Sunteți pe pagina 1din 79

PILE DE COMBUSTIE

CUPRINS
CAPITOLUL I
-
Consideratii Generale
I.1. Scurt istoric
I.2. Conversia energiei primare in energie electricl
CAPITOLUL II
-
Pile de Combustie
II.1. Definitii gi clasificarea pilelor de combustie
II.2. Funcfionarea pilelor de combustie
II.3. Tipuri de pile de combustie
CAPITOLUL III
-
Performantele Pilelor de Combustie
III.1. Performanfele ideale ale pilelor de combustie
III.2. Performanfele reale ale pilelor de combustie
III.3. Variabile ce influenfeaztr performanfele pilelor de combustie
CAPITOLUL IV
-
Elemente Suplimentare de Termodinamici
IV.l. Reacfia electromotrici activi
IV.2. Randamentul Carnot gi randamentul izoterm
IV.3. Energia liberi Gibbs si performanfele ideale
IV.4. Analiza polarizirii de activare si a polarizirii de concentrafie
CAPITOLUL V- Avantajele Pilelor de Combustie
CAPITOLUL VI
-
Exemple de Calcul
CAPITOLUL VII
-
Implementarea Pilelor de Combustie
CAPITOLUL VIII
-
Concluzii
CAPITOLUL IX
-
Bibliografie
CAPITOLUL I
-
Consideratii Generale
I.1. Scurt istoric
'
1839 Sir William Groves
jurist gi fizician amator, descoperi c[ hidrogenul gi oxigenul
pot fi combinate obfinandu-se api gi curent electric.
'
1932 Francis Bacon relizeazd, prima pilS de combustie tip alcalind cu electrozi de platina
gi electrolit acid sulfuric (H2SO4).
'
Cu toate acestea a durat aproape 120 de ani pAna cdnd NASA a demonstrat potenfialul
pilelor de combustie in producerea curentului electric in zborurile spafiale dar
componenta finaciarl fiind un impediment in dezvoltarea tehnologiilor.
'
1960 Programele spa{iale GEMINI & APOLLO
'
GEMINI
-
baterie de pile de combustie de putere lkW
Bateria : 32 pile de combustie polimerice,temperatura
de fuclionare 50oC gi presiune 2
atm gi o densitate de curent pe pil[ de 37mAlcm2 la o tensiune de 0.78 V .
'
APOLLO
-
baterie de pile de combustie alcaline
Bateria
-
forma cilindrica de diametru 57 cm, inallime lI2 cm gi o greutate de 110 kg .
P: l . 42kW gi t ensi une 27-3l V; Pmed: 0. 6kW
Electrolit KOH ( hidroxid de potasiu
) ,
concentrat 85
o/o
Tensiunea pe pil6 0.85 V
Densitatea de curent l50mA/cm2
Temperatura de funcfionare 260C
'
Astfel in 1984 Departamentul Energiei al Statelor Unite ale Americii ( U.S. Department
of Energy
)
a initiat un program de finanfare pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe
pile de combustie
,
acest program fiind inci in vigoare.in noiembrie 2003 concernul
international AMG DAIMLER CRHYSLER a primit un fond de I miliard de $ pentru
continuarea cercet[rilor.in ianuarie 2004 conCernul japonez
TOYOTA impreuna cu
administrafia oragului TOKIO au pus in circulatie o linie special[ de transport pe baza
tehnologiei pilelor de combustie.
I.2. Conversia energiei primare in energie electrici
Energie
termo-electrici
Energie
termo-ionici
Energie
electro-mecanici
Magneto-hid ro-dinamici
PILE
DE
COMBUSTIE
Energie mecanicl
Energie chimici Energie nucleari
Energie solari
Combustibili fosili
Fuziune: contopirea a doul sau mai multe nuclee atomice utoare intr- unul singur, mai greu
,
cu degajarea unei cantitiifi meri de energie .
Fisiune
=
reacfie nucleari de scindare a unui nucleu atomic mai greu in doutr sau mai multe
fragmente, cu degajarea unei cantitlfi mari de energie.
Plasmii
:
substanttr aflatii intr-o stare de agregare aseminltoare stiirii gazoase
,
alcltuiti din
electroni
,
ioni, atomi neutrii gi fotoni .
Magneto-hidro-dinamicl
=
domeniu ce studiaztr interac{iunea cimpului magnetic cu fluidele
electroconductoare in migcare
,realiz0nd
legatura dintre mecanica
fluidelor pi electrodinamicl .
CAPITOLUL il
-
Pile de Combustie
II.1. Definifii qi clasificarea pilelor de combustie
DEFINITIE : Mecanism electrochimic de conversie ce trasform[ direct, frrl intermediar
termic
,
energia chimic[ de reacfie direct in energie electricd
,
in urma procesului inregistrandu-
se o creqtere importanti a entropiei .
Wch
--+
Wel
9B$ERVATIE
: Prin eliminarea intermediarului termic
,
randamentul 11 creqte de aproximativ
2 orila acelagi consum de combustibil.
Clasificarea pilelor de combustie se face in funcfie de :
I . Temperatura de func{ionare :
-
Pile reci T <
l00oc
-
Pile calde 100' C <
T <
l000oc
-
Pile fierbin{i T
>
1000"C
2. Natura electrolitului
-
Pile acide
-
Pile bazice
3. Natura combustibilului
-
Pile cu combustibil gazos ( H sau CO
)
-
Pile cu combustibil lichid ( CH3OH
-
metanol
)
4. Produsele cu care se alimenteaz6
-
Pile directe ( combustibilul se introduce direct
)
-
Pile indirecte ( Ex : reformarea petrolului
)
II.2. Funcfionarea pilelor de combustie
Combustibil Oxidant
f-
I
I
I
combustfil cpuizat
produs-dc rcactic
Combustibil cpuizat
p.odor*& r.".ti.
F'IECTROLIT
Anodul este alimentat cu combustibil gazos (H2) in timp ce catodul este alimentat cu un
oxidant (O). Reacfia electrochimici ce are loc la nivelul electrozilor va genera curent
electric .
Funcfionarea pilei de combustie este similard cu funcfionarea unei baterii dar cu
urmatoarea specificafie : Bateria este un mecanism de stocare a energiei
,
energia maxim[
disponibild fiind determinati de cantitatea de reactant chimic stocat[ in baterie
,
cantitatea de energie diminudndu-se atunci cand reactantul igi pierde proprieta{ile
chi mi ce.
Teoretic
,
pila de combustie poate produce energie electrici atdt timp cdt electrozii sunt
alimentafi cu combustibil
,
respectiv oxidant.
In realitate
,
durata de funclionare a pilelor de combustie este condifionati de natura
electrozilor
,
care trebuie sd debiteze densitili de curenfi mari sub diferenfe de potenfial
acceptabile precum gi de calitatea electrolitului care trebuie sd aibe proprietlfi
conductoare bune astfel incit polaizarea s[ fie minim6.
6
tr
Oxidant
gF
+>
Anod
@
Conbustibil
Anod :2H2 + 4H+ + 4e-
Catod :O2 + 4H* + 4e- + HrO
Reactia neta : 2H2 + Oz +HzO
II.3. Tipuri de pile de combustie
1. Pile de combustie polimerice :
Electrolit
-
membranl polimerici cu rol de izolator electronic
Ai
bun conductor de ioni de
hidrogen. Temperatura de fuc{ionare este de 80oC . Densitiifile de current sunt de S50 A/fi: (
0.09290 m2
)
cu 0.7 V la o presiune de 44atm. Costul pe kW
=
2$
Anod: I;Iz- zl1. +2e-
Catod :O2
..+
4Ef + 4
121129'
I
Oddant
r
I
I
L
I HzO & caldrna
Combusflbll+>
-l
I
I
-J
Exces combusflbll<:=
ELECIROLIT
2. PiIe de combustie alcaline
Temperatura de functionare este de 70
+
I20"C.Denit6{ile de curent sunt de 1.5 kA/m cu 0.8
V . Combustibilul
-
hidrogen .
Electrozii pot fi Ni
,
NiO
,
C
,
polimer dopati cu platin6. Electrolitul
este de obicei KOH (hidroxid de potasiu
)
de concentratie 85 Yo.
O problemi majorI o reprezint5 nivelul de CO
,
astfel combustibilul gi mediul trebuie si fie
fari CO. Daca existi CO
,
acesta este absorbit de KOH
,
in urma reacfiei rezultdnd K3CO2
-
carbonat de potasiu
,
electrolitul alterdndu-se
,
rezultlind o scidere a r1 pilei.
Problema insd poate fi rezolvat5 prin incorporarea unui epurator de gaze la nivelul admisiei
hidrogenului sau prin utilizarea amoniacului la sursa de hidrogen .
O altii problemi este voltajul scizut degi densitfiile de curent sunt mari . in acest sens prin
inserierea mai multor pile se poate ajunge la ll0 V sau 220Y, insi colectarea Wel de la
fiecare pil6 fEcdndu-se prin intermediul unui contact de argint foarte scump .
Avantajul principal este reprezentat de temperatura de fucfionare ce permite atingerea unui
randament de q
=
55
+
60
o/o
.
Anod : 2I;I2 + 4OH
r
4H2O + 4e-
Catod : 02+ 2H2O+ 4e'-f 4OH-
3. Pile de combustie cu acid sulfuric ( HilSO4
)
Electrolitul este H2SO4 de concefiafie 100
o/o
fiind depozitat intr-o matrice de teflon
combinat cu carburi de siliciu (CSr) .
Electrozii
-
carbon poros .
Temperatura de funcfionare este de 190
+
2I0oC.
La T
<
190oC:> apa se dizolva in elecnolit si numai poate fi eliminat[ .
La T
>
210"C
=>
H2SO4 se descompune .
Excesul de caldurd este eliminat prin incorporarea unor canale de rdcire fie cu api sau aer .
Densitatea de putere este de 160
+
175 W / ft'z (0.09290 m)
Randamentul este de
n
=
36
+
42Yo .
EI,ECIROLIT
gu
I
.t)
Hzo
Combusflbll*
-l
I
I
-J
Excer combudbtl(=
& crlfire
Catod : lzOz+ 2H' + 2e
-+
II2O
4. Pile de combustie cu carbonat lichid
Electrolitul este o solufie salin[ de carbonat lichid
,
depozitat intr-o matrice ceramic[ (
LiAlO2
)
poroas6
,
izolatoare gi inertii din punct de vedere chimic . Compoziliavariazd dar
deobicei consti din carbonat de litiu gi carbonat de potasiu .
Temperatura de funcJionare este de 600
+
700oC .
Electrozii : anod
-
NiCr poros
;
catod
-
NiO dopat cu Li
Randament
\=
600
O scidere a temperaturii de funcfionare de la 650'C la 600oC implicd o scidere a
randamentului cu 15 %.
Combwflbllci)
I oddrnt
IIzO&crtduel <F
t aor f
Anod : H2 + COt- H2O+ CO2+ 2c-
CO+CO; + 2COz+2?-
Catod:
Q+II,O
+ 4e'<2",O-6
++r +oo1+r l +
5. Pile de combustie cu oxid solid
Electroliteste un solid ceramic neporos (
y2o3
stabilizat zro2)
Electrozii : anod
-
Co-Zfr2 sau Ni-ZrO2 cermet
catod
-
Sr dopat cu LaIVInO3
Densitti{i de curent de232 Ntr (0.09290
m) cu 0.6 V
Durata de via{i 30000 h
Temperatura de funcfionare l000oC
Randament : pil6 neprestizatL4l %o
pil[ presurizati60
yo
Daci temperatura scade de la l000oc la 900oc randamentul scade cu 12%o.
H2O & Excec
Combusflbllc*
l
I'
_l
combusflbll: (=
Anod: H2* 0- 2+H2O+2e-
CO +O- 2- - +
Cq+ 2e-
CII. +
&-2- 21g2O + Cq + 8e-
Cetod: o2+ 4e-+2O-2
CAPITOLUL III
-
Performanfele
pilelor
de Combustie
III.1. Performanfele
ideale ale pilelor
de combustie
1,. Performan{e ideale
Reacfiile electrochimice ale principalelor
tipuri de pile de combustie :
10
Ti pul pi l ei Reactia la anod Reactia la catod
Pil[ polimerici
9i
pil6 cu
acid sulfuric Hz r 2H* +2e-
% 02
+ 2l{ + 2e
+HzO
PilI alcalind H2+2( OH)
+2HzO+2e
lz 02 + HzO + 2e
---+
2(OH)
Pil6 cu carbonat
lichid
H2*CQ3-' -+H2O+ COz+2e
CO+CO3- ' - 2COz+2e-
VzOz+ COz
+ 2e
-r
COs
PilS cu oxid solid
Hz*O-
- - +HzO*2e'
CO+O- ' - COz+2e-
CHa + 4O''-- ZHzO + CO2 +8e
Vz02+ 2e- - - O'
Performanfele ideale sunt definite prin potentialul Nernst al pilelor de combustie.
Ecuafia lui Nernst di relafia dintre potentialul ideal standard E" pentru reaclia unei pile pi
potenlialul de echilibru ideal E.
P-presi une
1R-constantagazel or 1F-numarul l ui Farraday;
T-temperatura absol uttr;
(a)
-
anod
;
(c)
-
catod .
@E!3]/arII:
1. Potenfialul ideal standard pentru o pil6 H-O este de I.229 Y
,
produsul de reacfie fiind HzO
in stare lichid6 qi 1.18 V
,
cu produs de reaclie HzO in stare lichidi qi gaze .
2. Aceste valori reprezintd potenfialele de oxidare ale hidrogenului .
1l
Ecuatia Nernst
H2+ %O2
*
HzO .
(#)'"[*). (#)
r'[F",
)i
]
E=E'
H2+YzO2 + CO4.;---+H2O +
CO21xy
].[#)'"
E=E".(#)' "
P-
t L 2
P",o t
(P"o,
/1"y
(t",
)i
tr";f
CO+%Oz- COz E
=
E .
(#)'"[#). (#)h[h, l;]
CHa+2O2+2HzO+COz .[H)'' E=E'
P""n
.(H)rn(r",)'l
(P",o
)'
'(P"o,
)
3. Eo af ost cal cul at i ncondi l i i st andard
,
adi cdP= I at mgi T: 25oC
considerddu-se ca nu existd pierderi in funclionare .
Temperaturd ( K
)
Figura prezint[ relafia dintre potenfialul ideal standard gi temperaturi .
OBSERVATIE : Potenfialul ideal standard scade cu cre$terea temperaturii astfel la pilele cu
temperaturi ridicatd de funcfionare produsul de reactie (HzO) se afl[ in stare
gazoasl.
In tabelul urmitor sunt prezentate valorile potenfialului ideal standard pentru tipurile de pile de
combustie prezentate anterior, in funcfie de temperatura de funcfionare.
III.2. Performanfele reale ale pilelor de combustie
Performanfele ideale sunt influenfate de fenomenul de polarizare ce apare la nivelul electrozilor
pilelelor de combustie rezultind in urma fenomenului performanfele reale .
Polarizareapoate fi : de activare
,
Ohmicd sau de concentrafie .
in figura urmatoare sunt prezentate cele trei tipuri de polarizare, cu observafia : polarizarea de
activare gi cea de concentrafie sunt reprezentative la pilele de combustie ce funcfioneaz[ la
temperaturi
joase
.
E" ( V)
Hz+toz- Hzo(g)
0 300 400 500 600 ?00 800 900 1000 1100
T
TC]
(K)
25"C
(298K)
800c
(353K)
1000c
Q73K\
2050c
(478K)
6500c
(923K)
I 100' c
(1373K)
Tipul
pilei polimericd
alcalinl HzSOr carbonat lichid oxid solid
E' ( V) 1. 18 t . l 7 r . t 4 1. 03 0. 91
t 2
1. 0 v
Polarizare de concentratie
0. 5 v -
0. 0 v
Densitatea de cr.rent ( mA / cmz
;
1. Polarizarea de activare
Polarizarea de activare apare cdnd rata reacfiei electrochimice la suprafala electrodului
este controlatd de cinematica lenti a electrodului .
RT, I
n- - .
=- l n-
crnF Io
unde : o
-
coeficient de transfer electronic
n
-
numdrul de electroni
I
-
curentul prin piln
In
-
densitatea de curent de schimb
2. Polarizarea Ohmici
Polarizarca Ohmici apare datoritl rezistentei
rezistenfei electronilor la curgerea prin electrozi .
Rezisten{a ionilor la curgerea prin electrolit
conductivitl1ii electrolitului .
ionilor la curgerea prin electrolit pi
este inlaturatii prin imbunat6{irea
TlOn.
=
R
unde : R
-
rezistenfa totali a pilei ( include rezistenfa ionicl
,
electronicd qi de contact
)
I
-
curentul prin pil6
3. Polarizarea de concentrafie
Polarizarea de concentrafie apare cdnd reactantul este consumat la electrod de cdtre
reacfia electrochimici rezult6nd o pierdere de potenfial datoritii incapacitiilii materialului
inconjurltor de a men(ine concentralia inilialn a volumului de fluid .
r".."=#t[t
+)
13
unde : 11- curent limiti
OBSERVATII SI CONCLUZI
Polarizarea de activare qi cea de concentrafie pot exista in acelaqi timp atAt la anod ctt qi la catod
Tl(r)
=
tlact.(a)+
lconc(e)
l(c)
=
Tlect.(c) + Tlconclc;
( a) - anod; ( c) - cat od
Potenfialul electrodului devine :
Vetcctrod
:
Eelectrod * ITletcctroOl
V("): E1g;+ IIl s;I
V(. )=E1j ; -I q1j ; I
Potenfialul anodului cregte in timp ce potenlialul catodului scade rezultdnd astfel o scddere a
vol taj ul ui pi l ei .
?00
600
500
400
300
200
100
0
200 400 600 800
Densitatea de cr:ralt ( rnA / cmz
I
Figura prezinti contribufia anodului gi a catodului la polarizare .
Voltajul total al pilei include potenfialul anodului
,
al catodului qi polarizarea Ohmici .
Vpu= V1.;
-
V1";
-
IR ( 1)
Vpilr: E1.;
-
Ir11"yI
-
(Etrl + Iq1";I)
-
IR (2)
E
0)
h
N
ad
?
A
Pierden catod ( Aer
)
Pierderi catod ( O2
)
Pierderi anod ( H2
)
I 4
Vpih: AE.
-
h11.;I
-
Iq1"yI
-
IR (3)
AE. =E1"y-El ry
Relafia (3) evidenfiaza scdderea voltajului pilei datoritl pierderilor pe electrozi
9i
datoritd
polarizlrii Ohmice .Prin minimizarea polarizilrii Ohmice voltajul pilei tinde spre
AE..Minimizareapolariz[rii Ohmice se poate realizaprin modificarea diverselor variabile cum ar
fi : presiunea, temperatura
o
concentrafia de impurit[1i.
III.3. Variabile ce influenleazil performanfele pilelor de
combustie
Performanfele sunt influen{ate de o serie de variabile de funcfionare
( temperatura
,
presiune
,
compozilia combustibilului
,
etc .
)
precum gi de alfi factori cum ar fi :
impuritili
,
durata de viafi a pilei
,
etc.
Influen{a temperaturii gi presiunii :
Efectul temperaturii gi presiunii asupra potenfialului ideal al pilei este evidenliat prin variafia de
entropie sau prin varialia de volum.
/aE\
^s
f
aE) AV
l - |
=-
s au l - |
=- -
\ AI l o
nF
\ aPl ,
nF
AS
-
variafia de entropie
AV
-
variatia de volum
Infl uenfa compozifiei combustibilului
Efectul compoziliei combustibilului se exprimd prin ecua{ia lui Nernst scrisl in funcfie de
numirul de moli :
-" .
RT,--
X",xf;tx"o,,*,r,P"'
D _ D T
- I I I
nF Xnro,*-X"ou-".,
Xi
-
numirul de moli
l 5
CAPITOLUL IV
-
Elemente suplimentare de Termodinamici
IV.l. Reac{ia electromotrici activl
lucru mecanic
nW
-
absorbtie sau cedare
reactanti
x
compust
Yde
reactie
z
electricitate
t nFE t Q
caldura
unde : n
-
numar de electroni
F
=
96493 c/g
-
numarul lui Faraday
E
-
forta electromotoare a pilei de combustie
H2o:
[ zw'
+4H* + 4"
"n=4
[ H.
+ O,
- 4e-
+i Hr O
2H2+ Oz= 2HzO
-
4FE
-
e
+ 3RT
;
3
-
determinat experimental
n;
-
numirul de moli participanfi la reacfie
M;
-
mosa molari
I ni Mi =nFE+Q+W
ui
-
energia molari ( interni
)
a speciei M;
,
mirime de stare reprezentdnd energia conservatd
in corp
,intr-o
stare termodinamici oarecare .
I
niui: nFE +
Q
+W
Dacd se cunosc temperatura
,
presiunea gi presiunea iniliali atunci :
w
=
)P;AV;
unde AV este variafia de volum a componentelor gazelor la temperatura T gi presiune pi .
AVi : )qV; -
W=I pi ni [
A
B
c
T6
Reactia
electromotrica
activa
Intui
-
IpintVt:
nFE + q
Energia eliberatl in REA are doui componente : una electrici gi una termic6.
