Atestat Ciorceri Dorut

Certificare A Competentelor Profesionale
Nivelul IV
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN IN SILVICULTURA SI EXPLOATARI
FORESTIERE
INDRUMATOR: Absolvent:
Prof. Ing. Maria Andreea Roman Ciorceri Dorut
Nasaud 2021
TEMA PROIECTULUI
Sa se elaboreze studiul privind depistarea, prevenirea si

combaterea daunatorilor forestieri din U.P.I.Cosbuc
Ocolul Silvic Somes Tibles
CUPRINS
ARGUMENT
Protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor constituie una din activitățile de bază a
deținătorilor de terenuri silvice, ce cuprinde un complex de acțiuni (analize, prognoze, metode,
tehnologii etc.) folosite în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a pădurilor, sporirii rezistenţei la
boli și dăunători a masivelor forestiere, a pepinierelor silvice, plantaţiilor, culturilor silvice,
produselor pădurii şi altor obiecte ale gospodăriilor silvice.
Actuala stare de sănătate a pădurilor reflectă gradul de stabilitate/instabilitate a
ecosistemelor forestiere, determinat de numeroşi factori naturali şi de modul de gospodărire a
pădurilor, care a favorizat în mare măsură acţiunea perturbatoare a acestora. În perioada de
referinţă principalele cauze, care au afectat sănătatea arboretelor, au fost factorii patologici,
evoluţia cărora se află în corelaţie cu variaţia condiţiilor de climă. Principalii factori dăunători
abiotici sunt: factorii climatici, starea termică a aerului, precipitaţiile, vântul, factori edafici,
starea termică a solului, apa din sol, factori atmosferici, poluarea, găuri în stratul de ozon,
factorul vânt, factorii atmosferici şi factorul vânt pot avea atât provenienţă naturală, cât şi
antropică. Mărimea efectelor nefavorabile ale dăunătorilor asupra vegetaţiei sunt în funcţie de
intensitatea şi întinderea lor. În complexul de luptă integrată este necesar ca o dată cunoscut
agentul dăunător, caracteristicile sale biologice, cât şi răspândirea lui, metodă de combatere
adoptată să fie corelată cu tipul de pădure şi cu ansamblul de măsuri silviculturale, biologice şi
chimice, care se impun pentru a păstra nealterat echilibrul ecologic şi mediul specific de viaţă.
Asigurarea stării de sănătate a pădurilor se efectuează de organele silvice de stat şi de către
deţinătorii de terenuri silvice prin realizarea măsurilor de prevenire a răspândirii şi de combatere
a focarelor de dăunători şi a bolilor de vegetaţie forestieră.
Prezentul studiu urmăreşte coordonarea lucrărilor de prevenire şi combatere a
principalilor dăunători care atacă culturi din cadrul U.P.I. Coșbuc în sensul descrierii acestora, a
prezentării localizării şi intensităţii atacurilor şi a precizării măsurilor de prevenire şi combatere
necesare pentru asigurarea unei stări fitosanitare optime a arboretelor.

CAPITOLUL I
SITUATIA TERITORIALA ADMINISTRATIVA
1.1. Elemente de identificare a proprietăţii
Prezentul amenajament silvic are ca obiect fondul forestier proprietate publică a comunei
Coşbuc, aflat în administrarea Ocolului Silvic Someş - Ţibleş, judeţul Bistriţa - Năsăud.
U.P. I Coşbuc este situată din punct de vedere geografic pe versanţii vestici ai Munţilor
Rodnei.
Ca drum principal de acces în zonă este Drumul Naţional 17C Salva – Telciu, situat la
circa 0.2 km faţă de parcela cea mai apropiată.
Suprafaţa fondului forestier studiat este de 1456,40 ha.
Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritorial administrative

Tabelul
1.1.1.
Denumire fost
Nr. Unitatea teritorial Suprafaţa
Judeţul O.S. Parcelele aferente
crt. administrativă [ha]
fost U.P.
O.S. Coşna
98-103 140,9
U.P. II Cucureasa
O.S. Sălăuţa
1-89, 137, 138, 200-202,
Bistriţa (Năsăud) 1041,7
1. U.P. I Coşbuc 298, 299
Năsăud U.P. VI Coşbuc
O.S. Sângeorz-
Băi
90-97 273,8
U.P. III Anieşul
Mic
Total - 1456,4
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare
În tabelul 1.2.1. se prezintă vecinătăţile, limitele şi hotarele Unităţii de Producţie I

Coşbuc pe trupuri de pădure.
Vecinătăţi, limite, hotare.
Tabelul 1.2.1.
Limite
Trupul Puncte cardinale Vecinãtãţi
Felul Denumirea
Nord Comuna Feldru Naturală Pârâul Cucureasa
CUCUREASA Sud Comuna Feldru Naturală Culme
Est Comuna Feldru Artificială Lizieră
Vest Comuna Feldru Naturală Pârâul lui Cristea
Nord Comuna Telciu Artificială Limita padurii

Comuna Salva
Sud Artificială Limita padurii
Pădure oraş Năsăud
COŞBUC
Est Comuna Salva Artificială Limita padurii
Vest Comuna Rebrişoara Artificială Limita padurii
Nord O.S. Borşa Artificială Lizieră

Pădure oraş Sângeorz-
Naturală Pârâu
Sud Băi
Artificială Limită parcelară
BUJDEE Comuna Salva
Est O.S. Sângeorz Artificială Lizieră
Vest O.S. Sângeorz Artificială Lizieră
Hotarele unităţii, constituite din culmi şi pâraie evidente, sunt stabile şi sunt materializate
în teren prin semne convenţionale, executate cu vopsea roşie pe arborii marginali şi prin borne de
hotar.
1.3. Principalele coordonate Stereo 70 ale fondului forestier in studiu

Cordonate Stereo 70 ale U.P. I Coşbuc
Tabelul 1.3.1.
Puncte Coordonate
Nr. Crt.
cardinale X Y
Trupul Bujdee
1 SV 474674,047 669882,152
2 NV 474674,047 672558,773
3 NE 477833,691 672558,773
4 SE 477833,691 669882,152
Trupul Cucureasa
5 SV 499646,729 656003,352
6 NV 499646,729 657973,592
7 NE 502763,086 657973,592
8 SE 502763,086 656003,352
Trupul Coşbuc
9 SV 450767,665 648861,407
10 NV 450767,665 656183,365
11 NE 458204,323 656183,365
12 SE 458204,323 648861,407
1.4.Trupurile de pădure (bazinetele) componente
U.P. I Coşbuc este constituit din 3 de trupuri de pădure. În tabelul 1.4.1 sunt prezentate
suprafaţa şi parcelele componente a trupului precum şi comuna în raza căreia se află.
Denumirea trupurilor (bazinetelor) şi suprafeţele pe care le deţin

Tabelul
1.4.1.
Nr. Denumirea Suprafaţ Teritoriul
Parcelele
crt bazinetului a Comunei/
componente
. (trupului) (ha) Oraş
1. Cucureasa 98-103 140,9 Coşna
1-26, 28-40, 42-46, 48-89, 137, 138, 200-202, 298,
2. Coşbuc 1041,7 Coşbuc
299
3. Bujdee 90-97 273,8 Maieru
TOTAL 1456,4 -
1.5. Administrarea fondului forestier.
1.5.1. Administrarea fondului forestier – domeniul public al statului
Nu este cazul.
1.5.2. Administrarea fondului forestier privat
La data amenajării, pădurile din cadrul U.P. I Coşbuc erau administrate de către Ocolul
Silvic Someş - Ţibleş, judeţul Bistriţa-Năsăud.
Controlul privind respectarea regimului silvic se face de catre Autoritatea publică pentru
silvicultură prin Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (I.T.R.S.V.) Suceava.
1.6. Terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier
Pe teritoriul unităţii studiate nu există vegetaţie forestieră în afara fondului forestier, la

actuala amenajare toate suprafeţele cu vegetaţie forestieră cu consistenţă ≥ 0,4 au fost incluse în
fond forestier.
CAP.2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Constituirea Unităţii de Producţie

Suprafaţa Unităţii de producţie este la a doua amenajare în forma actuală, amenajamentul
anterior expirând la data de 31.12.2014.
Constituirea unităţii de producţie în vederea amenajării a fost stabilită şi definitivată la
Conferinţa I-a de Amenajare care a avut loc în 24.04.2014.
Înainte de a fi puse în posesie către comuna Coşbuc, suprafeţele ce constituie actuala
Unitate de Producţie, au făcut parte din păduri retrocedate ce au aparţinut: U.P. II Cucureasa din
cadrul O.S. Coşna (parcelele 98-103), U.P. VI Coşbuc - O.S. Sălăuţa (parcelele 1-26, 28-40, 42-
46, 48-89, 137, 138, 200-202, 298, 299) şi U.P. III Anieşul Mic - O.S. Sângeorz-Băi (parcelele
90-97).
Denumire fost
Nr. Unitatea teritorial Suprafaţa
Judeţul O.S. Parcelele aferente
crt. administrativă [ha]
fost U.P.
O.S. Coşna
Coşna U.P. II 98-103 140,9
Cucureasa
O.S. Sălăuţa
1-26, 28-40, 42-46, 48-89, 137,
Bistriţa Coşbuc U.P. VI 1041,7
1. 138, 200-202, 298, 299
Năsăud Coşbuc
O.S.
Sângeorz-Băi
Maieru U.P. III
90-97 273,8
Anieşul Mic
Total - - - 1456,4
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
S-a menţinut parcelarul constituit la amenajările anterioare. Numerotarea parcelelor s-a

menţinut în cadrul U.P.-ului.
Numerotarea bornelor a rămas neschimbată, urmând ca evidenţa lor sa fie prezentată cu
menţionarea U.P.-ului de bază. În cazurile când s-au primit în proprietate doar cotă parte din
anumite parcele, caz în care noua limită a fost trasată de proprietar, cu acordul vecinilor de
proprietate, la extremităţile noilor limite parcelare au fost amplasate borne noi, care au fost bisate
de la bornele cele mai apropiate.
În interiorul parcelelor s-au constituit subparcele conform criteriilor prevăzute în normele
tehnice.
Subparcelarul vechi s-a păstrat în cea mai mare parte, schimbându-se doar acolo unde s-
au produs modificări ca urmare a lucrărilor efectuate de la amenajarea precedentă până în prezent
sau acolo unde au fost constatate diferenţieri de arboret nesesizate anterior. Subparcelele, în
cadrul fiecărei parcele, au fost numerotate cu litere majuscule în ordine alfabetică, înscrise după
numărul parcelelor, la distanţa de o literă, pentru păduri şi terenuri destinate împăduririi. În total
au fost evidenţiate 207 subparcele (unităţi amenajistice).
Limitele subparcelare au fost materializate în teren cu semne orizontale cu vopsea roşie,
iar la intersecţia lor sau la întâlnirea cu limite parcelare ori cu liziera (marginea pădurii) s-au
materializat prin inele cu vopsea roşie.
S-au respectat criteriile de constituire din normele tehnice.
Materializarea pe teren a parcelarului şi a bornelor s-a făcut de către proprietar prin
intermediul administratorului.
Evoluţia suprafeţelor medii parcelare şi subparcelare de la amenajarea precedentă la cea
actuală se prezintă în tabelul 2.2.1.1.
2.2.1 Mărimea parcelelor şi subparcelelor
Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra modificărilor care au apărut la constituirea

parcelarului şi subparcelarului la actuala amenajare, prezentăm în tabelul 2.2.1.1 situaţia
comparativă a unor indicatori faţă de amenajarea anterioară:
Mărimea parcelelor şi subparcelelor
Tabelul 2.2.1.1.
Parcele Subparcele
Anul amena
Suprafaţa (ha) Suprafaţa (ha)
jării Nr. Nr.
medie maximă minimă medie maximă minimă
2005 98 14,7 51,2 0,4 203 7,1 37,1 0,2
2015 107 13,61 57,9 0,4 207 7,04 44,8 0,1
Din datele prezentate în tabelul de mai sus putem observa că numarul parcelelor a
crescut, datorită primirii unor noi suprafeţe, la fel şi numărul subparcelelor a crescut, precum şi
suprafaţa maximă.
2.2.2. Situaţia bornelor
Au fost amplasate 329 borne amenajistice. Bornele amenajistice sunt cele de la

amenajarea anterioară, numerotarea acestora fiind aceeaşi ca în vechiul amenajament. Pe
suprafaţa amenajată au fost amplasate borne noi, pe liziera pădurii şi la intersecţia dintre lizieră şi
liniile parcelare. Bornele au fost materializate pe arborii martor. Recondiţionarea bornelor,
înlocuirea celor dispărute precum şi materializarea bornelor noi se va realiza de către personalul
Ocolului Silvic Someş - Ţibleş care administrează aceste păduri. Situaţia bornelor este prezentată
în tabelul 2.2.2.1.
Situaţia bornelor
Tabelul 2.2.2.1
Denumirea
Numărul Felul
trupului de Numerotarea bornelor
bornelor bornelor
pădure
Piatră
Cucureasa 69-77, 88, 92, 96-97, 109 14
cioplită
10, 42, 47, 69, 82-95, 97, 98, 100, 101, 104, 109, 110, 112-130, 132-
138, 144, 145, 147-160, 162, 163, 165, 167, 171-178, 183, 184, 186-
190, 194, 195, 197-203, 205, 206, 208-214, 217-223, 225-238, 241-
248, 250-259, 261, 262, 264, 265, 271-274, 276-286, 301, 302, 309- Piatră
Coşbuc 297
312, 315, 317-322, 325, 328-334, 337-342, 345, 346, 355-359, 361, cioplită
363, ,365, 366, 370, 371, 373-394, 396, 397, 399-406, 414-421, 423,
425, 426, 428, 429, 433, 436, 469-471, 474, 475, 477-479, 481-485,
490-495, 497-503, 505, 81b-84b, 86b-89b, 91b-93b, 96b, 97b
Piatră
Bujdee 260, 261, 263-276, 278, 282 18
cioplită
Total 329 -
Numerele de borne lipsă se regăsesc la fondul forestier predat conform Legii 18/1991 şi
Legii 1/2000 către alţi proprietari particulari.
Bornele sunt confecţionate din piatră cioplită. Majoritatea sunt în stare bună. Se impune
recondiţionarea şi întreţinerea lor periodică. În ceea ce priveşte numerotarea şi amplasarea
bornelor, s-a convenit că în această etapă în care procesul de retrocedare nu este deplin
definitivat, fiind posibile eventuale suplimentări de suprafaţă, schimburi etc. să se păstreze
numerotarea veche a bornelor (cu număr de U.P. vechi suprapus peste numărul bornei.
2.2.3. Corespondenţa între parcelarul precedent şi cel actual
Deoarece au intervenit modificări ale indicativelor unor parcele şi subparcele, se

prezintă în continuare corespondenţa lor în tabelul 2.2.3.1.
Corespondenţa între parcelarul vechi şi cel actual
Tabelul 2.2.3.1
u.a u.a. u.a u.a
suprafata suprafata u.a. vechi suprafata u.a. vechi
nou vechi nou nou
1A 4,00 1A 35 B 28,00 35 B 83 B 0,90 83 B
1B 11,10 1B 35 C 1,60 35 C 83 C 2,10 83 C+D+E
1C 28,10 1C 36 3,50 36 84 2,40 84
1M 0,30 1M 37 1,80 37 85 1,80 85
2A 11,90 2 38 7,10 38% 86 11,20 86
2M 0,70 15M2 39 5,30 39 87 4,10 87

3A 3,60 3 A+B 40 A 1,20 40 A 88 1,50 88
3B 0,60 16 B 40 B 9,20 40 B 89 A 3,60 89 A
3M 2,10 3M 40M 0,40 41M 89 B 2,10 89 B
4 8,20 4 42 0,40 42 89M 0,30 89M
5A 2,30 5A 43 5,00 43 90 A 14,30 90 A
5B 0,50 5B 44 8,10 44 90 B 12,70 90 B
6A 0,90 6A 45 5,60 45 90 C 24,20 90 C
6B 4,50 6B 46 5,10 46 91 A 4,50 91 A
6C 2,40 6C 48 13,60 47+48 91 B 10,80 91 B%+C
7 2,60 7 49 A 4,20 49 A 91 C 1,00 91 B%+D%
8A 3,50 8 A% 49 B 9,10 49 B 91 D 6,80 91 D%

8B 0,80 8B 49M 0,80 49M 92 A 17,50 92 A%
8C 0,20 8 A% 50 A 9,20 50 A+B+C 92 B 10,00 92 B%
8M1 0,50 8M1 50M 0,90 50M 92 C 1,20 92 C%
8M2 0,50 8M2 51 6,90 51 92 D 3,30 92 D%

92 A%+B%+C%+D
9A 14,70 9 A+B 52 0,50 52 92 E 1,80
%
9B 0,70 9C 53 8,40 53 92 F 5,60 92 F
10 A 18,60 10 A 54 4,30 54 93 A 12,00 93 A%
10 B 1,20 10 B 55 A 1,30 55 A 93 B 12,40 93 B%
11 21,10 11 55 B 30,00 55 B 93 C 2,00 93 C+B%
12 A 6,20 12 A 55 C 1,10 55 C 93 D 18,00 93 D
12 B 8,60 12 B 55 D 15,50 55 D 93 E 2,10 93 E
12 C 0,70 12 C 55V 0,30 55V 93 F 1,30 93 A%+B%
12M1 1,70 12M1 56 0,60 56 94 A 18,30 94 A
12M2 1,00 12M2 57 1,00 57 94 B 5,20 94 B
13 19,50 13 58 A 12,90 58 A 95 A 44,80 95 A+B
14 A 3,20 14 A 58 B 0,70 58 B 95 B 13,10 95 C
14 B 4,50 14 B% 59 26,30 59 96 A 15,50 96 A+N%
14 C 0,40 14 A% 60 24,60 60 96N 0,90 96N%
15 A 27,30 15 A% 61 33,10 61 97 14,50 97 A+B
15 B 1,30 15 B 62M 0,90 62M 98 1,20 98
15 C 6,70 15 C+A% 63 A 1,90 63 A 99 A 11,90 99 A
16 23,90 16 63M 0,10 63M 99 B 14,20 99 B
17 A 14,60 17 A 64 4,60 64 99 C 3,50 99 C
17 B 5,70 17 B 65 A 3,40 65 A 100 A 35,80 100 A

18 18,70 18 65 B 0,60 65 B 100 B 8,80 100 B
19 A 10,70 19 A%+E 65 C 1,00 65 C 101 A 5,60 101 A
19 B 5,50 19 B 66 1,90 66 101 B 7,10 101 B+C%
19 C 0,30 19 C 67 A 7,50 67 A 101 C 1,50 101 C%
19 D 6,70 19 D 67 B 1,40 67 B 101 D 2,70 101 D
19M 4,30 19M 67 C 1,70 67 C 102 A 4,40 102 A
20 21,50 20 68 2,80 68 102 B 8,00 102 B

