Sunteți pe pagina 1din 9

Oneşti, jud.

Bacău,

În dulcele grai moldovenesc, Ştefan cel Mare atestă în 1458, un ţinut frumos: Oneşti. Afundat în
simplitate şi în vitalitatea naturii, care nu a contestat să se arate generoasă, micul orăşel a găzduit oameni, care
au început a trăi după vechea zicală: „omul sfinţeşte locul”.

La poalele Carpaţilor Moldovei, în bazinul inferior al râului Trotuş, se întinde Depresiunea Tazlău -
Caşin, sau Depresiunea Oneştilor. În partea sudică a depresiunii, la o altitudine de 200 de metri, la punctul de
întretăiere a văilor Caşinului, Oituzului şi Tazlăului cu Trotuşul şi la întretăierea a două drumuri comerciale
Adjud - Ghimeş şi Bacău - Oituz - Braşov, se află aşezat oraşul Oneşti. Coordonatele geografice ale
municipiului Oneşti sunt: 260, 47’ longitudine estică şi 460, 13’ latitudine nordică.

Suprafața: 5. 248 ha adică 1,17% din teritoriul bazinului trotușean.

Vecini: la nord comunele Bârsăneşti şi Helegiu, la est comuna Gura Văii, la sud comunele Ştefan cel
Mare şi Caşin iar la vest comunele Bogdăneşti şi Târgu Trotuş.
Harta Oneşti

Altitudinea cea mai coborâtă, de 180 m, se înregistrează în partea de sud – est a oraşului, pe valea
Trotuşului, iar cea mai ridicată de 240 m, în sud-vest, la poalele dealului Cuciur.

Râul Trotuş are o lungime de 162 km şi izvorăşte din munţii Ciucului, la câţiva kilometri de localitatea
Făgeţel. Are un debit anual de 28 m3/sec, lăţimea apei atingând limita maximă de 70 m, iar lărgimea albiei 350
m. În dreptul municipiului Oneşti, primeşte pe partea stângă, ca afluent, Tazlăul (85 km), iar în partea dreaptă
râul Oituz (59,5 km) şi râul Caşin (45 km).

Oneştiul este înconjurat de coline domoale, acoperite de păduri de fag şi stejar, din mijlocul cărora se
ridică singura înălţime mai proeminentă, dealul Perchiului.

Dealul Perchiu se află la extremitatea sud-estică a dealurilor subcarpatice, continuând organic culmea
principală a Munţilor Berzunţi și dominând confluenţa Trotuşului cu cei trei principali afluenţi ai săi, Oituzul,
Caşinul şi Tazlăul, care au generat Depresiunea Tazlău-Caşin emergentă pe văile acestor patru râuri.

Structural vorbind, Dealul Perchiu (398 m altitudine absolută, 200 m, relativă ) reprezintă un hogback,
la a cărui evoluţie, din acest punct de vedere, a avut o contribuţie esenţială râul Trotuş, care într-o oarecare fază
a curgerii sale a erodat direct capetele stratelor ce alcătuiesc Perchiul, denudându-le, prin îndepărtarea
depunerilor mai slab cimentate, şi determinând profilul actual al versantului sudic cu stratele mai dure de gresie
rămase dezgolite. Ruptura din fruntea Perchiului, legată de o (stră)veche prăbuşire/alunecare (determinată de
erodarea bazei dealului de către apele Trotușului) a aproape întregului versant sudic, aşa cum se poate deduce
din prezenţa şanţului tectonic dintre valul de alunecare şi fruntea versantului rămasă în loc, ca şi a celor câtorva
“klippe” marno-grezoase din şanţ, a scos la zi strate decimetrice alcătuite din marne argiloase şi argilo-
nisipoase tortoniene, gipsuri helvetiene şi gresii calcaroase.

Aspectul de cuestă al culmii, este rezultatul reaşezării stratelor, după mişcările tectonice care au generat
dealul, a căror înclinare este uniformă în ceea ce priveşte tendinţa ascendentă şi direcţia (de la sud-vest spre
nord-est), dar mai puţin gradientul – unele s-au redresat la verticală, în timp ce altele şi-au conservat, relativ,
orizontalitatea – determinând o eroziune diferenţiată, pronunţată pe alocuri. În acest sens, şi complementar, cele
câteva văi de eroziune torenţială de pe versantul sud-vestic au contribuit esenţial la crearea unor minidepresiuni
sub cuesta culmii principale a Dealului Perchiu, numite, local, gropi.

