Proiect Impaduriri Farcas Cristian

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca Facultatea
de Horticultură Disciplina Împăduriri
Proiectarea şi organizarea lucrărilor de intervenţie pe cale artificială pentru regenerarea

suprafeţelor exploatate şi reconstrucţia arboretelor degradate cu productivitate scăzută din U.P.III.
Cavnic,Ocolul Silvic Baia Sprie
Student
Fărcaș Cristian Florin
Grupa III
Prof.coordonatori : Truță Alina
Holonec Liviu
2020
CUPRINS
Cap. 1 Date generale privind Ocolul Silvic Baia Sprie
1.1 Localizarea geografică şi situaţia administrativă a ocolului
1.2 Studiul condiţiilor staţionale
1.3 Studiul vegetaţiei.
1.4 Planul decenal al lucrărilor privind cultura pădurilor
1.5 Evoluţia regenerărilor pe perioada aplicării amenajamentului şi modul de asigurare a necesarului de

puieţi
1.6 Situaţia pepinierelor din raza ocolului şi numărul de puieţi produşi în ultimii trei ani
Cap.2 Descrierea generală a Unităţii de Producţie UP III Cavnic
2.1 Localizarea geografică şi situaţia administrativă
2.2 Studiul condiţiilor staţionale
2.2.1 Condiţii geologice, geomorfologice şi hidrologice
2.2.2 Condiţii climatice
2.2.3 Condiţii edifice
2.2.4 Caracteristici staţionale
2.3 Studiul vegetaţiei
2.3.1 Formaţii şi tipuri de pădure
2.3.2 Starea actuală a pădurilor
Cap. 3 Fundamentarea soluţiilor de împădurire
3.1 Caracterizarea unităţilor de cultură forestieră sau a unităţilor staţionale
3.2 Categorii de terenuri de împădurit
3.3 Necesitatea intervenţiei cu lucrări de împăduriri

3.4 Situaţia lucrărilor de împăduriri efectuate anterior în cadrul U.P.III.Cavnic
Cap. 4 Stabilirea soluţiilor tehnice de instalare a culturilor forestiere
4.1 Stabilirea intervenţiilor pe categorii de lucrări de împăduriri
4.2 Alegerea speciilor şi stabilirea compoziţiilor de împădurire
4.3 Stabilirea compoziţiilor de regenerare şi a compoziţiilor de împădurir
Metode si procedee de instalare
4.4 Scheme de împădurire

4.5 Materiale de împădurire
4.6 Pregătirea terenului şi a solului
4.7 Epoca de instalare şi tehnica de execuţie
Cap. 5. Urmărirea, controlul şi îngrijirea culturilor

5.1 Urmărirea şi controlul lucrărilor de împădurire
5.2 Amplasarea şi materializarea pe teren a suprafeţelor de probă
5.3 Natura, scopul şi tehnica de aplicare a lucrărilor de îngrijire
Cap. 6. Planificarea şi evaluarea lucrărilor de împădurire

1 Eşalonarea lucrărilor de împădurire
2 Planificarea aplicării lucrărilor de împădurire
(antemăsurătoarea)
3 Devizul lucrărilor de împădurir
Bibliografie
1. Amenajamentul Ocolul Silvic Baia Sprie
2. Statiuni forestiere, Chiriță, C. ța., 1977.Ed.Academiei RSR București
3. Silvicultura și tehnica culturilor silvice- manual pentru cls.XII-profil silvicultură Editura
MIRTON Timișoara 2000
4. Silvicultură -Ion Florescu , manual pentru Colegii Universitare de Silvicultură -Ed. a 2-a , rev.
-Arad, Vasile Goldiș , University Press, 2006
Capitolul 1
DATE GENERALE PRIVIND OCOLUL SILVIC BAIA SPRIE

1.1 Localizarea geografică şi situaţia administrativă.
1.1.1. Amplasarea O.S.Baia Sprie din punct de vedere geografic

Fondul forestier în suprafață de 4883,20 ha administrat de O.S. BAIA SPRIE cuprinde pădurile proprietate publică a statului
situate pe versantul sudic al lan ului muntos vulcanic Oaș-Gutâi în bazinele râurilor S ăsar și Cavnic, primul afluent al râului Some
ș iar al doilea al râului Lăpuș.
Vecinătățile, limitele și hotarele fondului forestier proprietate publică a statului administrat de O.S. Baia Sprie sunt
prezentate în tabelul următor
LIMITE O.S.
PUNCTE
VECINATAȚI HOTARE
CARDINALE
FELUL DENUMIRE
-borne
Culmea Iezerele amenajistice
NORD O.S. Mara Naturală
Culmea Gutinului -liziera
pădurii
-borne
O.S.Târgu Lăpuș Naturală Valea Cavnicului amenajistice
EST
O.S.Șomcuta Mare Artificiala D.N. Baia Mare – Sighet -liziera
pădurii
-borne
amenajistice
O.S.Târgu Lăpuș Râul Lăpuș
SUD Naturală -liziera
Valea Cavnicului pădurii
Râul Lăpuș,culmea -borne

O.S.Târgu Lăpuș Naturală Bulatului amenajistice
VEST
O.S.Firiza Artificiala D.N.Baia Mare-Satu -liziera
Mare pădurii
1.1.2 Organizarea teritoriului (arondarea suprafeței pe , UP-uri, localități, districte, cantoane)
În situaţia prezentată mai sus nu sunt incluse eventualele suprafeţe de fond forestier proprietate publică sau privată a
diverşilor deţinători, administrate de O.S.Baia Sprie, în cadrul aceloraşi cantoane şi districte, în baza contractelor de administrare
încheiate cu proprietarii.
1.1.3 Situația fondului forestier pe grupe funcționale :

Nr. Unită i de Supraf. Comuna (oraşul) Distanta în km pâna la...
Parcele componente În raza Ocol Comună Gara
Crt produc ie Ha
Căreia se află c.f.r.
1-7; 10-12; 14; 16-22; 24; 31-32; 38; 49-
1 I Chiuzbaia 50; 54; 57; 59; 61-64; 70-79; 84-98; 100- 1166,34 oraș Baia Sprie 8 8 8
106; 113-114; 115D-119D
Suprafața
1; 4; 5; 33-53; 55; 57-59; 61-66; 78-80;
2
Categorie si IIfolosința
Șuior terenului
88-90; 92-95
792,53 oraș Baia Sprie 7 7 7
Grupa I
1 – 4, 7 – 9, 18, 19, 21 – 27, 100 – 106, Grupa II Total
Copalnic Mănăștur
112, 117, 119 – 121, 123, 124, 126, 127, 145,69 25 7 33
Paduri si terenuri destinate
129, 130, 132 – 144, 149, 151,– 152, 154
A III Cavnic 2187.11 1502.64 4689.75
3 impaduririi sau reimpaduririi
28 – 34, 36, 37, 40 – 42, 44 – 47, 49 – 74, 1345,18 Siseşti 25 7 33
155D – 159D
Paduri si terenuri75 – 92, 94 – 97, 160D – 163D
destinate 697,46 oraş Cavnic 25 7 33
inpaduririi pentru care se
Total UP III 2188,33 * - - -
A1 reglementeaza recoltarea de 2252.95 1502.64 3755.59
6, 99-103, 149
produse principale(total A1-A17) 40,17 Baia Sprie 20 21 12
din care: 71-72, 77, 79, 90 29,19 Coaş 20 21 12
64, 66-70, 94-95, 135-137, 142, 144-146 88,33 Copalnic Mănăştur 20 21 12
Paduri/plamtatii cu reusita
4, 44, 51, 54-56, 59, 98, 150D 51,93 Dumbrăvi a 20 21 12
A11-A13
4 definitive regenerate pe cale 2254.92 1501.79 3747.69
IV Dumbr 1
ăvi a sau naturala cu partiala
artificiala 18,61 Groşi 20 21 12
80-81 14,50 Remetea Chioarului 20 21 12
Terenuri de 10, 12, 15-18, 21-41, 43, 104-109, 111-
reimpadurit in urma
A14 taierilor rase118, 121-122, 124-133, 140-141, 151D-
a doboraturilor de - 493,27 - Şişeşti 20- 21 12
vant sau a altor cause 153D
Total UP IV 736,00 * - - -
Total Paieni sau goluri destinate * 4883,20 * * * *
A15 7.05 0.85 7.9
impaduririi
Terenuri degradate prevazute a se

A16 - - -
impadurii
Rachitarii naturales au create prin

A17 - - -
culturi
Paduri si terenuri destinate

impaduririi pentru care nu se
A2 reglemteaza recoltarea de produse 934.16 - 934.16
principale
(total rand A21-A25) din care:
Paduri plantatii cu reusita

A21 932.77 - 9.32.77
definitive
Terenuri impadurite pe cale

A22 naturala sau artificeala cu reusita - - -
partiala
Terenuri de reimpadurit in urma

A23 doboraturilor de vant sau alte - - -
cause
Poieni sau goluri destinate

A24 1.39 - 1.39
impaduririi
Terenuri degradate destinate

A25 - - -
impaduririi
Terenuri afectate gospodaririi

B - 142.72 142.76
silvice
C Terenuri neproductive(stancarii, - 16.67 16.67

nisipuri, saraturi ,mlastini
,rape,eclave,ravene)
Terenuri scoase temporar din fond

D - 34.02 34.02
forestier
D1 Transmise prin acte normative - - -
D2 Ocupatii si litigii - 34.02 34.02
Total ocol 3187.11 1696.09 4883.20
Eclave 90.30
12.1. Studiul condițiilor staționale
12.1.1. Geomorfologie
Teritoriul Ocolului silvic Baia Sprie este situat în nordul ării, pe versantul sudic al lan ului muntos vulcanic Oaș-Gutâi, în
bazinul superior al r ăului Săsar afluent pe dreapta al râului Some ș, mai precis U.P.I în bazinul văii Chiuzbaia, U.P.II în bazinul văii
ẞuior și U.P.III și IV în bazinul râului Cavnic afluent al râului Lăpuș.
12.2.
Din punct de vedere al raionării geomorfologice, Ocolul silvic Baia Sprie face parte din:
-Ținutul Carpaților Orientali;
- Subținutul Munților Vulcanici;
-Districtul Oaș-Gutâi Văratec ( grupa de nord ).
Complexul de relief pe care sunt situate pădurile ocolului au un caracter de trecere de la dealuri de tip Someș ( în aval spre
râul Lăpuș ) la mun i joși, pe linia sudică a masivului Gutâi din lan ul mun ilor vulcanici.
Altitudinea care predomină este cuprinsă între 601 m și 1200 m, aici încadrându-se 80% din suprafa a ocolului . Din situația
"Reparti ia suprafe elor pe forma ii forestiere pe altitudini, înclinare și expoziție" reiese următoarea repartizare a teritoriului ocolului
pe altitudini, expozi ii și pantă:
Altitudine
- 101 – 200 m………………………………....……. 18,61 ha……….….………..- %
- 201 – 400 m…………………….……………..... 339,44 ha…………..……... 7 %
- 401 – 600 m……………………………....…..… 550,90ha……………….…..11 %
- 601 – 800 m ………………………….….…...… 1281,48 ha……….….....…..26 %
- 801 – 1000 m …………………………..……... 1954,54 ha …………..….….40 %
-1001–1200 m …………………………675,22 ha …………......….14 %

-1201–1320 m ………………………..63,01 ha ………….........… 2 %
TOTAL………………………………...4883,2 ha…………...… 100 %
Expoziție
- însorită……………………………….....….…1630,82 ha……..…....…...33 %
- par ial însorită ……………………………... 2671,08 ha…….…….….. 55 %
- umbrită ……………………………….…… ..581,30 ha………….……. 12 %
TOTAL………………………….….…… 4883,20 ha……….……. 100%
Unitatea de relief cea mai des întâlnită în cadrul ocolului este versantul cu înclinarea repede ( 16-30o) și expoziție parțial
însorită ( 55% ), expoziția generală este sud vestică împrimată de direcția de scurgere a râurilor Săsar și Cavnic, dar există toate
formele de expoziții.
Categorii de pante
-ușoară - moderată ( mai mică de 16g )…….…438,45 ha ……….…….…9 %
- repede ( 16 – 30 g )…………………………… 3469,81 ha …….…...……71 %
- foarte repede ( 31 – 40 g )…….……..………. 823,81 ha …….....….…...17 %
- abruptă ( mai mare de 40g )………..…………151,13 ha …….…...…..… 3 %

