Se dă textul:

Eu am numai trei picioare, Dar copiii răi la suflet

Și de-abia mă mișc: țop, țop, Sunt urâți, precum e-acel
Râd când mă-ntâlnesc copiii, Care m-a șchiopat pe mine,
Și mă cheamă „cuciu șchiop”. Și nu-i pot iubi defel...

Frații mei ceilalți se joacă M-a lovit din răutate

Cu copiii toți, dar eu Cu o piatră în picior,
Nu pot alerga ca dânșii, Și-am zăcut, și-am plâns atâta,
Că sunt șchiop și cad mereu! De credeam că am să mor...

Și stau singur toată ziua Acum vine și-mi dă zahăr

Și plâng mult când mă gândesc Și ar vrea să-mi fie bun,
Că tot șchiop voi fi de-acuma Și-aș putea să-l mușc odată
Și tot trist am să trăiesc. De picior, să mă răzbun,

Și când mă gândesc ce bine Dar îl las așa, să vadă

M-aș juca și eu acum, Răul, că un biet cățel
Și-aș lătra și eu din poartă Are inima mai bună
La copiii de pe drum!... Decât a avut-o el.

Cât sunt de frumoși copiii

Cei cuminți, și cât de mult (Elena Farago, Cățelușul șchiop)
Mi-ar plăcea să stau cu dânșii,
Să mă joc și să-i ascult!

Cerințe:
1. (1,5 p.) Demonstrați, în 8-10 rânduri, valoarea formativ-educativă a textului dat.
2. (1,5 p.) Indicați elementele de versificație: măsura, ritmul, rima.
3. (2 p.) Identificați pronumele din text, indicând felul, cazul și funcția lor sintactică.
4. (0,5 p.) Descoperiți, în text, patru omonime.
5. (1 p.) Alegeți grupa/clasa la care s-ar putea studia acest text, argumentând alegerea făcută și
indicând modificările/adaptările făcute pentru a fi receptat cu ușurință.
6. (2,5 p.) Descrieți o secvență din activitatea didactică de la grupa/clasa aleasă, evidențiind
metoda de predare-învățare, forma de organizare a clasei, conținuturile învățării, forme de
evaluare continuă.
Se acordă un punct din oficiu.

1. (1,5 p.) Demonstrați, în 8-10 rânduri, valoarea formativ-educativă a textului dat.

Poeta Elena Farago a creat mici poezii, captivante prin muzicalitatea lor si prin puterea de
adaptare la intelegerea copilului.
Poezia Căţeluşul şchiop este o fabulă a cărei morală este cuprinsă nu numai în ultima strofă
(prin contrastul dintre bunătatea căţelului şi răutatea copilului) ci în întreaga poezie, îndemnând la
grija faţă de micile vieţuitoare. Durerea căţelului este dată de singurătate, că este şchiop, iar de-acum
are să trăiască tot trist si singur, cu gândul la copiii cei buni şi cuminţi cu care ar putea să se joace şi să
latre din poartă. În plan opus îi prezintă pe copiii răi la suflet care sunt urâţi, aşa cum a fost cel care l-a
şchiopat şi pe care nu îl poate iubi, pentru că l-a lovit din răutate. Atunci a plâns atât de mult încât
credea că moare. Dar atitudinea copilului s-a schimbat într-un final şi acum vine să îi dea zahăr
transformându-se din copil rău într-un copil bun. În momentul când se apropie copilul de căţel să-i dea
zahăr, în mintea căţelului încolţeşte dorinţa de răzbunare, că ar putea să-l muşte de picior spre a se
răzbuna.Căţelul se opreşte şi îi atribuie calificativul de copil rău şi îl lasă aşa.... să se convingă singur
copilul că e rău, iar căţelul are o inimă mult mai bună decât a copilului.
Adresandu-se copiilor, poeziile Elenei Farago au cateva caracteristici specifice liricii pentru
copii : se adresează afectivităţii copiilor , creand imagini frumoase despre universul inconjurator .
Au o tematica variată oferind informatii despre comportamentul si calitatile fiintelor,
plantelor, lucrurilor care fac parte din universul copiilor, modele de acţiune.
Produc multă plăcere prin rimă şi muzicalitate; redau fapte, idei, tablouri si sentimente intr-o
forma foarte concisa; au mesaj bine construit, o concluzie usor de retinut si cu valente educative.
Este una dintre cele mai frumoase poezii destinate copiilor.

2. (1,5 p.) Indicați elementele de versificație: măsura, ritmul, rima.

Măsura este de 7 – 8.
Ritmul este trohaic.
Rima este încrucișată.

