per-
Îecte etanşeităţi a. pompelor.
Furfui.olul este un toxic al sistemului nei`vos. Vapcirii de fur-
fi]ml ii`ită .m.ucoasele. În conoen.tr:âţii de peste 3 mgA produoe ifitarea
căflor respiratorii.
• 6. DEPARAFINAREA UI.EIURILOR ŞI DESULEIREA PARAFINEl
unui:Ş:.t€.suâ3beo:î:%e::Pâ#iăirodcearâou:gl:lrar;,a±ei=ieleăînptusn:ţuââ
€ongelane ridicat. Aoeasta se realizează prin tratare cu amestec de
227

solvenţi : metil - etil - cetonă (MEC), berLzen şi toluen, după care
ui"ează o răcire treptată În cristalizoame.
ăoe:gFăţ:ghîţsşpFjeîp:î:ă:sÎ.lî;t;âîî:::eoă|Ţflări:;iîegE#|liilî-iŢ:E:fî
sol-ţi.
auleipi*gio#gâ;Egîe*auîieEţ2Ziâehdâg#Eiik:şedaîăarfgliggî
pnor solvenţi foarte volatili şi inflamabili (tabelul 9).
Tabe't,1 9
Caracterîsticile fizice ale unor solvenţi
Cerinţa de bază care se impune În aceste instalaţii este asigu-
i#etaurŢEi]eedgtş;î:ăEupgF"Opri8cn;:u]sgî8eged`:ap=]îve#îke@bvfi[
Loourile unde se produc neetanşeîtăţi sînt mai ales presgamni-
turile elementelor in mişoare la : ventile, pompe, filtm rotative. Tam-
bui'ul filtrului avînd o gz€utate de circa 20 t cTţează o presiune mare
pe lagăr, ceea ce duoe de asemenea la produceTea de neetanşeităţi.
Pentru Înlăturarea acestora, este necesar să se folosească gai.-
nituri comspuLnzătoare locului respectiv şi caracteristicilor produsu-
lui. Trebuie avut în veclere că gamiturfle de cnuciuc sînt d€gradate
" uşurinţă de solvenţi.
În timpul lucrărilor de revizii se va avea grijă cfl stringerea
î=bpuuileoăilâpprâgem..ăntud:icesă|asefr:%âa:Îkmgtde*fîonrcŢiziîtel;î?1%ă=â
a pieselor în mişcare şi aprinderea produsului.
La filtrele rotative care lucrează sub vid există posibilitateai
poărt,rŢţnf:rrăăar:iieri-dhffitee:#oe.iîgzŢvremâăevâpdo:ţînă;ră#vgn#ptu±:
228
tru evitarea ;unor asemenea situaţii este necesm ca în cai.casa filtrelor
să se menţină În pemanenţă o „pemă" de gaz inert (azot` sau bi-
°X;d dAevLandbgnin);edere că majoritatea utiiajeior (pc}mpe, filtre. CrisT
talizatoare, compreşoare) se găsesc în Încăperi Închise, acestea vor
fi ventil,ate pemtru a împiedicm fomarea comcentraţiilor periculoase.
În un61e vase Şi rezervoare se poate produce spumEmea uleiu-
5:':r:oî:|oâ:erin®d=npiis:sFeigo:du?,aăăeaşiast_ÎEŢ;:ăt.iiâ:ig+aaşoînn:
trola permmmt starea produsului din rezervoare : viscozitatea, tem-
peratim , .presiunea de vapori şi mai ales prezenţa apei în uleiuri.
Pentru stingerea incendiilor În instalaţia de deparaîinare şi
desuleiere. se foloseşte aburul.
7. BIIumL
Î:tE#eesptirino3E+ds=ăL:oCHîi9,acoriri:UtiŢ#::ddeecpErinea_
gră lucitoare, cu miros cai`acteristic. Se Îmmaie la tempemturi. cu-
Îj,:midîega:Eâaîiţ:oi;:g:*:Î;Ş:1:ilîir;îg;gţp#ibdiŢni!işî,:gh:z:agdîee:ŢE::
ş,eE.rîi;Egliaaă:iţaf=:#1ălg2eg=păoŢm|:b|i;gitg:uar:ă:rîeîî:og?ră:
constia#i€ngţeîi:eîndecaîîeb#Toecah=tkuE:Ua]Urî3z.Pdeurăî?uiŢ]Lgroînccrîepşat`er:
Eieâoff#Ţâ;geE=aîtustnipeŢiiâadveeap:3âuasutf:âpbi:,dee.ÎaaîEictă::geu:
În butorie sau la neetanşeităţi ale conductelor pot conduce la aprin-
derea acestuia.
C.DEPozlT:TAREApRODUSELORpElrROLIERE
. 1. DEPOZITAREA PRODUSELOR LICIIII}E INFIAMABII,E
a. Pericolul de incendiu. Posibiliţadea, f orm.ării amestecurilor
expbzive În rezervoarele de prodtEe petroliere este determinată de
existenţa în interiorul rezmrorului a unui spaţiu de vapori de pro-
i::±a;aipŢoă:u#sÎl#i::.:,âl;ă.m::ă:;:iiegi:hg;ii::t:e:*:apto=l:or.nîiŢia§lEaţă:
229
/
 L
La creşterea temperaturii în rezervor sie produce o creştere
îăErguipEŢ|intgŢtăŢpdr%dvuasŢoîr:gnudŢma:egaîev,âgo;:z±;i:r:#iă,cafitei:
siunea în spaţi.ul de vapciri şi dBci ccmcenti`aţia vaporiloF este imi
mare În cazul diepozitării unor produse cu punct de fierbei.e seăzut.
Î)iii a`ceastă cauză produse petroliere volatile,. cum .,sînt : pemtan,
hexan, heptan, izo-octan se depozitează În rezervoar`e lâ o oarecare
s.uprapresiune (peste 200 mm H20), în timp ce produsiele .greu vola-
tile, ca petrolul lampant, motorina şi ulieiurile pot fi depozitate în
`i.ezernv-o'are avînd comuniioaţie li'beră cu atmosfera.
• .Variaţiile^ de temperatură ale aerului înc.orijurător în cursul
unei zile produc variaţii ,ale .temperaturii şi presiunii iamestecului de
vapoi.i şi aer din spaţi,ul gazos al iiezei`vomlui. .Ziua, datoi.ită încăl-
zirii rezeivoi.,ului şi a produsului, cantitatea de vapori Şi deci pre-
âiFa:âî:ărmţâ::ffgăa.zoăîî=şEâlşăoop,?iarstee.g®Vvaăpî:îlăBa::lsien;Ţrasi
;eol:|PS:at®mnadeanesŢazuă,e;ţeg::eşaiîanp:eozdeŢvuolruid:şâ%,teo,TmŢ,:eşiEăF:
extei.ior intră în rezervor. AcesLt proces .`de sdhimb...material între
spaţiul gazcis dh interioml rezervomlui Şi atmosferă, dătorită, varia=
ţiilor de. temparatură. dih timpul unei zile ' se nhmeşte „r?spiraţ€a
mică:C d TezbTvorukwâ.
. În timpul încărcării mui rezervor, aerul. din interior satufat
ş:z:rra,poorliîeg::duunsdgeaŢre:1iâ:;get:târviâ:.ŢaşiînînaE:eţtlg:ă;,T=egîg:`eâ
respiraţie, care, ffind de volum mai mame decît 'prima,. poartă nu-
mele• de
În.„respi7.aţja moŢe" a reze7t;or"]i4{.
timpul. „respiraţiei" rezeŢvoai.elor s.e pot Îgrriă .arrţesteairi
in±lamabile în intei]iorul rezervoai.ebr .şi În extericmil l.Qr, `cm..ur-
mai`e.a evacuării.vaporilor de produs în aer.
Deşi presiunea din rezerrvor `ar tmebui să fie egală ` cu presîunea
de vapori a produsului la temperatma, respectivă, s-a constatat că
vaporii de hidrooarburi din rezervoare nu sînt satim.aţi decît la su-
•prafaţa lichidului şi că, În practică, presiunea în rezervor nu este
decît aproximffltiv jumătate din presiunea d€ vapori` a pr.odusului.
Acest j:enomen se explică prin fiptul c.ă vaporii saturaţi de la supra-
faţa lic.hidului, datorită densităţii mari, diîuzează foai`t;e încx3t în
masa de vanori Împiedicînd ev\aporarea. Încălzirea datorită razelor
solare, în special lîngă manttaua rezervorului, creează curenţi de con-
vecţie, care antrenează vaporii saturaţi de la supmfiaţa lichidului
favoriz`md evaporarea. Astfel, se explică de.`ce unui i`ezervor de ben-
230
/
zină Îi sînt necesare 48 h şi chi.ar mai mult pentru a se satur`a. spaţiul
de vapcri pe v:rcme Îriunecffită, .În timp ce saturapea este atinsă în
cîteva ore pe vreme Însorită.
Încetipirea vitezei de evaporare în rezervoaFe măreşte pericolul
de aprindere înti.ucît, favorizează formarea amestecurilor inflamabile
de Vapori şi aer. Într-un `rezervor cu benzină, dacă spaţiul de dea-.
supra lidridului `este saturat cu vapiori,`.aprinderea de la o scînteie
de origine electrostatică este neprobabilă Vara, întrucît 'ăceastă scîn-
::;eăse?trep=ăuăea,::trd-eo.îztokămîŢaaâ:;e:.:::reăntâ:ţiîîvfioarbfliîirta:â:e::
:aîŢg:ŢEdie=a:pigâzŢ:n%::cee;ăîo:f:ânv:aaipălî::dd:â:Î,:sşag:aifl::etgâlîri
Într-un rezervoi de. ben2ină `nu ?ste satmat în partea ,superioară,
aprinderea .se, poate pi.orduce chiar -şi vara: amestecul situîndu-şe în
limitele de...iriflamabilitate. .
• Un pe.ricol important la depozitaiea pi.oduselor petroliefe îl
constituie deboridffeal 1ichidului prin fierbere. În cazul în care pi.o-
dusul este Îomat din componenţi cu diîei`mţă mare între punctele
de fierbere,-ca de exemplu în oazul motorinei, În timpul .incendiului
fmctiunile uşoare se evapoFă, în timp ce friacţiunile grele încălzite
coboară la fundul rezervorului. Rezultă aşa fiumita „t4tţdă dG căldttră"
care poate atinge temperaturi dri 150.-260QC. Viteza ei est;e dfferită
după .natura produs'ului, Dacă există im strat de apă l©i fundul rezeiL
vorului,` undâ de căldură provoacă vaporizamea lui. Vaporii fprmaţi
ocupînd ui volum mare (1 1 apă formează 1 700 Z vapori) ai`e loc
de ceLe mai multe ori debordapea produsului prin fierbere, ceea ce
conduce la intensifiicarea €ocului Şi răspîndirea lui. `
În t`impul .uqui incendip pot avea loic maî Ţnulte deboiidări
suQGesive. Debmda]}eta este semmJalabă prin icmeştere® lungimii flă-
Scăirilor care devin` în a`celaişi timp mai luminotase.
Înaintarea .undei de căldură putînd fi urmărftă, se poa.te deterl
mim vitez)a, ei şi ideci se poate, prevede\a mommtul În care va avea
loc ^de`bori'arffl produsului, purtîndu-se lm asffel măsurile de secur
riibate cum ff fi :. evacmiarea apei, cobiorîrea` nivelului .pi.odusului în
rezervop, exeK}utaa:ea, de digiuri, evacuar`?a mundtoribr etc `
• A:tmK}i ic^mid peq:i;k];u stingerea `imor pm`duse oam provoac.ă undă
de ieălduŢă se pi`c>iie`cmeiază ia,pă s,au spumă, se pcHste forma în stratu-
rile supetrio,are o ei]mlsie Însoţi.tă de .produicer`ea` de v.apori, ceea ce
provoatcă .o debord.[ao:e prin emulsie. 0 ,asemenea debordare poatg ±i
231

