De multe ori in cursul existenleinoastre,despringio clipi de grijile cotidiene,trdiegti intens amintirea fi'umogilor ani petrecufi meleagurile "ititi.

Fapte istorice se ie irnpletesccu legende,tradilii gi atunci o iu-, de imagini, ifi rascolescsufletul gi te indeamnd s5-i pdtrunzi adAncurile. Indernnat de dorinfa de a scoatedin uitaretrecutul cartierului unde locuiesc,arn cercetat iu aminunt tot ce mi-a stat in putinfd in_acest scop.Prezenta lucrare insist6mai rnult pe unle aspecteprivind istoira, demografiu,..onorriia, societatea,cultura, chiar dacd in tratarea acestora am intarnpinato dificultatece a privit o documlntare mai arnpld.S-a insistatpe aceste aspecte intrucdtBurdujeniula evoluatin timp o" ru t6rg-comund gi in final, cartier al Municipiului Suceava. studiile anterioare .r.rh avut un caracter zonal amplu gi au cuprinspufine aspecte istoricegi economice. Luctarea,departede a aveapretenfiatratdrii in totalitate a diverseloraspecte din zond,se vrea o rnodestd contribufiela cunoagterea locurilor natale.

I.2. METODOLOGIA DE LUCRU

Pentrutealizarea acestei lucrdri am folosit de diferite documente de la Direcfia Nalionali a Arhivelor statului-filiala Judeteand Suceava, precum gi de hrisoave,testamente, urice (actevechi)de la rnindstirea Teodoreni gi biseriiul'sfaniaTreirne,,dinBurdujeni-sat. Sau mai folosit diferite articole din reviste cu privire la istorie, corner!, megteguguri, populafie existentela Biblioteca universitalii ;gt.fu.r ,el Mareli giutior.ca Judefea'd "I.G. sbie'ea"precunl gi la cornplexulMuzealslceava. Prima analizdmonograficda fosteicourune Burdujeni,degi avizatdoar uneleaspecte istorico-economice, a fost elaborat5de scriitoareaElena costache Gainariu.Despre Burdujenis-amai scrisin perioada actuald, doudlucrdride licenfi: un studiugeografic aparfin6'd Anei vesa cazacu, precum gi o monografie u Mand.tirii Teodoreni de BarzoiegNarcisa, arubeleabsolrrente ale Facultdlii de Istorie gi Geografie din cadrul Urriversitilii "$tefan cel Mare"-Suceava. Alte tucrir.i cu caracteristoric abord,eazd, zona oraquluiSuceavasau au unele referiri tangenfiale la vechiul t6rg al Burdujeniului. Exprirn pe aceastd mulfumire gi recunogtinfddornnului lector .cale , respectuouru universitardr' Mih ai Lazdt, indrurndtonrl giinfific al acesteilucrdri de licenf',care a bi'evoit sd-rnidea celemai bu'e sfaturi,inie'rnuri gi i'for'rafii.

IT. CADRTIL NATUTTAL

Foto nr. 1 - Burdujeni-Vedere Burdujeni-Vedere de ansarnblu ansamblu

II.1. ASEZARESI LIMITE

Carlierul Burdujeni estesituat in parteade E-NE a Municipiului Suceava,lao distan!6 de 5krn. fa!6 de centrul oragului Si tu +lZ krn. pe gosea fa![ de capitalaldrii Bucuregti. Poziliarnatematicd estedatdde paralela de 47 40'38" latitudinetroidi"e gi meridianulde 26 19'27" longitudineesticd.Teritoriul studiatestepafte componentd a Municipiului Suceava din anul 1956, astdzi el cuprinzdnd doui zone cu genezd,evoluJie gi particularitdfidiferite: zona Burdujeni-sat,evidenfiatincd din secolulXVII gi s-a extins teritorialin secolele XVIII-XIX, apdrutin urma stabilirii aici a celor carese ocupaucu comerful de vite dirrspreRegat spre Bucovina; caftierul Cuza-Vodd situat sprc Sud, construitintre anii 1975-1985 pe vechiul tdrg al Burdujeniului,apdrutin urma rlpir.ii Bttcovineila 1775Si extiusulterior sprezonagdrii; Din punct de vedereadgrinistrativ, cartierulBurdujeniseinvecineazd, cu teritoriileadrninistrite de urrndtoarele cornune(l): 1. N.V - Mitocul-Dra_gomirnei; l. N.N.E - Comuna Ad6ncata; - ComunaSalcea 3. E.S.E l. S. - Lunca R6ului Suceava, precumgi spreora$cu Ilcani, un alt caftieral Sucevei;

f[.z.RELMFUL
Zona Burduje& are un relief dispus in amfiteatru cu o fragmentaresub form6 de platouri,coline gi dealuri (Viei-376m,M6n6stirii-378m, fdrinca-425m,Velnila-433m, Burdujeni-32lm) separate dep6rdiele Vdtafului,Moriim Merenicu afluenfiiacestora(2). -{.ddncimea fragmentlrii reliefului estede l82m intre 453m(altitudinemaximi la dealul Tdrinca) gi 270m (cea minimi in albia Sucevei)(3).Pozilia ln cadrul oragului se raporteazd la Valea Sucevei,prezentd in parteade S. gi S.V. pe o lungime de 4l m, aceasta fiind singuraunitatemajordce separicartierulde oragprin rdul cu acelagi nume.

