conf.univ. G.D.

Iscru
doctorăînăistorie

STR MOŞIIăNOŞTRIăREALI:
GE II-DACII-TRACII-ILLIRII,
na iuneaămatc ădinăvatra
„VechiiăEurope”

„Dinăr d ciniăproprii,ăînăadâncimiăproprii
r sareăciviliza iaăadev rat ăaăunuiăpopor”.
(Mihai Eminescu)

1
Fig. 1 Deăatunciăşiăpân ăaziăînăSpa iulăCarpatic
seătoarceăfirulăneîntreruptăalăISTORIEI
(84, ed. II / 132)

2
 conf. univ. G.D.Iscru
doctorăînăistorie

STR MOŞIIăNOŞTRIăREALI:
GE II-DACII-TRACII-ILLIRII…,
na iuneaămatc ă
din vatra „VechiiăEurope”

Edi iaăaăV-aărev zut ăşiăad ugit

Îngrijitoriădeăedi ie:ăIscruăDianaăMihaela,ăIscruăTeodorin şi Iscru Adrian

CasaădeăEditur ăşiăLibr rieă„NicolaeăB lcescu”,ăBucureşti,ă2010ăă

Edituraă„Mica Valahie”,ăBucureşti,ă2010

3
 ©ăCopyright
Conf.univ.dr. G.D. Iscru

Introducereătextăşiătehnoredactareăcomputerizat :
Viorica Gheorghe

ISBN: 978-606-8212-00-5

coperta 1 – BUREBISTA – unificatorul Daciei. Monument – Or ştieă(Hunedoara),ă

România
coperta 2 – Pas reaănemuririi
coperta 3 – SfântaăFecioar ăMaria.ăVersurile,ăLeonidaăLari
coperta 4 – Colaj reprezentativ

DescriereaăCIPăaăBiblioteciiăNa ionaleăaăRomâniei
ISCRU, G. D.
Str moşiiănoştriărealiă:ă
ge ii-dacii-tracii-illirii...ă:ăna iuneaămatc ădinăvatraă"vechiiăEurope" /
conf. univ. dr. G. D. Iscru. - Bucureşti
CasaădeăEditur ăşiăLibr rieăNicolaeăB lcescuă
Editura Mica Valahie, 2010
Bibliogr.
ISBN 978-606-8212-00-5 ; ISBN 978-973-7858-59-7

94(498)

4
 STR MOŞIIăNOŞTRIăREALI:ăGE II-DACII- TRACII-ILLIRII
CUPRINS

PREFA ăLAăEDI IAăAăV-A / p. 9

CUVÂNTăÎNAINTE LAăEDI IAăAăIV-A / p. 10

CAPITOLUL I
ISTORIAăMITOLOGIC ă– PARTEăCOMPONENT
AăISTORIEIăNA IONALEă/ăp. 18

CAPITOLUL II
GE II-DACII-TRACII-ILLIRII – NA IUNEAăMATC ăDIN
SPA IULă„VECHIIăEUROPE”.ă ARAăŞIăOAMENII / p. 32
1.ă„DACIAăEDENIC ”ă/ăp. 32
2. Ge ii-dacii-tracii-illirii caăunic ăna iuneă/ p. 35
3. De ce nu numai traci? / p. 38
4. Ge ii-dacii-tracii-illirii caăna iuneămatc ă/ p. 43

CAPITOLUL III
CIVILIZA IAăNA IUNIIăUNICEă
A GE ILOR-DACILOR-TRACILOR-ILLIRILOR / p. 48
1. Modul de abordare / p. 48
2. Zalmoxianismul – primaăreligieămonoteist ădinălume,
temeliaădoctrinar ăaăOrtodoxieiănoastreă/ăp. 50
2.1.ăTrecereaădeălaăZalmoxianismălaăCreştinism.
Zalmoxianismul – parteăcomponent ăaădreptei noastre
credin eă/ăp. 64
3.ăLimbaăşiăscrisulăstr moşilorănoştri reali / p. 70
3.1. Modul de abordare / p. 70
3.2. Dovezile / p. 83
4.ăÎnv mântulăşiăştiin aăla str moşilorănoştriăreali / p. 97
5.ăLiteraturaăşiăarteleăînăsocietateaăstr moşilorănoştriăreali / p. 111

CAPITOLUL IV
STATULăNA IONALăLAăSTR MOŞIIăNOŞTRI:
GE II-DACII-TRACII-ILLIRII. AFIRMAREA LUI
ÎNăISTORIAăPOLITICÃăŞIăMILITARÃăAăANTICHIT IIă/ăp. 122
1. Modul de abordare / p. 122
2.ăStatulăna ionalălaăstr moşiiănoştriăreali / p. 123
2.1. Zalmoxe-ZalmoxianismăşiăînceputulăStatuluiăna ional
la str moşiiănoştriăreali / p. 125

5
 3.ăAfirmareaăStatelorăna iuniiăuniceăaăstr moşilorănoştriăreali
înăistoriaăpolitic ăşiămilitar ăaăAntichit iiă/ăp. 129
3.1. Modul de abordare / p. 129
3.2.ăReformeăzalmoxieneăînăSpa iulăna iuniiăunice
a str moşilorănoştriăreali / p. 133
3.3. Regatele getice din zona nord-pontic ă/ăp. 134
3.3.1. Un mare regat alăsci iloră(ge i)ă/ăp. 134
3.3.2.ăRegatulătyrage iloră(ge iiădeăpeăTyrasă/ăNistru)ă/ p. 135
3.3.3.ăRegatulămassage iloră(Ge iiăMari)ă/ p. 135
3.4.ăExpedi iaăluiăDariusăîmpotrivaătraco-geto-dacilor / p. 137

CAPITOLUL V
REGATELEăTRACILOR,ăILLIRILOR,ăGE ILORă
DINăSUDULăDUN RIIă/ăp. 141
1.ăRegiătraciăînăr zboiulăTroieiă/ăp. 141
2. Regatul tracilor macedoneni / p. 141
2.1.ăDespreă„Imperiul”ăluiăAlexandruăMacedonăcelăMareă/ăp. 143
3. Regatul tracilor odrizi / p. 148
4. Alte regate ale illiro-traco-ge ilor laăSudădeăDun reă/ăp. 151
4.1. Regatul Epirului / p. 151
4.2. Regatul Dardaniei / p. 151
4.3. Regatul Illiriei (6/185-188) / p. 152
4.4.ăRegateleăge ilorădinăDobrogeaă/ăp. 153

CAPITOLUL VI
REGATELE GETO-DACILORăDINăNORDULăDUN RIIă/ăp. 159
1. Regatele geto-dacilor nord-dun reniăînainteădeăDromiheteă/ăp. 159
2. Regatul geto-dac condus de Dromihete / p. 163
3. De la Dromihete la Burebista / p. 165

CAPITOLUL VII
DACIA MARE. UNIFICAREA POLITIC AăSPA IULUIă
GE ILOR-DACILOR-TRACILOR-ILLIRILOR
SUB CONDUCEREA MARELUI REGE BUREBISTA / p. 167

CAPITOLUL VIII
RELUAREAăEFORTULUIăDEăUNIFICAREăPOLITIC ă
A DACIEI MARI SUB CONDUCEREA
MARELUI REGE DECEBAL / p. 173
1. De la Burebista la Decebal / p. 173
2.ăStatulăna ionalăgeto-dac condus de Marele Rege Decebal / p. 177
2.1.ăConfruntareaădecisiv ăcuăImperiulăromană/ăp. 177
2.2.ăC dereaăregatuluiăgeto-dac condus de Decebal / p. 180

6
CAPITOLUL IX
DEăLAăDACIAăMAREăLAă„RESTITUTIOăDACIAE”.ă
PLANUL DACIC AUTOHTON CARE NE-A TRAVERSAT ISTORIA
ŞIăÎNC ăNEăMOTIVEAZ ă/ p. 198
1.ă„Perit-auădacii?”ă/ăp. 198
2.ă„Romanizarea” Daciei? / p. 207
3. Dacia redivivus! / p. 213
4. Planul dacic autohton care ne-a traversat istoria
şiăînc ăneămotiveaz ă/ăp. 221

ÎNăLOCăDEăÎNCHEIERE:ăMIŞCAREAăDACOLOGIC ăSEăAFIRM /ăp. 242

1.ăDou ăpersonalit iăreprezentativeăde dacologi / p. 242
1.1. Inginer Gabriel Gheorghe / p. 242
1.2.ăPreotulăistoricăDumitruăB laşaă/ p. 250
2.ă„NoiănuăsuntemăurmaşiiăRomei!”
Dr.ăNapoleonăS vescuăşiăCongreseleădeăDacologieă/ăp. 253
Voi,ădaci,ănuămaiăt ce iădinăgur ! – deădr.ăNapoleonăS vescuă/ăp.ă260
„Ştiin ificilor” – falsificatori de istorie,ădeădr.ăNapoleonăS vescuă/ăp.ă261
3.ăMişcareaăDacologic ăseăafirm !ă/ p. 262

ANEXE:
1.ăCrestoma ieă/ p. 267
2.ăÎmp ra iăde origine illiro-traco-geto-dac ,ăaiăimperiilorăroman şiă
bizantin / p. 311
3. Detalii tehnice / p. 312
4.ăIlustra iiă/ p. 314
5. Bibliografie / p. 328

7
 „Înădoinaădulce-a mamei
Dochii
Alunecădinăp rin iăînăprunci
Şiădeschizândăpeălumeăochii,
Înăcelădeăaziăsuntăcelă
de-atunci”.
(Nichifor Crainic)

„Maramureşulă esteă satulă

primordial...
raniiăMaramureşuluiănuăvină
deănic ieri
Aiă sentimentulă c ă auă venită
direct din Cer...
Aiciă înă Maramureşă esteă omulă
primordial,ă înă noble eaă saă

princiar ,ă nuă primitiv ,ă înă

frumuse eaă saă deă înalt ă
civiliza ie”.
(Minoru Nambora,
savantăjaponez,ăspecialistăînă
istoriaăciviliza iilor,ă1980).

Fig. 2
UnăurmaşăalăDacilorăMari,ăliberiăşiănemuritori,ădinăOaş
(vezi nr. 12)

8
 PREFA ăLAăEDI IAăAăV-A

Scrierea/rescrierea istoriei ge ilor-dacilor-tracilor-illirilor în accep iuneaă

deăstr moşiărealiăaiăna iuniiănoastreăseăafl ăabiaălaăînceput. Pân ăacum,ăchiarădac ă
s-aăscrisămultăînăacestădomeniu,ăcvasitotalitateaălucr riloră – c r i,ăstudii,ăcapitoleăînă
manualeăşiătratateăacademice,ăinterven iiăînăpres ă– s-au aflat sub presiunea tezei false
aă„romaniz rii”ăautohtoniloră(cuăsauăf r ă„exterminarea”ălor).ăAceastaăaăreprezentată–
f r ă menajamente!ă – şiă înc ă reprezint ă ună atentată majoră laă identitateaă na ional !
Sintezaănoastr ăaăfostăprima elaborat ăînăviziuneaămen ionat , primeleădou ăedi iiăînă
1995ăşiă1998.ăDarănecesitateaărescrieriiăaăfostăimpulsionat ădeărevitalizareaăMişc riiă
dacologice dup ăapari iaăc r iiădoctoruluiăNapoleonăS vescu:ăNoiănuăsuntemăurmaşiiă
Romei (ed. I-a, 1999; ed. a II-a,ă 2002)ă şiă cuă „demarajul”ă Congreselor anuale de
Dacologieă înă anulă 2000ă – ajunse,ă înă 2010,ă laă celă de-al XI-lea Congres –,ă înă
organizarea Societ iiă „Reînviereaă Daciei” (constituit ă laă Newă York,ă caă Societateă
interna ional :ă „Daciaă Revivală Internatională Society”),ă condus ă deă acelaşiă
dr.ă S vescu.ă Lucr rileă Congreselor,ă caă şiă alteă contribu iiă (le-am numit) dacologice,
prină altruismulă doctoruluiă S vescuă auă fostă publicateă peă Internet,ă stimulândă
ini iativele/cercet rileăînăacestăsens.ăCuăsprijinulăamintiteiăSociet iă(dr.ăS vescu)ăauă
pututăfiătip riteăşiăurm toareleădou ăedi iiă(aă3-aăşiăaă4-aăînă2003,ărespectivă2005)ăaleă
sintezeiănoastre.ăElaborareaălorălaăintervalăatâtăde scurt s-aădatoratăinforma iilorăaduseă
prină comunic rileă laă Congreseleă deă Dacologie,ă al turiă deă propriileă cercet riă şiă
reflec ii/regândiriăînădomeniu.ăLaăfelăşiănecesitateaăuneiănoiăedi ii,ăaăV-a,ăînăsperan aă
c ăvomăg siăsprijinămaterialăpentruătip rire.
Esteădeădatoriaăşiăaăaltorăcolegiăs ăfac ăeforturiăsimilareăînăcontinuare,ăc ciă
informa iiănoiăseăadun ăvertiginos,ăstimulândăreflec iiăşiăregândiri,ăstimulândăîns ăşiă
speran aăc ălumeaăacademic ăşiăuniversitar ăvaăieşiăcâtămaiăcurândădeăsubăpresiuneaă
tezeiăfalseăaă„romaniz rii”ăreorientându-şiăcercet rileăc treăstr moşiiănoştriărealiă–
illirii-tracii-ge ii-dacii –, laă careă voră descoperi/redescoperiă oă istorieă fascinant ,ă cuă
mesajăpesteătimpăpân ălaănoiăşiăpân ădincoloădeănoi,ăînăperspectiv .ăN d jduimăc ăşiă
factorulăpoliticăîşiăvaărevizuiăpoliticaăeduca ional ăprivitoareălaăgeneza, perenitatea
şiă evolu iaă istoric ă aă na iuniiă noastre,ă c ciă s-a ajuns mult prea departe cu falsul
ştiin ifică prină t ierea,ă pură şiă simplu,ă aă r d ciniloră istoriceă realeă aleă „poporuluiă
istoric”! Astfel va fi eliminat atentatulă istorică laă identitateaă noastr ă na ional şiă
vomă puteaă ac ionaă cuă autoritate,ă demnitateă şiă curajă laă înl turareaă atentatului
contemporan,ă totă maiă insistent,ă laă identitateă şiă suveranitateă na ional deja
declanşată laă nivelă planetară deă c treă For eleă maleficeă deă „globalizare”ă şiă deă
domina ieămondial .ăC l uz ăînăacestăsensăleăpoate fiăşiăDomniilorălorăgeniulănostruă
na ional,ă Mihai Eminescu, care a fost – cum i s-a spus, pe drept, la Congresul
nostru jubiliar, al X-lea (2009), dedicat lui – „primaă jertf ă politic ă peă altarulă
Daciei Mari”ă(prof.ăuniv.ădr.ăAurelăDavid)ăşiăcontinu ăs ăne fieătuturorăjudec torăînă
ceă priveşteă atitudineaă fa ă deă trecutul,ă prezentulă şiă viitorulă na iunii,ă poporuluiă
suveran.
*
* *

9
 Mul umiri. Exclusiv pentru publicareaăedi ieiăaăV-aăaăacesteiăc r iă(f r ăalt ă
condi ionare),ă autorulă aă fostă ajutat,ă material, deă c treă prietenii:ă dr.ă Napoleonă
S vescu,ăing.ăAlexandruăStan, Costel Enciu şiăînc ăunăprietenăcareăaădorităs ănuăfieă
men ionat.
Autorulăleămul umeşteăcuăc ldur ăşiărecunoştin .
Autorul

CUVÂNTăÎNAINTE
LAăEDI IAăAăIV-A

1.ă„Istoriaăesteăc l uzaăvie ii”ă(„Historiaămagistraăvitae”)

„Istoriaă esteă ceaă dintâiă carteă aă uneiă na ii.ă Într-însaă îşiă vedeă trecutul,ă
prezentulă şiă viitorul.ă Oă na ieă f r ăistorieăesteă ună poporă înc ă barbar,ă şiă vaiă deă acelă
poporă careă şi-aă pierdută religiaă suvenirurilor”ă – ne-a spus, dintreă români,ă primulă
istoricămodernăreprezentativ,ăNicolaeăB lcescu,ălaămijloculăveaculuiăXIX.ă
Istoriaă esteă carteaă fundamental ,ă carteaă c r ilor,ă carteaă sfânt ă aă
oric reiă na iuni.ă Deă aici,ă r spundereaă sauă meritul,ă deopotriv ă uriaşe,ă aleă celoră
chema iă s ă scrieă aceast ă carte.ă Şiă totă deă aiciă datoriaă celoră care,ă sim indu-se fii ai
uneiă na iuniă şiă aiă unuiă p mântă înă careă s-auă pl m dit,ă deopotriv ă şiă aiă lumii,ă suntă
chema iă aă oă citiă şiă aă oă recitiă cuă în elegere,ă neap rată cuă în elegere,ă înă vremuriă deă
linişteăşiăînăvremuriădeăcump n ,ăpentruăaăaflaăr spunsuriălaăîntreb riăchinuitoare,ă
pentruăaăaflaăbunulăcelăbunăînăh işulăunuiăprezentăderutant,ăpentruăaăz riăfirulădeă
lumin ăspreăOrizontulălaăcareăSoareleăparc ăîntârzieăs ăapar .
Istoriaăuneiăna iuniăşiăistoriaăomenirii auăînsemnatăşiăînseamn ăîns şiăvia aă
lorăînăcurgereaăeiăcontinu ăc treăceeaăceăs-ar putea numi, simplu, mai binele unei
na iuniă şiă maiă bineleă na iuniloră lumii.ă Iară istoriaă caă ştiin ă esteă chemat ă s ă
desluşeasc ăşiăs ăc l uzeasc ăoameniiăpeăc ileăşiăspreă elurile benefice ale acestei
vie i,ă înă toat ă complexitateaă ei.ă Istoriaă caă ştiin ă esteă ceaă maiă înc rcat ă deă
r spunderiăpentruăcelăcare,ădescoperindu-şiăvoca ia,ăs-a angajat s-oăslujeasc ,ădarăşiă
ceaă maiă pasionant ă dintreă ştiin eă – tocmaiă pentruă c ă istoriaă înseamn ă VIA ă şiă
nimicănuăesteămaiăcomplexăşiămaiăpasionantădecâtăVIA A!
A nu- iăcunoaşteăistoriaăînseamn ,ăcumăs-a spus, a nu- iăcunoaşteăp rin iiăşiă
str moşii,ă aiă t iă şiă aiă neamuluiă t uă întreg,ă aă nuă beneficiaă sauă aă nuă fiă demnă s ă
beneficieziădeămoştenireaăceă i-auăl sat-o,ăcuăsufletădeăp rinteăcrezândăeiăînătine,ăaă
nuăaveaăpricepereaăşiădreptulămoralăs-oăvalorifici;ăînseamn ,ăpeăunăplanămaiălarg,ăaă
nuăcunoaşteăbog iaăexperien eiădeăvia ăaălumii,ăcuăvalorileăşiăaspira iileăei,ăaănuă
puteaăşiăaănuăfiădemnăs ăleăpre uieştiăşiăs ăleăvalorificiăpentruăneamulăt uăşiăpentruă
tine,ăcaăşiăpentruăapropiereaăfireasc ădintreăneamuri,ăpentruăconlucrareaăcuăacesteaă
spre binele comun.
10
 Celăcareăştieăşiăîn elegeăistoriaăesteămaiăbogatăcuăveacurileădeăexperien ă
omeneasc ,ăexperien ăcare-lăajut ăs ăajung ămaiăcuăuşurin ălaă el,ăs ăvalorificeă
izbânziăşiăs ănuărepeteăgreşeli,ărepetareaăacestoraăputândăduceălaămariădrameăaleă
omului,ăaleăunuiăneamăîntreg,ăaleăumanit ii.
Istoriaă uneiă na iuniă aă fostă şiă r mâne,ă înainteă deă toate, istoria luptei sale
pentruă existen ,ă caă entitateă distinct ă înă rândulă na iuniloră lumii, cu care, de pe
aceast ă pozi ie,ă cunoscut ă şiă recunoscut ,ă s ă colaborezeă înă linişteă şiă pace,ă loialăşiă
benefic,ăpentruăcauzaăcomun ăaăbinelui.
Istoriaă na iuniloră lumiiă aă fostă şiă r mâne,ă înainteă deă toate,ă istoriaă
solidarit iiălorăautenticeăîmpotrivaăhimerelorămaleficeăaleăfor elorăr ului. N-a fost
şiănuăpoateăfiăvorbaădespreăunăr uăabstract,ămitic,ăfantomatic,ădespreăună„spirităală
r ului”ă ci,ă concret,ă deă aceleă for eă careă auă hr nită continuu,ă peă trepteleă istoriei,ă
himeraă domina ieiă universale.ă Iară culmeaă neruşin riiă aă fostă şiă aă r masă aceeaă ă c ă
întotdeaunaă acesteă for eă maleficeă şi-auă drapată dorin aă şiă efortulă deă domina ieă
planetar ăsubăchemareaăfariseic ălaăpaceămondial ,ăspreăfericireaăgeneral …
Dateleă istorieiă neă arat ă – înă pofidaă unoră aparan eă şiă cuă toateă chinurileă
indurateă deă na iunileă lumiiă – c ă himeraă domina ieiă mondialeă aă murit,ă deă fiecareă
dat ,ă peă anumiteă trepteă aleă istoriei.ă Eă drept,ă pân ă ară muri,ă aă f cută multă r uă
popoarelor.ăIară„azi”ăaăren scut,ăpentruăaămuriădinănou.
Dateleăistorieiăofer ătotuşiătemeiăcredin eiăc ăşiăultimaăhimer ăaăceleiămaiă
cuprinz toareă domina iiă planetareă – hr nit ă deă for eă oculte,ă cuă perseveren ă
diabolic ,ăînăultimeleădou ăsecoleă– va muri.ăNuăîncapeăîndoial ă!ăDarăpân ăatunci,ă
cumăarat ădejaăexperien aăultimuluiăsecol,ăeaăaătârâtălumeaăînăadev rateăcataclismeă
şiăoăamenin ăcuăunăadev ratădezastru.
Esteămareaăr spundere,ăesteămareaăra iuneădeăaăfi,ăaziăşiăpân ănuăvaăfiăpreaă
târziu,ăaăcelorăchema iăs ăslujeasc ăştiin aăistoric ,ăs ădecodificeăuneltirileăfor eloră
oculteă înă fa aă na iuniloră lumii,ă pentruă aă preveniă acestă dezastruă careă poateă deveniă
realitate.ăDestulăauăt cutăistoriciiăsauăauăfostăsili iăs ătac ăpân ăacum.ăT cereălaş ,ă
t cereăvinovat ,ăt cereăcompliceă!
Şiă dac ă aceast ă r spundereă trebuieă s ă şi-oă asumeă fiecareă istorică înă fa aă
na iuniiăsaleăşiăînăfa aălumiiădeopotriv ,ăînăchipăspecialăeaătrebuieăasumat ăînăfa aă
tineretului, pentru viitorul tineretului, acesta fiind viitorul lumii.
Iat ădeăce,ăaziăşiăînăperspectiv ,ămaiămultăcaăoricândăpân ăacum,ăoameniiă
aşteapt ă s ă cunoasc ă şiă trebuieă s ă cunoasc ă istoriaă ceaă adev rat .ă Cunoscând-o
astfel,ă fiecareă înă parteă trebuieă apoiă s -şiă asumeă întreagaă r spundereă înă fa aă luiă
însuşi,ăînăfa aăna iuniiăsaleăşiăînăfa aălumii,ăc ciăşi-oăasum ăînăfa aăvie iiăşiăîmpotrivaă
mor iiă!
Şiă pentruă c ă istoriaă uneiă na iuniă începeă cu….ă începutul,ă iat ă deă ceă noi,ă
românii,ăpornimă„laădrum”ăcuăILLIRII-TRACII-GE II-DACII, Na iuneaămatc ădină
Spa iulăCarpato-Danubiano-Balcanic.ăÎnainteădeăaceastaăîns ,ăseăcuvineăaăaşezaăună
scurt capitol – careăarămeritaăoădezvoltareăspecial ă – privitor la ceea ce am putea
numiăistoriaămitologic ăsauăistoriaăsacr aăăSpa iuluiăcarpatic,ănumit ăînăizvoareăşiă
„Epocaădeăaur”.ăAceasta,ănu numaiădinădatoriaăpeăcareăoăavemădeăaăoăcunoaşte,ăcaă
şiăpentruăaăclarificaăuneleăchestiuniăştiin ificeăşiămetodologice,ăciăşi,ăpurăşiăsimplu,ă
11
pentruă aă puneă problemaă „recuper rii”ă unoră mariă valoriă şiă simboluriă sacre,ă
„împrumutate”ă deă alteăspa iiă na ional-culturaleă şiăr maseă înă aceleăspa ii,ă f r ăaă seă
maiăamintiăcelăpu inăloculădeăgenez ăşiădeăprim ămanifestareăcuăsensulălorăadecvată
şiădeplin.
Neă oblig ă laă aceastaă ofensivaă planetar ă aă unoră For eă maleficeă împotrivaă
istoriiloră na ionaleă şiă aă specificuluiă na ional,ă ofensiv ă aă c reiă prim ă int ă esteă
„t iereaăr d cinilor”,ăaăînceputurilor,ăiarăprinăaceastaăaădreptului istoric careăd ,ăînă
principal,ă legitimitateă moştenirii,ă transformareaă spa iiloră na ionaleă într-un bun al
tuturoră şiă ală nim nui,ă deschiseă l comieiă bolnavilor de avere, de putere, de
domina ie,ăîntr-unăcâmpăimensăf r ăfrontiereăşiăf r ăvreoă„culoare”ăna ional ăpesteă
care crainici ai haosului – ceăseăvorăaiăuneiă„NoiăOrdiniăMondiale”ă– s ătrâmbi ezeă
„drepturileăomului”,ăaleăunuiăomăabstract,ăana ional,ăapatrid,ăc l re ăpeămeridianeleă
şiăparaleleleăplanetei.
Neăajut ,ăînăredescoperireaăstr vechimiiănoastre,ăreeditareaăuneiăopereăunicată
aăistoriografieiăromâneştiă– Daciaăpreistoric deăNicolaeăDensuşianuă(v.ănr.ă3ăa).
Tr im,ăcuăîntreagaăumanitate,ăunăămomentădeăr scruce.
Istoria,ănoiăşiăna iunileălumii,ătrebuieăs ăne-oăregândimăşiăs ăne-o rescriem,
deălaăînceput,ăşiăapoiăpasăcuăpas,ăpân ăc treăzileleăpeăcareăleătr im.ăPreaămul i,ădină
afar ,ă dară şiă – dină p cate!ă – dină l untruă ne-au torsionat-oă şiă ne-au falsificat-o,
pentru a-şiă împliniă anumiteă interese,ă înă primulă rândă deă exploatareă şiă domina ie.ă
Suntămulteădeăspusăşiătoateălaăvremeaălorătrebuieăspuseădeschis.
Despreă str moşiiă traco-geto-daci,ă înc ă dină antichitateă s-auă str duită uniiă s ă
neă conving ă c ă erauă barbari,ă adic ă lipsi iă deă civiliza ie,ă civiliza ieă avândă numaiăoă
autoproclamat ă„lumeăbun ” aăaltorăspa ii,ăbarbar ăşiăs lbatic ăîns ăprecumăauăfostă
to iă aceiaă careă auă venită pesteă eiă spreă aă leă pretinde,ă cumă spuneă poetul,ă „p mântă şiă
ap ”.ă Câtă despreă conduc toriiă str moşiloră noştri,ă auă spus-oă maiă apoiă al ii,ă n-au
pututăfiăaltcevaădecâtă– acolo,ăşiăeiă!ă– nişteăşefiădeă„triburi”ăsauădeă„uniuniătribale”.ă
Aceasta,ă înă pofidaă aă ceeaă ceă depună m rturieă oameniiă careă i-au cunoscut, mai de
aproape sau mai de departe, pe traco-geto-daci,ă şiă înă pofidaă aă ceeaă ceă „spun”ă
propriileălorăizvoareăt cute,ăarheologiceăadic ,ăpeăcareăp mântulătraco-geto-dac le-a
conservatăparc ăpentruăa-iăînfruntaăodat ăşiăodat ăpeătic loşi.ăAuămaiătrecutăveacuriă
şiă auă venită al iiă s ă neă conving ă c aceiă str moşiă aiă noştriă auă disp rută dină istorie,ă
nimici iă întâiă deă aşa-zişiiă „indoeuropeni”ă (sauă popoareă „Kurgan”,ă cumă liă s-a mai
spus),ă apoiă deălegiunileă romaneă sau,ă ulterior,ă deă valurileă deă semin iiă aleă Asiei,ă înă
veacurile IV-XIII, rostogolite un mileniuă pesteă ceaă maiă bogat ,ă maiă fertil ,ă maiă
armonioas ă dară – nota bene! – şiă maiă populat ă zon ,ă peă atunci,ă aă b trânuluiă
continent;ăerauă„uitate”ăacesteă„am nunte”.ăCuăbucurieătezaăaăfostăpreluat ăşiăînc ă
esteă preluat ă deă c treă aceiaă careă nuă ină laă demnitateaă şiă moralitateaă omuluiă deă
ştiin ,ă servit ă fiind,ă chiară caă „autoritateă academic ”,ă unoră politicieniă lipsi iă deă
scrupule.
Înă ultimeleă 4-5 decenii, prin publicarea izvoarelor scrise, prin studiul lor
maiă atent,ă dară maiă alesă prină cercet rileă arheologice,ă situa iaă s-a ameliorat
substan ial.ăEădrept,ăauăfostăşiăsitua iiădestuleăcândăuniiăreparauăpeăoăparteăiarăal iiă

12
stricauă peă altaă sauă peă altele.ă Auă r masă îns ă izvoareleă caă temelieă aă regândiriiă şiă aă
rescrierii istoriei.
Cuă„scenariştii”ăşiă„regizorii”ăluiădecembrieă1989,ăşiăpesteăfireascaăsperan ă
şiădoritaădeschidereăspreălibertateăaăfor elorăna ionale,ăs-auăn pustităasupraăistorieiă
noastreă „caiiă troieni”ă şiă racola iiă for eloră oculte,ă malefice, pe toate canalele de
mediatizareăpeăcareăşiăle-auăpusăcuăgr bireăsubăcontrol.ăŞiăauăînceputăs ăpersiflezeăşiă
s ă minimalizeze,ă s ă „demitizeze”ă momenteă şiă personalit iă cuă adev rată
reprezentative,ăs ăloveasc ăputernicăînăaltele,ăs ămarginalizezeăpeăceiăcareămaiăauă
curajulăs ăspun ălucrurilorăpeănume.
Sub guvernele care s-au perindat, s-au „reformat”ă institu iiă deă profilă aleă
Statuluiă na ional,ă şiă aă fost lipsită tineretulă şcolară deă ună bună manuală deă istorie.ă S-a
muşamalizatăscandalulămanualelorăalternative.ăDirectăsauăindirect,ăs-aămicşorat,ăînă
preuniversitar,ănum rulăorelorăde predareăpentruăistorie,ăacordându-seăînăschimb,ălaă
gimnaziuă(!!!),ăoreăpentruăcursuriăop ionaleădeăistorie,ălaăinspira iaăprofesorului,ăcaă
la Universitate. S-auă redus,ă personalit iă şiă evenimente,ă înă paginaă deă manual,ă laă
câtevaărânduri,ă„compensate”ăcuăuna-dou ăşiăchiarămaiămulteăimagini.ăS-aămen inută
viziuneaă stalinist ă asupraă na iuniiă şiă asupraă Statuluiă na ională şiă s-aă alimentată înă
continuareăblasfemiaădeăacuzareăaăna ionalismului.ăS-aăîncurajatăşiăseăîncurajeaz ă
tip rireaămaculaturiiăînăcareăsavan iăprecoceăg sescădeosebiriăfundamentaleăîntreă
Transilvaniaăşiă„ rileăRomâne” – doar,ădoarăvorăreuşiăs ădeaăoămân ădeăajutorălaă
dezintegrareaă riiă sauă celă pu ină laă „cantonizarea”ă eiă într-oă prim ă etap !ă S-au
înfiin ată„institute”,ă„centre”ăşiăreviste,ăînăcareăpseudosavan iăîşiăpublic ăpanseurileă
ştiin ifico-politiceăprinăcareăvorăs ădeaălec iiătuturor.
Laăna iuneaătraco-geto-dac ănoiăvomăpuneăînăeviden ăînfiin area,ăînăEpoc ,ă
a Statelorăna ionale, ca expresieăaăvoin eiăsupremeăaăna iunii,ăprecumăşiăefortul de
des vârşireă aă unit iiă na ionale înă jurulă unuiaă sauă altuiaă careă reuşiseă s ă seă
constituieăîntr-oăzon ăsauăaltaăaăSpa iuluiăcarpato-danubiano-balcanic.
Or, amintitele for eăoculte,ăînăultimeleăaproapeăşapteădecenii,ăpunându-şiăînă
func iuneă agen iiă direc iă sauă racola iă – fieă c ă s-auă numită cândvaă comunişti,ăfieăc ă
i-auăbotezatăapoiădemocra iă –,ăauă intitătocmaiălaă anihilareaăpân ălaădesfiin areăaă
na iuniiăşiăaăStatuluiăna ional,ăpentruăaăpreg tiăoăaşa-zis ă„nou ăordineămondial ”,ă
oă„Republic ăuniversal ”ăcondus ădeăoă„elit ăpolitic ”ăautoproclamat ăşiăpopulat ă
cuăoăarmat ădeăsclaviămoderniăpeăoăplanet ăf r ăfrontiere.
Într-oă asemeneaă situa ie,ă lans mă apelulă nostruă tuturoră specialiştiloră
situa iăcuăfermitateăpeăpozi iaăadev ruluiăştiin ificăşiăaăslujiriiăcauzeiăna ionaleă
prinăacestăadev r,ăaăcauzeiătuturorăna iunilorălumii,ăs ăseăconsidereăangaja iăcuă
prioritateăînăac iuneaădeăregândireăşiărescriereăaăistorieiăna ionale,ăpornindădeă
laăceeaăceăăaăfostăbineărealizatăînădeceniileăanterioareăşiăînăceleădinainteaălor iar
nuă ă peă cenuşaă lor,ă cuă convingereaă c ă seă voră g siă şiă mijloaceleă materialeă deă
publicareăaălucr rilor.ăPrinăadev răştiin ificăs -şiăslujeasc ăna iuneaăşiăStatulăeiă
na ional,ăcareăau,ăînăacestăSpa iu,ăoăvârst ămultimilenar .

13
 *
Prin urmare, lucrareaă deă fa ă îşiă propuneă s ăpun ăînă eviden ,ălaă unănivelă
larg accesibil, una din marileă na iuniă aleă antichit ii – ILLIRII-TRACII-
GE II-DACII,ăcareăauăvie uit,ăeiăînşişiăsauăprinăînaintaşiiălorădinăzisaă„Epoc ădeă
aur”,ă prină rezisten ă eroic ,ă dină timpuriă imemorabile,ă înă Spa iulă
carpato-danubiano-balcanic,ă avândă dreptă Centru politică şiă spirituală Spa iulă
Carpatic,ă constituind,ă înă continuare,ă temeliaă na iuniiă existent ă înă continuare înă
Spa iulăDaciei Mari aăluiăBurebista,ăspa iuăpeăcareăvitregiileăistorieiăl-auămicşorată
continuu.
Pentruă aceast ă na iuneă r mână deă l murită câtevaă chestiuniă majore,ă laă careă
istoriciiăauădatăr spunsuriăneconving toareăsauăpurăşiăsimpluăn-auădat,ăcontinuândă
s ăfieăprizonieriiăunorătezeămaiăvechiăsauămaiănoi.ăLeăvomăsemnalaăpeăparcurs, iar
contribu iileămaiănoiăleăvomărezumaăînăfinal.
Citindă şiă str duindu-neă s -iă în elegemă peă str moşiiă noştriă reali,ă înă toat ă
simplitateaă şiă adâncimeaă moduluiă loră deă via ,ă ară fiă deă dorită s ă ajungem,ă maiă
devremeădecâtăaăajunsăfilosofulăromânăAntonăDimitriu (50/17-18),ălaăconcluziaăc ă
tot ce ni s-aăîntâmplatăînăvia ăsauăniăseăvaăîntâmpla,ăaăavutăşiăvaăaveaălocădinăcauz ă
c ă apar inemă acestuiă p mântă şiă acestuiă neamă cuă oă origineă adâncăancorat ă înă Evul
Timpuriu şiă oă civiliza ieă careă îşiă revendic ă întâietatea,ă bog ia,ă amploareaă şiă
profunzimeaă expresieiă înă Europa.ă C ă exist ă peă lumeă şesuri,ă mun i,ă fluvii,ă râuriă şiă
m ri,ă dară „combina ia,ă armonizareaă mun ilor,ă şesuriloră şiă apeloră înă Spa iulă nostruă
esteă oă particularitate”ă careă şi-aă pusă „pecetea”ă peă personalitateaă na ional ă şiă
individual ă aă acestoră locuriă şiă aă acestoră oameni.ă „Aceştiă factoriă psiho-fizici –
gândeaăfilosofulălaăvârsatăîn elepciuniiă– auădeterminatăelementeleăantropologiceăşiă
psihice ale geto-dacilor,ă careă auăfostă atâtă deă puternice,ăîncâtăeleă suntăprezenteăşiă
ast ziă caă nişteă vârfuriă r maseă laă suprafa ,ă f r ă caă noiă s ă fimă conştien iă deă
adâncimeaă originiiă lor”.ăOă îndelungat ă şiă adânc ă reflec ieă l-aă ajutată peă filosofăs ă
r spund ălaăoăîntrebareăceăl-aăurm rităîntreagaăvia :ăaceast ă ar ăesteăa lui sau el
esteă ală rii ?ă Şiă laă ă cap tulă uneiă vie iă deă realeă bucuriiă dară şiă deă chinuriă reale,ă
trecândă totulă prină filtrulă ra iuniiă – c ciă nuă întâmpl tor,ă poate,ă „Gânditorul”ă esteă
primul simbol al istorie noastre! – dară şiă stimulată deă aceleă elementeă psiho-fizice
despre careăvorbea,ăfilosofulăajungea,ăînăsfârşit,ălaăcelămaiăcorectăşiădeplinăr spuns:ă
„Nuă araăeraăaămea,ăciăeuăeramăală rii.ăEuăapar ineamăunuiădestin,ăuneiăistorii,ă
careăaădeterminatăorbitaăpeăcareăaăevoluatăîntreagaămeaăvia .ăÎnăfond – continua
gânditorulă–, destinulăunuiăneamănuăesteădecâtăistoriaăluiăimplicit ăşiăistoriaănuăesteă
decâtădestinulăexplicit.ăApar inemăacesteiăistorii,ăfiindc ăistoriaăacestuiăp mântăşiăaă
acestui neam ne-aăimprimatăunădestin,ăînăcareăsuntem,ăfiecareădinănoi,ăunăelement,ă
anonim sauă nu.ă Istoriaă neamuluiă românescă determin ă destinulă oric ruiă român,ă
destinăcare,ăcaăşiăfluviul (anteriorăseăreferiseălaăDun re,ăn.n.),ăîlăpoart ăcaăpeăunăvală
peă drumulă prescrisă deă geografieă şiă deă timp”ă (s.n.).ă Aşaă aă sim ită şiă Eminescuă şiă aă
spus-oăînăScrisoarea a IV-a:
„C ciăaăvoastreăvie iăcuătoateăsuntăcaăundeleăceăcurg,ă
Vecinicăesteănumaiărâul:ărâulăesteăDemiurg.”ă(50/17-19, s.n.)
14
 Renaşterea,ăînăcareăaziăsper m,ăareănevoieăabsolut ădeăoă c l uz .ăŞiăeaănuă
poateă fiă ună „model”ă sauă altulă deă dezvoltareă – aşaă cumă indiviziă propulsa iă peă scenaă
Puterii,ăneştiutori,ă„sugestiona i”ăsauălaăderut ăauăc utatăşiăauălansatăîndemnuriă–,ăc ciă
societ ileă umaneă nuă practic ă mimetismul.ă Deschişiă laă receptareaă valoriloră altora,ă
care ni se potrivesc, c l uza noastr ă trebuieă s ă r mân ă Istoriaă na ional ,ă atâtă deă
bogat ă şiă plin ă deă înv minte.ă F r ă aceast ă c l uz ă risc mă s ă neă dezintegr mă caă
oameni,ăcaăna iune,ăcaăvatr ăancestral ădeăautohtonieăşiăcontinuitate.
Suntemădatoriăs ăr mânemăînc ăîntr-o stare de veghe. C ciăs-a declanşatăăşiă
continu ă ofensivaă celoră interesa i,ă împotrivaă na iuniloră lumii,ă vizândă cuă prioritateă
r d cinileă axestoră na iuni.ă Exempleleă auă fostă şiă suntă deă domeniulă eviden ei,ă dară înă
economiaăacesteiălucr riănuăputemăst rui.

2.ăConceptulădeăna iune
(peălarg,ăv.ă46aăşiă62d)

Conceptul de na iune este,ăprecumăseăştie,ăunăconceptăfundamentalăcuăcareă

opereaz ăştiin aăistoric ,ăştiin eleăumanisteăînăgeneral.ăExtraştiin ific,ăelăesteăutilizată
înăstrategiileăpolitice,ăîn dezbaterileăideologiceăşiăînăpoliticaăcurent ,ăcuăimplica iiă
beneficeă dac ă problemaă esteă rezolvat ă corectă deă ştiin ă şiă receptat ă caă atareă deă
ideologiăşiădeăoameniăpolitici.
Dac ăpentruăunăDimitrieăCantemirăşiăpentruălatiniştiiă„ŞcoliiăArdelene”ănuă
se puneaăproblemaăs ăspun ăaltfelăpopoarelor,ăinclusivăpoporuluiălor,ădecâtăna iune
(natio, -nis),ă dac ă pentruă istoriciiă evuluiă mediuă românescă cuvântulă neam
(cuprinzândă „neamul”ă întreg,ă „neamulă românesc”ă deă pild )ă eraă corespondentulă
cuvântuluiălatină natio,ăîncepândăcuăuniiăistoriciăromâniădeălaămijloculăsecoluluiăală
XIX-lea,ă „secolulă na iunilor”ă (cumă iă s-aă spus),ă trecu iă prină şcoliă şiă careă scriuă
româneşteăpentruăpoporulălor,ăconcep iaăştiin ific ădespreăna iuneăesteădeădomeniulă
eviden ei.ăEiănuăoădiscut ăîns ,ăconceptualănuăoăargumenteaz ăciăoăaccept ăprecumă
oăaxiom ăînămatematic .ăŞiăaşaăaăr masăîntreăistoriciiăromâniăpân ădup ăalădoileaă
r zboiă mondial;ă auă maiă intervenită sociologi,ă psihologiă şiă etnologi,ă dară aleă c roră
cunoştin eă deă istorieă s-au dovedit insuficienteă pentruă aă leă permiteă în elegereaă şiă
definireaăcorect .
Odat ăcuăatâteaă„licen e”ăimportateăsauăinfiltrateăînăplanăştiin ificăşiălaănoiă
dup ă ală doileaă r zboiă mondial,ă aă fostă preluat ă şiă viziuneaă „stalinist ”ă asupraă
na iunii.ă Cumă amă ar tată dejaă (veziă nr. 61),ă I.V.ă Stalină semnaseă înă 1913ă articolulă
jalonă înă aceast ă chestiune,ă dină motiveă extraştiin ifice,ă dară nuă încapeă îndoial ă c ă
aceastaă aă fostă oă „oper ”ă colectiv ă emanândă dină „sfereleă înalte”ă aleă ac iuniiă deă
„globalizare”.
Impus ăştiin eiăprinădocumenteleăşiădirectiveleăpartiduluiăcomunist,ăeaăşi-a
g sit,ătreptat,ăteoreticieniăşiăap r toriăzeloşi.ăÎnăspiritulăeiăauăfostăcrescuteăgenera iiă
deăistorici,ăfilosofi,ăsociologi,ălitera iăetc.,ăcare,ălaărândulălor,ăauădifuzat-oăînătoateă
mediile, medii ce s-auăobişnuităcuăaceast ăviziune.
Înă „deschidereaă ideologic ”ă schi at ă dup ă aniiă 1964-1965 s-aă încercată şiă
rediscutarea conceptuluiă deă na iune,ă cuă special ă privireă laă formareaă na iuniiă
române,ădarădiscu iileăauăfostăastfelăconduseădeăceiăinteresa i pentruăaănuăseă„altera”ă
esen aă înv turiiă „atotbiruitoare”,ă încât,ă chiară dup ă „c derea”ă post-mortem a lui
15
Stalin,ădinădiscu iileăpurtateăviziuneaărespectiv ăaăieşităfortificat ;ăv duvit ădoarădeă
numeleă „p rintelui”ă s u,ă eliminată acumă dină manuale,ă studiiă şiă c r i.ă Ba,ă
punându-i-seăcaăsuportădirectă„marxism-leninismul”,ăviziuneaăs-aăimpusăînc ăşiămaiă
multă înă manualeleă universitareă şiă şcolare,ă înă dic ionareă şiă enciclopediiă sauă prină
înv mântulădeăpartidăgeneralăşiăobligatoriu...
Specialiştiiă înă ştiin eleă umanisteă – cei mai vârstnici,ă „convinşi”ă prină
„metodeă specifice”,ă ceiă maiă tineriă „crescu i”ă înă spiritulă amintiteiă viziuniă –, de la
catedreleăuniversitareăşiăînăcoloaneleărevistelorădeăprofil,ăînăconferin eăpubliceăşiăînă
c r ileălor,ăauăcontinuatăs-o difuzeze larg, au tratat caă„idealiste”ăşiă„burgheze”ă(prină
defini ie,ă eronate!...)ă noileă deschideriă dină istoriografiaă occidental ă asupraă
conceptuluiă deă na iune.ă Al ii,ă zeloşi,ă n-auă pierdută prilejulă s ă iaă „atitudineă ferm ”ă
împotrivaă oric roră deform riă „idealist-burgheze”...ă ă Al ii,ă înă sfârşit,ă chiară dac ă
începuser ăs ăgândeasc ăaltfelă– pe baza materialului istoriografic care se acumula
şiăcareăimpuneaăreflec iiănoiă–,ătem toriăpân ălaălaşitate,ădedublându-se,ăchiarădac ă
înădiscu iiăparticulareăerauă„dispuşi”ăs ăaccepteăşiăaltămod deăaăgândi,ăatunciăcândă
expuneauă publică chestiunea,ă caă şiă înă atâteaă alteă cazuri,ă r mâneauă peă pozi iiă
„oficiale”,ă„unanimăacceptate”;ădinăoportunism,ădinălaşitate,ădeăfric .
Şiătotuşiăştiin aăîşiăareălegileăeiăobiective.ăAdunându-seăinforma iaăpân ălaă
întrunireaă„maseiăcritice”,ăcaăînăcazulăreac ieiănucleare,ăconcluziaăştiin ific ătrebuiaă
s ăsparg ă„tiparele”!ăÎnăacestăcaz,ăînăvechiulăregimădeădictatur ,ăuniiăspecialiştiăauă
procedatăprină„înv luire”,ăpentruăaănuăseăexpuneădirectăunorăconsecin eădure.ăAl ii
auăînfruntatărisculă– „fieăce-oăfi”ă– deăaăluaă„taurulădeăcoarne”.
Autorulă acesteiă lucr ri,ă peă atunciă lectoră laă Facultateaă deă istorieă ă dină
Bucureşti,ăfacultateăprinăexcelen ă„cuăprofilăideologic”,ăaăîncercatălaăînceputăs ăseă
„strecoare”ă printreă formul rileă dină documenteleă „partiduluiă unic”ă şiă s ă ocoleasc ă
vigilen aă unoră zeloşi.ă Maiăîntâi,ă laă cursulă vorbită înă fa aăstuden iloră deălaă Filosofieă
(atunci,ă facult ileă erauă unite)ă aă prezentată înă paralelă „versiuneaă oficial ”ă asupraă
conceptuluiă deă na iuneă dară şiă propriileă saleă reflec iiă – ca simple nedumeriri,
complet ri,ăîntreb ri,ăcaăoăsimpl ă„opinieăştiin ific ”ăadmis ăchiarădeăuneleăexigen eă
dină „documenteleă deă partid”.ă Aă continuată s ă discuteăcuă colegiiă„înă particular”,ăcaă
întreăoameniădeăcercetare.ăÎnătoamnaăanuluiă1988,ădup ăceăN.ăCeauşescuăreafirmaseă
viziuneaă„stalinist ”ăasupraăform riiăna iuniiăromâneăîntr-oănou ăăşiă„inestimabil ”ă
cuvântareă (înă noiembrie),ă şi-a asumat riscul de a prezenta o comunicare la un
seminarădeădezbateriăştiin ificeăînăfacultateă(eraăunărisc!),ăapoiăînăfa aăprofesoriloră
dinăînv mântulăpreuniversitar,ăveni i,ăînădecembrie,ălaăobişnuitaă„perfec ionare”.
Public,ă înă discu iileă dină seminarulă amintit,ă niciă unulă dintreă colegiă nuă s-a
ataşatăpunctuluiăs uădeăvedere,ăchiarădac ăulterioră(uniiăşiăanterior),ă„înăparticular”,ă
destui i-auă dată dreptateă şiă l-auă încurajat.ă Înă ce-iă priveşteă peă profesoriiă veni iă laă
„perfec ionare”,ăuniiăauăacceptatăcuăinteresădarăînăt cereănoulăpunctădeăvedere,ăcare,ă
oricum, la viitorul examen nu le era de nici un folos;ăba,ăeraăchiarăpericulosădac ă
l-ară fiă sus inut.ă Al ii,ă maiă obişnui iă cuă „inform rile”ăsau,ă poate,ă cuă bun ă credin ,ă
dină dorin aă deă aă seă faceă lumin ă într-oă problem ă major ,ă controversat ,ă şi-au
exprimatăfa ădeăconducereaăfacult iiănedumerireaăprivitoareălaăcontradic iaădintreă
noulăpunctădeăvedereăşiăceeaăceăînv aser ăpân ăatunciădinăalteăcursuri,ămanualeăetc.
Ocupat ,ă atunci,ă cuă alteă probleme,ă conducereaă facult iiă n-a dat, pe
moment,ă preaă mult ă aten ieă aceloră „nedumeriri”ă aleă profesorilor.ă Maiă mult, a
acceptată caă autorulă s -şiă in ă înc ă oă dat ă comunicareaă înă cadrulă unoră seriiă deă
conferin eăcareăaveauălocălunarăînăfacultateă(ianuarieă1989),ăînăfa aăunuiăauditoriuă
format aproape exclusiv din cadre didactice de la Filosofie care predau conceptul
16
de na iune înăviziuneaă„oficial ”,ăadic ă„stalinist ”,ăchiarădac ăîncetaser ădeămultăs ă
maiăaminteasc ănumeleăluiăStalin.ăNiciăunulădintreăcolegiănuăne-auă„interpelat”ăînă
plen.ă „Înă particular”,ă unii,ă maiă apropia i,ă ne-auă încurajat.ă Înă modă public,ă ulterior,ă
unii zeloşi,ă trezi iă caă dintr-ună visă urât,ă auă începută marginalizareaă şiă chiară
persecutareaă autorului,ă acuzându-iă acumă „lipsaă deă nivelă politic”ă sauă situareaă „înă
afaraădocumentelorădeăpartid”.ăSitua iaăeraăcuăatâtămaiăgrav ăcuăcâtăînăanulă1988ăniă
seă retr seseă dină libr riiă monografia:ă Revolu iaă român ă dină 1848-1849, pentru
„vina”ădeăaănuăfiămen ionatăniciăundeăînăpaginileăeiănumeleăluiăN.ăCeauşescuăsauădeă
aănuăfiădatăunăcitatădină„opera”ăacestuia.ăF r ăîndoial ,ădac ănuă„pica”ăCeauşescu,ă
eraăcazulăs ăneăc ut mădeălucruăînăalt ăparte.ăUniiăneăreaminteauă– mai discret, mai
peă fa ă – şiă „dosarulă deă laă cadre”,ă deă când,ă caă student,ă fusesemă exmatriculată dină
facultateăfiindc ătat lămeuăfuseseăde inutăpolitic.
Aăvenităapoiăridicareaăpopular ăanticomunist ădinădecembrieă1989, la care
ne-amăataşatăcuătoat ăfiin a.ăNumaiăc ,ăînc ădinăprimeleăzileăşiăluniăamăsesizat,ăpeă
„cazul”ă facult iiă noastre,ă apoiă amă generalizat,ă trecereaă peă plană secundă aă ceeaă ceă
puteaăs ăînsemneăoărevolu ieăsocial ăşiămoral ,ă„confiscarea”ăeiă– cumăvaăîncepeăs ă
seă spun ă peă dreptă – deă c treă for eă antina ionale,ă bineă organizateă înă prealabil,ă
beneficiindă deă oă puternic ă sus inereă extern ă şiă deă oă veritabil ă armat ă deă „caiă
troieni”ăinfiltra iădinăvremeăsauărecruta iăînăcontinuare.ăLaăconducereaăFacult ii,ădeă
pild ,ă dină careă – amă în elesă maiă apoiă – na ionalismul trebuiaă s ă fieă alungată (amă
în elesă c ă eraă ună cuvântă deă ordine, venit de undeva,ă dină afar ),ă aă fostă impus ă oă
echip ă„deăn dejde”.ăCuăajutorulăunorăstuden iădezinforma iăşiămanevra i,ăuniiăcuă
mai vechi disponibilit iă spreă totalitarism,ă amă fostă declarată „na ionalist”,ă
„na ionalistă– comunist”ă – şiăaăînceputăunăadev ratăcalvar:ăceănuăsuportasemăînc ă
subădictaturaăluiăCeauşescu,ăamăsuportatăînănouaăetap ădeă„democra ieăoriginal ”.1
Amădep şită„momentulăpsihologic”.ăRevenindu-ne,ăamăr masăunăoptimistă
prudent,ăconvinsădeăcauzaădreapt ăpeăcareăamăslujit-o – peăliniaăinteresuluiăna ională
– şiă dorimă s-oă slujimă înă continuare,ă convinsă îns ă c ă ieşireaă dină stareaă înă careă amă
ajuns se va face deăjosăînăsus iar nu de sus înăjos.

1
Pentru aceast „schimbare la fa ” a „zeloşilor” sau „marea n pârlire”, cum i s-a mai spus, este absolut
revelatoare lucrarea poetului Corneliu Vadim Tudor, Jurnalul revolu iei de la Cr ciun la Paşti, Editura
Funda iei România Mare, Bucureşti, 1999.
17
 CAPITOLUL I

ISTORIAăMITOLOGIC ă– PARTEăCOMPONENT
AăISTORIEIăNA IONALE

Motto:ă„Pentru greci, pelasgii erau primii

locuitoriăaiăp mântului”.
(Herodot, Istorii, I/56)

Istoria Evului Timpuriu şiă aă Antichit ii înă Spa iulă „Vechiiă Europe”, cu
prelungiriăînăEvulăMediu,ăaăfost,ăprinăexcelen ,ăoăistorieăîncifrat .
Preciz m.ă Corect,ă trebuieă spus:ă Spa iulă carpato-danubiano-balcanic şiă
numaiăpentruăsimplificareaăexprim riiăprefer m:ăSpa iulăCarpatic,ăavândăînăsprijină
constatareaă c ă acestaă i-a fost, celuilalt (mai larg), Centrulă spirituală (cultic)ă şiă
politic.ă Caă Spa iuă politică strictă românesc,ă – Spa iulă carpato-danubiano-pontic –
putemăvorbiămaiătârziu,ădup ăceăstatalitateaăromâneasc ăaătrebuităs ăseărestrâng ălaă
NordulăDun riiăşiăpeălitoralulăM riiăNegre.ăDinăp cate,ăaceast ăultim ăexprimare,ă
caă fiindă îndrept it ă pentruă istoriaă recent ,ă s-aă folosită şiă pentruă Str vechimeă şiă
Antichitate.ăAăfostăoăeroareăştiin ific ,ădarăs-aăfolosităşiăsubăoăpresiuneăpolitic .
Izvoareleă scriseă aleă Antichit ii,ă câteă auă ajunsă pân ă laă noi,ă izvoareleă
arheologiceăşiăepigrafice,ăcâteăauăfostădescoperiteăşiămaiăatentăobservateăşiăstudiate,ă
coroborateă cuă izvoareleă deă tradi ie,ă etnograficeă şiă folcloriceă – acesteaă dină urm ă
neutilizateă sauă r uă utilizateă deă istoriciă înă general (cuă oă singur ă excep ie:ă Nicolaeă
Densuşianu)ă –,ă neă îndrept escă s ă începemă c r ileă noastreă deă Istorieă (manuale,ă
Tratate chiar), cu un capitol, obligatoriu, de Istorieămitologic (sauă„istorieăsacr ”ă
sauă„EpocaădeăAur”,ăcumăaăfostănumit ăînăizvoareleăscrise).ăÎnăeconomiaălucr riiădeă
fa ăneăm rginimădoarăînăaăpuneăproblemaăînăacestăprimăcapitol.
Fiecareă na iuneă – înă primulă rândă celeă autohtoneă şiă r maseă înă Spa iulă deă
genez ă– îşiăareăoăistorieămitologic ,ăaăunorăînaintaşiă„sacri”ăcareăauăcoagulat-oăşiă
au direc ionat-o ab initio, care i-auădatăfor ,ăînv tur ăşiăîn elepciuneăpeădirec iileă
majoreă aleă vie ii,ă şiă careă ulterioră auă putută fiă zeifica i,ă diviniza i,ă înă tradi iaă /ă
memoriaăna iuniiă–, procedeu care s-aăp strat,ăchiarădac ăînăalteăforme,ăpân ăazi.
Istoricii,ă îndeobşte,ă n-auă ignorată şiă nuă trebuieă s ă ignoreă – acolo unde
izvoareleăîiăoblig ăs ăafirme!ă– oăasemeneaăIstorie.ăIstoria,ăcelăpu inăaăunorăna iuniă
dinăEuropaăşiăAsia,ădeălaăgreciălaăna iunileănordiceăşiădeălaăchineziălaăevrei,ădejaăşiă
din Africa, pentruăuneleăna iuniă(egiptean ,ădeăpild ă– darălaăcâteăneăputemăaşteptaă
deălaăacestăcontinentă!),ăneăofer ăastfelădeăexemple.
Laănoi,ăundeăIstoriaăcaăştiin ămodern ăs-aăconstituitămaiătârziu,ărespectivulă
capitolă aă r masă nescris,ă închisă sauă încifrată înă izvoareă necunoscute,ă needitate,ă r uă
18
editateăsauăr uăinterpretate,ăiarăistoricii,ădinăp cate,ăl-auăl satăpeăseamaăetnologilor,ă
filosofilorăşiălitera ilor.ăAceştia,ăcuăoădeosebit ăascu imeăaămin ii,ăn-auăîntârziatăs ă
„intreă înă scen ”,ă dândă importanteă opereă de pionierat,ă mareaă performan ă reali-
zând-oă Mirceaă Eliadeă şiă Romulusă Vulc nescu,ă dară le-aă lipsită suportulă materială şiă
metodologiaăadecvat ăpentruăuneleăcategoriiădeăizvoareă(arheologice,ăepigrafice)ăcuă
careănuăerauădeprinşiăs ălucreze.
Istoriciiă noştriă ceiă maiă importan i,ă cuă preg tireă adecvat ă şiă cuă titluriă
academice,ădarăşiădintreăceiă„maiăm run i”,ăşi-auădes vârşităstudiileăînăOccidentulă
Europei,ăunămediuăluminatădarăşiăinfiltratăcuăatâteaăinterese,ăuneleăvizând,ăstrategic,ă
Spa iileă central,ă r s riteană şi sud-estică aleă continentului,ă întreă careă şiă importantulă
Spa iuăcarpatic.ăUniiăi-auăignoratăstr vechimeaăistoriei,ăal ii,ăcuăunămaiămareăaccesă
laă izvoareleă dină marileă centreă deă cultur ă aleă continentului,ă i-au cunoscut-o,
deopotriv ă cuă autohtoniaă şiă continuitatea – şiă acestea,ă probabil,ă auă începută s -i
„deranjeze”ădinăceăînăceămaiămult.ăŞiăvorăfiăreflectatălaămetodeăşiăprocedeeăcareăs ă
leă slujeasc ă interesele:ă deă laă adnot riă şiă falsific riă deă izvoareă pân ă laă închidereaă
unoraăînăarhiveăşiăalteălocuriăfoarteăgreuăsauădelocăaccesibileăşiăazi;ădeălaădeclarareaă
caăpierduteăaăunora,ălaăcapturareaăsauădistrugereaăaltoraăînăanumiteăîmprejur ri;ădeă
laă„lansarea”ăînă„circuităştiin ific”ăaăunorăafirma iiă„deăautoritate”,ălargămediatizateă
înătimp,ăpân ălaătezeăşiăprecepteăsubtilăstrecurateăînăcentreleădeăcercetareăşiăpreg tireă
(biblioteci,ăuniversit iăetc.)ăînăcareăveneauăs -şiădes vârşeasc ăînv turaătineriăceă
urmauăs ăfieă– şiăatunci,ăcaăşiămaiătârziuă– „buniăpentruăOrient”.ăPoateăaşaăputemă
explica,ă deă pild ă – dincolo de unele considerente politice – tezaă „purismului”ă
roman cu care s-auă întorsădeă laă astfelă deă studiiă uniiă „cronicari”,ă caă şiă înv a iiădeă
maiătârziuăaiă„Şcoliiăardelene”ă– caăs ăr mânemălaăunăsingurăexemplu.
Legândăasemeneaăconsidera iiădeăproblemaăcareăneăintereseaz ăaici,ăaceeaăaă
istorieiă mitologice,ă remarc mă c ă abordareaă eiă aă începută deă timpuriuă laă nivelă
european,ă înă timpă ceă istoriciiă noştri,ă reveni iă deă laă studiiă dină Occident,ă undeă
„în eleseser ”ăs ădevin ăcâtămaiărepedeăoameniădeăştiin ,ăcâtămaiăriguroşi,ăpurăşiă
simpluă „nuă s-auă gândit”ă s ă abordezeă oă astfelă deă istorieă aă românilor,ă peă careă nuă oă
g seauă înă izvoareleă istoriceă localeă – iară peă celeă externeă liă seă p reaă riscantă s ă leă
valorificeă „proă domo”ă sauă „protocronist”.ă Eă drept,ă i-a oprit, oarecum, de la acest
demersăşiăpu in tateaăizvoarelorăarheologiceăiarăcândăaăsurvenităşiăcâteăoă„minune”-
deăpild ,ădescoperireaă„TezauruluiădeălaăPietroasele”ă–, s-auăgr bităs ăatribuieăaltoraă
astfelă deă profunzimiă şiă frumuse i.ă Poateă şiă dină acestă motiv,ă B.P.ă Haşdeu,ă primul
careă aă sesizată problematicaă uneiă asemeneaă Istoriiă mitologice,ă îiă vaă fiă numită peă
„tinerii”ă academicieni,ă ceiă „consacra i”,ă ironic,ă „ştiin ificii”,ă adic ă specialiştiă careă
respingeauă peă nedrept,ă neştiin ific,ă „fantezia”ă legendelor,ă aă tradi iilor,ă aă
culeg torilorădeăfolclorăcareăîncepuser ăs ăapar .
Dup ăceăaădată„probaădeăfoc”ăcuăcâtevaăvolumeăexcep ionaleădeăizvoareăşiă
cuă studiiă fundamentaleă despreă „revolu iuneaă luiă Horea”ă şiă despreă falsulă grosolană
comisă laă „Unireaă cuă Roma”ă înă aniiă 1697-1701, ardeleanul Nicolaeă Densuşianu,ă
convinsă c ă Istoriaă noastr ă corect ă şiă complet ă trebuieă rescris ă – pornind de la
izvoare – începândăcuă...ăînceputul,ăaăfostăsingurulăistoricăromânăcareăs-aăîncumetată
s ăelaborezeă„capitolul”ădeăIstorieămitologic ăaăSpa iuluiăcarpatic.ăDup ăstudii,ăcumă
19
nimeniăaltulăpân ălaăelănuărealizase,ăasupraăizvoarelorăantichit iiăgreco-latineă(nuăşiă
asupraă celeiă vedice,ă str vechiă – „indiene”);ă dup ă îndelungateă şiă intenseă studiiă înă
centreădeăcercetareă(biblioteci,ămuzee),ădarăşiă„peăteren”,ălaăfa aălocului,ăînăîntreagaă
vatr ăaăautohtonieiăşiăcontinuit iiănoastre;ădup ăstudiulăculegerilorădeăfolclor,ădină
volumeleă ap ruteă dară şiă dină reviste,ă uneleă chiară peă plană strictă local;ă dup ă
prelucrareaăizvoarelorădeătradi ieăob inuteăprinăanchetaădeclanşat ălaănivelăna ională
printreăintelectualiiăsatelorăşiăprintreăto iăceiăcareăputeauăfurnizaăoăinforma ieăcâtădeă
neînsemnat ă înă aparen ,ă s-aă retrasă înă sineă şiă înă casaă luiă pentruă aă scrieă Dacia
preistoric ;ăaămurit,ăextenuat,ăcândăeraăfoarteăaproapeădeăfinal.
Pentruăel,ăproblemeleădeămetodologieăştiin ific ăerauăl murite.ăEraăconvins,ă
adic ,ădeăfelulăcumătrebuieăv zutăadev rulăistoricăînăistoriaămitologic :ăînăesen aăluiă
şiăînă„adaosurile”ăomagialeăaleăgenera iilorăsuccesoareăpân ălaăprimeleăconsemn riă
înăscrisăsauăpreluate,ăcuăefortulăcuvenit,ădinăîncifr rileăini ia iloră„Epociiădeăaur”ăoriă
dinămemorareaăşiărecitarea/cântareaănormelorădeăvie uireădup ă„Tablele”ăprimiteădeă
laă„Întemeietori”.
Istoriaălegendar ănuătrebuiaăignorat .ăÎnăplanăştiin ific,ăînăEuropa,ăproblema
eraăl murit ădemultă– şiădr.ăC.I.ăIstrati,ăcareăs-aăîngrijitădeăapari iaăc r iiăşiăi-a scris
oăampl ăIntroducere, cita dintr-unăspecialistăînăistoriaăartei,ădină„secolulăluminilor”ă
(1764)ă ceeaă ceă N.ă Densuşianuă singură în eleseseă dină studiulă întreprins:ă „...ă Exist ă
pentruătoateă rileăoăistorieălegendar ,ămenit ,ăcuătimpul,ăs ăias ,ămaiădevremeăsauă
maiă târziu,ă dină penumbr ,ă pentruă aă intraă înă plin ă lumin ,ă gra ieă eforturiloră
perseverenteăaleălingviştilorăşiămitografilor. Nimeni, azi – accentua autorul citată(şiă
era la 1764, n.n.) –, nuămaiăareădreptulăs ăconsidereălegendeleăcaăpeănişteăfabule.ă
Legendele – preciza acesta – suntăformaăprimitiv ăaăistorieiăpentruăaproapeătoateă
popoareleă laă naştereaă societ ii.ă Limbaă legendeloră esteă obscur ;ă eaă nuă esteă
indescifrabil .ăDeci,ăistoriaălegendar ăaăuneiă riăfaceăparteăintegrant ădinăistoriaă
acesteiă ri”ă(3/LXI,ăs.ed.ăşiăs.n.).
Numaiăistoriciiănoştri,ăăcrezândăc ăastfelăvorăfiăcâtămaiăştiin ifici,ăs-au ferit de
mituriă şiă deă legendeă caă deă fanteziiă bolnave,ă deşiă citiser ă cuă pl cereă şiă citauă cuă
pre iozitateădinăalteămitologiiăaleăAntichit ii,ăuneleădintreăeleăf cândătrimitereăexactă
laăSpa iulăcarpatic,ăînăcareăap ruser ăşiăseămanifestaser ăîntâiăZeii,ăTitaniiăşiăGigan ii.
Dac ă n-amă invocaă şiă alteă motiva iiă oculteă – dară seă pareă c ă vaă trebui!ă –,
atunciăaceast ădiferen ămajor ădeăviziuneăînăabordareaăistorieiăna ionaleăînăgenerală
şiăcuădeosebireăaă„capitolului”ăeiămitologic/legendarăarăputeaăfiămotivulă„ştiin ific”ă
pentruă careă Academiaă şiă Universitateaă auă respinsă şiă chiar au repudiat opera lui
N.ăDensuşianu,ădeălaăînceputăşiăpân ăazi,ăfaptăcareăaăprodus,ădup ăp rereaănoastr ,ă
unăgolăimensăînăcunoaştereaăşiăîn elegereaăistorieiăpân ăînăzoriiăepociiămoderne,ăcaă
şiă în elegereaă ponderiiă realeă aă specificuluiă na ională careă aă „izbucnit”ă şiă s-a
manifestată puternică înă celeă dou ă „secoleă aleă na iunilor”,ă ală XIX-leaă şiă ală XX-lea,
continuândă înă celă înă careă abiaă amă intrat,ă ală XXI-lea,ă specifică sim it/înregistrată deă
atâteaăalteă„barometre”ă(deăscriitori,ădeăartişti,ădeăetnologi,ăde sociologiăetc.)ăşiămultă
maiă pu ină sauă delocă deă istorici,ă aceştiaă r mânândă laă „rigurozitateaă ştiin ific ”ă peă
care le-auă„implementat-o”ămaeştrii...

20
 Înăperioadaăinterbelic ăîns ,ăşiăînăcontinuare,ăpornindădeălaăN.ăDensuşianuă–
fieă c ă îlă aminteauă sauă nuă – şiă autoriiă f cândă eforturiă personaleă deă aă mergeă maiă
departeă înă acelaşă modă deă abordareă aă istorieiă na ionale,ă dincoloă deă mediileă
universitareă şiă academiceă s-a dezvoltat, cum am spus, o istoriografieă paralel a
EvuluiătimpuriuăşiăaăAntichit iiătraco-geto-dace,ăcuăleg turiăşiătrimiteriălaă„obiceiulă
p mântului”ă şiă laă institu iiă maiă noiă ce-şiă puteauă revendicaă origineaă dină veacurileă
trecute.ă Litera iă caă Vasileă Lovinescuă sauă Alexandruă Busuioceanu,ă agronomiă caă
Radu Stan Carpianu, geodezi ca Nicolae Miulescu sau general Vasile Dragomir,
arhitec iăcaăd-naăSilviaăP un,ăunăpreot-istoricăcuăoăpasiuneăaparteăpentruăDaciaăşiă
Dacologie, veteran al acestei
preocup ri,ă Dumitruă B laşa,ă medici,ă
matematicieni,ă fizicieni,ă cercet toriă înă
diverseă alteă domenii,ă înă sfârşită
autodidac iă şi,ă pură şiă simplu,ă chiară
amatori,ă uniiă foarteă serioşi,ă lucrândă
singuriăsauăînăechipeămixteădeăcercetare,ă
al ii,ă maiă nou,ă grupa iă înă Societ iă deă
cercetareăşiădezbateriăînădomeniuă – cea
maiă important ă fiindă Societateaă
„Getica”ă aă d-lui. Gheorghe Gabriel –
sau auditori la cursuri de profil ale unor
funda ii,ă înă Bucureştiă şiă înă ar ,ă auă
între inută pasiuneaă pentruă Str vechimeă
şiă Antichitateă înă viziuneaă deschis ă deă
N.ăDensuşianu.ăRemarc măînăacestăsensă
Cerculă deă mitologieă „Nicolaeă
Densuşianu”ă deă laă Funda iaă European ă
– „Dr gan”,ă condusă deă prof.ă Virgilă
Vasilescu.
Aşaăseăexplic ăafluen aăpeăcareă
au cunoscut-oă primeleă dou ă Congrese
Fig. 3. NicolaeăDensuşianu Interna ionaleă deă Dacologie –
(Braşov,ă1876-1877) Sarmisegetuzaă2000ăşiăBurebistaă2001ă–
inuteă laă Bucureşti,ă dină ini iativaă
doctoruluiăNapoleonăS vescu şiăaă„echipei”ăsaleădeăromâniădinăS.U.A.,ăsprijini iădeă
cercet toriădină ar ăiarăînă2002ăs-aă inutăală3-leaăCongres,ătotălaăBucureşti,ăînchinată
– cu dreptate – deschiz toruluiădeădrumăNicolaeăDensuşianuă(deăaceeaăs-aăşiănumită
„Densuşianuă2002”).ăCongreseleăseă inăanual.
Nicolaeă Densuşianu,ă înă Daciaă preistoric , s-a ocupat, cum am spus, de
„Începuturi”,ăadic ădeăIstoriaămitologic aăSpa iuluiăcarpatic,ăacestaăfiindăCentrulă
primeiă„forma iuniăpolitice”ăaăzoneiălocuiteăşiălocuibileăaă„VechiiăEurope”,ăaăAsiei
anterioareăşiăaăAfriciiădeăNordădup ăretragereaăghe aruluiăWurmăşiăamelior rileădină
Mezolitic.Ună felă deă „poporă unic”ă şiă oă forma iuneă „imperial ”ă unic ,ă „Imperiul
pelasgilor”,ă creatoră ală primeiă civiliza iiă şiă baz ă etnic ă pentruă genezaă na iuniloră
21
Antichit ii.ăAăfostăprimulăşiăsingurulăpoporăalăStr vechimiiăc ruiaăizvoareleăscriseă
aleă Antichit iiă i-auă atribuită oă origineă divin ă (3/935),ă ună poporă deă uriaşiă – de
Gigan iă şiă deă Titaniă –,ă condusă deă oă dinastieă divin .ă Divinizareaă oă constat mă înă
izvoare,ă nuă înă fanteziaă istoricului.ă D mă înă finalulă acestuiă capitol,ă cu titlu absolut
informativ, harta Pelasgiei la apogeul neolitic,ă propus ă deă dl.ă Ioană Pachiaă
Tatomirescu,ăpreluat ăşiădeădl.ăNapoleonăS vescuăînăcarteaăd-sale: Noi nu suntem
urmaşiiă Romei,ă ap rut ă pân ă acumă înă dou ă edi iiă ă (Bucureşti,ă 1999ă şiă 2002),ă laă
Ed.ăINTACT,ădarăşiăîntr-oăedi ieădeămas .ă
NicolaeăDensuşianuăconsider ă– f r ădemonstra ieăîns ,ădeciăneconving toră
– c ăacestăpoporădeăuriaşiăaăvenitădinăAsia,ădup ăceăoameniiăpaleoliticuluiăarăfiăfost
distruşiădeă„potopul”ădeclanşatăprinătopireaăghe aruluiăWürm.ăAl iăautoriăconsider ă
c ă aceştiă uriaşiă (peă careă b trâniiă noştriă i-auă numită „jidovi”,ă nuă seă ştieă deă ce),ă auă
venităsauăauăr masădeăpeăenigmaticulăcontinentăAtlantida,ăînainteădeăaăseăscufundaă
înă Ocean.ă Peă plană mondială exist ă oă istoriografieă bogat ă despreă Atlantida,ă dară
istoriciiă noştriă auă ignorat-oă total.ă Înă istorografiaă european ă seă citeaz ă multeă
exempleă(descopeririăarheologiceă!),ăînăSpa iulăeuropean,ădeăscheleteădeăasemeneaă
uriaşi,ă scheleteă de pesteă 2ă metriă în l ime,ă pân ă laă 4ă metriă şiă chiară pesteă 4ă metriă
(v.ă67ăa/20).ăUniiăautoriăciteaz ăşiăpentruăteritoriulă riiănoastreăastfelădeăschelete,ă
iară într-oă celebr ă sta iuneă arheologic ă ună asemeneaă scheletă esteă inută ascuns.ă
Arheologiiănoştriăneag ăexisten aăunorăasemeneaăscheleteădeăuriaşi.ăDac ăauăexistată
şiăcareăle-aăfostăorigineaăacestorăuriaşiă(Gigan iiăşiăTitaniiămitologici)ă – r mâneăoă
problem ăcareănuătrebuieăabandonat ăatâtădeăuşor.ăC ăpelasgiiăarăfiăfostăîns ăurmaşiiă
acestorăuriaşi,ăesteăgreuădeăafirmat.ăDarăasupraăpelasgilorăseăîndreapt ăpresupunereaă
c ăauăfostăăpoporul unic şiăcelămaiăvechi,ăcelăpu inăînăSpa iulăeuropean,ăînă„Vecheaă
Europ ”,ădeăundeăapoiăauăroit/s-auăextins.ăAureolaămitologic ănuăneăîmpiedic ăs ă
vedemăîns ăînăacestă„poporăunic”ăală„Începutului”ăoameniăaiăp mântului,ăvenerândă
maiămulteăzeit iădarăşiăunăZeuăsuprem,ăavândăcaă„intermediar”ăc treăacestaăunăZeuă
B trână – ZALMOXA –,ă devenită B trână (adic ă deă demult,ă str vechi),ă asimilată înă
memoriaă gnera iiloră cuă mitologiculă ă Saturnă (Cronos),ă fiulă şiă urmaşulă primuluiă
conduc tor,ăUranusă(„Munteanul”)ăală„Imperiului”.ăConduc toriiăşiă„Mariiăpreo i”,ă
cuăajutorulăc roraăîndrumauăşiăconduceauăpoporul,ăaparăeiăînşişiăzeifica iăînăizvoareleă
Antichit ii,ădinăcareăistoriculăNicolaeăDensuşianuăciteaz ă„pân ălaărefuz”.
Peă liniaă „trat rii”ă mitologice,ă primiloră doiă conduc toriă – Uranus, apoi
Saturn (Cronos) – izvoareleă Antichit iiă leă atribuieă calit iă excep ionaleă dină toateă
puncteleă deă vedere.ă Pitagoraă (sec.ă VIă ă î.Hs.),ă îşiă îndemnaă concet enii:ă „P stra iă
amintireaă bunuluiă Saturn:ă subă cârmuireaă luiă servituteaă fuă abolit ă şiă to iă oameniiă
erau egali”.ă (114/p.201ă nr.2809,ă s.n.).ă Acesteă calit iă seă voră „transmite”ă şiă
succesorilor,ămultămaiătârziuă– deăpild ,ăunuiăBurebista,ăcaămareăconduc torăpolitic,
unuiăDeceneuăcaă„Mareăpreot”.ăAmintireaălor,ăp strat ălaăstr moşii noştriărealiăşiădeă
laă eiă laă greciă şiă laă romani,ă arat ă c ă pelasgiiă n-auă disp rută totuşiă într-un cataclism
(„potopul”ăsauăaltceva),ăciăauăconstituit,ămaiădeparte,ăbazaăetnic ăaăcontinut ii.
Înă acestă sens,ă oă demonstra ieă maiă plauzibil ă g simă laă Nicolaeă Miulescu,ă
care,ă înă Dacia – araă Zeilor (v.ă nr.ă 65),ă seă bazeaz ă peă studiulă Vedeloră şiă
Upanişadeloră– deci,ăiar şi,ănuăpeăfantezie,ăciăpeăizvoare!ăŞiăelăajungeălaăconcluziaă
22
existen eiă peăcontinent,ăînă„VecheaăEurop ”,ăavândădreptăCentruăSpa iulăcarpatic,ă
înainteaă începeriiă „roirilor”,ă aă unuiă „poporă unic”.ă N.ă Miulescu,ă peă bazaă studiuluiă
întreprinsă– dublat,ăşiăînăcazulălui,ădeăcunoaşterea,ăcuăpasul,ăaă rii,ăînămeseriaăluiă
de geodez –, respingeă teoriaă uneiă migra iiă dinspreă Asiaă aă unoră aşa-zişiă
„indoeuropeni”.ăElăsus ineăc ădintr-oăzon ăeuropean ămaiălarg ,ăavândădreptăCentruă
Spa iulă carpatic,ă peă m suraă dezvolt riiă generaleă şiă aă creşteriiă demografice,ă auă
începută „roirile”,ă deplas rileă şiă spreă R s rit,ă peă oă „Caleă aă Zeilor”ă marcat ă cuă
megalite.ăŞiăaceştiăcarpaticiăauăajunsăpân ăînăIndia,ăundeăauăpusăbazeleăciviliza ieiă
ariene.ăAci,ăulterior,ăstratificându-seăputernicăsocietateaăindian ăaăarienilor,ăprecumă
seă ştie,ă Brahmanii,ă „primaă cast ”,ă au vrută s -şiă introduc ă teocra ia, cu alterarea
tradi ieiă carpatice.ă Cuă sprijinulă unoră popula iiă locale,ă i-auă învinsă peă ceiă dină aă 2-a
„cast ”,ă aă lupt toriloră (Kshatri-ya) – p str toriă aiă tradi ieiă str bune.ă Kshatri-ya,
întreăaăseăsupuneăBrahmanilorăşiăaăface caleăîntoars ăspreălocurileăstr moşeşti,ăauă
ales-o pe cea de-aă doua.ă Înă drumulă deă întoarcereă – circa 5000 de km., din Valea
MijlocieăaăIndusuluiăpân ăînăValeaăMijlocieăaăDun riiă–,ăuniiădintreăeiăauăr masăînă
Asiaă anterioar ă – contribuind,ă deă pild ,ă laă formareaă na iuniiă persaneă –,ă al iiă auă
reajuns,ă înă sfârşit,ă înă Spa iulă carpatic.ă Şiă N.ă Miulescuă demonstreaz ă – pe baza
analizeiătoponimelor,ăhidronimelor,ăonomasticoanelor,ărevenireaăacestorălupt toriă–
p storiă şiă lupt toriă – înă zoneă deă undeă leă porniser ,ă cândva,ă str moşii,ă adic ă înă
Spa iulăcarpatic.
Dac ă primeleă texte,ă celeă vedice,ă reflect ă nuă realit iă indieneă ciă realit iă
carpaticeă şiă „aproapeă întreagaă spiritualitateă folosit ă deă carpato-dun reniă pentruă aă
explicaă mistereleă naturii”ă (65/2)ă – prob ă c ă auă fostă createă deă oameniă porni iă dină
Carpa i!ă–,ăUpanişadeleăfacăreferireălaădrumulădeăîntoarcereăspreăvechileălocuriăaleă
lupt torilor,ă înă „ araă Zeilor”,ă peă „Drumul Zeilor”,ă uniiă ajungândă laă „Cur ileă
Zeilor”,ăidentificateădeăN.ăMiulescuălaăconfluen aăcelorădou ăSomeşuriă(unde,ădină
12ăsemneăteritorialeă6ăauăr masăpân ăaziăneschimbateăşiăunde,ădină21ădeăzeit i,ă11ă
suntălegateădeălocalit iădinăzonaărespectiv );ăal ii,ătrecândăprinăBosforăînăTracia,ăauă
traversatăDun reaăşiăauăajunsăpân ălaăp şunileăînalteădinămun iiăF g raşăşiăBucegi;ă
ună „rajah”,ă Brasiva-Sola s-aă stabilită înă „ araă Bârsei”ă – şiă N.ă Miulescuă puneă înă
eviden ătoponimeălocaleăprezenteăcaăatareăînăUpanişade.
Aceştiaăarăputeaăfiăaşa-zişiiă„indoeuropeni”ă– sauăpopula iaă„Kurgan”,ăcumă
le spune Marija Gimbutas (deşiăînmormântareaăşefilorăînămorminteămariăcuămovileă
dominatoareădeasupraănuăreprezint ăunăspecificăoriental!),ăcareăseăvorăfiăimpusădină
nouă localnicilor,ă caă lupt tori,ă dară n-auă revenită pentruă aă distrugeă şiă pentruă aă
„dezintegra”ăoăciviliza ie.
Demonstra iaă luiă N.ă Miulescu,ă dup ă texteă str vechiă „indiene”ă (Vedeă şiă
Upanişade),ă peă careă ă N.ă Densuşianuă nuă le-aă utilizat,ă ară rezolva,ă înă sfârşit,ă falsaă
problem ă aă „indoeuropenilor”ă veni iă dină Asiaă înă Europa,ă str iniă deă localnici,ă cuă
limbaă loră „indoeuropean ”,ă şiă careă ară fiă „dezintegrat”ă civiliza iaă oameniloră dină
Spa iulăcarpatic.ăÎnădemonstra iaăluiăN.ăMiulescuăesteăvorba,ădeci,ădeăoărevenire la
locurileă deă „odinioar ”,ă aă celoră careă conservaser ă celă maiă bineă – acolo,ă înă India,ă
undeăstr moşiiălorăajunseser ăcândvaă– tradi iaăstr bun ăşiănuăacceptauăs ărenun eălaă
ea,ă aşaă cumă le-ară fiă impusă Brahmanii,ă careă îiă biruiser ă într-ună r zboiă crâncen.ă
23
Evident,ăceiăreveni i,ă„casta”ălupt torilor,ăajunşiăînăSpa iulăcarpatic,ăini ialăseăvaăfiă
impusăprinăfor ă– şiădeăaiciăuneleăeventuale distrugeri.
PentruăN.ăDensuşianu,ăpelasgii,ăpoporulăconsideratădeăizvoareăaăfiăfostădeă
origineădivin ă(dac ănuăesteăoăconfuzieăîntreăeiăşiăuriaşiiăveni iădeăpeăAtlantida),ăară
fiă disp rută dină istorieă odat ă cuă c dereaă „Imperiuluiă pelasgilor”.ă Aceasta pare de
neadmis,ă deă vremeă ceă izvoareă anticeă vorbescă deă pelasgiă pân ă târziu,ă înă epocaă
traco-geto-dacilor.ă Deă asemenea,ă Mezoliticul,ă dup ă eventualulă „potop”,ă confirm ă
continuitateaă deă locuireă uman ă iară reliefulă „Vechiiă Europe”ă permitea,ă oricum,ă
salvarea unorăcomunit iăînăcazulăunorăcataclismeănaturale.ăPentruăN.ăMiulescuăesteă
vorbaă deă oă continuitateă deă locuire,ă Centrulă men inându-seă înă Spa iulă carpatic,ă cuă
zonaăînconjur toare,ănumit ăHiperboreeaăiarălocuitoriiăhiperboreeni.

Fig. 4
GogăşiăMagog
(Statuiăp strateăînăsalaăceaămareăaăPalatuluiăMunicipalădinăLondraă– 3/719)

Înă „Epocaă deă aur”ă aă „Dinastieiă divine”,ă dară şiă dup ă aceasta,ă înă Spa iulă
Carpaticăr masăînăcontinuareăCentruăpoliticăşiăspiritual,ăauăcontinuatăs ăseă„nasc ”ă
zeiiăcare,ăapoi,ăeiăînşişiăsauăurmaşiăaiălor,ăauăînso ită„roiurile”ăumane,ă„coborând”ă
spreă sud,ă uniiă înă Peninsulaă Balcanic ,ă pân ă înă Peloponeză şiă înă Insuleă şiă auă trecută
chiarăînăAfricaădeăNord,ăal iiăînăPeninsulaăItaliei,ăf cândăs ăapar ăşiăaciăoă„lume”ăaă
zeilorăgreciăşiălatini.
Ulterior,ă mituri,ă sceneă şiă evenimenteă dină Carpa i,ă prină „împrumut”,ă suntă
transpuseăînăOlimpăsauăînămun iiăItaliei,ăluândă„culoare”ălocal ,ăpân ăcând,ătrecândă
timpul,ăurmaşiiă„auăuitat”ădeăundeăle-auăvenităzeiiăşiăînv turileă„începutului”.
Dină istoriaă mitologic aă acestuiă Imperiuă uriaşă ală pelasgiloră – avândă dreptă
CentruăSpa iulăcarpaticădarăîntinzându-se,ăatunci,ăînăîntregăspa iuălocuităşiălocuibilă
deă laă Atlantică pân ă înă Asiaă iară spreă sudă pân ă înă Nordulă Africiiă – pe care
N.ă Densuşianuă oă red ă dup ă izvoareleă Antichit iiă –,ă noiă re inem,ă pozitiv,ă oă
experien ă– prima! – înăorganizareaăsociet iiăomeneşti,ăcuăocupa ii,ălegiăşiănormeă
morale, cu o limb ăunic ceăseăvaădiferen ia,ăapoi,ăzonal,ăpeăm sur ăceăaveauăs ăseă
constituie,ă maiă târziu,ă na iunileă (dac ă nuă accept mă dispari iaă pelasgiloră – şiă
24
consider mă c ă nuă seă poateă accepta)ă şiă maiă alesă cuă oă extremă deă bogat ă via ă
spiritual ă– toateăacesteaătransmiseăcaămoştenireăurmaşilor.ăCiviliza iaăneolitic ădină
Spa iulă carpatică şiă dină zoneleă înconjur toareă confirm ă existen aă uneiă societ iă
umaneă puternică dezvoltat ,ă materială şiă spiritual.ă C ă vaă fiă fostă ună „Imperiu”ă sauă
comunit i/forma iuniăpeăzoneămaiărestrânseăsauămaiăîntinseă,ăînăsferaăciviliza iiloră
neolitice identificate arheologic – esteă oă problem ă deă acceptare/neacceptare
ştiin ific ,ăpeătemeiulăizvoarelor.
Poateăaăfostăunăpoporădeăuriaşiă– Gigan iăşiăTitani,ăpersonifica iăînăizvoareă
prinăGogăşiăMagog,ălocaliza iăînăSpa iulăcarpaticăşiăidentifica iămaiătârziuăprinăGe iă

şiăMassage iă(3/715-726).

