Busteni

Orasul BUSTENI pe Valea PRAHOVEI Bucegi.

- Busteni, sufletul masivului

- Orasul Busteni este poarta

Bucegilor, fruntea turismului montan din Romania. Localizat in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali; in mijlocul tarii, orasul Busteni este un loc ideal din care se pleaca in masivul Bucegi pentru drumetii, alpinism si odihna. orasul Bucuresti si 35 km sud de orasul Brasov.

- Localizat la 125 km nord de

Spre orasul BUSTENI

Se poate ajunge usor cu trenul, autobuzul sau autocarul din Bucuresti
sau Brasov.

Din Bucuresti - cu trenul se face intre (2-4 ore - 125 km).

Din Brasov cu trenul se face intre (45 Minute - 1 ora - 35 Km - ). Din

Busteni ne incepem activitatile in Muntii Bucegi

Informatii GENERALE despre orasul Busteni

Limite Geografice Muntii Bucegi:

- Est: Valea Prahovei separa Muntii Bucegi de Muntii Baiului - Nord: Valea Cerbului si Valea Glajariei separa Muntii Bucegi de Muntii Diham si mai distant, Muntii Postavarul - Vest: Pasajul Bran, Rucar si Muntii Leaota (separati de Bucegi de Valea Bratei). - Sud: Bucegii se extind pana intalnesc Subcarpatii si Masivul Gurguiatu Statiunile Azuga si Busteni sunt recomandate pentru tratament de recuperare (anemie, astenie nervoas). Asezarea Busteni a fost fondata in jurul Cabanei Salonul de Piatra, in secolul 17. Excursii Montane pe trasee marcate (Cascada Urlatoarea , Platoul Bucegi - Jepi, Monumentul Eroilor, Costila, Varful si Cabana Omu 2,505 m).

Gen istoric

Busteni, Oras in centrul Romaniei (in judetul Prahova), situat pe raul Prahova, la poalele Masivului Caraiman din Muntii Bucegi (Carpatii Meridionali). Orasul Busteni este situat la o altitudine ce variaza intre 830 si 900 m, la 75 de km spre NV de Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si la 135 de km de Bucuresti. Orasul Busteni are o populatie de 18.619 locuitori (la 1 iulie 2000). Statiune de odihna si tratament accesibila in toate anotimpurile, Busteniul s-a dezvoltat incepand cu a doua jumatate a secolului XIX. Climatul tonic si stimulativ din Busteni, cu aer curat si ozonat, bogat in radiatii ultra violete este recomandat pentru tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite, pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamantul rahitismului si a problemelor de crestere a copiilor, in convalescente, etc. Temperatura medie anuala a orasului Busteni este in jur de 6C. In Orasul Busteni verile sunt racoroase (media din iulie este de doar 15,5C) iar iernile la poalele bucegilor sunt geroase (cu o medie a temperaturii in luna ianuarie de -5C). Umiditatea din Busteni este ridicata (media anuala de 80%), nebulozitatea moderata, precipitatiile abundente (in jur de 900 mm anual) iar presiunea aerului relativ scazuta. In orasul Busteni exista numeroase izvoare cu ape minerale clorate, cu iod, sodice, cu calciu, cu magneziu, carbogazoase, hipotonice au fost captate inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea. (in 2002 - munte au sapat dupa un izvor de apa plata langa Valea Spumoasa.... in primavara dupa zeci de tone de piatra scoasa... a SECAT :)) Instalatii pentru bai cu plante, bai cu dioxid de carbon, pentru electroterapie, hidroterapie, masaj, etc.

Gen istoric

Busteni este punct de plecare pentru excursii in muntii inconjuratori, ce contin numeroase ciudatenii ale naturii: Busteni Babele - forme modelate de vant in Masivul Bucegi, Sfinxul - rezultatul actiunii combinate a vantului, ploii si zapezii, chei si pesteri, etc. Statiunea Busteni a fost legata de platoul Muntilor Bucegi printr-un funicular inaugurat la 11 august 1978. Exista numeroase partii de schi. Gara. Casa memoriala a scritorului Cezar Petrescu din Busteni (1892-1961); biserica. In varful Masivului Caraiman, la 2484 m altitudine se afla un monument in forma de cruce, facut din otel, inalt de 33 de metri, construit intre 1926-1928 in onoarea celor cazuti pentru tara pe campurile de lupta in primul razboi mondial. In busteni a existati si o gradina zoologica cu animale ce traiesc in Carpati (ursi, caprioare, capre negre, etc)

