rll

l-+l++Jl--+-llt
7@
 Procedee
de conslrulre a llparelor
penlru
^l
tmoracamlnte
 coNSTANTtN SEGHES . COSTEA MARGEAN

lPnooedlee
dle eomols'rvtne Gt liiiporrrellorr
penrtrrur
imlcrircirminte
Edifio o ll.o

@
EDTTURA rerntcA
Bucure5ti- 1979
 . Lucrarea de f8!A prezinti solutii tefuiice calte se prezinti
,rol,, originalc, veruioate ln practica, cuprin_ ,In clas.ice moderoe, o mare varietate
de
modele $i atit pentru corour.i
zin_d cohstructia tiparelor de lmbr6cdminte cla_
normale. cit $t pentru corpuri cu difelite iba_
srca $l moderna pentru barbati $i femei in care
ten de la normal.
5e includ calcule $i tabele special intocmite.
Metoda de croit clasicd este pr.ezenlata in Recomandar ile teoretice prezentate in
.
mod detaliat Si se poare aplica u$or la moda :,"^"^Tf
t!!.9T, im-binate cu p.ac_
curenta. uce contribui la rldicarea"ur,'optinlele
catiiticfiii piote_
_vor
Sistemul de croit prezentat urmele$te sronale a tehnicienilor, mai$trilor. 9i lucratorl_
.
documentare temeinica in vederea reali26rji
o lor dln t.amura inlbrec.imintei.
urtol produse Ia un inalt nive] calitativ. se adreseaze mailtrilor, tehhi-
-,- *1.r"I"3
clenjlor li luclttol.ilor din cooperatia' meste_
_ -O atehtie deosebite este acordati trahsJor_
:liiiii. ,ip,"l"lol executate un corp lug€reasce, precum $i din industrla de con-
propo4ronal in- tipare pehlru F,enlru
corpuri cu dez_ lectii.
voltare anolmald, precum qi modilicil.ile (retu_ fati (a doua) a fost revezute ti
$ur'rle) ce survin in unele cazuri $i Ia produsul
Fitl,"" de
completatii cu tipar.e pentrir lmbracamlntea dL
gata coniectionat. remel, avrncl la baza diferite modele chimono_
Prin compa.area mdsurilor luate direct pe semichimono li formi raglan, aaaptaG--.o"-
corp cu misur.ile ideale (proportionale), se t.ea_ form modei cur€nte, preium $i o simplificar€ a
uzeaza. o cunga$tere precisd a .onformatiei unor calcule asupra construirii tipaielor prin
poziliei (.orpului secizihdu-se cu u$urintd even li a
transformerile iecute din tiparul de bad
tualele anomalii, modele diferite.
5i

Redr.lor: rng CONSTANTA TECTU

Tehnoredactor FIENA GiAU
Coperla: DANA SCEOBEL RoMAN

Bun de tiper: 02.01.1929. Coli de tipar: 2{.

t'lant.: l. Tirar: $ 000+90 exemgtare bro_
sale- C.Z.: 687.0m.

trplrlrl .r-..urlt .-gb qoled^ n.. .a,5, l. tnr!"Dnn-

c.roa Dotia.etrcl,.CrtF:la, Or..rG.,
!tt. xor@var nf, 3.
R.DubUo Soch&ta Bonlnlr
 Prefa(a

. .ln cod.tul generol ol tealizirilor lnregis-

tr e pe ansamblul ecofloniei .rwpionale, -in- tideretreb(ind s6. coreswndA, .lin punctul
ol scopului al conlothrlui gi al
de o._
dusttia_ conf.ecgiilor de inrbl dcdrni;te dill.' (qta ftumosutul
noostrd se situeazd lo un niuel supeiot d.e dez- .Elefi,ettele prirEipote care alcdtuiesc com_
pozttto
oottate si tntr-o continud, linie oscend,entd. -lmbrdcdmintei slnt linia, f,oporli.o,i
materiolul.
Pd,tr1/rad,erea progresului tehnic dirl ce I
ce mul,t ln indust a krtild, $i dearoltoreo lofinaazd, conturul genzrol at lmbrd_
- .Li,j,io aotid.
','4i
multiloterald. a ini striei chimicb ou oout i ole comtntet, ld bazd lini e cotespunzdt@re
rezultat lmbogdriiea continud a sortirrgtutelor uttue"ilor, pieptului, toliei ,i a- $oldurilor.
de lesdturi, core oin sd sotislacd $$tutile cele U.nele- d,etolii seleatate care completeozd,
erigeflte ole consunurtorilor. '
',I.4i
aspectul dacotatio al lmbrdcdmitutei a, ji
. Proprietdtile Jizico-rnecanice gi chim,ice gulerul, "u^ jti/i-
bu.aratele, teoerele, gAicite,
noi Sivariate ale lesdttrilor lolosite ln ramuro rite etc., plssate ln mod creotor si cu 'gust,
lmbrd.cdmintei Jac ca ele sd aibd cotuportdri iln i* ptoporlie justd a proausitui laia de
dilerite ln procesul d,e prelucrdre. cotp, lI ,lntrumuseleozi. linlndlx'se seom.d ,n
Aceasto impune o bund cufloo$lete e caroc. ocelo|i timp 5i d.e moda octudd..
teisticilor lor de cdtre cei ce en*icutd.
da lrnbrdcdminte, afit pentru o
prod.use
utilizaie adec_ . , Realiz.areo calitatild a unui pro(lus d,e
rlio.rdcalwnte este coiditioratd. afit d,e optitu-
0old, cit Si pentru conJecliolarea modelului dtnile proctice clt $i de cunoo$terca ifl omd.-
rcspectio. nunt o tehnicii lulrii ,tis:d,ilor, operorie stri,ls
Sc impune deci ca pregdtirca prolesionall tegota cle cu,log$tereo corocte aticilor corputui
4 celor core lucaeazd ,D d.ofieniul conJecliilot ornenesc gi ln speciol de existenla unor ubateri
de lrnbficdninte sd se sitreee La rn niuei co- ile lo normal.
respu*ltor condiliilor mqteriale cteate, penttu De oici necesitateo tnsufirii terncinice a
satciiilot ce le revin pe linia'cleser-
,tesl.izarea cunatttnlelor teot.elice c,rpinse ln luc':a'.eo d.e
otnt poputoltet.
Obiectele de lmbrdcd'7'inte prezintA o im.
lald, lmbinn:le cu proctica dit procesl.ri d,c
pottontl d.eosebitd ln Ltittlo d,e toate zilele a Producrte.
anrenilor, ele constituind" o necesitdte imed,iatd
AUTORII
 CAPITOLUL T

Conformafia corpului omenesc

Corpul omenesc prezintd in
anumite.anomalii care difere de la un corp la
altul Din aceastA cauza este rrecesar ca la
stabilirea. masulilor, sii se observe cu toate
atentia, conlormatia corpului ii ln mod special
A. Generalitdti
unele cazuri, toate aceste anomalii ale corpului
-Pentru unele
se_folosesc misuri suplimentare, fa,ii dc
mesulile de baze folosite ln mod normal, de_
numite mesuri pentru conformatie_
. Pozilia corpului constituie un factor pr.in-

ffifl
partea laterald pentru stabilirea corecta a cipal in echilibrul urtui produs pe corp.

.rA -r-A\
r[Ilr\ ll
z/- - \

.
obc Fig. r. Difertte torme i,te u;cr.ilor:
.- ,oarrh uh.rirori o _ porr. ,-car.- raruri'ii-i,r:-;-:.,j;rii..ii,i,ii,it, r-ri r, Jor; d - pozttia umerllor

poziliei corpului. In cele ce urmeaze se pre-

zinti. unele particulariteti ale confomnaliei cor_
Colpll
- pozltii: omenesc poate pt ezenta ll.ei tipul.i
pului: de
pozitia
normalA a corpului;
. pieptul poate fi mult dezvoltat - pozilia corpului
- faki de normal;
aplatizat
sau
- pozitia corpului aplecat spre spate;
talia ln unele cazuri poate fi mult aplecat spre fal:.
- -Pentru a se determina pozifia se folosesc
cambrati. fati de normal inre"", unele masuri luate direct pe cor.p, denumite
putin cambratj ; "",i ^"i misuri pentru conformatie.
qoldul uneori este mai dezvoltat sau
mai -putin dezvoltat rate de normal;
poate fi normal, propor_ Pozilia nonDall a corpului
..
tionat
--abdomen.ul
ln {a16, plat sau proemin€nt in'paitea
de sus:
In figura 2 siDt prezentate diferite pozilii
. corpului,
ale. caracterizate pl'i ntr.-o tinuti nor_
-^umerii pot fi dezvoltati normal, pot fi mala (in cazul corpului normal), pieptul dez-
ume inalti sau lisati, umeri aduSi sp"6 tafi voltat normal, omoplalii putin dezvoltati, abdo-
$i ln unele cazuri inegali (un umer mai ridicit menul normal 5i goldurile potrivit dezvoltare.
decit celdlalt)
ln figuri f se redau difer.ite ror.nle ale . Pentru determinarea poziliei corpului -
lucru necesar ln cazul cornenzilor individuale
umerilor. ce se executii pe masuri gi p[obe, sc proce_
 *:f^jr- tl! urmetor.:.sc agaziispatelui,
pedecl verticala.pe
u linie dreapra
de
(osur-mijlocul
cefei) pi;e jos, atinsjnd
:1p::?-.y,.'!9b.d
:-T:P-,ltlr_ li se mAsoar6 cu cenumetrul- pe
onzonlaia In sus, de la osul celei plo6 la linia
verticslii aplicate la sDate-
scest;i masuretori, peDtru o
-^_,5-ezultatu.l-
pozrqe normal{, trebuie se fie egal cir l/g di;
q0C
pig- 9. Dilerite pozitii ale corpului:
o - norm.ta; O {Dl.crt.pre sp.!.; (ranrer.rt): c _ .ptec.t 6rr. t
grosim€a pieptului, adici pe mdsura grosimii
pieptului 48 cm, va fi egal cu 6 cm, D-e men_
qonat c6 grosimea pieptului este crjnsideratd
Jumalate din circumferinta pieptuhii.
. L)e asemenea, in cazul unei pozitii nor_
male, cambrarea in talie va avea 4_S cm.
- . Pentru stabilirea acestei mesuretol.i
Iolose$te acelali procedeu, adicd se mesoari
rn dreptul -taliei, pe linia orizontale, de la
punctul cel mai sc.obit al taliei pin6'la linia
verticale ce este aplicati Ia spate.
Pozliia corpului splecat sprc spatc
, In figura
aplecat sprr
2. h se arate o pozitie a colpului
(ranversat). Aceastd p;zitie
caracterizeaz6-spate
utl cor.p cu o linuu mai dieapta
la ..spate fatl de normal, omoplatii foarte
putin dezvoltati, de multe or.i piagi, laltmea
spatelui mai inguste; umerii ie deosebesc
{at.ii de normali prin .faptul ce sint
ingu$ti Si-pozitia
adugi spre spate, iar latimea pieptu_
lui este mai mare-
li
Pozitia corpului spre spate caracterizeazi
a oamenli cu corpuri ce prezinti un plus ln talie
fate de hormal- (obezitate), cei care practicd
anumite sporturi, precum $i corpurile iopiilor.
In cazul unei pozilii a eorpului ailecat
spre. spate este necesar ca ldti;ea pieptului
si.fie-mer.ird, iar laHmea spatelui sA lie dricso_
Iara lala de un corp cu o pozilie normale.
ta.
Acest lucru se t.ealizeaza prin mesurile de con_
lormalie ce se iau direct
De corD.
stabi.lirea jusi6 a fozi[iei cor.pului
--,-19",ry
aplecat spre spate se procedeazd identic ia la
pozltia corpului normal, prin agezarea uhei
li-
pe mijtocul sparelui, atinsfnd
se
lli _u,:l1l""l-9.
om-opJaUl. Djstanta mdsuratA pe Iinia oriion-
lala pr)rniDd de la osul cefei plnA la linia Dus6
pe rDulocut spatelui, in cazul de fate va
mice decit l/8 din grosimea pieptului, ceea ce
fi mai
oenota cA
-este
un corp aplecat spre spate cu
2 cm fate de nolmal.
calcul este detelminat pr.in exempli-
,, -- 1"":!
lrcarca figur.ii ce reprezintA poiiiia corpului
aptecal spre spale, (spre exernplificare se de si
o camblar.e de 3 cm in direclia taliei).
Pozi{ia corpului aplecai sprc
fatl
, In -fig.
aplecata
2, c e-ste redat corpul cu o pozitie
splc fati. Aceasti pozilie caricteii_
zeaza un corp cu o linuti mai curbati la spate
fatd de normal $i din aceasH cauzd omopialii
 slnt mai de-zvoltati. De multe ori corpul poate
fi mult inclinat tn fati, Iatimea spat;lui'fiind
mai dezvoltal.d. In aceasti poziti; umerii se
deos€besc fati de nor.mal, prin letimea lor si
prin f:ptul ce sint adusi ipre fati. Lapme'a
peptului, in cazul poziliei corpului aplecat
spre fatd, este mai pulin dezvoltatd fali ie un
corp cu o pozitie normali.
. Pozitia corpului aplecat spre Iati calacte_
nzeaze oamenii cu co!.put.i ce prezintl minus
la talie JatA. de nor.mal, oaminii mai putin
.
d€zvoltati fizic $i cu o virsti inainlati, pr.icum
$i difedte F€rEoane care pl.in natura'muncii
l0l sint nsvoite si stea aplecate asupra obiec_
tului llluncii.
unei pozitii a cor.pului aplecat
-_ -11 .Trrl.
spre,-lala este- neaesar _ca le$mea pieptului
sa.ire- mic$oratd, iar leurnea
spatelui s:e fie
manra. IaIa de un corp cu o pozilie normali.
Acest Ncru se realizeazl prin mesurile de con_
,ormatie ce se iau direct p3 corp cu centi-
rnetrul.
, Pentru stabiljlea justi a pozitiei corpului
aplecaL apre fat5, se procedeazA la fet cu cele-
lalte- pozitii. Se a,$azA pe linia spatelui o Iinie
verticatS care trobuie se atingd omoplatii,
6upa aceea se mesoari cu c.entimetrul pe linia
orizontald de Ia osul cefei ptna ta ,Uaja tiniei
vertrcale ce.a ,ost a$ezatd pe mijlocul spatelui.
ulmenslunea ce va rezulta din aceasli
mdsuratoar€ va fi mai mare decit l/g din
grosimea pieptului, ceea ce denot6 c6 este
colp
uu
_apleca-t spre fatE cu 2 cm, fahi de normal
- Acest lucru este determinat frin exempli_
IicIea figurii
ce reprezintc poiitia corpitui
aple.cat spt.e fal6, uDde mai arata gi o cambr.are
in directia taliei cu 4 cm ceea ce poate fi $i
mai mult, deoa_rece la majoritatea ' corpuiilo'r:
aplecate spre fati, $oldurile sint mai mici
(aplatizate) fata. de norrnal.
In
.figurile 3, 4, 5 se exemplifici pozilia
corpului, prin trasalea unei tinii verUcile ie
paltea laterald a corpului:
un corp cu o pozitie normalii, linia
ver .-.la
cdla va tr.ece 3xss1 pl.in ,ata ur.echii;
un corp cll o pozitie apleeata spt e
--ta
spate, linia verticald va avansa mai mult in
fata urechii, aceasta Jiind In funclie ae jraaui
pozitiei pe spate;
Ia un corp cu pozitia aplecati sDr€ fati-
linia- velticali -spatele 'urechtt.
va trece ln
aceasta fiind in functie de- gradirl poziliei resJ
peci i\.e.
Fati de cele de mai sus se constata ce nu
toate corpurile sint ldeale, unele dln ele Dre_
z€ntlnd anomalil care slnt considerate abitert
de Ia liniile unui corp ,bine propo4ionat.
La astfel de abateri tr€ouie se se tini cont
.la.inceputul executdrii unul produs, pentru-i
evlta pe parcurs unele probe gi retuluri de
prlsos.

E. Tipuri de conforma(ii
Cotpuri asimet ce. Un cot.p asimetric se
calacterizeazi prin diJelenta ce existe intt.e o
psrte li ccalaltd a corpului.
Exemplu:

ceHlalt;
---- corpuri cu un umdr mai jos decit

- corpuri cu un gold mai mic decit

lalt; -
- cele_

- corpuri cu un omoplat mai dezvoltat

declt celehlt etc-
La colpurile care au un umir. rnai ios
decit celilalt, se remarce la produsul con-fic_
Fonat in partea umarului jos, unele cul,e cal.e
sint [ormate de ios in sus.
Confeclionar:ea unui produs in asemenea
conditii este destul de dificild dace nu se ob-
srrvi bine de la inceput aceastd anomalie,
qeoalece pe partuNul executdr.ii
at. fi nevoie
de multe probe $i retuguri. situatii similare se
inflnesc 5i la cor.putile cu un sold mai mic de_
{it celelalt. sau cu uD omoplat mai dezvoltat
decit celdlalt-
Corpuri
prezinte _cu d,eJecliufli
,izice. Sint corpuli
care. anumite defectiuni fizice, iro_
veDle ln ut.ma unot. accidentiri, lmbolndvit.i
s3u €lte ImprejurAri. Lu confectionarea lmbr.i_
amintei pentru aceste corpuri, este necesal.a Fig. 3, Pozrli.r fig. 4. poziljJ Fig. 5. Pozitia
se acorda o atentie deosebita, deoal.ece colpul nofmale a tor.- corpului aple- corpului aple-
purur. cat tpre spale. cat spre tala.
2 - Proed.c dc consrrurrc a riparclo.
 se imbrace mult mai greu decit un corp
norma'l.
- Cele mai
defecliuni
frecvente cazuri de corpuri cu
fizice tntilnite in ramura tirbricd-
mintei, slnt urmitoarele:
, - mrp cu c.ocoa$d la spate, pieptul fiind
ptat;
- corp cu cocoaqa la spate Si la piept;
corp cu un picior mai scurt decit c€ie-
talt; -
corp cu un brat mai scurt decit cc-
lnlalt;-
corp cu lnclinatia spatelui mult accen-
tuate- fn fate eh
. , In
slnt
afaia.celor exemplificate mai sus, mai
0i alte. tipuri de corpuri,
care desi par a dezvoltate.
avea o conformatie normald, prezinta fi schimb
un git inalt Si subtire $i invers.
_ Colpurile cu git inalt se cal.acterizeazii
prin
linla umdrului coborlt fatj de normal, iai
corlurile cu git scurt, prin' linia umiiului
inelFt fat"i de normal.
Modelarea imbrtrcdmint€i in {unclie
de conf ormalia corpului
. ln €xenrpli,ficirile
privinta
aretste mai sus, in
corpurilor care au unele abateri de Ia
normal, sint necesare clteva recomanddri ist-
fel incit anomaliile corpului s{ fie mascate in
limita posibilititilor (bineinteles acestea sub
formtr- de recomand6ri gi cu acordul persoanei
ce lmbraca produsul respectiv).
- Cor-p to$te dezroltat (obez). Un corp
foarte dezvoltat (obez) trebuie sri fie lmbr.dcai
foarte simplu, atit rn ceea ce prive$te materia_
lul cit ti modelul imbr6ceminiei. Spre exemp-
lilicare se recornanda un costuDr la-un ltnd ie
nasturi, dintr-o tesiturA de culoare inchise,
!_li -sau cu dungi verticale lnguste, modelui
fiind clasic.
_ Imbrecimintea trebuie se aibi pe corp,
o lejeritate mai redusi fa{i de normai. Toaie
aceste recomanddri sint date cu scopul de a
Iisa lmpresia unui corp cu un volum mai mic.
- Cotp
foarle
loorte pl$u1, ilezvoltat /slab). Un corp
putin dezvoltat (slab) esie rlcomandjt
a fi imbrAcat cu o lmbrecdminte lA un rind
sau doue dnduri de nastur.i, ln diferite modele
de tip sport, fantezi. Tesetura din care se con-
feciioneaze produsul este de preferat se fie
pe cit posibil, de culoare deschise li mai ales
cu dungi transversale sau cal.oul.i. De aseme-
nea, imbrecemintea pe acest corp trebuie sa
aibd o lejeritate mai mare fal.6 de normal.
Toate sceste recomanddr.i sint fecute cu
scopul de a l6sa impresia unui corp cu un vo-
IUm mal male.
d,e statutd, lnottd, Un colp de statur.A
lnalt6-Corp
se recomandE a fi imbrdcat cu o confec-
tie-mai scufle, pentru a lesa impresia unei
inelUmi mai mici a corpului qi in cazul cind
10
este foarte slab, confectia va avea o lejeritate
mar mare pe corp, aceastS in scopul de a asi_
gura^o proportionalitate just6 falt de inillime.
. Corp d,e staturd, mici. Un corp de staturii
mic5 trebuie sii fie im,brAcat cu o con{ectie
normald. ca
.lungime, iar in cazul cina corpui
este $i foarte dezvoltat, atunci con-feclia c'ar e
se. execute trebuie si aibe o lejer.itaie mai
micd, cu scopul de a Iasa impresia-unui volun.l
mal mic, o stalure ceva mai lnaltd a corpului,
Corp cu Soliluri mutt dezooltate. urt'iiip
cu-.golduri mult dezvoltate nu se recomanda
cu o confeclie tngtlsti pe liDia
a -rr. rmbracat
rallel deoarece aceasta va face ca ]inia umiiru_
rur s6. apare ingusti, iar goldurile mult prea
De asemenea,
plodusul trebuie sA Iie
croit de aia natur.i lncit sa nu aib6 o linie
ir, ptr:l inrerioara ci o Iinie coni(1',
:y."1aq r_arCd pe tinia tatiei $i ingustt pe linia
99,194,
Sofdului, aceasta cu scopul de a-masci goldu_
Iile care sint lhult dezvoltate fatd de normal.
Corp at solduri loofie p4in i"riitiiii.
-.
un. corp cu golduri foarte putih dezvoltate
trebuie imir6cat cit mai ingust pe linia taliei
Sr mar leler _pe tinia $oldului; prin aceasta,
umarut va. fr5r.ea- ceva mai Ingust, iar partea
dlnspre SoId va Iasa impresia unui volum mai
mare, asigurlndu-se asffel mascarea goldurilor
foarte putin dezvolate.
__ Cotp cu un utndr nwi jos decit celdlolt.
Un- colp cu un umir mai jos decit celelalt
trebuie se fie imbrdcat ln asa fel ca ambii
umeri se aparA egali sau aproape egali. tn
acest scop este necesar, ca in interiolul con-
fecfiei, ln dreptul umarului coborlt, sa se apli_
ce vate mai multa, iar la umerul inelFt sa'nu
se iDtt'oduce de loc.
In astlel de cazuri sint necesare unele
mesureri ale cor.pului in plus fap de un corf
cu umeli egali. De asemenea croitul pentrir
aceste
-corpuri, in pal.iea superioari, se deose_
be$te de cel obi$nuit.
Modelarea panl.lonitor in fuDcti€
de conforma(ia picioa.etor
Pe linge anomaliile din partea superioard
a corpului, prezentate mai sus exis6 gi unele
anomalii tn partea in{erioare a corpului, cum
ar li contoriwtia ii pozitia picioar:elor:
picioal.elor fornrat oval
- conformatia
(O-Bein);
picioarelor format iepu-
rette-_-conJormalia
(X-Bein);
conlormatia goldurilor asimetrice:
- pozitia picioarelor cu virfurile deschise;
- pozitia picioarelor cu virlurile lnchise
etc. -
Pentru stabilirea cit mai juEtd a confor-
miltiei pieioarelor este necesar mai intii a se
stabili conformatia $i pozitia normale a aces-
tot.a.
 . Picioorele ,.oflnnle sillt cele care au dis_
tanla, dintre g-enunchi de aproximativ 2 cm,
€Fzate ln ata fel ca distanta dintre cilciie si
fie de circa 4 cm.
, _ Pornindu-se de la acest criteriu se poate
d€termina cu u$urintii for.ma picioarelor. listfel
cl_no.orstanta dintre genunchi este mdrita si la
-micsorate fatl de normal, picioarele
cilclie.
g:_rllF 9 |otna ooatd (O_Beiar, ia!.-cind se-
nunchir s_int.apropiati unul de altul
di re celclie este- meritl fa6 ti dista;F
p-rcroarele se prezinti ln
d6 normal,
Asifel, corpul_care prezinte picioare ovale,
-
::-.r:comlnda a fi irnbracat cu un panralon
mar larg.. deoarece iD caz contrar se evidentiaze
mai mult golul ce exista lntre genunchi; de
asemenea, tot pe acest considerenf se va
ciuta
ca liniile cusdtudlor iDterioare ate panlafoni_
.sj fle lesate ceva mai drepte, adicA nu vor
,l9r,allt
de ovale cit este necesar in mod nor_
mal. loale aceste recomanderi se dau cu scoDul
oe, masca curbura piciorului afit de prontin_
Iata.
-a

(X-Beinl. Jonnat iepuregti ., se.Corpul care prezintd picioare in lorme de

./\, recomande a fi imbrdcat cu un pantalon
figrr" 6.-se prezinta Jorma picioarelor mar rarg, adic5 mai drept pe linia iusiturii
--_-,lnprecu?D
ovare Si a celor lepuresti. a pantalonului in dreptul genun-
_.]je1toa"s
cnlulur, aceasta cu scopul de a aienua'pe
posrblt golul pronunlrt ce existj in partaa cit
la_
teralii a piciorului.
_^-^1",:1111 cirLd.corpul prezinti un qold mai
flT atunci toati arenqia tre_
-99"iJ .cetAlalt,
Dure acordate in mod special soldului defect.
ltrl:l.ll
partea 9":p,tl
eoldutrii - dezviltat -ai muii,

ft
rn taterale a pahtalonului, se va
olmenslune mai mare fa!6 de cealalta lisa o

ffi
o b
Fig.0. Diterite lorme ale picioarelor:
d - ov.t. (o.B.h): D _ lepur.l! (x-B.tn).
laturE
a pantalonului. In cazui cind se neglijeazi
acest pantalonul va sta pe corp In'mod
-defect
necorespunzEtor.
Anomaliile cele mai dr.ecvente ale corpului
of.ene:c 99 au lost prezentate, nu se sfirgesc
aici, ele {iind destul de numeroase.

, ..Du,pa form-ele picioarelor este necesar a se - -In industria

stilDllr cum, trebuie imbracat corpul, astfel
in_
or.sa mascheze aceste defecliuni- in limita po_
Slourlalrlor.
caminte
codeciiilor se produce lmbrd-
numai pent!.u col.puri normale, avind
la Daza catcule proportionale penlru executa_
rea rlparelor respective, plecum gl dimensiuni
stabilite prin standarde sau noNne inteme.
 CAPITOLUL 2

Dimensiunile corpului omenesc

Pentru realizarea unui produs in conditii cotpului.. se. trece- la constl.uclia tiparejot.. Reu_
corespr.rnzetoare este necesar a se cuno4te cu $rta. uhui tipar depinrnd in mare masura de
prccizie,forma $i dimensiunile cnrpului,
cont de virsti, fizic, conformalie etc. iinind mooul_c_orect in care au Iost luate mdsurile pe
corp..Mesur.ile se tntotdeauna pe partia
Determinarea dimensiunilor corpului ome_ dreapte a corpului-iau_ Si este recomanda8il ca
Desc se face prin luarea mtsuriloi direct acesle mesuri se fie controlate permanent la
corpr precum si prin nresuri propo4ionile fe ac-ele p€rs_oane care repeta comenzile la acelagi
.
(calculate), O data determinate dimensiunile mals!-ru, <teoarece corpul pr€zintd unele trans-
rormart pe parcursul anilor.