3. (2 p.) Identificați pronumele din text, indicând felul, cazul și funcția lor sintactică.

Strofa 1
eu: pronume personal, Caz N., Subiect
mă: pronume reflexiv, Caz Ac., Complement direct
mă: pronume personal, Caz Ac., Complement direct
mă: pronume personal, Caz Ac., Complement direct
Strofa 2
eu: pronume personal, Caz N., Subiect
dânșii: pronume personal, Caz Ac., Complement circumstanțial de mod
Strofa 3
mă: pronume reflexiv, Caz Ac., Complement direct
Strofa 4
mă: pronume reflexiv, Caz Ac., Complement direct
m-: pronume reflexiv, Caz Ac., Complement direct
eu: pronume personal, Caz N., Subiect
eu: pronume personal, Caz N., Subiect
Strofa 5
mi-: pronume reflexiv, Caz D., Complement indirect
cu dânșii: pronume personal, caz Ac., Complement indirect
mă: pronume reflexiv, Caz Ac., Complement direct
-i: pronume personal, Caz Ac., Complement direct
Strofa 6
acel: pronume demonstrativ de depărtare, Caz N., Subiect
care: pronume relativ, Caz N., Subiect
m-: pronume personal, Caz Ac., Complement direct
pe mine: pronume personal, Caz. Ac, Complement direct
i-: pronume personal, Caz Ac., Complement direct
Strofa 7
m-: pronume personal, Caz Ac., Complement direct
Strofa 8
-mi: pronume personal, Caz D., Complement indirect
-mi: pronume personal, Caz D., Complement indirect
-l: pronume personal, caz Ac., Complement direct
mă: pronume reflexiv, caz Ac., Complement direct
Strofa 9
îl: pronume reflexiv, caz Ac, Complement direct
el: pronume personal, caz N., Subiect.

4. (0,5 p.) Descoperiți, în text, patru omonime.

„cheamă”
1. Îl cheamă în Instanță pentru fapta săvârșită. (a impune să se prezinte într-un anumit loc, în fața
unei autorități)
2. De fiecare dată cînd nu este cuminte, mama îl cheamă acasă.(a-i spune cuiva să se apropie, să
vină alături)
3. Cu ocazia zilei de 1 Decembrie, armata cheamă oamenii să participe la defilarea națională.(a
îndemna, a mobiliza la o acțiune comună)
4. Pe fina noastră o cheamă Alexandra. (a se numi)
5. Dorința lui de a ajuta oamenii, îl cheamă să urmeze școala de Teologie.(a avea înclinație, a avea
vocație)

„se joacă”
1. Copiii bucuroși se joacă în parc. (a-și petrece timpul amuzându-se cu diferite jocuri sau jucării)
2. Ținând cont de riscurile la care este expus, se joacă cu sănătatea sa.(a-și neglija sănătatea, a se
expune primejdiei)
3. Pentru că joacă la ruletă, va pierde toți banii. (a-și petrece timpul cu jocuri de noroc)
4. Actrița aceea joacă bine în piesa lui Caragiale. (a interpreta un rol într-o piesă)
5. Joacă totul pe o carte. (a miza pe o carte)
6. Omul ăsta joacă un rol important în viața mea. (a avea însemnătate mare)

„aș lătra”
1. Câinele vecinului latră neîncetat. (a scoate sunete scurte sacadate, caracteristice animalelor)
2. Bărbatul nemulțumit latră toată ziua la soția sa. (a vorbi într-una pe un ton de ceartă)
3. Aș lătra de durere. (a țipa din cauza disperării, a durerii)
„să ascult”
1. De copil, îmi place să ascult piesa asta. (a fi atent la ceea ce se cântă)
2. Trebuie să-l ascult pe Andrei, din toată materia. (a examina oral un elev)
3. Dacă-s mic, trebuie să ascult de părinți. (a lua în considerație, a împlini o rugăminte)
4. Acum, vreau să ascult inima pacientului. (a examina un bolnav)

5. Alegeți grupa/clasa la care s-ar putea studia acest text, argumentând alegerea făcută și
indicând modificările/adaptările făcute pentru a fi receptat cu ușurință.