tr.3. ELEMENTECLIMATICE
[[.3.1. RADIATIA SOLARA Confotmpoziliei geografice, radiatia-solarieste de ccai' 112,5-Il5 Kcal/cm.p./m, valoarea rninimi inregistrdndu-se in 'luna decembrie,iar cea ma><im6 in luna iulie(4).Particularitlfile regimuluiradiafieisolarese risfrdngedirect asupra variatiei in timp gi spafiua celorlalteelemente ce compunclima. TT.3.2. REGIMUL TEMPERATT]RII AERULT]I Temperatura mediemultianuald estein zona,#;;80 de grade.Temperaturile minimeseinregistreazdin luna ianuarie, avdndmedialunarS multianuali de -4,5 grade celsius, iar celemaxime in lunaiunie,cu o mediemultianuala de 18,5gradecelsius (S). IT33. NEBULOZTTATEA $I DT]RATA DE STRALUCIRE A SOARELUI Nebulozitatea medie anuali variazdintre 5 gi 6 zecirni inregish6nd un mu,<imla inceputulgi sfhrgituliernii gi un minim la sfhrgitulverii gi inceputultoamnei.Duratade strdlucire a soareluivanazdintre 243,3ore in luna augustgi 71,1 ore in decembrie, insurndnd pe an 1849,4 ore,ceeace reprezint[aproxirnativ287,8zile(6). rI.3.4. PRECIPITATIILE ATMOSFERICE in mediePeffi, in zonamunicipiuluiSuceava cad 563,1mm precipitafii,din carecele mai bogate in lunile mai-august (cca.60%)gi celemai reduse in sezbnui rece(7).

II.3.5. VANrUr,
Este influentat at6tde circulaliagenerald a atmosferei, cdtgi orientarea reliefului.Viteza

medie multianuali calculatd la sta{ia Suceavaeste de 3m/s. doar in valea Sucevei, precum Si pe dealul Mlnistirii unde viteza este de 5m/s. Valori mari ale vitezei vdnturilor seinregistreazdiamagi primdvara(8);in ceeace privegteregimul diurn, viteza v6ntului estemai mici in timpul nopfii gi cregtespre dimineafd. II.4. APELE II.4.1. APELE SUBTERANE Din punct de vedereal regionbriihidrogeografice,inzonaSucevei,implicit gi cartierul Burdujeni,aparlinezoneicu umiditatemoderatdde in6lfimea250-350m(9).

rr.4.2. APELEDE SUPRAFATA (pdrdul categorii deapecurgdtoare: autohtone Vdtafului, in zona studiati int6lnimdoud
mici, cu reginiulhidrologicputernic pArdul Iazului,valealVlereni)Morii, valeaCoada influienlat de regimul pluviometric locdl; alohtone(rdul Sudffi), cu un rol foarte ,: agezdrii(10). important in apariliagi evolutia +rurj!{'-

II.5. VEGETATIA punctdevedere intr-o zond, devegetafie forestier6 Cartierul Burdujeni seaflddin acest
molid,pin gi zada. DatoritS defrigirilor dar gi areale de r6ginoase, stejar-gorun-frget, masive, aceste areale sunt rnult mai reduse astdzi, ele limitdndu-se doar la gi pddureaDumbrdvii; in acestepdduri, pddureaBurdujeni-Ad6ncata pddureaVelnila, stratul arbugtilor este bine dezvoltat, bogat in specii(ll), precum lemnul cdinesc, porumbar,mdceg, alun, sdnger. II.6. FAUNA aveauo faund foarte bogatd gi variat6,inprezent Dac[ in trecut, pidurile din aceastdzond aceasta estesdracd datoritddefrigdrilormasivece s-aufdcut inci de la sfArgitulsecolului sunt cervidele-cdprioara, XIX; rnamiferele rnai bine reprezentate suidele-porcul mistref, gi iepurele;canidelesunt in numdr foarte rnicrurustelidele-dihorul, rozdtoarele-veveri{a Iupul gi vulpea. precilm:picideAvifauna esteprezenti prin pasdrisedentare, sezoniere sauin trecere, ciocdnitoarea de stejar;strigide-huhurezul mic, cucuveaua, ciuful de pidure; columbideporurnbelulgulerat,porumbelulde scorburd,tufturica; corvide-cioara;ubicviste-vrabia gi rdndunica. O contribufie irnportanti la igiena pddurii o au corabidele-furnica rogie,care sehrdnegte cu omizi gi alfi ddundtori(12).

II.7. SOLIIRILE

Irr zonastudiatd, precumgi-nimprejurimi intAlnimsoluridin categoria gi argiluvisoluri gi solurihidromorfe combisoluri, deasemenea gi gleizate(13). subforrna celoraluviale

5
!F

o) \o

o c{
a

1 q . 7 "q o ' s t ' t

'Q

\Y

t aL-.

/a
L 6 A

R i A

.=,'t-io c .o . t ^ t i e n u L t r Bi u n d u j " n i i n c c " d n u Lt a n i i

I /\
/ \ DNTgA

\%,"
tz

{""t^

'Ya
\

L.
(
a

&ffir,!
t3
a

/ { o N 2 9B o r o tqni

sycEfua t
(
I

.\_.

) (

v'

,J t

4PQqc . a r t i e r u L v i B u r du j e n i f n c o d r u L S u c e Ve i
g

\OTE - Burdujeni, studiu geografic - lucrarede licen!5, Suceava1997, ^. Ana Vesa-Cazacu Pag.7; l. Emil Ioan Emandi- Habitatul urban Si cultura spoliului sec.XV-XIX- Suceava1996, pag.58; - Ibident- pag. 60; Stoenescu $tefan- ClimatologiaRPR - Bucuregti1960;pag. 106; - Ibidem- pag. 107; - Ibidem- pag. 108; - Ibidem- pag. 109; S. Ana Vesa-Cazacu-Op cit. - pag.36; - Bucuregtil97L,pag. 156; ). Ujvari I. - GeografiaapelorRontdniei 10.- Ibidem - pag. 165; 11.Blaj C. - Pddurile din RPR- Bucuregti1959,pag.l3 6; - Bucuregti1964,pag.78; l2.cdlinescuR. - Biogeografia Romdniei i3. Florea*. :t - Bucuregti1968,pag. 145; colab.- Geografia solurilor Rontdniei

l0

III. MARTURII

ARTIEOLOGIGE

::re cuprindeaurmdtoarele: (3) - Vas intreg - Fragrnente de la alt vas - Bulgdri de ocru rogu i:heletul apartineaunui adult gi a fost depusin groapdcu capul la Vest gi cu picioarele = Est in pozilie chircit6 gi presurat cu ocru rogu. Ceramica.depusl ca ofrandd,in -:ormAnt are analogiecu descoperirilefIcute la Horodigtea, Erbiceni, Stoicani,Foltegti, :iea ce pledeazdpentru incadrarea in aceast[perioadd. -^ite descoperiri fEcute apalin sfdrgitului epocii bronzului, cultura NOUA (1350- i 50i.HR.) in punctul "Dealul Virnii" gi au constatin fragmenteceramice,asociatecu -:r cosordin silex. Datoritd lipsei cercetdrilorgi absenlei habitatului de pe stdngar6ului S'-tceava, pentru celelaltesecoleale istoriei vechi, descoperirile arheologigesunt foarte -:rF