A. Clasificarea misurilor
Pentru canstr.uctia unui tipat., llecesar co- l. Mi$uri
menzilor individuale, se .folosesc trei categot.ii Iua(c direct pe corp
de mesul.i Si anume:
luate dilect pe (.orp se obtin prin
mdsur.i luate direct pe cor!;
- misuri *.-.Y,r_.^*il:
masur-alea directe a cot.pului cu eiutolul
proportionale (calcilate); centi_
- masul.l de ronstrugtie, melrului. _A.ceste m5suri forosesc ia exeiutarea
- rmDracamintei dupd conranda ihdividuala.
.,Pentru edificarea mai completd asupra me_
su_rilor.ce se iau pe corp, in tabelut I sint date a
Jnainte de Iuarea m6surilot. este necesar
se. observa cu atentig co.put pent*-
masu.rite prescurtate prin initiale, care ajuti prin rreoute
simplificarea descrierii la conshuctia tiparritui. -sa
"".e
se realizeze_pr.odust,l. Fol.ma corpului,
pun masur.ile ce se iau, tl.ebuie cunoscute in
Prescurttrri ale mEsurilor tuate De corp Tobeltll I

1 Indllimea corpului IC l6 L5!imca riscroietii rntnecii

2 Lungimea taliei LT LRM
3 Lungjmea totatd a Drochrsului
17 Lun8imea plna la eenunchi LG
I LTP IE Lungimca (usAturtaexterioare LCE
Lungimea mrnccri LM 1C LunSimea cusltlrrii interioirc
5 CircumleriDla Bit tui LCI
t, Grosimea pieDtllt i
CG m llrgimc. jos IJ
GP 2t Distants diDtrc gcnnnchi
Grosimce talici DG
U Grosimca $oldului Distanta dintr.e celctie DC
GS Crosimea Eenunchiului
0 Lilim€a spat€lui proDortiorial LSP Grosimea sub Eenunchi
GG
10 LaImea spatelui rnisurat I.SM GSG
tl Adincimea rescroielii la sDate ARS
Gaosimea 8ambei GCA
lneltimea vlrl-*tr 26 Grosimea gleznei CGL
IVG
13 Misura peste umar PU 27 Grosimea bustulut GB
1{ Inellim€s um6rului IU 2A tnaltimea bustului
l5 ln6llimea raEcroielii mlh.,." IRM 20 LunSinrca taliei ln late
 toate. pozitiile, aceasta cu scopul de a avea o l:t-a]-.1:lgrTina for.rna corpului, a umerilor,
Imagrne reale a corDului. a spatelui, p-r.ecum Oi pozitia cot.pului.
, .La corpr:l privit' din spate se poate constata
daca- umerii sint egali, daca sint la acelasi . Aceste diferente ajuti foarte mult la eKe_
cutalea colectd a tipal.ului, iar in cazul cind
,dace sint dr.epti sau coborrti fatE d;
ruvel, nu s-ar tine cont de ele.
normat; de _asemenea se poate observa iorma tiparul ar fi necorespun-
{olduritor, dac6 slnt dezvoltate, plate sau asi-
metrice etc.
La corpul privit din pr.ofil se poate con_ MAsur.ile proportior)a-
-.-.
srata le trebuie cunoscute loartp
.torma- spatelui dacA este curbate siu
dreaptA, abdomenul pronuntat sau plat, bine, deoarece prin com-
pozrlla corpului care poate fi aplecai iau para,rea acestor douA ma_
sau spl.e spate etc.
in fate suri se stabilesc cu pl.eci-
zie anomaliile corpului.
ln cazul cind masu_
2. MEsuri proporlionale rile luate direct oe corb
sint identic€ cu cile pr.o'-
portionale, atunci confor_
_
Masurile prcpol.tionale sint mesuri obti_ mafia ebrpului este nor-
nure calcule fiicute pentru corpuri cu
,prln normale.
qezvoltal.e mald, iar in caz contrar.
Aceste mesuri sint nece_ corpul ,prezinti unele de_
sare. ta- construciia tiparelor destinate oro_
ouctrei industriale care conledioneazd vieri de la normal. Deter-
carnrnte In serie mare sau micE. De
imLre- minarea mtrsuri.lor pro_
masunle pr.oportionale folosesc
asemenea- portionale se lace orin
5i la constructia
uparetor pentt'u comenzi individuale, ca calculul a doui misuri de
qe comparatie cu mesurile baie
]uate direet pe corp.
,, Diferenta ce rezultd din mrasuri tuaia
olect pe col'p gi mesur.a proporlionali (calcu_ Fi8. 7. lnettimen
corpului (IC).

Tcbelnl 2
D€lerminar€a mdsurilor proDorlionale

tndllimea rorpulut
IC Miisurat direct pe corp 15N
LuDgirnea taliei lcx3 t:,0 xg
LT -16- --;-- rs :rs

Lungioea totalS a produsului IC 150

LTP + l=76
t+l: - 76

lxndmea mlnecii LM
lC l5o
T+ll:-+rl-61 6l
Gto6imca pieptului GP Misurat direct pe corp 48
Glosimea taliei GT c P-.1:.t8
-.l:.1{ a{
Ciosrmes Eoldulul cs GP+3-{E+3:51
GP /t8
5l
Adlacimea reicrolelii la sp:rt. AR.s
l-+ 12E
- +12-21 2t
lnillimea vtrt-gtt M _+r:_+E=32
GP 4A
32
valabil plni Ie cp 52 de la cp
st tn sus= + t,t
Ml$ra pcst. umar $
GP-l crn pln6 la t6
GP-2 cnr de la {E-53
CP-3 crn lo 5,a
GP-{ cnr la 56
GP-5 cm la 58
GP-d cm la 60
GP .18
Li{imea spatelui pr.oportional
--r-- * 7--i- * z: rc
 baz6. $i anume: inaltimea col.pului qi grosimea sau de cele propo4ionale; aceasta datorite
prept ul u i.
raprulul ce imbra{dmintea trebuie sii fie mai
- -- lndllimea corpiui (tC) este mAiulate leJet'a $i nu_coincide cu misura directd care
de Ia a.$aptea se
-vertebre (osul c6fei) plnd la ba-
za to_cului incdllAmintei (fi8. ?).
ia pe. cotp. In acest caz este necesar ca dimen_
s1':n e exacte ale corpului luate cu ajutorul
., Prin
mile
aceaste mdsurl se determine lungi_
produsului cum ar fi: lungimea taliii, centrmetrului se fie maiorate.
1urlgimea tohla a pr.odusului, a -minecii etc. - De exemplu, mdsurind circumferinta DieD_
pieptului (Gp) este mdsur.ata tului si rezultind pe jumdtate 48 ;;:-l;';;;_
- Grosimea
-tl p3rje.a cea mai dezvoltata a cirqrmfer intei stluilea tiparului se
-va
aplica 52 cm. Difer.enta
pieptului. PIin aceaste mdsure se determini de I cm constiluie adaosul de leieritate necesir
grosimile.$i ldljmile produsului (grosimea ii_ peDtl'u un sacou.
liei, a $oldului, I*1imea spatelui etiJ. . In aJari de cele trei categorii de mi6ul.i
amlnute mai. sus, mesur.ile se mai impalt in
. In tabelul 2 este prezentat m6dul de de_
rcrminare a mesurilor. proportionsle, calculate doua grupe $i anume:
pnn, cele douA
-mesuri: inAltimea corpului $i
grosimea pieptului. Acestea slnt singurlle me- - mesuri de bazi;
mesur-i de con{or.matie.
suri din tabel care au fost luate direit pe coip
cu centimetrul. . -. -Mdslltile
indicA
de bozd slnt acele misuri care
lungimile $i grosimile.
- Mdsurile d,e coi.loflrwlie sint nrasurile care
3. Misuii de conslructie r.eda! .unele perli caracteristice ale corpului,
y:tild.d:j_neltimea
la.corp la corp, cum ar fi jozitij
corp+i, Si pozitia umerilor (uneori
Misurile de constructie sint masur.ile care i-negali), Elimea spatelui etc. Deci, mdsurile
se aplic6 direct pe tipai 9i se deosebesc in de conformatie indica pe linga nlesuri de lun_
unele cazuri de nrasut.ile luate dir.ect pe corp grme $i glosinte $i mesuri de latime.

B. Dcterminarea mEsurilor pentru sacou

-Indifereni de pr.odusul ce se va executa, Lulgimea- Lotald o produtlrlui (fig. 9)

_
stabilirea dimensiuni lor. corpului cu centimel,rul -
masoara tot de la a
se
se lace peste cdmasd sau veste. La imbr{camin-
$aptea vertebre in con_
tinuare pln6 jos la lungimea doritd. Lungimea
tea care se lmbracd peste sacou. se va l5sa un
adaos de lejet.itate mai mare pentru pr.odusul
respectiv $i in acest fel se obtine misura cu
care se ,ncepe construclia tiparului.
In continuare se prezi[ti or.dinea in care
se.determini misur.ile, tinind seama ce lungi-
mile se iau intregi Si se noteazii tot cu valoarlea
lor intreage, iar glosimile Si liiimile se n)e-
soare.lntregi, dar se noteazi numai cu jumii-
tate dii valorile respective.
._ .
Notale-a numai pe jumetate la grosimi gi
laumi. se face intrucit tiparul se construieste
numai pentru jumitatea superioari a corpuliri.

l. Misuri de bazE
_ - Lungimea pind ta talie (fig. 8) se ia
misurind distanta de la a qaptea veitelia pine
in dreptul taliei. Talia este consideraE partea
cea mai scobitd a co!.pului dintre piept 9i $old.
- In cazul cind corpul pr.ezinti omoplati
dezvoltali se va aieTa degel,ul cel mare sub
centimetru, pentr.u a-l ridica la nivelul omo-
platilor. AceasE mesure se noteaza cu valoarea
ei intreaga $i este prescur.taLi prin initialele Fig. 8. Lungimea Fi8. 9. LunSimea
LT. taliei (L?). total:i n produsu-
lui (LTP).

11
tola]a a produsului. (sacou, pardesiu, palton,
raglan sau alte sortimente) estein {un6tie de
modd sau cerinte. Aceasti masurd se noteazi
cu. valoarea- ei intreagA 9i este prescurtatj
prin inilial€le LTP.
Lungimea mrnecii
(fig. -10), se mesoare pe li-
nie verticald de la articu-
laUa bustului cu umarul,
pina la baza degetului
male al mlinii. Aceasta
masura se noteaze cu va,
loarea ei lntreagd $i este
prescurtatl prin initiatele
I-M
Grosinlea pieptu-
- ll)
Iai (fig. perimetrul
-
tolacic, se mdsoale ln par!
tea cea mai dezvoltati
pieptului. Centimetrul tre-
buie sA lie lntins pe cir-
cumfetinta pieptului feld
a fi strins pe corp. Aceaste
dimensiune se mesoa.d la
spatele pelsoanei respecti-
Iig. r0. LunsiDrcl
minecii (LM). ve, cu scopul de a acoper.i
. omoplalii cu centimetrul
dmalece in cazul cind miisura este luati din
faF, centimetrul va aluneca mai jos de linii
proeminerti-a omoplalilor
$i va inrigistra o va_
loare mai mice fatA de vatoarea mdsurii ce
ra la spatele persoanei respective.
Fig. ll. CrosimcJ Fig. l:. crosinrea ta-
pieptului (cP).
Aceaste masurE se ia intreagd
.-
teaze numai cu jumatate ain Si se no_
scultat^se noteazd cu inilialele ei. prl_
""to-""ei-
Gp.
.- u-rostme.l toliei (ti9. 12), se determine
prln .masurarea corpului in partea cea mii
,ngusta, deasupra $oldului.
s_e aiaze intins pe linia taliei
,- Ju[
oe -Centimetl.ul
rmprejut', Idrii a {i strlns. Aceasta mi-
sul'e-.se ia__intreagi Si se loteaza numai
cu
lunriita-ie din valoal.ea ei. pr.escurtat aceasld
nrasura are ini{ialele GT.
c]9rl."n tottllcitor (fig. l3), se
_^-_;rn partea cea mai dezvoltrtd md_
soara a'ioldurilor
de jur imprejur.,
Per.soana c6l.eia_ i se ia mdsura, trebuie
-._- tntr-o sd
srea dreapli cu picioarele strins
lrplle, tar -pozitie
buzunat.ele de la pantaloni vor fi
a ff "i:, iT'ii":tl* :i::J,""ir#,1""#:l:
rreaga St se_noteazd numai cu jumltate din
valoarea ei. Pr.escurtat se noteaz! cu lnilialeie
2. MEsuri de conf orma(ie
Mdsut.ile de confot malie se determina cu
scopul de a se inregistra anumite anomalii aie
colputut, aceste misuri contribuind intr_o mare
mas]'r6- la reu$ita produsului ce urmeaze a
se
confection,
se
, Calcularea
pulul
mdsul.ilor pl,oportionale ale cor_
normal, la mdsul,ile de baza $i de con_
fi8. 13. Crosimca
liei (CT). ioldulni (CS),
t5
 formafie, ingiiduie a se face o comparatie intre
misulile cuprinse in tabel (u. tab.'Z) masu- bl'atului cu col.pul, la dunga super.ioal.A a Dan_
gucll, la o distanti de 2 cnr de la subral'spre
!rle dircct pe-corp.'Aceasta di 9i
'poslbiti_
fata.
Iarea-lu-ate
sa se, cunoasci exact conformalii qi po_
ztlla cot,pului, sau dacd
. nrisura mai poate fi luata li in
corpul are anrrmi{e
oevlel t mai mici sau ntoi mat.i fale
" .Aceastd
felul ulmili or
de normal.
- rn cazul. unui corp pl.oportional nu este -. .Se a$azA centimetr.ul de iur_irnprejurul
Sitului.$i.se mdsoar5 de la duiga superioari
se lua aceste nresuri, ele obtinindu_se
llfrr.," 3: latasubratul. di n pr,i"" ai.iiia' i
@ tab 2) cil {i prin d"""ii;t;; 1^l-r.lgll"iiprna
i#|,"",ii'" cor-purur. subratul din partea su;g6 a
corpului. Valoar.ea acestei misurir.i va-
_.- Inainte de a- se lua misur.ile de conforma_ quota la(a _
de pl.ima mesurare ce s_a efectuat
Ii
1re, se r.ecomandd sea strlnge p" oe la s saptea lertebre.
"orprt "i"_

Fig. l{. lplrrirrcd

00
Dan-
gli(ii De rircumfcrinr.r fig. t5. ,{dirr(i- fig. 16. lneltimea-vtrI_sit (IVC):
mca rescroielii tl a - ved€rc din !p!!!: o _ !ed... din ,a16.
pieptului. st)ate (.\RS).

cumfelinta pieptului cu o panglica (gnur) sau
elg:Uc, in pozitie perlect orizontald la nivelul
aorncrmii de subrat (fig. 14).
_ ln.cele-ce urmeazE se va prezenta ordinea
masurtlor de confolmatie.
Ad.hrcimea rdscroiaiii Io spote (fig. 15), re_
prezinta pozilia corpdui la spite
d€ la- a gaptea vertebri pind la 9i'si
masoara
dunga supe_
rioari a panglicii. pe mijlocul spateluii
,. lr cazul cind spatele are omoplatii dez_
voltati, se introduce degetul cel mar.e de la
mjna stingii sub centimetru in dreptul omopla_
lrlor, aceasta cu scopul ca lungimea aceitei
masuri sii fie Ia nivelul omopli-1ilor.. MAsuri
se noteazd pr.escur.t a t_ cu iniliatele ARS
, .
aplcd pe tipar (:u valoarea intl.ea.gii. ,i se
... lndltimea
zitia .aid-gtr (fig. l6), r.epr.ezintd po_
corpului in late Si se mdsoari de la a gip_
tea veltebri ilr dirgonal6 pind ia incheieiuia
Prima nresurare se aplice pe Upar cu va_
.
loarea ei intreagd, ial cea de a doui se aolic6
numai jumetale din valoaroa totali. In con_
cluzie, valoarea acestei masureri este aceeasi,
diferenia datorlndu-se. celor dou& sisteme de
masurdri: prescur.tat ie noteazi cu initialele
IVG.
Pozitia corpului este de[erminat5
pr.in
aceste doue masuri: adlncimea riscroielii la
spate (AP"S) $i inEltimea virf-git (M).
Md.sura peste umdr (tig. 17, o _ veder.e
din ta!:i si tfig. 17,b din spate), re-
- vedere
pr:ezinte pozitia umetilor li se masoire de la
incheietuta bralului cu co.pul la partea supe_
,ioarA a panglicii, la o distanle de 2 cm de la
subta! sple iati, agezindu-se centimetrul peste
umir. in diagonald pini la mijlocul spatelui Ia
pcltea supet ioali a panglicii.

16
 Aceasta mesuri se noteazd prescurtat cu ta a +aptea vertebrE (osul cefei)
inilialele PU gi se aplice pe tipar cu valoarea ln los plne.diIa partea superioal a centimetrului
.r-"1]."]i
ei intreagA. aSezat orizontal. Acqas6 mesure se noteazi
lndlthnea uz.dr.tlut (fig. 1S); aceasta mA_ prescurtai cu initialele IU.
suli se aplice in ca?ul cind corpul prezinta Ulimea spotelui (fig. 19) 6e ia de la stinga
spre dreapta pe toata ldtimea lui. Centimetril
:ste a$ezat orizontal, la jutnetatea distantei
dintre vertebre gi orizontala pangli;ii
_a $aptea
ce a fost lntinse pe circurferinta pieptului.
Pentru ca sd se obtinE o m6surd mai
exacti, este necesar ca lnainte de a se m65ura

fig. 17. Mdsuri peste umer {pU): FiS,r8. ln6ltillea Fi8. 19. Lalimea spatetui mt_
. - !.dere aua ,ail; D - v.d.r. dro .patc_ umirului (lU). suiaL 1rSiu).
umeri inegali gi este necesar a se stabili dife_ Idtimea sI se aranjeze camaia la spate
r€nta cr- existd intre umd,rul ridicat $i cel -spatelul,
in a5a fel ca sa muleze spre bra!.
coborlt. Se mesoarA pe orizontal6 am,bele ixtre- Ac€aste mesurd se noteaz{ prescurtat
miHti.ale_ urerului, separat unul de altul $i c.uinitialele LSM $i se aplice pe tipai jurnitate
cu capdtul liber al centimetrului se mdsoarA pe din valoar.ea ei.

C. Stabilirea misurilor p€ntru vesti

- Luarea masurilor pentr.u vestii, indilerent modd sau cerinte. Aceastd mesura se ia
-tie
de model, se face la fel ca gi pentru sacou, cu rn ^de
rnrreglme,.se aplice cu v€loarea ei lntreagd
exeptia a doua misurdri care se iau in plus
-se rnai poate prin inilialele DV. Aceasid
$r prescurteazd
li anumei masu-ra fi ]uatd $i ln lelul urmetor:
.Se aiazi centimetrul de jur-imprejurul gi-
- deschizltura vestei; .
tului pine la deschizdtura vestei ii "vatoaila
lulgimea vestei.
-
Deci, maiodtatea
acestei mesurAri se imparte ln doua (Iig. 20).
. mesurilor ce se iau pen- Lungtmeo uestei se misoare tot de la a
tru vestii sint ideDtice cu mdsur.ile ce se iau
pentru sacou. faptea verl.ebre (osul cefei) pe linge glt, ptna
Deschizdtuta, I'cstei se mesoat.d de Ia a
los la lungimea doritd. De obicei lungimea
vestei ln fatd s€ stabilelte la 3-t cm mii jos
laptea vertebrii losul cefei) pe linge git, pini de cusetura beteliei pantalonului.
ra uvelul dorit pentru deschiderea vestei in Prescurtat aceaste mdsura se noteazA cu
Ia!d. Dimensiunea acestei misuri este in func- iniJialele LV Si se misoard tn intregime, apli-
3 - P.oc.rt.. dc .on.r.uirc . Ds..tor V
 cindu-se pe tipar cu valoarea ei lntreatrd. jurul gitului pina la lungimea vestei si va_
Aceasll mdsura mai poate fi luaf:5i fn feiul loarea acestei mdsuri se imparte ln doue
urrnator: se a$azd centimetrul de jur_impre_ (fis. 2t).

D. Determinatea mdsurilor
pentru pantaloni
Mdsurile pentru pantaloni sint diferite IatA
- sacou
de $i vesti, deocrece sint mAsurate in
partea inferioar5 a corpului. De asemenea, mi_
surile pentru panta'lorji au o diveNitate mai
mare, in sensul ca sint mai multe forme de
pantaloni (clasic, pentru celerie. schi. Datinai.
golf etc.). La aceste modele de pint"toni,
mdsuri se aseamdne intre ele, iir altele se"nJ'd
deo-
ssbesc-
$i Ia mdsuri pentru pantaloni, sint mdsuri
- .baze
de care indica lungimile $i grosimile pre_
cum $i mdsurile de conformalie C-are indici pe
lingd lungimi $i grosimi $i unele mdsuri ie
IatIrne.
In conl,inuarle este prezentatA ordinea in
care se stabilesc mesurile pantalonului for.me
dreapta (clasic), linind cont cf, lungimile se
rau Inrregr $i se noteaze cu valoarea lor in_
treage, iar grosimile 9i litimile se mesoari tot
in intregime, dar se noteazi numai cu juma_
tate din valoat.ea lot..
Fi8. 20, Deschiz6tura Notarea acestor misuri pe jumatate se
v$tei (DV).
Fi8.2l. LunSimea ves- face astfel deoarece tiparul se d*eneaz6 nu-
tei (LV). mai pentru iumdtatea pertii inferioare a corpu_
ltri.

Fig. 2:. LuDrirxc,r Fia. :i3. Lungimea Fig. 2{. Lun8irnea Fig, 25, Cr.osimea
pioa la genunchj. cusaturii exterioa- cusaturii intcrioa-
re (LCE).
trliei (GT).
re (LCI).

l8
 1. Misuri dc bazl 2. Mtrsuri de conf ormatio

, Lunghnea -ptnd. la genunchi (fig. 22), se . . La_ luarea mlsurilor pentru pantaloni tre-
pe- partea dreapti a corpului, buie si se tine seamd de unele anomalii in
Taso,ara .laje.rq!
orn dreptut taliel de la osul iliac pinA I; arti_ conJormalia.corpului,
culatia genunchiulul. tn special de foimi pi_
Aceasta mAiure se no- cioarelor, cele mai lrecvente fiind cele cu for_
teaze lntreage, fiind prescurtatE cu initialele ma ovala (O-Bein) adicl cu genunchii lnde_
u;- partafi gi cele formai iepurefte (X-
Luagimea cxsdrllrii erterioate (cantul) Beln) adici -precum
,.. _
llrg. zJ),_se m6soard tot din talie, de la osui
cu genunchii apropiati.
Deci, in afare de mtrsurile obilnuite, este
ruac prna los, la nivelul superior al tocului de necesar.a
se lua $i unele masuri suplimentare
la pantof, din care 6e scad 4 cm, determinind (de conformatie)
astfel lungimea real6 a pantalonului. car.e prezintii dife;ite Dozitii
ale picioarelor cum ar fi: cu virfuri lnchise
Mdsurarea acestei Iungimi pind Ia nivelul oescnrse, pr€cum 6i
roculul de la pantof, se ia cu scopul de a avea li formele aratate mai sus.
in partea jos a pantalonului u[ punct de se face.Mdsura-p.icioorelor h ,ofid, ouall, (O_Bein)
-de
reper; astfel-s-ar putea ca lungimea 'pantalo_
in feiul urmetor:
nulul pe cusatura exterioara se nu Iie ln con- Se tntrodlrje palma lntre genunchi, dup6
-
cordantd cu cealaltd mesure care urmeaze care se mdsoari cu cenlimetrul valoarea gesiie.
ln
a li.,luati (lungimea cuseturii ilterioare). cioarele momehtul cind se ia aceasti m6sur7, pi_
Aceastd rndsura se ia ln intregime gi se noteazi vor fi alezate ln aga fel incit se existe
ror cu valoarea ei lntreagA. prescurtat se no_ circa 4.cm distant5 lntre &ldie. In fig. 26 se
teaza cu inilialele LCE. Lungimea pantalonului exemplificd modul cum trebuie luatitdsura
se mat stabile$te $i in functie de moda sau
pentru picioare cu forma ovali (O_Bein).
cellnte-
- Lungimea cusdturii interioare (fig. 24) se
T6so,ar5 .pg c.usetura interioare a pa:nfiton,it"i
din dreptul pine la nivelul superior ai
tocului de -slitului,
la pantof, din care se scad 4 cm
(identic ca la mdsura cusaturii exterioare),
oblinind in linal lungimea real6 a pantalonu-
lui. Aceaste mesurE se ia in intregirrle $i se
noteaza tot cu valoalea ei intreagE; de aseme_
nea, aceaste mAsurE se notBaze prescurt€t cu
initialele LCI.
Grcsimed-toliei (tig. 25) se masoare pe cir_
cumferinta taliei, identic ca la sacou. cu deose_
birea ce se mesoara pe cemaga, pe cind Ia
sacou grosimea taliei se mdsoare pe veste.
Misura. se ia intreagd ti se noteaze jumdt3te
din valoarea ei. Aceastd mesure se noteaze
pr'€scurtat cu initialele GT.
. -Grosimea $olduritot (v. fig. 13) se mesoare
la fel ca ti pentru sacou, ln partea cea mai
dezvoltat6 a goldurilor de jur-imprejur, per_
soana cereia i se ia aceastE misurd t;ebuie s6
stea.in pozitie dreapte, cu picioarele apropiate,
iar buzunarele de la spatele pantalonului voi fig. tjocul
unde
-26. p€ntru Fig. 2?. Locul und€
se masoara pi- se mesoari pentru
tl eliberate ln inter.ior de orice obiect. cloare cu lorma ova_ picioale cu 'forme
Centimetrul va fi a$ezat orizontal, firl la {u-Eein). iepure{u (x_Bein).
--
a Ii strins. Aceasta mesur.e se ia iDtreaga
noteazi numai cu jurDebte din valoirea $i se Md.*_ro p.icioorelor
ie pureiti X _Bein) se
(
ei. . -_-
Plescurtat se noteazi cu initialele GS. determiD-e
.misurind cu cenlimetl.ul dis6nla
dintl€ In momentul cind se ia aceasii
Iirgimeo de jos a pantalonului se stabi- misur6,celciie.
genunchii trebuie aplopiati unul de
le$te in functie de modi sau cerinte
li se no- attul. In tigul.a 27 se prezintd modul cum tre-
teazii plescuttat cu initialele IJ. Aceasta me- buie mdsurate distanta dintre celciie.
suri se noteazi pe jumrtate gi la stabilirea ei
este r€comandabil a se tine cont de ineltimea - . In cazulpantalonul
picioarelor,
clnd nu se tine seama de forma
colpului, precum $i de lungimea piciorului. iar dunga pantalonului va sta incomod pe corp,
va fi deviati inspie
19
 partea laterald a picioarelor Si respectiv in
intel iorul picioarelor.
Md,sutile pnntolontdlti pentru cizmd se de-
termina intr-un mod diferit comparativ cu
paDtalonul drept (clasic).
-. Aslfel, lungimea cl/,sdtut ii eJtel.ioote (con_
tzl) se misoarl la lel ca la pintalonul drept
Crosimea gombei (putp6) este de asemenea
o masure importante, deoarece pantalonul de
la genu-nchi in jos se executi strins pe picior
$i ,se misoara
-pe circumferinla pulpei ln punc-
1ul cel-mai dezvoltat (fig. 30), Mdsura se ia
lnrreaga $i se noteazd jumatate din valoarea ei
prin initialele CGA.

Fit. 28. Grosimca ge- Fi8. 29, Crosim.a sub Fig. 30. .crosimea Fig. 31. Crosimea
nunchiului. genunchi. gambei. 8lez_
nci.