Daci
Q
=
0 atunci problema se afld in cazul ideal rezultAnd astfel mai mult curent electric . dar
acest lucru este imposibil conform principiului
al doilea al termodinamicii .
S;
-
entropia molar[ a speciei M;
Variafia de entropie AS poate fi descompusd in variafia de entropie datorat[ Mr ( ASr
) li
variafia de entropie datoratd mediului ambiant ( ASz
)
.
AS=AS1+ASz
AS=- I ni Si +( Q/ T) >0
' TI ni Si +Q>0
-
T)n;S;+
)n;q
+
In,piV,
-
nFE
>
0
nFEcI ni I ui +pi V+TSi ]
G
-
entalpia liberi in cursul reactiei reversibile
G
=
IniG= Ini I
ui + piVi + TSi
]
nFE
<
IniGi
=>
nFE
<
AG
ES- ( l / nF
)
AG
=>
E=
-
( l / nF
)
AG
Pentru o reaclie in vas deschis W
=
f (H)
,
astfel putem scrie :
H: u* pV
nFE +
Q
:
Ini I
ui + piV
]
:
IniHi
QZI ni 1Hr +G)
YuriaEia cu temperatura a forfei electromotoare pentru reacfia reversibila este dat6 de ecuafia
Gibbs
-
Hemholtz :
-E+'[#],=.,
="(#)
rY.2. Randamentul
carnot gi randamentul izoterm
Randament ul Carnot :
n"*^, =
\ t r1
=l -Tl
not
AH
'
T"
W
-
energia util[
AH
-
entalpia liber[
t 7
Randament ul i zot er m:
- _AG , _AS
' t - a=F=' - ' AH
AG
_
variafia
de entalpie
libera
Formarea
HzO in pila
de combustie
Hz+%Ozr HzO
Variafia
de entalpie
liberd
de reacfie
in condifii
standard
aG; =G", ou,
_G; ,
_*or,
f,',ffiiff:#:fr:,,t#9:,l:#""?naifii
standard
o"'; aG
=
T7.r
kj/mor
ei
AH
=
285.8
rria"ai
237.1
, o, " - =2g5J=0. 83
Randamentul
Carnot
se va calcula
astfel
:
n=+-
voltairealxcurent
voltaireal
^E=@=,ffi#x0.83
\ 0.83
)
r-ttv-
n
=
#t
voltaj
real =
0.675 xvoltajreal
IV'3.
Energia
riberi
Gibbs gi performanfere
ideare
i::;lll:;H?l;Jfixff
J."fi:.H,,,#f
Eilr;:,,:,:,.ft
i:i:*:H,nrempera,urisi
W. r =AG= _nFE
AG=AH- TAS
F
=
e6.?i1
"rJ
;;53i,|!"ffi5i:i
;
F
-
constanta
lui Faraday
in condifii
standard
:
AGo: -
nFEo
in reaclie
:
AG:
AH"
_
TAS"
l 8
OBSERVATII :
1. Varialia entropiei implici variafia gradelor de libertate ale sistemului chimic .
2. Cantitatea de caldurl produsi de reactia reversibili este TAS, .
Potenfialul reversibil al unei pile de combustie la o temperaturd T
,
se
calculeazd din AG de reaclie la temperatura T .
Acest potenfial se poate calcula din capacitatea de caldurd
Q
in funcfie de temperatura T gi din
ASo
,
respectiv AH" pentru condilii standard.
Empiric
Q
se scrie in funclie de temperatura T astfel :
Q: a* bT+cT'
unde a,b,c
-
constante empirice
Variafia capacit[1ii de calduri in urma reacfiei stoichiometrice se scrie astfel :
AQ: Aa + A(bT) + A(cT')
Variafia de entalpie respectiv entropie se scriu astfel :
T T
AHr
=
AH" +
Jl qar
ASr
=
AS' +
[*t
2eE rir
T
lindndu-se
seama de variafia capacitalii de caldur[ cele doua variafii se vor scrie astfel :
AH,
-
AH' + m(r
-
zea)*
J
m(r'
-2ssz)*
J
l.(r'
-
2es3
)
ASr
=
^s"^"h(*) + rurn(r
-zst)+)r.h' -2s8')
Coeficienfii a,boc se aleg din tabelul urmdtor .
Pentru reaclia globali a pilei de combustie scrisl sub forma :
uA+pB- +yC+6D
Combustibil a bx l 0- cx10"
Metan CHa 3. 381 18.044
-4.300
Etan CrHr 2.247 38. 201
- l 1. 049
Propan CrHn 2.410 57.195
- 17. 533
Butan ClHro 3.844 73.350
-22.655
Monoxid de carbon CO 6.420 r.66s
- 0. 196
Dioxid de carbon COz 6.214 10. 396
-3.545
Hidroeen Hz 6.9469
-0.1999
0.4808
Nitrosen Nr 6.524 r.2s0
-0.001
Oxisen Oz 6. 148 3.102
-0.923
Apd HzO 7.256 2.298 0.283
19
energia liberd Gibbs se expriml astfel :
AG
=
AG" + Rrn EIPI:
hf [Br
Din ecuafiile :
W31: AG=
- nFE
AGo
= -
nFEo
potenfialul ideal se va exprima astfel :
E
=
E" *
nr
',
[lJ'ln!l
nF
[c]'[Dl'
sau in forma generali
E
=
E' *
nr
,n fl-l:ttiui*t
**4
'
nF'^'
l[[activitateprodus]
IV.4. Analiza polarizirii de activare pi a polarizirii de
concentratie
Polarizarea de activare :
n"",
=+h+
anF Io
Polarizarea de activare poate fi evidenfiatd sub forma unui grafic Tafel.
Pentru construcfia graficului se scrie forma polarizirii de activare astfel :
l ' l ad
=a+bl ogl
b
-
panta Tafel sau coeficient unghiular Tafel
Panta Tafel pentru o reacfie electrochimici are o valoare aproximativi de 100 mV/decadl (logl)
la temperatura mediului.Astfel o cregtere de l0 ori a densitlfii de curent cauzeazd o cregtere cu
100 mV apolaizdrii de activare .
Daci se reduce la
jumatate
panta Tafel valoarea polarizdrii de activare va cregte cu 50 mV.
Astfel se observ6 o tendinfa in dezvoltarea de electro
-catalizatori
a caror panta Tafel si fie cdt
mai redus[ astfel incdt cregterea valorii polarizdrii de activare si fie cit mai redusi .
20
5. 0
4. 0
3. 0
2. 0
1. 0
0. 0
100 200
q( mv)
Exemplu de grafic Tafel
Polarizarea de concentraf ie
Rata de transport a masei cltre suprafafa electrodului este dati de prima lege a lui Fick :
,
_
nro(c"
-cr)
6
unde : D
-coeficient
de difuzie
Cs
-
concentrafia inifiah
Cs
-
concentra{ia suprafelei
6
-
grosimea stratului de difuzie
Curentul limitd este in funcfie de rata maximi a reactantului la care acesta poate fi furnizat la
suprafafa electrodului
,
qi apare cand Cs: 0 :
.
nFC"
t t =
6
Din cele doui relafii prezentate mai sus putem scrie :
Cs' I
t "
=
t - t
in condilii de echilibru cand I
=
0
,
ecua{ia lui Nernst are forma :
RT
E,=o
=
B"
' tu
-
InQ"
nr
Cdnd I
l0
concentralia suprafelei este mai mici decit concentratia iniliali
2I
*E
t,
E
uo
o
t-l
( Cs
<
Cs
) ,
ecualia luiNernst devine :
E, * o
=E' * { t nc,
, NF
Diferenta de potenlial ce apare prin variafia concentrafiei la nivelul electrodului se numeqte
polarizare de concentrafie.
T
RT' CS
AE=l l _
- - l n-
nF CB
1'l
"on"
CONCLUZIE ; Polaizarea de activare poate fi neglijati in comparafie cu polarizarea de
concentratie ale carei valori deplqesc valorile polarizirii de activare
,
in special
la pilele de combustie cu temperaturi mari de func{ionare .
CAPITOLUL V
-
Avantajele Pilelor de Combustie
PILA DE COMBUSTIE functiondnd fIr[ arderi este cel mai ecologic sistem de
producere a energiei secundare (energie electrici gi termic[); sistemul tradilional de
oblinere a energiei electrice prin ardere (centralele termice) produce aproximativ 12 kg
de produpi toxici la 1000 kWh in timp ce o PC produce MAI PUTIN DE 28,35 G LA
ACEIA$I ENERGIE PRODUSA.
Risc minim de contaminare deoarece la majoritatea PC utilizate produsul de rezultant
este APA DE PURITATE, care de altfel este folosit6 in circuitul primar de caldurd
termicd.
Posibilitatea introducerii surplusului de energie electrici in refeaua nafionald (legatur[
care oricum trebuie sd existe pentru a cregte fiabilitatea sistemului). Astfel din test[rile
ftcute s-a constatat ci o incarcare de doar 40o/o a sistemului de PC a generat energie
electrici cu doar o micsorare a l0Yo din randamentul maxim a lui.
Sistemul este folosit deja din 1991. Numai furnizorul din S.U.A.,International Fuel Cells
(IFC) a livrat cel pu[in220 sisteme PC de 200 kW in 15
flri
de pe 4 continente care au
acumulat 4 milioane de ore de operare fbr6 nici un incident. De asemenea, in acest timp
de funcfionare poluarea a fost redusi cu 271,8 milioane t de CO2, respectiv cu 4,9
milioane t de compuqi NOx gi SOx, comparativ cu cea datd de o centralS clasici de
producere a energiei secundare (din acest motiv qi avdnd in vedere accentuare efectului
de ser6, Departamentul American pentru Proteclia Mediului in 2000 a recompensat IFC-
ul cu Marele Premiu pentru Protecfia Mediului gi finanfeazl in continuare cercetlrile qi
dezvolt[rile respectivei companii).
=#'"['+)
22
CAPITOLUL VI
-
Exemple de Calcul
.
Aria generatoare de curent gi numirul de baterii de P.C. necesare
Date : P
=
2 MWCC
,
Up...: 600 mV
,
densitatea de curent 400 mA/cm2
Cerin{e : l. Aria generatoare de curent .
2. Presupundndu-se o arie generatoare de lm'?lpila gi 280
de pile pe baterie
,
cdte baterii de p.c. sunt necesare
pentru generarea puterii de 2 MW .
Solufie :
I =
P
- 2Mwxl o6wxl vAx
l kA
=3333kA
U0.". 0.6V IMW lW 10004.
.
Calcul cost electricitate
^F
0. 125c 3. 4l 2CC O&M
HeH
unde : CE
-
cost electricitate
0.125
-
rata de recuperare a capitalului
C
-
capital $lkW
H
-
durata anuald de funcfionare h/l000
3.142
-
rata teoretici de incilzire la randament 100%
CC
-
cost combustibil $/
(103x103)Btu
e
-
eficienfa fracfionari
O&M
-
cost operare gi intre{inere $/kW-an
Exemplu de calcul
Date : C: 1000 $/kW
H=6000/ 1000=6
CC=2$/ ( 103x103) Bt u
e
:0.40
( eficienfa 40%)
O&M
=
20 $/kW-an
^
I 3333kA l000mA 1000A
7
. - - - - - - - - - - - - - -
- v J J J J J J wl l l
densitatea de curent 400mA/cm' lA lkA
\ - ^
=83333- 33cm2 x
l m
- =g33
Pv'
l m' / p. c. l 0000cm'
N,
=
833
=2. 98=3bat er i i
"
280
23
",
-
0' 125x1000
*3' 412x2 *!
=qt.zgn4wh =
4.l cents/I(wh
6 0.40 6
.
Calculul puterii nscesare la decolare pentru un UAV cu :
m=10kg
a: 0.3 m/s2
V: 15 km/tr
A= l m2
P" ur : 50 W
q= 0. 77
unde A este aria UAV
,
P"u* este puterea auxiliarl necesard controlului radio qi altor dispozitive
auxiliare iar q este eficienfa motorului .
De asemenea se consider[ gi urmatoarele date necesare efectu[rii calculului puterii necesare : p:
I.29 kglms
-
densitatea aerului
,
Cn: 0. 3- r ezi st enf al ai nai nt ar e( dr agcoef f i ci ent ) , 9=9. 81
- accel er af i agr avi t al i onal [ , Cp:
0.0085
-
frecarea ( rolling resistance cofficient) gi cr
=
0.0649
-
inclinarea pistei .
P_
,
_
mav + 0.5pC
oAv'
+ mgC
^v
+ mgvsina
* ro*
q
l0 x 0.3 x 15 + 0.5 x 1.29 x 0.3 x I + 153 + 10 x 9.81 x 0.0085 x I 5 + l0 x 9.81 x 15 x sin 0.0649
+50
0.77
^ 7t2.2370452
P
-
--' -- - ' --
+50
=
924.9831756+50
=974.9831756W
0.77
P
=l KW
24
CAPITOLUL VII
-
Implementarea Pilelor de Combustie
Industria Aerospaliali
In zborurile spafiale
,
se folosesc ca generatoare electrice baterii de pile de combustie alcaline
,
de putere 12 kW, generdnd o tensiune de27.5 V . Fiecare pil6 de combustie generdnd o
densitate de curent de 470 mA,/cm2la o tensiune de 0.86 V.
Di mensi uni : L: l l 0cm
;
l : 38 cm
; h=35
cm
;
G=91 kg
Electrozii : anod ( 80% Pt
,20o/o
Pd
)
-
dopat AgNi l0mg/cm2
catod ( 90o/o Au,l0yo Pt
)
-
dopat AgNi 20 mglcm2.
Electrolit
-
KOH 35 %
Rezervor combustihil
cro pila de comhustie
Conceput[ de c[tre CWRU ( Case Western Reserve University
) ,
este cea mai mici baterie
de pile de combustie gi avdnd ca destinafie alimentarea divergilor senzori
,
in special senzori
de migcare .Avdnd dimensiunile unei radiere, fiecare pil6 de combustie are un volum de 5
mm3 . Puterea generati de aceasti baterie de pile de combustie este de 10 mW cu impulsuri
de 100 mW .
2cm
25
Industria auto si feroviari
O
"UB-CETL Propol*n
@L
' *o
t
#Fr'.H
re u
Fuclccll Propulelon
fnctltnte
26
valrlotaPrloraor
Aplicafii domestice
Plug Power Systems produce bateriide pile de combustie de putere minimi 7kW ce pot alimenta
cateva locuin,te
,
sistemul fiind deja introdus in New York.
Pentru aplicatii industriale sau domestice de puteri mari BallardPower Systems produce un
generator de pile de combustie de putere 250 kW ce poate alimenta un complex commercial sau
aproximativ 50
+
60 de locuin{e .
fi
'Tq
,r
\ :
r - r
81"-
27
Ballard Power Systems produce baterii de pile de combustie ce pot alimenta calculatoarele
portabile cu o durata de funcfionare de aproximativ 20 h .
MOTOROLA a lansat la finele anului trecut un model de telefon mobil a carui alimentare se face
utiliz6nd curentul generat de o minipila de combustie rezervorul cu combustibil av6nd
dimensiunile unui cartuq de cerneald.Prin aceastl "inova{ie" durata de funclionare a telefonului a
fost m[riti de l0 ori.
VIII . Concluzii
Pilele de combustie reprezint[ o alternativS viabili la sistemele clasice de oblinere a energiei
electrice
,
costurile energiei electrice fiind comparabil mai mici
,
singurul impediment constdnd
in costurile iniliale ce pot fr amortizate in primul an de funclionare
,
costurile de intrelire fiind
mult mai mici dec6t in cazul centralelor clasice.
Pe modelul prezentat in partea practicl a acestei lucr[ri in ambele cazuri sistemul este instabil in
cel mai bun caz ajungAndu-se la o saturafie
,
adicd indiferent de valoarea curentului se obline
acelaqi consum de oxigen .
in ceea ce priveqte tensiunea pilei de combustie aceasta poate fi miritd prin utilizarea unui
convertor DC/DC prin care se reduce valoare curentului
,
ridicdnd voltajul.
Un convertor DC-DC este un mecanism ce accepti o tensiune de intrare producdnd o tensiune de
ieqire
,
evident diferiti de cea de intrare .
28
CAnd
joncfiunea
pe tranzistor este deschis[ atunci V,
=
Vin ( tensiunea de intrare este egali cu
tensinea la borne
)
iar cdnd
joncfiunea
pe tranzistor este inchisi
,
curentul inductor trece prin
bobind obfindndu-s V*
:
Vo ( tensiunea la borne este egal6 cu tensiunea de ieqire
)
.
Vnt on* ( Vi n- Vo) t o6=0
v" Tl
- =- =
V, n t or
0- o)
] -=(r_o)
I , n
unde D
-
raport de sarcini .
IX
-
Bibliografie
l. Appice fuel cell association ( www.appice.com)
2. Daniel Sperling
-
Electric Vehicles and Sustainable Transportation. Washington, D.C.
Island Press, 1995
3. Ballard Power Systems Inc. ( www.ballard.com
)
4. UTC fuel cells ( www.UTCfuelcells.com
)
5. Vision Engineer ( www.visionengineer.com
)
6. California Fuel Cell Partnership ( www.fuelcellpartnership.com
)
7. US fuel cell council
-
1625k Street Washington DC ( www.usfcc.com
)
8. Fuel cell propulsion institute ( www.fuelcellpropulsin.org
)
9. Los Alamos National Laboratory
(www.losalamosnationallaboratory.conm
)
10. EG&G Services Parsons,Inc.
-
Fuel Cell Handbook
29
Celule solare (celule fotovoltaice)
l.Introducere
Fotovoltaic
-
prima dat[ folosit in 1890;
-
de la grecescul photo
:
lumind
Si
volt derivat de la pionerul in domeniul
electricitdlii Ale s sandro Volta;
DeJinilie: oblinerea de electricitate din lumind prin efeaulfotoelectric .
Efectul
fotoelectric
-
a fost descoperit de fizicianul francez Edmond Becquerel in 1839 cind
supundnd o solutie de electrolit sub radiafia solard a obfinut pe electrozi
o tensiune.
-
a fost observat prima datd intr-un material solid (Se) de Adams gi Day in
1877.
-
Lange, Grondahl gi Schottky au fost pionieri in dezvoltarea celulelor
solare cu Se qi CuO;
-
dupd 1954 literatura gtiinfifici de specialitate public[ rezultate despre
conversia energiei electrice in celulele solare
2.Principiul de functionare
2.1 Fotodioda
Dispozitivul de bazd are o
joncfiune
p
-
n, d cirei vecinltate poate fi iluminat5. Cdnd
lumina cade pe suprafafa de contact a unei
joncliuni
ea poate fi reflectatd, absorbitE sau trece
direct prin ea. Doar lumina absorbiti genereazd electricitate. Dac6 in radia{ia incidentd absorbitd
exist[ fotoni de energie mai mare decdt energia de activare a materialului folosit, in apropierea
joncfiunii
se genereazd perechi electron-gol. Schi{a dispozitivului gi caracteristica sunt prezentate
in Fig. 1. Efect util are doar lumina absorbitii pdni la o distan{a de la
joncfiune,
egall cu
lungimea de difuzie Z. Astfel dispozitivul este sensibil la pozifia fascicolului luminos in raport cu
joncfiunea.
Cdnd lumina cade perpendicular pe joncfiune prin stratul de tip n, de grosime mai
micd decdt L, genercazl purt[tori pe toati suprafata
joncfiunii.
Purt[torii generafi la distanfe mai
mari decdt L fatd de
joncliune,
pot contribui la curent gi constituie efectul sesizabil al luminii. in
urma apariliei de noi purtdtori, datorit[ luminii, caracteristica diodei se modifici fafa de situalia
de intuneric aga cum se aratd in Fig. 1.b. Curentul invers se mlregte cu Nxeo unde N este numdrul
de fotoni pe secundi care produc perechi de purt[tori ce ating
joncfiunea,
$i
e
-
sarcina
electronului. Dreapta de sarcini I aratd regimul de funcfionare ca fotodiodi, in care la o tensiune
inversl aplicati
(Ji,
curentul variazl o dat5 cu iluminarea. in cataloage sunt indicate
caracteristicile pentru toate tipurile constructive de fotodiode, dintre care cele mai importante
sunt prezentate in continuare.
Fig.l Fotodioda
a
-
structura fotodiodei; b
-
regimul de funcfionare al unei
joncfiuni
pn luminate, I
-
dreapta de sarcind in functionarea unei fotodiode
Sensibilitatea (S) definegte cre$terea curentului la lumin6, raportat[ la intensitatea
fluxului luminos incident al unei surse date prin temperatura ei de culoare. Sensibilitateavariaze
in funcfie de pozilia fluxului luminos fafd de
joncfiune (Fig. 2). Varia{ia este cu atet mai mare, cu
cdt in construcfiile obignuite de fotodiode, o micl lentili concentreazi lumina in regiunea
jonctiunii,
iar deplasarea fascicolului fafi de centrul lentilei dep[rteaz[ punctul de focalizare de
jonctiune.