1,;-r*i_ule ^purtdtorilor culturii HAROOI$TEA-ERBICENI-FOLTE$TI IZiOO:'l00i.HR.). In urmalucririlor edilitare, pd-'sqrada Eroilors-adescoperit un morm6nt

)escoperirile arheologice fdcute in actualul cartier Burdujeni demonstreazdmarea '.'echimede locuire a teritoriului. Degi sunt reduse ca numir, acesteane ajutd sd ne -onn[m o imagine asupra celor mai vechi populalii ce gi-au lisat u.m"le trecerii :inzoni.Datoritd evenimentelor istorice ulterioare, prin aceste locuri s-au :erindatnumeroasepopulafii care au intrat in contact pagnic sau violent. Ultima :'rpulafie de migratori au fost slavii, ce s-au stabilit in zonSconvefuindcu localnicii gi .-: sfdrgitprin a fi asirnilali. istfel datoritd descoperirilor flcute la Burdujeni "$ieni" (1), in spatelefostei ferme :--''otehnic, dovedesccd.zonaa fost locuitd Pe fruntea primei terasea rdului Suceava, :'-d din preistorie. Acesteaau fost bucifi de chirpic Ai fragmenteceramiceaparfindnd :'-rlturiiPRECUCUTENI, faza a-Ill-a de evolufie, dar gi agchii atipice, pp"uto gi o lamd :: rnicd dimensiune. Cultura CVCUTEM apare foarte bine reprezentatd, in zona Surdujeni,aici descoperindu-se urme materialein punctul "Dealul Vimii" (2) incadrate -zei CUCUTENI kqprox 3100-2700 i.HR. ?entru perioada de trecere de la eneoliticul final la epoca bronzului s-au descoperit

-:olat aparuneleurme,in zonadreaptb i rdului Suceava in "Dealul Velnila,'fragmente ::ranricedatate sec.XV.-xv[., iar pe tarlaua"Lalzvor', (4) la cca.32hnN-vJ, guru ceramice aparfinand cullurii - i:9lj:ll, aldturide urmede chirpics-auglsit fi'agrnente :-\NTANA DE MURE$. Acestea suntreprezentate de o toarti cu amfori rornan6 gi un ':smentdeperete cu striuriparalele datate din sec. xv-xvll (5).

ll

NOTE - " ContribulieIa cunoasterea l. M. Andronic,P.V.Batariuc habitatuluiumanin zona -imitrofi a oragului Suceava " in A.M.B XVII-XV[I-)OU1990-1991- lggl, ng.l2,l3,l9 :. -Ibidem -pag. l0; - " Un mormdntdin perioadade tranziliede la neolitic la epoca -r. P.V.Batariuc tronzuluidescoperit la suceava"inA.M.B Suceava 19g3,pag.g3g;
- Ibidem - pag. 838; - Ibidem - pag. 838;

r2

IV. SCURTISTORIC
-a inceput Burdujeniul era doar o alezareruralI din cadrul unei refele densede peste 30 :: agezdriomenegti atestatedocumentar la sfhrgitul secolului al XlV-lea,inceputul ;:colului al XV-lea (l), ce a construitobazdeconomicd trainicda oraguluiSuceava. =:onomul stavrofor Ioan Popovici, parohul bisericii Teodoreni, in ale sale ..Legende : rrdujene" (2), scrisein versuri populare, sus{ineci nurnele Burdujeni provinele la ::obanulBurduja,careslujeala rnogialui TeodorMovild. Der sI vezi mai gtii Drept spre miazdenoapte Ca multe mo$ii De celelalte aproape \unle n-au avut Pesteceaumbritl Dintr-un inceput $i mult tiinuitl Si cam Ii s-a dat A SuceveiapI DupI cel ce-astat Ce pururea nu seaci Ca rlzeg intffi Loc inchis de dealuri Si-aplldit flIciii Caresi-l slujeascl $i ferit de valuri Si si-l mo$teneascl. (valuri de du$mani I:rrigi sI mai Stii $i de hotomani) Pe-acele mo$ii Loc unde si fie Sates-audurat Pentru vegnicie Si s-auinchegat Dintrecare multe Acestloc se spune Ce-aufost mai de frunte Iari-g n-aveanume Au ajunsapoi Azi de el se leagn C h i a rg i p A n ' l an o i . O poveste-ntreagl $i are $-unnume t-na dintr-a aceste Burdujini anume. Si aceasta este land Miron costin, vestitulcronicaral Moldovei s-a cdsltorit cu Elena,fiica luiTeodor l.fovile, i s-a constituit printre altele $i mo$ia, care mai tilrziu avea se se cheme : :rcujeni. Pe ldngd serviciul de baci, Burduja indeplinea func{ia de "gtafetar" al $i --. f relui cdrturar. -- nrijlocului codrului, intr-o poiand feritd de zgomotul gi fi6rn6ntdrile vremii, a fost :icatdrndn6stirea - :tcata mindstireaTeodoreni. Teodoreni.Ea a fost ziditirin anul l5g7 de citre Teodor Movild, pe - -:trl se aflaseo bisericufd r.,rrerrvurau(' de rtrrrur lemn ar al oafel c6rei curor ctitor ar ar rl fi tost fost ljtetan cel Mare (3)- Mai Mare (3). Mai $tefan cel -':zitl, aici au venit vremelnici pentru a lucra pimdntul lirani alaturi de rutepii urnili Oi'