(din talie de Ia osul iliac, ptne unde incepe Grosirzec gleznei se lDesoard pe circumfe-
tocul pantofului), din care se scad 10 cm, deci . piciorului, jos la
rtnla 10 cm inallime de la
cu 6 cm, mai mult decit la pantalonul drept. pu_nctul unde incepe tocul pantofuhii (fig.3l).
A.celaSi procedeu se foloselte li la deter- Masura se ia lntreag6, se noteaztr cu
mi,rLarea lungirnii cusdtutii intel.ioarc. din valoarea ei ti se prescur.teazd cu iwiatat!
inilialele
GGL.
De asemenea, lungimeo pind lq.genunchi
lel Luor.eo, mdsul.ilor petuttu pardesiu. taglan,
se mesoare la ca - $i alte produse de acesi gen
la pantalonul dr.edt (cla-
sic), insa se mdregte aceastd dimensiune cu Nltotu se fa6e la
4 cm. Acest luclu se face cu scopul de a se totaleret
-ca $i
la sacou, exceplie fdcind lungimea
produsului, care se va stabili in iport
asigura lejeritatea necesar.e pentru migcarea _a
genunchiului cind picioarele se lndoiesc. cu moda sau conform cerintelor..
Gtosirnea toliei, precum gi gtosimea $otdu- ln cazul cind o persoane ili contec_
- Deci,numai
tioneazd
rilo., se determine in mod ideDtic ca gi la pan- pest-e lmbricaminte ce se lmbrace
talonul drept, iar lergimea de jos a pantalonu- va sacou (pardesiu, raglan, palton), corpul
lui de cizme difere ca dimensiune, in sensul ce plusfi mdsurat conlorm mEsurilor de la saiou
se ex€cuti fix pe piciol.. luDgimea totale a produsului, deoarece
ldrgimea _pentru aceste produse va fi date prin
fn continuare se procedeaza la determi- adaosul de lejeritate va fi mtrit fati de
narea misurilqr specifice acestui tip de panta- saco-u. In cazul cindcare persoana respectivi igi
lon. confeclioneazA in acela$i timp $i costum ,i
Gtosimea genunchi lui se misoat.e cu pi- pardesiu sau palton, atunci este necesar
ciorul indoit in forme de unghi drept, aplicin- determine numai luugimea pr.odusului sA
se

du-se centimetrul in punctul cel mai dezvoltat de la

pardesiu sau palton.
al genunchiului (iig. 28). Mrisura se ia Intreagi D€termiDarea misut.ilor corpului, necesar.e
$i se noteaza pe jumitate din valoarea ei. construirii tiparului, este foade impoltant6
Aceastd mesur.ii, prescurtat are initialele CG.
$i pentru a fi cunoscute bine, trebuie sd se
Gtosimea sub geDunchi se mesoare pe faci in mod repetat la difelite corpur.i.
circumferinta piciorului mai jos de genunchi. Pentru a se stabili dacd$iaceste miisuri au
fost
Acraste mesur.a se ia intr.eagd $i se noteaza clt luate in mod corespunzitor, aceste nisul.i vor
jumdtate din valoarea ei (fig. 29). prescurtat fi comparate permanent
cu mesurile prcpot-
aceaste mAsur.i este notatd cu initialele GSG. tionale (calculate).

20
 E. Adaosul de lejeritate

Una din conditiilc csentiale care concure
la realizarea cot.espunztrtoare
- a unui tipar,
indiferent de produs, este cd la misurile lni-
liale trebuie se fie prevazute adooswi de leje-
iitote (AD). Acestea sint necesare, intrucit
misurile luate pe corp sint rezultate din me-
surarea fixe a corpului.
Aceste adaosuri au o valoar.e mai mare sau
mai mice, funcije de destinatia li modelul pro-
pus (clasic, modern, sport, fantezi etc.). Asifel,
la un sacou se va da un adaos de iejeritate
mai mic decit la pardesiu, palton, sau aite sor-
timente ce se lmbrace pe6te sacou.
Stabilirea adaosului de lejer.itate mai este
influentaE gi de tesitura din care se confec-
lioneaze produsul.
De exemplu la o tesatur.e groase, este
necesarse se acorde un adaos mai mare li
De- asemenca se va tine cont, la stabilirea
- de lejeritate, de faptut dacd se pro_
l-dl9:ului
iccteaze un produs mai lejer sau rnai stiins
pe corp, de nurnarul cus6iurilor $i marimea
ac-estora, acolo unde se aplici adaoiul de leje_
l'ttate.
. In cazul imbracamintei
darea adaosului de lejeritate, sint incluse si
bfi.beteSti, la acor-
cusdjurile pe locul unde se aplice adaosul. La
rmDracamlntea p€ntl.u femei, adao.iul de leje_
ritate nu cuprinde cusaturile gi in cazul aceita
se prevede o rezerve pentru fiecare cuseturd.
. Adaosu-l de lejelirate mai are Si rolul de
a inrprima linia produsului (clasic, modern
sau
sport), prin mirirea sau micsorarea acestui
adaos, acolo unde este neccsere o lejeritate
mai. mare sau mai micd in functie ae' moaa,
produs sau dolinta.

Tabelul 3
Exemple de.daosuri d€ lcjeritatc in szuri normato tnrtusiv custrturit.
!alor.e. adaosulur d. I.j.rj!.r.
Dchutulr.a produsulut

Sacou clasic 9 c.5 7

Sacou mod€rn lorma ovazati 8 8-8,5 6,s
Sacou modern forme conicl I 10 4
Pardesiu paltorl clasic I
- cu vateltrla
Palton clallc
13
14
13,5
t_j
Pardcsiu drept lerS 1t-15
Palton drept cdptutit cu bleni 16-1E 1:
Raalan 14-15
Pardeiiu rnode.n formA evazatl 12-r3 to-10.5
Frac jacheta-redingota 6-9 8-9
Vestd 5 :
invers, deoal'ece pr.in imbracarea produsului In tabelul 3 se redd valoarea adaosului de
din lesature SroasA, produsul pierde mai mult lejeritate normal. in functie de produs, stabilit
din lejeritarea sa, fati de cel din tesetul.e pe- .liDia pieptului, taliei, pr.cum
$i pe Iinia
subtire. Un exemplu ediiicato! il aonstituie $oldului.
executarea unui palton ceptutit cu bland, r_rnde adaosur.i de lejclitate sint exempli-
adaosul de lejetirare trebuie sa fie mai rnal.e ^. Aceste
Iicatr in mod normal, ele putind fi schimb€te
decit la un palton obi$nuit, deoat.ece este ne- in plus sau minus in funclie de model sau
voie sA se asigure spaliul necesar pentru blane. cering.

ll,l Illl l llnLLlll]l xnfi lnlll

 CAPITOLUT 3

Construcfia tiparelor pentru grupa sacouri

A. fiparul de bazd

. Constructia tiparului, la orice imbric5-

minre se realizeazd in baza acetuiagi piincipi, Tabet,!: 1
deoarece se imbraca pe acelali corp. lutrlurllc llDsrului dc Dsrtr
,Constructia de principiu, care nu preci_
zeazd-modelul Si din care se poate realiza-orice .*.,,, -.'.,,", r-r.nffi
modet. se nume$te tiparul de baze, deoarece f
aceasta este baza in executerea tiparului,
pentlu orice model de imbricdminte; diferenl
tele cate exista ihtre tiparul de baz6 al unui
sacou. pardesiu sau. vesLA, sint doa! o diferentd
oe. drmehsiuni, adice de lejelitate qi nu de
lrflltimea
pulut
cor-

LuDttimee taliei
l'l*
I
I Irtsurat aircct
I ne corp
ll5ox3
l;-
= l5o
= ii
prrnclplu. lr"o
Lungimea totala t
.Tipa.ul de bazi se realizeazd la
matie
confor_
normald a corpului, astfel ca orice modi_ a produsului
t'P
I;+r = 76
Ilcnl'e se poate.realiza penlru produsul respec_ l,uu
l;'r tt
Lunglmer ril- LItt
trv, cu mai multe u$urinia. Tiparu) se constru_ neeii = 6r
le$te in baza mdsurilor luate direct pe corp. Groaimea !icp- CP I lrr&ur.t dir€ct
conform comenzilor individuale, dar ie rec6_ tulul I ne eorp = {8
manoa ca ac€ste misuri se fie comparate cu
!nesurile proportionale (calculate) din tabelul
Grositnee taliei GT ln.-r = ..r

l'espectiv. aceasta fiind necesar pentru

Crosimca ioldu- GS {8+3 = Et
foma o imagioe rnai clare a conformaliei acoi_se lul
{8
pului. Adlncimci rEi- Ans
-Astfel, unele defecte ce ar put€a sa croielii la spate T+12 = 21
apar'5 produ\ul finit, se pot .orecta ince din
limpr.rl-inprobelor efectuate pe .olp.
.18
lnaliimea vtrf- M
pentru insusirea temeinicii a melodei de tt ,+E = 12
croil, se descrie amanunfit con(tructia saco_ Malura pesle l PU {8-2 - *l
ului. prin desla$urarea liparului de LazA, iar
rn . o]l[lnuare se vor indica transformarile dupd
uErS!
Letimea spate. tsP
lui propo4io-
|

7+?
I

| -
,, lel
I

acest tipar la diferite modele clasice, fanttzi nal I

gi noder.ne.
Pentru u$urarea si simolificarea descrierii pe linia
loldului 5 cm; de mentionat c, in
tiparului, mdsu'ile d6 conitrucrie se noteazi i"*iJ'"ai"i-rii-!rnt
prescurtat incluse ri cuseturile din
cu litere;_prim8 litertr va fi punctul [.iiir" .-"ili"irr..
a doua litere este punc- ca bazi de calcul pentru stabili.ea lungi-
,t"r T#1"*ilir1""1flde
i; i"*l;il #;previzute m, mii taliei Drodusului a minecii, s-a
- foloiit
asurrle pentru indltimeo -$i carc rn
(Ic)
tipar.ul debazil. -;otptLtui ae-'t-a?
"izut
,.., etitate.(A.D), pe rinia pieptu_ ,Tr[fj;tl
prevede I cln, pe linia taliei 9,5 cm; iar. iomenzilor pe
^1,11_::,.r,d"^r";
Itrt se ih,Tii,Jij
mrisuri gi
i:,hri
p.oUd
l-g y:':::li
-
i"aiuiauaf",
 aceste mdsuri se iau direct pe corp, respectind
mooa Dtel. sau cerintele persoanei pentru care
se contecttoneazS produsul.
Calcule pentru construclia tiparului
Tiparu) spatelui Si al pieprului se executd
pe o singurd coald de hirtie, deoarece intre
aceste doud piese trebuie sa existe o perfectd
Fig.32. C'onstruirca tip.rului de
concordante. AceastE conditie este valabild
pentru toate cazurile cind se construiesc pl.o_
duse asem6nitoare.
. C.orlstruclia spatelui fi o pieptutui lncepe
Prin h?sfrea unui unghi drept in coltul dln
dreapta de sus al colii de hlrtie: vlrful acestui
uDghi se noteazd cu litera A (fig. 32).
,1
Lini-a odlncimii rd,seoietii lo spote (ARS/
se stabile$te prin punctul g. tceaita niasuri
reprezinte pozitia corpului la spate. pentru de_
Iermrnarea punctului B se aplice din pune-
r" verticale, Iungimea AB rearttaui Jin
:r"I.ft,
a3:9I{4 _p- ! -n:24 (m.
baze.
Coeficientul de 12 cm se folosegte la toate
miisurile pentru o conformatie normalA inclu_
siv lnallimea corpului, deoarece prin acest cal_
cul- se
-asiguri o cregtere gi o descregtere nor-
malA de la o masur6 la aita de O,E cm-
PoziSict liniei taliei (LT) se determini prin
punctul T.
 Din purctul A, pe verticale se aplictr di- litimea rd.scroielii mlnecii (LEMJ se afll
mensiunea lunglmii taliei, AT 9i se obline prin punctul B!.
punctul Ti
AT:LT:45 cm. B"B.: 93 + 'lI -
18
-r e
-
. - lJutrgimea totald a lnodusului (LTp) se Din punctul Br se traseaz6 o verticale in
stabjle$te prin pgnciril L. Din punctul A pe sus $i in jos pe linia taliei, obtinlndu-se punc-
verticah, se aplict lungimea piodusului AL, tul T2
oblinlnd astfel punctul L: Ldtinea produstd.ui pe linia de bazi a
AL:LTP=?6 cm. pieptului se stabilelte din grosimea pieptutui
(GP). gi 'pe' Iinia
Aceasti dimensiune se mai stabilette ti -adaosul de lejeritale (AD),
pieptului, dup6 cum urmeazd:
ln funclie de mode sau cerint€.
- Poziti.a tolitului se determini prin punc- BrBr:GP+AD:48*9:57 cm.
tul S.
Din punctul T pe verticah se apli.6 dis- - Pentru st-abilirea punctului Tr din talie,
se. ia ca
tanta TS rezultatA din calcul $i se noteazi laza distanta punctelor BrB. Ia care se
punctul S: adauge 0,5 aceasu cota se aplici cu scopul
-cm:
de a se aslgura o linie corespunzebare mir-
Ts: t-r i: f, -3-ls,o cm.
ginii pieptului, car.e face ca produsul sd nu se
deschidd in fale;
TrTt-Btg, -r 9,5
. . M:
-lozifia
ldlimii spatelui sc obtine din punc- ",,.
tul Punctele Br ti T3 se unesc cu o linie ce se
prelunge$te plna jos, obtinindu-se pe linia,ol-
arra:
f,-f :rz cm. dului punctul Sr, tar. jos la tiv'punctul 'Lr,
Po4f1o liniei dtJ-git se afltr prin punctelL
_
BB li T. care lezultd din ulmdtorui calcul:
Din punctele B, T, S, L, se trag linii ori-
zontale iNpre {ate. B.-8.
Cafabrar.ea taliei l4 $po'ae se determine BrBr: si TrTr: T,
priE punctul Tr:
ffr:2,5 cm. Punctele T. gi Bi se unesc printr-o verri-
cal6 -plnii sus la linia orizontald a punctului A.
Acestl coti de 2,5 cm este valabilA pen- lndlfimea aif-gtt (IVG) mdsuid care re-
tru o pozitie normaltr, dar poate fi schimbatd prezinta poz-itia corpului ln fat , se stabilette
lD functie de modi sau pozitia corpului. prin punctele c Di Gr duptr cum urmeazil:
Cambrarea tolilitful lo spcte ie stabilegte
prin punctul Sr: B5G: Ifg -!3 :8 cm.
SSt:3 cm, Din punctul G pe verticale In sus Ia punc-
Ac€asiE cote de 3 crn esie valabilA pentru tul Gr se splcA tnatgmea vfrf-git (Ivci plus
o conformatie normalA a corpului. I cm, necesar pentru rezerva cusiturii de sus
Se ulesc punctele Tr 6i M in prelungire de b umar:
plne sus la punctul A, iar la inteNectia cu linia
orizontali dusi prin punctul B, se GG':M,u 1:32* 1:33 cm.
noteaza
punctul Br; pentru completaJea liniei cuseturii Punctele A gi G, se unesc ptintr-o linie.
pe miilocul se unesc puDctele Tt $i . Rd.scroi.ala gttului lo spole (rerco, se obline
Dt prna Jo6 -spatelul,
la trv. prin punctul R. Din punctul pe A orizoniald
Utineq sr,,teh/j se obtinc prin punctul (pe linia AGt) se apllci dimensiunla AR rezul-
Mr. Din punctul M spre Mr se afltca rirmAto- tatA din calcul;
rul calcul:
AR: IVG o 32 :8
a4 "r,.,.
MM,:1spa
-33 1D :r9+ I -zz cm.
Bdscroiala gitului la spate se reaUzeazi in
Initialele LSP indic6 lEtlmea spatelui pro- functie de pozitia conpului in faF (M).
po4ional carc are calculul l/4 dih glosimea In cazul unui corp iplecat ln fa1t, riscro-
pleptului +? cm:19 em, iar'initialele- AD re- iala va fi mai mictr, iar la un corp aplecat spre
prczlnti adaosul de lejeritate pe liuia pieptu- spate, rAscroiala va ,i mai. mare (fatA de n-or-
mal).
lui, care
I c!n. - ln cazul de lall este egal cu
- . lndllimea tdscroielii gdtulni corespunde cu
Din punctul Mr se traseaze o linie vetti- 1/.1 din distanla AB, (fetca):
cal6-ln sus li ln jos, paralela cu fria AB, obli-
nlndu-sc prin aceasta punctul Be. RRr: 1I - I :2 cm.

24
 Pozilia umdr.ului lo spote se realizeazA
prin punctul U avitrd la baz{ calculul diD mI- -bA lnAcest calcul nu este constant,
funclie de mode pau
el se schim-
cerinte.
sura peste umdr (PU):
Din punctul Gr spre Hr se aplicd exact di-
meniiunea AR de la spate (fetca):
B,u:ry -3={ -a:20 cm.

M se unesc pdntr-o linie

Punctele Bs 9i crHr: lJg
-93 -8 cm.
obtinlndu-se prin aceastr punctul-V.
Rlsctoiala glttlui ta piept se obline prin
punctul H dupe cum urmeazA: - Punctul
formeazi
Hr unit cu B. ti prelungit tn jos,
linia boraborului tn f8!e a produ-
o,n:f,;f,:s cm.
sului. Din punctul II spre sfinga se traseazd
o linie or.izontalS.

B. Construcfia tiparului de sacou clasic la un rind de nasturi

ln continuare se Iedl tiparul complet pen-
tt"ll un sacou clasic, lucheiat la un rind de nas-
turt. (fig. 33).
Se unesc punctele A gi Rt priDtr-o liDie
curba conform desenului. Punctele Rr Si U
s€ unesc priotr-o linie prelungiti pin6 Ia Ur
cere se afle astlel:
UUt:1,5 cm'
de 1,5 cm, se poate m6ri
Acest, coelicient
sau miclora in func-fie de gradul de dezvol-
tare a omoplalilor, precum ti de felul tesri-
turii din care se executd plodusul.
Din punctul V spre Vr se aplici 1,5 cm
lDspre sEnga, Decesari penr.u lejeritatea pliu-
lul la spate.
Pozilfu umnruliaj la piept se realTzeazi
p-fiq punctul U! in felul urmitor: punctul UJ
de la spate se afle prin impedirea-in douA ;
Iidei umarului la spate, adice:
u.u":BrL.
2 spate:
Punctel€ U, qi B, se unesc printr-o linie
oblici prlnct€ti $i se mlsoare ac€astt dtstang
(in cazul de Iati este egali cu 27 cm);
B3U.:PU+2-UB, de la spetc :
:16 *2-27 :'21 qn.
Plusul de 2 cm care se adaugd la mesura
peste umir reprezlnte rezerva cusrturii de sus
I umarulul Sl rezerva pentru vata necesare,
Punctele Ct Sl Us se unesc pl.inlr-o linie
curbati prelunSite.
Urbnea ur.dtuhti la piept se stabilegte
dupt ldtimea umirului la spate minus I cm.
GrU.:RrUt de la spate
- 1 cm.
Linia tioului se folmeazA din punctul Lr:
L,Lr_2 cm.
Di]I punctul L] se tl.aseaze o linie orizon_
tala pini la punctul L.
{ - Procldcc d. conskuire t tiD.reto.
25
Ld.limeo, taliei la spote se obtine Drih
punctul Tr care rezulta tn felul urmetor:
Din punctul Tr se duce o liuie cu echerul
avind fatura- echerului spre punctul M (con-
form ds6enului)
r,r":T+6:+ *6:,12 cm.
Coeficientul de 6 cm, nu este constant,
el_ po-ate Ii merit sau micsorat ln funclie de
model.
. Lngimga- $olduTli la spote se stabilelte
prin punctul S! dupa cum urmeaze;
s,sr- !9 1l: !1 ar:r8 cm.
_ Coeficientul de I cm se poate schimba tn
plus sau ln nrinus, ln lunctie de forma evazata
sau conice a produsului.
talizi tn lold se obtine prin punc_
tul- _liIlirrl€a
Ta car.e este r.idicat ca pi punctui T, de la
TsTc:GT * 9,5-TrT. de la 6pate :
:44 +9,5-17:36,5 cm.
_ - Coeficientul de 9,5 cm I'eprezinti od4orul
de lcjeritate pe lini4 toliei, In -el incluzindu_se
cele doud pense $i rezerva cusiturii laterale,
acest adaos poate fi modificat ln minus sau in
plus, ln functie de .modelul propus.
Ill,ilea- ,olitutui !fl-tatd se stabilegte prin
punctul S. dupe calculul:
S2S.:CS+5-SrSr de la spate : 51+
+ 5-18:38 cm.
Coeficienl.ul de 5 cm reprezinti ad.aosul ile
Lejeritqte pe linia gold.ultti, unde se include
rezerva cusiturii laterale; acest coeficient nu $i
este-stabil, putlnd fi schimbat in funclie de
modelul propus.
- Pozilia ti lulgimeo. bwunatului de $rs se
obline dupi cum urmeaza:
 _ Din punctul B. spre Z se aplici 3 cm. Din T, spre punctul N se aplice dimen-
Punctul Z unelte cu puBctul 85, din care .
slunea TrN care se calculeaza cu telatia:
-se
se aplicd disjanta calculate B! Zr-fi se ob-
puEctul
line
-68 4-!9:z,s
Zr r,N:
Brz,: 9l
"-.
-s,3:l! -o,e-1,5 .*. _Din punctul N se traseazd o linle paralell
cu linia tivului lnspre fatd ii spate.

'u \-
\ct
M,\

Fig. 33. Constr.uir.ea tiparului de sacou clasic la ull rind de lrasturi.

Lungimea buzunarului - f +f: f +f- Lungimea buzunarului -f+z:f,+z:

:10,6 cm. :15 cm.
. Pozitia gi lui.gimea btatnarului rle jos se plesarea btEurarului se face in felul ur-
stabilegte ln felul urmator.: mdtor.: din punctul N .p.e sp;6;-
""- "i["a
26
 l/3 din
_
15 cm:S cm; tot din punctul N
spre_ fata se aplicii 2/3 dln 15 cm :tQ 96.
- Pentru aflarea punctului F se ia ca bazE
masul.a peste umar:
Pll
_ 16
_0,5: _ _ 0.5:.1,1 rrrr.
lrJr, __
Itl lU
Punctul F corespunde cu punctul F de la
minecd, atunci cind se monteazd mineca
(aceasta se indici cu semne de fntilnire -aie
minecilor cu rdscroiala minecii de la
De asemenea, multiplicind de patru ori aceasti "acou).
drstan{a (B!F) se obtine iniltimea capului
de mineci.
Coruturul spotelui se reahzeazi prin uni_
rea.punctelor- V,, Tr qi Se pinri jos la tiv. Rds_
Clolara mtnecii la spate se obline unind printr.-o
lrnie ufor curbatd, punctele U, qi V,, ionform
cu desenul din ligur6_
Cotuturul pieptului se formeazd prin tra-
sarea rascroielii gitului $i a umarului'printr_o
lrme u.$or cul.batd. Jn continuare riscroiala
minecji $i a per.tilor laterale, se realizeaze priD
unirea punctelor.V, T6 9i 51 pind la tiv.
. L'otturltl cusriturii laterole, in direclia punc-
telor V li B?. se obtine cu o Unie usor cuibati_
des_enind spre dreapta punctului B, cu circa
0,75 cm, coeficientul cu Care se meregte letimea
r&croielii minecii.
Rezerua pentru petrecut sacoul la un rind
se aplicd de 2,5 cm. Se traseazd conturul in
Iatd cu o linie rotundd accentuatd spre tiv,
Pozilin butonierelor se stabilegte
urmEtor: distanta dintre butoniere este egale
cu 10 cm, ceea ce corespunde cu r/4 din "dis_
tanla.punctelor H Tl. Butonierele sint ampla_
sa!e (la a.est model) astfel: prima butonier6
este fixatA in dreptul taliei, iar a doua
treia.la. distanta- de 10 cm, in sus Si in 9i
a cu distanla intre ele de circa I cm). Jn momenrrrl
jos.
Pozitia butonierelor poate fi schimbatii confo'rm
cerintelor sau a modelului respectiv.
Rdstringerea reuerului se realizeazd dupi
cum Urmeaza: din punctul G, spre G. se apJica
2,, cm. l)in punctul G, se tr.age o linie diaeo_
nal6 (linia reverului) la circa i-3 cm mai ius
d_e.prima butonierd de sus. apoi se formeazd
ta(tmea .reverului corespunzitor cerintei sau a
mooel cur.ente-
. ,Coeficientul de 2.S cm este var.iabil, m6-
,,iloy-:" t" un colp cu Birul lung $i miqorin_
qu-se la un corp cu gitul scur t.
- Pozilia
mdtor:
penseloi se stabile$te in felul ur_
din punctul. 83 spr.e Uo se apli"a l/O
dln glosimea pieptului (egal cu 4,8 cm _ pensa
de subra!). Din punctul 86 se traseazd o.linie
p-rna la buzlnaruJ de jos, Ia 1cm in interior,
lar pensa din JalA se realizeazd la 1 cm de la
capdtul ,buzunarului in interior. Din acest
punct se traseaze o linie in sus, avind direclia
echerului spre punctul G.
rald se lermini lc l/3 din dis_
. .Pensa.d"in intre
lanta !-upfins3 punctele T, qi b,, pornind
de la,B5 in ,jos. Stabilirea penjeior, in'special
la imbracamjntea modern6, sport sau fantezi,
se poate realiza conform dorinlei gi modelului
propus.
- Pentru subrat
zetoare.la,
ca sacoul sA aibi o linie corespun-
(se nu se 1ormeze cJie li
alte delecte). este necesar a se deplasa Iinia
pensei spre cusdtura laterala cu 1-1.S cm
spre_ dreapta-$i cu- aceeagi valoare se d.epla-
seazd $i cus6tura laterald a pieptului. Jos,
sub linia buzuna|ului se va forma o ren.rd
pentru abd,omen cu o adincime de circa i cm.
in felul Pentru. ulurinlA, se decupeazi .o-pi"1 -.on_
turul tiparului pieptului Si se taie pensa de Ia
subrat lmpreunE cu Jinia buzunarului.
Se
prelunge$te'linia pensei din fatA pina jos la tir-,
unde se formeaza o cutd suprapusa (douA linii
cind aceste linii se suprapun, se desface tiparul
ti s-e formeaze pensa pentru abdomen; Ii fel.
se distanteazd linia pensei de la subr.at.

al. Tabelul 5

1,12 1,'l rl4 r/5 t6 1.',8

t4 11,7 1' 8,8

{5 7,3 5,5 4,4
22,5 15 1r,3 7,3
{6 5;7 {,5
23 r5,3 1t,5
41 ?,6 5,8 {.6
23,5 15,7 1r,8 0.1 1,A 5,9 1,1
4A 24 l6 72 0,6 8 (;
4S 2t,5 4,8
t63 12,3 9,8 E,2 {,c
50 25 16,7 12,5 ltJ E,3 6,3 5
25,5 1? 12,E 10,2 8,5
52 2Al 173 l3 8,6
6,4 5.1
53 2s,s I 17,7 r3,3
1U,4
10,6 8,E
6,5
t:,1
5,2
54 2?l ta 13,5 I 5,3
55 ' 18,3 tJ,8
10,8 8,8 5,4
56 tr!"" I 18,? 1t
11
11,2
9,2
c,3
6,0 5,5
57 28,5 I 19 t,1,3
1 5,0
.5,7
58 2eI 10,3 I{,5
11,4
11,6
9,5
9.6
7,2
50 20,5 I 19,7 t{,8 11,8 $.8
7,3
i,1
5,8
00 30 1 !) l5 l:.1 10 i,5
5,9
6
 Tob€lul 6
Dimcnsiuni DroDorlional€ .lc corgului Derhu sacou blrball

1 Inlllimea corputui 146 l.l8 150 r52 1i{ ,56 158

2 Grosifiea pieptului 44 t6 ,18 50 b2 54 56
Grosimea taliei 40 a2 1t {6 .t8 50
4 Crosimea $oldului 52
47 49 5t 53 55 57
LunSimes taliel .l{,1 50
43,8 /15 .t5,6 48,2 16,8
LunSimea p.oduiulul 4?,3
6 7t 75 76 78 80
7 LunEimee rnlnecti 5t,? 60,3 61 aL1 62,3 63
6 AdlncirDea rascroielii la .Dste 63,7
23,5 21 21,5 2b
I lnillimea vtrl-eit t0 3l 32 34 35,5
26
36,5
10 Mdiura peste umiir 43 {5 46 {8 50 5t
ll Litim.e rpetelui proportional ,8 1E,5 r9 t9,5 20 20,5
82
21

De menlionat ce liDia cusaturii laterale l. CoDstructia tiparului pentru

de- la talie ln jos nu suferd modific6ri (liniile dosul de guler
pline arati modificarea .fdcuti: se recomandd
a s€ erecuta aceasta schimbare numai la cor- Tiparul pentru dosul de guler se recomandd
puri cu o conformatie normalA). a Ee construi ln rAscl.oiala gulerului de la piept,
. Tabelul 5 repr.ezintd mesuri divizate pen- pentru a corespunde exact cu riscroiala piip-
tru grosimea pieptului, necesare la caliulul tului.
coDstructiei tiparelor.
.Tabelul 6, repr.ezinti dimensiunlle pro- . In.fig.
rului
34 -este redati constr.uctia tipa_
dosului de guler pentru un gii normal.
porlionale necesare pentlu executarea unui rentru.- executia acestui tipar se prelungeqte
tipar de sacou, ln sus linia rislringerii reverului 5i iin puiciul
Qr Pini la cr se ,plice distanla functeior AR
de la spate (fetca) plus 2,5 cm:
G:Gr :
AR de la spate +2,5:10,5 cm.
.. . Din
linie
punctul G. spre dreapta, se trage o
cu echerul, avind o latura a echerutu-i pe
linia reverul'ui la G_., iar din punctul G, spie
G" pe- linia de echer se aplicA i cm, pent;u un
colp la care gitul are o tinuti nolmal6;
GlGt :2 grn.
In cazul cind se execute tiparul de guler
pentru un git scurt (pozitia aplecata), cota de
2 cm se mereite in raport cu pozilia corpului.
deci lteiul dosului de guler se va micqora qi
invels la pozitia pe spate. In concluzie, acest
coeficient se schimbe in ,functie de pozitia $i
folma gitului.
Din punctul G, spr.e Gr, se traseazi o linie
utor arcuite, prelungiti pe linia reverului cale
tlece de Ia .punctul Gr in inter.ior. cu circa
0,5 cm.
Din punctul G, spr.e Gu se aplice 5 cm.
Pu[ctul G0 se une$te cu Gl cal.e este depegit
cu 0,5 cm spl'e dreapta, pl.intr-o linie conlor-mi
cu desenul. Din punctul Ga in sus, se traseaz6
o linie de eche\ LAtineo. pelerilei pe mijlocul
gulcrului se stabileSte .unind G; cu Gr:
G5G? :4,5 cm.
Lungimea guletului ln fatd, se stabile$te
n]esurind din coltul reverului, spre inter.ior,
Fia.3{. Construirea tiparului pcDtru dosut de Euler. circa 4 (tn, unde se noteaze cu punctul Gr,
28
{ii rJ aplild 3,5 cm pind Jn punctul ce. Figura AS reprezintd centimetrul redus
"3T u7 $i Lie se unesc conform desenului
runcrele la scara 1 :S, cu care s_au executat schilele
din figura. din prezenta iucrare.