Odati cu sensibilitatea se indicd gi suprafala sensibild A, egal6 aproximativ, cu cea a
lentilei.
x[mm]
Fig.2 Variafia sensibilitifii cu pozifia fasciculului luminos fafi
de
joncliunea
fotodiodei
Caracteristici spectrale. Dependenfa sensibilitd{ii de lungimea de undl a luminii se
indici prin:
lungimea de undl la care sensibilitatea este maximd (l.ro);
limita sensibilitifii in infraroqu (I,,p)i
curba variatie sensibilitl1ii in spectul util.
Curentul de intuneric (1") este curentul invers al diodei neluminate mdsurat la tensiunea
maximl; depinde de temperaturl ca gi curentul invers al unei diode obignuite.
Caracteristico tranzitorie. Indicd timpul de cregtere (t") a tensiunii pe o sarcin[ dat6, la
aplicarea unui impuls de lumin[.
Caracteristica de iluminare este caracteristica statici a fotodiodei la diverse ilumindri.
n p
2.2 Celule solare
Celulele solare pe bazd de materiale semiconductoare in principiu sunt construite ca nigte
fotodiode cu suprafafl mare. Prin absorbtie de energie se elibereazl purtitori de sarcini
(electroni gi goluri). Pentru ca din aceqti purtdtori de sarcini electricd si se creeze un curent
electric dirijdndu-i in direcfii diferite este nevoie de un cdmp electrostatic intern. Acest cdmp
electric intern apare in dreptul unei
joncfiuni p-n. Pentru cE intensitatea fluxului luminos scade
exponenfial cu addncimea, aceastd
joncfiune
este necesar si fie cdt mai aproape de suprafata
materialului qi sd se pitrundi cdt mai addnc. Aceast[
jonctiune
se creeazd prin impurificarea
controlati. Pentru a realiza profilul dorit, in mod normal se impurifici "n" un strat sublire de
suprafafi
$i
"p" stratul gros de dedesubt in urma cdruia apare
joncfiunea (Fig.
).
Sub ac{iunea
fotonilor apar cupluri electron-gol in
joncfiune,
din care electronii vor fi accelerafi spre interior,
iar golurile spre suprafafI. O parte din aceste cupluri electron-gol se vor recombina in
joncfiune
rezult6nd o disipare de c[ldurd, restul curentului putdnd fi utilizat de un consumator, inc[rcat
intr-un acumulator sau prin intermediul unui invertor livrat in refeaua public6. Tensiunea
electromotare maximi la bornele unei celule solare (de exemplu la cele mai utilizate, celulele de
siliciu cristaline) este de 0,5 V.
Structura celulelor solare se realizeazl in aga mod incit sd absoarbl cdt mai mult[ luminS
qi si apard cdt mai multe sarcini in
joncfiune.
Pentru aceasta suprafali electrodului trebuie si fie
transparentl, contactele la acest strat si fie pe cdt posibil de subliri. Pe suprafall se va aplica un
strat antireflectorizant pentru a micgora gradul de reflexie a luminii incidente. Acestui strat
antireflectorizant i se atribuie culoare negru-albistruie a celulelor solare care ftri aceasta ar avea
o culoare gri-argintie. La celulele solare moderne acesta se obline din nitrat de siliciu prin
procedeul CVD (tehnologie Siemens conform cdreia pe o suprafalllncdlzitl, se depun in urma
unei reaclii chimice componente extrase dintr-o fazd gazoasd). Astfel stratul antireflectorizant
are cca. 70 nm grosime (sfert de lungime de undl la un coeficient de refractie de 2,0). Grosimea
stratului influenleazi culoarea celulei (culoarea de interferenti). Grosimea stratului trebuie si fie
cdt se poate de uniform6, deoarece abateri de c61iva nanometri miresc gradul de reflexie.
Celulele iqi datoreazi culoarea albastrd prin realizarea unei grosimi ce corespunde lungimii de
undd a culorii roqii, culorea cea mai bine absorbiti de siliciu. In principiu ins6 in acest mod se
pot realiza celule rogii, galbene, sau verzi la cerinfe arhitectonice deosebite, dar vor avea un
randament mai slab. In cazul nitratului de siliciu gi a bioxidului de siliciu stratul
antireflectorizant mai are qi un rol de a reduce viteza de recombinare superficiali.
strat antirefl ectorizant
terminalul colector
strat n (Si)
jonctiune
terminalul bazl
strat p (si)
spatele celulei
solare
metal de contact
contactul
metalic al
relelei
linia
retelei
l p .
{tQo ,r.
Cl as ifrcar e a c el ul e lo r s olar e
Celulele solare pot fi clasificate dup[ mai multe criterii (Fig. 4)
Practic din figur6 se observi cA criteriul cel mai important este practic materialul din care este
ficuti celula gi tehnologia prin car este realizatil.
5
l . Celule pebazd de siliciu
o Strat gros
.
Celule policristaline (Si-mu) la
productia in serie s-a atins deja
un randament energetic de peste
la 107o, cosum relativ mic de
energie in procesul de fabricafie,
pi pdnd acum cu cel mai bun
raport prel
-
performanfi.
o Strat sublire
.
Cel ul e cu si l i ci u amor f ( a- Si )
cel
mai mare segment de piald la
celule cu strat subtire: randarnent
energet i c al modul el or de l a 5 l a
7o/o: nu existd stranguldri in
aprovi zi onare chi ar gi l a o
produclie de ordinul
' l' eraWatt
.
Celule pebazd de siliciu cristalin,
ex. microcristale (pc-Si) in
combinatie cu siliciul amorf randament mare; tehnologia aceeagi ca l a
si l i ci ul amorf
2. Semiconductoare pe bazi de elemente din grupa III-V
o Celule cLr GaAs randarnent mare. fbarte stabil la schirnblrile dc tenrpcraturd. la
i nc[ l zi re o pi erdere de put ere mai mi cd decAt l a ccl ul el c cri sral i ne pe bazd de
si l i ci u. robust vi zavi de radi af i a ul t ravi ol et 6. t ehnol ogi e scurnpd. sc ut i l i zeaza de
obi cei i n i ndust ri a spaf i al d (Gal nl r/ GaAs.
GaAs/ Ci e)
3. Semiconductoare pe bazi de elemente din grupa II-VI
o Celule cu CdTe utilizeazd o tehnologie foarte avantajoasd CBD(depunere de
staturi subliri pe suprafe{e mari in mediu
cu pH
, temperaturd qi concentralie de
reagent controlate); in laborator s-a atins
un randament de 160/o, dar modulele
fabricate pAnd acum au atins un
randament sub 10%. nu se cunoaite
fiabilitatea. Din motive de proteclia
mediului este improbabil[ utilizarea pe
scard larg6.
4. Cel ul e CI S, CI GS CI S est e prescurt area de l a
Cupru-lndiu-Diselenid produs in stafie pilot la firma Wiirth Solar in Marbach am Neckar,
respectiv Cupru-lndiu-Disulfat la firma Sulfurcell in Berlin, iar CIGS pentru Cupru-
Indiu-Galiu-Diselenat produs in stalie pilot in Uppsala/Suedia. Randamentul pentru
produse comerciale este de pdndin l5o/o.
5. Cefufe pe bazl de pigmenti Nr-rrnite gi celLrle Grritzel utilizeaz.a pigrnenti naturali pentrLr
transformarea luminii in energie electricd: o proceduri ce se bazeazia pe ef' ectul de
f bt osi nt cza. De obi cei sunt de cul oare mov.
6. Celule pe bazi de polimeri Deocamdatd se afld doar in fazd de cercetare.
I Celule de laborator I Celule
prototip
I Celule comerciale
Procedee defabricayie
Celulele solare obisnuite pot fi confecfionate dupi mai multe metode de fabricatie.
Materia primi siliciu este al doilea element chimic din compozifia scoarfei terestre in privinfa
cantitatdfii. Se regdsegte in compugi chimici cu alte elemente formdnd silicate sau cuarf. Pentru
producerea Si pentru PV se recurge la o tehnologie Siemens bazat pe un procedeu de tip CVD
(condensare de vapori de siliciu), procedeu elaborat gi optimizat pentru ramura de
microelectronicd. Pentru fabricarea de celule solare este foarte importanti puritatea pl[cii de
siliciu in toati masa ei pentru a asigura o cdt mai mare durati de via!6 pentru purtdtorii de
sarcinl, pe cdnd in microelectronici cerinfa de foarte inaltii puritate se rezumi in principiu la
stratul superior pdn[ la o addncime de 20-30 pm. Deoarece intre timp consumul de siliciu de
inalti puritate pentru fabricarea de celule fotovoltaice a intrecut pe cel pentru microelectronici,
actualmente se fac cercetiiri intense pentru elaborarea de procedee de fabricare speciale mai
ieftine optimizate pentru celule solare.
Cu toate cd procesul de producfie a siliciului pur este foarte energofag, energia consumati la
fabricareaa celulelor solare, in funcfie de tehnologia utilizatil, se poate recupera in 1,5 pdnd la 7
ani. Dacd se ia in considerare c[ durata de viafd a panourilor solare este de peste 20 ani bilanlul
energetic rczultat este pozitiv.
Si.mo
I
I
tr[
@
m
Grnrel
T
e
h
n
o
I
o
E
I
a
I
Siliciul pur in continuare poate fi prelucrat in mai multe feluri. Pentru celule policristaline
amintim procedeele de tumare Bridgman
Si
EVG, pe cdnd pentru cele monocristaline procedeul
Czochralski. In fiecare din aoestea in procesul fabricare a blocurilor sau barelor se face simultan
gi impurificare cu Bor
Procedeul de turnare
Acesta se utilizeazi la fabricarea siliciului policristalin. Siliciul pur se topegte intr-un cuptor cu
inducfie dupi care se toarnl intr-un recipient de form[ pltratl in care se supune la un proces de
ricire cdt mai lent posibil in cursul cdruia vor apare cristale cdt mai mari posibil. Recipientul are
dimensiunile 50x50 cm, masa solidificatd avdnd inilfimea de 30 cm. Blocul astfel solidificat se
taie in mai multe blocuri mai mici cu lungimea de 30 cm. Un alt mod reprezinti turnare continui,
procedeu prin care materialul este turnat direct pe support la dimensiunile cerute. Avantajul
constd in eliminare pierderilor rezultate din t6iere.
Un alt mod reprezintd turnarea continui, procedeu prin care materialul este turnat direct pe
suport la dimensiunile cerute. Avantajul consti in eliminare pierderilor rezultate din tdiere.
Procedeul Bridgman
Procedeul numit dupl Percy Williams Bridgman este aplicat tot in procesul de fabricare a
siliciului policristalin. Siliciul pur se tope$te tot intr-un cuptor cu inducfie dar procesul de ricire
in urma clruia in masa topitl se formeazd mari zone ocupate de cdte un cristal are loc chiar in
cuptor. Materialul se supune unei incIlziri progresive pornind de labazd astfel incdt in momentul
topirii stratului superior, labazd, deja se produce intirirea materialului. Dimensiunile blocurilor
oblinute sunt mai mari (60x60 cm
-70x70
cm) cu inilfimea de 20-25 cm, qi se procedeaz[ la
tiierea lor in blocuri mai mici avind lungimea de 20-25 cm.
Procedeul Czochralski
Este utilizat la fabricarea de bare lungi monocristaline. inainte de t6ierea pldcilor necesare
celulelor, barele cilindrice rezultate se ajustaeaz6 astfel inc0t s[ prezinte o secfiune pdtrat6.
Procedeul de topire zonald
Se mai numeqte gi procedeu Float-Zone gi se aplici tot la producerea monocristalelor de siliciu
sub formd de bar[. Puritatea materialului oblinut fiind superioard celei necesitate in
confecfionarea celulelor solare, gi costurile fiind mari, prodedeul este rar utilizat. Singura firmd
ce utilizeazi acest procedeul este SunPower din Statele Unite.
Fabricare de discuri/pldci subliri de siliciu
Din barele de cristal vor fi seclionate pldcute cu un fierlstriu special const0nd dintr-o sArmd
lungi pe care s-au aplicat particule de diamant qi care este inftgurati pe cilindri ce se rotesc. Un
bloc este complet secfionat in pldcule de cca 0,18...0,28 mm la o singurl trecere. Praful rezultat
in urma debitirii este inutilizabil qi reprezintd"pinS la 50 % din material.
8
Prelucrarea pldcilor de siliciu
pllcile
debitate vor fi trecute prim mai multe bai de spilare chimicl pentru a inl[tura defectele
de debitare qi a preg[ti o ,up.ufu1a potrivit[ captlrii luminii. Pentru aceasta s-au elaborat diferite
procedee
utilizate de fabricanli.
in mod normal in aceasti fazi pllcile sunt deja impurificate cu bor. Aceasta inseamn6 ci se
giseqte deja un surplus de goluri care pot capta electroni deci avem o impurificare tip "p". Pe
iarcursul i.ocesului
de fabricare a celulei solare pentru crearea uneijonc{iuni "p-n" este necesar
sa impuriRcim suprafafa ei cu impuritili de tip "n" ceea ce se poate tealiza intr-un cuptor intr-o
atmosfer[ de fosfor. Atomii de foifor pltrund in suprafali gi vor crea o zon6 de cca I pm cu un
surplus de electroni.
pasul
urmitor va consta in ad[ugarea unui electrod transparent din SiN* sau TiOz .
Urmeaz6 imprimarea zonelor de conact
qi a structurii necesare pentru colectarea curentului
generat. Fafa celulei este previzuti de cele mai multe ori cu doul benzi pe care ulterior se vor
hxa leg6turile dintre mai multe celule. in afari de aceasta se va aplica o grill conductoare foarte
sublire
,
care pe de o parte deranjeazl foarte pulin intrarea luminii, pe de alt[ parte micqoreazi
rezistenla electric6 a electrodei. Reversul pleiii de reguli este complet acoperit cu un material
bun conductor de electricitate.
Fabricorea pldcilor semiconductoare in mod direct
in dorinla de a se evita detagarea placilor din blocuri ,
se glsesc diferite alte modalitS{i ce permit
fabricarea celulelor solare.
Procedeal EFG
EFG este prescurtarea de la Edge-defined Film-fed Growth. Prin acest procedeu dintr-o cad6 de
grafit inc6izit6 electric se trag in sus tuburi octogonale de cca 6 pdni la7 m cu o vitezl de cca I
mm/s. Lllimea unei fele est-e de lO-12.5 cm, iar grosimea peretelui atinge cca 280 pm. Apoi
tuburile vor fi t[iate de-a lungul canturilor cu un laser NdYAG, dupd care fiecare faletd pe baza
unei grile de-a latul. Astfel se pot realizacelule cu diferite dimensiuni (de exemplu l2.5xl5 cm
sau D.5x12.5 cm). in acest frl rc obline o intrebuinlare de 80%o a materialului disponibil'
Celulele astfel realizate sunt deobicei policristaline, care la vedere se deosebesc clar de cele
debitate, printre altele suprafala lor eite mai ondulati. Acest procedeu se mai numeqte qi
procedeu octagonal sau de extrudare.
procedeul
EFG este utilizat de firma Schott Solar in Germania
gi a fost dezvoltat de firma ,4SE
Solar din Statele Unite.
Procedeul String-Ribbon
Mai exist6 un procedeu dezvoltat de firma Evergreen Solar din Statele
(Jnite
cate consti in
tragerea cu ajutorul a dou6 fire a unei pelicule din siliciul topit. in cursul acestui proces rezulta
ma] puline depeuri (qpan ce trebuie inliturat) ca la procedeele uzuale.
Procedeul cu transfer de strut
La acest procedeu direct pe un substrat
(corp sublire solid, deobicei cu o orientare cristalind
predefinit^6) se creqte un .ono..istal de siliciu sub forma unui strat de cca 20 pm grosime' Ca
material purt6tor se pot utilizasubstraturi
ceramice, sau siliciu supus unui tratatament superficial'
placa
format6 ca fi deprinsi de stratul purtitor care in continuare va putea fi reutilizatd'
9
Avantajele procedeului constau in consumul de siliciu semnificativ redus datoriti grosimii mici,
gi lipsa degeurilor din debitare (pas ce nu mai mai apare in acest procedeu). Randamentul atins
este mare qi se situeazd in dorneniul celulelor monocristaline.
2.3 Generatorul fotovoltaic
Schema de reprezentare a unei celule solare (reprezentatd in Fig. l0) este compusi dintr-o sursi
de curent legati in paralel cu o diodd ideal6. Aceasti sursd produce un curent dependent de
intensitatea luminii gi este modelat de fotocurentul Ip1,
Fi g. l 0
Caracteristica curent
-
tensiune (I-U) a unei celule solare (generator fotovoltaic) conform
schemei de reprezentare din Fig. 10 este:
r
=
t
on
-
r
p
=
t
oo
-
r
ol
"*o(
q@r:rrr)]
-'l - Il#
r,l
"L
' , \ .
AkBr
) )
Rp
unde: Ipn este fotocurentul (A);
1p
-
curentul diodei ideale (A);
16
-
curentul de saturafie (A);
A
-
factor de corecfie;
q
-
sarcina electronului (C);
kB
-
constanta Boltzman a gazelor perfecte (JK-t);
T
-
temperatura
joncfiunii (K);
R,
-
rezistenfa serie (O);
R,
-
rezistenfa paralel (guntul) (A).
in acest caz caracteristica generatorului fotovoltaic (celulei de curent) conform relaliei (1) poate
fi reprezentati ca in Fig. I l.
Iph
La intuneric celula solard nu este activ[. Aceasta funcfioneazi ca o
joncfiune p-n, adicl ca o
diod[. in acest caz dacdeste alimentati de o surs[ externi atunci tensiunea gi curentul la bornele
celulei sunt date de ecuatia diodei:
,,=r,[oo(+fl-r]
Caracteristicile celulelor solare
Caracteristica curent
-
tensiune (I-U) a unei celule solare are trei puncte semnificative: curenful
de scurtcircuit /"" reprezentat de punctul M din graficul din Fig. 12, tensiunea de mers in gol Uo,
atinsi in punctul S qi punctul de putere maximi A.
r r r
li
u trt
Fi g. l 2
Caracteristica de scurtcircuit
Pentru U=0 din (l),
r
u
=
r
on
-,,1
"*o(
#l
-
tl
-+
L
\ ^kBT)
)
Re
La un nivel normal de luminl efectul rezistenfei in serie poate fi neglijat cazin care curentul de
scurtcircuit poate fi asimilat cu fotocurentul, adicd proporfional cu-energia radiantl
B
(Wm-1
(Fig. 13 a))
I u=I on=KE,
undeKest eoconst ant i .
l l
\
I
t
I
I
,
I
I
I
- - - - - - t
tf
\
\ - -
- - - l
a)
Tensiunea. V
saturalie curentului 10 cu cregterea temperaturii.
. f =0
Fi g. 13
Caracteristica de mers in gol (punctul S din Fig. 12) conform schemei din Fig. 13 b) poate
exprimatd astfel:
u""
=AkuT
rnf1"-+l'
I
q
[ 10 )
1"=
I
I
t l
'{o
\
\
\
{
a
E
I
ceea ce corespunde de fapt cu o cddere de tensiune pe joncfiunea p-n cdnd este traversati de
fotocurentul 1ol.
Tensiunea de mers in gol cregte logaritmic cu cregterea nivelului de radiafie gi descregte liniar cu
cregterea temperaturii in
jonc{iune (Fig. l4). Acest efect se datorcazd cregterii exponenfiale a
Fi g. 14
Funclionareo cu putere maximd a celulei solare.
Se considerd caracteristica curent
-
tensiune (I-U) a unei celule solare pentru un anumit nivel al
radiafiei (luminii) E,la o temperaturi fixati T. Daca celula solar[ este conectat[ la o rezisten{5
variabil6 R atunci punctul de functionare se dterminI prin intersectarea caracteristicii I-U al
celulii solare cu caracteristica de sarcin6. pentru o sarcin[ rezistivi curba de sarcin[ este o
dreaptd cu panta l/R (unde I/V:l/R). Atunci:
i. puterea cedatd sarcinii est dependentl doar de valoare rezisten{ei R.
ii. puterea maximd este obfinut[ pentru R:Ropt, in punctul A (Fig. 12) unde caracteristica I-
U este tangentl la hiperbola de putere constantd,
(lco
ost oto otaorFgtt
12
r l
Roo,
=?
'
/ . o
Pentru un nivel al radia{iei constant gi o temperatura constantii funclionarea celulei solare in
regiunea NP se face frrd o restrictie asupra tensiunii sau curentului (Fig.12).
a. daca sarcina R este micl celula solard va opera ln regiunea MN a caracteristicii (Fig. l2).
in aceast[ regiune celula se va comporta ca o sursd di curent constant, al clrei curent este
aproape egal cu cel de scurtcircuit.
b. daci sarcina R este mare atunci celula va funcfiona in regiune PS a caracteristicii. in
aceastii regiune celula se va comporta ca o surs[ de curent constanto dar al cirei curent
este aproape egal cu cel de funcfionare in gol.
l 3
3. Sisteme energetice la bordul satelitilor
3.1. Introducere
Puterea necesara a satelitilor vechi era de cativa watt. Astazi, satelitii folositi in
telecomunicatii necesita kilowatt, iar aceasta cerinta creste in continuu. Aeronavele spatiale de
aparare sunt estimate a avea cerinte de sute de kilowatt, si unele modele chiar sute de megawatt
de putere. Radiatia solara este singura sursa externa de energie disponibila in spatiu. Orice sistem
ce nu foloseste energie solara trebuie sa detina propria sursa de energie la bord, cum ar fi baterie
primara, celule de combustibil, celule chimice si nucleare de combustibil.
frcUnE 3.1 Baoic componerrts of a spacecralt power Eystem.