B8;Îîffi3iăw:ăi[;gşt.±Sttîen=ă=:a=z€S:g=,°tşe[S;ăc*]=uMn:=
Un pericol însemnat în parcurile de ff ezer`oaine din rafiinării
îl consti,t,rie rezei.vor`ul în care se coleobează samgerile de diferihe
p]oduse din instaliaţii şi de la §pălar® rezervoarelor denumît ,,re-
zeî.tJor de slop". Aoesta poste să contină În afiară de apă, reziduuri
peti`oliere, ,pa\r`aîină şi cantffiţi de hidno:oaiiburi uşoane care mărest
upenrl|g.1ă|dî:ănec:niif,Î#e±:aaoizm#cmn*iîdj:=oftŢ#de`9.lâ:dda!
1 500 m3. Sffpentina de Înicălzire a rezervomlti a Sncălzit stratil
de apă de la fun.du iiezffwrului. I)upă ce presiu`nea de vapori a
%E:baorîE=,aînpT:ăg:s:g:t:i:igaŢnsdedemi:mo*:lbâ=pmrm:du
amest:.ousnu]rosredgevaapp:Î]:gâ:eaîncamuze;e::og=î%î#[.eodsor%r%.;ngL%ro:
statice ,. . descărcări atmosferice ,. prodttcereo occide7}Ulă de scşn-
fei eJect7ice ,- . fomm7.eci sttlfu7ii de fie7.. Se vor examim pe rînd
ace®t,e icauze, arătînduLse măsurile de înlătumre a lor.
c. Sarcini electrostatice. Acestea sînt inevitabile la mişcarea
lichideloi` cu oonductivitate scăzută, oum sînt produsele petroliere.
::atf:i:lpee.şi:ehîgffâîz:egga:::eeîâ:::c:ălîln::păuâelelcsî|neltc#ăti.tî:ofsş?Îăe!
şâTăt,Pcroi:d|i:,::tasâpor:neştuepr#:ţa=-şTâLgtadtîtta=aif:t?ăedde:
părţile metalice legate la pămînt este mai mică.
sffcîLÎîîeceu[răj;®og#î;o52]tq:vepot:3mseăşsîetăa=smv:]Ţzreeîan[:%hnîgâ:%:;
iar sarcinile negative tiansportate de liohidul în mişcare tind să se
:;l::-ăŢ:t::czr:e|:îc:.Er:eîiîr:lŢÎ:i.fuâe:|î:,c?ş,e:zîie;`ţ:sd=ec:g:eiâsrcsîînnt-gfs=t:?!aur:l:
considerate periouloase.
Ija umplerea unui rezervor cu lichide încărcatte el,eotrostatic,
purtătorii de sarcini electrice se adună la suprafaţa lichidului. Dacă
:::şr.`;ojî:!%ţâ:egpaetr:ati|ş=g:,tupiâtiŢiialălmsîaî:iştee"ieiŢiiLoc::z:::
voare @ unor obiecte străine care plutesc pe suprafaitfl lichid'uliui
(indioaboai`e pentr\u măsumrea nivelului, aparate pmtni luat probe
etc.) aoestea joacă rolul de condens.atoam, cai`e acum.uljcnză pe su-
pr`afaţa lor sarcipile electrostatice. I,a contactul cu un coniductor
232
(pereţii ff ezx3rvorului, comdutiă, oaiblu metilic) se produce o des~
:ăsŢg:tre:â:uŢ:inc:efgFm-rig|eegieă.suDreata:sâiuî,ievoigug|:âe:|:
tare sau recipienţi de .metal pentru luat probe În ti.mpul sau imediat
după o opffaţie de 'umplere.
cărcar:e:i=trmosig*oircâretarsgu:u:l:Corlăâujd|:a#:i:ieuri,Îeh?&mî:u||.odue|iâ;
formi`e al acestuia. Astfel se va evita scurgerea tutibulen*ă a li-
chidelor În sk3oţiunile înguste ale conductei. T.mbulenţa creş6e
odatăo-i#iă#âu®Ţ:gitişi±eEi:e,a.=oEtatîeo!.fioiggriadg:gşe|rr.;:
La sis/temele la oare lidiidul iese turbionar din orfficiu, stropeşte
:âuti*rŢn®iznăk:Î:r#iafi|âi:i,sgaarâi:toea:âăc%nsâŢ;iET::ep|âr:cr:|i
Chiar şi în cazul lichidelor cu punct de inflamabilitate peste 55°C,
mm este cazul carbui`anţilor Dies€1, apai`iţia sarcinilor electrosta-
tice datorftă stropirii şi dispersării acestor lichide poate duce ja
aprinderi.
d. Descărcări atmosferice. A"stea constituie o altă ffiuză de
încendii la depozitarea produ§elor petpoliere. Rezervoarele sînt în
mod special predispuse de a fi lovite de trăsnet daitori`tă formei lor
ăŢeŢojLtî,îî#ugtîof.xtf:î%r:tgâLî%îîrfâRmăuîtfăăs:âstuî[:î,reâff%tî
de descăr`3are, ajungînd pînă la &0 00io A, pr`oduce încălzi" părţi-
udoerrenââHâetâlue|uŢzdeerŢ#FiiflpeîrnăiLaintot::ro;.cee-eprovmcăaprin-
Prote€ţia rezervoarelor împotriva d®căiicărilor aho§fffice se
ăeâgzs#rŢze;#o`a:g.'âc;ddeepgâ3:rcî#ef.#gul5e.%V#|g|oO`0@dmemŢîă
:LeŢpgî]ngnfap]%rîL;3îzmsşE:t3rîr5mam.aBâsta:euer:,edx]g;oozzî]ytipv#]edv:ap#O;=
tecţie trebuie astfel executat, încî,t candul trăsnetului să vină În
conta.ct cu insbalaţia de panaitrăsnet în afara sferei concenţtra.ţiilor
explozive.
Prodttcereo de sc3nte6 electt.€ce constituje o sursă de aprindere
Î#.#:iŢÎîîia=Îgj=miŢlgoâti:tic:d:e.,flîăe3:h#nig??:
datorită unm meglijenţe. f7i a dotta grttpă mai impombantă figu-ă
imndii pmvocate de scu.rt~cimcuiti s" legăbu.ri la păm" cu de-
fecte de izolaţie.
Fo777itireo 6ttl/ttr2Z de f5er c`anstitiiie de asemenea o sursă d€
inflqgiaiTe şi un număr apreci®bil de explozii la [`ezervoare a putiit
233
±i atribrit ou icerimdine aioestei ioauze. Sulfn]ma de f.ieo: (SFle) mezuLt;ă
în urma @cţiurii .hidmgenn]hi sulfumat asupr.a fiem'lui. Ea se .pne-
zintă sub fcm:i.a runui p8.af de icniloame neagră sau brună. ExPusă ăft
©er, §umi.a de fier se ioridieaEză spoDfttan. Aoeastă oridiame diegajă su-
ficientă K}ălduri pentm a i.nflama. sulfura de ±ier, care esbe iad`usă an.
star€ de ±noamd.escenţă. DtaţboriH:ă acestei pmoprietăţi de a se aprimde
în aer su.]flim de fier a ±ost denurită sulfură pir`oforică.
. Procesul foiunării suHurii de fier ieste urmăSom,1 : ţiţeiul şi mfl-
teriile ibrute K=onţin în dffierite pm(oente hidrogen .sulî.uratt, aane
atică tabh mezervoarelior şi dă suHură die ±ier. Ficmarţea isrulf.urii
de fiei` În rez]er`voarele de produse` ±inLte esbe lega.tă d€.. pnezenţa;
apei. Există .în apă o`ibac!beri.e ianaiemobă, ioa.i.e. ame propriebatbea de a
reduoe sulfaţii (po:ez}enţi în apă sau -În moroin}l de La findul rezer-
vorului) dîmd naşteme lia hidmogen sitilftunat. Acţiufima iaioestei `bac-
terii `este .ou taffit mai jmporiantă, m. cît temp€raibu.m este mai ridi-
cată. Mulffi vreme s-a crezut că bacteriile i.e4ucătoare de sulfaţi
nu se gă§esc Jdecnîb În apa de marie. dn prezenrb se şti)e că ele exîsrbă
şi În apă duilxm.
Sulfupai de f ier sie ±omntează atft pe tajblde udate 'ide liichid tit
şi pe cele.`.neudatbe. I)epozfte iriipohban.te de sulfură de fief se gă-
sest întotdearma `pe .părţile -dare nu §înt iaH:inse niriLodată de . hi!dmo-
=ti,;:d±:ăpLŢsbeLL==â#Lcgut:u]:î,::Ţu=ţffepâm;±m"ăL.amambdeî"ff_
Pentru Îndepărtarea fo[imării s;ulfiurii. ide fi.er .se iria `e]imim pe
cît posibil. apa. .din pT\odni§. Cum ®c©ajsta ,mu. esbe pcsLbil Îrftobdaauma,
se va contr`Dla aa apa toaLn.e se evajeuează die .1a fundul r`şz)erv6mlui
§ă mu Contină si]lfuri şi hidmogen sulfumat. Noi`oaiel.e adumulaft!e la
fundul rezmvoarelm, oam ioonţîn apă, sulmri .şi ibricberii reducătoLare
itrebuie .eivaicuiate periiodic `(die exw=mjlu, lia fi©came 2ri ani).
În exploatamea ourenftă, pmiicmlul inflamării vapoi-ilon de hi-
drooaiiburi în r`ezervoare este redus. Dimpotrivă. pericol.ul este
considepaibil ^m timpd desiahiiderii pezervioamelor şi ®anării lm. De
aceeâ se va evita aerarea Prin vienttilaţie `n&tumlă §ani antffijciială
făi`ă © se umezi suprafiaţa int)erioiamă a mezervcmuliu.i.
e. Măsuri de securitate la depozitarea produselor petroliere.
gî:t.rcuo#ti%i:ap:Îăgiăprâ|eu|d;eef=â|dăseei:âtnmdlăe#ăp#:Ţairââp:2::
tare se vor lua o serie de măsuri :
• Cut)e de rete7tf!e. R.ezervtoiă.iieLe izdtate sau. g!"pu`rilie de .re-
gârwffloa;:osdeusT|îTăgnc:atz=rvieddeear;â:feţL:_ăEeni;rcue;adiirplineădiţciameŢâvâI:
guluî sau ziduLui. de protecţie, priecuni,. şi spaţiul din inttiorul
234
gşeEehii,cîdcadliŢ`:e#w%qtiâlleî:c#pseăipeş;pecătiîvneesla:nărer:3%rşâ:âîii
izolait. Ogiinda lichidului scurs tiebuie §ă fiie cu. '0,2io m sub Înălţil
mea. digului.
În uftima vrem,e s-au realizat l.ezervoal.e avînâ Sl.aţiul ColeetoJ
sub Îorma unui spaţiu inelar format din peretele rezervgrului
şi o mantă ekt6rioară tot din oţe]. Folosîrea acesi;ui sistem prezintă
pe .lîngă un cost mai scăzut următoarele avantaie. :
- se pocc±e Teakiza sc:imtci;rec. tiinwiu,kw_L de coTbstTuetie, .Peoc._r_e.C_e
mwm±ct:ua eiteriocun.ă. se poste Tealiza stmmLtam c:u ccmstruc$6a Tezer-
oorflwi ,.
- necesi±ă ;.)c.k;pru;Sbn tereTb caTe trebwăe cumenn;ia± Spetial ;
- Spafiul imelm mi `mic astage după sîne ccm,±i±-cLţi mai mici . .
de spiLmă ân caz de i;Qu3end;iu ;
-îrb `cazuL sup/raâ:i.u=ărcării TezeTvorului, mmtaua poate fi fo~
tost±ă penti!`îL primi;reci produs`u.kwi deversc[± ,.
= spaiiul imelar acopertt, dn±orit_ă pfriwi ăe .ae.i. Te^alĂzează.
o âzoLaţi:'td;riic-cL eftcieriă,-car6 la prodys-ete uŞ?r TOLqtile, îT cazT
Tezerv6areLOT .cii câpac fix; duce k. scăderea pieTdeTîioT pTin evcr
POTCwe.
Această consti.uoţie prezinttă Însă dezavantajul €ă pentru evi-
iaerâear:Ţ,ourno=Ţâîsnritorâiţtiiiwgeăie"al;fissîmdeavâîoţriitîîrigetlearŢfte§arăpre-
Stabz.Z€zarea ţ€ţeittltt€ ş€ pîodttse}or. Este a`e®mandiabil ca, Îna-
inte de depozil;an.e, ţiţeiul şi ibenzimek uşroare să `fie stabflizate
penm Îndepăi*ajie`a gazel'or şi ® proidu§elor ±oarte volatile (metan,
eban, 'phopa.n Şi ,parţial bu®an).
Reduc€re.a spaţiului gazos este una din măsurile principale
Împotriva scăpărilor de produse datorită celor două tipuri de
„respiraţii. Această se realizează prin următoarele metode :
1) Depozi±aŢea îmdebiJmgstă a pTodusetoT petrokiere.mm îrL
TezeTvoare w:rn;pbu±e în ^mtregbme.
ţime%,arîg;,ţg."#p€r€::"ă:ă:S:?pe#â'jg:Îm:es?Î;t:oădfăag5ăd;nâ?.g:
zerv", iar. la Îricăma,pe s)e eva,cmea.z]ă apa, asi,fel .întit nivelul su-
'perior al pmd.usului -petrouer În rez}eNor o.ămîne icx)nstant...Acest
giŢă::=ueŢu=săpă#"og=geăneî#es,ir:±*idâ:mimmŢ:âi:rŢdaŢ:Fe:
În produs, .pea:iac)l de .îngheţare a apei În timpul iemii ebc.
3) IzohŢe`a spatiriui gazos aL TezeŢvorulwi ăe. ogLkTda liclvâ.-
dukui, 'ptrtn, âJ3`ob,e;trba .swp+afeţei acestuia .cu un `stTa± de spu;mă,
235
 fiind însă constant la .orice poziţie a capaicului nu reprezi"ă o siumă
ccire s`a nRi pe"nită .evoporaTecL pTodusulri pe±rdieT .şl satura;req de pierderi pi.in „respiraţi€" . Deşi mai oostisiboame decît rezervoa-
rele obişnuite, difemnţa de cost se amortizează dabrită peducerii
SP#Z"ăb g#]9Sstacb"î]e?ap°râ. Gneut)at®a Constă tîn produoffffl un!ei
4) FOLosiTea umoT Tezen)oc.Te de c:onstTucţle speciakă ăĂnfte
pierderilor de produse vola-
tile. Aoeste rezervoare s^mt
core am€7î,t6m ,. ±oarte utile atund cînd se fic
a) RezeTvocwe „pică±ură de apă". Foma _aGşstc!.r T.eze:Ţ`Ţ08He operaţi dese de încărcare şi
dscărcare (rez}ervoare ou-
ţiE=ă,:*|3ţ,că#ăndsîu':âhiidupoeeriîăapăe,ofiăŢpsr,Ţ%ţiepj:#ol:*scaf: rerite), deoareoe se reduc
pierderfle datorită „mspira-
ţiei mffi«.
Rezervoarele cu capac
plutitoo. au ne\ajunsul că dea-
supm capacinuj În spaţiul ci-
lindric, se pot aoumul\a va-
pori de produse petmliere, În
cazul unei etanşări necores-
punzătoare, ceea ce pitezintă
pericol de in€endiu. Un .alt
najuns este aă În regiunile
cu ninsori abundente, pentru
a eviba acumulama zăpezii
Fig. 8. Rezervor „picătură" de apă" : trebLrie eonstitL" un acDpe-
îe_suFtiaEţşă:a4r=eŢ]:arcEd±e:%eŢ;Ţ:±;p3at_denffipţ riş exterior, ceea ce scum-
peşte consmcţia.
Acest tip de nez}ervor Fig. 9. Rezervor cu eapac plutitor:
a căpătat o largă răspîndire
în dtimii ani. El nu se re-
ăp:eâŢit:ŢEd#:a*:fâŢîff=âuu=:'fg:a::::2=Ţ.leEPîe:e:e:r#Ţtţ:ţd#Fg: comandă pentru depozitarea
âe=.cşaâ%ă±ârăg;âţ5uaţ'gâţstŢŢffţ:usuigî
g|Ţîe'taEaăăFel:§ecEg;âa?mgîg|;,et5an:măgpffi-,
mioi{,.
rioduselor ±oarte volatile
izooctan, benzine de aviaţie)
î=eie:riîdăîeîz:Î;Î::;Hdî|.fî"#ăpgtclÎ#:c:iîŢîeieati=#llc;#:1Să:Îfd==t: din cauza imposibilităţii de a se asigma o Închidere absolut etanşă
a spaSiului inelar.
c) Rezem)oare ctt ccipac „resptt`a€or". Chpaoul acestm ffezer-
În figur`a 9 este reprezenitat un i`ezervor cu fflpac pluffior. vc}ame ®nstă dhtri) memibrapă de oţel elastic icu gffosime d`e
§ÎiŢţîjŢîi:j:,:;Îlgieăă:jîă;cigăk#:%`±pii;:lD;răşimăşv5o;ŢÎ :Ţh3F#Ee::zteeŢVŢbLo:săteşfo:;ppmnŢînădep=Îjkco±îîfiŢ.T*:
Ija .imiplma rxEervomm sau na apeşoer)e\a presiLmîd, capacin se ri-