C. Sacoul clasic la doui rinduri de nasturi

l. ceneraliteti special in sezonul cald. De asemenea, sint unele

Sacoul are o linie clasici, se incheie la dou6
rlnduri de nasturi li se compune din spate,
pr6pu, guler $i mineci.
Foro socouhai este previzuti cu trei buzu-
nare teiate, din care doui laterale, agezate si-
metlic sub linia taliei $i unul in partea de sus
a pieptului sting.
In interior, sacoul are de asemelrea, trei
-buzunare,
unul ln sus in partea dreaptj pentru
acte, altuJ tot sus ln paitea stir,g6,'pla;at pe
vertica16, pentru batisti, iar al tre]lea'buzunir,
pentru chibrit, este fixat jos in partea
. Spntele este cambrat n talre ii se comp,rie
f
din douA bucdli unite pr.intr-o cusarurd. -
-G1'/!e1n se conrpune din dou6 bucag, fala
. dosul
fi de guler, iar minecile parte; la
doare au prevezut un $lit pe care sint cusuti
ttei nasturi.
Materialele necesare pentru sacou sint
urmdtoarele: stofa, cdptu$eli, intrriture com-
pusA din volvatir, roshar ti canafas, buzunare
din moleschin, precum $i unele furnituri ca:
Dasturi, ate $i vata.
clasic pentru berbati, in mod
- Sacouleste
obilnuit, cAptu$it complet cu diferite
lesdturi din mitase natural6, mitase artifici-
all, bumbac, ,ire sintetice etc. Aceste tesdturi
pot fi subtiri sau groase, in funclie de Dateria
primi de baze ii au diferite denumiri, cum ar
Ji: serj, atlaz, tafta, saten etc,
Sacoul poate fi ceptuSit $i partiai la unele
modele sporl fantezi, care sint lur'tate in mod
sacouri, confectionate din iesitud speciale care
nu se ceptu$esc, acestea fiind prevazute in
intelior cu bizeli mai mari fati dC normal.
ln mod freovent, ceptu$eala tr.ebuie sd lie
asoltatl cu culoarea tesiiturii de bazd a sacou_
lui. Slnt insi unele modele care au la baze o
form, rnodein{ sau iantezi la care sint solici-
tate ceptuteli de o culoare contrastanu fatl
de tesatura de bazd a sacoului. Dar 9i ln eceit
caz este necesar sE se armonizeze cdptuteala cu
culoarea materialulul din care se cordeciioneazi
produsul.
stinge.
2. Corstruclia tiparului de sacou
clasic Ia doui tinduri
inf;-
Pentru construirea tiparului de sacou clasic
Ia dou6 rinduri, se prevede pe linia pieptului
un adaos de lejeritate de 9 cm, pe li;ia'taliei
9,5 cm, iar pe linia Soldului 5 cm inclusiv rezer-
vele cusiturilor regpective.
In tabelul 7 sint redate misurile necesare
frentru executarea tiparului, care incepe prin
trasarea unui unghi drept, in collul din dreipta
de sus al colii de hirtie, virful acestui unghi
notindu-se cu litera A (fig. 36). Acest pu;ct
reprezint6 punctul de plecare ;rntru construc_
lia tiparului.
Linia adlncimii fi,scroielii ta spote (ARS),
se stabilelte prin punctut B, aceastii masurd
reprezentind pozilia corpului la spate.

Tobelll 7
Mlsurile sacoului ls douA rinduri

D.numtre. m5surilo! valorrea mlsurr16r luare dIe(r pc (orp

tl ..lculul hAsurrlor Drolorlronalc, cm

Lungimea taliei LT li
Lun8imer totala a produsulul LTP i6
Luntlmet mlnecii LM o1
Crosimea pieph ui CP ,t8
Grodmea taliei GT ll
Glotlmea Soldului GS 5l
Adtrclmea riscroialii la spate GP {A
ARS

lnAltimes vtrf-gtt
-+12--+12,2{
GP {8
M
Mdruta peste umir
l-+8:t+8-32
PU GP-2:a8-2:.16
Iltimea spatelui pr.ogortionat IJ') CP
.l 'E
4
-+7-_+Z-19
29
 Din punctul A se aplici pe verticali dimen- totold a proilusului (LTp) se
siunea AB rezultate din calcul li se noteazd ,..Lungimea
obtine.prin punctul L, mesurind din A, pe
punctul B, verticali, plnd ln punctul L, lungimea sacouhii:
ot: T *12: l9+rz:2+ cm. AL : LTp :76 cm.
n,

U,t U1

Fig. 36. Constluirea liparului de sacou clasic Ia doue rinduri de nasturi.

Coeficientul de 12 cm se folose$te la toate Lungimea sacoului se determini in functie

mesurile pentru o conformatie normale, deoarece de modA saq cerinte.
prin acest calcul se asigure o cre$tere $i o des-
creitere not'mala de la o misurl la alta, de
, Pozilia li\iei goldului se st€bite$te pe verti-
cala c€ trece prin punctul T, pe care ie aplici
0,5 cm. o lungime €gald cu l/2 din lungimea taliei (LT)
Pozilia liniei de talie (LT), se determind minus 3 cm gi se noteazd punctul S.
prin punctul T. Din punciul A se qp[ca pe ver-
tica.lS dimensiunea lungimii taliei, AT 9i se
obfine punctul T. rs : +22-3: i! -s:ls,s cm.
AT : LT :45 cm.

30
 Pozitia ldlimii spotelui se obtine prin
punctul M,. care se sflA la jumitatea dista;t€i
punctelor AB
4ri4: A!-4:12 qm.
Din punctele B, T, S Si L se traseaz, llnii
orizontale spre fatd, care vor reDrezenta linia
pieptului, a taliei, a Soldului, prlcum qt linia
tivuhri
Cambioteo taliei aa spate se deteminA cu
aiutorul punctului Tr.
TTr -2,5 cm.
Aceasti cotd de 2,5 e6te valabile pentru
un corp cu o pozilie normale $i poate fi schim-
bat{ ln functie de mode sau pozitia corpului.
Combmtea tolitului la siote ie stabilegte
cu ajutorul punctul Sr.
SSr
-3 cm.
Cota de 3 cm este constattti numai pentru
corpud cu pozitie normali ti suferA modificeri
In cazul unui corp cu soldul mare sau hic.
Se unesc cu o linie punctele Tl $i M, care se
prelungegte pine la punctul A, iar la intersec-
tia cu ]inia orizontale duse din punctul B se
notenzii punctul Br.
-locul?entru completarea liniei cusiturii
la mij-
spatelui, se unesc punctele T,5i S, cu o
llole care se prelungelte pind jos la Uy. Linia
de pe mijlocul spatelui, Iiind asHel cambratj,
lungelte liDia spatelui, ceea ce contribuie la
a{ezarea corespunzitoare a sacoului pe corp.
.lilimea spdtelui se determine prin intei-
mediul punctului Mr, care se obfirie aplicind
dirl lunctul M valoarea rezultate din ur,mi-
torul calcul:
MMr : LSP J &:19+1:zz cm.
J3
Initialele LSP indice litimea spatelui pr.o-
portional, care are valoarea egala'cu 1/4'din
grosimea pieptului +7 cm:19 cm, iar ini-
tialele AD reperezinta adaosul de lejeritate pe
Iinia pieptului (9 cm). Stabilirea lati;ii spatel'ui
are o importante deosebitii, deoareie in
Iun4ie de aceasta, se stabilesc si celelalte doui
dimensiuni principale, leUmea rascroielii minecii
ti.lAtimea pieptului. Prin punctul Mr se duce
o llnie verticale paralelA cu linia AB 9i Ia inter-
sectia cu orizontala din B se obtine punctul Br.
. lnfirnza rdscroielii mtsecii ILRM, se deter'-
miDa prin puctul E}3, prin calculul dintre grosi-
mea pieptului $i adaosul de lejeritate in felul
urmator:
s,a, : i + f -f +*:rs,zs ",,'.
Din punctul I}., se duce o linie
.Ia intersectia
. verticald,
cu linia taliei, obliiindu_se
punctul T?.
3l
Lfilimea prodrsului pe lituid d"e bozd a
pieptului se stabileste prin grosimea pieptului
(GP) qi adaosul de lejeritate (AD) pe linia piep-
tului, dupe cum urmeaze:
BrB.: GP + AD :48+9:57 cm.
Pentru stabilirea punctului T3 din talie,
se ia ca baze dist nta punctelor B3B{ Ia care
6e adauga 0,5 cm: aceaste coLA se aplice cu
scopul de a se asigura o linie corespunzetoare
marginii pieptului, care face ca sacoul se nu se
deschida in iati:
TrT! : BsBr *0,5 cm.
Punctele Br li Ts se unesc cu o linie care
se prelungeqte plne la intersectia cu linia Soldu-
lui ti linia tivului, obJinindu-se punctele S,
$l resp€ctiv Lr.
Unind punctele B. $i T3 cu o linie care se
prelungelte pInA jos se obtine lihia boraborului
ln fa!i, adici prezentarea sacoului ln fata cap
ls cap (tArA rezerve de.petrecut).
Pozltia liniei llrf-git se determine prin
punctele Bi 9i T, ln modul descris mai jos.
Dlstanta punctelor Il3 li Br se imparte ln dout
ii se obtine punctul Bi, iar distanla punc-
telor T, li Ts se lmparte tot in doud $i se obtine
p$nctul T.. Uhind cele doui puncte, Tr
li Bs
9i prelungind linia plne sus Ia linia orizontalei
dristr din punctul A, se obline pozilia liniei
vlbf{it.
l,.itfimea otrf-gtt (IVG),
care reprezintd
pdzilia corpului ln fale, se stabile$te prin punc-
tele G li Gr dupi curn urmeaze:
B"G:Ir9-L:6
"..
_ Din punctul G, pe verticala, pine la punctul
Gr se aplice lnlltirnea vtrf-git (M) plui t cm,
necesar pentru rezerva cusetutii de sus de la
umiir.
GGr : M +1:32+1:33 cm.
Punctele A fi Gr se unesc printr-o linie
dreapte.
gttului la spate (Jet@) se obtine
. Mscroinlo
prin punctul R, aplicind din punctul A pe ori-
zontsli (pe finia AG) dimerxiunea rezultati
din calculr
43 : llg _ 3:3 a-
14
Dupe cum reiese din calculul de mai sus,
riscroiala gltului la spate (fetca) se realizeaza
Jn functie de pozitia corpului ln fate (M).
Deci, ln cazul unui corp aplecat tn fata, rascro-
iala gitului va fi nlai micri (fati de normal),
iar la un corp aplecat sple spate, rdscroiala
va fi mai mare.
 . lailgimea risctoielii gi,ulxi corespunde la
1/{ din distanta ,punctelor AR (fetca). .
Din punctul !r $i U3 se aplicA distanta
peste umdr (PU) plus 2 cm, apoi-se scade dii_
tanta U2Br.
RR,'44
-!E:1 :2 cm.
B!U3 : PU +2- UrBr de la spate :46+
gitului se obline prin unirea
Rascroiala +2-27 -21 cm.
puoctelor Rr qi A cu o linie curb6, conform
figurii. .
Plusul de 2 cm, ce se adauga Ia m5sura
peste umAr, reprezinti rezerva ausEturii de
Pozitia u'f.irultti la sf,ate se realizeaza prin sus. de la umtrr Si spaliul necesar pentru vaE.
punctul U, avlnd la baze calculul din mtrsura UDind punctele pr $i U3 printr_; linie usor
peste umer (PU). curbati- . $i prelungiti, se obfne pozilia
umerdui la piept.
&u:Y-s:{-3:20 cm.
. -fr!!f"" umdr1. tui- to piep, se stabitette
dupe lAtimea umerului de la spate, minus
Punctele B, li M se unesc printr_o linie 1cm:
diagonali iar la interseclia' cu verlicala din Mr
se obtine punctul V. De asemenea se uiresc G1U, : jrg, de la spate cm.
punctele R1 Si U in prelungire, lormlnd asttel -1
riuulqi se formeaze pr.in punctul
linia umErului la spate. Din punctul U 0i Ur . Ielul
in - li?i"
urrnAtor:
L?

se aplicd o cotA de 1,5 cm, necesari pentru

sustinerea spatelui, cind se monteaz6 cu linia L1L, :l all.
umirului de la piept. AceasLi cote de 1,5 cm Aceastl cote de 2 cm nu este constanta,
se mai poate m6ri sau mic$ora in lunctie de fiind-in funclie de .onformatia $i pozjtia cor:
qrad-ul de dezvoltare a omoplalilor, precum Si pului; in cazul unui corp cu p6ziiie aplecati
de felul teseturii din care se confectioneazi spre spate ii cu plus la talie fal6 de normal,
produsul. Din punctul V la V, se aplicd, 1,5 cm, aceasti cote se mErelte ti invels la corpuri
cotA necesard pentru lejeritatea pliului la spate. aplecate in fate.
.Pdscroiolo gltului la piept se obtine prin
tul _lAlimeo,oliei lo spote se oblineprin punc-
. . Ti,
punctul H, dupi cum urmeaza: avind la bazA calculul din valoarea gro-
simii taliei (CT).
G,H : 9::g :6 cm.
lnainte de a se obtine lEtimea taliei, este
nece6ar a se ridica linia ce marcheazii talia, In
lelul urmdtori
Acest calcul nu este constant, variind ln Se a$aza coltul echerului in punctul Tr,
funcfie de modd sau cerinte. Din punctul cr cu o lature pe Unia punctelor T1l'i M,9i se dese-
ti Ht se aplicd exact dimensiunea AR de la neaze pe cealalti laturd linia taliei ridicaLi
spate (fetc8). (colrIorm desenului).
c,H,:!I9:L:6.-. t,t,:f +o:|46:17 cm.

Din punctul H spre stinga se traseazi o Coeficientul de 6 cm nu este constalrt, el

linie scurti orizortale, iar punctele Hr Si B. are valori ce variaza ln minus sau plus functie
se unesc printt'-o linie u$or rotunjita, formind de model.
astlel linia boraborului in partea de sus. Riscro- lAtimea ,old,utui Ia spote se stabilelte prin
iala gitului la piept se traseaze din punctul G1
pu-1ct-ul Se avind ]a bazA calculul dirr grosihea
conJorm schitei din figurd. toldului {cS).
Poziliq. unlrutui l.a piept se realizeazi prin
punctul Ur, ln lelul urmitor: sts!-q!+1:1+t:r8 cm.
Se determind punctul U, prin tmpdrtir.ea Coeficientul de 1 cm, de asemenea, nu este
liniei umirului de la spate ln doue constant el putind fi modificat in plus sau minus,
R.U, ,unctie de model (formi evazati sau conicd).
2 _ Utimeo taliei la piept se obtine ptin puni-
tul T..-age?t la nivelul punctului T5 de h ipate;
Punctele Ur gi Br se unesc prinir-o linie baza de calcul rezulta din grosime; taliei iGT)
diagonaE punctatd, apoi se masoare aceasta plus adaosul de lejeritate !e Unia taliei, iari
distanF, care ln cazul de ,ate rezultd de 27 cm. este de 9,5 cm.
Deci: TlTo : CT +9,5- TrTr de la spate :(4{+
UrBr :27 cm. * 9'5)-17:30'5 cnr.
 Adaosul de 9,5 cm, include in el cele doua
pense de la piept fi rezerva cusAturii laterale.
El poate ii schimbdt in plus sau minus ln func-
lie de modelul propus.
itimea $olclului la piept se stabilelte prin
t Ds-t.
punctul S., avind Ia bazA cilculul cu giosimea
goldului. (GS) ptus adaosul ae teierriale -ae"ie
linia ioldului,
SrS.:G545-a,a" de la spate:st +E-18-
cm.
-38
.Adaosul.d,e lejeritate pe linia goldului (5 cln)
poate fi merit sau micsorat in fuidie de ;odei
(evazat sau conic).
Pozitio, $i lu|girtuea buzu anllfli de
otrtine_prin calcul, pe baza grosimii pieptului
(GP). Din punctul Br la Z, staplice 3 cnr', cot6
ce determine lnclinalia buzunarului. punciul Z
se uneSte printr-o linie dreapE cu punctul B,
realizlndu-se astfel pozttia brizunaruiui.
Din punctul R3 la Zi al doilea {iind capl-
tul. buzunarului la spate, se aplic6 valoa;ea
rezultati plin ur rndtorul calcul:
a.z, : {l0 -0.::1!-l0 0,3: 1,5
"n.'.
Lungimea buzunatului de sus (laistul)- 93a'
+ 1_19 n1:16,6 s6.
Pozilio Si lutlgimea btEunarullli d,e ios
se stabile$teprin calcul, avlnd la bazA valorile
lungimii taliei (LT) gi gr.osimii pieptutui (cP),
ln felul urmetor:
LT 45 :,.t Cm.
_06:
IiN
-:-
Prin punctul N se traseazA o linie paraleli
(in faF fi spate) cu liuia tivului, obti;lndu-se
astfel pozitia buzunarului de jos, care este
utor inclinat in fati.
Lungimea buzunarului Oe jos :f,+
ttA
+7:- +7:15 cm.
Plasarea dimensiunii buzunarului se face
lD felul urmator:
- Di[ punctul N spre s?ate, se aplicd 1/3
din l5 -cm (lungimea buzunarului), dici S cin
$i tot din punctul N spre latl se apuci dife-
renla ce a mai ramas, adicl 2/3 din 15 cm
(10 cm).
Punctul de intilnire dintre rascroiala mlnecii
Ia piept 9i minecA este punetul F. pentru afla-
rea lui se aptce urmetorul calcul, din masura
peste umdr (PU)
P-!
n"r : -l,s:1! -0,5:4,1
5 - P.c€(t.. at. conltrur!. . tiD.rclor
Punctul F de la riscr.oirla minecii trebuie
-
sa corespunde cu punctul F de Ia minec6, atunci
cin-q se morteazd mineca (acestea sint semne de
,*l]i,,?.9"-g:".enea, de patru ori disranta
lnotca rnalllmea capului de minece.
Conturul spotelui se r.ealizeaza plin unirea
punctelor,Vr, Tar ti S1 cu o linie care se prelun-
gette pini jos la tiv.
. Rdscroiala minecii se r.ealizeazi ducind o
linie u$or_curbata de Ia U, pin6 la V,. I;;;;si
f-el-.se delimiteaza conturul spatelui care va fi
o_elrnrt de hnia ce trece prin punctele V,, T. Sr
Sj
rEscroiala mlnecii, linia umlrului 9i iinia ad
mijloc a spatelui.
sus se
- Contuni
r6scroielii
pieptului se obline prin desenalea
gltului, a umerului pri;tr_o linie u$or
curbatd, a r6scroielii minecilor gi a pd(iior
laterale,- prin unirea punctelor 'V, f" Si S.
cu o linie ce se continud prnd jc,s la tiv.-
. Contutlll cusiturii loterole in direclia punc_
telor V,.9i B, se_obtine cu o Iinie ugor'"uibate,
desenind spre.dreapta punctului B, cu circa
u,rc cm. coellclent cu care se miregte letimea
tdscroielii mlnecii.
Re-zetoq, ile petrea),t socoul la dou; rinduri,
poate fi egal6 cu 8-9 cm gi se aplice de la linia
boraborului inspl.e stinga. Contur.ut in lati se
traseazi ducind o linie verticald din linia ialiei
pdnd jos la tiv apoi pe linia tivului confor.m
cu desenul din figuri.
RdsJrlngerea reuetului se realizeazd dupi
cum urm€azd:
Din punctul G, )a G., se aplica o cotd de
z- cm, iar-.din G2 se trage o linie diagonali
flinia
reoerului) pine la circa 2-3 cm maisus de linia
taliei; se formeazl htimea reverului corespun-
zltor cerintei sau modei curente. De men{ionat
cd reverul sacoului clasic la dou6 rinduri este
ascutit, ceea ce face se se deosebeascd de sacoul
clasic Ia un rind; de asemenea, disl.anla dintre
Qr Si G2 este mai mice fatd de sacoul la un rind.
din cauzd ca linia l.everului sacoului la dou.i
rinduri se deplaseazA mai mult in lati, in raport
cu linia reverului sacoului la un rind.
Pozilia bulonierelor ti distanta rLitttre ele
se stabilesc in felul urmdtor:
Prima butonierE este fixatd in dr-eptul
- iar a doua la o distanid
taliei, de t0 cm de prima,
valoare ce corespunde cu l/4 din distanta'punc-
telor H {i T., Aceasta disranle dintre buto;ier.e,
precum $i lixarea primei butonier.e in talie, Du
slnt constante, ci pot fi schimbate in Junctie
de model sau cerinle.
Pozilia petselot se determina astfel:
Din punctul E}3 la 85 se aplici o valoare
egala c! 1/10 din Srosimea pieptului (4,8 cm
pensa de subrat), iar din 86 se traseaza o linie
verticala piDd la buzunarul de jos, cu I cm in
interior. Pensa din faF se realizeaze tot la 1 cm
de la capatul buzunarului in interior. Din acest
cm.
punct se traseazd o linie in sus. avind directia
echerului spre punctul Gr. Pensa din latd se
33
 termina la 1/3 din distanta cupr.insd intre punc_
tele T.85, pornind de la B. in tos .De menlionat este faptul cii pensele
cambreaze mai sus pe liD,ia taliei cu cirra 2 cm,
se

_ Stabillr.ea penselor, in special la imbrAce-

mlntea sport, nu elste constantd: ele se pot
plasa conform dorintei sau a modelului propus.
FiC.37. Tiparul
ln special pensa de la subral
Formarea pensei pentru abdomen in cazul
unui corp cu conformalie Dolmald se bazeaza
pe urmatorul considerent:
Pentru ca ,produsul sa aibe o finie cores-
punzitoare Ia subrat (sA nu se lorrneze cute sj
alte- defecte) este necesar a se deplasa linia spre
cusetura iaterala cu l- 1,5 cm ipre dreaptd
cu aceeali valoar€ se deplaseazi 9i cuittura9i
laterala a pieptului. iar jos sub linia buzuna_
rulur se formeazA o pense pentru abdomen cu
o adincime de circa I cm. pentru u$urint6. se
decupeazd complet
_conturul tiparului pieptului
$i se taie pensa de la subrat lmpreunA cJ linia
ouzuDarului. Se prelungelte linia pensei din
la!.e pini jos la tiv, unde se formeaza o cute
suprapLsi (doua linii cu distanla intre ele de
clrca I qr). ln momentul cind aceste linii s€
suprapun, se desface tiparul $i se Jormeaz6
pensa pentru abdomen: la Iel se distanleazi
linia pens-ei de 1a subral spre dreapta, inciusiv
cusdtura lateral6.
q$dturii loteTale de la talie in jos
- Linia
rirfne cea initiali (liniile pline arati modifi_
carea fecutd).
Se recomande a se face aceasti migcare
numai pentru corpurile cu o conformatie nor_
male. Pentru corpurile cu plus la talie fate de
normal (obez), pensa pentru aMomen se ieali_
zeaz6 in mod cu totul deosebit_
3? prezint5 tiparul pregetit pentru
.roit..Figura
ln urma mi$cel.ii tiparului aratat mai sus.