Pe Dealul Perchiu se disting soluri de pădure, podzolice (cu conţinut ridicat de nisip şi lut, sărace în
calciu) sau brune şi brune-gălbui (substratul parental fiind preponderent argilos), podzolite şi cu levigare
profundă a carbonaţilor, rendzine (soluri pe al căror substrat calcaros sau gipsos se formează humusuri brune
sau negre, având o fertilitate mijlocie spre bună), şi soluri cernoziomoide (negre, cu fertilitate ridicată) levigate
sau slab levigate de carbonaţi, pe pantele acoperite de vegetaţie ierboasă.
De la început trebuie să precizăm că Perchiul este un ecosistem ale cărui condiții de microclimat, sol și
structură petrografică sunt  diferite de ariile din proximitatea lui. Din punct de vedere al vegetaţiei, în cazul său
vorbim despre un fragment de silvostepă, putând fi relativ uşor observate trăsăturile specifice acestui tip de
ecosistem: relief deluros, fragmentat, exclusiv din fâșia de latitudine temperat-continentală, ce are ca trăsătură
definitorie prezența învelișului ierbos (format în mare parte din poacee), împresurat de brâuri de păduri
(alcătuite, în general, din stejar, tei, arțar, frasin), presărat cu pâlcuri de stejar pufos, stejar-bumăriu, stejar
pedunculat (ce cresc în zonele mai înalte) şi prezintă pante aride (și terenuri agricole) la poale. Pe văile mai
umede cresc sălcii și plopi. Pajiștile sunt populate/uneori invadate de arbuști (porumbar, păducel, măceș).

Rețeaua hidrogarfică a Oneștiului este reprezentată de râurile Trotuș, Cașin, Oituz și Tazlău. Datorită
influenței antropice, regimul hidrologic al râului Cașin a fost complet modificat, amenajările contra inundațiilor
contribuind la regularizarea scurgerii.

Nivelul pânzei freatice variază funcție de relief, astfel că în zonele luncă pânza freatică se găsește la 3 –
4 m, pe terasele vechi din cauza grosimii depozitelor de aluviuni se găsește la 10 m, în sud – estul teritoriului la
2 – 3 m, iar pe dealurile Perchiu și Slobozia ajunge la 20 m.

Clima este temperat-continentală, temperaturile fiind cuprinse între -25 grade Celsius, pe timpul iernii,
și +35 grade Celsius, pe timpul verii cu o temperatură medie anuală de 9,2°C, iar precipitațiile anuale au o
valoare de 654 mm. Vânturile cele mai frecvente bat pe direcția vest și sud – vest. Vegetația este specifică zonei
temperat-continentale: conifere, foioase, plante urcătoare dar și plante rare care se află în rezervația Perchiu (sit
SCI), arie naturală protejată inclusă în situl de importanță comunitară - Dealul Perchiu.

Regimul precipitatiilor este in stransa corelatie cu regimul eolian si cel termic. Umiditatea relativa este
de 60-70%. Precipitatiile medii anuale variaza intre 722-900 mm/an.

Fig. 1: Temperatura și precipitațiile medii

"Maxima medie zilnică" (linia roșie continuă) arată temperatura maximă medie a unei zile pentru fiecare
lună pentru Onești. De asemenea, "minima medie zilnică" (linia albastră continuă) arată media temperaturii
minime. Zilele calde și nopțile reci (liniile punctate albastre și roșii) arată media celei mai calde zile și a celei
mai reci nopți ale fiecărei luni din ultimii 30 de ani. Pentru planificarea vacanțelor te poți aștepta la temperaturi
medii, fii pregătit pentru zile mai calde sau mai reci. Viteza vântului nu este în mod normal afișată, însă poate fi
adăugată de la baza graficului.

Fig.2 Acoperirea cu nori, soarele și zilele de precipitații

Graficul arată numărul lunar de zile de soare, parțial înnorate, înnorate și cu precipitații. Zilele cu mai
puțin de 20% acoperire cu nori sunt considerate însorite, cele cu 20-80% acoperire ca parțial înnorate iar cele cu
peste 80% ca înnorate.