Fig. 5
Gigan i,ăamenin ându-i pe Zei (3/719) Figura unui Titan (3/710)

Poateăaceast ăstatur ă ineădeăînc rc turaămitologic ădat ădeăurmaşiiă„Epociiă

deă aur”.ă R mâneă oă problem ă deă cercetat,ă nuă deă respinsă caă fantezist .ă Legendaă
despreă uriaşi,ă despreă fapteleă lor,ă oă reg seşteă N.ă Densuşianuă înă folclorulă poetică ală
româniloră iară Vasileă Lovinescuă înă basmeleă noastre.ă Vasileă Lovinescuă red ă şiă oă
m rturieă deă valoareă excep ional :ă ună adversară ală „na ional-socialiştilor”ă româniă
(desigur,ăsimpatizan iăaiăhitlerismului,ăn.n.),ăvoindăs ăconving ăpeăună ranăb trână
c ăsvasticaăesteăunăsemnăstr in,ăimportatădinăafar ,ăaăprimităreplicaăurm toareădeălaă
b trân:ă „Baă nu,ă eă deă peă aici,ă îlă avemă deă peă vremeaă uriaşilor”ă (63/48).ă Legendaă
despreăuriaşiăînc ăexist ăşiăexist ,ăcumăamăspus,ăăinforma iiădespreăscheleteăumaneă
deă pân ă laă 4ă metriă şiă maiă mult,ă g siteă înă s p turiă arheologiceă şiă ulterioră ascunse!ă
Dup ăcumăexist ăoăinforma ieădespreătableăcuăinscrip iiăstr vechiătraseăînăaur,ătraseă
apoiăînăplumbă(aurulăfiindăfolosit)ăşi,ădeăasemenea,ăascunseăcercet riiăşiăpubliculuiă
(47/I,ă74).ăMaiăre inemăc ăpeăArculăluiăConstantinăcelăMare,ădinăRoma,ăauăfostăpuseă
statuiădeădaciăînalteădeă3ămetri!
Înă ceă priveşteă Zeit ileă Spa iuluiă carpatică – centrul spiritual al Imperiului
pelasgilor –, primeleăauăfostăCERULăşiăP MÂNTUL,ăapoiăSOARELE,ăLUNAăşiă
STELELE – şiăeraăfirescăs ăfieăaşaălaănişteăautohtoniăagricultoriăşiăp stori.ăCultulă
25
Ceruluiăşiă P mântuluiă reprezint ă ceaă maiă vecheă religieă înă Europa.ă Înă dou ălucr riă
speciale, prof. Virgil Vasilescuăanalizeaz ăsemneleăceruluiăşiăsemneleăp mântuluiă
dinăSpa iulăCarpatică(v.ănr.ă96ăşiă97),ăiarăînăSemioticaăromân a redat principalele
semneă aleă cultuluiă solară (v.ă nr.ă 99).ă Cândă auă ajunsă înă Grecia,ă „primiiă oameni”,ă
pelasgii – îiăspuneaăSocrateăluiăPlatonă– considerauăzeiănumaiăpeăaceiaăadora iădeă
„barbari”,ă adic :ă Soarele,ă Luna,ă P mântul,ă Steleleă şiă Cerulă (3/198),ă iară Herodotă
confirm ăc ăgreciiăauăprimitădeălaăpelasgiănumeleădivinit iloră(3/199).
Acestoră divinit iă leă erauă consacra i/dedica iă mun iiă înal i,ă celeă maiă mariă
în l imi,ăcuăformeăreprezentativeăînăspiritualitateaăîncifrat ăaăoamenilorălocului.ăC ă
uneleă erauă „fasonate”ă sauă nuă deă mân ă deă omă – r mâneă înc ă oă controvers ă întreă
specialişti.ăDarăaceastaănuăschimb ăconcluziaăc ,ă„fasonate”ăsauăspecialăalese,ăf r ă
interven ieăuman ,ă„pietreleădacilorăvorbesc”ă(cumăs-a spus)!
ÎnăMun iiăBucegiă(numi iăşiăAtlas,ădup ătradi iaăgreceasc )ăseăaflaăşiăseăafl ă
Coloana Cerului – considerat ăaăfiăcelămaiăsacruăsimbolăreligiosăalăîntregiiălumiăaă
pelasgilor – şiă eaă esteă reprezentat ă simbolică – demonstreaz ă N.ă Densuşianuă – înă
toateă locurileă undeă pelasgii,ă prină „roiurile”ă lor,ă auă ajunsă oriă auă st pânită (3/310ă şiă
urm.).ăÎnăce-lăpriveşteăpeătitanulăAtlasă– dup ăteogoniileăgrecilor,ăacestaăaăluatăparteă
la lupta titanilor contraăluiăJoe,ădar,ăînvinsădeăacesta,ăaăfostăpusăs ăsus in ăCerulăcuă
umerii,ă dup ă careă aă fostă pref cută într-un munte imens, care i-aă p strată numeleă
(Atlas – Bucegii),ă şiă peă careă seă rezemaă Polulă nordică ală Ceruluiă sauă Polul getic
(Polus geticus) (3/917-921).
Dac ă Cerulă eraă zeitateaă masculin ,ă P mântulă eraă „corespondenta”ă luiă
feminin ă şiă eraă adorat ă subă numeleă deă GAEAă sauă GHI,ă „Muma/mamaă
p mântului”,ă„mamaătuturor”,ăiarăcaăzeitateăşi-aăavutăîntâiulă„sediu”ătotăînăSpa iulă
carpatic.ă Oă expresiv ă reprezentareă aă ei o avem pe patera din Tezaurul de la
Pietroasele,ăundeăseăafl ăînăcentru,ăînconjurat ădeătoateădivinit ile,ăprezentăfiindăşiă
primulăconduc torăpoliticăalăacestuiăSpa iu,ăIanusă(Ion).
Înăconcep iaădacilor,ăseăarat ăîntr-oărecent ălucrare,ă„peăvârfurileămun iloră
areă locă hierogamiaă dintreă P mântă şiă Cer,ă dintreă zei aă mam ă şiă divinit ileă celesteă
masculine”.ă Piatraă simbolizaă parteaă feminin .ă Caă dovad ă – seă arat ă înă aceeaşiă
lucrare –,ă „toateă sanctuareleă importanteă aleă Dacieiă dină vremeaă regalit iiă aveauă
tamburiămariădinăpiatr ăcioplit ”,ăpeăcareă„erauăaşezateăcoloaneămasiveădinălemn,ăcaă
simboluriăfalice”ă(67ăc/425).
Am putea continua – dup ă N.ă Densuşianuă – cuă toateă celelalteă zeit iă
importante,ăpeăcareăleăreg simăapoiăînămitologiileăgreac ăşiăroman ,ăcuătrimitereă(şiă
cit riăample)ălaăizvoareleăutilizate,ădarăneăoprim.
Dorim,ăaici,ăînăacestăcapitolăscurt,ăs ămaiă„recuper m”,ădup ăautorulăcitat,ă
pentruă spiritualitateaă Spa iuluiă carpatic,ă alteă câtevaă simboluriă majoreă peă careă
istoriografiaămondial ăleăatribuieăcuăuşurin ăaltorăSpa iiăculturale.
Celebrulă PROMETEU,ă deă pild ,ă monopolizată deă culturaă greac ă veche,ă aă
fostă unulă dină titaniiă Spa iuluiă carpatică (3/286ă şiă urm.).ă Şiă elă este,ă cumă îlă
caracterizeaz ăN.ăDensuşianu,ă„reprezentantulăîntregiiăst riădeăcultur ădinăepoca de
peatr ă şiă deă laă începutulă epoceiă metalelor”ă (3/382),ă esteă „geniulă superioră ală lumiiă
pelasge”ă(3/295).ăPuternicăprinăîn elepciune,ăsuperiorăprinăfor aăcuget rilor,ăsensulă
26
ini ială ală cuvântuluiă fiindă deă „celă întâiă laă minte”,ă „omă mintos”,ă în elept,ă cu suflet
adânc.ă Eraă protectorulă oameniloră împotrivaă abuzuluiă zeilor,ă faptă pentruă careă Joe,ă
înving torulă titanuluiă Saturnă (ală 2-leaă mareă rege/împ rată ală pelasgilor,ă dup ă
Uranus) – legendaă esteă cunoscut !ă – l-aă pedepsit,ă punându-lă peă Vulcană s -l
înl n uiasc ă deă Coloanaă Ceruluiă înă Mun iiă Bucegiă (Atlas),ă peă Vârfulă Omu,ă iară
asupraăluiăaătrimisăunăvulturăs -iăm nânceăfica ii.ăOăaădouaălocalizareăaăluiăPrometeuă
este – înăizvoareleăanticeă– totăînăDacia,ăpeăstâncileădinăMunteleăParângă(3/306ăşiă
urm.)ăiarăN.ăDensuşianuăîlăreg seşteăînălegendeleăeroiceăaleăromânilor,ăcaăunăviteaz,ă
avându-şiă cur ileă – foarte interesant ! – pesteă Prut,ă lâng ă „Drumulă zeilor”,ă celă
marcatăcuămegalite,ăcareăduceaăspreăAsiaă(3/360).ăPentruăchinulăînduratăspreăbineleă
oamenilor,ăN.ăDensuşianuăîlănumeşteăpeăPrometeu:ă„Christ al lumii vechi”ă(3/370ă
s.n.).ăSubăchipulăluiăMithras,ăPrometeuăreapareăînăepocaăroman ăînăDacia,ăunăcultă
foarteăr spândităşiăcareănuăareănimicăasiaticăînăel:ăeste,ăpurăşiăsimplu,ăunătân rădacă
careăsacrific ătaurul,ăflancatăfiindădeăal iă2ăadolescen iădaciă(v.ăfig.ă55).ăFrecvent,ăînă
reprezent rileă mithriaceă – spuneă N.ă Densuşianuă – apareă corbul,ă iară înă baladaă
român ă viteazulă (Prometeulă antic)ă esteă numită Corbeaă (3/374),ă alteoriă Gruia.ă Laă
fereastraătemni eiăînăcareăviteazulăeăînchisăvineăunăcorb,ătrimisădeătat lăerouluiăs -l
cauteăînătoat ălumea.
ConcluziaăluiăN.ăDensuşianu:ăregiunileădeălâng ăIstru,ăînăstr vechime,ăerauă
„p mântulă celă sfântă ală religiuniiă luiă Mithra”ă (3/377),ă înă timpă ceă înă Frigiaă şiă Asiaă
suntă foarteă pu ineă monumente consacrate lui Mithra – şiă acestea,ă înă spiritulă
tradi iilorăhiperboreeneă(3/377).ăŞi,ăînăsfârşit:ă„IstoriaăcultuluiăluiăMithraăapar ine,ă
deă laă origineaă sa,ă raseiă şiă teritoriuluiă pelasgă deă lâng ă Istru”ă (3/378).ă Dară
„ştiin ificii”ănoştriăl-auădusăşiăl-au readusăpeăzeulăMithraăîn/dinăIrană(Persia).ăN-ar fi
niciă aceastaă oă surpriz ,ă dat ă fiindă contribu iaă arienilor,ă reveni iă dină India,ă laă
formareaăna iuniiăpersane.
Revenindă laă Prometeu,ă N.ă Densuşianuă îşiă încheieă astfelă constat rile:ă
„...Toateă acesteă legendeă sacreă ceă formeaz ă ciclulă prometeic,ă începutulă deştept riiă
genuluiă uman,ă întreagaă stareă deă cultur ,ă anterioareă timpuriloră troeneă şiă timpuriloră
faraonice,ăseăatribuieăunuiăilustruăreprezentantădină rileădeăNordăaleăTraciei.ăAici la
Carpa iăşiălaăDun reaădeăJos neăapareăpatriaăacestuiăgeniuătitanic,ămartirătotodat ăală
ştiin eiă şiă ală cuget riiă saleă adânci.ă Aici,ă dup ă toateă fragmenteleă ceă auă maiă r masă
pân ăast ziădinăBibliaăceaămareăaăp gân t iiăante-istorice, niăseăprezint ăleag nulă
str vechiă ală civiliza iunii omeneşti înainteă deă timpurileă asirieneă şiă egiptene”ă
(3/382, s.n.).

27
 Fig. 6
Tezaurul de la Pietrosele – detaliiădinăPater :
Sus – ZeulăApolloăHiperboreanulă(stânga)ăşiă
Ianusă(Ion),ăprimulăRegeămitologicăalăSpa iuluiă
Carpatic;
Jos – „MumaăP mântului”ă– Gaea, Geea –, se
ridic ,ăprimindăomagiulăadusădeă16ăzeiăşiăzei eăşiă
de Regele locului (3/613ăşiă84,ăed.ăaăII-a /155).

Unaădinăceleămaiăcelebreăzeit iăaleăSpa iuluiă

Carpatică şiă zoneiă înconjur toareă aă fostă ă Apollo
hiperboreanul.ă Templulă s uă dină Insulaă Alb ă
(Leuke),ă dină fa aă Delteiă Dun riiă (ulterioră Insulaă Şerpilor)ă aă fostă leag nulă cultuluiă
apollinic.ăN.ăDensuşianuăreg seşteăamintireaăluiăînătradi iaăpopular ăromâneasc ,ăînă
careă seă vorbeşteă despreă „mân stireaă alb ,ă sfânt ,ă cuă 9ă altare,ă dină Insulaă Alb ”ă
(3/104-121).ă Dealtfel,ă dină doctrinaă teologic ă aă zeit iloră pelasgeă şiă hyperboreeneă
creştinismulă aă preluată multeă dinăînv turileă sale.ă Şiă aceast ă zeitate,ă Apollo,ă caă şiă
altele,ăaăcunoscutămareaăcelebritateăînăculturileăgreac ăşiăroman ,ăcareăl-au preluat.
Ceaă maiă impresionant ă grupareă aă zeit iloră Spa iuluiă carpatică oă g seşteă
N.ă Densuşianuă peă impresionantaă pater ă dină Tezaurulă deă laă Pietroasele,ă peă careă
arheologiiănoştriăauăatribuit-o – cuăîntregulăTezaură– go ilor,ădarăconsiderându-i pe
28
aceştiaădreptăprimulăpoporăalămariiămigra ii,ăcândăînărealitateăgotăţăget,ăgo iiăerauă
ge iă(veziăIordannes,ănră111ăşiăstudiulăintroductivăalădomnuluiăGabrielăGheorghe).ă
Dup ă studiulă efectuată deă N.ă Densuşianu,ă peă aceast ă pater ă esteă reprezentat ă oă
s rb toareă aă hiperboreeniloră înă onoareaă „Mameiă p mântului”,ă Gaea,ă personajulă
careăseăafl ăînăcentruă(3/602-663).
N.ă Densuşianu,ă peă temeiulă
izvoarelorăantice,ăcuătrimiteriăexacteăşiă
cit riă întinse,ă demonstreaz ,ă deă
asemenea,ă c ă „legileă celeă maiă vechi,ă
cari au guvernat societateaăomeneasc ,ă
auă fostă deă origineă pelasg ”,ă c ă
„primeleă începuturiă aleă istorieiă
dreptuluiă şiă legisla iunii”ă îşiă auă
origineaă înă Spa iulă carpatică (3/864).ă
„LegesăBellagines”ă(3/864-907), de ce
nuă „Legesă Pelagines”?,ă suntă atribuite,ă
de izvoare, epocii lui Saturn, autorul
loră fiindă Hermes,ă „secretarul”ă zeiloră
dină Olympulă celă vechiă (Carpa ii!),ă înă
particulară „secretarul”ă luiă Saturn.ă Deă
aci s-auă difuzată peă toat ă întindereaă
„Imperiuluiă pelasgilor”.ă Ulterior,ă
legislatorului spartan Licurg i le-ar fi
comunicat preoteasa Pithia a
Oracolului lui Apollo din Delfi,
înfiin ată deă hyperboreeni.ă Legislatorulă
Atenei,ăSolon,ăşi-aăîntocmitălegileădup ă
ceă aă consultată peă înv atulă Anacharsisă
dină „Scytia”ă (dină Spa iulă getic,ă sci iiă
fiindă deă acelaşiă neamă cuă ge ii!).ă
Fig. 7
Tablele romane au fost preluate tot
„MumaăP mântului”ă(Gaeaă– Terra
dup ă Legileă pelasge.ă Înă Spa iulă
Mater),ăînămijloculăPatereiădină
carpatic,ă eleă trecă dină genera ieă înă
Tezaurul de la Pietroasele
genera ieă şiă seă reg sescă înă „lexă
(3 / 610)
valachorum”ădinăEvulămediu.
Desigur,ăoperaăluiăN.ăDensuşianu,ălaăcareăînc ămaiăaveaădeălucrat,ăcuprindeă
– înă celeă circaă 1000ă deă paginiă aleă edi ieiă princepsă – oă cantitateă impresionant ă deă
informa ii.ăOăsistematizareăşiăoăsintetizareăaălorăs-arăimpune,ăîntr-un volum aparte,
cuăaducereaăeiă„laăzi”ăînăceăpriveşteăizvoareleăscriseăşiămaiăalesăceleăarheologice.ă
Altfel,ăvaăr mâneăoăcarte greoaie.

29
 Fig. 8
PELASGIA
DupãăI. Pachia-Tatomirescu
(Caietele Daco-României,ăIII,ă
9/1998;ăreluatădeădoctorăN.ăSãvescu,ă
84 ed. a II-a/34.
(Reproducemăaceastaăhart ăcaăoă
propunere, un punct de vedere).

Fig. 9
Titanul Atlas (3/346)

30
 Oă dat ă l murit ă problemaă istorieiă mitologice,ă ceeaă ceă impune,ă înă plană
ştiin ific,ă Daciaă preistoric este prioritateaă Spa iuluiă Carpatică înă apari iaă şiă
afirmareaă primeiă civiliza iiă dină Vecheaă Europ ,ă faptă confirmată deă cercet rileă
arheologiceă(v.ăMarijaăGimbutas),ăloculăşiărolulăeiăînălumeaăcunoscut ăatunciăşiăînă
epocileăistoriceăurm toare.ăCumăamăspus,ăaceştiăpelasgiăputeauăfiăconstitui iăîntr-o
forma iuneă politic ă maiă restrâns ă sauă maiă întins ă (ună „Imperiu”!)ă sauă – într-o
„federa ie” – vie uiauă peă ariiă limitateă (deă pild ,ă ariileă culturiloră neoliticeă
cunoscute).ăR mânândăîns ,ăînăceaămaiămareăparte,ăoăistorieăîncifrat ,ăpeăaleăc reiă
„chei”ăspecialiştiiănoştri,ăprimiiăchema iăs-oăfac ,ănuăle-auăpreaăc utatăpân ăacum,ă
muncaăceaăgreaăaă„descifr rii”ăabiaăurmeaz .ăPreaămulteăinforma iiăimportanteăauă
fostăignorateăsauăinterpretateăgreşit,ăpreaămultăaăfunc ionatăunăanumităcomplexădeă
inferioritate,ăabsolutănejustificat,ăalăistoricilor,ăpreaămul iăstr iniăs-auăînfruptatădină
valorile acestei civiliza iiăcarpaticeăf r ăs ămaiărecunoasc ăaceasta.ăAăvenităvremeaă
„restituirilor”/”recuper rilor”,ădup ădreptate.

Oăvoceădinăistoriaămitologic

31
 CAPITOLUL II

GE II-DACII-TRACII-ILLIRII – NA IUNEAăMATC
DIN VATRA „VECHIIăEUROPE”.
ARAăŞIăOAMENII

Motto: Na iuneaă– „întrânsaăne-amăn scut,

eaăesteămamaănoastr ”.
(SimionăB rnu iu,ă1848)

1.ă„DACIAăEDENIC ”

Motto: „8.ăApoiăDomnulăDumnezeuăaăs dităoăgr din ăînăEden,

spre r s rităşiăaăpusăacoloăpeăomulăpeăcare-l zidise.
9.ăŞiăaăf cutăDomnulăDumnezeuăs ăr sar ădinăp mântă
totăsoiulădeăpomi,ăpl cu iălaăvedereăşiăcuăroadeăbuneădeă
mâncat;ă iară înă mijloculă raiuluiă eraă pomulă vie iiă şiă
pomulă cunoştin eiă bineluiă şiă r ului.ă 10.ă Şiă dină Edenă
ieşeaăunărâu,ăcareăudaăraiuluiăiarădeăacoloăseăîmp r eaă
înă patruă bra e.ă 11.ă Numeleă unuiaă eraă Fisonă (numele
str vechiă ală Dun rii,ă n.n.s.n.– v. mai departe): acesta
înconjur ă toat ă araă Havilaă (înă anagram : Valahia,
n.n.s.n. – v. mai departe),ăînăcareăseăafl ăaur.ă12.ăAurulă
dină araăaceeaăesteăbun;ătotăacoloăseăg seşteăbdeliuăşiă
piatr ădeăonixă(chihlimbar, n.n.)”.
(Facerea,ă întâiaă carteă aă luiă Moise,ă 1/8-12 – cf. Biblia,
Ed.ăB.O.R.,ăBucureşti,ă1975,ăp.12).

Atâ iaăintelectuali,ăîntreăeiăşiăistoriciă– şiăneăreferim,ămaiăales,ălaăaceştiaă–,

creştiniăşiănecreştini,ăauăcitit/studiatăBiblia!ăAtâ iaăintelectualiăeuropeniăşiănuănumai
europeni – şiădinănouăneăreferim,ămaiăales,ălaăistoriciă– auăcitit/auzitădespreăDaciaăşiă
despreă Valahia,ă despreă Valahiă şiă Valahiileă dină arealulă Sud-Est european! Dar
niciunul,ăpân ădeăcurând,ăn-aăf cutăoăleg tur ăîntreăacesteădenumiriăşiăun nume de
ar ă subliniată şiă l udată înă economiaă primeiă c r iă aă luiă Moiseă (Facerea / Geneza,
2/8-12),ă dină „Vechiulă Testament”,ă araă HAVILA, careă înă anagram ă d ă VALAHIA.
S-aăîntâmplată– darăpoateănuăîntâmpl toră(şiăneăpareăatât de bine!) – caăunăromân

32
ardelean, str nepotăde dac, peăcareăîlăştiamăpoet,ăajunsăoctogenar,ădup ăacumul ri,ă
înătimp,ămultidisciplinare,ădup ăreflec iiăşiăfr mânt ri,ăs ăpoat ăspuneăcaăArhimede:ă
„Evrica”.ăEsteăvorbaădeădomnulăMironăScorobeteădeălaăCluj-Napoca.ăÎntâi,ăaăspus-o
direct, chiar ca Arhimede, peă în elesulă tuturor:ă Valahiaă înă Carteaă Genezei,ă ună
studiuăîntemeiatăpeădoveziăistorice,ăgeografice,ălingvistice,ăfolclorice, Ed. Promedia
plus, Cluj-Napoca,ă 1996,ă dară poateă dină pruden ă şi-a ascuns numele sub un
pseudonim:ăS.ăCoryll,ăl sându-neănou ăgândulăslobodăc treăîn eleptulăregeădac,ăcuăoă
Domnieălung ,ăScorilo,ănumeăceăseăreg seşteăşiăaziăînătoponimeăapropiateădeă araă
naşteriiă autorului,ă araă Ha egului.ă Probabil,ă n-aă fostă atâtă deă mul umită deă „primaă
edi ie”,ă c ciă totă atunciă aă începută muncaă laă urm toarea,ă sperândă c ă vaă g siă
sprijinitori s-oăpoat ăedita.ăŞiăaămuncit,ăaăcercetatăşiăaăreflectatăînc ă10ăani,ătimpăînă
care i s-aăcristalizatăînăgândăunătitluăoarecumăîncifrat,ămaiă„înăton”ăşiăcuăvalen eleă
poetului,ă careă deă altfelă seă reg sescă înă cuprinsulă celei de a II-aă edi ii,ă botezat :ă
DACIAă EDENIC ,ă Ed.ă Renaşterea,ă Cluj-Napoca,ă 2006.ă Şi-aă g sită şiă sprijinitoriă
întreă credincioşiă ortodocşiă dină ...ă Dublin,ă nuă deă laă noiă (c ciă „sponsorii”ă noştriă seă
„orienteaz ”ă spreă ...ă alteă domenii),ăcaă şiă înă persoanaăprofesoruluiă Crişană Mircioiuă
iar cartea s-aătip rităcuăbinecuvântareaăpreaăbineăcunoscutuluiăînaltăierarhăalăB.O.R.,ă
I.P.S.ăMitropolităBartolomeuăValeriuăAnanina.ăDarăşiăaceast ăaădouaăedi ieădejaăaă
fostă rev zut ă şiă ad ugit ,ă dup ă cumă ne-aă spusă autorul.ă Caă şiă odinioar ă îns ,ă îşiă
aşteapt ăsprijinitorii,ădintreăceiăcareăvorăfiăcitit/studiatăsauăvorăfiăauzitănumaiăvorbeă
deă pre uireă deosebit ă despreă primeleă dou ă edi ii,ă c ciă autorulă vaă fiă pusă înă nouaă
edi ieămulteădinăcâteăi-auăr masănespuseăşiăăîntr-un stil care te face s - iăpar ăr uă
cândăaiăîntorsăultimaăfil ăaăc r ii;ă.....ăs ămaiăcontinue!
Ei,ăbine,ădac ătextulăbiblicăîşiăareăautoritateaălui,ăMironăScorobete,ăînăurmaă
cercet rilor,ă reflec iilor,ă investiga iiloră pluridisciplinare,ă prină demonstra iaă
realizat ,ădeăoăerudi ieăpilduitoare,ăconsolideaz ăadev rulădinăaceast ăprim ăcarteăaă
luiăMoiseăşiăconvingeăpeăcelămaiăexigentăcritic.ăLaăînceput,ă iăseăpareăoăintui ieăşiăoă
ipotez ,ă dară în elegiă treptată c ă acesteaă succedă unuiă travaliuă îndelungată deă
investiga iiăşiăreflec ii, dup ăcareăautorulăteăconduce,ădinăaproapeăînăaproape,ăs ănuă
r mân ăcevaăneluatăînăseam ,ăspreăadev rulăistoricăg sitădeădomniaăsaăşiăcuăcareănuă
po iă decâtă s ă fiiă deă acord:ă c ă HAVILA,ă înă anagram ă (procedeuă curentă înă texteleă
vechiă şiă str vechi),ă seă citeşteă VALAHIA,ă c ă hidronimulă FISON este numele
str vechiă ală Dun rii,ă careă „înconjoar ”ă acestă Edenă înă careă „Domnulă Dumnezeu”ă
s diseă„Rai”ă – oă gr din ăînfloritoareăşiă cuă toateă celeănecesareă şiă pl cuteă –, fluviu
pre uităpân ălaăadora ieădeăto iăcâ iăl-auăv zutăoriăauăauzităvorbeădeăpre uireădespreă
el,ă pre uită maiă alesă deă oameniiă loculuiă careă cândvaă s-auă numită oriă auă fostă numi iă
chiar fisoni i,ădup ănumeleăstr vechiăalăfluviului,ămaiăapoiădanubieni,ădup ănoulăs uă
nume,ăc ăfluviulăîşiăducea,ămaiestuos,ăbogateleăapeăla valeăspreăaăleăv rsaăînămareă
prină maiă multeă bra eă sauă guri,ă unaă dintreă eleă numit ă „Guraă Sacr ”.ă rii,ă odat ă
localizat ăgeografic,ădarăşiădup ănumeleăpeăcareăl-aăpurtatăînăEvulămediu,ăînăbun ă
parteăşiăînăepocaămodern ă– VALAHIA –,ănuăpo iădecâtăs -iăataşezi singur numele
atâtă deă cunoscut:ă DACIA, pe care l-aă purtatăînă Antichitate,ăulterioră şiă înă memoriaă
colectiv ăaăp mântenilor,ăcaăşiăînăconştiin aăeuropean .ăŞi,ăînc ,ăoă ar ăcare,ăefectiv,ă
aăimpresionatălumeaăprinăfrumuse ea,ăarmoniaăşiăbog iaăei,ăcaăşiăprinăîn elepciuneaă
33
oamenilorăp mântuluiă– oăDACIEăEDENIC ,ăfaptăpentruăcareăaăfostăşiăînc ăesteăoă
int ă predilect ă aă bolnaviloră deă Avereă şiă Putere.ă Iară numeleă VALAHIAă nuă veneaă
„doar”ă dină vremeaă înă careă Moiseă îşiă scriaă primaă saă Carteă – laă cump naă dintreă
veacurile XIV-XIIIăî.ăHs.ă– ciădinătimpuriămultămaiăadânciăaleăistoriei.ăCâtăpriveşteă
araă– HAVILA / VALAHIA –,ă„Raiul”ăs ditădeă„DomnulăDumnezeu”ăînăEden,ăeraă
bogat ă înă toateă şiă armoniosă „construit ”,ă dară peă str iniă i-aă impresionată bog iaă înă
aur pe care o avea;ă„aurăbun”,ăcareăi-aătentatăşiăi-aăatrasăpeăveciniăşiăpeă...ăharpagoni,ă
aură careă îiă uimeşteă şiă aziă peă specialiştiiă deă bun ă credin ă dară îiă atrageă şiă peă
harpagoniiămoderni.ăCit măaici,ăcaăoăînt rire,ăceleăafirmateădeăspecialistulăgermană
înăaur,ădoamnaăBarbara Deppert Lippitz, care,ărecent,ăaăexpertizatăbr rile de aur
recuperateă deă laă ho iiă deă aură şiă deă ri:ă „Dac ă intr mă înă cameraă tezauruluiă deă laă
MuzeulăNa ionalădeăIstorieădinăBucureşti,ăputemăs ăcitimăceăaăînsemnatăaurulăde-a
lungul istoriei noastre milenare.ă Dup ă p rereaă mea,ă sunte iă singuraă ar ă dină
Europaă careă areă istoriaă scris ă înă propriulă eiă aur.ă Şiă astaă esteă ună lucruă rară şiă
excep ional,ădeăcareăpute iăs ăfi iămândri.ăProbabilăc ănumaiăînăAmericaădeăSud,ălaă
Bogota,ă înă celebrulă muzeuă ală aurului,ă putem vedea expus aurul indienilor, dar
aceastaă reprezint ă doară oă parteă aă istorieiă loră şiă nuă oă întreag ă istorieă gravat ă înă
aur,ăaşaăcumăave iăvoi.ăNiciălaăLuvru,ăniciălaăBritishăMuseumăşiăniciăînămuzeeleădină
Stateleă Uniteă nuă g simă ceă exist ă înă muzeulă dumneavoastr ă deă istorie.ă Sigur,ă auă
multeă exponateă deă aură şiă acesteă muzee,ă dară eleă apar ină altoră culturiă decâtă aleă
rilorărespective.ăEsteăregretabilăc ăvoi,ăromânii,ănuăa iăprofitatădeăaceast ăistorieă
scris ăînăaur,ăaşaăcumăa iăfiămeritat.ăŞiăcândăspună«a iăfi meritat»,ăm ăgândescălaă
ceeaăceăistoriaăvoastr ăaăînsemnatăpentruăEuropa,ălaăfor aăpeăcareăaurulăvostruăaă
avut-oăînăconstruireaăuneiăciviliza iiădemneădeămarileăciviliza iiăaleălumii.”ă(cf.ădr.ă
V.ăAndreescuăînă„Daciaămagazin”ănr.ă62/ianuarieă2010,ăp.ă27).
Pentruă noi,ă urmaşiă direc iă aiă acesteiă na iuniă matc ,ă iară prină înaintaşii/ă
str moşiiă acestoraă urmaşiă aiă poporuluiă primordială ală Europei,ă descoperireaă
domnului Miron Scorbete – oă intui ie/ipotez ,ă devenit ă certitudineă prină
demonstra ieărigurosăştiin ific ă– areăaproapeăvaloareaăuneiărevela ii.ăŞiăsigurăneăvaă
fiădeămareăajutorăpentruăaăneăap raăcauzaă– adev rulăistoric!ă– atâtăînăfa aăcelorăcareă
auădorităşiăauădepusăefortăpentruăaăfaceăs ăpiar ăamintireaăDacieiăşiăaădacilorăsau/şiă
pentruă aă „teleporta”ă vatraă real ,ă ancestral ,ă aă Dacieiă undevaă înă Nordulă
continentului,ăcâtăşiăînăfa aăcelorăcareăprinăraptăşiăjafăauăîmpu inat,ăînătimpăistoric,ă
aceast ăvatr ăreal ăaăvechiiăDaciiă(veziăhartaăVasilescu),ăînăsfârşităîmpotrivaăceloră
care,ă aziă înc ,ă depună ună mare,ă vicleană şiă perseverentă efortă pentruă aă „integra”ă şiă
„globaliza”ănuănumaiăceăaămaiăr masădinăDaciaăşiădinădaciiădeăodinioar ăci,ăefectiv,ă
toateăna iunileălumii;ăpericolulăesteăplanetarăşiămajor!
C ciădomnulăMironăScorobete,ăautorulăc r ii,ăpornindădeălaătextulăbiblic, nu
seă opreşteă doară laă identificareaă şiă localizareaă Daciei,ă ci,ă într-un stil propriu,
inconfundabil,ă careă faceă şiă lecturaă şiă studiulă foarteă agreabile,ă întregeşteă
demonstra iaăcuăargumenteătemeiniceăatâtăde adâncime,ăcâtăşiădeăcontinuitateăde-a
lungul veacurilor.

34
 2. Ge ii-dacii-tracii-illiriiăcaăunic ăna iune

Trimi ândăpeăcititor,ăpentruădetalii,ălaălucrareaănoastr :ă Formareaăna iuniiă

române (v.ă nr.ă 61),ă aiciă neă str duimă s ă sintetiz mă câtă maiă succintă argumenteleă
ştiin ificeă careă conducă laă acceptareaă caă na iuneă aă poporuluiă deplină formată ală
illiro-traco-geto-dacilor.ăUtiliz măaceast ăexpresieă– illiro-traco-geto-daci,ăna iuneă
illiro-traco-geto-dac – dup ă denumirileă careă s-au impus, au devenit celebre pe
trepteleă istorieiă anticeă înă cadrulă etnosuluiă careă aă populat,ă covârşitor,ă Spa iulă
carpato-danubiano-balcanică(veziăşiămaiădeparte).
Înă istorigrafiaă deă specialitateă aă sec.ă ală XIX-lea,ă atunciă cândă problemaă
na iuniiă aă fostă abordat ă laă modulă teoretic,ă aă existată şiă aă persistată confuziaă întreă
constituirea na iuniloră cuă sensulă deă genez şiă constituireaă loră politic , deci
constituireaă înă Stateă na ionaleă şiă suverane, fie prin revenirea la suveranitatea
na ional ,ă caă înă Fran a,ă dup ă c dereaă aceleiă monstruozit iă politiceă sintetizat ă înă
formula:ă„L’Etatăc’estămoi”,ăfieăconstituireaădeăStateăunitareăînăgrani eleăfireştiăaleă
na iunilor,ă fie,ă înă sfârşit,ă prină încurajareaă aspira iiloră deă autodeterminareă aleă
na iunilorăoprimateăînăcadrulăimperiiloră„istorice”.
Înă ceeaă ceă priveşteă formareaă şiă existen aă caă atareă aă na iunii noastre,
istoriografic,ă începândă cuă Nicolaeă B lcescuă şiă cuă juristulă Simionă B rnu iu,ă
încheiereaăăacestuiăprocesăistoricăaăfostăplasat ăînăAntichitateă– punct de vedere pe
care-lăg simăşiăînăprimaăsintez ăuniversitar ăşiăacademic ădatorat ăistoriculuiăA.D.
Xenopolă(20a/I,ă36),ălucrareăcareăşiăaziăseăstudiaz ăcuămareăinteres.
Peătemeiulăacumul rilorăistoriograficeădeăpân ălaăel,ăcaăşiăalăinvestiga iiloră
arheologice,ă peă temeiulă propriiloră investiga iiă arheologiceă şiă ală reflec iiloră saleă
ştiin ifice,ăunăarheologăşiăunăistoricăprofundăcaăVasileăPârvan,ăscriindu-şiălucrareaă
deăreferin ăînădomeniu,ăGetica,ăfinisat ăînă1924ăşiăpublicat ăînă1926,ănuăaveaăniciă
ună dubiuăînă aănumiă na iune poporulă deplinăformată dintreă Carpa iiă Nordici,ă Mareaă
Neagr ă şiă Mun iiă Balcaniă (20/369),ă dup ă cumă cunoscutulă simbolă vexilologică ală
acestuiaă îlă numeaă drapelă na ional (20/293),ă iară Mareluiă Preotă ală ge iloră îiă spuneaă
„MareleăPreotăalăna iunii”ă(20/94).ăŞiăel,ăcaăşiăînaintaşiiăs i,ăacceptaăcaăpeăoăaxiom ă
na iuneaăge ilor.
Vorbind despre Statul dac al lui Decebal, cucerit la 106 de Imperiu, Vasile
Pârvan,ă înă ultimaă saă lucrare,ă publicat ă postumă – Dacia.ă Civiliza iiă str vechiă dină
regiunile carpato-danubiene –,ă scriaă c ă acestaă „eraă ună mareă regată cuă baz ă etnic ă
perfectăomogen ,ăcuătradi iiăistoriceăseculare,ăcuăstructur ăeconomic ăşiăsocial ăbineă
definit ,ă cuă oă cultur ă înaintat ...”.ă Înă acestă Stat,ă na iuneaă illiro-traco-geto-dac ,
existent ăpeăîntregulăarealăunificatădeăBurebista,ă„na iuneaăconştient ădeăeaăîns şi”,ă
reuşiseăs -şiărefac ,ăîn zona geto-dacilor,ăunăStatăputernic,ădup ăcrizaăîndelungat ă
produs ăînăurmaăasasin riiăluiăBurebista.ăÎnă106,ăStatulăi-a fost distrus de Imperiul
roman,ă dară na iuneaă geto-dac ,ă ceaă careă îlă reconstituiseă dup ă amintitaă criz ,ă „ca
na iuneă politic ”,ă hot rât s -şiă refac ă Statulă „n-aă acceptată niciodat ă st pânireaă

35
roman ; cei care n-auă c zută înă celeă dou ă mariă r zboaieă s-auă retrasă înă Daciaă
septentrional ,ăcareăn-aăfostăniciodat ăatins ădeăst pânireaăroman ,ăşiădeăacolo,ăcaă
daci liberi, au invadat necontenit provincia...,ă pân ă ceă laă urm ă romanii,ă subă
Aurelian, s-auă retrasă dină nouă peă malulă dreptă ală Dun rii...”ă (78/147-148, s.n.).
Îngrijitorulă şiă editorulă opereiă luiă V.ă Pârvan,ă Raduă Vulpe,ă discipolă ală acestuia,ă
„reciclat”ăîns ăînă„nouaă viziuneă stalinist ”ă asupraă na iunii,ă ineăs -şiă corecteze,ă înă
note,ă maestrul,ă dară acestaă r mâneă cuă convingereaă şiă dreptateaă luiă înă ceă priveşteă
na iunea geto-dac ,ăStatulăeiăna ional şiăsimbolulăeiăvexilologicăna ional.
C ciă na iuneă înseamn ă poporă deplină format,ă cuă conştiin ă deă sine –
conştiin ăna ional , zicem azi – şiăcuăvoin ăpolitic ,ăaăc reiăexpresieăsuprem ăesteă
Statulă na ional.ă Acesteă dou ă tr s turi,ă absolută definitorii,ă s-auă cl dit,ă înă timp,ă peă
alteă elementeă fundamentale,ă peă careă cercetareaă ştiin ific ă le-aă pusă înă eviden :ă un
teritoriu,ăunăp mântăşiăunămediuănatural,ăstatorniceăpentruărespectivulăpopor,ăcareă
l-auă „legat”ă prină fireleă invizibileă aleă comuniuniiă om-natur ă dară şiă prină munc ă şiă
fapteăpetrecuteăcontinuuăaci;ăconştientizareaăuneiăorigini comune,ăcuătotăceăleag ăpeă
om deăînaintaşiiălui;ăoălimb ăcomun ,ămoştenit ădeălaăînaintaşi,ădeprins ădeăfiecareă
nativădinăzileleăşiăaniiăcopil riei;ăoăcredin ăcomun moştenit ăşiăcareăaăstatornicită
înăplanulăsociet iiăritualuriăcomune,ădatiniăşiătradi ii careăauăconsolidatăna iunea;ă
manifest riă culturală spiritualeă specificeă – ună „specifică na ional”,ă cumă s-a spus –
careăaccentueaz ăindividualizareaăcomunit ii,ădeosebind-oădeăaltele;ăînăsfârşită(dară
şirulă ară puteaă continua!),ă ună „fel de a fi”,ă oă psihologieă proprie,ă amă ziceă azi,ă
concretizat ăînăcomportamentulăcotidianăşiătransmis ăereditar.
Cuvântulă popor are mai multe sensuri: un sens primitiv,ă deă „semin ie”,ă
comunitateă cuă ună gradă insuficient,ă incomplet,ă deă conştientizareă aă individualiz riiă
grupului,ă sensă propriuă societ iloră primitive; un sens generic,ă ca:ă mul imeă deă
oameni,ă„multăpopor”;ăun sens social – caă„maseăpopulare’,ăpoporă„deărând”,ă„nată
deărând”ă(caăînăNunta Zamfirei deăGeorgeăCoşbuc);ăpoateăvorăfiăşiăalteăsensuri.ăDară
poporul deplin format esteăacelaăăcare,ăpeătemeliaăar tat ,ăaăajuns,ăcumăamăspus,ălaă
conştiin aă deă sine şiă aă ajunsă s -şiă manifesteă voin aă politic ,ă aceastaă dină urm ă
mergândă deă laă „simpla”ă existen ă prină rezisten ,ă cuă p strareaă individualit ii,ă înă
pofidaă unoră agresiuniă multiple,ă pân ă laă constituireaă uneiă forma iuni politice
chemat ă s -iă eficientizezeă muncaă şiă organizarea,ă s -iă sporeasc ă rezultateleă şiă
valorile,ăprecumăşiăs -l apere de agresiuni externe: Statulăna ional.
Viziuneaă„stalinist ”ăajunseseăs ăalterezeăconceptulăştiin ificădeăna iuneănuă
numaiăînă rileă„lag ruluiăsocialist”ciăşiăpeăunăplanămaiălarg,ăfaptăpentruăcare,ăc treă
mijlocul secolului al XX-lea, s-aă sim ită nevoiaă uneiă noiă abord riă ştiin ificeă şiă
teoretice.ă Întreă timpă s-aă schimbată şiă opticaă asupraă Antichit iiă şiă maiă alesă asupraă
Evului mediu, care n-auă maiă fostă „v zute”ă înă primulă rândă înă „primitivitatea”ă şiă
„bigotismul”ă lor.ă Aceastaă aă determinată peă istoriciă s ă vorbeasc ă dină nouă şiă s ă
argumentezeăformareaăşiăexisten aăunorăna iuniăîncepândăcuăAntichitateaăă– întreăeleă
şiă „na iuneaă getic ”ă (Vasileă Pârvan);ă corectă şiă completă noiă spunem:ă na iuneaă
traco-geto-dacic (dup ă denumirileă celeă maiă cunoscute,ă cumă amă precizat);ă apoiă
despreăna iuniăformateălaăînceputulăevuluiămediu,ădup ăîncetareaămarilorămigra ii.ă

36
Înă carteaă noastr ,ă citat ă maiă susă (v.ă nr.ă 61),ă ne referim mai pe larg la aceste noi
abord ri.ă
Treptat,ă cuă timiditateă îns ă (efectiv,ă deă team ,ă c ciă zeloşiiă nuă îng duiauă
abatereaă deă laă ă „indica ii”,ă deă laă viziuneaă „oficial ”,ă iară riscurileă nuă erauă mici!),ă
delimit riă întreă viziuneaă „stalinist ”ăşiă ceaă ştiin ific ă începuser ă şiăînăistoriografiaă
noastr ,ă dară maiă multă indirect,ăprină „înv luire”,ăcumă amă spus.ă Planul strategic al
viziuniiă „staliniste”ă eraă s ă demonstrezeă „inevitabilitatea”ă dispari ieiă „obiective”ă aă
n iunilorăşiăaăStatelorăna ionaleăsau,ămaiă„dulce”,ămaiă„catifelat”,ămetamorfozareaă
loră înă formeă „superioare”ă aleă „societ iiă civile”,ă înă careă „drepturileă omului”ă s ă
surclasezeăşiăs ăestompezeăpân ălaăanulareădrepturileăna iunii.ăLaăaceast ăcump n ă
deă secoleă şiă deă milenii,ă cândă comunismul,ă compromisă prin marile tragedii
provocateă omenirii,ă aă fostăoarecumă „trasă peă dreapta”,ă pentruă „reciclare”ă iară „soraă
maiămare”,ămasoneria,ăi-aăluatălocul,ăacestăplanăstrategicădeăanihilareăaăna iunilorăşiă
aăStatelorăna ionaleăcaăentit iădistincteăesteăăşiămaiămultăpromovatăşiă„argumentat”ă
deă agen iiă direc iă şiă deă racola iiă celeiă maiă nociveă ideologiiă aă tuturoră timpurilor,ă
ideologiaă globaliz rii, cheltuindu-seă sumeă uriaşeă şiă utilizându-se,ă caă niciodat ,ă
„democra ii”ăimpuşiăpeăsceneleăpolitice.ă
Înă ce-iă priveşteă peă daci,ă înă pofidaă descopeririloră arheologiceă – multe
cantitativă şiă foarteă interesanteă calitativ,ă care-iă atestauă peă b ştinaşi!ă –,ă oă întreag ă
literatur ă deă specialitate,ă dină perioadaă interbelic ă şiă deă maiă înainte,ă asupraă
„dacismului”,ă fuseseă abandonat ,ă „uitat ”,ă repudiat ă deă cercurileă universitareă şiă
academiceă caă fiindă „fantasmagorii”,ă înă consecin ă ne-reeditat ,ă deciă r mas ă
necunoscut ă genera iiloră tinere,ă preg titeă astfelă pentruă alteă îndoctrin ri.ă Cerculă
„Deceneu”ă îşiă duceaă existen aă întreă dispre ulă „nemuritorilor”ă şiă vigilen aă „ochiloră
albaştri”.ă Totuşi,ă contribu iaă ceaă maiă important ă înă plană ştiin ifică aă fost,ă înă acestă
domeniu,ăpublicareaămasiv ăaărapoartelorădeăs p turi,ăaăstudiilorădeăspecialitate,ăaă
edi iilorădeăizvoareăşiăămaiăalesăaăunorăedi iiăexcelenteăcuădescoperirile arheologice
– materială excep ională pentruă viitoareă abord riă ştiin ifice.ă Înă acestă domeniuă s-a
muncitămultăşiăesteămareleămerităalăcelorăcareăauăf cut-o,ăchiarădac ăinterpret rileă
pl teauă tribută viziuniiă dominanteă şiă unoră schemeă „acreditate”.ă Numaiă c ă drama,ă
poate chiar tragedia unor fundamentale vestigii dacice – precum Centrul dacic din
Mun iiăŞurianu,ăcuăSarmisegetuzaăRegiaă– esteăc ăs p turileăs-auăf cutăneglijent,ăiară
abrogarea Legii patrimoniului chiar din primele zile ale regimului postdecembrist
(poateăînămodădeliberat!)ăaăexpusăvandalismelorărespectiveleăvestigii.
Înă lucrareaă noastr :ă Formareaă na iuniiă române,ă dup ă înf işareaă efortuluiă
deă delimitareă întreă „stalinism”ă şiă ştiin ă înă privin aă conceptuluiă deă na iune,ă
propunemăoăalt ădefini ie:ă
Na iuneaă esteă oă comunitateă uman ,ă ă etno-lingvistic ,ă constituit ă înă
cursulăunuiăîndelungatăprocesăistoric,ăpeăunăteritoriuăstabil,ăalăei,ăcaracterizat ă
înă primulărândă prinăconştiin ădeă sineă şiă prină voin ă politic ,ă precumă şiă prină
alteă tr s turiă de natur ă material ă şiă spiritual ă care-iă reflect ă unitateaă şiă
identitatea,ătr s turiăexprimateăînăformeăspecificeăpeătrepteleăistoriei.
Defini iaă aceastaă subîn elegeă temeliaă na iunii,ă „solul”ă peă careă aă crescută
„trunchiul”ă careă dină r d cinileă saleă adânciă aă pulsat seva care i-aă direc ionată şiă i-a
37
„rotunjit”ă coroana,ă „dispus ”ă aă primiă „altoiuri”ă dară r mânândă eaă îns şiă înă esen .
Defini iaăsubliniaz ăprocesualitateaăconstituiriiăna iunii.ăÎnălucrareăiăseăafirmaser ă
„componentele”,ămen ionateăşiămaiăsus,ădarăseăl saă„listaădeschis ”ăşiăpentruăalteleă
pe care le-arăidentificaăcercetareaăviitoare;ăseăatr geaăaten iaăasupraămanifest riloră
specificeăaleăunoră„componente”ăpeătrepteleăistoriei,ăspecificăcareăi-aăînşelatăpeăuniiă
şiă aă permisă „staliniştilor”ă s ă contesteă permanen aă na iuniiă dină momentulă apari ieiă
sale;ă defini iaă nuă leag ă existen aă na iuniiă deă aceeaă aă Statuluiă na ională ciă concepeă
existen aă eiă înainteă deă constituireaă Statuluiă na ională sauă chiară dac ,ă dină motiveă
obiective,ă nuă şiă l-a putut reconstitui, dar pe acestaă îlă consider ă obiectivulă politică
esen ialăalăexisten eiăsaleăpermanente.ăAutorulănuăelimin ăconcepteleădeă„conştiin ă
deăneam”ăşiă„conştiin ăna ional ”,ădarăleăconsideraăsubsumateăconştiin eiădeăsine,
„neamul”ănefiindăaltcevaădecâtăexpresiaăpopular ăa na iunii,ăexpresiaădeă„conştiin ă
na ional ”ă fiindă ună produsă ală şcoliiă moderne;ă acumă putemă utilizaă generalizată
aceast ă expresie,ă f r ă teamaă deă aă greşi,ă înl turândă astfelă ambiguitateaă
terminologiei.
Înă paginileă careă urmeaz ,ă valorificând,ă înă economiaă acesteiă lucr ri,ă
contribu iileădeăpân ăacum,ăneignorândăîns ăniciăopiniileăşiăargumenteleăneagreateă
deămediileăacademiceăşiăuniversitareăşiănecitateăînăbibliografiileălor,ăneăvomăstr duiă
s ă argument mă reincludereaă înă conceptulă deă na iuneă aă traco-geto-dacilor,
poporulăacestaădeplinăformatăînăspa iulăoriginarăalăantropogenzeiăeuropeneăşiă
izvoră sauă matc ală multoră proceseă deă genez ă aă na iuniloră peă oă mareă întindereă aă
continentuluiăşiămaiădeparte,ăefectivăpeăceleăpatruădirec iiăcardinale.

3. De ce nu numai traci ?

Înă capitolulă Iă amă înf işată demonstra iaă credibil ă aă luiă N.ă Miulescu,ă dup ă
careă oă parteă aă „castei”ă lupt toriloră arieni,ă reveni iă dină Indiaă înă Spa iulă dină care,ă
cândva,ăleăplecaser ăstr moşii,ăseăvorăfiăimpus,ăcaălupt tori,ădarăn-au distrus – şiănuă
puteau distruge! – oă civiliza ieă aă Spa iuluiă carpatic,ă peă careă oă atest ă dină plină
izvoareleă arheologice.ă Oă „migra ie”ă aă fost,ă dară n-aă fostă oă popula ieă str in de
oameniiăp mântuluiă– şiăaceastaăaăpermisăoăcontinuitateădeălocuireăînăacestăSpa iu,ă
înăcareănoiiăveni i s-auăreintegratăînămodăfiresc.
Continuându-seă dezvoltarea,ă inclusivă înă plană demografic,ă înă Spa iulă
carpato-danubiano-balcanic,ăauăcontinuat,ăpoateăcuămaiămareăintensitate,ă„roirile”,ă
deplas rileăpeătradi ionaleădirec iiăcardinale,ăpeăcareăoameniiăp mântuluiăşi-au dus
cuă eiă „casa”,ă adic ă tradi iile,ă obiceiurile,ă spiritualitatea,ă ocupa iile,ă înă ultim ă
instan ăidentitatea lorăcare,ăcevaămaiătârziu,ăleăvaăfiăconsemnat ăînăizvoare.
Laă demonstra iaă luiă N.ă Miulescuă (revenireaă unoră arieniă laă locurileă deă
origine, n.n.)ămaiăad ug măurm toarele:
1.ă Înhumareaă c peteniiloră decedateă înă tumuliă mari,ă dominândă loculă
(”Kurgane”,ădeăundeă„popula iaăKurgan”,ăcumăleăspuneăMarijaăGimbutas),ănuăeraă
un obicei strict oriental.
2.ăNişteăc l re iăs lbaticiă(cumăauăfostăşiăasiaticii dinăveacurileămaiătârzii,ă
IV-XIII),ăinvadândăSpa iulăcarpaticăşiăîmprejurimile,ănuăputeauăcreaăşiădezvoltaăatâtă
38
deărepedeăoăciviliza ieăatâtădeăbogat ,ăcumăaăfostăceaăneolitic ădinăacestăSpa iuăsauă
cum a fost cea din epoca Bronzului sau a Fierului.
3.ăFa ădeădensitateaăautohtonilorăsedentari,ăs lbaticiiăasiatici,ăstr ini,ăerau,ă
oricum,ămultămaiăpu inănumeroşi.ăS ăproced mălaăoăcompara ie.
Cumă rezult ă dină izvoare,ă invadatoriiă dină sec.ă IV-XIIIă nuă erauă atâtă deă
numeroşi,ăcomparativăcuăautohtonii.ăEvident,ăerauăr zboiniciăşiădistructivi,ămaiăalesă
laă început,ă laă primeleă contacte,ă uniiă chiară şiă maiă târziu,ă cândă reluauă pr d ciunileă
dup ăstabilireaă„ringului”ăîntr-un centru anume – şiăerauăstr ini;ădarăpân ălaăurm ă
au ajuns la un modus-vivendi cuăb ştinaşii,ăcare leăasigurau,ăefectiv,ăhranaăzilnic .ă
Astfel,ă aceştiă migratoriă n-auă procedat,ă deă regul ,ă laă dislocareaă autohtoniloră şiă cuă
atâtă maiă pu ină laă nimicireaă lor,ă înă afaraă unoră situa iiă excep ionale.ă Migratoriiă dină
sec. IV-XIII,ă precumă seă ştie,ă împinşiă deă al iiă din spate, nu s-auă stabilită înă Spa iulă
carpatic.ăDup ăceăauăfostăînvinşiădeăal ii,ăauătrebuităs ăp r seasc ălocul,ăenclaveleă
r maseăfiind,ădeăregul ,ăasimilateăînămasaăb tinaşilor.ăÎnălocurileăînăcareăuniiădintreă
ei s-auă stabilit,ă dină convie uireaă cuă autohtonii s-auă declanşată importanteă proceseă
etno-na ionale,ă evidentă şiă lingvistice,ă înă careă totă b ştinaşiiă sedentari,ă superioriă înă
privin aă civiliza iei,ă auă învins.ă Dintreă aceştiă migratori,ă ceiă careă nuă s-au putut
„în elege”ăcuăautohtonii,ăcontinuândăjafurileăşiăpr d ciunile,ăcândăn-auăavutăneşansaă
s ă fieă nimici iă deă alteă for e,ă auă disp rută pură şiă simpluă dină istorie,ă asimilându-se.
Este,ă deă pild ,ă cazulă huniloră şiă avarilor.ă Deă asemenea,ă relativ/comparativă pu ini,ă
cum erau respectivii migratori, s-auămaiă„decimat”ăînălupteleădintreăeiăsauăînălupteleă
cuăImperiul,ăpreg tindăeiăînşişiăterenulăpentruăasimilareaăînămasaăb ştinaşilor.ăCazulă
bulgarilorăşiăalăungurilorăesteăedificatorăînăacestăsens:ădinăUngaria,ătipulămongoloidă
aădisp rutăchiarăînăfazaăform riiăna iuniiămaghiare,ăiarăna iuneaăbulgar ,ăchiarădac ă
deălimb ăslav ,ăeste,ăcovârşitor,ădeăsorginteăautohton ,ătracic ,ătraco-geto-moesic ;ă
eiăînşişi,ăbulgarii,ăseărevendic ădeălaătraci,ădarăn-auădusăaceast ărevendicareăpân ălaă
ultimeleăconsecin e.ă
Or,ă dac ă migra iileă din acest mileniu (sec. IV-XIII), venind tot dinspre
R s rit,ă migra iiă înă careă num rulă c l re iloră s lbaticiă eraă – logic,ă dară şiă dup ă
izvoare! – superior,ăînăcompara ieăcuăepocaăNeolitic ăsauăcuăaceeaăaăBronzuluiăşiă
Fierului –, n-au schimbat fundamental datele etnolingvistice ale locului de trecere
sauăsta ionare,ăatunciăcumăputeauăs ăfac ăacestălucruăcelebriiă„indoeuropeni”,ăcareă
reveneau,ădeăfapt,ălaăbaştinaădeăodinioar ?!
Prin urmare, n-aăpututăfiăvorbaădeăoăindividualizareăaăstr moşilorănoştriădină
Spa iul carpato-danubiano-balcanic,ă treptat,ă înă masaă unoră migratoriă str iniă
„indoeuropeni”,ă şiă caă ună grupă distinctă al lor,ă f r ă vreoă leg tur ă cuă b ştinaşiiă deă
pân ă atunci,ă dealtfelă „distruşi”,ă dup ă teorie,ă deă str iniiă veni iă dină Asia,ă ciă aceştiă
str moşiă aiă noştri au fost continuu oameni ai locului,ă lovi iă deă multeă ori,ă poateă
uneoriă chiară copleşi i,ă vremelnic,ă deă câteă oă agresiuneă puternic ,ă dară niciodat ă
disloca i,ăalunga iădinăbaştinaălor.ăDimpotriv ,ădezvoltându-seăşiăcrescândănumeric,ă
auă „roit”ă înă l untrulă acestuiă spa iu,ă auă practicată transhuman aă pastoral ,ă dară auă
pornităşiăspreălocuriămaiădep rtate,ăcumăamăspus.
Pân ă laă ună anumită momentă istorică (uniiă fixeaz ă „momentul”ă laă începutulă
Epociiăfierului,ăal iiăc treămijloculăacesteia),ăaceştiăstr moşiăîndep rta iăaiănoştriăauă
39
jucatărolulădeă„rezervorăetnic”,ăcontinuândăaă„roi”,ăcaăşiăpân ăatunci,ăspreăceleăpatruă
puncteăcardinale,ădup ăcareăauăconstituităunăveritabilăbarajăînăcaleaămultorămigra iiă
veniteădinăR s rit.
Într-oă lucrareă recentă ap rut ă şiă înă traducereă româneasc ,ă reprezentativ ă
pentruă întreagaă saă oper ă (v.ă 59),ă Marijaă Gimbutasă esteă specialistulă care,ă
abandonândă par ială denumireaă deă „indoeuropeni”,ă admiteă acesteă migra iiă dină
R s rit,ăaleăuneiăpopula iiărebotezat ădeădomniaăsaă„Kurgani”,ăînăNeolitic,ăînăvaluri
succesiveă (anii:ă 4000ă î.Hs.,ă 3400,ă 3000ă iară ultimulă vală laă sfârşitulă Epociiă
Bronzului).ă Deşiă vorbeşteă înă termeniă categoriciă despreă consecin eleă acestoră
migra ii,ă careă ară fiă „dezintegrat”ă civiliza iaă „Vechiiă Europe”ă (chiară dup ă primeleă
dou ă valuri!),ă înă fa aă eviden eloră arheologiceă îns ,ă autoareaă esteă silit ă s ă admit ă
(59/73-78),ă deă pild ,ă „coexisten aă p storiloră Kurganiă şiă aă agricultoriloră Cucuteni”ă
(b ştinaşii!,ă n.n.),ă coexisten ă dară şiă contopire,ă „întrep trundere”,ă „amalgamare”ă
(comunit iămixte!),ăpeăcareăleăconstat ăînăcontinuare,ăatâtăînăBazinulăCarpaticăcâtăşiă
laă sudă deă Dun reă (59/103).ă Deci,ă „dezintegra ii”ă autohtoniă seă „înc p ânau”ă s ă
existeă!ăDeăfapt,ăeraăvorba,ăcaăînăatâteaăcazuriăbineăcunoscuteăulterior,ădeăasimilareaă
acestoră„migratori”ăînămasaămareăaăb ştinaşilorăsedentari.ăDar,ăcumăamăv zutămaiă
sus,ădup ăN.ăMiulescu,ăaceiăzişiă„indoeuropeni”ăsauă„popula iiăKurgan”ănuăerauănişteă
migratoriăoarecareăciăerauăchiarăstr -str nepo iiăacelorăautohtoniăaiăSpa iuluiăcarpatică
careăodinioar ăajunseser ăpân ăînăIndia.ăUniiădintreăei,ăacum,ăreveneauă„acas ”.
Prinăurmare,ăf r ăaăcontestaăastfelădeămigra ii,ăcareăauăafectatămaiămultăsauă
maiă pu ină existen aă autohtoniloră sedentariă înă Spa iulă carpato-danubiano-balcanic,
din punct de vedere etno-lingvisticăşiăal civiliza ieiănuăseăpoateăvorbiădeăschimb riă
esen iale.ăSeă„opun”ăizvoareleăarheologice;ămaiătârziuă– laă„vremeaălor”ă– şiăăceleă
scrise ! Fenomenul s-aărepetatăînăEpocaăFierului,ăcaăşiămaiătârziu.ă
Primaă problem ă careă seă puneă înă leg tur ă cuă aceştiă str moşiă îndep rta iă aiă
noştriăesteăaceeaăaănumelui.ă
Înăizvoareăg sim,ăcaăfiindăcelămaiăvechi,ănumeleădeăPelasgi, despre care am
vorbităînăcapitolulă1ă– şiăaăcontinuatăs ăliăseăspun ăastfelăşiămaiătârziuă(dovad ăc ă
n-auă disp rut!),ă dup ă ceă „roiurile”ă porniteă dină spa iul-matc ă dejaă îşiă întemeiaser ă
regateă înă alteă p r i.ă Herodot,ă deă pild ,ă re inuseă deă laă preo iiă luiă Hephaistosă dină
Memfis (Istorii, cartea II, cap. II – v. 110/I, p. 133-134),ă c ă dup ă cercet rileă
faraonului egiptean Psammetihos (664-610ă î.ă Hs.),ă frigieniiă „s-auă n scută înainteaă
lor”,ăaăegiptenilor;ădeci,ăcaăpopor,ăsuntămaiăvechiăcaăeiă(pentruăgreci,ăegipteniiăarăfiă
fostă celă maiă vechiă popor).ă Iară frigienii,ă veni iă înă Asiaă Mic ă dină parteaă sudic ă aă
Spa iuluiăcarpato-danubiano-balcanic,ăînc ăerauăcunoscu i şiăcuănumeleădeăpelasgi.
Deă asemenea,ă caă oameniă dină „ araă Criv ului”ă (Boreasă ţă Criv ul),ă
b ştinaşiiădeălaănordulăDun riiăşiăalăM riiăNegreăauăfostănumi iă– cevaămaiătârziuă–
şiăhiperboreeniă(oameniiădinăHiperboreea).
Coborândă dină legend ă şiă dină aproxima iiă şiă referindu-se la cei mai
apropia iădeăei,ăveciniiălorădinănord,ăautoriiăgreciăle-au spus Traci.ăDup ăunii,ăgreciiă
înşişiă seă tr geauă dină etnosulă careă populaă dină str vechime Spa iulă
carpato-danubiano-balcanic;ă acheiiă şiă dorieniiă ară fiă plecată dină acest spa iu,ă
r mânândăcuăamintiriăşiănostalgiiăfiliale,ădeşiăşi-au constituit na iunea lorăînăsudulă
40
PeninsuleiăBalcanice;ăînăacestăSpa iu,ănavigândăpeăIstruă(Dun rea)ăînăamonte,ăvoră
reveniăArgonau iiăînăc utareaă„LâniiădeăAur”.
Cândă urmaşiiă auă cunoscută îns ,ă directă sauă indirect,ă spa iulă deă laă nordă deăă
Balcani,ă greciiă auă aflată c ă „tracii”ă dină aceast ă zon ă seă numescă altfel:ă uniiă – ge i,
al iiă– moesi (mysi),ăal iiăbessi,ăal iiătribali.ăTrecândăapoiăIstrul,ăauăaflatăşiădespreă
daci,ădespreă„stepaăgetic ”,ădespreătyrage i, despre carpi, despre costoboci etc, etc.
– dină totalulă deă pesteă 100ă deă comunit iă deă obştiă s teştiă ceă locuiauă peă ună spa iuă
foarteăîntins,ăuneleăgrupateăînăforma iuniăpoliticeămaiămari,ăcuănumeădiferiteădarădeă
acelaşiă neam.ă Uneleă izvoareă greceşti,ă deşiă leă spună numeleă propriu,ă înă virtuteaă
obişnuin eiăîiăconsider ătotătraci,ădeăvremeăceăerauădeăacelaşiăneamă(deăpild :ă„ge iiă
suntătraci”!ăetc.).ăăS ănuăneăînşeleădenumirileădiferiteăpeăcareăşiăleăd deauăautohtoniiă
acestuiă spa iu.ă Ună izvoră (sec.ă IV-V), vorbindă despreă ge iă şiă masage i,ă arat ă c ă eiă
„obişnuiescă s -şiă pun ă altănume,ă baă chiară uniiă intreă eiă îşiăschimb ă tr s turileă fe iiă
printr-oă anumit ă dib cie,ă caă s ă par ă c ă s-aă n scută dină p mântă ună neamă nouă şiă
îngrozitor”.ă Iară aceştiă ge iăşiă massage i,ădeparte deăaăfiă fostă extermina iă dup ă 106ă
sauă „romaniza i”,ă r mânândă la locul lor,ă „trecă Istruă şiă ceră plat ă pentruă paceaă peă
care ne-oăîng duie”ă(112/II,ă183,ăs.n.).
Regatulămacedoneanăaăfostăoăcrea ieăaătracilor,ăcumăfuseseăşiăregatulătraciloră
odriziăcareăînc ăvaăsupravie uiămultătimpăcaăStatăclientelarăalăRomei.
Romanii,ătrecândăMun iiăBalcani,ăauăsupusărelativărepedeăregateleătracilorăşiă
ale semenilor lor cu alte denumiri; i-au cunoscut pe ge i, apoi i-au cunoscut pe daci.
Treptatăîns ,ăînăizvoareleăistorice, greceştiăşiăromane,ăcelebritateaătracilorăaă
fostă „uzurpat ”ă deă ge iă şiă apoiă deă daciă – eiă înşişiă deă ună neamă cuă tracii,ă cumă s-a
în eles.ăAăfostăoărealitateăistoric ăpeăcareănuăavemădreptulăs-oăignor măşiăs ănuămaiă
folosim pentruăto i denumirea de traci. Desigur,ăarăfiă„frumos”,ăpolitic,ăarăfiăchiară
„util”ăs ăneănumimăstr moşii,ăpurăşiăsimplu,ăTraci – şiăatât!ăDarăesteăneştiin ificăs ă
nuă inemăcontădeărealitateaăistoric ăamintit .ăÎnăistoriaăstr moşilorănoştri,ădinăceleă
pesteă100ădeăcomunit iăaleăSpa iuluiă„VechiiăEurope”, s-auăremarcatămaiăales,ăînă
timp,ăaceştia:ăillirii,ătracii,ăge iiă(ge i/tyrage i/massage i)ăşiădacii;ăsci iiăerauătotăge iă
– greşităsepara iădeăc treăistoriciăpân ăacum.
Înăizvoareleăanticeăavemăşiăoădelimitare a Traciei, deci a zonei populate de
ceiăceăîşiăziceauăsauă/şiăliăseăziceaă traci,ăchiarădac ăsubăsemnulăuneiăprobabilit i.ă
Ammianusă Marcellinus,ă deă pild ,ă spuneă c ă „descriereaă Tracieiă ară fiă uşoar ă dac ă
scrierile celor vechi s-ară potriviă întreă eleă ...”.ă Luându-şiă aceast ă rezerv ,ă autorul
confirm :ă „ inuturileă acesteaă (aleă Traciei,ă n.n.)ă seă întindeauă odinioar ă pân ă înă
dep rt riă nesfârşite,ă subă înf şişareaă unoră câmpiiă domoaleă şiă mun iă înal i,ă spuneă
slovaă nemuritoareă şiă plin ă deă în elepciuneă aă luiă Homeră ...”.ă În elegemă c ă erauă
„aproxim rile”ălaănivelulăcunoştin elorăluiăHomer.ăDarăMarcellinus,ănemul umitădeă
asemeneaăaproxim ri,ăcompleteaz :ă„Acesteaăsauăsuntăoălegend ,ăsauăînainteăvremeă
toateă întinderileă f r ă sfârşită locuiteă deă neamurileă s lbaticeă erauă cunoscuteă subă
numele de Tracia ... Dar - şiă ineăs ăfac ăpreciz riă-,ă„dup ăcumăniăseăarat ăast zi,ă
locurileăacestea,ărânduiteăsubăformaăunuiăcornădeălun ,ăauăînf işareaăunuiăfrumosă
amfiteatru.ă Peă în l imileă luiă deă laă Apus,ă înghesuiteă întreă mun iă pr p stioşi,ă seă
deschide defileul succilor (daci, n.n.), care desparte Tracia de Dacia. Partea din
41
stânga,ăaflat ăsubăstrajaăstelelorădeălaămiaz noapte,ăesteăcuprins ăîntreăîn l imileă
munteluiăHaemusăşiăIstru,ăundeăacestaătreceăprinăp mântăroman şiăareălâng ăelăună
num rămareădeăoraşe,ădeăcastreăşiăînt rituri.ăPeălaturaădreapt ădinspreămiaz ziăseă
întindă în l imileă mun iloră Rhodope,ă care,ă înă parteaă undeă r sareă luceaf rulă deă
diminea ,ă ajungeă pân ă laă Mare (cf.112/II,ă 121,ă s.ă n.).ă Pentruă oă maiă complet ă
delimitareăaăTraciei,ăşiămaiăpeăscurt,ărevineăînăspijinăPtolemeu,ăîntr-alăs uăÎndreptară
geografic,ă înă careă spune:ă „Traciaă seă m rgineşteă laă miaz noapteă cuă Moesiaă
Inferioar ,ă potrivită linieiă peă careă amă ar tat-oă (adic :ă „parteaă Tracieiă deă pesteă
munteleăHaemus,ădeălaăŢrâul>ăCiabrusăpân ălaăPont,ăcareăareădiviziunile: 550 – 440
40’,ă n.ă n.),ă iară laă Apusă cuă Moesiaă Superioar ă şiă cuă parteaă Macedoniei,ă deă laă
munteleă pomenit,ă Orbelos,ă pân ă laă punctulă undeă seă termin ,ă aă c reiă pozi ieă areă
gradele: 490 – 41015’”ă(112/I,ă557,ăs.ăn.).
Iat ,ă prină urmare,ă aproximativă sauă maiă strictă delimitat ,ă zonaă înă careă seă
aflauăceiăănumi iătraci – deci, Tracia. Dincolo de ei erau autohtoniădeăacelaşiăneam
dar care se numeau altfel,ă dup ă cumă amă maiă ar tată (veziă şiă alteă preciz riă înă
Crestoma ie).
Aşaăcumă vomă maiăaveaăprilejulăs ărelu m,ăo observa ieăavemădeăf cutăînă
leg tur ăcuăacceptareaăunuiăsingurăetnonimă– acela de traci.
Istoriculă română Iosifă Constantină Dr gan,ă cuă mult ă ştiin ,ă cuă pasiuneaă
cercet toruluiăşi,ădeopotriv ,ăcuămareăiubireăpentruăneamulăs u,ăaăpublicatăînă1976ăoă
carte de excep ie:ăNoi,ăTracii.ăIstoriaămilenar ăaăneamuluiăromânesc,ăcontinuat ăînă
1986 cu Mileniul imperial al Daciei,ă iară înă anulă 2000ă cuă Imperiul romano-trac,
ultimulă volumă ală uneiă trilogiiă careă contureaz ă oă concep ieă interesant .ă Laă primulă
volum a beneficiat deă recomandarea,ă prină Prefa ,ă aă unuiă mareă tracolog,ă istoriculă
Dumitru Berciu iar cartea: Mileniul imperial al Daciei aă fostă prefa at ă deă
academicianăŞtefanăPascu.
Bazatăpeăoăimpresionant ăbibliografie,ăistoriculăIosifăConstantinăDr ganăaă
operat cu certitudini dar n-aăeliminatăipotezele,ăbaăăchiarăaăaşezat,ăîntreăcertitudiniăşiă
ipoteze,ăra ionamenteăpropriiădeosebitădeăinteresante,ăcuăsobrietateăştiin ific ădarăşiă
într-unăstilăaccesibil,ăchiarăcuăuneleălibert iădeăexpresie,ădeăbunăgustălaălectur .
Înăniciăoăalt ăcarteădeăistorie,ăap rut ălaănoi,ănuăesteăînf işat ămaiăpeălargă
istoriaă neamuluiă careă aă populată covârşitoră Spa iulă carpato-danubiano-balcanic, ca
spa iuă matc ,ă dină careă auă pornită „roiurile”ă înă celeă 4ă puncteă cardinale.ă Aă înf işată
primeleă„roiuri”,ăînainteădeămileniulăIăî.Hs.ăşiăaărelatatăapoi,ăsuccint,ăevenimenteleă
petrecuteă înă spa iulă acesteiă primeă roiri.ă Aă v zută înă Greciaă şiă înă istoriaă eiă oă
„moştenire”ă tracic ă şiă l-aă urm rită peă tracul Alexandruă Macedonă înă mareaă
expansiune trac pân ăînăIndia.ăAărevenit,ăcuădiadohii,ăînăspa iulămatc ăşiăs-a oprit
cuă expunereaă asupraă regateloră „trace”ă dină Peninsulaă Haemusului.ă Aă urcată spreă
Dun reă şiă pesteă Dun re,ă laă regateleă dacilor,ă înă inimaă neamuluiă „tracic”.ă Cuă
certitudiniă şiă cuă ipoteze,ă înă ultimulă volumă aă considerată şiă Imperiulă Romană totă oă
„moştenire”ăaă„tracilor”ăşiăaăv zutăînăexpansiuneaăluiăefortul,ăreuşit,ădeăreunificareăaă
tuturoră „tracilor”.ă Evident,ă n-a ignorat multitudinea de popoare pe care marele
Imperiu le-aă maiă cucerit.ă Aă dezaprobată cuceririleă şiă extorc rileă fiscale,ă dară aă
subliniatăaceast ăunificareăaă„lumiiătracilor”.ăIară„tracii”ăi-auădatăimperiului,ădup ă
42
origineaă lor,ă jum tateă dină num rulă împ ra ilor,ă Imperiulă ajungândă laă apogeuă subă
împ ra iă„traci”.ă
Istoricul,ă furată deă „obişnuin a”ă atâtoră autori antici, a avut, poate,
sl biciuneaă s -şiă intitulezeă primulă volum:ă Noi, Tracii. Volumul II pare a fi o
abatereădeălaăconcep ie,ăc ciăînăelăesteăvorbaădeăDaciaăşiădeădaci,ăentitateaădinăinimaă
spa iuluiă„tracic”.ăCuăvolumulăIIIăîncheieăîns ăconsecvent:ăImperiul romano-trac.
Înăfa aăacesteiă„traciz ri”ăînăexcesăs-auăsperiatăarheologiiădeăşpacluăşiărulet ă
şiă auă începută s -iă numeasc ă „tracomani”ă peă profesorulă Dr gană şiă peă adep iiă
acestuia. Dar cel mai mult s-auăsperiatăceiăcare,ădomina iădeă„axioma”ăromaniz rii,
nuă acceptauă înă ruptulă capuluiă oă asemeneaă ascenden ă şiă oă asemeneaă istorieă deă
începutăpentruăneamulăromânesc.ăAuăpreluatăcuvântulădispre uitorădeălaăpurt toriiă
deă şpacluă şiă rulet ,ă l-auă transformată înă acuz ,ă f r ă dreptă deă replic ,ă încercândă s ă
întuneceă în ochiiă genera iiloră acestă modă deă abordareă aă istorieiă str moşiloră noştri,ă
aşaă cumă odinioar ă procedaser ă al iiă cuă Daciaă preistoric a savantului Nicolae
Densuşianuă şiă cuă oă întreag ă istoriografieă înă domeniuă careă aă ap rută înă perioadaă
interbelic .
F r ăîndoial ă„tracizarea”ăexcesiv ăaăSpa iuluiăcarpato-danubiano-balcanic
esteăoăgrav ăeroareăştiin ific ,ăc ciăastfelăseăignor ăpreciz rileăcuprinseăînăizvoareă
istoriceă foarteă importanteă careă localizeaz ă precisă comunitateaă propriu-zis ă aă
tracilor,ăcumăamăar tatămaiăsus, pe baza izvoarelor. Prin urmare, din considerentele
deă maiă sus,ă r mânemă laă expresia:ă illiri-traci-ge i-daci,ă accesibil ă şiă cititoruluiă
str inăcareăîn elegeămaiăgreuădac ăamăspune:ăilliro-traco-geto-daci.

4. Ge ii-dacii-tracii-illirii caăna iuneămatc

Maiăîntâiă– oătr s tur ăcomun ăgenezeiămarilorăciviliza iiăînăStr vechimeăşiă

înăAntichitate:ă„Toateămarileăciviliza iiă– noteaz ăistoriculăIosifăConstantinăDr gană
– auă înflorită peă v ileă unoră fluvii:ă ceaă egiptean ă peă Nil,ă mesopotamic ă peă
Tigru-Eufrat,ăindian ăpeăIndusăşiăGange,ăchinez ăpeăFluviulăGalben,ăceaăeuropean ă
peă Dun re,ă numit ă Istru,ă înă str vecheaă vatr ă aă Carpa ilor.ă Dun reaă carpatic ,ă
aşadar,ăarăfiăleag nulăadev ratăalăciviliza ieiăsud-estăeuropene.ăÎnărealitateăaşaăaăşiă
fost,ăc ciăciviliza iaăegeic ăîşiăprocuraăhranaădinăaceast ăvale,ămotivăpentruăcareăaă
împânzităcuăoraşeă rmurileăM riiăNegre.ăAiciăauăvenităgreciiăînăAntichitateăs ăcauteă
lânaădeăaurăaăbog iilorăagricoleădun rene.ăAiciăaăfostă«sediul»ăfericiriiăînăEpocaădeă
aur, cimitirul eroilorădeălaăgurileăDun riiăşi,ădeăstraj ălaăieşireaăfluviuluiădinăCazane,ă
peălaăPor ileădeăFier,ăl caşulăzeilorădinăcetateaăGogaionăsauăCogaion”ă(6/73-74).
Dină celeă relatateă maiă susă aă reieşită c ă illirii-tracii-ge ii-dacii, din
Str vechime,ă prină str moşiă (arieni/pelasgii),ă auă avută ună spa iuă ală lor,ă carpato-
danubiano-balcanic.ă Poateă cuă multă timpă înainteă seă voră fiă numită cuă numeleă
consemnată maiă târziu.ă Dup ă demonstra iaă domnuluiă Mironă Scordateă (v.ă maiă sus)ă
rezult ă c ă s-au umit valahi iară Spa iulă loră Valahia, fra iă ab initio cuă cel iiă şiă cuă
aşa-zişiiă „germani”,ă desprinşiă cândvaă dină mareleă „Imperiu”ă arian/pelasgă şiă
43
sedentariza iăînăCentrulăşiăNordulăEuropei,ăundeăvorăformaăna iuniădistincte,ădarăvoră
continuaă s ă seă revendiceă dină arieniă sauă dină ultimiiă purt toriă deă „ştafet ”ă aă
celebrit ii,ădinădaci.ăElocventăesteănumeleăceăşi-lădauănem iiă– aşa-zişiiă„germani”,ă
dup ă nomenclatorulă interna ională – care,ă îşiă spun,ă pură şiă simplu,ă daci („ichă bină
deutsch”ăţăsuntă dac,ăziceăneam ul;ăiară riiăîiăspuneă Deutschland = araă Dacilor,
nuă Germania).ă Pentruă Daciaă antic ,ă numeleă înc ă iă seă men ioneaz ă înă izvoareă
medievaleăşiăseăediteaz ăh r iăaleăDaciei.ăDarărevine,ăatâtăînăizvoareăexterneăcâtăşiăînă
planăintern,ănumeleăstr vechiădeăValahia iar locuitorii – valahi. Toponime valahe şi
chiarăenclaveădeăvalahiăg simăînăEuropaămedieval ăşiănumeleăseămen ineăpân ăînă
epocaă modern .ă Înă acestă sens,ă doamnaă Mariaă Crişană aduceă oă informa ieă foarteă
important :ăDüseldorf,ăcapitalaălanduluiăRenaniaădeăNordă– Westfaliaăpân ăînă1885ă
s-a numit Wallachei; numele i-aă fostă schimbată atunciă înă Friedrichstadt, prin
decret,ă dup ă numeleă împ ratului,ă Friedrichă Wilhelmă IV,ă proclamată caă atareă înă
1871;ămaiămult,ăîns şiădenumireaădeăWestfalia înseamn ă araăvlahilorădeăVest, iar
Ostfalen înseamn ă araă vlahiloră deă R s rit (falen = vlah) (v. 43a/90-91). O
Valahie g simă şiă înă Cehoslovaciaă (ibidem,ă 92).ă Laă autoriiă antici,ă greciă şiă latini,ă
cuvântulă vlah laă plural,ă îlă întâlnimă subă formaă placi, blaci, pelaci, belce/belcae,
feaci, flaci;ăînăIliada luiăHomerădoamnaăCrişanăă l-a identificat sub forma olooson şiă
totă domniaă saă maiă adaug ,ă pentruă Egiptă şiă India,ă formaă felahi (43a/89).ă Înă plană
intern avem Valahiile carpato-dun rene,ătoateătrei,ă dară şiă Valahiile sud-dun reneă
cu valahii lor.ăÎnătimpăceăpentruăascenden aăgetic o prob ăelocvent ăniăseăpareăaăfiă
expresia:ă „get-beget”ă (ţă getă autentic,ă dină moşi-str moşiă !).ă N-auă venită aciă „deă
undeva”.ăAuăfostăautohtonii-sedentari,ăagricultori,ăp storiăşiămeşteşugariăaiăacestuiă
spa iuăînăcareăs-auăn scut şiăauăr mas.ăÎnăanumiteăzone,ăISTORIAăîns şiăpareăs ăfiă
r masăpeăloc.ăDeăpild ,ăînă1980,ăsavantulăjaponezăMinoruăNambora,ămareăspecialistă
înă istoriaă civiliza iilor,ă vizitândă Maramureşul,ă scria:ă „Maramureşulă esteă satulă
primordial.ă Nuă ştiiă precisă deă undeă vineă şiă teă copleşeşteă pân ă laă urm ă acest
sentiment.ă Poateă dinătoate,ă dină port,ădină bisericu eleădeă lemn,ă dinăf pturaă omului.ă
Esteă ună complexă deă realit iă careă convergă înă aă sim iă aiciă c ă teă afliă înă satul
primordial. raniiăMaramureşuluiănuăvinădeănic ieri.ăAiăsentimentulăc ăauăvenită
direct dinăCerăînăMaramureş.ăÎnăalteă riăsim i,ăştiiăc ăoameniiăauăvenitădeăundevaă
(japonezii,ă deă pild ,ă auă venită înă insuleă înă anulă 300ă d.H.,ă n.n.),ă aiciă nuă aiă acestă
sentiment. Aici,ăînăMaramureş,ăesteăomulăprimordialăînănoble eaăsaăprinciar ,ănuă
primitiv ,ă înă frumuse eaă saă deă înalt ă civiliza ie”ă (Ioană Alexandru,ă 1980,ă înă
38/72-73) (s. n.).
Oă dovad ă înă plusă aă conştiin eiă privindă descenden aă nem ilor din daci
(corect, din arieni,ăprinădaci,ăultimiiăpurt toriăaiă„ştafetei”ăcelebrit iiăantice,ăcumă
am spus) o reprezint ă afirma iaă celebruluiă umanistă sasă dină Ardeal,ă Lauren iuă
Topeltin – ună omă înv at!ă – cumă c ă limbaă lor,ă aă saşilor,ă esteă „d ceasc ”ă („limbaă

44
noastr ă d ceasc ”) – cumă îlă reproduceă Mironă Costină –,ă înă careă celebraă „c ciul ă
dacic ”,ă înc ă purtat ă înă Ardeal,ă seă numea glug – ună cuvântă atâtă deă frecventă şiă
extinsă înă limbaă noastr ă (47/II,ă 154,ă s.n.).ă Iară noiă ştimă acumă c ă „limbaă german ă
actual ă esteă oă oper ă deă cabinet,ă târzie,ă impus ă deă susă înă josă abiaă c treă sfârşitulă
secoluluiă XVIIIă şiă maiă alesă înă secolulă XIX”,ă oper ă aă unuiă gramaticiană reputat,ă
Adelung,ă „imaginat ”ă „peă bazaă unoră dialecteă germaneă deă susă (haută allemand)”,ă
inexistenteă îns ă înă secoleleă II-VI (58, p. XXV-XXVI, s.n., Studiul introductiv al
domnului Gabriel Gheorghe la Iordanes, Getica, op. cit.ăŞiătotădomnul G. Gheorghe
ne-aă relatată c ă înă Germania/Deutschlandă înc ă suntă multă pesteă 100ă deă dialecte,ă
altcevaădecâtălimbaăstandardă„imaginat ”ădeăAdelung).ăDeci,ăcelebrulăumanistăsasă
Topeltinăr mâneăcredibil,ădarăMironăCostin,ăcareăîiăre inuseăaprecierea,ăîndoctrinat
cumăera,ăr mâneă…ăună„romanist”!
Este,ădeăaceea,ăabuziv ăinterven iaăînădocumenteăaăistoricilorănoştriă(editoriă
deă izvoare,ă dup ă careă auă preluată ceilal i)ă care,ă deşiă înă documentă şiă înă titulaturaă
Domnuluiă suntă cuvintele:ă Valahia/Ungrovlahia,ă laă felă şiă înă izvoareă str ine,ă şi-au
permis s …ă traduc ă acesteă cuvinteă înă „ araă Româneasc ”,ă numeă careă aă fostă dată
târziu,ăcelămaiădevremeăînăsecolulăXVIIă(cândăValahieiăsud-carpaticeăînc ăiăseămaiă
spuneaă „ araăMunteneasc ”),ă subă – deja! – presiuneaă tezeiăfalseă aă „romaniz rii”;ă
iarăcuvântulăValahia din izvoarele externe l-auă„tradus”ălaăfel:ă„ araăRomâneasc ”.ă
Dup ăcumăauă„preferat”ăşiăpentruăArdeal expresiaăcancelarieiămaghiare,ăintrat ăşiăînă
nomenclatorul european, Transilvania.
InginerulăgeodezăNicolaeăMiulescuăm rturisea:ă„Amăavutăprofesiuneaăcareă
m-aăobligatăs ăcutreieră ara,ăs -i cunosc oamenii, drumurile celor mai tainice locuri,
s ăcunoscălimbaăvorbit ămaiăalesăaă ranuluiăromân...ăAcestaăm-aăînv atăs ăcitescă
mareaă carteă deă istorieă str vecheă aă neamului,ă careă esteă p mântul,ă reliefulă riiă
noastre,ăcarteaăscris ăcaănic ieriăînăalt ăparteăaălumii...ăToponimiaăromâneasc ăpeă
careăamădesluşit-oăcuăajutorulălimbiiăgrecilorăvechi...ăesteăaceeaşădeămilenii:ăn-a fost
niciodat ăschimbat ădeăcineva,ădenumirileăunorăsate,ărâuri,ădealuriăşiămun iăsuntăşiă
aziă celeă dateă deă str moşiiă geto-daci.ă Amă fostă pomeni iă înă istorieă caă hiperboreeni,ă
ge i,ădaci,ărumâni...ăIndiferent de cum ne-amănumit,ănoiăsuntemăaceiaşiădeămileniiă
iară limbaă ranuluiă română esteă deă asemeneaă aceeaş...”ă (N.ă Miulescu,ă 1980,ă înă
38/69, s.n.).
Spa iulăini ialăalăna iuniiăillirilor-tracilor-ge ilor-dacilorăeraăm rginităla vest
deăAlpiiăDinariciăşiădeăPeninsulaăitalic ă– înăcareăauătrecut,ăvenindădinăDalma iaăşiă
Panonia,ă mesapii,ă iapigiiă şiă venettii.ă La est seă întindeaă pân ă dincoloă deă Bugă
(Hipanis), la nord pân ăînăAlpiiăAustrieiă– undeăacestăetnosăseăînvecinaăcuăcel iiădină
RetiaăşiăBoemiaă–,ăp trunzândăşiăpeăValeaăVistulei,ăundeă Getidava a fost cea mai
cunoscut ăcetateăpeăcareăle-oăputemăatribuiăge ilor;ăla sud pân la Marea Marmara
şiă laă Mareaă Egeeă („Mareaă Tracic ”!),ă undeă aă fostă baştinaă propriu-zis ă aă tracilor,ă

45
„ ara”ă lor,ă înă careă seă voră impune,ă peă rând,ă maiă multeă regate;ă deă aci,ă traciiă s-au
deplasată pesteă Strâmtori,ă înă Asiaă Mic ,ă undeă izvoareleă îiă localizeaz ă peă dardani,
fondatorii Troiei (pe la anul 3000 – 2500ă î.Hs.),ă peă mysi, pe frigi şiă peă brigi,
Dun rea,ăCarpa ii,ăBalcaniiăşiăRhodopiiăfiindăelementeleănaturaleăfundamentaleăînă
procesulădeăgenez ăetno-na ional ăalăstr moşilorănoştriă(6/73-76).ăÎnăacestăspa iuăei
probeaz ă o continuitate etno-lingvistic ă absolut ,ă dină vremuriă imemoriale. Nici
vorb ădespreăvreoădislocareădatorat ăuneiăinvaziiăaăaşa-zişiloră„indoeuropeni”! La
Atena,ă ultimulă regeă (sec.ă XIă î.Hs.),ă dină neamulă ionienilor,ă s-a numit Codrus (nume
curat dac/românesc),ăcareăaădomnită21ădeăaniăşiăcareăpentruăionieniiădinăAsiaăMic ăaă
fondatădinastiaăCodrenilor/Codrizilor,ădomnitoareăaciăpân ăînăsec.ăV.ăî.Hs.ă(43a/21-22).
DejaăînăepocaăBronzuluiăşiăcuăatâtămaiămultăînăepocaăFierului,ădescoperirileă
arheologice auăpusăînăeviden ăoăunitateămereuămaiăstrâns ăînăceăpriveşteăciviliza iaă
acestor autohtoni. Ipso facto,ă neă putemă gândi,ă pentruă vremeaă înă careă nuă avemă
izvoareăscrise,ăşiălaăunitatea limbii (clarăconfirmat ăulteriorăînăizvoare!),ăcaălaăoriceă
fenomenădeă„durat ălung ”,ălogicăpusăînăeviden ădeăunitateaăciviliza iei.
Dac ăad ug mădârzeniaăcuăcareăşi-auăap ratăp mântulăşiăidentitatea,ăatunciă
cândăauăreînceputăinvaziileădinspreăR s rită(sci ii,ădinăacelaşiăneamăstr vechi,ăn.n.),ă
dinspreă vestă cel ii,ă desprinşiă cândvaă dină „blocul”ă arian,ă fra iă ab initio cu
illirii-tracii-ge ii-dacii,ă (n.n.),ă dinspreă nord,ă maiă târziu, bastarnii (li s-aă spusă „deă
neamăgermanic”,ădeciătotăfra iăab initio!),ărezistând,ăînăfrunteăcuăregiiălor,ăacoperi iă
de mormintele tumulare din epoca Bronzuluiă (aă c roră bog ieă material ,ă cumă s-a
spus,ăîntreceaăimagina iaăluiăHomer),ăcuăaceiăregiăge iăşiădaciăpuşiăînăeviden ădeă
davele lor,ă uneleă imense,ă men iona iă ulterioră şiă deă izvoareleă scriseă (veziă şiă maiă
departe),ă atunciă suntemă nuă numaiă înă dreptă ciă avemă şiă datoriaă s ă leă recunoaştemă
conştiin aădeăsine,ădorin aăaprig ădeăaăr mâneăeiăînşişi înăcaleaăr ut ilor,ăgrupa iăînă
forma iuniăpoliticeămaiămiciăsauămaiămari,ădeciăiar şiăsuntemăînădreptădarăşiădatori
s ăleărecunoaştemăvoin aăpolitic , aceea de a-şi constituiă„instrumentul”ăcapabilăs -i
organizezeă şiă s -i apere – Statul.ă Maiă ad ug mă laă aceastaă operaă înf ptuit ă deă
„roiurile”ă plecate,ă înă timp,ă dină Spa iulă „Vechiiă Europe” şiă ajunseă înă locurileă dejaă
men ionate,ădinăItaliaăşiăpân ăadâncăînăIranăşiăIndiaăşiămaiădeparteăînăAsiaăşiădeăpeă
Vistulaăpân ălaă„MareaăTracic ”ă(Egee).ă
Revenind la unitateaă civiliza ieiă dină Centrulă acestuiă spa iuă – Spa iulă
carpatic –,ă cercet rileă arheologiceă confirm ă consolidareaă eiă înă primaă epoc ă aă
Fierului,ăînăsecoleleăpremerg toareăciviliza ieiă„Basarabi”ădinăHallsttat-ul mijlociu
(850-650ă î.Hs.),ă apoiă înă clasicaă civiliza ieă „Basarabi”.ă „Aceast ă unitateă cultural
(deă civiliza ie,ă n.n.)ă seă des vârşeşteă înă perioadaă careă aă premersă ac iuniiă politiceă
unificatoare a lui Burebista”ă (15/92,ă s.n.).ă Şiă aceast ă unitateă deă civiliza ieă esteă
confirmat ăşiămaiătârziuăînăspa iulădespreăcareăvorbim.ăStudiereaădeăc treăspecialiştiă
aă civiliza ieiă daciloră liberi,ă dup ă transformareaă regatuluiă luiă Decebală înă provincieă

46
roman ,ăînăzoneleăcarpilor,ăcostobocilor,ădacilorămari,ăaădacilorăliberiădinăCrişanaăşiă
Muntenia, i-aăcondusăpeăaceştiaălaăconcluziaăc ărespectivaăciviliza ieănuăreprezint ă
altcevaădecâtăaspecteălocaleăaleăLaten-ului geto-dacică(v.nr.ă33,ă34ăşiă35),ădeciăaleă
civiliza iei geto-dacilor.
Înăizvoareleăgreceştiăg simăştiriămaiătimpuriiăşiămaiăbogateădespreătraci,ădară
nuăumaiădespreăeiăciăşiădespreăal iăfra iăaiălorădeălaăsudădeăDun re,ăaleăc rorăroiuriă
trecuser ă demultă Strâmtorileă înă Asiaă Mic ,ă începând,ă dup ă uniiă autori,ă cuă primiiă
arieni care au ajunsăpân ăînăIndia,ăapoiăcuăaceiaăcareăauăajunsăînăSumer,ăducândăcuă
eiăoăscriereădejaăperfec ionat ăşiăcareăaciăs-aăpututădezvolta,ăcontinuândăcuădardanii,ă
fondatoriiăTroieiăşiădeălaăcareăvineănumeleăstrâmtoriiăDardanele.ăHomerăesteăprimulă
istoric al tracilor – şiă prof.ă Iosifă Constantină Dr gană îiă consacr ă ună subcapitolă înă
carteaă men ionat ă (nr.ă 6).ă Dac ă înă istoriaă universal ă antic ă specialiştiiă acord ă ună
mareăcapitolă„Grecieiăhomerice”,ăcândăoareăspecialiştiiănoştriăvorăacordaăunăcapitolă
tracilor caă str moşiă aiă noştri înă epocaă homeric ,ă coroborândă informa iileă mareluiă
poetă cuă descoperirileă arheologice?ă Inclusivă celeă aleă arheologiloră bulgari.ă Şiă acestă
capitolămerit ăaăseăg siăchiarăînăeconomiaăunuiămanualădeăşcoal !