D. Sacou clasic la un rind incheiat cu doi nasturi

(croit separat)

Metoda de croit prezentatd in aceastd lu- este prelungitd pine ios. Adaosul de lejeritate
crare ofer6 posibilitatea de intocmire separate pe linia piepiului este prevazut 9 cm, pe linia
a riparului de spate cu .el al pieptuluj, -a vind taliei 10 cm, iar pe liDia foldului 6.m.
la baza aproximativ aceleaqi caicuie.
Modelul acestui sacou, difere de cele ar.d- Tobehtl E
tate anterior prin prelungirea pensei de Ia lt&ulilc lrcoului lr lrn rinil lnct.ill
subrat pind jos la tivul sacoului, jar pensa din cu doi nasturi
faF de la linia taliei pind Ia linia bulunarului
de jos, este exerutat, pe linie dreapte ceea.e
face ca sacoul in a.easti direcrie si fie mai plat. Dctruhtre. rn&urllo.
Acest model avantajeazii corpurile cu Solduri
mai mici fard de normal $i totodatd se reali-
zeazS aspectul corespunzetor al firului de stofA Lunrirnea tatiei I LT I {{
in cazul lesaturilor cu dungi $l raloulj, precum Lungjmea totaE a produsului I LTp | ;b
$i -u$urjnta elimindrii plusului de materjal prin Lungimea mlnecii I LM I 60
Grosimea pieptului I cp I 16
scdzutul cu dierul de cAlcat. cro3imea taliel I Cr I 12
In cazul de fate, construclia tiparului pen- Cros;mea soldului I CS I {9
iru sacou, va necesita un adaos de lejeritate Adlncimea r5scrcielii ls spate I enS I ',l,s
mai-mare pe ljnia taliei si a qoldului, aceasta Irlallimeo virf-rtt I rvc I 3l
fiind necesard pentru cu(dturile mai accenluale lurisura peste umar I pU I 15
Litimea spatelui masurat J I-SM I 2l,s
a penselor Si in special pensa de Ia subrat care

34
 ln tabelul 8, sint redate masurile sacoului, Din punctul A la punctul T, se aplicd mi_
care coincid cu mdsurile proportionale. sura lungimii tauei, mesurata direct pe corp
care este egald cu 4.1 cm
Constructia tiparului Lungimea ,orold a produsului, masurati di_
1. de spate rect pe corp, de la punctul A la L, are valoarea
de 75 cm.
Tiparul se l.ealizeaz6 plin desenarea unui P^oziiia gold.ului se det€rmine de la punctul
T .la S in felul urmd,tor:
_
unghi drept al cerui v,irf se noteazi cu punctul
A (frg. 3j, o). Din punctul A pe vertiiald, la
punctul B se aplica dimensiunea rezultatE din tursimea tnliet
calculul: TS: _3:11 _a:lg
2-2 "n.,-
AB-4X5 mesurat-23,5 cm.
NotI: .4RS n d.surat direct pe corp, eoincide _ D!*tanta punctelor AB se imparte in dou6
$i se obline punctul M.
an lrzisntra, propo4iondld, calcttlatd astlel: ! +
-.11,78 cm.
{ 12:23,5 cm. ":+--f

u,

bo
Fi8. 38. Construirea tiparului de sacou clasic (croit scparat):
o-lpatele;D-Dleptut.
35
 .
Din puncl.ele B, T, S ti L se trag Iinii ori- Din punctul V spre V, se aplici 1,5 cm, ne-
zontale spre fatd.
Pentru cambroteo taliei lt. $pate, se aplicA _Irentru lejeritatea pliu)ui de la spate.
cesar_i
-
de
_
punctul T spre Tr o valoare de 2,5'cm,
Ia-
Ldfimna taliei Io spotc se stabileqte pr.in
punctul Ts, care este ridicat ln sus cu cit.ca
iar din punctul S spre S, se cambreaze linii 1,5 cm, conform figurii r-espective.
goldului cu 3 cm.
grosimea fali.i
I'Tr:2,5 cm gi SSr:3 cm,
deci: 'I 1 15: ::-::j:::::"::i:= +6:
unesc punctele Tr cu M in prelungire
- -Sela.punctul
pin6 A, iar la interseclii cu linia
-42
_; * 6:16,5 cm.
orizontale duse din punctul B, se noteaza cu
punctul Br, Pentru completarea liniei cuseturii
pe mijlocul spatelui, se unesc punctele Tr,i Sr !4imca $oldllni se
tul- Ss.
deter-mina prin punc-
pina jos Ia tiiv.
SrSs: aroslmea soldult,i r1-{9 . :17,3 cm.
. - _UthneL -spatelui se obline prin puncl,ul M a
9i M, ln felul urmetor:
MMt:l6timea. spatelui mesurat dirrct pe Pentlu aflarea poziliei :,,n,;.,ului la piept,
corp:21,5 cm. L6!ime2 spatelui mdsur.at, coin_ .
este.n€cesard valoarea dlstanl€i dintre
cide cu- lElimca spatelui propo4ional ca;e are punctili
-
Ue Si Br, stabilitd dupe cum urmeazi:
catculul din grosimea piaptului plus ? cli1,
re-zuruno-1l4
la aceastS mesure lg,S cm. Se mai ,,
uo:-'
R,U,
adaugd apoi l/3 din adaosul de lejeritate de pe -2
linia_pieptului, rezultind in iinal if,S cm.--'- Se unesc punctele U_, cu B, printr-o linie
Din punctul M, se traseazd o linie v€rti_ punctati Si valoarea acestei disiange (ln acest
cald, palaleld cu linia punctelor A $t B, ob!i_ caz este de.26,5 cm) se va folosi la fixaiea pozi_
nindu-se pr.in aceasta, punctul Br, pe li;ia ae
prorunzrme a pieptului. liei urndrului la piept.
,. . Pgntnl realizarea fiscrcielii gl|ului lo sqte
Uea:a)- s:_ia ca bazt de calcul p;ziga corpului 2. Conslructia tiparutui de piept
fn IatA (M) care facr ca Iungimea acestuia sd
,ie in funclie de pozitia corpului. Astfel la un Construclia tiparului de piept se efectueaza
corp cu o pozitie pe spate va fi necesar6 o fet a
mai mare, iar la o pozilie a corpului aplecat va luind ca bazd tiparul spatelui, prelungindu_se
Ir ngcesar o fetci mai mica. spre stinga liniile orizonrale dus; din Functele
A, B, T, S Si L. Pentru a nu se confunda liniile
AR_ rhlrtimai \.rd-srt:91 :2,25 de'construclie ale pieptului cu cele ale spatelui,
desenul se va face la ci.rca 10 cm de spaie, deci
1t ",n. din punctul E se repartizeaze ln cirntinuare
Din punctul R spre R, se urctr cu 1 din dimensiunile pieptului ({ig. 38, b).

distanta AR. -le$teLdlinea rdscroielii rztnecii {LRM) se stabi-

p-rin punctul Bs, avind calculul din gros!
mea pieptului Si adaosul de lejeritate pilinia
RR,:T:#:,,n..-. pieptului.

l4 spore se determind prin {rosimea pieptutui . adaosul

loqlla-l4nnrdui
punctul U folosind urmitorul calcul din mAiura
"-!_-_-_-;-.r--;-:
peste umer:
D rr_ m5sura peste umtrr - aE
:?*i:l3,zs
16o
cm.
22 PriE punctul 83, de pe linia de baz6,
cm.
.
duce o perpendicular5 ln sus, ptne Ia orizontala
se
-3:19,5 duse din punctul A $i tn ios, rtnt la libia taliei
. Se- prelungegte punctul U cu 1,5 cm g se prelungiti u$or; interseclia cu liDia taliei
noteazi punctul Ur: aceasti cot6 este in fun4i€ se
de gradul de dezvoltare a omoplatilor 9i a lesa-
noteazi cu punctul T2.
turil din care se confectioneazd produsul, adice _ litii.ea baze
la
pieptului se obline prin
calculul
punctul
se mereste la omoplaqii dezvoltati $i se mic$o_ .Bf,qUld din grosimea pieptu-
reaz6 la un spate plat. lui gi adaosul de lejeritate, minus distanli punc-
telor Br $i E}3 de Ia spate.
-bilit VlrJul cusiturii loaerole o sporelui este sta_
prin punctul V, care pentru a fi determi- EB.:gro-simea pieptului +adaosul-B.8, de la
nat, se face urmetorul calcul: spate:46 + 9-20,5:34,5 cm.
_ Pentru stabilirea punctului Ts, din talie se
a,v: !! -r:f _1:3,e cm. ia ca bazi valoarea distantei dintri punctele 83
$i B. la car.e se adaugl o cofi fixd'de 0,5 cm;
36
aceasta se aplicii in scopul de a asigura o linie BrUr:misura peste umdl.+2 cm-UrBr. de la
corespunzetoare a marginii pieptului, care tace sPate:45 + 2-26,5:20,5 cm.
ca sacoul sA nu se deschidi ln fatt.
- Se unesc purctele Gr gi U3 in .prelungire
TrT3-I}3I}1{0,5 cm. plnE la puncl.ul Ur care este stabilit in felul ur-
Punctele B. fi T. se unesc qi se prelun- mltor: GrU.:RrU, de la spate minus 1 cm,
gqte linia- pina jos, obliDlndu-se la interseclia __ - P-unctul V2 este atezat la nivelul punctului
cu linia $oldului punctul Sr, iar ios la tiv punc- V de la spate.
tul Lr. Ldtimea taliei Io piep, este obtinuti prin
prlnctul T5, avind la bazd calculul din grosimea
Pentru fixat.ea pozitiei inaltimii vir.Iului de taliei, plus adaosul de leieritate pe linia taliei,
la git se imparte in doui vaioarea disl,anlei min-us- valoarea distantei dintre punctele Tr li
plnctelor Bs B.r d€ la piept gi T, T1 de la talie,
obtiDlndu-6e astfel punctele f}5 respectiv T..
ili de la spate.
T5Tu:42.c 16-16,5:35,5 cm.
B3B5: Eqi T,T,:+,
_ .Punctul T6 este a$ezat Ia nivelul
Ts de la spate.
puncr.ului
Se unesc cu o linie, punctele T.
ti Br, care
se prelungelte pini se intersecteazA cu orizon- Ldlirnaa soldului_lo piept se stabileite prir
tala dusa din purctul A. pqn-ct-ul S.r avtnd la baz6 calcululdin giosiinea
$oldului,.ph:s adaosul de lejeritate pe finia 9ol-
. Iilllimea uhJ-git (IVG) mesuri care r.epre-
ziDti p-ozitia colpului in fati, se stabile$te irin
o_ulut, minus valoarea distantei dintre punclele
punctele G ti Cr, dupa urmetorul calcui: -
Sr fi S! de la spate..
szsr:49a6-17,3:3?,7 cm.
h ....-:j-:-:::vlrl-.tt
^ : lniltimea 3,
lJsG
- - :7,75 cm.
-Noti: ombele
a goldului
ad,oosuri de pe linia toliei i
stnt r,,,I'i e Jayt de iormat, iteooteie
Din punctul G, pe verticale in sus, pina la
punctul Gr se aplica inatgm€a virf-git plus 1 cm aceastd mltire se oa elirniig prin cele d.oud.
ce este necesar pentru rezerya cuseturii de sus pense ce vor li c'u,sute nai adlnc
,rin cusdtura pensei d,e la subtat core,i rcspectio
de la umlr. este pte-
lungitd plnd ios lo fiu.
GG,:ip511iro* virf€jt +11:31+ 1:32 cm
- Linia tiodlti se formeazi prin punctul L.
NotE: ,irureo poziriei de Ditf o gltului o,re o dupl cum urmeazd:
tfiportatufid. d.eosebitd pentru orice ptodus, de-
@tece d,e aceasto d.epinde in mate rnj,surd echi-
LtLz:2 cm,
librul coteslrutLzltor al produsului pe corp. Aceasti cotd de 2 cm nu este constantd,
Risctoiola gltttlui la piept se realizeaza prin tiind ln fun_clie de conformatia Si pozitia corpu-
punctele Gr $i H dupe cum urmeaze: lui: ih.cazul unui corp cu pozitia aplecati spt.e
spate (ranversat) 9i cu plus la talie iali de nLr-
r, Erosimea pieDluJui: ,16 :o,75
^ _8a rnal, aceastil cota se miregte Si invers 'la corpuri
cm.
aplecate in fatZ.
Acest calcul nu este constant, el val.iezl -
Rezervq d,e.rrerrecut sacoul la un rind, este
Iunqie de modd sau cerinte. Din punctul H egald cu 2-.5 cm $i se aplice in fati de la punctul
spre stinga se traseaze o linie scurti orizontah, T5 de oe linia taliei spre stinga. Se coniureazE
apoi pe ac€as15 linie se formeazi rdscroiala gi- pieptul sacoului, pe linia cuiaturii laterale a
tului pornind din punctul Gr. Pentru compl-e- liniei tivului precum gi liniei boraborului ln
tarea liniei boraborului, din partea de sus a faF.
pigptului, se aplicA de la punctul Gr spr.e punc- Rd,sf n4erea reverului se realizeazd dupi
tul Hr, valoarea exacte a distantei dintre punc- cum urmeaze:
tele A 9i R de la spate (fetca), apoi punctele Din punctul G, spre G. se apuce 2,5 cm $i
Hr ti Br se unesc printr-o linie uSor rotunjitd. din - acest punct se traseaze linia feverului pine
mai sus cu circa 2 cm de prima butoniertr de la
Noatr: de me[riol.ot ci, aceosld. tnrte a boro- talie, apoi se lormeaze lltimea reverului con-
borltllti, lolose$te numai pentnt hnbtdcd/mifl,tea form dorintei sau modei curente.
ce. se lncheie plnd sus lo gtt (unilone, cana- Pozitia $i lungimea buzurtorului de sus
dErE etc.). /ldist, se obtine pe baza calculului din grosimea
Linia umdlului lc piept se obtine pdn pieptului in felul urmebr:
punctul U3, avlnd la bazi calculul din miiura Din punctul B{ la Z se aplicd o coti iixi de
peste umir. plus 2 cm, necesari rezervei cuse- 3 cm, coti ce determini inclina{ia buzunarului.
turii umArului, precum li spatiul necesar ce se Punctul Z se unegte cu o linie ugor lnclinata cu
lasi pentru pernitele de vatd; se scade apoi punctu'l B:, realizindu-se asffel pozilia buzuna-
distanta punctelor U"Br de la spate. Iului. Din punctul 83 la 2,, al doilea punct fiind
37
 capitul buzunarului la Epate, se aplici valoarea Nottr: uclocreq ftunctel@ BlF de pntru oi,
rezultate din calculul: redd ittdltimea calr,.Llui d,e mlnecd care, ln co-
SDsimea Pieptului zul d,e latd e$te d,e 16 can.
B.zr: l0 -0,3 cm: - - Inpentru
gitit
figura 39 se redd tiparul pieptului pre-
croit.
- ctn:4,3 cm.
_{ -qe
Din punctul Zl spre fale se ap[ca dimen_
siunea buzunarului avind calculul urmitor:
Lungimea buzunarulul de sus:
arosimea DieDtului
- +l cm--16 *I-19,2
"-.
--f-
- Po.iria ti lungimea buzuran)lui de Jos se
stabileqte, aplicind din punctul T, la N caftulul:

1rN:|,"g,-ei6at"ti.i :1i __7,3

",r.
_ Din punctul N se traseaza o linie ,paraleli
cu linia Uvului lnspre fatE $i spate, ob,tintndu-se
astlel pozttia buzunarului u$or lnclinat In fati.
Lungimea buzunarului de los:
_ ttosimea pieDtului +,:
.- 48
66' - + 7: i4,7 cm.
Plasarea dimensiunii buzuDarului se deter-
mine aplicind din punctul N, spre spate ,/3 din
l{,7 cm (egal cu 4,9 cm); tot din punciul N
spre fati se aplce 2/3 din 14,7 cm care este
egal cu 9,8 cm.
Po"itia pelselor se obtine ln {elul urmitor: fig. 39. Tiparul presdtit Dentru crcit_
Pensa de la subrat se stabile$te prin punc-
tul B" prin cqlculul din grosimea pieitului.
3. Constructia tiparului
BsB6- I'osimea
pieptului
-
jg :l,o de minccA pentru sacou
,0 to "..
Din punctul E}6, se traseaze o perpendicu- Tiparul de minecd se r.ealizeazi in baza
lard pe linia tivului. trec,tnd prin'linii buzu- unor dimensiuni ale pieptului de sacou, aceasta
narului, la un centimetru ln interior. Se cam- cu ropul de a asigura o coDcordanti intre
br€aza apoi pensa mai sus de talie, cu circa riscroiala minecii Si a produsului, precum Si
2 cm, cu o adincime de 2 cm. Din linia goldului obUDerea montdrii minecilor cu mal mult;
tn sus s€ traseazC o lirrie ulor curbati pini la usurinie.
buzunar, la o distantA de 2 cm spre stinga. rea- Constructia tiparului de mlnec6, pentru
lidndu-se astfel $i pensa pentru abdomEn cu o grcsimea pieptului de 48 cm, se execute ln
adincime de circa 1 cm- baza urmAtoalelor dimensiuni (lig. 40):
Pensa din fata se obtine prin trasarea unei a. letimea r'Sscroielii minecii (LRM):
linii verticale in sus, pornind de la 1 cm, din :14,25 cm;
lnteriorul buzunarului, cu direclia echerului b. valoarea distantei dintre punctele B! $i
apre-punctul G,. Pensa s€ termina in partea de F de la pieptul sacoului:4,I cm;
glLla l/3 din distanta liniei pieptului ii a taliei c. lungimea minecii (LM):61 cm.
(B6TJ pornind de la punctul Bs in jos. Se cam-
breazS pensa din fate, cu o adincime de 2 cm, Misura litimii rdscroielii minecii o con-
inclusiv pe linia ,buzunarului, conform schilei stituie distanta dintre punctele B, Si Bj de la
respective. tiparul pieptului care are urmitorul calcul:
Punctul de intilnire cu riscroitura minecii
se stabile$teprin punctul F care rezultj din o:5r-- Erosimea oi€Dtului
-
adaosll :; 46
-
calculul din misura peste umir. -_-i- -n
:ra,zs
B!F: eg:srs-Psgfrq
-o,r: f -0,5:4 cm. +
i c,.,.

3B
 . DFtanta dintre punctele B, $i F de la Din punctul M se tr.aseaza o linie verticali
preptul sacoului se stabilelte cu relatia de mai
in jos paraleld cu linia punctului A.
los:
rndsura Destc umir NotE: de slrbliniat cl, punctut M $e lnfil_
- - negte cu cusdtura untrului de la piept, atunci
'10
clnd minecile se morteazd, osigurtidi-ie ostJet
t6 o pozttte cotectd. a mlnecii; dnl mlneco are
- ro
:4,1 cm. cufi,turd, pe mijloa Jelei, aceasta trebuie de
osemenea sd corespunild c1t alsdtura unfirului
Irfil.timeo rdscToielii ,ntnecii nota6 pre_
scurtat IRM (capu) de minecl) se realizeaza,
unind punctele A $i S, ceea ci re,prezintii de
patru ori valoar-ea punctelor B3F ae Ia piept
AS:B3FX 4:.1,1X t:16,4 cm.
Din punctul S se tr.age o linie or.izontala
sp[e. dleapta, paralela cu linia punctelor AB.
iar la _interseqia acesteia cu linia verticald,
duse din punctul M, se noteazi Dunctut S.
Din puncrul S pind Ia F se aplila distan6
punctelor E}3 li F de le piept, cire este eaaie
cu 4,1 .cm, sau calculul 1/4 din distanta pinc_
telor A- 9i_ S. Aceea6i valoare de 4,1 cin, se
aplica de la punctul B. in jos pini'la punc_
tul K. Punctul E este fixat li miilocut distan_
tei punctelor A $i M.

ar: {rr_
T _5,8 cm.
Fi& a0. Dimensiuni p.ntru construjrea tipsrului de
rnlne.i Se uDesc punctele E $i F printt.-o linie
care _se in doue, obtinindu-se punc_
- .-Notil: punctul F d.e la ,nineca sacoulzi, se tul E,. -imparte
In acelali mod se piocedeazi nind
brtila,cite ot pt.t cti!1, F ile lo piept, otunci clfld punctele M si K,
8e flatteozd mlnecile.
_ . Lungimea nlnecii se obtine prin punctul
L dupr cum urmgazA:
Calcule pentru lntocmirca tilaiului
Ml:lungimea minecii (LM)+l cm:61+
ti"atltlui |elei c)e mirlecd, tn
Consttuclio * 1:62 cm.
pril,l4 lozd (Iig. 41, o) incepe prin desenar.ea
unui unghi drept al c6rui vir.J se noteaza cu NotS: coro de 7 dn rcprezintd rezefl)a q)-
punctul A. siirurii de stLs a mi7.ecii.
Illimea mitecii in
partea superioari se Din punctul L spre stinga, ]a punctul Lr,
obline unind punctele A $i B. Diitanta obli- se traseazd o linie de echer. Din punctui L1
luti reprezinti o dati $i iumetate valoarea ln sus se urcd cu 3 cm gi se noteaza cu punctui
litimii raocroielii minecii. Lr. Punctele L: Si L se unesc printrlo Iinie
care reprezintA terminatia minecii in partea
AB:LRM + !B!! :rq,zs+ inferioard (tivul minecii).
Pozilid cotului se detehine cu ajutorul
punctului C, prin impel.tirea in doui a distan-
.y tlE :2t .4 .^. lei punctelor L2 Si F.
2

Se traseazd din punctul B o linie ver.ticale Fr'- !{ -

i[ jos, paralelicu linia punctului A. 2

Mijlocul fetei de minec6 se obline prin Din puhctul C, spre dreapta, se traseaza
punctul ltt dupd cum urmeazi: o linie de ccher 5i la ihtersectia cu verticalele
duse din punctele M $i B se noteazi punctele
AM: distanta pujrctelor AB C, 9i respectiv C,.
+1 cm_
Construcli.a tiparutui fel.ei d.e mlnecd in
cea de a d.otra lozd (ltr. 41, b) incepe prin for-
-!! +r:t1,7 cm.
marea capului de minecd, unind punctele F,

39
 Er, M $i K conform schitei respective. Din
punctul C_spJe C, se aplicd 2 cm, ipoi se unesc
punctele F, Cr gi L" plintr-o linie ugor arcuitA.
Rezeraa niflecii in fale se obtine pr.in
punctele 52, Cr Si Lr dupe cum urmeazd:
din pulrctul S spre S, se €plic6 3 cnr;
-

/r,

c c2

L2
L
Lt
o
ll. CorEtruilea tiparului de minect pentru sacou:
o - primr l.ra;U -. dou. t.zl; c - tr.I! trz6.

Detetminai.ea tivului de jos al minecii se din punctul

Ca spre Cr se aplici 3 cm:
stabilegte prin punctul L.. La stabilirea ldtimii - din punctul L,, spre L,1 se aplici 3 ctr.
tivului, ln mod normal, se ia ca baza 2/3 din -Se unesc punctele Sr, Cr gi Lr printr-o li-
lilimea mlnecii, din partea superioarl, adic{ -
nie usor arcuitd paralele cu linia F, Ca si Lr.
din distanta punctelor A li B. Acest calcul nu Construclid. ti@tului peLt?u ilosul d.e mi-
este o reguld, Elimea putind Ji mai ingusta neci ln cea ile a tteia Jozn $ig, al, c) se reali-
sau mai larg6, funqie de mode sau cerinte. zeaze in lelul urmdtor:
uL.: T *r:'+ xz:14 cm.
Pentru stabilirea cusdturii ituterioare a ?fi-
tlecii, se aplicd din punctele S, C, 9i L, spre
dreapta o coti de 1,5 cm, oblintndu-se astfel
(Pe tipar se aplici 14,75 cm). punctele 53, C:, Si L5.
Unind punctele Ls, C, $i K. se formeaze SS! :l'5 cm'
linia cotului. La punctul K spt.e partea drcapte C.Co gm;
-1,5
se lasa o lezelva pentru cusiturd de 0,?5 cm. L.L. :1,5
"n,,.
.10
.. - Se
linie
ulesc punctele Sr, Cr li Lr printr-o
arcuita, paraleld .u linia punc[elor S,
Cr, Lr.
l?dscroiolo d.osului de mtTrecd se obtine
unind punctele B 5i S, cu o linie fi la lntersec-
lia cu orizontala dusa dio punctul K, se no_
leaz5 punctul Kt. Din punctul Kl, spre dreapba
se aplica 0,75 cm pentru o cusiturd, apoi din
acest punct se lraseaza o linie curbatd bini la
Iinia cotului ce este marcat cu punctul'Cr. Se
formeazi rascroiala dosului de minecd coniorm
srhilei respective, avind in vedere ca partea
de jos a conturului sA fie mai sus de linia ori_
zontalA dus6 din punctele S Si Sr cu circa I cm.

6 - Pc.rlee d. coDsk{tre . ,p!rct!l

 CAPITOLUL
Imbracaminte sport-fanlezi Si moderna
A. Generalitdli
Inrbrlcimintea de sport se lmpal te in
doud categorii $i anume:
imbrdceminte, la baza cireia stau ho-
dele -obi$nuite, la care se adauge unele detalii,
care completeaze linia decorativi
a imbreci-
mintei cum ar fi: gulere, buzunare, revere,
geici, Slituri $i alte garnitur.i de acest gen,
toate acestea dind o lnfAti$are sportivi denu-
mitd lnbrdcdminte sport fantezi;
lm racemintea cu formd $i executie
- pentru practicarea unui sport, denu-
special5
miti lmbriceminte pentru sport.
Un rol deosebit de important in realizarea
unui produs de sport indiferent de categoria ln
care se incadreazd, il are culoarea, calitatea
B. Sacoul sport-Iantezi,
Sacoul 1616 revere, prezentat in figura 42,
este tncheiat la un rfnd, cu trei nasturi qi €ste
prevazu-t in partea stingi cu un buzunar apli-
cat pc fat:; in pe4ile laterale sint doui buiu-
nare- aplicale pe fat6, iar pe cuseturi din mij-
locul spatelui, spre tiv are un 91i1. Tiparul je
executi ln,baza mdsurilor luate direct pe corp,
ceoa ce in cazul de fat3 corespunde cu misu-
rile proportionale:
lungimea taliei:43 cm;
- lungimea totali a produsului:7{ cm;
- grosimea pieptului:48 cmi
- grosimea taliei:{4 cm;
- grosimea $oldului:s1 cm;
- adincimea rescroielii la spate:24 cm;
- lniltimea virf-8it:32 cm;
- masura peste umet:46 cm:
- ldtimea spatelui mdsurat:22 cm;
- adaosul de lejeritate pe linia pieptului
-
4
!e,sdtu!ii, de6€nul, pt ecum 9i Jelul cum se apli_
ce garniturile la acest gen de imbrecami;te.
De asemenea, la lmbrdcimintea modernd
care este intr-o continue schimbare. se face
mai simtitE necesitatea de a fi Ia curent cu
evolutia ei, deoarece moda este factot.ul de
bazd care determina schimbarea liniei imbr6-
ceinintei, iar modelele pentru b6rbati, in afari
de cele clasice au tendinla citre linia fantezi
car.e se caracterizeaze p n mai multd prospe_
time ti eleganti. Din aceste motive este nece_
sare o docuntentatie perlecti asupra noutililor
modei $i a modelelor ce imbracd bine corpul,
irl tunqie de virstd, conformatie Si tesaturd,
firi revere
este de 9 cm, pe linia taliei g,S cm, iar pe linia
$oldului 5 cm.
Deoarece calculele pentru intocmirea de-
senului sint tn mare parte asemenetoa_re cu
cele de la sacoul clasic (v. fig. 33), in conti_
nuare Slnt prezentate numai caracteristicile
acestui model.
Deoarece acest model nu are revere gi gu-
ler, va fi necesar ca rescroiala gttului atit-la
spate cit Si Ia piepli sd fie ridicata inspre gir,
aceasta cu scopul ca plodusul sd se a:gize
corespunzator pe git, dlndu-i totodatd Si un as-
pect plecut.
Punctele Br 5i G, se unesc cu o linie dia-
gonala ce formeazA marginea sacoului ln fati.
Din punctul G, spre G, se aplicd 2 cm; aceaste
cotA este in,iuncfie de lungimea gitului, care
va fi mdrita la un gdt lung ti miclorate la un
glt scurt. De asemenea tot cu aceasta cote de
 ?-.T:.9 ,3 ur.ca 9i la rascroiala gitului la spa-
tr, pornind din punctul R, a^plicarea a-cestei cote se contur.eaza
in sus. .,""^.P,r-tt gitului
lascroiala conform schitei alEturale-

\r:r

.Fig. 42. Construirea tipar.ului sacou sport _ faltezi fdrd rcvere.