Componentele de baza ale sistemului electric al unei aeronave sunt prezentate in Figura
3.1. Ele sunt: sursa de energie primara, conversia de energie, reglarea de putere, mediu de
stocare reincarcabil, distributia si protectia energiei, si consumatorul (echipamentele).
Principalele surse de energie sunt: radiatia solara, radioizotopii, reactoarele nucleare si celule
electrochimice si/sau chimice. Conversia de energie se poate face fotovoltaic, termoelectric, cu
altemator dinamic, sau cu celule de combustibil sau thermoionice. Mediul de stocare a energiei
este in primul rand, electrochimic, cu toate ca o tehnologie noua este in curs de dezvoltare de
catre NASA la Glenn Research Center (GRC).
Pe baza optiunilor disponibile, ce sunt compatibile cu o anumita misiune, se aplica
studiul de optimizare al satelitului pentru selectarea celei mai bune combinatii de surse de
energie, de conversie a energiei, precum si tehnologii de stocare a energiei. Selectia finala
trebuie sa indeplineasca mai multe criterii, dar principalele sunt intotdeauna masele mici si costul
scazut al ciclului de viata. O astfel de selectie este in mare masura influentata de nivelul de
putere si de durata misiunii, asa cum este aratat in figura 3.2. Liniile de separare intre diferitele
optiuni sunt doar aproximative si au mari suprapuneri. Urmatoarele sectiuni descriu pe scurt
raza de aplicare optima a acestor optiuni. Descrierea detaliata si performantele acestor des
folosite optiuni sunt abordate in capitole separate.
r00 Mw
(btJill
r0 Mw
r Mw
r00kw
10 kw
r k w
t 00w
Deys Woks Itllontft8
'|@ts
FIGURE 3.2 Optimun energy sourcs for varios power leveb and mision duratioro'
t 4
3.2Baterie primara
O baterie primara poate alimenta o aeronava de dimensiuni mici, care necesita doar
cativa watt, timp de cdteva zile. In primele misiuni ale navelor spatial, acestea au zburat cu
baterii de tip AgZn si NaS. Chiar si astazi, sateliti cu durata scurta de viata care transporta
instrumente simple pot fi proiectati utilizdnd o baterie primara, cum ar fi LiCFx ca singura sursa
de energie, astfel eliminand panoul solar.
Celula bateriei e alcatuita din doua placi de electrod scufundate intr-o solutie
electrolitica, dupa cum se observa in Figura 3.3(a). Electrochimia celulelor genereaza o diferenta
de potential electric intre electrozi, care pot conduce curent electric printr-un circuit extern de
sarcina. Astfel, bateria transforma energie chimica stocata dintre placile de electrod in curent
electric continuu. Celula poate genera doar o anumita intensitate, masurata in amperi-ore (Ah),
inainte ca sursa de energie sa fie epuizata. Tensiunea celulei scade odata cu descarcarea bateriei
dupa cum se observa in figura 3.3(b). Bateria primara are o electrochimie ireversibila. Ea nu
poate fi reincarcata, dupa ce a fost consumata. Apoi este aruncata, de multe ori ejectata din nava
spatiala pentru a scapa de greutate.
(a) Consruabn
50 100
Ah dlscfiargsd 7"
(b) \/o|tage cftaracterlstc
FIGURE 3.3 Battery cell construction and voltage characdstics.
3.3 Baterie solara fotovoltaica
Una dintre cele mai valoroase inovatii in industria spatiala a fost celulele fotovoltaice
(PV) utilizate pentru a converti lumina solara in energie electrica pentru satelitii care orbiteaza
Pamdntul. Aceasta technologie de conversie a energiei este cea mai utilizata pe scara larga in
industria care a revolutionat fluxul informatiilor, folosind sateliti de comunicare de mare putere.
Cerintele de putere variind intre zeci de watt si cativa kilowatt pe o perioada de la cdteva luni
pdna la 15 la 20 de ani poate fi indeplinta de o serie de celule fotovoltaice. Sateliti ce necesita
curent electric in continuu, chiar si in timpul unei eclipse, trebuie sa utilizeze o baterie
reincarcabila, impreuna cu o celula fotovoltaica. Bateria este incarcata cu ajutorul luminii solare,
si este utilizata in timpul unei eclipse. Un regulator de curent este si circuite de control, sunt
folosite in functie de fiecare misiune.
t , t
1. C
' t.4
o 1. 2
ED
S r.o
9
0.,
o
Q 0.8
0.4
o.2
0
Lo.d
Elecfdyto
l 5
Orlltm|d||||a
flrtdr goorn.ry
L X t
F:.v
u f ] ) , \
-v-
ftnypohune
std $rdoyvlng
BrblhJiorl
rnd p.olacdort
EPS sate,
had dornard,
battery DOD
FIGURE 35 Solar photovoltaic-battery
power system cunfiguration.
Schema genera la a unei baterii fotovoltaice este prezentata in figura 3.5. Toate
componentele in afara de panourile solare se afla in interiorul satelitului. Corpul satelitului si
panourile solare sunt mentinute relativ la soare si la pamdnt. Corpul este mentinut constant cu o
orientare fata de Pamint, in timp ce inclinarea o si
p
orienteaza panourile solare catre la soare.
Inclinarea o se roteste o singura odata cu 360 de grade pentru fiecare ciclu pe care satelitul il
orbiteaza in
jurul
Pamdntului. Inclinarea
B
se roteste cu +
B
pentru a compensa variatia unghiului
cu soarele si pentru a preveni umbrirea panourilor solare. Nu toti sateliti au inclinare
p,
dar
aproape toti ce utilizeaza puterea panourilor solare pentru generare de energie au o inclinare a.
Cea mai folosita forma de inclinare o este un panou solar asamblat cu un disc rotund intr-un
satelit stabilizat pe cele 3 axe, si transferul de putere rotativ montat intr-un sistem giroscopic.
Erorile unghiulare induse de distorsiuni structurale sunt compensate de setarile inclinarilor a si /
sau
B.
Pmax
r 75.0p
Sh8(b tim
Eeta engle
180 a)0 260
Ttne (&!)
Energy balan,
load dernand.
compooent data,
tolsrndry, and
comrnands
FIGURI_3.5 Beta angle ard c.cliFr: duratisr variation with season for the lnternational Space
Station. (Source:
NASA Glenn SpACE Team/f. Hoinicfi.)
Variatiile sezoniere ale unghiului
B
si durata eclipsei de peste I an, pentru International
Space Station aflatala 400 km altitudine si 51.6 inclinatie orbita, sunt prezentate in figura 3.6.
Pentru un proiect de sistem dat, puterea dispozitia echipamentelor variaza intr-un an datorita
l 6
g)
80
e, O
c
gN
t
F O
6
!-,
I
S
-ro
-80
ffi
: ' . RAT. '
Votnel
,Surnmer .AJturmal
*ti-r,
lsoHhe , leqrtnox
Vomal
equrnox
variatiile sezoniere in unghiul
B.
La unghiuri mari +B, cdnd durata eclipsei este zero, capacitatea
de incarcare a sistemului cu energie electrica este cea mai mare, deoarce nu este necesara
consumul bateriei. Pentru ISS, nu exista nici o eclipsa pentru
P
>
71, ce ar face statia sa orbiteze
sincronizata cu soarele.
r60
t 40
Ceil rcltage (V)
FIGURE 3.7 Degradation in l-V chanactreristics of a typical Pl/ crll under radiation.
Celula fotovoltaica a fost de la inceput o piatra de temelie pentru sistemele electrice
spatiale. Celula este o dioda aflata la intersectia a doi semiconductori cristalini, care produc
energie electrica la lumina soarelui. Performantele sale sunt caracterizate de tensiunea la borne si
intensitatea curentului, asa cum se observa in figura 3.7. Cele doua puncte extreme pe aceasta
curbao si anume circuitul deschis de tensiune Voc si scurtcircuitul de curent Lr., sunt adesea
folosite ca indicatori de performanta. Maximul de putere generat de o celula este produsul V6"
*
Lr., si un factor care este aproximativ constanta pentru un anumit nod. Caracteristica I-V a
celulei fotovolatice se degradeaza, asa cum se observa de catre liniile subtiri, cu cresterea
influentei sarcinilor incarcate pe panoul solar. Aceasta degradare are drept rezultat scaderea
puterii de generare a energie odata cu timpul. Combinatia dintre variatiile sezoniere ale unhiului
B
si degradarea anuala a sarcinilor incarcate, face ca generarea de energie a panoului solar sa
varieza dupa cum se vede in figura 3.8.
\tare in srdc6
FlcuRE 3-8 Degratrati.n rvf sorar anay outprrt
Fovrer
vrrlsrrs servrFe ve.rrs_
^ 120
Et*
EBo
Eoo
40
20
0
0.2 0.1 0.6 0.5 0.4 0.3
140
i qf 00
! Bo
E
E60
ED
F40
20
17
3.4 Concentrator Solar
-
Sistem energetic dinamic
Energia solara poate fi utilizata si in alte sisteme decat celulele fotovoltaice. De exemplu,
energia soarelui poate fi colectata sub forma de caldura, folosind un concentrator. Caldura, la
rindul sau, este utilizata pentru a genera abur si a pune in functiune prin rotatie, un turbo-
generator sau un piston altemator. Oricare din cele doua metode foloseste o transforrnare
termodinamica de enersie.
COI.ICEHTNATOR
RADIATOR
RECEIVEB
'NTERFACE
STFUCTTJRE
ffiT5fi,E"JXifFi.9,T"",
sD
gautPltElttT
FlGuRt lf' 9 5tlar follltrlllr' lltrr-tltmrtmir
\v{rcrr. (hrlrrce:
NA$r\ L"[r.' n l{erurrrh
le^r.or.)
Sistemul solar de alimentare a fost un candidat principal pentru proiectarea primelor statii
spatiale, avand o necesitate de putere de aproximativ 300 kW. Configuratia sistemului se observa
in figura 3.9. Un concentrator parabolic preaia caldura de la Soare cu ajutorul unui receptor, care
la randul lui fierbe un fluid. Fluidul poate fi orice lichid adecvat sau chiar si lichid de metal, cum
ar fi clorura de potasiu. Aburul de inalta presiune ce se produce in receptor pune in functiune o
turbina cu abur, bazata pe ciclul Rankine. Lichidul poate fi de asemenea si un gaz, cum ar fi un
amestec de heliu si xenon, avdnd o greutate moleculara in
jur
de 40. Acest gaz incalzitporneste o
turbina ce functioneaza pe baza ciclului Brayton. Cu toate acestea, sistemul bazat pe gaze,
m\nimizeaza eroziunea si problemele ce apar la transportul unui lichid. In ambele cazuri,lichidul
avand temperaturi mari si presiuni mari pune in functine o turbina, care la r0ndul sau porneste un
generator electric. Eficienta conversiei energetice este de doua ori mai mare fata de cea a
sistemului fotovoltaic. Astfel, se minimizeaza suprafata de colectare si rezistenta la inaintare in
timpul orbitarii Pamdntului. Un avantaj indirect este faptul ca mediul de stocare a energiei este
interconectat in sistemo fara costuri suplimentare. In principiu este stocata sub forma de caldura
latenta cufaza de schimbare la temperaturi inalte, in
jur
de 1000 K.
Energia extrasa in timpul unui ciclu termic depinde de temperatura mediului. Eficienta
maxima de conversie termodinamica care pot fi realizata teoretic cu reactii la cald (temperatura
T616) si rece (temperatura Trr..) este data de eficienta ciclului Carnot, astfel:
rRllt5y"^r"
EOOU
TlCarmot: (T"aa
-
T...r) I T"aa
l 8
in cazul in care temperaturile sunt in grade absolut. Cu cdt este mai mare temperatura mediului
cald si si cu cat este mai mica temperatura rece de evacuare, cu atdt este mai mare eficienta de
conversie a energiei solare in energie electrica. Cu toate acestea, reactia la temperatura calda,
T.u16, este limitata de proprietatile mediului de lucru. Temperatura rece, Tr..., este in mare masura
determinata de metoda de racire si de mediul disponibil pentru disiparea caldurei.
Dinamica curentului electric include un sistem de stocare a energiei termice pentru ore
intregi fara nici o degradare a performantelor, sau pentru o durata mai lunga cu mici degradari.
Aceasta tehnologie este capabila sa produca energie electrica pentru indeplinirea cerintelor de
vdrf. Mai mult decdt atdt, in comparatie cu sistemul fotovoltaic, sistemul termic este mai
economic, deoarece se elimina costisitoarele celule fotovoltaice precum si bateria.
Concentratorul solar are un sistem turbo-alternator ce ofera un avantaj semnificativ in eficienta si
greutate, prin urmare costul total este mai mic fata de tehnologia fotovoltaica. Avantajul vine din
eficienta mai mare a motorului (aproximativ 30o/o), comparativ cu celule fotovolatice de siliciu
(circa lsyo), si din eficienta mai mare de stocare a energiei termice ale destinatarului
(aproximativ 90o/o), comparativ cu eficienta bateriior (in jur
de 75%).
Conceptul este suficient de dezvoltat pentru a fi utilizat in viitor, in special in misiuni
LEP. De asemenea, se poate gasi in aplicatii de aparare la navete spatiale unde marile panouri
solare poate face nava nemanevrabila si vulnerabila la detectia si atacurile inamice. Eficienta
ridicata si o zona mai mica de colectare a energiei solare, are ca rezultat reducerea rezistentei la
inaintare si mai putina ingrijorare cu privire la dinamica statiei, coridoare de abordare, si
unghiuri de vizualizare experimentale. Reducerea rezistentei la inaintare este deosebit de
importanta, deoarece permite zbor la altitudini mai mici, in cadrul unor constrdngeri de
combustibil si de declin al orbitei in timp. La radarele spatiale (SBR), ce au o putere in
jur
de
100 kW, folosirea panourilor solare este interzisa. Sistem de alimentare poate fi extrem de
eficient din punct de vedere al costurilor, pe o gama larga de puteri variind intre cdtiva kilowatt
si sute de kilowaff. A fost luata in considerare in sistemele electrice bazate pe dinamica
izotopilor (DIPS) cu intervalul de putere intre 5
-10
kW, iarpentru statii spatiale cu intervalul de
putere intre 200
-500
kW.
3.5 Alte sisteme
Exista si alte optiuni ale sistemului de putere aflate in diferite stadii de dezvoltare. Unele
dintre ele isi pot gasi aplicatii in misiuni speciale de nisa. In evaluarea potentialului oricarei noi
tehnologii, primele consideratii sunt intotdeauna de masa, cost, fiabilitate si riscul tehnologiei.
De exempluo un sistem care utilizeazaun fluid are un potential de scurgere si vibratii. Pe de alta
parte, un sistem care nu are parti mobile are trei avantaje: fiabilitate ridicata, fara vibratii, si nici
un cuplu pe platforma.
3.5. I Termo-fotovoltaice
In sisteme termo-fotovoltaice (TPV), radioizotopii de energie solara sunt trimisi catre
celule PV, spre deosebire de actuala utilizare a RTG-urilor pentru generarea de electricitate. Are
o eficienta de conversie semnificativ mai mare. Prin uffnare, s-ar putea gasi aplicatii in diverse
misiuni in care costul ridicat sa poate fi acceptabil. Sistemul poate avea o conhguratie cilindrica
sau plana, asa cum se observa in Figura 3.11. O suprafata incalzitaradiaza caldura infrarosu pe o
serie de celule fotovoltaice sensibile pe gama infrarosu. O parte din energie este transformata in
curent electric (a.c.); iar o alta parte reflectata inapoi si disipata ca energie termica. Procesul de
conversie a energiei este diferit de cel din celulele fotovoltaice conventionale. Randamentul
19
variaza in functie de temperatura radiatorului. Aceasta variaza de la l0%o la 800 C la l2o/o la
1 100 C, pe baza caldurii absorbite, dar este de doar 3
-
4% fata de energia totala.
BadFrlor Spsdnrl ftlbt Thermo-PV
Fadiant spGctnm
--+>
+-
Bslou/
bandgep
pt|olqn$
llCUnE 3. I I Thermrr-p hrrtovrrltaic crnverter-
Cele mai actuale TPV-uri utilizeaza celule PV de banda scurta cum ar fi 0.55 eV InGaAs
sau 0.73 eV GaSb pentru aoptimiza raspunsul celulei la surse de energie in intervalul l-2 pm.
Banda scurta a acestor celule duce la o tensiune mica in circuitul deschis (in jur
de 0.25
-
0.45 V)
si o rata de incarcare. Astfel, celulele trebuie sa fie exploatate la temperaturi
joase,
in general sub
60 C pentru a obtine o tensiune adecvata. Ca rezultat, un radiator mare este necesar. Temperatura
are o influenta considerabila asupra performantei celulelor PV. Banda scade odata cu cresterea
temperaturii, iar fotocurentul creste odata cu temperatura absorbind mai multi fotoni de la
emitator. Cu toate acestea, tensiunea celulelor din circuitul deschis scade liniar cu cresterea
temperaturii celulelor datorita cresterii exponentiale in saturatie de curent.
Conceptul TPV si-a reinnoit interesul datorita dezvoltarii tehnologiei semiconductoarelor.
Dezvoltarile recente au produs materiale cu banda scazute (0.50
-
0.55 eV), care este asemanator
cu substraturile de GaSb. Aceste evolutii permit sistemului TPV sa obtina o eficienta rezonabila
si densitate de putere cu radiatoare ce functioneaza la circa 1000 C. Laradiatoare de temperaturi
mici, sunt destule optiuni viabile pentru sursa de caldura si un numar de aplicatii devin atractive.
O eficienta de conversie de 11,7%oa fost raportata la un radiator cu temperatura de 1076 C si o
temperatura a modulului de 30 C. Acesta este cel mai mare randament pentru un sistem TPV
integrat. Acesta este raportul dintre vArful productiei de energie electrica si de rata de absorbtie a
cafdurii. Celulele TPV se degradeaza la fel ca celulele GaAs, prin urmare, este potrivit pentru
aplicatii pe orbita Pamantului ce trece prin centuri de radiatii.
3.5.2 Termo-electrice solare
Sistemul electric pentru o sonda ce functioneaza in apropierea soarelui la temperaturi
ridicate nu poate folosi in mod eficient celulele PV din cauza temperaturilor severe ce afecteaza
performanta. Intr-o astfel de misiune, caldura solara colectata poate fi directionata catre o serie
de convertoare termo-electrice (TECs). Detaliile acestei conversii de energie, in astfel de
sisteme, sunt la fel cu cele din sistemele RTGs descrise in capitolul 20. Singura diferenta dintre
RTG si solar-termoelectrice este sursa de caldura. Sursa de energie a RTG-ului este o reactie
nucleara cu un radioizotop potrivit, in timp ce sursa de caldura in sistemul solar-termoelectric
vine de la soare.
20
3.5.3 Thermionic
ln acest proces de conversie, energia termica este transformata in energie electrica
utilizand electroni eliberati de la un corp cald, cunoscut sub numele de emisie thermionica sau de
efectul Edison. Electronii eliberati de la catod sunt colectati la anod, si este stabilit un circuit
inchis printr-o rezistenta pentru a completa circuitul inapoi la catod. Nu exista parti mobile.
Conceptul este unul vechi, dar atragere interese de noi datorita progreselor facute in materiale
rezistente la temperature inalte. Convertorul thermionic este, de fapt, un motor termic actionat cu
electroni, si este limitat la eficienta ciclului Carnot. Din acest motiv, acesta functioneaza la
temperaturi mult mai mari, in
jur
de 1800
-
2000K pe partea calda si 800
-
1000 K pe partea rece.
Acest lucru impune limite in alegerea materialelor si a duratei de viata a acestora. De asemenea,
convertorul thermionic produce o tensiune foarte
joasa
ce necesita un nivel de putere mai mare.
Exista mai multe proiecte in curs de dezvoltare cu ajutorul finantarii de la Departamentul de
Aparare(DoD). Un exemplu tipic de dezvoltare este combustibilul thermionic care integreaza
conversia combustibilului nuclear pentru zboruri spatiale foarte lungi, puterea fiind cuprinsa
intre kilowatt si megawatt. Convertoarele umplute cu gazionizat, cum ar fi vapori de cesium, are
un randament mai mare din cauza neutralizarii spatiului.
In Rusia a fost construit si testat un sistem thermionic de 100kW cu un reactor nuclear, si
este considerat scalabil pana la 300kW, si la un nivel de putere megawatt. Un sistem de
alimentare folosind un concentrator solar thermionic poate fi practic pdna la l00kw. Aceasta
tehnologie nu este potrivita pentru niveluri de putere mai mici decdt cdtiva kilowatt. General
Atomic a proiectat o unitate de 50kW, in care caldura solara este concentrata direct pe catod,
eliminand astfel necesitatea unui lichid. Eficienta de conversie este de aproximativ l0%o, atunci
cand pe partea de sus temperatura este de 1800 K, si 57o atunci cand pe partea de sus temperatura
este doar 1000 K. Putere specifica poate ajunge pana la 700
-
1000 W / kg.
3.5.4 Metal alcalin, convertor termo-electric
Metal alcalin convertor termo-electric (AMTEC) este un sistem direct de conversie din
energie termica in energiei electrica. Functioneaza la temperaturi de circa 1000 K pe partea calda
si 600 K pe partea rece, si are un randament de eficienta de 18% la 20o/o. Acesta este un sistem
static potrivit pentru nivelurile de putere sub 100 W. Se foloseste o caracteristica unica a
metalelor alcaline ce sunt conductoare de ceramica
B-alumina.