g±p;:,ŢeLeŢ:*eŢeeŢ,eŢeŢLînm#fi.rivenritri:Eâ,LdenrhîmEre#taîătă:
„respinatiei mici`` a g`ezervorulud.
fichidE""Ţî%C#:PECspP:UriLb:îcnăînaumsEa!]khşîşzz::±:î,§U=
237
236
 d) R€ze.rpoaT_e_le _gazometrice cii ecLpcccuL constTu.it sub ioTma re2tul.tă din datele :de .mai jos, oarie i.eprezintă .piierderile anuale de
produse vioLatile, În O/o, în Îunicţie die culoarea vopselei : .'

;:Îiâ:#i#gai:;!±i:îuă.Îe,ŞiŢ:#:e;ueîăfîîkrdâsîFr#işjfâl:ş::,:itî vopsea de aluminiu :.0,83

cenuşie : io,9ig
rioşie : !1,24 `.`
neagră.: 4,24.:.
chidul de etanşare a Închiderii hidmaulice
este un produs petrolier cu punct de con-
gelare scăzut. Pentru `a nu perhite pă-
tmmdmea diferitelor obiecte Şi .a , ppecipi-
taţiilor aitmosferice, el este apărat. de o :o;fiaer:ei,;:3ag?ăi:2âoji'P;E;'c:ă#::3pg:".'cuac;,ăg:âţi,3:Î:'ăŢjicotltămŢ€fte'a#=
manta exterioară. Poziţia ic"ectă a clopo-,
tului se realizează cu ©jutoFul unor dis- auwg,,pEo=ng=*:xzzâ"ăoe=âzo?raupTkpE##e:miu%o##setaiutc%b
pozitive de ighidare. s;ia:m;efg:şr::ftoitar-t:Îj:%Îtîaiîîiăî?Î::ă:ÎÎ;::o:;ueiujusâup?:afpî:;PÎ#aeit,:3:Îă=1Î:
Ac`est tip de Tezervor asigură lichi-
•darea tobală a „7.esp€m*ei t?'b€ci``. El ser
comportă fo.arie bine În exploataTe şi se
foloseşte în special penti.u depozit.area îi}- reduce pierderile de produs prin evaponare. .-`
® S,,l)orŢ,` J
delungată a .produselor petroliere. f. Depozitarea produselor sub pr6;iiine...Prin acest. siştem §e
Fig. 10. Schema rezer- redqc aprioape icomplet piei`derile dia.torită r`espimţiei mitbi şi Î}"ial
vomui cu capac nff cşorarea amplitudinii variaţi.ilor
cde provenite .din „r€spiiiaţia mare``. Presiiriea optimă s? .d'ege În
„respim`tor". de temperatură, .care se realizează prin
următoarele metode : Î:.iŢciierdeezepiâ:p=ieeltăţsiiârî::i,cşîâ[gpgird?edŢruel§Ţî::adâocaot:dăţtiii#emveadlîourl
1) VOpsîi.ea sup'rcLf eţei exteTiocFre a i`ezei`vo.rulrii îŢb cidci`ri des- de 200=300 mm H20.
c7iise,. ce refzectă razeze solare. EfioaiQi`tajt,ea aoestui mijloc de ,pr`o-
tecţiie a rezervor\ului împotriva Încălzirii datorită radiaţiilor solare g. Captarea vaporilor. Penti`u oaptarea y.'jporilor de `pioduse
petr61iere din rezervioare au. capac fix se ±olosesic rezH=rv.oare cu ica-
6-