TOTAL …………………………………..4883,20 ha ….……...... 100%
Faptul că, altitudinal, suprafa a fondului forestier este cuprinsă între 100 și 1320 m
determină o mare varietate de condi ii climato–edafice care la rândul lor presupun un n umăr
mare de sta iuni forestiere și tipuri de pădure.
1.2.2.Geologie
Substratele geologice din cadrul ocolului sunt constituite în Neogen care se caracterizează prin ample fenomene vulcanice
( erup ii ) continue care au generat produse vulcanice variate grupate în mai multe faze:
♦ Panonianul reprezentat prin andezite cu mult cuar ( dacite ) în U.P. II ẞuior, andezite cu biotit
și andezite cu jereapăn ( ce con in horblendă și piroxeni ) în U.P. I;
♦ Pliocenul în U.P.III și IV în afară de por iunea Gutinului formată din conuri vulcanice ale căror cratere s-au distrus în cea
mai mare parte, dar a căror urme s-au păstrat sub forma unei creste zim ate numită Creasta Cocoșului ( o lamă de andezit cu
dezagregări dispuse preponderent în plan vertical ce pare a reprezenta marginea sudică a unei caldere de explozie).
Rocile sunt de natură cristalină ( paleozoice ) și vulcanică ( neogene ) intercalate cu marne, gresii, pietrișuri și nisipuri.
Natura acestor roci ilustrează caracterul acid al solurilor din acest ocol.
1.2.3.Hidrologie
Ocolul silvic Baia Sprie are o bogată re ea hidrografică ce formează bazinul superior al râului S ăsar cu afluen ii principali:
valea Chiuzbaia în U.P.I și valea ẞuior în U.P.II care la rândul lor au numeroși afluen i. Râul S ăsar se varsă în râul Some ș fiind
afluent pe dreapta al acestuia. Men ionăm faptul că bazinul văii Chiuzbaia este bogat în ape tot anul, dar datorită prezen ei terenurilor
despădurite din aval prezintă unele caractere de toren ialitate primăvara. Bazinul văii Suior este la fel de bogat dar echilibrat din
cauza împăduririi pe cca. 82% din lungimea lui. Din cauza numeroaselor exploatări miniere este regularizat și captat, dar la ieșirea
din nou în albie devine foarte poluat. Alt bazin principal din cadrul ocolului îl formează râul Cavnic cu afluen ii lui principali pe
dreapta valea Berin a, pârâul Babii, etc., în U.P. III și bazinul văii Dumbrăvi a în U.P. IV, aceste două văi principale din ultimile două
unită i sunt afluen i pe dreapta ai râului L ăpuș.
Alimentarea văilor din regiunea hidrografică este mixtă, atât nival ă cât și pluvială, debitul acestor văi este în general
regulat, totuși în timpul ploilor toren iale sau topirii zăpezilor se produc și viituri în special în zonele despădurite din aval.
În cadrul ocolului silvic mai pot fi amintite și lacurile Bodi și Albastru din U.P. I Chiuzbaia care sunt amenajate ca baze de
agrement pentru locuitorii centrelor din jur.
1.2.4. Regimul termic
- este moderat, media anuală oscilând între + 6-8o, mai mică în păr ile nordice;
- temperatura lunii ianuarie -3oC cu varia ii între -2 -5oC în aceleași condi ii de mai sus;
- temperatura lunii iulie + 18oC cu varia ii între +19oC și 14oC în nord;
- temperatura minimă absolută - 30,0oC;
- temperatura maximă absolută + 39,2oC.
Pe anotimpuri temperaturile sunt: primăvara +9oC, vara +18oC, toamna +9oC, iarna –1,1 oC.
Primul înghe 27.X ( 28.IX – 30.XI ) , iar ultimul înghe 21.IV ( 17.III – 3.VI ):
- număr de zile cu temperatura peste 0-28oC;
- număr de zile cu temperaturi peste +5o -22oC;
- număr de zile cu peste +10o - 17oC.
Sezonul de vegeta ie fiind destul de lung speciile forestiere au condi ii bune de dezvoltare.
1.2.5. Regimul pluviometric

Alături de temperatură precipitațiile atmosferice constituie factori decisivi care influențează dezvoltarea vegetației
forestiere. Cantitățile anuale de precipitații au valori cuprinse între
950 mm – 1000 mm în zona Cavnic (media 976 mm). În sezonul rece, frecvența fenomenelor hidrometeorologice ( ceață,
brumă, etc. ) este mai mare mai ales pe văi.
Cantitățile cele mai mari cad în lunile mai-august, iar cele mai mici în primele trei luni ale anului.
Pe anotimpuri există următoarea repartizare a precipitațiilor:
iarna…………………205 – 275 mm;
primăvara………………235 – 275mm
vara…………………..…300 – 425 mm;
toamna………………….……245 – 295 mm.
Cantită ile maxime căzute în 24 ore………..68 mm.

Numărul zilelor cu strat de zăpadă ……..….69 zile.
Din observa iile făcute pe teren, zăpezile mari și umede din primăvară în special, se lipesc de ramuri și produc ruperea vârfurilor la
speciile de r ășinoase ( mai mult la pin ) îndeosebi pe versanți și vânturilor din vest.
Cantită ile de precipita ii căzute în această regiune sunt mari ( 800 – 1000 m ) și satisfac în bune condi iuni nevoile vegeta iei
forestiere, ele neproducând calamit ă i naturale decât cu totul excep ional din cauza procentului mare de împădurire a teritoriului.
Umiditatea relativă a aerului se men ine ridicată tot timpul anului, chiar și în lunile de vară. Cantită ile de precipita ii și perioadele în
care cad favorizează de asemenea dezvoltarea
vegeta iei forestiere
1.2.6. Regimul eolian
Vânturile cele mai frecvente sunt cel e din direc ia vest și nord vest. După cum s-a mai arătat ele produc pagube numai în
măsura în care sunt înso ite de zăpezi mari. Dintre acestea pot fi amintite: vântul care bate din vest cu maxim de int ensitate în lunile
iunie și iulie, aduce precipita ii cu caracter liniștit și este în general un vânt cald, criv ă ul din est, nord-est intens în lunile noiembrie
și decembrie
1.3. Studiul vegetației
1.3.1. Etajele de vegetație
Repartizarea teritoriului unită ii pe zone bioclimatice ( etaje de vegeta ie ) este următoarea:

 F.M.1. + F.D.4. - Etajul montan - premontan de făgete – 2997,32 ha ( 64 % );
 F.D.3. - Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete – 1392,76 ha (30 % )

 F.D.2. - Etajul deluros de cvercete (GO,CE,GA amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal -
277,29 ha ( 6 % );
 FD.1. - Etajul deluros de cvercete cu stejar ( și cu cer, gârni ă, gorun și amestecuri ale acestora) - 22,38
ha ( sub1 % );
Total..................… 4689,75 ha -100 %
1.3.2 Formații și tipuri de pădure ( caracterul actual al tipului de pădure )
Nr. Tip de pădure Suprafaa Productivitatea naturală

Superioa
Mijlocie Inferioară
crt. Codul Diagnoza ha % ră ha ha
ha
1 411.1 Făget normal cu floră de mull (s) 319,40 7 319,40 - -
2 411.4 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) 1592,88 34 - 1592,88 -
3 411.5 Făget de limită cu floră de mull (i) 18,14 - - - 18,14
4 411.7 Făget montan pe soluri schelete de productivitate 73,30 2 - - 73,30
inferioară (i)
5 412.1 Făget montan nud pe soluri brune și brune gălbui moderat 608,49 13 - 608,49 -
acide ( m)
6 415.1 Făget montan cu Luzula luzuloides (i -m) 355,65 8 - - 355,65
7 416.1 Făget montan cu Vaccinium myrtillus (i) 29,46 1 - - 29,46
8 421.1 Făget de deal cu floră de mull - (s) 117,63 2 117,63 - -
9 421.2 Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m) 227,13 5 - 227,13 -
10 421.3 Făget de deal pe soluri superficiale cu substrat calcaros (i) 4,22 - - - 4,22
11 421.4 Făget de deal cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) 343,96 7 - 343,96 -
12 422.1 Făget cu Carex pilosa (m) 99,28 2 - 99,28 -
13 424.1 Făget de dealuri cu floră acidofilă ( i-m) 26,40 1 - - 26,40
14 428.1 Făget de dealuri cu Festuca drymeia (m) 410,25 9 - 410,25 -
15 431.1 Făgeto cărpinet cu floră de mull (s) 2,67 - 2,67 - -
16 431.2 Făgeto-cărpinet cu floră de mull de productivitate mijl.(m) 53,87 1 - 53,87 -
17 511.1 Gorunet normal cu floră de mull (s) 59,56 1 59,56 - -
18 511.3 Gorunet cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) 8,17 - - 8,17 -
19 512.1 Gorunet cu Carex pilosa (m) 53,80 1 - 53,80 -
20 513.1 Gorunet de coastă cu graminee și Luzula luzuloides (m) 92,32 2 - 92,32 -
21 515.1 Gorunet cu Luzula luzuloides de productivitate inf. (i) 10,69 - - - 10,69
22 522.1 Goruneto-făget cu Carex pilosa (m) 108,04 2 - 108,04 -
23 523.2 Goruneto-făget de productivitate mijlocie (m) 46,10 1 - 46,10 -
24 524.1 Goruneto-făget cu Luzula luzuloides (i) 2,45 - - - 2,45
25 532.2 ẞleau de deal cu gorun de productivitate superioară (s) 1,35 - 1,35 - -
26 614.2 Stejeret normal de terasă joasă și lunci vechi din regiunea 22,38 1 - 22,38 -
de dealuri (m)
27 972.2 Anin negru pur de productivitate superioară din regiunea de 2,16 - 2,16 - -
dealuri (s)
TOTAL O.S. 4689,75 100 502,77 3666,67 520,31
% 100 11 78 11
1.3.3.Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație
Studierea condi iilor sta ionale, cinegetice şi a vegeta iei forestiere, a ansamblului
factorilor ecologici din teritoriul O.S. Baia Sprie este impusă de necesitatea fundamentării solu iilor
tehnice adoptate prin amenajament şi de cunoaşterea efectelor acestora în procesul de gospodărire
privind mărimea, calitatea şi structura fondului forestier.
O serie din caracteristicile sta ionale sunt determinate de natura rocilor între care
predomină: andezitele cu biotit şi cu jereapăn care uneori sunt intercalate cu marne, gresii,
pietrişuri şi nisipuri
Unitatea geomorfologică cea mai răspândită este versantul în majoritate cu pantă repede şi
foarte repede, par ial însorit şi rar terasele, platourile şi luncile. Altitudinile majoritare sunt cuprinse
între 401 – 600 m (11%) şi 601 – 800 m (26%) şi 801 – 1000 m ( 40% ).
o
Climat continental majoritar de deal şi munte, are temperatura medie anuală de 6-8 C şi
cantitatea medie anuală de precipita ii este de 950 - 1000 mm .
În cursul anului cele mai frecvente vânturi sunt pe direc ia V şi NV dar de intensită i reduse
ce nu afectează arboretele din cadrul O.S. Baia Sprie decât în măsura în care sunt înso ite de căderi
masive de zăpadă.
Solurile ce au evoluat în aceste condi ii apar in în marea majoritate clasei cambisolurilor
( 85% ) şi clasei luvisolurilor (15%), majoritar fiind solul districambosol (brun acid )(62 %), întâlnit
sub forma subtipurilor: tipic şi litic. Au mai fost identificate, pe suprafe e mai mici spodisoluri
(sub 1% ) cu tipul prepodzol şi din clasa protisoluri – ( sub 1% ).
Caracteristica principală a acestor soluri este troficitatea medie, soluri cu un volum
fiziologic în general mijlociu şi mare asigurând o bonitate mijlocie şi superioară pentru fag, molid,
gorun, carpen şi specii de amestec. Solurile din clasa luvisolurilor sunt caracteristice pentru
cvercinee. Pe suprafe e mici sub 1% ( în lunci ) se găsesc aluviosoluri (soluri aluviale )care fac parte
din clasa protisoluri.
În aceste condi ii s-au identificat 26 tipuri de sta iune apar inând la 8 forma ii forestiere
bonitatea acestora fiind superioară ( 11% ), mijlocie ( 78% ) şi inferioară ( 11% ).
Vegeta ia forestieră instalată pe aceste sta iuni s-a încadrat în 27 tipuri naturale de pădure,
tipuri ce se încadrează în 4 etaje fitoclimatice :
- F.M.1. + F.D.4. - Etajul montan - premontan de făgete – 2997,32 ha ( 64 % );
- F.D.3. - Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete – 1392,76 ha (30 % )
- F.D.2. - Etajul deluros de cvercete (GO,CE,GA amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal -
277,29 ha ( 6 % );
- FD.1. - Etajul deluros de cvercete cu stejar ( şi cu cer, gârni ă, gorun şi amestecuri ale
acestora) - 22,38 ha ( sub1 % );
Total.................……..……4689,75 ha 100
Cadrul natural prezentat în acest capitol, oferă condi ii bune de dezvoltare molidisurilor şi
fagetelor, goruneto-fagetelor si cvercineelor.
Speciile care vegeteaza cel mai bine sunt:fagul, molidul, gorunul si diversele tari.
Sta iunile oferă condi ii bune de dezvoltare frasinului, paltinului, stejarului roşu, castanului
comestibil, carpenului şi jugastrului, specii de amestec şi ajutor dar şi diverselor răşinoase în zonele
premontane şi montane.
Analizând datele din tabelul 4.10.1. se constată o mică diferen ă între bonitatea sta iunilor
şi productivitatea actuală a arboretelor, astfel 1% din arboretele care vegetează pe sta iuni de
bonitate mijlocie realizează clase de produc ie superioare, acestea fiind în general arborete tinere (
sub 40 ani ) de răşinoase.
De asemenea se constată că sta iunile de bonitate inferioară ocupă 11% din suprafa a
ocolului, iar 16% sunt arborete de productivitate inferioară, prin urmare 5% din arborete sunt
necorespunzătoare bonită ii sta iunilor şi se datorează unor factori antropeici (păşunat abuziv,
neglijarea executării unor lucrări, rănirii arborilor în urma exploatării), fenomenului de uscare, a
unor atacuri de dăunători, vătămărilor provocate de vânat, tulpinile nesănătoase, etc., cauze care au
condus în timp la apari ia arboretelor natural fundamentale subproductive sau total derivat
1.4 Planul decenal al lucrărilor privind cultura pădurilor
Capitolul 2
2.1 Localizarea geografică si situația administrativă a UP III Cavnic
Denumirea unității de producție III Cavnic, este data de localitatea în vecinatatea careia se afla
grupate majoritatea arboretelor din aceastș unitate de producție si are o suprafață totala de 2188,33 ha.
Din punct de vedere teritorial - administrativ, pădurile care constituie unitatea de produc ie sunt
situate pe raza a două comune (Copalnic Mănăștur, Șișești) și a orasului Cavnic.
În cadrul unită ii de produc ie III Cavnic există arii protejate, respectiv situl Natura 2000 “Mun ii
Gutâi – cod ROSPA 0134” şi “Gutâi – Creasta Cocoşului – cod ROSCI 0089”.
Vecinatăți si limite ale unitatii de productie
A. Păduri şi terenuri destinate B C D
împăduririi şi reîmpăduririi
Puncte Limite UP Hotarele fondului forestier
Num Grupa A1.Păduri şi tere- A2.Păduri şi terenuri Terenuri
ărul şi denumirea
cardinale Vecinãtã i
func i- Feluldestinate împăduririi
nuri destinate îm- Denumirea Terenuri
proprietate public a statului
unită ii de produc ie onal afectate Terenuri tempo- scoase
(U.P.) O.S. Mara ă păduririi sau reîm- sau reîmpăduririi în
Creasta Gutinului gospod - nepro- Total
I/II păduririi în care estecare este interzisă sau Total ă rar din
Nord Natural
şi va fi posibilă ă Creasta Coco
nu este posibilă A1+A2ş ului ririi ductive
Liziera p ă durii ş
fonduli borne U.P.
U.P. II Şuior pădurilor.
recoltarea masei recoltarea deCreasta
masă Arşi ei forestier
lemnoase. lemnoasă.
Est O.S. Târgu-Lăpuş Naturală Râul Cavnic Liziera pădurii şi borne
Hectare
Sud O.S. Târgu-Lăpuş Naturală Râul Cavnic Liziera pădurii şi borne
1 2 3 4 5
Culmea Dâmbul lui Andrei 6 7 8 9
U.P.I
Vest U.P. IV
Dumbr
I vi
ă a950,52 Natural ă 60,81 1011,33
Culmea Gutinului Liziera p
ă durii i
ş borne
CHIUZBAIA II 142,33 - 142,33
Coasta lui Mihai
TOTAL 1092,85 60,81 1153,66 10,16 0,44 2,08 1166,34
U.P.II. I 689,36 54,05 743,41
ŞUIOR II - - -
TOTAL 689,36 54,05 743,41 44,62 4,50 - 792,53
U.P.III I 605,57 666,52 1272,09
CAVNIC II 847,86 - 847,86
TOTAL 1453,43 666,52 2119,95 47,80 10,47 10,11 2188,33
U.P.IV I 7,50 152,78 160,28
DUMBRĂ VI A II 512,45 - 512,45
TOTAL 519,95 152,78 672,73 40,18 1,26 21,83 736,00
TOTAL O.S. I 2252,95 934,16 3187,11
II 1502,64 - 1502,64
TOTAL 3755,59 934,16 4689,75 142,76 16,67 34,02 4883,20
Repartizarea fondului forestier pe unitati territorial-administrative
Nr. Jude ul Unitatea administrativă Parcele aferente Supraf. %