Flora si fauna

Desi orasu Busteni este situat intr-o zona muntoasa, valea Prahovei se largeste in aceasta regiune formand o intinsa suprafata aproape orizontala in unele locuri. Din aceasta cauza privelistea este atat de fermecatoare incat poate fi comparata numai cu cele mai incantatoare privelisti din muntii Elvetiei sau din Tirol. Intr-un loc restrans de catva kilometri se poate vedea o mare varietate a florei si faunei. La nivelul statiunii exista paduri dese de fagi, arini, salcii, mesteceni, paltini si ulmi. Pe masura ce altitudinea creste (dupa 1200 m) locul foioaselor este luat de conifere: pini, brazi, molizi si larice. In padurile de fagi exista specii de plante ierbacee: Ciubotica Cucului, brandusa, feriga, fragii, ghiocei, leurda, murele, afinele, izma, Coada Calului, pipirigul, robuzul, Iarba Ciutei, macrisul, trifoiul. orasului. comuna, salamandra, soparla de munte. Se mai intalnesc de asemenea: broasca bruna si mai multe specii de melci.

Flora si Fauna
Exista si specii de plante aflate in
regim de ocrotire: Bradul Alb, Tisa, Zimbrul, Papucul Doamnei, Iedera Alba, Stanjenelul Dacic, Ghintura Galbena, Garofita, Floarea de Colt. Din cauza unor vanatori nesabuiti numarul de animale mai mari a scazut simtitor in padurile din preajma Sporadic, mai pot fi intalniti ursi, lupi, cerbi, caprioare, mistreti, vulpi, rasi si capre negre. Mai exista iepuri si veverite, dar de asemenea, in numar redus. In schimb exista multe pasari: pitigoi, cocosi de munte, pupeze, cuci. Solul umbros al padurilor de aici favorizeaza exzistenta unr reptile ca: vipera

Reteaua hidrografica
Principala sursa hidrografica (resursa) a statiunii este Raul Prahova,
care alimentat de afluenti, are un debit de 2,56 mc/s. 5,35 mc/s (mai).

Primavara, media multianuala poate ajunge la 5,57 mc/s (aprilie) si la

Localitatea este strabatuta de o bogata retea de ape curgatoare, cu un

pronuntat caracter torential:

Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Caraimanului, Valcelul Spumos,

Valea Jepi, Valea Urlatoarei, Valea Comorilor, Valea Babei si Valea Piatra Arsa. la un capat la altul - orasul este inchis de muntele Zamora ( Baiului ) strabatut la randul sau de numeroase vai: Valea Fetii, Valea Maturarului, Valea Zamorei etc.

Spre rasarit, pe malul stang al raului Prahova - care strabate orasul de

Clima
Climatul unei regiuni are o influenta hotaratoare atat asupra omului sanatos
, dar mai ales asupra celui bolnav. El rezulta din totalitatea conditiilor atmosferice ale unei regiuni , adica din actiunea simultana a temperaturii, a umiditatii, presiunii aerului, vanturilor, starii electrice, luminozitatii si a puritatii aerului, actiuni ce sunt in raport ele insile cu latitudinea, altitudinea si varietatea reliefului regiunii. TEMPERATURA - este fara indoiala cel mai important dintre factorii climatici, toti ceilalti factori fiindu-i mai mult sau mai putin subordonati. Nimeni nu nascoceste efectele deprimante ale unei calduri excesive asupra activitatii noastre si a bunei noastre dispozitii. Aceasta influenta este inca si mai vatamatoare pentru sanatate in zilele cand aceasta este amenintata, de exemplu : in starile febrile . Din contra , temperaturile joase sunt placute, racoritoare si stimulente.Bazandu-ne pe media temperaturilor observate, in statiunea Busteni ( inclusiv Poiana Tapului si Zamora ) se poate admite ca aceasta zona se bucura de un climat moderat. Astfel, in timpul verii temperatura depaseste rar +25* - +28* chiar in timpul caniculelor ( 10 iulie - 20 august ), in timp ce dimineata si seara , ea ramane de o delicioasa prospetime. Absenta aceasta de caldura excesiva este cu totul binefacatoare. Iar calitatile aerului constituiescun excelent calmant al sistemului nervos si favorizeaza somnul. Iarna temperaturile cele mai joase nu depesesc -15* 20* ( 15 noiembrie - 1 martie ) . Aceasta temperatura constituie o gimnastica excelena pentru sistemul capilar al pielii luptand contra inactivitatii vasculare si micsorand astfel predispozitia la raceala si la transpiratii nocturne.