:;=±,rsgeo:pi,rr:o:|rtirîesz;e5d:eâărfeefŢd:e:::e:r:Îî;bearl!îenaleac:ie:.1ha±:u:1Î:fj:r:
;pîotiTzuoî]ag=zo;e:[§5ăeEoţăîr€d[eorka€îdî:îăeŢTe:îoohrî.mEa;eofrîîîr#edfka33
petmlier tiec din rezervorul care este .în încăroar€ în i`ezeiwonul
ce se desoarcă, ceea .ice permi.te să se reducă consiiderabil .pierde-

ăi:e.În:ş:#:ecşaiŢâŢei::ăîn;na.rcea,re:en=â=iguî%o]sainâ;â:iitziâmu:uiopărcaeţEt#
d€ vapori sau a unui minus, în reţ.eaua, .de jgaz se cuplează un .re-
z€rvor igazometru. Acest sisteri loiarte eficient €ste .um din .măsu-
] ,
___-__________ ,,ffll: rile principale pentru reducerea pieridei`ilor de. produse volatile da-
torîtăuanm8:!°rp:ipturuî Ţ=;tr=:gîr%tăî;`;.rri6r se .foiose§c rezervoare Cm

pereţi elastiK:i, sub Îoma imor baloane În aam se @dună. vaporii de

Fig. ii.. riezervor gazom6tru. la mai multe rezer`voai.e. Ac€ste rezervoare - balon au diametru
mar€,.cu :fund şi ioapajc rigid din..talblă de 2 mm. 09rpul se mnfeic-
ifdjva:2::aeaâmŢgd:ăe;pEEŢ:dîe:tEunî:igEepîaii,Eiri:Ţu:a:4:aîer=-şsog,
1ieonntâaîăţgi%eţepsă:ă:ăei.e5eigoEecr€ŢE;:g#pie%ua'olo;ubăta?;ţăi:Îziâ:
238 239
F.

Drept liichid ide etanşare se foloseşîbe o fimcţie gtreu volatflă,

şăg5udepe:ir#eăţâap#i:eî:idiini±âr:Î2,,3g|opi:îuiapî:5s:u#e.asă: de obicei ulei mineral cu greutatea specifică 0,86 - 0,88 Şi tem-
20-300 - H20. .
pemtmă de congelare -20J°C. Ia tcreşterea presiunii În mezervor,
uleril din spaţiul inelar A este Împins În §paţiul 8. Cmd uleiul

f
ij;Î:ÎŢibîeîŢŢÎ!î:g:gî::l:eâ;i®iîî:l;:;tîjF:g:â:g:;î3:§::r;ecgiîjaîr;en::Î:taî:Îîiî;
ăru®âgraţfâiti=Hi:;`:,Seuf%i|ŢŢesâo;!o.in:ăn|tar,Tigeurgdg.ŢbţYea*:flâgrbpur::
activ.
h. Exploatarea mţională. Pentru a micşora scăpările de va-
pori şi a red.uce pericolul de inc€ndiu se pot. liua şi o serie de`
măsuri organizatorice şi anume :
Ţ) Verifii3a;Ţea zilmică a etcmşeuăSti rezervoorelor.
2) Redttcerea Za 77®Z7.€mum o t}tw7za-ruztt! `de operafii de âncăr-
car? .şi de.s?ă;rccLre, ceea ce micşoarează pieTderil; dafhrîtă ,,Ţespi-
Taţiei nwrg" .
3) ITu?ărcaŢea pq.odusutui în rezervoare să se focă pe cît po~
stbîl .noaptea, 1,a o temperafură ât mai scă2;e;ută, -iar ăescănd;rea
- zri-.
Echiparea rezervoarelor cu echii)amentul necesai. unei exploa- Fig. 12. Supapă de siguranţă hidraulică :
tări lipsite` de pericol şi anume : 1 - ştuţ central: 2 - flarFă: 3 - corp; 4 - spatiu melar;
1). CkEpetă de ...eţinei._e _periŢu q îimpiăăica ăeveTso;rea p'roăiL- 5 - capacu sujapel ; 6 - plasă de sîrmă ; 7 - perete de§-
suZ%Z d5ti rezert)oŢ ân ca2%Z. defeTbrăr〠cottdatcfezor. Meoapişmul de părţitor; 8-tijă pentru nivel; g-bulon; ]0-dop de scurgera
@c#omre a chpeffi se momtează ila pariea ±m@erioară a reze]:rvom[lui.
Z) _Supq:pă de respirctţie,_ ^m_cazu,l rezervoan.ehr cu ccLpac fia:, cobo©iră sub marginea crest@tă a despărţitmii, amesteoul viapoTi -
co;ie asigură au±omn± eommj,ca:ţea qaţi;ul;ui gazos al TezeTvorukui Qer din mzervor ftmeice s;u!b fomă de ibule prin stratul de ulei, ie-
cu atrinosfera la varin;ţiîke de p'resiuiu3 da±ori.±ă tempera±uTi± soyu la şind În atmosferă. În căzul presiunii scăzute, fenomenul se petrece
ope7`aţz.;Ze de â7z€ărcare şZ goz5re a rezertJorztzi4€. Supapa ®mtă din- inver§.
ir® cutie cu două chped)e : um din dapece si; dleschide h meşte-
neia .pnesiunii în spaţiud giazos şi asigmă evaauarea gazelor în at- 4=) Opritontb de fLăcări serveşte la p'ro.tecfta spctţiuLul gazos dl
mosfdră, iar ceadalxă se desKmide fin cazul fomării unei dqp"i- TezeTvoTukwi de pă±Tumderea fzăcării pTim su;pctpele de respi:rafie.
Opritorul de flăcăi`i constă dintrJun corp tiimat, a`vi^nd în inte-
E=Edpîamoitşu#pm=i=ŢTdg|îore=eŢooor.ngeH#rffiŢ=ţ:vîâ rio]: un pachet de plăci mstalioe, altemînd unele ondulafbe cii alkle
o. deprţsime de 50 - 100 mm H20. netede (fig. 13). Plăcile se .cx)nfecţiomază dintiJun m®tal antiicoro-
Supapele de u.espimţie se mantează pe aceeaşi conductă cu ziv l(oţel inoxid®bil etc.). Distanţa dintie ,plăci este de rie\gulă
opritc"ele de flăcări. de 1 mm.
3) Sîtpcipă de s€gt4ramfă 7Lfflraî4Z€că (fig. 12) 1imitiază mărinBa Există şi alte tipuri de opri,toffe de flăcări cu phse de sîrmă
suprapresiunii sau B depresîunii din spaqd gazos al gezervorului, cu ochiurî mici denumi.te site iDavy sau cu umplutură de pietriş.
în cazul neflmicţionării supapei de reşpiraţie. Cele cu plasă de sîmiă prezintă dez,avantajul un€i rezistenţe me-

240 241
E.
işă:bgîri::#ici#ătţerio:a%raeeiLeedceucpu]::ţ:re®ŢLnuezaJrunpsE:e:g#:Lfeără:::
:=#Eţâg*:g:E[Î:ă]:,:d:Î:rjîjîg;ao::rd=:î::3ÎntEî!eîî:a:ăşcc;ţă:gî:::c:ăîţ=!;eeŢe:â=;:
Fjg. 13. Opritor de flacără :
2._.cofptt,rmt;eo_ndE;3gă;;40__cfaafâ{cgeunp]ăametaHm
;i]ebtî:iiŢî[en:c:jri;a;ti±e:Xg;];U;:ăLă;Ţ:]iş::]:fiiiă:Îea:e:=::::t%er:s::iî:ăiîî€::ern;::Î:iţî:
2. DEpoznAREA GAZEI.oR I.ICHEFn"
ng:o:Îpşăâintîî:i!îÎ*Ţîrkştîeairie:*;:jă|::Î|:ae:::::t:;::s;ae::n;eîao:::r,l;umgeîi:;t::
t=iăje:_:t=iciîtamişFnptg.rafFeranucri:căotad:;eosz=raăa=ştîât:einf::tăă
scăzute. ş`i la pre§iuni oare p`ot varia de la ppesiunea aitmosferică
242
pînă la presiunea corespunzăitoape . temp,eratirii admisibile. (sub
temper.artura critică). Asemenea ,rezervoare se n.umesc rezervoare
f:i:găen;şeteâs:::|a,tuerti|e3g=Î#40gd,e,3;oZ:3âti:3iFarreesi.gâape:g%i
g3âie:tbeş:et:amg::âiumnâad:tiog3ftorăcă)opseas:uLâmpLeâiH:na=if:eiŢ=#i:
Gaze lichefia.te ic" : propanul, i}].opilem, butantil, butilena,
butadiena sau amestecurile de acestc hidroca`i.buri se depozîtează
de i.egulă În rezei.voare de presiune. Presiunea variază în :fiincţie
de natui`a gazuhi de ila 6 a.t pînă la 2io at. Şi aceste gaze lichefi-
î=ţaipl%jofâlrce:Îe::%Îl=Ţlt:eâîîăăâlî=.e:d::ong:ecşr|:â.Î:epŢil;czâ|:îâelp:LiLlurneâuasteŢoăe:
Î"h-o situaţie deosebită se găFesc unele i)roduse ca : gazolina,
izopreml, izopentantil şi în general fracţia C,-„ care sînt la linrita
dintre lichide Îoarte volatile şi gaze lichefiate. Din ic'au2:a `volatililtăţii
lor ridicate, la depozitarea în rezervoare atmosferice obişnuite, În
timpul vffii, se piei.d cantităţi mari de `produs. În afară de .®oeasti,
ieşirea În atmosteră a imor can`tităţi m,ari de vapori inflamabilî
constituie un periicml importban.t de inoendiu.
La depozitarea în rezervoare Îără comunicare cu atmosfera
ti.ebuie avut În vedere că în timpul verii aceste hidi.ocarburi dez-
voltă o supmpresiune în rezei.voare. Din contra în timpul iemîi,
k ftemperaturi scăzute presîunea lor de vapori scade srub cefl at-
mosferică, @s.tTel în.cît în §paţiul Îndis al rezei.vorului se pmduce
vacuum, care poate conduoe La. „burdtuşirea" rezervorului. I)in
a"astă oauză, mu}tă vrEme aieestte produse epau depozita.te în re-
zervoai.e de presiune, sferice sau cilindrice, oeea €e constituia o
soluţie costîsitoare.
În Prezent, penti.u .depozitar6a hidrocai.burilor din flacţia C5
se folosesc rezervoare €ilindrice, fără presiune. Penrbru a iiu avea
pierderi de produs se recomandă depozitarea în anumite condiţii.L
Vam, produsul este răcit la intra.rea în i.ezervor h tempera-
tura d.e 15C'ic iqu apă răcită de 5°C. Rezervprul este izolqt pientm a
ricşoi.a încălzirea produsului din exterior. Vaporii .care se for`mează
#ch°îă|qp8=îbîgteoaT€%e]îŢ'g::î:#onrt.`°sţdigva#±Ţ:;îsgoăsîLdîîît=:'8°Şăriî:î:
produsuilui pi.in recirculm.e cu pomipa în ac.eleaşi rătitc)ar.e cu apă
de +5°C. Cînd presiunea oi.eşte totuşî peste o ah.umi.tă limi.tă
(200 mm H20), un Tegulaltor de presiune deschide iieşirea spre `.at-
mosferă. La scădierea pi`esi.unii s.ub cea atmosferiic.ă (vamJ!imi de
50 mm H20), acelaşi regulator deschidie intr\ai-ea azotului, evitîn-
243