Fig. 10
Unăaristocratădacă(„pileatus”ă– stânga)ăşiăunădacăliberă(„comatus”ă– dreapta),
veziăănr.ă11ăşiă13

47
 CAPITOLUL III

CIVILIZA IAăNA IUNIIăUNICEă

A GE ILOR-DACILOR-TRACILOR-ILLIRILOR

1. Modul de abordare

Întâi,ăoăparantez ăimportant .ăConcep iaăfilozofic ămaterialist ăiarămaiănou

„materialismulă istoric”ă marxist,ă cuă „componenta”ă luiă ateist ,ă auă impusă şiă
arheologilorănoştriăexpresiaădeă„cultur ămaterial ”ăpentruăansamblulădescopeririloră
dintr-oă arieă bineă delimitat .ă Şiă expresiaă înc ă seă foloseşte,ă arheologiiă ignorândă
religiozitatea, prinăexcelen ăşiăalteăcomponenteăaleăvie iiăcurenteăaleăcomunit iloră
Str vechimii,ăspiritualitateaălor,ăsimbolismulăspecificăepocii.ăCorect,ăesteăvorbaădeă
civiliza ia unei arii etno-geografică bineă delimitate,ă adic ă ansamblulă realiz rilor,ă
valorilor, valen eloră comunit iloră umaneă înruditeă careă populeaz ă ariaă respectiv .ă
Deci – nuă esteă cazulă s ă maiă vorbim,ă deă pild ,ă deă culturaă material Cucuteni, ci
despre civiliza ia Cucuteniă etc.ă Laă noi,ă primulă careă aă considerată ziseleă „culturiă
materiale”ădreptăciviliza ii esteăprof.ăVirgilăVasilescu,ăspecialistăînăSemiotic ;ăşiăaă
elaboratăcâtevaămonografiiăaleăunorăasemeneaăciviliza ii.
Dup ă cumă s-aă în elesă dină paginileă anterioare,ă înă Spa iulă carpato-
danubiano-blcanică aă fostă „Cetateaă zeilor”.ă Deă aici,ă odat ă cuă „roiurile”ă careă şi-au
începutădeplasareaăpeăceleăpatruădirec iiăcardinale,ăauăpornităşiăzeii,ăoricumăceiămaiă
importan iădintreăei,ăcareăulteriorăauăf cutăfrumoas ă„carier ”ăînălumeaăgreceasc ăşiă
înăceaăroman .ăEraăfirescăs ăfieăaşa.ă
Şiă celelateă elementeă aleă spiritualit ii,ă ini ială totă înă lumeaă acesteiă uniceă
na iuniăs-auăpl m dit.ăPoe iăgreciăcita iădeăStrabonădepună„m rturie”ăînăacestăsensă
(X/III, 12-19).ăDeălaăpelasgiăşiăhyperboreeni,ăinforma iileăseă„translateaz ”ălaătraci
– vecinii grecilor, din imediata apropiere.ă Şiă pân ă cândă cunoştin ele/observa iileă
devinămaiăexacte,ăîntreagaălumeădeălaăNordădeăgreciăesteăoălume a tracilor.ăBa,ăînă
virtuteaă „iner iei”,ă chiară şiă maiă târziu,ă dară dină cândă înă cândă seă simteă nevoiaă
preciz rilor:ăcumăseănumesc,ăexact,ăunii şiăcumăse numesc al ii,ăînăceălocuriăseăafl ă
unii şiăal ii.
Înă mun iiă traciloră s l şluiescă zeii,ă deă acoloă vină muzeleă şiă cânt re ii,ă
instrumentiştii,ă cuă instrumenteă careă poart ă numeă tracice.ă Cronosă vaă fiă fostă totă ună
„trac”.ă Dară elă eraă str vechiulă Saturn,ă aă c ruiă „patrie”ă deă origineă aă fostă Spa iulă
carpatic.ă Elă ară fiă tat lă luiă Zeusă însuşi,ă acumă dejaă „instalat”ă înă Olympulă grecilor.ă
Dionisieă ală „tracilor”,ă devenită Dionysosă laă greciă şiă Bachusă laă romani;ă eraă oă
celebritateă aă Antichit ii.ă „Plecase”ă dină spa iulă deă origine,ă Spa iulă
48
carpato-danubian,ă poateă neputându-seă „acomoda”ă cuă exigen eleă reformeiă
zalmoxiene.ă Zei eleă Cotysă şiă Bendisă suntă venerateă laă „traci”.ă Peă zei aă Cotysă oă
venereaz ăşiăedonii,ăfiindă„vrednic ădeăcinste”,ăiarăinstrumenteleămuzicaleăcuăcareă
aceştiaă înso esc cortegiulă zei eiă suntă „dină mun i”,ă undeă s l sluieşteă Dionysosă cuă
mul iă slujitoriă înă jurulă lui:ă unulă ineă înă mân ă ună flaută şiă „execut ă dină degeteă ună
cântecămodulat”,ăunăaltulăfaceăs ăr suneă„ imbaleleădeăaram ”,ăaltulăfaceăs ăr suneă
coardeleă „caă mugeteleă deă boi”,ă altulă bateă tobaă careă imit ă surdă „tuneteă subterane”ă
careăînfioar .ă Este descrierea primului concert din istoria lumii! Toate acestea se
petrecă şiă înă lumeaă grecilor.ă Şiă istoriculă grecă recunoaşteă cuă probitateă c ă asemeneaă
practici (petreceri, ceremonialuri)ă dină lumeaă greac ă suntă foarteă fireşti.ă „Şiă totulă eă
firesc – continu ă istoriculă dină Pontă –,ă pentruă c ,ă aşaă cumă frigieniiă înşişiă suntă
coloniştiăaiătracilor,ătotăaşaăşiăriturileăsacreăauăfostăîmprumutateădeălaătraciăînăaceleă
p r i”ăaleălumiiăgreceştiă(Strabon,ăX/III,ă16).ăAnterior,ăStrabonă inuseăs ăprecizezeă
– foarteă importantă pentruă nivelulă spiritualit ii!ă – c ă tot la traci „seă afl ă izvorulă
ceremonialurilor orfice”ă(ibidem, s.n.) Apoi – s ăcontinu mădup ăgreculăStrabon!ă–
,ă dup ă melodie,ă ritmă şiă instrumente (care erau trace),ă şiă muzicaă înă întregimeaă eiă
esteă socotit ă trac ă şiă asiatic .ă Dovad ă suntă locurileă înă careă suntă cinstiteă Muzele:ă
într-adev r,ăatâtăPieriaăcâtăşiăOlympul,ăPimplaăşiăLeibethronăerauăînăvechimeălocuriă
şiămun iăde-ai tracilor;ăînăprezentă(sec.ăIăd.Hs.)ăleăst pânescămacedoneniiă(şiăeiătotă
traci!, n.n.). Heliconul l-auăînchinatăMuzelorătraciiăcareăauăpopulatăBeo iaăşiăcareă
auăconsacratăşiăNimfelorăpeşteraădinăLeibethron.ăBaăşiăceiăcareăs-au preocupat de
vecheaă muzic ă erau – se spune – tot traci,ă anumeă Orfeu,ă Musaiosă şiă Thamyris;
chiară şiă Eumolposă deă aiciă îşiă trageă numele; ceiă careă auă închinată luiă Dionysosă
întreagaă Asieă pân ă înă India,ă dină Traciaă auă împrumutată ceaă maiă mareă parteă aă
muzicii... Şiă uneleă dină instrumenteă poart ă numeă barbare (= tracice!, n.n.): nablas
(„harp ”),ăsambykeă(„harf ătriunghiular ”),ăbarbitosă(„lir ”),ămagadisă(„harf ăcuă20ă
deăcoarde”)ăşiămaiămulteăaltele”ă(ibidem). Atenieniiăînşişi,ăsimbolulăculturiiăgreceştiă
– neă maiă informeaz ă Strabon!ă –,ă „înă generală suntă dispuşiă s ă primeasc ă
împrumuturiădinăafar ”,ă„inclusivăînăprivin aăzeilor”.ăEiă„auăîmprumutatămulteădină
ritualurileăstr ineăîncâtăauăajunsăchiarăspreăbatjocuraăcomediei;ăeiăşi-auăînsuşităastfelă
maiă alesă obiceiurileă traceă şiă frigiene”ă (s-aă în eles,ă frigienii,ă erau,ă înă Asiaă Mic ,ă
coloniştiăaiătracilor,ăn.n.).ăŞiăStrabonăenumer ,ălaăatenieni,ăcultulădiverselorăzeit iă
trace,ă dup ă diverşiă autoriă greci,ă înă cadrulă unoră ritualuriă careă suntă propriiă traciloră
(X/III, 17–18 – v. 117/II, 437-439, s.n.).
Amă st ruită cuă acesteă informa iiă aleă unuiă mareă istorică şiă geografă ală
antichit iiă– amăputeaăcontinuaăcuăinforma iiăşiădinăalteăizvoare!ă–,ăpentruăaăînt riă
aprecierileă corecteă ă aleă prof.ă Iosifă Constantină Dr gan,ă peă care,ă atâtă deă pu ini,ă laă
vremea cândă aă publicată carteaă (1976),ă erau dispuşiă s -lă cread :ă „Osmoza traco-
preelenic – scria autorul – seărealizeaz ,ăînăprimulărând,ăînămituriăşiăzeit i,ădup ă
cumăneăm rturiseşteăHomerăşiăliteraturaăpost-homeric .ăPrejudecataăîntâiet iiăşiă
superiorit iiăculturiiăgreceştiăeraăpân ăînătimpurileămoderneăatâtădeămare,ăîncâtăcuă
greuăseăputeaădemonstraăc ăaceast ăcultur ănuăs-aăn scutăgataăformat ă...,ăciăaăfostă
rezultatulăuneiălungiăevolu ii,ăaăc reiădesf şurareăaăcuprinsăşiălumeaătrac ”.ăŞiămaiă
departe:ă„Mitologiaătrac ,ăn scut ăînăCetateaăZeilor,ăînăCogaionăsauăGogaion,ăînă
49
spa iulăcarpato-danubian,ăaăfostăpreluat ăînăparteădeătradi iaăliterar ăgreceasc ”,ă
care i-aădatăoălarg ăcircula ie,ădarăcare,ă„povestind-oăşiărepovestind-o mereu ... nu
auă maiă citat,ă cumă eă obiceiulă ast zi,ă surseleă şiă provenien a miturilor”ă şiă „prin
aceastaă eleă auă devenită propriaă loră crea ie”ă (aă grecilor,ă n.n.)ă (6/137-138, s.n.).
„Exist ălaăgreci – maiăadaug ăautorulăcitată – oăpermanent ăobsesieăpentruăacesteă
inuturi”ă(illiro-traco-geto-dacice,ăn.n.)ă(6/138,ăs.n.).ăDincoloădeă„Istrul care curge
frumos”,ăHiperboreeaăr mâneăoarecumăîmbr cat ăînămister.ăObseda iădeăamintirileă
începutului,ăpeăIstruăînăsusăauăpornităodinioar ăArgonau iiăs ăcauteăLânaădeăaur,ăînă
p mântulă bogată ală amazoaneloră şiă ală albineloră careă stânjeneauă peă oameniă prin
mul imeaă lor.ă „Numaiă într-ună astfelă deă spa iuă bogată şiă frumos – adaug ă prof.ă
Dr gană – puteaă s ă fieă fixat (la greci, n.n.) locul unde s-auă n scută şiă îşiă aveauă
reşedin aăzeii,ăchiarădintreăceiămaiăimportan iădinăpanteonulăgrecesc”ă(6/140,ăs.n.)ă
(evident, nuă numaiă laă nordă deă Dun reă ciă şiă laă sud,ă înă mun iiă traciloră propriu-zişi,ă
dup ăcumăreieseădinăizvoare,ăn.n.).ăŞiăautorulăciteaz ăzeit iătraceăcareăauăîmbog ită
Panteonul grecesc.
Laă celeă ar tateă deă istoriculă I.C.ă Dr gan,ă caă oă atenuareă aă acuzeiă dară şiă oă
subliniereăaăingratitudiniiăcelorăcareă„auăuitat”ădeăundeăauăprimit,ăapreciemăc ăacestă
„transfer”ădeăvaloriădinspreăilliro-traco-geto-daciăspreăgreci,ăcaăşiădinspreăstr moşiiă
deămaiăînainteădinăSpa iulăCarpatic,ăaăfostăcaăoă„zestre”ăc treăfii,ănepo iăşiăstr nepo iă
sauă caă întreă rudeă apropiate,ă dară elementeă careă ină deă timpă şiă deă noileă proceseă
istoriceăauăf cutăs ăapar ăşiăs ăseăamplificeă„uitarea”ăşiăingratitudineaăurmaşilor,ădeă
atunciă şiă pân ă azi,ă maiă alesă înă planulă oficialit iiă şiă ală politicii,ă Greciaă oficial ă
ajungândăpurăşiăsimpluăşovin ăfa ădeăvlahiiăcareăauăr masăîntreăhotareleăsaleăşiăfa ă
deă al iă româniă dină apropiereă (armâni)ă care-şiă revendic ă identitatea.ă Înă acesteă
condi ii,ă valorileă potăr mâneă comune,ă dară cuă condi iaă s ă seă in ă cump n ă dreapt ă
întreăparteneriiăcareăau,ădeopotriv ,ădreptulăs ăleăcultive,ăs ăseărevendiceădeălaăeleă
iarăprinăeleăs -şiăafirmeăidentitatea.
Înă economiaă acesteiă lucr riă nuă ne-amă propusă s ă facemă ună studiuă ampluă
asupraă spiritualit iiă illiro-traco-geto-dacilor. Un asemenea studiuă îşiă aşteapt ,ă înă
prim ă urgen ,ă autorul.ă Dateă s-auă adunată foarteă multeă şiă exist ,ă cumă amă v zut,ă
temeiuriă ştiin ificeă pentruă înl turareaă prejudec iloră careă auă trasă ună v lă nedreptă
pesteăoăîntreag ăciviliza ie.
Illirii-tracii-ge ii-dacii au fost un unic popor, oă unic ă na iune, cu multe
zeit i,ăpreocupatăcelămaiămultădeă„celeădivine”ă(Strabon),ăcumăs-aăpututăîn elegeă–
şiăexempleleăseăpotăînmul ii.

2. Zalmoxianismul – primaăreligieămonoteist ădinălume,

temelieădoctrinar ăaăOrtodoxieiănoastre

Principala problem ă careă seă pune,ă privitoareă laă religiaă str moşiloră noştri,ă
esteă aceasta:ă dac ă eiă auă fostă politeişti sau monoteişti.ă Înă general,ă istoriografiaă
universal ă şiă dup ă eaă ceaă româneasc ,ă auă scosă înă eviden ,ă pentruă Antichitate,ă

50
monoteismul unui singur popor – poporul evreu. Nu ne-amăpropusăs ădiscut măaiciă
alteăsitua ii,ădinăalteăspa ii,ăciăs ărezolv m,ădup ăizvoare,ăproblemaălaătraco-geto-daci.
LaăHerodotăexist ăuneleăambiguit iăînăleg tur ăcuănaturaăuman ăsauădivin ă
aăluiăZalmoxis.ăAstfel,ădup ăHerodot,ăZalmoxisăesteăzeulălaăcareăseăducăge iiăceăseă
credănemuritori,ăatunciăcândădoară„dispar”ă„dinălumeaănoastr ”.ăŞiătotălaăZalmoxisă
ge iiătrimit,ălaă5ăaniăodat ,ăcaăsol,ăpeăcelămaiăbunăşiămaiăviteazădintreătineri,ăîntr-un
ceremonială„p gân”,ăcunoscut.ăPentruăge i, Zalmoxis este zeul lor. Din ansamblul
relat rilorăluiăHerodotăreieseăc ăelăputeaăs ăfieăşiăom,ăînainteădeăaăfiăzeu.ăIarădinăceleă
spuseă luiă deă eleniiă deă peă rmurileă Hellespontuluiă şiă Pontuluiă Euxin,ă Zalmoxisă aă
fost,ăf r ăîndoial ,ăom,ăbaăchiarăsclavăalăluiăPitagora.ăÎncheiereaăistoriculuiăesteăîns ă
ambigu :ă „Fieă Zalmoxisă omă sauă divinitateă de-aă b ştinaşilor,ă s ă neă mul umimă cuă
celeăînf işate”ă(Istorii, IV/94-96 – cf.ă112/I,ă49ăşiă51).ă
LaăStrabon,ătextulăesteăfoarteăclar:ăZalmoxisăaăfostămaiăîntâiăom!ăIstoricul
dină Pontă reiaă primaă variant ă aă luiă Herodotă (Zalmoxis,ă sclavă ală luiă Pitagora),ă
ad ugându-iă acestuiă „getă cuă numeă Zalmoxis”ă ună peripluă egipteană pentruă
completareaăînv turilor.ăRevenităînăpatriaăsa,ăcondus ădeăun rege,ăcumăamăv zut,ă
omul Zalmoxis l-a convinsă peă acestaă ă s ă fieă preot – aten ie!ă – „al zeului cel mai
sl vitălaăei”.ăPrinăurmare,ăge ii (traco-geto-dacii) deja aveau zeul „celămaiăsl vităală
lor”ă– şiăînăsensulăacestaătrebuieăîn eleas ăşiăprecizareaăluiăHerodot:ă„eiăcredăc ănuă
exist ăunăaltăzeu înăafar ădeăalălor”.ăApoi,ădup ăceăaădevenităpreot,ădesigurăMareă
Preot,ăcâştigândăînăautoritateăpeălâng ăregeăşiăînăochiiăcredincioşilorăge i,ăZalmoxis
„aăprimităşiănumeleădeăzeu”,ămoştenindu-lătotodat ăşiăpeărege.ăŞiăaşaăs-a cristalizat –
sau poate era cristalizat ă maiă dinainte,ă dină „epocaă regatuluiă feminin”,ă celă cuă
reginele-zei eă– tradi iaăsuccesiuniiălaătronăşiălaăceaămaiăînalt ădemnitateăreligioas ă
(Geografia, VII/III, 5 – cf. 112/I, 230-231,ăs.n.),ădeciăcumulareaăcelorădou ăînalteă
demnit i:ăRegeăşiăMare Preot.
Numaiă coroborândă astfelă izvoarele,ă consider mă noi,ă putemă rezolvaă
problemaăceăneăpreocup ăaici.
Deci, illiro-traco-geto-daciiăşi-auăavutăunăzeu,ă„celămaiăsl vitălaăei”,ăalăc ruiă
Mare Preot a devenit Zalmoxis – c ruiaăuniiădinăge i,ădup ăHerodot,ă„îiămaiăspunăşiă
Gebeleizis”;ăprin urmare Zalmoxis sau Gebeleizis – şiăniciăunăizvorănuăneăpermiteă
s ăafirm măc ăerauădou ăzeit iădiferite,ăaşaăcumăauăspeculatăuniiăpân ăacum.ăCândă
noriiăseăadunauăpeăcerăşiătunaăşiăfulgera,ăge iiă(traco-geto-dacii)ătr geuăcuăs ge ileăînă
sus,ă spreă cer,ă amenin ândă divinitateaă r uluiă careă provocaă astfelă deă fenomeneă ceă
întunecauă„fa aăzeuluiălor”,ă„deoareceăeiăcredăc ănuăexist ăunăaltăzeuăînăafar ădeăală
lor”ă (Herodot,ă IV/94ă – cf.ă 112/I,ă 49,ă s.n.).ă Dup ă Carolusă Lundiusă re inem o
informa ieă(64/122)ă– preluat ădinăizvoareleăanticeăcercetateă– careăînăacestăcontextă
areăoăvaloareădeosebit .ăAnume,ăelăre iunseăc ăpeăpereteleăexteriorăalătemplului din
Delphi – înfiin at, precum este bine precizat, de hiperboreeni,ă careă ineauă oă
permanent ăleg tur ăcuăel,ănumitătemplul lui Apollo hiperboreanul – eraăîncrustat ă
expresiaă„to Ei”.ăEra,ăpoate,ăceămaiăr m seseădintr-oăexpresieămaiăîntins ;ăoricumă–
zice autorul – îiălipseaăceva pentruăaăfiăîn eleas .ăŞiăcontinu :ă„cândăsalutareaăzeuluiă
era solemn ă (şiă acestă zeuă nuă puteaă fiă decâtă Divinitateaă suprem !ă n.n.,ă G.D.I.),ă seă
c deaădeăacordăasupraăuneiăinfiniteăşiăveşniceăformuleăăaăcelorăvechi (desigur a celor
51
careă construiser ă templul,ă n.n.,ă G.D.I.),ă atribuindu-se: ei en ţă UNULă EŞTIă
(monoteismul). Înă contrastă cuă poluqeoth (ă politeismul),ă fiindc ă laă greciă – lucru
uluitor (continua Carolus Lundius, n.n.) – erauă vreoă treiă suteă deă zeiă laă num r”ă şiă
„nuă maiă pu iniă zeiă auă fostă laă romani”.ă Şiă C.ă Lundiusă înc ă maiă adaug :ă „Înă limbaă
getic ăun singur zeu este reprezentat prin particula EN, zeu care era socotit a fi fost
r spândită înă toate,ă aşaă încâtă oameniiă erauă zgudui iă laă venerareaă chipuluiă lui,ă c ciă
ap reaă mereuă şiă pretutindeniă altfel”.ă Şiă înc ă precizeaz ă c ă peă acestă Zeuă Suprem,ă
invocată prină veşnicaă formul a celor vechi (aă hiperboreenilor,ă careă construiser ă
Templul din Delphi, n.n., G.D.I.), EI EN, iudeii (dup ăTacitus,ăV/5)ă„îlăpercepăcaă
peă oă culmeă etern ă careă nuă seă schimb ,ă niciă nuă moareă niciodat ,ă areă oă singur ă
în elepciuneă şiă oă unic ă reprezentare”,ă înă timpă ceă profaniiă „şi-lă închipuieă peă
Dumnezeuă (c ciă despreă ELă esteă vorba,ă n.n.,ă G.D.I.)ă caă fiindă f cută dină substan eă
muritoare,ădându-iăoăînf işareăuman ”.ăPrinăprofani,ăautorulăîn elegeăp gâni,ăadic ă
necreştini.ă Concluziaă noastr :ă aceast ă percep ieă aă iudeiloră pentruă formulaă sacr ă
amintit ă(EIăEN),ăaă„celorăvechi”,ăadic ăaăconstructorilorătemplului,ăhiperboreenii,ă
este – reiese cu claritate! – ulterioar . Prin urmare, iudeii, ulterior, au perceput
ceea ce era demult consacrat la hiperboreeni: monoteismul, deciă credin aă într-o
DivinitateăSuprem ă(înăafaraăc reiaănuărecunoşteauăoăaltaă– cum spun izvoarele).
Înăreligiileămonoteiste,ădeciăşiăînăreligiaăcreştin ,ănuăexist ăalt ăierarhizare.ă
Exist ăoăDivinitateăsuprem ă– Dumnezeulăcreştinăînconjuratădeăsfin i,ăsfin iăp rin iă
şiă muceniciă etc.ă Întreă Divinitateaă suprem ă şiă oameniă exist ă ună „intermediar”,ă
singurulă careă poateă intraă înă rela ieă ă cuă Divinitateaă suprem .ă Înă afar ă deă Iisusă ală
creştinismului,ăînăAntichitate,ăaceştiăto iă„intermediari”ădintreăoameniăşiăDivinitatea
suprem ăauăfostămaiăîntâiăoameni,ăapoiăauăfostăeiăînşişiădiviniza iă(zeifica i).ăAşaăauă
fostă Zarathustra,ă Moise,ă Zalmoxis.ă Dup ă tradi ie,ă eiă auă fostă şiă legislatoriă aiă
neamuluiălor.ăAşaăaăfostămaiătârziuăşiăMahomedăalăIslamului.
Dup ă tradi iaă biblic ,ă Iisusă nuă aă fostăevreu,ă nuă puteaăs ă fieă evreu,ăc ciă elă
esteă deă esen ă divin ,ă întrupată caă ună p mântean,ă dină Duhulă Sfânt,ă îns ă trimisă deă
Dumnezeu;ăeădrept,ădup ăvariantaăacreditat ,ăprinăintermediulăunuiătrupădeăfemeie,ă
deă p mânteanc ,ă oă evreic ,ă dup ă uniiă o arameic ,ă Fecioaraă Maria,ă pentruă aă nuă fiă
şocat ăconcep iaăşiănaturaăp mântenilor,ăpentruăcaătotulăs ăseăîntâmpleăconformăfiriiă
omeneşti!ă
Înărecentaălucrareăaăd-lui Dan Olteanu – careăfaceăapropieriă(uneleăfor ate),ă
întreăZalmoxes,ăZarthrustaăşiăIisusăHristos) – amăîntâlnităşiăvarianta c ăIisusăHristosă
s-aă n scut/întrupat într-oă „peşter ”.ă Eă drept,ă pentruă aceastaă trimiteă laă „câtevaă dină
Evangheliileănecanonice”,ăceaămaiăvecheăfiindăă Protoevanghelia lui Iacov (aceste
evangheliiăauăfostăpublicateălaănoi,ăînă1996,ălaăed.ăHumanitas).ăLaăacesteaăseăadaug ă
doiăimportan iăscriitoriăcreştini,ăJustinăşiăOrigene,ăcareăvorbescădespreă„luminaăceăaă
intrată înă peşter ”;ă iară cândă aceastaă aă disp rut,ă aă ap rută Iisusă întrupat.ă Şiă autorulă
c r iiă citate,ă pornindă deă laă respectiveleă surse,ă încheie:ă „Explica iaă dup ă careă
apostoliiăîlăpunăpeământuitorăs ăseănasc ălaăBetleemă(prinăFecioaraăMaria,ăad ug mă
noi,ă G.D.I.),ă ară fiă aceeaă pentruă aă seă împliniă profe iileă Vechiuluiă Testament”
(67c/372). Este o precizare care bulverseaz ădogmatica creştin , dar critica textelor
neăoblig ăs ăadmitemăc ăniciămanuscriseleăEvangheliilor,ăniciătexteleăcanoniceănuă
52
puteauăfiăscutiteădeăinterven iaădiscret /subtil ăaăunoră falsificatoriăinteresa i,ădup ă
cumă şiă declarareaă caă necanoniceă aă unoră Evangheliiă poateă fiă relativ .ă Conformă
criticiiătextelor,ăproblemaăseărezolv ăatâtăprintr-oăcercetareămaiăadânc ,ăcâtăşiăprină
r spunsulă laă vecheaă întrebare,ă tradi ional :ă cuiă foloseşte?ă Noiă nuă respingemă de
plano aceast ăaădouaăvariant ăaăîntrup rii lui Iisus.
Deşiă înătexteă deăinspira ieătalmudic ă Iisusă aă fostă respins,ă negatăşiă hulită înă
modulăcelămaiăurâtăposibil,ăIudaismulăl-aă„monopolizat”ăcaăfiindăevreu,ăc ciăs-ar fi
n scută înă Iudeea,ă dintr-oă evreic ă iară Sfin iiă P rin iă creştiniă i-au acceptat dubla
natur :ă divin ă dară şiă uman ,ă astfelă permi ându-se interpretarea, din partea celor
interesa i c ă ară fiă evreu.ă Înă favoareaă acesteiă „confisc ri”ă nedrepte,ă întreă alteleă şiă
prină relativă recentulă şiă celebrulă filmă „Iisusă dină Nazareth”,ă careă aă f cută înconjurulă
lumii, s-aă f cută oă propagand ă extraordinar ,ă dară suntă acoloă şiă sceneă careă acuz ă
puternicăpeăc rturariăşiăfariseiăpentruătrimitereaăluiăIisusăpeăcruceăprinămanipulareaă
poporului evreu, popor care l-a iubit pe Iisus. Astfel, crucificarea lui Iisus (pentru
care prefectul Iudeii, de neamăget,ăPilatădinăPont,ănuăareăniciăoăvin !),ăapoiănegareaă
şiăhulireaăLui,ă„c dereaădinăreligiaăînalt ăaăp rin ilor”ă„prinăneprimireaăluiăHristos”ă
aă fostă considerat ă oă grav ă greşeal ă aă evreiloră (evident,ă aă celoră careă auă manipulată
poporul,ăn.n.),ă„ar tându-seăcaăoădegenerareăna ional ă(v.ă86ă/119).ă
Prină urmare,ă înă Antichitate,ă traco-geto-daciiă auă fostă primiiă monoteişti,
avândăoăDivinitateăsuprem ,ăunăzeu,ă„celămaiăsl vitălaăei”;ăşiăl-au avut pe Zalmoxis,
cel mai important dintre ceilal i zei ai lor, singurulă careă puteaă s ă intreă înă rela ieă
direct ăcuăDivinitateaăsuprem ,ăzeul „celămaiăsl vit”.ăŞiăauăavutăoădreapt ăcredin ,
o ortodoxie (traducereaăînăgreceşte),ăcuămulteăsecoleăînainteădeăîntruparea lui Iisus
peă P mântă (nuă naşterea!)ă şiă deă creştinismulă ceă dateaz ă deă atunciă şiă deă laă El.ă Iară
aceste secoleădeădreapt ăcredin deădinainteaăcreştinismuluiăşi-au pus pecetea pe
ortodoxiaăromâneasc ,ăimprimându-iăunăspecificăalăs u.
Dup ă cumă rezult ă dină izvoareleă Antichit ii,ă chiară dac ă Zal-moxe
/Zal-moxaă (înă greceşteă Zalmoxis)ă înă Antichitateă aă fostă ună om,ă persoan ă fizic ,ă
ulterior sub numele lui s-ar fi putut statornici o institu ie, aceea a Marelui Preot,
maiă alesă c ,ă înă via ă fiind,ă deveniseă şiă regeă iară dup ă moarteă fuseseă zeificat,ă
devenind,ăînăamintireaăurmaşilor,ăZeulăcelăB trână(celădeădemult).ăDup ăizvoareleă
antice,ăputeaăs ăfiătr ităchiarăînă„Epocaădeăaur”,ăsubstituindu-se lui Saturn; Dl. Dan
Olteanuă seă exprim ă c ă „Zamolxeă trebuieă s ă fiă tr ită laă începutulă secoluluiă VI”ă
(67c/42),ă contrazicândă izvorulă careă îlă substituie lui Saturn. La Vasile Lovinescu
g simă oă opinieă clar ă înă acestă sens,ă bazat ă peă maiă multeă izvoareă antice.ă Vasileă
Lovinescuăspuseseădeja:ă„Zamolxis eraăoăfunc iuneăsaturnian .ăElăesteăŢŢOmul>>ă
alăc ruiăsimulacruăseăg seşteăpeămunteleăOm”.ăPentruăaceasta,ăV.L.ăciteaz ănuădoară
peă Mnaseasă dină Patreă (careă spuneă c ă ge iiă îlă ador ă peă Saturn,ă peă ă care-l numesc
Zamolxis),ăciăşiăpeăDiogeneăLaertiusă(ŢŢGe iiăîlănumescăpeăSaturnăZalmoxis>>), ca
şiăpeăHesychiusă(ŢŢZamolxis ho Kronos>>).ăŞiăVasileăLovinescuăcontinu :ă„dac ă
seă elimin ă dină Zamolxisă sufixulă grecă is,ă r mâneă Zal-mox=Zeulă Moş,ă adic ă Zeulă
B trân,ă careă nuă eă altulă decâtă Saturnusă Senex”ă (63/36).ă Institu ia Marelui Preot a
continuatăs ăexiste,ădesigur,ăînăepocileăurm toare,ăcândăcalit ileăZeuluiăB trânăseă
„transferau”ă Mareluiă Preot,ă sauă acestaă doară oficiaă înă numeleă lui.ă Poateă c ă niciă
53
Deceneu,ăcaăMareăPreot,ănuăeăunănumeădeăpersoan ăfizic .ăElăesteăunăget, un Mare
Preot get,ăfoarteăînv at,ăîn eleptăşiăautoritar.ăNumeleăîiăpoateăfiăcriptat.ăCuvântul,ăînă
scriereaă sanskrit ă – Sal-mokşaă – semnific ă accedereaă personajului,ă prină
perfec ionareă continu ,ă într-oă categorieă superioar ă deă înâelepciune,ă iluminare,ă cuă
harădivin.ă(EugeniuăL z rescu)
Acceptândă c ă omulă ajunsă Sal-mokşaă vaă fiă tr it,ă cumă spuneă Herodot,ă cuă
mult timpăînainteădeăPitagora,ăreformaăacestuia,ăcrearea religiei c reiaăîiăd măacestă
nume – Zalmoxianism –,ăadic ăaăreligiei monoteiste înăSpa iulăcarpatic,ăprimaădeă
acest fel din lume, extins ă înă întregă Spaâiulă Havileiă /ă Daciei,ă vaă fiă avută locă înă
Str vechime.ă Dup ă izvoareleă şiă ra ionamenteleă luiă P.L.ă Tonciulescu,ă ad ugateă laă
celeădeămaiăsus,ăpentruă„vârsta”ăluiăZalmoxisăseăpoateăpuneăună„jalon”:ă„momentul”ă
potopului (topireaăghe aruluiăWürmă– 10000/9800ăî.Hs.),ădarăşiăacestaăcaămomentă
antequem (ţă înainteă deă ˜); deci institu iaă Zeuluiă B trână existaă înainteă deă potop
(92a/86-87ăş.a.).
Coroborândă izvoarele,ă invocândă şiă lucr riă deă referin ă înă domeniu,ă Ioană
Pachiaă Tatomirescuă propuneă oă reconstituireă aă „dogmaticii”ă zalmoxieneă înă 10ă
puncte,ădeciăună„Decalog”ăzalmoxian,ădeşiăuneleă„dogme”ăseărepet ăiarăalteleăseăceră
a fi separate (ca idei distincte):
1.ăarmonizareaăP r iiăcuăÎntregulăSacru;ă2.ătrupulăperfectăpresupuneăoăminteă
des vârşit ;ă dac ă trupulă esteă efemer,ă sufletulă esteă nemuritor,ă deă aiciă creştereaă
traco-geto-daciloră înă neteamaă deă moarte,ă deă aiciă vitejiaă înă lupt ,ă înfruntareaă
primejdiilor;ă 3.ă trupulă tân ruluiă „mesager”ă c treă Zalmoxisă (pur,ă perfect,ă viteaz),ă
aruncatăînă3ăsuli e,ănuăseăincinereaz ,ăcumăseăprocedaăîndeobşte,ăc ciăsufletulăluiăvaă
veniălaătrup;ă4.ăpreg tireaăpentruănemurireăîncepeădinăpruncieăşiăseădes vârşeşteăpeă
c iă în elepte,ă printr-oă vie uireă înă conformitateă cuă natura,ă dup ă aceleă „Legi”ă
zalmoxiene;ă 5.ă via aă esteă veşnic ă pentruă celă careă oă duceă înă acestă chip;ă 6.ă aceastaă
presupuneătr ireăcump tat ,ăcuăeliminarea exceselor, orgiilor (aici s-arăputeaăînscrieă
poruncaăluiăBurebista,ăsf tuitădeăDeceneu,ădeăstârpireăaăvi eiădeăvieă– n.n); 7. numai
cineăaccept ăconcep iaăzalmoxian ăprivindăraportulădintreăparteăşiăîntreg,ăsufletăşiă
trup,ăesteăîngrijit/t m duitădeă„mediciiăluiăZalmoxis”,ăcareăauădepusăjur mântăs ănuă
procedezeă altfel;ă 8.ă instruireaă continu ă şiă vie uireaă dup ă legileă naturiiă (seă repet ,ă
n.n.);ă 9.ă numaiă astfelă seă poateă ajungeă laă cunoaştereaă absolut ;ă 10.ă Teocra iaă
(conducereaădeăc treăă„castaăteologilor/preo ilor”)ăcareăoficiaz ăcultulăluiăZalmoxis,ă
aceştiaăfiindăşiădoctrinariiăconcep iei,ăapar inăpreafericiteiăsemin iiăînfr it ăcuăzeii.
Pornindă deă laă acestă elementă ală „Decalogului”ă zalmoxiană astfelă
reconstituit/propus;ăre inând,ădin izvoare, autoritateaădeosebit a Marelui Preot la
traco-geto-daciă şiă aă celorlal iă ierarhiă careă conduceauă ceremoniileă cultice;ă
cunoscând,ă din izvoare,ă c ă traco-geto-daciiă (şiă str moşiiă lor,ă înă timpulă c roraă seă
„n scuser ”ă zeii!),ă erauă cu deosebire „religioşi”ă (niciodat ă n-au vulgarizat lumea
zeilor!);ă constatândă deciă existen aă uneiă teocra ii (dară caă fortifiantă ală autorit iiă
Marelui Rege!: tiara-bos-tes/tarabostesă ţă şefiiă religioşiă purt toriă deă tiar , n.n.),
putemăfaceăoăleg tur ăcuădemonstra iaăluiăNicolaeăMiulescuăşiăcuăinterpretarea lui
Vasileă Lovinescu.ă Anume,ă neă putemă gândiă laă faptulă c ,ă celă pu in ună începută deă
stratificare vor fi dus roiurile de arieni plecateădinăSpa iulăcarpaticăşiăuneleăajunseă
54
înă India,ă undeă s-a putut dezvolta structurarea pe caste,ă înă cadrulă c reiaă ierarhii –
brah-manii – auă încercată s ă seă impun ,ă afectândă şiă tradi iaă cuă careă veniser ă deă
acas .ăKsatrias,ăcategoria/(casta?)ălupt torilor,ăconservatoriiătradi iei,ăauărefuzatăs ă
accepteăaceastaăşiăs-aăpornitămareleăconflictădintreăei.ăLupt toriiăauăfostăînvinşiăşi,ă
decâtă s ă r mân ă cuă ună statută deă inferioritateă înă India,ă auă preferată s ă porneasc ă
înapoiă „spreă cas ”.ă Aceştiaă erauă „indo-europenii” careă atâtă deă multă i-auă încurcată
pân ăacumăpeăistorici.
Preluândă ideeaă uneiă asemeneaă structur ri,ă deja,ă laă autohtoniiă dină Spa iulă
carpatic,ă moştenit ă deă illiro-traco-geto-daci, Vasile Lovinescu emite ideea unei
reaşez ri aă autorit iiă acesteiă clase superioare înă secolulă XIVă d.ă Hs.,ă când,ă dup ă
migra ii,ă s-auă „întemeiat”ă dină nouă Stateleă înă acestă Spa iu,ă deciă clasaă dină care se
alegeau/se desemnau regii şiă preo ii.ă Trimi ândă laă Getica lui Iordanes, Vasile
Lovinescuăvorbeşteădeăclasa/castaăSarabilor, de unde Basarabii, prin aspirarea lui
„ba”,ăcareăarăfiăoăasemeneaăclas /cast ăiarănuăoăfamilieădomnitoare.ăă
Revigorarea lumii illiro-traco-geto-dacilorădup ă reformaăzalmoxian va fi
contribuit – desigur, treptat – laă revigorarea/„renaşterea”autohtoniloră dină acestă
spa iu.ă Ună Dionisie/Dionysos,ă deă pild ,ă nuă seă maiă puteaă „acomoda”ă cuă via aă
cump tat ,ă impus ă deă „dogmatica”ă zalmoxian .ă Peă Dionysosă îlă men ioneaz ,ă înă
spa iulălor,ăautoriăgreci,ălaăcump naădintreăsec.ăXVI-XVăî.ăHs.ăă(73/I,ă11).ăDesigur,ă
auă„plecat”ăşiăal iăzei/zei e,ăînso indă„roiurile”.ăIarăzalmoxianismul,ăinfuzatăastfelăînă
sudulă Peninsuleiă Haemusuluiă şiă înă Asiaă Mic ,ă vaă fiă dobândită „culori”ă locale,ă
exprimateăulterior,ălaăgreci,ăînămistereleăorfice,ăcabirice,ămaiătârziuăpitagoreiceă.
Izvoareleă antice,ă ampluă citateă deă N.ă Densuşianuă (3/497ă şiă urm.),ă redauă
doctrinaă teologic ă aă zalmoxianismului,ă înscris ă peă tableleă deă aram ale
hiperboreenilor,ă trimiseă ulterioră şiă templuluiă luiă Apollo,ă întemeiată deă aceştiaă înă
insulaăDelos.ăMaiăîntâi,ăc ăaceast ădoctrin ăareălaăbaz ăprincipiulănemuririi,ăalăvie iiă
eterne,ăreg sităînăfrumosulăbasmăromânesc:ăTinere eăf r ăb trâne eăşiăvia ăf r ădeă
moarte.ă Prină extindereaă loră înă spa iu,ă peă celeă patruă direc iiă cardinale,ă prină
continuitateă şiă prină autoritateaă câştigat ,ă pelasgii/hiperboreeniiă auă difuzată aceast ă
doctrin ă înă întreagaă lumeă str vecheă şiă antic ,ă excelândă înă „ştiin aă deă aă organizaă
mistereleă şiă oracolele,ă mijloaceă foarteă puterniceă pentruă propagareaă credin eiă înă oă
via ă viitoareă şiă totodat ă oă şcoal ă deă filosofieă moral ă şiă religioas ”ă (3/499).ă Celeă
mai vechi mistere s-auăorganizatăînăSpa iulăcarpatic,ăînă„Epocaădeăaur”,ăsubăprimiiă
conduc toriămitologici,ăaăGigan ilorăşiăTitanilor.
Iat ăoăparteăaăacesteiăteologiiăzalmoxiene,ăaceeaăprivindădestinulăomuluiăînă
via aădeădup ămoarteaăp mântean .ăEsteăvorbaădeăsufletulăceluiădecedat,ăcareătreceă
într-unăpalatăsubteran,ăcomparabilăcuăpalatulăînving toruluiăJoe.ăIăseădeschidăuşileă
puternic ferecate ale acestui palat – şiă izvoareleă greceşti,ă târzii,ă localizeaz ă
„itinerariul”ă dup ătoponimeleăloră(noiă re inemă relatareaă general )ă –, sufletul trece
pesteădou ărâuriăsubteraneăpentruăaăajungeăînăfa aăunorăjudec toriăimpar iali,ăcareă
cerceteaz ă fiecareă sufletă despreă via aă dus ă peă p mânt,ă cândă eraă înă corp.ă Sufleteleă
curateăsuntătrimiseăîntr-oăregiuneăaăcelorăevlavioşi,ăbogat ăînăfructe,ăînăsuccesiuneaă
anotimpurilor,ă înă izvoareă cuă ap ă limpede,ă cuă câmpuriă acoperite de flori, unde se
continu ă oă via ă spiritual ă elevat ,ă cuă discu iiă filosofice,ă reprezenta iiă teatrale,ă
55
ospe e,ă muzic ,ă undeă suntă meseă întinseă plineă deă bucate,ă undeă seă dauă petreceriă
inocenteăşiăînăgeneralăseăduceăoăvia ăpl cut .ăAiciănuăesteăniciăiarn ăaspr ,ăniciăvar ă
cald ă excesiv,ă ciă clim ă temperat ,ă îndulcit ă deă razeleă blândeă aleă soarelui.ă Ceiă
ini ia i,ăpeăp mânt,ăînămistere,ăauăaciăunălocămaiădeăfrunteăşiăeiăoficiaz ăceremoniileă
religioase.ăAiciăreg simăautoritateaăp mântean ăaăierarhilorăzalmoxieni.
Ceiăcare,ăpeăp mânt,ăauăpetrecutăînăfapteăreleăsuntăduşiăînăTartar, unde cei
neevlavioşiăasist ălaăsceneădeăgroaz ,ăînconjura iădeămonştri,ăarşiăcuăf clii,ăsupuşiă
continuuălaăsuferin eădeătotăfelul.
Înăaceast ărelatareărecunoaştemăasem nareaăcuădoctrinaăcreştin ădespreăraiă
şiă iadă şiă deă aiciă „protocronismul”ă zalmoxianismuluiă şiă leg turaă luiă fireasc ,ă
organic ,ă cuă creştinismul,ă purgatoriulă fiindă oă inven ieă târzieă aă ierarhiloră Bisericiiă
Apusului. Creştinismul ortodox aăconservatădoctrinaăzalmoxian ăşiăaăacceptat unele
dinăs rb torileăşiăritualurileăacesteia,ăpesteăcareăîns ăaăsuprapusăpeăaleăsaleăoriăs-a
str duităs ăleăsuprapun .ăPrinăaceastaăaădevenitămaiăbogat ,ămaiăstrânsăancorat ăînă
AntichitateaăşiăStr vechimeaălocului,ămaiăoriginal ăşiămaiăvital .ăDarăaăşiă„ecranat”ă
dinăspecificulăzalmoxian,ăfaptăcareăreprezint ăoăpierdereă– mai exact, un atentat la
identitateaăna ional .
Înăcunoştin ădeăcauz ăsauăintuindătoateăacestea,ăDumitruăSt niloae,ăcelămaiă
deă seam ă doctrinară ală ortodoxieiă româneşti,ă referindu-se la specificul acesteia,
scria:
„...Cândă accentu mă elementulă ortodoxă dinăfireaă româneasc ,ă ar t mă
ună motivă înă plusă pentruă necesitateaă caă neamulă nostruă s ă r mân ă peă liniaă
ortodox ă dac ă vreaăs ă nuă decad ă dină românismă şiă înă generală dintr-oă situa ieă
superioar ă înă unaă inferioar .ă Aceastaă ară fiă nuă numaiă oă c dereă dină ordineaă
natural ,ăciăşiăoăp c tuireăfa ădeăDumnezeu,ăcareăn-arăr mâneănepedepsit ”.ă
Şiă mareleă teologă ortodoxă d ă ună mareă exemplu,ă deă luată aminte:ă „Evreiiă auă fostă
avertiza iă înă modă specială deă profe iă s ă nuă cad ă dină religiaă înalt ă aă p rin ilor,ă iară
pedeapsaăpentruăaceast ăc dereăprinăneprimireaăluiăHristosăaăfostăgrav ,ăar tându-se
caăoădegenerareăna ional ”.ă
„Oă p r sireă aă ortodoxiei (deă c treă români,ă n.n.)ă – încheiaă doctrinarulă
acesteia –, avut ătimpăîndelungat,ăechivaleaz ăcuădegenerareaăcareăeălegat ădeă
oriceăcoborâreădintr-oăsitua ieăspiritual ămaiăînalt ”ă(cf.ă86/152,ăs.n.).
Peănoi,ăromânii,ăortodoxiaăneăleag ădeămulteleăsecoleădeădreapt ăcredin a
str moşiloră illiro-traco-geto-daci,ă cuă toat ă zestreaă eiă spiritual ,ă filosofic ,ă deciă deă
secoleăanterioareăcreştinismuluiăcareăîncepeăcuăîntrupareaăpeăp mântăaăluiăIisus.ăOă
abandonareă aă drepteiă credin eă aă illiro-traco-geto-dacilor, o excludere a ei din
Ortodoxiaă româneasc ară reprezentaă oă frângereă deă laă jum tateă aă credin eiă
neamului,ă oă pierdereă aă memorieiă str moşilor,ă c ciă dreaptaă loră credin ,ă ortodoxia
lor,ăesteăleg turaăcuătemelia noastr ăcaăna iune.
Iat ă deă ceă devineă straniuă efortulă istoriculuiă Constantină Daicoviciu,ă care,ă
poate, dintr-oăranchiun ăsauăinvidieăfa ădeăVasileăPârvană(careăînăesen ăsus inuseă
monoteismulă laă ge i),ă sauă cineă ştieă dină ceă pricin ă (oă explica ieă ară fiă deă c utată
pornindu-seă deă laă ascensiuneaă saă dup ă 1945),ă aă crezută c ă poateă demonstraă
politeismul geto-dacilor (traco-geto-dacilor).ă Înă aniiă ultimuluiă r zboiă mondial,ă
56
nemul umindu-lătraducereaădeăatunciăaăluiăHerodotăînăromâneşte,ăs-aăapucatăs ăfac ă
elăînsuşiăoătraducere.ăInterpretândăabuzivătextulătradus,ăînă1945,ăcândăşi-a publicat
rodulă efortului,ă aă fostă convinsă c ă şi-aă demonstrată şiă teza privind politeismul
geto-daciloră(v.ănr.ă44).ăApoi,ădevenindă„mare”,ăşi-aăreluatătezaăînăprimulătratatădeă
IstoriaăRomâniei (nr. 16). N-arăfiăcontatăpreaămultă„convingerea”ăunuiăistoricăcareă
abandona rigorile criticii de text, dar a contat mult faptul c ăpân ăînă1995,ăefectiv,ă
niciă ună istorică român,ă specialistă înă domeniu,ă nuă l-aă contrazisă înă acest ă chestiune.ă
„Demonstra ia”ădină„opera”ădină1945ăst ăşiăacumăcaămostr ădeăneprofesionalismăşiă
reaăcredin ,ăchiarăşiăpentruăunănespecialist!ă
Oă încercareă laă felă deă neconving toareă deă aă contestaă monoteismulă
tarco-geto-dacilor,ă oă g simă înă recentaă lucrare,ă dejaă citat ,ă Religia dacilor de Dan
Oltean.ă Pentruă problemaă înă sineă şiă caă metod ă deă lucru,ă esteă lucrareaă unuiă erudit,ă
foarteă valoroas ,ă dară marcat ă seriosă deă câtevaă „teze-axiome”ă careă auă umbrită
profesionalismulăautoruluiăşiăchiarăra ionamentulălucidă(v.ănr.ă67c/51,ă326-327ăş.a.).
Careă aă fostă reprezentareaă peă careă şi-auă f cut-oă str moşiiă noştriă despreă
Divinitateaă lorăsuprem ?ă Esteăfirescă s ă neă întreb m,ă c ciăreligiile monoteiste i-au
datăunăchipăacesteiăDivinit i.ăGreciiăanticiăi-auădatăchipădeăom,ăcreştinii,ăulterior,ălaă
fel.ăStr moşiiănoştriăadorauăcuădeosebireăCerulăsenin,ădeăpeăcareăalungau,ăcuăs ge i,ă
norii,ă careă întunecauă fa aă Zeului suprem. Divinitatea lor s l şluiaă undevaă înă
Cosmosul infinit – şi nu i-auă dată niciodat ă chipă deă om.ă Şiă aceastaă poateă fiă oă
veritabil ăfilosofie!ăDup ăcumălaăoăveritabil ăfilosofieăneăconduce,ălaăei,ăcredin a înă
nemurire,ă ideeă fundamental ă aă spiritualit ii,ă aă religieiă lor,ă ideeă peă care izvoarele
anticeă oă scotă înă eviden ă celă maiă multă laă illiro-traco-geto-daci,ă înă aceast ă ideeă
c utându-leăizvorulăvitejiei,ălipsaăfriciiăînăfa aămor ii.ă
Oăalt ăproblem careăseăpune,ăprivitoareălaăreligiaăstr moşilorănoştri,ăesteă
aceeaă aă loculuiă înă care se oficia cultul Zeului „celă maiă sl vit”,ă atâtă înă centrulă
geto-dacădină„CetateaăZeilor”,ăMun iiăOr ştiei,ăcâtăşiăînăcomunit ileădeăcredincioşiă
aiă mareluiă zeu.ă Iară înă leg tur ă cuă aceasta,ă cercet rileă dină ultimeleă decenii,ă
concluziile deja trase asupra lor,ă scotă înă eviden ă superioritateaă cunoştin eloră
într-ună domeniuă înă careă specialiştiiă revendicauă „monopolul”ă înă favoareaă altoră
na iuniă aleă Antichit iiă – astronomia,ă cuă celelateă ştiin eă auxiliareă acesteia.ă Astfel,ă
relat rileăluiăIordanes,ădespreăcareăvaăfi vorbaămaiădeparte,ăob inăoăconfirmareăstrictă
ştiin ific .
Observ măc ,ădescoperindu-se,ămaiăîntâiăînăMun iiăOr ştiei,ăapoiăşiăînăalteă
p r iă aleă spa iuluiă carpato-danubian, unele construc iiă maiă deosebite, numite de
arheologi,ăpân ăacum,ăsanctuare,ăadic ălocuriăsacreăînăcareăseăoficiaăcultulăZeului,ă
auă fostă abandonateă cuă preaă mareă uşurin ă sauă trecuteă peă plană secundă informa iiă
importante din izvoarele istorice scrise.
Astfel,ăHerodotăprecizeaz ăc ă– înăvremeaălui,ădesigur,ădarăşiăpân ăatunci,ă
conform tradi ieiă – ge iiăaduceauăjertfeă Zeului,ă chiarăjertfeă umane,ă înă locă deschis,ă
subăCerulăsenină(112/I,ă49ăşiă45).ăDarăStrabonănoteaz ăc ăge iiăoficiauăcultulăîntr-o
peşter ădintr-un munte numit Cogaionon,ăpeălâng ăcareătreceaăunărâu,ăloculăşiărâulă
fiind socotite caăsfinteă(VII/III,ă5).ăUnăasemeneaăloc,ădinăcareăîns ălipseşteăpeştera,ă
aă fostă identificată deă arheologiă cuă Dealulă Gr dişteaă dină Mun iiă Or ştiei,ă peă lâng ă
57
careă curgeă râulă Gr diştea,ă secată întreă timp.ă Ară maiă puteaă „concura”ă pentruă acestă
„locăsfânt”ăşiăal iămun i,ăprecumăaiăBuz uluiă(Caucalandul!)ăsauăCeahl ul.
Înă ceă priveşteă construc iaă deosebit ă deă laă Gr diştea,ă dac ă aceastaă aveaă
vreună rolă înă oficiereaă cultuluiă Zeuluiă suprem,ă r mâneă deă discutat.ă C ciă totă
arheologii, care l-au numit sanctuar (l caşă deă cult), auă l sată deschis ă caleaă
interpret riiă luiă caă observator astronomic (C. Daicoviciu – înă 16/332ă şiă urm.).ăă
H.ăDaicoviciuăoăspuneăcelămaiăclar,ădeşiăînc ăprudent:ăader ălaăideeaădeăsanctuar,ă
dară adaug ă c ă „existen aă preocup riloră astronomiceă laă daciiă din epoca lui
Burebista-Decebalăr mâneăunăbunăcâştigatăpentruăştiin ”ă(45/266).
Înăceăpriveşteătradi iaă„sanctuarelor”,ăC.ăDaicoviciuăînsuşiăeraădeăp rereăc ă
acestea,ă „caă form ă şiă concep ieă nuă facă decâtă s ă continue,ă înă condi iiă superioareă
desigur,ă str vechile sanctuare din epoca Bronzului (...). Continua prefacere a
sanctuarelorăşiăînlocuireaămaterialuluiămaiăprostăcuămaterialămaiăbunăalăstâlpilorăşiă
coloanelorăeădovadaăceaămaiăbun ădespreăvechimeaărelativ ăaăacesteiăincinteăsacre
şiă deă (despre!ă n.n.)ă importan aă peă careă i-oă acordauă ge iiă şiă sacerdo iiă geto-daci”ă
(16/332-333, s.n.).
Oă alt ă echip ă complex ă deă cercet tori,ă studiindă celeă dou ă „sanctuare”ă
circulareădeălaăGr dişteaă – mareăşiămică –,ăprecizeaz ăc ăacesteămonumenteăaveauă
atâtăfunc iaădeăcalendară– şiăcalendarulădacicăeraămaiăprecisădecâtăcelăiulianăşiăchiară
decâtă celă gregorian!ă –,ă câtă şiă calitateaă deă aă p straă şiă eviden iaă cunoştin eă deă
astronomie, geometrie, trigonometrie etc. Referindu-seă laă „sanctuarul”ă celă mic,ă
apreciereaă general ă esteă extraordinar :ă „Prină elegan a,ă func ionalitateaă şiă
simplitateaă solu iiloră matematiceă peă careă leă încorporeaz ă (şiă Ţle>ă exprim ă
geometrizat), miculă sanctuară circulară esteă ceaă maiă frumoas ă «oper ă deă art »ă peă
care a creat-oă gândulă umană înă str daniaă saă deă aă cuantificaă timpul”.ă Apreciindă
„momentul”ă construc ieiă „sanctuarelor”ă deă peă terasaă Sarmisegetuzeiă Regia,ă
specialiştiiăconchidăc ăelăesteă„acelăalătriumfuluiăuneiăfoarteălungiădistil riăşiăselec iiă
deăvaloriăînăculturaăgeto-dac ,ăesteămomentulăcândăconcep iileăeiăseăcristalizaser ăşiă
dobândiser ăoăasemeneaătr inicieăîncâtăliăseăcuveneauămonumenteădeăpiatr ăcareăs ă
poat ă traversaă timpurile.ă Cuă alteă cuvinte,ă monumenteleă oglindescă aceast ă cultur ă
ajuns ă laă apogeulă ei”ă (38/41- 42,ă s.n.).ă Cultur ă lovit ă cruntă deă Imperiulă romană
cuceritor, pe care nu l-aăinteresatăştiin aăşiăculturaăDacieiăciăbog iileăei!
Cartea d-luiă Dană Olteană aduceă oă contribu ieă major ă laă studiulă şiă
interpretareaă Panteonuluiă dacică dină Mun iiă Or ştiei,ă cumă n-aă maiă f cut-o nimeni
pân ă acum,ă statuândă Sarmisegetuzaă Regia,ă cuă întreagaă zon ă cultic ,ă dreptă centruă
spirituală (eraă şiă centruă politic)ă ală geto-dacilor. Studiind efectiv totalitatea
izvoarelor,ă apelândă şiă laă alteă ştiin e/discipline,ă careă conlucreaz ă laă oă câtă maiă
complex ă în elegere,ă Dană Oltean,ă prină aceasta,ă se recomand ă aă fiă celă maiă
competentăşiămaiăcredibilăautorăînămaterie,ă„tranşând”,ăînăfavoareaăSarmisegetuzeiă
şiă aă Mun iloră Or ştiei,ă „rivalitatea”ă cuă Bucegiiă şiă Ceahl ul.ă Astfel,ă analizeaz ă
sanctuară cuă sanctuar,ă cuă semnifica iaă şiă zeitateaă lui,ă st ruindă înă final asupra
sanctuaruluiăultim,ănr.ă7,ăcelămaiăimportantăpentruăPanteonulădacic.ăÎlăreconstituieă
înă formaă avut ă înainteă deă a-lă fiă distrusă romaniiă şiă îlă analizeaz ă cuă minu iozitate.ă
58
Parcurgândă textulă şiă gândind,ă î iă daiă seamaă deă r ulă pricinuit,ă prină distrugere, de
cuceritoriiăromani.ăAutorulăseăopreşteăapoiăasupraăcalendaruluiădacic,ăsubliniindu-i
exactitateaă şiă prină aceastaă importan aă lui,ă confirmândă cuă prisosin ă relat rileă luiă
Iordanes,ăcaăşiăconcluziileăuneiăechipeămixteădeăcercet toriă(veziăşiămaiădeparte).

Fig. 11
Incinta sacra de la Sarmisegetusa Regia cu cele 7 sanctuare,
inclusive Panteonul (sanctuarul 7) (67 c/285)

Fig. 12
Panteonl dacic de la Sarmisegetusa Regia (Sanctuarul nr. 7, reconstituire),
dedicat tuturor zeilor. Jos triunghiul lui Pitagora (3/4/5)
(67 c/258-259)

59
 Fig. 13
Militariădaciăincendiaz ,ălaăordin,ăincintaăsacr ,ăpentruăaănuăc deaăînămâna
inamicului (ColumnaăTraian ,ăscenaă119ă– v. 67 c/305)

„...Iarăceăn-auădistrusăromaniiă(înăacestămareăCentruădacic,ăn.n.),ăauădistrusă
româniiăcuăexcavatorulăşiăbirocra ia”ă– titraă„JurnalulăNa ional”ădină13.08.2001,ăp.ă
3, oferind imaginea unui sanctuară dină careă auă maiă r masă doară pietreă sparteă deă
buldozer,ăprecumăşiăimagineaăceluilalt,ăacoperităcuăcimentăşiăpietriş.ăLaăCongresulă
al II-leaă deă Dacologieă (Bucureşti,ă 15-16.08.2001) ni s-auă ar tată filmateă imaginileă
dezastrului de la Sarmisegetuza Regia iarăparticipan iiălaăCongres,ăcareăauăreuşităs ă
ajung ăpân ăacolo,ăne-auăconfirmatăacestădezastru.ăÎnăregimulăcomunistăs-a distrus
prină s p turiă şiă restaur riă neprofesionale.ă Doamnaă arhitectă Silviaă P un,ă pasionat ă
pentruă civiliza iaă traco-geto-dac ,ă citat ă înă prezentaă lucrareă pentruă contribu iaă
Domnieiă sale,ă deă excep ie,ă ne-aă vorbită cuă mareă p rereă deă r uă despreă modulă
neprofesională cumă auă decursă s p turileă arheologiceă laă Sarmisegetuza,ă subă
conducereaăarheologuluiăConstantinăDaicoviciuăşiă„echipa”ăacestuia;ădoamna Silvia
P unăaăavut,ăatunci,ăcurajulăs -iăreproşezeăluiăConstantinăDaicoviciuămodulăînăcareă
efectuaă s p turile,ă dară acestaă i-aă r spunsă cuă duritateă şiă aă invitat-oă s ă p r seasc ă
biroul.ă Iară dup ă 1989,ă înă absen aă Legii patrimoniului (poate, deliberat abrogat ă
chiară deă laă început!),ă s-a distrus, s-aă batjocorită şiă maiă alesă s-a furat din acest
Centru-simbolă ală uneiaă dină celeă maiă importanteă şiă maiă originaleă civiliza iiă aleă
Str vechimiiăşiăAntichit ii.ăPrimiiăvinova iă – regimurile politice postdecembriste.
La Congresul al-III-leaă ă deă Dacologie,ă dr.ă Napoleonă S vescu,ă evocândă dină nouă
distrugerileădeălaăSarmisegetuza,ăaăafirmatăc ăSarmisegetuzaăreprezint ăactulănostruă
de identitate. A-lă pierde,ă înseamn ă aă neă pierdeă identitatea.ă Dară distrugerileă şiă
nep sareaăauăcontinuat!

60
 Foarteă recentă (septembrieă 2002),ă ună arheologă dină Argeş,ă Dragoşă
Mândrescu,ă reveneaă asupraă situa ieiă dină Mun iiă Or ştiei,ă vorbindă deă „devast rileă
produseă deă cohorteleă deă c ut toriă deă comori”,ă deă „crminalele «excursii»,ă cuă
înscriereăprinăInternetăşiăprinăfirmeăspecializate,ăînă«mun iiăfabuloaselorăcomoriăaleă
regiloră daci».ă Arhelogulă porneaă îns ă deă laă oă alt ă semnalare,ă dină jude ulă s u:ă
sta iuneaă arheologic ă deă laă Cet eni,ă cuă 8ă obiectiveă arhelogiceă geto-daciceă şiă
medievaleădeăimportan ămaxim .
Sub titlul: Oă ran ă careă sângereaz ă situlă arheologică deă laă Cet eni
arheologulă aprecia:ă „Laă Cet eniă aă avută locă şiă seă desf şoar ă înc ă ună dezastruă
na ional,ăoăcrim ăîmpotrivaăculturiiăşiăaămonumentelorătrecutului”ă- şiăcontinuaăcuă
dezv luiriăşocante.ăSemnalaăîns ăşiăalte cazuri similare: cazul necropolei getice de
la Zimnicea-Teleorman,ă amenin at ă deă întindereaă „gospod riilor”ă iganiloră rudari;ă
cazulănecropoleiădaciceăînc ănecercetateăarheologicădeălaăAlbaăIuliaăpesteăcareăseă
„aşterne”ă ună cartieră reziden ială deă „c su e”ă aleă unoră potenta iă aiă locului;ă cazulă
unelteloră daciceă dină fier,ă aruncateă caă neinteresanteă deă c treă c ut toriiă deă comori,ă
unelteă careă „întrecă înă cantitateă şiă diversitateă totă ceă seă cunoşteaă p nâă acumă dină
cuprinsulă întreguluiă regată dac”.ă „Şiă exempleleă ară puteaă continua”ă – adaug ,ă
îngrijor tor,ăarheologul.ăŞiăîncheie:ă„Probabilăc ăînăRomâniaăvremeaăarheologieiănuă
aăsosit”ă(v.ărev.ă„Argeş”,ăanăII,ă2002,ănr.ă12,ăp.ă8,ăs.n.)
Maiă cit mă înă acestă sensă dină scrisoareaă trimis ă deă poetulă Ionă Gheorgheă –
foarte original caă poetă şiă ună pasionată pân ă laă d ruireă total ă pentruă istoriaă şiă
civiliza iaă str moşiloră noştriă – trimis ă senatoruluiă Corneliuă Vadimă Tudor,ă înă
disperareădeăcauz ,ărugându-lăs ăfac ăceăseăcuvineăpeălâng ăforurileăinterna ionaleă
(înă careă nu-şIă puneaă mariă speran e,ă dară alt ă caleă nuă maiă vedea!)ă pentruă aă salvaă
obiecteă deă patrimoniuă privindă aceast ă civiliza ie,ă adunateă într-oă via ă deă omă şiă
ignorateă totală deă „şcoalaă oficial ”ă aă arheologiloră româniă (v.ă „Româniaă
Mare”/26.01.2001,ăp.ă5,ăs.n.).
Poetul Ion Gheorghe ar taă înă scrisoareă c ă de ineă pesteă 1000ă deă obiecteă
arheologiceă aleă amintiteiă civiliza ii,ă dintreă aceleaă citateă caă argumentă deă
savanta-arheologă Marijaă Gimbutas.ă Poetulă acuzaă îns ă deschisă „oă conspira ieă aă
corpuluiă deă arheologiă oficialiă deă şcoal ă latinist ă exclusivist ,ă care,ă deă multeă
decenii,ă saboteaz ă oriceă alteă teoriiă istoriceă şiă mistific ă sauă distrugeă dovezileă
materialeăceăarăproiectaăalt ăviziune”.ăApoiăarat ăcumăoameniădeăştiin ăprecum:ă
NicolaeăDensuşianu,ăVladimirăDumitrescu,ăC.ăNicol escu-Plopşor,ăDinuăV. Rosetti
„auăfostăfieăostraciza i,ăanihila i,ăfieătenden iosăinterpreta i”,ăpentruăaăfiăcompromişi.ă
Citeaz ă„cel mai scandalos caz”,ăacelaăalăarheologului,ădecedatăîntreătimp,ăGavril ă
Aureliusă B lan,ă careă aveaă şiă elă oă colec ieă deă obiecteă anteneolitice, dar care,
obstruc ionatădeăcolegiiăs iădeălaăInstitutulădeăArheologieădinăBucureşti,ăaămurităînă
spitalăiarăcolec ia – spune Ion Gheorghe – i s-aădistrusăsauăaădisp rut.ăŞiămen ionaă
c ă de ineă documentulă „careă atest ă tratamentul criminal ce i s-a aplicat acestui
savant al preistoriei”.ăPornindădeălaăobiecteleă(statuiete)ăde inuteădeăel,ăpoetulăIonă
Gheorgheă men ioneaz ă c ă aă reuşită s ă publiceă înă 1974ă carteaă Cultulă Zbur torului.
Poetulă arat ă foruriloră europeneă şiă confratelui-poet Corneliu Vadim Tudor toate
acestea,ă acuzândă înc ă odat ă „conspira iaă anticultural ă aă şcoliiă oficialeă deă
61
arheologieăşiăistorieădinăRomânia”ăfa ădeăasemeneaăizvoareăarheologice.ăConformă
documenta ieiă sale,ă Ionă Gheorgheă semnaleaz ,ă înă „preistoria”ă acestuiă spa iu,ă
existen aă unuiă „ciment de diamant”ă şiă aă unuiă „Demiurg preistoric numit
Fierbe-Piatr ”,ăprecumăşiă„55 de tipuri de monede geto-dacice”.ăFiind,ăpân ăacum,ă
„ridiculizatăşiăostracizat”ădeăceiăpeăcareăîiăacuz ,ăşiăneîntrev zândă„posibilitateaădeăaă
fiăîn eles”,ăpoetulăroag ăpeăsenatorulăCorneliuăVadimăTudorăs -i faciliteze punerea
„subă protec iaă institu iiloră europeneă deă resort,ă întrucâtă – continu ă elă – barbaria
claseiă aşaziseă culteă aă româniloră esteă capabil ă deă oriceă tic loşie”.ă ă Îiă solicit ă şiă
asisten aăjuridic ,ă careădeăal iiă iăseărefuz . Şiă acuz ăoficialit iă aleă Armateiăc ăau
„furat obiecte”ă dină celeă men ionate,ă le-auă spartă şiă auă extras „formulele
cimenturiloră strategiceă dină careă şi-auă încropită bunc re”.ă Asemeneaă oficialit iă îlă
împiedic ă s ă ias „înă aten iaă opinieiă publiceă na ionaleă şiă interna ionale”ă cuă
obiecteleă peă careă leă de ine;ă deă asemenea,ă subă motivulă „secreteloră deă Stat”,ă îiă facă
imposibil ăieşireaălaăinstan eăjuridiceăinterna ionale,ăînătimpăceăinstan eleăinterneă
refuz ă luareaă înă eviden ă aă reclama iilor/cauzelor „f r ă aă pl tiă bacşişă şiă f r ă caă
func ionariiăînăsubordineăs ăprimeasc ăpermisiuneaădeălaăcoloneiiăşiăgeneraliiălorădeă
Securitateăr maşiăînăstructuriăsubăacopeririădiverseăşiăînărela iiăoculte”.
Nuăcunoaştemăceăaăf cutăsenatorulăCorneliuăVadimăTudorămaiămultădecâtă
publicareaăacesteiăscrisoriătrimis ăînădisperareădeăcauz ădeăunăpoetăromânăpasionată
deă civiliza iaă traco-geto-dac .ă Dară ad ug mă c ă ună cercet toră ne-aă maiă vorbită c ă
undevaă înă Oltenia,ă subă acelaşă motivă ală secretuluiă militar,ă Armataă nuă permiteaă
explorareaă arheologic ă aă uneiă zoneă considerat ă deă c treă respectivulă cercet toră deă
importan ăştiin ific ădeosebit .
Recentaădescoperireăarheologic ădeălaăL puşulăRomânescă(1998),ăceaămaiă
vecheădeăacestăfelădinăEuropa,ăpuneăînăeviden ăstr vechimeaăşiăcontinuitatea,ăprină
înaintaşii lor, a traco-geto-dacilorăînăspa iulăînăcareăîiăvorăcunoaşteămaiătârziu,ădup ă
numeleălor,ăizvoareleăscrise.ăAvândăînăvedereăceleădejaăpuseăînăeviden ămaiăsus,ă
aceast ă descoperireă apropeă c ă n-ară maiă fiă oă surpriz ;ă eraă deă aşteptată oă asemeneaă
descoperire înă„ ara”ăDacilorăMari.ăŞiăniciăvechimeaăeiăn-arămaiăfiăoăsurpriz :ăară
veniăs ăconfirme,ăarheologic,ăc ăstr moşiiănoştri,ăprinăînaintaşiiălor,ăcumăseăvorăfiă
numităeiăatunci,ăhiperboreeniăsauăpelasgi,ăsuntăcelămaiăvechiăpopor,ămaiăvechiădecâtă
egiptenii. Descoperireaăr mâne,ăprinăeaăîns şi,ăexcep ional .ăDarădeăceăs-aătrasăv lulă
pesteă ea?ă Acesteă cercet ri,ă observa iiă şiă concluziiă pună înă modă foarteă seriosă
problemaă leg turiloră întreă diverseleă trepteă ă anterioareă deă civiliza ieă înă spa iulăă
traco-geto-dac, pe fondulă uneiă continuit iă neîntrerupte,ă cuă trepteleă ulterioare.ă Şiă
vină înă sprijinulă viziuniiă luiă N.ă Densuşianuă asupraă „primuluiă capitol”ă deă istorieă înă
Spa iulăCarpatic.
Distrugereaă Sarmisegetuzeiă Regiaă aă însemnat,ă f r ă îndoial ,ă oă pierdereă
uriaş ăpentruăomenire şiăpentruăstr moşiiănoştriăşiăpentruănoiăînăprimulărând.ăDarăaă
r masă „şcoalaă ceaă mareă aă vie iiă şiă aă muncii”ăînă cuprinsulă Dacieiă Mariă şiă aă r masă
inteligen aă nativ ă aă unuiă popor,ă dină careă voră r s riă noiă valoriă înă timpuriă maiă
prielnice. Referindu-ne strict laă astronomieă şiă calculă matematic,ă cit mă oă realizareă
deă importan ă mondial :ă calculareaă ereiă creştineă deă c treă înv atulă dacoromână
DionisieăcelăSmerităînădeceniulăală3-lea al secolului al VI-lea (v. 4/565-566), secol
62
înăcareăIordanesăneăîncredin eaz ăc ăerauăînăvigoareă„LegileăPelagine”ă
(deă laă pelasgi)ă aleă str moşilor.ă Şiă totă oă realizareă epocal ă poateă fiă
considerată alfabetulă cuă 23ă deă semne,ă creată deă înv atulă dacoromână
AetichusăHistricusă(deălaăIstru,ăDun reanu!),ăn scutăînănordulăDobrogei,ă
înăzonaălocalit iiăDinoge ia,ăîntr-o lucrare cu titlu semnificativ pentru
preocup rileăînv a ilorălocului,ăCosmografia,ăp strat ăînăcopiiăpân ăaziă
(v. nr. 100).
Situa iaăfiindăaceasta,ăputemăapreciaăc ăstr moşiiănoştriăauăavută
ună începută extraordinară înă ceă priveşteă astronomia: cercetarea
Cosmosuluiă infinit,ă înă careă s l şluiaă Zeulă suprem,ă înă beneficiulă
oamenilor.ă Înă Antichitate,ă aceast ă leg tur ă cuă Cosmosulă ne-a fost
distrus .ăPoateănuăesteăîntâmpl toră – şiăaceastaăarăputeaă ineădeăfor eleă
maleficeăcareăauă„monitorizat”ăRomâniaăînăsecolulăXXăşiăcontinu ăăs-o
fac ,ăcontândăpeă„caiiălorătroeni”ăîmpinşiăpeăscenaăpolitic ă– anume,ăc ă
înă epocaă modern ,ă pân ă azi,ă nuă s-aă dată şiă nuă seă d ă suficient ă aten ieă
acestuiădomeniu.ăAmăr masăs ăneăconsol măcuăastronomiaăpopular ,ăcuă
bolta deăsteleădup ăcareăs-auăorientatăşiăînc ăseămaiăorienteaz ă ranii.
Cândă seă voră hot rî,ă ceiă datoriă s-oă fac ,ă pentruă reintroducereaă
Astronomieiă caă obiectă deă studiuă înă liceuă şiă pentruă oă Facultateă deă
Astronomieă înă cadrulă Universit ii?ă Înă acestă sensă facemă apel şiă laă
Universit ileăparticulare.
Revenindă laă spiritualitate,ă putemă apreciaă c ă mitologiaă
str moşilorănoştriăesteăunaădinăceleămaiăvechiăşiămaiăbogateădinălume.ă
Mitologiileă greac ă şiă roman sunt mitologii
deă moştenireă illiro-traco-geto-dac şiă înă ală
doileaă rând mitologiiă deă crea ieă proprie.ă Nuă
esteă oă desconsiderareă aă crea ieiă propriiă dară
moştenireaătrebuie,ăînăsfârşit,ărecunoscut .ăŞiă
eaă aă stată laă bazaă mitologiiloră şiă culturiloră
europene.ăUrcândăspreăizvoare,ăaproapeăc ănuă
exist ă zeuă importantă sauă ceremonial, ritual
celebru,ă laă greci,ă laă romani,ă careă s ă nuă seă
revendice de la traco-geto-daci.
Constantină Brâncuşi,ă crescută înă
spirutulă uneiă mitologiiă str vechiă şiă perene,ă aă
inutăs -şiă exprimeă în elegereaă adânc ă asupraă
religieiă şiă filosofieiă neamuluiă
Fig. 14 s u,ă atunciă cândă aă primită oă
C.ăBrâncuşă- Coloana ofert ă deă aă realizaă ună complexă
Infinituluiă(stânga)ăşiăarhetipulă monumentală laă Târgu-Jiu,
ei din Paleoliticul superior aproapeădeămun iiădeălâng ăcareă
(ană10.650ăî.Hs.,ăCuinaăTurculuiă–
Mehedinþiă– v. 99/14)
plecase,ăaproapeădeăcasaăînăcareă
seă n scuse:ă capodoperaă vie iiă
sale. Prin acest ansamblu
63
sculptural,ăBrâncuşiăaăsimbolizatăintegrareaăomului,ăaăneamuluiăs u,ăînă„circuitul”ă
naturalăşiăperpetuuăalăCosmosuluiăinfinitădinăcareăşiăP mântulăfaceăparte.ăPrivităcuă
ochiiămin ii,ăazi,ăansamblulăsculpturalădomin ătotulăînăjur.ăPrivindu-lă„normal”,ăelă
este doar un element discret al naturii care-lă înconjoar .ă Aproape totul se
încadreaz ăînădescriereaăizvoarelorăantice.ăLeăvaăfiăcunoscutăoareăBrâncuşi?ăPoateă
da,ă poateă nu.ă Dar,ă sigur,ă crescândă cuă miturileă neamuluiă s u,ă i-aă în eles,ă acestuia,ă
religiaă şiă filosofiaă – şiă eleă seă reflect ă înă simplitateaă adânc a ansamblului
sculptural.ăIntrareaăînăvia ăseăfaceăprină„PoartaăS rutului”,ădeălaăs rutulămameiălaă
s rutulă simbolică ală tineriloră laă c s torie,ă s rutulă caă preludiuă ală crea ieiă supremeă aă
p mântenilor:ă copilul.ă Urmeaz ă drumulă vie ii,ă uneoriă neted,ă alteoriă greu,ă cuă
popasuriădinălocăînăloc,ăpân ălaădesprindereaădeăceiăviiăşiă„trecerea”ălaăDumnezeu,ă
cândă seă d ,ă celuiă „plecată dintreă noi”,ă „s rutulă deă peă urm ”.ă Laă „Masaă T cerii”,ă
aceast ătrecereăesteăvegheat ădeăspiriteleăîn elep ilor,ăcaăîntr-unărituală„p gân”,ădină
Joia Mare,ă tolerată deă creştinism,ă iară peă lâng ă loculă sacruă treceă „Râulă Sfânt”.ă Jiulă
treceă peă lâng ă „Masaă T cerii”.ă Odat ă trecută prină exigen eleă spiriteloră în elep ilor,ă
creştinulă primeşteă dezlegareaă pentruă urcareaă laă Dumnezu,ă caă odinioar ă laă Zeulă
suprem prin mijlocireaăluiăZalmoxis.ăDa,ăpentruăurcareaălaăDumnezeulăcreştin,ăc ciă
Brâncuşiăeraăunăcreştin.ăÎnădrumulădreptădeălaă„RâulăSfânt”ăşiăpân ălaă„îmbarcarea”ă
pentruăCosmos,ăBrâncuşiăaăgândităs ăaşezeăBisericaăortodox ,ăcareăacumăd ă„viza”ă
pentruă „îmbarcare”.ă Poposindă înă bisericaă ortodox ă pentruă ultimaă rug ciuneă peă
p mânt,ă creştinulă zoreşteă apoiă şiă ajungeă înă câmp,ă undeă „Coloanaă Infinit ”ă esteă
„rampa”ă luiă deă lansareă spreă Cosmosulă infinită înă careă s l şluieşteă Divinitateaă
suprem ,ă odinioar ă Zeulă „celă maiă sl vit”,ă cuă careă oameniiă intrauă înă rela ie,ă prină
Zalmoxis.ăArhetipulă„Coloanei”ădateaz ,ăînăzon ,ădeăpesteă12000ădeăani.ăBrâncuşiăaă
reuşită s ă descifrezeă aceast ă tain ,ă caă şiă alteleă asem n toare.ă Într-o profesiune de
credin ă elă spunea:ă „Func iaă artistuluiă esteă deă aă descifra tainele ascunse ale
naturii”ă(60/18,ăs.n.).
Caăoăexpresieăaăasaltuluiălaămarileăvaloriăna ionaleă– înc ăoăexpresie!ă– dat
deă for eă interesateă înă aă leă distruge,ă men ion mă dou ă cunoscuteă tentativeă deă
distrugereăaă„ColoaneiăInfinite”ăaăluiăBrâncuşi.ăPrima – sub regimul comunist, cu
brutalitateaăspecific ăacestuia,ăcândăs-aătrasăcuătractorulădeă„Coloan ”,ădarăaceastaăaă
rezistat.ăAădoua,ămaiă„stilat ”,ămaiă„prinăînv luire”,ăsubăpretextulăuneiărestaur ri,ăînă
aniiădeădup ă1989,ăînăcareăini iativaăaăvenitădeăla „persoaneăelevate”ăşiădeălaăCentru,ă
pentruă aă seă anihilaă eventualeă „surprize”ă locale.ă Înă pres ă aă fostă ampluă criticat ă
aceast ă„ini iativ ”.ăŞiăn-aăfostăsingurulăasaltălaăoperaăluiăBrâncuşi.ăDealtfel,ăacestaă
continu !