C. Saeoul sport-fantezi cu platci 9i falil in fafi

. .
M_odelul sacoului este la un r.ind. incheiat telui, spte tiv este prevazut un gli! lung
1l
preptutui :, este prevdzutIno partea
Tli tr.ei nastur.i. platce
superioara a 16 cm.
de
cti col1, iai
din pensa din fata este format un fald lcuti)
cu o adincime de g cn), potnind de Ia tinii buj
zunarului pinA la mijlocul pldtcii. l. CoDstruc(ia tlDarului
In spate, sacoul de asemenea. este preva-
,Lt-,.l]- o !ql"q uFor. r.otunjiti cu gase pense Construclia tiparului (fig, 4J) se executd
mrcr. iar pe Iinia taliei este anrplasati
o'saica
- .baza
in mdsurilor luate direct pe corp ce sint
tau de { chi pe cusdtut.a de mijloc -spa_
a incluse in tabelul g, (in cazul de fa{i coincid
J?
 -l
vl '\.
i

L2
rig: 43. construiref tiparului sacou sport-Jantezi cu platci ti fald'
Tobelul g cu mesulile propoltionale). Adaosul de lejeti-
Masuritc slcoutui sDorl-[sDtGti cu Dlstctr$i laldin laltr tate pe linia pieptului este de I cm, pe linia
taliei, 9,5 cm, iar pe linia goldului, 5 cm.
Detrumlrea m6surllo.
Cslcule Dentru construclia liparului
LuDgimea taliei LT 45 cm
Din punctul A, spre punctul B. se aplicd
Lungimea totala a pIo-
dusului LTP la sPnte, misure luata di-
adincirnea rdscaoielii
Lungimea mlnecii LM 6l cm rect pe corp.
Grosimea pieptului GP {8 c'n
Grosimea taliei GT
GS
4{ cln
5l crn
AB:ARS:24 cm.
Grosimea loldului
Adlncimea rascroiclii Din punctul A la T se masoare langimeo
ls spate ARS 2{ cm
lAaltimes vitJ-git IVG 39 cm tdiei.
MAsura peste um6r PU 46 cm
Ltrtimea sDatelui lrisurat LSt\{ 22 ctn AT:LT:15 cm.

{.1
 Tot din punctul A pinl la L se aplicd lun- Din punctul R in sus, se aplicd t/4 din
neo totald, o produsrrlui. distanta punctelor A gi R, care iste egita cu
AL-L?P:76 cm.
2 cm 9i se noteaza punctul Rr.
Pentlu obtinerea pozitiei ull.I.i.rutui to
Pozitia folduhli rezulta din calculul: jumitate din misura peste
sl2qre, se calculeaza
umer', minus 3 cm Si valoarea rezultatl se
rs: !I -r: t -3:1e,5 cm. ap-lici 9e la punctul 82 spre punctul U, deci
calculul va ,i:
Punctul M este oblinut prin impe4lr€a in P-Y
ui 8 dlstaniei dintre punctele a 9i i3, care
te egalA cu 12 cm.
BrU:
-22- -3 cm:{ -3:zo cm.
Cambtarea taliei ti n goldului se deter- Punctele Bs fi M se un€sc; din punctul
ni priD punctele T, sl S, ill felul urmitor:
--
V spre V, se aplice 1,5 cm, iar din punctul U
spre U, se aplicii 2 cm.
TT1-2,5 cm; Cazuta sacoului se determini prin punctul
SSr:3 cm' H in felul urmitor:
Uthnco spatelui se stabile$te prin punctul c,H:S-f:ocm.
L, dupe cum urmeaz6:
MM1:ISM-22 cm.
Se formeaze rEscroirea gltului la piept
conJorm schitei alaturate.
Iltirnpa rdscroielii mrnecii, este stabiliti Din punctul Gr spre Hr se apfice valoarea
.n talculul din grosimea pieptului ti adaosu- distantei AR de la spate (fetca), care in cazul
de lejeritate, pr.ev6zut pe linia pieptului. de ,fati este de 8 cm.
Pozitia umar.ului la piept se determind cu
B,a.: 9! a 3!3!l - +1 :r+,zs ajutorul punctului Ul car.e se afle la jumatatea
f ",,1 le$mii umdrului (distanla RrUr).
litinaa
pieptului pe linia de profunzime Se unesc punctele U2 gi B,, oblinindu-se
ninecii, se obline din grosimea pieptului pe qceasti linie o valoarc d.e 27 crr:., care se va
ls adaosul de lejeritate, ce se apli-a de Ia folosi Ia stabililea punctului U3 de la piept
rctul Br pine la B. dup5 cum urmeazi:
B,B.:6P.t-63"o.u1:48 { p:52 cm. B.U,:Pgrl2-g g! de la spate:
Pentru obtinelea punctului T! din talie, :461- 2-27:21 em.
ia valoarea distanlei dintre punctele Bt Si litirnea unirului la piept este in minus,
de la lagmea pieitutut, ptui O,S cm 9i sL cu circa 1,5 cm fate de lAlimea umirului de la
ici In punctul T! spr.e T3. spate.
TrT!-BlBr + 0,5 cm. ljlimea toliei Io slnte se obtine prin puDc-
tul Ts in felul ur.mator:
Pozilia li ei oit-glt se stabilelte prin
ticala ce unegte punctele T. cu B; avind la titr: T *6 cm: a -F 6-12 cnr.
ie calculul:
Notli de menlionat cd puncttal Ti este
t,rr:$n,ar:f . u{ot utcat tn sus, cu circc 1,5 cm.
Urimed goldul!.i ro spate se alld prin
Vlrful gitului se obtine pr.in punctul Gr, punctul S,.
nd la bazd calculul din inelumea virf-gia. s,s,: S
33 +1
cm:a *t:18 cm.
32
B5c: Ifg - :s qtn.
Din punctul Lr spre L2 se coboari 2 cm,
necesari pentru stabiurea tivului la piept.
Din punctd c spr.e Gr se aplicd calculul: ' Ltlimea taliei la piept se obtide prin punc.
GGr-M+1 cm:32 + 1:33 cm.
tul T6 care este aiezat la nivelul punctului T5
de la spate,
de 1 cm este necesar:e pentlu rezerya
Cota
Aturii de la umrr. TITo:GT + adaosul-T,T5 de la spate:
Pctco se obtine din pozilia cupului in :44 + 9,5-17:36,5 cm.
.
r care este replrzentati prin masura lnelf_ Iitimed $old.ului la piept esLe determinati
vlrl-git. plin punctul S..
AR: IIg-9:8
14 cm.
S,Sr:GS +adaos-S,S3 de la spate:
:51+1-18:38 cm.

45
 Rezetoa lEttru petrec t sacoul la un rind M, l! aplicd 2 cm, iar din punctul I
este de 2,5 cm. l?."
MJ se aplicii tot 2
spre
cm. De asemenea din pu'nc_
Linia reaerttlui se stabilegte din punctul G,. tul Vr spre V2 se m6soarA 2 cnr.
G,Gr-2,5 cm. Noti: Iiziile pline dz ta spotele socoului
orotd tranalormatea spatelui c1t plotcd.
B!F: H Figura - 44 arati pregetirea tiparului de
-o,o ".: _{ -0,5:4,1 "11,. sacou cu platce $i fald in ratd, pentru croit,
Noti: pnzcru, F este locul d,e tnfilnire cu
putctul F d,e la mlnecd, atunci cinL mlnecile
se monteazd..
lo4? lungimea buzunantlui de jos
,n felul-tiurm6tor':
se
",_
aflS

r,": T-f :z,s cm.

Din punctul N spre stinga $i dreapta se

.traseaza o linie orizontald parilelif cu fiia ti_
vului.
Lungimea buzunar.ului: 9I +?- +
f,
+ 7:15 cm.
.punctul N spre spate se aplice l/3
DJn
,. lungimea
qrn buzunarului care este egali cu
l,^cm1.
tot din_ punctul N spre fattr se" aplica
oln lungrmea buzunarului care rezulti
;/d, c
j"n-"o de Ia subrat se stabilelte din
. . Bo, punc_
tul dupA cum urmeaz5

s'e,: #:f :4,8 cm.

Pensa de subrat pe linia buzunarului de

- este
jos amplasatA la 3 cm in interior de la
capdtul buzunarului,
- $iTmnslormarea tifrcl.ului ln model cu plat_
cd _fald in fagi se r.ealizeazi dupi curn ur_
meazS:
-.Plotctr ifi, tgld, are o formi cu colt $i se
realizeaza.-unind punctele F gi 85 caie'vor
Iorma- mijlocul ptAtcii. Din punctui 85 in jos,
plne la linia buzunarului, si executa-un latd fi8.4a. Pregatirea tiparului pentru croit a
(cuta) sacoului
-cu oIo
adincime de 8 cm (fig. 44). cu p)ak6 Si lald in fatt.
Platca
. punctul.l, spote este fixata iti; punctul M
$i care este plasat cu E cin mat 3os De mentionat ce in ambele pdrti ale pl6t-
de punctul Mr. Distanta dintre punctele M-gt .. se
cll, va lasa rezer-va pentru tighelul care se
1, se lmparte ln patru $i tn aieste locuri s'i aplicd pe fattr. precum Si rezervd la pirtile de
formeaza trei pense mici cu o adincime de jos ale fetei $i ale spatelui. De asernenoa se va
respectiv 1,3 cm de fiecare Dens6. lesa de trei ori rezervd a cite { cln la part€a
R€zerva de 4 cm, ce si include la cele 3 din fati, care se introduce la piept, fiind- nece.
pense, se va repartiza clte 2 cm la eusatura din sare asigurarea adincimii faldului din fata; la
mtilocul spatelul la punctul M, $i la cus{tura partea pieptului se va lesa o rezervi de 4 cm.
laterald ln punctul Mi. Deci din punctul M care se va lncheia cu partea mice,

D. Sacoul modern, formtr evazati

Figura 45, reprezinte tiparul pentru un dezvoltali nolmal spre ingust, in care se ur-
sacou_modem Ia un rind, incheiat cu trei Das- mdrelte pe Iinia pi;ptului-si a taliei o leieri-
ruTr._ Modelut se caracterizeazi prin llnia in- tate mai reduse fatd de normal,
gust6 tn p8[t€a superioara a corpului, cu umeri ciu-se gi o u$oari mar.care
evideniiin-
a taliei la un nivel
46
 n

.e
\3

Fig- 45. Sacou moderD fornti evazati (cr.oit seprrrat).

mai ridicat fa{i de real. Ldrgimea produqului lungimea taliei:45 cm;

sple tiv, inregistreazi o ugoard evazare, avind - lungimea tohla a produsului_-Zg cm;
douA $lituri lungi in pe(ile Iaterale ale sacoului. - grosimea pieptului:5o
Lungimea sacoului este miritri fati de - grosimea taliei:46 cm; cm;
rtal, iar malginea din {a{d este rotunjiti, im- - grosimea $oldului:53 cm.
Pdmind sstfel produsului o linie rnoderntr qi -
Deoarece conformatia qi pozi.fia corpului
eleganti. este normald, celelalte mdsuri care se vor
aplica vor fi cele proportionale (calculate).
l. Constructia tiparului . Adaosul de lejeritate pe linia pieptului
este plevezut 8 cm, pe linia
pentru spate pe linia goldului 6,5 cm.
taliei 9,5 cm, iar

Tiparul se realizeaze pentru o conformatie NotS: diz adaoslarile prezetutate reiese cd,
normalS a corpului in biza urmdtoarelor di- pe linia pieptului
mensiuni luate direct pe corp:
ii pe linia taliei lejeritatea
este nai redusd, Jatd. de nonnal, ln schimb pe

47
 linia Soldului o(Taosul este ,niit cl 1,5 cm fatd,
SrSr:a 6ir, grosimea
de normal, aceasta cJt scopul (le a asi./uta-sa- s,oldului plus 2 cm
coului o lormd. evozatl d,e ld talie spre tiu. 53
T +2:19,7 cm.
Calcule penlru conslructla tiparutui
Pentru a se forma linia cuslturii laterale,
Se traseazi un ulghi drept al cAr.ui virf se..unesc p-unctele B, 9i T5 printr-o linie, pe
se noteaze mijlocul
cu punctul A. Din ac€st punct se punctele careia se noteaze punctul p. Din
lncepe construqia tiparului urmdrind respec- gi P B. spre dreapta se aplica cite
tarea urmatoarelor valori: I cm.

AB: + din grosimea pieptului, -- Nottr: de melt onat cd spatele pe linia

este rn/:i i',gust ileclt nornal. '
plus pliuhi
12 cnr: !9 !t2:24,i cm; .lor _Pu-ncl.ul U, este plasat la mijlocul puncle-
RrU,- Se unesc punctele U, 9i B, cu'o linie
punctatd care se mdsoara, rezultind in cazul
AT lungimea taliei-.ts sm;
- lungimea totali a produsului:
de fatd 28 cm.
_-AL
:78 cm:-
tS: ] ain tungimea taliei, minus 3 cm: 2. Constructia iiparului
{5 Dentru piept
- i _3:19,5 cm;
o*: + din distanta punctelor AB: EBr- a din grosimea pieptului, plus 1
t:12,25 din adaosul de lejedtate
- 5r "-;
Tar:2,5 cm; EB!-1S+::14,5 cm;

SSr:3 cm' EB.: grosimea pieptului plu.s adaosul de

MMl:litimea spatelui proportional + lejeritate, minus B,B2 de la spate;
f, EB.:50+8-21,2:36,8 cm.
dia adaos- t9,51 -l :22,2 cm.
.- . Din punctul E spre dreapta, se mere$te
NolA: l,ilrimea slp,,elvi propo$ian4l cste latimea rescroielii mtnecii cu 1,5 cm, aceaiti
cot folosind la forma minecii cu burie.
egal cu :- clin grosimca pieptullti, plus Z cm: TrTs-distanta punctelor B3B. plus 0,5 cm:
:79,5 cm. Punctul Tr este plasat la millocul distan-
tei punctelor T, Si T3;
AR-a din inallimea virf-grt: - Punctul 85 este plasat la mijlocul
8,25 cm (fetoa);
: - tei punctelor Bs 6i Br;
distan-

- -B-5G:distanta AR de la spate (fetca):

Noti: ,rldtlirneo f-itl-git este cgald at !_ :8,25 cm;
GGr:11511iro"" !irf-,gft, plus I cm:33+
din qosimea pieptului, plus 8 c1/n:J3 cm. + 1:34 cm;
*",:T:T:2,1 cm; GIII:l 6io (tosimea pieptului: !9
-
:6,25 cm;
B5U1:misura peste umar, plus 2 cm, mi-
BrU:
* ai" mAsura peste umlr, minus nus UrB, de la spate;
3 cm- { B!Ur:48+2-28:22 cm;
-3:21 "., TrT6:€rosimea taliei, plus adaosul de le-
Notl: md.ruro peste umdr 'este ego,ld, cu jeritate pe linia taliei, minus T1T5 de la spat€:
gosimea pieptului fiinus 2 qn:48 qn. T.T6:46 + 8,5-17:37,5 cm;
B,v: ? minus I cm:4-1:4,25 cm; S?S.:grosimea loldului, plus adaosul de
lejeritate pe linia $oldului, minus SrSs de la
UUt:1 srn; spate,
TrT6:; din grosimea taliei, plus 5,5 cm: SzS.:53 -t- 6,5-rr,7:39'8 cm;
{6 __ ,- cm; TrN:1 6in tungirnea taliei- 1! :?,5 cm;
---O't:I/
48
 . Linit buzutarului de jos se inclind prin
unil ea punctelor N cu Ts; . In dreptul punctului Sr se indeparteaze
tiparul spre dreapta cu 1,5 im, cota cL
punde cx distanta dc la E spre dreapta "ores-
de la
Lungimeo buzunarului de los:1 din gro- Iescroiala nrjnecii de la piept. prin aceastd
m4care s-a lormat sus punctul Kr. Din punc_
simea pieptului, plus ? cm: !9 +7:,15,3 cm. tul K, spre stinga se aplicd O,?S cm $i cu'acee-

. Pentlu pozitio buzunarului de s s, se c!-

boara 3 cm din punctul 83 spre Z, punctul Z
se une$te cu punctul Bj ln prelungir.e.

ZZr:1 cm'
Lungirteo buzunatului de sr.s:
+ din gl.c-
simea pieptului, plus 1cm:I *l:11 cm.

Pe linia tirului tr ,oii se coboar.i 2 cm,

B1B;;-3 cnr,

. _Din-punctul D6 sc tr.aseazi o perpendicu_

lani pe linia tivului, obrinindu-se ire iinia
ta_
lieipunctul I, iar pe liiria tivului punctul 2.
Pentru cambrarca pensei, se aplicii in talie de
,a punctul 1 spre dre6pta, 1 cm, iar.spre stinga
2..cm. Pe.li[ia tivului, de la punctul 2, spie
sunga $i dreapta se aplicii cite I cm. Se for_
meaA pensa pe Ia subrat conJonn cu desenul
oln Irgura l espectivd.

. Noti:.lrl cazul tle togi, sacol.l este prexd-

-nunai cu o pensd col.e are o forni eoa-
aut
zat6, de la linia foldul4i spre tiu.
GrGz-2,5 cm.
peitru lF.trecut sacoul la Fi8. 16. TraDslornrarca min.cji in for,ra burto.
. -Rezerua
rind:2,s cm:
un
Dista&ra dinlre butoniere este egal, agi valoare se ul.ca in sus pitrii la punctul K1.
cu K" 5i C, se unesc cu o'linie Lr;or
I^ cm: Puncteie
curbat5.
In par.lea inferjoard, pe lizio ctlsd,urii lq-
lerore, sacoul este prevazut cu doutr
-
luEgi de 26 cm.
,lifurj NotI: Iiriile plile orstd mo.Lilicorca fdcutd,
iat liniile curbe 1nrslelc, indicd iu$ineiea fe-
tei de mtnecd sciztndu-se cv Jietd'd.e cdtiat:
Transf ormarea mlnecli oceste ,nitcdti aI scowl tle a da omploare mai
3.
mare in aceostd d.itectie.
in lorm6 burlc
- Se mdrefte
dreplul
capul de mineca cu l,S cm in
pun-ctului M pornind ugor de la punc-
Pentru executarea minecii cu burle, este tul F spre K,.
necesar a-se tiia tiparul mlnecii normale, de ln partea de jos la tiv, largimea minecii
jur Imprejur, apoi se despice cu foar{eca mii_ se micioreaze cu circa 0,5-1 cm fate de nor-
locul fetei de minecd, poinlnd din punctul i,I mal, aceasta in functie de dorinta. Dosul de
pe ve icalA, mai jos de linia cotului (fig. 46). mlnecd rdmine la lorma lui inilialA.

ullllllllll Uufl lulllllll lllIl

?-P.o..de de constiuir. a rtDarelor

 CAPiTOLUL
Construcfia tiparelor
pentru imbracamintea de ocazii
A. Generalititi
. Produsele care fac parte din aceaste grupa
slnt mult mai pletenlioase pl.in laptul ct sint
folosite ln diferite ocazii ca: receptii, teatru,
serate, concerte etc. Varietatea modelelor, pre-
cum $i linia acestora se deosebesc de produ-
sele obi$nuite descrise anterior. Sortimentele
cele mai reprezentative 6int: smochingul, f!.a-
cul, jacheta, redingota etc.
Smochingul se conleclioneazA din lesdturi
flne, de culoare n€gri si se aseamana ca for-
mA cu sacoul clasic, deoseblndu-se de ac€sta
prin revele ca,re slnt ex€cutate din materiale
lucioase Gnltase speciale).
Pantalonul pentru smoching, are forlni obi$-
-
nuiti, cu deosebil.ea ca se erecuta fdri man-
iar pe linia cusitu.rii exterioare (cant) se
Set-e,
ap[ce o gamiturd din Siret (lanrpas) forhat
din tesdturd lucioase, cu litimea de l-2 cm.
Frracul se confeclioneaze in majoritatea ca-
zurilor din stoft fine, de culoare neagr.A, ial. in
functie de ocazia pentru care este utilizat,
poate fi confectionat din tesaturi colorate, cum
ar fi: gri, bleumarin sau alb eclu, Fracul se
poartd cu pantaloni din aceeagi culoare, avind
executia asem6ndtoare cu cel al smochingului.
Reverele fracului sint acoperite prin execulie,
cu- o teseture de mtrtase groasd !i lueioasd, li
culoarea stofei respective a Jracului.
B. Construc{ia tiparului de smoching la un rind
-
Modelul prezentat in,figur.a..17,o rede un
smocnlng rl€tslc la un rind, incheiat cu un nas-
ture fixat pe linia taliei.
50
5
Spatele d pieptii fracului difere ca formi
de cei ai sacoului sau ai pardesiului. Deosebi_
rea consti In faptul ce spatele de ,frac esle
mult mai cambrat in talie, avlnd o linie de
croiah rotunjiE, pornjtA din rescroiala minecii
de la.spate $i trecutu peste omoplati in joi.
Pieptli stnt formati din partea superioarJ gi
poaH, aceasta din urmA fiind lmpreuni numai
cu. pieptii $i avlnd o formd roiunjitd, unita
pfintr-o cuseture pe Unia taliei. Cusaiura ce
uneste partea superioare e pieplilor cu poa)a
poate fi mai ios de talie, in- tu'oi1ie de model
sau cerinte.
_ Fracul in partea din fali nu are rezerva
de petfecut.
!'esla pentru frac trebuie sl aibi culoarca
in contrast cu fracul. Sprc exemplu la cu'loarea
neagri a fracului se poate purta veste alba
din pichet.
Jacheta $i redingot8 slnt asemlnebare cu
fracul, deosebindu-se de gcesta numai in par-
tca din fati a pieplilor unde are rezerva de
petrecut. Jacheta are o for.m6 rotunjihi ln fati,
incepind din linia cantului pina 36s la poale
gi se lncheie numai la un ri;d de-nasturi, iar
redingota are o forma dr.eapta in fatd Si se in-
cheie la unul sau doui rindurl de naturi.
Toate sortimentele din aceaste grupE se
poar6 pe cemati sau pe vesta (in mod normal)
in funclie de cerinte.
Constructia tiparului (fig. 47, b) este ase-
m5nStoare cu cea a sacoului clasic, utilizin-
du-se aceeagi schema de i"-;"e"t
"onstru"tiei
32 calculele respective Du se vor mal re-
eta, ci se vor arAh masura grosimei piep-
rlui egal cu 48 cm, precum gi adaosul de le-
rritate pe linia pieptului care are va-
,area de 9 cm, pe linia taLiei 9,5 cm, iar
la
rld 5 cm.
. Aceste adaosuri,
uui pot
precum gi gt.osimea piep-
varia ln funclie de Decesitate, de for_
ma produsului proiectat, respectiv de
la piept, talie gi Sold.
Confeqionarea smochingului nu s'
begte mult de sacou. SuproJala rcvere
acoperiti cu o matase speciali, lucio
buzunarele laterale sint executate cu t
leti (fdre capac) din car:e cei doi, de su
se into.c pe fat6 si astfel formeaza lini
narului cu o bordutA.

Fi& 4?. Consbuirea tiparului smoching la un rlndi

o - mod.lul; b - con.tlutr.r tip..ulut.

51
 C, Construcfia tiparului de smochiog Ia doud rinduri

Figura.tB, o t.epl.ezinti nrodelul smc,chin_
Sului la dou; rinduri, incheirt cu un nasture
plasat la nivelul buzunarului lateral. Deoarece
calculele necesare constructiei tiparului (fig.
48, b) nu se deosebesc fali 'de ceie anterioai!
se va descrie numai unele particulariteti ale
acestui mode]', inclusiv executia produsului.
Din punctul G, spre G. se apiicd 2 cm;
aceasta coH este redusa cu 0,5 cm fati de
smoching salr sccoul la un rind, deoarece
linia reverului a unui plodus Ia doui rinduri
se deplaseaze mai mult in faF, in raport cu
linia reverului produsului la un rind.
. ,Rezervr pentru petrec t smochingul la
dou{ rinduri s-a prevAzut g cm. Confeitiona-
rea smoehingului nu difere mult de cea al sa-
coului, deosebirea constind in faptul ci supra-
fata reverului in prelungirea gulerult:i se ico_
peri cu o mdtase speciald luciorsd.

FiE. 48. Smoching Ia doui rioduri cu guler Sal:

c- modelutt D - conltruir.. tiDrrulul.
52
 Linia cantului in inter.ior sp obiinuieste
a la fel ca celc de Ia sD)ochingul la un r.ind pre_
fi dublata tot cu intdcuini Li: ;;;t"t"'Oo]l 't1.,
aceeasi mratase.
zeti de stofe. Buzutarele loterole se execute execulia va fi
"on,,nrr."
identica cu cea a s.rcourur.

D. Constru€tia tiparului de frac clasic

tiparului pentru frac (fig. 49),

-Constructia
se lace pe baza dimensiunilor redate in-tabe_ . , Din punctele
ajutorul
B, T, S 9i L se traseazA cu
echerului, )inii oiizontale spre fati
lul 10, obtinute prin mesurarea corpului; in
acest caz coincid cu mdsurile proporgionale,
(calculate). ;;ff "1,,iJ:Xff ff ili'lliiii'.".'#lXI,,:':"i::,:
. Ailoosltl d.e lejerilate pe linia pieptului Combrorea toliei :(i o ,oldlilni la spate se
este prevdzut g cm, lar pe li;ia taliei iot'g cm. ,,
determind prin punctele T,9i
urmeaze:
S,, d"it';r;
?obetut t0 TTr:3 cm'
Mlsurll. DcDlru tl.c cu rcvGrc SSt:3 cm.
.-Din punctul L spre L, se aplici aceea$i
D.nuh,r.ehlsurrror l,lliijl,1',ii? l".li.1i.l "-,.S:
runglndu-se
un"." prnit"t" r, cu j[_
pind sus la punctut A, iarrU,.ia. in_
tersectia liniei orizortale- duse ain-'punciJf
Lungimes taliet LT .t.5
._:-lol"":9 punctul Bri pentr.u comiletaiei iJ,
LunSlmee total6 a pro. nrei cusetur.ii pe mijlocul spatelui, se -u-nesc lli-L

dusulul LTP l0E punctele T,, sr $i L,.

LunEimea mlnecii
Grosimoa pieptului
63 spotelui se obtine p.ln punctul
GP
Grosim€a teliei
Groslmea Soldului
GT
GS
{8
^n, "Tl:f*
Adlncirnea rescroietii I\IM,_LSI\[:23 cm.
Ia spate AR-s 2i,
Inulimea vlrl-glt IVG 3.I
M&ura Deatc umAr
Iltime.
spetelui misurat
PU
LSM
50
BTLl,:',"';: F,.j:,ii},,#I,i,* il':TJ":ti ::
BrB": 9I rr- ad,.os
- E+ a :ts,zs
{.1 {l
Cslculc pentru constructia tiparului "_.
Lafimea produsrhri pe linia de
_. bazA a
Linb. od.tncimii fi.scroielii la spate (ARS) srosim ea piepturui
c€. rtpr€zintl pozitia corpului
- la spite se sta- ;i:,:':'.::,li :f !l'j""t',i" 9:
bileSte prin punctul A. I}1B1-QP.r-q63orgl-52 + 9:61 cm.
AB-ARS:25 cm. Penttu stabilil.ea punctului Ts din talie,
se- mEsoare distanta punctelor Br
- Din -punctul A. pe verticaH, ln jos se piept, ptus 0,5
- ;i B{ de-l;
cm ii se aplici fn f;l;l uim;to;]
mdsoate lur,giz,ea toliei.
AT-LT:]S cm. TrTJ:BrBr + 0,5 cnt.
punctele Br cu Tr cu o lirlie pre_
Lungimea rotold a ft.acului se obline pr.in ,..-_.S,::1"::
lunglta ln jos.
punctul L.
Pozilio li\iei r.i,, gtt .,e stabilegle prin
AL:LTP:108 cnl. punctele E}5 $i Tt dupe c-um u|ureazi:
I
Pozili0 liniei goldulrri se determind din BrB5:- din distanla punctelor. B3Br:
calculul lungimii talei, in felul urmitor.:

rs: T -3 TrTr: a din distanta punctelor. TeTr,

".:!! -3:rr,u ",,.
.. Pozilia ldlimii $potelui se afle pr.in tmper- .l.ndltimea -.'irr-git, mlsure ce r.epteziutE
pozitia corpului in fatI, se ob{ine pr.in iunctele
tir.a ln doud a distantei dintre punctele hB.
G ti G,.
n":T-T:r2,5 cm. Il'G 3 |
lr,!.J---_:U,5 ctn.
 *lr\ t

$e

,")

L2
Fi8. t0. Fr.ac c)asici
L3
 Din punctul G in sus pe verticalE pln, la
punctul cr se aplica tnallimea virf-git (M) -- . Utimea u7iflrului lq, piep, corespunde cu
lAtimea umerului la spate hinus I cm.
plus I cm, nec.esar pentru rezerva cusAturii de
sus de la um*r. GrUr:RrUr-1 cm,
GG!:M+1 cm:34+1-35 cm.
Ld,timea taliei lo spote se sl.abileste orin
purctul. T5, avind la bazd calculuJ din grosiimea
. Punctele A gi G, se unesc printr_o linie taliei (GT).
dr€apta.
. . ,Rilrcr-oiolo gltului lo spore (retco.) au ace- TrT5:
+ din grosimea taliei: 11 :6 cm.
lTl- T,i*l cu dlstarta punctelor 85 qi G d9
. Din.tiv, punctul T5, se traseazd o linie ptni
elemplu: jos.la paralele cu linia TL, oblinlnd'u_se
pe linia $oldului punctului Sr.
en:f-|:a,s crn. Linia pd4ii loterale a irieptului se for_
meazd prin punctul Bs In felul urmetor;
Distanta punctelor R gi R, corespunde cu
r B2B5:1 61r', distanta punctelof B.B!:
i din AR.
15,25
:5,1
**':T-T -2,r cm'
-
- Din punctul
cm.