Lîţgăî;::pîrgî:d:;dă:;âjŢEâuîgg::;ţii:p3eriŢj;3b:Ţig|sg:Î
minimă admi§ă. Pe conductele de aerisire de pe i'ezewor şi supa-
pele hj;draulice se prevăd opritoare de flăcări.
`--:-.`::;:-:-:-.:--:.:.-:i..
Fig. 14. Schema conductelor la rezervorul sferic pentru
gaze lichefiate.
a. Rezervoare de presiune. Pentru depozi.tarea gazelor liche-
fiate sub presiiine se folosest rezervoai.e sferice sau, pentru capa-
cităţi mici, ,rezervoare cilindrice orizontale. Rezervoariele cilinidrice
pot fi supratenane saiu îngropate.
În cazul rezervtoarelor supi`at;er`ane ele ti`eibuie protejate de
Înjcălzima dabriffi razelor gdlam, pri izolai.e termică smi paraso-
1are. Oum presiunea din intirior este varribilă funoţie de tenpe-
:â:Emşimpemd::#,a=bmkt;dpe:=E=zîeŢ#:Îâ§cem§Î:g;aesctegupearf;
î:jeŢ#iErds:PsgoŢhădgteajduet°=gfflmo?i,oţe:î3/fir8#ăpzpŢ|E#Uaajhu;
inti`oduce oantftăţi mari ide. apă în. spaţiul de sub rezervor se pre-
vede un jgheab de colectare a apei. puţin sub ecu®toi..ul sferei sau
generatoapea rezervor.ului cilindric.
În anul 1966 Ia i.afinăria de ]a Feysin (Fmnţa) a avut loG'.
o catastroîă, eare a camat mari pagube materiale. Cauza acestei
ă:#sptiao±eaaii:srtio::Ţăeru=riu:::eiagrti?fţiggeis:ofELz'eî:cEeăiâ#`
intei.venţiei la armături. Chzele §ourse s-au aprins cu e]plozie.
Fooul de sub rezervor a dus la ide]ormarea acestuLa .urmaită de ru-
perea şi răstu.rnai.ea lui.
244
În iurmia catastiofei de la Feysin, pr.escripţiile pentru depo-
zităre`a igazelor lichefiate au Îost revi2ruite În Întreaga li]me. Astid,
bazinul de coleotape ,a gazul`]i li.che±iat de sub rezervor a fos+, des-
±iinţa;t. Suprad:aţa din .jurul mai mult.or mezervoa,re de giaze lidie-
fiate se previede ou pariă .uşoară către un bazin de colec.tai.e se-
parat. Gazul nchefia.t. ieventual sours, se acumulează În acest ba-
zin, car`e trebuie amplasat l,a distanţă, as.tfel încît căldur\a dezvol-
tată lia ,ardere`a. gazu]ui lidiefitat în bazin să .nu peric.1fte-ze rezter-
voarele. Se reoomandă oonstmcţia unor şanţuri finguste şi adînti,
oare să conducă gazul Hchefiat scurs spre bazînul de K}oleatare.
Pentru a îndepăria apa .de plotaiie s,au iapa ftlosită .penbr`u stingere
din bazin, se instalează o pcmpă.
De asemenea, nu se mai admit naicorduri cu amături în
par.baa inlerioară a rezervorului. Raoordul de in.tr`are Şi ieşire, pe
care se montează ventilul de Încţidere, trebuie scos în afara zonei
de sub rezervor pentru a evita posiibiliita.tiea sourgerii de gaz liche-
±iat`1a îmbinări.
0 soluţig cai'e reduce mult pericolul de incendiu este des-
îîmăp:ÎŢpa::o:El:iert:ÎasîaţsfŢ:nrj,`I:a:.P:j4:;.fipîanriiîaiî=ăâzoŢoăarte:z?rră;o;tv:-:
rfle se .găsesc la parbea superioară a sterei. Golirea pi`odusului pe
sus. se face prin sifon@m, cm Emjutorul unei pnesiimi puţin superioare
presiunii de vapori a pmdusului din rezervoi. la temperatura res-
pectivă, presiunea ce se realizează cu ajutorul unei pcmpe de re-
ciroularie şi a unui'evaporstor.
În vederea evitării umplerii excesive, fiecare rezervor trebuie
prevăzut cu două indi®atoare ,de nivel, independente. Nivelul se
citeşte lic)oal şi totodată În camera die oomandă. De asanenea, .se
prevăd măsurărî de temperatură la diferite niviele ale sf€rei. -Toate
raoordurîle care au conduote oufundfflt€ În .lichid se prevăd cu v^en-
ffle de Închidere rapidă aGţionate pneumstic din două ..puncte di-
feri.te.
Pentru a evita creşberea pr,esiunii de vapori În nezervor, da-
torită schimbării compoziţiei gazului (de e2oemplu conţinut ridi"t
şee.crse::dc;L%:uăîns:âzŢpleudneu:ii:crâ:ţiu=:nŢ:tceinăg:â,c.rreă:rnyŢ%en`â
`Jentil cu trei căi, astîel, încît în orice moment, una dîn supai]ele
t4e siguranţă să fie în funcţiune. Supa.pele de sigiJranţă descamă
.gazea.e Îri conduK}ta de ficlă sau în lipsa acesteia în Btmosteră
•.şpe o oondtiotă vertioală deasupra mzeiivomliui, astSel Încît dacă s@
.3prinde gazul, acesta să nu acmduoă ila o încălzire a sftrei.
245