21 A%+B
21 A 25,30 69 2,20 69 103 A 25,90 103 A
%
21 B%+A
21 B 1,70 70M 1,40 70M 103 B 1,80 103 B
%
71
21 C 5,30 21 C 71 A 6,40 103 C 8,50 103 C
A+B+C+D+E+F
21 D 0,20 21 B% 71M1 0,10 71M1 137 0,40 137
21M 0,40 21M 71M2 0,20 71M2 138 1,60 138
22 A 8,50 22 A 72 A 0,50 72 A 200 1,50 100
22 B 1,20 22 B 72M 0,60 72M 201 0,80 101
22 C 25,10 22 C 73 4,70 73 202 2,60 102
23 A 6,30 23 A 74 5,40 74 298 1,00 98
23 B 18,20 23 B 75 A 25,00 75 A 299 0,90 99
23M 1,30 23M 75V 0,90 89V
24 1,20 38 75 B 1,60 75 B%
25 1,80 39% 76 A 4,80 76 A
26 A 13,40 26 A 76 B 4,50 76 B
26 B 10,70 26 B 76 C 23,40 76 C
26 C 7,80 26 C 76 D 4,40 76 B%+D
26M1 0,50 26M1 77 A 7,60 77 A
26M2 0,70 26M2 77 B 36,50 77 B+C
28 0,60 28 77M 0,50 77M
29 1,00 29 78 A 18,20 78 A
31 17,60 44 78 B 0,30 78 B
30 0,60 30 79 0,80 79
32 A 6,80 32 A 80 6,80 80
32M 1,70 32M 81 0,70 81
33 0,70 46 82 4,10 82
34 19,60 34 83 A 7,80 83 A+%96 A
35 A 1,30 35 A
2.3. Planuri de bazã utilizate. Ridicãri în plan folosite pentru reambularea

planurilor de bazã
2.3.1. Planuri de bazã utilizate
Ca material cartografic, la actuala reamenajare s-au utilizat planuri aerofotogrametrice cu

curbe de nivel, foi volante şi zincate, la scara 1:5.000 după situaţia redată în tabelul 2.3.1.1.
Tabelul 2.3.1.1
Nr. crt. Planuri de bază
1. L-35-13-D-d-1,2,3,4;
2. L-35-13-D-d-C-2,4;
3. L-35-14-D-b-2,4;
4. L-35-14-C-c-1-I;
5. L-35-14-C-a-3-I;
6. L-35-14-A-D-1,2,3,4.
S-a utilizat baza cartografică de la amenajarea precedentă.
2.3.2. Ridicãri în plan folosite pentru reambularea planurilor de bazã
La amenajarea actuală s-au folosit aceleaşi planuri utilizate la amenajarea precedentă,

acestea fiind echipate cu parcelar, subparcelar, căi de transport şi alte detalii de interes
amenajistic.
Detaliile amenajistice noi apărute în perioada de aplicare a amenajamentului anterior au
fost ridicate în plan cu ajutorul tehnologiei GPS şi transpuse pe planuri topografice, menţionate
la capitolul 2.3.1. S-au măsurat 12,1 km. Suprafaţa U.P. I Coşbuc s-a determinat analitic.
2.4. Suprafaţa fondului forestier
2.4.1. Determinarea suprafeţelor
Suprafaţa fondului forestier este cea pusă în posesie proprietarului prin documentele de
proprietate. Aceasta a fost determinată de organele de cadastru şi preluate integral. Acolo unde
au intervenit modificări ale vechiului parcelar şi subparcelar după echiparea planurilor de bază
cu noile detalii amenajistice s-a trecut la determinarea suprafeţelor prin procedee matematice şi
grafice. La parcelele şi subparcelele cu modificări de limită, suprafaţa a fost determinată astfel
încât suma suprafeţei parcelelor şi subparcelelor să se închidă pe suprafaţa trupurilor de pădure,
în cadrul toleranţelor admise.
Suprafaţa unităţii de producţie la actuala amenajare este de 1456,4 ha.
2.4.2 Utilizarea fondului forestier
Fondul forestier, care face obiectul amenajamentului U.P. I Coşbuc, are suprafaţa totală
de 1456,4 ha.
Repartiţia fondului forestier pe categorii de folosinţă se prezintă astfel:
A. Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi – 1432,4 ha, din care:
 terenuri acoperite cu pădure…………………………………… 1426,4 ha;
 clasă de regenerare.............................................................................6 ha.
B. Terenuri afectate gospodăririi silvice – 1,2 ha din care:

 linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului........................1,2 ha;
C. Terenuri neproductive – 0,9 ha din care:

 terenuri neproductive (stâncării, abrupturi)…..................................0,9 ha.
D. Terenuri scose temporar din fondul forestier – 21,9 ha din care:
 ocupaţii şi litigii…..........................................................................21,9 ha.
Situaţia terenurilor după natura de folosinţă

Tabelul 2.4.2.1
Suprafaţa-ha-
Nr.
Simbol Categoriade folosinţă Total: din
crt. Gr. I Gr. II
care
1. P Fond forestier total 1456,4 778,7 653,7
1.1 P.D. Terenuri acoperite cu pădure 1426,4 773,9 652,5
1.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură - - -
Terenuri care servesc nevoilor de producţie
1.3 P.S. 1,2 - -
silvică
Terenuri care servesc nevoilor de administraţie
1.4 P.A. - - -
forestieră
1.5 P.I. Terenuri afectate împăduririi 6 4,8 1,2
1.6 P.N. Terenuri neproductive 0,9 - -
Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi
1.7 P.T. 21,9 - -
neprimite
1.8 P.O. Ocupaţii şi litigii 21,9 - -
2.4.3. Tabelul 1E
U.P. I COŞBUC
O.S. SOMEŞ - ŢIBLEŞ
Scopul Modificări în suprafata Scoateri temporare

Documentul de aprobare*
modificăr fondului forestier din fondul forestier
ii
efectuate,
denumire
a
unitătii
de la care Unitătile Defrişări Semnă
N provine amena- fără tura
r terenul Difere scoatere şefului
Felul Su-
sau jistice Intră nţe de Data
c docum Sold praf Ter din Ocolul
Num Data ri supraf repri
rt en- beneficia (ha) a-ta men fondul ui
ăr (ha) aţă mirii
tului rul (ha) forestier Silvic
scoaterii (ha)
definitive
ori
temporar
e din
fondul
forestier
Amenajament precedent
1 T.P. 174 2002 Reconstit 100 - 100
uirea 13B,C,D
. ,M1, 15- 2,6 2,6
dreptului
de 28, 29A,
proprietat 30B,C,
e în baza 31%, 33-
legilor 84, 89-
18/1991, 96,
169/1997 217%,
şi 1/2000 123-125,
135-136
Reconstit 55B%,
uirea 56B%,
dreptului 63B%,
de 64B%,
2 proprietat 69B%, 273, 127
P.V. 8 2000 e în baza
-
. 70B%, 8 6,4
legilor 72A%,
18/1991, 72C,
169/1997 73C,D,E
şi 1/2000 ,F, 75-79
Reconstit
uirea 40B%,
dreptului 41-44B,
de 45A%,
3 proprietat 45B%, 142, 141
P.V. 130 2000 e în baza 45C -
. 3 8,7
legilor
18/1991,
169/1997
şi 1/2000
Diferenţe
de -
suprafaţă
rezultate
în urma 144
determin
+25,0
3,7
ării pe
cale
analitică
a acesteia
Sold amenajarea precedentă 1443,7 ha
Amenajament actual
Reconstit
15M2,
uirea
16B, 38,
dreptului
39%, 44,
de
46, 89V,
1 22.10.2 proprietat 148
.
P.V. 2220 e în baza
96A, 98, 37,7 -
009 99, 100, 1,4
legilor
101,
18/1991,
102,
169/1997
137, 138
şi 1/2000
Diferenţe
de
suprafaţă
rezultate
în urma 145
determin
- - -25,0
6,4
ării pe
cale
analitică
a acesteia
Suprafaţa la amenajarea actuală 1456,4
U.P. I COŞBUC
O.S. SOMEŞ - ŢIBLEŞ
Documentul de Scopul Modificări în suprafaţa Scoateri temporare din fondul
aprobare modificării fondului forestier forestier Defrisari
efectuate, fara
Scoateri
denumirea scoatere
definitive
unităţii de la Supra- din
U.a. Intrãri din SOLD
N care provine faţa fondul Semnãtura
/ fondul
r terenul sau forestier şefului
Felul U.P. forestier
cr beneficiarul Data Ocolului
docu- Nr. Data Termen
t scoaterii reprimirii silvic
mentului
definitive
ori ha. ha. ha. ha. ha.
temporare
din fondul
forestier
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători

Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
Tabelul 2.4.4.1.
U.P. I ALTI
FF DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL
Coşbuc DETINATORI
FONDUL FORESTIER - TOTAL (P) 1456,4 1456,4 -
1 TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD) 1426,4 1426,4 -

101 RASINOASE (PDR) 556,75 556,75 -
102 FOIOASE (PDF) 869,65 869,65 -
103 RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS) - - -
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE
2 (PC) - - -
CULTURA
201 PEPINIERE (PCP) - - -
202 PLANTAJE (PCJ) - - -
203 COLECTII DENDROLOGICE (PCD) - - -
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE
3 (PS) 1,2 1,2 -
PRODUCTIE SILVIC
301 ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ) - - -
302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 1,2 1,2 -
303 APE CURGATOARE (PSR) - - -
304 APE STATATOARE (PSL) - - -
305 PASTRAVARII (PSP) - - -
306 FAZANERII (PSF) - - -
307 CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB) - - -
308 CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD) - - -
309 PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU) - - -
310 ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI) - - -
311 SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA) - - -
312 USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS) - - -
313 CIUPERCARII (PSC) - - -
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM.
4 (PA) - - -
FORESTIERA
SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS.
401 (PAS) - - -
SILVIC
402 CAI FERATE FORESTIERE (PAF) - - -
403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD) - - -
404 LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP) - - -
405 DEPOZITE FORESTIERE (PAZ) - - -
406 DIGURI (PAG) - - -
407 CANALE (PAC) - - -
408 ALTE TERENURI (PAA) - - -
5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI) 6 6 -
501 CLASA DE REGENERARE (PIR) 6 6 -
TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F.
502 (PIF) - - -
FORESTIER
6 TERENURI NEPRODUCTIVE (PN) 0,9 0,9 -
601 STANCARII, ABRUPTURI (PNS) 0,9 0,9 -
602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP) - - -
603 NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN) - - -
604 RAPE - RAVENE (PNR) - - -
605 SARATURI CU CRUSTA (PNC) - - -
(PNM
606 MOCIRLE - SMARCURI - - -
)
607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG) - - -
701 FASIE FRONTIERA (PF) - - -
TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F.
801 (PT) 21,9 21,9 -
FORESTIER SI NEREP
2.4.5 . Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii

Tabelul 2.4.5.1.
NR. U.P. I
DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL ALTI
CRT. Coşbuc
1 FONDUL FORESTIER TOTAL (RIND 2+33) 1456,4 -

2 S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) 1426,4 -
3 RASINOASE 556,75 -
4 MOLID 546,7 -
5 - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI 226,1 -

6 BRAD 8,66 -
7 DUGLAS 0 -
8 LARICE 0,51 -
9 PINI 0 -
(RIND
10 FOIOASE 869,65 -
11+12+15+21)
11 FAG 782,08 -
12 STEJARI 0,39 -
13 - PEDUNCULAT 0 -
14 - GORUN 0,39 -
15 DIVERSE SPECII TARI 85,59 -
16 - SALCAM 0,43 -
17 - PALTIN 2,27 -
18 - FRASIN 0 -
19 - CIRES 0 -
20 - NUC 0 -
21 DIVERSE SPECII MOI 1,59 -
22 - TEI 0 -
23 - PLOPI 0 -
24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 0 -
25 - SALCII 0 -
- DIN CARE IN LUNCA SI DELTA

26 0 -
DUNARII
33 A L T E T E R E N U R I TOTAL 30 -
TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR

34 0 -
DE CULTURA SILVICA
35 1,2 -
DE PRODUCTIE SILVICA
36 0 -
DE ADMINISTRATIE FORESTIERA
37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI 6 -
38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE 6 -
39 TERENURI NEPRODUCTIVE 0,9 -
40 FASIE FRONTIERA 0 -
TERENURI SCOASE TEMPORAR

41 21,9 -
DIN FONDUL FORESTIER
2.5. Enclave
Pe cuprinsul fondului forestier al U.P. I Coşbuc au fost identificate 52 enclave. Acestea

reprezintă fânaţ şi fond forestier aparţinând persoanelor fizice, suprafaţa enclavelor însumează
142,3 ha.
Situaţia enclavelor
Tabelul 2.5.1
Anul amenajării
2005 2015 Parcele limitrofe
Nr. crt. Suprafaţa (ha) Nr. crt. Suprafaţa (ha) Folosinţă
E1 0,2 E1 0,2 Păşune 1
E2 0,1 E2 0,1 Păşune 1
E4 1,0 E4 1,0 Păşune 1
E5 9,7 E5 9,7 Păşune 1, 85
E6 8,2 E6 8,2 Păşune 1, 87
E7 0,7 E7 0,7 Păşune 1
E8 1,0 E8 1,0 Păşune 1, 86
E9 1,8 E9 1,8 Păşune 1, 86
E10 1,9 E10 1,9 Păşune 1, 86
E11 1,4 E11 1,4 Păşune 2
E12 4,4 E12 4,4 Păşune 11, 15
E13 0,4 E13 0,4 Păşune 13, 18, 19
E14 1,1 E14 1,1 Păşune 18, 19
E15 0,2 E15 0,2 Păşune 20
E16 0,2 E16 0,2 Păşune 20
E17 1,5 E17 1,5 Păşune 20
E18 0,2 E18 0,2 Păşune 20
E19 0,3 E19 0,3 Păşune 20
E20 17,8 E20 17,8 Păşune 22, 23
E21 4,8 E21 4,8 Păşune 22, 23
E22 0,8 E22 0,8 Păşune 26
E23 5,5 E23 5,5 Păşune 26
E24 0,3 E24 0,3 Păşune 26
E25 2,1 E25 2,1 Păşune 35
E26 1,3 E26 1,3 Păşune 32
E27 0,6 E27 0,6 Păşune 50
E28 0,4 E28 0,4 Păşune 44
E30 0,4 E30 0,4 Păşune 51
E31 1,7 E31 1,7 Păşune 76
E32 0,2 E32 0,2 Păşune 76
E33 2,2 E33 2,2 Păşune Proprietăţi particulare
E34 0,4 E34 0,4 Păşune 20
E35 0,4 E35 0,4 Păşune 26
E36 2,4 E36 2,4 Păşune 31
E37 0,3 E37 0,3 Păşune 44
E38 14,1 E38 14,1 Păşune 44
E39 0,1 E39 0,1 Păşune 75
E40 0,8 E40 0,8 Păşune 11
E42 0,6 E42 0,6 Păşune 10
E44 1,7 E44 1,7 Păşune 19
E45 1,4 E45 1,4 Păşune 20
E46 1,4 E46 1,4 Păşune 39
E47 0,5 E47 0,5 Păşune 26
E49 1,9 E49 1,9 Păşune 35, 46
E50 0,2 E50 0,2 Păşune 49
E51 0,3 E51 0,3 Păşune 75
E52 0,4 E52 0,4 Păşune 75
E53 27,2 E53 27,2 Păşune 76, 77
Total U.P. 142,3 142,3 - -
2.6. Organizarea administrativã (districte, brigãzi, cantoane)
Administrarea pădurilor din U.P. I Coşbuc este realizată la data amenajării de Ocolul
silvic Someş - Ţibleş, judeţul Bistriţa-Năsăud.
Arondarea pe districte şi cantoane este prezentată în tabelul 2.6.1.
Arondarea pe districte şi cantoane
Tabelul 2.6.1
Districtul
Ocolul Cantonul Suprafaţa
(brigada) Parcele componente
Silvic
Nr. Denumirea Nr. Denumirea ha %
Someş III Salva 9 Coşbuc 3-26;28-40, 42-49, 84-89, 137, 601
Ţibleş 138
1 Valea
50-68, 75-83, 200-202, 298, 299 363,1
0 Fântânii
1
Salva 1,2 56,1
1
1
V Năsăud Lusca 69-74 21,5
4
2
VI Anieş Anieş mic 90-97 273,8
3
2
VII Coşna Cucureasa 98-103 140,9
8
Total U.P. I Coşbuc 1456,4 100
2.7. Ocupaţii şi litigii
În cadrul U.P. I Coşbuc au fost identificate 21,9 ha de teren ocupate ilegal, u.a.-
urile 1M 2M 3M 8M1 8M2 12M1 12M2 19M 21M 23M 26M1 26M2 32M 40M
49M 50M 62M 63M 70M 71M1 71M2 72M 77M şi 89M, acestea sunt în majoritate
livezi şi fâneţe. Litigiile sunt preluate din amenajamentele anterioare.
Pe viitor aceste litigii vor trebui să fie soluţionate.
CAP.3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la
intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1 Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul

1948
Pădurile comunei Coşbuc au făcut parte, înainte de a fi primite în proprietate, din

următoarele U.P.-uri: U.P. VI Coşbuc, O.S. Sălăuţa, U.P. III Anieşul Mic, O.S. Sângeorz Băi,
jud. Bistriţa Năsăud şi U.P. II Cucureasa din O.S. Coşna, jud. Suceava. Gospodărirea acestor
păduri s-a făcut pe baza unor amenajamente sumare întocmite pe proprietăţi sau pe baza
regulamentelor de exploatare conform Codului Silvic.
Aceste păduri aparţineau persoanelor juridice (comune, scoli, biserici) sau persoanelor
particulare din localităţile învecinate.
Proprietarii pădurilor nu respectau întru totul regulamentele impuse de autorităţile silvice,
întrucât câştigurile imediate erau foarte motivante.
Ca metodă de exploatare se aplicau tăierile rase, vizând în principal, obţinerea lemnului
de foc. Regenerarea se făcea în mare parte din lăstari însă rezultatele erau foarte slabe datorită
păşunatului intens.
În anul 1948 pădurile au trecut în proprietatea statului prin actul naţionalizării. Primul
amenajament unitar a fost întocmit în anul 1951.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în

vigoare a amenajamentului expirat
După naţionalizarea din anul 1948 pădurile au trecut în totalitate în proprietatea statului,
fiind gospodărite de către Ocolul Silvic Coşna, O.S. Sălăuţa şi O.S. Sângeorz-Băi. În anul 1951
s-a întocmit primul amenajament silvic, pentru asigurarea funcţiilor de producţie şi protecţie, în
condiţiile asigurării continuităţii producţiei de masă lemnoasă.
Începând cu anul 1951 pentru pădurile aparţinând Comunei Coşbuc s-au adoptat
următoarele baze de amenajare:
-regimul codru;
-exploatabilitatea tehnică, urmărindu-se realizarea de sortimente de lemn gros şi
cherestea;
-compoziţia ţel s-a modificat de la o etapă la alta în raport cu politica forestieră a etapei
respective;
-tratamentul tăierilor progresive, combinate şi succesive.
La fiecare amenajare a fost constituită subunitatea de gospodărire de tip “A”, care include
arboretele destinate să producă arbori groşi, de calitate superioară pentru lemn de cherestea.
Actualul amenajament silvic este al doilea care se întocmeşte strict pentru fondul forestier
proprietate publică a comunei Coşbuc.
3.1.2.1 Evoluţia bazelor de amenajare