UMIDITATEA

- are o proasta reputatie pentru afectiunile pulmonare. Trebuie insa

diferentiata umiditatea meteorica de cea telurica. Cea meteorica este legata de frecfenta cetii si a ploilor datorita condensarii apei atmosferice. Un aer prea uscat usuca insa bronchiile, mareste viscozitatea sanguina si are tendinta sa congestioneze pulmonul. Ploile ce cad pe intreg teritoriul statiunii Busteni, sunt repezi sub forma de averse si se produc mai ales primavara si toamna in cantitate de circa 76 litri / m2 . Manifestari electrice nu avem decat vara iar grindina cade foarte rar. Umiditatea telurica este provocata de retentia in straturile joase atmosferice a apei neabsorbite de catre solul de constitutie impermeabila . In acest caz , experimentele arata ca umiditatea meteorica nu manifesta pentru plamani inconvenientele grave care le manifwsta umiditatea telurica . De aici rezulta importanta capitala a structuri solului ce caracterizeaza zona statiunii Busteni care faciliteaza absorbtia de umiditate creind un climat favorabil tratarii bolilor reumatismale si pulmonare. Permeabilitatea solului este posibila datorita structurii sale de 69,50% nisip de diferite marimi si 30.50% argila cu structura granitoasa de grosime variabila iar subsolul compus din conclomeratele specifice muntilor Bucegi. Vecinatatea marilor paduri de foioase si conifere constituie nu numai un adapost contra vanturilor, a prafului si a umiditatii, dar constituie si un efect sedativ si calmant capabil sa amelioreze afectiunile bronho-pulmonare prin vaporii terebentinati ce ii degaja.

PRESIUNEA ATMOSFERICA
- este determinata de altitudine si anume ea scade cu un centimetru pe fiecare 185
m. Spre deosebire de climatul de campie si de mare, unde gasim presiuni mari, la munte vom avea presiuni moderate si chiar mici, presiuni care au un efect excitant asupra organismului. Presiunea atmosferica in statiunea Busteni variaza intre 675 - 699 mm. Aceste presiuni maresc frecventa, capacitatea si debitul respirator prin supra-oxigenari.

STAREA ELECTRICA SI OZONICA

- emanatiile radio-active si gazele rare nu sunt inca bine cunoscute in

actiunea lor. Abundenta radiatiilor ultra-violete contribuie insa la transformarea climatului statiunii Busteni intr-un climat stimulent si tonic recomandat in special pneumo-patiilor cronice. Pe de alta parte, ozonul care se gaseste din abundenta in aerul muntilor si in special al padurilor de brad, constituie un element dintre cele mai favorabile

VANTUL
- este considerat ca elementul climatic cel mai periculos pentru persoanele care
sufera de afectiuni ale aparatului respirator. In acest caz este recomandat sa se caute pozitiile cele mai protejate de vanturi, prin munti si paduri, regiuni nu foarte inalte ci adapostite. Vanturile ce bat in statiunea Busteni sunt: Nord, Nord-Est, Sud, Sud-Est ( vantul care este si aducator de precipitatii ). Muntii protectori si marile paduri in mijlocul carora se gaseste statiunea Busteni, opresc cea mai mare parte din curentii de aer, cu toate ca vin din directii atat de diferite, jucand rolul unui fel de ecran protector. De cele mai multe ori nu se simte decat o briza care traverseaza valea de la Nord-Est la Sud-Est. Iarna calmul atmosferic este aproape total. Aceasta liniste atmosferica este foarte benefica pentru bolnavii atinsi de afectiuni ale cailor respiratorii; ea reduce pericolele racelii, favorizeaza vindecarea si impiedica infectarea aerului prin praf, deoarece aerul de munte, daca nu este agitat de vant, ci numai miscat prin jocul calm si natural al curentilornormali, este acele care pe linga proprietatile tonice ce le are favorizeaza cel mai bine mecanica respiratorie

CALITATEA AERULUI
- puritatea aerului, absenta de praf, absenta germenilor infectiosi si a substantelor
care provoaca asmul, sunt doar cateva din particularitatile care caracterizeaza climatul specific statiunii Busteni. De asemenea nu trebuie uitat ca timp de 3-4 luni pamantul este acoperit cu un strat gros de zapada, ceea ce confera aerului atmosferic pe langa puritate si alte calitati speciale si constante. Cura de repaos in plin aer - atat de utila din punct de vedere terapeutic - poate sa fie practicata tot atat de bine in timpul serilor racoroase de vara, cat si pe frigul riguros al iernii, fara a fi cu nimic incomodata - cu conditia binenteles de a lua masurile de precautie necesare