2.1. Trecerea de la Zalmoxianism la Creştinism.

Zalmoxianismul – parteăcomponent ăaădrepteiănoastreăcredin e

Revenim la Zalmoxianism,ăaproapeăcompletăcaădoctrin ăteologic ă(i-a lipsit

doarăFiulăluiăDumnezeu,ătrimisăprinăDuhulăSfântăpentruământuireaăp mântenilor),ă
primaă şiă ceaă maiă complet ă doctrin ă teologic ă aă Str vechimiiă şiă aă Antichit ii,
temelia drepteiă credin e (ortodoxia) a acestor epoci, un capitol dintre cele mai
64
interesanteă şiă maiă instructive,ă careă neă subliniaz ă odat ă înă plusă – şiă subliniaz ă
fundamental! – autohtoniaă şiă continuitatea înă Spa iulă carpato-danubiano-balcanic
(fa ădeăcareăingerin eleăulterioareăauăfostăşiăsuntăblasfemiiăşiăcrimeăpolitice!).ă

Esteă foarteă posibilă caă Zalmoxisă (înă

sanskrit :ăSal-mokşa)ăsubstituităînăizvoareăluiă
Saturn,ăs ănuăfieăunănumeădeăom,ăciăunănumeă
„codificat”ă desemnândă oă institu ieă subă careă
s-auă subîn elesă Mariiă Preo i.ă Înă acestă cază
Zalmoxis/Sal-mokşaănuăareăvârst .
Zalmoxianismul, ca expresie a
primeiăetapeăaădrepteiăcredin eăaăstr moşiloră
noştriă s-aă încheiată cuă acceptareaă
creştinismuluiă deă c treă aceiaşiă autohtoniă aiă
locului,ăcareăvorăfiănumi iă(sauăeiăînsuşiăs-au
numit,ădup ănumeleăstr vechiăală rii,ăvalahi;
sauătotăcuăunănumeăstr vechi:ărumâni).
Creştinismul,ădeci,ăseăconstituieăcaăoă
aă douaă etap ă înă istoriaă drepteiă credin eă aă
na iuniiănoastre.
Înă primulă rând, zalmoxianismul,
Fig. 15 dac ă îlă „urc m”ă înă timp,ă înă epocaă luiă Saturn,ă
Orfeuăcrucificat.ăGem ă are doi mari martiri întruchipândă ideeaă
gnostic ă– Muzeul din sacrificiului pentru binele oamenilor:
Berlin (v. nr. 37/5) Prometeu şiăOrfeu,ăambiiălocaliza iăab initio înă
acestă spa iu,ă chiară dac ă ulterioră auă fostă
„prelua i” şiădeăalteăspa iiăsprituale.ăPeăcelădintâi,ăcareăapar ineăTitaniloră„Epociiădeă
Aur”,ă înă Spa iulă Carpatic,ă ferecată deă oă Coloan ă aă Ceruluiă dină Bucegiă sauă dină
Parâng,ă peă Prometeu,ă pentruă sacrificiulă îndurată pentruă bineleă oamenilor,ă
nedrept i iădeăJoe,ăbiruitorulăluiăSaturn,ăamăv zutăcumăN.ăDensuşianu,ădescriindu-i
peă largă martiriul,ă dup ă izvoare,ă l-aă numită „Christ al lumii vechi”ă (3/370).ă Iară luiă
Orfeu,ă pentruă legendaraă luiă moarteă martiric ,ă f r ă vin ,ă pentruă atâteaăcâteă aăf cută
spre binele oamenilor, ca om deăînalt ăcultur ,ăautorăalămultorăopereădeăînv tur ă
şiă simbolă ală lirismului,ă c l uzitoră ală Argonau iloră spreă locurileă deă origineă aleă
str moşilor,ămodelădeăfidelitateăînăfamilie,ăinclusivăfa ădeămemoriaăso ieiăsale,ăluiă
Orfeu, gnosticii i-auăînchipuităo moarteăchristic ,ăpeăcruce.
Înăalădoileaărând,ăpoateăînă„euforia”ăistoriografic ăaă„romaniz rii”ăşiăpentruă
aăseăconsolidaăaceast ătez ăfals ,ăexpresiaăc :ă„poporulăromânăs-aăn scutăcreştin”,ăaă
fostă acceptat ă cuă sensulă c ă „naşterea”ă „poporului”ă nostruă s-ar fiă petrecută înă
perioadaăafirm riiăşiăaăbiruin eiăcreştinismuluiăînăepocaă„roman ”ăşiă„postroman ”
aă Dacieiă şiă astfel s-aă sus inută trecereaă „uşoar ”,ă f r ă „probleme”,ă aă
illiro-traco-geto-dacilor,ă deă laă zalmoxianismă laă creştinism,ă comparativă cu to iă
ceilal iăveciniăaiănoştri; s-aătrecutăcuăuşurin ăpesteăizvoareleăcareăatest ănuădoarăoă
„simbioz ”ăîndelungat ăciăchiarăconvulsiiăînăprocesulădeăcreştinare, unele legate de
65
fr mânt rileădinăcadrulăImperiuluiădeăR s rit,ăcareăaăavutămul iăîmp ra iădeăorigineă
traco-geto-dac ,ăalteleălegateăchiarădeămisiunileădeăcreştinareăaleăApostolilorăşiăaleă
ucenicilorălorăcreştina i.
Eliberarea,ă înă fapt,ă aă p mântuluiă Dacieiă romaneă nord-dun reneă deă c treă
Regalianus,ă ună str nepotă ală luiă Decebală (veziă maiă departe)ă (258-270 d.Hs.);
persecutareaă crunt ă aă creştinilor,ă înă Imperiu,ă înă timpulă maiă multoră împ ra i,ă cuă
deosebireă înă timpulă luiă Diocle iană (284-305ă d.Hs.);ă continuareaă persecu ieiă subă
GaleriuăcelăB trân(305-311 d.Hs.) – un geto-dac! –, fostul Cezar al acestuia pentru
partea de R s rităaăImperiului,ăchiarădac ăGaleriu,ăînăultimulăanăalădomnieiă(311),ăaă
permisă existen aă creştinismului;ă reluareaă persecu ieiă creştiniloră subă urmaşulă
acestuia, Galeriuă celă Tân ră (311-313 d.Hs., (tot un geto-dac!), ambii dorind
restaurarea unui Imperiu dac înă loculă celuiă roman,ă peă care-l urau, concomitent,
evident, cuăoărestaurareăaăzalmoxianismului,ătoateăacesteăevenimenteăauăinfluen ată
men inereaă zalmoxianismului. Iar primiiă Apostoliă creştiniă auă putută p trundeă înă
Spa iulă dacică abiaă înă sec.ă IV,ă înv ând, desigur, limba localnicilor – pentru
eficientizareaă ac iuniiă lor!ă – şiă traducândă Scripturileă înă limbaă matern a acestora
(90/67).ăDeăasemenea,ăr spândireaăcultuluiăzeuluiăMithra înăImperiulăromanătârziuă
– înăfond,ăoăzeitateăaăstr moşilorănoştri,ănuăiranian ,ăeventuală„readus ”ădeăsolda iiă
romani din Persia, cum s-a spus! –,ă caă şiă cultulă Cavaleriloră danubieni,ă auă
reprezentat,ăpractic,ăoăreactivareăaăzalmoxianismuluiăînăImperiu,ălaăscar ălarg ,ăcuă
atâtămaiămultăînăDacia.
Înă sec.ă IVă şiă maiă alesă înă secoleleă urm toare,ă cândă seă dezvolt ă puternică
Episcopiaă Tomisuluiă şiă seă intensific ă efortulă deă creştinareă înă rândulă ge iloră
dobrogeni,ă areă locă „conciliereaă final ”ă întreă zalmoxianismă şiă creştinism.ă
Illiro-traco-geto-daciiă îlă primescă peă Iisusă Hristos,ă fiulă Divinit ii Supreme – o
esen ădivin ,ădeciăceeaăceăleălipseaăînăzalmoxianism!ă – şiăbogateleăînv turiăaleă
acestuiaă transmiseă prină Apostoli,ă careă seă suprapuneauă oriă seă întregeauă fericită cuă
celeă zalmoxiene,ă dându-leă oă maiă mareă for ,ă caă înv turiă trimiseă deă Divinitatea
Suprem ,ă prină însuşiă Fiulă S u,ă acumă întrupată peă P mântă pentruă mântuireaă
oamenilor.ă Fireşte,ă Apostoliiă şi-auă împlinită operaă misionar ,ă înă Daciaă
remarcându-seăSf.ăApostolăAndrei,ăSf.ăApostolăPavel,ăSf.ăApostolăFilipăşiăNicetasă
din Rhemesiana, dar opera deă creştinareă s-a intensificat de la om la om, prin
uceniciiăcreştina i.ăUnoraăliăs-auăp stratăActele martirice,ăfoarteăbineăprezentateăşiă
analizateădeăprof.ădr.ăMihailăDiaconescuă(v.ănr.ă4/434ăşiăurm.).
Luiă Nicetasă dină Rhemesianaă îiă aduceă laudeă Paulinusă din Nola pentru
misiuneaădeăcreştinareăînă inuturileăgeto-dacilorădinăBalcaniăpân ăînăCarpa i.ăPentruă
importanteleădateăşiăaprecieriăcuprinseăînăpoemăred măfragmentulădeămaiăjos:
„Veiămergeădeparteăpân ălaădaciiădeălaămiaz noapte...
...Caăodinioar ăluiăTobiasăprintreămezi,ăaşaăs -lăînso easc
şiăs -iăfieăc l uz ăpân ălaădaciăchiarăîngerul.
.............
Veiăînv aăneamurileăspreăa-şiăsupune
S lbaticeleăgrumazuriăblânduluiăHristos!
AcoloăundeăBoreasăînă inuturileăripheiceă(carpatice,ăn.n.)
66
 în epeneşteăfluviileăcuăghe uriădese,
tuăveiădezghe aăcuăfoculăŢcredin ei>
min ileăîn epeniteădeăghea aădeădeasupra.
C ciăiat ăbessiiăŢdinăHaemus,ăn.n.>,ăn prazniciăprinăp mânturile
şiăsufleteleălorăşiămaiăaspriăcaăz pezile,
auăajunsăacumăcaănişteăoiăşiăsubăîndrumareaăta
se îmbulzescăspreălocaşulăp cii.
Grumazurileăpeăcare,ămereuăneînfrân iădeăr zboi,
Auărespinsăs ăleăsupun ăsclaviei,
Le pun acum cu bucurie sub
Jugulăadev ratuluiăst pân.
Acum bessul mai bogat prin valoarea muncii sale
Seăînal ;ăaurulăpeăcare-lăc uta
înainteăcuămânaăînăp mânt,
îlăculegeăacumaăcuămânaădinăcer.
O,ăceăschimbareăaălucrurilor!ăCeăînf işareăbineărânduit !
Mun iiăinaccesibiliămaiăînainteăşiăs lbatici
ocrotescăacumătâlhariăpref cu iăînămonahi,
fiiăaiăp cii.
.............
Toateă inuturileădeălaămiaz noapteăî iăzicătat ,
Laăcuvinteleătaleăscitulăseăîmblânzeşte,
seădesprindeădinăelăînsuşiăşiăsubăîndrumareaăta
îşiăp r seşteăgândurileăs lbatice.
Alearg ăge iiăşiădaciiădinăceleădou ă inuturi;
celăcareălucreaz ăp mântulădină inutulădeălaămijlocăsau
celăcuăc ciul ăşiăboiămul i,ălocuitorăal
rmuluiăîmbelşugat”.
(Paulinus din Nola, Despreă întoarcereaă luiă Nicetasă sauă despreă Dacia,
17-252-cf. 112/II, 177-181).
Dintr-ună poemă ală Sfântuluiă Grigoreă Iă deă Nazians,ă episcopă deă
Constantinopolă întreă aniiă 379-381 – poemul Carmen, II –, unul din cei mai
importan iă P rin iă şiă scriitoriă bisericeşti,ă rezult ă participareaă direct ă aă unoră înal iă
ierarhi traco-geto-daci,ăconverti iăîntruămisiuneaădeăcreştinare:
„ŞiăgetulăZalmoxis,ăaruncândăs ge iăprinămul ime,ăîndumnezeiaăpeăfiecare
credincios”ă(4/63ăs.n.).
Eraăunăgetăconvertit,ăcuăacestănume?ăMaiădegrab ăputemăvedeaăînăacesta,ă
într-oăfigur ădeăstilăaăepiscopului-poet,ăpeăînsuşiăMareleăPreotăalăgeto-dacilor – un
Zalmoxis, un zalmoxian – participând,ăc treăsfârşitulăsec.ăalăIV-lea, la misiunea de
creştinare.ă Seă produsese,ă oare,ă „mareaă conciliere”?ă Greuă deă spus,ă pentruă c ă
„disputa”ăzalmoxianism-creştinismăvaăcontinuaăînăjurulăs rb torilorăşiăalăritualului.ă
Esteă ştiută c ă ierarhiaă Bisericiiă creştine,ă pentruă reuşitaă misiuniiă saleă aă dus o
„politic ”ăîn eleapt ăînăfelulăei,ădarăabil ăşiăperseverent ăînădaunaăzalmaxianismuluiă
pentruă suprapunereaă şiă fixareaă s rb toriloră saleă pesteă celeă zalmoxiene,ă cuă
67
acceptareaăpân ălaă...ă„uitare”ăaăcelorăstr vechiăşiă„fixarea”ăcelorăcreştine.ăAăfost,ă
cum amă spus,ă oă „ecranare”ă aă specificuluiă zalmoxiană – şiă n-a fost corect! Prin
s rb torileălorădeăpesteăan,ăilliro-traco-geto-daciiăerauăintegra iăînănatur ,ăeleăaveauă
unărostăşiăoălogic ăşiăînărespectulă„Legilor”ălorăpelagineăancestrale.ăSfântulăcreştină
avea unămartiriuăcareămeritaăs ăfieăcunoscut,ădarăseăputeaăg siăşiăoăalt ăcaleădeăaăi-l
cunoaşte.ă Practic,ă men ionataă „ecranare”/anulareă a eliminat un fel de a fi al
p mântenilor,ăun specific al lor, un element important de identitate na ional . De
aceea, autohtoniiăauăcontinuatăs -şiărespecteămulteădinăs rb torileăşiăritualurilorădeă
pesteăan,ăadeseaăintrândăchiarăînăcontradic ieăcuăpreotulăcreştin.ăAcum,ăcândăprof.ă
etnolog Ion Ghinoiu a publicat Calendarulă ranuluiă român, ar fi interesant de
f cutăoă„coresponden ”ăîntreăceleădou ăcategoriiădeăs rb tori.ăCuătimpul,ăs-a putut
vedea,ă multeă s rb toriă zalmoxieneă auă fostă „uitate”ă iară pesteă eleă s-au fixat cele
creştine,ă laă aceast ă fixareă contribuindă îns ă înd tinareaă celoră vechi,ă careă s-au
celebratăînăparalel,ăpân ăce auăfostă„uitate”...ăLaăfelăstauălucrurileăşiăînăceăpriveşteă
diverseleăritualuriălaăs rb toriăsauăînămarileămomenteăaleăvie ii.ăEsteăfoarteăcuriosă–
şiă esteă negativ,ă dat ă fiindă necesitatea,ă pentruă ortodoxiaă româneasc ă celă pu in,ă aă
accept riiă zalmoxianismului,ă atâtă caă filosofieă teologic ,ă câtă şiă înă ceă priveşteă
s rb torileăşiăritualurileăsaleăcaăparteăcomponent ăaăuneiădrepteăcredin eădeămulteă
oriă milenareă înă Spa iulă carpatic.ă Deşiă ierarhiaă Bisericiiă ortodoxe,ă timpă deă câtevaă
secole, a acceptat tacit, din motiveleă ar tate,ă s rb toriă şiă ritualuriă zalmoxiene,ă seă
pareăc ,ădeălaăoăvreme,ămaiăcuă„blânde e”,ămaiăcuăfermitate,ăcuă„cuvântădeăordine”ă
c treă preo iă şiă ierarhi,ă aă începută s ă resping ă s rb torileă şiă ritualurileă zalmoxiene,ă
numiteă„p gâne”,ăcuăsensulăpejorativăalăcuvântuluiă–,ăadic ă„necredincios”,ăvenindă
deă laă „necredincioşi”ă –,ă sensă peă careă creştinismulă l-aă dată „barbarilor”ă înă epocaă
mariloră migra iiă iară ulterioră celoră deă alt ă credin ă (islamiciă etc.);ă or,ă cuvântulă
„p gân”ăvineădeălaăpagus ţăsată(al turiădeă„vicus”ă– înălatin )ă– şiăarăfiăcelămultăoă
dovad ăaăcreştin riiămaiăcuăgreuăaăs teniloră(ă„paganilor”).ă
Oă alt ă „ecranare”ă aă specificuluiă zalmoxian,ă înă fondă oă nesocotireă aă
tradi ionaleiăidentit iăna ionale,ăoperat ădeăierarhiaăcreştin ,ăf r ăvreoăjustificareăînă
înv turaăcreştin , a fost, practic, anularea onomasticii traco-geto-dace – parte din
fiin aălor!ă– prinădispozi iaădiscret ăsauădirect ,ăsurvenit ătreptat,ădeăaăseădaăcopilului,ă
la botez, numele sfântuluiă creştină dină calendarulă creştină peă m sur ă ce acesta a fost
„populat”ăcuăsfin iămartiriăaiăacestuiăcalendar,ănumeăcareănuăerauăautohtone.ăAăfostă
înc ăoăincorectitudineăaăierarhiei creştine;ănuăaăreligiei,ănuăaăBisericii!ăPu ineănumeă
illiro-traco-geto-dace s-auămaiăsalvatăprinăizvoareleăscriseăp strate.
Observândă atentă boltaă cereasc ,ă cuă denumirileă populare/ r neşti ale
constela iilorăă(v.ăp.ă108 - cf.ănr.ă75),ăconstat măc ăeaăîns şiăniăseăprezint ătocmaiă
prină întrep trundereaă zalmoxianismă – creştinism,ă caă ună argumentă majoră deă
str vechime,ăautohtonie şiăcontinuitateăînăSpa iulăcarpatic.ăUnă„detaliu”ăînăplusăînă
acestăsens,ăsesizatădeăetnologulăIonăDr goescuăşiăpreluatădeăd-naăSilviaăP un,ăesteă
„multiplicarea”ăcarelor peăBolt ,ăînăafaraăcelorăbinecunoscuteă(CarulămareăşiăCarulă
mic),ă num rulă loră ajungând laă 18,ă dup ă cumă urmeaz ă (laă uneleă seă dauă explica iiă
foarte interesante): 1. Ursa Mare – Carul Mare al lui Traian, cuăcareăaădusăînvinşiiă
înă robie; 2. Ursaă Mic – Carul Mic al lui Traian, cuă careă aă dusă bog iileă dină
68
Dacia; 3. Auriga – Carul lui Dumnezeu sauăTr sura;ă4.ăPerseu – Carul Dracului,
caă şiă C p ânaă oriă Barda;ă 5.ă Carulă Îngerilor; 6. Carulă luiă Sfântulă Ilie,ă ceă alearg ă
dracii;ă7.ăCarulăluiăSfântulăToaderăcuă9ăcaiăceămân ăsoareleăspreămiaz -zi; 8. Carul
luiă Sfântulă Nicolae sauă Nicoar ă ceă întoarceă soareleă spreă miaz -noapte; 9. Carul
fra ilorădeăpeălun ,ăcuăcareăîncarc ăgrânele;ă10.ăCarul Domnului,ăcuăcareătransport ă
paieleă ceă auăfostă împr ştiateă deă c treă draciăpeă CaleaăLacteeă (sauă Caleaă Laptelui);ă
11. CarulăSfântuluiăPetru (trasădeălun );ă12.ăCarul de recunoştin ăalăluiăDumnezeuă
şiă ală Sfântuluiă Petru (pentruă femeiaă nevoiaş ă careă le-aă oferită ad post);ă 13.ă Carul
Mare al lui Iov (cuăcareăşi-aădusăcomorileălaăîngropat);ă14.ăCarul Mic al lui Iov (cu
care s-a ridicat la Cer); 15. Carul lui Pepelea; 16. Carul luiă Cr ciun; 17. Carul
Anului Nou; 18. CarulăIleneiăCosânzene sauăalăSânzieneiă(75/181).ăăă
Totă ună argumentă extraordinară deă str vechime,ă autohtonieă şiă continuitateă
esteă şiă celă referitoră laă mitologiculă primă regeă ală Spa iuluiă carpatic,ă regeleă Ioan,ă înă
creştinismă celebrată caă Sfânt,ă Ionă – Sântă – Ion,ă urcată laă Dumnezeuă caă purt toră deă
mesaj al autohtonilor şiă purtând,ă deopotriv ,ă grijaă lor,ă trimisă deă Dumnezeuă s ă
m soareă p mântul,ă „P mântulă cuă umbletulă şiă Cerulă cuă cugetul”,ă cumă spuneă ună
cântecăpopularăculesădeăN. Densuşianuăînă1892ă(75/181).
Unăexempluădeăamiabil ă„c dereălaăpace”ăîntreăzalmoxianismăşiăcreştinism,ă
chiarădac ăfoarteătârziu,ăaăfostămen inereaămariiăs rb toriăzalmoxieneăaăCr ciunului,ă
peste care s-aă suprapusă unaă dină celeă maiă mariă s rb toariă aleă creştinismului –
naştereaă (corect,ă întruparea)ă Domnuluiă nostruă Iisusă Hristos.ă Despreă aceast ă
chestiune,ăfoarteăimportant ,ădl.ăGheorgheăGabrielăaăpublicat,ărecent,ăunăstudiuădeă
„punereălaăpunct”ă(57ăf.).
Înă Spa iulă carpatic,ă Cr ciunul esteă multă preaă vechi,ă str vechi,ă B trânulă
Cr ciunăfiindăasimilatăluiăSaturnădină„Epocaădeăaur”ă(istoriaămitologic ).ăSaturnăaă
fost preluat cu acest nume de Roma peninsulei Italice (la greci – Cronos), care la
25ă decembrieă s rb toreaă Saturnaliile,ă înă cinsteaă luiă Saturn,ă „Zeul Daciei”ă (Deus
Daciae – deă re inut!).ă Eraă solsti iulă deă iarn dup ă calendarulă iulian,ă cândă
ziua/luminaăîncepeaăs ăcreasc ,ăpu inăcâteăpu in,ăpeăseamaănop ii.ăZalmoxianismulă
şiăteologiileăderivate/inspirateădinăaceast ăs rb toareălaă25ădecembrieăcelebrauăZiua
creşterii luminii,ă careă biruieă for eleă întunericuluiă (57f./104).ă Metaforic,ă seă puteaă
în elegeăşiăoă„naştere”/”renaştere”ăaăluminii,ăiarăIisusăeste,ăpentruăcreştini,ălumina.
Or,ă ceaă maiă vecheă men iuneă scris ă aă întrup rii lui Iisus Hristos este din
sec. IV d.Hs.
Ierarhiaă Bisericiiă creştineă aă suprapusă pesteă aceast ă str veche s rb toareă
zalmoxian ăaăCr ciunuluiăs rb toareaăîntrup riiăDomnului,ăcuăşanseăsigureădeăaăoă
statornici.ăBisericaăApusuluiăaăstabilităaceast ăziăădeă25ădecembrieăînăanulă354,ăiară
înăanulă386ăaăhot rât-oăşiăBisericaăR s rituluiă(57f./107).
Dară ac iuneaă deă creştinare,ă delocă uşoar ă laă multeă popoare,ă s-a prelungit
pân ăînăsec.ăX-XI;ăînăfunc ieădeăaceasta,ădesigur,ăşiăacceptareaăluiă25ădecembrieăcaă
ziă aă Naşteriiă Domnului.ă Înă timpă ceă laă alteă popoareă era o zi ce se stabilea de
Biseric ,ă dup ă acceptareaă creştin rii,ă pentruă s rb toareaă Naşteriiă Domnului,ă laă
româniăcontinuaăs ăfieăşiăoăstr vecheăs rb toareăaăcreşteriiăluminii,ăaăSoareluiăcareă

69
„creşte”ă (Sol invictus),ă aă zeuluiă Mithraă (şiă elă ună zeuă carpatic, zeu al luminii care
creşte),ăaăb trânuluiăSaturn/MoşăCr ciun.
CuvântulăCr ciun esteăunăcuvântăstr vechiăalălimbiiăromâne.ăPreluareaăluiă
înăalteălimbiănuăs-aăpututăfaceădecâtădinăromân ,ădirectăsauăindirect.ăDarăşiăpentruăelă
DEX-ulă „ştiin ificilor”ă trimite laă ună cuvântă latin!ă Deă altfel,ă pentruă autoriiă acestuiă
dic ionarădeăreferin ăaproapeăniciăunăcuvântădinălimbaăromân ănuăesteăautohton!
Şiă totuşi,ă chiară Bisericaă Ortodox ă Român ,ă pân ă deă curând,ă înă texteleă şiă
calendarele sale, n-aă men ionat,ă laă 25ă decembrie, Cr ciunul,ă deşi,ă popular,ă elă seă
s rb toreaăamplu,ăcuăatâteaăcânteceăşiăritualuriătradi ionale!ăDarăînăceleădinăurm ăl-a
acceptat,ămen ionându-lăşiăînătexteleăsale,ăcaăşiăînăcalendare.

3.ăLimbaăşiăscrisulăstr moşilorănoştriăreali

1)ăMotto:ă„Scrisul esteăcadavrulăgândirii.ă
În eleptule!
Spune- iăprincipiileăcuăvoceătare;ăvorbeşte-le
discipolilorăt iăşiănuăleăîng duiăs ăseăfoloseasc ă
deăvreunăaltămijlocăînăafar ădeămemorie;ăoădat
întip rităînăminte,ăadev rulănuăseămaiăşterge
niciodat ”.ă(Pitagora)
(Pitagora – „discipolăalăîn elpciuniiătrace”ă–
Pitagora „Trakonădoxasămimoumenos”ă– V. Lovinescu,
dup ăunăizvorăgrecescăantic,ă63/36).
2)ă „Românaă esteă limbaă primordial ă aă Europei,ă
cuă mileniiă maiă vecheă decâtă elina,ă latinaă
sanscrita etc., toate graiurile vorbite înăEuropaă
provinădinăromân ”ă(56/20-21).
3)ă „...ă fapteleă deă vitejieă aleă ge iloră fuseser ă
cântateădeăpoe iiălorăînă ode scrise,ăacompania iă
la flaut, cuă multă înainteă deă întemeiereaă
Romei...”.

3.1. Modul de abordare

Cuă multă timpă înă urm ,ă cândă cercet rile/descoperirile arheologice erau
insuficienteăpentruăaăajutaălaăformulareaăunorăr spunsuriălaăîntreb riăfundamentaleă
şiă cândă Spa iulă carpatic,ă cuă sud-estulă Europei,ă nuăseăaflauăînă aten iaă Occidentuluiă
academicăşiăuniversitar,ăcândălimbaăromân ăeraăprivit ăcaăoăcuriozitateăşiăapreciat ă
superficială deă savan iiă Occidentului,ă s-aă lansată ideeaă uneiă limbiă „indoeuropene”ă
comuneăînăEuropa,ăajuns ăaciăcuăvalurileădeămigratoriădinspreăAsiaă(dinăIndia!?),ă
fieălaăînceputulăneoliticului,ădarăşiăpeăparcursulăacesteiăepociăsauăînătranzi iaădeălaă
Neolitică laă epocaă Bronzului.ă Aceast ă invazieă înă valuriă succesiveă ară fiă distrusă
civiliza iaălocalniciloră– agricultoriăşiăp storiăsedentariă(şiăfoarteănumeroşi!)ă–, ar fi
70
populată continentulă şiă i-ară fiă dat,ă fireşte,ă limbaă unic , fondul originar
„indoeuropean”,ădinăcareăs-arăfiăn scutăcelelalteălimbi,ăulterior.
Mişc riădeăpopula ii,ăf r ăîndoial ,ăauăfostă– şiăeleăsuntăatestateăarheologic.ă
Dar nu s-aăluatăînăseam ă– şiăcontinu ăs ănuăseăia!ă– c ăaceştiăn v litoriă– „barbari”,ă
s lbatici,ăadic ăpeăoătreapt ăinferioar ădeăciviliza ie,ăcomparativăcuălocalniciiă – nu
puteauă fiă atâtă deă numeroşi,ă cumă dejaă amă men ionat,ă şiă ară fiă avută eiă înşişiă nevoie,ă
dup ăşoculăînceputului,ăs ăajung ălaăunămodus-vivendi cuăb ştinaşiiăproduc toriădeă
bunuri necesareăvie ii!ă– nuăs -iădistrug !ă–,ăsfârşindăprinăaăfiăasimila iădeăaceştia,ă
caăînăoriceăconfruntareăîntreăciviliza iiă– unaăinferioar ,ăaltaăsuperioar .
Înă timpă ceă Occidentulă savantă seă str duiaă s ă accepteă „romanizarea”ă laă elă
„acas ”ăă– darăf r ăaăr spundeălaăimportanteăîntreb riăincomode!ă– şiăcontinuaăs ă
nuăaib ă„ochi”ăpentruăSpa iulăcarpaticăşiăsud-estăeuropeanăiarăAcademiaăromân ăşiă
Universitateaă seă înc p ânauă s ă sus in ă „romanizarea”ă acestuiă spa iu,ă Nicolaeă
Densuşianu,ă bazată peă celă maiă adâncă studiuă asupraă izvoareloră Antichit ii,ă laă careă
ad ugaseă şiă izvoareă peă careă al iiă leă respingeauă cuă dispre ă nejustificat,ă printr-o
demonstra ieăştiin ific ăpeăcareăpân ăatunciă(şiădeăatunciăîncoace!)ăn-aămaiăf cut-o
nimeni,ăaăpropusăprioritateaăSpa iuluiăcarpaticăînăetnogenezele europene. Cartea lui
îns ,ăDaciaăpreistoric (1913),ăt cut ăşiăchiarărespins ădeăforurileăştiin ificeăaleă riiă
sale,ăgreoaie,ăscump ăşiăîntr-un tiraj mic, n-aăpututăajungeălaăcunoştin aătineretului,ă
înă Universit iă şiă şcoli,ă decâtă înă extremă de mic ă m sur .ă Iară Academiaă şiă
Universitatea,ărespingândănouaăviziune,ăauăstopat,ăpurăşiăsimplu,ăl rgireaăstudiuluiă
dincoloă deă cerculă unoră pasiona iă aiă Str vechimiiă noastre,ă ceiă maiă mul iă deă alteă
profesii,ăf r ătitluriăînădomeniu,ăuniiăautodidac iăşiăchiară amatoriăşiădeăaceeaăpu ină
sauă delocă lua iă înă seam .ă Esteă importantă îns ă c ă aceştiaă nuă s-auă descurajată şiă auă
creat o istoriografieă paralel ,ă înă nouaă viziune,ă cumă amă spus:ă istoriografiaă
dacologic .
Curios este – cumăaădemonstratădl.ăGabrielăGheorgheăînărevistaă„Getica”ăşiă
înăalteălucr riărecenteăaleăd-sale (vezi Bibliografia) – c ăAcademiaăşiăUniversitateaă
auă„ocolit”ăşiăauă„t cut”ă– şiăcontinu ăs ăocoleasc ăşiăs ătac ă- puncteădeăvedereăşiă
uneleă lucr riă fundamentaleă dină istoriografiaă european ă şiă mondial ă care i-ar fi
contrazisă„axiomele”ă(ceaăaă„indoeuropenismului”ăşiăceaăaă„romaniz rii”).ăDeăce?ă
Cuiăfoloseşte?
Studiileă unuiă mareă specialistă înă domeniuă caă Marijaă Gimbutasă (veziă
Bibliografia),ă ajunseă şiă laă noi,ă înă originală sauă înă traducere,ă efectivă auă relansată
puternică viziuneaă N.ă Densuşianu-Mirceaă Eliade,ă încurajândă aceaă istoriografieă
paralel ăasupraăStr vechimiiănoastre,ăîmpreun ăcuădezbaterileăcareăauăavutăşiăauălocă
înăSociet ileăştiin ificeănouăînfiin ateăsauă„ren scute”ădup ă1989.
Marija Gimbutas a readus înă aten ieă prioritateaă Spa iuluiă carpatică înă
etnogenezaăcontinental ă– şiăînăaceastaăconst ăcontribu iaăsaăfundamental !ă–, chiar
dac ă niciă dânsaă nuă s-aă „debarasat”ă completă deă aceiă „indoeuropeni”ă veni i,ă dup ă
opiniaăsa,ăînăvaluriăsuccesiveăpeătotăparcursul Neoliticului,ăpân ălaăînceputulăEpociiă
Bronzului,ă „dezintegrând”ă civiliza iileă locale.ă Or,ă descoperirileă arheologice,ă dină
ultimele 5-6ă deceniiă maiă ales,ă oă contrazică flagrant,ă caă şiă înfloritoareleă culturiă dină
epocaăBronzului,ă„ren scute”ădup ăultimaă„distrugere”ărealizat ădeăaceaăpopula ieă
deăs lbaticiă„kurgan”,ăcumăîiănumeşteăaceastaăpeă„indoeuropeni”.ăAmăv zutămaiăsusă
cineăera,ădeăfapt,ăaceast ă„popula ieăKurgan”.ăÎntreătimp,ăînăistoriografiaămondial ă
71
fuseseărezolvat ,ăînăgeneral,ăproblemaăarienilor, cei maiădeăseam ăspecialiştiăfiindă
deăp rereăc ăpatriaălorădeăorigineăaăfostăSpa iulăcarpatic.ăDomnulăGheorgheăGabriel,ă
peă temeiulă unoră lucr riă europeneă deă referin ă înă domeniu,ă conchideă c ă „singurulă
spa iuă careă corespundeă condi iiloră dină vecheaă litaratur ă vedic ă esteă celă Carpatic”,ă
numităchiară„VecheaăIndie”ă(„AncientăIndia”)ăîntr-oăsintez ăistoric ăaăUniversit iiă
dină Cambridgeă ap rut ă înc ă înă 1927!ă (57/aă p.ă 26).ă Deă atunci,ă deci,ă dină 1927,ă
deveniseăneştiin ificăs ăseămaiăvorbeasc ădespreăindoeuropeni, ştiindu-se exact cine
auă fostă aceştia.ă Dară iner ia,ă precumă seă vede,ă seă manifest ă puternică şiă înă ştiin aă
istoric !
Cunoscutăîntr-unăcercăfoarteărestrâns,ăinginerulăgeodezăNicolaeăMiulescuă–
aă c reiă oper ă înă domeniulă istorieiă str vechiă nuă esteă publicat ă integrală pân ă aziă –,
dup ă ună studiuă atentă ală celoră maiă vechiă izvoareă scriseă – vedeleă şiă upanişadeleă
indiene –,ă dublat,ă acestă studiu,ă cumă amă maiă spus,ă deă oă cunoaştereă „cuă pasul”ă aă
vetrei româneştiă integrale,ă cuă toponimia,ă reliefulă şiă resurseleă ei,ă cuă autohtoniiă şiă
limbaă lor,ă aă realizată oă demonstra ieă conving toareă înă ceă priveşteă „poporulă unic”ă
european,ă cuă oă limb ă unic ,ă caă fondă ancestrală şiă comună pentruă toateă limbileă
constituiteă ulterior.ă Dină cadrulă acestuiă poporă unică ală „Vechiiă Europe”,ă extinsă laă
nivelul continentului,ădarăşiămaiădeparte,ă„roiurile”ăauăajunsăpân ăînăIndiaăşiă – se
pare – înc ă maiă departeă înă Asia.ă Arienii,ă porni iă dină Spa iulă carpatic,ă patriaă loră
ancestral ,ă auă întemeiat,ă înă India,ă oă nou ă civiliza ie.ă Laă societateaă „Getica”,ă d-l
Gabriel Gheorghe ne-a citat opinia lui Jawaharlal Nehru, despre arienii sosi iă înă
India,ănuăştiaădeăunde,ăcareăauăîntemeiatăacoloăoănou ăciviliza ie.ăIarăd-naăbaroneas ă
Lovendhal – Papae,ălaăoădezbatereădeălaăsediulăComisieiăNa ionaleăRomâneăpentruă
UNESCOă neă citaă dină amintireă m rturisirea marelui poet indian, Rabindranath
Tagore,ăcare,ăvenindăînăRomânia,ăm rturisiseăunuiăinterlocutorămareaăsaădorin ădeă
a ajunge aici – înăpatriaăstr moşilorăs i.
Nuăesteăvorba,ădeci,ădeăoămigra ie,ăînăvaluriăsuccesive,ădinspreăAsia/India,ă
devastatoareă şiă „dezintegratoare”,ă ciă deă plec ri/”roiri”ă perseverenteă dină „Vecheaă
Europ ”,ă careă şi-aă avută centrulă înă Spa iulă carpatic,ă peă celeă 4ă direc iiă cardinale,ă
inclusivă spreă R s rit,ă pân ă înă India,ă deă unde,ă înă urmaă unuiă crâncenă r zboiă cuă
Brahmanii, casta lupt toriloră(ksathri-ya)ăaăpreferatăs ărevin ăînăSpa iulăoriginar,ăînă
careăuniiăauăşiăajuns,ăal iiăauăr masăpeăacestălungătraseu,ăaducându-şiăcontribu iaălaă
alte procese etno-na ionale,ă generând,ă astfel,ă înrudiriă aleă perşiloră şiă par iloră cuă
b ştinaşiiă Spa iului carpato-danubiano-balcanic. De aici, unele elemente comune
sauăsimilareădinăciviliza iileăpersan ăşiăromân ,ăcareăaşteapt ăs ăfieăstudiate,ădeăaici,ă
deăpild ,ărevendicareaăzeuluiăMithraădeăc treăciviliza aăpersan .
Deci,ă „migratori”ă auă fostă aceiă ksathri-ya, ce reveneau spre locurile de
origine,ă dară nuă erauă nişteă str iniă deă loc.ă Şiă chiară dac ă s-auă impus,ă laă început,ă caă
lupt tori,ăîntr-un timp scurt ei s-auăreintegratăînăSpa iulădinăcareăplecaser ăcândvaă
str moşiiă lor,ă cinstindă aceleaşiă zeit iă şiă fortificândă aceiaşă civiliza ie.ă Evident,ă
vorbindăşiăaceeaşiălimb ă– limbaăb ştinaşilorădinăSpa iulăcarpatic, care astfel n-a
încetatăniciodat ăs ăseăvorbeasc ăînăacestăSpa iu,ădarăşiăpeăcareă„roiurile”ăauădus-o
cuăeleăînăSpa iileăînăcareăauăajunsăulterior,ădup ăcumăseăprecizeaz ăînăizvoare. Iar
specialiştiiămoderniăaiăacelorăspa iiăg sescăînălimbaălorăcuvinteăcareăseam n ăpân ă
72
laă identitateă cuă aleă noastre,ă dar,ă „dirija i”ă peă „defileeleă deă erori”ă aleăromaniştilor,ă
înc ăseăîntreab ădeăundeăvin!
Contribu iiă recente,ă înă primulă rândă aleă d-lui Gabriel Gheorghe (vezi
Bibliografia),ălaăcareăneăvomămaiăreferi,ădup ăceădemonstreaz ăexisten aăaăceeaăceă
d-saănumeşteă„defileeleădeăerori”ădinăştiin aăistoric ăşiădinălingvistic ,ăpeăbazaăuneiă
analizeă atente,ă peă lucr riă deă etimologieă şiă dic ionareă deă prim ă mân ă şiă înă deplin ă
cunoştin ă aă unoră limbiă deă circula ie,ă ajungeă laă concluziaă c ă aşa-numita
„indoeuropean ă comun ”ă nuă esteă altaă decâtă limbaă român ă arhaic . Drama
romaniştiloră str ini,ă sus ineă dl.ă Gheorgheă Gabriel,ă esteă c ă n-au cunoscut, cei mai
mul i,ă limbaă român ,ă aceastaă fiind,ă deă fapt,ă „cheia”ă romanisticii. Iar drama
romaniştiloră româniă esteă c ă pornindă laă lucruă cuă „axioma”ă latinit ii/romaniz rii,ă
şi-auă blocată singuriă drumulă spreă adev r.ă Laă şedin aă dină 09.10.2002ă aă Societ iiă
„Getica”,ă ală c reiă preşedinteă este,ă d-l Gheorghe Gabriel ne-aă inută oă expunereă
magistral ă despreă vechimeaă şiă valen eleă limbiiă române,ă reconfirmând,ă cuă multeă
dovezi,ăoătez ămaiăvecheăaăd-sale,ădup ăcareălimbaăromân ăesteăcheia romanisticii
şiăc ăneşansaăcelorămaiămul iăromaniştiăstr iniăesteăc ănuăcunoscălimbaăromân ,ăiară
aăcelorăromâniăesteăc ăseăconducădup ăceiăstr ini,ălua iăcaămaeştriă...
Aceasta, înăprimulărând.
Înăalădoileaărând,ădup ăcumăreieseădinăaceaăistoriografieăparalel de care
am vorbit, mai nou din foarte documentatele studii ale d-lui Gabriel Gheorghe
(vezi Bibliografia), limbaă latin „cult ”,ă vorbit ă înă cercuriă înalte,ă scris ă deă
scriitori/poe iă şiă deă oameniiă deă ştiin ă aiă Antichit iiă romane,ă caă şiă limbaă elin
dealtfel,ă auă fostă nişteă crea ii „academice”,ă pentruă ună cercă restrânsă deă vorbitoriă şiă
scriitori/utilizatori, pentru a-iădetaşaădeă„vulg”;ălaăînceput,ăpoate,ădinăconsiderenteă
spirituale/ini iatice,ădarămaiăapoi,ăf r ăîndoial ,ăşiădinăorgoliuăaristocratic.ăExista,ălaă
Roma,ă deă pild ,ă ună deliră deă m rire,ă m rturisită deă Hora iuă într-ună vers:ă „Ur scă
poporulă deă josă şiă îlă ină departeă deă mine”ă (57a/16,ă s.n.).ă Auă fostă limbiă peă careă
„poporulădeăjos”ănuăleăîn elegeaăşiănuăleăutiliza.ăIzvoareleămen ioneaz ăc ă„jos”,ăînă
popor,ăînăImperiuă– şiăînăGrecia!ă– seăvorbeaă„limbaăbarbar ”ăsauă„limbaăb trân ”ă
(„prisc ”!),ălimb ăcuăcareăveniser ăacoloă„roiurile”ăcoborâteădinăNord,ădinăSpa iulă
carpaticăşiădinăîmprejurimileălocuite,ăoriădeăpesteăMareă– pesteă„MareaăIlliric ”ăspreă
Vest,ă pesteă „Mareaă tracic ”ă spreă Est –, din Sud-Estul Europei. Inclusiv limba
vorbit ă înă Latium (de unde vine numele de latin ),ă undeă aă ajunsă şiă s-a impus
frigianul Eneasăcuălupt toriiăluiă(dup ătradi iaăroman )ăsauă„roiuri”ăveniteădinăNord,ă
înăNeoliticăsauăînăEpocaăBronzului.ăSeăîntâmpla,ăfrecvent,ăcaăunăîmp ratăromanăs ă
cunoasc ă limbaă popular ,ă limbaă barbar ă (nuă uit mă c ă jum tateă dină num rulă
împ ra ilorăromaniăşiăbizantiniăauăfostătraco-geto-daci!), dar un om de jos nu putea
în elegeă limbaă celoră „deă ă sus”ă – iară aceştiaă avuseser ă „grij ”ă s seă detaşezeă deă
„vulg”ăşiăpeăcaleaălimbii!ăAceastaăesteăoădram ăistoric ăaăsociet iiăumane!ăS ănuă
c ut m,ădeci,ăvorbireaăpopular ăînălimbileăculteăăaleăEuropei,ăc ciănuăoăvomăg si,ă
cumănuăvomăg siălimbaăromân ă(arhaic ăşiănou )ăînălatinaăcult ăaăAntichit iiă(cuă
uneleă excep ii!),ă niciă latinaă popular ă (caă variant ă maiă „tân r ”ă aă limbiiă româneă
vechi)ăînălatinaăcult ,ăniciălimbiiă„barbare”ăvorbit ădeăgreculădeărând,ăînăAntichitate,ă
s ănu-iăc ut mă„originea”ăînălimbaă elin .ăPoateăsingurulăloc,ăînăEuropaăcelăpu in,ă
73
undeălimbaăpopular ăaăbiruităpeătoateăplanurile,ădup ăabandonareaălimbiiăslaveădină
cancelariiăşiăBiseric ,ăaăfost,ăînăveaculăalăXVII-lea,ăînăRomânia.ăFenomenulăacestaă
trebuieă studiată cuă seriozitateă şiă r spundereă deă c treă lingvişti,ă pentruă aă înl turaă
erorileăcomiseăpân ăacumăşiămaiăalesăperseverareaăînăeroare.
Înăalătreileaărând,ălimbaăb ştinaşilorădinăSpa iulăcarpatic,ălimbaădus ăcuăeleă
– înămodăfiresc!ă– deă„roiurile”ăporniteădeăaci,ăaăpututăfi,ăînălocurileăînăcareăacesteaă
s-auă stabilit,ă „limbaă b trân ”ă înă careă oameniiă seă puteauă în elegeă şiă eaă aă putută
men ineă ună importantă fondă comună deă cuvinteă înă limbileă diferen iateă ulterioră înă
spa iileădeăsedentarizare.
„Roiurile”ă porniteă dină spa iulă str moşiloră noştriă – unele spre Asia
anterioar ă(tracii),ăalteleăadâncăînăAsiaăşiăînăEuropa,ăînăSud-Vest,ăînăVestăşiăînăNordă
suntă puseă înă eviden ă înă lucr riă maiă vechiă şiă maiă noi.ă Suntă informa iiă pu ină sauă
delocă cunoscuteă publiculuiă românesc,ă fiindc ă „axiomele”ă suntă ap rateă deă forurileă
noastreă şcolare,ă universitareă şiă academice,ă caă şiă falsurileă necorectateă aleă unoră
istoriografiiă europene.ă Iară acesteaă auă f cută caă informa iileă men ionateă s ă r mân ă
necunoscuteăelevilor,ăstuden ilor,ămareluiăpublic,ădarăs ăfieăînăcontinuareărespinseă
deămaiătineriiăspecialiştiăforma iălaăşcoala „axiomelor”.
Vomă citaă oă lucrareă recent ,ă cuă siguran ă pu ină sauă delocă cunoscut ,ă
semnat ă deă Alexandruă Peleă (1934-1995),ă ună cercet toră şiă ună gânditoră profundă şiă
foarteă organizat,ă careă seă bazeaz ă peă importanteă lucr riă ştiin ifice,ă specialeă sauă deă
sintez ,ăcândămen ioneaz ă„Daciile”ăeuropeneăşiăasiatice,ărevendicareaăoriginiiăunoră
popoareăîntregiădinăSpa iulăcarpatică(Dacia),ăcaăşiăînstitu iiăcuănumeăf r ăechivoc.ă
„Mul imeaă DAVELORă (aşez ri/denumiriă tipică dacice,ă n.n.)ă existenteă peă întregulă
continent european – scrie autorul – aăf cutăposibil ăapari iaă rilorănumiteăDACII”ă
– şiăciteaz :ăDACIAăDANEZÃ,ăDANIA,ăpentruăcare,ălaăanulă1275ăesteămen ionată
un Petrus de Dacia,ă danez,ă înă frunteaă unuiă Colegiu al Daciei, fondat pentru
compatrio iiăs i;ăiară„regiiădaneziă– re inemădup ăd-naăMariaăCrişană– s-au intitulat,
secoleă înă şir,ă „REGESă DACIAE”ă ă (43a/104).ă DACIAă SCANDINAVÃă (întreagaă
Scandinavie,ămen ionat ăînălatinaămedieval ăcaădepozitar ădeăciviliza ieăgetic ,ăaşaă
cumă în elegemă dină carteaă luiă Carolusă Lundiusă despreă Zamolxe); un Collegium
Dacicum, numeădatăunuiaădinăceleămaiăvechiăcolegiiădinăParis;ăC.ăIuliusăCaesar,ăînă
De bello civili,ămen ionaătoponimulăMontesăCandaviae (Davia fiind un etnonim al
Daciei!) (79a/20-21).ăPentruăAsia,ălucrareaăcitat ăareămulteămen iuniăpornind de la
etnonimeleăDaciei/dacilor:ăDava,ăDavi,ăDahi,ăDahae,ăDacae.ăAstfel,ăîntr-o lucrare
ap rut ălaăParisăînă1850ăseăar taăc ă„origineaăpar ilorăesteălegat ămaiăalesădeătribulă
DAHAEă sauă DAHI”,ă careă eraă „printreă celeă maiă puterniceă neamuriă scitice,ă
numeroaseleăluiăramifica iiăfiindăfoarteăr spânditeăînăEuropaăşiăAsia”,ăprezentăşiăînă
„c r ileăluiăZoroastru”.ăŞiăaiciăesteăcazulăs ăneăamintimădeăarieniiălupt tori,ăreveni iă
dinăIndiaă(dup ăr zboiulăcuăBrahmanii),ădintreăcareăoăparteăauăr masăînă inuturileă
par iloră şiă perşilor.ă Herodotă men ioneaz ă c ă înainteă deă Cyrusă „multeă triburiă
DAHAEăp trunseser ădejaăînăinteriorulăPersiei”;ăcuăajutorulăunorăasemeneaătriburi,ă
aduse de pe Don (Tanais), Bessus i-aăpututărezistaămult ăvremeăluiăAlexandruăcelă
Mare. Vergilius,ă înă Eneida,ă aminteşteă deă neamulă DAHILORă („dahiiă s lbatici”).ă
Aşaă s-ară puteaă explicaă şiă încercareaă deă alian ă aă luiă Decebală cuă Pacorus,ă regeleă
74
par ilor.ăBactrianaă(înăAsia)ăeraălocuit ădeănumeroaseătriburiădeăDAHAE.ăÎnătimpulă
dinastiei chineze HAN, Bactria purtaănumeleădeăTAHIA,ăoăform ăpentruăDACIA.ă
Laăautoriăchinezi,ăpeălâng ăBactrianaămaiăapareăşiăDAHIAăarsacizilorăînăPersiaăşiă
Armeniaă (dinastiaă Arsacid ă aă domnită înă Armeniaă întreă aniiă 52-415ă d.Hs.ă iară înă
Persiaă întreă aniiă 250ă î.Hs.ă şiă 227ă d.Hs.).ă Subă dinastiaă Arsaciziloră şiă dină mareaă
familieăaăCuşaniloră(numi iăDACI)ăs-aăconstituităînăAsiaăCentral ăşiădeăSudăunămareă
Imperiu,ă formată dină 4ă regateă principale,ă cuă întindereă şiă înă Europa,ă cuprinzândă
Persia,ă Armenia,ă Bactrianaă (Dacia!),ă Masage iaă (Ge iaă Mare),ă inuturile din jurul
CaucazuluiăşiădinăNordulăM riiăNegre,ăimperiuăcareăaăd inuităpesteă500ădeăani.ăV.ă
Pârvan,ăînăGetica saăsemnaleaz ăprezen aăpoporuluiăDAHAEăînăTurkestan,ăundeăseă
aflaă„vechiulăDAHOS”.ăŞiătotăună„DAHOS”ăapareăîntr-un atlas, pentru Antichitate,
înăSud-EstulăM riiăCaspiceăiarăînălucr rileăistoriculuiăgrecăXenofonă(participant,ăînă
401ă î.Hs.,ă laă oă expedi ieă aă luiă Cyrusă celă Tân r)ă apară DAHIIă înă regiuneaă
Transcaspian .ăOăpopula ieădeăDAHAEămen ioneaz ăşiăPliniuăcelăTân ră(c.ă62-113
d.Hs.), legatulă imperială dină Bitinia,ă peă coastaă oriental ă aă M riiă Caspice.ă Anticulă
Parthyeneăpoart ăşiăaziănumeleădeăDAKISTANăiarălaăNordădeăAzerdbadjeanăseăafl ă
DAGHESTAN-ulă (şiă V.ă Pârvan,ă înă Getica,ă men ioneaz ă popula iaă DAGHE,ă peă
careăoăconsider ăscit ).
Oă men iune foarteă interesant ă înă leg tur ă cuă ceeaă ceă neă preocup ă aiciă oă
g simă laă Clementă Alexandrinul,ă careă
noteaz ă c ă „to iă eleniiă vorbescă limbaă
scit ...”(recteă – get , n.n.) (79/18-19); cu
siguran ,ă esteă vorbaă deă limbaă celoră „deă
jos”.
Dup ă anumiteă dateă şiă asocieri
toponimice,ă devineă plauzibil ă prezen aă
DACILORăşiăînăAmericaă(79/46-48).
Amă men ionată acesteă dateă pentruă
aă subliniaă for aă deă expansiuneă aă
traco-geto-dacilorăînăAntichitate.ăIarăacoloă
undeă ajungeauă şiă seă sedentarizau,ă f r ă
îndoial ăcontinuauăs -şiăutilizezeălimbaăşiă
s -şiă adoreă zeit ileă cuă careă veniser ă „deă
acas ”.ă Chiară cândă voră fiă fostă Fig. 16
dezna ionaliza iăînămasaălocalnicilor,ăvorăfiă Arborele genealogic al popoarelor
l sată urme/influen eă înă toponimie,ă „germanice”ăînăcareăseăarat ă
onomastic ă şiă chiară înă domeniulă atâtă deă ascenden aălorăgeto-dacic ă(84, ed.
puternică laă ei,ă ală credin ei.ă Legată deă a II-a/195)
prezen aă daciloră înă China,ă Al.ă Peleă
formuleaz ă ipotezaă uneiă rela iiă întreă
ZalmoxianismulădacilorăşiăDAOISM-ul chinez (79/45).
Revendicarea originilor actua-lilor germani, a olandezilor, suedezilor,
spaniolilor,ădanezilor,ădinăSpa iulăcarpatic,ăaproapeăc ăesteăunăloc comun, nu doar
înă amintitaă istoriografieă paralel ,ă dară şiă înă lucr riă aleă respectiveloră istoriografiiă
75
na ionale,ă preluateă şiă deă uniiă autoriă români,ă dară peă care,ă deă celeă maiă multeă ori,ă
„ştiin ificii”ănoştriăle-au considerat erori, fantezii! (v. nr. 41)
O subliniereă deosebit ă aă importan eiă geto-daciloră înă etnogenezeleă şiă înă
devenirile etno-na ionaleă aleă Europeiă oă aducă contribu iileă luiă Alex.ă Pele,ă Gabrielă
Gheorgheă şiă Mariaă Crişan,ă referitoareă laă faptulă c ă sci iiă şiă go iiă auă fost,ă deă fapt,ă
ge i/geto-daci,ăşi c ,ăprinăurmareă„confuzia”ăîntreăge iăşiăgo i,ăatâtăînăizvoareăcâtăşiă
laă diverşiă autoriă medievaliă şiă moderniă devineă oă fals ă problem .ă Go iţGe iă – şiă
devenirile etno-na ionaleă peă direc iileă şiă înă spa iileă deă „roire”/migra ieă şiă deă
sedentarizare ale pelasgilorăşiăaleătraco-geto-dacilorătrebuieăregândite!

Fig. 17
ColoaneăşiăstâlpiădeăandezitădeălaăsanctuareleăSarmisegetuzeiăRegiaădup ă
distrugerea provocat ădeăromaniăă(67 c/310)

Deăaiciăşiăfor aălimbiiăstr moşilorănoştri, iar limba este un atribut organic al

etnosului. Ca o concluzie-surpriz ,ădarăcuăoădemonstra ieădeocamdat ăf r ăreplic ,ă
men ion m,ă pentruă Fran a,ă deă pild ,ă studiul d-lui Gabriel Gheorghe, O realitate
ignorant :ă înă vechime,ă Fran aă aă fostă românofon (v.ă nr.ă 54).ă Înă vecheaă limb ă
vorbit ă înă Fran aă autorulă identific ă circaă 1300ă cuvinteă româneştiă – desigur,
provenindă dină limbaă comun ă primordial .ă Iară pentruă limbaă german ă red mă
concluziaăaceluiaşiăautor:ă„limbaăgerman ăactual ăesteăoăoper ădeăcabinet,ătârzie,ă
impus ădeăsusăînăjos,ăc treăsfârşitulăsec.ăXVIIIăşiămaiăalesăînăsec.ăXIX”ă(58/XXV);ă
76
neam ulănuăşi-aăspusăniciodat ă„german”,ăpentruăc ăacestăcuvântăţăfrate.ăElăşi-a zis
şiăseădefineşte:ă„Ich bin Deutsch”ăţăEu sunt Dac;ăiarăolandeziiăseănumescăşiăaziădaciă
(Detch)ă (58/XXIV).ă Cuă aceast ă demonstra ie (v. bibliografia, la G. Gheorghe),
origineaă gotic ă esteă oă inven ieă aă respectiveloră istoriografiiă medievaleă europene,ă
contrazis ădeăizvoare.

Laărândulăs u,ădoamnaăcercet torăştiin ificăMariaăCrişanăaduceănumeroaseă

argumenteă lingvisticeă careă potă justificaă ascenden aă geto-dac /valah ă aă multoră
na iuniăeuropeneă(43aăşiă41,ăed.ăII-a).
Revenindă laă limbaă str moşilor,ă s ă ad ug mă c filologiiă care,ă cunoscândă
pu in ăistorieăsauănecunoscând,ăcerăcuăobstina ie,ăpentruăgeto-daci,ă„monumenteădeă
limb ”.ă Eiă nuă auă cumă s ă iaă înă considera ieă sauă „uit ”ă c ă înă Centrulă spirituală ală
acesteiă na iuniă – înă Mun iiă Or ştiei,ă poateă şiă înă alteă centreă –, undeă ap r toriiă auă
opusămareărezisten ,ăromanii au distrus tot – oameni,ăcet i,ăinscrip ii;ăeventual,ăcuă
singulareăexcep ii,ăcomandan iiăşiăsacerdo iiăauăc zut,ăs-au sinucis ori au trecut la
dacii liberi.
Înăcentrulă„Cet iiăZeilor”,ăcumăamămen ionat,ăromanii au distrus complet
Sarmisegetuza Regia,ăcuătotăceăseăacumulaseăacoloădeăsecoleăînămaterieăştiin ific ,ă
cultural-spiritual ă înă general,ă caă şiă dină toateă puncteleă deă vedere.ă S-aă trasă brazd ,ă
dup ă obiceiulă romană înă asemeneaă situa ii.ă Auă c zută prină confruntareă direct ă cuă
solda iiăromaniăoriăauăurmatălegeaănescris ăaăcelorădemni,ăaceeaădeăaănuăc deaăviiăînă
mânaăcuceritoruluiăşiămul iăînv a iădinăCetateaădeăscaun,ălegeăpeăcareăaărespectat-o
Fig. 18
ColumnaăTraian ă– scenaă120:ăsinucidereaăpreo ilorădup ăc dereaă
Sarmisegetuzei Regia (67c/121)

77
Decebalăînsuşi.ăF r ăîndoial ,ăvorăfiăfostăşiăsacerdo iăsauădemnitari din ceea ce se
poateă numiă „echip ă deă rezerv ”ă sauă deă sacrificiuă care,ă dină toateă timpurile,ă
acceptândă faptulă împlinit,ă esteă programat ă anticipată sauă îşiă impuneă operativă s ă
conserveăcâtămaiămultădinăfiin aăneamuluiăşiădinărealiz rileălui,ăînăaşteptareaăunor
vremuriă prielniceă pentruă renaştere.ă Voră fiă fost,ă desigur,ă şiă tr d tori.ă Despreă uniiă
ştimă c ă auă desconspirată mareleă tezaură deă subă albiaă râuluiă Sarge iaă şiă dină careă
romaniiă şi-auă pl tită petrecerile,ă solemnit ileă şiă construc iileă dină „Cetateaă etern ”.ă
Al iiăvorăfiăr masăneştiu i,ăs -şiăconserveăvia a,ăavereaăşiăinteresulămeschin,ăcaăpre ă
alătr d riiădeăneam.ăOricum,ăs ăre inemăşiăs ănuămaiăuit m,ăatunciăcândăneăreferimă
la punctul de la care s-aă plecată dup ă 106,ă c ă r zboaieleă fuseser ă devastatoareă iară
distrugereaă Cet iiă deă scaună şiă aă centruluiă spirituală dacică aă însemnată pierderi
ireparabile şiă greuă deăevaluat.ă Numaiă aşaă putemă explicaă lipsaă „monumenteloră deă
limb ”ăgeto-dac ,ărevendicateădeăfilologiiăcareănuăcunoscăsauănuăvorăs ăiaăînăseam ă
realitatea istoric ,ă continuândă aă sus ineă c ă geto-dacii,ă copleşi iă deă coloniştiă aduşiă
sauăveni iădină„întregulăimperiuăroman”,ăşi-auăabandonatălimbaăvorbit ădeăsecole,ă
poateă chiară deă mileniiă şiă şi-auă însuşită limbaă latin ă cuă careă „veniser ”ă romaniiă
cuceritori,ăşi-au abandonatăcredin aăşiătradi iile.
S-arăfiăprodusăastfelăunăfenomenăunicăînăistorieă– şiăincredibil!
Asemeneaă distrugeri,ă poateă maiă „blânde”,ă dară distrugeri,ă voră fiă fostă şiă înă
alte centre ale lumii traco-geto-dace,ă pân ă atunci,ă undeă s-aă opusă rezisten ă
puternic , deă cândă armateleă romaneă auă trecută Balcanii,ă înaintândă spreă Nord,ă c ciă
Romaăadministraălec iiădureăînăasemeneaăsitua ii,ăprecumăseăştie.
Totuşiăînăasemeneaăcentreăvaămaiăfiăr masăcevaăşiănuădoarăpentruăaăpermiteă
istoricilor,ăpesteăsecole,ărestituiriăşiăevalu ri.ăÎnăceăpriveşteăscrisulăşiălimba,ăvorăfiă
r masă aceleă enigmaticeă inscrip iiă încifrate,ă despreă careă ună română dină Fran a,ă dl.ă
Velcescu,ă ceă şi-aă sus inută tezaă deă doctorată referitoareă laă daci,ă ne-aă vorbită într-o
împrejurare;ăştiaăaceastaădeălaămamaădomniei sale, d-naăCorneliaăVelcescu,ăcitat ăşiă
deăpreotulăistoricăD.ăB laşaăpentruăapreciereaăasupraăscrisuluiădeăpeătezaurulădeălaă
SânăNicolaulăMareă(cumăc ălimbaăşiăalfabetulăăinscrip iilorădeăpeătezaurăsuntălimbaă
şiăalfabetulăstr moşilorăoriginari,ădeădinainteădeăr zboaieleăromaneă(cf.ă1/51,ădup ă
rev.ă „Noiă tracii”,ă ian.ă 1984,ă p.ă 4).ă Cineă aă fostă interesată s ă in ă ascunseă asemeneaă
inscrip iiăsau,ăpoate,ăîntreătimp,ăs ăleăfiădistrus?ăAl iiăpretindăc ăleăcunosc,ăc ăle-au
g sită „cheia”ă şiă propună descifr ri,ă dup ă ceă facă probaă uneiă perfecteă document riă
asupraă antichit iiă str moşiloră noştri,ă dară – greşeal ă enorm !ă – nuă dauă „cheia”ă
descifr rii;ă deocamdat ,ăacademicieniiăşiă universitariiă îiă consider ă nebuniăsau,ăcelă
pu in,ăneserioşi.ăUnăaltăcercet tor,ădl.ăPaulăTonciulescu,ăvorbeşteădespreăinscrip iileă
rupestreădinăMun iiăBuz ului,ăcareăarăconservaăună„alfabetăgeto-dac”ă(v.ă90ăşiă91).
Reluândădup ăGr.ăTocilescu,ădarăşiădirectădeăpeăvaseădinăculturiăpredaciceă
şiădacice,ădl.ăprofesorăVirgilăVasilescuăidentific ăînăSpa iul carpatic aproape toate
litereleă alfabetuluiă latin,ă dară şiă alteă semneă alfabeticeă şiă analfabeticeă (v.ă 99).ă
Anterior, Marija Gimbutas reproducea un tabel cu peste 200 de grafeme din cultura
neolitic ă Vincea-Turdaş,ă uneleă avândă coresponden ă înă alfabetulă cipriot, deja
descifrată(59/138ăşiăă143).

78
 Fig. 19
Catalogulăsemneloră(210ăsemne)ădinăculturaăVinceaăîntocmitădeăShanăWinnăînă
1973ăşiăpublicatăînă1981,ăsemneleăconsiderateădeăautoareăcaăsimboluri,ădeşiăpeă
uneleăleăreg simăînăalfabetulăgetăşiălatin.ăDeăasemenea,ăuneleăauăcoresponden eă
descifrateăînăsilabarulăclasicăcipriot (59/143).

Fig. 20
SemneăalfabeticeăşiăanalfabeticeăsintetizateădinăizvoareleăEvuluiătimpuriuăînă
spa iulăvechiiăDacii (99/89)

79
 Cercet torulă armână C.B.ă
Stefanoski,ăîntr-o lucrare recent ă(1995,ă
v.ă nr.ă 87)ă deă valoareă deosebit ă pentruă
noi,ăprezint ăgraiulăarmânăvorbităazi,ăcaă
urmaşă directă şiă neschimbată deă 4000ă deă
ani, al limbii traco-geto-dacilor iar pe
aceastaă dină urm ă caă fiindă „fondulă
limbiloră indoeuropene”.ă Chiară dac ă aă
r masă laă „axioma”ă indoeuropean ,ă
autorul, prin demonstra ia pe care o face
– cuădescifrareaăunorăinscrip iiătraciceă–
sprijin ,ă înă fond,ă înă modă independent,ă
concluziaă d.luiă Gabrielă Gheorgheă dup ă
careă limbaă român ă arhaic ă aă fostă aceeaă
numit ă „indoeuropeanaă comun ”.ă
Atr gândă aten iaă asupraă graiuluiă armână
caă urmaşă directă ală limbiiă traco-
geto-dace,ă autorulă arat ă câtă deă multă i-a
folositălimbaămatern ăînădescifrareaăunoră
cunoscuteă inscrip iiătracice,ă nedescifrateă
sauă defectuosă descifrateă pân ă acum.ă
Persecuta iăcontinuuădup 1205,ăarmâniiă
careă auă r masă peă locă s-auă retrasă înă
comunit ileă loră şiă niciă înă limb ă n-au Fig. 21
admisă infiltr riă str ine.ă Dină analizeleă peă Silabarul clasic cipriot
care le-aăf cut,ăautorulăaăajunsălaăconcluziaă (S.C.C.), descifrat (59/143)
c ă „limbaă armân -macedonean ă esteă ceaă
maiă curat ă şiă ceaă maiă vecheă dină Europa”, neschimbat ,ă înă esen ,ă fa ă deă limbaă
str moşiloră traco-daci.ă Afirma iaă seă poateă extindeă asupraă aă ceeaă ceă dl.ă G.ă
Gheorgheănumeşteălimbaăromân ăarhaic .ăAutorulănuăcunoaşteăbine,ăseăpare,ălimbaă
român ăvorbit ăşiăscris ăînăRomâniaă(lucrareaăesteătradus ăîn limbaăromân ădeădl.ă
dr.ă Ioană Cardula).ă Dină p cate,ă şiă aziă înc ,ă armâniiă tradi ionaliştiă practic ă oă
adev rat ăînchistareăînărela iileăcuăromâniiădinăRomânia;ănuăleăserveşteălaănimic,ăleă
d uneaz !ă Dară peă bun ă dreptateă autorulă acuz ă genocidulă culturală şiă na ional
practicată deă Stateleă balcaniceă înă careă tr iescă armâni,ă caă şiă deă „comunitateaă
interna ional ”ă careă dină sec.ă ală XIX-leaă seă str duieşteă s ă inoculezeă printreă
intelectualiiăarmâniătezaălatinit iiăneamuluiălor.ăŞiăautorulăspuneăclar:ă„Latinizarea
poporuluiă armână esteă oă improviza ie...,ă ună mareă neadev r careă aă fostă inventată înă
perioadaărenaşteriiăşiăaăumanismuluiăşiăadoptatădeăoameniiădeăştiin ”;ăeste,ăfigurată
spus,ă„oăcas ăf r ătemelii”ă(87/103-104, s.n.).
Iat ,ădeci,ăaflatălaădispozi iaăexigen ilorăfilologiăromaniştiă„monumentulădeă
limb ”ăalăstr moşilorănoştriă– graiulăarmânădinăBalcani/românaăarhaic ă(variant !).

80
 Fig. 22
Analogiiădintreăsilabarulăclasicăcipriotă(SCC)ăşiăsemneleăvechiăeuropene (SVE)
(59/143)

Pentruă „îndestularea”ă filologilor,ă semnal mă aiciă şiă oă alt ă lucrareă înă

domeniu,ădatorat ăunuiăromânădinăS.U.A.,ădl.ăMihaiăVinereanu,ălansat ălaăcelăde-al
III–leaă Congresă interna ională deă Dacologie:ă Originea traco-geto-dac ă aă limbiiă
române (99).ă Iară caă oă completareă laă demonstra iaă filologic ă re inem (dup ă Mariaă
Crişan)ă ceă ştiaă Catoă celă B trână (Maior):ă c ă„ge ii,ă cuă multă înainteă deăîntemeiereaă
Romei,ăcântau,ăînăodeăscrise,ăacompania iălaăflaut,ăfapteleădeăvitejieăaleăeroilorălor”ă
(43a/100, s.n.).
Peălâng ăeventualeleăscrieri,ădisp ruteăînădezastrulăprovocat de cuceritorii
romani,ă dină centreleă înă careă erauă concentra iă înv a ii,ă înă mediileă populareă s-a
dezvoltatăînăparalelăoă„scriere”ăproprieăşiăcalculeăproprii,ădup ăcumăs-a dezvoltat,
pentruă nevoiă curente,ă oă bogat ă astronomieă popular .ă Esteă vorbaă despreă r boj,ă cuă
81
abstractiz riă graficeă şiă cuă performan eă deă calculă ă careă respingă categorică tezaă
referitoareălaă„primitivitatea”ăcreatorilorăunorăasemeneaăsemne.ăDinăcompara iileă–
şiă acesteaă par ialeă – realizate de d-naă arhitectă Silviaă P ună rezult ă c ă r bojulă din
spa iulădacoromânăesteăcelămaiăbogatădinălumeăprinămultitudineaăsemnelorăpentruăoă
reprezentareă grafic ă iară semneleă r bojuluiă folclorică (încrust ri,ă decoră ceramic,ă
diverseă lucr turi),ă celeă maiă multeă imitând,ă stilizată sauă nu,ă semneleă graficeă aleă
acestui alfabetă popular,ă sunt,ă efectiv,ă inepuizabileă (v.ă 75).ă Iară despreă valen eleă
r bojului,ă înă ceă priveşteă calculul,ă mareleă etnologă Romulusă Vulc nescuă neă
încredin eaz ăc ăeleăatingăperforman eleărealizateăutilizândăriglaădeăcalcul.ă Spa iulă
str moşiloră noştriă a fost,ă dină str vechime,ă ună spa iuă ală r bojului – şiă aceast ă
realitateă nuă trebuieă uitat ă atunciă cândă vorbimă despreă scriereă şiă calculeleă
matematice, cum nu trebuie uitate observatoarele astronomice din restul acestui
spa iu,ăînădiverseleăforme,ămen ionateădeăd-naăarh.ăSilviaăP un.ă
Dup ă logicaă istoric ă şiă maiă alesă dup ă aceeaă ă aă fenomeneloră deă „durat ă
lung ”,ănuăseăpoateăadmiteăcaăunăpoporăcuăoăasemeneaăvechimeăşiăcuăoăcontinuitateă
absolut ăînăspa iulăantropogenezei,ăetnogenezeiăşiăalădeveniriiăsaleăetno-na ionale,
s ănuăaib ăoăscriereăaăsa,ăunăalfabetăalăs u,ăînăcareăscriauăînv a iiăs i.ăIarăinscrip iileă
traciceăcareăauăavutăşansaăs ăseăp streze,ăcaăşiăenigmaticeleăinscrip iiălaăcareăne-am
referită maiă sus,ă peă careă uniiă sus ină c ă le-ară fiă şiă g sită (peă unele,ă desigur!)ă şiă
descifrat,ăinscrip iileărupestre,ăînăsfârşităr bojulădinăspa iulăceluiămaiăbogatăr bojădină
lume,ă neă îndrept escă s ă admitemă existen aă unuiă alfabetă şiă aă unoră scrieriă laă
traco-geto-daci.ăConsider măaăfiădeăneacceptatătezaăfilologilor,ăpreluat ăşiăde unii
istorici,ă privindă inexisten aă uneiă scrieriă propriiă laă ună poporă atâtă deă mare,ă peă ună
spa iuă atâtă deăîntinsă şiăcuăoă spiritualitateă deăprim ă m rimeă înăistoriaă lumiiă antice.ă
Dară niciă nuă trebuieă s ă exager m,ă c utândă înă excesă scrieri acolo unde nu era larg
resim it ănevoiaăeiăşiădeprindereaădeăaăscrie.
S ă re inem,ă înă acestă sens,ă şiă unaă dină multeleă înv turiă aleă luiă Pitagora:ă
„Scrisul esteă cadavrulă gândirii.ă În eleptule!ă Spune- iă principiileă cuă voceă tare:ă
vorbeşteă discipoliloră t iă şiă nuă leă îng duiă s ă seă foloseasc ă deă vreună altă mijlocă înă
afar ădeămemorie; oădat ăîntip rităînăminte,ăadev rulănuăseămaiăştergeăniciodat ”
(s.n.ă G.D.I.).ă Laă acestă „discipolă ală în elepciuniiă trace”ă (cumă îlă caracterizeaz ă peă
Pitagoraăunăizvorăantic),ăaceastaăarăputeaăfiăoăînv tur mai veche cu care grecii
coborâser ădinăHiperboreea,ăc ciăulteriorăîiăg simăatâtădeămultădeprinşiăcuăscrisul,ă
înă timpă ceă traco-geto-dacii,ă r maşiă înă spa iulă loră primordial,ă înc ă înv auă legileă
cântând,ă scrisulă r mânândă oă îndeletnicireă deă excep ie,ă înă cercuriă înalte,ă restrânse,ă
Spa iulăcarpaticăfiindăpân ătârziu,ăînăEvulămediu,ăunăspa iuăalăr bojului.ăDeăaltfel,ă
dup ă constatareaă unuiă exeget,ă şiă înă Spa iileă culturaleă deă moştenireă hiperborean ă
primeleălegiăseăexprimauăînăversuriă(care,ădeăregul ,ăseăcântau,ăn.n.ăG.D.I.).ăŞiăniăseă
d ăexemplulăgrecilorăantici:ăLegileăspartanuluiăLicurgăauăfostă„traduse”ădeăunăpoetă
(desigur,ă înă versuri,ă n.n.ă G.D.I.),ă iară atenianulă Solonă „le-a supus pe ale sale
ritmuluiămuzelor”ă(v.ă114/303,ăpostfa ).ă
Înc ăad ug m:ădateleăpreluateădină„autoriiănordici”ădeăd-naăMariaăCrişanăşiă
redateăsuccintăîntr-oărecent ălucrareă(v.nr.ă41,ăed.ăaăII-a,ă2004ăşiă42),ănuămaiăpotăfiă

82
ignorate!ă R mâneă îns ă constatareaă c ă scrisulă laă traco-geto-daciă eraă utilizată înă
cercurileărestrânseăaleăînv a ilor.ă
Observ mă totuşiă c ă ună anumită şiă nefirescă complexă deă inferioritate,ă prină
nimicăjustificat,ăpornitădinălecturiăinsuficientădeăatenteăaleăizvoarelor,ăcuăsiguran ă
îns ă şiă dină „sugestion ri”ă interesateă şiă abilă administrateă deă unii,ă alteoriă dină
snobismul superficialilor,ă aă determinată peă uniiă dină specialiştiiă noştriiă laă pruden ă
exagerat ăînăaăsus ineăexisten aăunuiăalfabetălaătraco-geto-daciăşiălaăînaintaşiiălorăşiă
chiară laă negareaă lui,ă înă lipsaă „monumentuluiă deă limb ”.ă Ună fenomenă similară s-a
petrecut, relativărecent,ăcuănegareaăprotocronismuluiăromânescăatunciăcândăcinevaăaă
avută„îndr zneala”ăs -l afirme.

3.2. Dovezile

Intrareaăînăcircuitulăştiin ific,ălaănoi,ăaătulbur toarelorăT bli eădeălaăT rt riaă

(Ardeal), din complexul cultural neolitic Vincea-Turdaş, mileniul VII-VIăî.Hs.,ăesteă
edificatoareă înă acestă sens.ă Modesteleă t bli eă neoliticeă urmauă s ă treac ă peă plană
secundăoătez ăşiăoăcarteăcareăf cuser ăînconjurulălumii:ăCiviliza iaăîncepeălaăSumer!
Informa iileăauăajunsăînăRomâniaăînătraducereaădnei.ăLidiaăPapae-Lovendal, care ni
le-aăpusăşiănou ălaădispozi ie;ăîiămul umimăşiăpeăaceast ăcale.
Darăcumăputeauăromâniiăs ăcontesteăoă„axiom ”ăcuănişteăbieteăt bli eă – şiă
acesteaădoară3?ăArheologulăromânăN.ăVlassaăle-aădescoperităînă1961ăşiăle-a publicat
înă 1963ă într-oă revist ă deă specialitateă careă ap reaă înă limbiă str ine,ă lucruă care,ă
probabil,ă aă „salvat”ă mareaă descoperireă deă laă „înmormântare”.ă S-auă „alertat”ă
specialiştiiăstr iniă– maghiari,ăiugoslavi,ăbulgari,ăamericani,ăruşiă–,ăcareăauăîncepută
descifrarea modestelor t bli e.ă Înă 1972,ă într-ună interviuă publicată înă „Magazină
istoric”ă(nr.ă3),ă academicianulă bulgarăVladimiră I.ă Gheorghievă afirmaă c ă „t bli eleă
deă laă T rt riaă suntă ...ă maiă vechiă cuă ună mileniuă decâtă monumenteleă scrieriiă
sumeriene”,ă faptă careă însemnaă – continua specialistulă dină araă vecin ă – ‚pură şiă
simpluăc ăscrierea,ăsubăformaăpictogramelor,ăaăap rutăînăsud-estulăEuropeiăşiănuăînă
Mesopotamia (înăSumer,ăactualulăIrak,ăn.a.),ăcumăseăcredeaăpân ăacumă...”.ăŞiăînc :ă
„Dac ă înă toateă celeă treiă cazuriă (T rt riaă şiă localit ileă bulg reştiă Karanovoă şiă
Gracialni a,ăn.a.ă– deci,ălocalit iădinănordulăşiăsudulăspa iuluiătraco-geto-dac!, n.n)
esteăvorbaădeăscris,ăatunciăseăimpuneăoăconcluzieăsurprinz toare:ăavemădeăaăfaceăcuă
cea mai veche scriere din lume”,ămaiăalesăc ăscriereaăsumerian ,ădinămileniulăIVă
î.Hs.,ă„aăap rutăcuătotulăpeăneaşteptateăşiăîntr-oăform ădezvoltat ”ăceeaăceăînseamn ă
c ă eaă aă ă aă fostă adus ă acoloă iară sumerieniiă auă dezvoltat-oă înă scriereă cuneiform ă
(102/100, s.n.).
Numaiăc ăspecialiştiiănoştriăseă„mişcau”ăgreu.
Chiarădac ăînă1975ăînv a iiăruşiăajungeauălaăconcluziaăc ăpeăT bli eleădeălaă
T rt riaă esteă vorbaă deă oă scriereă şiă propuneauă oă descifrareă iară ună poetă rusă dină
Leningrad,ă Andreiă Nadirov,ă orientalistă caă preg tire,ă dejaă seă entuziasmaă pentruă
„minunea”ă deă pe modesteleă t bli eă careă transmiteauă „soliaă fra iloră pre-daci”ăă
(v.pag. 93),ă înă 1976,ă cândă ap reaă laă Bucureştiă Dic ionarulă deă istorieă vecheă aă
României,ăsubăconducereaăprof.ădr.ădoc.ăD.M.ăPippidi,ădeciăoăoper ădeămareăsintez ă
83
careătrebuiaăs ăre in ătot ceăeraămaiăimportantăînădomeniu,ăcuăultimeleăinterpret ri,ă
eiăbine,ăînăaceast ăoper ,ăunăneoliticianăconsacrat,ăcaăEugenăComşa,ăscriindădespreă
dejaăcelebreleă(pesteăhotare!)ăt bli e,ădarănecunoscândădecâtăstudiulăluiăN.ăVlassa,ă
r mâneaă laă concluziileă acestuia:ă dină celeă 3ă „pl cu eă deă lută ars”,ă dou ă suntă
„acoperiteă cuă semneă deă caracteră pictografică şiă seă presupuneă c ă redauă texteă
str vechi”,ă uneleă dină acesteă semneă prezentândă „analogii”ă cuă semneleă dină scriereaă
sumerian ,ă iară peă ceaă de-aă treiaă pl cu ă „esteă redată ună omă careă mergeă înă urmaă aă
dou ăanimaleăcornute”ă(118/564).ăNimicădespreădescifrareăşiădatare,ănimicădespreă
importan aă lor!ă Eraă vremeaă înă careă al iă „nemuritori”ă „vestejau”ă îndr znealaă unoră
maiă tineriă uceniciă „nebuni”,ă deă aă atrageă aten iaă asupraă unoră semne grafice de pe
vaseă neoliticeă sauă dină epocaă Bronzului.ă Chiară dac ă înă 1980ă Aritonă Vraciu,ă ună
specialistă înă lingvisticaă traco-dac ă (altfel,ă „flancat”ă şiă d-sa de cunoscutele
„axiome”!),ăf ceaăoăsintez ăaăproblemeiăînănr.ă8/1980ădinărev.ă„Convorbiriăliterare”,ă
atr gândăaten iaăc ăsemneăcaăaceleaădinăculturaăVinceaă(Vincea-Turdaş,ăînăcareăseă
încadraă„minunea”ădeălaăT rt ria,ăn.n.)ă„auăfostădescoperiteăŢşi>ălaăTroiaă(începutulă
mileniului al III-leaăî.Hs.ă– cândăoăîntemeiaser ătracii-dardani,ăn.n.)ăşiăînăalteăpuncte
dină spa iulă microasiatic”,ă mareaă oper ă bibliografic :ă Bibliografiaă istoric ă aă
României (vol. VI) nu-i consemna articolul (Limbaăşiăscriereaătraco-geto-dacilor),
c ciăelănuăeraăpublicatăîntr-oărevist ăştiin ific ...
Prinăurmare,ădac ăarăfiăfostădup ăspecialiştiiănoştriăatâtădeăstrictădelimita iă
atunciă peă „feliu e”ă dină arheologiaă Str vechimiiă şiă Antichit ii,ă t bli eleă deă laă
T rt riaăarăfiăr masămultătimpă„înmormântate”ăînăloculăînăcareăfuseser ăpublicate.ă
Norocăc ăînăgr dinaăarheologilorănoştriăs-au maiăuitatăşiăal iiă„dinăafar ”,ăaten iăîns ă
şiălaăceăspunăspecialiştiiăstr ini.ăEsteăcazulămareluiăetnologăRomulusăVulc nescu,ă
careă înă 1985,ă înă sfârşit,ă înă lucrareaă deă referin ă Mitologieă român (v. nr. 103)
expuneaă cuă claritateă stadiulă istoriografic,ă aşaă cumă rezult ă dină cercet rileă
specialiştilorăstr ini,ăcuăcertitudinile,ăipotezeleăşiă(înc )ăîndoielileălor.ăNuăeraăprimaă
dat ă cândă specialiştiiă noştriă d deauă oă aten ieă insuficient ă fa ă deă istoriografiaă deă
pesteă hotare,ă careă uneoriă veneaă s ă leă zdruncineă „axiomele”ă şiă s ă leă acuzeă
comoditatea. I s-aă „întâmplat”ă aceastaă şiă luiă Vasileă Pârvan,ă laă vremeaă lui;ă ba,ă
d duseăelăînsuşiăoăuriaş ădovad ădeăreaăcredin ăăatunciăcândăl-a respins pe Nicolae
Densuşianuă cuă vorbeă greleă laă adresaă Daciei Preistorice,ă l sândă „cuvântă
testamentar”ăşiăelevilorălui,ăs-oădesconsidereăşiăs-oăresping ,ăf r ăs-o studieze chiar;
înă acestă sens,ă domnulă Gheorgheă Gabriel,ă laă încheiereaă Congresuluiă ală III-lea de
dacologie,ă„NicolaeăDensuşianuă– 2002”,ăne-aădatăunăexempluă„clasic”:ăoăastfelădeă
atitudineădinăparteaăelevuluiăpreferatăalăluiăVasileăPârvan,ăarheologulăRaduăVulpe,ă
careăspuneaăvorbeăurâteălaăadresaăaceleiăopereăunicatăaăistoriografieiăromâne,ăf r ă
s-oăfiăcitit;ăşiă„opinia”ăaă„contaminat”ăpeămul iădină„ŞcoalaăluiăPârvan”ăşiădinăalteă
multe „şcoli”ădeăarheologi,ăfaptăcuătotulăreprobabil!
EtnologulăromânăRomulusăVulc nescu,ăsintetizând,ăar taăc :ă1.ăT bli eleădeă
laăT rt riaăf ceauădovadaăceleiămaiăvechiăscrieriădinălumeă(mil.ăVIIă – VIăî.Hs.)ăşiă
eleă apar ină sauă suntă înă leg tur ă cuă primeleă culturiă neoliticeă dină spa iulă sud-est
european;ă2.ăc ăesteăvorbaădespreăoăscriereălocal ,ăînăleg tur ăcuăunărităfunerarălocal,ă
iară nuă deă obiecteă pierduteă deă vreună sumeriană r t cită prină Carpa iă (seă lansaseă şiă
aceast ă glum !).ă Numaiă c ă oă carteă caă Mitologiaă român nu prea era, atunci,
84
„frecventat ”ădeăistoriciăşiăniciărecomandat ăînăbibliografii,ăiarăstuden ilorăniciăatâtă
nuăleăeraă„indicat ”.ăIarăadep iiăromaniz riiă„îngropaser ”ăşiăopiniaăunuiăcorifeuăală
„Şcoliiă Ardelene”,ă Petruă Maior,ă opinieă format ă peă temeiulă izvoarelor, pe care le
citeaz ăînăsprijin.ăScriindă– dup ămulteăizvoareăstudiate,ădeciănuăcaăopinieăsauădină
imagina ie!ă– despreăconstituireaăăaăceeaăăceăelănumeşteă„poporulăroman”,ădinămulteă
popoareăcareă„curseseăînăItalia”,ăîntreăcareănominalizeaz ăînăchip special pe Eneas
cuăfrigieniiălui,ăPetruăMaiorăarat ăc ,ăînăpofidaăunorăafirma ii,ă„romanii”ăn-au impus
acestoră popoare,ă odat ă cuă „jugul”,ă şiă limbaă lor,ă astfelă încât,ă chiară cândă împ r iaă
roman ă eraă „înă floare”,ă respectiveleă popoareă dină Italiaă „mult ă vremeă şi-auă inută
limbileăsale”;ăşiăchiară„limbaăunorăneamuri”ădinăpeninsul ,ăcareăauăpierităîntreătimp,ă
„totăauăr masăîntreăromani”.ăŞiăciteaz ăunăizvor:ă„C.ăEnnisăziceaăc ăelăareătreiăinimi,ă
pentruă c ă ştiaă gr iă greceşte,ă osceşteă şiă l tineşte”.ă Deă aiciă concep iaă respectivuluiă
privindăimportan aăălimbiiăpentruăunăom:ăoălimb ăcunoscut ăînăplusăaveaăvaloareaă
uneiăinimiăînăplus!ăIarăceaămaiăapropiat ădintreăinimiăănuăeraăoareăceaămatern ?ăŞiă
înc ăunăexempluădintr-unăizvorălatin,ăînătraducere,ăoăfabul ăînăcareăeroulă„osceşteăşiă
folseşteăf bulea,ăc ăl tineşteănuăştia”!ăŞiăînc ăunăexemplu,ătotădinăizvoare:ăcumaniiă
(?),ăajunşiăînăItalia,ăauăprimităpermisiuneaăs ăvorbeasc ăşiălimbaălor,ăcareăn-a fost
„astrucat ”ădeălimbaălatin .ăÎnăsfârşit,ăcitândăaltăizvoră(peăcelebrul Strabon): chiar
dac ă „gintaă oscilor”ă aă pierit,ă vorbaă loră totă maiă r mâneă laă romaniă şiă joac ă fabuleă
romaniiăînălimbaăaceea”ă(64a/97,ăs.n.).
Astfel,ă genera iiă deă studen i,ă specialiştiă maiă apoi,ă auă trecută cuă uşurin ă şiă
neştiin ă pesteă t bli eleă deă laă T rt ria,ă pân ă dup ă 1989,ă cândă s-au putut publica
uneleădină„nebuniile”ăvestejiteădeă„nemuritori”ăiară„minunea”ădescoperit ăînă1961ăaă
începută „s -şiă intreă înă drepturi”ă (v.ă nr.ă 90).ă Iară Congresulă ală IV-lea de Dacologie
din 2003 i-aăfostăconsacratăinăîntregime.
Astfel,ă pentruă primaă t bli ă deă laă T rt riaă (ceaă rotund ),ă arheologulă rusă
V.ă Titovă aă propusă urm toareaă lectur :ă „Înă Ţceaă deă a>ă patruzeceaă domnie,ă pentruă
buzeleă (gura)ă zeuluiă Şaue,ă celă maiă vârstnic,ă dup ă ritual,ă Ţaă fostă ars>.ă Acesta-i al
zecelea”.ă Era vorba,ă deci,ă despreă oă jertf ă uman ă adus ă zeuluiă Şaueă (90/11).ă Şiă
cercet torulă Paulă Laz ră Tonciulescu,ă observândă toponimiaă şiă hidronimiaă
Ardealului,ăpornindădinăzonaădescopeririiăt bli elor,ăaăîntocmităoăhart ă(90/22)ăşiăaă
constatatăc ăzonaăînăcareăaparădenumiriăavândăr d cinaăcuvântuluiăŞaueăesteă„destulă
deă întins ”,ă popula iaă careă îlă adoraă fiind,ă desigur,ă „destulă deă numeroas ”ă
(90/21-22).ă Not mă c ă r d cinaă cuvântuluiă (Şa)ă seă reg seşteă şiă înă onomasticaă
Ardealuluiă(vezi㪠uleanu).
Întreătimpăîns ,ăpeăoăpist ăparalel ăcuăaceeaăaă„nemuritorilor”ăs-a dezvoltat,
cumăspuneam,ăoăliteratur ăştiin ific ăînădomeniu,ăcareăînămodulăcelămaiăfirescăaăpusă
accentulă peă str vechimeaă şiă continuitateaă absolut ă aă autohtonilor,ă cuă scriereaă şiă
limbaă lor,ă str vechiă şiă puternice,ă atâtă deă puterniceă încâtă n-au putut fi abandonate
sauă înlocuite,ă dină simpleă „necesit iă deă comunicare”ă cuă „mul imea”ă deă coloniştiă
adus ădeăImperiu,ăcuăadministra iaăşiăoficialitateaăacestuia.
Marijaă Gimbutasă aă încadrată scriereaă dină t bli eleă deă laă T rt ria într-o
str vecheă scriereă sacr venindă înc ă dină Paleolitică şiă cuă manifest riă infinită maiă
bogateă odat ă cuă intrareaă înă Neolitic.ă Iară aceast ă scriereă sacr ă apar ineă civiliza ieiă
85
„Vechiiă Europe”.ă Eaă esteă foarteă bineă documentat ă maiă întâiă înă culturileă neolitice
Starcevo-Criş,ăVincea-Turdaşă(înăaceastaădinăurm ăseăîncadreaz ăşiăt bli eleădeălaă
T rt ria),ă dară şiă înă altele.ă Şiă înă Serbia,ă înă 2004,ă s-au descoperit urme de scriere,
contemporan ăcuăaceeiaădeălaăT rt ria.
Recenta lucrare a d-lui prof. Virgil Vasilescu, Semiotic ăromân ,ăcaăşiăalteă
lucr ri,ăanterioare,ăaleăd-saleă(v.ăBibliografia)ăpunăînăeviden ,ăşiălaănoi,ăfenomenulă
firescăalătreceriiădeălaăpictogrameălaăideogrameăşiăapoiălaăfonemeă(litere),ăînăparalelă
cuă persisten a,ă pân ă azi,ă aă unoră tulbur toareă simboluri – argumente puternice de
str vechime,ă autohtonie,ă unitateă şiă continuitateă înă Spa iulă carpatică –, argumente
careă„vin”ădinăPaleoliticulăsuperiorăşiăseădezvolt ăînăepocileăurm toare.
Autorii care n-auăr masătributariă„axiomelor”,ăpornindădeălaăoălectur ămaiă
atent ă aă izvoareloră şiă dep şindă fazaă juxtapuneriiă informa iilor,ă coroborândă
ansamblulăizvoarelorăşiăra ionândămaiămult,ăauăconsideratăpeăromani,ăcuălimbaăloră
latin ,ă latinaă vorbit ,ă latinaă popular ,ă caă fiindă rudeleă apropiate,ă deă odinioar ,ă aleă
traco-geto-dacilor,ă aleă „roiurilor”ă plecateă cândvaă dină spa iulă carpato-danubiano-
balcanic,ă astfelă încât,ă dup ă cucerireaă roman ,ă n-aă fostă vorba,ă înă Spa iulă carpatic,ă
despreă abandonareaă uneiă limbiă vorbiteă deă secoleă sau,ă poate,ă deă mileniiă şiă deă
însuşireaă rapid ă a alteia,ă caă nişteă robo i.ă Dateleă arheologice,ă dublândă peă celeă dină
izvoareleă scriseă şiă dină celeă tradi ionale,ă „legendare”,ă confirm ă „neolitizarea”ă
peninsuleiăitaliceădeăc treă„roiurile”ăveniteădinăbazinulăcarpaticăşiădinăBalcani.
Rev zândă izvoarele,ă autorii despre care vorbim n-au mai privit ca pe o
„simplificareă didactic ”ă inexisten aă translatoruluiă înă celeă câtevaă sceneă deă peă
ColumnaăluiăTraianăînăcareăsoliiăaleădacilorădialogheaz ăînădirectăcuăînving toriiăloră
romani,ă caă şiă într-oă scen ă anterioar ,ă asem n toare,ădină Senatulă roman,ă redat ădeă
Dioă Cassiusă (6/85).ă Şiă totă înainteă deă cucerireaă roman ă Iordanesă red ă ună dialogă
spontanăîntreă„s lbaticiiămoesi”ădeălaăsudulăDun riiăşiăoăforma iuneămilitar ăroman ă
venit ă împotrivaă lor.ă Cândă auă ap rută romaniiă – scrie Iordanes –, unul dintre
comandan iiămoesilor,ă„cerândăs ăseăfac ălinişte,ăaăîntrebatăînăfa aălinieiădeăb taieă
(purăşiăsimplu:ăaăîntrebat,ăn-aămaiăchematăşiătranslatorul!,ăn.n.):ă«Cineăsunte iăvoi?».ă
I s-aă r spunsă (iar şiă f r ă translator!):ă «Suntemă romanii,ă st pânitoriiă neamurilor».ăă
Iară acelaă aă spusă (totă f r ă translator!):ă «Aşaă vaă fi,ă dac ă neă ve iă învingeă peă noi»”ă
(112/II,ă409).ăŞiăastfel,ăcomandan iiăcelorădou ăarmateăadverseăs-auăîn elesăunulăcuă
altul f r ătranslator.
Laăargumenteleăaduseăpân ăacum,ănuădespre existen aăuneiălimbiăproprii şiă
unitareă aă na iuniiă traco-geto-dace,ă c ciă acestaă esteă ună dat elementar, ci despre
existen aăuneiăscrieri,ăîntr-un alfabet propriu – acoloăundeăscriereaăseăpracticaăşiăînă
felulăînăcareăseăscriaă(şiănuăpierdemădinăvedereădistrugerile pricinuite de romani!) –,
atragemăaten iaăscepticilorăşiăcontestatarilorăcareăînc ăcerăcuăobstina ieă„monumenteă
deălimb ”:ăîntâi,ăs ăleăvad peăceleăexistente,ăs ăleădescifrezeăpeăceleăîncifrate;ăal
doilea,ă s ă iaă aminteă c ă relat rile,ă consemn rile,ă preciz rileă din izvoare despre o
limb ,ă oă scriereă şiă ună alfabetă propriuă ală na iuniiă str moşiloră noştriă suntă atâtă deă
numeroaseăşiăuneleăatâtădeăimportante,ădeăputernice,ăîncâtăchiarădac ăs-ar fi distrus
totulăînămaterieădeăscrisăşiăalfabet,ăacesteărelat ri,ăconsemn ri,ăpreciz riăpotădeveni,ă