: :e pirfi, determindud luarea in culturi de noi terenuri, prin defri$area pddurii.in ,r-ru :-:irii Bttcovinei de cltre austrieci in anul 1775, rdul Suceava dlvine hotarpe partea
l3

Jreapt[, iai iatul Burdujeni devine punct de frontierdt@). Atii au pus bazeletdrgului Burdujeni, prin faptul cd locuitorii erau oprifi sd mai treaci rdul la tdrgul siptimdnul dit oragulSuceava. Deoarecet6rgul continui sd se dezvolte, Sfdntul Locag a fost nevoit s[ :mpartl in fhgii suprafafade teren din jurul acestuia,pentru a se construi pe ele clddiri necesare acestuia(5). Tdrgul avea ca specific casetip "vagon" cu vedere la stradd, egezate de-a lungul "Ulilei Mari", care a fost prima stradd din Burdujeni (astizi Calea Unirii). In anul 1785sehotira printr-un hrisov domnesc ci "nimeni nu are voie sd infiinleze tdrg re locul rndndstirii". La intervenlia starelului Ananie Sevastie gi a locuitorilor din Suldujeni, pe l6ngd domnitorul Moldovei, Alexandru ConstantinMoruzzi, acestasi-a Jat acordulpentruinfiinfareatargului printr-un hrisov domnesc(6).

HRISOVDOMNESC
rnila lui Dumne-zeu,Noi Alexandru ConstantinMoruzzi, voivod Domn al Jerrei \{oldovei. Se face'gtireci aceastd cartea Domniei-mele,ci prin jaluba ce ne au dat tofi :drgovefii din Tdrgul Burdujeni de la finutul Suceava,au flcut rugiminte, ca prin Domneasca nostrecarte,sd li se intdreasc[tocmala gi agdzarea ce au f[cut cu al trortr., Duhovnicescu Pdrinte, Sfiinfia Sa Chir Ananie Savastie,de la Monastirea Teodoreni, :entru adetiul ce au se dea intru unu an pe case,Dughene,cr6gme,gi altele.A cdrora :ugdrninte ne trecdnd Domnia lnea cu Vederea, iatd dupre cuprinderea Zapistului de :ocmealdce sau der'ut la mdna lor din Vitetu 1786 Iunie 25 iscilit fiind deal nostru Duhovnicescu pdrinte sfin{ia Sa Chiru Ananie Savastie,hotardmprin cartea aceasta a Domniei melle, ca la tote puncturile sd se urmezeintocrnai gi ne stremutat,adic[ pentru :ot stinjenul de loc pe care va fr: Dughend, casd,sau crdsmd lafala uliyei,sdaibd a pldti "dte 25. dottdzeci cirtci parale bezmdnpe qnu, iar pentru caselece vorfi Ia Mahali, vor -la cdte 60 parale de casd bezmdnpe an. Dar pentru case ce va de rugd jddovilor fi Si ':entru urut feredeu ce vor avea, Si pentru locul ingropdrilor sd nu se supere a ptdti :ezmdn.Pe vitele ce vor ovea tdrgovelii pentru hrana lor, cum Si caii de cdldrl", id nu :e sltpere cu cerere de adetiu, era care dintr'tnSii vor face vite de negustorie sau de :amazldcu, pentru acelease vor tnvoi cu Monastirea. Taraniise nu fie voinici a gedea cu casela uli1e,ci la mahala,iar dughene saucrlgrnede "1or vrea si gi faci la ulifd, sunt slobozi,nici unul din tdrgovefisd nu aibi voie a vi'de :rici unu fel de beuturi la rnahalaci nurnai la ulifd, fiind cd la rnahalaeste sd se vindd llttnai beuturatnonastirei.Anul pentru plata bezm6nuluise va incepe de la Sf. Dirnitrie Octobre26 gi bani sa se dea la Monastire la inceputul figte-cdruian; figte care din cei :e'qi vor prinde locuri in nurnitul t6rg, si aibd a gi'l stdpdni din neam in neam, :ldtindu'$i bezmfurul dupe hotdrdre.Ear c6nd vre unul ur ui.u si'gi vdnzd cassasau :ughina,intdi sd fie datoria faceintrebarela Monastiregi ne trebuindu'i ca se cumpere, :roiu va aveavoie a vinde cui ar putea,cum gi de seva intdrnpla vre o prirnejdiede ioru, "Cu