Bazele de amenajare adoptate până la amenajarea anterioară
Tabelul 3.1.2.1.1
Suprafaţa U.P. Exploata-
Subunităţi de gospodărire
Anul [ha] bilitatea
Ciclu
amena- Vârsta
Grupa [ani] Compoziţia
jării Totală Denumire Suprafaţa % medie a Tratamente
I ţel
exploata.
„A”- codru 4 T.
regulat 7 progressive
660,4 tehnică
110 T.
106
succesive
“M”- T. rase 34FA
conservare 35MO 4GO
2005 1443,7 1165,6 3 de T. de
deosebită 497,3 - 16DR
5 protecţie conservare 11DT
„E” – 258,5
protecţie 1 - - -
absolută 8
A”- codru T.
regulat 4 progressive
tehnică
652,5 6 T.
106
succesive
“M”- T. rase 47FA
conservare 3 T. de 16MO
2015 1456,4 778,7 519,6 de protecţie 110
deosebită 6 conservare 19DT 11TE
5BR 2DR
„E” – 254,3 1 - -
protecţie 8
absolută
O evoluţie a a bazelor de amenajare nu se poate realiza deoarece arboretele care au
format U.B. I Coşbuc au făcut parte din trei U.P.-uri diferite din cadrul a trei ocoale silvice până
la amenajarea din 2005. La actuala amenajare pădurile care formează U.P. I Coşbuc diferă cu
12,7 ha faţă de cele din 2005, deoarece au suferit mici modificări de suprafaţă prin primirea unor
noi suprafeţe de 37,7 ha precum şi diferenţe rezultate în urma determinărilor pe cale analitică
(25,0 ha).
În tabelul de mai sus sunt prezentate informativ bazele de amenajare de la amenajarea din
2005 şi cele de la actuala amenajare. Se poate observa că vârsta medie a exploatabilităţii a rămas
la 106 ani, tratamentele începute au fost menţinute şi la această reamenajare, ciclu este de 110
ani ca la amenajarea precedentă.
3.1.2.2 Evoluţia reglementării producţiei
O analiză pertinentă a evoluţiei reglementării producţiei strict pentru pădurile care aparţin
U.P. I Coşbuc în perioada 1950-2014 este imposibil de realizat deoarece, după cum am mai
precizat anterior, aceste păduri au făcut parte din trei unităţi de producţie din cadru a trei ocoale
silvice, iar analiza datelor la nivelul fiecăreia dintre cele cinci unităţi este irelevantă.
3.2 Analiza critică a aplicarii prevederilor amenajamentului precedent
Bazele de amenajare stabilite de amenajamentul din 2005 sunt cele prezentate în tabelul
3.1.2.1.1. Faţã de amenajarea din 2005, unitatea de producţie şi-a mentinut limitele teritoriale.
Reglementarea procesului de producţie s-a fãcut în cadrul unei subunitãţi de codru regulat
(S.U.P. A), suprafaţa acesteia fiind de 652,5 ha. Arboretele cãrora li s-au atribuit funcţii speciale
de protecţie au fost incluse într-o subunitate de protecţie şi anume S.U.P. M - pãduri supuse
regimului de conservare deosebitã, suprafaţa în cauzã fiind de 519,6 ha, iar arboretele cu funcţie
de protecţie integrală au fost incluse în subunitatea de tip S.U.P. E – 254,3 ha (păduri incluse in
Parcul Naţional Munţii Rodnei, ROSCI 0125 şi ROSPA 0085). Bazele de amenajare pentru
subunitatea de codru regulat au fost: regimul codru, tratamentul tãierilor progresive, succesive şi
rase, exploatabilitatea tehnicã şi un ciclu de 110 ani.
Analiza criticã a aplicãrii

amenajamentului expirat
Ta
belul 3.2.1.
A P De Produs Tãieri Ind Ind.
Tãieri
nu Împã ga Accide e Accide de . creş
Curãţiri Rãrituri de
l R d.ha/ j ntale II princip ntale I conser reco t.
igienã
a an ha ale vare lt. cure
m % / ha m 3
ha m 3
ha m ha m 3
ha m ha m ha m m /a
3
ntã
3
3
/ 3
/ 3
/
/ / / /a / / /a / / / /
a a a
j an an an an n an an n an an a an n/ha m /an/
3
n n n
n ha
6
0, 3, 25 64 8, 18 1, 3 68
P 3,6 34 - - - - 5 3,3 7,1
1 7 ,1 5 5 00 2 3 3
20 0
05 12 18 1 3
11 72
R 0,36 - - - ,1 - - ,3 - 0 - - - 3 - -
8 3
1 4 4 5
36 60 5
20 1, 3, 12 6, 13 2, 7
p 1,62 15 ,1 - - - - 7, 0 3,1 7,2
15 72 79 50 27 00 74 4
5 2 4
În tabelul 3.2.1. sunt prezentate propunerile şi realizările vechiului amenajament dar şi

propunerile actualului amenajament, situaţia pe volume de recoltat, suprafaţa acestora şi
suprafaţa de împădurit pentru 2015-2024 se prezintă astfel:
 împăduriri – 1,62 ha/an;
 degajări – 1,72 ha/an;
 curăţiri – 15 m /an de pe o suprafaţă de 3,79 ha/an;
3
 rărituri – 1250 m /an de pe o suprafaţă de 36,15 ha/an;

3
 produse principale – 1300 m /an de pe o suprafaţă de 6,27 ha/an;

3
 tăieri de conservare – 74 m /an de pe o suprafaţă de 2,74 ha/an;

3
 igienă – 504 m /an de pe o suprafaţă de 607,2 ha/an.

3
În decursul acestui deceniu administratorul fondului forestier al U.P. I Coşbuc trebuie să

opereze realizările pentru volumele extrase pentru fiecare lucrare dar şi suprafeţele parcurse cu
aceste lucrări.
Dinamica procesului de regenerare naturală în ultimul deceniu de

aplicare a amenajamentului
Tabelul 3.2.2.
U. Sup Elemente de caracterizare a arboretelor şi seminţişului utilizabil Tratam Nr. Lucr
A. ra entul de ă ri
faţa Amenajamentul din anul 2005 Amenajamentul din anul 2015 inte de
[ha Seminţiş Seminţiş rv. împ
] Arboret matur Arboret matur ă d.
utilizabil utilizabil
Vâ r Comp Con Comp Su Su Vâ r Comp Con Comp Su Su
sta oziţia sis- oziţia pr. pr. sta oziţia sis- oziţia pr. pr.
[ani tenţ [ha [% [ani tenţ [ha [%
] a ] ] ] a ] ]
7FA
14 1,0
3,6 85 10FA 0,4 10FA 0,3 15 2CA 0,9 - - - Cură ţiri - -
A 8
1DM
T.SUCC
ESIVE
15 0,2 0,3 (dezv,d
1,3 130 10FA 0,5 10FA 0,2 140 10FA 0,5 10FA 0,3 2 0,78
B 6 9 ef),
împă du
riri
6FA
15 8FA 3,3 1CA
6,7 130 10FA 0,5 0,5 15 1 - - - Cură ţiri - -
C 2PAM 5 2DT
1DM
T.progr
esive
23 9FA 2,5 7FA 3,1 (racord
6,3 90 0,4 10FA 0,4 70 10FA 0,2 0,5 1 1,89
A 1CA 2 3CA 5 are)
împă du
riri
T.SUCC
ESIVE
0,0 0,1 (dezv,d
30 0,6 160 10FA 0,5 10FA 0,1 170 10FA 0,5 10FA 0,3 2 0,24
6 8 ef),
împă du
riri
T.SUCC
ESIVE
40 0,2 0,3 (dezv,d
1,2 80 10FA 0,4 10FA 0,2 90 10FA 0,5 10FA 0,3 2 0,72
A 4 6 ef),
împă du
riri
T.SUCC
ESIVE
(insam,
1,6 1,1
45 5,6 150 10FA 0,6 10FA 0,3 160 10FA 0,7 10FA 0,2 dezv.) 2 -
8 2
Îngrij.
seminţi
sului
T.SUCC
ESIVE
(insam,
1,5 1,0
46 5,1 150 10FA 0,6 10FA 0,3 160 10FA 0,8 10FA 0,2 dezv.) 2 -
3 2
Îngrij.
seminţi
sului
0,3 T.
47 1,1 95 10FA 0,5 10FA 0,3 85 10FA 0,7 - - - - -
3 igienă
T.SUCC
ESIVE
76 0,8 (dezv,d
8,5 130 10FA 0,3 10FA 0,1 140 10FA 0,5 10FA 1,8 0,4 2 1,8
B 5 ef),
împă du
riri
T.
Progres
ive (p.
99 14, 8FA 8,5 6FA 8,5 lumină
155 0,4 10FA 0,6 165 0,4 10FA 0,6 2 4,26
B 2 2MO 2 4MO 2 ,racord
are),
împă du
riri
10 8,8 155 0,4 0,7 15 0,8 - - - Cură ţiri - -
7FA 9FA 6,1 9FA
0
3MO 1MO 6 1DR
B
8FA 4,0 6FA Îngrijir
10
2MO 2 4MO ea
1 6,7 155 0,5 10FA 0,6 15 0,8 - - - - -
culturil
B
or
9FA 8FA 6FA Îngrijir
10
1MO 2MO 4MO ea
2 8 155 0,4 4,8 0,6 15 0,8 - - - - -
culturil
B
or
Îngrijir
ea
10 6MO
9MO 0,3 culturil
3 1,8 155 0,5 3FA 0,2 5 10MO 0,7 - - - - 0,36
1FA 6 or,
B 1BR
complet
ă ri
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor

3.3.1. Evoluţia structurii pãdurilor
Structura pãdurilor pe clase de vârstã

Tabelul 3.3.1.1.
Supraf Clase de vârstã - ha/%

Anul
I II III IV V VI Vârsta
F.F. VII medie
amj (1- (21- (41- (61- (81- (101- (>120)
ha/%
20) 40) 60) 80) 100) 120)
1416,2 115,9 390,9 297,2 297,3 94,4 12,3 208,2
2005 64
100 8 27 21 21 7 1 15
1426,4 47,9 356,1 200,8 460,5 205,3 1 154,8
2015 70
100 3 25 14 32 15 11
În ceea ce priveşte clasele de vârstă, se observă un dezechilibru; clasa I de vârstă este cea
mai mică (3%), iar clasa a IV-a de vârstă este cea mai mare (32%).
Posibilitatea de echilibrare a claselor de vârstă pe termen scurt rămâne destul de redusă
dacă se respectă principiul continuităţii.
Situaţia evoluţiei compoziţiei arboretelor este prezentatã în tabelul urmãtor:
Compoziţia arboretelor
Tabelul 3.3.1.2.
Anul amenaj. Suprafaţa SPECII - %
U.P.
Ha/% FA MO CA PAM BR DT DM DR ME LA
1416,2 790,6 561,4 26,3 11,6 11,2 9,5 6,0 - - -
2005
100 56 39 2 1 1 1 - - - -
57,7 18,3
1426,4 782,08 546,7 2,27 8,66 1,59 0,88 7,58 0,51
2015 9 4
100 55 38 4 - 1 1 - - 1 -
Din tabelul de mai sus se poate observa că proporţia cea mai mare o are fagul (55%),
urmat de molid (38%), celelalte specii au proporţii reduse.
Structura claselor de producţie este prezentatã în tabelul urmãtor:
Structura claselor de producţie

Tabelul 3.3.1.3.
Clasa de producţie
Anul Supraf U.P. I II III IV V Cl.prod.
amenaj Ha / % med.
ha % ha % ha % ha % ha % medie
1416,2/10 2
2005 5,6 - 120,8 9 912,2 64 336,7 40,9 3 3,2
0 4
1426,4/10 118,6 2
2015 - - 8 877,19 62 386,47 44,07 3 3,2
0 7 7
Se constatã cã majoritatea arboretelor din cuprinsul unitãţii de producţie sunt de

productivitate superioarã şi mijlocie (70%), iar cele de productivitate inferioară ocupă 30%.
Evoluţia densitãţii arboretelor este prezentatã în tabelul 3.3.1.4.
Densitatea arboretelor
Tabelul 3.3.1.4.
Anul amenajări Suprafaţa pe categorii de consistenţã Consistenţa
Supraf
ha/% 0.1 – 0.3 0.4 – 0.6 0.7 – 1.0 medie
1416,2 68,0 166,1 1182,1
2005 0,77
100 5 12 83
1426,4 8,2 99,9 1318,3
2015 0,77
100 1 7 92
Analizând structura densităţi arboretelor se poate spune că cea mai mare parte a
arboretelor au consistenţe peste 0.7 (92%), iar consistenţa medie este de 0.77, mai redusă de cât
cea normală.
Având în vedere rezultatele bune obţinute prin aplicarea tratamentului tăierilor progresive
se recomandă aplicarea acestui tratament în toate arboretele de amestec. Referitor la perioada de
regenerare este bine de adoptat perioade de regenerare de 25 până la 30 de ani, deoarece în acest
mod se pot obţine structuri neuniforme cu rezistenţă ridicată la vânt şi zăpadă.
Subliniem că, datorită vitalităţii ridicate a arboretelor, este foarte important ca toată gama
de lucrări de îngrijire şi conducere să fie executate la timp şi pe toată suprafaţa. Intensităţile
moderate adoptate până în prezent la lucrările executate au dat rezultate bune, fapt ce recomandă
adoptarea acestor intensităţi şi în perspectivă.
Referitor la restabilirea proporţiilor optime, amenajamentul actual va prevedea măsuri de
conducere a fiecărui arboret către compoziţiile ţel recomandate de grupele ecologice în care
acestea sunt încadrate.
Referitor la accesibilitate, precizăm că lungimea reţelei de drumuri ar corespunde unui
nivel de accesibilitate nesatisfăcător, dar prin acest amenajament au fost propuse patru drumuri
noi care ar ridica nivelul accesibilităţii la 96%.
CAP.4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
Studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere are ca scop fundamentarea măsurilor de

gospodărire. La întocmirea lui se au în vedere toate informaţiile culese în fazele de documentare
şi de teren. El este elaborat conform normelor tehnice în vigoare.
Culegerea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu prevederile “Normelor tehnice
pentru amenajarea pădurilor - 1986” completate cu prevederile din "Norme tehnice pentru
amenajarea pădurilor - ediţia 2000". Motivaţia constă în faptul că la data elaborării Normelor
tehnice din 2000 nu a putut fi surprinsă întreaga problematică legată de modul de abordare a
diferitelor forme de proprietate şi a impactului divizării proprietăţii asupra modului de organizare
a producţiei. De aceea, anumite aspecte au fost tratate după caz, în conformitate cu prevederile
din ediţia 1986 a Normelor tehnice iar altele după ediţia din 2000. Subliniem faptul că această
abordare se referă la anumite aspecte de detaliu (ex. mod de structurare a capitolelor din
amenajament, moduri de codificare a anumitor funcţii sau urgenţe de regenerare, etc.) care nu
au implicaţii asupra problemelor fundamentale ale procesului de gospodărire cum ar fi
stabilirea bazelor de amenajare, a posibilităţii etc.
Elementele de caracterizare a arboretului s-au determinat prin măsurători (diametru
mediu, înălţime medie) şi apreciere (compoziţie, consistenţă, vitalitate, provenienţă, elagaj, etc.),
prin amplasarea în arborete de pieţe de probă în care au fost măsurate atât diametrul arborilor, cât
şi înălţimea pentru arborii cu diametre apropiate de diametrul mediu. Vârsta elementelor de
arboret a fost determinată prin măsurarea inelelor la cioată.
În continuare sunt prezentate sumar metodele şi procedeele de culegere şi prelucrare a
datelor de teren.
Anterior lucrărilor de teren s-a făcut documentarea după amenajamentele întocmite
anterior. S-au avut în vedere substratul litologic, geomorfologia, solurile, clima, hidrologia,
tipurile de staţiune, tipurile de pădure şi descrierea vegetaţiei forestiere. Înaintea începerii
lucrărilor propriu-zise, s-a făcut o recunoaştere generală a terenului.
Descrierea vegetaţiei forestiere s-a făcut, conform normelor de amenajare, pe etaje şi
elemente de arboret, precum şi pe ansamblul arboretului.
S-a utilizat dendrometrul şi clupa forestieră. S-au făcut determinări şi asupra
subarboretului şi seminţişului utilizabil iar la rubrica „date complementare” s-au înscris şi alte
informaţii asupra altor componente ale biocenozei forestiere. Volumul de masă lemnoasă al
arboretelor s-a determinat cu ajutorul tabelelor de producţie în raport cu elementele măsurate în
teren. Pentru arboretele exploatabile s-au făcut inventarieri în cercuri 500 m şi integrale în
2
funcţie de suprafaţa şi starea arboretelor respective.

Prelucrarea datelor din teren s-a făcut cu ajutorul programelor computerizate. În baza
datelor culese şi interpretate, s-au stabilit măsurile de gospodărire pentru următorii 10 ani.
4.2. Elemente privind cadrul natural specific unităţii de producţie

4.2.1 Geologie
Din cauza întinderii mari, elementele generale privind cadrul natural al unităţii de
producţie se împart în două zone distincte din punct de vedere geologic, şi anume: în avalul văii
Sălăuţa în Districtul dealurilor Năsăudului şi în zona de fliş, flişul intern – Munţii Bârgăului.
Substratul primei zone este constituit din gresii marnoase, gresii şi conglomerate, gipsuri şi
aluviuni. Caracteristic celei de-a doua zone sunt rocile formate din şisturi marnoase sau gresoase,
de varstă oligocen-miocen inferior.
4.2.2 Geomorfologie
Din punct de vedere geomorfologic, pădurile din această unitate de producţie fac parte
din zona “Districtul dealurilor Năsăudului” şi Domeniul carpatic sau Provincia geosinclinalului
carpatic ce cuprinde Munţii Bârgăului şi Depresiunea Dornei. În acest cadru, teritoriul unităţii
este format dintr-o asociaţie de culmi plate şi prelungi cu versanţi lungi cu profil convex cu pante
repezi şi foarte repezi, în zona dealurilor Năsăudului. În cea de-a doua zonă, versanţii au pante
relativ moderate, uşoare ce dau reliefului un aspect vălurat, altitudinile sunt mai mari depăşind
1400 m.
Unitatea geomorfologică dominantă este versantul cu pante în general repezi sau foarte
repezi.
Altitudinea variază între 340 m (u.a. 80) şi 1600 m (u.a. 95 B), predominând valorile
cuprinse în intervalul 400 - 600 m. Sub raportul desfăşurării altitudinale, situaţia se prezintă
astfel:
Repartiţia suprafeţei pe categorii de altitudine
Tabelul 4.2.2.1.
Altitudinea (m) Suprafaţa (ha) %
200 - 400 26,9 2
401 - 600 721 50
601 - 800 293,8 20
801 – 1000 0,9 -
1001-1200 165,9 11
1201-1400 209,1 14
1401 - 1600 38,8 3
TOTAL 1456,4 100
Altitudinea are o influenţă indirectă asupra distribuţiei vegetaţiei, în schimb intervine

direct asupra factorilor climatici. Odată ce creşte altitudinea, temperaturile se reduc, intensitatea
radiaţiei solare sporeşte, vânturile sunt mai intense şi mai frecvente, cantitatea de precipitaţii şi
umiditatea atmosferică cresc.
Se constată că majoritatea arboretelor se situează la altitudini cuprinse între 400 - 600 m,
favorabile speciei de bază: fag.
În concordanţă cu altitudinile înregistrate, se constată că pantele versanţilor sunt în
general repezi, 31 -40 (v. tab. 4.2.2.2), devenind mai repezi în zonele de mare altitudine.
g g
Repartiţia suprafeţei pe categorii de pantă
Tabelul 4.2.2.2.
Categoria de pantă Suprafaţa (ha) %
 16 g
6,9 -
16-30 g
645 44
31-40 g
731 51
> 40 g
73,5 5
TOTAL 1456,4 100
Înclinarea are o influenţă directă asupra profunzimii solurilor, care creşte de la culme
către firul văilor şi se reduce odată cu sporirea pantei. Scurgerea apelor pluviale este mai mare pe
terenurile puternic înclinate. Pantele mari înlesnesc declanşarea proceselor de eroziune şi
alunecările de teren.
Multitudinea factorilor geomorfologici enunţaţi se află în strânsă legătură unii cu alţii,
determinând formarea solurilor, repartizarea vegetaţiei în spaţiu, precum şi productivitatea
acesteia. Relieful influenţează atât răspândirea şi caracteristicile solului (profunzime, intensitatea
erodării ş.a.), cât şi procesele de solificare, prezenţa vegetaţiei forestiere şi a tipurilor de pădure
şi de staţiune.
Pe categorii de expoziţii, repartiţia fondului forestier se prezintă astfel:
Repartiţia suprafeţei pe categorii de expoziţie
Tabelul 4.2.2.3.
Categoria de Suprafaţa
%
expoziţie (ha)
Însorită 402,7 28
Parţial însorită 346,5 24
Umbrită 707,2 48
TOTAL 1456,4 100
Expoziţia generală a unităţii studiate diferă semnificativ, în funcţie de principalele pâraie

la care gravitează majoritatea pădurilor din trupul respectiv. Referitor la variaţiile topoclimatului
induse de expoziţia versanţilor, se pot afirma următoarele:
 expoziţiile însorite (28 %) sunt cele mai călduroase: se încălzesc puternic în timpul zilei
şi se răcesc accentuat noaptea, astfel încât amplitudinile termice sunt maxime; sezonul de
vegetaţie este mai lung, dar pericolul îngheţurilor târzii şi a deşosării puieţilor este mai
mare; perioadele de secetă sunt mai lungi şi mai dese, evapotranspiraţia fiind mai
puternică, stratul de zăpadă este mai subţire şi se topeşte mai repede;
 excepţie de la cele menţionate anterior face partea inferioară a unor astfel de versanţi,
care sunt umbriţi de culmile din faţa lor;
 expoziţiile umbrite (48 %), beneficiază de un plus de umiditate pedologică şi atmosferică,
de o persistenţă mai îndelungată a stratului de zăpadă, de temperaturi şi amplitudini mai
scăzute şi de sezon de vegetaţie mai scurt;
 expoziţiile parţial însorite şi cele parţial umbrite (24 %) prezintă o situaţie intermediară,
cu menţiunea că versanţii vestici beneficiază de un plus de căldură, comparativ cu cei
estici.
Culmile fiind mai vântuite, evapotranspiraţia este mai intensă şi pericolul producerii
doborâturilor este mai ridicat. Văile înguste beneficiază de un plus de umezeală şi favorizează
stagnarea maselor de aer şi producerea inversiunilor termice.
4.2.3 Hidrologie
Teritoriul studiat se situează în bazinul inferior al văii Sălăuţa la confluenţa cu Someşul