86
ipso facto,ă argumenteă laă felă deă valabileă înă domeniuă caă înseşiă „monumentele”ă deă
limb .
Peă întinsulă spa iuă illiro-traco-geto-dacă şiă laă ună etnosă foarteă numerosă – cu
celeăpesteă100ădeăcomunit iăcuădenumiriădiferiteădarădeăacelaşiăneamă–, izvoarele
anticeă vorbescă despreă existen aă uneiă singureă limbi,ă chiară f r ă dialecte.ă Strabonă oă
spuneăfoarteăclar:ă„daciiăşiăge iiăvorbescăaceeaşiălimb ”ă(Geografia, VII/III, 13 –
cf.ăşiă112/I,ă239,ăs.n.);ăsau:ăge ii – „unăneamădeăaceeaşiălimb ăcuătracii”ă(VII/III,ă10ă
– cf.ăşiă112/I,ă237,ăs.n.).ăEusebiuădinăCesareeaăăştieăc ăprinăcomediileăgreceşti,ăge iiă
şiă daciiă apară caă personajeă „ascu ite”ă laă limb ,ă chiară dac ă joac ă roluriă deă sclavi:ă
„ge iiăşiădacii,ănişteăflecari,ădeprinşiăs -şiăascut ălimbaăşiăs ăspun ăglumeăînălimbaă
dacic ”ă(112/II,ă15,ăs.n.).
Poetul Publius Ovidius Nasso, exilat la Tomis (8-17 d.Hs.) este cel mai
importantă„martor”ăcareăneăatest ălimbaăunic ăaăilliro- traco-geto-dacilorăşiăfor aă
eiă extraordinar ă deă asimilareă aă altoră limbi cuă careă veneaă înă contact.ă Elă depune
m rturieădeălaăfa aălocului!ă„Înăjurulămeuăgl suiescăaproapeănumaiăgraiuriătraciceă
şiăscitice”ă– arat ăelă(112/291,ăs.n.).ăAci,ălaăTomis,ăpeă rmulăvesticăalăM riiăNegre,ă
undeă„barbarii”ăge iăerauălaăeiăacas ,ăf r ăteam ădeăsolda iiăromaniă(ausoni),ănu era,
întreă „barbari”ă desigur,ă „nimeniă careă s ă asculteă cuă urechileă luiă vorbeă latineşti”ă
(112/I,ă 293,ă s.n.),ă c ciă „barbariiă nuă cunoscă limbaă latin ”ă (112/I,ă 297,ă s.n.)ă –
evident,ă latinaă cult ,ă latinaă înă careă scriaă elă şiă semeniiă luiă poe ii,ă latinaă înv at ă laă
şcoal ,ă dină c r i,ă dină gramatici,ă oă limb ă necunoscut ă niciă deă „romanul”ă deă rând.ă
Greciiă întemeiaser ă coloniaă Tomisuluiă înă sec.ă IVă î.ă Hs.ă (deşiă Iordanes,ă dup ă
Cassiodor,ă neă spuneă c ă aceast ă cetate/localitateă aă întemeiat-o regina Tomiris a
massage ilorăc treăsfârşitulăsec.ăVIăî.ăHs.ă– v.ămaiădeparte),ăiarăOvidiuă„transmite”,ă
deălaăînceputulăsec.ăIăd.Hs.,ădeăpeă rmul „careă ineămaiămultădeăge iiănedomoli i”ă
(112/I,ă 299,ă s.n.)ă c ă „limbaă greac ă aă fostă învins ă deă limbaă getic ”ă (112/I,ă 297,ă
s.n.),ă astfelă încâtă „laă pu iniă dintreă ei (dintreă locuitoriiă Tomisului,ă întreă careă mul iă
greci,ădesigur,ăînăvorbireaăcurent ,ăînăoraş,ăundeăaveauăaccesăşiă„barbarii”!)ăse mai
p streaz ăurmeăaleălimbiiăgreceşti”.ăLimbaăgreac – explic ăOvidiu – „aădevenităşiă
eaăbarbar ădinăpricinaăaccentuluiăeiăgetic”.ăÎnămul imeaădinăoraş „nu-i nimeni care
întâmpl torăs ăştieălatineşteăşiăcareăm carăs ăpoat ărostiăcâtevaăcuvinte”ă(înălatin ,ă
n.n.).ăElăînsuşi,ăOvidiuă– şiăpentruăaceastaăîşiăcereăiertareăMuzelor! – se vede nevoit
s ăvorbeasc ă„deăceleămaiămulteăoriădup ăobiceiulăsarmatic”ă– care nu putea fi altul
decâtă vorbireaă înă limbaă ge ilor,ă adev ra iiă st pâniă aiă rmului.ă Maiă multă înc ,ă
continu ăOvidiu,ă„dinăcauzaădezobişnuin eiăîndelungate,ăchiarămie-mi vin cu greu
înă minteă cuvinteă latine”ă şiă nuă seă îndoiaă c ă înă „c r ulia”ă peă careă oă scriseseă „s-au
strecurat multe (cuvinte, n.n) din limba barbarilor; nu-iăvinaăomuluiăciăaălocului”ă–
seă scuzaă poetulă (112/I,ă 301,ă s.n.).ă Ovidiuă înv aseă întreă timpă limbaă ge iloră –
evident,ălimbaăvorbit ădeăpoporulădeărând!ă– careălaăînceputănu-iăpl cuse,ădarăînc ă
maiăvorbeaăuneoriăprinăsemneăcuă„barbarii”ăcareănuăîn elegeauălimbaăsa.ă„Eu sunt
aici barbarul – spune Ovidiu –, c ciănuăsuntăîn elesădeănimeni; cândăaudăcuvinteă
latineşti,ăge iiărâdăprosteşte”.ăPesteătotăsuntănumaiă„barbariăcuăglasulălorăs lbatic”ă
(105/I,ă 305,ă s.n.).ă Şiă poetulă recunoaşteă singur:ă „Euă însumiă amă impresiaă c ă m-am
87
dezv atădeălimbaălatin ,ăc ciăamăînv atăs ăvorbescălimbaăgetic ăşiăsarmatic ”.ăDeă
aceea, revoltată peă sineă însuşi,ă caă oriceă poet,ă temperamental,ă „scriuă şiă ardă înă focă
c r ileăpeăcareăleăscriu”ă(112/I,ă307,ăs.n.).
Apreciereaă suprem ă asupraă for eiă deă asimilareă aă limbiiă getice,ă Ovidiuă oă
faceă înă acesteă versuri:ă „Dac ă cinevaă l-ară fiă aruncată înă aceast ă ar ă peă Homeră
însuşi, / crede i-m ,ăşiăelăarăfiădevenităget”ă(112/I,ă329,ăs.n.).
Întreătimp,ăg sindu-şiăunăconfrateăîntr-aleăpoezieiăprintreăaceştiă„s lbatici”,ă
peăCotys,ăfiuăşiămoştenitorădeăregeătracă(traciiăodrizi,ăn.n.),ăapoiăregeăelăînsuşi,ăi-a
citit poemele,ăscriseăînălimbaăget (deci, un trac scriaăînălimbaăget ,ăc ci,ădeăfapt,ă
aveauăaceiaşiălimb ,ăn.n.)ăşiăi-auăpl cutăfoarteămult.ăApreciereaăesteăelogioas :ă„O,ă
Cotys,ăurmaşădemnăalăp rinteluiăt u,ă/ăpoeziileătaleăsuntăoădovad ;ădac ăaiăîndep rtaă
de pe eleă numeleă t uă /ă aşă spuneă c ă nuă le-aă compusă ună tân ră trac.ă /ă Înă acestă inută
Orfeuănuămaiăesteăsingurulăpoet,ă/ăiară araăbistonian ă(Tracia,ăn.n.)ăesteămândr ădeă
talentulăt u”.ăIat ,ădeci,ăc ălimbaă„barbar ”ăaăge ilor,ăîntreătimpăînv at ădeăOvidiu,ă
era elogiosăapreciat ădeăunăpre uitor profesionistăalălimbiiăpoeticeăiarăcompara iaăcuă
Orfeuă nuă maiă suport ă comentarii.ă Uitând,ă prină poezie,ă deă semeniiă „s lbatici”ă aiă
poetuluiătrac,ăOvidiuăîlăroag ăpeă„celămaiăblândădintreătineri”ăs ăfac ăînăaşaăfelăcaă
araăacestuiaă„s ăfieăprielnic ăexiluluiămeu”ă(112/I,ă321,ăs.n.).ăElogiindu-l,ăOvidiuăîlă
compar ăpeăCotysăcuăOrfeu,ăsimbolulăspiritualit iiătraciceă– simbolă„confiscat”ădeă
celeădou ămitologiiăşiăliteraturiă„clasice”ăaleăantichit ii,ăgreac ăşiălatin !
Poate din poeziaă luiă Cotys,ă Ovidiuă aă îndr gită limbaă traco-ge ilor,ă astfelă
încât,ăoăspuneăsingur,ă„am devenit aproape un poet get”.ăŞiădac ăelăînsuşiăoăspune,ă
uniiălitera iăromâniăchiarăauăînceputăs -lănumeasc ă„primulăpoetăget”.ăDeşiăn-ar fi
primul,ăre inemăapreciereaăcaăatare.ăPentruăaceasta,ăluiăOvidiuăîiăeraăruşineădeăaiălui,ă
dară leă m rturiseaă c ă dejaă „amă scrisă oă c r ulieă înă limbaă getic ”.ă Maiă mult,ă înă
versurileăscrise,ă„cuvinteleăbarbareăauăfostăaşezateădup ăritmulăversurilorănoastre”,ă
deciăînămetruălatin.ăŞiăaici,ăOvidiuăneăofer ăsurprizaăsurprizelor:ăaceştiă„barbari”ăşiă
aceştiă„s lbatici”,ăchema iăs ăleăreciteăversurileăscriseăînălimbaălor,ăs-au dovedit a
avea sim ă estetic. Surpriza a fost pentru el: nu-i crezuse, desigur, capabili pe
„barbari”ăchiarăşiădeăsim ăestetic! Ei, bine, spune Ovidiu, versurile „le-auăpl cut”ă–
şiă le-auă pl cută atâtă deă mult,ă re inuseă el,ă încâtă îşiă permiteă şiă leă sugereaz ă aloră luiă
chiarăs -lăfeliciteăpentruăsuccesulăob inut.ăMaiămult,ăîiăinformeaz ăc ă„amăîncepută
s ăamăfaim ădeăpoetăprintre neomenoşiiăge iăbarbari”.ăPrejudecataănu-lăp r seaăpeă
poet,ă deşiă „ge iiă barbari”ă îiă dovediser ă şiă alteă sentimenteă alese:ă „auă plânsă deă
suferin eleă mele”ă – constataseă elă într-oă împrejurareă (112/I,ă 319,ă s.n.);ă şiă înc ă maiă
constataseăc ă„peăacestă rm,ădecâtă careăaltulămaiăs lbaticănu-i, numele prieteniei
mişc ă inimileă barbarilor”.ă Şiă dup ă ceă ună b trână i-aă inută oă sensibil ă vorbire,ă leă
atr geaă aten iaă aloră lui,ă înă Italia:ă „Ceă trebuieă s ă face iă voi,ă ceiă n scu iă înă cetateaă
ausonic /Dac ăastfelădeăfapteăîmblânzescăpeăge iiăs lbatici?”ă(112/I,ă323-325 s.n.).
Dară cândă ge iiă veni iă laă „recital”ă – avândă laă eiă nelipsiteleă tolbeă cuă s ge i!ă – au
în elesăşiămesajulăpoliticăalăversuriloră– Ovidiuăaduseseălaudeăîmp ratuluiăroman!ă–,
iar şiăoăspuneăel,ă„to iăauădatădinăcapăşiăşi-auămişcatătolbeleăpline”ă(plineădeăs ge i,ă
n.n.).ăDeci,ă„z ng neauăarmele”,ăcaă semnădeăsup rare! Iar unul dintre ei chiar i-a
spusă direct:ă „Deoareceă scriiă astfelă deă lucruriă despreă împ rat,ă ară fiă trebuită s ă fiiă
88
trimisăînapoiăsubăst pânireaăîmp ratului” (112/Iă339,ăs.n.).ăNuăleăpl cuseăge ilor,ă
prinăurmare,ămesajulăpoliticăalăversurilor.ăPoate,ăsup ratăpentruăaceast ă„atitudine”ă
dinăfinal,ăaăge ilor,ăr mânândăcuăsineăînsuşi,ăpoetulăîşiăvaăfiăaruncatăînăfocă„c r ulia”ă
scris ăînălimbaăge iloră– sincer, spreămareaăp rereădeăr uăaă„str nepo ilor”,ădeăatunciă
şiăpân ăaziăşiăcontinuu.
Limbaăunic ăaăstr moşilorănoştriă– limb ăvorbit ăînăacestăspa iuădeăsecole,ă
poate chiar de milenii –,ă cuă for aă eiă deă asimilareă careă aă reieşit,ă credemă noi,ă cuă
prisos, din credibila m rturieă deă laă fa aă loculuiă citat ă maiă sus,ă reprezint ă oă
caracteristic ă major ă aă acesteiă na iuni.ă „Uitarea”ă sauă „abandonarea”ă acesteiă limbiă
este de necrezut, de neadmis. Dealtfel, izvoare din sec. IV-VI, din perioada
prop v duiriiă creştinismuluiă înă zon ,ă afirm ă nuă doară existen aă limbiiă materneă laă
str moşiiă noştri, ci traducereaă Scripturiloră creştineă înă aceast ă limb .ă Deă pild ,ă
într-oăcuvântareăaăMitropolituluiăIoanăGur ădeăAură(Chrisostomos),ă inut ăînăanulă
399,ă seă afirm ă c :ă „tracii au tradus scripturile înă limbaă loră na ional ”ă (90/67).ă
Deci nu li s-a tradus, ci ei, tracii, au tradus Scripturile „înălimbaălorăna ional ”!ăÎnă
secolul VI d.Hs.,ădeăpild ,ă„Legile pelaginei”,ădeălaăZalmoxis,ădespreăcareăvorbeşteă
Iordanes, înă ceă limb ă erauă scriseă pentruă aă leă în elegeă ge ii?ă Izvorulă nuă vorbeşteă
despreăoătraducere,ăciăpurăşiăsimpluădespreăexisten aălor,ăaşaăcumăseătransmiseser ă
dinăgenera ieăînăgenera ieăşiăcumăs-auătransmisăînc ăînăacelă„dreptăalăromânilor”,ăpeă
careă îlă g simă clară exprimată înă izvoareleă medievale.ă Ioanes Lydos (490-565), un
contemporană ală luiă Iordanes,ă notând,ă dup ă ună istorică anterior,ă câteă cevaă despreă
numeleăDun rii,ăscrieăc ănumeleădeăDanubiuăiăl-auădatătracii,ă„pentruăc ăpeălâng ă
mun iiădeălaănordăşiăvântulădeălaăsud-est Cerul e aproape totdeauna înc rcatăcuănoriă
dinăcauzaăumidit iiăexcesiveăşiăeiăîlăsocotescăcauzaăploilorăcontinui.ăEiă(tracii,ăn.n.)ă
numesc Danubiu înălimbaămatern peăaduc torulădeănori”ă(112/II,ăp.ă495,ăs.n.).ăPeă
Columnaă luiă Traiană esteă ă oă scen ă înă careă Zeulă Danubiusă priveşte,ă cu îngrijorareă
parc ,ă trecereaăsolda iloră romaniă pesteăfluviu,ăînă Dacia,ă peă ună podă deă vase.ă Deci,ă
acestăautorădinăsec.ăVIăd.Hs.ăştiaădespreăexisten aălimbiiămaterneălaătraci. Dealtfel,
dup ăcumădemonstreaz ădl.ăGabrielăGheorghe,ăIordanesăînsuşiăeraăgetăşiăgo iiă„lui”ă
erauăge i!
Men ion mă aiciă şiă contribu iaă d-lui P.L. Tonciulescu privitoare la un
str vechiă alfabetă autohton pe care l-auă preluată maiă târziuă secuiiă ă – urmaşiiă
comunit iiă geto-dace a cauconilor –, alfabet pe care l-ară fiă utilizată şiă etrusciiă – a
c roră patrieă deă origine,ă dină careă auă plecată spreă Vest,ă aă fostă Spa iulă carpatică –,
ducându-lăcuăeiăînăItalia.ăTotăd-saăexemplific ăexisten aăunuiăalfabet autohton într-o
„ ar ăaăLuanei”ă(sauă„ araăluiăAna”),ăînăNordulămuntosăalăjud.ăBuz u.ăRe inemăşiă
propriaă concluzieă aă autoruluiă citat,ă dup ă ună studiuă atentă ală grafemelor:ă
„Continuitatea de semne grafice,ă începândă cuă culturaă Gârlaă Mareă (1600ă î.Hs.)ă şiă
pân ălaăinscrip iileădinăgroteădeălaă«FundulăPeşterii»ă(dinănumitaă„ ar ăaăluiăAna”,ă
n.n.) atest ă oă continuitateă neîntrerupt ă deă locuireă peă parcursulă aă circaă dou ă
milenii,ă precumă şiă deă utilizareă aă scrieriiă autohtoneă daceă înă întreag ă aceast ă
perioad ”ă(90/69,ăn.n.).ăInvocândăstudiulăunorătexteădeăepoc ,ădl.ăP.L.ăTonciulescuă
precizeaz :ă„Inscrip iileădatateăînăsec. I-IIăşiăIII-IVă(şiăcareănuăsuntăscriseăînăelin ă
sauălatin ,ăn.n.)ăconstituieăceaămaiăvecheăscriereăînălimbaăromân ,ăîncadrându-se

89
perfectă înă contextulă spa iuluiă balcanic-microasiatic, dominat de traco-daci”ă
(ibidem).
Avândă înă vedereă demonstra iaă şiă concluzia d-luiă Gabrielă Gheorghe,ă caă şiă
studiulăutilizatămaiăsusăalăluiăC.B.ăŞtefanoskiădespreălimbaătrac ăşiăgraiulăaromân,ă
concluzia d-luiă Tonciulescuă nuă maiă r mâneă valabil ,ă scriereaă înă limbaă român ă
arhaic (ţă „indoeuropeanaă comun ”)ă fiind cu mult mai veche. Dealtfel,ă înă
concluziaă final ,ă asociindă anumiteă date,ă dl.ă Tonciulescuă îşiă corecteaz ă peă ceaă deă
maiăînainte,ăcândăspuneăc ă„nu este exclus ca baza tuturor alfabetelor balcanice,
italice,ă eleneă şiă microasiaticeă s -şiă aib ă origineaă înă spa iulă carpato-dun rean,
avândăînăvedereăplecareaăetruscilor,ăcuăscriereaălor,ătocmaiădinăMun iiăApuseniăşiă
periplulălorăprinăBalcani,ăAsiaăMic ăşiăItalia”ă(90/71,ăs.n.).
Maiănot măaiciăceleărelatateănou ădeăPaulăG leşeanuă– un lingvist erudit –
despreăunămareănum rădeăcuvinte româneştiăidentificateădeădânsulăînăBiblia tradus ă
înă anulă 369ă deă Ulfilaă (ţVulfilaţVulpil ă ?),ă pentruă go i;ă – recte, ge i –, dl.
G leşeanuătraducând-oăînălimbaăromân .ăCuăacestăprilejăarăfiăalc tuităşiăunădic ionar
got-român.ă Aiciă esteă oă contradic ie:ă ori latinistul elevat, Ulfila, get de origine, a
tradusă Bibliaă înă limbaă get ,ă cuă încifr rileă ei,ă oriă limbaă înă careă aă tradus-o este o
crea ieăproprieăaăluiăUlfila,ădac ădlăG leşeanuăaătrebuităs-oătraduc ăînălimbaăromân .ă
D-na Antigona Grecu ne-aă comunicată c ă aceast ă lucrareă – Bibliaăşiă glosarulă – au
ap rut,ă cuă ună ampluă studiuă introductivă careă îns ă omiteă uneleă caracteriz riă foarteă
importanteă aleă luiă Paulă G leşeanu,ă re inuteă îns ă într-oă publica ieă mân stireasc ă
(Pantelimon?).ă Ambeleă lucr ri,ă aleă traduc toruluiă citat,ă erauă încheiateă înainteă deă
decesulă s u,ă dară n-auă putută fiă publicateă dină motiveă materiale.ă Credemă c ă eleă suntă
dateăcuivaăînăgrij .ăD-naăAntigonaăGrecu,ăpoate,ăştieămaiămulte.ăAvândăînăvedereă
îns ăceleăstabiliteăclarădespreăgo iă– go i = ge iă–, problema trebuieătotalărev zut .
Maiă not mă c ,ă înă comunicareaă deă laă Congresulă ală III-lea de Dacologie
(2002), d-naăMariaăCrişanăfaceăelocventeăconsidera iiăfilologice,ăasupraăuneiăîntregiă
liste de cuvinte pelasgo-geto-române,ă pornindă deă laă Carolusă Lundiusă şiă Nicolae
Densuşianu,ă cuvinteă similareă pân ă laă p strareaă identic ă înă limbaă român ă
(43a/70-80).ăCuăacelaşăprilej,ădl.ăprof.ăuniv.ădr.ăing.ăNicolaeăLeon chescuăaă inutăoă
foarteăinteresant ăcomunicareădespreălimbajul tehnic la daci cu propuneri de fraze
alc tuiteădinăcuvinteăcuratădacice/româneşti.
Înăsfârşit,ăunăadaosăcareăînăniciăunăcazănuăpoateăfiăignorat,ăcumăauăprocedată
unii,ă îlă prelu mă deă laă acelaşiă corifeuă ală „Şcoliiă Ardelene”,ă Petruă Maior,ă ună bună
ştiutorăalălimbiiălatineăşiăalăistorieiăromane,ăamintităşiămai sus.
Din lucrarea lui: Diserta ieăpentruăînceputulălimbiiăromâneşti (v. nr. 64a),
reieseă c ă limbaă latin ă „:deăobşte”,ă„ceaă proast ”,ă ceaăvorbit ă deă popor,ăreprezint ă
bazaălimbiiălatineăculte.ă„Limbaăl tineasc ăceaăproast ăsauăaăpoporuluiăcuădreptulă
se ziceămamaălimbeiăl tineştiăceiăcorecte”ă– ziceăPetruăMaior.ăŞiăcontinu :ă„limba
l tineasc ăceaăcorect ănuăseăsugeaăîmpreun ăcuălapteleădeălaămame,ăprecumălimbaă
ceaădeăobşte,ăciăcuăgramaticaătrebuiaăs ăseăînve e,ăşiăpentruăaceeiaăăalta,ăaltaăauă
fostă aă gr iă l tineşteă gramaticeşte şiă altaă aă gr iă l tineşteă deă obşte”;ă altfelă spus,ă
adaug ăautorul,ăexistauădou ălimbiălatine: una „aăînv a ilor”,ăalta „a poporului”.ă
Totdeaunaălimbaălatin ă„corect ”,ă„aăînv a ilor”,ăseăînv aănumaiădup ăgramatic ;ă
a fost, cum am spuneă azi,ă oă crea ieă artificial ă (pornindă deă laă oă baz ),ă peă careă
poporul n-oă vorbeaă şiă n-oă în elegea,ă înă timpă ceă „limbaă l tineasc ă ceaă proast ”,ă
latinaăpopular ,ăăeraălimbaă„deăobşteăaătuturorăpopoarelorăItaliei”.
Dină celeă spuseă despreă limbaă latin ă popular ă – conchide Petru Maior –
„putemă l muriă începutulă limbeiă româneşti”,ă adic :ă „limbaă româneasc ă eă aceaă
90
limb ăl tineasc ăcomun ăcareăpreălaăînceputulăsuteiăaădouaăeraăînăguraăromaniloră
şiăaătuturorăitalienilor”.ăSau,ămaiăclarăspus:ă„limbaăromâneasc ăeămaiăcurat ălimb ă
l tineasc ăaăpoporuluiăromanăceluiăvechi (covârşitor,ă„roiurile”ăveniteădinăspa iulă
traco-geto-dac!, n.n.) dacâtălimbaăitalieneasc ăceaădeăacum,ăşiămaiăcuăc dereăesteăaă
judecaădeciălimbaăceaărumâneasc ,ăcumăauăfostălimbaăromanilorăcelorăvechi,ădecâtă
înălimbaăitalieneasc ăceaădeăacum”.ăDeci,ălimbaă„prisc ”ă(ţb trân !)ăînăItaliaăşiăînă
Imperiu apoi, acolo unde s-a vorbit, era, de fapt, limba „barbar ”,ă a
traco-geto-dacilor,ă adic ă limbaă român ă arhaic (reveziă şiă studiulă luiă C.B.ă
Stefanoski).
Petru Maiorăobserv ăunălucruăfoarteăinteresantădinăvremeaălui:ăcândăcopiiă
deă româniă înva ă latineşte,ă datorit ă mariiă asem n riă dintreă limbaă latin ă şiă ceaă
român ,ă„turmeădeăcuvinteăromâneştiăbag ăînăvorbaăceaăl tineasc ”;ă„baăşiăunguriiă
b trâni”ă– m rturiseşteăPetru Maior –,ădinăceiăcareăştiuăşiălatinaăşiăromâna,ăatunciă
cândăvorbescălatineşte,ăf r ăa-şiădaăseama,ăă„şiăcuvinteăşiăchipuriăcuăgraiăromâneştiă
...ăarunc ăînăvorbaălorăceaăl tineasc ”.ăAdic ă„reediteaz ”ăexperien eleăluiăOvidiuă
la Tomis!
Evident, Petru Maioră nuă spuneă înă modă expresă c ă traco-geto-daciiă pleca iă
cândvaădinăspa iulălorădeă„roire”ă(traci-iliriăcareăauătrecutăpesteăAdriatica),ăal iiădină
locuriă înă careă dejaă ajunseser ,ă precumă frigieniiă şiă troienii,ă suntă efectivă creatoriiă
„limbiiă latine”ă populareă (latina – denumireă luat ă dup ă latinii din Latium)ă şiă c ă
revenireaă romanilor,ă acumă cuceritori,ă înă spa iulă dină careă leă plecaser ă cândvaă
str moşii,ă n-aă însemnată niciă oă noutateă lingvistic .ă Petruă Maior,ă eă drept,ă r mâneă
credinciosă„axiomei”ă„ŞcoliiăArdelene”,ădinăcareăf ceaăparte,ăanumeăc ăromaniiăauă
venităînăspa iulătraco-geto-dac cu limba lor latin ăpopular . Dar, ca un foarte bun
cunosc toră ală ambeloră limbi,ă aprecierileă peă careă leă faceă întreă latinaă popular ă şiă
limbaăromân ,ădup ătoateăam nuntele,ădin izvoare, pe care ni le-aăfurnizat,ăşiătoateă
acestea coroborate cu alte izvoare (v. mai sus), ne conduc la concluziaăidentit iiă
dintreă limbaă român ă şiă limbaă latin ă popular .ă „Iar slovenii (slavii, n.n.), atrage
aten iaăPetruăMaior,ădeă es turaălimbeiăromâneştiăceaădinăl untruănicecumănuăs-au
atins,ă ciă aceeaă auă r masă întreag ,ă precumă eraă cândă întâiuă auă venită romanii,ă
str moşiiăromânilor,ăînăDachia”ă(v.ă64a;ădesigur,ăultimeleădou ăpropozi iiădinăfraz ă
suntăpeăliniaă„axiomei”ă„ŞcoliiăArdelene”).ă
Înăsfârşit,ăanulă2002ăne-aăadusăpeăaceast ădirec ieădou ădoveziădeăceaămaiă
mareă importan :ă 1.Descifrarea,ă transcriereaă şiă traducereaă enigmaticului,ă pân ă
acum, Codex Rohonczi, realizate de d-naă cercet toră dr.ă Vioricaă En chiuc,ă înă
premier ă mondial ă (veziă nr.ă 109);ă personal,ă oă îndoial ă fa ă deă descifrareaă acestuiă
Codex ne-aăfostăgenerat ădeăalfabetulăînăcareăaăfostăscrisă – careănuăseam n ădelocă
niciă cuă celă getică invocată şiă ar tată deă doamnaă cercet toră Mariaă Crişan,ă niciă cuă celă
dedus de prof. V. Vasilescu de pe artefacte, nici cu celădină„t bli eleădeălaăSinaia”,ă
niciăcuăcelăzisă„chirilic”ă(sintetizatădinăalfabeteăautohtoneălaăoptăsecoleămaiătârziuă
decâtă „t bli eleă deă laă Sinaia”ă înă careă literele,ă aproapeă toate,ă suntă identiceă cuă celeă
„chirilice”);ă2.Carolus Lundius, Zamolxis, primul legiuitorăalăGe ilor,ăpublicat ălaă
Upsalaăînă1687,ătraducereăşiăedi ieădeăcercet torăMariaăCrişan,ă(veziănr.ă64),ăpentruă
primaădat ătradus ăşiăeditat ăînălimbaăromân .

91
 Acesteă dou ă lucr riă deă referin ă ară necesitaă oă valorificareă peă larg.ă
Deocamdat ,ă înă economiaă lucr riiă noastre,ă vomă re ine,ă peă scurt,ă uneleă elementeă
importante.
OperaăluiăCarolusăLundius,ălaăvremeaăluiăprimulăjuristăalăSuediei,ăcaăşiăalteă
dateă dină al iă „c rturariă nordici”ă despreă geto-daci, ni le-a prezentat d-na Maria
Crişan,ăanticipat,ăînădou ălucr riăproprii,ărecentăap rute:ă C rturariănordiciădespreă
ge iăşiălimbaălorăscris şiăPoeme (înăacestăvolum,ăalteămaterialeăştiin ificeăăpeătemaă
primeiă c r i),ă ambeleă laă Edituraă Versus,ă 2002,ă ambeleă con inândă oă baz ă deă dateă
inediteăşiăinterpret riăoriginale.
Operaăcitat ăaăluiăCarolusăLundiusăesteăprimulăstudiuăspecialăconsacratăluiă
Zalmoxisă caă legiuitoră ală ge iloră şiă esteă rodulă uneiă îndelungateă cercet riă înă
bibliotecileăApusului,ăinclusivălaăVatican.ăElăneăaduceăoămareăbog ieădeădate,ădină
care, aici, re inem:ă existen aă scrieriiă laă ge i,ă într-un alfabet propriu – alfabet
publicată primaă dat ă deă Joanesă Magnusă înă 1554ă ă şiă aă douaă oar ă deă Bonaventuraă
Vulcaniusă Brugensisă înă 1571,ă alfabetă creată înainteă deă „potop”ă sauă imediată dup ă
acestaă(dup ă BonaventuraăVulcaniusă Brugensis);ă ge iiă auăfolosită primii un alfabet
fonetică şiă deă laă eiă l-auă luat,ă ulterior,ă greciiă şiă al ii;ă autorulă red ă şiă ună num ră
importantădeăcuvinteăgetice,ăcareăurmeaz ăaăîntregiălistaădejaăoferit ădeăd-na Maria
Crişanăînăcarteaăcitat ă(circaă500ădeăcuvinte);ăc ălegisla ia,ălaăge iăeraăscris ădarăeraă
şiă cântat ă (înv at ă cântând),ă pentruă oă maiă uşoar ă re inere;ă c ă laă judec iă erauă 12ă
asesoriă(cifr ăcareăneătrimite,ătubur tor,ălaăceleă12ăluniăaleăanului,ălaăceiă12ăapostoliă
creştini,ă 12ă boieriăînă Sfatulă domnescă laă româniă înă Evulă mediu,ă „construc ie”ă careă
porneşteădeălaăcifraă12;ăc ăTroiaăaăfostăconstruit ădeăge i,ăfaptăconfirmatăşiădeăVasileă
Pârvanăîntr-un opuscul ce n-a mai fost reeditat (Dacii la Troia – deăceăoare?);ăc ă
go iiăsuntăge i;ăînăsfârşit,ăLundius expune principiile filosofiei lui Zalmoxis.
Iară acumă prelu mă oă sintez ă „deă ultim ă or ”,ă dup ă ună volumă deă recenteă
Studiiădeădacologie,ăpublicateădeăcercet torăştiin ificăMariaăCrişan,ăsintez ăalc tuit ă
dup ăautoriăaiăRenaşteriiăeuropene,ăbaza iăpe oăbogat ăliteratur ăantic ,ăacumăpar ială
disp rut ,ă autoriă peă careă „ştiin ificii”ă noştriiă fieă c ă nuă i-auă cunoscut,ă fieă c ă i-au
dispre uităşiăi-au respins.
Anume, din lucrarea lui Bonaventura Vulcanius Brugensis, De literis et
lingua Getarum sive Gothorum,ăLyon,ă1597,ărezult ăc ălimbaăget ăfuseseăformat ă
înainteădeăîntemeiereaăRomei.ăAcesta,ăBonaventuraăVulcaniusăBrugensis,ăafirm ăc ă
înv aseăliterileăgeticeădinăcarteaăluiăJoannesăMagnusăGothus,ăHistoria de omnibus
Gethorum Sueonumque Regibus, Roma 1554, ajutându-seăşiădeănişteăcomentariiăşiă
„Noteălombardice”,ăcaăşiădup ănişteăfoiădeteriorateăcareăputeauăfiăceleăpierduteădină
aşanumitulă Codex argenteus. Acest Codex argenteus eraă oă pretins ă traducereă aă
Biblieiăînălimbaă„got ”ă(ţăget !)ădeăc treăUlfila,ăfolosindu-se un alfabet inventat de
el. De fapt, spune d-naăMariaăCrişanăşiăoăspuneăşiădl.ăGabrielăGheorghe,ăalfabetulă
„inventat”ădeăUlfilaăeraădoarăoăornamentareăaăliterelorăgetice.
D-naăMariaăCrişan,ăcomparândăalfabeteleăvechiăîntreăeleăşiătoateălaăunălocă
cu celăgeticăprimitiv,ădup ăVulcanius,ăsubscrieălaăconcluziaăsavantuluiăbelgian,ăcumă
c ăalfabetul get este cel mai vechi, c ăelăaăstatălaăbazaăform riiăcelorlalteăalfabeteă

92
iarădespreălimbaăget ăăseăpoateăvorbiăcuămultăînainteaăcelorlalteălimbiăeuropeneăşiă
extraeuropene (43a/137ăşiăurm.).
Avândă înă vedereă str vechimeaă mitologieiă Spa iuluiă carpato-danubiano-
balcanicăşiădescenden aăereditar ăpelasgiă – traco-geto-daci,ăaceast ăopinieănuăesteă
delocăsurprinz toare,ăputândăfiăluat ădreptăcertitudine.
Din Codex Rohonczi
re inem,ă aici,ă c ă aă fostă scrisă înă
secolul XI – XIIăînă araă„blacilor”,ă
numit ă Dacia,ă înă latinaă popular ,ă
într-un alfabet cu multe grafeme
getice, identificate de d-na
En chiucă şiă înă culturaă „Gârlaă
Mare”ă dină epocaă Bronzuluiă cuă
mul iăaniăînainte,ăfapt pentru care,
atunci, a riscat ostilitatea
„ştiin ificilor”ă (suntă dateă peă dou ă
coloaneă grafemeleă dină Codexă şiă
celeă dină culturaă „Gârlaă Mare);ă c ă
voievodulă „blachilor”,ă Vlad,ă aveaă
rela iiă europeneă foarteă întinse,ă dină Fig. 23
Flandraă pân ă înă Bizan ,ă etc,ă etc.ă T bli eleădeălaăT rt riaă– Ardeal
Volumul acesta va fi urmat de un (v. nr. 90)
altulă înă careă seă vaă faceă ună studiuă
asupraăscrisuluiăşiăniăseăvaădaă„cheia”ădescifr riiăCodex-ului.
Preg ti i-v ă „s biile”ă domniloră filologiă şiă arheologiă romaniştiă şiă
romanizatori,ă c ciă v ă acoper ă avalanşaă argumenteloră peă careă atâtaă vremeă le-a iă
ignorat, le-a iădispre uităoriăle-a iătrecutăsubăt cere!ă

„O,ătimpăstr bun!ăAătaăstihieă
s-aăpotolităăgonindăprinăh u.
Strig:ăUndeăeştiătu,ăT rt rie?ă
Prin vremi n-audăr spunsulăt u.
.......................

Înăveacul nostru vii solie

Caăoălumin ădeălaăfra i:
Nu, n-aiăpierităînăveşnicie,ă
Chiarădacaăsuntemădep rta i”.

(Andrei Nadirov,
poet din Petersburg,
orientalist – cf. 90/16)

93
 Înăsfârşit,ăoăultim ădovad ,ădeăceaămaiămareăimportan ăprivitoareălaăscrisul
str moşilorănoştriăoăreprezint ă„T bli eleădeălaăSinaia”.ă
Dup ă ună pilduitoră efortă deă salvareă şiă descifrare/traducere(?)ă – o
propunere/variant ă deă traducereă – domnul ing. Dan Romalo le-aă publicată întâiă
într-oă edi ieă cuă tirajă redus,ă apoiă înă aă doua,ă cuă oă grafic ă excelent ă laă Ed.ă Alcooră
EDIMPEXă SRLă înă 2005ă (116a).ă Domnulă C.B.ă Ştefanoski,ă armân,ă aă dată aă douaă
variant ădeădescifrare/traducereă(?),ăîntâiăîntr-oăedi ieăcuă15ăt bli eădescifrate,ădup ă
careăaăcontinuatădescifrarea.ăUnămembruăalăSociet iiă„ReînviereaăDaciei”,ădomnulă
LucianăPerianu,ăîncearc ăalt ăvariant ădeădescifrare.
Primul care s-aă confruntată cuă obstruc iaă „ştiin ificilor”ă – ştiauă despreă ele,ă
dară careă auă declarată imediată c ă t bli eleă suntă falsuriă –, a fost domnul ing. Dan
RomaloăşiăautoareaăStudiuluiăistoricăşiăfilologicăasupraălor,ădoamnaăAuroraăPe an,ă
careăaăreuşit,ănuăuşor,ăs ă in ăşiăoăconferin ălaăAcademiaăRomân ăpeăaceast ătem .
Domnulă C.ă B.ă Ştefanoski,ă dup ă cercetareaă întreprins ,ă aă declarată c ă
t bli eleăsuntăautenticeăprinăcon inutulălor (87a).
Ziaristulă Dumitruă Manolacheă (64b),ă laă cap tulă uneiă investiga ii,ă cuprins ă
într-oăcarteădeă250ădeăpagini,ăaăajunsălaăconcluziaăc ăesteăvorbaădespreăunăadev răceă
se vrea ocultat,ă înă „povestea”ă luiă fiindă implicat ă Casaă regal ă deă Hohenzolern,ă înă
spe prin ul/regeleă Carolă Iă dară şiă alteă persoaneă – desigur,ă importante,ă al turiă deă
poli iştiă şiă politicieniă careă şi-auă dată concursulă s ă dispar ă documenteleă deă peă
„traseul”ă urmată deă acestă tezaur.ă Reconstituireaă prină martoriă şiă prină alteă „metodeă
specifice”ăaăcondus la concluzia – deocamdat ,ăipotez ăă– c ăacestătezaur,ăcuămultă
maiămulteăt bli eădinăcâteăaăsalvatădomnulăRomalo,ădescoperităînă1875ăpeăloculăînă
careă urmaă s ă seă construiasc ,ă laă dorin aă prin ului,ă castelulă Peleş,ă eraă dină aur,ă c ă
guvernulă Lasc ră Catargiu l-ară fiă f cută cadouă prin ului;ă c ă acestaă ară fiă dispusă
copiereaă t bli eloră peă pl ciă deă plumbă iară aurulă l-ar fi folosit la construirea
castelului,ăfinalizatăînă1914.ăEfortulăziaristuluiădeăaădescoperiădocumenteleăgenerateă
deăaceast ă„poveste”ătenebroas ăau fostăzadarnice.ă„Arhiveleătacă(şiăeleătrebuiauăs ă
„consemneze”!ăn.n.),ămartoriiădirec iăauămuritădemult,ăiarărudeleălor,ăceiăcareămaiă
cunoscăcâteăcevaădespreăaceast ăpoveste,ărefuz ăoriceădiscu ii.ăBântuieăînc ăteamaă
c ,ăvorbindădespreăpl cileădeăaurădescoperiteăpeăp mânturileăregale,ăarăputeaăfiătraşiă
laă r spundere,ă pedepsi iă sau,ă deă ceă nu,ă chiară elimina i”.ă Şiă astfel,ă „subiectul a
devenit tabu”ăşiă„aăfostăocultat”,ăpesteăelăs-aăl satăoă„tenebroas ăt cere”ă(64b).ăŞiă
„cuvântulă deă ordine”ă seă vaă fiă transmis, dină genera ieă înă genera ie,ă persoaneloră
c roraă t bli eleă traseă înă plumbă le-auă fostă l sateă înă p strare.ă Iară p strareaă s ă fie,ă
eventual,ă neglijent ă – neinventariate nici azi, nesecurizate, pentru a li se diminua
num rul.ă Aşaă s-ară puteaă explicaă şiă îndârjirea cuă careă ultimulă „responsabil”ă s-a
gr bită s ă leă declareă falsuriă f r ă vreoă demonstra ieă pertinent ă iară ceiă careă auă avută
îndr znealaăs ăleărepun ăînădiscu ieă– câteăs-au mai putut salva! – auăavutănepl ceriă
şiăauăr masătem tori.ăAceeaşiăatitudine,ădeăindiferen ăşiădeărespingereăauăavut-oăşiă
al iă„ştiin ifici”ădeăAcademieăşiăUniversitateă– caăşiăfa ădeăT bli eleădeălaăT rt ria!ă
–,ăfiindc ,ădup ă„ştiin a”ădumnealor,ă„primitivii”ătraco-geto-daci,ăpurăşiăsimplu,ănu
ştiauăs ăscrie!
94
 Dinădescifr rileădeăpân ăacumă(Romalo,ăŞtefanoski),ăcuădiferen eădeălaăună
autoră laă altul,ăreieseă c ă„t bli eleă deă laă Sinaia”ă suntăfieă oă„cronic ”ă(Romalo),ăfieă
documenteădeăarhiv /deăcancelarieăregal ăgeto-dac ădinăperioadaădintreăBurebistaăşiă
Decebal.ăAlfabetulăînăcareăauăfostăscriseăesteăunăalfabetălocal.ăFoarteămulte,ădac ănuă
celeămaiămulteălitereăseăreg sescăînăalfabetulănumită„chirilic”,ăsintetizatădinăalfabeteă
locale,ăpu inădup ămijloculăsecoluluiăIX,ădeăc treăceiădoiăfra iăromâniădinăSalonic,ă
înv a iiă Chirilă şiă Metodiu.ă Iară de peă artefacteă dină spa iulă geto-dac prof. V.
Vasilescuă aă re inută circaă 30ă deă semneă alfabetice,ă uneleă reg sindu-seă şiă întreă celeă
c.ă 200ă deă semneă alfabeticeă şiă analfabeticeă dină civiliza iaă neolitic ă Vincea-Turdaşă
(v.ămaiăsus).ăÎnădescifrareaăsa,ădomnulăŞtefanoskiăaăfostăajutat,ăîntreăaltele,ădeăgraiulă
maternăarmân,ăcareăpracticăesteăoă„arhiv ăvie”ăaălimbiiăromâneă(cumăeste,ăînămaiă
mic ăm sur ,ăşiăgraiulălocalădinăMoldovaăpân ădincoloădeăNistru).ăPersonal,ăcaăfostă
profesoră deă paleografieă „chirilic ”,ă cunoscă aproape toate semnele alfabetului din
acesteă t bli e,ă dară propozi iaă nuă miă seă „leag ”ă datorit ă semneloră peă careă nuă leă
cunoscă şi,ă desigur,ă arhaismelor.ă Suntă deă p rereă c ă „t bli eleă deă laă Sinaia”ă suntă
autenticeă prină con inutulă loră şiă amă încredereă maiă alesă în descifrareaă propus ă deă
domnulăC.B.ăŞtefanoski,ădac ădânsulăvaădeveniăunăfoarteăbunăcunosc torăalălimbiiă
româneăsauăîşiăvaăluaăunăastfelădeăcolaborator.
Oricum,ă „ştiin a”ă „ştiin ificilor”ă – c ă „daciiă nuă ştiauă s ă scrie!”ă – a fost
dep şit .ă Izvoareleă cunoscuteă pân ă acum,ă descoperiteă şiă nedescoperite,ă scriseă şiă
arheologice,ăîmpreun ăcuăalteădescopeririărecente,ămen ionateămaiăsus,ăconsun ăînăaă
sus ineă c ă înă civiliza iaă illiro-traco-geto-dac ă nuă numaiă c ă scrisulă eraă cunoscută
(evident,ă înă centreleă culticeă şiă politice),ă dară c ă alfabetulă autohtonă aă fostă celă maiă
vechiăînăEuropa,ăizvorăpentruăalteăalfabeteăconstituiteăulterior.ăDesigur,ănuăpierdemă
dinăvedereăc ăînămediileăpopulareăaăpredominatăr bojul, cum am spus.
Înăleg tur ăcuăsecretulă„pl cilorădeălaăSinaia”,ăînă2009ăauăap rutăîns ăşiăalteă
informa ii,ăîntr-oăscrisoareădeschis ăadresat ăînaltelorăautorit iăaleă riiăprecumăşiă
ambasadoruluiă Federa eieă Ruseă laă Bucureştiă deă c treă prof.ă Aurelă Ionescu.ă (v.ă
„Româniaă Mare”ă nr.ă 998/11.IX.2009,ă p.ă 20:ă Unde e aurul Daciei?)ă Anume,ă c ă
pl cileă originale,ă dină aur,ă n-auă fostă topite.ă Şiă autorulă „scrisorii”ă („pierdut ă şiă ...ă
reg sit !”)ăafirm ăc ăpuneălaădispozi iaăautorit iloră„dateăpreciseăcareăvorăeviden iaă
existen aăpl cilor”ăoriginale.ăRoag ăautorit ileăs ăfac ă„toateădemersurileăposibile”ă
pentruă readucereaă pl ciloră înă ar .ă Iară pentruă aă nuă seă „tergiversaă demersurile”,ă
dintreă ceiă desemna iă înă acestă sensă „s ă fieă înl tura i...ă ceiă influen iă masonic,ă peă
monarhiştiă şiă peă rusofili”.ă Ceiă careă voră investigaă s ă fieă „persoaneă cuă sim ireă
româneasc ”.ă Dateleă autorului:ă c ă „Arhivaă peă pl ciă deă aură aă regiloră Daciei”ă eraă
„alc tuit ă dină pesteă 500ă deă pl ci”,ă uneleă foarteă mari;ă c ă prin ulă Carolă Iă deă
Hohenzolern,ă „familieă deă masoni”,ă „dup ă descoperireaă pl cilor,ă cuă acordulă
masonilor care l-auăînl turatăpeăCuzaăşiăcareăaveauăfunc iiăimportanteăînăStatăaăsistată
copierea”ăşiă„laăscurt ăvremeăaăt inuităpl cileăîntr-unălocăbineăp zit”,ă„aămazilităşiă
mitropoli iăpentruăopozi iaălorăînăceeaăceăpriveşteăuneleăm suriăcuăpl cile”;ătotodat ,ă
prin ul,ăregeădină1881,ă„aămaiălansatăzvonuri,ămen inuteăşiăînăprezentădeăc treăceiădeă
laăInstitutulăArheologic,ăc ăpl cileăarăfiăfalsuriăf cuteădeăHasdeuăşiăDensuşianu.ăLaă
unulă dină Congreseleă deă Dacologie,ă Augustină Deacă aă anun ată existen aă unoră pl ciă
95
din plumb cu scriereă veche,ă aflateă laă Institutulă Arheologică şiă auă fostă prezentateă
fotografii”ă(confirmăaceasta,ăfiindăprezentălaăacelăCongres,ăundeăAugustinăDeacăaă
cerutăautorit ilorăabilitateăs ăfac ăinvestiga iiă – G.D. Iscru), dar – continu ăAurelă
Ionescuă b nuitoră – „pân ă înă anulă urm toră Augustină Deacă aă decedat”ă şiă cereă şiă
pentruă dânsulă protec ie,ă „fiindc ă şiă euă suntă amenin at”.ă Profesorulă Aurelă Ionescuă
revineăcuăoăimportant ăinforma ieăanterioar :ăc ăînăseptembrieă1944,ălaăbisericaăSână
Nicoar ă dină Curteaă deă Argeşă „s-a s pată pân ă s-aă ajunsă laă oă incint ă înă careă erauă
depuseă pl ciă dină aură «cuă scriereă veche»”.ă Aurelă Ionescu,ă f când,ă personal,ă uneleă
investiga ii,ă laă ună Congresă deă Dacologie,ă într-oă discu ieă peă temaă pl ciloră cuă ună
participant,ă prezentându-iă informa iileă sale,ă respectivul i-aă promisă c ă vaă rugaă peă
cinevaă cuă accesă laă Arhive.ă Reîntâlnindu-se la Congresul de Dacologie din 2008,
aceeaşiă persoan ă „aă confirmată c ă înă Arhiveă seă aflaă procesulă verbală încheiată cuă
ocaziaăpred riiăpl cilorădeăaurăc treăcomisarulăsovietic”.ăPredarea – continu ăAurelă
Ionescu – „s-aăf cutădinăordinulăex-regeluiăMihai”.ăUlterior,ă„agentulăimobiliar”ăală
ing.ă Dană Romaloă (celă careă aă publicat,ă primul,ă pl cileă deă plumb),ă investigândă laă
rândulăs u,ălaăcerereaăing.ăDanăRomalo,ă„aăconfirmatăc ălaăArhivele MilitareăPiteştiă
seăaflaăprocesulăverbalăîncheiatălaăpredareaăpl cilor”.ăProfesorulăAurelăIonescuămaiă
precizeaz ăc ălaăpredareaăpl cilorăerauăprezen iăprefectulădeăArgeşă– care convocase
maiă mul iă comisari,ă preo i,ă c lug riă şiă alteă persoane;ă întreă acestea eraă prezentă şiă
regeleăMihaiă„careăaăc ratăoăparteădinăpl ciăcuăautoturismulăs uăblindat,ăînso itădeă
comisar,ă c treă Bucureşti”.ă „Copiileă înă plumbă s-auă aflată laă Peleşă pân ă dup ă
inventarulădină1948,ăcândăauăfostătrimiseălaăInstitutulădeăArheologie”.
Autorul,ăprofesorulăAurelăIonescu,ăîşiăîncheieăastfelăscrisoareaădeschis :
„Arhiveleă regiloră daci,ă peă pl ciă deă aur,ă seă afl ă actualmenteă înă Rusia,ă
datorit ăfaptuluiăc ăMihai,ăpentruăa-şiăp straătronul,ăle-a predat sovieticilor. Pentru
astaăaăşiăfostădecoratăcuăordinulăPobeda.ăCere i,ăv ărog,ăexplica iiăpeăoriceăcaleăluiă
Mihai.ă Dac ă numaiă oă parteă dină pl ciă auă fostă predate,ă cere iă explica iiă undeă suntă
celelalteădepozite.ăNiciăBisericaăOrtodox ănuăesteăstr in ădeăevenimenteleălegateădeă
pl ci.ă Mul iă româniă auă murită pentruă aă fiă ascunseă locurileă deă t inuireă aă pl cilor.ă
B.N.R.ă nuă aă avută niciodat ă înregistrateă pl cileă deă aură cuă scriereă veche,ă dară înă
tezaurulădeălaăB.N.R.ăseăziceăc ăs-arăaflaăcinciăpl ciădeăaur.
Rogă s ă face iă demersurileă diplomaticeă careă seă impun,ă chiară sup rândă
Puterileă interesate.ă Rogă s ă lua iă toateă m surileă necesareă scoateriiă laă lumin ă aă
ArhivelorăDaciei.ăEu,ăpersonal,ăamăf cutătotăceădepindeădeămine.”
Multeă comentariiă şiă deduc iiă seă potă faceă peă margineaă acestoră informa ii.ă
Consemn mă doară c ă pân ă acumă nicio autoritate n-aă dezmin ită informa iileă
profesoruluiă Aurelă Ionescu.ă Şiă ună „am nunt”:ă nuă esteă exclusă caă ziaristulă D.ă
Manolache,ă careă aă investigată cazulă şiă aă publicată oă carteă (v.ă 64b),ă s ă fiă acceptat
„investiga ia”ă peă oă pist ă greşit ,ăaceeaă aă topiriiă pl ciloră originale.ă Acumă dânsulăaă
ajunsăsalariatăală...ăPatriarhiei,ăiarăing.ăDanăRomaloăarăştiămaiămulteăînăleg tur ăcuă
„istoria”ăacelorăArhiveăaleăDacieiă(mi-a spus domnul Aurel Ionescu).
Oă nou ă investiga ieă esteă obligatorie,ă cuă aducereaă rezultateloră corecte la
cunoştin aăpublic .

96
 4.ăÎnv mântulăşiăştiin aăla str moşiiănoştriăreali

Evident,ăînv mântulăpublicăn-aăfostăoăcaracteristic ăaăAntichit iiăşiăînc ă

nuăvaăfi,ălaăromâni,ădarănuănumaiălaăei,ăpân ălaăînceputulăepociiămoderne.ăEpocaănuă
aveaă înc ă asemeneaă exigen e.ă Şcoalaă caă institu ieă public ă nuă deveniseă înc ă oă
institu ieă absolută necesar ,ă pentruă aă daă genera iiloră deă tineri,ă înă termenă scurt,ă oă
preg tireă suficient ă spreă aăseă înscrieă optimă înă carieraăvie ii.ă Eraăînc ă epocaă şcoliiă
celeiămariăaăvie ii şiăaămuncii,ăşcoalaăcuătotăatâ iaădasc liăcâ iăp rin i,ăbunici,ăfra iă
maiămari,ăpractican iăaiădiverselorămeserii,ăvraciăetc,ăerauăînăjurulăcelorătineriăpentruă
aă leă daă înv turileă necesare,ă caă şiă epocaă prină excelen ă aă „înv mântuluiă
autodidact”,ăcândăfiecareăînv aădeălaăfiecare,ădac ădoreaăs ăfieăcâtămaiăbineăpreg tită
pentruăvia .ă
IzvoareleăAntichit iiă– ampluăcitateădeăN.ăDensuşianuăînăDaciaăpreistoric
(v. mai sus) –,ă caă şiă tradi iaă popular ă aă româniloră „fixeaz ”ă primeleă înv turiă
despreăvia ăşi munc ,ătotăceăînseamn ăînv tur ,ădemn ădeătransmisăurmaşilor,ăînă
„Epocaădeăaur”,ăînăistoriaămitologic .ăÎnăsemnădeămareăpre uireăpentruăaceaăprim ă
epoc ăaăvie iiăpeăp mânt,ăurmaşiiăeiădinăSpa iulăcarpaticăauănumit-oă„Epocaădeăaur”ă
iar pe oamenii ei i-au admirată caă Titani,ă Gigan i,ă Semizei,ă Zei.ă Uniiă dintreă eiă auă
r masă mituriă înă memoriaă genera iilor.ă Şiă totă memoriaă genera iiloră aă re inută c ă
înv turileă dateă atunci auă fostă pre uite,ă n-auă fostă uitate,ă auă fostă cultivateă şiă
amplificateă deă laă oă genera ieă laă alta.ă Şiă s-au remarcat, pe treptele ulterioare ale
Istoriei,ă al iă înv a i,ă dintreă oameniiă ceiă mul iă aiă locului,ă careă auă conservată aceleă
înv turiăancestrale,ăle-au amplificat, le-auăînnobilatăşiăle-au transmis mai departe.
Aceştiă înv a iă n-auă fostăpu ini,ă c ciăfiecareă p rinteă eraă ună „înv at”ă pentruă copiiiă
lui;ă deă aici,ă cultulă p rin ilor.ă Apoiă erauă b trâniiă satuluiă – deă aici,ă pre uireaă
tradi ional ă pentruă b trâniă şiă ună adev rată cultă ală b trânilor,ă continuată prină cultulă
mor ilor.ăApoiăerauăîn elep iiăşiăînv a iiădinăjurulăMareluiăPreot,ăurmaşiiăMareluiă
PreotăşiăurmaşiiăZeuluiăB trână(Zal-moxe).ăS ănuăneăsurprind ,ădeci,ăc ăînv turileă
ancestrale,ă dină „Epocaă deă aur”,ă deă laă Saturn,ă deă laă Prometeu,ă deă laă Orfeu,ă suntă
atribuiteăînv a ilorădeăpeătrepteleăulterioareăaleăistoriei,ăzeit ilorăpurt toareădeăgrij ă
şiădeănoroc,ăapoiăunuiăZeuta,ăunuiăDeceneu,ăcaăşiăaltoraăalăc rorănumeăizvoareleănuă
ni le-au conservat sau istoricii nu le-auădescifratăînăinscrip ii.
Aşaă aă re inut,ă deă pild ,ă şiă Iordanes,ă dină izvoareleă pe care le-a utilizat.
Astfel,ăIordanesăofer ăimagineaăglobal ăaăceeaăceăputeaăs ăînsemneăînv mântăşiă
ştiin ăînalt ăînăCentrulădacicădeălaăSarmisegetuza.
Maiăîntâi,ădespreăZalmoxis.ăŞiăamăprecizatămaiăsus:ăZalmoxis,ădac ăaăfostă
ini ialăunănumeădeăom,ăzeificat,ăaăpututădeveni,ăînătimp,ăoăinstitu ie,ăeraăZeulăB trân,ă
avândăcaă„mân ădreapt ”ăpeăMareleăPreotăiarăacestaăpeăceilal iăsacerdo i.ăIordanesă
re inuse,ă deă laă „mul iă scriitoriă deă anale”,ă c ă omulă zeificată cândva,ă acumă Zeulă
B trân,ăă„aăfostăunăfilosofăcuăo erudi ieădeăadmirat”,ăprecedatădeăal iăînv toriăaiă
loculuiă şiă urmat,ă deă asemenea,ă deă al ii,ă cumă aă fost,ă înă vremeaă luiă Burebista,ă
97
Deceneu,ă Mareă Preot,ă apoiă regeă şi,ă probabil,ă zeificată ulterior,ă dup ă tradi ie.ă Uniiă
MariăPreo iă- sauăal iăierarhi?- se puteauănumiăchiarăaşa:ăZalmoxisă(cumăvomăg siă
înă secolulă IVă d.ă Hs.).ă Caă şiă Zalmoxisă odinioar ,ă Deceneuă dobândiseă ă oă autoritateă
deosebit ăîntreăge iiăs i.ăCeiăc roraăliăseăadresa,ăcuăînv turileăsale,ăreprezentauăşiă
ună„material”ăumanădeosebit.ăDeceneuăseăconvinseseăînăceăpriveşteăautoritateaăpeă
careăoădobândiseăasupraăge ilorădarămaiăîn eleseseăunălucruădemnădeăre inutăiarănuă
de ascuns, dintr-unăexcesădeămodestieăsauăpentruăc ăneăîndeamn ăuniiăs ăneăpunemă
„cenuş ăînăcap”ăşiăs ăneăfacemă„mici”,ăcâtămaiămici.ăAnume,ăîn eleseseăDeceneuăc ă
daco-ge ii luiă „suntă dină fireă deştep i”,ă faptă care,ă desigur,ă i-aă dată oă motiva ieă înă
plusăs -iăinstruiasc ă„înăaproapeătoateăramurileăfilosofiei”ă(adic ăînăramurileăştiin ei,
filosofiaăfiindăconsiderat ăatunciăcaă„regin ”ăsauăsintez ăaăştiin elor,ăfilosofulăfiindă
un enciclopedist).
Astfel,ă fiindă elă însuşiă „ună maestruă pricepută înă acestă domeniu”,ă Deceneuă
„i-aă înv ată etica,ă dezv ându-i de obiceiurile lor barbare, i-aă instruită înă ştiin eleă
fizicii,ăf cându-iăs ătr iasc ăconformălegilorănaturii”.
Acumă abiaă intuimă con inutulă aceloră „Legiă pelagine”,ă – „Tablele”ă deă legiă
dateă cândvaă deă Uranusă sauă deă Saturnă şiă „difuzate”ă apoiă înă întregulă „Imperiu”ă ală
pelasgilor,ăr maseăcaălegiădeăbaz ăpeătrepteleăulterioareăaleăistoriei,ăprimiteădeăZeul
B trân, poateă contemporană cuă Saturn,ă poateăînsuşiă Saturnă şiă încredin ateă Mareluiă
Preot,ă zeificată apoiă şiă el,ă dup ă tradi ie,ă dară to iă p str toriiă şiă transmi toriiă loră seă
„topeau”ăînăfiin aăancestral ăaăZeuluiăB trân.
Cândva,ăpeăliniaăuneiătradi iiăaăreginelorăzei e,ăseătransmiseseă„varianta”ăc ă
Zalmoxeă(ZeulăB trân)ăprimiseăacesteă„Legiăpelagine”ădeălaăzei aăHestia.ăDeceneuă
– pe vremea lui Burebista (sau poate un alt Deceneu-Dacul,ă maiă înainte)ă – le
d duse,ăamăziceăazi,ăaădouaăedi ie,ăastfelăc ăeleă– zice Iordanes – „seăp streaz ăşiă
pân ă azi”ă (sec.ăVIă d.Hs.!).ă Evident,ă seă p strauă laă acelaşiă neamă deă oameniă careă leă
urmaser ă dină genera ieă înă genera ie,ă traco-geto-dacii.ă Şiă acesteă „Legiă pelagine”ă îiă
înv auă peă geto-daciă s ă tr iasc ă înă conformitateă cuă natura,ă s ă nu seă abat ă deă laă
natur .ă Esteă oă caracteristic ă major ,ă peă careă to iă specialiştiiă auă observat-o la
str moşiiă noştriă illiro-traco-geto-daci: nu violentarea naturii, nu schilodirea ei, ci
tr ireaă înă armonieă cuă natura.ă Aceast ă caracteristic ă aă fostă moştenit ă de urmaşiiă
direc iă aiă str moşiloră noştri,ă numi iă atunciă valahi,ă rumâni;ă iară maiă târziuă româniă
(acest nume – subăpresiuneaătezeiăfalseăaă„romaniz rii”).ăŞiăeaăaăfostăobservat ,ădeă
asemenea,ădeăceiăcareăauăavutăochiăs ăobserveăşiăminteăs ăîn eleag .
Am da un singură exemplu,ă imporatantă îns ,ă dină atâteaă altele,ă privitoră laă
acestăfelădeăaăfiăalăvalahilor,ăimportantăşiăfrumos,ădeăexcep ieăamăspune,ăc ciăelăvineă
deă laă ună mareă poetă german,ă Martină Opitz,ă care,ă cunoscându-i pe geto-daci din
lecturile anterioare, bogate,ăaleăizvoarelorăistorice,ăaăavutăşiăprivilegiulăs ătr iasc ă
unăanăînăArdeal – şiăparc ăaăvenităspecialăs -i observe pe valahi, iar nu chemat de
principele Gabor Bethlen ca profesor la Colegiul din Alba Iulia. Poemul lui Martin
Opitz este, poate, cel mai frumosă şiă maiă emo ionantă imnă peă careă ună str ină l-a
dedicată poporuluiă valah,ă peă care,ă cunoscându-l de mult, din izvoarele despre
str moşiiăs i,ăaăavutăprilejulăs -lă„reîntâlneasc ”,ăşiăl-aăg sităaşaăcumăspuneauăaceleă
izvoare:ăducându-şiăvia aăcump tat,ălegatădeămun iiăluiăşiădeăbrazdaăcâmpului.ăIară
98
imnulăluiăMartinăOpitzăşi-aăg sităînăpoetulăardeleanăMihaiăGavrilăună„r s ditor”ăpeă
m sur ăînăgr dinaălimbiiăromâne.

Fig. 24
Marele poet german Martin Opitz
(1597-1639)

Re inemădinăImnul închinatăromânilorădeăMartinăOpitză(veziănr.ă69):

Despre arhitectura la valahi:

„Arhitecturaăîns şiăseăîmpleteşteădarnic
Laăvoi,ăprecumănaturaăcuăbra ulăceluiăharnic!
......................................................................
Noi,ăcuăştiin ămult ăamăîn l atăcet i
Casteleăpentruăsil ăascuns ăşiădezm
S ăleneveasc ăfuriiăcuăpref cutărenume
Ceăcredăcumăc ăvirtuteaăaădisp rutădinălume”.

Despreăvia aăcump tat ăpeăcareăoăduceăvalahul:

„Valahu-şiăduceătraiulălaătoateăcump nit.
Îşiăscoateăcuăsudoareăîndestulatăbelşugul
Dinăbrazdaăbineătras ăpesteăp mântăcuăplugul.
E blândăşiăst ădeparteădeădrumulăspreăcetate
Şiănuăseăd ălaăfapteăceănuăsuntănecugetate;
Nu-şiăpune-năjocăvia a,ăniciăsufletulădobând
S ăpoat ăvreoăavereămaiămareăs ăcuprind ...”

Sau:

99
„Valahulănuăia-năseam ăaceleăînvârteli
Dinăcâte-săprinăpalateăsusăpuseăşi spoieli.
Şi-alarmaădac ăsun ătrompe ii,ătotănu-iăpas ,ă
Elăneclintităr mâneăcuămun iiăluiăacas ”.

Pre uireaămoşteniriiăstr buneăşiărespectareaămesajuluiăei:

„Str buniiăv ăl sar ăs ăduce iămaiădeparte
Dinătat -năfiuăşiragulăacestorănestemate
Virtu iăpeăcare-aicea, oriunde-ai poposi
Cumăunămetalădeăaltulăleăpo iădeosebi.
Înăunu-iăoăculoareăşi-n altul e o alta,
Precumănaturaăîns şiăîşiămig leşteăarta!
Voiădinăcopil riaăvis rilorădepline
V ăinspira iăşiămuncaăşiăfacereaădeăbine;
Dinăpiatr ăscoate iăaurăs pândăînăadâncimi
Deăundeăv ăîntoarce iădinănouăpeăîn l imi!”

Port, obiceiuri:

„P strându-v ăşiăportulăşiăminunatulăjoc,
Dinăvecheaăr d cin ăpornite,ădintr-un loc,
Precumăvestitaăhor ăce-nălumeăseam năn-are;
Acum e-oăhor ămic ,ăapoiăseăfaceămare;
M run iădoiăpaşiăîiăbate iăsfiosăînăscurtăocol-
Înml diindămişcareaăca-n jocul capreol;
Cuămâiniădeămâneăprinse,ăplecându-v -ntr-o parte,
Apoiăspreăcealalt ăcaăvaluriăleg nate,
Înspreăfemei,ăb rba iiăcu-năpasămaiăînapoi
Se-nclin ...ăCeăfrumoase-săfemeileălaăvoi!”

Apoi:
„Valahulăceătr ieşteăînămun iiăluiădeparteă
Nuăştieăde-aăcet iiăpierzaniiăşiăp cate,
Şiăvia aăelăşi-oăîmpl ăcu-aăcâmpuluiăpl ceri
Ce-năsufletăviiăîiătoarn ăaleseămângâieri
Şiăbucuriiăsubăcerulăluceaf ruluiăblând,
El raiul din cetate nu l-aărâvnitănicicând”.

Resurseăşiăoptimism:
„O,ădragulămeu,ăp mântulăacestaăeămenit
Cuăaburulăiubiriiăs ăfie-aur rit.
V-aădatăîntotdeaunaăalăp ciiărostădeăbine
Şiăhot râtăîndemnulăîncrederiiăînămâine”.

100
 Despre cultul muncii la valahi:
„F g duieliăcuăcarulăvre-un grof, ori conte-i face,
Valahul nu-i mai crede, lui munca-năcâmpăîiăplace.
Nu jinduie la ranguri, la ce o fi s-apuce:
Cândănu-iămuncităunălucru,ăcaăapaăelăseăduce”.

Şiă Martină Opitză parc ă şi-aă propusă s ă încheieă cuă ună elogiuă dedicată
„perechii”,ăb rbatuluiăcare l-aăimpresionatăprinăcump tareaăşiăadâncimeaăsimplit iiă
lui, femeii care-şiă cunoaşteă frumuse eaă natural ă dară şiă rostulă eiă firescă al turiă deă
b rbatulăc ruia,ăpeălâng ăîmplinireaăvie ii,ăîiăaduceămâncareălaăcâmp,ăundeăamândoiă
seătopescăpurăşiăsimpluăînăbun tateaăşiăbog iaănaturii:

„Femeiaăpoart ăiieăcuădalbeăfloriădeătei;
Frumoas -i!ăOănaiad ăînăsimplitateaăei
Şi-iăamiroaseătrupulăaăfloriădeăsânziene
Şiădulceăl mâi ăcândărouaăseăaşterneă...
Ca murile-iăsuntăochii,ăcireaş ăbuzaăei:

Eăceaămaiăscump ăfloareădinăcâte-săşiăfemei...
Prinăgeneămiăseăcerneăcuăpasulăcaădeăciut ,
Dinăsatăsuindăpotecaădeăal iiăneştiut ,
B rbatuluiăs -iăduc ăbucateleădorite
Cândăsoarele-iăînăcrugulăamieziiăîmplinite...”

Urmeaz ă prânzulă şiă odihnaă deă prânz.ă Apoi,ă venindă amurgul,ă înă ordinea
fireasc ăvineăcina,ăîntr-oăcas ădeăgospodariăaşeza i.
Dup ă careă ceiă doiă seă topesc,ă iar şiă firesc,ă înă iubireă şiă odihn ,ă înă patulă
neîntinat,ăcuămirosădeăpelin:

„Femeiaămaiăr mâneăs ătoarc ălaăfuior

Cântândăoădoin ădeădragosteăşiădor,ă
Iarăpatulăîiăîmbie cu miros de pelin
Deăcânep ăsc ldat ăşiădeăalbastruăin...

Eăleag nulăiubiriiăşiăbineluiăînăcare
Minciunaălocăs -şiăfac ăîntrânsulănu-iăînăstare.
Cândăzoriiăîns ăgeanaăşi-oăscald -năbobădeărou ,ă
Începăoăalt ăziu ăcuăvecheaămunc ănou ”.

Pentruăelegan aăşiăritmulăhorei,ăcumăle-aăsurprinsăMartinăOpitz,ăşiăatâtădeă
mult i-auăpl cut,ăpentruăstr vechimea,ăautohtoniaăşiăcontinuitateaăei,ăred măaiciădină
versurileăpoetuluiăardeleanăGeorgeăCoşbuc:ă
101
 „Treiăpaşiălaăstângaălinişor
Şiăal iătreiăpaşiălaădreptaălor;
Seăprindădeămâiniăşiăseădesprind,
Se-adun -năcercăşiăiarăse-ntind
Şiăbatăp mântulătropotind
Înătactăuşor”
(Nunta Zamfirei)
„Vinu-iăbunăşiăhora-mi place
Iarătu,ăDoamne,ăf -mi ce vrei,
Numaiăpustinicănuăm ăface!
F -m ăfloareăalb -nălunc
Şi-apoi ia-m ăşiăm-arunc
Doamne-ntreăfemei!”
(Hora)

Neălipseşteăînc ătextulăaceloră„Legiăpelagine”,ăcareăauăsintetizatăfelulădeăaăfiă
al illiro-traco-geto-daciloră şiă via aă loră înă conformitateă cuă natura.ă Niciă Carolusă
Lundius nu le-aă g sit,ă s ă leă publice,ă dar,ă pornindă deă laă men ionareaă loră deă c treă
foarteămul iăautoriăanticiă– peăcareăîiănominalizeaz ă–,ăconchide:ăă„Nuăîncapeăniciăoă
îndoial ăc ăpeăvremeaăluiăZamolxisăauăexistatălegiăscrise”ă(64/101ăşiăurm.),ăpeăcareă
ge iiăleăînv auăpeădeărostă(şiăîlăciteaz ăînăacestăsensăpe Teopomp – 64/71).ăIarăînăaltă
loc,ă citându-lă peă Platon,ă afirm :ă „F r ă îndoial ă c ă legileă hiperboreeniloră ...,ă careă
fuseser ăsanc ionateăregulamentar,ăs-auăr spândităşiălaăegipteni,ăsirieni,ăbaăchiarăşiă
la greci (64/109). Prin autoritatea cea mare a lui Zalmoxis,ăaăluiăDeceneuăşiăaăaltoră
oameni – regine-zei e,ăregi-zei –,ăacesteălegiăauăfostăl sateăgenera iilorăăcaă„obiceiăală
p mântului”,ăpeăcareăîlăreg simăînăevulămediuăînăacelă„Jusăvalahicus”,ăînătradi iiăşiă
datini,ăînă„C r ileădeăînv tur ”ăaleăînceputului de ev modern.
MartinăOpitz,ăcareăcunoşteaăfoarteăbineăDaciaăşiăpeăgeto-daci din izvoarele
anticeă(aăscrisăşiăoălucrareăăştiin ific ădespreăDacia,ălucrareăpierdut ),ăaă„surprins”,ă
înăsec.ăXVII,ătraiulălorăînăconformitateăcuănaturaăşiăl-a redat cu geniul s uăpoetică–
şiătotuşi,ăşiăel,ăatâtădeănatural!
Înăceăpriveşteăştiin aăDreptului, din studiul lui Carolus Lundius, deja citat
(Zamolxis,ă primulă legiuitoră ală ge ilor),ă înă economiaă acesteiă c r iă re inemă ideiă şiă
principii pe care autorul, pornind de la istoriografiaăantic ,ăleăreg seşteăînădreptulă
suedezădarăşiăalăaltorăpopoareăînrudite.
Înă primulă rând,ă re inem,ă dup ă Lundius,ă ceeaă ceă reîntâlnimă – într-o
dezvoltareă modern ă – laă N.ă Densuşianu,ăc ă Dreptulă dină „Imperiul”ă pelasgiloră(cuă
centrulă înă Spa iulă carpatic) a stat la baza tuturor sistemelor de drept ulterioare,
europene,ăgrecăşiăromanăînăprimulărândă– dar nu numai europene.
Rezumându-şiă anticipată capitolulă IXă ală studiuluiă s u,ă Carolusă Lundiusă
noteaz ă cuprinsulă celoră 9ă paragrafe,ă astfel:ă - „Dină filosofiaă luiă Samolxe,ă str moşiiă
noştriiă auă fundamentată principiileă şiă chiară precepteleă Dreptuluiă şiă justi ieiă germaneă
foarteăcorect”.ăAstfel,ămaiăîntâiăs-auădefinităşiăs-auăierarhizatăuneleăconcepteădeăbaz :ă
„1.Cauza esteă acelă cevaă dină careă seă naşteă ceva;ă 2.Cauza principal este cauza din
careăseănascătoateăcelelalte;ă3.Cauzeleăsecundareăsuntăaceleăcauzeăaăc rorăorigineăseă
afl ă înă cauzaă principal ă şiă depindă deă ea.ă 4.Oriceă mişcareă esteă izvoră ală ac iunii...ă
trebuieăs ăfieăcerutăcevaăcaăs ăseăpoat ăda.ăOriceăesteăs-aăîntâmplatădintr-oăcauz .”
Înăceăpriveşteăprincipiileădeădrept:ă1.”...ăCelăcareăaăfostăprimulădintreăto i,ă
acelaăesteăDumnezeu.”;ă2.”Pesteătoateăceleăcareăsuntăcreate,ăinclusivăpesteăgânduri,ă
102
domneşteăDumnezeu.”;ă3.”Zeuăesteăcelăcareăhot r şteăcuădreptateăînăaceast ăvia :ă
elăr spl teşteăoameniiăşiătotăelăîiăpedepseşte.”;ă4.”Minteaăomeneasc ănuăesteăînăstareă
s ă în eleag ă ideeaă perfect ă aă justi ieiă Divine.”;ă 5.”Dup ă trecereaă sufletuluiă dină
aceast ăvia ,ăvorăfiădateăr spl iăşiăpedepseăînămodulăcelămaiăcorect.”. „Înăceleădină
urm ă – continu ă Carolusă Lundiusă –,ă precepteleă deă dreptă voră fiă orânduiteă dup ă
modulă înă careă auă fostă dateă deă împ ratulă Justinian”ă (traco-geto-dac, n.n., G.D.I.),
c roraă liă seă voră maiă ad ugaă „zeceă pentruă celeă Divineă şiă totă atâteaă precepte”.ă Caă
precepte:ă„1.Dumnezeuătrebuieăs ăfieăcinstită(s ăiăseăaduc ăjertfe).ă2.P rin iiătrebuieă
s ăfieărespecta i.ă3.S ăduciăoăvia ăcinstit .ă4.S ănuăfaciănim nuiăvreunăr u.ă5. S ăiăseă
deaăfiec ruiaăceeaăceăiăseăcuvine”.
„Dinăacesteăprincipiiăsupreme,ăexempleăale naturiiăşiăadev ruluiă– adaug ă
Carolus Lundius – aăieşitălaăiveal ănuănumaiăDreptulăNatural,ăciăşiăcelăCivilăşiăpeă
lâng ă aceastaă şiă celă numită Dreptă ală Popoarelor,ă careă ă esteă separată deă celă Civilă şiă
Natural. De aici s-a iscat acel DreptăalăNa iunilorăînaintea tuturor”ă(s.n.,ăG.D.I.).ă
Înă finalulă capitoluluiă autorulă explic ă acesteă „compartimente”ă aleă Dreptuluiă
(64/179).
PentruăîntâietateaăDreptului,ăaălegilor scrise la traco-geto-daci,ăad ug măşiă
p rereaăluiăConringăHermannă(1606-1681) –, deci, un contemporan al lui Carolus
Lundius –, creatorul istoriei Dreptului german, care ştia c ăprimele legi scrise au
fostăînăDania (Strabonăscrieăc ăînăvechimeăDacii se numeau Danoi), cu mai mult de
ună secolă înainteă deă fondareaă Romei. El se referea la Dania/Danemarca de mai
târziu.ăIarădaneziiăseărevendic ădinădaciiădinăSpa iuluiăcarpatic,ăcândăDanemarcaănuă
exista.ăEsteăevidentăc ăautorulăseărefer ălaăoăasemeneaăvechimeăaălegilorăscriseăînă
Daciaăcarpatic ă(43a/104-105).
D-naă cercet toră ştiin ifică Mariaă Crişan,ă traduc toarea înă premier ă aă luiă
Carolusă Lundiusă şiă primaă careă aă investigată multă opereleă „c rturariloră nordici”,ă
v zândă înă eiă mariă de in toriă deă informa iiă despreă geto-daci,ă aten ioneaz ă c ă prină
ajutorulă loră „seă poateă refaceă istoriaă vecheă aă româniloră peă oă perioad ă deă câteva
secole”,ădarăceiăcareăvorăîntreprindeăaceastaă– condi ieăsine qva non! – s-oăfac ăf r ă
ideiă preconceputeă şiă „s ă aib ă inten iiă buneă fa ă deă Patria–Mum ”ă (43a/107).ă Iară
într-oă discu ieă cuă dânsa,ă d-naă Mariaă Crişană pledaă puternică pentruă oă misiuneă deă
cercetareăînăacestăsensăînă rileănordice.ă
Revenimă laă înv turile,ă laă alteă înv turiă primiteă deă daco-ge iă deă laă
Deceneu.ăAcestaăînc ă„i-aăînv atălogica,ăf cându-iăsuperioriăcelorlalteăpopoare,ăînă
privin aămin ii;ădându-le un exemplu practic, i-aăîndemnatăs petreac ăvia aăînăfapteă
bune”ă – şiă neă gândim,ă deă pild ,ă laă exemplulă ă peă careă l-a dat regele Scorilo,
amintindu-le daco-ge iloră s ă fieă uni iă înă fa aă inamicului.ă Le-aă demonstrată „teoriaă
celoră dou sprezeceă semneă aleă Zodiacului”,ă teorieă careă înt reşteă ideeaă integr riiă
omuluiă cuă uriaşulă „mecanism”ă ală Cosmosului.ă Pornindă deă aici,ă înc ă le-aă ar tată
Deceneuă „mersulă planeteloră şiă toateă secreteleă astronomieiă şiă cumă creşteă şiă scadeă
orbitaăluniiăşiăcuăcâtăglobulăădeăfocăalăsoareluiăîntreceăm suraăglobuluiăp mântesc”ă–
prinăurmare,ăcuătotulăaltcevaădecâtănaivit ileăanticeăprivindăraportulădintreăsoareăşiă

103
p mânt,ă„ceva”ăcareăapropieăăştiin aătraco-geto-dacilorădeăceaămodern ăînămaterie,ă
aşaă cumă laă concep iaă str moşiloră noştriă despreă Divinitateaă suprem ă abiaă ajungemă
azi. Şiăînc ăle-aămaiă„citităînăstele”ăDeceneu,ăspunându-leă„subăceănumeăşiăsubăceă
semneă celeă treiă suteă patruzeciă şiă şaseă deă steleă trecă înă drumulă loră celă repedeă deă laă
R s ritălaăApus,ăspreăaăseăapropiaăsauădep rtaădeăpolulăceresc”.
Deci,ăcunoştin eleădeăastronomieăseăacumulaser ăînăcentrulăînv a ilorădeălaă
Sarmisegetuza, unde marele observator astronomic despre care am vorbit le fusese
deă folos.ă Înă restulă spa iuluiă traco-geto-dac, mai micile observatoare astronomice,
maiămicileă„calculatoareădeăpiatr ”ăsauăcuăstâlpiădeălemn,ăacoloăundeăpiatraălipsea,ă
caă şiă studiulă bol iiă cereştiă îiă ajutaă peă oameniiă simpliiă s -şiă rostuiasc ă maiă bineă
vie ile.
Astronomia aăfostăunaădinăştiin eleăceleămaiăcultivateăşiămaiădezvoltateălaă
illiro-traco-geto-daciă şiă aă continuată s ă fieă la urmaşi,ă deă laă s teanulă careă adoraă
Soareleă şiă Lunaă iară steleleă îiă erauă ceasornică deă noapteă şiă tovar şă deă drum,ă laă
creatorulă populară careă leă umaniza,ă aducându-leă printreă aiă s i,ă laă înv a iiă deă peă
lâng ăMareleăRegeăcareăleăobservauăcuătoat ărigoareaăştiin ei.
Specialiştiiă înă ştiin eă exacte,ă peă careă i-aă preocupată problemaă aşa-ziselor
sanctuare,ă civiliă şiă militari,ă f cândă oă paralel ă întreă Observatorulă astronomică deă laă
Stonehengeă(Anglia)ăşiăconstruc iaăsimilar ădeălaăSarmisegetuzaăRegia,ăi-au atribuit
şiăacesteia calitatea de observatorăastronomicăşiăcalendar,ămaiăexactă„unăansambluă
astronomică complex”,ă caă şiă celă dină Anglia,ă considerată „prototipulă preistoric”ă ală
observatoruluiăastronomicădeălaăGreenwich.ăOăsintez ăaăacestorăcercet riăaărealizată
d-na arhitect Silviaă P un:ă Stonehenge-Sarmisegetuza – oă compara ieă revelatoareă
(1988 – v. nr. 76).
Înă acestă studiuă autoareaă porneşteă chiară deă laă „poartaă deschis ”ă l sat ă
cercet riiă viitoareă deă c treă arheologiă şiă re ineă c ă „orbiteloră circulareă (aleă
aşa-numiteloră „sanctuare”ă deă laă Sarmisegetuza,ă n.n.)ă le-aă fostă dezv luit ă func iaă
astronomic ă deă observatoareă şiă calendare”.ă Apoi,ă caă arhitect,ă ref cândă calculeă şiă
desene,ăutilizândărezultatulăcercet riiăîndelungateăaleăaceleiăechipeădeăspecialiştiă –
geodezi, astronomi, matematicieni,ăciviliăşiămilitariă–,ăcaăşiăcercet riădeăetnografieă
şiă arhitectur ă traco-geto-dac ă şiă româneasc ;ă deă asemenea,ă comparândă rezultatulă
cercet riloră deă laă Sarmisegetuza,ă caă şiă dină alteă zoneă cuă aceleaă deă laă Stonehenge,ă
autoareaă g seşteă 11ă (unsprezece!)ă similitudiniă şiă identit i,ă deşiă realizatoriiă unoră
asemeneaăconstruc iiăauăfostăatâtădeădep rta iăînătimpăşiăspa iu.ă
Drept concluzie, autoarea reproduce o constatare a astronomului Maurice
Chatelain, dintr-oăcarteăap rut ăînă1982,ădup ăcareă„ciclulăaştrilor era binecunoscut
deăstr moşiiăomenirii,ăcaăşiăfaptulăc ălunaăatingeăpunctulăeiămaximălaăfiecareă6800ă
deă zileă (laă Nă sauă laă Să deă liniaă echinoc iilor)ă şi,ă desigur,ă aceastaă poateă fiă ra iuneaă
pentruă careă auă construită calculatoareleă deă piatr ,ă ală c roră num ră de repere era
multiplu de 17, 34, 68..., ca la Stonehenge din Anglia, Sarmise (Sarmisegetuza,
n.n.)ădinăRomâniaăşiăChacoăCanyonădinăNoulăMexic”ă(76/78).

104
 DarăobservatorulădeălaăSarmisegetuzaănuăeraăsingurulăpeăp mântulăDacieiă–
arat ă d-naă Silviaă P ună –, ci el „seă înscrieă într-ună sistemă deă alc tuiriă astronomiceă
prină careă esteă marcat ă toat ă civiliza iaă şiă culturaă carpato-danubiano-pontic ”.ă Înă
acestăsens,ăautoareaămen ioneaz ă„observatoareleădinăzonaădeăcâmpie,ăînăformeădeă
p mânt,ă ovale,ă deă tipulă movilelor,ă g unoase sau circulare, izolate, ca zidoviile,
zidinele (cu 1-3ă valuriă şiă şan uri),ă oriă grupate,ă caă movileleă gemeneă (maiă alesă peă
dealuri)ă sauă caă gâlmele,ă gurgunele,ă sauă formândă chiară aliniamente,ă caă movileleă
înşirate.ăApoi,ăînăzonaădealurilorătrecăspreăformeădeăpiatr ,ădeăcercuriăconcentriceă
deă ccaă 60ă pietreă fasonate,ă înfipteă înă p mântă (calendară deă tipă cromolech),ă caă
mormin iiă Gorjului,ă sauă aliniamente,ă şiă continu ă pân ă înă zonaă montan ,ă undeă
alc tuiescă observatoareă şiă calendareă deă piatr ”,ă caă laă S rataă Monteoru,ă Bâtcaă
Doamnei,ă B ni a,ă Cet eni,ă Polovragi,ă Ocni a,ă Capâlna,ă Piatraă Craivii,ă Barboşi,ă
Pecica,ă Costeşti,ă Blidaru,ă Piatraă Roşie,ă Fe eleă Albe,ă Pustiosul,ă Rudele,ă Melea,ă
Racoş,ăBrad,ăcaăşiă„menhire,ăbabeăşiădolmene”ăpeăMun iiăOmul,ăPuzdrele,ăM cin,ă
„culminândăcuăadev rateăansambluriădeăorientareăînătimpăşiăspa iuăprecumăceleădeă
laăSarmisegetuza”.
Distrugereaă Centruluiă dacică dină Mun iiă Or ştieiă şiă cuă elă aă ansambluluiă
astronomic de la Sarmisegetuza – esteădeăp rereăautoareaă– a constituit o pierdere
uriaş ăînăplanăştiin ific.ă„Ştiin aălaăcareăseăajunseseăînăDacia,ădup ăparcurgereaăunuiă
drumălungădeăexperien eăacumulateădeămilenii,ăaăfostăcurmat ălaăanulă106ăd.Hs.ăşiă
poate i s-arăfiăcontinuatătradi iaădac ănuăarăfiăavutăneşansaăînc ăunămileniuă(aproape)ă
de a constituiătenta iaăşiădeăaăseăg siăînăcaleaăb tut ăaăatâtorăn v litori”.ăIarăînăaniiă
dină urm ă auă ap rută n v litoriiă „stila i”ă cuă aparateă deăc utată comoriă dară şiă barbariă
distrug toriă cuă buldozerul,ă înă absen aă Legiiă patrimoniului,ă primaă abrogat ă deă
„decembrişti” şiă subă ochiiă nev z toriă aiă regimuluiă politică (trimitemă dină nouă laă
„JurnalulăNa ional”ădină13.08.2001).
Înăfinalăautoareaăreproduceăconcluziileăînăacestădomeniuădintr-oărevist ădeă
specialitate – „M rturiiăgeodezice”ă–,ăînăcareăseăafirm ăurm toarele:
„Distrugândă sanctuareleă deă laă Sarmisegetuzaă Regiaă şiă exterminândă peă
preo iiăastronomiădaci,ăromaniiăauăf cutăs ăseăpiard ăşiătradi iaădacic ăînăm surareaă
timpului,ă careă ară fiă putută fiă deă reală folosă dezvolt riiă astronomieiă şiă matematiciiă
universale. Se poate spuneă c ă prină demersulă loră violentă romaniiă auă întreruptă
progreseleă cronometrieiă (laturaă practic ă aă astronomiei)ă pentruă 13-14 secole,
deoareceă adoptareaă deă c treă eiă aă sistemuluiă dacică ară fiă f cută inutileă ulterioareleă
sistemeădeăcorec iiăcalendaristice”.ăAăseăvedea,ămaiăsus,ăşiăopiniaăd-lui Dan Oltean
despre superioritatea calendarului dacic de la Sarmisegetuza.

105
 Fig. 25
Paralel ăîntreăobservatoareleăastronomiceădeălaăStonehenge-Angliaăşiă
Sarmisegetuza Regia – Dacia,ărealizat ădeăarh.ăSilviaăP unăăă(77 / p. 69, fig. 59)

Traco-geto-dacii erau prină excelen ă constructori. Dar ce nu erau prin

excelen ,ăînăvremeaălor?ăSpecialiştiiăauăpusăînăeviden ăştiin aăşiătehnicaă în l riiă
zidurilor,ădinăblocuriăuriaşeădeăpiatr ,ăperfectăt iateăşiăsuprapuse,ăt iereaăuneiărociă
foarteădureăcumăesteăandezitulă(peăcareăînc ănuăştimăcuăceăoăt iauăatâtădeăperfect),ă
ştiin aă şiă tehnicaă amenaj riiă teraseloră – foarteă pu ineă cercetateă pân ă acum! –,
tehnicaăşiăştiin aăconstruiriiăcaselorăobişnuiteăf r ăaăseăutilizaăunăsingurăcuiădinăfier,ă
utilizareaă ingenioas ă aă mun iloră pentruă des vârşireaă sistemuluiă deă fortifica ii,ă înă
sfârşită oă tehnic ă special ă aă construiriiă piramidelor.ă Poateă înc ă înaintaşii/str moşiiă
lor ar putea fi primii constructori de piramide; de ce oare s-aă trasă v lulă pesteă oă
semnalareă deă acestă felă cumă esteă ceaă deă laă L puşulă Românescă (Maramureş)?ă
Construc iileă dină lemnă – care,ă dină p cate,ă nuă s-auă putută p stra,ă dară leă reg simă înă
epocileă ulterioare,ă înă Româniaă –,ă auă fostă ridicateă pân ă laă oă veritabil ă art ă aă
lemnului.ă Remarc m,ă înă plană spiritual,ă şiă aici,ă oă concep ieă despreă construc ie:ă
construc iaăunicat,ădes vârşit ,ăpentruăcareămeşterulăsauăechipaădeămeşteriăpună„totă
sufletul”,ămergându-seăp n ălaăjertf .ăJertfaăuman ,ăîncorporat ăînăconstruc ie,ădină
baladaă „Meşterulă Manole”ă îşiă areă sorginteaă înă concep iaă autohtoniloră dină spa iulă
traco-geto-dac,ă iară baladaă amintit ă aă fostă considerat ,ă deă c treă ună specialistă înă
domeniu dar cu mare pasiuneăpentruăfiin a,ăistoriaăşiăspiritualitateaăneamuluiăs u,ă
prof.ădr.ăing.ăNicolaeăLeon chescu,ădreptăunăveritabilăimnăalăconstructoruluiăromân.ă
Totă prof.ă univ.ă dr.ă ing.ă Nicolaeă Leon chescuă aă propus,ă primul,ă propozi iiăşiă frazeă
privitoareă laă construc ii,ă alc tuiteă strictă dină cuvinteă dacice,ă cuvinteă prezenteă
deopotriv ă înă limbaă român .ă Geto-dacii dispuneau, de asemenea, de instrumente
sauătehniciăextraordinareădeăt iereăaăpietrei.