t4

gi acel care ear arde casasaudughena,nu va fi putincios ca sd facd altala locu, volnic sd fie a da locul cu invoiali or cui ar putea ca sI facdziddrie pe ddnsul, sd nu sepigubeascd sI nu fie siliti de citre Monastireca s6'i v6ndi niscaide Bezman.Tdrgovetii Monastirea va beuturd,ci numai a lor beutur6sd'gi vdnzdlafala ulifei.Intru acestTdrg sd se facd 15, i la Vinerea-rnare sesseearnaroce pe anu. AdicS: la Santa-Maria-MareAugust i la Duminica mare, i octobr 14,ila Sf. Vasile Ghenariintdi, i la BlagovigtenieMart.Z}, la SffintulIunie 24. Ear ziua tdrgului de tota slptimdna pesteanu sI fie Duminica. dar iatSprin carteaacestaa Dornniei-melle,intlrim t6rgovefilor cregtini, i Spreaceasta anneni Sijddani ce sunt adunafiin numitul tArg, ca dupe cuprindereade mai sus,s[ se in veci. Pentrucareporoncim Domnia rneagi Durmezela tote intocmai gi nestremutat lui Ispravnic de linutul Suceava,sd fili cu previghere gi purtare de grije spre anu se a Domniei-melle se hotdrigte. urmain potriv6, ci intocmai dupecum cart6aaceasta 1792Iulie 20 ss.Alexandru ConstantinMorudi Voivod. ss.Iordachi CatargiuVelvist ... Velvist ss.Plaino in urma impdrlirii administrativedin anul 1834, Burdujeniul fdcea parte din linutul (8) : teritoriald era urmdtoarea Botogani(7). Incepdndcu anul 1899cornparenfa -Burdujeni-T6rg,ce era proprietatealocuitorilor rdscumpdratd de la stat, deoarecein Movilegtilor. vechimear fi fost proprietatea -Burdujeni-sat,ce formeazdmahalaua tdrgului Burdujeni, situat6 pe mogia satului cu prirndrieide comun6. nurne,fiind gi regedinfa acelagi Dirr dateleoferite de Oficiul Statistical Ducatului Bucovinei, Burdujeniul ca gi oragul Suceavaera impdrlit intre (9): proprietari mici, rnari, de stat gi de obgte,parohii gi de primarul oragului biserici,gcoli,bunuri publice.Inpetilia din29 aprilie 1925adresatd in interesul politicii nalionale Suceava,cdtre ministrul de inteme se cere aprobarea, unor colnune rurale din irnediataapropiereprintre care gi Burdujeniul la incorporal'ea (10).Acestlucru se vaint6rnplain anul 1934,cdndprin politicaeconomic[a Sucevei judelului a hotdrAt a pirfii alipireala oragulSuceava ordinulnurnlrul 18103,prefectura din Burdujeni ce cuprindeagara gi abatorul (11). Aceastd decizie a dus la protestul nrenrbrilorconsiliului comunal, in frunte cu primarul, cdpitan Teodor Bdzgd, ce au esteo continuitate a comuneiBurujeni (12) .Pedatade 15 motivatch partearespectivd nrai 1935,prirndriacornuneiBurdujenia fost chernatdlaComitetulLocal de revizuire, seclia II Cerndufi " pentru judecareacontestafieicontra hot[rdrii Consiliului judelean din 2 aprilie 1935,punctul 4, prin care a hotirdt rnodificareateritoriald a Suceava, ". Dupd cdteva comunagi obqtea burdujeneani au infXligdri, la 16 august, Burdujeniului 1950,cdnd i-a procesul(13). Aceasti starede fapt a finut pdndla 6septernbrie cAgtigat tiinfd SfatulPopular. din anul 1956, colnuna este desfiinfatd, In urma irnpirfirii adrninistrativ-teritoriale Buldujeniul devenind cartier al rnunicipiului Suceava(14).Datoritd dezvoltdriie
l5

: onomico'sociale se nutregtesperanta c[ intr-un viitor mai mult saumai pufin apropriat, 3urdujeniul sd fie declaratora$.

Fotonr. 2. - As ect al vechiuluitAr al Burdujenilor

l6

\OTE -. Ernil Ioan Emandi - Habitatul urban gi cultura spaliului Suceavasec.XIV.-XIX., Strceava 1996,pag.32; l. Ioan Popovici - "Legendeburdujenene"in Crainicut CetSlii,anul II, nr. l, iunie '-933,pag.4-7; -:.ElenaCostache Gainariu-Op cit - pag. 7;

r. ElenacostacheGainariu-Ibidem

pag. 9;

:. ElenaCostache Gdinariu -Ibidem - pag.10-11;copia dupd hrisov este in dosarul " :-r.4298.88. Rdscutttpdrarea embaticurilorde vii depe moSia Burdujenr,jud.Botogani. :ag. Nr.3, care se gdsegte, impreund,cu "invoeald, ce urnteazd, la Direiyia Bunurilor Sratuluidin Ministerul agriculturii Si Domeniilor". VasileGhe.Miron - Din tezauruldocumentar suceveon,I3g3-I848, Bucuregti,19g3, :ag.597; i. Ghe.I. Lavovaty - Marele diclionar geografical Romdniel,Bucuregti,1899,pag.79; ^0. Gavril Irirnescu-Evolulia socio-economicd a orasuluiSuceava tn "A.M.3.", Suceava, 1990,pag. I 98; ElenaCostache Gdinariu- op. cit. pag.76; ElenaCostache Gdinariu- op. cit , pag.77; ElenaCostache Gdinariu-op cit , pag.77; Tezam'ul toponimical Romdniei, Moldova,parteaa-Il-a, Bucregti,1952,pag.1403; -'

r7

V. POPULATIA
I-:;i esteo probleml careprezintdoarecare dificultatein tratareasa,pornind de la primii d de existenld a tdrgului, in pofida lipsei informatiilor, dai gi ale uttoi d"t" ::rtradictorii, acestcapitol poate fi abordat.Primii locuitori ce s-au stabilit pe aceste =-:leaguriau fost rutenii pocufieni , caresdrdcifide dirile la care erau supugiin lara lor, =-:u refugiatin mai rnulterdnduri in Bucovina,ajungdndpandin nordui Moldovei (l). l-:censlminteledin 1772-1773 ci mogiaBurdujeniLra Sil774 din Moldovane dovedesc :'--'pulatd cu ldrani localnici, dar gi cu locuitori venili din alte pdrfi. in 1774existau gi ::ani in numir de 7, dar cu timpul nurndrula crescut(2), ceeacl a dus la apariliain S-E :::eului a Mahalalei ligdnegti,care era compusi din cdlddrari,covali, linguraii, l6utari -ri. Datoritdrevolufiei ardelene din 1784,grupuri de rom6ni gi armeni din Transilvania ;: Bucovinas-aurefugiatin Burdujeni (4) .

--..'nfortn statisticii Divanului implinitor,in Burdujeni pe intru anul 1789suntmenfionafi ;: 3 sudili 9i 12 evreica supugi str[ini (5). Pentruanul 1790suntatestate in Burdujeni ;at gi tdrg) 245 carecu 159 capi de familie gi 149persoane jO;. supuse la prestafie - datdcu sfdrqitul secolului al XVII-lea gi inceputulsecolului unoetotpopu6liuincepe creascd ': ca urmare a exoduluievreilordin Galifia.in anul 1803pop,rtuliu eia OegbS :: suflete luizilor* din 1803(8) irat6,aceast[ 9i 193capidefamilie(7) .Condica cregtere ;:-n ceea ceprivegte cei 130deluziceparticipau la veniturile mogiei. Condica Vistlriei l'ioldovei (9) dddeapentru Burdujeni 21 de slujitori ce pldtlau biruri M6ndstirii l:odoreni. Populafia se afl6 in continui cregtere, fapt ilustrufitr acestsensde condica '.'isteriei din 1820 (10): : Liuzi-392 : Birnici -l4l -183 : Hrisolovifi
-r 1832,tdrgul Burdujeni,cu cei 542 de locuitori se situape locul 30 in Moldova.pe : ategorii social.,populaf ia eradispusd astfel( I 1): clasa boierilorcu a lor fargilii $i slugi: CATEGORIA NUMAR Boieri 6 Cucoalte 7 Fii de boieri l5 Fiicede boieri 9 $ugi 6 Slujnice 8 TOTAL 51

l8

:. Clasa de los cu a tor lamllll ilii sr slu s i : CATBGORIA NT]MAR Bdrbati 22 Femei 32 Feciori 30 Fete 44 Slugi Slujnice TOTAL 128
agma bi olsenceasca cu a lor lamrlrr ilii gi slugi:

CATEGORIA Cdlugari Slujitori bisericeqti Femeileacestora Feciori Fiice Fecioride slugi Fiice de slugi Slujnice TOTAL

NUMAR 4 9

8
8

9
4
-

Uesi

2
44

4. CATEGORIA Supugistrdini i. Jidovi cu a lor fa11 ilii CATEGORTA Jidovi Jidduci Feciori Fete Slugi Slujnice

NUMAR 8
slugl :

NUMAR 78 78

82
52 I
-

lgpiii lor
TOTAL

29r

tuturor locuitorilor de to ateclasele :

Parte blrb[teasce
Partefemeiasc[

273
249

TOTAL
Familii Case Mdndstiri Biserici

522 t37

r37
I
-

procentuald, -r ceea ce privegte cregterea a categoriilor sociale, claselesociale se ::patlizeazl astfel : oh CATEGORIA NUMAR Barbati 273 52,30 Femei 249 47,70

TOTAL

s22

Boieri 37 jos Clasa de r28 Tagmabisericeasce 38 7,29 Evrei 290 55,56 Supugistrdini 8 1,54 Slugi 2L 4,03 o SLUGI NUMAR Slugileboieri t4 616 jos Slugila clasa de Slugi la tagmabisericeascl 6 29,5g Slugila jidovi I 4,76 TOTAL 2T %
\umd I U co iilo di 1n urqulenl a 1832(fdra ara SU usl str trdini) : Copiii boierilor 24 9,640 Copiii claseide ios 74 29,720 Copiii tagmeibisericeEti L7 6,820h

0,40 7,09 24,50

C o iii evreilor Copiii slugilor Qppiii figanilor

134

53,82%
-

TOTAL 249 48,440 .n ceea ceprivegte numdrut tocuitoritor ta tS:e1tZ;,acesta erade 1729locuitoridispugi
:stfel : Barbati 884 Femei 845 Copiii de faurilie 436
20

-ocuitori US de recensemdntul , fapt ilustrat din anul 1930(14) , Blrbati 2166 I Fernei 2540 Total locuitori 4706 )upd A nafionalrtate li locuitorii ii se grupauastfel : lRom6ni 3407 i Evrei 1244
I Germani

?entru anul 1899 (13) in Burdujeni-sat erau3001de suflete grupate in939 de familii. in ciea ce privegte tdrgul Burdujenilor,num6ru1 locuitorilor erade tg6O,grupatiin 486 de i'amilii, din care 456 erauromdni, iar restul de 1577o constituiauevreii.Datoritd zbucnirii primului rdzboi mondial se constatdo ugoardscidere a numirului de

32

Unguri 2 Ucranieni 6 Poloni 8 Bulgari 5 f updreli e se constata St td urrnatoarea dt a aftenente: ) Ortodocsi 3379 Mozaici t244 Romano-catolici 31 Reformati I Catolici-lutherani 2 Evangh lici-lutherani 9 Adventisti 7 Bapti;ti 4 Greco-catolici 2 Atei 25 Jin punct de vedere al alulul iul se vo rbeau7 lirnbi : RomAna 3441vorbitori Germana 27 vorbitori Ruteana 17 vorbitori Polona 7 vorbitori Bulgari 5 vorbitori Greaca I vorbitor Idie 1208vorbitori unctle de d stareacivild il se constatd,: CATEGORIA BARBATI FEMEI Cdsdtoriti 8sl 836 Necdsdtoriti r260 t4tl VeduviA/eduve 46 270 Divortati/Divortate 9 22
2l

- :pi anul 1956, cdnd Burdujeniul devine cartier al oraqului Suceavagi care datorit6 $ r:iticii : :.tttctr 'iticii de industriali industrializare tndustrializate gi urbanizare, se constatd o cregtere rapidda populafiei.Ast Astfel -= la 4461locuitori in anull948 (15) s-aajunsla peste30.000di locuiiorl in prezent.

-. loua sciderea numdrului locuitorilora fost in anii celui de al doilea rdzboimondial, : =-rd mulli locuitori au fost recrutafipe front. Alt factor a fost emigrc[iapopulafiei $i .::rnanegi evreiegti in tdrilede origine.

22

i:. j6- 57;

\istor, lon -Rontdniigi rutenii in Bucovina.Studiuistoric Ai statistic,Bucuregti,1915,