Este un electrolit solid care
conduce ionii de sodiu, dar este un izolator de electroni. Un potential electrochimic este generat
atunci cdnd sodiul este prezent la doua presiuni diferite, separat printr-un electrolit. Sodiul este
circulat printr-un convertor folosind un tampon poros din otel inoxidabil care are o zona capilara
de presiune. Nu are parti mobile si dezvolta o tensiune
joasa
care necesita un nivel ridicat de
putere specifica. O versiune comerciala a acestei tehnologii cu eletrozi din nitrat de titan este
folosita pentru instrumente de mare adancime in industria petroliera. AMTEC este in curs de
dezvoltare pentru utilizarea in spatiu folosind un radioizotop ca sursa de energie termica pentru
spatiul interplanetar care necesita putere in
jur
de cateva sute de watt.
3.6 Comp ^r^tia Tehnologiilor Optiuni
Limita practica si caracteristicile de performanta a sistemelor de mare de putere sunt
rezumate in Tabelul3.1. Desi, sistemul pe baterii photovoltaice este cel mai largutilizat sistem la
21
sateliti, o varietate de tehnologii alternative au fost instalate, dezvoltate, si sunt in curs de
dezvoltare pentru diferite misiuni. Tabelul 3.2 rezuma stadiul actual al tehnologiei spatiale
impreuna cu actuala dezvoltare, ce ar putea avea aplicatii promitatoare in viitorul apropiat. De
asemenea include unele concepte care ar putea sa aibe potential in viitor.
Table Practical limit and ofvarious s$tem
Power sistem option Practical power limit
ftw)
Net sistem efficiency
(%\
Specific power
(W/ks)
Solar
-
PV 20 l 5- 30 5- 10
IsotoDe
-
TEC 7- 15 7- t 5
Nuclear
-
TEC r00 7- 15
Inginerii dezvolta in continuu tehnologii noi pentru posibile imbunatari a proiectelor
actuale pe masura ce acestea vin de la laboratoarele de cercetare. De multe ori, aceste schimbari
aduc beneficii consecutive. Beneficii cumulate se pot realiza prin incorporarea a mai multor
modificari simultan intr-un proiect nou. De exemplu, DoD si NASA au finantat dezvoltarea si
testarea a unor panouri solare prototip ce ar putea avea o putere specifica de peste 100 de W / kg,
cu un factor de 3 ori mai mare decat cea mai buna tehnologie, precum si un factor de 5 ori mai
mare decdt cea mai practica tehnologie. Acest proiect integreaza trei tehnologii promitatoare: o
celula fotovolatica foarte subtire si flexibila din cupru indium diselenide, un mecanism inteligent
ce utilizeaza metale cu memorie, precum si o multitudine de structuri usoare. Un criteriu
important in punerea in aplicare a unei noi tehnologii este calificativul dat dezvoltarii si a
zborului. Noile componente trebuie sa fie supuse unor teste costisitoare si consumatoare de timp,
pentru a demonstra capacitatea lor de a fi rezistente la lansarea in spatial si mediului cosmic.
3.7 Sistemul de tensiune Optiuni
Nave spatiale timpurii aveau echipamente de cdteva sute de watt folosind 28 V DC,
bazate doate pe specificatiile produselor disponibile la acea data. De atunci, cerintele de putere
au crescut in mod semnificativ. Cum puterea este produsul dintre tensiune si curent, pentru a
obtine o putere mare este necesara o tensiune inalta pentru a mentine cerinta actuala la un nivel
rezonabil. In caz contrar, excesul de putere in comutarea dispozitivelor si pierderea 12 R in
rezistente reduce considerabil eficienta sistemului. In ziua de azi, navele spatiale au tensiuni
oarecum standardizate in linia de productie, de catre diferiti producatorii si agentii
guvernamentale, iar aceasta sunt: 28 V, 50 V,70 V, 100 V,120 V, si 160 V, dupa cum se
observa in Figura 3.12. Limita de 160 V provine in primul rdnd de la rezistentele nule ce
interactioneaza cu plasma, in special in orbita apropiata Pam6ntului. Peste 160 V, curentul de
scurtcircuitare cu plasma a panourilor solare creste exponential cu tensiunea pe intervalul 180
-
200 v.
i:t1
i-
tss
I
I
LMTooo, BssTop
I
WA2100
I
I
sssoot
- t l
. Earty salollttos
I
l l
1 kw 5 hw 20 kw
'!otl
kw
Fowef le\el
fl CURI 3,12 t)Pti rnun v!)l tni i {' t(tr v.l ti {rl l ts
Ftrrrt' r
l t:1' t[s'
rons
l ; l ' l ul
tsti
r
l r u
I
t 00
f ?f l
rO
50
2A
22
Variantele tehnolosice Stadiul tehnoloeiei
Celule fotovoltaice: converteste lumina
solara in electricitate
Utilizate in majoritatea misiunilor lungi pentru
alimentarea cu energie. Limita de viata a
misiunilor este de 15 ani, datorita degradarilor
din centura de radiatii Van Allen.
Celule termoeletrice: converteste caldura
radioizotopi lor in electricitate
Proiectate si testate pentru zboruri ce necessita
cateva sute de watt. Sunt scumpe. Se utilizeaza
in misiuni cu potential nuclear sau care trec prin
centuri de radiatii Van Allen.
AMTEC: converteste caldura
radioizotopilor in electricitate, folosind un
metal alcalin conductor termo-electric
Inca in stadiul de dezvoltare. Potrivita pentru
misiuni interplanetare si de explorare ce
necesita doar cateva sute de watt.
Thermionic: converteste caldura in
electricitate
Convertoare solare sau nucleare au fost
construite in laboratoare. Potrivite pentru sute
de kilowatt. Au o
putere
specifica ridicata.
Reactor nuclear: converteste caldura in
electricitate
Au fost proiectate cateva reactoare prototip, dar
inca nu a fost testate in spatiu. In programele
spatiale rusesesti s-a folosit multe ori acest tip
de unitati. Este scalabila pana la nivelul de
megawatt.
Celule de combustibil: converteste
combustibil chimic in electricitate
Sunt folosite frecvent pentru navele spatiale. Au
fost luate in considerare pentru [SS. Pot avea
alte aplicatii in viitor.
Baterii Majoritatea navelor spatiale au baterii ca
sisteme de backup, dar in misiuni scurte
bateriile sunt folosite ca sistem principal de
alimentare. Sunt dezvoltate complet.
Generatoare In stadiu activ de dezvoltare pentru a fi instalate
pe tSS in anii 2006-2007. Scopul lor este de a
inlocui bateriile.
Termo PV: converste caldura in
electricitate. folosind celule fotovoltaice
Inca in stadiul de dezvoltare. Putere specifica
mica, dar
poate
sasi aplicatii in misiuni de nisa.
Curentul de plasma este colectat de rezistente expuse la o tensiune variabila. Cu un
conductor izolat, pierderea de putere din cauza curentului de plasma la imbinari s-a dovedit a fi
mica in laboratorul de testare de la NASA GRC. Testarea cu mai multe cabluri de materiale
izolante, au aratat ca, curentul de plasma ramdne neglijabil la tensiuni sub cateva sute de volti.
Cu toate acestea, la tensiuni de peste 200V, izolarea la imbinari a aratat efecte de scurtcircuitare.
Daca conductorii au potential pozitiv mare in raport cu plasma, scurtcircuitarea poate crestere
curentul de electroni si pierderea de putere. Totusi, indiferent de sistemul electric al navelor
spatiale, este putin probabil ca acestea vor avea potential mai mare de 100 V decat potentialul
plasmei, deci scurtcircuitarea este putin probabil sa apara. O exceptie sunt panourile solare ISS
de 160V, unde contactul cu plasma pastreaza structura aproape de potentialul plasmei. Cel mai
mare potential al panourilor solare este mai mare cu 100 V, astfel celule solare de la margini
colecteaza mai mult curent, crescand pierdere de putere si necesita o capacitate mai mare pentru
contactorul de plasma. Pentru alte nave spatiale ce necesita tensiuni mari, cum ar fi de 200 V
pentru SP-100, analizele au antat ca, pierderea de putere din cauza curentilor pe alte suprafete
este mica in comparatie cu totalul curent generat, astfel, procentul de eficienta de pierdere este de
asemenea mic.
23
O regula de baza este urmatoareao pentru fiecare metru patrat de conductor expus si
conectat la 100 V pozitiv, se poate astepta un curent de I mA. Astfel, pentru un modul cu o
suprafata de aproximativ 100 m'cu o tensiune de 100 V, doar un curent de 100 mA se poate
pierde prin sistemul electric. Aceasta este o cantitate neglijabila in comparatie cu 100 A produs
de un sistem de 10 kW putere cu o tensiune de 100 V.
O tensiune mai mare de 160 V poate fi utilizata cu cabluri izolatoare intr-o incinta
ecranata, asa cum se observa in Figura 3.13, precum si izolarea tuturor conectorilor si a placilor
de circuite. NASA a ales un sistem de distributie de 120 V pentru ISS cu convertoare pentru
hardware-ul existent de 28V. La inceputul proiectului ISS au fost luate in considerare tensiuni de
270V DC si 440V si curent continuu de20Wlz, dar in cele din unna au fost alese panouri solare
cu o tensiune de 160-V si un sistem de distributie de 120 V. Curentul alternativ a fost serios luat
in considerare in proiectarea statiei spatial in anii 1980 pentru unele beneficii, dar ideea a fost
abandonata datorita cerintelor de putere si costurile ridicate de dezvoltare.
WEM
Ttaycomr(aold)
Fli6|$a;
' : . : . : . : ' :
Cable|ratJt
FIGURE 3,13 Cov'.:red cnble tray pmtection againlt vo[tap Lreakdu*'n-
Un sistem ce are o tensiune foarte mare are un impact asupra selectiei de componente.
Mai mult decat atat, exista limite de tensiuni pana la anumite nivele, in functie de tipul misunii.
Factorii care influenteaza selectia tensiunii sunt:
-
Puterea necesara, ca factor primar
-
Spatiul cosmic si plasma
-
Limita Paschen dintre 2 conductori izolati
-
Siguranta umana
-
Disponibilitateacomponentelor
24
4.Sistemul bateriei fotovoltaice
4.1 Introducere
Conversia fotovoltaicd a energiei solare este cea mai intilniti sursi de energie electricd in
spafiu. O serie de celule fotovoltaice alimenteazd sarcina gi incarci bateriile in timp ce existi
alumin[ solar6. Bateria alimenteazd sarcina in timpul eclipsei. Dac[ panourile solare, bateria gi
sarcina funcfionau la aceeapi tensiune constanti nu ar fi fost nevoie de regulator de tensiune. Tot
echipamentul ar fi fost legat la acelagi magistrald. Totugi, panourile solare fumizeazl mai multd
energie la inceputul vietii gi cdteva minute dupi eclips6, cdnd panourile solare sunt reci.
Deasemeni bateria are o tensiune mai mici in timp ce alimenteazi releaua decdt atunci c6nd se
incarc[. Deoarece este necesar ca sitemul si furnizeze relelei o tensiune stabilizatl intr-un
anumit interval, un regulator de tensiune este tot timpul necesar pentru a furniza tensiunea
corespunzdtoare variatelor componente electrice in timpul perioadei de orbitare.
Sistemul electric fotovoltaic este astfel constituit in principal din panouri solare, o baterie
reincdrcabild qi un regulator de tensiune ce stabilizeazd fluxul de energie intre componentele
variate cd si controleze tensinea magistralei. Alte componente cum ar fi senzori diferifi sunt
necesari pentru a face bateria gi panourile solare sd funclioneze impreuni. Astfel intregul
sistemul energetic este coordonat intern qi deasemeni extern prin interfefele cu alte sisteme ale
vehiculului spafial. Caracteristicile de performanta de nivel inalt ale sistemului fotovoltaic-
baterie sunt descriese in acest capitol, lisdnd detaliile legate de componente pentru capitolele
urmitoare.
4.1.1 Panourile solare
Panourile solare sunt formate din numeroase celule fotovoltaice puse in conexiuni serire-
paralel pentru a obline tensiunea qi intensitatea dorit[ de la ansamblu. Acestea transformd
energia fotonilor incidenfi in tensiune c.c. ce antreneaz[ curent electric prin circuitul extern de
incarcare. Panourile solare funcfioneazd ca o sursi constantl de curent in timpul operdrii.
Caracteristica tensiune-intensitate, numitd qi curba I-V este reprezentatd in Figura 4.1. Curba de
sfdrgit de viafd (EOL) trebuie sd indeplineascl performanfele cerute. Curba caracteristicii se
schimb[ semnificafiv cu temperature gi doza de radia]ii ale particulelor incircate aga cum este
prezentat in figuri. Energia fiind produsul dintre tensiune gi intensitate variazd cain figwa 4.2.
Puterea furnizati de panouri este maximl la vdrful cubei de tensine. Sistemul produce mai pu{ini
energie cdnd opereazd la oricare alti tensiune. Deasemeni furnizarea de energie se degradeazL o
datd cu acumularea dozei de radiatie. Astfel panourile solare genereazd mai pufini energie la
sfhrqitul vietii decdt la inceputul vielii.
,EOL (when cold)
EOL (after radlallon)
Figura 4.1 Caracteristica tensiune-intensitate a unei celule fotovoltaice
25
4.l.2Bateria
Bateria este formatd din celule electrochimice reincdrcabile conectate in combinatie
serie-paralel pentru a obline tensiunea gi intensitatea doritd. Tensinea finald depinde in principal
de starea de incircare gi intr-o anumitd misurd de temperaturd de operare. Incdrcarea bateriei se
masoari in amperi-ora depozitali intre plicufele positive gi negative. Tensiunea este cea mai
mare cAnd bateria este complet inclrcatd qi cea mai mici cind este complet descdrcatd. Deoarece
bateria funcfioneazi mai mult ca o sursi constanti de tensiune in timpul intervalului de operare
normal[, caracteristicile terminale sunt exprimate in tensiunea bateriei falI de starea de
incdrcare. Figura 4.3 descrie tensiunea unei celule incdrcate complet care se descarcd gi este apoi
reinc[rcatd. Scara de tensiune din figurd reprezintl deasemeni celulele NiCd qi NiFI2. Tensiunea
bateriei scade semnificativ cu cre$terea descircirii, qi cregte in timpul incdrcdrii. Tensiunea
medie in timpul incircirii este mai mare decdt in timpul descirclrii.
Figuara 4.2 Caracteristica tensiune-intensitate a unei celule fotovoltaice
4. 1.3 Stabilizarea puterii
Stabilizarea puterii este fbcutd in principal de convertoarele de incbrcare-descircare ale
bateriei, un gunt dispator gi un controller care rispunde la semnalul de eroare al tensiunii de pe
magistrali.
$untul
disipator este necesar ca si se controleze tensiunea de pe magistrali dupd cum
urmeaz6. Panourile solare (sursa) gi incdrcarea constantd de putere au caracteristicile I-V proprii
cum este descris in figura 4.4. Sistemul poate si funcfioneze la ambele intersecfii A sau B. Totuqi
punctul A este natural instabil deoarece panta curbei de inclrcare este mai micl decdt panta
curbei de incdrcare. Spre deosebire punctul B este natural stabil. Fdr[ un control cu qunt,sistemul
ar opera in punctul B, producdnd pufind putere. Cu guntul construit astfel sd stabilizeze tensinea
energiei solare la s[ zicem 35V; sistemul se va retrage din punctul B in punctul C quntdnd
curentul in exces la mas6. Astfel curentul de gunt in acest mod de operare ar fi Iqunt, care este
diferenfa dintre curentul de la sursa in D qi curentul sarcinii in C.
Cotrollerul de mod seteazd modul de operare al sistemului in functie de semnalul de
eroare, care este diferenla dintre tensiunea actuald a magistralei qi tensiunea de referinld care
reprezinti tensiunea necesari magistralei. Depinzdnd de valoarea semnalului de eroare gi
polaritatea acestuia (pozitiv[ sau negativd), controllerul de mod trimite un semnal de comandi
fie stabilizatorului de punt, ori regulatorului de incdrcare al bateriei, ori regulatorului de
desc[rcare al bateriei (figura 4.5). Unul dintre aceste trei sub-stabilizatoare la rdndul lor men]in
tensiunea pe magistrali in limitele specificate. Detalii despre regulile urmdtorului nivel al
controller-ului de descircare al bateriei sunt reprezentate in figura 4.6.
Interfafa sintemului energetic cu alte sisteme ale navei spa{iale depind de tipul misiunii,
gi sunt dificil de descris in modul general. Dar figura 4.7 descrie interfelele esenliale intr-un
satelit de comunicalii.
EOL (after radiation)
26
t . 5
1. 0
0.5
o
1. 0
o. g
Figura 4.3 caracteristica tensiune
-stare
de incarcare a celulei de baterie
Figura 4.4 Punctul de stabilitate in operare gi controlul cu gunt in timpul iluminirii
vb..
ftogrdnntSl
Battery
dbcharge
regulabr
Edbry
charlp
rrgtrNator
SfH.mt
regdator
Figura 4.5 conceptul controllerului de mod de rutare a semnalului de eroare
27
s
{t
I
{D
o
T
no
zso
ff:lHil'Af
0
0. 5
t . o
soc
g- -
! ' - ,
From modr
contollrr
enorampllfbr
Prcgrammable
Frorn data
handling
system
Figura 4.6 Semnalul de eroare al controllerului de mod la regulatorul de descircare
4.2 Arhitectura sistemului energetic
Panourile solare, bateria, si caracteristicile de gunt descrise anterior, impreuna cu
tensiunea de sarcina necesara sunt extrem de importante in selectarea arhitecturii sistemului
energetic care este cel mai potrivit pentru misiune. Cerintele cerute de misiune sau cerintele
auto-determinate asupra sitemului energetic au impact asupra selectarii arhitecturii. Sistemul
fotovotaic-baterie este configurat in una din urmatoarele arhitecturi care va optimiza
performantele sistemului pentru o misiune data.
4.2.1 Transferul direct de energie
Transferul direct de energie (DET), in care energia solara este transferata incarcarii fara
alte componente inseriate intre ele. Exceptiile necesare sunt: (l) inele alunecatoare ce vor furniza
o incheietura rotativa intre corpul vehicolului spatial orientat dupa Pamant si panourile solare
orientate dupa Soare, si (2) unitatea de distributie a energiei ce este constituita din relee de
inchidere a incarcarii si sigurante pentru a proteja sintemul energetic de greselile din circuitul de
incarcare. DET-ul poate fi subdivizat in doua clase: (1) magistrala complet stabilizata si (2)
magistrala stabilizata de lumina solara. Componentele si functionarea acestor doua magistrale
sunt similare, numai ca ultima nu are convertor de descarcare a bateriei in unitatea de stabilizare
a puterii (PRU).
Tes slgnals
Grqnd support
eqrlgnent
pouvgr
Unfused 2&V power
Telemety
Cornrnands
SAD slgnals
17th cellldr*le
(lt bypassed)
igrtitbrt
Telaretry
Figura 4.7 Interfa[a electric[ externl au unui sistem energetic tipic
To b$bry
dbCr$gr
ngulrbr
4ro
'
povrol
Power Hamegs
28
4.2.2 Detectorul de varf de putere
Detectorul de varf de putere (PPT), in care tensiunea de iesire a panourilor solare este
setata la o valoare ce rezulta din transferul maxim de putere de la panouri la sarcina. O serie de
convertoare de putere intre panouri si sarcina potrivete tensiunea necesara si tensiunea de iesire a
panourilor solare. Pentru ca aceasta arhitectura sa fie eficienta din punct de vederea al costurilor,
pierderea de putere in convertorul PPT trebuie sa fie mai mica decat castigul obtinut operand
sistemul la varf de putere tot timpul.
4.3 Magistrala complet stabilizata
intr-o magistrali complet stabilizata cu transfer direct de energieo cunoscuta si ca
magistrala stabilizata, tensiunea magistralei este controlata la nivelul catorva procente in
perioadei de oribitare. Variatia tipica a tensiunii pe magistrala este intre +2-5%o din tensiunea
nominala. Arhitectura acestei magistrale este reprezentata in figura 4.8. Are urmatoarele
componente.