LUMINOZITATEA

in practica ea se poate eprima prin numarul de ore in timpul carora soarele straluceste efectiv, ceea ce permite stabilirea cu usurinta a curbelor de lumina. Astfel in zona statiunii Busteni obtinem urmatoarea medie lunara a zilelor senine: ianuarie 9 zile, febroarie 11 zule, martie 8 zile, aprilie 9 zile, mai 11 zile, iunie 12 zile, iulie 19 zile, august 20 zile, septembrie 20 zile, octombrie 18 zile, noiembrie 14 zile, decembrie 11 zile. De aici rezulta ca in fiecare an avem aproximativ 164 zile senine si 201 zile cu cerul inorat. Ceata avem aproape regulat in luna octombrie si prima jumatate a lunii noiembrie, luni in care cura climatica ar putea fi intrerupta. Pe cat este de favorabila luminozitatea pentru plamani pe atat este de periculoasa insolatia, adica aplicarea directa a razelor solare pe tegumentele bolnavilor, din cauza reactiilor pe care le provoaca.

Calitatea Climaterica
In mod general, climatul la o
asemenea altitudine are urmatoarele efecte asupra organismului : scade metabolismul bazal, micsoreaza viteza de sedimentare a globulelor rosii, micsoreaza volumul de aer respirat, rareste respiratiile. Ceea ce se traduce printr-o intensa actiune sedativa asupra nutritiei si o actiune de repaos asupra respiratiei. Principalul avantaj al statiunii este caracterul sau balneoclimateric Factorii naturali de cura. In statiunea Busteni pot fi tratate formele de nevroza astenica, bolile endocrinometabolice, afectiunilecronice ale cailor respiratorii, reumatismulcronoc degenerativ, tulburarile circulatorii periferice , hipertensiunea arteriala stadiul I, rahitismul si tulburarile de crestere la copii

INDICATII Numeroase sunt starile si afectiunile

care se pot trata intr-o larga masura in acesta statiune climaterica Busteni. 1. Starile anemice 2. Surmenajul 3.Debilitatea 4. Convalescenta dupa afectiunile acute: pneumonia, bronho-pneumonia, abcesul acut al plamanului, pleurezia serofibroasa. 5. Rihno-bronsita descendenta 6. Bronsita cronica 7. Bronsita cronica consecutiva maladiilor infectioase : tusea convulsiva si rugeola la copii; gripa si febra tifoida la adulti. 8. Bronsita fetida 9. Scleroza pulmonara 10. Dilatatia bronsica 11. Maladia luiBasedow 12. Emfizemul pulmonar 13. Astmul. Copiii in special se simt minunat in acesta statiune

Obiective de interes turistic

Cand pasii te poarta plaiurile superioare ale Vaii Prahovei, poti

observa, contempland cu ochii mintii, monumentele statiunii Busteni. Casa sau vila cu specific local, are o arhitectura rustica, cerdac prevazut cu stalpi ce sustin arcade in stil brancovenesc, iar in fontonul acoperisului construit in doua sau patru ape, se afla tinuta zvelta a unui turnulet cu 2, 4 sau 6 fete, pe care se afla 1 sau doua sulite ce se inalta in vazduh asemeni pasarii maiastre brancusiene. Scarile de acces ale acestora sunt din piatra, in care dalta mesterului anonim a creat in partea inferioara un brau executat din piatra de cariera asezate intr-un neasemuit desen geometric. Dintre monumente putem aminti:

OBIECTIVE TURISTICE

Cel mai mare si valoros

monument al statiunii, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru intregirea neamului, construit intre anii 1926-1927, prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman, la cota 2291 m. Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. Noaptea cand este senin si becurile sunt aprinse, privitorului I se ofera o imagine feerica si dumnezeiasca, prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta vereasca

OBIECTIVE TURISTICE

In centrul statiunii, pe B-dul Libertatii, in zona cuprinsa intre statuia "Ultima Grenada" si Strada Bariera CFR, s-a construit intre anii 1887-1889 Centrul Civic a carui varsta depaseste 110 ani. Acest ansamblu de cladiri, majoritatea pastrasndu-se si azi, este compus din: * pe partea stanga: Biserica Domneasca, - Scoala Primara - care a ars in anul 1987, este reconstruita azi pastrand in mare fatada cladirii initiale - Hotelul Busteni, azi Primaria Orasului. Mentionam ca localul Primariei initiale a fost demolat in anul 1967 pentru a se construi Complexul Caraiman, iar perbolele de lemn amplasate in parcul statiunii pe care se catarau boscheti de trandafir, au disparut si ele. * pe partea dreapta s-au construit vile de locuit. Una din aceste vile dupa ce-a fost restaurata, a capatat destinatia de " Casa RomanoFranceza