crt. Ha
1 – 4, 7 – 9, 18, 19, 21 – 27, 100 – 106, 112,
1 com. Copalnic Mănăştur 117, 119 – 121, 123, 124, 126, 127, 129, 130, 145,69 7
Maramureş 132 – 144, 149, 151,– 152, 154
2 com. Şişeşti 28 – 34, 36, 37, 40 – 42, 44 – 47, 49 – 74, 1345,18 61
155D – 159D
3 oraş Cavnic 75 – 92, 94 – 97, 160D – 163D 697,46 32
Total - 2188,33 100
2.2 Studiul condițiilor staționale:
2.2.1 Condiții geologice
Acest teritoriu este caracterizat din punct de vedere statigrafic printr-o suită sedimentară
cretacico-paleogenă de tip geosinclinal. În timpul Neogenului, magmatismul s-a manifestat în
această zonă prin ample fenomene vulcanice. Erup iile vulcanice s-au manifestat aproape
continuu generând produse vulcanice variate. Acestea au fost grupate în mai multe faze. În
Panonian apar andezitele, roca cea mai răspândită din cadrul unită ii de produc ie este andezitul
bazaltoidic. În partea inferioară a unită ii de produc ie apar forma iuni de roci sedimentare din
cuaternar şi anume: marne, gresii, argile, iar de-a lungul Văii Cavnic şi pâraielor mai însemnate,
nisipuri şi pietrişuri.
Natura rocilor fiind vulcanică, deci acidă, influien iază asupra solurilor din unitatea de
produc ie.
2.2.2 Geomorfologie
Unitatea de produc ie III Cavnic este situată pe versantul sudic şi sud-estic al Mun ilor
Gutin şi Mogoşa, pe versantul drept al Văii Cavnic, cu o aşezare geografică ce corespunde
succesiv regiunii de dealuri şi ăn cea mai mare parte a regiunii de munte.
Conform raionării geomorfologice, teritoriul acestei unită i este aşezat în provincia
alpino-carpatică, inutul Carpa ilor Orientali, sub inutul mun ilor vulcanici, districtul Oaş-Gutin-
Văratec şi în inutul Carpa ilor Occidentali, sub inutul mun ilor insulari ai Someşului, districtul
Deprsiunii Centrale a Silvaniei. Complexul de forme de relief pe care sunt situate pădurile
unită ii de produc ie are un caracter de trecere de la dealuri la mun i joşi şi până la muntele Gutin
şi Mogoşa care sunt mun i vulcanici intens eroda i de origine neogenă şi mezozoică, lipsi i de

conuri dar cu numeroase neckuri şi dykuri. În partea inferioară a unită ii de produc ie (Ş urdeşti-
Copalnic) se identifică şi forma iuni sedimentare din Cuaternar. Din catena muntoasă a Gutinului
şi Mogoşei coboară spre Valea Cavnic culmi framântate, adesea abrupte, cu numeroase denivelări
şi rupturi şi care continuă cu o zonă deluroasă până la Copalnic.

Prin urmare, unitatea geomorfologică cea mai răspândită este versantul cu pante moderată
până la abrupte, predominând cele repezi.
Prezentăm, sumar, reparti ia suprafe ei fondului forestier pe altitudine, înclinare şi
expozi ie (în partea a III-a aceste date sunt prezentate tabelar şi detaliat):
Altitudinea:
- 250 – 400 …………….... 130,77 ha ………………...6 %
- 401 – 600 ……………......52,05 ha…………….…...2 %
- 601 – 800 …………….....305,07 ha …………….....14 %
- 801 – 1000 ……………...1151,07 ha ……………….53 %
- 1001 – 1200 ……………...489,03 ha…………….…..22 %
- 1201 – 1350 …………… ...... 60,84 ha …………… ...... 3 %
Total………………........ 2188,33 ha …………. ....100 %
Altitudinea minimă este de 250 m (u.a.2B) iar cea maximă este de 1350 m (u.a.75C).
Expozi ia:
- însorită………………....704,30 ha ………….. 32 %
- par ial însorită………...1307,28 ha……………60 %
- umbrită………………...176,75 ha ………….....8 %
Total ………………2188,33 ha ………….100
Înclinarea a terenului:
0
- moderată ( < 16 ) ………..…...... 139,88 ha …………......6 %
0 0
- repede (16 – 30 ) …………..... 1386,65 ha …………....64 %
0 0
- foarte repede (31 – 40 )………...566,49 ha………….. ..26 %
0
- abruptă (> 40 )……… .................... 95,31 ha………… ...... 4 %
Total ……………………......2188,33 ha ………......100 %
2.2.3 Hidrologie
Re eaua hidrografică din unitatea de produc ie este bogată fiind formată din Valea Cavnic
care colectează to i afluen ii din acest teritoriu, dintre care cei mai importan i sunt pâraele:
Cotran a, Iosifului, Boldu , Babii, Şuior, Mogoşa, Jghiabului, Adeagului şi vaile: Vadului,
Berin ei. Debitul acestor cursuri de apă este relativ constant în tot cursul anului fiind maxim în
perioada de primăvară.
În U.P. se mai găsesc o serie de pâraie afluente ale văilor amintite mai sus.
Regimul hidrologic al pârâurilor din unitatea de produc ie este de tipul “I” care se
caracterizează prin ape mari primăvara, provenite din topirea zăpezilor peste care se suprapun
ploile de primăvară. Foarte frecvente sunt şi viiturile de scurtă durată din timpul verii.
Alimentarea acestor pârâuri este atât nivală cât şi pluvială. Apele subterane prezintă re ele
locale neînsemnate pentru vegeta ia forestieră.
2.2.4 Climatologie
Climatul, care constituie un component ecologic complex şi fundamental al staţiunii, determină răspândirea speciilor de
plante, a asociaţiilor şi formaţiilor vegetale, precum şi cele a tipurilor de soluri, prin influenţa permanentă şi divers variabilă în timp a
factorilor climatici. Climatul este prin urmare, principalul element al cadrului natural care condiţionează mediul fizic atmosferic al
biocenozei şi dezvoltarea vegetaţiei de orice fel.
2.2.5 Regimul termic
o
- este moderat, media anuală oscilând între + 6-8 , mai mică în păr ile nordice;
o o
- temperatura lunii ianuarie -3 C cu varia ii între -2 -5 C în aceleaşi condi ii de mai sus;
o o o
- temperatura lunii iulie + 18 C cu varia ii între +19 C şi 14 C în nord;
o
- temperatura minimă absolută - 30,0 C;
o
- temperatura maximă absolută + 39,2 C.
o o o
Pe anotimpuri temperaturile sunt: primăvara +9 C, vara +18 C, toamna +9 C,
o
iarna –1,1 C.
Primul înghe 27.X ( 28.IX – 30.XI ) , iar ultimul înghe 21.IV ( 17.III – 3.VI ):
o
- număr de zile cu temperatura peste 0-28 C;
o o
- număr de zile cu temperaturi peste +5 -22 C;
o o
- număr de zile cu peste +10 - 17 C.
Sezonul de vegeta ie fiind destul de lung speciile forestiere au condi ii bune de
dezvoltare.
2.2.6 Regimul pluviometric

Alături de temperatură precipita iile atmosferice constituie factori decisivi care
influen ează dezvoltarea vegeta iei forestiere. Cantită ile anuale de precipita ii au valori cuprinse
între 950 mm – 1000 mm în zona Cavnic (media 976 mm). În sezonul rece, frecven a
fenomenelor hidrometeorologice ( cea ă, brumă, etc. ) este mai mare mai ales pe văi.
Cantită ile cele mai mari cad în lunile mai-august, iar cele mai mici în primele trei luni
ale anului.
Pe anotimpuri există următoarea repartizare a precipita iilor:
- iarna…………………………205 – 275 mm;
- primăvara……………………235 – 275 mm;
- vara………………………..…300 – 425 mm;
- toamna………………….……245 – 295 mm.
Cantită ile maxime căzute în 24 ore………..68 mm.
Numărul zilelor cu strat de zăpadă ……..….69 zile.
Din observa iile făcute pe teren, zăpezile mari şi umede din primăvară în special, se lipesc
de ramuri şi produc ruperea vârfurilor la speciile de răşinoase ( mai mult la pin ) îndeosebi pe
versan i expuşi vânturilor din vest.
Cantită ile de precipita ii căzute în această regiune sunt mari ( 800 – 1000 m ) şi satisfac
în bune condi iuni nevoile vegeta iei forestiere, ele neproducând calamită i naturale decât cu totul
excep ional din cauza procentului mare de împădurire a teritoriului.
Umiditatea relativă a aerului se men ine ridicată tot timpul anului, chiar şi în lunile de
vară.
Cantită ile de precipita ii şi perioadele în care cad favorizează de asemenea dezvoltarea
vegeta iei forestiere.
2.2.7 Regimul eolian
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din direc ia vest şi nord vest. După cum s-a mai
arătat ele produc pagube numai în măsura în care sunt înso ite de zăpezi mari. Dintre acestea pot
fi amintite: vântul care bate din vest cu maxim de intensitate în lunile iunie şi iulie, aduce
precipita ii cu caracter liniştit şi este în general un vânt cald, crivă ul din est, nord-est intens în
lunile noiembrie şi decembrie.
2.2.8 Date febologice
Influen a climei asupra fazelor de vegeta ie a speciilor din cadrul ocolului este următoarea:

Specia Periodicitatea
Înfrunzirea Înflorirea Coacerea semin elor
fructifica iilor
FA 10-15.V 15-25.V 20-30.X 4-6 ani
GO 5-10.V 10-20.V 20-25.X 6-7 ani
MO 10-20.V 20-25.V 15-20.X 3-4 ani
ST 10-15.V 15-20.V 15.IX-15.X 6-8 ani
CA 1.VII-10.IV 5.IV-30.IV 1.X-25.X 2-3 ani
Func ie de altitudine perioadele de înfrunzire, înflorire şi coacerea semin elor variază cu
10-15 zile. Se men ionează faptul că în ultimul timp atât la gorun cât şi la stejar, periodicitatea
fructifica iilor este şi mai mare fapt pentru care producerea puie ilor acestor specii, precum şi
regenerarea naturală a acestor arborete este destul de dificilă.
2.2.9 Condiții edafice si staționale

Suprafa a Locul de
Clasa Subtipul Codul identificare
Nr. Tipul de Succesiunea ha %
(u.a.)
crt. Sol de sol orizonturilor
Spolic 0504 - 13,59 1 *
Entiantrosol
Protisoluri total tip de sol 13,59 1 *
total clasă de sol 13,59 1 *
stagnic 2212 Ao-El-Btw-C 112,99 5 *
Luvosol
Luvisoluri total tip de sol 112,99 5 *
tipic 3101 Ao-Bv-C 87,87 4 *
Eutricambosol litic 3110 Ao-Bv-R 10,10 - *
total tip de sol 97,97 4 *
Cambisoluri tipic 3201 Ao-Bv-R 1522,65 72 81A, 90F, 96F
Districambosol litic 3206 Ao-Bv-R 359,56 17 *
total tip de sol 1882,21 89 *
tipic 4101 13,19 1 *
Prepodzol
Spodisoluri total tip de sol 13,19 1 *
Total General 2119,95 100 *
După cum rezultă din tabelul de mai sus, se poate observa că preponderent este tipul de
sol districambosol, cu subtipul tipic care ocupă 72% din suprafa ă.
Răspândirea tipurilor de sol în cadrul sta iunilor forestiere din teritoriul U.P., este arătată
la capitolul 4.4.1. ( tabel 4.4.1.1. ) şi 4.4.4.
Pe lângă faptul că în descrierea parcelară la fiecare u.a. (subparcelă) este men ionat tipul
de sol prin codul acestuia, la capitolul 4.3.4. s-a întocmit în sinteză o listă cu reparti ia unită ilor
amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol. Din această listă se poate deduce următoarea răspândire
teritorială a tipurilor şi subtipurilor de sol în cadrul U.P.
Luvosol stagnic - cod: 2212 (denumirea veche: Brun luvic pseudogleizat ) cu profil: Ao-