_-:___ ---- _-_ -_--:
i:iaaii;Îzîiîr:;ÎÎssÎ;î:gî:jî€i:Îdî:â:Îg;Îa;jniîrilgîîiî;Î;.Îue:;Î;ÎÎÎŢfiîî:::piiî
fiab3e!:rRfier:;i:eârâ`::aîcăo3:s|âigăcîceŢ|e.n:terăgr:e:ţştou:::=câzcu;Îafe:1,oe:r:Î#1dşă
g=;EŢuşSâer??:te=||lâ.tîŢ:te|rmatgduscf=uate|as,ei=tifiieăăaoţgi:idceŢ
azotiil este trimis În vasul „respirator", iar la scă.derea presiunii,
intră .din vasul „respirator" În 6paţitil inelar ®1 rezeworului. Vasul;.
„Tiespiratir" se prevede ?u o mem.brană el.astică.
I)e o importmţă capitală penrtnu securita.t.aa` unui rezervor cri~.
â:şiâ|âssitâ::antgfiŢâţi;r:ţ=i:ris=lă.tsgl=ţiâLc:a:ogea,iS§jr::ăe*ommaî
;:;eîan=î:E]seާFnetne€fotărgeno:rssă];o§aîcbef:,ţ:tdîpcuo]n%#;F]]oertiâ;
246
temperatură, presiunea ga2iului `ajungie la. sti.abul de izoLaţie. În
acest caz, chiar vapQrii giazului lichgfiat se]wesc di.ept gaz de pro-
.teioţie .perini. stratul de izol.aţie.
Mai sigm.e în exploatare, dar mai costisitoare sînt r6zervoa-
:;l:e:r;:j:Î::Î!iEs:auzili:l:aaişi!i':iE:a::p::rua?.Tiîtze::Ii?ogiă®â;kfa:j:Iâe:ăi?:Î
]aţie trebuie să „respire" odată ou unul `din rezervoare, pentru a
ptiea prelua sch.imbările de v.c)1uim. P`entru ace\asta. s.tratul de izo-
laţ.ie de lîngă rezervic/rul in.terior ise execută dintr-un material
el.astic.
Rezeffvo.amele `oriDgenioe §înt echipati iou €?ista7aţ€i attea;e pen-
qu evctporcwea gazului tichefic[± şi ccn'n;primaTea bcuporilor carie :se
fa7.?7ţează, aa umiaTe.ta pieriderfior de frig prin izohţiw}. Volum.ele
de gaz nchefiat în aroeste jmst,alaţii sînt însă oompamtiv fioarie miici,
astiel înitit §înrb valabiLe mămiriile igenea:ale .d'e pi`ev:eniirea imen-
.diilor Şi .exploziilor arăitate la gazele lichefiate.
` Aoeste rezervoage sie ioonstruieisic pentrvu oapâ.tităţi pînă Jia
50 00io m3 şi chi.ar mai miari.
I). RAMPE'DE ÎNCĂRC4RE -DESCĂRCARE ; .
1. RAJmE DE cALE FERATĂ
i lmămar©a şi diesică,riamea produsel.or `petroliere din. vLagoane
cistemă de +cafl.e feral:ă r€pi`ezintă una .din- operaţiile cni graJd riidi€at
de pericol. Amestecruri inflam©bile pot lua mştere atît în ..interi-
oml €istemelor, icu ocazia umplerii şi golirii l,or, cît şi Sn .jmul
cistemelor, în griopi, oanale .şi cămine d.e canalizare.
Ince.ndiile la rampele de încărcai.e - descărcare se maniîestă
€u mare foi'ţă şi rapiditate. Temperatirile ridicate care se dezvoltă
În timpul `unui incendiu provoacă iar.derea g,amitirilor de l.a Îmbi-
nărilie cu flanişe, .ceea ce conduce la scurgeri suplim.entare ide pi`o-
duse oe alime;ntează inc'endiul. De asemenea, ltemperaturi.l€ ridicate
deftoimează cc>nsttrucţiile metLa.1ice .ale rţampei, ceea ce pr`ovoacă ru-
perea Qonductelor.
• JSursele de aprindere cele mai caracteristice sînt :
® sâT.teîke .p'rod.use prin bovtTea wmor obieste 'i.netakice de peTeţti
cistermeî bn ti;mpuk `uinpkeri, ; . ehctrii3tia±ea stcLkică ăstori;+ă fTe-
•căriă. -m conăuc1;e ,. ® descărcărite tLkmbsferice ; ® scîmletle produse
ăe boconwti;me etc.
'247
 În rEimpul În.cărcării pr`odiuselor petroliere ]ichfie în cisteme
âgrLoecss=ipăޱ::"#tnsdeed=avm?pââinicnifl.##Îeigîn:i§sinEâ:şuăj
ămuses|Eativoddâti#h;:.:e::L=nâăsel:âd:;âpşgîgărislâ:g%cpăoffîk]3istŢ#
;#?;"':grăr:Ţ:-ru3Ţorczs„?;#,':5cgrîegstezeî#a%:ap%!t3Ţ;[nău:c#:;#m6e±Ţg
care se foloseşte În. mod curenti la încărcarea gazelor. lichefiate
gâ#:tl#gŢ:amzpeF=Soi#i'|EşrFăiFasânît:Ţtcf=sîe:iîpcmilordepro-
La Încăpoaffe`a cistemelor ou produs se va avea grijă să se
lase un spaţiu de ina,pori deasupra liichidum, ca,re §ă pemiffi di-
ltatafl.ea pmdusului h iriaTriţiile de tempenat"ă iîn timpul trans-
po"ui.
văicoonLduost#,edâe?#Ljâp=eş.;eg"otFze.âJc#eneal,oă,gŢgîtiprî;
15-20 m distanţă de rampă. Pentm a evit@ fomarea schteilor.
furinurile de Încămaffe se prevăd cU 7.acoi.dtt7.€ d€n me€oze 7tefe-
TOCSe,
Capacele gurilor de Înicăii.oare a cistemelor se v" Îndiide cu
:+jgef#aâpL=rîŢunffi:.7Ţ#găd;#:Fa%;eâenEt:uîbîmririîedgro:Î#er;
vaporilor şi În"ăşrbierea lor ,pe o nază mare.
RampeLe de îmeămare se amplasează k distanţele ceru/te de
nomide de .pază Cmtma imcendiilor. Terenul din jua:Tul rampelor .va
fi curăţit de ieţr;biiri, iburuieni sau plame, oa,m uboînduLJse, favDri-
zsază prod"}fflea şi ,propagarea unui incendiu, În cazul @runcărfi
neg.lijeme a resturilor de ţigări şî riiibrirburi aprins,e.
La manevrarea vagoanelor cistemă p.entm încărcare sau
descăroare se vor luia anrumite măsuri. Vagcmele vor fi Împînse pe
limie pînă Î.n .dne!pbul gurilod.` de încăncare, iar laccmottiwa de mane-
vră, fie că este ou abur sau cu motor Diesel, nu va trece niciodată
prin dreptul Tampei. Distanţa minimă lia oai`e o locnmotivă se poate
@pmpia de nampă este de 30 m, în care scop se vor :fiolosi la Îm-
pins i2* vagoane timpon.
•In `oazu rampelor de încăir`camedescăi.eaq:e g, e lichefiate,
pentmi tna\gffea vagoanelor cistemă în dmptul guriloir de Încărffire
se vor folo§i cabes€ane. Disp.ozitiimri de mtmn.are a cabluduî, pTe-
cum şi roţile dhţste ale angreniajului trebuie să fie d.in mat"iale
care nu pr`oduc s;tintei.
Z48
Cir"1aţia locomotivelor cu aîbur în zona depozitinui §e va
ţ3±=..Q±_gŢEfgT,uk,
2;ftzo pcircmcâitei. în~clL`âs,
Sub nici±r un
c!oşuL de. nu
tirajsevc. fâ ftlosi
prav-ăĂrit-ăi
firindje-ăiki;i=
mctiv vor pe
Î%sŢâ:jlosp:b.Ţăr;f:?ău?%îF:rfăe::dşagîbfiţe%ăpee#r;Îlr.cegr?aŢ;L%;:ăaş
rea t7agoanezor cz.sgemă pe Ze.7.ri 7`at7®Pe€ să se facă cu viteză mică,
eehhŢalentă ou mieEiJl nomal al umi oin. În acegt mod opriFea
prin fdosir`eia sa)boţilor d.e şină este asigmaftă.
'Mulţi manevramti, din. comodiht`e, an:'imcă .pietre, luari;e de pe
terasamente, sub mţile v@goianelor. 0 ff emmiea praotiic.ă, pe lîngă
faptul că poate provoca sc.Întei, duce în multe cazuri la accidente.
La manevramea va.goamelor se vor `luLa măsuri ca Jlwima tampoa-
nelor dintre v,ag"ne să fie evibată s®u să se faă .uşpr, pentr`i a "u
prrilme stimtei.
La tmcerea vagoanelor cist©mă prin dreptul mampei, gurile
de ftncăi`cm vor fi i.otme latemal. De asemenea, .puntile mebdiice de
tiecere de pe .pasarela mampei pe cistemiă §e vor ra`bdba pentru a
m lorvi c.istffnele În heoene. Scînteilie ce su,r .putea prodnice în
cazul u`nei lovrii, ar ioanduce la incendiu dacă ţinem seama că me.
diul din jurul rampei este exploziv.
Elementele mdtialiae ale r.ampei, comducitele cistemelor Şi
nele ide oale f€"tă trebtrie legate h pămînt. Condu-cbebe vor fi
gate qa pămînt pe porţiuni da cît@ 1-6io m. Penm închidereă
cuitiilui, Zci âmb€7]ăr!Ze cu. fla7işe se tjor sttdc[ pttnfiţe.
i:amm*?e:=dşaeŢîd=e::3±#Îi#ri±pti#g::fhgpjjr§raFŢi:ogLŞoşrdg]c:ff[
:mfiEedâe2âffŢvaî|feEE:|gecuînffi:m=;secir=îegsăetuŢ:|:rgee±=
fiomt de încă.rc`are.
La dqpoLzitele de categioriia.allfl şi a llluseadmiteo singmă
linie (de rampe pemtmi toate priodusele, păstrînd Însă dăstanţa de 20) m
Între marigînile rampeloir. Dajcă la a'oeste depozite nu ex±gtă posi-
biliitatea Construirii .unei limii ide derivaţie, se @dmit linfi de iQapăt,
mărimdu-1ie însă lun(gimea cu 2io m .pentii decuplqrea garnfturii ,în
oaz de inoendiu.
Iluminatul mmpelm. tpelbuie sbudiat `astfel încîit ioperarborii
şi manewanţii §ă @i]bă asigumte condiţii op*ime .de vizibi.lffie,
affi noaptea, cî.t şi pe timp die iceaţă. I1.uminatul e]st©rior §e via re-
aliza ou 7.eflectoore profej.ate co7ţtra ea;.plozz!lor apo"bate pe` stîlpi
proprii.
2J9
 tri® Îî3cL:rnaârâsbeQiis:gâlsoăŢ pe timp de furitmă cu descă|.Cări e|ec- . TRANSPORTUL PRODUSELOR PETROLIERE PE CONDUCTE

Ţ€v"o+rTU#dee'=ac:ii:,#hah°rnLd.:~ ZT.erFĂf t, în tungu. iampe- Conduiotelie. ide `\^\,

\,\,LL\+'\^,\>u+*~ pmduse petroliere,
r--__--\=--_ -__ an..§peiciial
, __ - ice.Le .de ^FX}_d_T.:

iîiăâa;fs°î;o:r:fi|,igaiiEîi:e;f:r-;":ez#j;oSÎ.:se:,g;Zi:3jîîiîŢţ#;n;a;ÎS:fî
`2. ÎNCĂRCAREA ÎN AUTOCISTERNE
;Îm%±Î;:g;;ugî]#Ţj§oeaă#;=:::âr:âcgă;fg:u;::=e:;îjjp;g:h:;=ţŢÎ
de explioabare ale iconduotei, de diamebpul conduotei Şi timpul pînă
` la ^imhid©rea v.anelor dc. sewcţioname.
ConEomn unei` sbatistiic`i, ru;pejea w=cmductelor se daitor.eşte În
°/o ăi-n-iaazuri -ij:nor şiudpii de-fectuoase, 400/o din cazuri -'coro-
•ţgir:o:,iî:n":âtg)iŢ,Eş,,mdifnaŢae":.im=o:dă:=e=gJkltostvhut%
i;e-nri-ri -a- preven'i` iuperi de conducte care transportă tiţei sau
duse petroliere` volatile este necesar a se lua o. serie de măşuri
. . ~ . . 1 i __i:i_j._ _i i^,.:1^. în +imniil. tfflhrîl.afiei §i
a±e:dec°mng:°t]aur[e.dtiqeb#emfţ:cuattdT:evji°rspJ:[cîaL#±.tŢu:`[tuau.d'e-ăî7t[L:pă:
: Controlul de calitite al ţe`vilor În timpul tEflbricaţiei şi

f#îtuu.cz€`,â:evî.±;.r.â~#_c±t::_±_ea_s:a:u;_:Îţ_r::gtepşrî.înc€Î:fi]odâEodnăaaj[.estăă:;
cazul) vor fi probate nedist.r,uctiv (prin. giam,a.şŢafi_Î=Î._:S.a_u _C^u
as-iŢăă:â) 'Î-rir--r-_5__
'' --- ao'i-orţie___de iooo/o. se irevin- .astiei suduriie
1 _ ne+
____ J.-_J._

măsjură .neî"e-ată. Gen€rdizarea bcestei meto'de, Kmqie sB folol. toare` care sînt cajuza ăv nume-roase ruperi d€ conducte.
ş)rrereâ3::ZăăoearpekşgepesfE:tucca:nzâ,uâteŢ=d:r::â:s`p:iJ,el;r:ău:::`;eutlr'ol:
ă#temâeŢorŢŢŢog[u;ăndâtăîndce*ââanebcuhigt#g:Ţ#EetŢCŢf€=:
•laff trebuie modffidaft în consecinţă. . âetlâec:lnud#âsÂâedŢnrivepdg3:âţă]E:eciapedreiââg:Ţ=dl;nctimspeordtatcou-
Lesc unor cauze exteme, se va îmbunătăţi sistemul de piiotecţie a
conduotei. I)e iasemenea, coroziuniea fiind una din cauzele importante

:3„rcs3eăc::În:Îfg?zz:e;îi:cÎo?j;;:ăîeimpăgietă:%Z::'Îeă:=:;pătisî#Îifiî: şeei,rr,::riaacodneg:::il::,sscehŢâbeieistîunasiFu:Ş3ţ:o:#set:3ăiăcâl±paŢtid:=
lului prin mijloa.ce electronice sau cu ultrasunete. Conductele vor li
•pre-`'ăzut)e cu sisteme de protecţie contra coroziunii.
_- _ ,.,., ^ _____1 ______== _^_J.,A+a:
Pentru a micş(m`a sQtii.gerile de lichid în cazul ruperii
1 conductei
__ _ J_J___-`1