Mare şi în bazinul hidrografic al Siretului. Debitul acestor pâraie este variabil în timpul anului,
cu maxim în luna martie-aprilie când se topesc zăpezile, cu apă stagnantă de pe terenurile pe
terenurile plane ce înfluenţează negativ bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor. Multe
din pâraie au văi adânci şi înguste. Furtunile sau aversele prelungite din timpul verii, imprimă
apelor un caracter torenţial, cu durată de obicei scurtă şi frecvenţă mică (două-trei pe an). Acest
fapt nu aduce prejudicii arboretelor.
4.2.4 Climatologie
Teritoriul unităţii de producţie I Coşbuc este situat în mai multe etaje fitoclimatice:
-montan de amestecuri (FM2);
-deluros de făgete (FD3);
-montan de molidişuri (FM3).
În continuare vom prezenta sub formă sintetică, principalele elemente ce caracterizează
climatul acestei unităţi de producţie. Aceste date au fost preluate în majoritate din “Atlasul
Climatologic” din 1966.
4.2.4.1 Regimul termic
Principalii indicatori ce caracterizează regimul termic variază între cele două zone climatice ce
compun unitatea de producţie, motiv pentru care vor fi cuantificaţi separat.
În zona dealurilor Năsăudului este localizat sectorul cu climă continental-moderată, ţinut
climatic de dealuri caracterizat prin umezeală relativă constant mai mare ca in estul ţării:
a) Temperatura medie anuală este de 7ºC;
b) Temperatura medie a lunii celei mai reci este de -5ºC;
c) Temperatura medie a lunii celei mai calde este de 18ºC;
d) Primul îngheţ apare în jurul datei de 1 octombrie, iar ultimul îngheţ în jur de 1 mai;
e) Numărul mediu al zilelor cu ninsoare: 35 zile;
f) Numărul mediu anual al zilelor cu strat de zăpadă este de 80 de zile;
Caracteristicile zonei a doua a unităţii de producţie sunt:
a. Temperatura medie anuală variază între 2ºC şi 5ºC;
b. Temperatura medie a lunii ianuarie variază între -5ºC şi -8ºC;
c. Temperatura medie a lunii iulie este de 14-18ºC;
d. Amplitudinea medie anuală: 22ºC;
e. Numărul anual al zilelor cu îngheţ: 110-130 zile;
f. Nebulozitatea medie anuală: 5,7-6,0;
g. Numărul de zile senine: 40-50 zile;
h. Numărul de zile cu cer acoperit: 100-200 zile.
Toate aceste condiţii termice fac ca specia bine acomodată să fie molidul, mai ales în
zonele de interferenţă cu etajul forestier subalpin în zona Munţilor Bârgăului. La
altitudini mai mici se dezvoltă bine şi bradul, fagul, paltinul de munte, zone în care se
întâlnesc foioasele, amestecurile de răşinoase cu foioase.
4.2.4.2. Regimul pluviometric

Regimul pluviometric diferă în cele două zone din care face parte unitatea de producţie.
Pentru zona deluroasă a Năsăudului precipitaţiile înregistrează o curbă cu un minim în sezonul
rece (luna februarie) de 33,4 mm şi un maxim în sezonul cald (iunie) de 99,5 mm. Media anuală
a precipitaţiilor este de 770 mm, cantitatea maximă de precipitaţii/24h = 75mm, numărul mediu
anual al zilelor cu ninsoare este de 35 de zile iar numărul mediu anual al zilelor cu strat de
zăpadă este de 80 de zile.
Pentru a doua zonă a unităţii de producţie principalele caracteristici se prezintă astfel:
Precipitaţiile medii anuale sunt între 680mm în zonele joase şi 850-900 mm în cele mai înalte,
cele mai multe precipitaţii cad în intervalul mai-august. Numărul anual al zilelor cu precipitatii
este de 160-170 de zile pe vârfurile cele mai înalte. Durata medie anuala în care solul este
acoperit cu zăpadă este de 100-140 de zile, iar cantitatea maximă de precipitaţii/24h este de
260mm.
Corelaţia deplină între regimul termic si cel pluviometric în sezonul de vegetaţie
(temperaturi favorabile şi ploi multe) indică un grad ridicat de favorabilitate pentru speciile
principale: molid, brad, fag şi mijlocie pentru speciile de amestec: paltin de munte, larice.
4.2.4.3 .Regimul eolian

Circulaţia maselor de aer în interiorul unităţii de producţie este de tipul I – cu influenţe
oceanice şi este influenţată de vânturile din vest si nord-nord-vest.
Frecvenţa medie a vântului pe direcţii şi anotimpuri este redată în tabelul următor:
Tab. 4.2.4.3.1.
Factor Direcţiile
Anotimpul Calm
Climatic N NE E SE S SV V NV
31,
frecvenţa Anual 2,5 2,8 8,4 8,4 3,1 8,5 5,6 28,0
7
4.2.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice

Trăsăturile generare ale climei regiunii sunt puternic modificate de condiţiile fizico-
geografice locale şi în special de relief. Sub înfluenţa reliefului înalt, pe fondul climatului zonal
(al microclimatului) se realizează o compartimentare, o diversificare a climei, se diferenţiază
anumite tipuri de climă şi apare o zonalitate climatică verticală.
Pe acest fundal al zonalităţii locale latitudinale şi altitudinală, formele de relief, orientarea
versanţilor, poziţia acestora în cadrul unităţii de producţie, imprimă modificări locale sau
topoclimatice specifice.
În ceea ce priveşte rezervele de apă, se poate afirma că vegetaţia se bazează atat pe
rezervele din sol cât şi pe apa din precipitaţii care sunt suficiente pe tot parcursul anului.
Indicele de ariditate de Martonne anual este de 45,4 şi este caracteristic zonei forestiere
montane.
Conform raionării climatice din “Monografia Geografică”, regiunea se încadrează în
sectorul de climă continental-moderată (II), favorabilă zonei pădurilor de fag şi molid, dar şi brad
şi diverse foioase, subdistrictul cu umiditate suficientă în tot timpul anului, cu versanţi expuşi
fotogenezei şi advecţiei maselor umede de aer din nord-vest, cu ploi intermitente de lungă durată,
cu efect de fohn (7) în partea înferioară a versanţilor.
4.3. Soluri
Studierea solului este absolut necesară pentru cunoaşterea staţiunilor şi stabilirea unor
măsuri de folosire judicioasă a lor în gospodărirea pădurilor. În consecinţă, productivitatea
vegetaţiei este în funcţie de favorabilitatea condiţiilor de sol, de măsura în care arborii îşi pot
dezvolta sistemul de rădăcini în volumul fiziologic al solului.
Pentru identificarea tipurilor de sol şi a substratului litologic, s-au efectuat în teren profile
de control în fiecare subparcelă. S-au preluat după ce au fost verificate şi elementele principale
de acum 10 ani. Aceste profile de control au servit şi la asimilarea solurilor determinate de
amenajamentul anterior de care s-a ţinut cont şi care s-au preluat integral. Analiza profilelor a
cuprins atât caracterele morfologice ale solului, cât şi substratul, vegetaţia, regimul de umiditate,
troficitatea şi flora indicatoare.
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea tipurilor şi subtipurilor de sol

În cadrul U.P. studiat au fost identificate 3 clase de soluri, 5 tipuri şi 6 subtipuri de sol
identificate în urma cartărilor efectuate, menţionându-se suprafeţele ocupate de fiecare tip şi
subtip de sol, subparcelele în care s-au efectuat profile de sol, precum şi ponderea acestora din
suprafaţa totală şi sunt prezentate în tabelul 4.3.1.1.. Clasificarea pe tipuri şi subtipuri de soluri s-
a făcut după Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor din anul 2003.
Evidenţa şi răspândirea tipurilor şi subtipurilor de sol

Tabelul 4.3.1.1
Succ. Suprafata
Clasa de soluri Tip de sol Subtip de sol Codul
oriz. ha %
Ao-Bt-C sau
tipic 2101 131,2 9
Cca
Preluvosol (EL)
TOTAL - 131,2 9
Luvisoluri (LUV)
litic 2214 Ao-El-Bt-Rli 64,7 5
Luvosol (LV)
TOTAL - - 64,7 5
TOTAL Luvisoluri 195,9 14
tipic 3101 Ao-Bv-C 820,1 56
Eutricambosol (EC)
TOTAL - - 820,1 56
Cambisoluri
tipic 3201 Ao-Bv-R (C) 308,4 22
(CAM) Districambosol (DC)
TOTAL - - 308,4 22
TOTAL Cambisoluri 1128,5 78
tipic 4101 Aou-Bs-R(C) 22 2
Prepodzol (EP) litic 4104 Aou-Bs-R 86 6
Spodisoluri (SPO)
TOTAL - - 108 8
TOTAL Spodisoluri 108 8
TOTAL 1432,4 100
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol
După cum se observă, tipurile de sol reprezentative pentru zona studiată sunt
cambisolurile (78%), luvisolurile reprezintă 14% din totalul suprafeţelor ocupate de pădure iar
spodisolurile reprezintă 8%.
Caracteristicile principalelor tipuri de soluri identificate în cadrul U.P. I Coşbuc şi
descrierea lor vor fi redate în cele ce urmează:
 Preluvosolurile tipice - conform SRTS-2003 (solurile brune argiloiluviale - conform

SRCS-1980) – cod 2101 – prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao –
Bt – C şi reprezintă 9% din suprafaţa unităţii studiate.
 Luvosolul litic (brun luvic litic) – cod 2214 şi profil Ao-El-Bt-Rli – este asemănător celui
tipic, dar cu rocă masivă R a cărei limită superioară este situată în primii 100 cm. A fost
identificat pe suprafeţe restrânse (5% din suprafaţa U.P.). Datorită volumului edafic mic
aceste soluri sunt de bonitate inferioară pentru fag şi răşinoase, proprietăţile fizico-
chimice fiind asemănătoare precedentului subtip.
 Solul eutricambosol tipic (3101), acest subtip a fost identificat pe 820,1 ha (56 %) având
ponderea cea mai mare în cuprinsul unităţii de producţie analizate. Apare pe versanţii cu
expoziţii şi înclinări variate, substratul litologic este din gresii calcaroase. Datorită
materialelor parentale bogate în minerale calcice şi feromagnezice şi caracterul umed al
climatului, debazificarea este slabă, fapt ce împiedică migrarea coloizilor organo-minerali
şi diferenţierea texturală pe profil. Procesul pedogenetic dominant este cel de argilizare.
Resturile organice se descompun, în cea mai mare parte, până la mineralizare totală.
Acizii humici nou formaţi sunt alcătuiţi, în cea mai mare parte, din acizi fulvici. Aceştia
sunt neutralizaţi din cationii de calciu, magneziu şi potasiu, care rezultă din hidroliza
acidă a silicaţilor primari şi din mineralizarea substanţelor organice. Succesiunea de
orizonturi pe profil este Ao-Bv-C(R). Orizontul Ao are grosimi de 5-20 cm şi o culoare
brun închisă. Orizontul Bv este gros de 40-90 cm şi are culoarea brun gălbuie. Tranziţia
între orizonturi este treptată, textura este slab diferenţiată pe profil. Structura este
grăunţoasă în Ao şi slab sau moderat dezvoltată în Bv, proprietăţile fozico-mecanice şi
regimul termo-aero-hidric sunt favorabile. Humusul este de tip mull-moder; conţinutul de
humus în orizontul Ao este foarte ridicat. Gradul de saturaţie în baze este la nivel
mezobazic în orizontul A şi mezo sau eubazic în orizontul B. Sunt soluri moderat acide la
suprafaţă şi de la moderat acide la neutre în profunzime. Sunt de la mijlociu profunde la
foarte profunde, în funcţie de conţinutul de schelet sunt de la slab sheletice la scheletice.
Aprovizionarea cu azot total este foarte buna. Aprovizionarea cu substanţe nutritive şi
activitatea microbiologică sunt favorabile. Fertilitatea este superioară atunci când
grosimea fiziologică este cel puţin mijlocie. Bonitatea este superioară pentru molid, brad
şi fag dacă volumul edafic util este satisfăcător.
 Solul districambosol tipic (3201). Acest subtip de sol este răspândit pe 308,4 ha (22 %) şi
a fost identificat pe versanţi divers înclinaţi şi cu expoziţii variabile. Substratul litologic
este reprezentat de gresii cuarţoase. Climatul destul de umed şi răcoros, materialul
parental sărac şi vegetaţia (preponderent molidişurile) au favorizat acidificarea mediului
edafic. În aceste condiţii activitatea microorganismelor este mai redusă, transformarea
resurselor organice este mai greoaie, iar acizi organici nou formaţi nu suferă un proces de
mineralizare, atât de intens, ca în solurile bune eumezobazice. În aceste condiţii soluţia
solului este mult mai concentrată în acizi organici iar pH-ul ţi gradul de saturaţie în baze
au valori mul mai scăzute. Procesul de podzolire nu se manifestă datorită permeabilităţii
ridicate şi aerisiri, care nu permit trecerea fierului feric în stare redusă şi imobilizarea
acestuia de către acizi fulvici sub forma unor compuşi complecşi uşor solubili.
Succesiunea de orizonturi pe profil este Ao-Bv-C(R). Orizontul Ao are grosimi între 5-20
cm şi culoare brună. Orizontul Bv are grosimi de 40-80 cm şi culoare brun gălbuie.
Structura este grăunţoasă (slab dezvoltată) în orizontul Ao subpaliedrică (moderat
dezvoltată) în Bv, proprietăţile fizico-mecanice şi regimul termo-aero-hidric sunt
favorabbbiiile. Conţinutul de humus al Ao este ridicat; humusul este de tip moder. Gradul
de saturaţie în baze submijlociu, aciditatea este moderată iar aprovizionarea cu azot total
este foarte bună. Sunt soluri de la mijlociu profunde la foarte profunde şi de la slab
semischeletice la scheletice. Fertilitatea este superioară (în special pentru molid şi brad,
pentru fag este mijlociu spre superioară) atunci când volumul edafic util este cel puţin
mijlociu.
 Solul prepodzol tipic (4101), ocupă 22 ha (2 %) din suprafaţa unităţii de producţie

studiate. Cu profilul Aou-Bs-R(C) format pe roci bogat în minerale calcice şi
feromagnezice calcare. Aceste soluri s-au format în conditii de relief montan accidentat,
la altitudini de regula cuprinse între 1200-1800 m, pe roci predominant acide
(metamorfice si eruptive) sau pe materiale rezultate prin dezagregarea acestora
(conglomerate, gresii, pietrisuri). Vegetatia naturala lemnoasa tipică este reprezentata
prin păduri de molid sau amestec fag şi răşinoase (în condiţii de substraţe puternic acide),
dar şi de tranzitie catre pajiştile alpine (în etajul jnepenişurilor). În condiţiile sus amintite,
transformarea resturilor organice fiind anevoioasă, se formează puţin humus propriu-zis,
acid, închis la culoare, dar se acumulează de obicei cantităţi mari de materie organică în
curs de humificare. Alterarea este foarte intensă, silicaţii primari nu duc practic la
formarea de argilă, ci sunt predominant desfăcuţi în silice şi sescvioxizi.
 Solul prepodzol litic (4104), ocupă 86 ha din suprafaţa unităţii de producţie studiate.
Alcatuirea profilului este următorul: Au sau Aou-Bs-R ca si la cel tipic, diferenţa constă
în faptul că orizontul R este între 20-50cm cu rocă compact solidificată, orizontul R
continuă în profiliul de sol.
4.3.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol
OS. Someş Ţibleş UP: I Coşbuc
SOLURI SI UNITATI AMENAJISTICE
1M 2M 3M 8M1 8M2 12M1 12M2 19M 21M 23M 26M1 26M2 32M
40M 49M
50M 55V 62M 63M 70M 71M1 71M2 72M 75V 77M 89M 96N
Total subtip sol: 27 UA 24.00 HA
Total tip sol: 27 UA 24.00 HA
21 Preluvosol (EL)
2101 tipic
42 43 44 45 46 49 B 50 A 51 52 53 54 55 A 55 B 55 C 55 D
56 57 58 B 63 A 81 82 83 A 83 B 83 C 299
22 Luvosol (LV)
2214 litic
5 A 6 A 6 B 6 C 8 A 8 B 8 C 10 B 19 C 21 C 49 A 68 71 A 73 74
79 80 84 85 89 B 200 201 202 298
31 Eutricambosol (EC)
3101 tipic
1 A 1 B 1 C 2 A 3 A 3 B 4 5 B 9 A 9 B 10 A 11 12 A 12 B 12 C
13 14 A 14 B 14 C 15 A 15 B 15 C 16 17 A 17 B 18 19 A 19 B 19 D 20
21 A 21 B 21 D 22 A 22 B 22 C 23 A 23 B 24 25 26 A 26 B 26 C 28 29
30 31 32 A 33 34 35 A 35 B 35 C 36 37 38 39 40 A 40 B 48
58 A 59 60 61 64 65 A 65 B 65 C 66 67 A 67 B 67 C 69 72 A 75 A
75 B 76 A 76 B 76 C 76 D 77 A 77 B 78 A 78 B 86 87 88 89 A 137 138
32 Districambosol (DC)
3201 tipic
7 90 A 90 B 91 A 91 B 92 A 93 A 94 A 95 A 96 A 97 98 99 A 99 B 99 C
100 A 100 B 101 A 101 B 101 C 101 D 102 A 102 B 103 A 103 B 103 C
41 Prepodzol (EP)
4101 tipic
92 C 92 D 92 E 93 B 93 C 93 F
4104 litic
90 C 91 C 91 D 92 B 92 F 93 D 93 E 94 B 95 B
Total UP: 207 UA 1456.40 HA
4.3.4. Factori şi determinanţi edafici pe clase de mărimi şi favorabilitatea

pentru speciile forestiere principale
Fişa ecologică a tipului de staţiuni din etajul FM3
Tabelul 4.3.5.1
Factori Clasa de mărimi ale factorilor ecologici Clase de favorabilitate ale
factorilor ecologici
0… I II III IV V E 1 E 2 N… F S M R FR
m m S
Temperatura +â <+  …
m.a. … 
Precipitaţiile + … 
a. … +
Precipitaţiile + … 
de încărcarea … +
sol
Precipitaţiile + 
estivale
iulie+august
Vânturile + 
Umiditatea +â 
atm.rel.în iulie
Substanţele +… + ..+)  …
nutritive … … 
(ind.trof.)
Asigurarea cu + …  …
azot … + … 
Bazele + …  …
schimbabile … + … 
Aciditatea - + … 
Alcalinitatea … +
Apa accesibilă + …  
estival m. … +
(±vernal)
Aerul - aeraţia + …  …
… + … 
Consistenţa + 
estivală
Temperatura – + … <+  …
vernal şi … … … 
estival
Salinitatea - + 
Alcalinitatea
( Na)
V
Volumul + … 
edafic … +
Lungimea + 
perioadei
bioactive
Favorabilitate  molid  brad
Bonitate <I Inferioară Mijlocie Superioară
 
Fişa ecologică a tipului de staţiuni din etajul FM2
Tabelul 4.3.5.2
Factori Clasa de mărimi ale factorilor ecologici Clase de favorabilitate ale
factorilor ecologici
0… I II III IV V E E N… F S M R FR
m 1 2
m S
Temperatura + (O  …
m.a. ) O
Precipitaţiile (+) …+ <(+ O 
a. â … )
Precipitaţiile + O 
de încărcarea
sol
Precipitaţiile + O
estivale 
iulie+august 
Vânturile + O

Umiditatea + O
atm.rel.în 
iulie
Substanţele +… ...+ .O O
nutritive  …
(ind.trof.) 
Asigurarea cu +… ...+ .O O
azot  …

Bazele +… ...+ .O O
schimbabile  …

Aciditatea - +… ...+  O
Alcalinitatea 
Apa +… ...+ .O (O
accesibilă  )
estival m.  .
(±vernal)
Aerul - +… ...+ .O (O
aeraţia  )..