El-Btw-C, ocupă 5% din suprafa a U.P, este format pe luturi, şisturi sericitoase, pe versan i
domoli sau platouri, este puternic acid pH = 4,3-5,2, cu valori mai mici în orizontul podzolit El,
slab humifer cu un con inut de humus de 2,2% pe grosimea de 12 cm, oligomezobazic la
mezobazic cu un grad de satura ie în baze V = 48-58%, cu valori mai scăzute în El, mijlociu
aprovizionat în azot total (0,11 g%), luto-nisipos la suprafa ă şi luto-argilos în profunzime, de
bonitate mijlocie pentru gorun. Bonitatea mijlocie este determinată de volumul edafic mijlociu,
limitat fiind de nivelul apari iei orizontului Btw greu, foarte slab permeabil, compact în perioada
de vegeta ie. Pe acest sol regimul de umiditate este alternant, iar troficitatea este mică. În aceste
condi ii se recomandă o compozi ie el cu 8Go2Ju (Mj) pe versan ii însori i şi cu 5Go5Fa sau
6Go2Fa2Fr pe versan ii umbri i.
Districambosol tipic (brun acid tipic) , cod 3201, ocupă 72%, cu profil Ao-Bv-R, format
pe roci sărace în minerale calcice dar bogate în minerale feromagneziene, gresii feruginoase ,
şisturi cloritoase, cuar ite negre, micaşisturi ş.a. pe versan i cu expozi ii şi pante diverse, este

foarte puternic acid la acid cu pH=3,9-4,9, slab la foarte humifer cu un con inut de humus de 1,0-
13,3% pe grosimea de 5-15 cm, oligobazic la oligomezobazic cu un grad de satura ie în baze
V=29-31%, scăzut la foarte bine aprovizionat în azot total (0,05-0,70g%), luto-nisipos la lutos de
bonitate superioară şi mijlocie pentru fag, molid şi gorun. Bonitatea superioară este determinată
de volumul edafic util mare, iar bonitatea mijlocie de volumul edafic util mijlociu. Bonitatea
mijlocie cu volumul edafic mijlociu se realizează când pe profil apare scheletulsolului în
propor ie de 25-50% (semischeletic), aceasta poate fi chiar mică când pe profil scheletul
reprezintă 50-75% (scheletic). În aceste condi ii edafice se recomandă compozi ii diferen iate
astfel: în FM3 -10MO cu scoruş sau 5MO5LA (10LA) pe versan ii superiori sau pe culmi; în
FM2 -5MO3BR2FA sau 4MO4FA2BR şi în FM1+FD4 - 10FA sau 8FA2MO. Solul
districambosol tipic a fost identificat în u.a. 90F, 81A şi 96F
Districambosol litic ( brun acid litic), cu codul 3206 ocupă 17% din suprafa a U.P.
acoperită cu vegeta ie forestieră şi prezintă următoarele succesiuni de orizonturi : Ao-Bv-R, cu
rocă masivă situată între 20-50 cm adâncime, format pe roci cu minerale sărace în minerale
calcice dar bogate în minerale feromagnezice, gresii feruginoase, şisturi cloritoase, cuar ite
închise la culoare, micaşisturi, pe versan i foarte repezi, este foarte puternic acid cu ph=3,8-4,2,
slab la foarte humifer cu un con inut de humus de 2,1-5,1% pe grosimea de 5cm, oligomezobazic
cu un grad de satura ie în baze V=31-43%, mijlociu la foarte bine aprovizionat în azot total (0,10-
0,26g%), luto-nisipos, de bonitate inferioară pentru fag şi inferioară mijlocie pentru molid.
Bonitatea inferioară este determinată de volumul edafic mic al solului din cauza
superficialită ii acestuia fiind format pe versan i repezi şi con inutului de schelet. În condi iile
edafice descrise mai sus se recomandă următoarele compozi ii el: 6FA4MO SAU 5FA 5MO,
unde va trebui evita i versan ii expuşi vânturilor puternice.
2.3.0 Repartizarea tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure în suprafața U.P. III Cavnic
Nr Tipuldestaiune Suprafaa Categorii de bonitate Tp şi subtip

crt. de sol
Codul Diagnoza ha % super mijl. infer

FM1+FD4 – Etajul montan-premontan de făgete
Sta iune nedefinită din zona montan
1 4255 pe protosoluri antropice formate pe13,59 1 - - 13,59 0504 - entiantrosol spolic
foste halde de steril, de bonitate
inferioară (Bi).
2 4311 Montan- premontan de făgete Pi, podzoli15,87 1 - - 15,87 3206 – districambosol litic

c 4101 – prepodzol litic
edafic mic,cu Vaccinium
3 4321 Montan-premontan de făgete Pi, brun 272,51 13 - - 272,513201 – districambosol tipic
acid 3206 – districambosol litic
edafic mic
4 4322 Montan-premontan de făgete Pm, brun aci1516,42 72 - 1516,42 - 3201 – districambosol tipic
d 3206 – districambosol litic
cu mull edafic mijlociu
Montan- premontan de făgete Pi, brun edaf 3110 – eutricambosol litic
5 4410 91,44 4 - - 91,44 3201 – districambosol tipic
ic 3206 – districambosol litic
mic, cu Asperula-Dentaria
Ha 1909,83 91 - 1516,42 393,41 -
Total FM1+FD4 % 91 - - 72 19 -
FD3 –Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete
6 5231 Deluros de făgete Pi, divers podzolit edafi 9,26 - - - 9,26 3110 – eutricambosol litic
c
mic cu Vacciniun-Luzula
Deluros de făgete Pm, podzolit
7 5233 pseudogleizat edafic mijlociu cu Carex0,56 - - 0,56 - 2212 – luvosol stagnic
pilosa
8 5242 Deluros de făgete Pm, brun edafic mijloci63,59 3 - 63,59 - 3101 – eutricambosol tipic
u
cu Asperula-Asarum
Ha 73,41 3 - 64,15 9,26 -
Total FD3
% 3 - - 3 - -
FD2 – Etajul deluros de cvercete (de gorun, cer, gârni ă, amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal
9 6142 Deluros de cvercete Pm, podzolit-65,03 3 - 65,03 - 2212 – luvosol stagnic

pseudogleizat edafic mijlociu
10 6153 Deluros de cvercete cu sleauri de deal fara20,48 1 20,48 - - 3101 – eutricambosol tipic

fag Ps, brun si cenusiu edafic mare
Deluros de cvercete cu făgete de limit
11 6241 a 47,40 2 - 47,40 - 2212 – luvosol stagnic
inferioara Pm,podzolit-pseudogleizat, edafic
mijlociu–mare cu Carex pilosa
12 6253 Deluros de cvercete cu făgete de limit 3,80 - 3,80 - - 3101 – eutricambosol tipic
a
inferioara Ps, brun edafic mare
Ha 136,71 6 24,28 112,43 - -
Total FD2
% 6 - 1 5 - -
Ha 2119,95 100 24,28 1693,00 402,67 -
TOTAL U.P.
% 100 - 1 80 19 -
2.3.1 Evidenta tipurilor naturale de pădure

Tip de Tip de pădure Suprafa a Productivitatea naturală
sta iune
Nr. Codul Diagnoza ha % Super. Mijl. Inf.
crt. ha ha ha
1 4255 4.1.6.1. Făgete montane cu Vaccinium myrtilus (i) 13,59 1 - - 13,59
2 4311 4.1.6.1. Făgete montane cu Vaccinium myrtilus (i) 15,87 1 - - 15,87
3 4321 4.1.5.1. Făgete montane cu Luzula luzuloides (i) 272,51 13 - - 272,51
4.1.1.4. Făgete montane pe soluri scheletice cu floră 907,93 43 - 907,93 -

4 4322 de mull (m)
4.1.2.1 Făget montan nud pe soluri brune şi brune – 608,49 29 - 608,49 -

gălbui moderat acide (m)
4.1.1.5 Făget de limită cu floră de mull (i) 18,14 1 - - 18,49

5 4410
4.1.1.7 Făget montan pe soluri scheletice cu floră de 73,30 3 - - 73,73
mull de productivitate inferioară (i)
6 5231 4.2.4.1. Făgete de deal cu floră acidofilă (i) 9,26 - - - 9,26
7 5233 4.2.2.1. Făget cu Crex pilosa (m) 0,56 - - 0,56 -
8 5242 4.2.1.2. Făgete de deal pe soluri scheletice cu floră de 63,59 3 - 63,59 -

mull (m)
9 6142 5.1.2.1 Gorunet cu Carex pilosa (m) 33,08 2 - 33,08 -
5.2.2.1 Goruneto-făget cu Carex pilosa (m) 31,95 1 - 31,95 -
10 6153 5.1.1.1 Gorunet normal cu floră de mull (s) 20,48 1 20,48 - -
11 6241 4.2.2.1 Făgete cu Carex pilosa (m) 47,40 2 - 47,40 -

12 6253 4.2.1.1 Făgete de deal cu floră de mull (s) 3,80 - 3,80 - -
ha 2119,95 100 24,28 1693,00 402,67

TOTAL U.P.
% 100 - 1 80 19
Total
Specificări Specii
U.P.
FA MO CA GO ME PAM LA DR DT DM
Compozi ia % 70 21 4 1 1 1 - 1 1 - 100
Clasa de produc ie III4 II6 III8 II4 III5 III0 III0 III1 III2 III4 III2
Consisten a 0,72 0,81 0,72 0,70 0,80 0,64 0,92 0,85 0,73 0,82 0,74
Vârsta medie 81 55 54 106 21 64 20 37 51 30 73
Creşt. crt. mc/an/ha 4,8 9,6 5,1 3,1 4,7 0,8 7,8 7,8 5,1 3,3 5,8
Volum mediu
222 333 113 340 60 152 98 204 156 86 241
mc/ha
Volum total mc 333358 150957 8530 8580 805 1689 604 3347 2391 129 510390
2.3 Studiul vegetației
2.3.4 Structura fondului forestier pe specii,pondere, clase de producție, consistență și

vârsta medie
2.3.6Importanţa şi necesitatea lucrărilor de împădurire
Singurele metode prin care se poate asigura continuitatea și perenitatea pădurii sunt regenerările,
atât naturale cât și artificiale
Regenerarea naturală asigură constituirea unor arborete valoroase ,cu o productivitate ridicată și un
grad mare de stabilitate ce iși exercită cu o maximă eficiență funcțiile atribuite. De aceea , o gospodărire rațională recomandă
justificat aplicarea unor tratamente bazate pe regenerarea naturală , în toate cazurile în care este posibil.
Regenerarea artificială , cel mai des utilizată este în cazul tăierilor rase , în care intervenția cu
regenerare artificială este de maximă urgență. În cazul molidișurilor , tăierea rasă se face rapid cu costuri mici , arboretul nu mai
este expus doborâturilor de vânt , iar pădurea poate reveni rapid în
vechiul amplasament.
La fel este și în cazul arboretelor calamitate natural de incendii , doborâturi de vânt, rupturi de
zăpadă, atacuri de insecte. În toate aceste cazuri regenerarea artificială este singura alternativă care oferă posibilitatea introducerii
rapide a pădurii pe terenul pe care a existat.
O altă situație ar fi a terenurilor pe care nu a existat vegetație forestieră -cazul poienilor , a
terenurilor degradate și care urmează a fi redate circuitului productivității forestiere .Datorită
avansării diferitelor fenomene de degradare a dus la apariția terenurilor afectate de eroziuni sau
alunecări , a căror situație poate fi remediată doar prin instalarea artificială a pădurii.
Totodată având în vedere nevoile tot mai crescute de lemn a economiei și societății , se urmărește
nu doar extinderea fondului forestier ci și creșterea productivității arboretelor existente. Un principiu privind creșterea
productivității ar fi acela că orice arboret trebuie să fructifice la maxim potențialul productiv al stațiunii . De aceea o mare
importanță este acordată regenerărilor artificiale ,ce vizează arboretele degradate, brăcuite , derivate, care nu corespund din punct
de vedere al calității și productivității. O altă modalitate ce urmărește creșterea productivității presupune înființarea unor
culturi specializate cu rol de producție.
Un alt aspect vizează introducerea intr-un arboret regenerat natural, dar parțial , de specii
valoroase deosebite care să ridice valoarea arboretului.
În concluzie folosirea regenerărilor artificiale – împăduririle este motivată de cazuri în care alte
soluții sunt imposibil sau foarte greu de realizat, din cauze de ordin silvicultural , stațional sau
economic.
Capitolul 3.
FUNDAMENTAREA SOLUŢIILOR DE ÎMPĂDURIRE
3.1 Caracterizarea unităţilor de cultură forestieră (u.c.f.) sau a unităţilor staţionale u.s
Pentru a stabili soluţiile tehnice privind regenerarea suprafeţelor din unitatea de producţie aleasă se procedează la
cartarea staţională la nivel de suprafaţă de împădurit. Instrucţiunile din anul 1997 fac referire la unităţi de cultură forestiere (u.c.f.-
uri) iar cele din anul 2000 la unităţi staţionale (u.s.- uri).
Indiferent de denumire, u.c.f.-ul sau u.s.-ul reprezintă o porţiune de teren omogenă din punct de vedere al biotopului
(relief, substrat litologic, sol, climă, etc.) şi din punct de vedere al vegetaţiei naturale pe care o ocupă. Această uniformitate
permite ca pentru fiecare să se adopte o singură categorie de lucrări de împădurire, o singură tehnologie de instalare şi îngrijire a
culturii. Suprafaţa u.c.f.-ului sau u.s.- ului nu poate fi mai mică de 0.5 ha şi nu poate depăşi limitele unei parcele. Într-o unitate
amenajistică se pot diferenţia una, două sau mai multe unităţi de cultură forestiere sau unităţi staţionale, dacă există diferenţe
semnificative sub aspect staţional, cu respectarea condiţiilor de suprafaţă. Prin diferenţierea acestora, sunt puse in evidenţă
situaţiile care există în suprafaţa de împădurit şi se pot stabili soluţiile cele mai judicioase, se pot calcula cantităţile de materiale
necesare, tipul şi numărul intervenţiilor de efectuat, etc.
Cartarea staţională la nivel de unitate de cultură forestieră sau de unitate staţională se face pe baza datelor din
amenajamentele silvice coraborate cu determinările, constatările şi măsurătorile directe din teren (inclusiv în profile de sol special
amplasate în cadrul acestora).
Scopul final este acela de a cunoaşte, în amănunt, condiţiile staţionale date, pentru a vedea în ce măsură ele coincid cu
cerinţele ecologice ale speciilor indicate prin instrucţiunile în vigoare şi dorite în noul arboret. Procesul este unul complex şi ţine
cont de puieţii existenţi în pepinierele proprii, de experienţa locală, de rezultatele obţinute anterior, de cerinţele economice sau
ecologice, totul în scopul asigurării continuităţii pădurilor.
Fundamentarea soluţiilor de împădurire se poate face în mod corect numai în situaţia cunoaşterii, în amănunt, a situaţiei
existente, în suprafaţa respectivă, sub toate aspectele. Primordiale sunt funcţiile stabilite noilor culturi forestiere şi modalităţilor
concrete de realizare ale acestora. În acest sens, alegerea compoziţiilor ţel şi implicit a celor de regenerare sau de împădurire, ca şi
a măsurilor şi intervenţiilor silvo-tehnice necesare realizării acestora, reprezintă mijloacele prin care se poate ajunge la ţelurile
propuse.
Precizări privind modul de completare al fişei u.c.f.-ului:

- datele de prezentare (U.P., u.a., suprafaţă, grupa şi categoria funcţională, etc.) se iau din amenajament;
- caracterizarea fizico-geografică (forma de relief, altitudine, expoziţie, pantă, condiţii climatice, etc.) se face pe baza măsurătorilor din
teren, corelate cu datele din amenajament, de la descrierea parcelară a unităţii amenajistice respective;
- tipul şi subtipul genetic de sol se determină pe baza profilelor de sol executate, pentru caracterizarea acestora apelându-se la datele din
amenajament şi din lucrările pedologice de specialitate;
- tipul de staţiune se determină pe baza elementelor obţinute prin întocmirea fişei staţionale (eventual prin cartarea staţională specială), a
indicaţiilor oferite de vegetaţia lemnoasă sau erbacee sau a factorilor staţionali care se manifestă ca limitativi pentru creştere;
- formula staţională se regăseşte în lucrările de specialitate;
- datele referitoare la structura arboretului existent se preiau din descrierea parcelară sau se determină în mod direct;
- la vestigii se menţionează speciile deosebite sau alte elemente cu o valoare aparte;
- în cazul seminţişului utilizabil se trece atât compoziţia cât şi procentul de acoperire (procentul ocupat din total suprafaţă);
- tipul natural fundamental de pădure se determină pe baza datelor din amenajamente, elemente ale vegetaţiei naturale existente, flora
indicatoare, compoziţia arboretelor vecine situate în condiţii staţionale asemănătoare, etc.
- elemente ale tipologiei forestiere se regăsesc în diverse lucrări de specialitate;
- categoriile de terenuri de împădurit sunt:
1. terenuri goale sau practic lipsite de seminţiş utilizabil, care cuprind:
- poieni şi goluri neregenerate din cuprinsul pădurii sau terenuri preluate în fondul forestier, destinate împăduririi;
- suprafeţe dezgolite în urma unor calamităţi (doborâturi şi rupturi de vânt, incendii, uscări în masă, atacuri de patogeni, etc.);
- suprafeţe rezultate în urma exploatării prin tăieri rase, prevăzute a fi regenerate pe cale artificială;
2. suprafeţe rezultate în urma exploatării arboretelor necorespunzătoare:
- arborete derivate provizorii (mestecănişuri, plopişuri de plop tremurător, cărpinete, etc.);
- arborete slab productive care nu se pot regenera pe cale naturală;
- arborete în care se execută lucrări de ameliorare, în scopul îmbunătăţirii compoziţiei şi/sau consistenţei.
3. suprafeţe incomplet regenerate pe cale naturală:
arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost (cu porţiuni goale neregenerate, incomplet regenerat sau regenerate cu specii
neindicate în compoziţia de regenerare, cu seminţiş neutilizabil, etc.);
- arborete parcurse cu tăieri în crâng simplu, cu porţiuni goale şi neregenerate, în care este posibilă şi indicată introducerea unor specii
valoroase;
4. alte suprafeţe:
- completări în plantaţii sau semănături directe;
- terenuri aflate în folosinţă temporară la alţi deţinători şi reprimite pentru a fi împădurite.
- categoria (natura) lucrărilor de regenerare sunt cele prezentate în Capitolul 8 şi se stabileşte pe fiecare categorie de teren în parte;
- încadrarea suprafeţei într-o anumită categorie de terenuri sau de lucrări de împădurire se face cu ajutorul datelor din amenajament şi a
determinărilor făcute direct în teren (tabelul 12.);
- grupa ecologică se stabileşte pe baza determinării etajului de vegetaţie, tabelului sintetic diagnostic şi de identificare al grupelor
ecologice (Anexa 6A din “Normele tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a
terenurilor degradate – 1”), şi nu în ultimul rând, în funcţie de tipul de staţiune şi tipul de pădure;
- grupele ecologice sunt suprafeţe cu un înalt grad de omogenitate (sub aspectul condiţiilor de climă, relief, substrat, sol, ape, etc.) care
permit aplicarea aceloraşi măsuri silvotehnice privind regenerarea;
- în ţara noastră s-au constituit 114 grupe ecologice repartizate astfel: 37 în regiunea montană şi premontană, 34 în zona de deal, 20 în
cea de câmpie, 5 pe dune de nisip şi 18 în luncile râurilor interioare şi în Lunca Dunării şi Delta Dunării;
- stabilirea grupelor ecologice se face cu respectarea principiului conform căruia, un tip de pădure apare într-o singură grupă ecologică;
- compoziţia ţel şi compoziţia de regenerare sunt precizate pentru fiecare grupă ecologică în parte, ţinându-se cont, în mod special, de
condiţiile staţionale şi de vegetaţie din cadrul u.c.f.-ului sau u.s., de specificul ecologic al grupei şi de funcţiile atribuite arboretelor;
- în raport cu starea arboretelor şi posibilităţile de regenerare (naturală sau artificială), s-au stabilit două sau trei compoziţii ţel, după
cum urmează:
a1 - compoziţii ţel pentru arboretele care se regenerează natural în condiţii normale;
a2 - compoziţii ţel pentru terenuri goale, arboreta degradate, brăcuite, slab productive, tipuri provizorii, etc., care se regenerează natural
în proporţie redusă (până la 30-40%) sau nu se regenerează şi care respectiv, se reconstituie numai parţial sau se schimbă compoziţia
tipurilor natural fundamentale de pădure;
- la fel se procedează în cazul compoziţiilor de regenerare, stabilindu-se, pentru fiecare grupă ecologică în parte, două până la trei
compoziţii (b1, b2, şi b3), corespunzătoare compoziţiilor ţel stabilite;
- nu se prezintă proporţii fixe ale speciilor, ci anumite intervale ale acestora, în limitele cărora, în producţie, se stabilesc soluţiile finale,
în raport cu particularităţile staţionale şi mai ales, cu funcţiile atribuite noului arboret;
- în cazul completări regenerărilor naturale, procentele de participare ale speciilor principale prevăzute, variază în limite mai largi decât
în cazul împăduririi terenurilor goale sau neregenerate, datorită faptului că regenerarea naturală pe specii, ce se obţine în practică, în
cadrul aceleaşi grupe ecologice, poate să difere sensibil;
- compoziţiile de regenerare şi ponderea acordată speciilor din fiecare grupă ecologică trebuie să reflecte dorinţa de a menţine
ecosistemele natural sau cvasinaturale, precum şi de a crea ecosisteme cât mai stabile, cu funcţii complexe, pentru respectarea, în
primul rând, a principiului biodiversităţii;
- în situaţia terenurilor lipsite de vegetaţie sau a celor fără regenerare, compoziţiile de împădurire şi de regenerare, sunt identice;
- în cazul în care avem seminţiş utilizabil, compoziţia de împădurire diferă şi se determină ţinând cont de compoziţia acestuia şi de
procentul ocupat din suprafaţa unităţii de cultură forestieră;
Exemplu:
Compoziţia de regenerare: 6Mo + 2Fa + 1Br + 1La
Compoziţia seminţişului utilizabil: 8Mo + 1Fa + 1Br pe 0,4S (pe 40% din suprafaţă)
Pentru determinarea compoziţiei de împădurire, se pro
exprimă compoziția semințișului la întreaga suprafață, prin înmulțirea proporțiilor cu 0,4;
(8 x 0,4) Mo + (1 x 0,4) Fa + (1 x 0,4) Br, pe 1,0S sau 3,2Mo + 0,4Fa + 0,4Br pe 1,0S
se face diferenţa dintre compoziţia de regenerare şi compoziţia seminţişului la nivel de 1,0S;
6,oMo + 2,oFa + 1,oBr + 1La, pe 1,0S 3,2Mo + 0,4Fa + 0,4Br - pe 1,0S
2,8Mo + 1,6Fa + 0,6Br + 1La, pe 1,0S
-având în vedere faptul că 40% din suprafaţă este acoperită de seminţişul natural existent, compoziţia de
împădurire rezultată (2,8Mo + 1,6Fa + 0,6Br) este pe 100% din suprafaţă, dar aferentă diferenţei de 60%;
-pentru a obţine compoziţia de regenerare finală, procentele de participare se împart la 0,6;
compoziţia de împădurire este 4,7Mo + 2,6Fa + 1Br + 1,7La, pe 0,6S (pe 60% din suprafaţa totală).
-trebuie menţionat faptul că aceeaşi metodologie se aplică şi în situaţia completărilor când, pentru stabilirea
compoziţiei de împădurire, în locul seminţişului, se ia în considerare compoziţia
culturii instalate;
-tehnologiile de instalare ale culturilor (pregătirea terenului, pregătirea solului şi tehnicile de împădurire) precum
şi cele privind întreţinerea culturilor, se stabilesc în funcţie de toate datele prezentate şi de precizările din
Anexa 4 din “Normele tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de
împădurire a terenurilor degradate – 1 teren, ţinând cont de recomandările din Anexa 3.
3.2. Categoria de terenuri şi natura lucrărilor
Tabel
Nr Suprafaţa-
crt Categoria Natura lucrărilor ha
de terenuri
u.c.f
ua . tota efec- %
lă tivă
Terenuri dezgolite în urma 23 C Terenuri dezgolite 1 1.36 0.41 30%

calamităţilor sau aplicării
tratamentului tăierilor rase Reîmpăduriri propriu- 7 2.48 2.48 100%
1. 26 D
zise în urma aplicării
tratamentului tăierilor rase 8 2.45 2.45 100%
104
total 6.29 5.34 84.9%
23 E 2 0.63 0.19 30%

Suprafeţe parcurse cu lucrări 45 B Completări în suprafeţe 3 15.59 4.68 30%
de împădurire însă cu reuşită incomplet regenerate 4 1.33 0.40 30%
95 E
nesatisfăcătoare (natural sau artificial) 5 1.01 0.30 30%
2. 96 H 3.16 0.95 30%
6
45 D
total 21.72 6.52 30%
TOTAL 28.01 11.86 42.34%