§ţ:;±:eîă:-Sdă±eEgăŢi±#]Î*F±gffid6g::;Pnp:;ŢŢ::gR®ăjL°Îe=aş=o*!t=p±Îj°Î :ân`ăâ+cÎ*it:ae_d:_:';ă:n_E-â_eă,rnTgoe;-aJiŢiii:edidaemâî:Eo:3ăedu:;eiŢeavŢnŢ:[:
ptieâ,._ăe.n:giT:,"±_dxr_e_€_stĂe_C_,oiiăi;€ii_ă_i`-t="câ__%fue|uee.#.'nţ%aTep2.m# vedei.e că la diametre mari şi cariităţile de pnodus scurse sînt mai
mari. i,a t}`ansportui produseior petro|iere pe conduete ti.ebuie luat
---. 1 J _ ®__ _ --,, 1 -,
co=sidă-aiig`ş-iiăfîăăiţa=ăsup.raceloŢlal,b:.c.gŢi_euş±e_î_n._?Î:z.ul„Ţ,Ţ

_-_:---: ---_---:---_--_ -------- `-:-: -:-

gâ#triz,:gzăaŢăbîţâăgat;tg :fiEFati.montiti în înteriom[ , cuHeL i;Îîgu;uiŢÎ::Îtl:E;iŢ:Î:o;Îo;l:Ejîît:Îi;uÎ:;diaîvîît:eî;Îiis:p;::tî;Îiri:;ol;ă3ţiîî:fniît:

c,onduc'telor paralele alăturiate.
250 251
 CAPITOLUL 2U
Ca urmare a unor accidentx3 cai.e au avut loc, s-a putut deter-
PREVENIREA INCENDIILOR ÎN INDUSTRIA CHIMICÂ
EiFianpî:şfţţ7F;:rojrîŢg;tlcg:dduac;::ezăp:r:ă::eded:f:c:|eşir:erŢilgu:e:ae'
distanţa de siguanţă S dintre`ele se poate calcula cu formula :
5. S -So+d (tgo,-1) [m];
So ± semilăţimea lundului A. MATERIALE COLORANTE
•d,- d
şmţului (de obicei 1),
1. INTERMEDIARI
cC d ± diiametrul conductelor
riralele (considerate Pentru fabricarea coloranţilor sintetici se folosesc substanţe
Jc' dţqdl -.
11
1
de aceliaşi diametru), organice complexe, denumdte produşi irriemediari. Cea mai mare.
----- dudte
Fig. 15. par'aleiedintre
I)istanţele §ubterane.
două con- oi =Înm;
upghiul.de Înclinare al parte a intermedi'arilor pentni coloranţi sînt substanţe inflamabile,.
uneori chiar explozive.
şanţului ; Produşii intermediari se pot Împărţi în ur:mătoarele grupe.
S® şi d depind de conddţiile de exploatare ale conductei, de principale :
adînîecao:âupc:geredâidŢi#or€em=:?*rşo=epc#sŢi.era: 1) Amino - ăeTimcLţii benzemjlri, totwnului, rilemilui şE
7iciftuzine€ oonţin um sau mai multe gr.upe amino (-NH2). Cei mai
S ±,1. + il,5 d [în m]. de seamă reprezentanţi sînt : anmna, m-xilidina, o:maftalaipina,
trz~fdnilemdiamina, benziidim ebc.
Deşi. domeniul de valabilitate al acestei expresii este pentru
diametre între 500 şi 1000.mm, el poate fi extins şi pentru conducte Toate aminele sht substanţe Înflamabile. Anilina este un lichid'
miai mici, de pmă la 150 mm. So şi c€ saad în general ou diametnn
conductei şi presiunea de exploatare. E1=osiga3Ţ-cn.drieeŢbpeen#8a4odce.#:#iât#:a7zîo:Lia=iîâLub®at::iunrŢ
exploz3ive în .limitele 1,.2. - 8,30/o vol. Este ito2ri!că m~xiljffitna este
de asmenea un lichid uleios cane se infilamează la 98°C şi se auto~

âporgŢeeî:5fi4±;f;|eFiî,robeL|a2:ţ3/ooc.văaEo.ril#eTa|ÎâzăaâTn=#s:g:
stanţe solffle. `Benzidina se autoin±lamează `1a 910°C. Cu clorura de
var formează o substanţă de qrioare roşie, care iexplodează la 1.35°C;`
o:-niaffilamim se inflamează la 1.57°C. AjFe acţime cancerigenă.
2) Jvt€ro-d6r3uaţi6 sînt produşi ce conţin una sau mri multe
grupe nitro (.-N02). Mai imporban!ţi sînt : dinitro-nafitalina, dinitro-
toluen, dinitro-clor-benzen etc. Nitro-derivaţii sînt substanţe solide,
inflamabile şi explozive. Ddnitro-toluenul se foloseşte chiai. 1a fabri-
carea explozivilor. Dinitro-naftalina se aprînde la 216°C. Arderea
unei mase importante se poate termina cu o .explozie.
3) jv€tro-cmineze' sînt produşi dntermediari, cai.e În afară de
grupa amino mai conţin şi grupe ritro. Pentru fabricarea coloi.anţi-
1oi., cea mai mare importanţă o au : p-nitro-anilina, 7nr-nitro-anilina

253

g:;::p=#r±:;:o;;Î:ÎF:rîîc:ja::]a%9Suîtg;dîţpbrg:r:e:z:e:nţsâ:Hăî::tgţ:î;Î:;asţî;
tarri.
i=no.E:,:egta:1r:Ţi::î;;uE:ţ:;.,sîcnobnţEenuoîă,s::somma:ngti"tiş#pe-nha.f#
iîjiticî:Ţîgiî;Îţîî,a:c:l:igz:e;i:gins:Îîgî:Î3qiîli:t;:eaigj;:1E:ee:gn:ti:ix:lE:f:a;ţrlc;
;gza.aîv;iî%:;i#::ş;Î]cîi:Î:îg:ei:sâSâîaîaîa:::.eîllţţîăufi:oigîp:|gg.#oi:;FÎ
;:ă;:u:f:N±aîbLE;şa;Î:Î#ţş:ttîîŢg:#:,Eă[*aoazîî:ޱ:ţţFnîoî:ozgut;cu==;Îjî;â:
:.:tiî:g;|iâ;g:Îuşăîr:e:l:_:Ţ;hsi:a:a::iî.şe:CrjŢ?Î:â;bsf:U±a:i;jdît:;:Foâ;:ăî;iîî
EgăL%UadŢgfaŢş;ec=pea'iăduăăaăds`ca]oîrmipa%act{ăîuf;?eappgîtgcgîapdăŢ,Sec-
. Praful de benzidină Şi « ,Ţpaîtil~amină c.e se degajă În.timpul
deschîderfi butoaielor, Încărcării produsuluî şi cîntăririi, formează
cu aeml amestecuri explozive. Praful se poate forma şi prin uscmea
pastei de benzidină risipită pe jos.` Ambalajul 8olit de benzidină se
evacmează .din secţie.
ă:e=:Î|:t:Ţ"=:măr:eâ:câeaşs:i=iîâ:=ieoaŢaţ:ir:®lun|:j;atŢ:diiîîăgd:Îţ:
iiguidoăttîgă:rî:fsiş:.iţîiEŢÎ;;ggăîjiş::ăŢÎ=:Î;:d:1Îş|;t;ăŢîiejji.Î3:j;
Şîîăt'eiăiB|#lseelevad3pâgiFc3ig5aăŢicgăzutePe.josSeVorad-acu.
a5l
. 2. COLORAR'ŢI AZOICI
Prin i.eacţii de diazotare şi cuplare a diazo-derivaţilor au un
alt pi.odus 'intei.mediar se obţine componenta azoică.
azotltaieD.:u%rz:o::ară;.p:Iă:Zuînî3rd;ecî;iEŢ=tp:r|ogîjs;Î::âiăi:#za#c:aa::::
gieg.,a:eEii:ef:ic5:i;dîlâ:;:e:,,a,Liu=:ăi:±1=:âîă:şeiâaîâne=ţuîţs:::arîiîtăig:ul
13uie;::ăp:i.ă::nŢâaîlsăţaîr:.âeîă::câlee&r:tscsneseăe%raeJâurnşâiat:#'#=.?
du-se.;prin. încălzire. 0 creştere a beriperaturii .cu 10°C măreşte Vi-
teza de descompunere aproximativ `de două ori. h mediul alealin
se forme@ză nitrozamine, substanţe .mai, stabile,. care însă.1a tempe~.
raturi `înaL.te se descompun cu explozie.
ffîîîj:;:a:aigiîj=Ît;inî;Î:iîe:fj:Îziîa:ţcîi.ă:a:ei;:d:Îă.:Î:f.Î1;:fă:e:prfa:zlîî;Î
hamvpă::®ual:oţtdT:âip.n;âăeîn;i,iua,e=plvoaziâbsaer:i;ffitŢds:Ev#1soărnlâ
â,iEgigiengtoâ%găaŢÎ:ecgietâ:tî:âălozi::rşâţ:tcăălE:ă'iă:gdreurŢ:,asâuiu
se usucă şi se aprinde în prez.enţa aerdui.
După evacuarea diazo-derivaţilor, cada trebuie ăpălată cu apă.
Dacă produsul răntine pe pereţii sau pe` fundul vasuhii, pe agitator
;;F:%.€ÎÎu®Fgtîanâtţl;Îufeţqpg::1:angglag:::S:f=:e:%i:I:i:F:Pgăal!3:':;iî
torul,. iast±el .încît aburul să nu treacă în barbotor, încălzindu-l. În
jurul barbotorului s-ar f.i.ma astîel o peHculă de diazo-derivat
usoarb.
255