Consistenţa +… ...+  …
estivală O
Temperatura + . <+ 
– vernal şi … …...
estival
Salinitatea - + O
Alcalinitatea 
( Na)
V

Volumul +… ...+  O
edafic 
Lungimea +  
perioadei
bioactive
Favorabilitate O fag  brad  molid
Bonitate <I Inferioară Mijlocie Superioară
(O)  O 
4.3.5. Favorabilitatea solurilor pentru speciile forestiere
Favorabilitatea determinanţilor edafici şi climatici pentru principalele specii forestiere

întâlnite pe teritoriul U.P. I Coşbuc este prezentată în fişele ecologice din tabelele 4.3.5.1 şi
4.3.5.2.
După cum se poate observa, favorabilitatea este ridicată până la medie pentru fag, brad
şi molid. Productivitatea înregistrată de aceste specii este determinată în general de volumul
edafic util, dar şi de alţi factori limitativi (temperaturile scăzute pentru brad şi fag), asigurarea cu
azot şi baze schimbabile, nivelul apei accesibile.
4.4. Tipuri de staţiune
4.4.1 Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune
În tabelul 4.4.1.1. se prezintă tipurile de staţiune pe etaje de vegetaţie şi categorii de

bonitate. Datele de caracterizare a staţiunilor au fost scrise în fişa unităţii amenajistice. În cadrul
fiecărui tip de staţiune au fost identificate unul sau mai multe tipuri de pădure cu ecologie şi
clase de producţie apropiate.
Evidenţa tipurilor de staţiune
Tabelul 4.4.1.1.
Suprafaţa Categorii de bonitate
Nr
Cod Denumire tip de staţiune Superioar Mijloci
. ha % Inferioară
ă e
FM3 – Etajul Montan de molidişuri
1 2.3.1.1. Montan de molidişuri, podzolic cu vaccinium (Bi). 86 6 - - 86
Montan de molidişuri (Bm), brun podzolic-podzol
2 2.3.2.2. brun edafic mijlociu, cu Luzula silvatica 22 2 - 22 -
Montan de molidişuri (Bs), brun acid şi andosol
3 2.3.3.3. edafic mare şi mijlociu, cu Oxalis –Dentaria 4,2 - 4,2 - -
acidofile.
Total etaj fito-climatic FM3 112,2 8 4,2 22 86
FM2 – Etajul Montan de amestecuri
Montan de amestecuri, brun edafic mijlociu cu
4 3.3.3.2. Asperula-Dentaria (Bm). 210,3 15 - 210,3 -
Montan de amestecuri, brun edafic mijlociu cu
5 3.3.3.3. Asperula-Dentaria (Bs). 91,3 6 91,3 - -
Total etaj fito-climatic FM2 301,6 21 91,3 210,3 -
FD3 – Etajul deluros de făgete
Deluros de făgete (Bi), divers podzolic edafic mic,
6 5.2.3.1. cu Vaccinium-Luzula 114,4 8 - - 114,4
Deluros de făgete (Bm), mediu podzolit edafic
7 5.2.3.2. submijlociu, cu Rubus Hirtus. 50,9 3 - 50,9 -
Deluros de făgete (Bm), brun edafic mijlociu, cu
8 5.2.4.2. Asperula-Asarum. 853,3 60 - 853,3 -
Total etaj fito-climatic FD3 1018,6 71 - 904,2 114,4
Total U.P. I Coşbuc 1432,4 100 95,5 1136,5 200,4
Total % 100 7 79 14
Pădurile din teritoriul studiat aparţin a trei etaje fitoclimatice:

- etajul montan de molidişuri (FM3), având o suprafaţă de 112,2 ha (8%), iar în cadrul
acestui etaj au fost identificate trei tipuri de staţiune: 2.3.1.1. – Montan de molidişuri, podzolic
cu vaccinium (Bi) (6 %), 2.3.2.2. – Montan de molidişuri (Bm), brun podzolic-podzol brun
edafic mijlociu, cu Luzula silvatica (2%), 2.3.3.3. – Montan de molidişuri (Bs), brun acid şi
andosol edafic mare şi mijlociu, cu Oxalis –Dentaria acidofile (sub 1%).
- etajul montan de amestecuri (FM2), având o suprafaţă de 301,6 ha (21%), iar în cadrul
acestui etaj au fost identificate două tipuri de staţiune: 3.3.3.2. – Montan de amestecuri, brun
edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria (Bm) (15%), 3.3.3.3. – Montan de amestecuri (Bs), brun
edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria (6%).
- etajul deluros de făgete (FD3), având o suprafaţă de 1018,6 ha (71%), in cadrul acestui
etaj au fost identificate trei tipuri de staţiune: 5.2.3.1. Deluros de făgete (Bi), divers podzolic
edafic mic, cu Vaccinium-Luzula (8%), 5.2.3.2. Deluros de făgete (Bm), mediu podzolit edafic
submijlociu, cu Rubus Hirtus (3%) şi 5.2.4.2. Deluros de făgete (Bm), brun edafic mijlociu, cu
Asperula-Asarum (60%).
În general bonitatea staţiunilor se reflectă în productivitatea arboretelor, fapt prezentat şi
în structura fondului de producţie şi de protecţie. Prin lucrările de gospodărire ce se vor efectua,
se va căuta realizarea unei concordanţe depline între productivitatea arboretelor şi bonitatea
staţiunilor.
În privinţa bonităţii staţiunilor situaţia se prezintă astfel:
staţiuni de bonitate superioară – 95,5 ha (7 %);
staţiuni de bonitate mijlocie – 1136,5 ha (79 %);
staţiuni de bonitate inferioară – 200,4 ha (14 %).
Total 1432,4 ha
(100%)
În continuare sunt prezentate principalele tipuri de staţiuni:
Montan de molidişuri, (Bi) podzolic cu Vaccinium (cod 2.3.1.1.). Este răspândit pe o
suprafaţă de 86 ha (6%), acest tip de staţiune se găseşte pe versanţi cu înclinări variabile cu
expoziţii diferite, soluri acide, cu volum edafic de la scăzut la mijlociu cu substanţe nutritive
puţine, apă accesibilă şi temperaturi scăzute. Condiţii climatice bune pentru molid şi brad.
Montan de molidişuri (Bm), brun podzolic-podzol brun edafic mijlociu, cu Luzula
silvatica (cod 2.3.2.2.). Este răspândit pe o suprafaţă de 22 ha (2%), condiţii climatice moderate
pentru molid, brad, fag.
Montan de molidişuri (Bs), brun acid şi andosol edafic mare şi mijlociu, cu Oxalis –
Dentaria acidofile. (cod 2.3.3.3.). Este răspândit pe o suprafaţă de 4,2 ha (sub 1%), acest tip de
staţiune se găseşte pe versanţi 20-30g, cu expoziţii diferite, soluri uşor acide, cu volum edafic
mare şi mijlociu cu substanţe nutritive accesibile. Condiţii climatice moderate pentru molid,
brad, fag.
Montan de amestecuri (Bm), brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria (cod 3.3.3.2.).
Este răspândit pe o suprafaţă de 210,3 ha (15%), acest tip de staţiune se găseşte pe versanţi
predominanţi repezi cu înclinare de 10-47g cu expoziţii diferite, sol districambosol tipic,
mijlociu-profunde şi profunde, cu volum edafic mijlociu. Condiţii climatice moderate, favorabile
speciilor principale, bonitate mijlocie pentru molid, brad, fag.
Montan de amestecuri (Bs), brun edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria (cod 3.3.3.3.).
Este răspândit pe o suprafaţă de 91,3 ha (6%), acest tip de staţiune este răspândit pe versanţi
predominant mijlocii, cu expoziţii diverse, înclinări moderate. În subsolul litologic predomină
gresiile. Solurile sunt brun eumezobazice sau brun acide tipice. Condiţiile climatice sunt cele
caracteristice etajului amestecurilor. Condiţiile edafice sunt favorabile: troficitatea este cel puţin
mijlocie, humusul este de tip mull-moder sau moder, proporţia scheletului este scăzută, volum
edafic util mare, aciditatea este slabă sau moderată, apa accesibilă este bine asigurată, aeraţia este
buna. Lungimea perioadei biochimice este favorabilă vegetaţiei forestiere.
Deluros de făgete (Bi), divers podzolic edafic mic, cu Vaccinium-Luzula (cod 5.2.3.1.)
este răspândit pe o suprafaţă de 114,4 ha (8%), acest tip de staţiune oferă bonitate
inferioară pentru fag.
Deluros de făgete (Bm), mediu podzolit edafic submijlociu, cu Rubus Hirtus (cod
5.2.3.2.) este răspândit pe o suprafaţă de 50,9 ha (3%), acest tip de staţiune oferă bonitate
mijlocie pentru fag.
Deluros de făgete (Bm), brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum (cod 5.2.4.2.) este
răspândit pe o suprafaţă de 853,3 ha (60%).
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiune cu factori limitativi şi măsurile de gospodărie impuse de aceşti factori
Etaj Indicativul de clasificare şi Tipul natural de Factori şi Măsuri de gospodărire impuse de

factorii ecologici şi riscuri
determinanţi Compoziţia
pădure şi
descrierea concisă a tipului ecologici optimă
fito-climatic productivitatea Lucrări
de staţiune limitativi, Tratamente
acestuia silvotehnice Compoziţia
riscuri de
împădurire
Etajul 2.3.1.1.
montan de Montan de molidiş.uri,
Asigurarea
molidişuri (Bi) podzolic cu Vaccinium
- temp. unor
(FM3) Staţiuni pe versanţi cu
solului; consistenţe, 8 MO 1DR
expoziţii diverse, în general
- substanţe structuri 1 DT
cu pante repezi şi foarte 115.3 – Molidiş
nutritive; verticale şi 8 MO 1DR
repezi. Soluri prepodzolice cu Vaccinium
- temp. compoziţii 1 DT -
cu humus brut şi myrtilus (i) – 85
aerului; normale.
districambosoluri ha
- vânturile; Promovarea
superficiale, divers
- aciditate regenerării
scheletice, nisipo-lutoase.
activă naturale
Volumul edafic submijlociu
generative.
şi mic. Bonitate inferioară
pentru molid.
2.3.2.2.
Montan de molidişuri Pm,
brun podzolic-podzol brun
Asigurarea
edafic mijlociu, cu Luzula
Moderat unor
silvatica. Se întâlneşte pe
versanţi moderaţi la repezi, 114.1 – Molidiş limitativi: consistenţe,
cu Luzula - substanţe structuri
însoriţi şi parţial însoriţi sau 8 MO 1DR
sylvatica (m) – nutritive; verticale şi
semiumbriţi, cu prepodzol 1 DT
18,9 ha - aciditate compoziţii -
pe substrat de granit şi 8 MO 1DR
activă; normale.
micaşisturi. Apă accesibilă 1 DT
- temperaturi Promovarea
bine asigurată, drenajul
scăzute în aer regenerării
intern al solului activ,
şi sol. naturale
aeraţia foarte bună.
generative.
Bonitate mijlocie, arborete
de molid ce realizează clasa
a III-a de producţie.
2.3.3.3. - Asigurarea T. rase
Montan de molidişuri unor
(Bs), brun acid şi andosol 111.1 – Molidiş consistenţe, 8 MO 1DR
edafic mare şi mijlociu, cu normal cu structuri 1DT
Oxalis –Dentaria Oxalis verticale şi 8 MO 1DR
acidofile. acetosella (s) – compoziţii 1DT
Se găseşte pe versanţi slab 4,2 ha normale.
la moderat înclinaţi, cu Promovarea
expoziţii diferite, solul este regenerării
districam-bosol sau naturale
prepodzol tipic, bogat în generative.
humus, mijlociu profund la
foarte profund, fără schlet
sau slab scheletic, luto-
nisipos, cu volum edafic
mare. Climat specific
etajului de molidişuri, este
optim pentru dezvoltarea
molidului. Regim de
umiditate echilibrat, apa
accesibilă asigurată la nivel
optim, solul este foarte bine
aprovizionat în azot şi baze
de schimb. Bonitate
superioară pentru
molidişuri.
3.3.3.2.
Montan de amestecuri
(Bm), brun edafi
c mijlociu cu Asperula-
Dentaria. Asigurarea
Soluri oligomezo, unor
mezotrofic şi mezohidric, 134.1 – consistenţe, 5 MO 3BR
estival reavăn-jilav-reavăn Amestecuri de structuri 2DT
– FM2, Bm, T.II-TIII, răşinoase şi fag verticale şi 5 MO 3BR
H.III, Ue3-2. Staţiuni pe pe soluri compoziţii 2DT
versanţi în general repezi cu scheletice (m) Apa ne normale.
expoziţii diferite. – 164,9 ha accesibilă din Promovarea
-
Substraturi litologice 411.3 – făget timpul veri şi regenerării
6FA 2DR
formate din depozite de nordic de substanţ e naturale
2DT
suprafaţă, provenite din altitudine mare nutritive generative.
6FA 2DR
şisturi cristaline şi roci cu floră de scăzute. Interzicerea
2DT
eruptive. Soluri brun acide mull (m) – 45,4 păşunatului în
tipice, mijlociu profunde şi ha pădure şi a
profunde cu volum edafic tăierilor în
mijlociu. Condiţii climatice delict.
moderate , favorabile
speciilor principale.
Etajul Bonitate mojlocie pentru
montan de molid, brad şi fag.
amentecuri
(FM2)
3.3.3.3.
Montan de amestecuri
(Bs), brun edafic mijlociu
cu Asperula-Dentaria.
În subsolul litologic
predomină gresiile. Solurile Asigurarea
sunt brun eumezobazice sau unor
brun acide tipice. Condiţiile consistenţe,
141.1 - 6 MO 2BR
climatice sunt cele structuri
Molideto-făget 2DT
caracteristice etajului verticale şi
normal cu 6 MO 2BR T.
amestecurilor. Condiţiile - compoziţii
Oxalis 2DT progresive
edafice sunt favorabile: normale.
acetosella(s) –
troficitatea este cel puţin Promovarea
91,3 ha
mijlocie, humusul este de regenerării
tip mull-moder sau moder, naturale
proporţia scheletului este generative.
scăzută, volum edafic util
mare, aciditatea este slabă
sau moderată, apa
accesibilă este bine
asigurată, aeraţia este buna.
Etajul Asigurarea
deluros de unor
5231 - Deluros de făgete
făgete consistenţe,
Pi, diverse podzolic edafic
(FD3) structuri
mic, cu Vaccinium –
- substanţele verticale şi
Luzula. Staţiuni situate pe
nutritive, compoziţii T.
culmi late, versanţi slab la 7FA 1DR
4242 - Făget -aciditatea normale. progresive
moderat înclinaţi, umbriţi, 2DT
de dealuri cu optimă; Promovarea T.
substraturi acide (gresii 7FA 1DR
floră acidofilă - apa regenerării succesive
silicioase, şisturi cristaline, 2DT
(i) – 114,4 ha accesibilă - naturale T.
conglomerate ş.a.);
volum edafic generative. conservare
luvosoluri tipice sau litice,
mic Interzicerea
cu moder - humus brut, de
păşunatului în
regulă mijlociu profunde,
pădure şi a
semischeletice.
tăierilor în
delict.
5232 - Deluros de făgete
Pm, mediu podzolit,
edafic submijlociu, cu
Rubus hirtus. Staţiuni
Asigurarea
formate pe versanţi umbriţi
unor
şi intermediari, moderat
consistenţe,
până la puternic înclinaţi,
structuri
cu configuraţia plană sau
4231 - Făget verticale şi
divers ondulată, coame 7FA 1TE
de dealuri cu compoziţii
largi, pe substraturi - subst. 2DT
Rubus hirtus normale.
provenite din roci silicatice nutritive; 7FA 1TE
(m) Promovarea T.
acide şi intermediare, - apa; 2DT
) – 50,9 ha regenerării succesive
conglomerate, roci - volumul
naturale
sedimentare. Luvosoluri edafic
generative.
tipice, frecvent cu
Interzicerea
pseudogleizare slabă sau
păşunatului în
moderată, cu moder sau
pădure şi a
mull-moder, mijlociu
tăierilor în
profunde, slab sau
delict.
semischeletice. Volum
edafic mijlociu, troficitate
mijlocie, bonitate mijlocie
pentru făgete.
5242 - Deluros de făgete 4212 - Făget de - volum edafic Asigurarea 6FA 2TE T.
Pm, brun, edafic mijlociu, deal pe soluri mijlociu; unor 2DT succesive
cu Asperula Asarum schelete cu floră - capacitate de consistenţe, 6FA 2TE T.
Versanţi repezi şi foarte de mull (m) – aprovizionare structuri 2DT conservare
repezi, expoziţii diferite, 214,6 ha cu apă verticale şi
eutricambosoluri tipice, accesibilă compoziţii
mijlociu profunde, de mijlocie normale. 6FA 2TE
productivitate mijlocie 4214 – Făget de Promovarea 2DT
pentru fag, carpen şi specii deal cu floră de regenerării 6FA 2TE
de şleau. Nivel mijlociu mull (m) – 406 naturale 2DT
până la ridicat al troficităţii, ha generative.
mijlociu aprovizionate cu Interzicerea
apă accesibilă. Versanţi păşunatului în 7FA 1TE
predominant mijlocii, 4331 – Făget pădure şi a 2DT
umbriţi şi semiumbriţi, amestecat din tăierilor în 7FA 1TE
moderat înclinaţi, cu regiunea de delict. 2DT
configuraţie ondulată.
Climat local caracterizat
printr-un plus apreciabil de dealuri (m) –
umiditate şi minus de 230,8 ha
căldură şi lumină faţă de
media etajului.
4.4.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune
O.S. Someş Ţibleş U.P.