106
 Fig. 26
Vedereăaerian ăpeătimpădeăiarn ăaărotondeiămariădeălaăSarmisegetuza.
FotoăA.ăVarticădinăChişin uă(77ă/ăp.ă69,ăfig.ă60)

Str moşiiănoştriăilliro-traco-geto-daciiăst pâneauămaiăbineădecâtăal iiăştiin aă

deăaătr iăînăconformitateăşiăînăarmonieăcuănatura.ăÎnăaceastaăaăconstatăsuperioritateaă
lor,ădeăaiciăaăvenităt riaălorăsufleteasc ăşiăfizic .ăÎnăfond,ăştiin aădeăaătr iăastfelăesteă
ceaămaiăînalt ăşiămaiăbenefic ădintreăştiin e.ăOăînve iădinăcopil rie,ă oăînve iătoat ă
via aăşiăoătransmi iăalorăt iăpentruăaăprocedaălaăfel,ăspreăbineleălorăşiăalăurmaşilor.ă
Întotdeaunaăaăfostăd un torăceeaăceăaăagresatănatura,ăceeaăceăfostăîmpotrivaănaturii.ă
Abordândăacumădomeniul medicinii, – totăcaăştiin ădeăaătr iăînăarmonie cu
natura –,ăprimaăconstatareăesteătotăsuveranitateaăprincipiuluiăcontopiriiăcuănatura.ăÎnă
acestă sens,ă concep iaă ceaă maiă fireasc ă şiă maiă benefic ă esteă aceeaă deă s n tateă sauă
vindecareă aă întreguluiă organism,ă înă angrenajulă c ruiaă p r ileă componenteă intr ă înă
determin riă complexe.ă Aceast ă ştiin ă implicaă şiă apelulă laă elementeleă naturiiă
înconjur toareăpentruăvindecareaăbolilor.
Relat rileă mediculuiă tracă (înă povestireaă maiă târzieă aă luiă Socrateă c treă
Charmides,ă într-unaă dină opereleă luiă Platon)ă pună înă eviden aceast ă concep ieă
superioar ădespreăorganismulăuman,ădespreăboal ăşiăvindecare.ăSocrateăaădeprins-o
deălaă„medicul trac”,ăîntr-oătab r ămilitar ,ăşiăaădepusăjur mânt s-oăapliceăîntocmai!ă
Medicii traci erauă aceiă „medici destoinici”ă despreă careă îiă vorbiseă Socrate lui
Charmides.ăSauăceiăcareădeprinseser ămedicinaădeălaătraci.ăAceştia,ă„oriădeăcâteăoriă

107
 Fig. 27
Boltaăboreal ăaăDacieiăcuănomenclaturaăproprieăromânilor,ădinătradi iaă
popular ă(dup ăarh.ăSilviaăP ună– v. 75 / 179)

îiăîntâmpin ăcinevaăcuăoăsuferin ălaăochi,ăîlăîncredin eaz ăc ănuăleăst -năputin ăs ă

încerceă vindecareaă ochiloră numai,ă dară c ă acelaă careă vreaă s -şiă lecuiasc ă ochiiă seă
cuvineăs -şiăîngrijeasc ătotodat ăşiăcapul.ăTotăastfelă – continuaăSocrateăînv turaă
medicilor traci –, a- iăînchipuiăc ăpo iăs - iăvindeciăcapulăsingur,ăf r ăs ăieiăseamaă
trupuluiă întreg,ă nuă poateă fiă decâtă oă fapt ă cuătotulă necugetat ”.ă Medicii respectivi,
medicii traci sau elevii lor „prescriuă ună regimă pentruă trupulă întreg,ă dându-şiă
ostenealaă s ă îngrijeasc ă şiă s ă vindeceă parteaă odat ă cuă întregul”.ă Charmidesă aă
acceptată judecataă mediciloră traci,ă înă bazaă c reiaă urmaă aă fiă elă însuşiă vindecată deă
Socrate.ăPeălâng ătratamentăeraăşiă„descântecul”,ăelăînsuşiăf cândăparteăorganic ădină
tratament.ă„Descântecul”ăaăînso ităîntreagaămedicin ăpopular ăaălumii.ăÎlăg simăprină
excelen ă înă medicinaă noastr ă popular ă – şiă elă vineă „deă atunci”,ă dină vremuriă
imemoriale. Este – perfec ionat ,ăzicemănoiă–, psihoterapia de azi. Din nou, deci, ca
şiăînăconcep iaădespreăDivinitateaăsuprem ,ăcaăşiăînăconcep iaădespreăvia ă – tr it ă
înă conformitateă cuă natura!ă –,ă şiă înă domeniulă medicinii,ă laă concep iaă traco-
108
geto-dacilor revenim,ăînăfond,ăaziă– şiăînc ărevenimăcuătimiditate!ăDeăceăoareănuăseă
înfiin eaz ,ă înă facult ileă deă profil,ă catedreă deă medicin ă tradi ional ă sauă chiară oă
Academieă medical ă bazat ă peă aceast ă filozofieă aă mediciniiă şiă peă asemeneaă practiciă
medicale?
Înainteă deă aă porniă s -l vindece pe Charmides, Socrates i-a relatat cum a
deprinsăelă„meşteşugul”ăacestaă„acolo,ăînătab r ,ăde la un trac, unul din medicii lui
Zalmoxis,ă despreă careă seă ziceă c ă st pânescă meşteşugulă deă aă teă faceă nemuritor”.ă
Mediculătrac,ăf cândăcompara ie cuămediciiăgreci,ăîiăspuseseăluiăSocrateăc ăaceştiaă
începeauăs ăiaăseamaălaăînv turaămedicilorătraci,ăaiăluiăZalmoxis.ă„Regele nostru,
care e zeu”ă – îiă spuseseă traculă – „arat ă c ,ă dup ă cumă nuă trebuieă s ă încerc mă aă
vindecaăochiiăf r ăs ăvindec măcapul,ăoriăcapulăf r ăs ă inemăseamaădeătrup,ătotă
astfelăniciătrupulănuăpoateăfiăîns n toşităf r ăsuflet”.ăŞiămediculătracăspuseseăclar:ă
„Aceastaă eă şiă ă pricinaă pentruă careă mediciiă greciă nuă izbutescă s ă vindeceă celeă maiă
multeă boli:ă eiă nuă seă ridic ă pân ă laăîntregulă deă careă ară trebuiă s ă seăîngrijeasc ,ă iară
dac ă acestuiaă nu-iă mergeă bine,ă niciă parteaă nuă seă poateă îns n toşi”.ă Iară toateă –
accentua medicul trac – pornescă„deălaăsuflet”.ăIat ădeăceă„maiăalesăsufletulăseăcadeă
îngrijit,ă dac ă avemă deă gândă s ă aducemă laă oă bun ă stareă atâtă capulă câtă şiă restulă
trupului”.ăIarăsufletulă– continua medicul trac – „seăîngrijeşteăcuăanumeădescânteceă
şiă descânteceleă acesteaă nuă suntă altcevaă decâtă rostirileă frumoase”.ă Prină urmare,ă
„Legileă pelagine”ă careăs ă teă înve eăs ă tr ieştiăînă conformitateă cuă natura,ă „rostirileă
frumoase”ă careă vindec ă sufletul!ă C ciă dină asemeneaă „rostiriă frumoase”,ă adaug ă
mediculă trac,ă „seăisc ă înă sufleteă în elepciunea”,ăc reia,ă odat ă punândă st pânireăpeă
om,ă„îiăeălesneăs ădeschid ăcaleaăs n t iiăşiăc tr ăcapăşiăc tr ătrupulătot”.ăLaăcerereaă
mediculuiătrac,ăSocrateă(condamnatălaămoarteăînă399ăî.ăHs.)ăi-aăpromisăs ănuăseălaseă
înduplecatădeănimeni,ăoricineăarăfiăel,ăs ăprocedezeăaltfelă– şiăaăprestatăjur mânt înă
fa aă mediculuiă tracă (115/Iă 182ă – 184,ă s.n.).ă Înă fa aă acestoră relat riă deă mareă
autoritate,ăpreotulăistoricăDumitruăB laşaăaăchematălaăreconsiderareaăJur mântuluiă
medicilorălaăterminareaăstudiilor,ăînăsensulăc ătrebuieăacceptat ăŞcoalaăzalmoxian ă
deămedicin ,ăcuăfoarteămultătimpăînainteădeăHipocrate,ăcaăfiindăprimaăcareăa impus
acestoraă unăjur mântădeăabsolvireă (v.ă nr.ă 23/11-15,ă reluată înă 1/52-53). El poate fi
reconstituităuşorădup ărelat rileăluiăPlatonăşiăseăpoateăprocedaălaăintroducereaăluiăînă
facult ileădeăprofilădinăRomânia.ăConvinşi,ăîlăvorăpreluaăşiăal ii.ăGreculăHipocrate
(460-377ăî.ăHs.),ăîlăvaăfiăpreluatăşiăcompletatăşiăjur mântulăîntocmitădeăelăpoateăfiă
men inutăînăparalel.ăVaăfiăacestaăunăactădeăimportan ăştiin ific ăşiăunăactădeădreptateă
istoric ,ăaşaăcumăvaăfiăşiăreaducereaămiturilorăînăSpa iulăgenezeiălor.
Înc ă dină str vechimeă „medicii”ă loculuiă studiaser ă bineă corpulă omului,ă
întregulăşiăîlăcunoşteauă- şiăpeăaceast ăbaz ăstabiliser ,ăînătimp,ăcorela iiăîntreăp r ileă
lui componente.
Pornindu-seă dină matriarhat,ă civiliza iaă Mariiă Zei e,ă cumă ziceă Marijaă
Gimbutas,ă cuă situareaă femeiiă înă centrulă comunit ii,ă pornindu-seă deă laă întreb rileă
majoreă generateă deă ontogeniaă fiin eiă umane,ă „medicii”ă loculuiă auă dată continuă oă
aten ieă deosebit ă corpuluiă femeii,ă peă fondulă unuiă cultă ală femeii,ă ală mamei.ă Multeă
din splendidele statuiete feminine din Neolitic – pe care unii, ca o concesie, abia
dac ă leă numescă „figurineă antropomorfe”!ă – auă fostă executateă înă cadrulă cultuluiă
109
respectivăatâtăpentruăfrumuse eaăexterioar ăaătrupuluiăcareăn-aăsc patăaten iei,ăcâtăşiă
pentruă localizarea,ă înă interior,ă aă p r iloră componenteă aleă întregului, accentul
punându-seă peă celeă legateă deă concep ieă şiă deă dezvoltareă aă embrionuluiă pân ă laă
naştereă(cultulăfecundit ii,ă„taina”ăprocre rii).
„Medicamentele”ăadministrateădeămediciiătraci,ăleacurileălor,ăproveneauătot
dinănatur ,ădinătotăceăaceastaăoferea,ăcuăputereădeăvindecareăşiăcuăvaloareănutritiv ,ă
utilizate,ăsubăobserva ie,ătimpădeăzeci,ăsuteăşiămiiădeăani.
Înă economiaă acesteiă c r iă nuă putemă intraă înă detaliiă dară semnal mă nuă maiă
pu ină interesanta,ă incitantaă lucrareă înă dou ă volumeă aă aceluiaşiă Ioană Pachiaă
Tatomirescu,ă directorulă publica ieiă „Caieteleă Dacoromâniei”,ă intitulat ă – lucrarea
respectiv ă – Zalmoxianismulă şiă planteleă medicinale, vol. I-II, Ed. Aeticus,
Timişoara,ă 1997ă (v.ă nr.ă 73).ă Bazată peă izvoareă istoriceă şiă peă lucr riă deă referin ,ă
autorulăeviden iaz ăsuperioritateaăconcep ieiă„:medicilorăluiăZalmoxis”ăînădomeniulă
lorădeăactivitate,ăaminteşteăcazurileădeătrepana ieăcranian ădescoperiteădeăarheologi,ă
trusaă medical ă descoperit ă laă Sarmisegetuzaă şiă alteă instrumente medicale,
persisten a,ă înă medicinaă popular ,ă aă c luşarilor–t m duitori,ă deă sorginteă
traco-geto-dacic ă –,ă înă sfârşită num rulă mareă deă planteă medicinaleă utilizateă deă
aceştiaă înă tratareaă bolilor,ă dină bogataă flor ă aă locului,ă ă foarteă multeă dintreă eleă
inserateăăînă

Fig. 28
Statuete neolitice
(„VenusădeălaăVidra”,ă75/59ă- stânga;ă„MadonaădeălaăRast”,ă
55/140 - centru;ăStatuet -Dr guşeni,ă49/209ă- dreapta )

110
Tratatulădeămedicin al medicului militar roman Pedanios Dioscoride, De materia
medica (= Despreă mijloaceleă deă t m duire)ă undeă seă d ă şiă numeleă înă limbaă
traco-geto-dac ă pentruă acesteă plante.ă Celebraă lucrareă aă luiă Dioscorideă a fost
alc tuit ă„laăorizontulăanuluiă50ăd.Hs.”ă(73/I,ă17).ăUneleădintreăeleăauăfostătrecute,ă
maiă târziu,ă într-un Herbarius, al lui Pseudo-Apuleius,ă „înă orizontulă anuluiă 400ă
d.Hs.”ă(ibidem).
Toateă acesteaă suntă doveziă categoriceă aleă dezvolt riiă mediciniiă „culte”ă şiă
populareăînălumeaătraco-geto-dacilor.ăConcep iaămedicilorăluiăZalmoxeăseăreg seşteă
înăconcep iaăactual ăasupraăorganismuluiăumanăşiăasupraăbolilor,ăcuăobserva iaăc ăînă
institu iileă deă înv mântă deă profilă şiă înă lumeaă medicilor,ă absolven iă aiă acestor
institu ii,ă medicinaă „tradi ional ”ă înc ă esteă privit ă cuă insuficient ă încredere.ă Cuiă
foloseşteă aceasta?ă Cuiă foloseşteă minimalizareaă eviden elor,ă înă acestă domeniu,ă deă
c treăuniiă„savan i”ăn r vi iălaăignorareaăizvoarelor?
Oă ştiin ă şiă oă tehnic ă aă reduceriiă minereuluiă şiă aă prelucr riiă metaluluiă
ob inut,ăîncepândădinăăEneolitic,ăaăfostăbogatăpus ăînăeviden ădeăspecialişti,ăspa iulă
traco-geto-dacăfiindăpatriaăini ial ăaămetalurgieiăşiăaăprelucr riiămetaluluiăînăEuropa.ă
Laă Congresulă deă dacologie,ă românulă basarabean Andrei Vartic, fizician, pasionat
de istoria dacilor, ne-aă spusă „povestea”ă unuiă cuiă dacică ceă con ineaă fieră pur,ă „fieră
cosmic”.
Desigur,ă nuă putemă înmul iă artificială domeniileă ă ştiin eiă înă antichitateaă
traco-geto-dacilor.ăPoate,ăspecialiştiiăvorămaiăidentificaăşiăaltele.
Abordândă globală spiritualitateaă str moşiloră noştriă illiro-traco-geto-daci,
integrândăînăeaăşiăînv mântulăşiăştiin a,ăoăconstatareăseăimpune:ăprimordialitatea
concep iei,ă aă uneiă filosofiiă „puseă laă punct”,ă st pânit ă deă înv a iiă dină centrele
spiritualit ii,ă concep ie/filosofieă c reiaă iă seă subordoneaz ă aspecteleă concrete,ă
„detaliate”.ăDeăaici,ăcaăurmaşiăaiăacestorăoameni,ănuăputemăs ănuăîncerc m,ăpentruă
noiăşiăpentruăomenireaăîntreag ,ămareaăp rereădeăr uăpentruădistrugereaăcomplet ădeă
c treă Imperiulă romană aă principaluluiă centruă spirituală ală spa iuluiă illiro-traco-
geto-dacă dină Mun iiă Or ştiei.ă Romaniiă auă distrusă acestă centru,ă dară n-au putut
distrugeă spiritualitateaă Neamuluiă întreg,ă careă aă r masă moştenireă urmaşilor.ă Mul iă
savan iă aiă lumii,ă integra iă altoră spa iiă ştiin ificeă (înă careă s-auă realizat,ă înă ar ă
condi iileănepermi ândăaceasta),ăsuntăromâni.ăProf.ăuniv.ădr.ăNicolaeăLeon chescuăaă
începutăoăidentificareăaălor.ăArăfiănecesarăunăstudiu,ăoăcarteădespreăei.

5.ăLiteraturaăşiăarteleă
în societateaăstr moşilorănoştriăreali

Dintr-oăprecizareăf cut ămaiăsus,ăundeăne-am exprimat asupra modului de

abordareă aă spiritualit iiă traco-geto-dacilor,ă poateă reieşiă şiă faptulă c ă problematicaă
literaturiiă şiă aă arteloră laă aceştiă str moşiă aiă noştriă trebuieă regândit ,ă pornindă deă laă
continuitateaă absolut ă aă acestoraă înă spa iulă carpato-danubiano-balcanic,ă abordândă
111
problematicaărespectiv ăpeătoateătrepteleăistoriceăaleăciviliza ieiălor.ăÎnăistoriografiaă
noastr ,ă datorit ă public riiă izvoareloră scrise,ă integrală sauă înă crestoma ii,ă datorit ă
descoperirilorăarheologice,ăcaăşiădatelorăadministrateăînăistoriografiaămondial ,ăs-a
f cută foarteă multă înă aceast ă privin .ă R mâneă „doar”ă caă multeleă şiă valoroaseleă
contribu iiă s ă fieă aşezate,ă reaşezateă şiă evaluateă înă succesiunea etapelor istorice,
p r sindu-seă astfelă prejudecataă disloc riloră datorate,ă chipurile,ă unoră migra iiă
devastatoare.
Aşaăstândălucrurile,ăcumălaăbazaătuturorămanifest rilorăăcultural-artistice a
stat,ă pesteă totă înă lume,ă culturaă popular ,ă cuă componentaă ei ceaă maiă tulbur toare,ă
mitologia,ă ară trebuiă s ă începemă cuă mitologiaă traco-geto-dac .ă Legateă strânsă deă
„Cetateaăzeilor”ăşiădeăleag nulămiturilorăsuntăalteăcomponenteăaleăculturiiăprecumă
muzicaă şiă poezia, pentru care referirile din izvoarele istorice sunt atâtă deă
substan ialeăîncâtăaproapeăc ăsuplinescălipsaătextelorăşiăaăcompozi iilorăpropriu-zise.
Înăcadrulăpoezieiăpopulareăunălocăaparte,ălaătraco-geto-daci,ăapoiălaăurmaşiiălor,ăauă
ocupată descânteceleă şiă „vorbeleăfrumoase”ă cuăcareă „mediciiăluiă Zalmoxis”ăf ceau
psihoterapie. S-aăscrisăşiăpoezieăcult (v. Cotys) dar textele nu s-auăp strat!ăÎnălipsaă
textelor de proz ăpopular avemămotiveleămultorăbasmeăromâneşti,ămotiveleăunoră
legende,ă careă vină dină str vechimeaă str moşiloră noştriă şiă seă reg sescă înă folclorulă
consemnatătârziu.ăMotivulăbasmuluiăHarap-Alb,ădeăpild ,ăculesăşiăprelucratădeăIonă
Creang ,ăvineădinăStr vechimeaăNegruluiăSaturn,ăcelăn scutădină„p mântulănegru”ă
ală Spa iuluiă carpatic.ă Caă şiă con inutulă altoră basmeă populare,ă careă „vin”ă dină
Str vechime,ăcuăsiguran ,ădoarăăconsemnareaăaăfostătârzie,ăcaăşiăînăalteălocuri.ăUnă
nouă studiuă asupraă basmuluiă populară românescă trebuieă pusă înă leg tur ă cuă bogataă
noastr ăistorieămitologic ă(v.ăcap.I).
Referindu-ne la pictur ,ăvalorificareaătrebuieăînceput ăcuăpicturaărupestr ădină
Paleolitic,ă continuat ă cuă picturaă şiă graficaă dină multeă culturiă neoliticeă şiă aleă epociiă
Bronzului,ăepoc ăînăcareăaccentulăcadeăpeăorfevr rieă(bijuteriiădinăaurăşiăargint)ăşiăpeă
încrust riăartisticeăpeăobiecteădeămetalăşiăpeăarme,ămen inându-seăşiăformele frumoase
darămaiămultăsobreăşiăfunc ionaleăaleăceramiciiădinăepocaăFierului.ă
Abordândă sculptura cuă toateă genurileă sale,ă începutulă valorific riiă trebuieă
f cut,ăşiăcuămaiămultăcurajăcaăpân ăacum,ăcuătulbur toareleăstânciăciopliteăsauăcelă
pu ină fasonate dină Mun iiă Buz uluiă şiă dină al iă mun i,ă cuă statuieteleă umaneă sauă deă
animaleă şiă p s ri,ă cuă încrust rileă înă lemn,ă cuă ă veritabilaă art ă aă lemnuluiă deă careă
timpul mai ales ne-a lipsit dar care s-aăcontinuatăprinăartaălemnuluiălaăromâni,ăpân ă
azi. S-a acumulat multă materială arheologică şiă continu ,ă firesc,ă s ă seă acumuleze.ă
Importantăesteăcaăelăs ăfeiăabordatăglobal,ăcaăart aăSpa iuluiătraco-geto-dac, ca art ă
a traco-geto-dacilor,ădinăStr vechimeăşiăpân ăcândăaceastaăaăfostă„preluat ”ăşiădus ă
maiădeparteădeăurmaşii lor – na iunileăconstituiteăpeăacestăspa iu,ăîntreăcareăromâniiă
ocup ă ună locă aparte.ă Cândă lumeaă acestuiă spa iuă traco-geto-dac a fost o mare
creatoareă deă art ă şiă izvoră deă art ,ă preaă multă uniiă specialiştiă aiă noştriă auă atribuită
atâteaăpieseălocaleăsauăelementeăaleălor,ăneap ratăunorăinfluen eăstr ine,ăbaăpersaneă
sauăscitice,ăbaăgreceştiăsauăromane,ăf r ăaăurcaăpeă„firulăapei”ăpân ălaăloculădeăundeă
a izbucnit izvorul.

112
 Desigur,ăaprecieriădeosebiteăaăîntrunităartaălegat ădeămeşteşugulăprelucr riiă
metalelor,ăîncepândădinăEneolitic.
Pentruătoateăacesteaăîns ăauăfostădejaăpublicateăstudii,ămonografiiăşiăsinteze,ă
albume,ă dic ionareă chiar,ă peă domenii,ă începândă cuă spiritualitateaă înă general,ă cuă
mitologiaă şiă înc ă suntă preg titeă pentruă tipar,ă aşteptându-şiă sponsorii,ă alteă lucr riă
valoroase.ăNoiăînşineăvomămaiăintroduceăînăaceast ălucrareăasemeneaăopereădeăart .
Darăr mânăînc ăşiăchestiuniănecunoscute,ăinsuficientăsauăr uăexplicate.
Înă economiaă acesteiă lucr riă nuă ne-amă propusă niciă celă pu ină s ă sintetiz mă
problematica literaturiiăşiăartelorălaăstr moşiiănoştri.ăDomeniulăesteămultăpreaăvastă
şiă îşiă aşteapt ,ă întâi,ă oă lucrareă independent ,ă deă cercetareă interdisciplinar ă cuă oă
abordareă global ă îns ,ă f r ă prejudec iă şiă f r ă complexeă deă inferioritate,ă c ciă
acestea nu-şiăauăniciăo justificareăştiin ific .ăColegulăşiăprietenulădr.ăVasileăDupoiă
deămultăaşteapt ăs -şiăvad ăpublicat ătezaădeădoctoratăconsacrat ăarteiăgeto-dacilor.
Pentru artaă str moşiloră noştri,ă deă oă importan ă deosebit ă esteă
„recuperarea”ă pentruă Spa iulă carpatică ală traco-geto-dacilor, al hiperboreenilor, al
pelasgilor,ă aă celebruluiă Tezaură deă laă Pietroasele,ă înstr inată deă „ştiin ificii”ă noştri,ă
ceiă preaă complexa iă deă autoritateaă unoră înv a iă str ini,ă înă primulă rândă germani.ă
Preciz mă c ă Nicolaeă Densuşianu,ăînă urmaă celui maiăam nun ită şiă maiă profesională
studiu (3/602-663),ă aă atribuită excep ionaleleă opereă deă art ,ă dină aur,ă oameniloră
locului,ă peă careă elă îiă identific ă cuă pelasgii, cu autohtonii din Hiperboreea
(p.661-663).ăPiesaăceaămaiămare,ăPatera,ăavândăînămijlocăoăstatuiet ăiarăpeămarginiă
oă serieă deă figuriă simboliceă (zeit iă locale),ă reprezint ,ă dup ă demonstra ia lui,
s rb toareaăhiperboreenilorălaăînceputulăAnuluiăNou,ăînăonoareaădivinit iiăMameiă
Mari – „MumaăP mântului”ălaăromâni,ă„MamaăGaea”ălaăgreci.ăJur-împrejurulăei, N.
Densuşianuăidentific ăpersonalit iăaleăistorieiămitologiceădinăSpa iulăhiperboreanăşiă
zeit iă ap ruteă aici,ă ulterioră coborâteă înă Spa iulă grecesc,ă precumă Apollo,ă Venus,ă
Hercule,ăCastor,ăPolluxăş.a.,ăunăp stor,ăanimaleăetc.ăleădescrieăpeăfiecareăînăparte,
începândăcuăfiguraăcentral ,ăMamaăP mântului,ăpesteăceaăcareăînăepocaăcreştin ăseă
vaă fiă suprapusă Maicaă Domnului,ă acestă p mântă devenindă astfel,ă „P mântulă Maiciiă
Domnului”ăsauă„Gr dinaăMaiciiăDomnului”.ăMumaăP mântului,ăînăcentrulăPaterei,ă
este o figur ă nobil ,ă cuă fizionomiaă mameloră deă laă Dun reaă deă jos,ă figur ă
maiestuas ,ădarăplin ădeăbun tate.ăÎntreăzeit ileăcareăoăînconjoar ,ăN.ăDensuşianuă
identific ă întâiă peă Apolloă hiperboreanul,ă cuă cunoscuta-iă lir ,ă peă careă i-a dat-o
Orfeu.ăÎntreăpersonalit i,ăun comentariuălargăîiăconsacr ăluiăJanusă – Ion –, regele
hiperborean,ă fiulă luiă Apollo,ă avândă înă mâiniă însemneleă puterii,ă celă dinainteă deă
Saturn, trecut apoi – dup ăoădubl ătradi ieă– atâtăînăItalia,ăcâtăşiăînăGrecia,ăundeăs-a
bucurată deă mareă pre uire.ă Înă Spa iulă carpatic,ă regeleă Janusă aă r masă înă amintireaă
oamenilorăloculuiăatâtăprinănumeleăs uăIon,ăcâtăşiăcaăunaădinăceleămaiăsacreăşiămaiă
populareă figuri,ă careă înă epocaă creştin ă aă urcatălâng ă Dumnezeu,ă rugându-l pentru
iertareaă p cateloră oamneilor,ă pentruă rodireaă p mântului;ă elă ineă înă mân ă cheileă
mân stirilor,ă închideă şiă deschideă Cerul,ă vegheaz ă peă ape,ă aşaz ă vânturileă şiă alin ă
m rile,ă esteă ocrotitorulă pruncilor.ă Înă tradi iaă creştin ă româneasc ă eă celebrată subă
numele de Ion-Sânt-Ion.ă Dup ă numeleă lui,ă pelasgiiă din Marea Egee (Marea
Ionic !),ăs-au numit ionieni şiătotădup ănumeleălui,ăînătitulaturaăVoevozilorăromâni,ă
113
pân ă înă secolulă XVIII,ă s-aă p strată particulaă Io sau Ion,ă înlocuit ă ulterioră (dină
neştiin )ăprină„Noi”.ă
Unaădinăceleămaiătulbur toareă„piese”ăaleăTezaurului de la Pietroasele este
fibulaă ceaă mare:ă ună chipă deă pas re,ă cuă totulă deosebit,ă înă jurulă c reia,ă laă fel,ă N.ă
Densuşianuăfaceăoăampl ăexpunereăşiădemonstra ie,ăredândăSpa iuluiăcarpaticăacestă
mită extraordinar.ă Oă caut ă maiă întâiă înă toateă izvoareleă cunoscuteă aleă Antichit ii,ă
pentruăaăoă„localiza”,ăînăfinal,ălaăDun reaădeăjos,ăînă„ araăTitanilor”.ăEraăoăpas reă
nobil ă şiă enigmatic ,ă despreă careă diverşiă autoriă „ştiu”ă c ă tr iaă înă Panchea,ă lâng ă
Okeanosă Potamosă (Dun rea),ă maiă exactă lâng ă Mun iiă Cerauniciă (Mun iiă Cernei).ă
Ajungeaă şiă înă Egipt,ă venindă – dup ă uniiă – dintr-ună „locă necunsocut”,ă iară dup ă oă
vârst ădeă509ăani,ăapoiăal iă700ădeăani,ăreveneaălaăloculădeăorigine,ălaăună„Altarăală
Soarelui”,ă laă ună Templuă dină Hiperboreea,ă unde-şiă construiaă ună cuibă (ună pat)ă din
floriăfrumosămirositoare,ăînăcareăurmaăs ămoar .ăNuăîns ăînainteăcaădinăm duvaăeiă
s ăseăformezeăun ou dinăcareăseăvaănaşteăoănou ăpas re,ăidentic .ăPeăpieptulăp s riiă
din Tezaur sunt aceste elemnte – cuibul, oul -,ăpozi iaăeiăesteăcoborândădinăzbor,ăcuă
aripileăstrânse.ăCaăînf işareăgeneral ,ăg simăoătulbur toareăasem nareăîntreăpas reaă
dinăTezaurăşiăPas reaădinăculturaăGârlaăMareă– Cârna,ăepocaăBronzului,ăfaptăpentruă
careăleăred măpeăambeleăaici,ăpentruăobserva ieăşiăreflec iiă(v.ăfig.ă29).
Dup ăHerodot,ăînăoulăP s riiăseăaflaătrupulătat luiăs u,ăpeăcare-l va depune
înă„TemplulăSoarelui”ăşiădinăcareăseăvaănaşteănouaăpas re.ăNuăesteăcorbăşiănuăesteă
vultur.ă Esteă oă pas reă comun ă şiă totuşiă unic ,ă este simbolul carpatic al
renaşterii/regener rii, este expresiaă tinere iiă f r ă b trâne eă şiă ală vie iiă f r ă deă
moarte, expresia nemuririi – esen aă filosofieiă traco-geto-dacilor. Grecii
însuşindu-şi-o, i-auăspusă„Pas reaăPhoenix”.

Fig. 29 Pas reaăSpa iuluiăcarpatic (pentruăcompara ie).ăStângaăşiăcentruă– detaliu

dinăTezaurulădeălaăPietroaseleă(fa ăşiăprofil,ăv.ă84ăed.ăIIă/ă150ăşiă118);ădreaptaă–
pas re,ădetaliuă– ep. Bronzului (49 / 352).

114
 ÎnăstemaăValahieiăs-aăp stratăaceast ăpas re,ăSimbolulăregener rii, pe care
heraldiştiiă deă maiă târziu,ă dină neştiin ,ă au „v zut-o”ă cândă corb,ă cândă vultur.ă
Tulbur tor,ăînăPravilaădeălaăGovoraă(sec.ăXVII,ăepocaăluiăMateiăBasarab),ăpas reaă
aceastaă îşiă depuneă cuibulă deasupraă unoră fl c ri.ă Aiciă men ion m,ă dup ă N.ă
Densuşianu,ăpeăcoroanaăuneiaădinăceleădou ăpersonalit iămitologice, celebrii Gog
şiăMagog,ăpoateăunăRegeăşiăunăMareăPreot,ăoăpas reăaşezat ăpeăunăcuibăînăfl c ri,
iarăpeăscutulădinămânaăstâng ăseădistingeătotăoăpas re,ăabiaăcoborât ădinăzbor,ăîntr-o
pozi ieădeăelegan ăaparte,ăparteaădeăjosăaăscutuluiăsugerând,ădeăasemenea, limbile
unui foc.
Coroborândătoateăacestea,ăîndr znimăaăsus ineăipoteza c ăoameniiăSpa iuluiă
carpatică auă gândită simbolulă regener rii/renaşterii,ă personificată prină acest ă pas reă
mitologic ă– peăcare,ăiat ,ăoăreg simăînăcâtevaăipostaze!ă -, dar oărenaştere nu din
propria-iăcenuş , cum s-a interpretat, ciădinăoulăsacruăalăgenezeiăşiăalăregener rii,
careăbiruieăfoculăşiăreaduceălaăvia ăfiin aăceăurmeaz ăa-şiăreluaăciclulădeă509+700ă
aniă ş.a.m.d.ă Deci,ă delocă întâmpl tor,ă motivulă acestaă îlă vomă reg siă totă înă acest
Spa iu,ă înă cunoscutulă basmă intitulată „Tinere eă f r ă b trâne eă şiă via ă f r ă deă
moarte”.ăOare,ăConstantinăBrâncuşi,ăcândăaăsculptatăoul („Geneza”),ăvaăfiăpornit,ăînă
cunoştin ădeăcauz ,ădeălaăaceast ătradi ie,ăvenindădinăistoriaămitologic ?
De asemenea,ăînăstemaăjude uluiăBuz uăoăpas reă(careănuăeănici corb, nici
vultur),ă coborândă dină zbor,ă seă aşeaz ă peă oă mân stire.ă N.ă Densuşianuă reproduceă
stemaădup ăsigiliulăjudec torieiăjude uluiăBuz uădină1851ă(dinăcolec iaăsaăproprie).
Deci,ă re inem:ă înă stemaă Valahiei s-aă men inută simbolulă regener rii înă
chipulăacesteiăp s riădinăStr vechimeaăistorieiănoastreăna ionale,ăsimbolăpeăcareăniăă
l-aăredatăştiin ificăN.ăDensuşianu.
Dară N.ă Densuşianuă aă recunoscut,ă cuă probitate,ă privitoră laă apartenen aă
Tezaurului de la Pietroasele,ă c ă înainteaă lui,ă chiară şiă f r ă oă demonstra ieă caă aă sa,ă
primaă atribuireă apar ineă luiă Cezară Bolliacă „ini iatorulă studiiloră arheologiceă înă
România”ă- şiăîlăciteaz .
Neălipsesc,ăevident,ăpartiturileămuzicale,ădarăîncerc măs ăleăsuplinim,ăprină
intui ie,ă peă bazaă relat riiă izvoarelor,ă dină atâteaă men iuni,ă dină atâteaă ritualuriă aleă
antichit iiă greceştiă şiă romaneă (şiă eleă f r ă partituriă p strate!)ă deă moştenireă
traco-geto-dac .
Neălipseşteăpoeziaăgetic ,ăînătextulăei,ădarăreamintimăceeaăceăştiaăCatoăcelă
B trân:ă„ge ii,ăcuămultăînainteădeăîntemeiereaăRomeiăcântau (precum Homer, n.n.,
G.D.I.),ă înă ode scrise,ă acompania iă laă flaut,ă fapteleă deă vitejieă aleă eroiloră lor”ă
(43a/100,ă s.n.).ă Şi,ă deă asemenea,ă avemă elogiulă mareluiă poetă latină Ovidiuă laă operaă
poetic ă aă traculuiă Cotyso,ă careă scriaă înă limbaă get ;ă p cată c ă nuă niă s-aă p strată
„c r ulia”ă luiă Ovidiuă însuşi,ă scris ă înă limbaă get ,ă dină careă autorulă chiară aă dată ună
„recital”ă înă fa aă b ştinaşiloră cuă sim ă estetic,ă deşiă dină „s lbatici”ă nu-i scoate! El
însuşi,ă Ovidiu,ă spuneă c ă a devenit un poet get iar d-naă Mariaă Crişan,ă careă i-a
consacratăunăstudiuăamplu,ăchiarăîlăconsider ăpoetădeălimb ăget ă(peăbazaăspuseloră
lui!).ă Ad ug mă c ă d-naă Mariaă Crişană esteă celă maiă deă seam ă exegetă română ală
poetului Ovidiu.

115
 Esteă acumă ună locă comună s ă afirmiă c ă str moşiiă noştriă înv auă legileă
recitându-leăşiăcântând.
Autoriiăgreci,ădeălaăHerodotălaăStrabon,ărecunoscăc ăgreciiăauăîmprumutată
poeziaă şiă cântul/muzica,ă instrumenteleă muzicaleă chiar,ă muzeleă chiar,ă deă laă traci.ă
Tracii au avut – recunosc autorii greci! – mariăpoe iăşiăcânt re iă(rapsozi),ăprecum:ă
Orfeu,ăOsaios,ăLinas,ăMusaios,ăThamyris.ăDespreăînsuşiărapsodulăcareăaădatăformaă
final ă Iliadei, Homer – careă vaă fiă fostă ună continuatoră ală rapsoziloră dină Spa iulă
carpatică iară nuă ună premerg toră –,ă red mă aici concluzia lui Radu Stan Carpianu,
dup ăoădiscu ieăatent ,ălaăobiect,ăaăoperei:ă„ inândăseamaădeăm rimeaăconsiderabil ă
aăacesteiăopere,ădeăfrumuse eaădeosebit ăaăversurilor,ădeăcaracteriz rileăjudicioaseă
careă seă facă pentruă fiecareă grup ă deă popula ie,ă sco ându-seă înă reliefă deă laă primaă
vedereăelementeleăspecifice,ăpredominante,ădeăadâncimeaăgândiriiăpermanente,ădeă
faptulăc ăeroiiăînvinşiădinătab raătroienilorăsuntătotălaăfelădeămariăcaăşiăceiădinătab raă
grecilor,ăc ăînsuşiăAhileărezult ăaăfiădeăorigineăpelasgo-trac ,ăseăpoateăîn elegeăc ă
aceast ă capodoper ă nuă puteaă fiă scris ă deă nişteă încep tori,ă cumă erauă greciiă dină
primeleăsecoleădinăacelămileniuă(I,ăî.Hs.);ăeaănuăputeaăfiăscris ădecâtădeănişteăoameniă
cuă experien ă cumă erauă tracii,ă deă laă careă greciiă auă recunoscută întotdeaunaă c ă auă
înv ată poeziaă şiă cântul,ă caă şiă alteă arte”ă (38/88).ă Peă temeiulă acestuiă ra ionamentă
judicios, n-amă for aă notaă dac ă peă Homeră însuşiă l-am considera trac! Primele
men iuniăprivindăfolosireaăunorăinstrumenteămuzicaleă(fluier,ănaiăş.a)ăleăavem de la
Homer,ă înă Iliada,ă înă tab raă traco-troian ,ă dup ă cumă primulă poetă consemnată înă
literaturaă scris ă european ă esteă traculă Thamyris.ă Iară domnulă Silviuă Dragomir,ă
cercet toră şiă publicistă cunoscut,ă restudiindă Iliada,ă aă spusă despreă eaă c ă poateă fiă
considerat ă„oăprotoistorieăaăpoporuluiăromân”.
Neă lipsesc,ă înă textulă original,ă opereleă luiă Orfeuă – simbolă ală spiritualit iiă
traco-geto-dacice –,ădarăleăputemăreconstitui,ăfieăşiănumaiăînă„inventar”,ădup ăcâteă
s-auăp stratăînăritualurileădeămoştenireă„tracic ”ă(orfic )ăaleăgrecilorăşiăromanilor.ă
Uniiăîns ăcontinu ăs -lă„fure”ăşiăaziăpeăOrfeuădinălocurileăluiădeăbaştin !ăÎnătimpăceă
luiănuăiăseăconsacr ăunăcapitolăsauăunăsubcapitolădistinctăînăsintezeădeămitologieăsauă
literatur ă româneasc ,ă maiă nou,ă ună dic ionară deă mitologieă general ă ap rută înă
România,ădeciăoăoper ădeălarg ăcircula ie,ăcareăne-aătrimisăatâ iaăzeiăînămitologiileă
greac ă şiă roman ă iară Hyperboreeaă oă plaseaz ă înă „nordulă ce osă ală Europeiă şiă
Asiei”(!!!),ă înă timpă ceă peă Zalmoxisă însuşiă îlă faceă „personalitateă ce oas ”,ă deciă
într-ună asemeneaă dic ionară (121/444-447),ă autorul,ă Victoră Kernbach,ă îlă consider ă
peăOrfeuă„poetăhieraticăprehomericădinămitologiaăgreac ”ă(s.n.).ăNu-lă„deranjaz ”ă
c ăeraăfiu de rege trac,ădoarăeraăfiulăăMuzeiăgreceştiăCalliope!ăNu-lă„deranjeaz ”ăc ă
Orfeu venea din lumea zeului get (traco-geto-dac) Apollon, protectorul lui, care i-a
dat propria-iălir ,ăcuăcareă„izbuteaăs ămişteăpietreleăşiăs ăîmblânzeasc ăfiarele”,ăniciă
faptulă c ă aă participată laă expedi iaă ă Argonau ilor,ă salvându-le echipajul – potolind
furiaăvalurilorăcuăcânteculăşiătotăastfelădep şindăvicleniaăSireneloră(autorulă„ştie”ăc ă
Argonau iiăauăc utatălânaădeăaurăînăMun iiăCaucazădintreăMareaăNeagr ăşiăMareaă
Caspic ,ăchiarădac ăauăintratăpeăDun re!).ăNu-lă„deranjaz ”ăpeăautorăniciăfaptulăc ,ă
revenindădinăexpedi iaăArgonau ilor,ătraculăOrfeuăşi-aăc utatăoăso ieătotăprintreătraci,ă
oă Nimf ă dină Tracia,ă Euridice,ă fa ă deă careă aă avută oă iubireă puternic .ă Orfeuă aă
116
impresionată lumeaă greac ă prină aceast ă iubireă şiă prină fidelitateaă fa ă deă memoriaă
so iei,ăpreferândăs ăfieăsfâşiatădeăMainaăsauădeăalteăfemeiătraceădecâtăs -şiătr dezeă
primaăiubire.ăCapulăluiăOrfeu,ăretezatădeăfemeileăastfelă„jignite”,ăaruncatăînăfluviulă
Hebrusă (Mari a,ă înă Bulgaria),ă aă r masă s ă pluteasc ă peă ap ,ă cântând,ă caă ună „capă
oracularăautonom”ăşiăsimbolăalăpoezieiălirice,ăiarăliraăi-au salvat-o Muzele – Muzele
dinămun iiătracilor!–,ătransformând-oăînăconstela ie.ăAşaăcumăNicolaeăDensuşianuă
l-aă numită peă Prometeuă „Christă ală lumiiă vechi”,ă pentruă chinulă îndurată spreă bineleă
oamenilor,ă aşa,ă ulterioră epociiă lui,ă gnosticiiă auă gândită ună Orfeuă crucificată –
crucificareaă caă simbolă ală uneiă pedepseă absolută nedrepte,ă fa ă deă bineleă peă careă
acesta, de asemenea, l-aăf cutăoamenilor.
Chiară dac ă autorulă nuă areăîncotro,ăîntr-oă oper ă deă mareă sintez ,ă cumă este
dic ionarul,ătrebuieăs ărecunoasc :ă„Majoritateaămitologiilorăaccept ăîns ăoăorigineă
tracic ăaămituluiăşiăaăcultuluiăorfic”.ăTreceăîns ăuşorăşiăpesteăaceast ărecunoaştereăşiă
pu ină maiă departeă iar şiă afirm ă c ă mitulăluiă Orfeuă esteă „unulă dină celeă maiă bogate
mituriăgreceşi”ă(s.n.).ăDinănou,ăcuătoateăacestea,ăiar şiăinsereaz ăoăopinieădeă„ultim ă
or ”ăaă luiă E.R.ă Dodds,ăcareă scrie:ă „Înă ceeaă ce-lă priveşte pe Orfeu, pot face unele
presupuneri,ăcuărisculădeăaăfiăconsideratăpanşamanist.ăPatria lui Orfeu este Tracia,
unde el e adoratorul sau colaboratorul unui zeu pe care grecii l-au identificat cu
Apollo.ă Elă reuneşteă profesiunileă deă poet,ă magician,ă înv toră religiosă şiă profet.
ÎntocmaiăcaăînăcazulăunorăşamaniălegendariădinăSiberia,ălaăauzulămuziciiăluiăvinăs -l
asculteăp s rileăşiăfiarele.ăCaăşiăşamaniiădeăpretutindeni,ăelăfaceăoăc l torieăînăinfernă
şiămotivulăs uăesteăunulăfoarteăăcurentăprintreăşamani,ăanumeăs ărecâştigeăunăsufletă
r pit.ăÎnăfine,ăeulăs uămagicăsupravie uieşteăînăformaăunuiăcapăcânt torăşiăcontinu ă
s ăfac ăprofe iiămul iăaniădup ămoarteă(...)ăÎnăconcluzie,ăputemăspuneăc ăOrfeuăesteă
ună presonajă tracă foarteă sem n torăluiă Zalmoxis – ună şamană mitică sauă prototipă ală
„şamanilor”.ăMitologiaăgreac ăîlă„luase”ăpeăOrfeuădinălumeaă„tracilor”ă(eraăfiuădeă
rege trac!),ăcuămultăînainteădeăHomerăiară„tradi ia – re ineăautorulădinăceleăstudiateă
– îlăconsider ăoărealitateăistoric ”.ăOvidiuăeraăunulădintreămariiăluiăpre uitoriăşiă–
amăv zută– cuăelăîlăaseam n ăpeăpoetulătracăCotyso,ăcareăscriaăînălimbaăget . Era
considerată ună mareă poetă prehoemric,ă adjudecată deă greciă îns ,ă dară elă eraă tracă şiă
profet al cultului absolut al zeului trac Dionisie, devenit Dionysos la greci. Tot
tradi iaă antic ă îlă apropieă foarteă multă deă Zalmoxis,ă atribuindu-i paternitatea unor
T bli eăSacre,ă„careăarăfiăfostăunăTratatăînăversuriăconsacratădescrieriiăşiăvindec riiă
bolilorătrupuluiăşiăaleăsufletului”ăşi,ădup ăpoetulăAlkaios,ă„plinădeăsfidare”,ăc lcândă
voin aă Destinului,ă Orfeuă îiă îndemnaă peă oameni „s ă fug ă deă moarte”.ă Chiară dac ă
citea toate acesteaăînă„tradi iaăantic ”,ăautorulănuăf ceaăniciăoăapropiereăcuăceeaăceă
totă„tradi iaăantic ”ă– consemnat ădeăatâteaăizvoareăgreceştiăşiălatine!ă – îiăatribuiaă
luiăZalmoxis.ăNuă ineaăseamaăc ăOrfeuăeraătrac,ăn scutăînăTracia,ăînsuratăînăTraciaă
cu o femeie trac pentruăcareăaădovedităoăiubireăpilduitoare,ăc ăînăfinal (dar el nu
puteaăb nuiăc ăesteăfinalul!)ăaărevenităînăTracia,ăundeăaăfostăsfâşiatădeăfemeiătraceă
c roraă leă refuzaseă iubirea.ă Coroborândă izvoareleă careă ă auă consemnată aceast ă
„tradi ieăantic ”,ăreieseăc ăOrfeuăaăapar inutăepociiăluiăZalmoxis, zalmoxianismului
caăreligie,ăc ăaăavutăchiarăunărolăînsemnatăînăreformaăzalmoxian .

117
 ChiarăşiăOvidiuăDrâmba,ăînăcunoscutaăd-saleăsintez ăprivindăIstoria culturii
şiă civiliza iei,ă deşiă consacr ,ă înă vol.ă I,ă ună capitolă şiă culturiiă şiă civiliza ieiă
„daco-getice”,ă peă aceastaă oă rupe,ă nepermis,ă deă traciă – şiă înă titlulă capitoluluiă şiă înă
con inutulăluiă–,ăiarăpeăOrfeuăîlăaminteşte,ăaici,ădoară„tangen ial”,ăîntr-un citat din
Strabonă(p.ă810),ăfiindc ăîlăintegraseădejaăînă capitolulăprivindăciviliza iaăşiăculturaă
greac .ăEvident,ăOrfeuăapar ineăşiăgrecilor,ăprinăpreluareăcaăoămoştenireădeăurmaşi,ă
dar Orfeu,ăînătotăcursulăvie iiăsaleăn-aădep şităspa iul carpato-danubiano-balcanic,
n-aă trecută înă zonaă înă careă s-au sedentarizat aheiiă şiă dorieniiă coborâtoriă dină
Hiperboreeaăşi,ădesigur,ăîntreagaăluiăcrea ieăaă„produs-o”ăînărespectivulăspa iu, de
undeăapoiăaăputută„coborî”,ăînăfluxulăculturalăfiresc,ăşiăînăspa iulăculturiiăgreceşti,ă
consemnat ,ăcultivat ăşiăchiarădezvoltat ,ădeşi,ăf r ăîndoial ,ănuăîntotdeaunaăgreciiă
i-auă în elesă sensulă ini ial.ă Or,ă Ovidiuă Drâmba,ă înă aceast ă oper ă deă sintez ă – prin
defini ie,ăcuăadev ruriăbineăstabilite!ă– îşiăinformeaz ăcititoriiădină ar ăşiănuănumaiă
dină ar ă c ă leg turaă luiă Orfeuă cuă traciiă aă fostă aceeaă c ă „laă origine”ă reprezint ă
„numeleă unuiă zeuă trac”,ă dară şiă aiciă îlă „transport ”ă imediată înă lumeaă grecilor,ă
definindu-lă simplistă dreptă „ună cânt re ă deă dinainteaă luiă Homer”ă (înă leg tur ă cuă
Homerăînsuşi,ătrimitemălaăconcluziaăluiăRaduăStanăCarpianuăprivitoare la originea
posibil ăaăpoe ilorăşiăcânt re ilorăpeăcareăi-aăprelucratăînăIliadaăşiăchiarălaăorigineaă
luiăînsuşiă– veziămaiăsus).ăEădrept,ădou ărânduriămaiăjosădateleăîlăoblig ăpeăautorăs ă
seărefere,ăsintetic,ălaăîntreagaăactivitateăşiăoper ăaăluiăOrfeu, apar inândăîns ăculturiiă
greceşti,ăiarănu,ăprimordial,ăspa iuluiăînăcareăOrfeuăşi-aădesf şuratăactivitateaăşiăşi-a
creatăopera.ăCuăaceasta,ăînsuşiăromânulăOvidiuăDrâmba,ăconştientăsauănu,ăîlă„trece”ă
peăOrfeuăînăculturaăgreac .
Readucându-l, deci, pe OrfeuăînăSpa iulăînăcareăaătr ităşiăşi-a creat opera –
şiăpân ălaărealizareaăuneiămonografiiăcorecteăşiăcompleteădespreăOrfeuăşiăorfismă–,
înăeconomiaăacesteiălucr riăre inem,ăînăregest,ăşiăcuăcomentarii,ăsintezaăluiăOvidiuă
Drâmbaă despreă acestă simbolă spiritual al traco-geto-dacilor:ă „Poetă şiă cânt re ,ă
inventatorăalălireiă (şiă simbolă ală lirismului,ă n.n.)ăşiă n scocitorulă magiei,ă legendarulă
Orfeuăeraăconsideratăşiăfondatorulămisteriilorăomonimeăşiăini iatorulăuneiăadev rateă
religii. Asociindu-şiă figuraă luiă Dionysos,ă orfismulă r mâneaă îns ă totală diferită şiă
infinităsuperiorăcultuluiădionysiac.ăEraăoămişcareăreligioas ,ăcuăasocia iiăsecrete,ăcuă
oăîntreag ăliteratur ă(celebreleăimnuriă„orfeice”),ăcuăoăteogonie,ăoăcosmogonieăşiăoă
antropogenez ă bineă articulate,ă precumă şiă cuă oă doctrin ă aă salv rii,ă elaborat ă înă
detalii.ă Potrivită doctrineiă orfeice,ă omulă poart ă înc ă deă laă naştere,ă moştenită dină
timpurileă Titanilor,ă p catulă str moşescă peă careă trebuieă s ă şi-lă isp şeasc ă prină
suferin e.ă Sufletulă omuluiă esteă întemni ată înă trupă întocmaiă caă într-oă închisoare.ă
Pentru a-şiăeliberaăşiăsalvaăsufletul,ăpentruăaăpuneăcap tăcicluluiăeternădeărenaşteriă
succesive,ămigra ieiăcontinuiăaăsufletelorăde-aălungulăaltorăexisten eă(ideeăidentic ă
metempsihozei buddhiste; iar buddhismul, prin brahmani, aăpututăfiăinfluien atădeă
zalmoxianism,ăn.n.,ăG.D.I.),ăpentruăaăseăsustrageădeciăacestuiădestinăşiăaăg siăcaleaă
mântuiriiă – careă eraăsupremulă scopă ală vie iiă –,ă ini iatuluiă nuăîiăr mâneă – peă lâng ă
rug ciunileă şiă purific rileă ritualeă – decâtă s ă seă realizezeă într-oă via ă moral ,ă deă
îndeplinireă aă ritualuriloră purificatoare,ă oă via ă deă renun riă şiă deă abstinen ă deă laă
oriceă hran ă animal ”.ă Not mă aiciă c ă ab inereaă deă laă hranaă animal ă (consumulă
118
c rnii)ă şiă deă laă vină (deci,ă desp r ireaă deă Dionysos/Bachus,ă cuă manifest rileă
orgiasticeăaleăcultuluiăs u)ăleăg simăconsemnate,ăprimaăşiăsinguraădat ,ăînădomniaă
Marelui Rege Burebista – sf tuităînăacestăsensădeăDeceneu,ăînăspiritulăZeuluiăB trână
(Zalmoxe)ă şiă conformă doctrineiă orficeă – prină „abstinen ă şiă ascultareă deă porunci”
Burebistaăreuşindăs ăconstituieăDaciaăMare.
Revenindălaăapreciereaăsintetic ăaăluiăOvidiuăDrâmba,ăcontiun m:
„Ceeaă ceă aduceaă nou,ă prină urmare,ă orfismul,ă eraă concep iaă despreă p cată
(ideeaă p catuluiă originară vaă reapareă şiă înă creştinism;ă noiă spunemă maiă mult:
creştinismulăaăpututăpreluaăaceast ăideeădinăorfism,ăn.n.,ăG.D.I.)ăşiăr scump rare,ădeă
isp şireăprinăacteăpurificatoareăşiăprinăascetism.
Darăşiădup ămoarte,ăînădrumulăs uăspreăfericireaăetern ăsufletulăesteăpândită
laătotăpasulădeăispiteăşiădeăprimejdii;ă pentruăaăfiăpreg ti iăs ăleăocoleasc ăsauăs ăleă
înving ,ăini ia iiătrebuiauăs ăcunosc ăanumiteăformuleăsalvatoare.ăAcesteăadev rateă
ghiduriădeăcomportareămoral ăauăfostăg site,ăînăCretaăşiăînăsudulăItaliei,ăscriseăpeă
miciă pl ciă deă aur,ă peă careă înă mormântă defunctulă leă aveaă atârnateă deă gâtă caă nişteă
amulete”.ă Dac ă asemeneaă „t bli e”ă înc ă n-auă fostă g siteă deă arheologiă înă Spa iulă
traco-geto-dac,ă esteă firescă caă eleă s ă apar ă deă aiciă înainte!ă Câtevaă men iuniă dejaă
exist !
Ovidiuă Drâmbaă continu ă cuă oă important ă component ă aă opereiă luiă Orfeuă
(sauăoăcrea ieăulterioar ăînăspiritulăei!),ăImnurile orfice şiăred ăunăfragmentădintr-un
asemeneaăImn,ăîntr-oăreuşit ,ăfrumoas ătraducere.
Imnurile orfice,ă neă spuneă Ovidiuă Drâmba,ă erauă „poemeă scurte,ă
asem n toareă într-un fel psalmiloră ebraici”ă (şiă deă ceă n-ară staă al turiă deă aceştia,ă
într-oă carteă deă Imnuriă orfice,ă tradus ă şiă largă difuzat !ă – veziă frumuse eaă
fragmentului,ă re inută maiă jos,ă n.n.,ă G.D.I.).ă Acesteă Imnuriă suntă închinateă înă mareă
parteă diferiteloră divinit i,ă principaleă sauă secundareă (iară „ araă Zeilor”ă aă fost,ă
primordial,ă Spa iulă Carpatic!ă n.n.,ă G.D.I.).ă Altă grupă seă adreseaz ă semizeiloră şiă
muzeloră (primordial,ă totă înă lumeaă traco-geto-dac ,ă greciiă f cândă oper ă deă
consemnare, eventual dezvoltare). Un al treilea grup este dedicat marilor
sentimente,ă speran e,ă înv turi:ă Iubirea,ă Victoria,ă S n tatea,ă Soarta,ă Justi ia,ă
Dreptatea. Al 4-leaă grup,ă înă spirită primordială traco-geto-dac,ă deă tr ireă înă mijloculă
naturiiă şiă înă armonieă cuă ea,ă suntă invoca iiă adresateă naturii,ă elementeloră sale,ă
precum: Aurora, Zefirul, Cerul, Luna, Soarele, Eterul, Norii, Marea, Astrele,
Noaptea,ă Somnul,ă Visul,ă Vântulă deă Miaz noapteă (Boreas,ă dină araă
Hiperboreenilor!),ă Mor ii.ă Chiară atunciă cândă seă adreseaz ă Mor iiă – care la
traco-geto-daciă nuă eraă ună zeuă ală r ului, ci o salvare, o chemare la Zalmoxe –,ă înă
modă firescă Imnulă degaj ă senin tateă înă fa aă ei,ă cuă oă rug minte pentruă oă b trâne eă
fericit ,ăadic ăs ănuămaiăfieăcurmat ăvia aăunoraălaăoăvârst ăfoarteătân r .ăEădoarăoă
rug minte,ănuăoăsup rareăsau,ămaiămult,ăoăcondamnareăaăMor iiăpentruăacestăgest!ă
Şiă aşa,ă caă rug minte,ă s-ară puteaă s ă fieă oă dezvoltareă târzie,ă înă neconcordan ă cuă
spiritulă luiă Orfeu;ă ştimă dină izvoareă c ă traco-geto-daciiă plângeauă laă naştereaă
copiluluiă şiă seă bucurauă laă moarte,ă pentruă c ă prină aceastaă dină urm ă mergauă laă
Zalmoxis!ăDeăaici,ăvitejiaăînăr zboaieăşiăneînfricareaăînăfa aămor ii.

119
 Red măşiănoi,ădup ăO.ăDrâmba,ăînătraducereaăluiăIonăAcsan,ăacestăfragmentă
deăImnăorfic,ăînchinatăgeniuluiăMor ii,ăThanatos:ă

„Ascult -m ,ăcârmaciulăvie iiăpopoarelorăde muritori:

Cuăcâtăleădaiămaiămulteăzile,ăcu-atâtăeştiăpururiămaiăaproape,
C ciătuăadormiăpeătotdeaunaăşiătrupăşiăsuflet,ădeopotriv ,
Cândăfrângiăputerniceleălan uriăprinăcareăle-a legat natura
Şiăpesteăoriceăvietateăreverşiăunăsomnăadâncăşiăveşnic!
R puiăîntreagaăomenire,ădarăteăar iănedreptăcuăunii,
Curmându-leădeodat ăvia aăcândăsuntăînăfloareaătinere ii.
Judec torulătuturora,ărosteştiăstatorniceăsentin e
Şiănuăte-nduplec ăniciunulăprinărug ciuniăsauăprinăliba ii,
Zeu crud, apropie-teăîns ădoarădup ăaniăîndelunga i
Şiăteăimplorălaăceasulăjertfeiăşi-alăinvoca ieiăpioase
Caăoameniiăs ăaib ăparteăde-oăb trâne eăfericit !”

PrecumăHomerămaiătârziu,ăesteăposibilăcaăşiăOrfeuăs ăfiăre inut,ădinăbogataă

tradi ieă traco-geto-dac ,ă multeă înv turiă şiă produc iiă poetice,ă s ă leă fiă grupată înă
scrierileă ceă iă seă atribuie.ă Ipotezaă esteă înă concordan ă şiă cuă ştirea,ă dină izvoare,ă c ă
traco-geto-daciiă îşiă înv auă maiă bineă legileă memorându-le,ă recitându-le,ă cântând.ă
Era,ă deci,ă oă tradi ie,ă consemnat /re inut ,ă cultivat ă deă rapsoziă talenta i.ă Oă
concordan ăesteăşiăcuăbogataănoastr ăpoezieăpopular ,ăînăcareăs-auăp stratăproduc iiă
careă redauă evenimenteă dină istoriaă mitologic ,ă doară numeleă personajeloră fiindă
schimbate,ă aşaă cumă le-aă identificată N.ă Densuşianuă (Iovi ,ă Iorgovan,ă Novacă celă
B trân,ăGruia,ăCorbeaăetc.).ăEsteătimpul,ăconsider mănoi,ăcaăspecialiştiiăînădomeniu,ă
arheologiiănoştriiăînăprimulărând,ăs ădep şeasc ăfazaă„axiomelor”ăşiălimit rilorăşiăs ă
utilizeze totalitatea izvoarelor înainteă deă aă elaboraă judec iă deă valoare,ă c ciă
influien aă „axiomelor”ă şiă limit rileă impuseă sauă autoimpuse,ă caă şiă prejudec ileăauă
condusălaăfalsuriăşiălaăinterpret riăunilaterale.
Şiă seă puneă cuă toat ă seriozitateaă problemaă „recuper rii”ă unoră mariă valoriă
str vechiăşiăanticeăaleăistorieiănoastre,ăf r ăvreunăcomplex de inferioritate.
CazurileăluiăOrfeuăşiăPrometeuăsuntăreprezentativeăasupraămoduluiăînăcareă
uneleăsimboluriămajoreăaleăspiritualit iiătraco-geto-dacilorăauăfost,ătreptat,ăînsuşiteă
deăalteăculturiăşiăcumăuniiămitologiăşiăistoriciăauătrecutăcuăpreaămareăuşurin ăpesteă
astfelădeăsitua ii,ăgreşindălaărândulălor.
S-aăîn eles,ăsper m,ăc ăînăeconomiaăacesteiăc r iănuăneăputemăîng duiăniciă
celăpu inăsintetizareaăunuiădoemniuăatâtădeăvast.ăNeăm rginimăs ăilustr măcartea,ăfieă
şiă înă alb-negru, cu capodopere ale artei traco-geto-dace.ă Şiă s ă încheiemă cuă
concluziaă unuiă specialistă înă domeniu,ă Hadriană Daicoviciu,ă careă recunoaşteă c ă
„diverseleăelementeăaleăarteiădaco-ge ilor,ăcaăşiănumeroaseăelementeăaleăculturiiăloră
spirituale,ă r mână necunoscuteă sauă insuficientă explicate”,ă invitând,ă implicită laă
cercetareăînăcontinuare.ăDarăanticipa,ăpeăbazaăcunoştin elorădejaăacumulate:ă„Ceea
ceăseăpoateăafirmaăîns ădeăpeăacumăşiănuăvaăsuferiăniciodat ăoădezmin ireăeăfaptulă
c ă daco-ge ii,ă (traco-daco-ge ii,ă n.n.)ă auă creată oă cultur ă spiritual ă demn ă deă
120
splendidaă loră civiliza ieă material ”ă (45/273,ă s.n.).ă Dină p cate,ă autorulă aă murită
înainteădeăaăfiăîn elesăcumăseăcuvineăaceast ăcultur ăspiritual .

Fig. 30 Patera – ceaămaiămareăpies ădinăTezaurulădeălaăPietroasele.ă

Capodoper ăaăarteiăautohtoneăaăSpa iuluiăcarpatic.ăOmagiuăadusăMariiăZei eă
„MumaăP mântului”ă(Geea) (84, ed. a II-a / 151).

121
 CAPITOLUL IV

STATULăNA IONALăLAăSTR MOŞIIăNOŞTRI:

GE II-DACII-TRACII-ILLIRII.
AFIRMAREAăLUIăÎNăISTORIAăPOLITIC ăŞIăMILITAR ă
AăANTICHIT II

1. Modul de abordare

Desigur,ă izvoareleă privitoareă laă istoriaă mitologic ,ă laă „Epocaă deă aur”,ă auă
vorbit despre un Imperiu ală pelasgilor,ă cuă oă mareă întindere/expansiuneă înă Spa iulă
euro-asiatică şiă nord-african,ă cuă primiiă împ ra iă – Uranus, Saturn – sau mari regi
(Iannus/IoanţUranus?),ă apoiă cuă dezl n uireaă unuiă r zboiă crâncenă întreă Titaniă şiă
Gigan iă(Uriaşii!).
Preg tireaănoastr ădeăpân ăacum nuăneăpermiteăs ăadmitem,ăînăNeoliticăşiă
chiară înă Epocaă Bronzului,ă oă asemeneaă realitateă politic .ă Dar,ă r mânândă la acest
nivel,ă nuă vomă puteaă în elegeă niciodat ă istoriaă încifrat a acestor epoci, arta lor
bogat ă şiă delocă primitiv ,ă (cumă aă fostă categorisit ă deă uniiă pân ă acum).ă Faptulă c ă
pu iniă auă sesizat,ă pân ă acum,ă importan a simbolurilor care ne-au traversat istoria
începândăchiarădinăPaleoliticăşiăcareăsuntăargumenteăextraordinareădeăautohtonieăşiă
continuitate, arat ăcâtădeă„tahnicist”ăs-aălucratăînăarheologiaăromâneasc .ăFaptulăc ă
s-aămersăpân ăacoloăîncât,ăînălipsaăunor...ă„monumente”ălingvisticeăîntr-o societate
careănuăaveaădeprinderea/necesitateaăscrieriiădecâtăînăanumiteăcercuriădeăini ia i,ăs-a
contestatăexisten aăunuiăalfabetăautohton,ăoăevolu ieădeălaăpictogram ălaăideogram ă
şiădeăaciălaăfonem/liter ă– arat ăcâtăădeămult ăistorieăauă„ştiut”ăfilologiiăsauăcâtăde
multăaă„func ionat”ăunăanumităcomplexădeăinferioritate,ă„sugerat”ăsubtilădeă cineva
şiă acceptată cuă atâtaă uşurin !ă Faptulă c ă oă frumuse eă şiă oă valoareă extraordinar ă aă
Spa iuluiă Carpatic,ă precumă „Tezaurulă deă laă Pietroasele”,ă laă nivelă academică aă fostă
atribuit ă cuă atâtaă uşurin ă unuiă poporă migratoră care,ă deă fapt,ă n-aă existată (dup ă oă
recent ă demonstra ieă – v. 111/V-XXXIX),– şiă aceast ă atribuireă înc ă oă g simă înă
lucr riărecente!ă– aăîntrecutăoriceăm sur .
Deălaăînceputulăevuluiămodern,ăistoriografiaăeuropean ăaărezolvat, cum am
ar tat,ăproblemaăistorieiălegendare/mitologice,ăînăsensulădeăaănuăoărespingeăpurăşiă
simplu,ă ciă deă aă re ineă ceeaă ceă ară puteaă fiă ra ională şiă esen ial,ă dincoloă deă
„înc rc tura”ămitologic .ă
Prină urmare,ă f r ă aă în elegeă bineă cumă vaă fiă fostă – în lipsa unor izvoare
scriseăaleăaceleiăepociăsauăcuălimiteleănoastreăfa ădeăreprezent rileăîncifrateă –, nu
122
trebuieăs ărespingemăexisten a,ăînă„Epocaădeăaur”,ăaăunei/unorăforma iuniăpoliticeă
sauă celă pu ină aă unoră comunit iă organizateă într-un fel oarecare, încâtă auă fostă
capabileăs ăcreezeăoăciviliza ieăfa ădeăcareăneăm rturisimăadmira ia,ăfa ădeă„ăCaleaă
zeilor”ăînsemnat ăcuămegalite,ăfa ădeăoă„ ar ăaăzeilor”ăcuătempleăpentruăcareăună
Schlimană ală româniloră înc ă nuă s-aă n scută şiă parc ă cineva seă opuneă s ă seă nasc ...ă
Observatorul-calendară deă laă Sarmisegetuza,ă înă urmaă unoră studiiă complexe,ă aă fostă
asemuit cu celebrul observator de la Stonehenge din Anglia, dar cineva, recent, a
trimisăbuldozerulăs ăsf râmeăceeaăceămaiăr m seseădinăel...
Istoriaăstr vecheăşiăveche aăaltorăpopoareăneăprezint ăregiăşiăcomandan iămilitari,ă
faraoniă şiă împ ra i,ă înă timpă ceă specialiştiiă noştriă înă domeniuă abiaă dac ă „îndr znesc”ă s ă
vorbeasc ă deă şefiă deă triburiă şiă deă „uniuniă tribale”.ă Or,ă înă istoriaă mitologic ă aă Spa iuluiă
carpatic, primul regeăalălocului,ăînainteădeăSaturn,ăconfundatăcuăUranus,ăesteăregeleăJoană–
despreă careă amă amintită şiă maiă sus,ă cândă amă vorbită despreă Pateraă dină Tezaurulă deă laă
Pietroasele –,ădeălaăcareăarăfiăplecatătoateăînv turileăbuneăpentruăoameni.ăÎlăreg simăînă
mitologiileă greac ă şiă roman ,ă laă mareă cinsteă iară laă româniă înă rândulă sfin iloră creştini,ă
numit Ion-Sânt-Ion,ăprotectorăalăoamenilor,ăavându-şiăloculălâng ăDumnezeu.ăDl.ăprof.ă
Augustin Deac ne-aă comunicată informa iaă (peă careă oă vaă inseraă într-o lucrare viitoare),
despreăunăregeăget,ăIon,ăcareăseăpreg teaăs -şiăajuteăconfra iiăînătimpulămariiăexpedi iiăaăluiă
DariusăIă(514ăî.Hs.).
Deşiă istoriciiă noştri,ă importan i,ă dinainteă deă 1944,ă auă acceptată existen aă
uneiă na iuni a illiro-traco-geto-dacilor,ă deşiă aceastaă aă fostă readus ă înă aten ieă – cu
argumente! – înăultimeleădecenii,ăezitareaăînăaăfolosiăconceptulăpentruăantichitateaă
traco-geto-dac ăînc ăesteăcvasigeneral .ăIarădeăexisten aăunuiăStatăna ional, atunci,
niciăvorb ăs ănuăseăfac !ăPân ăcând?
Înă ceă neă priveşte,ă noiă am dep şită aceast ă faz ă aă „axiomelor”ă şiă aă
complexuluiădeăinferioritateăşiădup ădemonstra iileăştiin ificeăf cuteăînăcâtevaăstudiiă
şiăc r i,ăsprijinindu-neăînăprimulărândăpeăizvoare,ărev zuteăcuătoat ăaten ia,ădarăşiăpeă
oă important ă istoriografieă înă domeniu, „îndr znim”ă – cumă aă reieşită şiă dinăceleă deă
mai sus – s ăvorbimădespreăoăna iuneătraco-geto-dac şiădespreăStatulăna ional al
acesteia,ă înfiin ată înă zonaă înă careă aă fostă necesară şiă posibil înă vastulă Spa iuă
carpato-danubiano-balcanic şiănord-pontic, Stat careăaătinsăcontinuuăs ăseăextind ,ă
s ă uneasc ă şiă alteă forma iuniă aleă aceleiaşiă na iuni,ă pân ă când,ă subă Mareleă Regeă
Burebista s-a realizat primaă unitateăpolitic ă deplin ăaă na iunii – Dacia Mare – şiă
aceastaăaăr masăidealulămajorăalăurmaşilor.

2.ăStatulăna ional la str moşiiănoştriăreali

Înă epocaă Bronzuluiă şiă apoiă înă Hallstatt,ă peă m suraă dezvolt riiă fireşti,ă dară
maiă alesă atunciă cândă aă trebuită s ă rezisteă înă fa aă invaziilor,ă na iunea
illiro-traco-geto-dac ăşi-aăconstituităşiăşi-aăconsolidatăforma iunileăsaleăpolitice, pe
care noi le numim Stateăna ionale.
Primaăproblem ăcareăseăpuneăşiălaăstr moşiiănoştri,ăînăacestăsens,ăesteăaceeaă
aă„momentuluiăini ial”:ăcândăanumeăşi-auăconstruităunăStat,ăcaăexpresieăaăvoin eiăloră
politice supreme?
123
 Evident, atunci, pe un spa iuăatâtădeălarg,ăcuăceleăpesteă100ădeăcomunit iă
deăobşti,ănuăneăputemăgândiăneap ratălaăunăsingurăStat,ăciălaămaiămulte,ăfiecareăcuă
şefulă s u,ă cuă regeleă s uă (deă ceă nu?).ă Peă m sur ă ceă necesit iă deă momentă sauă deă
durat ă îiă conduceauă spreă alian eă sauă chiară spreă unific ri,ă deă bun ă voie,ă dină
convingereă sauă dină nevoie,ă acesteaă auă putută aveaă loc,ă subă ună şefă maiă destoinic,ă
ceilal iămen inându-şiăsauănuădemnitateaăsauăautonomia.
Problemaăapari ieiăStatuluiăînăspa iulăstr moşilorănoştriătrebuieăşiăeaăregândit .
Înă timpă ceă pentruă Orientulă apropiată şiă pentruă Greciaă istoriciiă auă admisă
Oraşele-State,ă celă multă cuă ună hinterlandă agricol,ă spa iulă illiro-traco-geto-dac l-au
„populat”ăcuă„triburi”ăşiă„uniuniătribale”.ăLaănoi,ăEngelsăşiă„înv tura”ămarxist ăauă
consolidat acesteă concepte.ă Şiă azi,ă datorit ă unoră iner iiă careă seă manifest ă şiă înă
ştiin ,ădestuiăistoriciăaiăantichit iiăvorbescăşiăscriuădespreătriburiăşiăuniuniătribaleăînă
epocaăFierului,ăcând,ăprecumăbineăseăştie,ăetapaăgentilico-tribal ăfuseseădep şit .ăÎnă
mentalitateaă acestoră istorici,ă timora iă deă celebrit iă şiă autorit i,ă b ştinaşiiă acestuiă
spa iuănuăseăputeauă„compara”ăcuălumeaăOrientului,ăînăcareă„începuse”ăciviliza iaă
sauăcuăgreciiă(cuăatâtămaiămultă!).
Parteaă deă sudă aă spa iuluiă illiro-traco-geto-dac fusese „înghi it ”ă deă oă
istoriografieă grecofil ă şiă apoiă romanofil ,ă traculă Alexandruă celă Mareă fuseseă
„confiscat”ă deă greciă şiă deă elenismă iară Romaă imperial ă „înghi ise”ă tot,ă chiară dac ă
jum tateă dină împ ra iiă s iă auă fostă traco-geto-daciă şiă Imperiulă aă atinsă maximaă
dezvoltareăsubăaceştia.
Înă parteaă deă nordă aă spa iuluiă traco-geto-dac,ă înă Dobrogeaă şiă laă nordă deă
Dun re,ă pentruă respectiviiă istoriciă „triburile”ă şiă „uniunileă tribale”ă auă ă persistat;ă îiă
„încurca”,ă înă sus inereaă lor,ă ună „rex istrianorum”,ă r t cită întreă regele Macedoniei,
Filip al II-leaăşiăregeleă„scit”ăAtheas,ăînăaădouaăjum tateăaăsec.ăalăIV-leaăî.ăHs.ăLaănordă
deăDun re,ăputerniculăDromihete,ălaăînceputulăsec.ăIIIăî.Hs.,ănuăputeaăfiădecâtăunăşefă
deă„uniuneătribal ”.ăPentruăsec.ăIIăî.ăHs.,ăsubă„presiunea”ămen ion riiăînăizvoareăscriseă
a unor regiă ge i înă Dobrogea,ă intra iă înă „vizorul”ă Romei,ă respectiviiă istoriciă auă
„îndr znit”ăs ănumeasc ăşiăpeăuniiă„şefiălocali”ă– desigur,ătotădeă„uniuniătribale”!ă– cu
acestăapelativ;ăauăf cut-oăcuătimiditate,ăgataăoricândăs -şiăcear ăscuzeăînăfa aăvreuneiă
autorit i!ăDup ămareaăinvazieăaăcel ilor,ăcuăconsecin eleăei,ăînăsec.ăIăî.ăHs.ăaăap rută
Burebista,ă primulă unificatoră ală spa iuluiă traco-geto-dac, cel care a trasat cu sabia
hotarele etnice ale Daciei Mari – şiăistoriciiăs-au repezităs ăexpliceă„minunea”.ă
Or,ă Burebistaă nuă fuseseă oă minune.ă Statulă înă spa iulă illiro-traco-geto-dac,
ap rutăîntr-oăzon ăsauăalta,ăaveaăoăvechimeăconsiderabil .ăSeăafirmaseăînăvremuriă
deărenaştere.ăNa iuneaăl-aă„resorbit”ăînăvremuriădeărestrişte,ăpentru a-lăreîntemeiaăînă
împrejur riăfavorabile.
MorminteleătumulareădinăepocaăBronzuluiăîiăconfirm ăpeăregiiăneştiu iădup ă
numeleălorăînăacestăspa iu.ăUnă„roi”ăplecatădinăacestăspa iu,ămaiăexactădinăDardania,ă
întemeiaseăTroia,ăoraşul-cetate,ăoraşul-Stat din AsiaăMic ăcuăaproapeă2000ădeăaniă
înainteaă celebruluiă r zboiă troiană ală acheiloră cuă urmaşiiă dardanilor.ă Iară înă celebrulă
r zboiătroianăregi traci,ăcuăteribileădarăşiăfastuoaseăcareădeălupt ăauăvenităs -şiăajuteă
fra iiă asedia iă înă cetate.ă Maiă târziu,ă înă epoca Fierului,ă daveleă dină acestă spa iuă

124
confirm ,ăcaăşiămorminteleătumulare,ăal iăregiăneştiu iădup ănumeleălorăsau,ăpoate,ă
maiămiciă„c peteniiălocale”.
Concluzionând,ă putemă spuneă c ă fiecareă entitateă apar inândă etnosuluiă
traco-geto-dac,ă purtându-şiă numleă s uă propriu,ă şi-aă avută c peteniaă ei,ă şefulă eiă
politic, regele ei.ă Deă cândă anumeă – esteă greuă deă precizată „momentulă ini ial”.ă Elă
apar ineă adeseaă legendeiă – iară înă cazulă nostruă adeseaă niciă legendaă n-oă maiă ştim.ă
Şefulăpolitică– regele,ăînăaccep iuneaăizvoareloră– apare consemnat ulterior, dar nu
eă deă admisă c ă abiaă dină acelă momentă putemă vorbiă despreă ună regeă laă respectivaă
entitate.
Cumă dejaă amă men ionat,ă Mariaă Gimbutasă vorbeşteă deă treiă mariă valuriă
migratoareă euroasiaticeă înă spa iulă traco-geto-dac, valuri puternice, care au putut
produceă şiă uneleă perturb ri,ă dară deă fiecareă dat ă migratoriiă auă sfârşită prină aă fiă
asimila iădeăb ştinaşi,ămaiăalesăc ărespectiviiămigratori,ădup ăN.ăMiulescu,ăauăputută
fiăstr nepo iiăunorăautohtoniăcareăplecaser ăcândvaădinăacestăSpa iu,ăajungândăpân ă
înă India.ă Revigorându-se,ă autohtoniiă auă creată puterniceleă civiliza iiă aleă epociiă
BronzuluiăşiăFierului.

2.1. Zalmoxe-ZalmoxianismăşiăînceputulăStatuluiăna ional

laăstr moşiiănoştriăreali

Dup ă cumă s-aă putută în elegeă dină celeă deă maiă sus,ă dep şind istoria
mitologic ăşiă„Epocaădeăaur”,ăcuă„Imperiulăpelasgilor”,ăîntr-oăetap ăulterioar ăesteă
greuă deă fixată înă timpă „momentul”ă apari ieiă primeloră forma iuniă politiceă – State,
regate – înă Spa iulă illiro-traco-geto-dacă înainteă deă sec.ă VIă î.Hs.ă Cândă aă avută loc
expedi iaă luiă Dariusă I,ă înă anulă 514ă î.Hs.,ă regeleă persană aă „g sit”ă aiciă forma iuniă
politice,ă cuă oştileă lor.ă Unele,ă intimidateă deă mareaă desf şurareă deă for e,ă auă cedată
repedeăşiăs-au supus. Ge ii,ădintreăto i,ăauărezistatămaiămultăiarălaăretragereăl-au pus
peă Dariusă înă mareă dificultate,ă dină careă l-a salvat propria-iă c mil ,ă peă careă aă
recompensat-oă„împ r teşte”ăcândăaăajunsă„acas ”ă(v.ămaiădeparte).
Amă v zută maiă sus,ă dup ă izvoare,ă c ă Zalmoxeă – „Zeulă B trân”ă – „urc ”ă
pân ăînă„Epocaădeăaur”ăşiăelăpoateăfi,ăde fapt, o institu ie,ăinstitu iaăslujit ădeăMariiă
Preo iă şiă deă ceilal iă sacerdo iă subordona i.ă Aceast ă viziuneă neă oblig ă s ă
reconsider mă m rturiileădinăizvoareădespreăZalmoxe,ăpeăHerodotăşiăpeăStrabonăînă
primulă rând.ă Ambiiă nuă puteauă vorbiă decâtă despre,ă cel mult, un om concret, ajuns
Mareă Preot,ă oficiindă înă numeleă Zeuluiă B trân,ă întemeietorulă religieiă
traco-geto-dacilor.ă Dup ă tradi ie,ă Mareleă Preotă puteaă ajungeă elă însuşiă rege
(„primul”ă Zalmoxeă aă putută fiă asimilată cuă Saturn/Cronos)ă şiă puteaă s ă fieă chiară
zeificat, cum s-aăşiăîntâmplat.ăăTraculăcare-i relata lui Socrate se referea, poate, la
regele lui,ădeăatunci,ăzeificată(Zalmoxe,ă„regeleănostru,ăcareăeăşiăzeu”),ănuălaăZeulă
B trân,ăîntemeietorulăinstitu ieiăMareluiăPreot.
Desigur,ă rememorândă „Epocaă deă aur”,ă amă puteaă admiteă c ă „Legileă
palagine”ăşiătoateăînv turileăle-aăpreluatăZeulăB trână– „primul”ăZalmoxe!ă–, de la
ună regeă anterior,ă zei a-regin ă Hestia,ă deă laă careă eleă s-auă transmisă genera iiloră
succesoareăprinăMariiăPreo iă(şiăceilal iăsacerdo i),ăînănumele ZeuluiăB trân.ăAcesteă
Legiăşiăacesteăînv turiăîns ăvorăfiăfostăamplificate,ăîmbog iteăpeătrepteleăistorieiăşiă
125
astfelă leă reg simă înă vremeaă Mareluiă Regeă Burebistaă şiă aă Mareluiă Preotă Deceneu,ă
d t torulădeăîntinseăşiăadânciăînv turi,ăleăreg simăînăsec.ăVI d.Hsăşiăleăreg simăînă
Evulămediu,ăacelă„jusăvalahicus”.
S-aă încercată şiă „fixarea”ă maiă exact ,ă înă timp,ă aă „primului”ă Zalmoxe.ă
P rinteleăistoricăD.ăB laşa,ăf r ăaăfaceăvreoătrimitereălaăsurs ,ăîlăfixeaz ăpeălaă1400ă
î.Hs.ăiarădl.ăIoanăPachiaăTatomirescuăpe la 1630-1555ăî.Hs.ăăDanăOlteanăîlăfixeaz ă
laăînceputulăsecoluluiăVIăî.Hs.ăNuăcredemăc ăputemăfixaăoădat ăanume,ăc ciăZeulă
B trân,ăcumăamăar tat,ă„urc ”ăînăistoriaămitologic .ăDup ăcumăamăspusămaiăsus,ăună
„jalon”,ădarăşiăacestaăante-quem,ăarăputeaăfiă„momentul”ăpotopului (10000/9800 –
topireaă ghe aruluiă Würm).ă Oă „reform ”ă zalmoxian ă – înă spiritulă Zeuluiă B trână –,
am putea-oăsurprindeăînăvremeaăluiăOrfeu,ăcândăzeulăDionisieăn-aămaiă„rezistat”,ăoă
altaă înă vremeaă luiă Burebistaă şiă aă luiă Deceneuă – oă epoc ă deă veritabil ă renaştereă
pentruăna iuneaătraco-geto-dac .
Oricum,ă Zalmoxe,ă Zeulă B trână – omul ajuns Mare Preot, apoi rege, fiind
apoi zeificat – aăintratăînăconştiin aăanticilorăcaăunăZarathustraălaăperşiăsauăcaăMoiseă
laăevrei,ăaduc torăală„Tablelor”ădeălaăDivinitateaăsuprem ,ăprinăzei a-regin ăHestiaă
înăcazulănostru.
„Laăarianiă– scrie Diodor – Zarathraustesăaăf cutăs ăseăcread ăc ăoăzeitateă
bun ăi-aădatălegileăîntocmiteădeăel.ăLaăaşaănumi iiăge iă– care se cred nemuritori –
Zalmoxisăsus ineăşiăelăc ăaăintratăînăleg tur ăcuăzei aăHestia,ăiarălaăiudeiă– Moise, cu
Divinitateaăc reiaăiăseăspuneăIahve”ă(112/I,ă189,ăs.n.).ăEsteăfoarteăposibilăcaăzei aă
traco-geto-dac ă Hestiaă s ă fiă fostă maiă înainteă regin ă şi,ă dup ă tradi iaă ă oameniloră
locului, va fi fost ulterior divinizat .
Precumăseăştie,ăHerodotăneăd ăprimeleăştiriăimportanteădespreăZalmoxisă –
am spune: un anumit Zalmoxis! –,ăînădou ăvariante: una,ăauzit ădeăelădeălaăgreciiă
deăpeă rmurileăHelespontuluiăşiăaleăM riiăNegreă– anumeăc ăZalmoxisăeraă„doarăună
muritor”,ăfostăsclavăalăluiăPitagora,ăînăinsulaăSamosă(590/570-497ăî.Hs.),ădup ăcare,ă
eliberatădeăacesta,ăaăstrânsă„bog iiămari”,ăs-aăîntorsăînăpatrie,ăundeăi-aăînv atăpeă
fruntaşiiă riiăcumăvorăajungeălaănemurire;ăaădouaăvariant , pe care o reconstituise
elăînsuşi,ăHerodot,ăc ăZalmoxisă„aătr ităcuămul iăaniăînainteădeăPitagora”ăşiănuăştieă
exactădac ăelăaăfostă„omăsauădivinitateăaăb ştinaşilor”ă(112/I,ă49ăşiă51).
Dealtfel,ăsclaviaăluiăZalmoxisălaăPitagoraăesteăfoarteădiscutabil .ăUnăizvoră
grecescă spuneă c ă Pitagora eraă „ună discipolă ală în elepciuniiă trace”ă (s.n.).ă Deă aici,ă
apreciereaă luiă Vasileă Pârvan,ă reluat ă deă V.ă Lovinescu,ă c ă sclaviaă luiă Zalmoxisă laă
Pitagoraă esteă oă „naivitateă na ionalist ă greceasc ”;ă V.ă Lovinescuă „pluseaz ”,ă
spunândăc ăaceastaă„trebuieăatribuit ăincredibileiăseme iiăaăgrecilor”ă(63/36).
Strabon,ăreluândăprimaă variant ăaăluiăHerodot,ăştiaăc ăZalmoxis,ăpeălâng ă
uneleă cunoştin eă astronomiceă deprinseă deă laă Pitagora,ă alteă asemeneaă cunoştin eă
le-arăfiădeprinsădeălaăegipteni,ă„ădeoareceăaăpribegităşiăprinăaceleăp r iăaleălumii”.ă
Revenită înă araă lui,ă „elă şi-aă câştigată oă mareă trecereă înainteaă maiă mariloră şiă aă
neamuluiăs u,ădesluşindu-leăacestoraăsemneleăcereşti”.ă„Înăceleădinăurm ă– continu ă
Strabon –, l-aă înduplecată peă regeă s ă împ rt şeasc ă domniaă cuă el,ă întrucâtă esteă înă
stareăs ăleăvesteasc ăvrerileăzeilor”.ăăAstfel,ăăomul Zalmoxisăaăajunsămaiăîntâiă„mare
preot al celui mai venerat zeu de-ală lor,ă iară dup ăunătimpă aăfostă socotităelăînsuşiă

126
zeu”ă (deci,ă înă timpulă vie ii,ă n.n.ă G.D.I.).ă Dup ă aceeaă s-aă retrasă „într-un fel de
peşter ăinaccesibil ”,ăundeăaăstatăoăvreme,ătimpăînăcareăieşeaărarăşiăseăîntâlneaă„doară
cuăregeleăşiăcuăslujitoriiăs i”,ăc roraăleăd deaăînv turi.ăRegele,ă„cândăaăv zutăc ă
oameniiăsuntămultămaiăsupuşiăfa ădeăelădecâtămaiăînainte,ăcaăfa ădeăunulăcareăleăd ă
porunciădup ăîndemnulăzeilor,ăi-aădatătotăsprijinul”.ă„Acestăobiceiă– adaug ăautorulă
– aăd inuităpân ăînăvremeaănoastr ă(sf.ăsec.ăIăî.Hs.ă– încep.ăsec.ăIăd.Hs.,ăn.n.);ădup ă
datin ,ă seă g seaă mereuă ună astfelă deă omă careă ajungeaă sfetniculă regelui,ă iară laă ge iă
acestă omă eraă numită chiară zeu;ă şiă chiară munteleă cuă peştera,ă Cogaion,ă caă şiă râulă ceă
curgeaă peă lâng ă elă erauă considerateă sfinte.ă Re inemă preciz rileă luiă Strabonă dară
reafirm mă– dup ăalteăizvoareă(v.ămaiăsus)ă– anterioritateaăluiăZalmoxisăatâtăfa ăde
Pitagoraă câtă şiă fa ă deă egipteniă (117/II,ă 166-167,ă s.n.).ă Iat ,ă deci,ă tradi iaă laă
traco-geto-daci,ă peă care,ă totă dup ă Strabon,ă oă reg simă înă vremeaă luiă Burebistaă şiă
Deceneu.
PreotulăistoricăDumitruăB laşa,ăîntr-oăextremădeăincitant ăălucrareărecent ,ă
rod alăunorăcercet riăşiăreflec iiăde-oăvia ,ă araăSoareluiăsauăistoriaăDacoromâniei,
1997,ă reg seşteă înă basmeleă şiă tradi iaă româniloră oă alta,ă poateă prima,ă regin -zei ,ă
Dacia-Dochia,ăfaptăcareăîlăconduceălaăformulareaăipotezeiăc ăregatul Daciei a fost,
laă început (dup ă oă tradi ieă aă matriarhatului),ă un regat feminin – şiă arat ă c ă mitulă
acestei regine-zei eă aă r masă înă Dacia,ă fiindă preluată deă st pânireaă roman ,ă
imortalizat pe monede, ca divinitate protectoare a provinciei nou cucerite. Deci,
înainteă ară fiă fostă Dacia-Dochia,ă urmat ă deă Hesta-Hestia,ă apoiă deă Bendis,ă şiă eaă
zeificat ăulterior,ăînsuşit ăşiăaceastaădeăgreciăşiădeăromani,ăsubănumeleădeăArtemis,ă
respectivăDiana,ă„metamorfoz ”ăcareădemonstreaz ăînc ăodat ăc ă„Cetateaăzeilor”ăaă
fostăînăspa iulăilliro-traco-geto-dac,ădeăundeăgreciiăşiăromaniiănuăi-auă„furat”ăciăşiă
i-auă însuşit,ă într-oă faz ă ini ial ,ă cândă copiiiă împartă bunurileă p rin iloră caă peă oăă
„moştenire”.ă Izvoareleă vorbescă deă „tracaă Artemis”,ă „reginaă deă alt dat ”,ă pentruă
careă femeileă dinăTracia,ă cândă îiă aducăjertf ,ă folosescăpaieădeă grâuă(112/I,ă 31).ă Iară
Hesichiosă dină Alexandriaă noteaz :ă „Mareaă Zei ă – zice Aristofan despre Bendis;
c ciă esteă zei ă trac ”ă (112/II,ă 391,ă s.n.).ă Armataă acestoră regine,ă deveniteă ulterioră
zei e,ăarăfiăfostăformat ădinăfecioare-amazoane,ăcareăluptauăpeăcai,ăcuăarculăşiăsuli a;ă
iară înă cronisticaă spaniol ă – citeaz ă D.ă B laşaă peă Al.ă Busuioceanuă – seă ştieă c ă
„aceste femei fabuloase erau de neam getic”ă(1/35-36).
Înă lucrareaă dejaă citat ă – Civiliza iaă Mariiă Zei eă şiă sosireaă cavalerilor
r zboinici –,ăMarijaăGimbutasăconfirm ă(desigur,ăf r ăs-oăştie)ăafirma iaăistoriculuiă
nostru despre acest regat feminin. Au fost, deci, regine-zei e,ă caă şefiă politiciă
zeifica i,ăîntr-oăepoc ăceănuăputeaăfiădecâtăaceeaăaămatriarhatului,ăaăc ruiăamintireă
s-aă conservată astfel.ă Seriaă lor,ă dup ă Marijaă Gimbutas,ă ară fiă fostă întrerupt ă deă
„sosireaă cavaleriloră r zboinici”ă (popula iaă „Kurgan”ă – „indoeuropenii”,ă n.n.).ă
Numaiăc ăatâtădescoperirileăarheologiceăcâtăşi,ămaiătârziu,ăizvoareleăscriseă– unele,
re inândămemoria locului – seă„înc p âneaz ”ăs ăvorbeasc ădespreăregine-zei e,ăcaă
Hesta-Hestia sau Bendis-Artemis, care s-arăfiăsuccedatăînătimp.ăZalmoxis,ărevenităînă
patrieă sau,ă purăşiă simplu,ă ajungândă mareăpreot,ă aveaăună rege-b rbat,ă Hesta-Hestia
fiind atunci deja zei .ăApoiăelăînsuşiăaăajunsăregeăşiăaăfostăzeificat.ăCândăaăajunsă
MareăPreot,ăşiă– dup ăDiodoră– aăintratăînărela ieăcuă(acum) zei aăHestia,ăaăre inutădeă
127
laă aceasta,ă pentruă poporulă s u,ă „Legileă pelagine”,ă peă careă le-aă „retranscris”ă maiă
apoi Deceneu, sub Burebista,ălegiăcareăerauăvalabileăşiăînăsec.ăalăVI-lea d.Hs., cum
neăîncredin eaz ăIordanes.
Prină urmare,ă re inândă „sâmbureleă deă adev r”ă dină men iunileă deă maiă sus,ă
reieseăc ăStatulălaătraco-geto-daciăareăoăvechimeăconsiderabil ă(celăpu inăoăjum tateă
de mileniuăînainteădeăfondareaăRomei,ăînainteădeăr zboiulătroian).ăTradi iaăîlă„urc ”ă
înăEpocaămitologic .
Dup ă Zalmoxis,ă izvoareleă scriseă nuă maiă suntă atâtă deă „darnice”ă cuă lumeaă
traco-geto-dac ,ănuăneă maiăsuntăaminti iăregiăînăacestăspa iuăpân ăînăsec.ăVIăî.Hs.
Darăaceastaănuăînseamn ăc ăn-auă maiăfost!ă ÎnăsecolulăVIăî.ăHs.ă„apare”ăputernicaă
regin ăTomiris,ăaămareluiăregatăalămassage iloră(„ge iiămari”),ă careălaă529ăî.ăHs.ăaă
zdrobit armata lui Cirus al II-leaăalăPersiei,ăîmp ratulăînsuşiăc zândăînălupt .
Recent (vara anului 1998), presa ne-aă adusă laă cunoştin ă oă descoperireă
arheologic ăexcep ional ălaăL puşulăRomânesc,ăjud.ăMaramureş.ăEsteăvorbaădespreă
un complex funerar contemporan cu piramidele egiptene (al doilea sfert al
mileniuluiăIIIăî.Hs.)ăşiăesteăceaămaiăveche descoperire de acest fel din Europa. S-a
estimată c ă s p turileă voră duraă înc ă doiă aniă („Na ional”,ă nr.353/11.08.1998).ăăăăăăăăăă
N-avemăştiin ădac ăs p turileăs-auăîncheiatăsauănu.ăÎntrebamămaiăsusădeăceăs-a tras
v lulăpesteăaceast ădescoperire.ăOricum, descoperireaăatest ăo forma iuneăpolitic
înă acestă spa iu (înă Maramureşă – „ ara”deă maiă târziuă aă „Daciloră Mari”)ă înă plin ă
epoc ăneolitic .ăPeăregiiătraco-geto-daciăîiăputemăintuiăîns ăînămorminteleătumulareă
din epoca Bronzului iar pe cei de dinaintea lor îiă putemă „vedea”ă înă frunteaă
„roiurilor”ăporniteăspreăceleă4ăpuncteăcardinale.ă„Târziu”,ăc treăsfârşitulăsecoluluiăală
VI-leaăî.Hs.ăputemăadmiteăastfelădeăregiăînăfrunteaăb ştinaşilorătraco-geto-daci peste
careăaăn v lităîmp ratulăDariusă(514ăî.Hs.)ăUniiădintreăei,ăintimida iădeămareaăfor ă
a inamicului, s-auăsupus.ăGe iiăşiăregeleălorănuăs-au supus, au rezistat – ge ii,ă„ceiă
maiăvitejiăşiămaiădrep iădintreătraci”.
Prină urmare,ă dup ă cumă rezult ă dină descoperirileă arheologice,ă caă şiă dină
izvoareleăscrise,ăînăîntregăspa iulătraco-geto-dacăauăexistatănumeroşiăşefiălocali,ăpeă
careăizvoareleăscrise,ăcândăîiăsurprind,ăîiănumescăregi.ăÎnăanumiteăîmprejur ri,ămaiă
alesă înă condi iiă deă mareă pericolă extern,ă aceştiă regiă convină s ă seă uneasc ă sauă suntă
uni iădeăcelămaiăputernicădintreăei.ăNumaiă„ştiin ificii”ănoştriănu-i numesc regi!
Înăspa iulătraco-geto-dac,ăînăprimulărândălaăsudădeăDun re,ămaiălâng ăgreciiă
„n r vi i”ă într-aleă scrisului,ă izvoareleă consemneaz ă oă seam ă deă regate,ă fiecareă cuă
şirulă loră deă regi,ă pân ă cândă Imperiulă romană şi-aă întinsă st pânireaă pesteă întreagaă
Peninsul ăaăHaemusului.ăIarăizvoareleăarheologiceăconfirm ăînămareăparteăpeăceleă
scrise.ăDarăşiăpeămalulăM riiăşiălaănordădeăDun re,ădup ăceălumeaăgreac ătreceădeă
marileăemo iiăaleăr zboaielorămediceă(500-469 î.Hs.)ăşiăaleăr zboiuluiăpeloponesiacă
(435 – 404ăî.Hs.),ăcor bieriiăşiăautoriiăgreciăsuntăiar şiăfoarteăinteresa iădeăceăseămaiă
g seşteă şiă seă maiă întâmpl ă spreă nord.ă Vineă vremeaă ascensiuniiă traciloră odriziă dară
mai ales a regatului trac al Macedoniei – şiăgreciiăconsemneaz ăceăseăîntâmpl ăpeă
ValeaăDun riiăşiăînăzonaăcoloniilorălorădinăPont.