FIŞA UNITĂŢII DE CULTURĂ FORESTIERĂ (u.c.f.) 1
U.P III u.a 23 C Supr.u.c.f 1.36 ha
Regiunea geografică M-ții Maramureșului SE M-ții Gutâi
Grupa funcţională 2 Categoria 1 B
I. Caracteristici fizico- geografici
Forma de relief Versant mijlociu ondulat
Altitudine 350 m Înclinare 10 0 Expoz N
Roca de bază şi depozit de cuvertură șisturi sericitoase conglomerate.
Climatul zonal şi local Continental moderat
II. Tipul și subtipul de sol : cod 2212 Luvosol stagnic
Tip humus slab humifer Profunzime 12 cm Textură luto-argiloasă
Structură grăunțoasă Categorie schelet fără
Compactitate compact Volum edafic mijlociu
Eroziune fără Umiditate alternantă
Reacţie acidă 4.3-5.2 Factori limitativi apa stagnantă Fertilitate mică
III Stațiunea :
Tip de staţiune (cod şi denumire) 6241 Deluros de cvercete cu făgete Pm, brun acide cu floră de mull, edafic
mijlociu
Formula staţională FD3
IV Structura arboretului existent
Compoziţia 7 CAS 3CA Consistenţa 0.3 Vârsta 35 ani,
Clasa de producţie 4 Producţia 29 mc/ha Creşterea curentă şi medie 2 mc/an/(Cc,Cm)
Seminţiş utilizabil Vestigii
Tipul de floră indicatoare Carex pilosa
V. Tipul natural fundamental de pădure
Cod şi denumire 4221 Făget cu Carex Pilosa (m)
VI. Fundamentarea soluțiilor de împădurire
Categoria de teren de împădurit
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare
Grupa ecologică GE 39
Compoziţia ţel : a1- 6-7Fa+2-3Pa.m,Go,Ci + 1Mo
Compoziţia de regenerare: b1- 5-6 Fa + 2-3 Mo ,Br La _+ 1-2 Pa.m,Fr
Compoziţia (formula) de împădurire 10 Fa
VII . Tehnologii de instalare a culturilor
Pregătire terenului – 1 sau 2 sau3 pregătirea solului 112
Metode de regenerare 21111
Schema de regenerare (asociere specii) 2 x 1m
Desime iniţială 5000 puieţi/ha
I. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Recepări I-1 Revizuiri I-1, II- 1, III- 1
Mobilizări , Descopleşiri I-1, II-2, III-2, IV-2, V-2, VI-1, VII-1, VIII-1.
Descopleşiri-degajări III-1 , V-1, Completări II-1 , III-1.
U.P III u.a 23 E Supr.u.c.f 0.63 ha
Grupa funcţională 2 Categoria 1 H
Altitudine 350 m Înclinare 15 0 Expoz N
Roca de bază şi depozit de cuvertură depozite de roci sedimentare
II. Tipul și subtipul de sol : cod 2212 Luvosol stagnic
Tip humus slab humifer Profunzime 12 cm Textură lutoasă
Structură poliedrică Categorie schelet fără
Reacţie acidă 4.3-5.2 Factori limitativi apa stagnantă Fertilitate mică
III Stațiunea :
Tip de staţiune (cod şi denumire) 6241 - Deluros de cvercete cu făgete Pm, brun acide cu floră de mull, edafic
mijlociu
Compoziţia 10 Fa Consistenţa 0.4 Vârsta 140 ani,
Clasa de producţie 3 Producţia 19.3 mc/ha Creşterea curentă şi medie 1.4 mc (Cc,Cm)
Seminţiş utilizabil 10 Fa pe 70%S Vestigii
Tipul de floră indicatoare Carex Pilosa
Cod şi denumire 4221 Făget cu Carex Pilosa (m)
Categoria de teren de împădurit Suprafețe incomplet regenerate pe cale naturală
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare Împăduriri in completarea regenerărilor naturale
Compoziţia ţel : a1- V6-7Fa+2-3Pa.m,Go,Ci + 1Mo
Compoziţia de regenerare: b2 - 5-6 Fa + 2-3 Mo ,Br La _+ 1-2 Pa.m,Fr
Compoziţia (formula) de împădurire 7 Pa.m 3 Fa
VIII TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR

U.P III Cavnic u.a 45 B Supr.u.c.f 15,59 ha
Grupa funcţională 2 Categoria 1B
Altitudine 8 3 0 - 9 9 0 m Înclinare 250 Expoz SV
Roca de bază şi depozit de cuvertură depozite de roci sărace în minerale calcice, pe
gresii feruginoase, micașisturi
II. Tipul și subtipul de sol : cod 3201 Districambosol tipic
Tip humus slab humifer Profunzime 15 cm Textură slab diferențiată pe profil mijlocie
Structură poliedrică Categorie schelet
Compactitate compact Volum edafic mare
Reacţie acidă 3.9-4.6 Factori limitativi Fertilitate mijlocie
III Stațiunea :
Tip de staţiune (cod şi denumire) 4322 – Montan premontan de făgete, Pm, brun acide cu floră de mull.
Formula staţională FM1 +FD4
Compoziţia 8Fa 2Mo Consistenţa 0.2 Vârsta 130 ani,
Clasa de producţie 3 Producţia 1575 mc Creşterea curentă şi medie 0.9 (Cc,Cm)
Seminţiş utilizabil 7Fa 2Mo 1Pa.m pe 70%S Vestigii
Tipul de floră indicatoare Asperula Dentaria
Cod şi denumire 4114 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m)
Compoziţia ţel : a1- 6-7Fa + 1-2Mo + 1Pa.m
Compoziţia de regenerare: b1 6-7Fa + 1-2Mo + 1Pa.m
Compoziţia (formula) de împădurire 7Fa + 2Mo + 1Pa.m
II. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR

U.P III Cavnic u.a 95 E Supr.u.c.f 1.33 ha
Forma de relief Versant superior ondulat
Altitudine 1 1 0 0 m Înclinare 150 Expoz E
III Stațiunea :
Compoziţia 10Fa Consistenţa 0.2 Vârsta 130 ani,
Seminţiş utilizabil 7Fa 3Mo 1 Pa.m pe 70% S Vestigii
Cod şi denumire 4121 Făget montan pe soluri brune și brun gălbui, moderat acide(m)
Compoziţia ţel : a2- 7-8Fa +2-3Mo ,Br + 1 Pa.m
Compoziţia de regenerare: b2 6-7Fa +3-4M0, Br, La
Compoziţia (formula) de împădurire 7Mo +3 Pa.m
III. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR

U.P III Cavnic u.a 96 H Supr.u.c.f 1.23 ha
Grupa funcţională 1 Categoria 4I
Forma de relief Versant superior ondulat
Altitudine 1 1 0 0 m Înclinare 150 Expoz V
III Stațiunea :
Compoziţia Consistenţa 0.2 Vârsta 130 ani,
Seminţiş utilizabil 9Mo 1Fa pe70% S Vestigii
Cod şi denumire 4121 Făget montan pe soluri brune și brun gălbui, moderat acide(m)
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare
Grupa ecologică GE 29 Compoziţia ţel : a2- 7-8Fa +2-3Mo ,Br + 1 Pa.m
Compoziţia de regenerare: b2 6-7Fa +3-4M0, Br, La
Compoziţia (formula) de împădurire 7Fa +3 Pa.m
IV. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Mobilizări , Descopleşiri I-1, II-2, III-2, IV-2, V-2, VI-1, VII-1, VIII-IX

U.P III Cavnic u.a 45 D Supr.u.c.f 3.16 ha
Altitudine Înclinare 150 Expoz V
II. Tipul și subtipul de sol : cod : 3201 Districambosol tipic
Tip humus slab humifer Profunzime 15 cm Textură mijlocie Structură
poliedrică Categorie schelet
Reacţie moderat acidă 5.2-5.8 Factori limitativi Fertilitate mijlocie
III Stațiunea :
Compoziţia 10 Fa Consistenţa 0.2 Vârsta 130 ani,
Clasa de producţie 3 Producţia 76 mc Creşterea curentă şi medie 0.9 mc (Cc,Cm)
Cod şi denumire 4114 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m)
Categoria (natura) lucrărilor de regenerare Împăduriri in completarea regenerărilor naturale Grupa ecologică GE
28
V. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Mobilizări , Descopleşiri I-1, II-2, III-2, IV-2, V-2, VI-1, VII-1, VIII-1X

U.P III Cavnic u.a 26 D Supr.u.c.f 2.48 ha
Altitudine 340 m Înclinare 200 Expoz N V
Roca de bază şi depozit de cuvertură depozite sedimentare , gresii , conglomerate
sărace în elemente bazice.
II. Tipul și subtipul de sol : cod : 2212 Luvosol tipic
Tip humus slab humifer Profunzime 15 cm Textură lutoasă Structură
grăunțoasă Categorie schelet
III Stațiunea :
Tip de staţiune (cod şi denumire) 6142 - Deluros de cvercete ( cer, gorun gârniță)Pm,podzolic- pseudo-gleizat,
edafic mijlociu
Compoziţia Consistenţa 0.2 Vârsta 130 ani,
Clasa de producţie 3 Producţia 240 mc Creşterea curentă şi medie 0.9 mc (Cc,Cm)
Tipul de floră indicatoare Carex Pilosa Total derivat de prod.inf.
Cod şi denumire 5121 Gorunet cu Carex Pilosa (m)
Categoria (natura) lucrărilor de
Compoziţia ţel : a1- 7-8Go + 2-3 Te, Ci, Fr, Pa, La
Compoziţia de regenerare: b1 7-8Go + 2-3 Te, Ci, Fr, Pa.m
Compoziţia (formula) de împădurire 7Go+2Te+1Pa.m
VI. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
Mobilizări , Descopleşiri I-1, II-2, III-2, IV-2, V-2, VI-1, VII-1, VIII-1X

U.P III Cavnic u.a 104 Supr.u.c.f 2.45 ha
Grupa funcţională 2 Categoria 1C
Altitudine 340 m Înclinare 100 Expoz SV
Roca de bază şi depozit de cuvertură depozite sedimentare , gresii , conglomerate
sărace în elemente bazice.
II. Tipul și subtipul de sol : cod : 2212 Luvosol tipic
Tip humus slab humifer Profunzime 20 cm Textură lutoasă-argiloasă
Structură pșliedrică Categorie schelet
Eroziune fără Umiditate
III Stațiunea :
Tip de staţiune (cod şi denumire) 6142 - Deluros de cvercete ( cer, gorun gârniță)Pm,podzolic- pseudo-gleizat,
edafic mijlociu
Compoziţia 10Ca Consistenţa 0.5 Vârsta 90 ani,
Clasa de producţie 5 Producţia 91 mc/ha Creşterea curentă şi medie 2.2 mc (Cc,Cm)
Seminţiş utilizabil - Vestigii Tăieri rase
Tipul de floră indicatoare Carex Pilosa Total derivat de prod.inf.
Cod şi denumire 5221 Goruneto-făget cu Carex Pilosa (m)
Categoria (natura) lucrărilor de
Compoziţia ţel : a1- 6Go +3Fa + 1DT
Compoziţia de regenerare: b1 6-7 G0 + 2-3Fa + 1Pa.m
Compoziţia (formula) de împădurire 6Go + 3Fa + 1Pa.m,
VII. TEHOLOGII DE ÎNGRIJIRE ALE CULTURILOR
FIŞA UNITĂŢII STAŢIONALE (u.s.) 2
Ocolul Silvic Baia Sprie U.P III Cavnic u.a 23 E Suprafaţa 0.63 ha
1. Unitatea şi forma de relief Munte 2. Configurare teren versant ondulat 3. Înclinare 150 4. Expoziţie S 5.
Altitudine 310-400 m 6. Vegetaţia-regenerare Natural fundamental prod. mijl Tip floră Carex Pilosa
7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
Orizo Gros. Hum Textură Culoa Schele Structură Umidit Compact Reacţi Eferve Săruri Concre
nt (cm) us re t . . e sc. solubil -
e ţiuni
A0 5-25 hum Luto- Brun 10%- grauntoas Altern. compact Acida …
us nisipoas închis a Ph=3.9
slab ă ă -4.8
Bv 30-70 Brun - …
rugini
e
R 150 ……….. …….. … ……… … …….. ………..
20. Depozitul şi roca de solificare 24. Climatul zonal şi local Continental moderat.. 28. Tipul şi subtipul de sol 2212
Șisturi cloritoase, 25. Nivelul apei freatice - Luvosol tipic
21. Grosimea morfologică 13 26. Regimul hidrologic şi de umiditate 29. Tipul de humus slab humifer
cm 27. Caracterul inundaţiilor 30. Propuneri de lucrări
22. Grosimea fiziologică cm
23. Eroziune-alunecări ……………

Tipul de staţiune 6241 - Deluros de cvercete cu făgete Pm, brun acide cu floră de mull, edafic mijlociu
Tipul de pădure 4221 Făget cu Carex Pilosa (m)
Compoziţia ţel : a1- 6-7Fa+2-3Pa.m,Go,Ci + 1Mo
Compoziţia de regenerare: b2 - 5-6 Fa + 2-3 Mo ,Br La _+ 1-2 Pa.m,,Fr
Compoziţia (formula) de împădurire 7 Mo 3Fa
Observatii
FIŞA UNITĂŢII STAŢIONALE (u.s.) 3
Ocolul Silvic Baia Sprie U.P III Cavnic u.a 45 B Suprafaţa 15.59 ha
1. Unitatea şi forma de relief Munte 2. Configurare teren versant ondulat 3. Înclinare 210 4. Expoziţie S 5. Altitudine 830-
990 m
6. Vegetaţia-regenerare Natural fundamental prod. mij. Tip floră Asparula-Dentaria
7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
Orizon Gros Humus Textură Culoar Schelet Structură Umidit. Compact. Reacţie Eferves Săruri Concre-
t . e c. solubile ţiuni
(cm)
Ao 5-25 Humus Variat inchis - grauntoasa Altern. compact Puterni Ph 4.9 …

brut Mijlocie a Brun c acida
acid10 grosiera rugini
-15% a e
Bv 30- Brun - …
70 rugini
e
R Mat. … ……… … …….. ………..
pare
ntal
C
20. Depozitul şi roca de solificare 24. Climatul zonal şi local Continental moderat.. 28. Tipul şi subtipul de sol
Roci sărace în minerale calcice 25. Nivelul apei freatice - 29. Tipul de humus slab humifer
21. Grosimea morfologică …15..cm 26. Regimul hidrologic şi de umiditate 30. Propuneri de lucrări
27. Caracterul inundaţiilor T.PROGRESIVE( RACORDARE)
22. Grosimea fiziologică ….. cm ÎMPĂDURIRI, ÎNGRIJIREA
SEMINȚIȘ
23. Eroziune-alunecări ……………
Tipul de staţiune ) 4322 – Montan premontan de făgete, Pm, brun acide cu floră de mull.
Tipul de pădure denumire 4114 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m)
Capitolul 4
MOTIVAREA SOLUŢIILOR TEHNICE DE INSTALARE ALE CULTURILOR FORESTIERE
4.1. Stabilirea intervenţiilor artificiale pe categorii de lucrări de împădurire

a. împăduriri propriu-zise
- pe terenuri pe care nu a existat vegetaţie forestieră sau aceasta a dispărut cu mult timp înainte şi solul nu mai are
caracteristicile unui sol forestier.
b. reîmpăduriri
- reîmpăduririle propriu-zise (tipice) se vor executa pe terenurile rezultate în urma unor tăieri rase când se promovează
speciile din compoziţia vechiului arboret, precum şi pe suprafeţelor dezgolite prin incendii, doborâturi, uscări în masă, atacuri
de
insecte, a celor scoase temporar din fondul forestier, etc;
- refacerile se vor executa pe terenurile rezultate în urma extragerii arboretelor aparţinând tipului natural fundamental
de
pădure însă de productivitate redusă sau cu consistenţa subnormală (brăcuite, degradate);
- substituirile se vor executa pe terenurile rezultate în urma extragerii arboretelor derivate provizorii (mestecănişuri,
plopişuri,
teişuri, cărpinete, etc.);
- ameliorările se vor executa în arboretele cu consistenţa subnormală, cu rol de protecţie deosebit, care nu pot fi extrase
şi unde se urmăreşte îmbunătăţirea compoziţiei şi consistenţei.
c. completări
- în suprafeţele incomplet regenerate pe cale naturală sau artificială, în scopul realizării regenerării pe întreaga
suprafaţă.
4.2. Alegerea speciilor pentru împădurire şi justificarea lor silvo-economică