I Coşbuc
TS UNITATI AMENAJISTICE
- 50M 55V 62M 63M 70M 71M1 71M2 72M 75V 77M 89M 96N
TOTAL TS 27 UA 24.00 HA
90 C 91 C 91 D 92 B 92 F 93 D 93 E 94 B 95 B
2311
92 C 92 D 92 E 93 B 93 C 93 F
2322
101 C 101 D
2333
90 A 90 B 91 A 91 B 92 A 93 A 94 A 95 A 96 A 97 101 B 102 A 102 B 103 A
3332
98 99 A 99 B 99 C 100 A 100 B 101 A 103 B 103 C
3333
5 A 6 A 6 B 6 C 8 A 8 B 8 C 10 B 14 A 19 C 21 C 23 A 29 30 32 A
39 40 A 48 49 A 58 B 66 68 69 71 A 73 74 76 B 79 80 83 B
5231
84 85 88 89 B 200 201 202 298
7 42 43 45 46 50 A 51 52 53 54 57 63 A
5232
1 A 1 B 1 C 2 A 3 A 3 B 4 5 B 9 A 9 B 10 A 11 12 A 12 B 12 C
13 14 B 14 C 15 A 15 B 15 C 16 17 A 17 B 18 19 A 19 B 19 D 20 21 A
21 B 21 D 22 A 22 B 22 C 23 B 24 25 26 A 26 B 26 C 28 31 33 34
5242 35 A 35 B 35 C 36 37 38 40 B 44 49 B 55 A 55 B 55 C 55 D 56 58 A
59 60 61 64 65 A 65 B 65 C 67 A 67 B 67 C 72 A 75 A 75 B 76 A 76 C
76 D 77 A 77 B 78 A 78 B 81 82 83 A 83 C 86 87 89 A 137 138 299
TOTAL UP 207 UA 1456.40 HA
4.4.4 Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune şi tipuri de sol
OS Someş Ţibleş U.P. I Coşbuc
TS SOL UNITATI AMENAJISTICE
1M 2M 3M 8M1 8M2 12M1 12M2 19M 21M 23M 26M1 26M2 32M 40M
49M
50M 55V 62M 63M 70M 71M1 71M2 72M 75V 77M 89M 96N
0
TOTAL SOL 27 UA 24.00 HA
90 C 91 C 91 D 92 B 92 F 93 D 93 E 94 B 95 B
231 4104
1
92 C 92 D 92 E 93 B 93 C 93 F
232 4101
2
101 C 101 D
233 3201
3
90 A 90 B 91 A 91 B 92 A 93 A 94 A 95 A 96 A 97 101 B 102 A 102 B 103 A
333 3201
2
98 99 A 99 B 99 C 100 A 100 B 101 A 103 B 103 C
333 3201
3
58 B 83 B
523 2101
1
2214 5 A 6 A 6 B 6 C 8 A 8 B 8 C 10 B 19 C 21 C 49 A 68 71 A 73 74
79 80 84 85 89 B 200 201 202 298
14 A 23 A 29 30 32 A 39 40 A 48 66 69 76 B 88
3101
42 43 45 46 50 A 51 52 53 54 57 63 A
2101
523 7
2 3201
44 49 B 55 A 55 B 55 C 55 D 56 81 82 83 A 83 C 299
2101
1A 1B 1C 2A 3A 3B 4 5 B 9 A 9 B 10 A 11 12 A 12 B 12 C
13 14 B 14 C 15 A 15 B 15 C 16 17 A 17 B 18 19 A 19 B 19 D 20 21 A
524 21 B 21 D 22 A 22 B 22 C 23 B 24 25 26 A 26 B 26 C 28 31 33 34
2 3101 35 A 35 B 35 C 36 37 38 40 B 58 A 59 60 61 64 65 A 65 B 65 C
67 A 67 B 67 C 72 A 75 A 75 B 76 A 76 C 76 D 77 A 77 B 78 A 78 B 86 87
89 A 137 138
4.5. Tipuri de pădure

4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
Evidenţa tipurilor naturale de pădure

Tabelul 4.5.1.1
Nr Tip de pădure Suprafaţa Productivitatea naturală
Tip de
. Mijloc
staţiune Codul Diagnoză ha % Super. Infer.
crt .
1. 2311 115.3 Molidiş cu Vaccinium myrtilus (i) 85 6 - - 85
2. 2322 114.1 Molidiş cu Luzula sylvatica (m) 18,9 2 - 18,9 -
Molidiş normal cu Oxalis
3. 2333 111.1 4,2 - 4,2 - -
acetosella (s)
Amestecuri de răşinoase şi fag pe
134.1 164,9 12 - 164,9 -
soluri scheletice (m)
4. 3332
Făget nordic de altitudine mare cu
411.3 45,4 3 - 45,4 -
floră de mull (m)
Molideto-făget normal cu Oxalis
5. 3333 141.1 91,3 6 91,3 - -
acetosella (s)
6. 5231 424.2 Făget de dealuri cu floră acidofilă 114,4 8 - - 114,4
(i)
Făget de dealuri cu Rubus hirtus
(m)
7. 5232 423.1 50,9 4 - 50,9 -
Făget de deal pe soluri schelete cu

421.2 214,6 15 - 214,6 -
floră de mull (m)
8. 5242 421.4 Făget de deal cu floră de mull (m) 406 28 - 406 -
Făget amestecat din regiunea de
433.1 230,8 16 - 230,8 -
dealuri (m)
Total păduri ha 1426,4 100 95,5 1131,5 199,4
TOTAL U.P. Coşna % 100 7 79 14
Din tabelul de mai sus se poate observa că majoritatea arboretelor din cadrul acestui U.P.
sunt de productivitate mijlocie (79%), urmate de cele de productivitate inferioară (14%), iar cele
de productivitate superioară 7%. Pentru creşterea productivităţii arboretelor se recomandă
promovarea regenerărilor naturale, iar acolo unde se fac împăduriri să se realizeze conform
tipului natural fundamental de pădure.
Lista detaliată a arboretelor pe tipuri de păduri este prezentată în tabelul 4.5.2.
4.5.2 Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi tipuri de păduri
TS TP UNITATI AMENAJISTICE
1M 2M 3M 8M1 8M2 12M1 12M2 19M 21M 23M 26M1 26M2 32M 40M
49M
50M 55V 62M 63M 70M 71M1 71M2 72M 75V 77M 89M 96N
- -
TOTAL TP 27 UA 24.00 HA
115 90 C 91 C 91 D 92 B 92 F 93 D 93 E 94 B 95 B
231 3
1 TOTAL TP 9 UA 86.00 HA
114 92 C 92 D 92 E 93 B 93 C 93 F
232 1
111 101 C 101 D
233 1
333 134 90 A 90 B 91 A 91 B 92 A 93 A 94 A 95 A 96 A 97
1
411 101 B 102 A 102 B 103 A
2 3
141 98 99 A 99 B 99 C 100 A 100 B 101 A 103 B 103 C
333 1
5 A 6 A 6 B 6 C 8 A 8 B 8 C 10 B 14 A 19 C 21 C 23 A 29 30 32 A
424 39 40 A 48 49 A 58 B 66 68 69 71 A 73 74 76 B 79 80 83 B
523 2
84 85 88 89 B 200 201 202 298
1
423 7 42 43 45 46 50 A 51 52 53 54 57 63 A
523 1
421 3 A 3 B 4 9 A 9 B 10 A 11 12 A 12 B 12 C 13 14 B 14 C 15 A 15 B
2 15 C 17 A 17 B 18 33 34 35 A 82 83 A
1 A 1 B 1 C 2 A 35 C 36 37 38 40 B 44 49 B 55 A 55 B 55 C 55 D
421 56 58 A 59 60 61 64 65 A 65 B 65 C 67 A 67 B 67 C 72 A 75 A 75 B
524 4
76 A 76 C 76 D 77 A 77 B 78 A 78 B 81 83 C 86 87 89 A 299
2
433 5 B 16 19 A 19 B 19 D 20 21 A 21 B 21 D 22 A 22 B 22 C 23 B 24 25
1 26 A 26 B 26 C 28 31 35 B 137 138
Răspândirea tipurilor de pădure este în concordanţă cu cea a tipurilor de staţiune pe care

se dezvoltă. Productivitatea arboretelor depinde în general de bonitatea staţiunilor pe care se
dezvoltă.
4.5.3. Lista unităţilor amenajistice după caracterul actual al tipului de pădure
OS Someş Ţibleş U.P. I

Coşbuc
CRT UNITATI AMENAJISTICE
1M 2M 3 B 3M 5 B 8M1 8M2 12M1 12M2 19M 21 D 21M 23M 26M1

26M2
28 32M 40M 49M 50M 55V 62M 63M 70M 71M1 71M2 72M 75V 77M
89M
91 C 92 E 93 F 96N
TOTAL CRT 34 UA 30.00 HA
Natural fundamental prod. sup.
99 A 100 A
Natural fundamental prod. mij.
1C 2A 7 12 C 14 C 15 A 16 17 A 17 B 18 19 D 20 21 A 22 A 22 C
23 B 31 34 35 B 36 37 40 B 42 43 54 56 57 58 A 59 67 B
75 A 75 B 76 A 76 D 86 87 90 B 91 A 92 A 92 C 92 D 93 A 94 A 137 138
Natural fundamental prod. inf.
5 A 6 A 6 B 6 C 8 B 8 C 10 B 19 C 21 C 23 A 29 30 32 A 39 40 A
48 49 A 66 68 69 71 A 73 74 76 B 79 80 83 B 85 88 89 B
90 C 91 D 92 B 92 F 93 D 93 E 94 B 95 B 200 201 202 298
Natural fundamental subprod.
1A 3A 4 10 A 11 15 B 24 25 26 A 33 44 45 46 52 64
65 A 65 C 67 A 72 A 76 C 77 A 77 B 78 B 82 83 A 98 99 B 100 B 101 C 103
C
299
Partial derivat
8 A 9 B 14 B 19 B 21 B 55 A 58 B
Artificial de prod. sup.
35 C 49 B 99 C 101 A 102 A 103 A
Artificial de prod. mij.
1 B 9 A 12 A 13 19 A 22 B 26 B 26 C 35 A 38 50 A 51 53 55 B 55 C
55 D 60 61 65 B 67 C 78 A 84 89 A 90 A 91 B 93 B 93 C 95 A 96 A 97
101 D
Artificial de prod. inf.
12 B 63 A
Tinar nedefinit
14 A 15 C 81 83 C 101 B 102 B 103 B
Între tipul de staţiune şi tipul natural fundamental de pădure există o strânsă corelaţie. Ca
urmare a măsurilor de gospodărire efectuate de-a lungul timpului o parte din păduri îşi pierd
caracterul natural (în cazul regenerării artificiale) sau se află în diferite faze de tranziţie spre tipul
natural fundamental datorită îndepărtării de la compoziţia optimă. Alteori, din diverse motive
productivitatea arboretelor nu este în concordanţă cu bonitatea staţională. Toate aceste stări se
reflectă prin “caracterul actual al tipului de pădure”. O situaţie detaliată pe unităţi amenajistice a
structurii fondului forestier în raport cu acest indicator este prezentată în tabelul 4.5.4.1.
4.5.4 Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
Prezentarea tuturor formaţiilor forestiere pe tipuri de pădure precum şi situaţia

caracterului actual al tipurilor de pădure este redată în tabelul următor:
Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure

Tabelul
4.5.4.1
CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE
PADURE
Terenu
Partia
Formatia Natural Total Tanar ri TOTAL
Subpro l Artifici Total
forestiera fundament deriv nedefin goale
d. deriv al padure
al at it
at
Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha %
- - - - - - - 24 24 2
00
- - - - - - - 100 2 -
11 MOLIDISURI 89,5 1,5 - - 17,1 - 108,1 4,1 112,2 8
PURE 83 1 - - 16 - 96 4 8 -
13 AMESTECURI 65 - - - 99,9 - 164,9 - 164,9 11
MOLID-BRAD-
FAG 39 - - 61 - 100 - 11 -
14 MOLIDETO- 47,7 32,7 - - 9,1 1,8 91,3 - 91,3 6

FAGETE 52 36 - - 10 2 100 - 6 -
41 FAGETE PURE - - - - 30,3 15,1 45,4 - 45,4 3
MONTANE - - - - 67 33 100 - 3 -
42 FAGETE PURE 351,7 174,4 10,7 - 236,4 12,7 785,9 0,6 786,5 54
DE DEALURI 45 22 1 - 30 2 100 - 54 -
43 FAGETE 176,8 16,4 7,2 - 30,4 - 230,8 1,3 232,1 16
AMESTECATE 77 7 3 - 13 - 99 1 16 -
1426, 1456, 10
TOTAL UP 730,7 225 17,9 - 423,2 29,6 30
4 4 0
% 51 16 1 - 30 2 98 2 100 -
1426, 1456, 10
Total 730,7 225 17,9 - 423,2 29,6 30
4 4 0
% 51 16 1 - 30 2 98 2 100 -
Din datele prezentate reiese că o parte a arboretelor (circa 51%) şi-au păstrat caracterul
natural fundamental, fiind în concordanţă cu structurile optime. Restul sunt repartizate astfel:
 16% sunt arborete subproductive, în general făgete sau amestecuri de fag cu carpen;
 1% parţial derivate, fiind amestecuri de fag cu carpen şi diverse moi;
 30% sunt arborete artificiale, acestea sunt molidişuri plantate;
 2% reprezintă arborete tinere nedefinite, prin lucrările necesare acestea vor fi conduse către
tipul natural fundamental de pădure;
 2% din suprafaţă sunt terenurile goale (inclusiv terenuri afectate gospodăririi silvice).
Formaţia forestieră, ca unitate superioară de clasificare în tipologie, reuneşte toate tipurile
de pădure constituite din aceeaşi specie sau din acelaşi amestec de specii Cele mai răspândite
tipuri sunt: făgetele pure de dealuri (54%), făgetele amestecate (16%) şi amestecurile de molid-
brad şi fag (11%).
De remarcat este procentul destul de ridicat al arboretelor artificiale (30%).
Prezenţa arboretelor parţial derivate, denotă o gospodărire incorectă a arboretelor în
trecut, aplicarea la timp a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor contribuind la
realizarea unor compoziţii corespunzătoare tipurilor natural fundamentale de pădure.
4.6. Structura fondului de producţie sau protecţie

Tabelul
S.U.P Grupe Sup Grupe de clase de vârstã Clase de producţie
de ra I II III IV V VI VII
şi
10 pest
1- 21- 41- 61- 81- 1- e I II III IV V
specii faţa 20 40 60 80 100 12 120
-ha- 0
Cvercin
0,39 - 0,33 - - 0,06 - 0 - - 0,33 0,06 -
ee
234, 9,1 61, 8,5 103, 129,
D.R. 71,5 83,6 0 - - 1,14 -
04 6 27 1 2 7
387, 30, 22,6 41, 132, 113, 46, 285, 99,6 2,3
Fag - - -
49 92 2 81 48 65 01 52 5 2
A Divers.t 29,1 5,7 10, 0,6 11,2 0,5
5,15 4,32 2,89 - - - 17,3
ari 4 8 32 8 7 7
Divers. 1,4
1,44 - - - - - - - - 1,44 - -
moi 4
652, 47, 113 220, 116, 55, 103, 434, 112, 2,8
Total 99,6 - -
5 3 ,4 4 6 2 2 29 12 9
212, 112, 53, 123,
DR. - - - 47 - - 4,81 85 -
96 3 66 15
38,0 23, 38,0
Fag - 7,04 - - 7,2 - - - - -
8 84 8
E Divers.t
3,26 - 3,26 - - - - 0 - - 3,26 - -
ari
254, 122, 77, 164,
Total - - - 54,2 - - 4,81 85 -
3 6 5 49
109, 0,4 84,6 24, 10,6 94,7
D.R. - - - - - 4,3 -
75 2 3 7 6 9
356, 0,1 36,7 54, 210, 31,6 0,8 22, 166, 165, 24,
Fag - -
51 2 5 64 42 4 4 1 06 97 48
M Div. 53,1 0,0 12,5 7,9 29,6 0,1 17,5 18,9 16,
2,78 - - -
tari 9 6 2 9 8 6 6 3 7
Div. 0,0
0,15 - - - 0,08 - - - - - 0,15 -
moi 7
519, 133, 87, 240, 22, 10,6 278, 189, 41,
TOTAL 0,6 34,5 1 -
6 9 4 1 1 6 41 35 18
Cvercin
0,39 - 0,33 - - 0,06 - - - - 0,33 0,06 -
ee
556, 9,5 268, 85, 62, 118, 347, 90,4
D.R. 83,6 47 - - -
75 8 43 97 17 67 64 4
782, 31, 66,4 96, 342, 152, 0,8 91, 489, 265, 26,
Fag - -
TOT 08 04 1 45 9 49 4 95 66 62 8
AL Div. 85,5 5,8 20,9 18,
34 5,67
0,1 0,6
- -
38,1
30,2
17,
tari 9 4 3 31 6 8 2 27
Div. 1,4 0,0
1,59 - - 0,08 - - - - 1,44 0,15 -
moi 4 7
142 47, 356, 200 460, 205, 154 118, 877, 386, 44,
TOTAL 1 -
6,4 9 1 ,8 5 3 ,8 67 19 47 07
ELEMENTE SINTETICE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER
Tabelul
S.U.P Specifica Specii Total

*SC/
. ri FA MO CA DT ME DM DR GO LA
PAM
Compoziţia 100
60 36 2 1 1 - - - - -
(%)
Clasa de
producţie
3,3 2,6 3,6 3,3 3,2 3,0 2,0 3,2 - - 3,0
Consistenţa 0,9 0,8
0,75 0,80 0,82 0,84 0,83 0,80 - - 0,77
5 7
Vârsta
medie (ani)
81 56 42 50 60 15 15 43 - - 71
A
Creşterea
12,
curentă 5,4 10,4 5,9 5,8 3,8
5
6,8 5,1 - - 7,2
(m3/an/ha)
Volum
mediu 249 370 103 123 180 15 40 182 - - 286
(m /ha)
3
Volum 149 108 104 18666

total (m ) 96577 86333 22 35 71 - -
3
4 4 6 2
Compoziţia
15 80 - 1 - - 3 - - 1 100
(%)
Clasa de
3,0 3,4 - 3,0 - - 2,3 - - 3,0 3,3
producţie
Consistenţa 0,78 0,80 - 0,90 - - 0,87 - - 0,90 0,80
Vârsta
100 69 - 25 - - 58 - - 30 73
medie (ani)
E Creşterea
curentă 5,0 8,3 - 8,2 - - 8,5 - - 4,2 7,8
(m3/an/ha)
Volum
mediu 303 289 - 100 - - 312 - - 110 290
(m /ha)
3
Volum 224
11548 59487 - 183 - - - - 157 73624
total (m )
3
9
M Compoziţia
(%)
70 21 8 1 - - - - - - 100
Clasa de
producţie
3,6 3,0 4,1 3,6 3,0 4,0 2,0 - 3,0 3,0 3,5
Consistenţa 0,8 0,7
0,74 0,83 0,75 0,74 0,70 0,80 - 0,84 0,76
0 1
Vârsta
medie (ani)
78 38 59 48 60 48 30 - 55 84 68
Creşterea 5,7 11,7 4,6 6,0 2,8 - 11,7 - 9,8 3,6 6,8
curentă
(m3/an/ha)
Volum
mediu 230 264 116 116 160 113 170 - 347 100 225
(m /ha)
3
Volum 500 11709

total (m ) 82022 28411 802 282 17 247 - 177 136
3
4 8
Compoziţia
(%)
55 38 4 1 1 - 1 - - - 100
Clasa de
producţie
3,4 3,0 4,0 3,4 3,1 3,0 2,0 3,2 3,0 3,0 3,2
Consistenţa 0,9 0,8 0,7
0,75 0,80 0,76 0,81 0,80 0,80 0,90 0,77
4 7 1
Vârsta
medie (ani)
81 58 54 47 60 18 53 43 55 30 70
U.P.
Creşterea
11,
curentă 5,5 9,8 4,9 6,1 3,6
3
9,0 5,1 9,8 4,0 7,2
(m3/an/ha)
Volum
mediu 243 319 112 120 175 25 288 182 347 106 265
(m /ha)
3
Volum 19014 17423 649 219 132 253 37738

39 - 177 241
total (m )
3
7 1 8 2 8 1 4
*SC şi PAM la S.U.P. M şi PAM la S.U.P. E
U.P. I Coşbuc are arborete cu funcţii de protecţie specială în grupa I-a funcţională o
suprafaţă de 778,70 ha.
Referitor la structura fondului forestier pe clase de vârstă se poate remarca un deficit de
arborete în clasa I şi un excedent în clasela a IV-a de vârstă.
Arboretele sunt în proporţie 70% de productivitate superioară şi mijlocie şi 30% de
productivitate inferioară.
Situaţia amestecurilor este următoarea:
 participarea sub 30 – 50 % a unei specii se înregistrează la 29 % din arborete;
 participarea între 50 – 80 % a unei specii se înregistrează la 33 % din arborete;
 participarea de peste 80 % a unei specii se înregistrează la 38 % din arborete;
Condiţiile staţionale bune şi faptul că arboretele nu au fost afectate decât în mică măsură
de factori destabilizatori au determinat ca vitalitatea pădurilor să fie în proporţie de 10 %
viguroasă, 80 % normală şi 10 % slabă.
În cea ce priveşte modul de regenerare, 45 % din arborete provin din sămânţă, 25 % din
lăstari şi 30 % din plantaţii. Procentul de 30 % de plantaţii se consideră prea mare, pe viitor
propunându-se ca accentul să se pună pe regenerarea naturală. Valoarea medie a consistenţei este
de 0,77. Un procent de 92 % din arborete au consistenţa cuprinsă între 0,7 - 1,0, un procent de 7
% este reprezentat de consistenţa cuprinsă între 0,4-0,6 iar 1 % au consistenţa sub 0,4.
Consistenţa diferă de valoarea medie normală, acest lucru se datorează neexecutării lucrărilor de
conducere şi îngrijire propuse în amenajamentul anterior.
În continuare se prezintă principalele specii din compoziţie.
Fagul este principala specie ca pondere în cadrul unităţii de producţie analizate, având un
procent în compoziţie de 55 %. Având o clasă de producţie medie de 3,4, iar consistenţa medie
este de 0.75, la vârsta medie de 81 de ani, realizând un volum de 243 m³/ha, cu o creştere medie
de 5,5 m³/an/ha. Are 83 % vitalitate normală, 4 % viguroasă şi 13 % slabă cu regenerare din
sămânţă în proporţie de 60 % şi 40 % din lăstari.
Molidul este specia a doua ca pondere în cadrul U.P. I Coşbuc, având o pondere în
compoziţie de 38 %. Are o clasă de producţie medie de 3.0, iar consistenţa medie este de 0.80, la
vârsta medie de 58 de ani, realizând un volum de 319 m³/ha, cu o creştere medie de 9,8 m³/an/ha.
Are vitalitate 76 % normală, 19 % viguroasă şi 5 % slabă, cu regenerare din sămânţă 23 % şi din
plantaţii 77 %.
Carpenul este a treia specie ca pondere în cadrul arboretelor din U.P. studiat, având o
pondere în compoziţie de 4 %. Are o clasă de producţie medie de 4,0, consistenţa medie de 0.76,
la vârsta medie de 54 de ani, realizând un volum de 112 m³/ha, cu o creştere medie de 4,9
m³/an/ha. Are 82 % vitalitate normală, 2 % viguroasă şi 16 % slabă, având regenerare din lăstari
64 % si din sămânţă 36 %.
Concluzii privind structura fondului forestier
 structura claselor de vârstă este dezechilibrată, se poate remarca deficitul de arborete din
clasa I de vârstă şi excedent în clasa a IV-a de vârstă;
 s-a acordat o atenţie prea mică unor specii care pot crea amestecuri stabile cu specia de
bază, ca: paltin de munte, larice, etc;
 productivitatea arboretelor este apropiată comparativ cu bonitatea staţiunilor, se
recomandă efectuarea lucrărilor de conducere şi îngrijire pentru o creştere uşoară a
producţivităţii în următorul deceniu;
 vârsta medie de 70 ani, este prea mare faţă de cea optimă (55 ani);
 consistenţa medie actuală (0,77) este mică faţă de valoarea ideală (0,85).
4.7. Arborete slab productive şi provizorii
În cadrul acestui U.P. sunt 425,10 ha ocupate cu arborete slab productive; dintre acestea,
majoritatea (225 ha) au caracter natural fundamental dar au productivitate inferioară deoarece
staţiunile pe care vegetează prezintă bonitate inferioară pentru speciile forestiere de bază.
Principalii facori limitativi sunt: deficitul de apă accesibilă, volumul edafic mic, substanţele
nutritive din sol.
4.7.1. Lista unităţilor amenajistice cu arborete slab productive
CRT UNITATI AMENAJISTICE
Natural fundamental prod. inf.