: Dimitriev, R.G. -Moldova din epocafeudalismului,vol.yrl, parteaaIIa. :';ensimintelepopulafieidin anii 1772-1773 gi I 775, pag.352; -: ElenaCostache Gdinariu-Monografia comuneiBurdujeni,Bucuregti,1936,pag.l5; :. B6rzoieg Narcisa-MdndstireaTeodoreni, Monografie, Suceava1997,pag.2g; r. StelaMariefi-supusistrdini din Moldova 1781-l862,ragirg25,pag.l35; j. Ernil Ioan Emandi gi Constantin $erban- Contribulii de geografie istoricd la :woastereafenomenului demografic din N-V Moldovei la sfarSitul secolului al XWil-A.M.B. - Suceava .'ea in Suceava )Ul983; -. EcaterinaNegrutti - Clasificarea localitdyilor urbane din Moldova\r"AIIA"XII '-975,pag. ; S. Dumitru Ciurea- Noi consideraliiprivind oraseledin Moldova\n"AIIA"VII '.970,pag. 56; Iagi

r. Cornel Istrati - Condica VisterieiMoldovei la I8l6 in AIIA, SuplimentIagi 1979; 0. Dimitrie Ciurea- Noi consideraliiprivind oraseledin Moldovain "AIIA"VII Iagi, '.970,pa5.571' - 1. $tefanPascu- Populalie Si societate,Cluj-Napoca1972,pag. ^2.Dimitrie Ciurea- Evolulia asezdrilorSi a populaliei rurale a Moldoveiin "AIIA" XIV Iagi 1977,Anexa III; - Marele diclionar geografic al Romdniei,volIlI, -3. Lahovari Ghe.- coordonator 3ucuregti, I 900, pag.7 8-79; '.1. Recensdmdntul general al populaliei pe anul 1930; -S.AnaVesa- cazactr- " Burdry'eni- studiu geografic "- Suceav a 1997 , pag.64

23

l.1.Comer ul i obli

ii fiscale

E:gului Burdujeni au fost armenii, datoriti conjucturii politice din acelevremuri (1). Fjntre acegtia au fost mulli cu nume romanizate, ce erau trecuti in tablourile de c:rbaticari ai mdndstirii, precum fralii Iacob gi Gheorghe Cimeg, GheorgheBedrug, F:tregiGheorgheCiubucciu,Iacob Idichiu, Iacob Mdtdsaru.(2) i: schimbul fieclrei parcele , negustorul sau tdrgoveful ce-gi infiripa gospoddriasau fie el gi muncitor era obligat sd pllteasc6 mindstirii cdte c:gheanaaici, orice cetSfean, - beazm[n,dupd cum stabileapdrinteleAnania, starefulrndndstirii(3).Dupd stabilirea ::gustorilor armeni in tdrgul Burdujeni, au inceput sd vini aici gi mulli evrei, expulzali ;:n Galilia. Acegtiaoblineaudreptul de a se stabili definitiv in tdrg, numai dacdpldteau =in6stirii cdte75 de galbeni de familie. Apoi, prin invoieli colective sau individuale, ::innoite odat[ la 15 ani gi apoi dupd 30 de ani, ei deveneauchiriagi ai mdndstirii,pe ::renurile unde fdceau negoful(4). Deoareceunii nu-gi puteau pl6ti bezrndnul,ei erau :evoifi s6-gi vdndi gospoddria.Ilustrativ in acestsens este zapisul de la I Februarie '-76L, prin care evreul Solomonvindea episcopuluide Rddduli, Dosoftei,pentru 110 :albeni nemlegti pivnila cu casd aflat6 pe locul tdrgului de vite, aproapede pivnila 3urdujenilor(5). in secoleleXVII gi XVIII-lea, intr-o mdsurdmai mare ?i-indaniile fEcutemai cu seamd casele impreund cu :ecdt boierii gi negustorii, mdnlstirea a ajuns si stdpdneascd :eciurile unde se produceaugi se vindeaubduturilealcoolice(6). '-e 27 August L784, guvernatorulrnilitar al provinciei, ENZEMBERG a adoptatnoul :.:rif vamal prohibitiv. Acestaurma sd limiteze importul de produsestdinece izvora din :;eeagi conceplie mercantilistd, s-a dovedit a fi neaplicabil in cazul Bucovinei. Sripulafiile prohibitive loveau mai ales in negustorii gi meseriagii din oragele :uiovinene, cdt gi in locuitorii care aveaup6m6ntgi casegi careigi duceauanimalelein pentru care erau impusetaxe vamale mari produseloraduseacolo \loldova, la p6gunat, Jeoareces-a aflat de inten{ia dornnului Moldovei de a transformaBurdujeniul in tdrg, :egustorii armeni in fi'unte cu farnilia Capri, incearcl sd irnpiedice intenfia lui "lolstantin Moruzi, deoarece afectanegoful cu austriecii.In acestsens,frafii Capri cer - onsiliului de rdzboi un imprumut de 6000 de florini, firi dobdnd6,din caseriade :izboi, pentru ca stocul lor de rndrfuri din irnperiu si fie predat cu ajutorul autoritdlilor (8). ::thlui lor la Suceava sd ii nu voiau intotdeauna invoirea dornnitorilor,acegtia evreilor necesita Jum agezarea :rinreasc6.Cu toate cd zapisul dintre evrei gi Anania Sevastis,egumenul mdnistirii :-rsesesemnat la 27 iulie 1786, acesta a intrat in vigoare prin reconfirmarealui -.,lexandru Moruzi la20 iulie l792,prin care evreilor le era perrnissi facd Constantin :ornerf cu horilci (9).
24

S::uareaBUrdujeniului la contactul dintre Regat gi Imperiul Hasburgic a dus la cares-au stabilit aici pundndbazele Primii negustori vietii economice. L.:ensificarea

r "Uricariul" lui TeodorCodrescu, afldmci in anul 1803,ci pe trei luni 29 de birnici lteau 620de lei, iar pentrutot anul sumatotali seridica 1a2480 de lei din parteaa 116 persoanelor bimici. tn ceea ce privegte numErul ce nu pl[teau bir, acegtia seridicaula persoane fiind slujitori ai cipeteniei. -90,aceste :-un{ggggtent privitor la comerfulrom&resc, pe anul 1825se menfioneazd sumade de lei gi 30 de bani, strAngide citre DumitracheNecula, reprezentindobligalii
-ale, lucru ce dovedegteintensificarea comerfului dintre regat gi imperiu(ll). Prin din 25 iulie 1825,se interziceavdnzareade risul domnesc b6uturi la mahala, ci numai :li1d,deoarece la mahalabduturaera v6nduti numai de minlstire(12). La 2lfebruarie

i 16, Enache Marfaleii scrielui Dumitriti Neculai, careeravameg in Burdujeni,si ii ,:eascd lui Petrunu, negustor din t6rg, 15 galbenicu dobdnd[,ce reprezenta garanlie
:tm argintdriegi sipet(l3). ' nou iwod s-a fEcut in anul 1843, intre Sofronie, staretulmenestirii $i locuitorii ::oveti, prin care se speciftcape larg d[rile pe care,fiecarebrang[negustoreasce era :-igatdsdpldteasce rndnistirii in fiecarean (14).