- se aleg speciile ţinând cont de principiile stabilite (economic, ecologic, diversităţii compoziţionale, funcţionalităţii şi
compatibilităţii), şi de criterii (tipologic, staţional, experimental).
- se stabilesc cerinţele ecologice ale speciilor alese şi se verifică modul în care acestea sunt acoperite de condiţiile staţionale
ale suprafeţelor în cauză;
- se prezintă şi se fac referiri la fiecare specie aleasă, în parte, accentul punându-se, în special, pe motivaţia alegerii;
- se justifică rolul atribuit, metoda cea mai indicată de împădurire (seminţe, puieţi), desimea iniţială a culturii în
cazul realizării monoculturilor, etc.
- toate acestea se fac doar pentru speciile principale;
- pentru speciile secundare se precizează doar scopul folosirii speciei respective.
4.3. Determinarea compoziţiei de regenerare şi stabilirea compoziţiei de împădurire
- după cum s-a arătat, stabilirea compoziţiilor (ţel, de regenerare şi de împădurire) se face pe baza recomandărilor de la
grupele ecologice determinate pe baza cartării staţionale la nivel de unitate staţională sau unitate de cultură forestieră;
- se va avea în vedere menţinerea şi extinderea speciilor autohtone cu valoare economică ridicată şi repede crescătoare,
în staţiuni de bonitate superioară sau mijlocie;
- speciile principale vor fi folosite cu precădere în arealul lor natural şi numai în situaţii
- deosebite în afara acestuia;
- se vor introduce speciile adecvate pentru intensificarea funcţiilor de protecţie ale pădurilor
Nr crt u Grupa Compoziţia de Specii principale
.c.f., u.s T.S. ecologi regenerare
suprafaţa efectivă T.P. că Compoziţia de împădurire
de ba de ames
ză tec
1 u.c.f 1 23 C 6241 GE 39 5-6 Fa + 2-3 Mo ,Br La _+ 1-2 Pa.m,Fr Fa Mo,Pa.m
1.36 ha 4221 10 Fa
2 u.c.f 2 23 E 6241 GE 39 Fa Mo,Pa.m

0.63 ha 4221 6-7Fa+1-2Mo+1 Pa.m
7 Pa.m + 3 Fa
3 u.c.f 3 45 B 4322 GE 29 Fa Mo
15.59 ha 4114 6-7Fa+3-4 Mo,Br,La
7Fa+2Mo+1Pa.m
4 u.c.f 4 95 E 4322 GE 29 Fa Mo,Br

1.33 ha 4121 6-7 Fa + 3-4 M0,Br, La
7 Mo + 3 Pa.m
5 u.c.f 5 96 H 4322 GE 29 6-7Fa+3-4Mo,Br ;La Fa Mo,Br

1.23 ha 4121 7Mo+3Pa.m
6 u.c.f 6 45 D 4322 GE 28 6-7Fa+3-4 Mo,Br,La Fa Mo

3.16 ha 4114 7Fa + 2Mo+1Pa.m
7 u.c.f 7 26 D 6142 GE 47 Go Te
2.48 ha 5121 7-8Go+2-3Te,Ci,Fr, Pa.m,La
7 Go+2Te +1Pa.m
8 u.c.f 8 104 6142 GE 49 6-7Go+2-3Fa+1Pa.m Go Br,

2.45 ha 5221 6Go+3Fa+1DT Fa,Pa.m
Stabilirea compoziţiilor de regenerare şi împădurire, pe grupe ecologice
Tabel
4.4. Metodele si procedeele de împădurire au fost stabilite pe baza recomandărilor din Anexa 4 din “Normele
tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate – 1”
şi de condiţiile concrete din teren;
Stabilirea tehnologiilor de lucru și a epocilor de instalare

Nr. Compoziţia de Natura lucrărilor de Tehnologii de lucru Epoca de
crt u.c.f. împădurire împădurire instalare
cod denumirea
lucrărilor
1 u.c.f 1 23 C 10 Fa Reâmpăduriri 21111 Primăvara
propriu -zise,în
terenuri dezgolite
de calamități
2 u.c.f 2 23 E 7 Pa.m + 3 Fa Completări în 21111 Primăvara
suprafețe
incomplete 2-plantații
regenerate
3 u.c.f 3 45 B 7Fa+2Mo+ 1Pa.m Completări în 21111 Primăvara
suprafețe
incomplete 1-in gropi
regenerate
4 u.c.f 4 95 E 7 Mo +3 Pa.m Completări în 21111 Primăvara
suprafețe 1-normale
incomplete (0.3-0.4)
regenerate
5 u.c.f 5 96 H 7Fa+3Pa.m Completări în 21111 Primăvara
suprafețe 1-cu puieți cu
incomplete rădăcina nudă
regenerate
6 u.c.f 6 45 D 7Fa+2Mo+1Pa.m Completări în 21111 Primăvara
suprafețe
incomplete
regenerate 1-manual
7 u.c.f 7 26 D 7Go+2Te+1Pa.m Reâmpăduriri 21111 Primăvara
,propriu zise în
terenuri substituite
8 u.c.f 8 104 6Go+#Fa+1Pa.m Reâmpăduriri,în 21111 Primăvara
terenuri substituite
Tabel
4.5. Schema de împădurire
S-au folosit “Normele tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de
împădurire a terenurilor degradate – 1”, cu următoarele precizări:
- schema de împădurire redă grafic, atât modul de aşezare (asociere) al speciilor din compoziţia de împădurire
cât şi
dispunerea lor spaţiala, pe o anumită suprafaţă de cultură;
- pentru unităţile unde s-au prevăzut completări, nu este posibil să se aplice o anumită schemă de împădurire
potrivit compoziţiei de împădurire, speciile deficitare se introduc în dispozitiv neregulat;
***- pentru două unităţi unde se execută împăduriri propriu-zise, se execută graphic, schema de împădurire;
- speciile principale de amestec se integrează grupat pentru a evita eliminarea naturala între ele şi specia
principală
de bază;
- dispozitivul în pătrat se aplică la plopi şi sălcii, pentru substituiri sau refaceri (la substituiri
supradimensionăm
distanţa între rânduri şi o subdimensionăm între puieţi pe rând);
- dispozitivul în paralelogram se utilizează în lucrările de refacere, la împăduriri propriu-zise, substituiri
, în silvostepă şi zona forestieră de câmpie;
- în regiunile accidentate se utilizează un dispozitiv neregulat, cu precizarea distanţei între puieţi pe două
direcţii;
Desimea optimă de instalare:
- justificarea desimii adoptate;
- la câmpie, deal dispozitiv în dreptungi sau paralelogram, asocierea între speciile principale de bază şi
amestec
se face în rânduri grupate în benzi (speciile din etajul al doilea se pun pe rânduri unitare, echidistante);
1. Calculul benzii elementare
U.C.F 9 ( ua 26 D ) , este situată în zona deluroasă , zona cvercineelor la o altitudine de 340 m, versanti ondulați, ușor
înclinați
( GE –47 ).
În acest u.c.f se vor efectua impăduriri in teren ăn care a fost aplicat tratamentul tăierilor rase . ca urmare a substituirii
pădurii
derivate necorespunzătoare. Impăduririle propiu zise se vor efectua in benzi elementare.
Tabel 4.3
Nr Com Mod Distan Desi Nece Banda elementară Suprafa

crt po de ţele de mea sar puieţi la ţa pe specii
ziţia asociere plantare (buc/ha) ha (ari/ha)
(m) nr rînduri/lă nr rînduri/
ţime specii
1 7Go R. grup 2x1 5000 3500 7 70ari/0,7ha
10r./20
2 2Te 2x1 5000 1000 2 20ari/0,2ha
R.unitar
3 1Pa.m 2x1 5000 500 1 10ari/0,1ha
Figura 1. Schema de amplasare a rândurilor de puieţi în banda elementară

Tabel 4.4
Go Go Go Go Go
Go Go Go Go Go
Go Go Go Go Go
Te Te Te Te Te
Te Te Te Te Te
Pa.m Pa.m Pa.m Pa.m Pa.m
Go Go Go Go Go
Go Go Go Go Go
Go Go Go Go Go
Go Go Go Go Go
Figura 2. Schema de amplasare a rândurilor de puieţi în banda elementară ( variantă)
Tabel 4.5
Go Go Te Go Go Go Pa.m Go Go
Go Go Te Go Go Go Pa.m Te Go Go
2. Calculul marimii și numărul de biogrupe
Tabel
Nr Compoz Mod de Distanţel Desimea Ponderea puieţilor Mărimea

crt iția asociere e de de plantare pe specii la hectar biogrupei
plantare (buc/ha) Nb Se(m2) d1,2(m)
(m)
Nsp Ssp(ari) Npb Sb
(m2)
1 7Go - 2x1 5000 3000 70 - - - -
2 2 Te Biogrupa 2x1 5000 1000 20 20 40 50 10x10

100
3 1 Pa.m Biogrupa 2x1 5000 1000 10 20 40 50
100
Total 5000 100
Număr puieţi în biogrupă: 30 Go și 20 Te; Mărimea biogrupei: 10 x 10 m.

Nsp – număr puieţi pe specii; Ssp – suprafaţa ocupată de puieţi pe specii; Npb – număr de puieţi în biogrupă; Sb –
suprafaţa biogrupei; Nb – număr biogrupe; Se – suprafaţa elementară;
d1,2 – dimensiunile suprafeţei elementare
Go Go Go Go Go
Go Go Go Go Go
Go Te Te Te Go
Go Te Te Te Go
Go Te Te Te Go
Go Te Te Te Go
Go Te Te Te Go
Go Te Te Te Go
Go Te Te Go Go
Go Go Go Go Go
Specificaţia simbolurilor din schema de împădurire propusă:
Tabel 4.8
Go Go Go Go Go
Go Go Go Go Go
Go Pa.m Pa.m Pa.m Go
Go Go Pa.m Pa.m Go
Go Go Go Go Go
4.6 Materialul de împădurire
Materialul necesar lucrărilor de impădurire din cadrul UP III Cavnic va fi obținut cu precădere din pepinierele O.S. Baia
Sprie
Doar în cazul în care Ocolul Silvic nu dispune de tot numărul de puieți necesari, atunci aceștia vor fi achiziționați de la alte
ocoale, cu
condiția ca provenienta lor să fie din arborete situate in aceleași condiții staționale cu cele unde vor fi folosiți pentru
împădurire și care
corespund cel mai bine scopului urmărit .
De preferat sunt proveniențele locale considerate a fi capabile să vegeteze cel mai bine în condițiile de mediu ale terenului
de
împădurit. O altă condiție de bază în alegerea speciei și provenienței, o constituie insușirile morfo -fiziologice ritmul de
creștere și
acumulare a biomasei. Ca o concluzie , pentru întemeierea viitoarelor păduri , sau arborete valoroase ,viabile , principalii
factori
care determină alegerea speciilor sunt însușirile biologice și caracteristicile stațiunii.
De aceea se vor folosi puieți din speciile ale căror exigențe sunt satisfăcute din plin de condițiile climatice și edafice
ale
locului de împădurit și care în viitor pot să conducă la realizarea unor culturi capabile să indeplinească in condiții optime
funcțiile de producție și protecție
stabilite prin țelul de gospodărire.
În lucrarile de împaduriri din cadrul UP III Cavnic se vor folosi ca specii principale de bază si de amestec
fagul,gorunul, molidul,teiul și paltinul de munte .
Lucrările de împăduriri se execută de regulă cu puieți de talie mică cu rădăcina nudă , in vârstă de 1-4 ani ,perfect
sănătoși
,cu rădăcinile și tulpinile bine proporționate
4.7 Stabilirea necesarului de material de împădurit pe specii pentru fiecare u.c.f.