5 A 6 A 6 B 6 C 8 B 8 C 10 B 19 C 21 C 23 A 29 30 32 A 39 40 A
48 49 A 66 68 69 71 A 73 74 76 B 79 80 83 B 85 88 89 B
90 C 91 D 92 B 92 F 93 D 93 E 94 B 95 B 200 201 202 298
Natural fundamental subprod.
1A 3A 4 10 A 11 15 B 24 25 26 A 33 44 45 46 52 64
65 A 65 C 67 A 72 A 76 C 77 A 77 B 78 B 82 83 A 98 99 B 100 B 101 C 103
C
299
Artificial de prod. inf.
12 B 63 A
4.8. Evidenţa arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi
O.S. Someş Ţibleş U.P. I Coşbuc

Suprafata afectata
Grade de manifestare
NATURA
% Total F.
FACTORILOR Slaba Moderata Puternica Excesiva
puternica
Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %
(V1 -
Doboraturi de vant - 5,2 100 - - 5,2 100 - - - - - -
4)
(U1 -
Uscare 7 107 100 49,4 46 52,4 49 5,2 5 - - - -
4)
Atacuri de (I1 -
- - - - - - - - - - - - -
daunatori 3)
(K1 -
Incendieri - - - - - - - - - - - - -
3)
Rupturi de zapada (Z1 -
6 83,3 100 55,3 66 28 34 - - - - - -
si vant 4)
Vatamari de (E1 -
5 64,7 100 64,7 100 - - - - - - - -
exploatare 4)
Vatamari produse (C1 -
- - - - - - - - - - - - -
de vanat 4)
(1-
Poluare - - - - - - - - - - - - -
4)
(A1 -
Alunecari - - - - - - - - - - - - -
4)
(M1 -
Inmlastinari - - - - - - - - - - - - -
3)
Eroziune in (S1 -
- - - - - - - - - - - - -
suprafata 4)
Eroziune in (A1 -
- - - - - - - - - - - - -
adancime 5)
(1-
Eroziune total - - - - - - - - - - - - -
5)
Roca la suprafata (R1 - 1
163,4 100 59,3 36 76,9 48 22 13 5,2 3 - -
total A) 1
din care pe:0.1- (R1 - 1
136,2 100 59,3 44 76,9 56 - - - - - -
0.2S 2) 0
(R3 -
0.3-0.5S 2 27,2 100 - - - - 22 81 5,2 19 - -
5)
(R6 -
>=0.6S - - - - - - - - - - - - -
A)
Tulpini
(T1 - 1
nesanatoase 170,4 100 - - 3,6 2 3,4 2 113,1 66 50,3 30
A) 2
total
(T1 -
din care: 10-20% - 3,6 100 - - 3,6 100 - - - - - -
2)
(T3 - 1
30-50% 150 100 - - - - 3,4 2 113,1 76 33,5 22
5) 0
(T6 -
>=60% 1 16,8 100 - - - - - - - - 16,8 100
A)
Suprafata fondului
- 1432,4 0 - - - - - - - - - -
forestier:
4.8.1. Lista unităţilor amenajistice pe factori destabilizatori, limitative şi lucr. prop.
O.S.Someş Ţibleş U.P. I Coşbuc

Natur UNITATI AMENAJI
Grad LP1
a STICE
94 B
V2
(V1 - 4) TOTAL LP1 1 UA 5.20 HA
TOTAL 1 UA 5.20 HA
V2
Total (V1 - 4) Doboraturi de vant 1 UA 5.20 HA
90 C 92 A 92 F 93 E
91 A 91 D 92 B 93 D 95 B
U1
(U1 - 4) 94 B
TOTAL LP1 10 UA 107.00 HA

TOTAL 10 UA 107.00 HA
U1
Total (U1 - 4) Uscare 10 UA 107.00 HA
90 C 91 D 92 F 93 E 95 B
Z1 TOTAL LP1 5 UA 51.80 HA

48 99 C
TOTAL LP1 RARITURI 1 UA 3.50 HA
(Z1 - 4)
TOTAL 6 UA 55.30 HA
Z1
92 B 93 D
Z2
TOTAL 2 UA 28.00 HA
Z2
Total (Z1 - 4) Rupturi de zapada si vant 8 UA 83.30 HA
46 76 A 76 C 77 B
E1
TOTAL LP1 T.IGIENA 3 UA 64.70 HA
(E1 - 4)
TOTAL 3 UA 64.70 HA
E1
Total (E1 - 4) Vatamari de exploatare 3 UA 64.70 HA
92 D 92 F 93 E 94 A 96 A
R1 TOTAL LP1 5 UA 44.80 HA

48 97
TOTAL 6 UA 59.30 HA
(R1 - 2) R1
90 B 90 C 92 B 93 A 93 D
R2
TOTAL 5 UA 76.90 HA
R2
Total (R1 - 2) Roca la suprafata pe 0.1-0.2S 11 UA 136.20 HA
91 A 92 A
R3 94 B
(R3 - 5)
TOTAL 3 UA 27.20 HA
R3
Total (R3 - 5) Roca la suprafata pe 0.3-0.5S 3 UA 27.20 HA
46 3A
T2
(T1 - 2)
TOTAL 1 UA 3.60 HA
T2
Total (T1 - 2) Tulpini nesanatoase 10-20% 1 UA 3.60 HA
46 29
T3
TC 6C
TOTAL LP1 TAIERI DE CONSERVARE 1 UA 2.40 HA
(T3 - 5) TOTAL 2 UA 3.40 HA
T3
46 4 20 21 A 42 65 C 77 B 82
T4 TOTAL LP1 T.IGIENA 7 UA 97.00 HA
48 8 A 43
TC 8 C 64 68
TOTAL 12 UA 113.10 HA
T4
46 6 B 26 A 83 A
48 5A
T5
TC 8 B 73
TOTAL 6 UA 33.50 HA
T5
Total (T3 - 5) Tulpini nesanatoase 30-50% 20 UA 150.00 HA
46 52
P5 23 A
T0 TOTAL LP1 1 UA 6.30 HA
T.PROGRESIVE(racordare)IMPAD
TC 10 B
(T6 - A) TOTAL LP1 TAIERI DE CONSERVARE 1 UA 1.20 HA
TOTAL 3 UA 8.00 HA
T0
46 9 B 44
T6
TOTAL 2 UA 8.80 HA
T6
Total (T6 - A) Tulpini nesanatoase >=60% 5 UA 16.80 HA
Total UP 45 UA 385.40 HA
4.9. Starea sanitară a pădurii
Starea sanitară actuală a arboretelor din U.P. I Coşbuc este în general bună. În ceeea ce
priveşte doborâturile de vânt, se recomandă aplicarea unor tehnologii de exploatare adecvate,
care să nu pună în pericol arboretele învecinate, aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor de
îngrijire, diversificarea structurii orizontale şi verticale a arboretelor.
Un rol important pentru starea arboretelor îl are şi modul de regenerare. Se va promova
regenerarea naturală, iar în cazul plantaţiilor se vor folosi provenienţele valoroase, de preferinţă
locale. Se vor promova şi introduce specii valoroase de amestec: paltin de munte, larice, scoruş.
O atenţie deosebită se va acorda daunelor produse de activităţile umane: păşunat, rezinaj,
exploatare. Păşunatul (prin roaderea puieţilor), compromite regenerările şi favorizează instalarea
agenţilor patogeni, iar în arboretele mature tasează solul. Rezinajul natural şi rănile produse
arborilor prin lucrări de exploatare duc la debilitarea arborilor, instalarea dăunătorilor, apariţia
putregaiului şi uscare.
Starea fitosanitară bună, relevă faptul că mecanismele de autoreglare din cadrul
ecosistemului forestier, funcţionează normal în situaţia în care nu intervin factori destabilizatori.
În concluzie, apreciem că starea fitosanitară a pădurilor este bună.
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie
Producţia şi productivitatea ecosistemelor forestiere este determinată atât de alcătuirea şi

structura biocenozei dar şi de gradul de favorabilitate al staţiunii, de măsura în care aceasta este
capabilă să satisfacă exigenţele ecologice şi funcţionale ale arboretului. Staţiunile din cadrul
fondului forestier în studiu asigură pentru arborete o bonitate superioară şi mijlocie pe cea mai
mare parte din suprafaţă.
Factorii staţionali sunt favorabili dezvoltării făgetelor şi amestecurilor de molid, brad,
fag. Regimul precipitaţiilor este propice, în sezonul estival evapotranspiraţia potenţială fiind sub
media lunară a căderilor de apă, temperaturile medii lunare asigură dezvoltarea fiziologică
normală a vegetaţiei, iar sezonul de vegetaţie este suficient de lung. Substratul geologic a permis
formarea unor tipuri de sol cu proprietăţi bune pentru realizarea unor arborete de calitate.
Singurii factori abiotici cu influenţă negativă rămân vânturile puternice, ce duc la apariţia
doborâturilor şi rupturilor precum şi grosimea redusă a stratului de sol, volumul edafic mic şi
substanţele nutritive în cantităţi insuficiente.
Pentru valorificarea corespunzătoare a condiţiilor staţionale în fondul forestier în studiu
se va promova cultura speciilor de amestec de mare valoare economică şi care realizează lemn de
bună calitate şi creşteri bune (paltin, larice, brad). Se va urmări aplicarea corectă a operaţiunilor
de îngrijire, a tehnologiilor de exploatare adecvate şi menţinerea unei stări fitosanitare bune.
Productivitatea realizată de arborete, în comparaţie cu bonităţile staţiunilor se prezintă în tabelul
4.10.1.
Productivităţile realizate de arborete

Tabelul 4.10.1
Bonitatea staţiunilor Productivitatea arboretelor
Suprafaţ
Categoria % Categoria Suprafaţa %
a
Superioar
95,5 7 Superioară 99,6 7
ă
Mijlocie 1131,5 79 Mijlocie 897,5 63
Inferioară 199,4 14 Inferioară 429,3 30
Total 1426,4 100 Total 1426,4 100
Din tabel rezultă o slabă valorificare a potenţialului staţional, arboretele nu valorifică
potenţialul staţoinal cum ar trebui.
Diferenţele dintre bonitate şi productivitate sunt datorate atât arboretelor provenite din
plantaţii cat şi a arboretelor provenite din lăstari.
Pe viitor va trebui să se pună accent pe două aspecte şi anume pe revenirea la tipul
natural fundamental de pădure şi normalizarea claselor de vârstă care vor permite creştere
progresivă a recoltelor de masă lemnoasă, atât la produse principale cât şi la produse secundare.
CAP. 5 STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL ECONOMICE ALE
PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1 Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii.
5.1.1.Obiectivele social-economice şi ecologice
Obiectivele economice şi sociale fixate prin prezentul amenajament, reprezintă ţeluri

economico-sociale şi se exprimă prin produse sau servicii; ele pot fi ţeluri de producţie şi/sau de
protecţie. Astfel, amenajamentul participă nemijlocit la stabilirea obiectivelor economice, sociale
şi ecologice ale gospodăririi silvice, căutând să armonizeze strategia naturii (în speţă a
ecosistemelor forestiere) cu strategia societăţii umane.
În privinţa producţiei de lemn, studiile de prognoză, tendinţele pe plan mondial şi
potenţialul economic al staţiunilor forestiere arată că silvicultura din ţara noastră trebuie
orientatã, în primul rând, în direcţia producerii de lemn de dimensiuni mari, de calitate
superioară.
În consens cu argumentaţiile ştiinţifice prezentate de-a lungul timpului, în anul 1987
“Legea privind conservarea, protejarea, şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională
economică şi menţinerea echilibrului ecologic”, stabileşte că principalul ţel de producţie
lemnoasă a pădurii este obţinerea de sortimente de lemn gros, de calitate superioară, apte pentru
furnire şi cherestea. În spiritul acestor considerente şi a situaţiei concrete din teren, ţelul de
producţie stabilit pentru arboretele din subunitatea de codru regulat (S.U.P. A) îl reprezintă
obţinerea de lemn gros pentru cherestea.
Ţelurile de protecţie constau în realizarea unei structuri diversificate, relativ plurienă, de
amestecuri optime din punct de vedere ecologic, capabile să prevină fenomene de eroziune şi
alunecare a solului.
Obiectivele social-economice şi ecologice stabilite sunt redate, concis, în tabelul 5.1.1.1.
Obiectivele economice, sociale şi ecologice stabilite pentru pădurile din U.P. Poiana Stampeiş
Tabelul 5.1.1.1.
S.U. Funcţii economice Obiective Ţeluri de producţie şi protecţie
economice şi efecte
P
de protecţie
Producţie de masă Obţinerea de lemn gros şi foarte gros de
A Protecţie şi producţie lemnoasă şi calitate superioară pentru cherestea.
protecţia solului Protecţia solului împotriva eroziunii.
Conservarea pădurilor de pe terenuri cu
Protecţia solului, pantă mare, zone tampon, primul rând de
M Conservare deosebită conservarea parcele întregi limitrofe rezervaţiilor
genofondului integrale “Parcul Naţional Munţii
Rodnei”.
Rezervaţii pentru
ocrotirea integrală a
E Protecţie integrală Conservarea ecofondului şi genofondului
naturii “Parcul Naţional
Munţii Rodnei”
La stabilirea ţelurilor de producţie şi protecţie s-a ţinut cont de încadrarea arboretelor în

grupe, subgrupe, categorii funcţionale şi tipuri de categorii funcţionale.
Pe lângă obiectivele economice, sociale şi ecologice specifice fiecăreia dintre cele trei
subunităţi de producţie sau protecţie, menţionate în tabelul 5.1.1.1., mai sunt stabilite
următoarele obiective social-economice cu caracter general:
 menţinerea şi dezvoltarea fondului forestier prin sporirea potenţialului de producţie şi

protecţie;
 introducerea sau menţinerea în cultură a speciilor de mare productivitate şi în special a
celor autohtone, corespunzător condiţiilor staţionale existente;
 limitarea volumului tăierilor la nivelul indicat de posibilitatea anuală;
 gospodărirea diferenţiată a arboretelor, în raport cu ţelul principal de producţie şi protecţie;
 aplicarea de tehnologii de recoltare a produselor lemnoase şi nelemnoase prin care să se
evite degradarea solului şi a seminţişului.
5.1.2. Funcţiile pădurii
Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice stabilite, se impune precizarea

în amenajament a funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile din cadru U.P. I Coşbuc,
prin funcţie înţelegându-se acţiunea în care este angajată o pădure sau un arboret, în raport cu
obiectivele social - economice şi ecologice ale gospodăriei silvice.
Sistemul actual de clasificare funcţională a arboretelor, elaborat pe baza unor ample
studii documentare şi investigaţii ştiinţifice, cuprinde încadrarea pădurilor în două grupe
funcţionale.
Grupa pădurilor cu funcţii speciale de protecţie (grupa I) cuprinde toate arboretele
destinate protejării unor importante obiective economice şi socio-culturale, precum şi cele puse
în slujba sănătăţii oamenilor, ocrotirii naturii şi cercetării ştiinţifice. În grupa pădurilor cu funcţii
de producţie şi protecţie (grupa a II-a) se încadrează toate arboretele destinate acoperirii nevoilor
de lemn sau de alte bunuri materiale cu îndeplinirea simultan şi a unor importante funcţii de
protecţie.
Pe baza consideraţiilor de ordin teoretic prezentate, a legislaţiei în vigoare şi a
constatărilor efectuate pe teren, prin observaţii, sub aspectul condiţiilor staţionale (sol, pantă,
expoziţie) şi de vegetaţie, cu ocazia actualei amenajări s-a considerat oportună reanalizarea
încadrării pădurilor pe funcţii, efectuându-se unele modificări dictate de actuala zonare
funcţională sau de modificările survenite în complexul factorilor care determină obictivele
social-economice.
Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice fixate s-au stabilit funcţiile pe
care trebuie să le îndeplinească arboretele din cadrul U.P. studiat.
Aceste funcţii sunt prezentate în tabelul 5.1.2.1.
Funcţiile pădurii
Tabelul 5.1.2.1
Co Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa
d Denumire ha %
Grupa I-a
Păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu
2A 467,8 33
înclinarea mai mare de 35 , iar cele situate pe substrate de fliş sau pietrişuri mai mare de 30 – T.II
g g
Păduri constituite din parcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit şi căilor
2B 38,0 3
ferate normale, în zone cu relief accidentat (terenuri cu pante mai mari de 25 de grade) – T.II
5A Parcuri naţionale (protecţie integrală) – Parcul Naţional Munţii Rodnei – T.I 258,4 18
Păduri ce constituie zona de conservare durabilă, primul rând de parcele întregi limitrofe zonei de
5M 14,5 <1
protecţie integrală – Parcul Naţional Munţii Rodnei –TII
Total grupa I 778,7 54
Grupa a II-a
Păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi de calitate superioară pentru lemn de
1B 653,7 46
cherestea – T.VI
Total grupa II 653,7 46
Total păduri + clasa de regenerare 1432,4 100
În cadrul unităţii de producţie studiate regăsim următoarele tipuri de categorie

funcţională:
Tipul I: păduri constituite în parcuri naţionale în care nu este posibilă sau admisă
recoltarea de masă lemnoasă, impunându-se numai lucrări speciale de conservare.
Tipul II: păduri cu funcţii speciale de protecţie situate în staţiuni cu condiţii grele sub
raport ecologic, precum şi arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă
lemnoasă, impunându-se numai lucrări speciale de conservare.
Tipul VI: păduri cu funcţii de producţie şi protecţie la care se poate aplica toată gama de
tratamente, prevăzute în prezentele norme, potrivit condiţiilor ecologice, social – economice şi
tehnico ă organizatorice.
Tipurile de categorie funcţională sunt prezentate în tabelul 5.1.2.2.
Tipuri de categorii funcţionale