Ground power umbilical cable
Battery bus
;13#::t?;#I?il"0
Figura 4.8 Arhitectura ctransferului de energie complet stabilizate
4.3.1 Panourile solare
Panourile solare(SA) sunt o serie de celule fotovoltaice ce transforma lumina solara in
electricitate. Panourile solare sunt formate din circuite paralele(randuri), fiecare cu diode de
izolare astfel ca un rand defect sa nu traca putere de la randurile sanatoase. Capetele fara masa
ale fiecarei sectiuni sunt izolate fata de magistrala si baterie prin diode. Aceste diode se pot gasi
inauntrul PRU-ului pentru protectie sau pe spatele panourilor solare expuse mediului. Intr-un
anumit caz sunt implicate inelele alunecatoare, dar nu si in celalat. Descarcarea electrostatica
induce tensiune tranzitiva suprimand condensatoarele de descarcare ce se pot localiza fie inautru
su afara. Terminalul negativ al panourilor solare este deobicei masa. Daca terminalul pozitiv ar fi
fost masa sistemul ar merge la fel de bine, numai ca trebuie sa folosim semiconductori p-n-p in
loc de traditionalii n-p-n in PRU. Constructia convertorului de putere s-ar schiba corespunzator.
Un avantaj al masei pozitive este ca structura ar deveni incarcata negativ, si va atrage ioni de
oxigent atomic la viteze mici, cauzand coclire mai mica a aluminiului anodizat folosit in
structurile sapatiale. Perechea de diode de magistrala d(2), deobicei diode Schotty, previn
caderea de tensiune in caz ca incarcatorul bateriei are o problema interna, ce poate sa dispara
dupa un timp. Aceste diode
-
numite si diode DET
-
au fost folosite in multi sateliti militari si
meteo (DMSs). Nu sunt absolut necesare si ar reduce eficienta. In absenta sigurantelor electrice
adecvate ar trebui folosite pentru a proteja magistrala de caderea incarcatorului de baterie.
29
Power
regulator
unit
PEMS = Power and Energy
Management Software.
d(2) and d(4)
=
bypass
diodes, double and quad
Curentul necesar pentru a elimina caderea incarcatorului ar veni de la panourile solare indiferent
dacad(2) este sau nu prezent.
4.3.2 Actuatorul panourilor solare
Actuatorulpanourilor solare (SAD) este format din inele de alunecare, un motor, si electronica
de control a motorului. Acesta orienteaza in mod constant panourile solare catre soare pentru a
obtine punterea maxima posibila in timpul perioadei de soare in perioada de orbitare.
4.3.3
$untul
disipator
In timpul perioadei de lumina, in particular la inceputul vietii, aceasta componenta disipa energia
suplimentara dupa ce necesarul pentru sarcina si incarcarea bateriei a fost indeplinit.
4.3.4 Bateria
Bateria inmagazineaza energie sub forma electrochimica pentru a alimenta sarcina in timpul
perioadelor de eclipsa pentru intreaga misiune. Baterii NiCd au fost folosite mult in sateliti pana
in mijlocul anilor 80. In constructiile mai noi au fost inlocuite cu NiFIz pentru performanta mai
buna si greutate mai mica.
4.3.5 Unitatea de stabilizare a puterii
Unitatea de stabilizare a puterii (PRU) ofera o interfat intre magistrala panourilor solare si
baterie. Tensiunea bateriei variaza mult, de la l.0V cand este complet descarcata pana la 1.55V
cand este complet incarcata. Convertorul de descarcare din PRU mareste tesiunea bateriei la
tensiunea retelei in timpul eclipsei si convertorul de incarcare baga tensiunea de la panouri in
tensiunea bateriei in timpul luminarii. In misiunile GEO scorul convertorului de incarcare este
mult mai mic decat scorul convertorului de descarcare. [n aceste situatii este benefic sa se
construiasca separat convertoarele de incarcare si descarcare, asfel constructia separata poate fi
acordata cu scorurile si nevoile necesare. Pe de alta parte pentru misiunile LEO un convertor
bidirectional ar fi benefic, deoarece scorurile convertoarelor de descarcarcare si incarcare sunt
comparabile. Urmatoarele aproximari ar putea ajuta in alegerea variantei de constructie. Un
convertor de descarcare de l-kW ar putea cantari intre 2 si 3kg. Un PRU de l-kW construit sa
opere intre
-25
si 60 grade Celsius cu o siguranta de 0.99975 ar putea cantari 6-7kg incluzand
convertorul de incarcare a bateriei si electronica dedicata pentru suport.
4.3.6 Unitatea de distributie a puterii
Unitatea de distributie a puterii (PDU) asigura ca toate incarcarile, exceptant incarcarile esentiale
si critice, sa fie alimentate prin intrerupatoare si sigurante. Sigurantele nu sunt pentru a proteja
echipamentul ce mai mult pentru a proteja sistemul energetic de defectiunile din echipament.
4.3.7 Controllerul tensiunii de magistrala
Controllerul tensiunii de magistrala este format din senzorul tensiunii de magistrala, tensiunea de
referinta si amplificatorul semnalului de eroare. Semnalul de eroare amplificat al controllerului
de magistrala intra in controllerul de mod, care la randul sau comanda semnalele necesare pentru
a stabiliza tensiunea magistralei in limitele corespunzatoare.
30
4.3.8 Controllerul de mod
Controllerul de mod sichiba automat modul EPS in raspuns la semnalul de eroare dupa cum
urrneaza. Selectorul de mod este tipic un releu cu comutator magnetic.
4.3.8.1 Modul de qunt
In timpul luminarii, daca puterea solara depaseste incarcarea si nevoiele incarcarii bateriei,
controllerul de mod deschide quntul pentru a disipa energia excesiva, altfel tensiunea retelei va
creste peste limita admisa. In acest mod bateria este incarcata complet, partial sau incare cu rata
mica, depinde cum este necesar.
4.3.8.2 Modul taierii de incarcare
Cand bateria se apropie de incarcare completa, rata de incarcare este taiata pentru a controla
temperatura bateriei. Acest mod include si o rata de incarcare mica cand bateria ajunge la 100Yo
stare de incarcare. Modul de taiere de incarcare este deasemani activat cand panourile solare
fumizeaza desfula energie pentru a alimenta incarcarea, dar nu destul curent cat sa incarce si
bateria. In acest caz, incarcarea bateriei este taiata pana la nivelul care se va mentine tensiunea
pe magistrala in limitele admise.
4.3.8.3 Modul de descarcare
In absenta energiei solare in timpul eclipsei, bateria este descarcata pentru a mentine tensiunea
de pe amgistrala. Tensiunea bateriei scade o data cu starea de incarcare. Astfel convertorul de
descarcare trebuie sa mareasacaruta de descarcare. PRU face acest lucru automat crescand rata
de lucru a convertorului de descarcare o data ce tensiunea bateriei scade.
4.3.8.4 Modul de ocolire PRU
ln caz ca apare o problema in oricare din incarcari, o siguranta trebuie arsa cat se poate derepede
astfel incat sa se minimizeze caderea de tensiune de pe magistrala. Timpul de intarziere in bucla
de control al PRU si impededanta aditionala introdusa de PRU ar creste semnificativ timpul de
ardere a sigurantei. Pentru a diminua acest inconvenient, bateria este imediat conectate la
magistrala prin dioda de ocolire d(4), ce da imediat energie sigurantei in cazul unei defectiuni, si
blocheaza fluxul de energie la baterie in oricare alte cazuri.
4.3.9 Magistrala bateriei
Magistrala bateriei este in esenta un punct de preluare a energiei direct de la baterie. In timpul
lansarii si fazei de ascensiune a misiunii, celulele fotovoltaice nu sunt scoase, iar bateria suporta
toate nevoile energetice. De exemplu, toate dispozitivele electro-explozive(EEDs) pentru
desfasurare sunt alimentate direct de la magistrala bateriei pentru fiabilitate crescuta si
impedanta scazuta a magistralei( deoarece nu este nimic intre sursa de putere si incarcare).
4.3.10 Programe pentru administrarea puterii si energiei
Desi programele pentru administrarea puterii si energiei (PEM) face parte din sistemul de
programe, acesta este dedicat pentru performanta, monitorizarea sanatatii, controlului si
protectiei EPS-ului. ln caz de necesitate sau in timpul operatiunilor planuite in misiune, PEMS
3l
I
scoate incarcari intr-o secventa presetate daca si cand satarea de incarcare a bateriei nu poate
suporta toate incarcarile. Datele telemetrice ale bateriei sunt tensiune, intensitate, temperatura,
tesiunea unei celule individuale si presiunea interna a unei celule selectate. Cateva din aceste
date telemetrice se duc in PEMS.
4.3.11Incarcari
Termenul de incarcari include toate incarcarile, ex. aparatura( transmitatoare, receptoare,
instrumente stiintifice, etc.) deasemeni si incarcarile sistemelor de magishala. Majoritatea
incarcarilor pe sateliti sunt incarcari de putere constanta. Anumite incarcari ar putea sa aiba rata
de lucru mica. Se ia incalcul puterea necesara pentru toate incarcarile in calculul marimii
celulelor fotovoltaice si a bateriei.
4.3.12 Linia de alimentare la sol
Pentru a mentine puterea bateriei in timpul testelor de prelansare si ultimelor verificari inaite de
lansare, sistemele de la bord folosesc putere de la sol printr-un cordon ombilical. Pentru a
conserva bateria cat mai mult, transferul de putere este dus cat mai tarziu in orarul de lansare.
4.4 Controlul Tensiunii Magistralei
In operare normala magistrala stabilizata mentine tensiunea intre limita superioara si inferioara.
Schema de control pentru GPS IIR tipul 28-V cu magistrala stabilizata MEO ce are o incarcare
de aproximativ 1000W, poate fi setata astfel:
Modul de gunt stabilizeaza tensiunea magishalei folosind un disipator de gunt. In acest mod
bateriile sunt complet incarcate si puterea panourilor solare este mult peste nevoile navei, astfel
curentul in excess de la panouri este quntat. Acest mod este activat cand tensiunea semnalului de
qunt este mai mare de 2.5V c.c. si curentul de incarcare a bateriei nu raspund la tensiunea de
$unt.
Modul de incarcare a bateriei regleaza tensiunea magistralei utilizand incarcarea bateriei cu
circuite liniare de intrerupere. In acest mod, bateriile sunt incarcate si panourile solare
indeplinesc nevoia de energiece necesara incarcarii. Daca capacitatea de putere a panourilor
solare este doar putin peste necesar curestul de incarcare a bateriei trebuie limitat. Acest mod
este activat cand tensiunea de gunt este intre 1.0 si 2.5V c.c. si curentul de incarcare a bateriei
raspunde liniar la tensiunea de gunt si se gaseste intre 0 si 3.6 A.
Modul de descarcare stabilizeaza magistrala prin convertorul de descarcare a bateriei. In acest
mod curentul de la panourile solare nu este adecvat pentru incarcarile magistrale, astfel bateriile
sunt descarcate pentru a fumiza puterea necesara. Capacitate puterii panourilor solare este sub
cererea incarcarii pe magistrala. Acest mod este activat cand tensiunea de gunt este mai mica
decat l.0V c.c.
Referinte si amplificatoare de effoare masoara diferenta dintre magistrala de 28V si tensiunea de
referinta. In functie de magnitudine si de semnul semnalului de eroare sunt trimise comenzi fie
disipatorilor de gunt, fie controllerului de incarcare sau descarcare a bateriei. Aceste moduri sunt
mutual exclusive si sunt usor identificate monitoizand telemetria tensiunii de qunt. Performanta
PRU este semnificativ diferita pentru fiecare mod, dar variaza putin pentru conditii diferite de
intrare in fiecare mod.
In alt exemplu, intr-un EOS-AM stabilizat complet pe magistrala de 120V LEO cu o
incarcare de 3000W, iar tensiunea de pe magistrala este stabilizata in +5V pentru a ramane in
32
_-l
intervalul l15 si 125V cum este reprezentat in figura 4.9. Aceasta banda de stabilizare este sub
divizata in cinci sub-bande. Controlul tensiunii este implementat utilizand un controller de mod
care plaseaza sistemul energetic in urmatoarele moduri de op".a.et
o
Modul de descarcare cand tensiunea magistralei scade sub limita specificata (punctul a)
o
Banda moarda (banda nu face nimic) cand tensiunea este in limita bezii moarte (a si b)
o
Modul de incarcare cat tensiunea magistralei se ridica peste limita benzii moarte(punctul
b)
o
Modul de gunt cand bateria este complet incarcata si puterea panourilor
solare este peste
necesarul de putere (punctul c)
Pentru rafinarea procesului schema de control poate avea doua benzi moarte intre modul
de incarcare si modul de guntare,
un care sa puna bateria in rata de incarcare mare, si alta cu rata
de incarcare mica, asa cu este descris intre benzil e 122 si l24y din figura 4.9.
Tensiunea magistralei este stabilizata la un punct al magistralei, in general definit inautrul
unitatii de stabilizare a tensiunii. Pentru stabilitatia dinamica a buclei dJ control cu feedback,
amplificatorul cotrollerului de mod ofera o margine de fazade 45o si o margine de amplitudine
de l0 dB. Magistrala este in general construita astfel incat sa renunte la incaicari daca tensiunea
scade la 90'95yv si este capabila si alimenteze functiile esentiale ale navei panda la75-80%o din
tensiunea nominala a magistralei.
' rr t'4t rzl 12. 1z'3 124 125
Bus wftego
Figura 4.9 Tensiuneanea magistralei fafi de modurile de operare intr-o magistrald de 120+5-V
stabilizati
4.5 Circuitul de control
Circuitul de control poate fi analog, digital sau hibrid asa cum este descris mai
jos.
4.5.1 Control analog
Controlul analog a fost folosit in navele spatiale de decenii. O bucla de control complet analog
pentru
stabilizatorul tensiunii magistralei principale
da un raspuns dinamic mult mai bun la
tranzitiile magistralei de putere. Lungimea de banda a buclei dJ control este tinuta sus pentru a
optimiza stabilizarea reducand zgomotul.
4.5.2 Control digitat
Controlul digital este o alternativa la controlul traditional analog. Un stabilizator de gunt digital
foloseste punturi disipative relativ mici pentru a da magistralei un semnal de control mic. Cand
quntul analog se apropie de limita va grabi numaratorul ce controle aza intrerupatoarele de gunt
33
Poouve enirgry badnce
t l
folosite. Desi poate prezenta dificultati respectiv cu dinamica raspunsului la controllerului de
sistemo ofera flexibilitate sistemului in a croi mai multe misiuni. De exemplu doar schimband
constanta de amplificare in tabelul de programare se poate ajusta raspunsul sistemului in
tranzitie. Se pot incorpora un numar diferit de regimuri de incarcare a bateriei, si se poate ajusta
rata de incarcare in orbita printr-o simpla comanda de la sol. Acest aranjament este adaptabil la
un numar variabil de panouri solare in diferite configuratii. Rezultatul este mai multa flexibilitate
in folosirea modulelor standard de panouri solare si baterii, ceea ce se traduce in reducrea
costurilor.
4.5.3 Control hibrid analog-digital
In schema de control hibrid o bucla de control cu banda larga pentru stabilizatorul de tensiune a
magistralei principale asigura un raspuns dinamic mai bun la tranzitia magistralei de putere, in
acelasi timp tinand EMI-ul
jos.
Bucla de control digitala este folosita pentru administrarea
functiilor secundare cand o banda ingusta este acceptabila. Un camp programabil de serii de porti
(FPGA) poate fi folosit pentru a comanda gunturile magistralei si pentru comanda starilor de
incarcare ale bateriei. FPGA-ul ia parametrii sistemului energetic, calculeaza mediile si
monitorizeaza schibarile majore astfel incat sa ajusteze qunturile si starile de incarcare ale
bateriei. Din acest sistem de control hibrid rezulta un raspuns bun de tranzitie a magistralei cu
flexibilitate
,
capacitate de reprogramare, lungime de banda, si simplitate in constructie.
4.6 Magistrala stabilizatafata de soare
Obiectivul constructiei este de a minimiza complexitatea, iar un concept evident este sa se
distribuie putere de la ambele surse
-
panourile solare si baterie
-
direct la sarcina. Acest tfansfer
de energie directa este cunoscut ca magistralo nestabilizata, tensiunea este stabilizata prin
controlul gunturilor in timpul iluminarii solare, si nestabilizat in timpul eclipsei. Din acest motiv
aceasta magistrala este cunoscuta ca magistrala partial stabilizata, sau magistrala stabilizata fata
de soare. Arhitectuara tipica a magistralei stabilizatafata de soare este descrisa in figura 4.10.
Diferenta dintre magistrala stabilizata fata de soare si magistrala complet stabilizata este in PRU.
Magistrala stabilizata fata de soare are stabilizatorul normal de incarcare pentru a stabiliza rata
de incarcare a bateriei in timpul iluminarii solare, dar ii lipseste convertorul de descarcare. In
schimb bateria se descarca direct in magistrala in timpul eclipsei prin intermediul diodei
'do,
care
nu se mai numeste
'dioda
de ocolire' ci
'dioda
de descarcare a bateriei'. Lasa doar descarcarea
bateriei, dar blocheaza orice curent de incarcare nedorit, lasand incarcarea in seama
convertorului de incarcare. Astfel bateria este disconectata de magistrala in timpul iluminarii
cand controllerul de gunt stabilizeaza tensiunea magistralei. Aceasta arhitectura ar fi benefica in
sistemele GEO cu mai multe baterii cand durata iluminarii este mare si durata eclipsei mica.
In aceasta arhitectura stabilizarea tesiunii este realizata prin cricuite de control a
gunturilor. Deoarece bateria este direct conectata la magistrala fara convertorul de descarcare,
tensiunea magistrale este aceeasi ca si tensiunea bateriei. Astfel tensiunea magistralei scadea
cand bateria se descarca in timpul eclipsei si creste cand se reincarca la iluminare. Variatia de
tensiune a magistralei este aceeasi ca variatia de tensiune a bateriei. O magistrala de 28-V
variaza normal intre 22 si 35V intr-o perioada de orbitare. In absenat stabilizatorului cu gunt,
tensiunea panourilor solare se va opri la punctul natural stabil de operare B in figura 4.4, care ar
fi prea mare pentru inceputul vietii si pentru cateva minute dupa eclipsa cand panourile sunt reci.
Raportul dintre tensiunea minima si maxima a magistralei fara controlul cu qunt se apropie de 3
in anumite cazuri in timpul misiunii, fata de
jumatate
din atat cu un control cu gunt.
Controllerul de mod comanda incarcatorul de baterie si gunturile cat este nevoie.
Programul de adminishare a puterii si energiei mentine echilibrulu energiei. Incarcarile necritice
sunt alimentate prin intrerupatoare si sigurante.
34
Omund
powrr umblllorl crbh
PEMS
= Power and Energy
Management Sohrare.
d(2) and d(4)
= bYPaaa
diodes, double and
quad
Battery
charge
regnrlator
Battery bus
iiii&, *ru'e and
quad
Figura 4.10 Arhitectura transferului direct de energie stabilizat fafd de soare
4.7 Complet stabilizat comparat cu stabilizat fata de soare
Constructia sistemelor de putere trebuie sa dea importanta egala in conditionarea si distribuirea
puterii de la panourile solare in timpul iluminarii cat si de la baterie in timpul eclipsei. Aceasta
presupune o problema de constructie dificila deaorece ambele surse de putere au caracteristici
fundamentale diferite. Panourile solare sunt natural o sursa de curent constanta a carei tensiune
este limitata de
jonctiunea
celulei fotovoltaice. Pe de alta pateu bateria este natural o sursa
constanta in tensiune cu rezistenta interna redusa funizand o tensiune stabilizata de aproape l0%o.
Are capacitate de curent si putere mare, iar marimea este determinata de necesarul de energie in
timpul unei eclipse. Totusi magistrala complet stabilizata isi gaseste locul in aplicatiile cu nevoi
energetice de peste 3kW, tipic GEO. Pe de alta parte magistrala stabilizata fata de soare isi
gaseste locul in aplicatiile cu nevoi energetice de cativa kilowati, tipic LEO.
Magistrala regulata fata de soare este simpla asadar mult mai faibila. Dar, aparatura
conectata la magistrala trebuie construita stfel incat sa opereze in variatii largi de tensiune,
aproape 25o/o injurul valorii nominale. Anumite echipamente cum ar fi tuburi amplificatoare de
unde purtatoare (TWTAs) ar putea sa accepte astfel de variatii, dar majoritatea celorlalte
echipamente cer un stabilizator de tensiune in punctul unde puterea este distribuita
echipamentelor. Magistrala stabilizata dupa soare salveaza costurile si pierderea de energie din
convertorul de descarcare. Totusi pierderea de energie in convertorul de descarcare a bateriei in
magistrala stabilizata si dioda de ocolire in magistrala stabilizata dupa soare se compenseaza una
pe alta.
Magistrala complet stabilizata ofera anumite avantaje cu costul complexitatii si fiabilitatii
potential reduse. Impedanta
joasa
de sistem poate crea variatii de tensiunea din cauza cuplarii
incrucisate intre componentele echipamentului. Aceasta ar putea sa creasca interferenta
electromagnetica in particular in modul diviziunea in timp cu acces multiplu (TMDA). Totusi
avantajele unei magistrale complet stabilizate sunt urmatoarele:
o
Cost si masa redusa a bateriilor deoarece permite mai putine celule de baterie de
capacitate inalta
o
Cost si masa redusa a panourilor solare deoarece nu exista problema agatarii bateriei,
lucru ce implica supra dimensionarea panourilor cum este descris in Capitolul 13. Se
salveaza tipic intre 7 si l0o/o, iar in anumite cazuri panda 15-20%.
o
Cabluri de distributie a puterii mai usoare, deoarece magistrala functioneaza la tensiune
constanta. In contrast magistrala stabilizata dupa soare cere cabluri mai grele pentru a
transporta curent de intensitate mare la tensiune redusa la sfarsitul eclipsei
35
o
Convertoare de putere cu masa redusa, deoarece sunt alimentate cu tensiune constanta.