Tabel
Nr u.c.f. Compoziţia de Necesarul de Suprafaţ Materialul de împădurire pe specii (buc)

crt sau împădurire puieţi pe a
u.s. unitatea de efectivă
suprafaţă (ha)
(buc/ha) de Te
împăduri Fa Go Mo Pa.m
t
1 1 23 C 10 Fa 5000 0.41 2050
665
2 2 23 E 7 Pa.m + 3Fa 5000 0.19 285
2340
3 3 45 B 7Fa+2Mo+ 1Pa.m 5000 4.68 16380 4680
4 4 95 E 7 Mo + 3 Pa.m 5000 0.40 1400 600
5 5 96 H 7Fa + 3 Pa.m 5000 0.30 1050 450
6 6 45 D 7Fa+2Mo+1Pa.m 5000 0.95 3325 950 475
7 7 26 D 7Go+2Te+1Pa.m 5000 2.48 8680 2480
8 8 104 6Go+3Fa+1Pa.m 5000 2.45 3675 7350 1225
TOTAL 26765 16030 7030 5755 2480
După cum se poate observa din datele centralizate din tabelul de mai sus , cantitatea necesara de material de împădurit
pe totalul suprafețelor din u.c.f uri este de 58060 de puieți forestieri din care 26765 puieti fag, 16030 puie’i de gorun,
5755 puieți paltin de munte, 7030 puieti de molid și 2480 puieti tei.
Acest necesar de material de împădurit va fi pus la dispoziție , transportat și pus la șant in santierele de ămpădurit ,
respectiv u.c.f. urile prezentate in această lucrare, de către O. S. Silvic Baia Sprie. Puieții vor fi viguroși . sănătosi și
vor prezenta dimensiunile stabilite in norme și stas-uri.
4.8. Pregătirea terenului şi a solului
Lucrările de pregătire a terenului și a solului au fost alese în funcţie de recomandările de la grupele ecologice şi de
prevederile cuprinse în Anexa 4 din “Normele tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi
de împădurire a terenurilor degradate – 1”;
Stabilirea suprafeţelor pentru pregătirea terenului şi a solului
Tabel
Pregătirea terenului Pregătirea solului
Nr u.c.f. supraf. supraf.

crt sau efectivă efectivă
u.s. Cod Denumire supraf. Cod Denumire supraf.
totală totală
(ha) (ha)
1, 2 sau 1. Îndepărtarea 0.41 1.cu pregatire 0.10

1 23 C 3 tufărișurilor,arbuștilor,semin 1.36 112 0.41
1, 2 sau țișului neutilizabil 0.19 0.05
2 23 E 3 preexistenților 0.63 112 1.în vetre 0.19
1, 2 sau 4.68 1.12
3 45 B 3 15.59 112 4.68
2. Curățirea locului de
plantare de 1.de 40/60
1, 2 sau 0.40 0.10
vârfuri,coajă,putregaai
4 95 E 3 1.33 112 0.40
1, 2 sau 0.30 0.07
5 96 H 3 1.01 112 2.de 60/80 0.30
1, 2 sau 0.95 0.23
3.Îndepartarea
6 45 D 3 rugilor,zeurișilui și a 3.16 112 0.95
1, 2 sau ierburilor înalte de pe 2.48 3.de 80/100 0.60
7 26 D 3 locurile de plantare 2.48 112 2.48
1, 2 sau 2.45 0.59
8 104 3 2.45 112 2.48
11.86 2.86
TOTAL 28.01 11.86
4.9. Epoca de instalare şi tehnica de execuţie
Lucrările de împaduriri din cadrul UP III Cavnic, se vor executa în timpul repausului vegetativ, primăvara , înainte de
inmugurirea puieților. când puieții vor putea profita din plin de aportul de apă ca urmare a topirii zăpezilor. Acest
procedeu de plantare se mai numește și plantare în mustul zăpezii. când sansa de prindere a puieților este de aproape
100%
Capitolul 5.
URMĂRIREA, CONTROLUL ŞI ÎNGRIJIREA CULTURILOR
5.1. Urmărirea şi controlul lucrărilor de împădurire
După instalarea culturilor se efectuează recepţia tehnico-financiară a împăduririlor. Aceasta se face de către o
comisie care verifică pe teren concordanţa existentă între datele cuprinse în documentaţia tehnică referitoare la natura
şi volumul lucrărilor executate, compoziţia şi schema de împădurire şi starea de fapt a culturilor. Se verifică de
asemenea şi calitatea lucrărilor executate. La încheierea lucrărilor se întocmeşte un proces verbal pe baza căruia
suprafaţa se înscrie în “Registrul de împăduriri” de la nivelul ocolului silvic respectiv. În continuare se recurge la
observaţii şi verificări periodice urmărind cunoaşterea modului în care evoluează cultura respectivă spre finalitate şi
anume compoziţia şi îndeplinirea funcţiilor stabilite prin ţelurile de gospodărire. Prima verificare stabileşte procentul
de prindere al puieţilor. În toate suprafeţele împădurite care nu au realizat reuşita definitivă se efectuează controlul
anual al regenerărilor. La aceste controale, starea culturilor se apreciază prin intermediul coeficientului de reuşită
pentru obţinerea căruia se inventariază puieţii existenţi pe teren la data efectuării controlului. Indicele de reuşită se
stabileşte în funcţie de procentele de menţinere ale puieţilor, cu ajutorul tabelelor de criterii de apreciere ale reuşitei
culturilor. În funcţie de indicii de reuşită se stabilesc calificative de apreciere ale reuşitei împăduririlor la data efectuării
controlului. Ultimul control anual al împăduririlor se face în anul atingerii reuşitei definitive. Pe baza recepţiei
definitive, întocmite de o comisie, unitatea de cultură forestieră (u.c.f. – ul) sau unitatea staţională (u.s. – ul) este
înregistrat în evidenţa fondului forestier de producţie.
5.2. Amplasarea şi materializarea pe teren a suprafeţelor de probă
Verificarea cantitativă şi calitativă a lucrărilor precum şi urmărirea şi controlul anual se face prin observaţii,
inventarieri şi măsurători în suprafeţe de probă permanente, materializate pe teren prin borne şi ţăruşi. Acestea se
amplasează la efectuarea recepţiei tehnico-economice a lucrărilor de împădurire. Au formă circulară sau
dreptunghiulară cu suprafaţa de 100, 200, 300 sau 400 m2, iar aria lor cumulată trebuie să reprezinte între 2% şi 8%
din suprafaţa u.c.f.-ului, în funcţie de suprafaţa acestuia (Capitolul 8.). Se adoptă scheme mecanice de amplasare a
suprafeţelor de probă. În acest scop se crează o reţea de drepte paralele care se intersectează sub un unghi oarecare, în
punctele de intersecţie materializându-se un reper (bornă).
În cazul ucf-urilor din prezenta lucrare se vor folosii piețe de control al regenerărilor mixte, cu formă circulară
de 100 mp.Bornele piețelor vor fi confecționate din lemn cu diametrul de 10- 16 cm, cu o lungime de 1,5- 2,0 m,(0,6
m se va infinge în pământ), iar capul superior al bornei va fi vopsit cu culoarea roșie pentru o ușoară identificare ăn
teren . Fiecare borna, va fi numerotată iar numărul trebuie să corespundă cu nr din carnetul de inventariere. Bornele vor
fi păstrate până la închiderea stării de masiv. Aceste piețe trebuie să fie amlasate in șantierul împădurit obligatoriu până
la terminarea campaniei de împăduriri.
Date de sinteză privind amplasarea suprafeţelor de probă pe u.c.f.-uri sau u.s. – uri
Tabelul
Nr u.c.f. Supra Aria cumulată a suprafeţei Aria Nr. Suprafeţelor Înclinare Lxl
crt sau faţa de control suprafeţei de Distanţa dintre (g) sau
u.s. împădurită control suprafeţe raza
(ha) cer
% din ha (m2) cului
suprafaţă
1 23 C 1.36 8% 0.11 100 11 10 5.68
2 23 E 0.63 8% 0.06 100 6 15 5.74
3 45 B 15.59 2% 0.32 200 16 25 5.93
4 95 E 1.33 8% 0.11 100 11 15 5.74
5 96H 1.01 8% 0.08 100 8 15 5.74
6 45 D 3.16 8% 0.25 100 25 25 5.93
7 26 D 2.48 8% 0.19 100 20 20 5.82
8 104 2.45 8% 0.19 100 20 20 5.82
Total 28.01 1.31 205
5.3. Natura, scopul şi tehnica de aplicare a lucrărilor de îngrijire
Descopleșirea sau îndepărtarea vegetației erbacee . Este una dintre cele mai importante operațiuni de
întreținere a plantațiilor , care se execută in zonele montane și care presupune îndepărtarea vegetației înalte,
aspeciilor pioniere, a lăstarilor din speciile nedorite. Lucrarea se executa cu secera sau cosorul , iar pentru
îndepărtarea semințișurilor speciilor concurente copleșitoare se folosește toporul. Aceste operațiuni se execută la
începutul toamnei, evitându-se perioadele cu călduri excesive cand puietii pot suferii de insolație. Prin descopleșiri se
previne culcarea ierburilor înalte peste puieți, în timpul iernii, sub acțiunea zăpezii.
Revizuirea culturilor. În timpul iernii , puieții plantați în primăvara precedentă pot suferii diferite vătămări
provocate de culcarea ierburilor sub acțiunea zăpezii ,restogolirea pietrelor și colmatarea vetrelor, descălțarea puieților,
De aceea pimăvara , mai ales în primul an de vegetație este nscesar să se revizuiască culturile și să se remedieze
deficienșele.
Completarea culturilor. Cu ocazia revizuirilor , după parcurgerea unui an de vegetație se stabilește necesarul de
puieți vătămați, dispăruți, uscați , iar pentru reușita plantației aceșia se inlocuiesc cu puieți viabili.
Mobilizarea solului. Este o operațiune , care se execută in mod special în zonele deluroase , colinare. Această
operaiune constă in în spargerea crustei formată la suprafața solului, cu sapa sau alte utilaje prășitoare. În zona
montană această operațiune nu este practicată.
5.4. Planificarea aplicării lucrărilor de îngrijire pe u.c.f.-uri sau u.s.-uri
Natura şi frecvenţa de aplicare a lucrărilor de îngrijire în raport cu vârsta culturilor
Tabel
Nr crt u.c.f. Natura lucrărilor Frecvenţa lucrărilor cu vârsta culturilor Anul reuşitei Volumul lucrărilor
sau de îngrijire definitive (ari),(buc)
u.s. I II III IV V VI
Revizuiri 1 1 1 - - - VII-VIII 30 ari

1 23 C Mobilizări - 1 1 - - -
Descopleșiri 2 2 2 2 1 1 368ari
2 23 E Mobilizări - 1 1 - - - -
Descopleșiri 2 2 2 2 1 1 570 ari
3 45 B Mobilizări - 1 1 - - - -
Descopleșiri 2 2 2 2 - - 560 ari
4 95E Mobilizări - 1 1 - - - -
5 96 H Mobilizări - 1 1 - - -
6 45 D Mobilizări - 1 1 - - -
7 26 D Mobilizări - 1 1 - - -
104 Revizuiri 1 1 1 - - - VII-VIII 180 ari
8 Mobilizări - 1 1 - - -

Proiect Impaduriri Farcas Cristian

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Impaduriri Farcas Cristian

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca Facultatea

de Horticultură Disciplina Împăduriri

Proiectarea şi organizarea lucrărilor de intervenţie pe cale artificială pentru regenerarea

Fărcaș Cristian Florin

Prof.coordonatori : Truță Alina

Cap. 1 Date generale privind Ocolul Silvic Baia Sprie

1.1 Localizarea geografică şi situaţia administrativă a ocolului

1.2 Studiul condiţiilor staţionale

1.3 Studiul vegetaţiei.

1.4 Planul decenal al lucrărilor privind cultura pădurilor

1.5 Evoluţia regenerărilor pe perioada aplicării amenajamentului şi modul de asigurare a necesarului de

Cap.2 Descrierea generală a Unităţii de Producţie UP III Cavnic

2.1 Localizarea geografică şi situaţia administrativă

2.2 Studiul condiţiilor staţionale

2.2.1 Condiţii geologice, geomorfologice şi hidrologice

2.2.2 Condiţii climatice

2.2.3 Condiţii edifice

2.2.4 Caracteristici staţionale

2.3 Studiul vegetaţiei

2.3.1 Formaţii şi tipuri de pădure

2.3.2 Starea actuală a pădurilor

Cap. 3 Fundamentarea soluţiilor de împădurire

3.1 Caracterizarea unităţilor de cultură forestieră sau a unităţilor staţionale

3.2 Categorii de terenuri de împădurit

3.3 Necesitatea intervenţiei cu lucrări de împăduriri

Cap. 4 Stabilirea soluţiilor tehnice de instalare a culturilor forestiere

4.1 Stabilirea intervenţiilor pe categorii de lucrări de împăduriri

4.2 Alegerea speciilor şi stabilirea compoziţiilor de împădurire

4.3 Stabilirea compoziţiilor de regenerare şi a compoziţiilor de împădurir

Metode si procedee de instalare

4.4 Scheme de împădurire

Cap. 5. Urmărirea, controlul şi îngrijirea culturilor

Cap. 6. Planificarea şi evaluarea lucrărilor de împădurire

DATE GENERALE PRIVIND OCOLUL SILVIC BAIA SPRIE

1.1.1. Amplasarea O.S.Baia Sprie din punct de vedere geografic

Râul Lăpuș,culmea -borne

1.1.2 Organizarea teritoriului (arondarea suprafeței pe , UP-uri, localități, districte, cantoane)

1.1.3 Situația fondului forestier pe grupe funcționale :

Terenuri degradate prevazute a se

Rachitarii naturales au create prin

Paduri si terenuri destinate

Paduri plantatii cu reusita

Terenuri impadurite pe cale

Terenuri de reimpadurit in urma

Poieni sau goluri destinate

Terenuri degradate destinate

Terenuri afectate gospodaririi

C Terenuri neproductive(stancarii, - 16.67 16.67

Terenuri scoase temporar din fond

D1 Transmise prin acte normative - - -

D2 Ocupatii si litigii - 34.02 34.02

Total ocol 3187.11 1696.09 4883.20

12.1. Studiul condițiilor staționale

- 101 – 200 m………………………………....……. 18,61 ha……….….………..- %

- 201 – 400 m…………………….……………..... 339,44 ha…………..……... 7 %

- 401 – 600 m……………………………....…..… 550,90ha……………….…..11 %

- 601 – 800 m ………………………….….…...… 1281,48 ha……….….....…..26 %

- 801 – 1000 m …………………………..……... 1954,54 ha …………..….….40 %

-1001–1200 m …………………………675,22 ha …………......….14 %

TOTAL………………………………...4883,2 ha…………...… 100 %

- par ial însorită ……………………………... 2671,08 ha…….…….….. 55 %

- umbrită ……………………………….…… ..581,30 ha………….……. 12 %

TOTAL………………………….….…… 4883,20 ha……….……. 100%