OBIECTIVE TURISTICE

In anul 1911 a fost cladit Castelul, si o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu . Castelul, din punct de vedere arhitectural, figureaza in topul primelor castele din Romania fiind construit in anul 1911 , astazi functioneaza ca sediu al Sanatoriului Ministerului de Interne, urmand ca dupa finisarea noului sediu al sanatoriului, castelul sa fie repus in circuitul turistic. O alta constructie impunatoare si reprezentativa este fostul cazino si hotel, azi casa de copii orfani, situata pe str. Traian nr.1. - Biserica Domneasca, zidita din piatra de cariera, este o copie redusa a Manastirii Horezu, prin arhitectura, dotarile interioare si vechimea sa, intra in randul monumentelor remarcabile ale statiunii. Este o biserica ortodoxa construita in anu 1889. Ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime naturala in pronaos. In forma de cruce cu doua turle de forme diferite, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena. Icoanele originale pastrate, sunt pictate Ghe. Tatarascu sau ucenicii sai. Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia - Agnes Exner - Pe B-dul Libertatii intre nr. 208 si 210, sunt doua banci din piatra masiva prelucrata, construite si amplasate prin anul 1904, prin grija neobositului si iubitorului de munte, Nestor Urechia. - Banca " La Regina " amplasata in padure la circa 2 km, pe punctul numit " La Fierastrau ", este o lucrare de arta construita din piatra masiva, la 17 sept. 1888. - Pe traseul turistic Caminul Alpin - Poiana Costilei, este amplasata o troita din lemn scluptat tip maramuresan.

OBIECTIVE TURISTICE

Monumentul " Ultima Grenadasituat intre Biseruca Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului "Caporal Vasile Musat cazut in primul , razboi mondial. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara. Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti -Arges. A facut parte din batalionul 1 al regimentului 2 graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predeal si Valea Prahovei. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe ori, dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o unitate in Mtii Vrancei, a fost ranit la bratul stang. Internat la spitalul militar din Iasi, I s-a amputat bratul. Cu toate acestea, a refuzat sa fie reformat, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz. La inaugurarea monumentului in 9 sept. 1928, a luat parte, insasi M.S. Regina Maria insotita de intreaga suita regala.

Zone naturale de interes turistic

a) - In zona limitrova a Cabanei Babele si muntelui Caraiman se gasesc mai multe monumente naturale, botezate cu diferite nume care in general corespund infatisarii acestora. Enumeram urmatoarele:" Sfinxul ", "Babele, Grupul Batranilor ","Spanul, "Columna,"Lespezi,"Hermes,"Altarul, "Zamolxe,"Porumbelul si " Sfinxul din Piatra Arsa. Babele sunt monumente ale naturii, incontestabile fenomene eoliene sub forma de ciuperci, aflate in fata cabanei Babele. Sfinxul este un monument despre originea caruia sunt sustinute doua afirmatii: 1. - fenomen natural la fel ca si Babele; 2. monument istoric mostenit de la daci. Se spune ca este un monument religios, sculptat de artisti daci dupa victoriosul razboi purtat impotriva romanilor in timpul lui Domitian din anul 89 e.n b) - Pe str. Matei Basarab sunt circa 35 de stanci de diferite marimi ( intre 0,5 si 2,5 m ) , care invita copiii la un alpinism al prichindeilor.m) - Pe Valea Urlatoarea este o cascada naturala cu o cadere de apa de 12 m. c) - La Vama Strunga situata la cota 1950 m, exista un punct fosilifer, unde au fost descoperite aproximativ 150 specii de amoniti si numerosi corali.