Textul „Catelusul schiop” de Elena Farago, se poate studia inca de la grupa mica prin
povestirile educatoarei care sunt expuneri orale ale unor opere literare realizate de către educatoare.
Aceste activităţi se organizează cu întreaga grupa, ca activitate obligatorie sau in
timpul jocurilor si activităţilor alese cu toata grupa sau pe grupe mici de copii. Prin conţinutul ei,
aceasta activitate lărgeşte sfera de cunoştinţe ale copiilor. Aceştia urmăresc cu atenţie
întâmplările petrecute in poezie ,memorează, descoperă trăsături si comportamente ale
personajelor, analizează si compara, stabilesc anumite relaţii intre fapte si personaje, ajung la
generalizări. Receptarea atenta a poeziilor contribuie la familliarizarea copiilor cu structura limbii,
cu bogatia si expresivitatea limbajului; ei îşi însuşesc cuvinte cu sensuri proprii si figurate,
expresii poetice, formule specifice acestor creaţii literare, construcţii ritmate si rimate, zicale,
proverbe,structuri gramaticale.Poezia are atât valoare formativa, cat si etica, contribuind la formarea
conştiinţei morale; copiii descoperă trăsături de caracter, îşi aleg modele de viaţa, cunosc
întruchipări si manifestări ale binelui si ale răului. Copiilor de trei ani le este accesibila o astfel
de poezie, deoarece corespunde nevoii lor de cunoaştere si de afectivitate si le pot influenţa
comportarea.

6. Descrieți o secvență din activitatea didactică de la grupa/clasa aleasă, evidențiind metoda

de predare-învățare, forma de organizare a clasei, conținuturile învățării, forme de
evaluare continuă.
 PROIECT DIDACTIC
Data:
Grupa Mică „Albinuțele”
Educatoare:
Tema: „Cum este/a fost și va fi aici pe Pământ?”
Subtema: „Animale din curtea bunicilor”
Activitate integrată: „E și el un suflețel/Chiar dacă e un cățel” (DOS)

SCENARIU DIDACTIC

Activități de dezvoltare personală (ADP)

Activitatea debutează cu întâlnirea de dimineață prin intermediul salutului. Copiii sunt

salutați de către educatoare cu ajutorul versurilor:

„Dimineața a sosit
La grădiniță am venit.
În semicerc ne adunăm
Pe covor ne așezăm,
Cu toții să ne salutăm:
-Bună dimineața, dragi pitici,
Mă bucur că sunteți aici.
A-nceput o nouă zi,
Bună dimineața, copii!”

Copiii răspund salutului.

Fiecare copil spune cum se numește, astfel se face prezența copiilor.
Voi descoperi împreună cu copiii anotimpul, ziua și starea vremii din ziua respectivă pentru
acompleta calendarul naturii cu imaginile corespunzătoare.

Tranziții:
Bat din palme, clap,clap,clap
Din picioare trap,trap,trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Şi spre centre noi pornim.

Activităti liber alese

 ALA 1 : Arii de stimulare

 Sectorul I: Construcții

Subiectul activității: ‚‚Adăposturi pentru animale’’

Mijloc de realizare: joc de construcţie
Obiective operaționale:
 să constuiască adăposturi pentru animale, folosindu-se de piesele puse la dispoziţie;
 să participe activ la joc;
Material didactic: piese lego;
Metode și procedee: explicatia, conversaţia, exerciţiul;
Desfășurarea activității: Copiii construiesc cu ajutorul pieselor lego, adăposturi pentru
animale.
Evaluarea activității: Realizarea creativă a adăposturilor pentru animale.

 Sectorul II: Artă

Subiectul activității: „Mâncare pentru animale’’

Mijloc de realizare: modelaj
Obiective operaționale:
 să modeleze cu ajutorul plastilinei, mâncare pentru animale;
 să lucreze îngrijit, ţinând cont de indicaţiile date;
Material didactic: planşete, plastilină;
Metode și procedee: explicaţia, exerciţiul;
Desfășurarea activității: Copiii modelează cu ajutorul plastilinei, mâncare pentru animale.
Evaluarea activității: Realizarea creativă a mâncări pentru animale.

Tranziții:
Bat din palme, clap,clap,clap
Din picioare trap,trap,trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Spre scăunele noi pornim.

Activități pe domenii experiențiale (ADE)

Domeniul experiențial: Om și societate

Categoria de activitate: Educație pentru societate Subiectul activității: „Cățelușul șchiop”, de

Elena Farago
Mijloc de realizare: povestire

Obiective de referință:
  să aprecieze în situații concrete unele comportamente și atitudini în raport cu norme
prestabilite și cunoscute;
 să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,
toleranță, armonie, concomitent cu învățarea autocontrolului;

Obiective operaționale:
O1- să audieze cu atenţie „„Cățelușul șchiop”, de Elena Farago”;
O2-să reţină principalele momente ale firului epic;
O3- să răspundă corect la întrebările educatoarei privind conţinutul textului;