NotI: dzpd cum se obsentd din calculul . . pe linla taliei,

lare
Bo se traso€ze o perpeudlcu-
- nai.
da tas,_rdsc-roiota gltului la s'rLte Uet(r.)
iar la lntretdierea cu
aceasta se cambreazd cite 1,8 cm tn sfinga
se
_ln lutntie de pozigia
-corptiini
ti dreapta. li
lalZ. (ly6).
"eolize-oi Deci, tn cazul unui corlr'aptecot
ln 1016' tdsc:roi.ala gltului Ita aoea o tsiloarc ..Cusdturo spotelui pe linia omoplalilor se
realizeaza dupe cum urmeazi:
filt m.t:a, ?ot aa un corp aplecat spre s.pote, Din punctul Mr spre M2 $i din M,-8,la M!
ros('otola Da aDea o aaloare ,noi nae. se aplicd aceeali cota de I cm, punctut esti
_ Pozitia uradr lui lo spote se realizeazd fixat la mlJlocul distanlel punctelor BrB;.
prin pulctul U, avtnd la bazd calculul din mA-
6ura peste umAr (PIf . BIB?-- 9{:33 :11 cm.
B:U: a di! misura peste umer, minus
- -Pentru obtinerea cuseturii spatelui, por-
nind de la linie omoplafilor ptni lL fida Ejiei,
z-50
cm: cm.
- -2:23 .e unesc punctele My, 87 9i T5 printr_o linie
curDa.
- Notil: cora de 2 cm este ldtiAea taliei la piept se stabilette prin
'll./]i ,t icd,, fatd.
cu, 1 cro: aceasta se ilatoteSte
lc.to1nol
l:: cd. sptele are - o cufit1ttd, pe oiopiaii iapti. punctul_ T!, avlnd la baze calculuJ din giosi-
9i mea_tafiei $i adaosul de lejeritate respictiv:
egte_ necesar o se litso o rezerud, pentnt cf + adaos
cusi.-
. -Ts!r ;
de la spate -
tutd. :48+9_6:s1 cm. -TrT5
Rilscroiora gltului la piept se obtine dup6 Ulifiea
poolei pe linia goldului, se deter-
--,
calculul urmltor: nrind prin punctele S, $i S. avind la baz6 cal-
culul urmator:
.,r: T-f :6,s cm. i
S2Sr:- din grosimea goldului, plus 3 cm
. -NotI: acest calanl nu este constant, ci oa- :; 55
*3:30,5 cm.
tiozd ln funclieile moilel .
.-Se formeaz{ rlscl.oiala gitului conform
scnller respective. Pentlu definitivarea cusdturii omoplatilor
Pozi.tia unldrului la piept se reslizeaze de la talie in sus, se unesc punctele TG,'B?, M,
pIiD punctul U5 dupi cum uimeazd: fi M., apoi ln jos spre tiv pentru ibrmirea
poa_lei la spate, se unesc punctelc T6, 51 plnE
,. . Se determini punctul U, prin impirlit.ea la L,.
unlei umdrului de la spate ln doue:
Pentru realizar.ea borabotului ilt totd, se
RrU: + din lilimea umerului (RrUr). coboarl din punctul T3 spre T? cu urmitorul
calcul:
Punctele Ur gi Br se unesc printr-o linie TsT?:+ din 'luneimea taliet:*:7,5 cm.
punctatl, apoi se mlsoar{ aceastl distantd,
care ln cazul de IatI corespunde cu 2g,E cm. Din punctul T7, spl.e dreapta )a punctul
Din punctul Br spr. Ur ie aplictr caiculul: _
Ts, se aplice 2
2-grB, ile la ipate:So12_ Punctele
cnr. T6'gi T1 si uuesc
- -B-rU"-Pg.e
plintr-o linie curb5, forrnind astfel cusatura
-29,5:22,5 cm. ln talie. Din punctul Ts se tlaseaza o Iinie
 diagonal5, treclnd prln punctul T!, prelungiti Locul de intilnire cu mlneca, atunci cind
ln sus cu circa 3 cm (locul unde ruleazd re- se electueazd moniarea, se stabilegte dupe cum
verul), urmeaze;
Penso d,in ,ofd la acest model se realizeazd
astfel:
Fixarea pensei este stabilite ta 1 din
junctul
-punctelor TrT., pornind din
distanta
Tr. spre dreapta. Pensa are pozilia catr; punc-
tul Br si este cambrate cu 2 cm_
Pentru realizarea_ cor.tului poolei i\ fa\e
se procedeaza in felul urmetor:
Din directia pensei se coboare 1cm $i se
noteazi- cu punctul l, apoi din acest punct se
traseaza o linie curbi pina la punitul T6.
Punctele I Si 52 se unesc pine jos'la tiv li s;
obtine punctul Lr. Din punctul'Lr se coboarA
1,5 cm, iar din punctul L1 spre Ll se coboard
3 cm-.- Se traseazl eonturul poalei in fati priu-
tr-o liDie uior rotundA. De asemelea se contu-
r€azl tivul jos, avlnd ca bqzi o cotd de 6 cm,
de la pnnctul L3 in sus, (vezi schita respective),
Pe linia taliei ln dreptul liniei punctutili B0 s;
lor'meaza o pensd mice.
Pozilia 9i lungimea buzunontl i de sus
(lolsr se determind ln mod obi$nuit. Din punc-
tul B. pinl la punctul Z, se iplicd o coii de
3 cm, care se unegte cu punciul Bs printr-o
linie, realizindu-se astfel inzi(ia buiunarului.
Din punctul-B3 la Z, se iplicd calculul dupe
cum urmeazli
Fig.50. Rczcrv.te n"""1"." p"rrtru r.".t
B3Zr:1 6in grosimea pieptului, minus o - Pt.Drul; D - 3prt.l.; c - Doat..

3 cm: P cm.
-3:{,9 BsF: din misura peste umdr, minus
Lungimea buzuaarului:1 din grosimea -1
0,5 cm:A cm.
pieptului plus r cm:f +1:11,4 cm. -0,5:4,5
Lir.ia teuerului se stabilette din punc_ Notir distanra B|F d,e patru oti, coqstituie
tul G,. hn$inaa capului d,e mlnecd core ln cazul de
G,G":2,5 cm. latA rczultd. 78 cm.
Nasturii de pe piepii slnt plasati la o dis-
Din punctul Gr spre Tr, mai sus cu circa tanti de I cln int!'e ei, evind directia cetre
J cm se traseaze linia revetului si se formeazi punctul BE. Figura 50 prezinte rezervele nece-
ti litimea acestuia conform schiiei r.espective. sar.e pentru frac, ce se lasi la cl.oit,

E. Construclia tiparului de frac cu revere gi guler qat

_IUodelul fi'acului ce este prezentat in figu- Calculc penlru corutructia liparului

la 51, nu diferi mult de cel descris anterior.,
decit ce reveNl Si gulerul in prelungire sint
acoperite cu mltase lucioasA, avind o forma,
denumite $al. Linia cantului in interior se
obi$nuie$te a li dublata tot cu aceeagi mltase,
inlocuind bizetii de stofe.
In fali, lracul are plevAzut o pense, pe
linia diagonalii, care are rolul de a da o am-
plo:,re mai substantialtr formei pieptului,
Constructia tiparului (Iig.5t) nu pr.czinti
diferente mari, fate de cel redat anterior de-
cit in mici parte. Din acest motiv se va desclie
in continuare numai partea din fatA a fraculut
care se deosebelte ca formi, mdsuri ii adao-
suri de lejeritate. Adoosul ile lejeritdte pe linia
pieptului este plevezut 9 cm, pe linia taliei

56
 \\
tt
a\t

8? ,)

t5

L2

Lj
Fjg, 51. Construirea tipatului dc frac cu r.c,\,ere :!i guler. lal.

0 - Procedee de const.ullc a parltor

 8 cm, lar mlsuri.lor luate pe corp slnt urmd- NotE: dupd curn se poote obseroo d.in di_
toar'ele: mensiunile d.e mai sus, corryl prezinld, o cott-
lungimea taliei:46 cm; lorm.ofte it pozilie norflald.
- lungimea totala a produsului-los cm; Punctul Ti din lati este plasat cu 2 cm
- grosimea pieptului:S2 cm; spre stlnga In partea de jos a liniei punctat€
- grosimea taliei:48 cm; care se unelte cu linla reverului de ius. Din
- groslmea Soldului:55 cm;
punclul T7 spre T, se aplice 2 cm. Din punc_
- tcle T? Si^Ts se lormeazd o pensa cu lungimea
Mesurile de conformatie sint: de circa 20- cm, avind direclia sus la princtul
yi. Reuetul are formi Sal, letimea lii liind
- adincimea riscroielii la spate:25 cm;
in{ltlmea drf-git-34 cm;
C cm in directia buzunarului Si 4 cm in partea
de sus.
- mdsura peste umlr:so cm;
- legmea spatelui rrr6surat-23 cm;
Noi.ir :tit
,tu.,. poate f-orny re)erului cit fi ld.limea
- Ji tfl ,unctie ile modi sau ieriaie.

F. Construcfia tipatului de jacheti inchisi cu

un nasture

- Figura 52, a reprszinti modelul pentru

Tabeld U
iachetA la un !.ind, Incheiati cu un nastune in
dreptul tallei- Jacheta este asemenltoarB cu Ma!u.il. Dcntru j.chctr lnch.latE co un
mstruc
fracu-I, deoserbindu-se de acesta, numai in par-
tea din fata a pieptilor, unde are rezervi de
petrecut. Jacheta 8re o forrni rotundii tn fali, D.nuhir€. masurlor
pornind din linia cantului pint jos la tiv. Ou-
sltura-de- pe lhia taliei poate fi li mai jos cu
cica 2-3 cm ln lunqie de model sau cirinle. Lungimea taljej LT
Lungimea totale a produsului 41
LunSimea mlnecii r.TP t02
Grosimea pieptului LM 60
GP
l. Constructia tiparulul Grosimea tatrei
Crosimea soldului GT
{6
12
de iacheti Adlncimea rAscroretii lo spate GS 4S
ARS
.IVG
rnalltmea virl_slt
31
ME5Ura peste u-mar PU
Deoarece jacheta nu prezinH di{erente LatiInea spatelui mdsu.ar l5
tsM 21,5
mari, fati de frac, se va descrie ln continuare,
numai partea din tatt a produsului care se
deosobe$te ca lorme 6ig. 52, b).
. NotI: c1tsdtura ,aliei poate Ji coborltd con-
Adaosi pe linia pieptului
d.e lejeritate totm ceritlklor.
este prevdzut gcm, pe Iinia taliei 8,5 cm, iar
misurilor luate dlrect pe corp stnt evidentiat'e Jori €ste fixatd la 1 din distan-
Pensq d.in
in ta,belul 11. ta punctelor D $i T{, pornind din punctul T.
spre Rezerva de petrecut lictreta este'
Linia borabotului ln falj se stabileSte dupi _dreapta.
previzutd.-2,5 cm, ce se aplica ae-ta punciui
cum urmeaza: 'Ii spre sffnga.
Punctele B. Si Tr se unesc printr-o li.uie Fo!:|zare.. poatei in lald, se obtine in felul
prelungltA pine jos la tiv, oblinfndu-se punc- urmdtor:
tul t. . S: 1"..:: punct de or.ientare punctul 2, care
este.stabilit la o distanld de 22 cm, mdsurat
T3T?:1 din lungmea ta'liei: !1 :7,3 cm. de Ia punctul I spre punctul 2.

Din punctul Ti spre Ts se coboara cu 2 jachetei tn lold poate

cm. ,.Note: ,orrno
mul: ,nai pulifu li n i
totunjitii, ln lunclie d.e
Linia cus,,ttatii roliei ln forrn[ rotunde se .slu
mocletul p,-oln$,
obiine prin unirea punctelor T7, T, 9i T5 con-
-
form schitei respectivo. In continuar.e se unegte . In lat6, pe linia cantului, se lasE o rezerrra
ra prepr, corespunzdtoare adincimii pensei din
punctul Ts cu T2. faF Ginia punctata arati rezerva amintiti).
58
 U4 u,
\\t, r?_
.(.
M, \ts

bt'
Fig.53. Jacheta Ia un riDd:
a - modetuli D - coDstrulrea iiprrulut,
 G. Construcfia tiparului de redingoli Ia un
rind

, Forma redingotei
mendtoare-
in fata este dreaptd (ase-
cu pardesiul) $i incheiali la' un O*:+ din distanta punctelor AB_
rlnd, cu doi nasturi. Cusdtura din talie este 21-3
coboriE cu 3 cm, in forma curbatd, ceea ce -; _12,25 cm:
asigurd realizarea unei linii evazate. partea fTr-3
djn spate are forma identici cu cea a Iracului cm'
gi a jachetei. Indiferert de model, redinlota nu SS,:3 cm;
se
-confectioneaza cu metase la revere; in mod
MM,-lifimea spatelui misurat:22,5
cm.
obilnuit, se- folose e material tond, sau poaie traseazi o verricate p.i, nt,
1r plevaz-uti cu guler de catijea, in lunctie de
__ ..se
sectra cu orizont la din B, si ob1in6 ii ii'irteil
cerinte. Jn mod Ilormal redingota se iil"tJ i',.
pgste veste.
ioartd BzBu-16in grosimea pieptului
+f ain

l Constructia tiparutui adaos:I9 - 1:14,75 ",,.

de redlngoti Prin .pu-nctul
__,, -B! se traseaz5 o linie verti_
Constructia. tiparului pentru redingot6 ffl'r'J,HliI;"JfiXIS ffi i:ti?
t"tt"i i',"'ct,ii i',
,,.,
rg- 53) rlu se deosebeste mult fati de fra-c si
(-l
de- jacheti; sint descrise in continuare numii jdB.-#1o.,-"a pieprului j adaosul:S0 1
diferentierile respective.
*,
TrTs-B3B, a0,E cm.
_ A*oy.l lejeritate pe linia pieptului B. Si T! se unesc cu o linie c€
- stabilit 9
este ^d.e
cm, iar pe linia taliei'9,i cm. -^
Llonstructia tiparului se face pe se _Pu,nctele.
prelunge$te pini jos la tiv, oblininJu_ie
baza dimen_ punctul Lr.
slunllor din tabelul 12, obiinute prin mesura-
rea directE a corpului, ceea ce reprezinH in B3Br:1 6in distanla
cazul de fatd un corp cu conformatie normall. punctelor B!Br;

Tabeht 12 TrTr= a din distanta punctelor T2T!.

Mtrsu.ll. DGntru r.dintota ta un rtnd Se unesc punctele Tr.cir 85 cu o linie pre_
_
lungitd pini sus. B5c:1 din in4timea virf_
Derumlree mrsur o.
git:I,:g,25 cm (fetca);
Lun8imca taliei ,,Gcr:inellimea virf-git+1 cm:33*t:
{5 -Jt Cm:
Lunaimea totala a produrului
LunAimea mlnecii
LTP
LM
108
63
: + din inaliimea virf€it : 1! -
Grosimeo pieDtului GP 50 - ^1*cm (fetca)i
:8,25
Grosirnea taliei GT 46
Grosimeo toldului GS 53
Adlncimea rescroielii la sDate ARS RRr:1 din distanta punctelor AR:131
IDiltimea vlrf-ftt
Masura peste umer
IVG 33
:2,1 cm; -
PU ,(8
Ldtirn€a sDatelui misurat LSM
B3U:a 6i,, mdsura peste um6r-2 cm:
Calcule pentru conslructia tiparului -! -z:22 cm:
Se Iormeaze un unghi drept al cErui yirf UUr:1,5 cm'
se noteazi cu A, din cal.e stabilesc ul.mAtoar.ele Purctele Ur li Mr se unesc printr.-o lihie
punctei u$or curbaE. RrUr:i ain distanla punctelor
AB:adincirca rascrcielii la spate:2.1,5 cm; RrUr.
AT:lungirn.a taliei:45 cm; Punctele Ua gi B, se unesc printr_o linie
AL:lungimea tohle a produsului:1OB cm; punctata care in cazul de ta!6 ara valoarea
de
28 cm.
fs:a ain lungimea taliei BsUs:mdsura peste num5r+Z cm, minus
-3 c,rr: f-2 ,.,
drstanla dintre punctele u2B' de la spate:
-3-19,5 cm: :48+2-28-22 crn.

60
 \--
Mr\ \e

Fis. 53- Redinsorr ," un .ho,

. - ho(l.luli o - consr.uir.a Dorutui,
 Se unesc punctele G, 9i U3 printr-o linie
utor rotunjiti, prelungindu-se pin6 la U. care Lungimea buzunarului= 1 din grostmea
5
se obline astf,el:
pieptului+ 1 I 4l:11 .-.
CrU.:RrU, de la spate-l cm. ".-
BrBo:1 6in distanta punctelor BrBs: , Rdsc-roiala gltltlui lo piept se realizeaza
prrn punctele cr ti H dupd cum urmeazei
-#:0,, "-. cr H :+din grosimea pieptului
- 1-
- Dincite punctul Bn, se aplici in stinga $i :6,25 _
cm.
dreapta I cm. Cusdtura laturii mict a piep-
tului se realizeaze conform desenului din iigu- ocej, colcul nu eJte coastdnr, ci r.o_
ri, formind o cambrare pronuntatA a liniei 1a- rtazq,_-=N-otI.:
tn lwctie d.e mod.d sou cerinte.
liei de circa .l cm, gata cusut. j"Il obtinerea lin-iei .ez.crului din puDc-
. Pentrrr oblinerea cusd.turii spatelui pe li- ...,
rur Lir spre c! se aplice 2.5 cm.
nia omoplalilor, care este prelungite pi;a jos poofei redtn8otei, se stabilqre
,---!2y"r""
la linia tivului se aplici u'rnritoirele 'calcuie: OuPa CUm Urm€.azd:
Din punctul M, plnd la M1 se coboare Din punctele 1 $i 2 se mtrsoara 4 cm. ami
1cm. Din punctul M: spre M. de asenlenea se .
se rraseaza..o- tinie uqor curbatA (cur.buri *te
r4isoarii I cm. Punctul 87 este fixat pe mirlo- rnveEa- ta linia taliei de ta piept), pornind
din
cul distantei punctelor Br $i Br. punctul prin punctul 2
hthlea taliei, la spote se obline prin
T?,
iini'ia'fo
oDllnere-a acestui spatiu de .1"oUo-.ii.
punctul T5 in felul urmator: _^^,.:-rl!- cm, se
rea-uz-eaza o torme evazati in aceastd directie.
TrTr:1 61,, glosimea taliei:1! :S,75 cm. unrn.lu-se. sea.lna cA., pe linia tivului se adar.igi
acest spatiu din talie-
-linieSe unesc punctele Mr, 87 gi Ts pr.intr-o
curb6, apoi din Tr tn ios se traseazi o . felul
in
tittului se realizeaza din punctul L,
-\ir:iourmAt.rr:
linie paraleli cu linia TL, obtinindu-se pe linia LrLr:5 cm.
goldului punctul Sr. Se unesc punctele'Ms, M, Din punctul S, spre S, se aplici calculul:
9i tlr printr-o linie curb6. S2S,:1 61n grosimea ,oldului*3 cm:
. Ldrirnea pieptului tn talie se stabilelte
prin punctul T6. ' 53
-; +s:29,5
"-.
-liei, T3T,;:grosimea taliei Fadaosul pe linia ta-
minus distanta dintre punctel; Tr ti T5
de Ia spate:46 + 9,5-5,?5:{9,75 cm.
Cont tul
. unirea punctelor la spote, se determini
poolei
pnn T0 cu S., cu o linie care
Pentru definitivarea cusiturii omoplatilor. se pretunge$te pine jos la punctul L.
de Ia talie tn sus, se unesc punctele T" gi Br. pefuttu pet"ecut redingota la un
Cusdtuta toliei se realizeazi in felul urmi- - ,It"rlruo.
r'rnd, este d9 7 cp ln dreptul pu-nctului.T!
tor: Si 4 cm in dreptul punctului Tz: din punctuj
Din puuctul T! spre T? se coboara S cm, Lr spre stjnga se aplice 6 cm.
cot{ ce poate fi meritd sau mic$orat6 ln func- oceste cote neunilorme pettflt pe_
tie de model. Din punctul T se coboaj.i 3 cm. .Gecttry"6t
produsul tespecti,u se datoreic
Se formeaza cusdtura taliei la piept, pornind ca lr. pattea suP€tioatd a pieptului E_oloptilui
Idsot o
din plnctul T? spre T6 coborit cu 3 cm, prin- fezefua moi fftqfe, pentflt spaliul celof d.oud.
tr-o linie u$or curbA conform schifei reipec- pet6e,.ar ln portea de jos s-c inclus o tezertd
tive. nat lnare clin cauzo evazeului. Atunci cltl se
Pezso din fal6 este plasata Ia o distanie mo-r.teazl linio, cltsituii taliei cq,tutul, oa. ooeo
o linie cote$runzdtoare.
ae
I din valoarea distantei TrT., pornind din Pnma butonietd, se fixeaza mai sus cu
punctul Jr spre dreapta liind orientatE spre 2_ cm faF de puhctul T?, ier cea de a doua
punctul Br. butonierd cu 10 cm mai sus de prima. Din
punctul B, ppre F se aplic.i calculul din mesu_
. Pozitia s,i lutgimea buanarului (loist) se
determine astfel: ra pe6te umer dupd cum urmeazA:
Din punctul B. spre punctul Z se m5soari I
3 cm; se une$te acest punct cu Bs printr-.,linie B5F-- din masura peste umAr-O,S cm:
ulor inclinati. Din punctul Bs spre Zr se aplici
distanta BrZr. - ,ot -0,5:4,3 "..
grZr: 1 din grosimea pieptului cm: tati In final tiparul este conturat pe Iinia din
-0,3 a cantului, a tivului, precum gi linia reve-
-a rului, conlorm cu desenul din schitele respec-
-0,3:+,? "-. tive.

62
 CAPITOLUL
Pardesiul 9i paltonul pentru barba(i
A. Generalitifi
Imbrecemintea groasA pentlu bdrbati este
nsutuili din pardesiu $i palton si se imbrac{
,ste sacou.
Paltonul se poarte in anotimpurile raco-
ase fi se deosobe$te de pardesiu prin st?atul
vateLne ce se introduce intre fati $i cep-
Fal6, ceea ce face ca acesta si men{in{ cil-
ra corpului.
Linia pardesiului gi paltonului poate fi
Isice, sport, fantezi sau raglan, in fun4ie de
6tura de bazi folositi la confectionare $i
c,eriote.
B. Pardesiul clasic la un rind de nasturi
Baza constructiei tiparului pentru parde-
r este identicl cu .ea pentru sacou, intru-
se lntrebuinteaza aceea$i scheme de con-
uc[ie, singura deosebire constind ln dimen-
lni (lejeritate).
Mdsurile pe corp se iau pe6te vest5, acor-
rdu.se un adaos de lejeritate mai mare,
oarece se imbraci peste sacou. La unele
isuri se adaugi cote fixe $i anume:
- laii lungimeo
(LM)
,oliei (LT), lutugimeo rnlne-
adincimea fisr,oielii la spate (ARS)
adaugi 2 cm;
- \a tndllilrlleq oii-g (M) se adaugi
I cm;
- la mdsuta peste um.6r (PU,) se adauge
lm;
- la
rugA
ldSimea spatelui
1,5 cm.
?.iwtot (LSM), se
Aceste valori se adauge la mesurile pro-
:tionale (calculate), in cazul unui corp cu o
63
6
Detaliile componente ale pardesiului
-
paltonului sint acelea$i ea la sacou, deosebir€a
gi
constind numai prin merimea lor. Spatele
-
poate-fi dre?t sau cambrat pe talie, iar p; Jnia
de. mijloc- de la partea infLrioare este prevl-
zut c_u o deschizatura denumitj Slit. piepiii sint
prevazuli cu buzu[are laterale montate in inte-
rior sau aplicate pe fatd.
-lerul.Gulerul are o forme asemanatoare cu gu-
de sacou, dar este mal mare decit aces]ta.
Pardesiul cu linia raglan se calacterizeazd priD
.forma minecii raglaD, care pornegte din u;dr
li se compune din doud sau trei bucEti.
conformatie normald, precum Si Ia un coip cu
anumite devialii de la normaJ, prin misurile
ce se iau direct pe corp cu centimetrul.
Ad.aosd. d.e leieritate pe linia pieptului
este egal cu 13cm pe linia taliei este egat cu
13,5 cm, iar pe llnia $oldului cu 9 cm. Adaosul
de lejeritate pentru pardesiu este lDai mare cu
4 cm ,ate de adaosul de la sacou, illse aceasta
nu este o regul6, e.l putind {i marit sau mic$o-
rat ln functie de destinarie, model, lesiturA etc.
, In tabelul 13 sint date mAsurile pardeGiu-
lui clasic.
1. Constiuclia tiparului
pentru spatc li pi€pt
Constructia tiparului incepe prin {ormarea
unui unghi drept al c6rui virf se noteazi A
(ris. 54).
 fobelut tJ punc_tele B, T, S pi L se trag linii
Itllsuril. D.rdcslulut .l,atic h .Din
zontale
ori_
uD rtnd spr.e fate.
Contbrorea ,oiiei )a spate se determini
L:,
prin punctul Tr dupe cum urmeaza:
t
rE TTr:2,5 cm.
D.nuhlrea basurllor E Ei; :3.b i
t;; g;:; .: tr:r.
g Aceasti cote
. p.oltia- no-rmal6 de 2,S crn este valabild pen.
! a corpului, dar. poaie ii
a ;iE 6:"6 :E schimbat6 ln functie de moda sau de pozitia
corpului aplecat pe spate sau in fata.
Lungjmca talici r-r I ai 2 47 _ . Combrorea
prin punctul Sr.
toldalri Io spore se stabilerte
Lungimea totala a Dro-
dusului rrp I roo 100 SSr:3 cm'
Lun8imoa mlnecii Ll,I I 6l 63
De asemellea, aceastE coti este valabili
Grosirnea picptului cp lra {8 pen-tru o corformatie normali a corpului, ea
G.osimea tll!ei cr lrr {{
Grosimea Soldului cslsr 5l putind fi schirnbatj in plus sau in hinus in
Adlncimea rascloiclii la I fun4ie de moda li pozitia corpului.
spete
Inillrrn.a vbf-slt
ARsl :r 2A
Se.une$te punctul Tr cu IlI ,si se prelun_
MI !! 31,5 ,
Iudsurc Derte umir PU 146 a 50 ge$te pini sus Ia punctul A, iar ia intir.sectia
La$mer spatclui lnAsur3t Lslal ,, t,5 23,4 cu linia_olizontalA din punctul B, se Doteazi
cu lJr. I]entr.u completat.ea liniei cuseturii de
Noa!: comparlnd aceste mtrsuri luote direct pe corp, pe mijlocul spaielui, se unesc punctele Tl $i
cu cele propollionole (calculate) obscivam ce Sr, cu_o linie ce se prcluDgeste itna jos ta iirl.
ecest corp pr.ezinie o conloamalie norm6l[; LAItitea se obtjne prin punctul M,;
construclia tiparului se executa pe baza misu_ ,. punctul -spatelui
liloi totalc, adica cele mlsurote direct pe corp din IvI la Mr se aplicri valoarea litimii
sp.rtelui m6sulati direcI pe corp.
Dlus cotele nccesare ce se edeugtr la l;brtr.i-
mlntea care se tDbracA peste sscou.
MM,-1'511-23,t
Liltio adlncituii ri.scroielii la spate (ARS) "-.
Prin punctul Mr se tra-seazd o linie verti-
se.stabile$te prin punctul B gi repr.ezinii po- cale, paralele cu linia AB, obtinindu-se pe linia
zllra corputui ta spai.e: pieptului punctul Br.
AB:ARS:26 cm. . lilihte
pr.in
rdscroielii r8hlecii (LRMJ se alli
pxnctul.q B! $ este in functie de gr.osimea
In cazul de fate, aceasta misure cores- pieptutui (cP) $i adaqsul ae ieJerit:rt-e 1AU1.
punde cu masura proportionala (calculate) phrs
2 cm, coti ce se adaugi Ia lmbrEcimintei icr-c
se inrbr.acil peste sacou.
a.a.: f +f -f *T:1s,2s "u,.
Pozilio linici tatiei (LT) se determind prin Prin punctul 83 se traseazj o verucale
pu-nctul T, obtinut prjn mEsur.area din princ- pirlA_la linia taliei, oblinlndu-se punciul T!.
tul. A pe verticald, in jos pini ta T, a lu;gimii LACimea prod,usuJui pe linia de baza i
taliei misurate, plus 2 crn; pieptului .se stabile$te din valoarea grosimii
pieptului (cP) $i a adaosutui de lejeritaie (AD),
AT:LT:.17 cm. aplicate pe linia pieptului dupe curr urmeaza:
-.LungiiAa totdld o produsului (LTp) se :
stabilegte prin punctul L; din punctul A pe B1B. GP + AD : 48 * 13 : 6t orn.
verticalA ln jos, pina la punctul L, se mesoai.a
lungimea totale a produsulrri. .. Pentru
taliei,
fixarca punctului Ts dc pe linia
se ia- de,bazd distanta pirnctelbr BrB,
AL:LTP:100 la care se adaugd 0,5 cm; aceastE cot6 se aplici
cm. cu scopul de a se asigura o linie corespunze_
. Pozili4 tolduhri se obtine prin punctul S toare marginil pieptului, care face ca -produ-
$i se_determini ln functie de tungimea taliei. sul sA nu se de6chidA ln fa!e:
Din punctul T pe verticale inlos, pinA la
punctul S, se aplica distanta rezultiti dlin cal- TrTs:BrBr*0,5 cm.
culul: Punctele B. $i Tr se unesc cu o linie ce se
prelungefte pini jos, oblinfndu-se pe linia,ol-
1s: !1 cm. dulu_i punctul Sr, iar.pe linia tivului punc-
-3:1i -3:20,5 tul Lr.
Pozilia ld,lirnii sporelui se stabilette pr.in Pozitio ltniei uti-git, se aflA prin punctele
punctul M. in felul urmator: _
Bs $i Tr, care rezulti din urmdtoruf calcrjl:
arrr: f,-f :rr cm. 8386:I4; frr..:T
64
 Fjg. 5{. Coo.truilca tiparului dr pardesiu
clasic.