In magistrala stabilizata dupa soare daca aparc agatarea bateriei la iesirea din eclipsa, curentul de
pe magistrala poate fi in teorie cu 60%o mai mare decat pe o magistrala complet stabilizata.
Totusi din cauza incarcarii termale reduse in timpul eclipsei si disponibilitatea puterii
inmagazinate, agatarea in echinocfiu nu este o motivare de constructie. Solstitiul de vara este o
perioada mai critica cand magistrala se agata de o baterie complet incarcata, limitanda
supradimensionarea panourilor cu 10-15%. Supradimensionarea poate fi redusa mai mult prin
reducerea incarcarii pe incalzitori.
Cablurile ce leaga doua componente sunt construite ca sa limiteze caderea de tensiune
sub incarcarea maxima de cureant. Caderea de tensiune permisa depinde in principal de
tensiunea magistralei, si poate fi de la 100 la 500mV intr-o magistrala de 28-V, si I pana la 2V
intr-o magistrala de 120-V. Magistrala stabilizata dupa soare necesita conductori mai grosi
pentru a limita caderea de tensiune la curent mare in sfarsitul eclipsei. Pentru o capacitate de
putere de 5-kW cablurile de distributie a puterii, incluzand scutul metalic si diferiti conectori, ar
putea sa cantareasca de la 20 pana la 30kg intr-o magistrala stabilizata dupa soare si 15-20kg
intr-o magistrala complet stabilizata.
Cotrollerul incarcarii de putere(LPC) furnizeaza o interfata intre magistrala EPS si
amplificatorul de radio frecventa (RF) a incarcarilor pe comunicatii. Scorul iesirii al LPC este
inte 50-500W. In general are un prestabilizator si un convertor intrerupator de mod daca
magistrala este stabilizata fata de soare, sau un stabilizator liniar daca magistrala este complet
stabilizata. Eficienta LPC-ului este intre 90 si 98% depinzand de constructie. Totusi pentru
comparatie intre scorurile de putere eficienta sa este cu 2Yo mai mare pentru o magistrala
complet stabilizata decat pentru o magistrala stabilizata fata de soare, si masa LPC-ului este mai
mica cu 2 pana la 4glW de iesire.
O magistrala complet stabilizata ofera in generala specificatii directe asupra sistemului de
putere, interfata simpla, flexibilitate in operarea pe orbita, suprasarcina autonoma si control la
intrare in eclipsa, testare simpla la capatul utilizatorului. La niveluri de putere mai sus decat
cativa kilowatti, fumizeaza si eficienta mare, masa redusa si cost total redus la nivelul sitemului
energetic sau la nivelul satelitului. Pe de alta parte are nevoie de un convertor de descarcare.
Acest lucru poate fi scump, deoarece fiecare lucru de echipament are un cost debaza asociat cu
constructia, documentatia, controlul calitatii si testare.
Magistrala complet automata ofera o mare flexibilitate in alegerea celulelor bateriei. Pot
fi alese celule mai putine de capacitate mare, deoarece tensiunea bateriilor poate fi oricare in
limita de lucru a convertoarelor de incarcare si descarcare. Acest lucru reduce costul bateriilor si
amprenta selectand una dintre celulele de capacitate standard amper-ora ce echivaleaza cererile
exacte ale magistralei. Pe de alta parte scorul celulei amper-ora necesar intr-o magistrala
stabilizata dupa soare ar putea sa cada intre doua celule standar, fortand astfel inginerul
constructor sa selecteze celula de capacitate mai mare, costand mai mult in masa si in bani.
Figura 4.I I Arhitectura cu urmarire de vdrf de tensiune pentru o misiune cu variatie mare de flux
luminos qi de temperaturl
?A
4.8 Magistrala cu urmarire de varf de putere
Panourile solare genereaza mai multa
pure la o tesiune mare la inceputul vietii si cand sunt reci
la iesirea din eclipsa. Puterea maxima poate sa fie extrasa daca tensiunea magistralei este variata
o data cu anii de lucru si in functie de temperatura. Totusi incarcarii ii trebuie fiimizataputere la
aceeasi tensiune, in general mai mica decat tensinea de producere a puterii maxime a panourilor
solare. Un regulator corespurzator intre panourile solare si incarcare, cum este descris in figura
4.1l, remediaza discrepanta dintre tensiunea de putere maxima produsa si tensiunea de incarcare
constanta. Tesiunea de intrare a regulatorului inseriat este mentinuta la maximul de putere
produsa cu ajutorul urmaritorului de varf de putere, si tensiunea de iesire este mentinuta
constanta variind rata de lucru dupa cum este necesar. Urmarirea de varf de putere este activata
numai cand bateria trebuie sa fie incarcata sau cand necesarul de sarcina depaseste productia
panourilor solare. Alfel excesul de energie este lasat pe panouri crescand temperatura acestora.
Releul bateriei este deschis cand bateria este complet incarcata.
Controllerul electronic al urmaritorului de varf de putere (PPT) simte varfrrl de putere in
unul di felurile urmatoare:
o
Puterea celulelor solare
-
produsul dintre tensiune si curent
-
este in continuu calculata in
transmisa urmaritorului de varf de putere. Tesiunea de operare a panourilor fiind
schimbata pana cand se gaseste varful.
o
Asa cum se vede in Capitolul 8, impedanta statica si dinamica a magistralei sunt egale in
magnitudine la varf de putere. Un val mic este injectat in magistrala panourilor solare si
impedenta dinamica dV/dI si impendanta statica V/I sunt in continuu masurate.
Tensiunea magistralei este potrivita astfel incat ambele impedante sa fie egale.
.
Raportul dintre Vmp si Voc pentru orice panou solar este aproximativ constant, sa zicem
K( tipic intre 0.7 si 0.75). Voc al unei celule de panou solar este mentinut in acelasi mediu
in timp ce tensiunea panourilor solare principale este montorizata. Tesiunea de operare a
panourilor solare este ajustata la KVoc pentru a extrage puterea maxima.
Bucla interna de control a tensiunii rcgleaza tensiunea de iesirea a panourilor solare la valoarea
de referinta de la cotrollerul PPT. Schimband aceasta valoare de referinta la intervale regulate,
controllerul PPT schimba punctul de operare al panourilor solare. In fiecare interval de timp PPT
calculeaza panta de putere a panourilor solare inmultind tensiunea cu intensitatea. Daca panta
este pozitiva PPT creste referinta pana cand observa o panta negativa, si vice versa. Astfel
punctul de operare al panourilor solare se afla landa varful de putere unde panta de putere este
zero.
Stabilizator de putere SA de inalta performanta
o
Urmarire de varf de putere la<l%o din Pmax
37
o
Eficienta in stabilizare>96%o
o
Pent ruput eri > 1500W
o
Variatia incarcarii de la 300 la2200W
Controlul sarcinii pentru viata extinsa a bateriei
o
Autonom prin Metoda V/T
o
16 limitatoare de tensiune comandabile EOC
( Compensate termic si electric)
Redundanta explicita
.
4 pentru 3 stabilizatoare de tensiune
o
Controlul puterii si incarcarii
o
Piro electronica
o
Magistrala seriala de date RS 485
Figura 4.l2Unitate de stabilizator de putere cu urmaritor de verf de putere
(Sursa: Dornier Satellitensysteme Gmbh, Daimler-Benz Aerospace. Cu permisiune)
Structura PPT este util[ in urmatoarele aplicalii, unde greutatea adilionali, pierderea de energie
qi costul adaugarii unui asemenea ansamblu poate fi
justificat:
o
Mici satelili ce nu posedl suspensii giroscopice pentru fixare, astfel incAt panoul solar
nu este intodeauna orientat catre soare
o
Satelifi avdnd radiafia solara gi temperatura panoului ce variazd pe o scari mare,
indirect variind tensiunea panoului
Pe orbita
joasi
a Pimdntului, unde acumulatorul trebuie sa fie incircat intr-o perioadd
scurti. PPT permite ca maximul de energie sI fie captata pentru mai multe minute dupi fiecare
eclipsi cdnd panoul este rece. Arhitectura ftr6 particularitatea PPT, cum ar fi o retea DET, ar
pierde o cantitate semnificativ6 de energie precum este aritat in Figura 4.13. Dacd sistemul DET
a fost frcut si dea energia necesard la o
jumltate
de iluminatie la EOL, energia pierdutd ar fi CD
watti la EOL iluminafie totall, BD watti la BOL iluminalie total6 qi AD watti la EOL iluminalie
totali pe un panou rece. Modelul PPT elimind aceasti pierdere utiliz6nd toatl puterea ce poate fi
generati.
0
Voo Voltage
FIGURA 4.13 Puterea pierdut6 in arhitectura cu transfer direct de energie in anumite condilii.
EOL lull cun coid r
BOL ful g.in
. \
EOL fuI
38
Avantajul principal ale determindrii maximului de putere este faptul cd maximizeazd
puterea de iegire a panoului solar in fiecare moment gi nu necesiti regulatorul shunt gi regulatorul
de inc[rcare a acumulatorului. Pe de alti parte aceasta duce la o eficienf[ slabiti a sistemului
datorita energiei folosite de convertorul determindrii maximului de putere. Deseori, din cauzd cd
aceastd pierdere este disipati induntrul navetei spa{iale, influenteazd negativ sistemul termal.
PPT poate avea trei configurafii: serie, paralel qi serie-paralel cum este atdtat in Figura
4.14. Configurafiile serie-paralel aduc un beneficiu mai bun eficien{ei sistemului datorit[ faptului
cd intrarea gi iesirea conversiei de putere, este procesati de un singur convertor pentru toate
modurile operafionale, precum s-a observat in Tabelul 4.1
Un altgoritm PPT a fost dezvoltat gi testat folosind doar informatia dat[ de tensiunea
panoului solar, ddnd controlul determinirii flrd sd foloseascd senzori de curent. Aceasta rezulti
intr-o mici variafie de curent, prin urmare o filtrare mai usoar[ a capacitorilor re, prin urmare o
filtrare mai usoard a capacitorilor refelei
(a) Sedee confguralion
lf
a*rry
(b) Pareilef configuretbn
+
(c) Sedes-pareiel cortrglratbn
FIGURA 4.14 Opfiuni de incdrcare gi descdrcare a acumulatorului in arhitectura
determinlrii maximului de putere
Tabelul 4.1 Modurile operafionale ale regulatoarelor de descdrcare a acumulatorilor in
lel a si lui PPT con ta a slstemu
Mod Reeulator in serie Incirc[tor
acumulator
Descdrcdtor
acummulator
Eclipse
PPT descircator
(iluminafie parfiall)
PPT inclrcator
(iluminafie total[)
Incircare minimd
off
PPT
Reguleazi refeaua
Reguleaz[ reteaua
off
off
PPT
incircare minimd
Retea regulati
Refea regulati
off
off
39
4.9 Negocieri Structurale
Un prim criteriu de alegere intre diferitele tipuri de arhitecturi este greutatea total6,
eficienta qi costul sistemului. Tabelul 4.2 insumeazi schimburile intre arhitecturi variate
,
cu cele
mai bune aplicafii. Ultima seleclie de arhitecturd depinde de detaliile specifice misiunii. Totugi,
experienfe din trecut indica faptul ca arhitectura PPT este in general avantajoasa pentru satelili
mici de orbit[
joasl
sau iregulari avdnd o necesitate de putere mai micb de 500 W. Pentru valori
intre 1000 qi 3000 W, arhitectura solar-regulati de transfer direct de energie este cel mai probabil
avantajoas6. Pentru nivelele de putere ce depaqesc 5000 W arhitectura ce reguleazi transferul de
energie direct este avantajoasd. Deqi magistrala regulati necesitd echipament adilional, greutatea
adifionat6 este compensatd prin eliminarea convertoarelor gi regulatoarelor in incdrcdturi.
Deseori, decuplarea designului bateriei de la tensiunea panourilor solare gi operand sistemul la o
tensiune constantI optimizeazd folosirea panourilor solare. Tensiunea bateriei este ales sa
optimizeze numarul de baterii in cea mai economic[ capacitate.
Tabelul4.2 Pros si diferitelor cons a olrenteror structun sl aDllcalla lor oDtl
Sistem Solar-regulate Total-regulate Determinarea
maximului de putere
GPT)
Pros Transfer mqre de
putere
Si
eficienld de
la panoul solar
Si
baterie la tncdrcare
Nr. scazut de
componente de
sistem
Tensiunea de intrare
bine reglatd la toate
tncdrcdrile
Mai simplu, mai usor
Si
cu convertoare de
tncdrcare mai
eficiente
Nu necesita regulator cu
sunt
Si
regulator de
tncdrcare baterie
Foloseste maximum de
energie solard incidentd
Cons Convertoare de
tncdrcare mai
complexe
Posibilitatea de
latch-up a bateriei
Necesita mai multe
convertoare de putere
Pierderi de putere in
serie tntre baterie
Si
tncdrcare
Eficienld mai scdzutd
decat DET lo EOL tr,
multe cazuri
Mai multd disipare de
coldurd tn corpul
navetei spatiale
Cele mai bune
aplicalii tn
misiuni cu aceste
cqracteristici
Mici variatii la
tncdrcare
Mici varialii la
iluminare pentru
majoritatea
perioadei de soare
Incdrcarile necesitd
reglarifine
Varialii mqri de
tensiune a/e
panourilor solare la
iesire
Varialii mari
qle
panourilor solare la
primirea de energie
(iluminare) pe durata
misiunii.
Arhitectura PPT este mai potrivit6 pentru satelilii LEO avdnd perioade de lumina solara
relativ scurte. Deasemenea se foloseste in misiuni cu o mare variatie in fluxul solar, temperatura
panourilor solare, gi unghiul soarelui in satelili ce nu au suspensii giroscopice pentru captarea
razelor solare. Face cea mai avantajoasi utilizare a panourilor solare in asemenea misiuni.
Adilional cu arhitectura DEP gi PPT descrise mai sus, unele navete spafiale folosec
arhitecturi hibrid, cum ar fi doui relele de putere, una regulated gi cealaltd solar-regulatd.
Inclrcarea bateriei de la un panou solar gi nu de la o refea principald reprezintd" o alt[ posibilitate.
l i l ma
40
Structura cdtorva reJele de pe navetele spafiale folosite in prezent sunt descrise in
secfiunile urmitoare.
4.10 Stafia Spafiali Internafionali cu Refea de la 160 la 120 V
Stafia Spalial6 Internafional5 este cu adevarat cea mai mare gi mai complexi structuri
spafiall construiti vreodatii cu 16 parteneri internafionali. Ansamblul complet iratat in figura
4.15 cantareste 453 de tone gi spafiul total din interior al celor sase laboratoare egaleaza pe cel
ocupat de dou[ avioane Boeing 747.Este mai mare in inilfime decat o cladire de 30 de Jtaje gi
ma.i.lat decdt lungimea unui teren de fotbal. Atitudinea este controlatd cu marji de eroare de l
" gi
stabilizara la o ratd mai mici de 0.1"/s. Este situati pe orbita
joasd
a Pamantului intre 335-500
km, inclinata cu 51,6' cu o perioad[ de 90-min a orbitei gi 35-min eclips6. Experimentele
planificate pentru laboratoare au ca scop marirea intelegerii omenirii in:
o
Planeta Pimint vintalizilnd.T1o/o din suprafala sa
o
Expunerea pe termen lung a oamnilor la micro-gravitate
o
Producerea de noi medicamente gi materiale
Precum in cazul celorlalte programe spafiale, cum ar ft aterizareaomului pe Lun[, produsele
secundare rezultate ln urma tehnologizarii
si constructiilor insi
. . r . ; r . i , . _: . . L . . ; :
Y. -
: . " , :
. , 0' " - * l , f r { ; * f f i
i sunt beneficiile aduse.
- i t t . i l
NASA ilUstEconcF[ur
Figura 4.15 Stafia SpafialdIntemafionald (ISS) cu vedere a panourilor solare gi a altor module
^
SistemuldeputereallSS genereaza l05KWfolosindpanourisolarecuoarie
de4046m2.
In timpul eclipsei incdrcarea se face cu ajutorul a 38 de baterii de tipul 8l- Ah NiH2 care sunt
baterii bidirectionale ce se incarcd gi se descarcl cind circuitul este activat sau dezactivat. Are
doud sisteme de alimentare interconectate; cel de l60ll20-V construit de US qi cel de 120/Zg-y
construit de Rusia pentru a alimenta modulele US, European gi Japonez. Figura 4.16 reprezintd
41
blocul functional al sistemului american (US) incluzdnd convertorul cu interfala Ruseasca de
alimentare. Sistemul US este descris mai
jos.
Panourile solare se compun din patru module (aripi) pentru un total de 76kW putere in
regim nominal gi mai mult in condilii favorabile. Fiecare aripd se compune din dou[ portiuni
plate sub{iri
linute
sub presiune pe fiecare parte de o coloana pliabi5 centralS. intregul ansamblu
se rotegte cu un unghi
p
al giroscopului, ceea ce asigurl o axa de rotafie pentru captarearazelor
solare. O a doua ax[ de rotafie ortogonald este dati de unghiul a al giroscopului, unde intregul
panou solar se conecteazd la celelalte portiuni ale stafiei. Sistemele de 76kW (american) gi cel de
29kW(rusesc) insumeazd o capacitate totald de l05kW a ansamblului. Fiecare din cele patru
module e constituit din 82 serii de cate 80 8x8 cm celule PV qi acoperit cu o fibr[ de sticld
protectoare impotriva particulelor incdrcate din spafiu. Celulele PV sunt silicon transparent cu
14.5o/o EOL gi eficienfi timp de 15 ani. Circuitul imprimat al modulului este Kapton/cupru
/Kapton laminat sudat fiecarei celule pentru a asigura o serie de interconectiri pentru ansamblu.
Fflmrry
iEroonfiry
dndbutloni dhilbutlon
Itrotae voc
i t
i r9.1 kw
12E.r79 V
21.8 kW
+'
21.9kW
23.9kW
+
233kw8
To
Russlan
loade (l
)
To U.9.
hads
(1
)
See fig- 5 for corcqponding corrnc-trcn
pcinle ard FGB anfr'rec{ure
+ Sunlit paiod (ctrargirq)
.
5'4.9 (mininum)
+ Edlpse ptud (dschaing)
36.5(madm;m)
-
Amedcsn.to R.ndan Converler [.]rit
-
Batter*lg
-
Battry Charge/Disdrarga Unil
-
DC $rritchlrg Unil
Mein Bus Swilching Unl
-
Rusdanto-American Conw?ter Urdt
Femole Foiler Confollsr Module
-
Sequentiel Shunt Unit
Figura 4.16 Sta{ia SpafialdIntemafionalb, diagrama canalului de putere
Diode de deviatie paralela sunt folosite la fiecare 8 celule pentru siguranfd in cazul deteriorarii
unei celule gi pentru a evita lncalzirea data de curentul in sens invers in timpul de umbri
prelungitd. Unita{i Shunt Secvenfiale (SSUs) dispuse pe panoul solar opereazlla o frecventa de
20-kJtz
Localizarea soarelui este facut[ de unghiul
B
al giroscopului pi urmarirea acestuia in
orbit[ este facut[ de o derivd c
Ai
inele de rotire. Pentru intensitafi ale curentului necesar staiei
spaliale, inelele de rotire asiguri performanfa unui transfer superior de putere fafi de inelele cu
contact prin frecare ce pot aluneca, precum este descris mai departe in capitoluil 22.
Tensiunea I panoului solar la iegire este de 160V, ceea ce reprezintl cel mai mare
tensiune ce poate fi folosit in orbita
joasl
a Pamantului avand in vedere potenfialul de arc de
plasml gi/sau scurgera de curent. Cei 160 V sunt transformafi in 120 V folosind un convertor cc-
cc (DDCUs), fiecare estimat la 4.25kW, pentru utilizare inauntrul modulelor. DDCUs fumizeazd
capabilitatea limitarii curentului 150% pi o izolare de 20 dB intre punctele de generare gi
punctele de distribu{ie pentru siguranfa personalului.
42
Suprafafa panoului solar gi a tensiunii opera{ionale sunt mai mari decat la oricare altd
navetd spatial[ cu care s-a zburat pdna acum. Agadar, existenfa unui singur punct de masl pe ISS
in high plasma in LEO constituie o problem[ de arc. Pentru a predntampina formarea de arc, un
dispozitiv numit contractor de plasmi localizat in ansamblu
qeeazd
o darl de gaz xenon ionizat,
care se comportd ca o punte conductoare intre stafie gi plasm6. Protejazd panoul gi alte suprafele
constructive din stafie impotriva arcelor, ciupirilor qi eroziunii.