128
 Fig. 31 Piese din tezaure ale unor regi geto-daci:
Coif,ătezaurulădeălaăPoianaăCo ofeneşti,ăsec.ăV-IV (stângaă- v. nr. 118); Pocal,
tezaurul regal de la Agighiol, c. 400ăî.Hs. (centru, idem); Grifon, pe coif regal,
Cucuteni-B iceni,ăc.ă2000ăî.Hs. (dreapta - 75/p. 145, nr. 286). Şiăcâteăalteăpieseă
regaleăvorămaiăfiăînătumuliiăDacieiăînc ănedecoperta iă?

3.ăAfirmareaăStatelorăna iuniiăuniceă
a str moşilorănoştriăreali înăistoriaăpolitic ăşiămilitar
a Antichit ii

3.1. Modul de abordare

AşaăcumăaăprocedatăN.ăDensuşianuăpentruăistoriaă„Epociiădeăaur”ă – istoria
mitologic ă –,ă şiă înăabordareaă global ,ă înă spa iuă şiă timp,ă aă istorieiătraco-geto-dacilor
esteă necesar ă oă revedere integral a tuturor izvoareloră ajunseă pân ă laă noi,ă adeseaă
fragmentarăşiăchiarălaănivelulăcâtorvaăcuvinteăsalvateăînăalteătexteăsauăînălexicoane,ă
inclusivă izvoareleă deă tradi ieă sauă etnofolclorice.ă Pentruă izvoareleă peă careă le-au
depistatăistoriciiăşiăfilologiiăşiăle-auăpublicatăintegralăsauăînăantologiiăoriăcrestoma ii,ă
nuă întotdeaunaă aceştiaă auă respectată toateă exigen eleă ştiin ifice.ă Suntă înc ă deă utilizată
izvoare pe care le-auă depistat,ă înă plus,ă etnologiiă şiă mitologiiă oriă le-au subliniat
importan aăpentruăistorie,ăcaăşiăizvoareădinăspa iileăînăcareăauămigratăgrupuriămaiămariă
sauă maiă miciă porniteă dină spa iulă traco-geto-dac, izvoare de care noi ducem mare
lips .ăR mânăînc ăizvoareăneidentificateăsauănepublicate.ăÎnăacestăsens,ădl.ăGheorgheă
Gabriel ne-a spusăc ăareăoălist ădeăccaă50ădeăautoriăanticiăsauămaiătârziiă(izvoare),ăcareă
n-auă fostă re inu iă înă cunoscutaă noastr ă colec ieă (Fontes...);ă colec iaă îns şiă nuă esteă
pesteătotălaănivelulătuturorăexigen eloră(personal,ăamăidentificatăcâtevaăcazuri).ă
La aceast ă uriaş ă greutateă aă st pânirii,ă citiriiă şiă recitirii,ă gândiriiă sauă
regândiriiăizvoarelorăseăadaug ,ăînăce-iăpriveşteăpeăilliro-traco-geto-daci,ă„axiome”ă
n scuteă într-ună stadiuă inferioră ală informa ieiă şiă men inute,ă dină p cate,ă înă virtuteaă
uneiă „iner iiă ştiin ifice”ă vegheat ă deă uniiă „monştriiă sacrii”ă şiă neatacat ă deă uceniciă
obedien i,ăpeădeăalt ăparteădeă„uit ri”,ăomisiuniăşiătezeăaruncateălaăderut ,ădeliberat,ă
deăal ii,ădinăintereseăstr ineăştiin ei.ă
129
 Deă înfruntată esteă înc ă oă greutateă înă fa aă c reiaă suntemă neputincioşi:ă lipsaă
unorăizvoareădeăprim ămân ,ădespreăcareăştimăc ăauăexistat,ădarăîntreătimpăauăfostă
distruse,ă pierdute,ă ascunse.ă D mă ună singură exempluă şocant.ă Treiă Getice de
importan ă deosebit ă nuă maiă sunt:ă Getica lui Dion Chrisostomul, grecul care a
b tutăcuăpiciorulăp mântulătraco-geto-dac,ăajungândăpân ălaăSarmisegetuzaă(înăsec.
VI,ă cândă scriaă Iordanes,ă lucrareaă înc ă exista!);ă Getica lui Criton, medicul
împ ratuluiă Traiană (jurnalulă lui),ă dină careă s-auă salvată câtevaă cuvinte;ă Dacia lui
Traian – Comentarii la De bello dacico,ădup ămodelulăcelebreloră„comentarii”ăaleă
luiă Cezară (dl.ă Simionă Lugojană aă încercată oă reconstituireă – v.ă nr.ă 113);ă dină lucr riă
maiăample,ălipsescăexactăp r ileăcareăseărefer ălaădaciăşiălaăr zboaieleădaco-romane.
Darăsuntăînc ăatâteaăexemple! Aceasta l-aădeterminatăpeăvredniculădeătoat ălauda,ă
preotul-istorică Dumitruă B laşa,ă s ă spun ,ă cuă oă uriaş ă p rereă deă r u,ă dup ă
investiga iiă deă oă via :ă „Cele mai multe izvoare documentare privitoare la
str lucitaăgint ădacic ăauăfostădistruseăinten ionat,ăpentruăc ăeleăeclipsauăaureolaă
altora”ă (1/41,ă s.n.).ă Sau,ă poate,ă ad ug mă noi,ă suntă închiseă înă vreoă arhiv ă sauă
bibliotec ă înă careă accesulă esteă greuă sauă chiară imposibil,ă cumă ară fiă arhivaă
Vaticanului.ăVeziăşiă79bă– oăipotez ăplauzibil .ăRecent,ăAuroraăPe anăaăredatăîntr-o
carteăefortulădeosebităalăînv atuluiăAl.ăPapadopolăCalimah,ăcareădină1872ăaăîncepută
s ă publiceă înă revistaă luiă Hasdeu,ă „Columnaă luiă Traian”,ă cercet rileă saleă asupraă
„scrierilorăvechiăpierduteăating toareădeăDacia”ă(v.ă77a).ăAutorul,ăaproape uitat, – îlă
reaminteşteă ună neîngrijită bustă într-un parc din Tecuci! –,ă aă depistatăşiă aă comentată
circaă 300ă deă asemeneaă scrieri.ă „Conjugat ”,ă aceast ă important ă informa ie,ă cuă
ipotezaă plauzibil ă aă domnuluiă ing.ă Dană Predoiuă privitoareă laă aceaă „damnatioă
memoriae”ă peă careă Bisericaă Romeiă ară fiă aruncat-oă înă sec.ă IVă asupraă Dacieiă şiă
dacilor,ăcareărefuzauăs -iădevin ăobedien iă(v.79b),ăsanc iuneăcareăarăfiă inutăpân ăînă
sec.ăXIII,ăamăaveaăunăr spunsălaăîntrebareaădespreăpierderea/ascunderea/distrugereaă
atâtorăizvoareăreferitoareălaădaciăşiăDacia.ăLaăaceast ă„damnatioămemoriae”ăs-a mai
ad ugatăoăalta,ăaăBisericiiăcreştine,ăasupraăîmp ratuluiăTraianăcaămareăpersecutorădeă
creştini,ă cuă ascunderea/distrugereaă izvoareloră referitoareă laă domniaă şiă fapteleă lui,ă
inclusiv distrugerea/înlocuireaă statuiiă saleă deă peă „Column ”.ă Bineă c ă n-a fost
distrus ă„Columna”ăîns şi!ăă
Înă sfârşit,ă vremeă îndelungat ,ă acoloă undeă aă fostă g sită terenulă prielnic,ă s-a
„sugerat”ăspecialiştilorăromâni,ăcercet toriăsauăprofesoriălaăcatedr ,ăstuden ilor ce se
preg teauă înă domeniu,ă însuşireaă unuiă complex de inferioritate fa ă deă „marileă
istorii”ă şiă „marileă culturi”.ă Neă amintimă deă profesorulă nostruă deă istorieă vecheă aă
României,ăcareăneăatr geaăseriosăaten iaăs -lăprelu mă„critic”ăpeăIordanes,ă„marcat”ă
şi deă„confuzia”ăpeăcare,ăchipurile,ăoăf ceaăîntreăgo iăşiăge i,ăc ciăesteăfoarteăposibilă
s ăexagerezeăacoloăundeăvorbeşteădeăînv turileăluiăDeceneu.ăIarăacestăcomplexădeă
inferioritateăaăf cutăşiăînc ăfaceăvictime.ăŞiăneăamintimădeăoăcoleg ăcareăînainteăde
1989ăsupradimensionaădemocra iaăantic ăaăgrecilorăşiăinsistaăs ăseăreduc ăoreleădeă
predareăpentruăistoriaăromânilor,ăcare,ăchipurile,ăarăaveaă– „cumăs - iăspun?”ă– mai
pu ineă cuvinte;ă iară dup ă 1989,ă într-ună volumă deă aproapeă 400ă deă paginiă înă modă
deliberat aă ironizată şiă aă dispre uită na iuneaă illiro-traco-geto-dac ,ă împotrivaă
eviden ei atestat ădeăizvoareleăistorice,ăoăcarteămoart ăab initio!
130
 Primulădintreăspecialiştiiăromâniăcareăaăabordatăcuătotăcurajulăproblematicaă
spa iuluiă illiro-traco-geto-dacă înă dimensiunile lui geografice, etno-lingvistice,
spirituale,ăculturale,ăgeopolitice,ăalăevolu ieiăistorice,ăcaăşiădinăpunctulădeăvedereăală
loculuiă şiă importan eiă înă genezaă şiă evolu iaă unoră mariă civiliza iiă aleă antichit iiă
europeneă şiă asiatice,ă esteă istoriculă Iosifă Constantină Dr gan,ă înă trilogiaă amintit ă
(v.ă nră 6,ă 7ă şiă 8)ă şiă înă revistaă „Noiă tracii”,ă care,ă atunciă cândă aă ap rut,ă aă adunată înă
coloaneleăeiă peăto iă ceiăcareă îşiă „permiteau”ă s ăabordezeă istoriaă traco-geto-dacilor
paralelă cuă liniaă „axiomelor”ă academice.ă Oă singur ă eroareă iă seă puteaă reproşa:ă
denumirea de traci dat ăîntregiiăna iuniădinăacestăspa iu,ădeăundeăşiătitlulăprimuluiă
volum,ă caă şiă ală revistei.ă Eroareă cuă atâtă maiă uşoră deă înl turată cuă câtă înă cuprinsă
etnosulăeraăv zut,ăînăpluralitateaădenumirilorălocale;ăr m seseăîns ă„p c leala”ăcuă
care i-auăîncurcatăpeăatâ iaăistorici,ăpân ăazi,ăizvoareleăanticeăşiăînăprimulărândăceleă
greceşti,ă careă chiară atunciă cândă s-auă dumirită c ă aceştiă autohtoniă nuă seă numescă
numaiă traci,ă auă continuată s ă foloseasc ă aceast ă denumireă ini ial ,ăîncadrându-i pe
to iăînăacestăetnonimă(traci),ă„dinăobişnuin ”ăsauăcontinuauăs -i considere traci pe
to iăceilal i,ădeşiăaflaser ăc ăeiăseănumescăaltfelă– ge i,ămoesi,ăbessi,ădaciăetcă–, chiar
dac ăsuntădeăacelaşiăneam.ăNeăsurprindeăîns ăinsisten aădomnuluiăGheorgheăGabrielă
înăaăsus ineăc ătracii,ăpurăşiăsimplu,ănuăexist ăşiăniciădacii!!!;ăor,ăizvoareleăîiăatest ă
clar,ă delimitându-leă şiă zonaă deă vie uire;ă eă stranieă insisten aă laă ună astfelă deă
cercet tor.
Din cele precizate mai sus s-aăîn elesăc înăeconomiaăacesteiălucr riănuăvomă
puteaă face,ă aici,ă decâtă oă punereă înă tem ,ă cuă uneleă rememor ri,ă dară maiă alesă cuă
aten ion riăşiăregândiriăiarăpeăansambluăoăinvita ie,ăpurăşiăsimplu,ălaăelaborareaăuneiă
istorii a traco-geto-dacilorăînăacestămodădeăabordare;ăcuăceaămaiămareăfidelitateăfa ă
deă izvoareă dară nuă cuă acceptareaă „dictaturii”ă lor,ă men inândă ipotezeleă pân ă laă
transformareaă înă certitudiniă sauă laă ieşireaă loră dină uzulă ştiin ific;ă cuă contestareaă
argumentat ăaă„axiomelor”,ăf r ăobedien eănejustificateăşiămaiăalesăf r ăcomplexulădeă
inferioritateă„sugerat”ăcuăatâtaăabilitateăşiăperseveren ădeăceiăinteresa i.ăPornindădeălaă
convingereaă uneiă continuit iă absoluteă etno-lingvistice,ă deă civiliza ieă şiă cultur ,ă înă
spa iulă carpato-danubiano-balcanic, desigur cu inerenteă schimb riă deă laă oă etap ă
istoric ă laă altaă dară cuă men inereaă esen ei şiă aă direc iei,ă convingereă dat ă deă studiulă
izvoareloră şiă ală atâtoră lucr riă deă specialitate,ă incluseă deă noiă într-un angrenaj
istoriografică permisă deă con inutulă lor,ă chiară dac ă nuă întotdeaunaă autoriiă auă în elesă
loculă propriiloră contribu iiă într-un asemenea angrenaj. Pornind, de asemenea, de la
în elegereaăcorect ăaăprocesuluiăistoricăfirescădeăformare,ăînătimp,ăaăuneiămariăna iuniă
aă antichit iiă înă acestă spa iu,ă na iuneă aleă c reiă componenteă izvoareleă şiă lucr rileă deă
specialitate,ă prină con inutulă lor,ă leă eviden iaz ă cuă prisosin .ă Chiară dac ă gândireaă
multor autori – şiănuănumaiălaănoiă– aăfostăputernicăderutat ,ăînăultimiiă50ădeăaniămaiă
ales,ă deă oă viziuneă str in ă ştiin ei,ă neă vomă str duiă s vedem na iuneaă illiro-traco-
geto-dacilor înă procesulă deă afirmareă aă identit ii eiă şiă aă voin eiă saleă politice duse
pân ălaăceleămaiăînalteăexpresiiăpermiseădeădesf şurareaăconcret ăaăistoriei.
Înăacestămodădeăabordareăamădoriăs ănuăneăăîncurceăexprim rile moderneăşiă
contemporaneă aleă identit iiă şiă voin eiă politiceă aă na iunilor,ă adic ă s ă putemă vedeaă
identitateaă înă esen aă ei,ă înă desf şurareaă istoric ,ă iară voin aă politic ă s-o putem
131
acceptaă începândă deă laă „simplul”ă (ţfundamentalul!)ă efortă ală r mâneriiă peă loc,ă înă
pofidaă atâtoră vicisitudiniă şiă pân ă laă alc tuiriă politiceă superioareă înă conjuncturiă
favorabile: Stateleăna ionale.
Pentru Evul timpuriu (aşaă cumă l-amă precizată maiă sus),ă înă lipsaă izvoareloră
scrise,ăunitateaăculturilorămaterialeăpeăspa iiălargi,ăcuădeosebiriăneesen ialeăînăfondădeă
laă unaă laăaltaă(dac ăfacemă abstrac ieă deă perfec ion riă fireştiă deă laă oă zon ă laă alta,ă înă
func ieă deă resurse,ă pricepereă etc.),ă cvasiomogenitateaă etnolingvistic ,ă oarecumă
dedus ădinăevolu iaăantropologic ădarămaiăalesădinăunitateaăciviliza iei,ădinăstatorniciaă
şiăarmonizareaăocupa iilor,ădinătradi iaăconsemnat ăătârziuăşiă„reg sit ”ălaăurmaşi,ăînă
sfârşită perpetuareaă simboluriloră arhetipaleă neă dauă convingereaă aceleiă continuit iă
istorice absolute aăb ştinaşilorăacestuiăspa iuăcarpato-danubiano-balcanic.
Dară aceast ă continuitateă istoric ă absolut ă nuă poateă fiă conceput ă f r ă oă
conştiin ă aă identit ii şiă oă ac iuneă înă consecin , ca voin ă politic ,ă maiă întâiă înă
spa iulă uneiă comunit iă na ionaleă constituite,ă apoiă peă spa iiă mereuă maiă întinse, pe
m suraă creşteriloră demograficeă şiă aă intensific riiă rela iiloră intercomunitare,ă prină
convingereă sauă dină necesitateă în eleas ,ă maiă alesă înă condi iileă apari ieiă unoră
primejdii.ăŞiăasemeneaăprimejdiiăauăfost,ădup ăcumăştim,ădeălaă„simple”ăalterca iiă
chiarăîntreăcomunit iădeăacelaşiăneamăpân ălaămariăinvaziiăstr ine.ă
Con inutulă şiă evolu iaă civiliza iiloră neoliticeă neă permită asemeneaă
certitudini.
Concep iaă deă pân ă acumă îns ,ă format ă sauă indus ,ă nuă ne-aă permisă s ă
vorbim – şiănou ,ăacum,ăniăseăpareăcurios!ă– despreăforma iuniăpoliticeăînăaceast ă
societateă c reiaă i-amă zisă „primitiv ”ă şiă care,ă avându-iă înă vedereă înă primulă rândă
spiritualitateaăcuătotăceăînseamn ăea,ăşi-arămaiămen ineăacestăapelativă– „primitiv”ă–
numai cu sensul de prim ă alc tuireă uman iar nu ca o discriminare pe scara
civiliza iei.ă
Acumă îns ,ă cândă s-aă putută constataă c ă înă acestă spa iuă aă ap rută primaă
scriere din istoria lumii,ălaăcump naădintreămileniileăVII-VIăî.Hs.;ăc ă„roiuri”ădină
acestă spa iuă auă ajunsă pân ă înă Indiaă şiă China,ă poateă chiară în Japonia (vezi, aici,
popula iaă „ainu/aomu”ă ţă omă – v.ă 84/239ă şiă urm.),ă c ă alteleă auă dusă respectivaă
scriere,ă într-oă faz ă dezvoltat ,ă ulterior,ă înă mileniulă IV,ă înă altă locă ală fertilit iiă
p mântului,ă înă Mesopotamiaă (înă Sumer);ă c ă alteă „roiuri”ă porniteă totă deă aiciă şiă
stabiliteă înă alteă locuri,ă p strându-şiă mult ă vremeă identitateaă etno-lingvistic ă şiă
spiritual ,ă l-auă convins,ă deă pild ,ă înă cazulă frigienilor,ă peă ună erudită faraonă ală
Egiptului,ăc ăsuntămaiă„vechi”ăpeălumeădecâtăegiptenii;ăacum,ăcândăputemăafirmaă–
pe baz ădeăizvoare,ădeciăf r ăteamaădeăaăgreşiă– c ăîns şiăetnogenezaăînăGreciaăşiă
Italiaă aă stată subă impactulă acestoră „roiuri”ă venite,ă înă Neolitică şiă maiă târziu,ă dină
spa iulă carpato-danubiano-balcanic,ă cuă toat ă „înc rc tura”ă loră deă Zei,ă Vestale,ă
Muze, Eroi, concep iiăşiăritualuriăorficeăcareăseăvorăasimilaăchiarăînăcreştinism;ăcândă
uniiădinănepo iiăsauăstr nepo iiă„nostalgici”ăaiăcelorăpleca iăcândvaăseăîntorceauăînă
acestăspa iuăpentruăaăc utaă„lânaădeăaur”ăiarăOrfeuăreveneaăacas ăpentruăa-şiăc utaă
so ieăîntreăfecioareleăp mântuluiăs u;ăcândăştimătoateăacesteaă(şiăavemăconvingereaă
c ă multe,ă înc ,ă vomă ştiă prină muncaă laă careă neă oblig ă acestă modă deă abordare),ă
suntemădeăp rereăc ăesteăcazulăs ănuămaiăavemăre ineriăşiăs ăconsider mădiverseleă
132
comunit i,ă identificateă prină civiliza iileă lor,ă caă avândă forma iunileă loră politice,ă
forma iuniă propriiă şiă „roiuri”ă careă auă pornită dină acestă spa iuă şiă auă întemeiat,ă înă
locurileăînăcareăs-auăstabilit,ănuădoarăaşez riămodesteăciăchiarăveritabileăciviliza iiă
(veziăciviliza iaăarian ăînăIndia,ădeăex.),ăoraşeăşiăState,ăcontribuindălaă„relansarea”ă
zoneiădeăorigineăînăistoriaăpolitic ăşiămilitar ăaăunorăSpa iiăfoarteălargi.
Pentruă neolitică şiă chiară maiă târziu,ă înă epocaă Bronzului,ă civiliza iileă atestateă
arheologică spună multă maiă multă înă acestă sens.ă Prină lipsaă oriă insuficien aă izvoareloră
scrise,ăneăafl m,ăeădrept,ăînăaproximativulălegendelorăşiăalătradi iei,ădarăacesteaăseăceră
aăfiăreconsiderateăîntr-unămodăştiin ific,ănuăpriviteădoarăcaă„literatur ăpentruăcopii”.

3.2. ReformeăzalmoxieneăînăSpa iulăna iuniiăuniceă

a str moşilorănoştriăreali

Deălaăprimireaă„Tablelor”ădeălegiăşiăînv turi,ăînăistoriaămitologic ă– toate

marileă na iuniă aleă antichit iiă auă aceast ă tradi ie!ă – sau,ă dac ă vre i,ă deă laă
„codificarea”ăînămemoriaăcolectiv ă(caă„obiceiăalăp mântului”)ăsauăînătexteăscrise,ăaă
normeloră rezultateă dină experien aă vie ii,ă dină împliniriă şiă neîmpliniri,ă deă laă
„primirea”ă loră deă c treă Mareleă Preotă deă laă Mareleă Rege/Regele-Zeu (sau
„codificarea”ă loră prină efortulă Mareluiă Preotă şiă ală celorlal iă sacerdo i),ă asemeneaă
normeă şiă înv turi,ă datiniă şiă obiceiuri,ă n-auă r masă imuabile.ă Iară „primitorul”ă
acestoră „Table”ă sauă „codificatorul”,ă laă traco-geto-daci, a fost Zalmoxe – Zeul
B trân.ăCumăamăspusăşiămaiăsus,ăatunciăcândăanumiteăcondi iiăauăimpusăamelior ri,
complet ri,ăîndrept ri,ăeleăauăfostăoperateăşiăl sateămoştenireăgenera iilor.ăAşaăs-a
întâmplatăşiămaiătârziu,ăînăEvulămediu:ăatunciăcândăsitua iaăaăcerut-o, datina îns şiă
nuă aă r masă imuabil ,ă ciă s-aă adaptată noiloră condi ii.ă Dat ă fiindă importan aă
religiei/credin eiăînăEvulătimpuriu,ăînăcazulănostruăăaăuneiăreligiiămonoteisteălaăcareă
s-aă ajuns,ă „lansarea”ă înv turilor,ă procesulă deă îmbog ireă aă lor,ă implementareaă
normelorămoraleăşiăjuridiceăînăsocietateăaăfostăstrânsălegat ădeăcristalizareaăpolitic ,
a uneiă forma iuniă politice,ă peă careă ştiin aă modern ă oă numeşteă Stat, indiferent de
denumireaă subă careă eaă apareă înă izvoare:ă esteă vorbaă deă ună organismă politic,ă deă oă
autoritateăaăluiăcareăcolaboreaz ăstrânsăcuăMareleăPreotăalăDivinit iiăSupremeăiară
adeseaă însuşiă „şeful”ă puteriiă politiceă esteă Mareă Preotă (şiă unulă şiă altul,ă deă regul ,ă
zeifica i,ăfieăînătimpulăvie ii,ăfieădup ămoarte).ăIarălaăcompletareaă„înv turilor”,ăcaă
şiă „reformarea”ă normeloră moraleă şiă juridice,ă ambeleă autorit iă colaboreaz ă strâns.ă
Gândindă asupraă izvoarelor,ă asemeneaă momenteă deă „reform ”ă putemă „repera”ă înă
timpăşiălaătraco-geto-daci.
Înălipsaăizvoarelorăscrise,ăpentruăoăîndelungat ăperioad ădeălaă„ieşirea”ădină
„Epocaă deă aur”ă nuă putemă „repera”ă ună asemeneaă „moment”ă deă reform ă pân ă înă
epoca lui Orfeu, la care ne-amăreferitămaiăsus,ădeciăînainteădeăvremeaăluiăHomer.ăAă
fost,ă atunci,ă ună momentă deă crea ieă – înă careă puteauă fiă cuprinseă amelior ri,ă
îndrept ri,ă dezvolt riă – şiă deă sintetizareă aă acesteiaă înă „Tratate”ă şiă alteă produc iiă
atribuite lui Orfeu. A se vedeaăatentăşiăcon inutulăimnurilorăsale.
Poate,ă oă asemeneaă ameliorare,ă îndreptare,ă dezvoltare,ă ună „momentă deă
referin ”ă vaă fiă fost,ă înă Spa iulă illiro-traco-geto-dac,ă dup ă expedi iaă luiă Dariusă Iă
133
(v.ămaiădeparte),ăcareăaăşocatăprinăamploareaăşiăprimejdia ei,ădeclanşândăoăac iuneă
deăfortificareăaăforma iunilorăpoliticeălocaleă– şiăinforma iiăavem,ăînăizvoare,ăpentruă
celeădinăsudulăDun riiă(v.ămaiădeparte).
Sigur,ăoăregândireăaămoduluiădeăvia ,ăaănormelorăjuridiceăetc.ăvaăfiăfostăînă
Spa iulătraco-geto-dac şiădup ămareaăinvazieăaăcel ilorăşiăsubăst pânireaălor,ăapoiăînă
aniiă deă preg tiriă pentruă înl turareaă ei,ă faptă careă aă condusă laă oă mareă încordareă deă
for eă pentruă reorganizareă şiă eliberare,ă efortulă fiindă finalizată subă Mareleă Regeă
Burebista (v. mai departe).
Ună altă „moment”ă important,ă deă „reevaluare”ă şiă deă încordare,ă vaă fiă fostă
într-oăetap ădinainteaădomnieiăluiăDecebal,ăfinalizat ăcuădomniaăacestuiaăprintr-un
efortă deă reunificareă aă Spa iuluiă traco-geto-dacă sauă celă pu ină deă consolidareă aă
Regatului geto-dac.
Dup ă c dereaă Statuluiă geto-dac nord-dun rean,ă „Daciaă capta”ă – parte din
Dacia nord-dun rean ăsupus ăImperiuluiă–,ăînămediileăeiăcovârşitorărusticeăîşiăvaăfiă
dusă existen aă caă şiă pân ă atunci,ă desigură afectat ă deă „civiliza ia”ă introdus ă deă
„domnii”ă cuceritori,ă cuă jefuireaă resurseloră şiă cuă fiscalitateaă eiă excesiv ,ă f r ă îns ă
a-şiă pierdeă speran aă înă reluareaă efortuluiă deă eliberareă şiă reunificare.ă Voră fiă gândită
astfelăc peteniileălocaleăaleăobştilor,ăvorăfiăgândităaceastaădaciiărecruta iăînăarmataă
Imperiuluiă şiă maiă alesă uneleă c peteniiă aleă loră – aceastaă urmeaz ă s ă desluşimă dină
derularea evenimentelor ulterioare.

3.3. Regatele getice din zona nord-pontic

Aceast ă zon ă – cuă oă imens ă întindere,ă deă laă Carpa iiă nordiciă şiă multă spreă
r s rit,ă pân ă spreă Uraliă şiă Mareaă Caspic ă – eraă populat ă înă Str vechimeă şiă
Antichitate,ăcovârşitor,ădeăge i,ăoăuriaş ăcomunitateăetnic ăceăf ceaăparteădinămareaă
na iuneă matc ă aă illiro-traco-geto-dacilor.ă Eraă şiă acestaă spa iulă etnogenezeiă lor,ă ală
„roiurilor”ăulterioareăşiăalădeveniriiălorăetno-na ionale,ăcuăpopula ieăsedentar ,ăpân ă
laăconstituireaăunorăforma iuniăpoliticeă– State/Regate, acolo unde acest act suprem
deăvoin ăpolitic ăeraăposibil.ăVorăfiăfost,ăînătimp,ămaiămulteăasemeneaăforma iuniă
politice, dintre care izvoarele ne permit identificareaăcâtorva,ămereuăînăconflicteăcuă
forma iuniăpoliticeăaleăna iunilorăceăseăconstituiauăînăzoneăînvecinate.
Distingem astfel treiămariăforma iuniăpoliticeăaleăge ilor:
3.3.1. Un mareăregatăalăsci ilor,ăge iăşiăei,ădeşiăizvoareleăîiănumescăsci iă(de
laăcuvântulăscităţăbunătr g torăcuăs geata;ădespreăaceast ăarm ăşiăîndemânareaăcuă
careă oă foloseauă ge ii,ă veziă laă Ovidiu,ă maiă departe),ă cunoscu iă caă atareă dup ă maiă
multeălupteăînăcareăs-auăangajat.ă araălorăesteănominalizat ăpeăh r ileăvechi:ăSci iaă
Mare. Oăparteădinăaceştiăsci iăs-au deplasat pe litoralul vest-pontic,ăparteălaăsfârşitulă
secoluluiă VIă î.ă Hs.,ă cândă reginaă Tomyrisă aă massage ilor,ă dup ă victoriaă împotrivaă
împ ratuluiăCyrusăalăII-leaăalăperşilor,ăaătrecutăînăaceast ăzon ăpopulat ătotădeăge i,ă
zon ăcareămulteăsecoleăs-aănumit,ădup ăSci iaăMare,ăSci iaăMinor (mic ).
Regatul (regatele?) Sci ieiă Mari aă avută frecventeă conflicteă cuă meziiă şiă
perşii,ăveciniiălor,ădarăşiăcuăalteăforma iuniăpoliticeădinăOrientulăApropiat.ă

134
 Esteă posibilă caă aceştiă sci iă s ă fiă constituită oă forma iuneă politic ă (regat)ă laă
începutulăsec.ăVIIăî.ăHs.ă(poate,ăchiarămaiăînainte,ăprecumăfra iiălorătracii,ăaiăc rorăregiă
apară înă r zboiulă Troeiă deă laă sfârşitulă mileniuluiă IIă î.ă Hs.).ă Ună primă regeă ală lor,ă
Protothyesă (Bartatua),ă apareă înă inscrip iileă cuneiforme.ă Subă fiulă şiă urmaşulă lui,ă
Madyes,ă sci iiă auă alungată peă meziă deă laă asediulă oraşuluiă Ninive.ă Urm rindu-i, au
ajunsăpân ăînă„ araălor”,ăi-auăînvinsăşiăi-auăsupus,ădup ăcareăsci iiă„s-auăîntinsăpesteă
toat ăAsia”ă(Mic ,ăn.n.;ăv.ăHerodot,ăIstorii,ăEd.ăşt.,ăBuc.ă1961,ăvol.ăI,ăCarteaăI-a, CIV;
v.ăşiănoteleă275,ă284ălaăCarteaăI-a),ăpesteăcareăauăst pânită28ădeăani.ăÎns ,ăpurtându-se
durăcuăsupuşiiă– meziăşiăperşiă–,ăaceştiaăs-auăunităşiăi-au alungat (ibidem, cartea I-a,
CVI),ă dup ă careă perşiiă s-auă impusă înă respectivaă coali ieă şiă subă Cyrusă ală II-lea au
constituităImperiulăpersan.ăAcestaăaămersădinăvictorieăînăvictorie,ăpân ăînăanulă529ăî.ă
Hs.,ăcândăşi-aăg sităsfârşitulăînăr zboiulăcuămassage iiă(veziămaiădeparte).
Înă continuare,ă Herodotă neă d ă pre ioaseă informa iiă despreă via aă şiă
spiritualitateaăperşilor,ădinăcareărezult ăsemnificativeăsimilitudiniăşiăchiarăidentit iă
cu illiro-traco-geto-daciiăînăplanăspiritual.
3.3.2.ăRegatulătyrage iloră(ge iiădeăpeăTyras/Nistru), cu un rege al lor, nu
este nominalizată înă izvoareleă scrise,ă dară existen aă luiă seă deduceă dină contextulă
invazieiă împ ratuluiă Dariusă Iă ală perşiloră dină anulă 514ă î.ă Hs.ă Avang rzileă ge ilor,ă
învinseă deă uriaşaă armat ă persan ,ă apar ineau,ă desigur,ă uneiă forma iuniă politiceă aă
acestora. Iar har ulă dată deă tyrage iă armateiă persaneă înă retragereă esteă edificator:ă
împ ratulăînsuşiăaăfostămul umităc ăaăsc patăcuăvia ,ăr spl tindu-şiă„împ r teşte”ă
c milaăcareăl-a salvat (v. mai departe).
3.3.3.ăRegatulămassage ilor (Ge iiăMari)
Massage iiă („Ge iiă Mari”ă – vezi,ă înă Maramureşă „Daciiă Mari”),ă spuneă
Herodot, erau unăneamă„şiămareăşiăviteaz”,ădup ăuniiăoriginariădinăSci iaă(deci,ăşiă
uniiăşiăal iiăge i,ăn.n.)ăşiăpopulau,ălaăVestădeăMareaăCaspic ,ăceaămaiămareăparteăaă
uneiă câmpiiă – „câtă veziă cuă ochii”,ă „nesfârşit ”,ă („spreă parteaă undeă r sară zorileă şiă
soarele”),ă dincoloă deă fluviulă Araxesă (aziă Erask),ă careă îiă desp r eaă deă Imperiulă
persan. (Herodot, Istorii, I, CCI, s.n.)
Cândă Cyrusă ală II-lea,ă împ ratulă Imperiuluiă persan,ă dup ă oă îndelungat ă
campanie,ă victorioas , deă cuceriri,ă şi-aă pusă înă gândă s ă cucereasc ă şiă regatulă
massage ilor,ă acestaă eraă condus,ă dup ă moarteaă so uluiă ei,ă deă regina Tomyris.
Neînvinsăpân ăatunci,ăCyrusăaărecursălaăunăvicleşug:ă„aătrimisăcrainiciăs-oăpe easc ,ă
subăcuvântăc ădoreşteăs -iăfieăso ie”,ădarăînăfaptă„n-o dorea pe ea ci domnia asupra
massage ilor”ă– şiăaăînceputăpreg tirileădeăr zboiă(ibidem, I, CCV).
În elegândă vicleşugulă şiă informat ă asupraă preg tiriloră deă r zboiă aleă
„pe itorului”,ăTomyrisăi-a trimis, printr-un crainic, un mesaj antologic:
„O, rege al mezilor (ădeăfapt,ăalăperşilor;ăpeămeziăîiăsupuseseăCyrus,ăn.n.),ă
înceteaz ă cuă celeă ceă aiă început,ă c ciă nuă po iă ştiă dac ,ă s vârşindu-le, vor fi spre
bineleăt u.ăOprindu-te,ăcârmuieşteămaiădeparteăpesteăaiăt iă– şiărabd ăcaăşiănoiăs ă
domnimăpesteăsupuşiiăce-iăavemăsubăst pânire.ăDarăparc ăv dăc ăn-aiăs ăvreiăs ădaiă
ascultareăsfaturilorănoastreăşiăaiăs ăalegiăoriceănumaiălinişteaănu.ăDac ă iiăcuăoriceă
pre ăs ăteăm soriăcuămassage ii,ăeiăbine,ăfie,ălas ătrudaăprinăcareăteătotăc zneştiăs ă
dureziă poduriă pesteă fluviuă şiă p trundeă peă p mântulă nostruă dup ă ceă noiă neă vomă fiă
135
dep rtatădeăfluviuăcaleădeătreiăzile.ăSau,ădeăcreziăc ăeămaiăbineăs ăneăprimeştiăpeănoiă
laăvoiăacas ,ăf ătuăînsu iăacelaşiălucru”ă(s.n.)
Consulta i,ă fruntaşiiă perşiloră l-auă sf tuită peă Cyrusă pentruă aă douaă solu ie.ă
Dar Cresus – fostulăregeăalăLydiei,ăacumăsfetnicădeămareăîncredereăpeălâng ăCyrus,ă
dup ă supunereaă acestuiă regată – l-aă sf tuită s ă aleag ă primaă solu ie,ă argumentândă
conving toră(ibidem, CCV-CCVI). Cyrus i-aăacceptatăsfatulăşiăaăurmatăr zboiulă –
relatat de Herodot –,ă înă careă oasteaă persan ,ă p truns ă înă regatulă massaget,ă aă fostă
zdrobit ,ăCyrusăînsuşiăc zândăînălupt .ăDarăşiăfiulăreginei,ăSpargapises,ăînăurmaăuneiă
stratagemeăpersane,ăfuseseăf cutăprizonier;ăiarăcândăaăfostădezlegatădinălan uriăs-a
sinucisă(CCXIăşiăCCXIII).
Anterior,ăcândăfiulăeiăînc ăeraăînăvia ,ăreginaăTomyris,ăînştiin at ,ăi-a timis
luiăCyrusăunănouămesaj,ăînăcareăîlăcaracterizaăpeăacestaăcaă„omănes iosădeăsânge”,ă
dară îlă sf tuiaă s -iă deaă fiulă înapoiăşiă s ă p r seasc ă „nev t mat”ă araă ei.ă Şiă încheia:ă
„Deănuăveiăfaceăceleăce- iăspun,ăm ăjurăpeăSoare,ăst pânulămassage ilor,ăc ăteăvoiă
s turaăeuădeăsânge,ăoricâtădeănes tulăaiăfi!”ă(CCXII,ăs.n.)ăCyrusănuăluaseăînăseam ă
avertismentul.
Atunci,ă Tomyris,ă continu ă Herodot,ă strângându-şiă toateă oştileă câteă leă avea,ă
porniălaălupt ăîmpotrivaăluiă Cyrus.ă„Aceast ăb t lieă – apreciaz ă Herodotă–, din toate
câteăs-auădatăvreodat ăîntreăbarbari,ăaăfostăceaămaiăs lbatic ”ă(şiăd ădetalii),ădară„înăceleă
dinăurm ămassage iiăauăbiruit...,ăceaămaiămareăparteădinăoasteaăluiăCyrusăaăfostănimicit ”ă
şiăînsuşiăîmp ratulăşi-aăg sităsfârşitulădup ăceădomniseădou zeciăşiănou ădeăani.
Eraăînăanulă529ăî.Hs.ăcândăreginaăTomyris,ădup ăcrâncenaăb t lieăîncheiat ă
cuăvictoriaămassage ilor,ăi-a aplicat împ ratuluiăpersanăunăactăjusti iarăpilduitor,ăaşaă
cumă îlă avertizase.ă „Leşulă luiă Cyrus”ă – zice Herodot – aă fostă g sit,ă dup ă lupt ,ă
printreămormaneleădeăperşiămor i”.ăŞi,ăadusăînăfa aăreginei,ăaceastaăporunciăs ăiăseă
înmoaieăcapulăîntr-un burduf umplut cu sângeădeăom,ăpreg tităpentruăaceasta.ăDup ă
care,ă„oc rândămortul”,ăîiăvorbiăaşa:
„Deşiă suntă înc ă înă via ă şiă te-amă biruită înă lupt ,ă tu,ă totuşi,ă m-ai ucis,
prinzându-miăfiulăprinăînşel ciune;ăacumăîns ,ăprecumăte-amăamenin at,ămi-a venit
mieărândulăs ăteăsaturădeăsânge!”ă– încheieăHerodotăcuăvariantaăceăiăs-aăp rută„ceaă
maiăvrednic ădeăcrezare”ădespreăsfârşitulăîmp ratuluiăpersan.ăAutorulăd ăînăfinalăşiă
importanteăinforma iiădespreăfelulădeăvia ăalămassage iloră(ibidem, CCXIV, s.n.).
Dup ăaceast ămare victorieăaămassage ilor conduşiăînălupt ădeăreginaălor,ă
victorieă careă pentruă istoriciiă noştriă aă stată „ascuns ”ă înă Carteaă I-a a Istoriilor lui
Herodot,ă evenimentă deă referin ă înă istorie,ă peă careă Congresulă ală VIII-lea de
Dacologieă (Bucureşti,ă 2007)ă l-a scos la lumin ,ă celebraă regin ă aă Antichit iiă
str moşilorănoştriă(celebr ăpentruă„lumeaălarg ”,ănuăşiăpentruă„ştiin ificii”ănoştri),ă
Tomyris – noteaz ă Iordanesă înă Getica sa – „m rindu-şiă victoriaă şiă f cându-se
st pân ăpeăatâtădeămariăpr ziădeălaăduşmani,ădup ăceăa trecutăînăparteaăMoesiei
(deci,ăcândvaădup ă529ăî.ăHs.,ăn.n.),ăcare (de atunci? N.n.) seănumeşteăSci iaăMinor,ă
cuă numeleă luată deă laă Sci iaă cea Mare,ă aă construită oă cetateă peă rmulă moesică ală
Pontului, numind-oăTomis,ădeălaănumeleăs u”ă(Iordanes,ăGetica, op. cit.,p. 24, s.n.).
Esteă posibilă caă împ ratulă Dariusă Iă (522-486),ă ună urmaşă ală luiă Cyrusă ală
II-lea,ăînămareaăsaăcampanieădină514ăî.ăHs.,ăurm rind,ălaăfel,ăsupunereaăsci ilor,ăs ăfiă
136
c utată aciă şiă oă r zbunare,ă atacându-iă peă sci iă (ţă ge i)ă înă zonaă înă careă se stabilise
cândvaăreginaăTomyris.
Massage iiăsuntămen iona iăşiăînăsec.ăIVăd.ăHs.,ăatacând,ăîmpreun ăcuăfra iiă
lor, Imperiul roman (112/II, p. 183).
Într-oă carteă recent ă (2010),ă dr.ă Luciană Iosifă Cueşdeană identific ,ă înă N-V
Indiei,ăoăzon ăîntins ăîntreăIndiaăşiăPakistanăcuăoăpopula ieădeă80-120 milioane de
locuitoriă vorbindă oă „limb ă român ă arhaic ”.ă Autorulă atribuieă acestă fenomenă
extinderiiămassage iloră(„ge iiămari”)ăînăAsiaă(43b).ăăăăăăăăăăăăăăă

3.4. Expedi iaăluiăDariusăIăîmpotrivaătraco-geto-dacilor (514ăî.Hs.)

Dup ăIordanes,ădarăşiădup ăalteăizvoare,ăînă

sprijin venindu-neăşiălogicaăistoric ,ăesteăposibilăcaă
înă anulă 514ă î.Hs.,ă Dariusă I,ă împ ratulă celuiă maiă
puternică imperiuă ală vremiiă deă atunci,ă dup ă ceă
înaintaşulă s u,ă Cyrusă ală II-leaă „celă Mare”ă
(559-529) – care adusese Imperiul persan la rangul
deă mareă putereă continental ă –,ă purtaseă r zboiă cuă
massage iiă (saciiă massage iă – Herodot, Istorii,
I/201-216),ă r zboiă înă careă şi-aă g sită moartea,ă
Darius I, deci, n-a venit cuă mareaă luiă armat ,ă
împotrivaăsci ilor,ăc ciăpân ălaăeiătrebuiaăs ătreac ă
prină spa iulă întinsă şiă bineă populată ală
traco-geto-dacilor, despre care nu se poate spune
c ă n-ară fiă avută ştiin .ă Deă altfel,ă oă autoritateă înă
materie,ă istoriculă Dumitruă Berciu,ă prezint ă
Fig. 32 Darius I evenimentul drept un r zboiăîntre ge iăşiăperşi (31
(nr. 31a) a).ă Înă pofidaă unoră substan ialeă afirma iiă înă
izvoareleăantice,ălaăoăjudecat ămaiăatent ăîncepeăaă
fiă contestat ă existen aă sci ilor,ă caă poporă deosebită deă illiro-traco-geto-daci.ă Dup ă
Carolus Lundius, cel care a scris primul studiu despre Zalmoxis ca primul legiuitor
ală ge ilor,ă skyta însemnaă aă trageă cuă arculă şiă s geat /tr g toră cuă arculă şiă s geat ă
(64/29).ăOr,ăprinăînaintaşiiălorăşiăprinăeiăînşişi,ăge iiăerauăprinăexcelen ătr g toriăcuă
arculăşiăs geata.ăJanusă– Ioan –,ăprimulăregeăalăSpa iuluiăcarpatic,ăare,ăcaăînsemnăală
puterii, arcul, iar Ovidiu – „reporterul”ă deă laă Tomisă – vorbeşteă peă largă despreă
aceast ăarm ălaăge i.ăS-arăputea,ădeci,ăcaănumaiăînăvirtuteaăuneiă...ăiner iiăînăştiin aă
istoric ă s ă seă scrieă despreă mareaă campanieă aă luiă Dariusă I,ă dină 514ă î.Hs.,ă caă fiindă
împotrivaăsci ilorăcaăpoporădeosebitădeăcelăalăge ilor.ăExpedi iaăesteăcunoscut .ăÎnă
economiaă acesteiă lucr riă nuă neă propunemă s ă st ruimă asupraă ei,ă cuă detaliiă dină
izvoareăc treăcareătrebuieăs ăneăadres măcuămaiămult ăîncredere.ăOricum, Darius I
nu i-aă întâlnită peă „sci i”ă (ţă ge i)ă înă spa iulă ofensiveiă sale!ă Cumă amă ar tată maiă
înainte,ă coroborată cuă alteă izvoareă (Iordanes,ăinspiratădeă alteă Getice anterioare),ăînă
zona nord-pontic ăpân ălaăhotarulăcuăperşiiăaăfostăoăSci iaămare iar ulterior litoralul
137
vest-pontic s-a numit Sci iaămic (v.ăşiămaiăsus).ăAmăspusăc ăarheologiiăpoateăs-au
gr bită s -i delimiteze de geto-daciă dup ă neînsemnateă deosebiriă deă „cultur ă
material ”.ăÎnăderulareaăexpedi ieiăluiăDariusărecunoaştemătacticaădeălupt ăaăacestui
neamădinăValeaăDun riiă(ge ii,ăcareăiăs-au opus). Darius i-aăsupusăpeămul i,ădarăprină
aceasta nu i-aăintimidatăpeăceiăcareăveneau,ălaărând,ăs -iăreziste,ăprecumămaiătârziuă
moesiiăînăfa aăromanilor.ăIăs-auăopusăge iiă„ceiămaiăvitejiăşiămaiădrep iădintreătraci”,ă
cumăziceăHerodot,ăcareădescrieăexpedi ia.ăI-aăsupusăşiăpeăei.ăL-auăl satăs ămearg ă
înainte,ăs ătreac ăprină„stepaăge ilor”,ăcuătotămaiăpu ineăresurseădeăalimenteăşiăap ,ă
s -iăcauteăpeă„sci i”,ăpân ăcândămareleăîmp rat,ăneîntâlnindu-i,ăaăîn elesăc ătrebuieă
s ăseăîntoarc ăf r ăgloriaăuneiăvictorii.ăLaăîntoarcere,ăb ştinaşiiădinăValeaăDun riiăşiă
dină Peninsulaă Haemusuluiă (ge ii,ă moesii)ă îiă voră fiă „gr bit”ă retragerea,ă chiară dac ă
teamaădeăperşiăs-aămaiăresim ităoăvremeăînăzonaălitoralului.
Expedi iaăluiăDariusăIăesteăaltfelăprezentat ădeăIordanes,ădup ăsurseleăsaleă
anterioare.ă Începutulă seam n ă oarecumă cuă r zboiulă dezastruosă ală înaintaşuluiă s uă
Cyrusă II.ă Anume,ă Dariusă aă cerută înă c s torieă peă fiicaă luiă Antirus,ă regeleă go ilorăăăăăă
(ţă ge ilor;ă deci,ă iat ă ună altă regată get!ă n.n.),ă amenin ându-lă dac ă nu-iă vaă îndepliniă
dorin a.ă Evident,ă eraă aceeaşiă dorin ă deă expansiune.ă „Dispre uindă înrudirea,ă go iiăă
(ţă ge ii,ă n.n.)ă i-auă refuzată cererea”.ă Furios,ă Dariusă şi-aă pornită armataă împotrivaă
ge ilor,ă trecândă peă podă deă cor biiă întâiă deă laă Calcedonă pân ă laă Bizan ,ă apoiă
Dun rea,ă totă peă ună asemeneaă pod,ă aă atacată Traciaă şiă Moesia,ă dup ă careă aă fostă
neîntreruptă atacată timpă deă dou ă luni;ă laă Tapaeă aă pierdută 8000ă deă lupt tori.ă
Temându-seă îns ă c ă podulă pesteă Dun reă vaă fiă ocupată de adversari,ă „s-aă întorsă înă
goan ă for at ă înă Tracia,ă nefiindă înă siguran ă înă Moesia.ă Deă aici,ă evident,ă aă luată
drumulă„spreăcas ...”ă(Iordanes,ăop. cit., p. 24)
Expedi iaăluiăDariusăI,ădină514ăî.Hs.,ăînăPeninsulaăHaemusuluiăşiăînăstepaă
nord-pontic ăaăfostăun eveniment major, dar ea s-aăconstituit,ăînăfond,ăîntr-unăeşec,ă
dac ăavemăînăvedereărezultatele:ărelativămodeste,ăfa ădeăimpresionantaădesf şurareă
deăfor e.ăLaăscurtătimpă(anulă500ăî.Hs.),ăauăavutălocăr scoaleleăoraşelorăgreceştiădină
Asiaă Mic ă împotriva ocupa ieiă persane.ă Şiă s ă nuă uit mă peă traciiă dină Asiaă Mic ă –
inclusivăfaptulăc ălumeaăgreac ăeste,ăînăfond,ăoălumeădeă„moştenireătrac ”ă(acheii,ă
dorienii).ăMaiătârziu,ăînălupt ăseăimplic ăStateleăgreceşti,ăfaptăcareăduceălaăcelebreleă
„r zboaieă medice”ă (492-c.469) – bogată reflectateă deă izvoareleă greceştiă şiă deă oă
întreag ăistoriografieăulterioar ă–,ăr zboaieăcareăscotăînăeviden ăeroismul grecilor,
care s-au manifestat atunci – pesteă„tradi ionalele”ălorădezbin ri!ă– ca o veritabil ă
şiămareăna iuneăaăAntichit ii.
Privindăîns ăpeămaiăîntinseădesf şur riăistoriceă– înătimp,ădeciă–, lovitura de
gra ieăi-a venit Imperiului persan mai direct din lumea traco-get ă(dacii,ăcaăatare,ă
înc ănuăsuntămen iona i,ăînăizvoareleăscrise,ăceeaăceănuăînseamn ăc ănuăexistau!),ă
fa ădeăcare,ăcumăamăprecizat,ăălumeaăgreceasc ăseădetaşaseăşiăseăconstituiseăîntr-o
na iuneăaparte.ăChiarăatunci,ăcuăprilejulăretrageriiăluiăDariusăI,ăună„am nunt”,ăpusăînă
eviden ădeăcercet torulăMarinăValentinăîntr-oăcomunicare,ăcitându-lăpeăPlutarhăşiă
peăStrabonă(v.ănr.ă64ăb),ăcap t ăoăimportan ădeosebit ădinăpunctulădeăvedereăceăneă

138
intereseaz .ă Revenită înă Persia,ă Dariusă I,ă mul umindă Zeuluiă pentruă c ă sc paseă viuă
dină mareaă expedi ie,ă construieşteă oă aşezareă careă deă aiciă înainteă seă vaă numiă
Gaugamela, care înălimbaăpersan ăînseamn ă„Casaăc milei”,ăînăcinsteaăc mileiăcareă
îlăsalvase (ă„înămodădeosebităs-a ostenit cu el”!)ăcuăprilejulăretragerii.ăOăcoinciden ă
interesant ăîns ăvaăînscrieăGaugamela,ădevenit ăîntreătimpăoraş,ăînăistoriaămilitar ,ă
c ciăînă331ăî.Hs., un trac,ăAlexandruăMacedon,ăcelămaiămareăcomandantădeăoştiăală
Antichit ii,ă vaă înfrângeă decisivă peă Dariusă ală III-lea Codomanul – urmaşulă celuiă
salvatădeăeroinaăpatruped ăînăanulă514ăî.Hs.ădinămânaăge iloră–, cucerind Imperiul
persan. Deci, tot de la un comandant din Neamul mare al traco-geto-dacilor va
primiăacestăimperiuălovituraădecisiv .
Înă aniiă 480-479,ă istoriileă lumiiă cunoscă oă nou ă mareă expedi ieă persan ă
împotrivaăgrecilor,ăeşuat ăşiăaceasta.ăDarăIordanes,ăînăGetica sa,ăneăinformeaz ăc ă
Xerxes, fiulăluiăDariusăI,ăvoindăs ăr zbuneăinsultaă(adus ,ăn.n.)ătat luiăs u,ăaăpornită
nouaămareăexpedi ieă– cuă700ă000ădeăostaşi,ă300ă000ădeăauxiliari,ă1200ădeă„cor biiă
rostrate”ăşiă3000ădeăvaseădeătransportă– împotrivaăge ilor. Dar – noteaz ăIordanesă–,
„niciăn-a apucatăs -şiăîncerceăbineăfor eleăînălupt ,ăc ăaăşiăfostăînvinsădeăcurajulăşiă
dârzeniaăadversarilor”ă(ibidem, p. 25) – evident,ăge iăşiăgreci.ăGrecilorăliăseăatribuieă
victoriileădeălaăSalaminaă(480),ăPlateeaăşiăMycaleă(479).

Mareaădesf şurareădeăfor e persane, cea mai

mareă deă pân ă atunciă înă aceast ă zon ,ă vaă fiă marcată
îns ă întreagaă lumeă aă traco-geto-dacilor. Multe
forma iuniăaleălorăfuseser ăsupuse,ăchiarăşiăge ii,ă„ceiă
maiăviteji”.ăEraăfirescăcaăevenimentulăacestaădeămareă
cump n ă s ă leă fiă impusă ună efortă deă reorganizareă şiă
fortificareă pentruă aă preîntâmpina/contracaraă
primejdia,ă dac ă s-ar mai fi ivit. Dealtfel, precum se
ştie,ălaăînceputulăveaculuiăurm tor,ăalăV-lea,ăperşiiăauă
revenit,ădeădataăaceastaăîmpotrivaăgrecilor,ăcareăi-au
învinsă înă celebreleă „r zboaieă medice”ă (492-c.469),
cuăfapteleălorădeămareăeroismăna ionalăelen.
Leg turileă anterioareă cuă lumeaă greceasc ă –,
cu na iuneaăgreceasc ! – auăfostăamplificateăînăurmaă
mariiă victoriiă aă acesteiaă împotrivaă perşilor,ă dublateă
acum de un sentiment de simpatieăfa ădeăoăna iuneă
Fig. 33 Ostaşiăpersani
eroic ,ă biruitoareă aă duşmanuluiă comun.ă Înă lumeaă
(nr. 31a)
propriu-zis ăaăillirilorăşiătracilor,ăveciniiădinăimediataă
apropiere ai grecilor, s-aăredeclanşatăşiăunăprocesădeăconstituireăpolitic , mai exact
deăfortificareăaăforma iunilorăpoliticeăexistente,ăcopleşiteăodinioar ădeăfor aăregeluiă
persan.
139
 Iat ă deă ce,ă „recuperând”ă pentruă istoriaă antic ă aă acestuiă Neamă ală
traco-geto-daciloră ceeaă ceă îiă apar ineă deă drept,ă înă economiaă acesteiă lucr riă vomă
vorbiămaiădeparte,ăfieăşiăpeăscurt,ădespreăregatele care-iăapar inăşiăpeăcareăizvoareleă
leă consemneaz ă caă atare,ă dup ă careă vomă vorbiă despreă celeă dină Nordulă mareluiă
fluviu,ănuăinexistenteăînăsec.ăVI-IV,ădarăconsemnateămaiătârziuăînăizvoareleăscrise.ă
Descopeririă arheologiceă viitoareă laă Nordă deă Dun reă ne-ar puteaă aduceă „surprize”ă
pl cuteădinăacestăpunctădeăvedere.

140
 CAPITOLUL V

REGATELEăTRACILOR,ăILLIRILOR,ăGE ILOR
DINăSUDULăDUN RII
1.ăRegiătraciăînăr zboiulăTroiei

Înăcelebrulăr zboiătroiană(1194-1184)ăneăesteăatestat ăprezen aăregilorătraci,ă

înăap rarea cet iiăasediateă(Homer,ăIliada, X, p. 422-427). Erau, desigur, regi traci
din peninsula Haemus-ului,ăpoateăchiarătraciămacedonieniăsauădinăAsiaăMic .

2. Regatul tracilor macedoneni

„Macedonia – scrie,ăcuădreptate,ăistoriculăIosifăConstantinăDr gană– a fost

ceaămaiăînalt ăexpresieăpolitic ăaăspa iuluiătrac,ăpân ălaăîncadrareaăsaăînăhotareleă
şiămaiăîntinseăaleăImperiuluiăRoman”ă(6/192,ăs.n.).
Tracii macedoneni, cei care – se pare – îiă siliser ă peă fra iiă loră frigieniă s ă
p r seasc ălocurileădeăorigine,ăşi-auăconstituităprimaăorganizareăstatal ăcunoscut ăînă
detaliuă şiă bineă localizat ă înă spa iulă illiro-traco-geto-dacă deă laă sudă deă Dun re.ă
Fireşte,ădup ăacelălegendară„regatăfeminin”ădinăNeolitică(cuăsuccesiuneaăregineloră
zei eăDachia/Dochiaă– Hestia – Bendis), careănuăpoateăfiăstrictălocalizatăşiăniciăstrictă
fixatăînătimp.
Greciiă seă separaser ,ă politic,ă deă lumeaă tracilor,ă chiară dac ă spirituală leă
cultivauă înc ă zeit ileă cuă careă veniser ă ă dină nordulă Peninsuleiă Balcaniceă şiă deă laă
NordădeăDun reă– şiădeăaiciărivalitateaătimpurieădintreăeiăşiătraciiămacedoneniăcareă
seăstr duiauăs -şiăconsolidezeăpropriaăforma iuneăpolitic ăprinăreunireaăaltoraămaiă
„m runte”,ăcumăîndeobşteăseăproceda.
Începutulăstatalit iiăînăspa iulătracilorămacedoneniăareălocămultăînainteădeă
expedi iaă ă luiă Dariusă Iă şi,ă înă acestă început,ă aă fostă oă rela ieă maiă strâns ă întreă regiiă
macedoneni,ăinteresa iădeăieşireaălaămare,ăşiălumeaăgreac ,ălumeăcare,ălaărândulăei,ă
seă sim eaă legat ă deă traciă printr-ună subîn elesă „cordon”ă ală genezei.ă Laă curteaă unuiă
rege macedonean,ă „iubitorăală grecilor”,ă cumă aă fostănumită Alexandruă Filoelenul,ăaă
fostă adusă mareleă poetă tracă Pindară (dorian,ă n scută laă Teba).ă Regiiă macedoneni,ă
p strându-şiăsimpatiileăprogreceşti,ăc utauăleg turi,ăînămodăfiresc,ăşiăînălumeaăaltoră
traci,ăcareăreuşiser ăs -şiăconstituieăunăregatălaăccaă30-40ădeăaniădeălaăexpedi iaăluiă
Darius, Statul odrizilor (v.ămaiăjos).ă„Taton rile”ăşiăleg turileăregilorămacedoneniă
seăîntindăpân ălaăimperiulăpersanăalăluiăDariusăI.

141
 La curtea unui alt rege macedonean, Perdicas al II-lea (450 – 414ăî.Hs.),ăaă
fost chemat celebrul medic grec Hippocrates (c. 460 – c.377,ă seă n scuseă înă insulaă
CoosădinăArhipelag),ăconsiderat,ăînăîntreagaăistoriografie,ăcaăfiindăcelămaiăcunoscută
medicăalăAntichit ii,ăprină„Şcoala”ăpeăcareăaăconstituit-oăîn jurulăs u,ăprinăopereleăpeă
care le-aăscris,ăînădomeniu,ăcelebruămaiăalesăprinăjur mântulăprofesionalăpeăcareăl-a
impusăucenicilorăs iăcândădeveneauăeiăînşişiămediciăşiăporneauăs ălucrezeăindependentă
– „Jur mântulăluiăHippocrate”.ăDesigur,ăcelebritatea,ărenumele lui Hippocrates nu le
poateă anulaă nimeni,ă dar,ă dup ă propriileă recunoaşteriă dină izvoareleă greceşti,ă dup ă
propriileă informa iiă şiă convingeriă aleă mareluiă înv ată grecă Socrates,ă transmiseă
posterit iiăprinăuceniculăs uăpreferatăPlatonă(alt ăcelebritateăa grecilor), Zalmoxis, ca
medic al taco-geto-daciloră şiă „Şcoala”ă luiă Zalmoxisă – înă aceastaă integrându-seă şiă
t bli eleăsacreă(unăTratatădeămedicin !)ăaleătraculuiăOrfeuă– merit ăs ăocupeăprimulă
locăpeăunăpodiumăalămedicilorăAntichit ii.ăEsteăoădreptateăceă se cere imperios a fi
f cut ă– şiăînceputulăl-arăputeaăfaceăŞcoalaăromâneasc ădeămedicin ,ădeălaăcuveniteleă
preciz riăînăpreg tireaăăstuden ilor,ăînăamfiteatre,ăînăseminarii,ăînăcursuriăşiăc r i,ăpân ă
laă„detaliul”ăafiş riiăînăinstitu iileădeăprofilăşiăchiarăînăcabineteleămedicaleăaătexteloră
anticeădespreăZalmoxisăşiădespreă„mediciiăluiăZalmoxis”.
Statulătracăalămacedonenilorăseăînt reşteăînădeceniileăcareăauăurmat,ăastfelă
c ăFilipăalăII-lea,ătat lăluiăAlexandruăcelăMare,ăvaădomniăîntr-un Stat puternic, fapt
careă îlă vaă determinaă s ă încerceă oă extindere.ă Maiă întâi,ă împotrivaă grecilor,ă pentruă
mereuă râvnitaă ieşireă laă mareă – şiă dup ă lupteă îndârjite,ă înă careă aă cunoscută şiă
înfrângeri,ăaăieşităvictoriosăşiăaădevenităst pânăabsolutăalăgrecilor.ăAmbi iosăşiăomă
politic realist, n-oăf cuseădintr-unăsentimentăfiloelen,ăcaăuniiăînaintaşiăaiălui.ă elulă
eraă totuşiă unulă superior:ă împreun ă cuă lumeaă greac ă s ă poat ă duceă ună r zboiă
împotrivaăinamiculuiăEuropeiă(înăsensulădeă„VecheaăEurop ”),ăImperiulăpersan.
Planulăeraăcaăşiăperfectat.ăNuăputeaăfiăpusăînăaplicareăîns ăpân ănuăseălichidaăoă
poten ial ăprimejdieăcareăveneaădeălaănord,ăaceeaăaă„sci ilor”ăluiăAtheas,ăcareădoreauă
s ă ocupeă Dobrogeaă şiă s ă seă stabileasc ă aci.ă Şiă – de ce nu? – pân ă nuă încercaă s -şiă
adaugeăfor aăceluilaltăStatătrac,ăvecin,ăalăodrizilor,ăgândăcare-iăreuşeşte.ăPoate,ăchiară
s -iăreuneasc ăşiăpeăfra iiădeăpeălitoralăşiădinăValeaăDun rii,ăînăprimulărândăpeăge i.
Dup ăceăAtheasăăreuşise,ăînă339ăî.Hs.,ăs ăînfrâng ărezisten aăgeto-histrian ,ă
condus ădeăună„rexăhistrianorum”ă(ă„regeleăistrienilor”,ăge iiădeălaăIstru)ăşiăîncerca,ă
printr-o apropiere de Filip al II-lea – c ruiaă i-aă cerută ajutoră împotrivaă istrieniloră
(ge i)ă– pentruăaăseăconsolidaăînăDobrogea,ăacestaăaăintuităprimejdia,ăl-aăînfrântăpeă
Atheasă şiă l-a alungat,ă aducândă subă autoritateaă luiă coloniileă greceştiă deă peă rmulă
vesticăalăM riiăNegre,ămaiăalesăc ăregeleăge iloră„istrieni”ămuriseăînălupt .ăCuăpr ziă
bogateăluateădeălaă„sci i”,ăFilipăalăII-lea,ăvictorios,ăseăîntorceaăspreă ar .ăI-auăieşităînă
caleăîns ătribalii – eiăînşişiăfra iăaiătracilor,ăge ilor,ămoesilorăetc.ă–,ădorniciădeăprad ă
sau,ăpoate,ăîngrijora iădeăcreştereaăputeriiăStatuluiămacedoneană(dup ăcumăseăpoateă
în elegeădinădesf şurareaăulterioar ăaăevenimentelor)ăşiăl-auăînfrânt.ăAtâtădeăgravăaă
fostăr nităînălupt ăregeleă(suli aăi-aăstr punsăcoapsaăşiăi-aăomorâtăcalul!),ăîncâtăto iă
l-auăsocotitămort,ăauăabandonatălupta,ăl sândăpradaăînămânaătribaliloră(112/II,191).ă

142
 Atâtă deă gravă r nit,ădară revenită totuşiă acas ,ă înă 337ă î.de.Hs.,ă Filipăală II-lea
era gata s ă porneasc ă împotrivaă perşilor.ă Aă c zută îns ă prad ă unuiă complot,ă cuă
prilejulă nun iiă fiiceiă sale,ă complotă pusă laă caleă deă ună grupă deă nobiliă (336ă î.Hs.).ă
R zboiulăcuăImperiulăpersanăeraăîns ădoarăamânat,ănuăz d rnicit.

2.1.ăDespreă„Imperiul”ăluiăAlexandruăMacedon cel Mare

Fiulă s u,ă Alexandruă Macedon,ă i-aă pusă înă aplicareă planulă acesta,ă cuă ună
succes care i-aăadusăuriaşaăcelebritateăînăAntichitateăşiăînăistorieăînăgeneral.
Filip al II-leaă eraă trac,ă înă tinere eă fuseseă ostatecă laă Teba.ă So iaă sa,ă reginaă
Olimpia, mamaăluiăAlexandruăcelăMare,ăeraătrac ,ădinăEpir,ădup ăal iiăprin es ăillir .ă
Dup ă Platon,ă eaă oficiaă mistereleă dansuluiă tracică ală zeuluiă Dionisieă şiă cultulă luiă
Orfeu.ă Ceă puteaă fiă Alexandru,ă fiulă lor?ă Doritoră s ă participeă laă Jocurileă Olimpice,ă
tân rulăatlet Alexandru n-aăfostăadmis,ăpeămotivăc ănuăesteăgrec!ăDeăaltfel,ănumeleă
Alexandros (Alexan-Dros)ăesteăună„numeăpurăpelasgic,ătraco-dac”ă(84/267).
Dincoloădeăambi iaălui,ăFilipăalăII-lea,ăînăcondi iileăşiăînămentalitateaătimpului,ă
gândiseăbineăşiăprocedaseăbine,ăavândăînăvedereăscopulămajorăurm rit:ălichidareaăceleiă
maiămariăprimejdiiăpentruăneamurileătotuşiăînruditeădinăVecheaăEurop ,ăconstituiteăînă
mareleăImperiuăalăperşilor.ăNuăi-aăfostădatăluiăs ărealizezeăacestăgând.
Într-ună fel,ă destinulă luiă seam n ă cu celă ală luiă Burebista.ă Dup ă ceă p reauă
s -şiă fiă încheiată operaă deă reunificareă şi,ă laă nevoie,ă deă supunere,ă ambiiă auă c zută
victimeăunuiăcomplotăpusăăcale,ăcumăspuneaăStrabonăpentruăBurebista,ădeăoă„mân ă
deăoameni”,ănobiliăde-aiălor,ăcomplotăp gubitorăpentruăto i.
Luiă Filipă îns ,ă gândulă i-aă fostă împlinită ulterioră deă fiulă s u,ă Alexandruă
Macedon, cel care nu s-aă oprită laă înfrângereaă Imperiuluiă persană ciă aă mersă maiă
departe.ăDup ămodulăînăcareăaăconceputăorganizareaă„Imperiului”ăs uă– poateăaşaăîlă
înv aseă şiă dasc lul lui, celebrul Aristotel,ă tracă şiă el,ă sauă poateă aceastaă ineaă deă
geniul politic al marelui Alexandru! –,ă rezult ă c ă eraă vorbaă despreă ună felă deă
Federa ieă (Imperiu eraă şiă esteă îns ă cuvântulă „acreditat”!)ă înă careă popoareleă
componente urmau a se bucura de autonomieă şiă toleran ,ă maiă exactă deă bun ă
convie uire.ăDinăp cate,ămoarteaăl-aăseceratăprematur,ăînăanulă323ăî.Hs.,ălaăvârstaădeă
33ădeăani,ăoperaăr mânândănedus ăpân ălaăcap t.
Ună geniuă ală unuiă neamă n scută şiă crescută înă democra ieă autentic ,ă nuă înă
democra iaă fals ă aă „vorbe ilor”ă (careă degenereaz ă înă demagogieă şiă totalitarismă
mascat,ă p strândă peă „firm ”ă etichetaă „Statuluiă deă drept”),ă neamă p trunsă deă ună
umanismă autentică şiă profund,ă ilustrată prină „Legileă palagine”ă aleă zei eiă Hestia,ă
încredin ateă luiă Zalmoxis,ă pentruă poporulă s u,ă prină „vorbeleă frumoase”,ă deă
vindecareăaăsufletului,ăcunoscuteăşiăpracticateădeă„mediciiăluiăZalmoxis”,ăcaăşiădeă
„T bli eleă sacre”ă aleă luiă Orfeu,ă deă extraordinaraă pild ă deă via ă şiă credin ă aă luiă
Orfeuăînsuşiă–, un asemenea geniu nu putea gândiăşi,ăprinămodulăînăcareăi-aăini iată
organizarea, n-aă pornită s -şiă constituieă ună imperiuă oprimator,ă ciă oă forma iuneă
politic ă (formal,ă atunci,ă deă tipulă Imperiului)ă ceă urmaă s ă aib ă laă baz ă respectulă
pentruăintereseleătuturor,ăchiarădac ăuniiăfuseser ,ăini ial,ăînving torii.

143
 Şiă poateă maiă eraă ceva.ă Nuă trecuseă atâtă deă multă deă laă mareaă „roire”ă aă
arieniloră dină Spa iulă carpatică spreă India,ă caă tradi ia,ă memoriaă colectiv ă s ă n-o fi
re inut,ăcaăînv atulăluiădasc l,ătraculăAristotel,ăs ăn-oăfiăştiut,ăchiarădintr-o istorie
mitologic ,ăşiăs ănu-i fi vorbit despre ea. N-amădoriăs ăc demăînăspecula ii,ădarăesteă
oă certitudineă acumă c ,ă deă pild ,ă izvoareleă româneştiă deă tradi ie,ă izvoareleă
etno-folclorice,ă re ină fapteă dină istoriaă mitologic ă aă Spa iuluiă Carpatic!ă S ă neă fie
îng duit ,ă deci,ă oă asemeneaă ipotez despre un posibil vis al lui Alexandru
Macedon,ă înfiripată dup ă oă „poveste”ă aă mareluiă s uă dasc l.ă Domnulă Napoleonă
S vescuă sesizeaz ă aceastaă c treă sfârşitulă expuneriiă saleă despreă Alexandru,ă laă
cucerireaăIndiei,ătitrând:ă„chemareaăstr bunilor”ă(84/297).
IstoriculăIosifăConstantinăDr gan,ăpornindădeălaădateleăcuprinseăînăizvoare,ă
caă şiă deă laă autenticitateaă democra ieiă laă traco-geto-daci,ă şiă eaă cunoscut ă totă dină
izvoare,ătotăaşaă„v zuse”ă„Imperiul”ăluiăAlexandruăMacedonă(6/199-215):
„Înă realitateaă deă toateă zilele,ă dină p cate – comenta oarecum criptic
istoricul,ă atunciă cândă îşiă publica,ă înă România,ă carteaă (1976),ă dară cuă siguran ă nuă
pierdeaă dină vedereă niciă substan ialaă component ă demagogic ă aă democra ieiă
occidentale, comenta, deci,ă pentruă ceiă careă aveauă urechiă deă auzită şiă minteă s ă
citeasc ăşiăs ăîn eleag ,ăcomentaăcuăştiin aăşiăexperien aăunuiăcunosc torădeăoameni,ă
deăneamuriăşiădeăregimuriăpoliticeă–, exist ăfor eăoculteăcareăcomand ăşiăimpunăoă
politic ă deă grup,ă careă nuă întotdeaunaă corespundeă intereseloră colectivit iiă
organizateăsubăform ădeăStat”ă(6/209,ăs.n.).ăS ăre inemăaceast ăapreciereăaăunuiă
bunăcunosc torăînădomeniu!ăTocmaiăcontracarareaăşiălichidareaăacestorăfor eăoculte
– for eăcareăs-auămanifestatădinăAntichitateăşi seămanifest ăînăcontinuare,ăînăformeă
şiăcuămetodeămereuămaiăperfec ionateă– trebuieăs ăfieăobiectivulămajorăalăna iuniloră
şiăalăStatelorăna ionale,ăalăaltorăeventualeăformeăpoliticeăsuperioareădarăcareăs ănuăseă
abat ădeălaădemocra iaăautentic .

Fig. 34 B t liaădeălaăIssosăîntreăAlexandruăcelăMareăşiăDariusăI
(nr. 84, ed. II / 302)

144
 Gândul,ă abiaă schi at,ă ală traculuiă Alexandruă celă Mare,ă înă contextulă
Antichit ii,ă aă r masă oă mareă „propunere”ă înă fa aă genera iilor,ă înă fa aă lideriloră
autenticiăaiăna iunilor.
Dină p cate,ă istoricii,ă ceiă maiă mul i,ă pân ă azi,ă l-au integrat imperiilor
„clasice”.ă„Imperiul”ăluiăAlexandruăMacedonă – înăcursădeăorganizareăatunciăcândă
mareleă gânditor,ă geniuă militară şiă omă politică aă murită – a fost asimilat acestora,
aten iaăgenera iilorăaăfostăîndreptat ăasupraăfaptelorădeăarmeă(care,ădesigur,ăauăfostă
excep ionale,ă dar,ă caă lec iiă aleă istoriei,ă nuă eleă erauă celeă maiă importante!),ă eroulă aă
devenită ună mareă cuceritor,ă urm rindă ună visă himerică sauă nebun,ă oricumă greuă deă
în elesă datorit ă diversiuniiă introduseă cuă abilitateă înă ştiin .ă Dramaturgulă Mihailă
Sebastian,ă înă piesaă Ultimaă or ă (ecranizat :ă Afacerea protar) va fi intuit mai bine
„gândul”ăeroului.

Fig. 35 Hartaăcuceririiă„lumii”ădeăc treăAlexandruăcelăMareă(334-323ăî.Hs.)

(nr. 84, ed. II, p. 292)

Nu ne-amă propus,ă înă economiaă acesteiă c r i,ă s ă intr mă înă detaliiă asupraă
„cuceririlor”ăşiăasupraă„Imperiului”ăluiăAlexandruăMacedon.ăRândurileădeămaiăsusă
seădorescăaăfiădoarăoăinvita ieălaărevederea izvoarelor, la regândirea istoriei acestui
„Imperiu”, laăscoatereaăluiădeăsubă„monopolul”ăunorăinteresa i şiătransformareaălui,ă
pornindătocmaiădeălaăstudiulăcon iuntului,ăîntr-oăpild ăpolitic ămajor ăînăbeneficiulă
na iuniloră şiă ală umanit ii,ă azi,ă cândă for eleă oculteă ducă oă lupt ă crâncen ă pentruă
instaurarea uneiă sclaviiă moderne,ă înă sfârşit,ă oă invita ieă pentruă „recuperarea”,ă înă
profitul istoriei illiro-traco-geto-daciloră şiă aă urmaşiloră lor,ă aă personalit iiă luiă
Alexandru Macedon.ăUnăîncepută substan ial înăacestăsenasăl-aăf cutădl.ăNapoleonă
145
S vescu,ă ini iatorulă Congreseloră deă dacologieă ceă seă ină laă Bucureştiă începândă cuă
anulă 2000.ă Valorificândă ultimeleă contribu iiă înă domeniuă şiă revenindă cuă aten ieă
asupraăizvoarelor,ădr.ăS vescuăpledeaz ăfermăpentruărevenireaălaăadev rulăştiin ifică
şiă pentruă respectareaă lui,ă cândă conchide:ă „Iară dac ă dină dorin eă politiceă Filipă ală
II-lea,ă tat lă luiă Alexandruă Macedon,ă considerată laă vremeaă luiă ŢŢcelă maiă mareă
duşmanăalăgrecilor>>,ăcâtăşiăAlexandruăMacedon,ăŢŢcuceritorulăabsolutăalătuturoră
grecilorăşiădistrug torăalăImperiuluiăpersan>>,ăauăajunsăcaăînăzileleănoastreăs ăliăseă
atribuieă origineă greac ,ă aceast ă eroareă nuă trebuieăs ă persisteă şiătrebuieă denun at ”ă
(84, ed II-a,ăp.271).ăRecomand mătuturorăstudiereaăc r iiăd-luiăNapoleonăS vescu,ă
pentruă întregă cuprinsulă ei,ă dară maiă alesă pentruă parteaă final ,ă consacrat ă luiă
Alexandruă Macedon.ă Maiă alesă suger mă elaborareaă şiă editareaă uneiă lucr riă peă
aceast ă tem ,ă pentruă consacrareaă definitiv ă aă acestuiă adev r,ă c ciă preaă multă aă
persistatăeroareaăînăistoriografiaămondial ,ădarăşiăînăistoriografiaănoastr .
GândurileăşiăplanurileăgetuluiăBurebistaă(v.ămaiădeparte),ădeăconsolidareăaă
unit iiărealizateăşiădeărespingereăaăunorămariăprimejdiiă– maiăîntâiăcel ii,ăapoiăRomaă
imperial ,ă careă ac ionaă dejaă caă ună ă imperiuă „clasic”,ă expansionistă şiă oprimatoră
deopotriv ă – aă încercat,ă pesteă cevaă maiă multă ă deă ună secol,ă s ă leă reiaă şiă s ă leă
des vârşeasc ădaculăDecebal,ăunăgeniuăpoliticăşiămilitarăcuănimicămaiăprejosădecâtă
traculăAlexandruăMacedon,ădarăaleăc ruiăfor eăauăfostăcopleşite,ăefectivăcopleşiteădeă
cea mai mare putereăaălumiiăantice,ăavândălaăcârm ,ăatunci,ăunăaltăgeniuăpoliticăşiă
militar,ăîmp ratulăTraian,ăcelămaiămareăconduc torădeăoştiăalăImperiuluiăromană(v.ă
maiă departe.)ă Dară dup ă ceă Romaă aă devenită st pân ă peă oă mareă parteă aă Spa iuluiă
traco-geto-dac, neamul traco-geto-dacilorăaăr masăactivăînătoateăprivin ele,ăinclusivă
înăplanăpolitic,ăcând,ăcumăamăspusăşiăînc ăvomămaiăspune,ăc ciănuăesteăinutil,ăăaădată
jum tateădinănum rulăîmp ra ilorăImperiuluiăRoman,ăapoiăBizantin,ăuniiăfiindădintreă
ceiămaiăimportan i.

Înainteă deă aă porniă expedi iaă înă Orient,ă Alexandruă celă Mareă încercaseă înă
335ă î.Hs.ă poateă s ă r zbuneă înfrângereaă tat luiă s uă deă c treă tribali,ă poateă s -şiă
asigureă spatele,ă poateă s ă şi-iă fac ă prieteniă şiă alia iă peă ceiă deă ună neamă cuă el,ă dină
Nord.ă Deşiă n-aă întâmpinată rezisten ă dup ă trecereaă Dun rii,ă mareleă comandantă aă
r masă s ă reflectezeă laă tacticaă deă lupt ă şiă laă poten ialulă militară ală celoră careă ă s-au
retras,ă prudent,ă dină caleaă lui,ă aşteptându-l,ă desigur,ă înă alt ă parte.ă În elegândă şiă –
desigur – ştiindă multeă despreă lupt toriiă geto-daci,ă tân rulă comandantă s-a retras.
Dup ăceăs-aăretrasăprudentăînăcentrulădeălaăPella,ăAlexandruăl-a numit guvernator al
Macedonieiă peă generalulă Zopyrion,ă cuă instruc iuniă s ă porneasc ă oă ac iuneă spreă
nord,ăpentruăcareăelăînsuşiănuăavusese timp,ăpân ădincoloădeăNistru,ăpân ălaăBug,ă
poateă pentruă aă uni,ă astfel,ă cuă Statulă s u, neamulă şiă p mântulă ge iloră dină aceast ă
zon ,ăpentruăaăcuceriămareleăportăstrategicăOlbia.ăExpedi iaăaămersăbineăpân ăsubă
zidurileăcet ii,ăpeăcareăZopyrionăn-aăreuşităs-oăcucereasc ăşiăaăf cutăcaleăîntoars .ă
Laă întoarcereă îns ă aă fostă „luată înă primire”ă deă ge i,ă nemul umi iă c ă generalulă

146
macedoneană trecuse,ă f r ă voie,ă prină araă lor.ă Operativ,ă l-au atacat, i-au zdrobit
armataădeă30.000ădeăsolda iăiarăpeăgeneralăl-auăucisăînălupt ă(6/239-240).

Fig. 36 Dinătehnicaămilitar ăfolosit ădeăAlexandruăcelăMare

înăcampaniaădinăOrientă(turnuriădeăasalt,ăbaliste,ăberbece) (nr. 84, ed. II / 293)

Dup ămoarteaăluiăAlexandruăcelăMareă(323ăî.Hs.),ăMacedoniaăşiăTraciaădină
sudul Balcanilor, constituind un regat, mai mare, al Traciei, i-a revenit diadohului
Lisimah, un general foarte apreciat de Alexandru.
Alungându-lăpeăregeleăodrizilor,ăcareăseăr sculase,ăLisimachăşi-a consolidat
pozi iaăînăTracia,ăs-aăextinsăspreănord,ăajungândăvecinăcuăge iiădinăsudulăDun riiăşiă
dină Dobrogea,ă care,ă acum,ă uni iă într-oă forma iuneă politic ă puternic ă (ună regat!),ă
n-auămaiăcedat,ăcumăf cuser ăodinioar ă„istrienii”ăînăfa aăluiăFilipăalăII-lea.
Dup ăanulă300ăî.Hs.ăaăurmatăconfruntareaăcuăregeleăgetăDromihete,ăîn care
Lisimah,ă ajunsă laă vârstaă deă 64ă deă ani,ă aă fostă înfrântă şiă „convins”ă s ă nuă maiă
întreprind ăvreoăac iuneăîmpotrivaăvecinuluiădeălaănordă(v.ămaiădeparte)ăînăultimiiă
10 ani pe care i-aămaiăavutădeătr ită(aăfostăînvinsăşiăucisăînăluptaădeălaăCorupedion,ă
laă282ăî.Hs.,ăcândăaveaă74ădeăaniă– (v. 6/248-249).
Dup ă moarteaă luiă Lisimah,ă putereaă macedoneniloră nuă s-aă maiă ref cută
pentruăaăfiăînăm sur ăs ăfac ăfa ăceleiămaiămariăprimejdiiădinăistoriaăei,ămaiăalesăc ă
invaziaăcel ilor,ăînăsecolulăIIIăî.Hs.,ăaăr v şităpeninsula Haemusului.
Deşiăangajat ăînăr zboiulălungăşiăistovitorăcuăcartagineziiă(264-146ăî.Hs.),ă
RomaăîşiătrimiteăarmateleăşiăînăPeninsulaăHaemusului,ăunde,ădup ădou ăr zboaieăcuă
ilirii (229-228ăşiă219ăî.Hs.),ăcoastaăIllyrieiătreceăsubăst pânireaăroman .
Dup ăcâ ivaăani,ăRomaăîncepeăprimulădinăceleătreiăr zboaieăcuăMacedonia,ă
cel mai lung (215-205ăî.Hs.).ăPeăm sur ăceăsl beaăputereaăCartaginei,ăRomaăpoateă
147
s ăreiaălupteleăşiăînăBalcani,ăcauzândăregeluiăFilipăalăV-leaăoămareăînfrângereăînăală
2-leaă r zboiă macedonean (200-197ă î.Hs.).ă Angajat ă şiă înă alteă lupteă înă Greciaă şiă
Orient,ăRomaărevineăîmpotrivaăregatuluiăMacedonieiăînă171ăî.Hs.,ăînăală3-leaăr zboiă
macedonean (171-168ă î.Hs.),ă careă aă însemnată şiă sfârşitulă independen eiă
Macedoniei,ăregatulăfiindăîmp r ităde 4 State tributare Romei.
Macedoneniiă seă r scoal ă înă aniiă 149-148,ă dară r scoalaă esteă reprimat ă şiă
Macedoniaătransformat ăînăprovincieăroman ă(148ăî.Hs.).
Înă 146,ă împreun ă cuă Grecia,ă seă încearc ă oă nou ă ac iuneă antiroman ,ă
lichidat ă îns ă cuă uşurin ,ă dup ă careă Greciaă esteă anexat ă provincieiă romaneă
Macedonia.