Fig.3 Temperaturi maxime

Diagrama temperaturii maxime pentru Onești afișează câte zile pe lună ating o anumite temperaturi.
Fig.4 Cantitatea de precipitații

Diagrama precipitațiilor pentru Onești arată în câte zile pe lună este atinsă o anumită cantitate de
precipitații.

Regimul eolian – frecvenţa cea mai mare o au vânturile de vest, urmate de cele de sud-vest, cele de sud-
est şi est. Vânturile de nord şi de nord-vest au o frecvenţă mai mică.

Fig.5 Viteză vânt

Diagrama pentru Onești indică zilele dintr-o lună în care vântul atinge o anumită viteză.
Fig.6 Roza vânturilor

Roza vânturilor pentru Onești arată câte ore pe an bate vântul din direcția indicată. Exemplu SV: Vântul
bate dinspre Sud-Vest (SV) spre Nord-Est (NE).

Vegetatia – predomina pădurile de foioase şi conifere în spaţiile periurbane. Stratul ierbos bogat este
reprezentat prin diverse specii de păişuri, leguminoase ţi plante cu flori colorate: sânziene, pojarniţă, ciuboţica
cucului, garofiţa.

Fig. 7 Rezervaţia naturală Perchiu fig. 8 Păşunile de pe Dealul Perchiu


Fig. 9 Covor de flori Perchiu

Fauna – avem iepuri, veveriţe, rozătoare mici iar în spaţiile împădurite, mai rar, mistreţi, caprioare,
vulpi, lupi. Reptilele sunt reprezentate de şarpele orb, şoparla, guşter, broaşte, tritoni, salamandre.

Fig.10 Iepurile de câmp Fig.11 Veveriţa

Fig.13 Şarpele orb Fig. 12 Şopârla

Pasări: mierla, porumbel, ciocanitoare, privighetoare.


Fig.14 Ciocănitoarea Fig.15 Mierla

Apele sunt populate cu pastravi, mrean, moioaga.

Fig. 16 Moioaga Fig. 17 Păstrăv indigen

Structura etnică şi confesională

De la înfiinţarea oraşului propriu-zis, în 1952, evoluţia populaţiei a cunoscut o creştere excepţională, în


ton cu industrializarea rapidă. Astfel, la primul recensământ oficial de după înfiinţare, la 25 februarie 1956,
populaţia Oneştiului era de 11.253 locuitori.

La primul recensământ făcut în 1930 localitatea avea 3. 879 locuitori. În 1956 când acesta devine oraş
numarul locuitorilor era de 11. 253. Demografia cunoaşte o explozie o data cu fluxul de muncitori veniţi din
toate zonele ţării pentru a lucra pe şantierele Oneştiului. Cu această ocazie oraşul Oneşti este considerat oraşul
cel mai nemoldovean din Moldova iar media de varsta a populatiei era de 30 de ani. 21 de ani mai târziu, la
recensământul din 5 ianuarie 1977, populaţia ajunsese la 41.577 locuitori, adică o creştere de circa 400% în
doar 20 de ani. Pe finalul perioadei comuniste, evoluţia s-a mai stabilizat, însă a continuat trendul crescător. La
recensământul din 1992 au fost înregistraţi 58.810 locuitori, adică o creştere de circa 40% faţă de 1977.
Perioada post-decembristă a marcat o inversiune de trend, astfel că 10 ani mai târziu, în 2002, erau numai
51.416 locuitori, adică o scădere de circa 12,6%.

La recensământul din 2002, populaţia oraşului era de 51.416, împărţiţi astfel:

Români: 50.519 (98,25 %)

Romi (Ţigani): 545 (1,05 %)

Maghiari: 206 (0,40 %)

Alţii: 0,30%

Din punct de vedere confesional, 88,08% sunt declaraţi ortodocşi (45.291 persoane), 10,41% romano-catolici
(5.354), în timp ce alte religii au mai puţin de 1% adepţi.
Bibliografie:

https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/one%C8%99ti_rom%C3%A2nia_671802

https://ro.wikipedia.org/wiki/One%C8%99ti

https://www.Monografia-Municipiului-Onesti-pdf

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/One%C5%9Fti

2. Utilizând datele din tabelul 1 de mai sus și aplicația GoogleMaps (https://www.google.com/maps) elaborați
un traseu între Brașov și unul din obiectivele turistice naturale din tabel

S-ar putea să vă placă și