tkz|O.t:-:â:Sa€es:Eusi3.|golâapâ:I;Îfdu:c;ţiîi:dEzgc-:dl;oÎT;:teu:1aŢăait3ţfdâîa:Eid?:
pînă la diazol;area următoare.
de.b.p..eicgloaie|a5gi;Zâ;ge=ievc:ţi|1:rt.e:epa=ţ:gudie=:.plnerăcăetieieâîgleiatâî
tea diazoJderiwaţilor sînt nestabili.
!li:iîEâiî:ă::şgrfg;Ţgîiniî::Îieg:x:#=ţ.g_ÎeîâşEiălîţ|di|
ld:1i;Pcraer:inş!ăn=ecrăgedâ:g;in=d=fi=explozielaopemţiileulterioare
Dacă se Întrerupe cuplarea înainte de'4aA.fi temrinată, atunci
produşii inteSinediari şi. În primul rînd diazo-derivatul rămîn în
colprant şi se aprind cu explozie lia prelucrarea ulterioară.
c. Precipitarea şi filti.area. Coloranţii se precipită din soluţiile
a#Î;teieEi:Îe:f:ig:e;ÎŢbaăe::îlgmeî.?g.Î:r:eip,e:cotlagz%Ţşgî:ă:g:nă:
Filti.area coloranţilor azoici prezintă pericol de incendiu.
gvâfiulcl;nn,CâruetcâlocŢo;:Lşes:ŢocătgeaEiFnzndae:fldtaŢo:făprue=ids*::
călziri sau prin lovim. Se impune ca, după filtrzme, pînza să fie men-
ţinută în st)are umedă.
3. COI.ORANŢI I)E SULF
t=3:de:-îv|âtiEj;:rff#if:Pîlg#ţ_şăe|Eorerond;;ls#estig-e.f:Îi:bu:dî?:lf:s:epîd:îg|:
tro-fenolul etc. Toţi aceşti intermediari sint substanţe Înf lamabile,
care pot forma cu aei.ul amestecuri explozive.
Unele topituri ale coloranţilor ou sulf în staFe caldă sînt capa-
bile de autotaprindeme În contaot cu aeriul.
ii=:::c±±gijîspî;Î;ÎL;Î:iîjsi:ÎHÎ:;Îiîîugi3iî:Pii;8Ţi;eş;gî:e;Îc:uaîii
356
4. coNDlqloNAREA coljoRANŢnoR
`a. Uscarea €oloranţilor. Aceasta se €fectu:ază În .uscătoare cu
aer cadd, abur sau gaze ide ardeme. Temperalmra cea mai ridicată la
care se poate usca un colorant făi.ă pericDl de descompunere se nu-
meşte temperatură limită de usc.ane. Ea variază penti,u diîeriţi c.olo-
ranţ.i de la 70atc pînă |a 240°C. .
Toţi coloranţii azoici se descompun Într® 100 şi 250°C. |a o
tempei.atură mai înaltă €oloranţii azoici ard În prezenţa aerului.
De .aceea, unii cobranţi care prezintă pericol mare de incendiu, cum
ai` ±i brunul acid de crom K, Înainte de uscare. şi măcinare se ames-
tecă cui săi`uri rinerale. Oel mai utilizat `În acest scop este sulfatul
de sodiu. Dacă În colonant rămîn dirazo-derivaţi sau `nitro-zamine,
pot avaa, loc aprinderi ou explozie, chi,ar la temperaturi mai scăzute
decît temperatura fimită.
b. Măcinarea coloranţilor. Aceasta este însoţită de praf ş_are
formează cu aerul arnestec`uri explozive. Inflamabim/abea şi explozi-
vjtatea coloranţilor ci.eşte în cazul pFezenţei în moleculă. a două sau
mai multe grupe nitio (-N02). Prezenţa în molectda colorantului a
grupelor sulfoni€e (-HS03), precuim şi adaosurile de săruri minerale
(clcn.u`ă sau s;ulfat de sodiu) conti.ibuie la i.educema inflamabilîtăţii.
In secţiilc de măcinare trebuie să existe instalatii eficace de
venfilaţie. Nu se adrite un sistem ,general de ventilaţie pentru toate
secţiile, Înti=iucît oxizii de azot din §ecţia .de diazotare pot provoca
aprindei.ea prafului de col)cmant din secţia de rrLăc.inare.
8. LACURJ} şl VOPSELE
1. MATERIl pRIME ŞI AumLIABE
`,|eiu:esnitcraiij'âprăî=ff|eva±şi:u:gşoLşisiTţg:iecEl:;âîasftoişââs,ş.pigmenţi'
rdă:î;xŢ:]gm=nţîs.ăgşştă:S±n#e3b;bă:3ît%ump2Îqâ:ezdînec,OEî:j:;e,pm]mg
âakb,onpa±bbe#cdşeapu]ELQ#cŢaâebaf:]%*şcpăuem±,eăne=:tă#gLuendţ:
Orgarici.
'Măcinarea i}igmenţilor, în special a celor orgănici, este o oi.e-
i'aţie periculoasă, deoarece particule]e fine de pigmenţi rezultate din
mă€Înare pot forma cu aerul amestecuri explozive. La fabrioarea
Î;grgeeîţŢţ:,i?e;-:a:u#jbigroŢ=î?a3eî;1ffăaba,pmiEţikîe:eEÎ:gTŢi:|Î
17 - c. 1119
257
Pmttm stin.gei.e se prevăd În \aprqpiere Ză2:i cu ba7.it6nă (suZJ:at de bc[-
rzt4J. Acest .mijloc de stingere este eficieri şi prezintă .avantajul că
pigmentul nu se strică, baritinia fiind În general folosită ca pigment
de diluare.
Dintre toţi pigmenţii, negrul de fum prezintă un pericol dsose-
bit. Are temperatura de inflamabiutate 180°C, iar de autoaprindei.e
între 242 şi 400°C în fiuncţie de pi.ocedeul de jabricaţie folosit. Are
tendinţă de autoaprindere ÎrL urma umezirii cu apă, în contact cu
#eeio=idvâgec#âo§n:uaocxăirduaint;.x|PaF::tearedsî:e,tig:Ţ:iănoosâaE:itate-re
Piericolul de aprindere al pulberilor de aluminiu a fo5t arătat
în cab. ix.
b. Uleiuri sicative. Acestea au tendinţq de a se a.utoapi-iride.
Capacitatea de a)utoaprindere e§te determinaită .de cifm de iod, ciies-
Îîmbdeo|%%tşic2u50aoccŢît=..:â'E:e::#:âr:ârdeîâîanptşengîroeşîsjgoşŢŢm#âî
iurile. sioative sîmt mai uşoame decît apa §i insolubile în.'ea ; ide Qc€3a@
pentmi stingere se foloseşte spumă şi `apă pulverizată.
c. Solvenţi. Cei mai uzuali sînt : hidrocarburile aromatice @en-
z6n, toluen), alcootii (metilic, etlic), e§terii (acetst de €tLl, de amil.,
cetone etc.), substanţe uşor inflamabile. , %]T°pr=%mae#g:rşîc:w%#ît8:nîmmaa±fea#gLese'stSfeezr:m®eîsS.%r%eaş%:şş_aţ
d. Răşini. Sînt ±olosite la Saibricarea lacui`i.lror. Pot fi naţu.r.ale.
(colofoniu, şelac) sam sintetice (vinilice, acrilice, fenolice, pe' bază
de eeluloză etc.).
e. Plastifianţi. Cei mai utilizaţi sînt : camfoml, tricreziilfosfat.ul,
dibutil-ftalatul, butil-sebacatul etc.
Pericolul de `apTi.nder`e a răşinilor sintetiri şi al plastifiariţilor
ceste arătat în subcapitolulJ : Mate7.€aze pzast5ce
2. VOPSEIJE
• .Sînt suspen§ii de pigmenţi Într-un liiant aac, udei sau a,pă). Se
deosebesc vopsele de jemai], ulei sau apă.
Vopselele de email preparate cu lacmi de nitroc€luloză sînt
uşor inflamabile, avînd temperatura de aprindere sub .28°C. Vopse-
uaeclstipficăoer#u#,că|şjeEăi:lnol3:=L1::ţeieuâieliî3aLîă62%.şolvenţiacet-'
Vopselele de ulei se prepară `prin frecarea pigm6nţilor cu de-
iuri sicative. Vopselele 'de apă mu prezintă perîcol de incendiu. ' -
debHŢ=|Î:#®ţ:enaă.V#SeflaeEonŢcaş?:invdoeps€Îe|%Ţt#â.as,o.l,vei:::1nuăi|şt
258
geGtlâGÎ-1ŢneefraecŢî:aă:":ÎE#dâgiv:-âgglreiilrsâebeso?ivîE#uîll:.Clafuiâiunsrî
:trîo au Îost` eazuri de ,aprindm.e a amestecu`iloi- de. pigmenţi c}e cfom
:uda%ei.fieni:;agaesdŢ:*l.eatp;:pn:=tâitid::,tăieaâ:eâiepgt-eîrt|âscaetleptŢ.ă3
înf^elungât.
3. LACURl
a. L€icuri de ulei. Acestea sînt constituite din uleiiuri sicative
pok}nerizaie sau oxidîLe, din răşiri sau solvenţi.
Î.ic®nEilLo:şgg:tdâef:abâicâ::ă*c,su:i,l;:„,d,;e;:,?id:l.ea%:ît.ăapgă:cqo#;
riaT€ţ'.'-u -fiiŢtiei.ect .detw..îloT d;e peLriuiia d_e, ule± cc!rbon.âzT+ ;~® _sc.ymg?T±_
;cle ~<:le; pe pei.eţiâ ea=terioi.â dk cc.zct.nel_or .îrL +î"puL. încărcăTU 3oţ±;
6 ;i.:uăn:sai.ăa, uiezwTîkgr în tbm.p'u,li .f±erbe:riî c_q rTf tar_e q .sprui`mărtâ !
® măci"Tea şi cernÂi.ea cotoloriuLw4 şi suLfuLut ; ® iTT±i.oduceTea
âng-i`cdieTrietor `şi a solven,tuLui,.
C;a măsură de prevenire se recomandă : `® cură#rea serpe7it€-
ne..-oŢ cu cLiu±drul poT;vpelor peTu±nL a _se .evi±a scu.Ţgertie ; . Spf t:r.ge-.
i.ecL spumăi cu ajiLtorti w6T. ăispoz{tive cu acţionare meccLŢb.iQă şt
€vitt=iea contaci;uLui uleiului îmcăbzi± c.u substcmţe oagida"±e ,`
® cei`nerea sul;fukui şi coLoforiuLui m se va face în se_c_ţia de_.pr.e-.
pD;r®re a. lacuriioT ; 6 se i;"ieTzice a.mestecarea ^vq prealcLbik a sulf#luâ
:şi colcxforiuluL, î"bTw€^bt se aw±oaprind uŞoT ; ® pertiŢu preveri.rea
-±ncei\ăiltor se -iriroduce mai î"+%i colof oriu, ioT apoi după completcL
ÂngLobare a acestyia, sulSUL ,. ® in±Todu€eTecL soL?e_nţukui. P?Ste.ul,€€
es-te o operaţie riericutcidsă ,. . SempeTa±wa ukeiukuk tTebuie să^.#2
•;nai nriiă di liio C ânĂ Sd fokoseşi;e €a soLvenS _teTeberiina, _i6q°C
•perbtTu wh,tie-spbrit, 140°C periTu beT&imă şi 100C'C penti.u ccîleri.
Folosinea ,apei penlmi stingere este contr`aindicată,- deoarece
arimcată.,peste iulei fienbinte pr`oduce §pumarea şi ,împrăştierea uleŢ
jului..
b. Ijacuri de spii.t. Sînt soluţii alcoolice, de răşini naturale sau
sintetice. Aceste lacuri fac parte din categoria lichidelor uşor infla-
mabile. `Temperatura {lor de aprindere e§te de 14-16°C.
• c. Lacuri de nitroceluloză. I+a; prepararea lacului d`e nitrocelŢi-
:o=1,Sseuî3:â:e,=aşînăoi:=nf:râ;â:.oanâ:îffiu:blî:ta=::,ba2#t.uld.e
2go