Tabelul 5.1.2.2
Tipul de categorie Suprafaţa
Categorii funcţionale Ţeluri de gospodărire
funcţională ha %
I 1-5A 5A Protecţie 258,4 18
Total tip categorie funcţională I - 258,4 18
2A Protecţie 358,2 25
1-2A
2B Protecţie 109,6 8
II
1-2B 2B Protecţie 38,0 3
1-5M 5M2A Protecţie 14,5 -
Total tip categorie funcţională II - 520,3 36
VI 2 – 1B 1B Protecţie şi producţie 653,7 46
Total tip categorie funcţională VI - 653,7 46
Total 1432,4 100
O suprafaţă de 258,4 ha ( parcelele 91-96) din fondul forestier face parte din ROSCI 0125
şi ROSPA 0085 „Parcul Naţional Munţii Rodnei”.
5.1.3. Subunităţi de producţie sau protecţie constituite
Pentru realizarea funcţiilor atribuite arboretelor din U.P I Coşbuc trebuie să se aplice
măsuri de gospodărire diferite. În acest scop s-au constituit trei subunităţi de gospodărire:
A. S.U.P. „A”, codru regulat, în care au fost înscrise arborete din categoriile funcţionale:
2 – 1B (652,5 ha), din care se va putea recolta masă lemnoasă, potrivit condiţiilor ecologice şi
social – economice.
B. S.U.P. „M”, păduri supuse regimului de conservare deosebită, pentru care nu se
reglementează recoltarea de produse principale, cu suprafaţa de 519,6 ha, încadrate în categoriile
funcţionale: 1-2A (467,8 ha), 1-2B (38,0 ha), şi 1-5M (14,5 ha) iar ţelul urmărit fiind realizarea
unei protecţii eficiente a solului.
C. S.U.P. “E”, păduri constituite în parcuri naţionale, pentru care nu se reglementează
recoltarea de produse principale, cu suprafaţa de 254,3 ha, încadrate în categoria funcţională: 1-
5A (Parcul Naţional Munţii Rodnei).
5.1.3.1. Lista constituirii unităţilor de producţie
O.S. Someş Ţibleş UP: U.P. I Coşbuc

SUP UNITATI AMENAJISTICE
1M 2M 3B 3M 5B 8M1 8M2 12M1 12M2
19M 21 D 21M 23M 26M2 28 32M 40M
26M1
- 49M 50M 55V 62M 63M 70M 71M2 72M
71M1
75V 77M 89M 91 C 92 E 93 F 96N
Total Suprafata 30.00 HA Nr.UA-uri 34
1A 1B 1C 2A 7 13 14 A 14 B 14 C
15 A 15 B 15 C 16 17 A 19 A 19 B 19 C 23 A
23 B 29 30 32 A 34 35 B 35 C 37 38
39 40 A 40 B 45 46 48 50 A 51 52
55 A 55 C 55 D 56 57 58 A 58 B 60 61
A
63 A 66 67 C 69 76 A 76 B 76 D 77 B 78 A
81 83 B 83 C 84 85 86 88 98 99 A
99 B 99 C 100 A 100 B 101 A 101 B 101 C 101 D 102 A
102 B 103 A 103 B 103 C 299
90 A 90 B 90 C 91 A 91 B 91 D 92 A 92 B 92 C
92 D 92 F 93 A 93 B 93 C 93 D 93 E 94 A 94 B
E
95 A 95 B 96 A
3A 4 5A 6A 6B 6C 8A 8B 8C
9A 9B 10 A 10 B 11 12 A 12 B 12 C 17 B
18 19 D 20 21 A 21 B 21 C 22 A 22 B 22 C
24 25 26 A 26 B 26 C 31 33 35 A 36
42 43 44 49 A 49 B 53 54 55 B 59
M
64 65 A 65 B 65 C 67 A 67 B 68 71 A 72 A
73 74 75 A 75 B 76 C 77 A 78 B 79 80
82 83 A 87 89 A 89 B 97 137 138 200
201 202 298
Total UP Suprafata 1456.40 HA Nr.UA-uri 207

5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
Îndeplinirea funcţiilor atribuite arboretelor este condiţionată de modul în care atât

arboretele cât şi pădurea în ansamblul ei satisfac anumite condiţii de structură.
Structura arboretelor este definită de amenajament prin bazele de amenajare: regim,
compoziţie-ţel, tratament, vârsta exploatabilităţii şi ciclu.
La stabilirea bazelor de amenajare actuale s-a ţinut cont atât de structura reală a
arboretelor, de structurile optime recomandate de studiile de specialitate concretizate prin
prevederile normelor tehnice în vigoare dar şi de recomandările impuse de conceptul de
polifuncţionalitate a pădurilor şi de cel de “gestionare durabilă a pădurilor”.
Potrivit definiţiei date la Conferinţa Ministerială pentru Protecţia Pădurilor Europene,
(Helsinki, 1993), prin gestionare durabilă înţelegem administrarea şi utilizarea resurselor
forestiere astfel încât să li se menţină şi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea
de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi să li se asigure pentru prezent şi viitor capacitatea de a
exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale la nivel local, regional şi mondial fără
a genera prejudicii altor ecosisteme.
5.2.1. Regimul
Regimul ca bază de amenajare defineşte modul în care se asigură regenerarea unei păduri,
din sămânţă sau pe cale vegetativă. Vitalitatea şi productivitatea arboretelor depind în mod direct
de sursa de provenienţă, majoritatea speciilor forestiere autohtone crescând şi dezvoltându-se cel
mai bine din sămânţă .
În concordanţă cu obiectivele social-economice, funcţiile pădurii şi structura actuală a
acestora, în care speciile autohtone de valoare cum ar fi fagul, bradul şi molidul sunt dominante
în compoziţia arboretelor, pentru toate subunităţile de producţie şi protecţie a fost adoptat
regimul codru şi crâng pentru arboretele de salcâm
5.2.2. Compoziţia-ţel
Compoziţia ţel defineşte structura pădurii sub raportul proporţiei speciilor. În cazul
arboretelor studiate, care îndeplinesc funcţii multiple, optimizarea compoziţiei acestora nu poate
fi decât policriterială, intervenind multiple criterii ecologice, economice şi sociale.
Compoziţia ţel a fost stabilită atât la nivel de u.a. cât şi la nivel de subunitate şi unitate de
producţie sau protecţie.
La nivel de u.a., pentru fiecare arboret s-au stabilit compoziţii ţel la exploatabilitate,
avându-se în vedere compoziţia actuală şi posibilitatea modificării acesteia prin lucrări de
îngrijire şi conducere către compoziţia optimă a tipului natural fundamental de pădure.
Pentru arboretele exploatabile, compoziţia ţel este compoziţia de regenerare prin care se
urmăreşte realizarea unui nou arboret a cărui compoziţie să fie cât mai apropiată de a tipului
natural fundamental de pădure.
În cazul subunităţilor de gospodărire, au fost calculate compoziţii ţel pentru fiecare din
acestea, ca medii ponderate a suprafeţelor aferente fiecării specii din compoziţia ţel a tipurilor
natural fundamentale de pădure, raportate la suprafaţa totală a fiecărei subunităţi de gospodărire.
Compoziţiile ţel ale tipurilor natural fundamentale de pădure au fost stabilite după
“Norme tehnice pentru regenerarea pădurilor“ –2000, pe grupe ecologice identificate pe raza
unităţii de producţie.
Calculul compoziţiei ţel

Tabelul 5.2. 2.1.
Suprafaţa pe specii DT/
Tip Tip Compoziţia Suprafaţa
S.U.P. DM/
staţiune pădure ţel (ha)
DR
MO BR DR TE FA DT
8MO 1BR FA,PAM,
2333 1111 4,2 3,36 0,42 - - - 0,42
1DT SR
BR,MO,LA
6FA 2DR
3332 4113 45,4 - - 9,08 - 27,24 9,08 PAM,
2DT
FR,ULM
6MO 2BR FA,PAM,

3333 1411 91,3 54,78 18,26 - - 18,26
2DT ULM,FR
A 7FA 1DR MO,LA

5231 4242 54,2 - - 5,42 - 37,94 10,84
2DT FR,CI,PAM
7FA 1TE
5232 4231 32,8 - - - 3,28 22,96 6,56 PAM,FR,CI
2DT
6FA 2TE CI,PAM,FR,
4212 93,9 - - - 18,78 56,34 18,78
2DT JU
6FA 2TE CI,PAM,FR
5242 4214 244,4 - - - 48,88 146,64 48,88
2DT JU
7FA 1TE FR,GO,CI,
4331 86,3 - - - 8,63 60,41 17,26
2DT PAM
130,0
Total S.U.P. "A" 652,5 58,14 18,68 14,50 79,57 351,53 -
8
Compoziţia ţel S.U.P. "A" 100 9 3 2 12 54 20 -
LA, PI
8MO 1DR
2311 1153 85 68 - 8,5 - - 8,5 FA,PAM,SR,
1DT
AN
E LA, BR
8MO 1DR
2322 1141 18,9 15,12 - 1,89 - - 1,89 FA,PAM,SR,
1DT
AN
5MO 3BR
3332 1341 150,4 75,2 45,12 - - 30,08 FA, PAM
2DT
Total S.U.P. "E" 254,3 158,32 45,12 10,39 - - 40,47 -
Compoziţia ţel S.U.P. "E" 100 62 18 4 - - 16 -
5MO 3BR
3332 1341 14,5 7,25 4,35 - - - 2,9 FA, PAM
2DT
7FA 1DR MO,LA

5231 4242 60,2 - - 6,02 - 42,14 12,04
2DT FR,CI,PAM
7FA 1TE
5232 4231 18,1 - - - 1,81 12,67 3,62 PAM,FR,CI
M 2DT
6FA 2TE CI,PAM,FR,
4212 120,7 - - - 24,14 72,42 24,14
2DT JU
6FA 2TE CI,PAM,FR,
5242 4214 161,6 - - - 32,32 96,96 32,32
2DT JU
7FA 1TE FR,GO,CI,
4331 144,5 - - - 14,45 101,15 28,9
2DT PAM
103,9
Total S.U.P. "M" 519,6 7,25 4,35 6,02 72,72 325,34 -
2
Compoziţia ţel S.U.P. "M" 100 1 1 1 14 63 20 -
LA, PI
8MO 1DR
2311 1153 1 0,8 - 0,1 - - 0,1 FA,PAM,SR,
1DT
AN
Clasa
Regene-
LA, BR
rare 8MO 1DR
2322 1141 3,1 2,48 - 0,31 - - 0,31 FA,PAM,SR,
1DT
AN
6FA 2TE CI,PAM,FR,

5242 4212 0,6 - - - 0,12 0,36 0,12
2DT U
7FA 1TE FR,GO,CI,

4331 1,3 - - - 0,13 0,91 0,26
2DT PAM
Total clasa regenerare 6 3,28 0 0,41 0,25 1,27 0,79 -
Compoziţia ţel clasa regenerare 100 55 7 4 21 13 -
275,2
Total U.P. I COŞBUC 1432,4 226,99 68,15 31,32 152,54 678,14 -
6
Compoziţia ţel 100 16 5 2 11 47 19 -
Compoziţia normală pentru fondul forestier din cadrul U.P. I COŞBUC în conformitate
cu tipurile de pădure şi ţinând cont de ponderea de suprafaţă pe care îl deţine fiecare, este: 47FA
16MO 19DT 11TE 5BR 2DR.
S-a urmărit promovarea cu precădere, de compoziţii corespunzătoare tipului fundamental
de pădure, condiţiile staţionale determinante, funcţiile economice şi de protecţie atribuite şi
starea actuală a arboretului existent.
5.2.3. Tratamentul
Din punct de vedere amenajistic tratamentul defineşte structura arboretelor din punct de
vedere al repartiţiei arborilor pe categorii dimensionale şi al etajării populaţiilor de arbori şi
arbuşti.
Tratamentele ce se vor aplica în această unitate de producţie s-au stabilit conform
"Normelor tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor".
Pentru realizarea unor structuri care să permită exercitarea în mod optim a funcţiilor ce au
fost atribuite arboretelor s-au propus a se aplica în cadrul subunităţii de codru regulat
următoarele tratamente:
- tratamentul tăierilor rase în parchete mici – în molidişuri;
- tăieri progresive şi tăieri succesive – în restul arboretelor incluse în planul decenal ;
aceste tratamente dispun de largi posibilităţi de proporţionare a amestecurilor, valorifică bine
seminţişurile preexistente, contribuind la constituirea stării de masiv mai devreme şi permiţând
adaptarea în cel mai înalt grad la neuniformităţile de staţiune şi de vegetaţie.
În cazul aplicării tratamentelor cu regenerare sub adăpost, solul este acoperit de noua
generaţie, care se instalează din specii adaptate staţiunii, cu cheltuieli minime, şi care este în
măsură să îndeplinească în mod corespunzător funcţiile de protecţie ale vechiului arboret.
Pădurile destinate să îndeplinească funcţii speciale de protecţie de o importanţă deosebită,
pentru care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, vor fi parcurse cu lucrări
speciale de conservare.
Lucrările speciale de conservare prin care se urmăreşte asigurarea perenităţii pădurii,
respectiv menţinerea şi ameliorarea însuşirilor ecoprotective ale arboretelor, inclusiv regenerarea
lor prin metode adecvate, se referă la următoarele lucrări:
 tăieri de conservare în arboretele mature;
 lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor care necesită acest gen de lucrări;
 lucrări de regenerare.
O prezentare detaliată a acestor tratamente adoptate este făcută în capitolul 6.
5.2.4. Exploatabilitatea
În sens restrâns, exploatabilitatea defineşte calitatea unui arbore sau arboret de a fi

recoltabil, în raport cu obiectivele social-economice sau ecologice urmărite.
Ca bază de amenajare ea exprimă structura arboretelor sub raport dimensional şi se
exprimă, în cazul structurilor de codru regulat, prin vârsta exploatabilităţii.
Pentru arboretele încadrate în subunitatea de codru regulat, la organizarea procesului de

producţie lemnoasă, s-a adoptat exploatabilitatea de producţie şi de protecţie , care în acest caz
special a fost stabilită la nivelul vârstei exploatabilităţii tehnice şi a fost determinată în funcţie de
specia de bază, productivitate şi starea de vegetaţie, individual pentru fiecare arboret. Această
soluţie a fost adoptată şi aprobată în cadrul Conferinţei a II-a de amenajare deoarece renunţarea
la măsura majorării vârstelor exploatabilităţii recomandate de normele tehnice se poate
compensa cu succes prin adoptarea unor tratamente intensive. S-a stabilit că la următoarea
reamenajare se va reanaliza oportunitatea menţinerii acestui mod de calcul.
În funcţie de vârsta exploatabilităţii fiecărui arboret a fost determinată vârsta
exploatabilităţii medii pe subunitatea de gospodărire, ca medie ponderată cu suprafaţa. Astfel,
vârsta exploatabilităţii medii pentru subunitatea de codru regulat este de 106 ani.
Pentru arboretele cu funcţii speciale de protecţie, care sunt supuse regimului de
conservare deosebită, nu au fost stabilite vârste ale exploatabilităţii, acestea urmând să fie
gospodărite prin lucrări speciale de conservare. În aceste cazuri, vârsta exploatabilităţii se
consideră a fi undeva în apropierea exploatabilităţii fizice.
5.2.5. Ciclul
Ca bază de amenajare, ciclul determină mărimea şi structura pădurii în ansamblul său, în

raport cu vârsta arboretelor componente.
La stabilirea ciclului au fost luate în considerare formaţiile forestiere, funcţiile social-economice,
media vârstei exploatabilităţii tehnice şi posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a
arboretelor şi a pădurii în ansamblul său. Astfel s-a adoptat pentru arboretele din S.U.P. A un ciclu
de 110 ani.

Atestat Ciorceri Dorut

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atestat Ciorceri Dorut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Certificare A Competentelor Profesionale

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN IN SILVICULTURA SI EXPLOATARI

Prof. Ing. Maria Andreea Roman Ciorceri Dorut

Sa se elaboreze studiul privind depistarea, prevenirea si

boli și dăunători a masivelor forestiere, a pepinierelor silvice, plantaţiilor, culturilor silvice,

produselor pădurii şi altor obiecte ale gospodăriilor silvice.

Actuala stare de sănătate a pădurilor reflectă gradul de stabilitate/instabilitate a

ecosistemelor forestiere, determinat de numeroşi factori naturali şi de modul de gospodărire a

pădurilor, care a favorizat în mare măsură acţiunea perturbatoare a acestora. În perioada de

adoptată să fie corelată cu tipul de pădure şi cu ansamblul de măsuri silviculturale, biologice şi

Asigurarea stării de sănătate a pădurilor se efectuează de organele silvice de stat şi de către

deţinătorii de terenuri silvice prin realizarea măsurilor de prevenire a răspândirii şi de combatere

a focarelor de dăunători şi a bolilor de vegetaţie forestieră.

Prezentul studiu urmăreşte coordonarea lucrărilor de prevenire şi combatere a

necesare pentru asigurarea unei stări fitosanitare optime a arboretelor.

Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritorial administrative

1.2. Vecinătăţi, limite, hotare

În tabelul 1.2.1. se prezintă vecinătăţile, limitele şi hotarele Unităţii de Producţie I

Nord Comuna Telciu Artificială Limita padurii

Vest Comuna Rebrişoara Artificială Limita padurii

Nord O.S. Borşa Artificială Lizieră

Vest O.S. Sângeorz Artificială Lizieră

1.3. Principalele coordonate Stereo 70 ale fondului forestier in studiu

Denumirea trupurilor (bazinetelor) şi suprafeţele pe care le deţin

1.5. Administrarea fondului forestier.

1.5.1. Administrarea fondului forestier – domeniul public al statului

1.5.2. Administrarea fondului forestier privat

1.6. Terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier

Pe teritoriul unităţii studiate nu există vegetaţie forestieră în afara fondului forestier, la

2.1. Constituirea Unităţii de Producţie

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

S-a menţinut parcelarul constituit la amenajările anterioare. Numerotarea parcelelor s-a

2.2.1 Mărimea parcelelor şi subparcelelor

Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra modificărilor care au apărut la constituirea

2.2.2. Situaţia bornelor

Au fost amplasate 329 borne amenajistice. Bornele amenajistice sunt cele de la

2.2.3. Corespondenţa între parcelarul precedent şi cel actual

Deoarece au intervenit modificări ale indicativelor unor parcele şi subparcele, se

1B 11,10 1B 35 C 1,60 35 C 83 C 2,10 83 C+D+E

1C 28,10 1C 36 3,50 36 84 2,40 84

1M 0,30 1M 37 1,80 37 85 1,80 85

2A 11,90 2 38 7,10 38% 86 11,20 86

2M 0,70 15M2 39 5,30 39 87 4,10 87

3B 0,60 16 B 40 B 9,20 40 B 89 A 3,60 89 A

3M 2,10 3M 40M 0,40 41M 89 B 2,10 89 B

4 8,20 4 42 0,40 42 89M 0,30 89M

5A 2,30 5A 43 5,00 43 90 A 14,30 90 A

5B 0,50 5B 44 8,10 44 90 B 12,70 90 B

6A 0,90 6A 45 5,60 45 90 C 24,20 90 C

6B 4,50 6B 46 5,10 46 91 A 4,50 91 A

6C 2,40 6C 48 13,60 47+48 91 B 10,80 91 B%+C

7 2,60 7 49 A 4,20 49 A 91 C 1,00 91 B%+D%

8A 3,50 8 A% 49 B 9,10 49 B 91 D 6,80 91 D%

8C 0,20 8 A% 50 A 9,20 50 A+B+C 92 B 10,00 92 B%

8M1 0,50 8M1 50M 0,90 50M 92 C 1,20 92 C%

8M2 0,50 8M2 51 6,90 51 92 D 3,30 92 D%

10 A 18,60 10 A 54 4,30 54 93 A 12,00 93 A%

10 B 1,20 10 B 55 A 1,30 55 A 93 B 12,40 93 B%

11 21,10 11 55 B 30,00 55 B 93 C 2,00 93 C+B%

12 A 6,20 12 A 55 C 1,10 55 C 93 D 18,00 93 D

12 B 8,60 12 B 55 D 15,50 55 D 93 E 2,10 93 E

12 C 0,70 12 C 55V 0,30 55V 93 F 1,30 93 A%+B%

12M1 1,70 12M1 56 0,60 56 94 A 18,30 94 A

12M2 1,00 12M2 57 1,00 57 94 B 5,20 94 B