Bateria este facut[ din 48 de baterii mai mici (battery pack), fiecare cu 38 celule 8l-Ah
IPV NiH2, intenlionate pentru 5 ani (40000 de cicluri incdrcare/descircare) la o ratd de
descircare de 35o/o (DOD), deqi DOD operafional actual esteaproximativ l5Yo. Cu doui baterii
conectate in serie tensiunea bateriei variaza intre 95 qi l15 V. Inlocuirea bateriilor se face la
fiecare 5 ani pentru a asigura limita de putere. Datoriti perioadei de 15 ani de operare a stafiei,
inlocuirea bateriilor odata la 5 ani constiuie costuri recurente semnificative. incdrcarea maxima
este de 50A
,care
scade la 40,27,10 qi 5 A, ajungand in final la I A rati de incdrcare. Nu sunt
folosite diode de deivere in nici o direcfie, dar celulele sunt potrivite apropiat. O celul[ deschisa
va face sa se piardd un intreg sir de baterii. Temperatura de operare este in
jurul
a 0 pAna la 10
' c.
Protecfia la schimbare qi defecteste obfinuti prin controloare de la distantl solid-state de
putere (RPCs) in sase rate de la 3.5 la 65 A in amdndoud designurile cu limitare gi nelimitare de
curent. RPCs trec prin diferite stdri de supra-curent, supra- tensiune, gi sub-tensiune pentru a
izola greqelile cat mai bine posibil. Controloarele solid-state de putere (SSPCs) asigurd
comutarea gi proteclia. Ele se reseteazd automat la incdrcari critice qi r[mdn active la inclrcari
non-critice. Protecfia la defect coordonat in sens invers la segmentul de 160 V se obline prin
comutatoare mai mari de retea principalE (MBSUs) contindnd un izolator de refea de la distanf[
(RBI). RBl-urile sunt in esenll comutatoare mari capabile sa intrerupd pdnd la 350 A de c.c. in
urma unei defecliuni.
Stabilitatea sistemului energeetic reprezint[ deasemenea un motiv serios de ingrijorare
datoritd faptului c[ incircirile de pe stafie se schimbd constant pe masurd ce noi experimente
stiinfifice sunt aduse la bord. Ca rczultat, impedaninclrcdrile de pe stafie se schimb[ constant pe
masurd ce noi experimente stiinfifice sunt aduse la bord. Ca rezultat, impedanfa la ieqire a
DDCUs qi caracteristicile de intrare a incircarilor au fost facute sa asigure stabilitatea cu fiecare
combinatie a incircarilor agteptate. Criteriul de stabilitate in cazul diverselor combinalii de
incircare sunt prezentate in Capitolul 14.
O ierarhie redundantl de calculatoare legate prin refeaua MIL-STD-1553 contoleazi
sistemul energetic al ISS. Calculatoarele controleazd autonom multe functii precum determinarea
poziliei soarelui, inclrcarea acumulatorilor, qi controlul termal. Balansul Fluxului de putere intre
segmente majore ale staliei este coordonat de catre comanda on-board qi sistemele de control,
care deasemenea dau interfa{a de control intre segmente.
Planuri viitoare de dezvoltare a tehnologiei de pe ISS care tin de sistemul energetic
includ: (l) ?nlocuirea celulelor solare de silicon cu panouri GaAs pentru a mari eficienla
conversiei, (2) folosirea ciclului de descircare rapidi a acumulatorilor NiH2, qi (3) folosirea gi
stocarea energiei volante pentru a mari energia specific[ semnificativ.
4.11 Refelele mari a sateli{ilor de comunicare
in perspectiva reducerii costurilor gi a timpului de livrare, toti marii producatori au dezvoltat
refele standard, care pot satisface cereri variate de putere fard a face prea multe schimbari.
Refeaua standard, ins[, are un grad de flexibilitate care ii permite si se adapteze dacd gi cdnd este
nevoie sI satisfac[ specificaliile unui client. Cdteva astfel de re{ele standard disponibile in
prezent pentru satelilii de comunicare sunt descrise pe scurt mai
jos.
43
4.ll.l Re{eaua 100-V
O relea DET standard regulatd total operdnd la l00V c.c este oferitd de catre Boeing Satellite
Systems av0nd numele de catalog BSS-702TM. Structura sistemului energetic este ardtata in
Figura 4.17. Refeaua BSS-702 este o retea cu dubli tensiune, primar av6nd 100 V c.c. pentru
echipament de putere mare qi secundar de 30V c.c pentru componentele de putere mic[.
Foloseste un acumulator NiH2 gi celule solare de silicon cu tripli
joncfiune.
Un sistem electric
cu propulsie ionici pebazd de xenon este folosit pentru intrelinerea N-S a stafiei gi este alimentat
de la reteaua 100-V.
Dupd fiecare descbrcare a acumulatorului, funclia de bazd a oricdrui sistem de incircare
este sa aduca acumulatorul la cel mai mare SOC posibil cu o cantitate minimd de supraincircare.
in releaua BSS-702, aceasta este obfinutd prin eiecutarea urmatoarelor funclii de monitorizarea
bunastarii qi mentenanlei:
f l - - - . . .
F
100 v primary bue
6Cmda.y bus
Figura 4.17 Structura relelei 100-V regulatd total
monitorizarea gi procesarea inregistririi senzorilor de tensiune ai acumulatorului, ai
curentului, ai temperaturii qi aipresiunii.
controlul temperaturii pentru a preveni supraincdrciri neglijente.
controlul in mod autonom al ratei de inc[rcare schimbdnd intre ratele de inclrcare
ridicat, mediu qi scazut asa cum este nevoie in diferite sezoane.
Reglarea polarizlrii acumulatorului pentru a compensa degradarea tensiunii in
celulele NiCd gi cresterea de presiune in celulele NiH2.
Detectarea qi raportarea condiliilor de SOC scizut
Fiecare acumulator este construit din mai multe parti care s[ distribuie masa qi caldurd
asa cum este nevoie pentru a echilibra planul general al navetei spatiale. Fiecare parte are
incalzitoare excesiv,circuit reconditionator de senzori de bunastare gi celule cu diode de devialie
in cazul defectarii celulelor. Senzorii monitorizeazi tensiunea celulelor, presiunea, temperatura,
devialiile gi recondilionarea stlrii telemetriei circuitului.Celulele de Nih2 au 5.5 inch diametru qi
sunt dispuse vertical cu electrozii pe dou[ parti separate.
Panoul solar urmare$te soarele pe o singurb axi, asadar ca varia{iile sezonale in
generarea de energie pot fi mai mari de l|Yo pe an. Design-ul original al panourilor solare a fost
de tip concentrator cu reflectoare solare canelate delaungul celor doui parti ale aripii cu
a
a
PPOU 1 PPDU 2
44
substraturi PV(foto-voltaice) de GaInP2/GaAs/Ge. Dupa ce s-a suspectat probleme datorate
inclrcaturii prea mari, suprafelele au fost inlocuite cu un panou clasic plat.
Incdrcarea este fie cu protecfie la fuzionare fie frrd sau schimbatd de un comutator sau un
tranzistor, depinzind de magnitudinea curentului qi de natura incdrclrii.
4.11.2 Refeaua 70-V
O relea DET standard regulati total oper0nd la 70V este oferitl de Lockheed Martin Space
Systems cu numele de catalog A2100TM. Din cei 16 sateli{i comerciali contractafi in 2002 gi in
prima jumatate
a lui 2003, cinci au optat pentru ,{2100. Este disponibil la o putere de 15kW, dar
poate fi reglat sa ajungd pdna la 20kW folosind celule PV GaAs cu multi
joncfiuni.
Structura
sistemului energetic este descrisi in Figura 4.18. Suprafaqa ce capteazd soarele este constituitd
din panouri cu Si, GaAs say celule PV cu multi
joncfiuni,
asa cum este necesar pentru atingerea
nivelului de putere cerut. Fibra de sticli ce acoperd celulele PV este inveliti cu oxid de indiu qi
staniol (ITO) meniti sa elimine formarea de arce datorate descSrcirii electrostatice (ESD).
Substratul in forma de fagure este invelit cu un compozit din epoxid de grafit care castig[ masi
in fala celui de aluminiu. Bratele gi bucla de cuplaj sunt facute din aluminiu sau grafit. Un sistem
de acfionare a suprafefei solare(SAD) pe fiecare aripa a panoului solar cu motor cu bobinaj
excesiv asigurl o margine ridicati a cuplului in cazul in care o migcare brusci este necesard.
Inelele cu curele pentru putere gi semnal sunt in secfiuni separate.
Bateriile sunt facute din celule de NiH2 asamblate in doi acumulatori pentru energia
necesara incdrcarii.Convertoarele de putere ale acumulatorilor in PRU pot fi direcfionale (rezisti
gi maregte separat), sau bidirecfionale dac[ este avantajos. Convertoarele incdrcdtoarelor au rate
multiple de incdrcare. Acumulatoarele au zone multiple de control al caldurii pentru a menfine
temperatura doriti cu exces de senzori de temperaturi gi presiune. Pentru protecfia celulelor
deschise, un comutator care se activeazd termal este de preferat folosirii unei diode de devialie
deoarece aceasta da rezultatul unei mici pierderi de putere. Recondifionarea este consideratd
inutili pentru acumulatorii NiH2. Totuqi, dac[ specificaliile o cer, rezistenfe sunt conectate de-a
lungul intregii baterii, sau de-a lungul unei secliuni a bateriei sau peste fiecare celuld. in prima
opfiune care este cea mai eficace din punct de vedere al masei, dou[ rezistoare paralelesunt
prima dat[ comandate de-a lungul bateriei. in vreme ce tensiunea bateriei ajunge la 1.0 pe celulS,
rata de descdrcare este micgoratd prin decuplarea unuia dintre rezistoare pentru a evita inversarea
tensiunii in celule. Rata de inc[rcare este de-asemenea opriti in cazul atingerii unui maxim de
putere in relea put de o descrestere a tensiunii.
i.PFU
*
Powet Flagulation Unit
'
BPC
-
Bktlrecrbnal Porysrconveftor
SPO
-
thqla tulnt Gound
: HEP
-
Mdn Enable Plttg
.,FBA
-
Fueo Box AsomblY
, SAS
-
Solar AnayShunt
'
FCU
-
Powor Contfol L*l]l
Figura 4.18 Structura refelei 70-V total regulatl
45
Bateria opereazd nominal intre
-5
pi 0
"C
in timpul perioadei de inclrcare. Totugi
temperatura sa creste la aproximatv 20
"C
la sffirgitul celei mai lungi eclipse. Gradientii permigi
de la celula-la-celula qi baterie-la-baterie sunt de 5 pana la 10
'C.
Localizdnd bateria in afara
corpului navetei spafiale poate fi un avantaj prin faptul ca se menfine temperatura intre 0 gi 5
'C
in timpul peroadei de inclrcare. MEP reprezinti modulul de activare a prizei bateriei.
Dispozitivul electro-exploziv (EEDs) pentru punerea in actiune este alimentat direct de la baterie
conectdndu-se la cea de-a22-a celuld gi este protejat de cartuge siguranfd activate de EED.
Ansamblul relelei energetice principale asiguri distributia incircirii, a senzorilor de
curent, a senzorilor de tensiune gi a filtrului retelei. Sala cu cutii de siguranfd asigura protecfie pi
de-asemenea intrerupatoare pentru a controla incircarea refelei atunci cdnd este nevoie. Supra-
tensiunea gi sub-tensiunea tranzitorii urm6nd unei perioade mari de inc6rcare, cum ar fi formarea
unui arc
jet (>4 kW total), sunt analizate individual pentru a asigura contracararea varia{iei
curentului in refea.
In refeaua 42100, echilibrul de energie este gestionat prin controlarea a doui baterii
independent in urmatorii pasi:
o
Folosind telemetria de curent, se determina inclrcarea gi descdrcarea totalE a
curentului bateriei
o
Determinarea tensiunii qi presiunii celulei
o
Estimareaprogresuluiincirc6rii
o
Controlul ratei de inc[rcare a bateriei
o
Daci temperatura bateriei depaqeste o limita stabilitdm se reduce rata incarlrii
o
A pierde din inclrcare daca descircarea bateriei scade sub un anumit nivel
o
Asigurarea inc[rcirii in paralel sau secvential a bateriilor
o
Prevenirea deconectarii tuturor convertoarelor de putere a acumulatorului.
o
Furnizarea controlului total de la sol
Protecfia retelei la sub-tensiune sub o anumiti limitl este asigurati comanddnd gi
inchizdnd convertorul de putere al incirciturii. inclrcarea la umbr6 poate fi activati doar printr-o
comandd de la sol.
Un shunt este conectat peste fiecare circuit solar. Comutatorul guntului va fi ori inchis ori
deschis. Comutatatorul de deschidere qunteazi puterea la sol, in timp ce comutatorul de inchidere
alimenteazi refeaua. Regularizarea doriti a re{elei cu o bunl solufionare este menlinuti prin
folosirea unui gunt activ. O astfel de configurafie minimizeazl de-asemenea variafia tensiunii in
retea.
4.11.3 Re{ele sub 50-V
Refelele standard de 42.5-Y total regulati qi de 28la 42.5-Y solar regulati aparfindnd de
British Aerospace au fost folosite pe multi mici satelili. Producatorii U, pe de alta parte, oferh
refele de 28-V total regulati qi de 22la 35-V solar regulati pentru satelilii mici ce necesiti o
putere de inc6rcare de sub cdfiva kW. O asemenea relea ofertati de Daimler-Benz Aerospace
este inftfiqatl in figura 4.19.
f
46
SA porer =
1.1to2.Olttrt/
30to42V
I
:
Ilbere co.f,rHrb
Scrialdah h.e
2 x I EED's
Fover disblill*m
(3O0 b 22OU/V O t4TE23if'
$bandoorw.
Hoadt &8
D&Cpr l m. &r cd.
Muliile poww rclurrr
18TC heEtcrs
s
\
SAS pounr
Unlta
SAAtrI Sole"rArrsywhg t
SI/WA SolarAnuyWing 2
SADA SolarArryDriroA,seinHy
EAf N|ctel F{frognn EetEry
FCU Forver Condltlor{ng Unit
SCEn+ptt
On.gmund conditiontng
FICUnE 4'19 Sun-regutated low voltage bur architecturp. (sourccr
Dornier SatellitensysEme Gmbtu Dajrnler-Benz Aencspace, With pe6irsiur.)
4.12 Refele pentru sateli{i mici
Urmatoarele caracteristici ale sistemului energetic sunt tipice pentru stelifii mici:
o
Un panou solar ce converteqte o intinsl suprafatd de flux solar gi temperaturl cu o
mare amplitudine in caracteristiceile I-V
o
Structura determinatorului maximului de putere qi inexistenfa suspensiilor
giroscopice de urmarire solarI
o
Panouri solare montate direct pe corp ori trei sau patru panouri plate cu substrat de
aluminiu de l-2 mm cu izolalie qi fibra de sticli optimizatS. Sau, panouri solare
flexibile cu substrat de tip "imbrlclminte" c0ntErind aproximativ 5o/o din suprafafa
rigid[.
o
O baterie, daca este permis, altfel dou6; NiCd sau NiH2; amandoul sd aibd o istoric
de increderea in ceea ce priveste zborul.
La inceput micii satelifi erau stabilizafi prin rotire, avdnd structura de forma unei tobe pi
acoperitd cu celule PV pe toatl suprafala. O asemenea configurafie folosea celulele ineficace;
datoritl faptului c[ folosea mai pufin de o treime din celulele PV pentru generarea de putere la
orice moment. Navetele spafiale de astizi defin control al atitudinii pe trei axe cu celule solare
instalate pe panouri plate orientate normal la soare.
PPT este cel mai potrivit pentru a fi o structuri comund pentru un numar de mici satelili
pentru o varietate de misiuni. Design-ul poate fi modular gu adaptabil frri refacerea modelului,
astfel av0nd un pref mai mic. Unitatea de control a puterii maximizeazd energia trimisl refelei
prin faptul cd face ca panourile solare si funcfioneze la maximul de putere pe o scard mare de
temperaturd, inclinafie solari gi intensitate luminoasd. Sistemul de urm[rire, aditional la
flexibilitatea sa, nu disipeazi energie asociat cu regularea guntului inauntrul navetei spafiale.
Ajusteazi ideal funcfionarea panoului solar dupi necesitate, astfel l6s0nd excesul de putere pe
suprafafa panoului.
Un PPT care a zburat cu succes a avut schila in asa fel incdt a putut fi modificat usor
pentru a acomoda alte misiuni.
Panoul solar urmareste in continuu soarele folosind o derivi a suprafe{ei solare. Celulele
PV pot fi ori de 8 mil sau 2 mil cu silicon sau 5.5 mil cu GaAs.Acumulatorul NiH2 foloseste 22
de celule. Maximul DOD al acumulatorului pentru LEO a fost nominal de 30o/o gi 35% cu o
celuld defectat[. Pentru GEO, a fost nominal de 70%o gi 75% cu o celul[ care s-a defectat. Rafia
de incircare/descircare a fost menfinutE la 1.05 pentru LEO qi 1.2 pentru GEO.
Determinantul de putere maximl a primit telemetrie de la bucla de control a
inclrcatorului acumulatorului, care a variat modulafia semnalului de control ce opera
determinantul in fiecare PRU.
PRU a func{ionat ca o interfafd intre panoul solar qi refea, meniti sd trimiti toati puterea
generati de suprafafa solari la refeaua navetei spafiale. Con{inea un determinant de maxim de
putere incluzdnd un regulator raspunzdtor cu controlul amplitudinii pulsa{iei de modulafie
(PWM) gi controlul tensiune-temperaturl (V-T) necesar al acumulatorului. Dupa ce a primit
telemetria acumulatorului g s-a comparat cu curba de inclrcare V-T, PRU a vaiat ru[ia
intrebuinflrii convertorului raspunz[tor. Aceasta schimbd punctul de operare a panoului solar
astfel reducdnd puterea la refea. Toate funcfiile de regulare de putere au fost monitorizate gi
controlate de cltre PRU, incluzdnd controlul de inc[rcare al acumulatorului. Pru separate au fost
folosite pentru fiecare aripd daca mai mult de o aripi cu panouri solare se aflau in condifii de
operare diferite gi au fost necesare pentru cdtiva satelili in linia de producfie standard. Aceasta
asigur[ c5 modelul EPS a rams modular ca si acomodeze toate scenariile de misiuni posibile cu
mici sau fErE modificlri ale modelului.
48
4.13 Refele de micro-satelifi
Satelili foarte mici cu necesitatea puterii de inc[rcare in W pot folosi o structur[ simpld gi ugoari
precum se observi in figura 4.20. Suprafafa solarl, acumulatorul gi incdrcarea sunt conectate
permanent in paralel. Bateria alimenteazl inc[rcarea automat in timpul unei eclipse^gi se
redncarci in timpul perioadei de lumin[ solard impundnd tensiunea consumati refelei. Indati
inc[rcatd la maxim, tensiunea bateriei este relativd constant[ qi bateria funclioneazb ca un
amortizor. Orice exces de curent e absorbit de rezistenla ghuntului conectat in paralel cu bateria
prin intermediul unui intrerupitor.
Figura 4.20 Sistem energetic simplu pentru un micro-satelit
Dou[ structuri simple pentru satelili care necesiti putere doar in timpul perioadei de
lumini solari sunt descrise in figura 4.21 (a)
$i
(b). Regulatorul qunt pentru tensiune face ca
sursa de energie sd se comporte ca o sursi de curent. Pe de alta parte, regulatoarele inseriate fac
ca sursa sa se comporte ca o sursa de tensiune. Dezavantajul inserierii este ci fbr[ regulatorul
gunt tensiunea de iegire a suprafefei solare intr-un satelit GEO tipc va depagi 150% din tensiunea
sa EOL. Pentru cdteva minute dupl iegirea din eclips6, panoul solar racit poate produce aproape
300o/o din tensiunea nominali a retelei.
(b) Sedes rcguhtor
Figura 4.21 Sistem energetic pentru un micro-satelili cu regulator punt gi regulator serie
ffi+
dI=
Bus ftltot
;
I
I
I
(a) Shuril rEgulator
49
Tensiunile mici (7-15 V) au fost considerate pentru satelili cu inc[rcare in timp de W.
Totugi, asemenea tensiuni mici sunt probabil s[ sfhrgeascd sa aibi un cost ridicat datoriti
necesitifii de componente diferite de clasa de standard de 28-V. De exempluo naveta spafiali
ST5 proiectatd de NASA GSFC pentru a inclrca cd{iva watts a folosit o baterie cu o refea de
joas[
tensiune descrisd in Figura 4.22. Pentru a minimiza numarul de componente pentru un
coeficient de siguranpentru un coeficient de siguranfd ridicat gi o masi scizuti a folositd o
suprafafi solard montati pe corp cu celule tripld-joncfiune, un acumulator litiu-ion gi o
electronici de putere simpl6. Electronica care tradilional ofere-a regularea suprafelei solare gi
controlul inclrclrii acumulatorului sunt eliminate. Diode de pierderi mici sunt folosite in serie cu
o suprafafl solard pentru a izola defectul.Tensiunea re{elei e aceeaqi cu tensiunea acumulatorului
qi poate varia de 1a2,7-4 V pe celul6. Design-ul poate fi modular astfel ca pentru o putere mai
mare a microsatelitului doui modele pot fi conectate in serie precum este aritat in figurI.
Figura 4.22 Sistem energetic pentru un micro-satelit fir[ regulator
Lorv bs isobtim clode
50