- Proccd.. d. conttrulr. . riD.r.lor

 -Pu-nctele T. $i B5 se unesc printr_o linie lui.. In continuare din punctul H, spre sfinpa
verticala ce se pnelungeqte pina sus la orizon- se tTaseaza o Iinie orizonhle, apoi se formea"zi
tala duse din punctul A. cu orarul.rescroiala gitului la piept.
Ii timea vbt-git (NG), este misura care gitullli-ta, spate je ribr,ine
reprezintd- pozitia corpului
in Iafi Si se sta_ unind
-.... -Tdj"r9i*o
purcteie. AR,, printr_o linie curbe. pe linia
bilette prin punctele c $i cr dupd'cum ur_ pl5blj
meaza: li_Ti'iill i-i_U se un6c priDtr-o
urue,prelungiti pine-Rr la Ur, care se aJIi astfel:
B5G: lfg:3{g - u ut :1,C Cm, cotd ce Se poate mdri sau
'4 -8.6 cm. micso.rq.jn functie de gradul di aez"ot-tai" -ai
omoplaulfi,
, Din.punctul G, pe ver.ticaE in sus, pine
13_- punctul Cr, se apUca fnrillimea viri_git care -precum 9i de Ielul de tesatura din
confecfioneaze produsul reipectiv.
(M) -plus 1 cm, necesar pentru rczerya cus6- ^se
..- .fitu"lololg mine_cii la spote se ob'1ine astfel:
lunl de Ia umdr: I1l-lrnjtut J ta. !r 9e aplica 1,5 cm, valoare
Decesara pentru lgjeritatea pliului
de la soate.
GGr:trvc + 1:34,5 + 1:35,s cm. uu _alutorul florarului se traseazd folma c'urb,a
Punctele A $i Gr se une6c p!'intr-o linie a riscroielii mlnecii,. unind punctele U, cir- ii
.
g*pJi. I,a misura toalgmii virf-ht (M) e€te ?ozqta uttirului lo piepl se stabileite pri.n
lnlTqlusa ln calcul gi cota necesare de 2,5 cm, punctul Us ln felul urmAiorj
ce se adaugi la prod!.rsele tmbrdcate'peste .-..PrltanF_.Rrur de la spate se imparte in
sacou. ooua fr se obline punctul u2:
Risqoi,,la gitului la spote (retca,,, se reati-
ze_azi ,n Iunctie de pozilia corputui in fale R,u,:Y:u,u,.
(M) ii se obfine prin puirctul Ii; din punctul
Pu.nctele
A pe orizontald (pe linia AG1) se aplice di- _.-- Ua ti Br se unesc printr-o linie
mensiunoa rezultati din calculul urmltor:
puDctata, apoi se mAsoare u.ea"ta aistarrp,
care In cazul de fate este egal6 cu 29.5 cm 'si
se r:,Iose$te la determinarei poziliei umnruhii
"":T-'+ --8,6cm.
ln cazul unui corp aplecat in fati, r6scro-
ra prepl priD formula:
ao^!r;Q!.1y2,1.-U,B, de
, 2I-29,5:22,5 qD. Ia spare:(So +
iala va fi mai mic6, iar la un corp aplecat spre + ^,
spate, rdsctoiala va fi mai mare (fa1i de uor- .,Plusul de 2.cm care se adaugi la mEsura
peste
mal). umdr (PU) reprezinti rezerva cusaturii
:: t:,uqnr _Si-_spaliul neoesar pentru vard.
. Innlgineo rdscroielii gltului, corcspunde cu
1/4 din distanla punctelor AR (ferca). Punctele Gr ti
Ui se unesc printr-; Iinie curba
prelungite.
E-9 ulld.-rutui la piepf se stabilelte
RRl: 1I - :2,2 ,.._,4!r!""
oupa latimea umiirului de la spate minus I cm:
"..
Poz$ia un&tului Io qrore se realizeazd GrUr:RrUr de la spate _1 cm,
prin punctul U, a'rlrd la 'bazi calculul din md-
sura pe6te umnr (PU): Lini,a_ tiaului tn lald, se formeazi prin
p-!"!tu] Li, care^ se afli, misurind din Lr i;
A Jos pe verticale, 2 cm.
",u:
'+ -t: -a:zz cm.
LrL":2 cln.
Mdsuta peste unnr (pU) are introdusA in
calcul $i cota de 4 cm, ce se adauge la prod{r- litirnea toliei la spate se obtine pr.in
sele care se imbrace peste sacou. punctul.T5: se obtine trasind din punctul ,i,
perpendiculare pe dreapta TrM. - pe aceaiGo
- Pulctel9 B. gi M se unesc printr-o linie
diagonsld, obtinindu-€e prin aceasia punctul V. penpendiculara. se atazi dista;F TITJ care se
E+qoialo giaului l,a piep, se obline pr.in stabileqte cu relalia
punrtul H, dupa cum urmeazd:
T1T5: +2,5:11 +z,s:18,5
o.t: +: +0,5:g *0,5:6,5 cm.
T cm.

.-Cota de 7,5 crn poate fi mEritd sau micio_

rati.in.Iunclie
Acest calcul nu este constant, el variazd de model sau cerinie.
ln functie de mod5 sau cerinle. Din punctul Gr Ldlirnea. toldulti la spdte se stabilefte prjrr
la Ht se aplici exact dimensiunea AR de la punctlll S. dupe cum ut meaz.e:
spate (fetca):
s,s,: T *2,5:!1 -,r2,5:rr,u
G,H,: II9 - 91i :s,6 .,,.,. "-
Cora de 2,5- cm se'poare schimba in plus
- Punctul II, unit cu tsr $i prelungit ln jos sau in- minus, in functje de forma drejpti,
formeaze linia botaborului ln a produiu-
fold evazata sau conic6 a pr.odusului.

66
 lilimeo tatiei la piept se obline prin lui spre stinga, tr&sind printr-o linie conturul
punctul T6 care se ridiceIa nivelul iunctulri cantului, conform figurii.
T, de la spate: Poziria butotuierelor se Iixeszi in mod nor_
. - -TsTr:Glt+ tg,S-TrTs de la spate:44 I mal- Jespectind indicaliile de mai jos.
*13,5-18,5:39 cm. Distanta dintrc butoniere este egald cu
-.
. . Cota- de 13,5 cm reprezinta adaosul de le_ la cr.n,. cTg ce_corespunde cu f/S din iistanga
lentate.de pe linia taliei, in care se include p€ punctelor H T..ti
lirgl lejeritatea propriu-zise 9i cele douE penie, Prima butonierd (la acest model) este fixate
precum gi rezerua pentru cusatura laierald,
Acest adsos poate fi m8i mare sau mai mic, ln
p". tl"r," Flt:i, iar celelalte doua I; o distanF
Inlre ete de 14 cm.
funclie de modelul propus. Rdslrin4erea
-lul- urmetor: reaen)l1ti se realizeaze
in fe_
q\f? solarayi b piept se srabireste prin
punctul S. dupd calculul urmdto!. Din pu.nctul G, la G1 se &plicA 2.5 cm, iar
S2S.:GS+9.-SrS! de la spate:(Sl + ,. tt2 se.duce o Iinie diagonala
otn
-.
*9)_-19,5:40,5 cm.
(linia reveru_
p:ne- la circa 2-3 cm mai sus de prima
.. Cota de 9 cm reprezintd adaosul de leje_ lY]/
,Jutonlera, apoi se formeaze lAfimea revirului
ritate de pe linia soldului, ln care se include cor€spunzetor cerintei sau modei.
$ rezerva cusaturii laterale. Acest adaos poate
fi schimbat ln minus sau in plus, in funclie de _ Po"itia per\relor se stabilesle in felul ur_
mtrtor:
Iorma dr6apti, evazati sau conice a pardesiului. P:r" subr4
Poziita $a luqimea buzutbrdui lateral se ,,-^ d.e se,aft6 fat/i de B! la o
distantS egale cu t/10 din grosirnea pieitului
gbtile aplrc.ind din pun tul Te ta N t/6 din plus 0,5 cm.
Iulgimea taliei; prin N se traseazi o linie pa-
mleE cu ti!'ul 8!86:
ff to,5: f +o,E:5,3 cm.
r.": T-f :7,8 cm. Dih punctul I}6 se traseaze o linle pine h
,buzunarul ]ateral, asHel lnclt
capetul'pensei
Lungimea buzunarului taterat: 6e. fie la 1 cm, de la capEtul buzunaruiui in
$i lntenor-
1?,8: l! 1?,s:1s,5 cm. _Pensa din fat6 se afli tot la I cm de la
capitll buzunarului in interior 9i din ac,est
Plasarea buzunarului in lungime se eiec- punct
se. traseazi o linie-in sus, av{nd directia
tueaze in Ielul urmator: ecnerulur. spre_ punctul Gr, pensa din fale se
Din punctul N spre dreapta se aplica l/3 termine 1/3 din distanta cuprinsE
din lungimea buzunaiului, caie este egal6 iu punctele E Tr gi Br, pornind de l; B. inintre
5,2 cm, iar spne stinga se aplica 2/3 di; lungi- ios.
. Ia.u"..t" capdtul buzunarului din {a1d, pina
mea buzunarului oare este egale cu 10,3 cm. j-os tiv, se duc doue linii, avind o aai.riime
, Pentru determinarea punctului F care tre- de circa I cm. Aceste linii se suprapun
buie se corespundi cu punctul F de la minece, scopul formarii unei pense pentru in
atunci cind se monteazi mlneca la produs, se (bau$nit) pe linia buzunarulu,. aLdomen
ia ca baze misura peste umir (pU): Ca urmare,
pens-a de la subra! gi cusatura laterald,
avanl
Pf seazn_ spre dreapta. pentru u.surinta accstei
a"r: -o,s:,u4 -0,5:4,s cm. mrlcarl, se decupeazl cu foarfece,le conturul
tiparului pieptulul, precum 9i pensa de la su-
. Cqtu-ul cusdtuii laterole a spatelui se ob_ bral, ,mpr€una cu linia buzunarului lateral,
line prin unirea punctelor V,, i, 9i S, 9i in dupe care sc suprapun aceste
prelungire pini jos Ja tiv. iar contu!'ul cusi- cale. doue linii verti_
schimbarea poziliei pensei gi a cuseturii
turii laterale la piept Fe obtine unind punctele Iaterale
v, To li Sr 9i prelungind aceasta linie iot pind prezinte se e_fectueazi pentru ca, produsul sd
in final o linib corespunzitoare. Im_
jos la tiv, conform desenului din tigur6. ' portant de retinut, este faptul cd linia cusd_
.Ii 5-5,5 d,e petteo)t pardesiul in -fate poate tufir.laterate de la talie in jos, rimine cca
-Rezerud qi
cm se aplicii de la .linia boraboru- rnrltala.

C. Pardesiul Ia un rind, formd dreapti

- .ln- fig. 55. se reprezinti un model de par- 1, Construclia tiparului

desiu .la un rind incheiat cu trei nastur.i. de pardeslu drept
Pardesiul are o linie dr.eapti $i o lergime
sup€rioard pardesiului elasic !.edat anterior_ - Pentr.u
masurite
constructia tiparului, se folosesc
de bazi ale corpu,lui, determinate
Adaosul de lejeritate pe linie pieptului este
prevdzut 14 cm, Frentru sacou, adaugindu-se plusurile necesare
produselor ce se imbracd peste sacou,
e' 6z
 u+ th

\ (rs
il, \G

Fi8. 55. Construirea tiparutui

de pardesiu Ia un rind, fotme
dreapt6.
 ln tabelul 14 se redau mesurile luate direct
- corp
pe peste vesta, inclusiy colele ce se -t, ..BrB.:grosimea
pieptului+adaosul:s2+
aoauga pentru pardesiu. rr:OO Cm:

Tabelut t4
- T2Ts:y6le6;g6
plus 0,5 cm:
distantei B!B. de la piept,
M&udI. Drrd.slulrt t! sn dDit. tora. alroaDttr
,,r"oi*!l],*"f,itl il"tr :,f"f i,,',tli"t.flfi :
! 9! ,rO:+ din tni.llimes virlgit:1{-
::e_- =F -
:9,1 cm;
DenumtBr dasunlor E Ei
2?,EE
3 .r:g
:; ii Prus un centi-
:T
!.'g i iE
;;! (:!i.
-","8i?;ff:ii,u Lf-ot'
dtn inaltimea vlrr_giE
LunSimea t.liei LT 15 2 17
:9,1^o:+
cm (fetca);
f -
LunSimee totelll r D.o-
dusului LTP to2 t02 nn,-]atn distanta punctelor An- T
Grosimea picptului CP 52 1 -
Crosimea teliai tt8
52
{8 :2,25 cmi'
Grolimea [oldutut
Adtncimea' rAscrolel Ia
GS 55 : 55
BrU-l din mesura pest€ umAr-g cm:
lpete AR.S 25 2
lntltlrnea vrrr-ett M 5a
Mesura peate urner PU
34
50
\5 36,5
-- --3:24 cmi
ljljmea spllelui rhisurat 4 5{
LSM 23 t,5 21,5
UUl-1,5 cm.
NotI: din.D5suijle de mai sua reiele un com
contormelt. normall, lipstnd aife.e"t.rdi" cu o . _Pu_rrctul U, este fixat p€ mijlocul dlstan_
!a-t tn.minus, fati da mdsurik pjrrJ
p.opo.tioi"t" tei RrU_r. Punctele Ur Si B, se unesc, apoi se
(calcutate)i m6toara aceaste distanttr, rezulfind tn caiul de
fat! 31 cm.
p_rlr1mtrsura peste umlr+2 cm, mi-
fg$",5$:,Fi{:1#i1}"""r*im nus UrB, de 18 spate:s4 + 2-31-25 cm;

Calculc peDtru construclia tipa.ulut

G,H:1 6ir, grosimea picptului + 0;5 cm:

-Constructia tiparului (fig. 5S), se efectu_

-9 1o,E:z cm;
9a3a. !e. 9aza valorilor totale a mesurilor din grB.:
tabelul 14- * din va:loarea punctelor BaB.:
. -Se In€epe prin formarea unui unghi drept, 16.5
:riU
al cArui virf se notezzd cu A_ - cm.
-
ag:1 air, gr.osimea pieptului + t{ cm: Din punctul B6, ln sHnga gi &eapta, se
52 aplice cite I cm, iar din punctul TE, tn stinga
-i + 14:27 cm. $i dreapta, se aplici cit€ 2 cm.

,luaE._Aeeast5 dimensiune corespunde cu mesura Not!: oc€ate cgte nu slnt coflstorrtz, ci tm-
Olreat p€ COrp. riazd, ht JuL4ie & ldrgima Nd,zsiltlui, can-
Nottrj_la acest I orm nodelul,ui propu,s.
- cold
z" cln, .calclu) s-ou ad,.]ugat ,i cei
necesard, perttru produse ce se lrn_ Pe linia tivului, ln fatt ta punctul Lr, se
ottocal peste socou. coboarl 2 cm. Pentru a se da o amploare cores-
AT:1ung1In.. taliei:42 cm: punzAtoare produsului, se coboare llllm€a
. -AL:lungimea totald a produsului: rAscroielii minecii cu I cm, dupe care se lor-
-102 cm: meazA r6scroiala minecii, inclusiv litimea umI-
afr4- j A" rulut la piept, care este mai ingus6 cu 1 cm,
valoarea distanlei AB:T:
2 fati de lelimea umlnrlui la spate.
:13,5 cm; Pozitia buarnanrlui se fixeazi din punctul
Tl,:1,5 cm; N dupA cum urmeaze:
MMr:lilimea spatelui m6surat:24,S cm;
T,N: + din lungimea taliei:f:7,8 cm.
tsrB.-:
i aio grosimea pieptului+.1 di1
adaos- !? a !1 :16,5 . ,_ Din punctul N ge traseaza o ljDie orizon-
rata.in-stinga
,
"n $i dreapta paraleld cu tinia tivu_
lur oe Jos.

69
 Lun4hde btzutantlui atunci-cind se monteazd mineca la produs, se
- ]I din grosimea
ia ca bazi _pentru calcul mdsura peste umir,
pieptului+ z,E
"--!?;z,S-16,2 "-. B1F:l 6io misura peste umAr, minu5
Pb,.vtea bvztn@tului in lungime se
,tueaz5 efec_ 0,5 cm:i1-o,s-4,9 cm.
in Ielul urmetor:
I Din punctul N, spre drea.pta, se aplice Noti: ualocrec d*tantei B$, inmutliti, cl
T din lungimea buzunarului, care este egale patru,. corlstituie tnilliilea cdpliui de
reoerutui se stabile$t€ din'I.trcci.
puDc_
cu 5,4 cm, iar spre sfinga se aplica I dtn lun- .d:::-
gimea buzunarului care rezulti ae f"O,a cm. o,o,:r,u .rn.
Rezdoa pentru petr€cut pardesiul la un Distanla d.ia*re butonip"e este stabiliti
rind !@te li de 5---5,5 cm !n funclie de rnodel. prin _impddirea la trei a distantei dintre punc_
-buie Penttu obtin€rea punctului F, care tre- tele.H Si T. din talie; ln cazul de fagi cores-
si corespunda cu punctul F de la minecE, punde cu 13.5 cm.
i

D. Pardesiul de form5 conici

Figgra 56 reprezinta modetul pardesiului

-la un punctul T5 in stinga gi dreapta se
r'lnd, lncheiat cu patru nastirri. Are o ^_,,-Din
apuca u,/b cm; aceste doue puncte se unesc
formi dreapte, cu o singura p€nse in fata, cu punctul BG printr_o linie dreapte Dine ios
ulor cambrat pe Iinla taliei, iar de la talie in la. uv. se cambreazi u$or pe liiia taliei .cu
jos, linia produsului este contce. Pardesi.ul este c|te cm ln din spete ti piept.
tigh€It la o distanft de circa I cm de margine -t
.tul. _Byuttzrld
-p6rtea
l4tel.ol are inclinafia spre punc_
pe linia cantului, reverului, gulerului, prCum T! din talie.
fi clapele de la buzunarele laterale, ce sint Butonierele sint alezate la o distanti de
u{or lDclinat€. Minecile sint prevazute cu lI- cm lntre ele.
-
cusetura pe mijloc, fiind de ssemenea tighelite.

2. Conslructie ti parului
I Constructia tiparului de minecd
de spote ti picpt
Tiparul de minec, dio figura 57 se reali_
__ P"t-rt^ construclia tipamlui din
56, se fotosegte pe linia pieptului
ligura zeaza tn baza unor dimensiuni ale pieptului
un adaoi de de pardesiu, dupd cum urmeaztri
lejeritate de l4 (m.
La acest model nu este n€cesar se se con- Ldgimea fisuoielii niaecii (LRM):16 cm;
sidere adaosul pe linia tsuei 9i a goldului, . Valoare-a distantei punctelor Bs, F de la
deoarece linia cuseturil laterale are formd pieptul pardesiului:4,2 cm:
dreapt6. Grosimea pieptulur: (Gp):50 sm;
Baza de constructie este identica cu cea a
pardesiului cu forme dreapti prezeDtat ante- Lunginza mtflecii (LM):63 cm.
rior; de aceea ln cazul de fati nu se vor mai
r€peta calculele respective, dea,t uhele mici Noal,t ldlimea tdscroielii nrtnecii este chiur
deosebiri ce existA Ia acest model. distottlo Wfl,ctelor B, pi B" de la tipaflil piep-
tului core rezultd prin ealcttlu) utttitor: ' '
Misurile slnt urmitoarele: GP rd.6 _ 50__lt
taliei:46 cm;
- lungimea
lungimea tota16 a produsului:96 cm;
4 4 4' 1' =16 cm.
- grosimea pieptului:so cm; . Valoarea distanlei punctelor.Bs ti F de la
- adincimea riscroielii minecii:26,5 cm; pieptul
-pardesiului se detel'mini piin urma_
- tol ul calcul:
virf-Bft:3b,5 cm;
- lnSl$mea
misufa peste umir:52 cm; BsF: iq Il
- -0,5: -o,s:4,2 "-.
- le imea spatelui misurat:24 cm. Punctul F de la mineci este semnul de
- Cusdturo latei.o,ld, este stabniE prill punc-
tele Bo $i T5 ln felul urmetor:
intilnire cu punctul F de ja piept, atunqi cind
mlnecrle se honteaze.
 <})
o
\-or
\\3

Fig.50. Corst.uirea tiparului pardesiului de lormi conici.


L4
fi8.57. Constnrirea tiparului de mrnece pentru par-
dasiu.
Calcule peEtru constructia liDarului
Conltructia tiparului fetei de mineci, in-
cepe prin desenarea unui unghi drept al e6rui
virl se noteazi cu punctul A,
lilimeo minecii in partea superioari, se
obtine unind punctele A $i B. AcEsstE distanle
reprezinte o dati li jumetate valoarea litimii
rascroielii minecii.
aa-r,nrvr + $ :l6a 11 :24 "-.
irijlocli tetei de mt Ecd, s€ stabite$te prin
punctul M, dupi cum urmeazei
AM:+ +r cm:4 +l:t3 cm.
Din punctul M se traseaz6 o linie verticald
in jos, paral€ld cu linia ce trecr prin punctul A.
Nott: de menliorat cd plt1nc?./,l M lnt t-
izfte c1l"sd,tura um.drului de la piept (ct ul
i2
mbucile se mofiteozd), asigurfui(lu.se astjel o
po"itie cotectd a mlnecii. Cincl mineca dre cinsi.
turd pe milloc1,tl telei (cozul d.e lald) aceost!
trcouk sd ctresFrunl.d, cu cu.sdtura unad;rltlli^
Indltilrga rdsc-roietii mlTEcii (capul de
minecd), se realizeazi prin puncteli A 9i S,
ce€a ce reprezinta de patru or.i valoarea punc-
telor B! ti F de Ia piept.
AS:BrFX 4:4,7 X 4:18,8 cm.
Din punctul S se tr.age o linie orizontall
spr€.dr€apta, paralela cu linia punctelor A B.
li
iar Ia interseclia cu linia verticala dusa'din
punclul M, se noteazii cu punctul Sr. Djn
punctul S pind la f !e apiice dimensiunea
punetelor B! li F de la piept, care este egali
cu 4,? cm 1din distanta punctelor AS.
"",
Aceea$i valoare de 4,7 cm, sc aplici Si de la
putrctul B in jos la punctul K. punctui E este
afezat Ia mijlocul distantei AM.
AIt t3
Alr:-_-:br,Cm. ^_
Punrtele E $i F se unesc printr-o linie carc
se impalte in doud, obtinindu-se punctul Er;
de asemeDea punctele M qi K se unesc cu o
linie al cdrei miiloc se marcheaza printr-un
punct.
Lt tghtEa i.lrLcii se obiibe prin punEtul L
dupe cum urmeaze:
Ml:lungimea mlnecii+l cm : 63+l :
:6{ cm.
NolS: coto d,e 1 c1n rcprezintd rezera)o Fen-
tru cusdturo d,e sus a mtnecii, iar ln lungi,trw
slr.t iialuri 2 c1n, ce slnt necesori pentru imbrd-
cdmhldea ce se lmbra.d. peste sdcou.
Din punctul L spre stinga la punctul L, se
traseazi o linie de echer. Din punctul Lr in
sus se urce cu 3 cm gi se not€azi cu punctul Ia.
Punttele lr li L ln prelungire, se unesc prin-
tr-o linie care reprezintd terminalia minecii in
part€a inferioari (tivul minecii).
Pozitia cotului se obtine prin punctul C,
carc rezultl prin impertirea in doue a distan-
tei dintre punEtele L, li F.
t.- -]::I
2
-
Din punctul C sprc dreapta se traseazi o
linie de echer $i la interseclia cu verticalele
duse din punctele M qi B se noteazi punctele
C, ti rcspectiv Cr.
Copul, da ntnecd se formeaza, prin unirea
prDctelor F, Er, M $ K conlorm schilei ale-
turate. Din punctul C spre C, se aplice 2 cm,
apoi se unesc punctele F, C, li L2 printr-o
Iinie ulor a|cuite.