.:reanii 1840-1849seconstatlo cregtere a consumului de produse alimentare datoriti :aeltului lui cu aliment ali 5). .\nul 1840 1849 ?dinede gr6u / ocale s7600 63600 larne / ocale 28800 32600 :- a douajmitate a secoluluial XIX- lea in raport cu cerinfeletimpului, in scopul --. iordrii comerfuluisucevean, sefac demersuri la forurile imperialecentralede cdtrea :rinistrafia or[geneac6. Ilustrativ in acest sens este raportul primarului oragului -ceava,AbrahamPruncul,din 2l octombrie 1867cu ocaziaconstruirii liniei ferate - Cerniuti- Ifcani- Burdujeni =mberg (16). in anul 1899in Burdujenisaterau: 6 comerciafi U Z fabrici -t cArciumi U 3 meseriagi
in t6rg erau: 108comercianfi 200 cdrciumi 37 meseriagi

=oarece imperiul austro-ungar ajunseintr-o situatiecritici din cauzaprirnului rdzboi rndial,guvemulaustriac pe colonelul l-a insdrcinat Eduard Fischer sdimportepe cale ':ali gi ilegaldproduse agricole. Astfelin lunamartiea anului 1915i-a fiin!6 un birou :nercial la lfcani,prin carernulfi negustori au tras foloase din boglfia romdneasci gi -acia austriacd; prin intermediulacestuibirou s-auexportatin perioadamartie-iunie
rl5 peste 300 de vagoane (18) de grdu care au fost incdrcate la gara Burdujeni. rportul in interiorul monarhieice se practicala Burdujeni, a nelinigtit guvernulrom6n

a interzis exportul prin desfiinfarea acestui biroucomercial (19). .n recenslmf,ntul ficut in anul 1930afldmurmdtoarele (20):

25

articolelor de imbrlclminte; 164 de iiepustori se ocupau cu comercialzarea 13 cetiteni se ocupaucu obiectelede art6; 91 de locuitori se indeletniceaucu produsele agricole, animalele, combustibil gi aterialede construclie; metalurgicegi produsechimice; 1l cetiteni se ocupaucu articoletehnice,mecanice, 5 erau comercianli ambulanfi; in tdrgulBurdujeniului s-ainfiinfat iannaroculde vite, inviordrii comerfului, i: scopul 'cr=de in fiecare zi de marfi se cumpdrausau se vindeau animale$i cereale sdptdm6nal, astfel(22): ril). Activitateacomercialiin anul 1936se desfEgura cu produsede U 6 magazine : 7 cArciumi rnanufacturI F 16 bdcdnii cu articolede sticldrie 7 mdcelarii [ 2 rnagazine l brut[rii U Z cofetdrii g 2librdrii 2 covrigdrii 2 depozitede fEin[ U l depozit de sare 1 depozit de oue

de 7000de cepldteau impozite avea1100 decontribuabili, comuna anul 1936 I:,t pentru c: pe an (23).
Jatd cu declararea Burdujeniului cartier al Suceavei, se constatd o inglobare '90 activitateacomercialdcunoagte un relativ :;nercial6cu aceeaa oragului.DupI anii datoritd iniliativei particularein acestsens.In ceeace privegtecomerful extern, a'.'dnt, :estase efectuade cdtreintreprinderiledin zonaindustriallpdndin anul 1990,in cadrul Anii 1990 au coincis cu decdderea :ganiza[iei C.A.E.R., cu unn6ri dezavantajoase. datoritdnoilor realitili socio-economice. e:onomicdale acestola,

26

.lrTE Bdrzoieg, Narcisa - Mdndstirea Teodoreni,Monografic, lgg7, pag.2g; ElenaCostache Gdinariu- Monografia ComuneiBurdujeni, Bucuregti, 1936, pag.9; ibidem; Op. cit., pag. 26; -fi\" de istorie.Documente Suceava privitoare la istoria orasului Suceava,I3Sg:^:,!, vol. l,pag.404; : Fmil Ioan Emandi- Habitatul urban gi cultura spaliului sucevean tn sec.XIV.- XW i -:eava,7996, pag. I l3;
Ibiderlt,-pag. IL7;

Srceava-"fi\" de istorie. Doctunente privitoare Ia istoria orasului Suceava, t 388-. j vol.l, pag.495-496; - Economiabreslelor tn Moldoua, Bucuregti,1 EugenPavelescu 939, pag. 321; - (Jricoriul,vol.III, Iagi, 1886,pag.224-245; - 'Teodorcondrescu

- ,.Durnitru Fumicd- Doiumente privitoarela istoriacomerlului rontdnesc, 1473i68, Bucuregti 1931, pag. 306-308; , - Economia -l.Eugen Pavelescu breslelor in Moldov4Bucuregti, 1939 , pag.323; -:.Vasile Ghe.Miron* Din tezaurul documentar sucevean 1393-: 848, Bucuregti, r83, pag. 583;
-i.Elena Costache Gdinariu- Op. Cit.,pag. Il; - 5.Nicolae Bucuregti1957,pag.214-215; $utu - opere econonrice, -S.EnrilIoan Emandi- Habitanl urban Si cultura spaliului sucevean tn secolele XIV.il{ Suceava, 1996,pag.133-134; -7.GIre. -s-79;I. Lahovary Marele diclionar geografic al Romdmel,Bucuregti,1899,pag.
27

i l. Bdlan- Bucovina tnprimul rdzboimondial, cerndufi lgzg, pag.56; : -'iidem,pag.60;

trlena - op. cit., pag.29; costache Gdinariu
- : -1. pag. 196;

-ravril Irirnescu- Evolulia economico-sociald a ora{ului suceavz,in AMB. suceava

- lenacostacheGdinariu- op. cit., pag. 60;

28