Zone naturale de interes turistic

Zone naturale de interes turistic

d) - Nu gresim cu nimic daca

mentionam printre monumentele naturale si Poiana Kalinderu, Poiana Costilei si alte poieni, una mai frumoasa decat alta, iar toate impreuna formeaza imparatia florilor. f) - Parcul National Bucegi are o suprafata de 6680 hectare si cuprinde intreg versantul prahovean. g) - Rezervatia Poiana Crucii ( Cocora ) protejaza o poiana, adapostind o specie de ghintura. h) - Rezervatia botanica Varful Omul cu specific de tundra I) - Rezervatia botanica Babele, cu vegetatie aplina spaecifica, expusa vanturilor permanente. j) - Muntii Caraiman sunt vestiti si pentru " Floarea Reginei ", declarata monument al naturii si ocrotita prin lege. Este o floare cenusie cu mai multe petale si care se gaseste in Muntii Alpi.

Busteni - renasterea unei statiuni

Orasul Busteni, asezare cautata dintotdeauna de amatorii de drumetii montane si ocolita de schiori din cauza absentei unei partii serioase, a decis, in sfarsit, sa puna capat suprematiei celorlalte statiuni si a aruncat in lupta o partie ultramoderna, spatii noi de cazare si strategii de dezvoltare pe termen mediu.
Povestea dateaza de la inceputul anilor 2000, ideea construirii unei partii performante dovedindu-se geniala. Locatia aleasa a fost batrana si micuta partie Kalinderu, realizata cu zeci de ani in urma de cel care i-a dat si numele. Dupa efectuarea demersurilor si documentatiei necesare, autoritatile din Busteni au semnat in 2003 un contract de finantare prin fonduri Phare care se intitula, oficial, Infrastructura acces Busteni-Valea Alba-Kalinderu. Proiectul, in valoare de 5.250.000 de euro, cuprindea realizarea drumului de acces din DN1, in dreptul statiunii Busteni, pana la vechea partie Kalinderu, pe o distanta de 2,6 kilometri, modernizarea si extinderea utilitatilor necesare functionarii facilitatilor, construirea unui pod de acces chiar la baza partiei, extinderea prin defrisare si modernizarea partiei propriu-zise, amplasarea unei instalatii moderne de telescaun, realizarea unei instalatii capabile sa produca zapada artificiala pe toata lungimea partiei, construirea unui rezervor de apa pentru alimentarea tunurilor de zapada, construirea unei statii de pompare a apei, achizitionarea unei masini pentru nivelat zapada, plus construirea facilitatilor indispensabile bunei functionari: statiile inferioare si superioare ale telescaunului, cu spatii pentru Salvamont si SMURD, grupuri sanitare, spatii de alimentatie publica, statia de comanda a telescaunului si garajul.

Busteni - renasterea unei statiuni

Ion Vasilescu, presedintele Consiliului de Administratie al Consortiului Local, cel care se ocupa de implementarea programelor de dezvoltare, ne-a precizat ca anul trecut, primul sezon in care partia a functionat la capacitate maxima, s-au inregistrat peste 75.000 de turisti veniti pentru schi

Asta a insemnat un semnal puternic pentru industria turistica, noi pensiuni, restaurante si alte spatii de agrement fiind deschise in oras, numarul de locuri clasificate (pana la 4 stele) depasind 1.500, altele fiind disponibile in sistemul de cazare particular. Pentru sezonul 2005-2006 este asteptata o crestere de minimum 50% a numarului de turisti, astfel ca succesul este ca si garantat. Insa cei din prima-rie nu si-au propus sa culeaga roadele de pe urma investitiei si sa priveasca zambind satisfacuti de la balconul institutiei locale. Noi proiecte se afla deja in lucru, primul pe lista fiind o extindere a partiei, pentru a se mari capacitatea de absorbtie a turistilor. In aceeasi zona vor fi construite un parc de distractii, de aventura montana, dar si o instalatie de agrement pentru vara, un tobogan amplasat in zona partiei, pe care se va putea cobori cu un soi de masinute pe role (un bob cu role) si care va folosi cablul telescaunului pentru urcare.

Start lansat

Asa cum stau lucrurile in acest moment la Busteni, pasul decisiv

pentru relansarea turismului s-a facut deja. Cele 5-6 hoteluri, precum si zecile de pensiuni sunt in plin proces de renovare sau extindere, numarul mare de turisti care se anunta in acest sezon fiind un motiv serios pentru ca dezvoltarea serviciilor oferite sa ajunga rapid in stadiul in care sa acopere cererea.

Singurul sector inca dezvoltat necorespunzator din zona, activitatea

comerciala, va fi obligat cu siguranta sa tina pasul si el, sansele unor afaceri profitabile fiind evidente. Busteni reprezinta deja o alternativa serioasa pentru cei care nu se mai simt atrasi de Sinaia sau de Predeal, iar pentru turismul din Romania nu poate fi decat un semn bun