3. Regatul tracilor odrizi

Zonaă ini ial ă deă locuireă aă odriziloră eraă valeaă râuluiă Articus,ă ună afluentă ală
Ebruluiă(Mari a,ăn.n.).ăPornindădeăaci,ăStatulălorăs-aăconstituitălaăînceputulăsecoluluiă
Vă î.Hs., subă regeleă Teres,ă dup ă mareaă expedi ieă aă luiă Dariusă Iă şiă eliminareaă
consecin eloră ei.ă Caă şiă înă cazulă altoră regateă importanteă aleă traco-geto-dacilor,
Regatul odrizilor (6/176-182;ăveziăşiă110/436-438ăşiă119/546)ăaăpornităoăac iuneădeă
unificare pe seama spa iuluiă altoră fra iă deă acelaşiă neam.ă Subă regeleă Sithalkesă
(440-424ă î.Hs.)ă regatulă odriziloră s-aă extinsă laă nordă pân ă laă Dun reă iară peă litorală
pân ălaăgurileăDun rii,ăformând,ădup ăistoriculăTucidideă(elăînsuşiătrac,ădinăneamulă
regeluiăOroles),ă„împ r iaăcea maiătareădintreăceleădinăEuropaă(ă„VecheaăEurop ”,ă
n.n.),ăcâteăsuntăînăgolfulăIonicăşiăPontulăEuxinăprinăvenituriăşiăalt ăprosperitate,ăiară
caăputereădeălupt ăşiămul imeădeăoştireăaădouaădup ăaăsci ilor”ă(6/177,ăs.n.).ăRegatulă
odrizilor era, atunci, singurulăînăm sur ăs ărezisteăprimejdieiăpeăcareăoăreprezentauă
sci ii,ămaiăagresivi,ăchiarădac ădeăacelaşiăneam.
Regiiăodriziăauăc utatăşiăieşireaălaămare,ăprintr-oăpolitic ă„filoelen ”,ăcaăşiă
regiiăMacedoniei.ăProfitândădeăpoliticaă„filoelen ”ăaăregilorăodrizi (eaăîns şiăcuăună
interes!),ăoraşeleăStateăgreceştiă(înăspecialăAthena)ăşiăcoloniileădinăPontulăvesticăauă
c utată s ă leă utilizezeă înă interesulă loră for aă militar ,ă s ă recrutezeă mercenariă şiă s ă
procureăsclavi,ăpentruăaceastaămergândăpân ălaăasasinateălaăcurtea acestor regi. Mai
târziu,ă regiiă odriziă voră ajungeă s ă în eleag ă realismulă zicaleiă pus ă cândvaă înă
circula ieădeăp i iiătroieni:ă„TeneoăDanaosăetădonaăferentes”ă(ţă„Teme-te de greci
chiarăşiăcândăvinăcuădaruri”).ăOdriziiăauăîncercatăs ăseăextind ăşiăspreănord, dar s-au
lovitădeărezisten aăge iloră(43a/10).
Dup ămoarteaăluiăSithalkesă(într-oălupt ăcuăfra iiătribali!),ăurmeaz ăoălung ă
perioad ădeălupteăinterneăpentruădomnie.ăRegatulăîşiărevineăsubăregeleăCotysăIă(383ă
– 359ăî.Hs.),ădup ăcareălupteleăinterneăreizbucnesc,ăfaptădeăcareăprofit ăregeleăFilipă
al II-lea al Macedoniei (359-336ăî.Hs.),ăcareăîncorporeaz ăregatulăodriz,ăl sându-i o
anumit ăautonomie.
Invaziaăcel ilorăînăBalcaniă(dup ă280ăî.Hs.),ădistrugeăregatulăodrizilor.ăElăseă
refaceădup ăc dereaăregatuluiăcelticăcuăcentrulălaăTylis,ădarălaămijloculăsec.ăIIăî.Hs.ă
apareămareaăprimejdieăroman .ăPuterniciăşiăperseveren i,ădup ăvictoriaăînăr zboaieleă
macedonene,ăromaniiăseăimpun,ăaducândăşiăStatulăodrizilorăînăstareăclientelar .
148
 C treă mijloculă secoluluiă Iă î.Hs., teritoriul traco-getică deă pân ă laă Mun iiă
BalcaniăaăfosăreunităsubămareleăregeăBurebistaă(v.ămaiădeparte),ădarădup ăasasinareaă
acestuia,ă împletindă for aă cuă viclenia,ă Romaă şi-aă consolidată st pânireaă pân ă laă
Dun reăşiăpeăîntregulălitoralăpontic.ă
Poetul Ovidiu, exilatul de la Tomis, cum s-aăar tat,ăaăcunoscutăşiăaăapreciată
mult poeziile regelui odriz Cotys al VIII-lea (13-17ă d.Hs.),ă scriseă înă limbaă get ,ă
c ruiaăîiăsolicit ăprotec ieăpentruă„îndulcirea”ăexiluluiăs uă(v.ămaiăsus).
ToponimulăOdrisiaăeraăşiăunăoraşăputernicăînăantichitate,ănumităUscudava,ă
peă loculă c ruia,ă maiă târziu,ă împ ratulă Hadriană aă construită oraşulă care-iă poart ă
numele:ăAdrianopolis,ăînăcare,ăpesteăsecoleă(sec.ăXIV),ăturciiătrecu iăînăEuropaăîşiă
vorăpuneăcapitalaă(înăturceşte:ăEdirne),ămutat ăapoi,ădup ă1453,ălaăConstantinopolă
(Istambul) (6/182).
Deă maiă multă timp,ă laă veciniiă bulgari,ă careă oficială seă consider ă şiă suntă
considera iă slavi,ă unii,ă pornindă deă laă ună merituosă grupă deă istoriciă şiă arheologi,ă seă
revendic ădinătraci.ăŞiăauădreptate!ăŞi-auăconstituităşiăunăInstitutădeăTracologieăşiăauă
ob inutărezultateăremarcabile.ăNuăinsist măaici.ăRelativărecent,ăAuroraăPe an,ăîntr-o
documentareăînăBulgaria,ăaăr masăpeădreptăimpresionat ădeărezultateleăarheologiloră
bulgariă înă acestă domeniuă (descoperirileă şiă amenaj rileă dină „Valeaă regiloră traci”).ă
(„Formulaă AS”ă nr.ă 881/2009)ă Problemaă este:ă deă ceă seă revendic ă numaiă dină traci.ă
C ci,ă covârşitor,ă etnosul peă bazaă c ruiaă s-a constituit na iunea bulgar ,ă caă şiă
celelalteăna iuniăbalcanice,ăaăfostă illiro-traco-geto-dac,ăînămasa c roraăs-auăaşezată
şiăslaviiădup ă602ă– şiănuăatâtădeănumeroşiăcumăs-aătotăspusă(seăvorbeşteăşiăînăcazulă
lorădeă„7ătriburi”)ă–,ăcaăşiăbulgarii veritabili aiăluiăAsparuh,ăpesteăcircaăoăjum tateă
de veac – niciă eiă atâtă deă numeroşi,ă dară careă auă venită s -şiă întemeiezeă ună „ arat”ă
(regat,ănuăimperiu!).ăNiciăunii,ăniciăceilal i,ăinferioriăsubăraportulăciviliza iei,ăn-au
putută copleşiă masaă autohtonilor,ă careă continuauă s ă existeă şiă s ă rezisteă înă
autonomiileălorătradi ionale,ăchiarădac ă„ aratul”ăarăfiăajunsălaăoăst pânireănominal ă
asupra lor. Illiro-traco-geto-daciiădinăSudulăDun rii,ăr maşiăsubăImperiuădup ă271,ă
dejaăseăcreştinaser ,ăîşiătraduseser ăchiarăSfântaăScriptur ăînălimbaăloră(v.ămaiăsus).ă
Slaviiăşiămaiănouăveni iiăbulgariăînc ănuăseăcreştinaser .ăCreştinareaălorăaăajunsălaă
„ordineaăzilei”ă– şiăpentruăBizan ăşiăpentruăRomaăpapal ă– abia la mijlocul sec. IX,
cândă Bizan ulă aă ini iată aceast ă creştinare,ă laă concuren ă cuă Bisericaă Apusului,ă
procedândă şiă laă traducereaă c r iloră bisericeştiă înă limbaă slav ,ă dară cuă ună alfabet
autohton,ăadic ăvalah,ăc ciăatunciă„slavii n-aveau litere”,ăfoloseauăr bojulă(v.ăG.D.ă
Iscru, Cursăpracticădeăpaleografieăromân (scriereaă„chirilic ”),ăEd.ă„N.ăB lcescu”,ă
Buc.,ă2005,ăp.ă8;ăveziăîntregăcapitolulăI,ăpentruăcontext).ăBizan ulăşiăRomaăpapal ,ă
acordândăatunciălimbiiăslaveă„statutul”ădeălimb ădeăcultă– limb ă„sacr ”ă–, aceasta
vaă deveni,ă treptat,ă limbaă oficial ă aă „ aratului”.ă Şiă cumă bulgarii veritabili s-au
împu inată foarteă multă înă lupteleă cuă Bizan ulă (anterior,ă înă conflicteleă cuă al iă
migratori),ă apoiă auă fostă aproapeă nimici iă deă c treă împ ratulă Vasileă ală II-lea
„bulgarohtonul”,ă cândă primulă arată bulgară esteă distrus,ă limba lor, practic, a
disp rut, iar limbaă slav aă r masă limba de cult a zonei – practic,ă limbaă oficial ,ă
pentru masa etnosului dinăfostulă„ arat”ăbulgar.ăÎnă„interregnul”ădeăpân ălaăsfârşitulă
sec.ăXIIăseăvaăfiăafirmatăaceast ămas ăaăetnosului din zona illiro-traco-geto-dac şiă
149
„ceva”ă slaviă neasimila i,ă oarecumă fortifica iă prină limbaă deă cult,ă statornicit .ă Esteă
surprinz toră– şiănecorectatăpân ăacumă– c ăbulgarii veritabili aduşiăaiciădeăAsparuh,ă
împu ina iă pân ă laă nimicireă pân ă laă începutulă sec.ă XIă (anulă fatidică 1018!)ă – sunt
numi iă„protobulgari”.ă(v.ăIstoriaălumiiăînădate, sub conducerea academicianului A.
O etea,ăEd.ăEnciclopedic ăromân ,ăBuc.,ă1969,ăp.ă73)ăŞiăatunciă– ceăaămaiăr masădină
bulgariiăveritabili,ănumi iăîns ă„protobulgari”?ăAfirmarea,ăînăamintitulă„interregn”,ăaă
masei etnosului valah culmineaz ă cuă puternicaă loră r scoal ă antibizantin ă dină
1185-1187 condus ă deă fra ii vlahi Asană şiă Petruă şiă reconstituireaă unuiă nou Stat,
c ruia,ăistoriografic,ăiăs-aăspusăşiăiăseăspune, „pro-memoria”,ă„ală2-lea”ă aratăbulgar,ă
când,ă înă fond,ă elă aă fostă primul Stat valah cuă baştinaă înă mun iiă Hremus. Unde erau
bulgarii veritabili,ă numi iă îns ă – curios! – „protobulgari”?ă Domniileă celoră doiă fra iă
aminti i,ă urmateă deă domniaă celuiă de-ală treilea,ă Ioni ă celă Frumosă (1205-1218?)ă şiă
chiar a lui Ioan Asan II (1218-1241)ăatest ăexisten aăacestuiăStat valah.ăLimbaăslav ă
seăimpuseseăîns ăcaălimb ădeăcult,ăînăcontradic ieăcuăînv turaăcreştin ăcareăpostulaseă
c ăeaătrebuieădat ăînălimbaăcredincioşilor,ănuăîntr-oălimb ăstr in ,ăneîn eleas ădeăei.ă
Or,ă limbaă slav ă nuă eraă niciă aă bulgariloră (iară bulgarii veritabili disp ruser !),ă niciăaă
valahilor – şiă totuşiă aă r masă limb ă deă cult,ă practică oficial ,ă cumă se va impune,
ulterior,ă şiă Statelor valahiloră dină Nordulă Dun rii.ă Şiă atunci,ă cumă masaă valah ă aă
etnosului dinănoulă„ aratăbulgar” nu descindea din bulgarii veritabili ai lui Asparuh
(numi iă– curios! – „protobulgari”),ădenumireaădeă„ aratăbulgar”ăr mâneăinadecvat !ă
Ceăaăr mas?ăAăr masălimbaăslav ăcaălimb ădeăcult,ăpracticălimb ăoficial ,ăoăparteădină
masaăetnic ăvalah (cuăeventualiiăslaviăneasimila i),ăvaăfiăfostăslavizat ăprinălimb –
înă timpă ceă al iă valahiă dină cuprinsulă „ aratului”ă auă continuată s ă vorbeasc ,ă înă
autonomiileă şiă înă localitateaă şiă casaă lor,ă limbaă valah ,ă caă şiă ceilal iă fra iă aiă loră dină
întreagaă peninsul ă – şiă aceast ă etnie valah ă slavizare aă devenită ...ă „bulgar ”,ă adic ă
valahi vorbitori deă limb ă slav .ă Istoriografiaă – şiă român ă şiă bulgar ă şiă mondial ă înă
domeniu – aăîncurcatămultălucrurile.
Corectăşiăpeăscurt,ăna iuneaăzis ăbulgar (c ciăceiăaiăluiăAsparuh,ădisp ru iă
cuă limb ă cuă tot,ă suntă numi iă „proto-bulgari!”),ă adic ă mas ă etnic ă valah ,ă urmaş ă
direct ă aă illiro-traco-geto-daciloră dină zon ,ă „slavizat ”ă prinălimb ,ă esteă sor ă bun
(ab initio) cu na iuneaăromân ,ăcumăsuntădeăaltfelăşiătoateăna iunileăbalcaniceă(maiă
pu inăturcii,ăasiaticiăajunşiăînăBalcani).ăă
Eătristăc ăsubăpresiuneaăuneiăîndoctrin riăcomplexeăşiăprinăvehiculareaăabil ă
aă unoră falsuriă istorice,ă plusă oă eroareă anticreştin ă aă Bizan uluiă şiă aă Romeiă papale,ă
maiănouăşiăprinămijloaceădureăfolositeădeăoficialitatea Statelor balcanice s-a creat,
înămodădeliberatăşiăînăprofitulăMarilorăPuteri,ăoăostilitateăfa ădeăvalahiiăbalcanici.ăŞiă
maiăr uăînc ă– toateăacesteaăauăcauzatăşiădrama (dac ănuătragedia!)ăpeăcareăoătr iescă
na iunileăbalcanice,ăpopoareleăbalcaniceăazi,ăspreăsatisfac iaăMarilorăPuteri.ăPoate,ă
deăaiciăşiăpermisiunea limitat pentruăbulgariiăcareăîşiăpotăîng duiăs ăseărevendiceă
numai din traci.
Conştientizareaăfr ieiănoastreăautentice ar fi de cel mai bun augur pentru
Sud-EstulăEuropei!ăTristăşiădramatic,ăpoateăchiarătragică(aăseăvedeaăceăauăsuportată
sârbii!),ădac ănuăseăva ajungeălaăaceast ăconştientizareăşiălaăm suriăînăconsecin .ăăăăăăă

150
 4. Alte regate ale illiro-traco-ge ilor
laăsudădeăDun re
Aruncândă oă privireă asupraă aă ceeaă ceă seă numeşteă „spa iulă tracă peă hartaă
Europei”ă (înă concep ia:ă „Noiă Tracii!”),ă istoriculă Iosifă Constantină Dr gană distingeă
treiă tendin eă şiă aspecteă culturaleă diferite:ă 1)ă oă zon ă „subă peceteă geto-dac ”:ă dină
nordulăMun ilorăHaemusăpân ăînăBoemiaăşiăSileziaăspreănordă- nord-vestăşiăpân ălaă
Bugă spreă est;ă 2)ă alt ă zon ă „subă peceteă trac ă deă coloratur ă eleniziant ”,ă înă sudulă
Dun rii,ă undeă traciiă aspirauă laă realizareaă unuiă regată careă s ă cuprind ă şiă litoralul,ă
deciă şiă cet ileă greceşti,ă c ciă ieşireaă laă mareă eraă vital ă (şi,ă înă bun ă m sur ,ă prină
regatulăMacedonieiăşiăcelăalăodrizilor,ăauăreuşit);ă3)ăoăzon ăsubăpecetea tracilor-iliri,
spreăvest,ăînăparteaămuntoas ,ăpeăambeleă rmuriăaleăM riiăAdriatice;ăînăaceast ăaă
3-aă zon ,ă peă coastaă vestic ă aă Peninsuleiă s-au afirmat cele trei regate: Epirul,
DardaniaăşiăIllyria.ăDelimitareaămen ionat ăcontraziceă – corect! – sintagma:ă„Noi,ă
Tracii”.ă

4.1. Regatul Epirului

Situatăînăzonaămuntoas ăaămasivelorăCerauniăşiăPind,ăpân ălaăMareaăIonic ,ă

avândăînăfa ăItalia,ăacestăregatăcuăp mântămuntos,ăalternândăcuăzoneădeăşes,ăap rateă
deăvânturiăînăparteaădeăcoast ,ăs-a format ca StatăînăsecoleleăVI-Văî.Hs.,ămaiăîntâiăcaă
regat,ă apoiă republic ă federativ ,ă atingândă maximaă dezvoltareă înă vremeaă regeluiă
Pirus al II-lea,ăajunsăprimaădat ăregeăînăaniiă307-306ăî.Hs.ăÎnăanulă280,ăî.ăHs.,ăregeleă
PirusăesteăchematăînăItalia,ădeătarentini,ăîmpotrivaăromanilorăpeăcareăîiăînvingeăcuă
mareăgreutateălaăHeracleea,ădarăînă275ăPirusăesteăînvinsălaăBeneventumăşiădeăaiciă
înainteăRomaăintr ăînărândulămarilorăputeriădinăMediterana.ăRevenităînăEpir,ăregeleă
Pirusă şi-aă g sită sfârşitulă înă luptaă cuă Macedoniaă şiă cet ileă greceştiă înă frunteă cuă
Sparta.ă Generală destoinic,ă Pirusă avuseseă ună plan,ă peăcareăîlă nutriser ăşiă al iiă dup ă
AlexandruăcelăMare:ăs ăcreezeăunăImperiu,ăbazatăpeăcet ileăgreceşti,ăimperiuăcareă
s ăcuprind ăşiăItaliaădeăSud,ăSiciliaăşiăchiarăteritoriileăcartagineze din Africa.
RegatulăanticăalăEpirului,ăcunoscutăşiăpentruăfaimosulăoracolădinăDodona,ă
aproapeă deă actualulă oraşă Ianina,ă dup ă moarteaă luiă Pirusă aă începută s ă decad ,ă
devenindărepublic ăfederal ăiarăînă167ăî.Hs.ădevineăcolonieăroman ,ăintegrat ăîntâiă
înăprovinciaăMacedonia,ăapoiăînăprovinciaăAchaei.
Epirulă şi-aă redobândită independen a,ă cuă capitalaă laă Micopolis,ă subă
împ ratulăVespasiană(69-79ăd.Hs.),ăiarăsubăîmp ratulăDiocle iană(284-305 d.Hs.), la
„Epirusă vetus”ă s-aă ad ugată provinciaă „Epirusă nova”ă (o parte a Macedoniei), cu
capitalaăînăoraşulăDyrrachiumă(Dures-ul albanez de azi) (6/188-191).

4.2. Regatul Dardaniei

Pe teritoriul Serbiei de azi (aproximativ), Regatul Dardaniei se constituie

abiaăînăsecolulăIIIăî.Hs.,ăsubăamenin areaăprimejdieiăcel ilor.ăP trundereaăromaniloră

151
înăvestulăPeninsuleiăHaemusului,ăapoiătotămaiăspreăinterior,ăîlăaduceăînăconflinctăcuă
aceştia.ă C zută subă domina iaă Romei,ă dup ă b t liileă dină aniiă 76-74ă î.Hs.,ă regatulă
dardanilorăaăfostăînglobatăînăprovinciaăMoesiaăşiăaăînceputăs ăfurnizezeăalimenteăşiă
militariă cuceritorilor.ă Tr itoriă într-ună p mână fertilă şiă cuă oă puternic ă conştiin ă deă
sine,ădardaniiăşi-auăconservatăidentitatea,ăr mânândăactiviăşiăsubăaspectăpolitic,ă„laă
vârf”.ăConstantinăcelăMareă(307-337)ăesteăprimulămareăîmp rat dardanăşi,ăcumăscrieă
istoriculăIosifăConstantinăDr gan,ă„conştiin aătraco-dardan ăaăap rutăîntr-oămaxim ă
expresieă aă saă prină ceiă treiă împ ra iă justinieniă aiă Imperiuluiă deă R s rit:ă Justină I,ă
JustinianăşiăJustinăalăII-lea”ă(6/184;ăaniiădeădomnie:ă518-527, 527-565ăşiă565-578).
N v litoriiăslavi,ădeşiăvorăda,ăprinătransformareaăcuvântuluiăservi înăserbi, numele
deămaiătârziuăală rii,ănuăauăreuşităs ăanihilezeăfelulădeăaăfiăalăb ştinaşilor,ănumeroşi,ă
prolificiăşiăcuăoăconştiin ăputernic ăaăidentit iiăloră(6/183-185).
Vorăconstituiăoăna iuneădeălimb ăslav , bazaălorăetnic ăr mânândădardanii,
din neamul mare al illiro-traco-geto-dacilor.ă Pân ă înă epocaă modern ,ă laă nivelă
popular se vor revendica din vlahi.ăŞiăacumăînc ,ăînăSerbiaăseăformuleaz ăastfelădeă
revendic riăînămediileăpopulare.ăAceastaăaădatăsubstan ărela iilorătradi ionaleăbuneă
aleăRomânieiăcuăSerbia.ăConştientizareaăuneiăasemeneaărealit iăistoriceăşiălaănivelă
politicăsuperiorăcuăSerbiaăvaăîmbun t iiăşiămaiămultăacesteărela iiăşi,ăcuăsiguran ,ă
va conduce,ăcaăunaădinăprimeleăm suri,ălaăameliorareaăsitua ieiăromânilor/vlahiloră
cet eniăaiăSerbiei,ăcareăauănemul umiriăfa ădeădiscrimin rileălaăcareăsuntăsupuşi.ă
Acesteădiscrimin riăauădevenităîngrijor toare.

4.3. Regatul Illiriei (6/185-188).

Din nord-vestulă Peninsuleiă Haemusului,ă continuândă înă Panonia,ă Noricumă

(Austria,ă oă parteă dină Bavariaă şiă Stiriaă austriac ),ăVendeliciaă şiă pân ă înă Elve iaă deă
azi,ă uniiă ajungândă şiă pân ă peă Vistula,ă apoiă peă coastaă Dalmat ,ă înă Her egovinaă şiă
Muntenegru,ăcuăinfiltr riăînăMacedoniaăşiăEpir,ăavândă– dup ăzoneă– nume diverse,
locuiauăillirii.ăAuătrecutăşiăpeăcoastaădeăestăaăItaliei,ăpeăcareăauăpopulat-o de la nord
laăsud,ăînainteădeăstabilirea,ăaici,ăaăcoloniilorăgreceşti,ăajungândăs ăconsidereăMareaă
Adriatic ăună„lac illiric”.
Deălaăoăzon ălaăaltaădeălocuire,ăilliriiăs-auăconstituităînăforma iuniăpolitice,ă
miciă regate,ă uniteă maiă alesă înă fa aă primejdiiloră dină afar .ă Înă sec.ă IVă î.Hs.ă seă
constituieăcelăpu ină5ăregateăillirice,ăcareărezist ăregatuluiăMacedoniei,ărezisten ăînă
care s-a remarcat primul erou illir, Bardhyli. Apoi illirii au ajutat Statul
macedoneană înă luptaă comun ă contraă Romei.ă Aă r masă celebr ă reginaă Teuta,ă înă
timpulă c reiaă romaniiă auă dusă lupteă greleă cuă illirii.ă Reginaă aă ajunsă s ă înfrunteă cuă
vorbaă Senatulă Roman,ă ap rând drepturileă illirilor.ă Dac ă n-auă reuşită s ă seă uneasc ă
într-unăsingurăregatădatorit ăzoneiăîntinseădeălocuire,ăînăschimbăauăavutăunărolăfoarteă
importantă înăcreareaă şiă afirmareaă regatuluiătracă ală Macedoniei,ă peă careăl-au ajutat
pân ălaăcap t,ăînăconfruntarea acestuia cu romanii.
Romaniiăauăavutădeăluptatăcuăilliriiăînc ălaăeiă„acas ”,ăînăItalia.ăDevenindă
st pâniă aici,ă auă trecută apoiă înă zonaă loră propie,ă înă vestulă Peninsuleiă Haemusului,ă
începândăcuăilliriiădeăacoloăr zboaieleăilliriceă(229-228;ă219ăî.Hs.);ădup cel de-al
152
doileaăr zboiăilliric,ăromaniiădevinăst pâniăpeăCoastaăIlliriei,ădarăvorăreuşiăs ăaduc ă
laăascultare,ăpeăeiăşiăpeăregiiălor,ăabiaăînăvremeaăluiăOctavianăAugustusă(27ăî.Hs.-14
d.Hs.)ăşiăaăsuccesorilorăacestuia.ă
Înăistoriaăillirilorămaiăesteăamintit regele Gentius, care a domnit peste 70 de
oraşe,ăavându-şiăcapitalaălaăScodra.ăAăfostăînvinsădeăromani,ăluatăprizonierăşiălegată
deăcarulădeătriumfăalăînving torului.
Cândă romaniiă suntă prinşiă înă alteă r zboaie,ă illiriiă seă r scoal ă subă
conduc toriiălocali,ămaiăapoiăîşiăajut ăfra ii,ăpeămacedoneni,ăîmp rt şindăîns ăsoartaă
acestora,ădup ă„r zboaieleămacedonene”ă(168ăî.Hs.).
Oameniădârjiăşiăcuăoăputernic ăconştiin ădeăsine,ăcaăşiăceilal iăfra iăaiălor,ă
illiriiăauăr masăactiviăînăcadrulăImperiuluiăroman,ădând şiăeiăacestuiaăăoăseam ădeă
împ ra i,ăînăprimulărândăpeăDiocle iană(284-305) – „ceaămaiămareăglorieăaăilliriloră
deveni iăcet eniăromani”ă(6/187).ăAnterior,ăunăaltămareăîmp ratăromanădeăorigineă
illir ă aă fostă Aureliană (Luciusă Domitiusă Aurelian,ă 270-275), supranumit
„RestauratorăalăImperiului”.
Dintreă oraşeleă celebreă întemeiateă deă illiri,ă careă seă men ină şiă azi,ă suntă
Ragusa,ă devenit ă Dubrovnică (areă caă patronă peă ună sfântă Vlaho,ă fostă episcopă şiă
martir),ăAscrisum,ădevenităCattaro.ăÎnăItaliaăauăîntemeiatămaiămulte oraşe,ăîntreăcareă
celebraăVerona.ăAuăavutăşiădave,ăcaăşiăal iăfra iăaiăloră(Thermidava).ăAzi,ăconştiin aă
illir ăoăp streaz ăalbanezii.
Deocamdat ,ă înă lipsaă unoră „monumente”ă deă limb ă illir ,ă onomasticaă şiă
toponimiaăloculuiăpledeaz ,ăcaăşiăînăcazulăgeto-dacilorădeălaănordădeăDun re,ăpentruă
continuitateaă dintreă illiriă şiă na iuneaă albanez .ă Arheologiiă albanezi,ă prină
descoperirile lor sau printr-oă analiz ă maiă atent ă aă unoră descopeririă maiă vechi,ă auă
pusăînăeviden ăvigoareaăillirilorăînătimpulăşiădup ădomina iaă roman ăşiăbizantin .ă
Deă pild ă descopeririă arheologiceă relativă recenteă pledeaz ă pentruă oă cultur ă illiric ă
medieval ,ăbinecunoscut ăîntreăsec.ăVII-XII,ăcultur ăcuăcareăciviliza iaăalbanez ,ădeă
moştenireă illir ,ă areă caractereă comune.ă Situriă arheologiceă careă cândvaă erauă
considerate slave s-au dovedit a fi illirice (v. 48a).
Regate,ă înă sudulă Dun rii, mai mici sau mai mari, mai puternice sau mai
slabe,ăauăavut,ăf r ăîndoial ,ăşiăceilal iăfra iăaiătracilorămacedoneniăsauăodrizi,ădup ă
cum reise – am spus – atâtădin descoperirileăarheologiceăcâtăşiădinăizvoareleăscrise,ă
izvoareleăarheologiceăchiarăpunândăînăeviden ăasemeneaăforma iuniălocaleă – prin
daveă deă m rimeă considerabil ,ă morminteă „princiare”ă –, pe care izvoarele scrise,
cândăleăsurprind,ăleăasimileaz ăregatelor,ărespectivăşefiiălocaliăfiindănumi iăregi.ăUnă
Regatăalăbessilorăesteădeănet g duit.

4.4.ăRegateleăge ilorădinăDobrogea

Dobrogeaăaăfostăcontinuuăunăteriroriuălocuitădeăge i,ămaiătârziuăcuăinfiltr riă

sarmate.ă Dup ă cumă reieseă dină consemn rileă maiă târziiă ale izvoarelor scrise, regii
ge iă dină Dobrogeaă auă luată „înă primire”ă coloniileă greceştiă deă peă rmulă nordică şiă
vestică ală M riiă Negre.ă Eleă însele,ă coloniile,ă auă c utată laă aceştiă b ştinaşiă – primii
cump r toriă şiă primaă surs ă deă aprovizionareă – colaborareă şiă protec ie.ă Astfelă deă
153
raporturiăauăfost,ădesigur,ădeălaăînceput,ănuălipsiteădeăasperit i,ăchiarădac ăeleăn-au
fostăconsemnateăînăizvoareăsauănuăniăs-auăp stratădinăacelătimpăizvoareăscrise.
Primeleă c petenii,ă primiiă regiă ge iă dină Dobrogea,ă subîn eleşiă dină prima
relatareădeăacestăfel,ăaăluiăHerodot,ăauăfostăceiăcareăauăavutăîndr znealaăs ăseăopun ,ă
înă 514ă î.Hs.,ă luiă Dariusă I.ă Învinşiă şiă supuşi,ă l-auă urmată înăînaintareă peă înving tor,ă
dar,ădup ă„obiceiul”ăloră(oăconfirm ăalteăsitua iiăanterioareă– şiălaăeiăşiălaăal iăfra iăaiă
lor!),ă laă întoarcereă îiă voră fiă „gr bit”ă retragerea.ă Ună izvor,ă Orosius,ă men ioneaz ă
h r uiriă puterniceă laă înaintareă şiă pierderiă foarteă mariă aleă armateiă imperialeă înă
retragere (112/II, 191).
Dup ătrecereaăexpedi ieiăpersaneăşiăeliminareaăconsecin elorăei,ăaceştiăge iă
voră fiă r mas,ă înă „b taia”ă sci ilor,ă dară acum,ă înă secolulă alăV-lea, autorii greci sunt
aten iă laă primejdiaă persan ă şiă abiaă dac ă într-oă tragedieă greac ă (Triptolemos de
Sofocle, 497-405ă î.Hs.),ă şiă aceastaă pierdut ,ă eraă amintit,ă c tre mijlocul veacului,
regele Charnabon,ă „careă înă timpurileă deă fa ă domneşteă pesteă ge i”.ă Pentruă aceştiă
ge i,ă pericolulă sci iloră r mâneă unulă reală şiă mare,ă regatulă Macedonieiă şiă celă ală
odrizilorăajungândăabiaămaiătârziuăs ăpoat ădaăoă„replic ”ăsubstan ial ăacestora sau
s -iădetermineăs ă in ăseamaădeăfor aălor.
Pentruă intereseă înă zon ,ă începă aă seă ciocniă dou ă for eă puternice,ă Regatulă
Macedoniei,ăalăc ruiărege,ăFilipăalăII-lea,ăpuneălaăcaleăunăplanădeăunificareăaăcâtămaiă
multorăteritoriiăaleăfra ilorădinăvecin tate,ăşiăRegatulăsci ilorănord-pontici,ăconduşiă
deăregeleăAtheas,ăcareădoreaăs ăiaăînăst pânireăDobrogea,ăsci iiăurmândăaăseăaşezaă
aiciă(dac ăadmitemăindividualizareaăsci ilorăînăraportăcuăge ii!).ăDesigur,ăînă„vizor”ă
erauă şiă coloniileă greceşti.ă Cândă Filipă al II-leaă pl nuiaă expedi iaă contraă sci ilor,ă
Atheas i-a luat-oăînainte,ădar,ăcumăamămaiărelatat,ăs-aălovitădeărezisten aăunuiă„rex
istrianorum”.ăFiindădeciă„strâmtoratădeăr zboiulăcuăistrienii”,ăAtheasăaăcerutăajutoră
lui Filip al II-lea,ă cuă careă aă încheiată chiar un tratat prin intermediul coloniei
Apollonia.ăCândăFilipăeraăgataăs -iădeaă„ajutorul”ădeăcareăAtheasăaveaămotiveăs ăseă
team ,ă oă intâmplareă i-aă venită înă ajutoră regeluiă scit:ă aă murită „regeleă istrienilor”ă şiă
atunciăAtheasăaăgândităc ăpoateărenun aălaăajutorul regelui macedonean. Acum nu
dorea Atheas dar dorea Filip al II-lea,ă careă porneşteă cuă toateă for eleă împotrivaă
sci ilor,ă îiă zdrobeşteă şiă iaă deă laă eiă multeă pr zi.ă Laă întoarcereă aă fostă îns ă atacată deă
tribali,ăaăfostăînvins,ăgravăr nităşiăiăs-au luat toateăpr zile.ăDesigur,ăistrieniiăîşiăvorăfiă
alesăaltăregeăsau,ădup ăobiceiulădejaăstatornicităînăalteăregate,ăunăurmaşăalăregeluiă
mortă îiă vaă fiă luată locul.ă Dobrogea,ă cuă coloniileă deă peă Litoral,ă vaă fiă continuuă oă
tenta ieămareăatâtăpentruăsci iăcâtăşiăpentruăregatulăMacedoniei,ăînătimpăceădinspreă
vestăseăanun ăinvaziaăcel ilor.
Regiiă ge i continu ă îns ă aă fiă protectoriă – interesa iă şiă ei,ă desigură – ai
coloniilorăgreceştiă– şiăg simăînăsecolulăalăIII-leaăî.Hs.,ăiar şiăînăleg tur ăcuăcetateaă
Histria, doi asemenea regi, Zalmodegicos,ăîntr-unălitigiuăgeneratădeăacest ăprotec ieă
(116/131-132)ă şiă Rhemaxos, împreun ă cuă fiulă s u,ă careă salveaz ă cetateaă deă
incursiuneaă unuiă regeă trac,ă Zoltes,ă neuitândă îns ă s -iă trimit ă oameniă pentruă aă luaă
„tributul”ădeălaăgreciă(116/134-136).
C treă sfârşitulă aniloră 60ă ă î.Hs.ă (63-62),ă cândă s-auă r sculată cet ileă greceştiă
vest – ponticeăîmpotrivaăsuzeranit iiăromane,ăcaăurmareăaăregimuluiăautoritarăimpusă
154
deă proconsululă Macedoniei,ă Caiusă Antoniusă Hybrida,ă undevaă înă preajmaă cet iiă
Histria for eleăproconsululuiăăauăfostăînfrânteădeăgreci,ăsprijini iădeăbastarniăşiădeăge iă
(119/62-63).ăProbabilăaceştiaădinăurm ăauăavutăunărolăfoarteăimportant,ădeăvremeăceă
steagurileăromaneăcapturateăînălupt ăauăfostăduseăînăcetateaăunuiăregeăgetădinănordulă
Dobrogei,ă Genucla,ă situat ă peă Dun re,ă faptă care,ă maiă târziu,ă înă anulă 28ă î.Hs.,ă
aflându-lăgeneralulăMarcusăCrassus,ăaăasediatăcetateaăşiăaăcucerit-o (v. mai departe).
Înă conflictulă dintreă triumviriiă Octaviană Augustusă şiă Marcusă Antonius,ă
înainteă deă înfrângereaă decisiv ă aă acestuiaă dină urm ă laă Actiumă (31ă î.Hs.),ă Plutarhă
men ioneaz ,ădesigurăînăDobrogea,ăpeă„Dicomes regeleăge ilor”ăcareăîiăf g duise,ă
prinăgeneralulăP.C.ăCrassus,ă„c -lăvaăajutaăcuăoăarmat ănumeroas ”ăpeăAntonius,ă
într-oălupt ăcareăs-arădesf şuraăînăTracia sau Macedonia (112/I, 461, s.n.).
Îndat ădup ăaceea,ămaiăexactăînăanulă29ăî.Hs.,ăDioăCassiusămen ioneaz ăînă
Dobrogea 3ăregiăge i, Rholes, Dapyx şiăZyraxes,ăpeăcareădiploma iaăluiăOctavianusă
îiă foloseşte,ă îiă învr jbeşteă şiă înă celeă dină urm ă îiă distruge printr-oă ac iuneă dur ă aă
generalului Marcus Crassus. Rholes, un rege get din sudul Dobrogei, l-a ajutat pe
Crassusăîntr-unăr zboiăîmpotrivaădacilorăşiăbastarniloră(desigur,ădinănordulăDun rii,ă
n.n.),ăfaptă pentruă careă Octavianusă Augustusăîlăproclam ă prietenă şiă aliată ală Romei.ă
ApoiăCrassusăporneşteăcontraămoesilorăpeăcareă„cuătrud ăşiăoarecareăprimejdie”ăi-a
învins,ădup ăcareăîşiăduceăarmataălaăiernată(iarnaă29-28ăî.Hs.).ăDar,ălaăîntoarcereaă
dinăMoesia,ătrecândăprinăTracia,ătraciiăîiăpricinuescănecazuri.ăProbabilăînăăprim varaă
luiă28ăî.Hs.ă„cuămult ătrud ”ăi-aăsupusăpeătraci.ăMaiă„n v liăşiăînăcelelalteă inuturi”,ă
nuăîns ăînăcelăalăodriziloră(careăerauădejaă„clien i”ăaiăRomei,ăn.n.).ăCândăînf ptuiaă
toateăacestea,ăRholes,ă„careăseăaflaăînălupt ăcuăDapyx, regeleăunorăge i”ă(probabilăînă
centrul Dobrogei), l-aă chemată peă Crassusă înă ajutoră (careă astaă aştepta,ă desigur!).ă
Abil,ăCrassusăaălovităputernicăcavaleriaăge ilor,ăpunând-oăpeăfug ăc treăpedestraşiăşiă
astfel s-aăajunsălaă„unămareăm cel”.ăDapyxăs-aărefugiatăîntr-oăfort rea ,ăundeăaăfostă
asediat.ăCuăajutorulăunuiătr d torăgrecădinăfort rea ,ăaceastaăaăfostăcucerit ,ăceiădină
l untruăm cel ri i,ăînăafar ădeăfrateleăregeluiăpeăcareăCrassusăl-aăl satăviu,ă„baăchiară
i-aădatădrumul”ă(diploma ieăroman !,ăn.n.).ăÎntr-o mareăpeşter ădinăapropiere,ăCeirisă
(Keiras),ădespreăcareăneăesteămen ionat ăoălegend ălocal ă(arăfiăfostăascunz toareaă
titanilor,ă dup ă ceă i-au biruit zeii – oă ar ă aă titanilor,ă zeiloră şiă legendelor!ă n.n.),ă
b ştinaşii,ăchiarăşiădintreăceiăcareănuăerauăaiălui Dapyx,ăînăcursulăacestuiăconflictăseă
refugiaz ă cuă „lucrurileă celeă maiă deă pre ă şiă toateă turmeleă lor”.ă Crassusă i-a nimicit
într-ună modă barbar:ă aă închisă toateă intr rileă peşteriiă şiă i-aă înfrântă „prină foame”.ă
Probabil,ăcândăs-au predat, i-aănimicităpeăto i,ăn-aăcru ată„niciăpeăceilal iăge i”ăcareă
nuăerauăaiăluiăDapyx.ăDeăaici,ă„Crassusăaăpornităîmpotrivaăcet iiăGenucla,ăsituat ă
peăDun re”,ă„ceaămaiăputernic ăînt ritur ăaăStatuluiăluiă Zyraxes”,ăalt rege get, din
nordulă Dobrogei.ă Acestaă v zândă r zboiulă ceă seă declanşase,ă trecuseă Dun reaă dup ă
ajutor,ă probabilă laă bastarni,ă cuă careă maiă deă multă ge iiă şiă daciiă ac ionauă împreun ă
împotrivaăromanilor.ăAflaseăCrassusăc ăînăcetateaăGenuclaăseăafl ăsteagurileăluateă
cuă treiă deceniiă înainte,ă cândă greciiă dină cet ileă vest-pontice,ă r scula iă contraă
suzeranit iiăroamne,ă ajuta iă deăbastarniăşiă deă ge i,ăîntr-oă lupt ă„înăpreajmaă cet iiă
Histria”,ă auă înfrântă armataă roman ă condus ă deă proconsululă Macedoniei,ă Caiusă
Antonius Hybrida (v. mai sus) (106/II, 299-303ăşiă112/I,ă673-677).
155
 Chiarăcândăromaniiăauădevenit,ăefectiv,ăst pâniăînăDobrogeaăşiăpeăLitoralulă
cuăcoloniiăgreceşti,ăge iiăcontinuauăs ăseăpoarteă„caălaăeiăacas ”,ăc ciă„ rmulă ineă
maiămultădeăge iiănedomoli i”,ănuădeăromaniă(v.ămaiăjos)ă– celăpu inăaşaărezult ădină
relat rileă martoruluiă ocular,ă mareleă exilată deă laă Tomis,ă Ovidu,ă dină careă re inemă
(anii 8-17 d.Hs.) (112/I, paginile – la fiecare vers sau grup de versuri):

„Duşmaniiăbarbariă(ge iădinăzon ădarăşiăsarma i,ăn.n.)ăn v lescăpeăcaiiălorăiu i;

duşmaniiăsuntăc l re iădestoinici,ătragăbineăcuăs geata
şiăpustiescăpân ădeparteătotă inutulăvecin.
Localniciiă(greciiădinăTomis,ăn.n.)ăfugăînătoateăp r ile...ă(p.ă285)
Al iiăcad,ănenoroci i,ăstr punşiădeăs ge iăcuăcârligălaăvârf,ă
C ciăşiăfierulăzbur torăeăunsăcuăotrav ă(p.287)
...........
Duşmanulăcruntăcareăareăarcuriăşiăs ge iăunseăcuăotrav ,1
D ătârcoaleăzidurilorăpeăcalulăînăspume...
...........
Deşiăînăacestălocă(laăTomis,ăn.n.)ăsuntăamesteca iăgreciăşiăge i,ă
rmulă ineămaiămultădeăge iiănedomoli i.
Sarma iiăşiăge iiăsuntămai numeroşi.
Îiăveziăc l ri,ăvenindăşiăducându-se prin mijlocul drumurilor.
Întreăeiănu-iăniciăunulăcareăs ănuăpoarteătolb ,ăarcă
şiăs ge iăîng lbeniteădeăveninulăviperei.
Auăglasăaspru,ăchipăs lbaticăşiăsuntăceaămaiăadev rat ă
ÎntruchipareăaăluiăMarteă(zeul r zboiului,ăn.n.).
P rulăşiăbarbaăn-auăfostătunseăniciodat .
Mânaălorădreapt ăeătotdeaunaăgataăs ăînfig ăcu itul
peăcareăîlăareălegatălaăşoldăoriceăb rbat.
.............
Dac ăprivescăoamenii,ăc ciăabiaăsuntăvredniciădeăacestănume,
v dălaăeiămultămaiăcumplit ăs lb ticieădecâtălaălupi.
Nu se tem de legi (legileăromane,ălegileăcet ii,ăn.n.),ăciădreptateaăcedeaz
înăfa aăfor ei
şiăzaceălaăp mântăînvins ădeăsabiaăcuăcareăseăducăluptele (p. 301, s.n.).
..............
Înăafaraăcet iiănimicănu-i sigur...
.............
Cândăteăaştep iămaiăpu in,ăduşmanulăînănum rămareă
Vineăînăzborăcaăoăpas re
Şiăniciănuăl-aiăv zutăbine,ăc ăaăşiăînh atăprada.
Deseori,ăm carăc ăsuntăpor ileă(cet ii,ăn.n.)ăînchise,ă
Culegemăpeăstr zi,ădin untrulăcet ii,ăs ge iăotr vite,
Aşadar,ărarăveziăpeăcinevaă(dintreătomitani,ăn.n.)ăcareăîndr zneşteăs ăcultiveă
arinaăşiăaceasta,ă
nefericitulăcuăoămân ăar ,ăcuăcealalt ă ineăarma.

1
LaăPliniuăcelăB trână(cf.ă112/I,ă409)ăg simăinforma ia:ă„sci iiă(acumăseăîn elegeăc ăşiăge ii,ăn.n.)ăîşiă
înmoaieăs ge ileăînăveninădeăviper ăşiăînăsânge de om; acest amestec blestemat n-areăleacăşiălaăceaămaiă
uşoar ăatingereăproduceămoarteaăinstantanee”.
156
 P storulăcânt ădinăfluiereleăluiălipiteăcuăsmoal ăşiăchiar
în untrulăcet ii
Gloataăbarbarilor,ăamestecat ăcuăgreci,ăprovoac ăteama,
C ciăeiălocuiescăîmpreun ăcuănoi,ăf r ădeosebire
şiăocup ăceaămaiămareăparteădinăcase (p.303, s.n.).

(Aiciăseătermin ăTristele;ăcit măînăcontinuareădinăScrisori din Pont, ibidem,

pagina iaăcaămaiăsus):
.............
Arculălorăîntinsăcaăo vân ădeăcal1
Nuătrageănumaiăoăsingur ădat ,ăciăesteătotdeaunaăîncordat.
S ge ileăseăînfigăînăacoperişurileăcaselor,ăformândăparc ăoăpalisad ,
Iarăpoartaăsolid ăcuăgreuăneămaiăpoateăap raăădeăarmeleădinădep rtareă(p.ă307)
.............
Ceiămaiămul iăoameni de pe aici nu se sinchisesc de tine,
preaă frumoas ă Rom ,ă şiă nuă seă temă deă armeleă soldatuluiă ausonic (italic,
roman, n.n.)
Leădauăinim ăarcurileăşiătolbeleăplineăcuăs ge i
şiăcaiiălorăînăstareăs ăsuporteăcurseăoricâtădeălungi,ă
deprindereaădeăaăînduraăîndelungăseteaăşiăfoamea
şiăfaptulăc ăduşmanulăcareăi-arăurm riănuăvaăg siăap ă(p.309,ăs.n.).
............
Tr imălipsi iădeăoriceăpaceăînămijloculăarmelor,
C ciăgetulăcelăcuătolb ăstârneşteănecontenităr zboaieăgrele”ă(p.315,ăs.n.).

CândăDobrogeaăşiăcet ileăgreceştiăapar ineau,ăformal,ădeăregatulăodrizilor,ă

auă locă conflicteă întreă ge iă şiă odrizi,ă poateă şiă pentruă „protec ia”ă asupraă polisurilor,ă
conflicteăînăcareăsuntăantrena iăşiălocuitoriiăacestora.ăLaăunămomentădat,ăprobabilăpeă
laăanulă12ăd.Hs.,ăOvidiuăspuneăc versurile le-aăscrisă„încinsăînălupte”,ăcândăge iiăauă
cucerităcetateaăTomis,ădarăCotys,ăregeleăodrizilor,ăpoetul,ăvineăcuăsolda iămul iăşi,ă
cuăajutorulăromanilor,ărestabileşteăsitua ia,ă„r zbunându-seăcrunt”.ăEsteămomentulă
înăcareăOvidiuăîiăcereăsprijinăregeluiăşiăpoetuluiăCotysă(p.315).
Disperatădeăaceast ăsitua ie,ăOvidiu,ăînăfinal,ăîiăfaceăoăurareăduşmanuluiăs uă
deălaăRoma,ăc ruiaăîiădatoraăexilul:
„...printreăs ge iăsarmaticeăşiăgetice
î iădorescăs ătr ieştiăşiăs ămoriăînăacesteălocuri”ă(p.ă341).

Situa iaă eraă asem n toareă şiă înă alteă zoneă sud-dun reneă locuiteă deă fra iă aiă
ge iloră şiă undeă Romaă deveniseă st pân :ă eraă oă linişte,ă oă vreme,ă dup ă represaliileă
efectuateă deă armataă roman ,ă dară cuă primaă ocazieă prielnic ,ă moesiiă şiă traciiă sauă

1
ÎnăLucană(Farsalia, VIII, 220 – 221 – cf.ă112/I,ă377)ăg simăurm toarele:ăPompeiăc treăDeiotarus,ă
dup ăînfrângereaădeălaăPharsalos:
„…ăumple iătolbele/şiăîntinde iăarcurileăarmenieneăcuăvineăgetice”.
157
tribalii sau besii seăr sculauă– şiăiar şiăeraănevoieădeăinterven iaăarmatei.ăSitua iaăînă
Dobrogea,ădescris ,ădeci,ădeăunămartorăocular,ăesteăedificatoare.
Îiăreamintim,ădup ă Iordanes,ăpeă„s lbaticii”ăşiă„îngrozitorii”ămoesi,ăfoarteă
numeroşiăşiătr itoriăpeăunăteritoriuăfoarte întins,ăînătoat ăValeaăDun rii,ălaăsud,ăîntreă
fluviuăşiăMun iiăHaemus.ăMoesiiăi-auăînfruntatăpeăromaniăf r ăteam ă(112/II,ă409),ă
aşaăcumăl-auăînfruntatăodinioar ăge iiădinăDobrogeaăpeăDariusăI.
Reamintim pe bessi (6/99),ăcunoscu iăcaă„trib”ăalăsatrilor,ăcareăauăreuşităs ă
formezeă şiă un regat,ă înă Haemus,ă regatulă Bessica.ă Romaniiă auă reuşită s -i
„linişteasc ”ăoarecumăabiaăînăvremeaăluiăOctavianusăAugustusă(27ăî.Hs.-14 d.Hs.).
Târziu,ă Paulinusă deă Nolaă aveaă convingereaă c ă peă bessiă i-aă îmblânzită doară
creştinismul,ă propov duită înă acesteă locuriă deă celebrulă misionară Nicetasă dină
Remesiana.ă Reamintim,ă dină epistolaă luiă Pulinusă c treă Nicetas,ă uneleă tr s turiă
importante ale bessilor:

„C ciăiat ăbessii,ăn praznici prinăp mânturileălor

şiăsufleteleălorăşiămaiăaspriăcaăz pezile,
auăajunsăacumăcaănişteăoi şiăsubăîndrumareaăta
seăîmbulzescăspreăl caşulăp cii,
Grumazurileăpeăcare,ămereuăneînfrân iăînăr zboi,
auărespinsăs ăleăsupun ăsclaviei,
le pun acum cu bucurie sub
jugulăadev ratuluiăst pân.
Acum bessul mai bogat prin valoarea muncii sale
seăînal ;ăaurulăpeăcare-lăc uta
înainteăcuămânaăînăp mânt,
Îlăculegăacumăcuăminteaădinăcer.
O,ăceăschimbareăaălucrurilor!ăCeăînf işareăbineărânduit !
Mun iiăinaccesibiliămaiăînainteăşiăs lbatici
Ocrotescăacumătâlhariăpref cu iăînămonahi,
Fiiăaiăp cii”ă(112/II,ă197,ăs.n.).ăă

158
 CAPITOLUL VI

REGATELE GETO-DACILORăDINăNORDULăDUN RII

1. Regatele geto-dacilor nord-dun reniăînainteădeăDromihete

Hiperboreea,ă araă prină excelen ă aă geto-dacilor,ă araă deă Sus,ă laă Nordă deă
Dun reă şiă deă Mareaă Neagr ,ă deă undeă veneaă Boreas-Criv ulă – atâtă deă greuă deă
suportată deă greciiă deprinşiă cuă climaă dulceă aă Mediteraneiă (veziă şiă „v ic relile”ă luiă
Ovidiu,ă laă Tomis,ă înă iernileă grele,ă cuă Criv !)ă –,ă aă r masă mult ă vremeă ar ă aă
legendelor,ă aă zeiloră şiă miturilor.ă Târziu, autorilor greci le-auă venită informa iiă maiă
exacteă despreă acesteă locuriă şiă despreă oameniiă lor.ă Deă aceeaă seă şiă obişnuiser ă cuă
traciiădeălâng ăei,ăcândvaăfra i,ămaiăapoiădoarăveciniă – şiăetnonimulăaăr masăîntreă
greci,ădeciăşiăînăizvoareleăistoriceăgreceşti.ăCândăauăaflatăc ăautohtoniiădeălaănordădeă
Balcani,ă apoiă deă laă nordă deă Dun re,ă chiară dac ă suntă acelaşiă neamă deă oameniă şiă
vorbescăaceeaşiălimb ăcaăşiăveciniiălorătracii,ăîşiădauănumeădiferite,ăatunciăle-au spus
simplu:ăşiăge iăşiămoesiăşiătribaliăşiădaciăşiăal iiăsuntătotătraci!ăPentruăautoriiăgreciădeă
atunci era, poate, simplu, dar simplismul acesta s-aă transformat,ă treptat,ă într-o
eroareă istoriografic ă mondial ,ă careă seă men ineă şiă azi,ă chiară şiă înă mediileă
universitareăşiăacademice.
S ănuăneăaştept mălaămen ionarea,ăînăizvoareăscrise,ăaăforma iunilorăpoliticeă
deă laă nordă deă Dun reă sauă aă şefiloră lor,ă aă regiloră lor.ă S ă leă subîn elegemă şiă s -i
subîn elegemă îns ,ă deă vremeă ceă înă Dobrogea,ă deă pild ,ă cândă leă vină greciloră
informa iiă – mai timpurii, prin coloniile de pe litoral –,ă aceştiaă nuă ezit ă s -i
numeasc ăregiăpeăşefiiăforma iunilorăpoliticeăaleăge ilor,ăautohtoniiălocului.
Iarădintreăc rturariiănordici,ă„readuşi”ăînăistoriografiaănoastr ădeădna.ăMariaă
Crişană (v.ă 41,ă ed.ă aă II-a), danezul Joannes Magnus Gothus (1488-1544)/Ioan cel
Mareăgotulă(ţăgetul)ădinăDaciaăvestic ă(Dania/Danemarca),ăal turiădeăregiiăpatrieiă
sale,ănumi iăRex Daciae – şiăaşaăi-aăapelatăpentruăprmaădat ăPapaăAgapetăalăII-lea la
27 septembrie 954 (19a/282) –,ămen ioneaz ăşiă87ăregiă„extrapatriam”,ădinăcareă12ă
sunt geto-daci: Zeutas filozoful, regina Thamiris, Sitalchus, regele Odrizilor,
Dromghetes, Tanabonta, Boroista, Comositus, Corrilus, Dorpaneus, Decibalus,
Ostrogotha şiăCinna (41, ed. a II-a, pag. 130).
S ăneăbaz măîns ăşiăpeădescoperirileă arheologice,ăcareăauăpusăînăeviden ă
extraordinaraăceramic ăneolitic ,ănuădoarăvaseădeăuzăcurentăciăşiăvaseăspeciale,ăcuă
decora iuniă deosebiteă şiă chiară pictate,ă vaseă deă cultă dară şiă pentruă gusturiă aleseă şiă
pentruă „caseă mari”,ă al turiă deă oă tulbur toareă sculptur ă înă lut,ă c reiaă peă nedreptă
specialiştiiă i-auă spusă cuă oă expresieă atâtă deă prozaic ă şiă inadecvat :ă „plastic ă
zoomorf ă şiă antropomorf ”.ă Nu,ă domniloră specialişti,ă „zei a”ă deă laă Vidraă sauă
159
„Gânditorul”ă cuă perecheaă luiă suntă sculpturi,ă nuă „plastic ă antropomorf ”!ă
Spune i-leă şiă Domniileă Voastreă sculptur ,ă c ă nuă v ă râdeă lumea!...ă „Gânditorul”ă
Spa iuluiăcarpaticădeămultăneăesteă„ambasador”ălaăO.N.U.ăşiănimeniădeăacoloănuăs-a
plânsă pân ă aziă deă vreună mirosă deă opinc ă dacic !ă Neă gândim,ă deci,ă şiă pentruă
Neolitic, la acesteă „caseă mari”ă cuă gusturiă alese,ă desigură cuă ună rolă conduc toră înă
comunit ileă autohtonilor,ă conducândă poateă chiară forma iuniă politiceă dup ă
specificulă şiă exigen eleă timpuluiă lor.ă Şiă formeleă vaseloră seă voră p stra,ăbaă chiară seă
vorădiversificaăşiăperfec iona înăepocileămetalelor,ăaccentulăc zândăîns ăpeăaspectulă
lorăfunc ional.
Intrândăînăuzăcurentămetalul,ămaiăîntâiăcelebrulăaliajăcareăaădatănumeleăuneiă
epoci istorice, Bronzul,ă apoiă înă Epoca Fierului,ă necesit ile,ă utilit ileă şiă gusturileă
sunt tot mai bine serviteăşiă reprezentate.ă Creşte,ă treptat,ă nuă doară autoritateaă ciă şiă
avereaă şefiloră deă comunit i.ă Pentruă a-şiă protejaă supuşii,ă aceştiaă pună s ă seă ridiceă
înt riri,ă construc iiă specialeă c rora,ă maiă târziu,ă izvoareleă leă dauă numeă deă dave,
destinate mai ales refugiului,ă „vremuriloră deă bejenie”,ă c ciă pentruă „primirea”ă
inamiculuiăşiă„discu ia”ăcuăelăerauădestuleăp duri,ălunci,ăv iădeăape,ăh işuri,ădealuriă
şiă mun i.ă Iară cândă treceauă înă „împ r ia”ă zeilor,ă pentruă aă seă deosebiă deă ceilal iă
pentru tot ce reprezentaser ă înă via ă (nuă neă gândimă neap rată laă megalomaniaă
faraonic !),ăerauădepuşiăînămorminteă„princiare”,ăînătumuli,ăcuăvaseăscumpe,ăcoifuriă
şiăarme,ăcuăcaiiălor,ăuneoriă– ne-oăspunămaiătârziuăizvoareleă– cu femeia pe care au
iubit-oăsauăaăpre uit-o mai mult, invidiat ădeăcelelalteăpentruăc ăeaăaăfostăaleas ăs ă
fieă sacrificat .ă Acesteă morminteă princiare,ă regale,ă cuă inventarulă lor,ă neă vorbescă
despre regii epocii Bronzului înăSpa iulăcarpato-danubiano-pontic, cu deosebire la
nordădeăDun re,ăcumăsunt,ădeăpild ă– şiăviitorul, poate va aduce mai multe! –, cele
deălaăPoianaăCo ofeneştiă(Prahova)ăşiăPeretuă(Teleorman),ădarăşiădinăsud,ădinăspa iulă
ge iloră„istrieni”,ălaăAgighiolă(Tulcea),ăprină„p r ile”ăluiăZyraxesăşiăaleăluiăDapyx.ă
(vezi mai sus coifurile unor asemenea regi).
Pentru secoleleVII-IVă î.Hs.,ă secoleă despreă care,ă cumă amă spus,ă izvoareleă
scriseă suntă atâtă deă s raceă – dar,ă s ă re inem:ă atunciă cândă apară şiă consemneaz ă
certitudiniăcareăveneauădeădeparte,ăsuntădeăoăvaloareădeosebit !ă –, geto-dacii sunt
identifica iăarheologicăşi prin cet ileăcuăval,ăîntinseăpeăsuprafe eădeălaă2ălaă5ăhaă(laă
Buh eşti-Gala i sau la Cotnari)ăpân ălaă45ădeăhaă(impresionantulăcomplexăfortificată
deă laă St nceşti-Botoşani),ă cet iă careă puteauă ad posti,ă laă nevoie,ă oă popula ieă deă
1500-2000ă pân ă laă 25-30 deă miiă deă oameni,ă cuă avutulă lor,ă cet iă descoperiteă peă
spa iiă întinse,ă dină Subcarpa iă pân ă înă Dolj,ă Olt,ă Teleorman,ă înă Dobrogeaă şiă înă
Moldovaă (înă nordulă Moldovei,ă celă maiă expusă migra iiloră dinspreă R s rit,ă auă fostă
descoperiteăpesteă20ădeăasemeneaăcet i).
Maiătârziu,ăcândăcentrulăuneiămariăforma iuniăpoliticeăaăgeto-dacilor, cum a
fostă aceeaă aă luiă Dromiheteă laă cump naă dină veacurileă III-IIă î.Hs.,ă seă vaă mutaă înă
locuriă maiă ferite,ă maiă bineă aleseă pentruă linişte,ă pentruă cultulă zeiloră şiă observa iiă
astronomice, dară şiă pentruă ap rare,ă meşteriiă geto-daciă auă dovedită antichit iiă oă
veritabil ă art ă aă construc iiloră defensive,ă cuă ună importantă specifică ală locului:ă niciă

160
pentruăunăcentruăfortificat,ăcuăunăansambluădeăcet i,ănaturaănuăesteăviolentat ,ănuă
esteăschilodit ,ăci folosit ănumai,ăcuătotăceăpoateăoferiăeaăcaăelementădeăprotec ie,ă
„ajutat ”ădoarăînăanumiteălocuri,ăpentruăcaăeaăs -iăpoat ăajutaămaiăbineăpeăoameniă
(v.ăşiă40/339-340).ăEraăşiăînăacestăcazăconcep iaăzalmoxian ădeăvie uireădup ălegileă
naturii, geto-dacii f cândăcorpăcomunăcuăMun iiăloră(cumăvaăremarcaăunăautorălatin,ă
Florus),ă cumă auă f cută corpă comună cuă P dureaă loră – şiă acestă modă deă via ă l-au
transmisăurmaşilor.
EsteăvorbaădespreăcentrulăfortificatădinăMun iiăOr ştiei,ăalăStatuluiăgeto-dac,
undeădublaă„salb ”ădeăcet i,ădeăoăparteăşiădeăaltaăaăV iiăGr diştiiă(unăvadăsecatăîntreă
timp,ă poateă Sarge iaă antic ),ă dinspreă sudă şiă dinspreă nord,ă supravegheaă accesulă spreă
mareaăcetateădeărefugiuăşiălocăsacru,ăSarmisegetuza Regia,ăoăconstruc ieăhexagonal ,ă
închizândă trei ha.,ă situat ă peă loculă celă maiă înaltă dină zon ă (cotaă 1200),ă dominândă
împrejurimile.ăDinspreăsud,ădominândăintrareaăînăValeaăGr diştii,ăveneau,ăînăordine,ă
cetateaă Costeşti (cotaă 501),ă reşedin aă politic ,ă regal ,ă cuă puterniceă bastioaneă şiă
ziduri,ăprotejândăşi oăîntins ăaşezareăcivil ;ăurma,ăpeăplatoulăunuiădealăînconjuratădină
3ă p r iă deă pr p stii,ă barândă drumulă spreă vestă c treă Sarmisegetuza,ă cetatea de la
Piatraă Roşie (cotaă 821),ă ună adev rată „cuibă deă vulturi”,ă cumă iă s-a spus (H.
Daicoviciu);ăapoi,ăpeăîn l imea de la Blidaru (cotaă703),ăcuăcâtăneăapropiemădeăloculă
sacru – înă Antichitateă sanctuareleă erauă celeă maiă bineă p zite!ă – eraă situat ă ceaă maiă
puternic ădintreătoateăacesteăcet i,ăcuă6ămasiveăturnuriădeăap rareă(deăfapt,ăerauădou ă
cet iă lipite,ă cuă diferen eă deă nivel),ă închizândă oă suprafa ă deă aproapeă 6000ă m2.ă Înă
parteaă cealalt ă aă V iiă Gr diştii,ă „pereche”,ă peă Vârfulă luiă Hulpe (cota 902), era o
fortifica ieăşiămaiămare.ăÎnăcomunaăB ni a,ăpeăîn l imeaăc reiaăi-aăr masănumeleădeă
Piatraă Cet ii,ă înconjurat ,ă laă felă caă laă Piatraă Roşie,ă dină 3ă p r i,ă deă panteă
pr p stioase,ă eraă înc ă oă cetateă careă str juiaă Sarmisegtuzaă totă dinspreă sud.ă Dinspreă
Transilvania – cineă seă gândeaă c ă ară puteaă veniă vreună inamic,ă spreă Sarmisegetuza,ă
dintr-acolo,ă prină araă Dacilor?ă Şiă totuşi,ă pruden a,ă prevedereaă oă cerea.ă Protejândă
flanculădrept,ăestic,ăalăcomplexuluiădacicădinăMun iiăOr ştiei,ăstr juiaăCetatea de la
C pâlna (pentruătoateăacesteaăveziănr.ă45/127ăşiăurm.ăşiănr.ă40/339ăşiăurm.).
Observându-lăpeăhart ,ăacestăsistemădeăfortifica ii,ă„crea ieăoriginal ăşiăunic ă
înăsud-estul Europei”ă(40/369,ăs.n.),ălucrareăcomparabil ăcuăceleămaiămariăfortifica iiă
aleăAnticht ii,ălaăcareăs-aălucratăintensăpesteăunăveacăşiăjum tate,ăîn elegemămaiăbineă
relatarea scriitorului latin Lucius Annaeus Florus, careă precizaă c ă „daciiă tr iescă
nedezlipi iă deă mun i”ă şiă c ă deă aceast ă popula ie „eraă foarteă greuă s ă teă apropii”ă
(112/I, 525, s.n.).
Numaiăfor eăabsolutăcopleşitoare,ăconduseădeăunăgeniuămilitarăalăAntichit ii,ă
darăunăgeniuăoprimatorăşiădistructivăpentruăgeto-daci,ăauăpututăs ădistrug ăacestăsistemă
deăfortifica iiăf r ăegalăînăalt ăparteăaăEuropeiălaăvremeaărespectiv .

Iat ,ă deci,ă cumă seă prezint ă succesiunea regilor geto-daci de la nordul

Dun rii:ă deă laă anonimiiă careă auă l sată urmaşiloră s bii,ă coifuriă şi careă deă lupt ă înă
161
morminteleă loră princiareă sauă daveleă înă care-şiă trimiteauă supuşiiă – înă afar ă deă
lupt tori!ă– înă„vremuriădeăbejenie”,ălaăregiăcareărivalizeaz ăcuăceleămaiădeăseam ă
capeteăîncoronateăaleăAntichit ii,ăaşaăcumălaăSudădeăDun reăfra iiălorăşi-au dat lor
şiă lumiiă deă laă „regişori”ă aiă unoră miniregate,ă cuăexisten ă efemer ă pân ă laă celă maiă
mareă comandantă militară ală Antichit iiă şi,ă înă romantismulă luiă înc ă insuficientă
în eles,ăunămareăomăpolitic,ăAlexandruăMacedon.ă

Pentruă primaă dat ă înă izvoarele scrise,ă relat riă maiă ampleă despreă ună
asemenea regeăanonimădinănordulăDun rii avemădinăanulă335ăî.Hs.,ăcând,ălaăunăană
deălaăasasinareaătat luiăs uăşiăînainteădeăaăporniăs -şiăîndeplineasc ămareleăgândăînă
Orient,ă Alexandruă Macedonă „schi eaz ”,ă poate,ă oă component ă aă planuluiă
„pantracic”ăalăp rinteluiăucis,ălâng ăcareăfuseseănedezlipităînăr zboaie,ăîntreprinzândă
aceaă expedi ieă împotrivaă tribaliloră careă cuă numaiă doiă aniă înă urm ă îiă pricinuiser ă
tat luiă oă zdrobitoareă înfrângere,ă oă umilin ă careă n-oă maiă încercaseă şiă oă ran ă
prevestitoare de moarte. Ca un comandant ce-şiă meritaă rangulă şi,ă desigur,ă dină
experien aătat lui,ăcuoscându-şiăbineăfra iiădinăvecin tate,ăpoateăşiăpentruăaăîncheiaă
repedeă ac iunea,ă porneşteă înă aceast ă campanieă cuă 30.000ă deă ostaşi.ă Era,ă deă fapt,ă
armataăpreg tit ăînc ădeătat lăs uăpentruăîmplinireaăunuiă„vis”ă(veziăşiămaiăsus).
Laă aflareaă acesteiă veştiă s-au alertat geto-daciiă nordă dun reni,ă careă auă şiă
ap rutăpeămalulăstângăalăfluviuluiăcuăoăarmat ăevaluat ădeăizvorălaă4000ădeăc l re iă
şiă10.000ădeăpedestraşi.ăConvinsăc ăîndr znealaăşiăt riaătribalilorăst ăşiăînăajutorulăă
ceă leă puteaă veniă deă laă fra iiă dină nord,ă tân rulă rege,ă înă stilulă ce-i va deveni
caracteristic,ăutilizândămul imeaădeămonoxileăaleălocalnicilor,ătreceărapidăDun rea,ă
într-oăsingur ănoapte,ăcuă1500ădeăc l re iăşiăcuă„falanga”ădeă4000ădeăpedestraşi.ă
Surprizaă şi-aă f cută efectul,ă c ci,ă dup ă oă scurt ă ciocnireă deă cavalerie,ă
geto-dacii s-auă retrasă înă fa aă temuteiă „falange”ă macedonene,ă despreă care,ă f r ă
îndoial ,ă nuă acumă aflauă pentruă primaă dat .ă S-auă retrasă precipitat,ă maiă întâiă într-o
dav ădeăcâmpie,ănefortificat ,ăpeăcareăîns ăauăp r sit-oărepede,ăf r ăaăprimiăluptaăînă
câmpădeschis.ăOasteaămacedonean ăs-aăîntors,ădarămanevraătân ruluiăregeăşi-aăf cută
efectul:ă tribalii,ă astfelă izola i,ă s-au recunoscută înfrân iă iară geto-dacii au devenit
„prieteni”ăaiăMacedoniei.ăÎnăanulăurm tor,ă334ăî.Hs.,ătân rulăregeădeănumaiă22ădeă
aniă puteaă s ă porneasc ă oarecumă liniştită înă mareaă campanieă careă l-aă dusă pân ă înă
India.ă Aă l sată „instruc iuni”ă guvernatoruluiă r mas înă Macedonia,ă generalulă
Zopyrion,ă s ă continuieă ac iuneaă spreă nord,ă atâtă laă „prietenii”ă ge iă – cât,ă maiă ales,ă
pentruăcucerireaămareluiăportăgrecescădinănordulăM riiăNegre,ăOlbia.
CândăAlexandruăatinseseălimitaădeăr s rităaăcuceririlorăsale,ăob inândămariă
succeseăînăIndia,ăZopyrionăîşiăîncearc ănorocul,ăpornindăînăcampanieăprinăp mântulă
ge ilor,ă pân ă laă Olbia,ă undeă n-aă reuşită s ă cucereasc ă cetateaă şiă aă trebuită s ă seă
întoarc .ăLaăîntoarcere,ăfurioşi,ăge iiăl-auăatacat.ăArmataămacedonean ădeă20-30 de
mii de oameniăaăfostăzdrobit ăiarăcomandantulăucisăînălupt ă(112/I,ă585-586). Erau
aceeaşiă ge iă peă care-iă l saseă Alexandruă Macedonă „prieteni”ă sauă erauă al ii,ă
comanda iădeăunăaltărege,ăviteazăcaăşiăostaşiiăs i?

162
 2. Regatul geto-dac condus de Dromihete

Primele mariăr zboaieăaleăgeto-dacilor.

Cumădejaăamăar tat,ădup ămoarteaăluiăAlexandruăcelăMareă(323ăî.Hs.),ăîntreă

diadohii care i-auămoştenită„imperiul”,ăLysimah,ăguvernatorulăşiăapoiăregeleăTracieiă
(323-281ă î.Hs.),ă ună generală capabilă şiă ambi ios,ă faceă dină regatulă s uă ceaă maiă
important ăfor ăaătimpuluiăînăPeninsulaăBalcanic .ăReuşeşteăs -şiăîntind ăhotareleă
pân ălaăDun re,ăînănord,ăînglobândăteritoriileăgeto-dacilorăşiăaleăaltoră„traci”ădeălaă
nordădeăBalcaniăşiăsupunâmdăcoloniileăgreceştiădeăpeă rmulăvesticăalăPontului.
Înă vremeaă respectiv ă geto-daciiă seă aflauă într-un proces de reunire a unor
regateămaiămiciăîntr-oăforma iuneăstatal ăcareăs ăcuprind ăteritoriileălorădinăstângaăşiă
dină dreaptaă Dun rii.ă Dară înaintareaă spreă nordă aă regatuluiă tracă aă scosă dină cadrulă
acestuiăprocesăteritoriileălorădinădreaptaăDun rii.ăPericolulăceăveneaădinspreăsudăi-a
determinat pe geto-daciăs ăparticipeălaăr scoalaăgeneral ăini iat ădeăoraşulăCallatisă
împotrivaă luiă Lysimahă înă anulă 313ă î.Hs.ă Ulterioră eiă auă încercată s ă reiaă efortulă deă
reunireăaăteritoriilorăgreceşti,ăpentruăaăînt riărezisten aăîmpotrivaăregatuluiăTraciei.
Înt rită şiă maiă multă dup ă victoriaă deă laă Ipsosă (301ă î.Hs.),ă înă Asiaă Ionic ,ă
Lysimahăini iaz ăoănou ăcampanieălaăDun re,ăînăanulă300/299ăî.Hs.,ădeădataăaceastaă
împotrivaă geto-daciloră dină nordulă fluviului,ă caă odinioar ă Alexandruă Macedon,ă
pentru ca, biruindu-iă peă aceştiaă – considera el –,ă s -şiă consolidezeă autoritateaă înă
sudulă Dun rii,ă caă şiă asupraă coloniiloră greceşti.ă Dup ă opiniaă istoriculuiă Iosifă
Constantină Dr gan,ă înă aceast ă prim ă expedi ieă Lysimahă l-aă trimisă peă fiulă s uă
Agathocles.ă Nuă esteă exclusă s ă fiă fostă amândoi,ă Agathoclesă „ucenicind”ă peă lâng ă
tat lăs u.
Dromihete (Dromichaites) conducea atunci,
laănordulăDun rii,ăoăputernic ăforma iune,ăunăregat înă
toat ă putereaă cuvântului,ă putândă s -iă opun ă
ambi iosuluiăregeătracăoăarmat ămaiămareădecâtăaăsa,ă
şiă înc ă format ă dină „b rba iă foarteă pricepu iă înă
r zboaie”ă(Pausania,ăI,9,7ă– cf. 112/I, 619).
Geto-daciiă luiă Dromihete,ă prină tradi iaă
„p mântuluiăpârjolit”ăşiădeăap rareăactiv ,ăauăreuşită
s ă diminuezeă substan ială ă for aă combativ ă aă
armateiă luiă Lysimah.ă Regeleă tracă însuşiă „ajunseă
într-oă primejdieă câtă seă poateă deă mareă şiă reuşiă s ă
scapeă cuă fuga”,ă înă timpă ceă „fiulă s uă Agathocles,ă
Fig. 37 care-lăspijineaăatunciăînălupt ăpentruăprimaăoar ,ăfuă
Dromihete (dup ăGh.ăAdoc) luatăprizonierădeăc treăge i”ă(ibidem). Lysimah a mai
revenită laă Dun re,ă cuă oaste,ă înă „replic ”,ă dară aă fostă
înfrânt,ă astfelă încât,ă înă anulă 297ă î.Hs.,ă silită şiă deă alteă lupteă declanşateă înă sud,ă aă
trebuităs ăîncheieăpaceăcuăDromihete.ăAgatocles,tratatăcuăomenieădiplomatic ăînăceiă
2-3ă aniă deă prizonierată laă ge i,ă aă fostă eliberată iară Lysimahă aă restituită geto-dacilor
teritoriileădinădreaptaăDun rii,ăocupateăanterior.

163
 Fig. 38 Vase traco-geto-dacice: Riton din
tezaurul de argint aurit de la Porojna
(sânga);ăăVaseădinătezaurulădeăargintăde la
Sâncr ieni (jos) (ambele – nr. 118)

Asemenea vase va fi oferit Dromihete pentru

masaăregeasc ăaăluiăLisimah…

Pesteă 5ă ani,ă într-o a treia

campanie împotrivaă geto-dacilor
lui Dromihete, Lysimah vine cu o
armat ăimpresionant ,ădeă100.000ă
de oameni. Era un moment greu,
şiă sacrificiileă geto-dacilor – care
l-auăîntâmpinatăpeăputerniculăregeă
cuă aceeaşiă tactic ă tradi ional ă –
vor fi fost mult mai mari, dar au
reuşită s -iă aduc ă mareaă armat ă
într-oă situa ieă critic .ă „Armataă luiă
Lysimah – scrie Diodor din Sicilia
(XXI/12, 1 – cf. 112/I, 197) – eraăchinuit ădeăfoame.ăPriteniiăîlăsf tuiauăpeăregeăs ă
scapeăcumă vaăputeaăşiăs -şiămuteăgândulăc ăoasteaăluiăl-arăputeaăsalva”.ăRegeleăaă
r masăîns ăînămijloculăarmatei,ăpeăcare,ăp strândăcontinuuăini iativa,ăDromiheteăaă
atacat-oă laă momentulă potrivită şiă aă capturat-o,ă împreun ă cuă regeleă trac.ă Aveaă ceă
regretaăambi iosulărege!ă„ÎnvinsăînăTraciaădeăc treăDromiheteăşiăsilităs ăseăpredeaă
împreun ă cuă toat ă oştirea,ă dină pricinaă seteiă – scrie Plutarh –,ă dup ă ceă b uă ap ă şiă
ajunseă sclav,ă Lysimahă spuse:ă «Oă zeilor,ă pentruă câtă deă mic ă desf tareă m-amă f cută
rob,ădinăregeăceăeram»ă- (15/77ăşiă112/I,ă463).ă
Dup ă meritataă „corec ie”ă militar ă „oferit ”ă trufaşuluiă regeă peă câmpulă deă
lupt ,ă Dromihete,ă omulă politică în elept,ă i-aă „oferit”ă ulterioră cunoscutaă lec ieă deă
moral ,ă modestieă şiă generozitateă – masaă bogat ,ă cuă vaseă pre ioase,ă fa ă deă masaă
modest ăşiădinăvaseădeălutăaăgeto-dacilor –,ă„t lm cit ”ăpeălocădeăînsuşiăDromihete,ă
careă aă încheiată dojenitoră cuă ună avertismentă peă careă îlă vomă reg siă laă urmaşiiă
geto-dacilor,ălaăvalahi,ăînămomenteăsimilare:ă„Deăceăte-aiăsilit,ăîmpotrivaăfirii,ăs - iă
duciăoşteniiăpeănişteămeleaguriăînăcareăoriceăoasteăstr in ănuăpoateăaflaăsc pareăsubă
cerulăliber?”ă(Diodor,ăXXI/12,6 – cf. 112/I, 197-199;ăv.ăşiă41,ăedăaăII-a, pag. 131)).
Iară aloră s i,ă careă cereauă s -lă judeceă eiă şiă s -lă pedepseasc ă peă trufaşulă regeă şiă peă
ceilal iă prizonieri,ă în eleptulă Dromiheteă le-a oferit nu autoritatea despotului ci
argumentul bine chibzuit, cu care i-aăcâştigat,ăanumeăc ă„esteămaiăbineăs -lăcru iăpeă
b rbatulăacesta”;ăşiăpeăceilal i,ădesigur.ă„Dac ăl-arăfiăomorâtăpeăLysimah,ăal iăregiă
164
auăs -iăiaăDomniaăşiăseăpreaăpoateăcaăregiiăaceştiaăs ăfieămultămaiădeătemutădecâtă
înaintaşulălor.ăDarăcru ându-l pe Lysimah – a continuat Dromihete –, acesta, cum i
seăcuvine,ăareăs ăseăarateărecunosc torătraciloră(geto-dacilor, n.n.), care i-auăd ruită
via a.ăIarălocurileăînt rite,ăaflateămaiăînainteăvremeăînăst pânireaătracilor,ăeiăleăvoră
dobândiăînapoiăf r ăniciăoăprimejdie”ă(Diodor,ăXXI/12,3ă– cf. 112/I, 197).
Întradev r,ă urmândă aceast ă gândireă şiă conduit ă politic ,ă geto-dacii au
câştigată incomparabilă maiă mult:ă teritoriileă ă dină dreaptaă Dun rii,ă inclusivă aşez rileă
înt rite,ăpaceaăînăviitoră– şiătotulăaăfostă„pecetluit”ăprinăc s toriaăluiăDromiheteăcuă
fiicaăluiăLysimah.ăEliberat,ăLysimahăşi-aă inutăcuvântul,ămaiăalesăc ăulteriorăaăfostă
atrasăînăalteăcomplica iiămilitareăşiăpolitice,ăînăsudăşiăînăAsiaăMic ,ăînăcursulăc roraă
aăfostăînfrântăşiăucisă(281ăî.Hs.).
Niciodat ă regatulă macedonenilor,ă cuă oă oasteă atâtă deă mareă – Alexandru
porniseă înă Orientă cuă 30.000ă deă oameni!ă – n-aă suferită oă înfrângereă deă asemeneaă
propor iiă(6/248).

3. De la Dromihete la Burebista
Geto-daciiăauăfost,ăulterior,ăputernicăîncerca i,ămaiăalesădeămarea invazie a
cel ilor,ăcareălaăînceputulăsec.ăalăIV-leaă(387ăî.Hs.)ăpr daser ăcumplităRoma,ădup ă
care,ăînăaădouaăjum tateăaăacestuiăveacăşi-auăîndreptatăincursiunileăspreăR s rit.ăLaă
începutulă secoluluiă IIIă î.Hs.ă expansiuneaă loră aă atinsă punctulă culminant,ă cel iiă
reuşindăs ăinvadezeăsauăs ăafectezeăprinăinvaziaălorăunăteritoriuăîntins,ădeălaăAtlantică
pân ăînăAsiaăMic .
Caă pesteă tot,ă invaziaă cel iloră aă avută şiă peă teritoriulă geto-dac un caracter
devastator.ăIzvoareleăscriseăfoarteăpu inăseămaiăocup ădeăgeto-daci,ăaten iaăfiindu-le
atras ădeăinvaziaăcel ilor,ădeăconsecin eleăeiăpentruălumeaăgreac .ă
Dac ăurm rimăîns ăatentă–pe baza descoperirilor arheologice – p trunderileă
efectiveă aleă cel iloră înă teritoriulă geto-dacă (auă p trunsă înă câtevaă zoneă deschise,ă deă
câmpieăşiăpodiş,ăpeăv iădeărâuri,ăpeăCriş,ăpeăMureş,ăcaăşiăpeăDun re,ăpu inăîns ăînă
teritoriulăintracarpatic),ărezult ăc ăgeto-dacii,ărezistândăînăregateleălor,ăşi-auăap rată
cuăîndârjireăteritoriulătimpădeăaproapeăunăsecol,ăînăparteaădeăN-V,ăVăşiăS-V,ăînăfa aă
celeiămaiămariăinvaziiăaătimpului.ăIarăc treăsfârşitulăsecoluluiăIIăî.Hs.ăgeto-dacii au
începutăs ălichidezeăenclaveleăcelticeădinăspa iulăintracarpatic.ăAămaiăfostănecesar ă
aproapeăoăjum tateădeăveacăpân ălaăzdrobireaăforma iunilorăcelticeăcareăcontinuauă
s ăamenin eăspa iulăgeto-dac,ăzdrobireaăşiăalungareaăcel ilorăfiindăunaădinăceleămaiă
mariăizbânziăaleăacestorăstr moşiăaiănoştri,ăuni iăsubăconducereaăluiăBurebista.
Raporturile geto-dacilorăcuăcel iiăn-auăfostănumaiăr zboinice,ăciăauăfostăşiă
raporturiăîntreădou ămariăciviliza iiăînrudite,ăcuăinfluen eăreciproce.
Spre sud-est,ăspa iulădaco-geticădeălaăDun reălaăMareăaăfostăafectată– c treă
sfârşitulă secoluluiă IIIă î.Hs.ă şiă înă totă secolulă urm toră – deă p trundereaă înă p r ileă
Dobrogeiă aă sci ilor,ă învinşiă şiă disloca iă dină stepeleă nord-ponticeă deă c treă regatulă
Bosporanăşiădeăpresiuneaăunorăpopoareămigratoare.ăEste,ăaceasta,ătezaăconsacrat ăînă
lucr rileă deă specialitateă deă pân ă acum.ă Subă oă rezerv ă – ad ug mă noi:ă dac ,ă
rev zândă documenta ia,ă seă vaă dovediiă c ă sci iiă auă existată cuă adev rat,ă caă entitateă
diferit ă deă ge iă şiă masage i.ă Ştimă c ă Dariusă Iă n-aă întâlnit,ăînă 514ăî.ă Hs.ă„picioră deă
scit”ăşi,ădup ăIordanes,ăs-aăîntors,ăgr bit,ă„acas ”.
Necesitateaădeăaăseăap raăînăfa aăinvazieiăscitice,ădarămaiăalesăaceeaădeăaănuă
c deaă subă controlulă regatuluiă elenistică ală Traciei,ă dup ă moarteaă luiă Lysimahă maiă

165
alesă (281ă î.Hs.),ă aă deschisă ună capitolă nouă înă raporturileă coloniiloră greceştiă deă peă
rmulăvesticăalăM riiăNegreăcuăgeto-dacii,ăacesteăraporturiăconcretizându-se, cum
amă ar tat,ă cândă înă colaborareă politic ,ă cândă înă instituireaă uneiă protec iiă aă
geto-daciloră asupraă coloniiloră greceşti.ă Înă acestă contextă esteă amintit,ă într-o
inscrip ie,ă regeleă Zalmodegikos, apoi un alt rege geto-dac dină stângaă Dun rii,ă
poateădinăCâmpiaăRomân ,ăRhemaxos, careăaăajutatăHistriaăs ăresping ăunăatacăală
regatului elenistic al Traciei.
Laă estă deă Carpa i,ă regateleă geto-dacilor,ă loviteă multă timpă deă sci iă – dac ă
aceştiaă auă existată cuă adev rată şiă nuă esteă vorbaă despreă oă lupt ă pentruă
unificare/suprema ieăîntreăforma iuniăpoliticeăchiarăaleăge ilor,ăfiindc ăsci iiăf ceauă
parte din marea na iuneă aă illiro-traco-geto-dacilor! –,ă dară şiă înt riteă prină
îndelungataălorărezisten ăînăfa aăatacurilorăînăsecoleleăII-Iăî.Hs.,ăs-au confruntat cu
bastarniiă(şiăeiăparteăaăaceleiaşiămariăna iuni),ăcare,ăveni iădinspreăVistula,ăauăreuşită
s ăocupeăoăparteăaăteritoriuluiăgeto-dacădinăaceast ăzon .ăÎnăastfelădeăîmprejur riăseă
vaăfiădezvoltatăînăCarpa iiăorientali,ăînăzonaăMunteluiăCeahl u,ăunăputernicăcentruă
politic-militarăşiăspirituală(v.ăprof.ăuniv.ădr.ăN.ă icleanuăşiăcercet torăştiin ificăMariaă
Crişan,ă43a/7-9).ăCaăşiăînăvremeaăinvazieiăcel ilor,ăînfrân iăîntr-oăprim ăconfruntareă
cu bastarnii – faptăpentruăcareăauăfostăsupuşiălaăunătratamentăumilitorădeăc treăregeleă
lor Oroles –,ă oştenii geto-daciă şi-auă revenită şiă bastarniiă n-auă reuşită s ă penetreze,ă
spreă vest,ă arculă carpatic,ă şiă niciă s ă dep şeasc ,ă spreă sud,ă liniaă Piatra-Neam ă –
Roman – Crasna (jud. Vaslui) – Tiraspol,ăeiălocalizându-seăînăzonaădeschis ădintreă
Siretă şiă Nistru,ă pân ă când, sub marele rege Burebista, geto-dacii i-auă zdrobită şiă
pericolulă bastarniloră practică aă încetat.ă Ulterior,ă bastarniloră nuă le-aă fostă greuă s ă
g seasc ăunămodus vivendi cu geto-dacii, uneori unindu-seăîmpotrivaăromanilor.
Dup ă izvoareleă arheologiceă şiă scrise,ă deă oă parteă şiă deă altaă aă Carpa iloră
r s riteniă seă contureaz ă puternicaă forma iuneă politic – un regat! – a carpilor
(carpiani/karpodakoi,ă numi iă deă Ptolemeuă arpioi,ă avândă înă posesiaă loră ună oraş,ă
Arpispolis) (43a/15-16ă şiă 105).ă Maiă man ion mă un regat al costobocilor/
cistobocilor,ă înă nordulă Moldovei,ă întreă Carpa iiă r s riteniă şiă Borystene/Nipruă
(43a/106).ăCuăacesteăregateădaciceăvorăaveaă„deăfurc ”ăromanii,ăatâtăînătimpulăcâtă
au ocupat o parte a Daciei nord-dun reneăcâtăşiădup ă271/274.
Înă toat ă aceast ă perioad ,ă deă laă Dromiheteă laă Burebista,ă regateleă
geto-daciloră auă dusă ă oă lupt ă dârz ă pentruă ap rareaă teritoriuluiă lor,ă apoiă pentruă
alungareaă invadatoriloră str ini.ă Ciceroă (106-43),ă atr geaă aten iaă romaniloră asupraă
pericoluluiăreprezentatădeăge iă(43a/10).ăDac ăregateleăceăseăpotăconturaăînăspa iulă
geto-dacăauăpututărezista,ăseparatăsauăînăcolaborare,ăpân ăînăsecolulăIăî.Hs.,ăapari iaă
dinspre sud a celui mai redutabil pericol, Statul roman, le-a pus probleme
deosebite,ă unitateaă loră politic ă devenind,ă dină acestă punctă deă vedere,ă iar şi,ă
obligatorie.ăDeăaltfel,ădezvoltareaăgeneral ăoăf ceaăposibil .

166
 CAPITOLUL VII

DACIAăMARE.ăUNIFICAREAăPOLITIC ăAăSPA IULUI

GE ILOR-DACILOR-TRACILOR-ILLIRILOR
SUB CONDUCEREA MARELUI REGE BUREBISTA

Cumăamăar tat,ăprimaăinterven ie a Statului

romană înă Peninsulaă ă Balcanic ă aă avută locă c treă
sfârşitulă secoluluiă ală III-leaă î.Hs.,ă înă timpulă celoră
dou ăr zboaieăilliriceă(229/228ăşiă219ăî.Hs.).ăApoi,ă
înă urmaă celoră treiă r zboaieă macedoneneă (215-201,
200-197, 171-168ă î.Hs.),ă aă fostă lichidat ă
independen aăStatuluiămacedonean,ăRomaăajungândă
s ă domineă înă Peninsul .ă Domina iaă eiă aă fostă
consolidat ă dup ă 146ă î.Hs.,ă cândă Republicaă
Roman ,ă reprimândă r scoalaă macedoneniloră şiă aă
Ligiiăaheene,ăaătransformatăGreciaăşiăMacedoniaăînă
posesiuni ale sale.
Deă acum,ă Romaă începeă înaintareaă spreă
Fig. 39 Burebista Dun reaă deă Jos,ă înă spa iulă geto-dac,ă cândă st pâniiă
(dup ăGh.ăAdoc) loculuiă duceauă luptaă pentruă alungareaă cel iloră şiă
bastarnilor.
Îndelungataă rezisten ă împotrivaă cel iloră aă
determinat – peă fondulă dezvolt riiă maximeă aă
Laten-ului geto-dac – perfec ionareaă sistemuluiă loră
defensiv,ădarăşiăaăarmamentuluiăofensiv,ăc ciănuăeraă
vorbaă numaiă deă rezisten ă ciă şiă deă alungareaă
invadatorilorăstr ini:ăsci ii,ăcel ii,ăbastarnii.
Înă fa aă celuiă maiă mareă pericolă careă veneaă
dinspre sud, unitatea politic ă aă regateloră
traco-geto-dacilor, cum am spus, se impunea. O
unitateă preg tit ă deă întreagaă dezvoltareă deă pân ă
atunciădarăşiăgr bit ădeăînaintareaăroman . Fig. 40 Deceneu
Aceast ă unificareă aă întreguluiă teritoriuă ală (dup ăGh.ăAdoc)
na iuniiă traco-geto-dace aă fostă realizat ă sub
conducerea lui Burebista (c. 82 – 44ăî.Hs.),ă„celădintâiăşiăcelămaiămareădintreăregiiă
din Tracia”ă(cf.ă15/125,ăs.n.).ăAcesta,ăcumăarat ăStrabonă(VII,ăcap.ăIII,ăparagrafulă11),ă
167
„luândăînămân ăcârmaăneamuluiăs u,ăaăridicatăpoporulăcopleşitădeănevoiădinăpricinaă
nesfârşitelorăr zboaie (vezi mai sus, n.n.) şiăatâtădeămultăl-aăîndreptatăprinăanumiteă
deprinderi,ăvia ăcump tat ăşiăascultareădeăporunci,ăîncâtădoarăînăpu iniăaniăaăf urită
oămareăîmp r ieăşiăaăadusăsubăst pânireaăge ilorăpeăceiămaiămul iăvecini.ăBaăchiarăşiă
de romaniă eraă deă temut,ă deoareceă treceaă neînfricată Istrulă şiă pr daă Traciaă pân ă înă
MacedoniaăşiăIlliria”ă(cf.ă117/II,ă174,ăs.n.).ă
Aceast ă oper ă unificatoareă şiă deă adev rat ă renaştereă aă na iuniiă
traco-geto-dace dină stareaă dină careă oă aduseser ă „nesfârşiteleă r zboaie”,ă aă fostă
rezultatulă uneiă strânseăconlucr riăîntreăautoritateaăcivil ă şiă ceaă religioas ,ăpracticaă
aceastaă fiind,ă dup ă Strabon,ă coroborată cuă Herodot,ă demultă înd tinat ă laă
traco-geto-daci.ă Strabonă oă spuneă textual:ă „Pentruă convingereaă poporului,ă elă
(Burebista, n.n.) a conlucrat cu Deceneu,ă ună vraciă careă aă pribegită prină Egiptă şiă aă
înv ată anumiteă semneă prevestitoareă prină careă desluşeaă vrerileă divinit ii”.ă Caă şiă
ionianulă Pythagora,ă caă şiă Zalmoxisă odinioar ,ă Deceneuă însuşiă aă fostă p trunsă deă
„suflulă divin”.ă Câtă deă puternic ă trebuieă s ă fiă fostă autoritateaă celoră doiă – Marele
RegeăşiăMareleăPreotă– asupraăpoporuluiălorăpoateăreieşiăşiădinăaceeaăc ăgeto-dacii,
„înăsemnădeăsupunereă...,ăs-auăl satăîndupleca iăs ătaieăvi aădeăvieăşiăs ătr iasc ăf r ă
vin”ă– o abstinen ăextraordinar ,ăcomparabil ădoarăcuăab inereaădeălaăconsumulădeă
carne,ă considerat ă deă traco-geto-daciă „caă oă porunc ă dat ă deă Zalmoxis”ă (Strabon,ă
ibidem, paragraful 5 – cf.ă117/II,ă167).ăRemarc măc ă„azi”ămediciiărecomand ătotă
maiămultăab inereaădeălaăconsumul de carne!
Astfel,ă dup ă celebraă inscrip ieă deă laă Dyonisopolis,ă Burebista aă ajuns,ă înă
epocaăsa,ăcumădejaăamăspusăşiănuăesteăexcesivăaărepeta,ă„celădintâiăşiăcelămaiămareă
dintre regii din Tracia”.ă Înă urmaă uneiă campaniiă deă întregireă aă teritoriuluiă
na ional (pe care o vom rememora mai jos), Burebistaăaăajunsăs ăst pâneasc „tot
teritoriul de dincoace de fluviu (Dun rea,ăn.n.)ăşiădeădincolo”.ă
Desigur,ă înă prim ă urgen ,ă pentruă Statulă traco-geto-dac se impunea
înl turareaă pericoluluiă celtică dină sud-vest, vestă şiă nord-nord-vestă şiă recuperareaă
teritoriiloră na ionaleă ocupateă pân ă atunciă deă cel i.ă F r ă îndoial ă c ă numaiă dup ă
temeiniceă preg tiri,ă printr-oă campanieă careă înă anulă 60ă î.Hs.ă i-a surprins pe
adversari,ădeălaăsudălaănord,ădinăBalcaniăpân ăînăMoravia,ăBurebista – neărelateaz ă
Strabon (ibidem, paragr. 11) – „aă pustiită astfelă peă cel iiă careă seă amestecauă cuă
thraciiă şiă cuă illirii,ă iară peă boi,ă careă seă aflauă subă ascultareaă luiă Critasiros (alt ă
forma iuneă celtic ,ă n.n.),ă precumă şiă peă teurisci (idem, n.n.), i-aă ştersă deă peă fa aă
p mântului”ă(s.n.).
Ac ionândăastfel,ăBurebistaăevitaseăîntâlnireaădirect ăcuăromanii,ăcareădup ă
trecereaă Balcaniloră seă orientaser ă – era firesc! – maiă întâiă spreă est,ă c treă litoralulă
pontic,ăcuăbogateleăcoloniiăgreceşti.ăÎnărestulăteritoriului,ădeălaăsudădeăDun reăşiă–
f r ă îndoial ă – înă colaborareă cuă geto-daciiă şiă al iă „traci”ă deă aci,ă Burebistaă vaă fiă
întreprinsăcampaniiădeăprad ăşiădeăpustiireăpân ăînăIlliriaăşiăMacedonia,ădup ăcumă
men ioneaz ăStrabon.
Înăanulă74ăî.Hs.,ăromaniiăajungeau,ăprintr-oăexpedi ie,ălaăDun re,ăînăparteaă
deă est,ă aproapeă deă litoralulă pontic,ă zon ă care,ă doiă aniă maiă târziu,ă vaă intra,ă cuă
coloniileăgreceştiădeăaci,ăsubăcontrolulăroman.
168
 Aci,ă înă sud-estul teritoriului traco-geto-dacă deă laă sudă deă Dun re,ă pentruă
Burebista, care atunciă seă preg teaă înă vedereaă r zboiuluiă cuă cel ii,ă eraă deă evitată
instituireaăuneiăst pâniriăromane.ăAşaăseăfaceăc ,ăînăanulă62ăî.Hs.,ăcândăguvernatorulă
roman al Macedoniei, Caius Antonius Hybrida, printr-oă expedi ie,ă aă încercată s ă
instituieăaceast ăst pânireăasupraăîntreguluiă inutădintreăDun reăşiăMare,ăgeto-dacii,
aliindu-şiăchiarăpeăincomoziiăbastarni,ăauăajutatăsubstan ialăcoloniileăgreceştiăpentruă
respingereaăataculuiăroman.ăProbaădespreăcontribu iaăhot râtoareăaăgeto-dacilorăînă
aceste lupte o reprezint ,ăcumădejaăamăspus,ăsteagurileăromane,ăcapturateăatunciăşiă
duseăînăcetateaăgeto-dac ăGenucla,ăaăregeluiăZyraxesă(v.ămaiăsus).
Evident,ă pentruă momentă pericolulă trecuse,ă dară primejdiaă roman ă r mâneaă
şiăeaănuăputeaăfiăcontracarat ădecâtăprinădes vârşireaăefortuluiădeăunificareăpolitic ,ă
prină unireaă teritoriiloră na ionaleă dină stângaă cuă celeă dină dreaptaă Dun rii,ă faptă careă
implicaăşiăstabilireaăpropriuluiăcontrolăalăacestuiăStatăasupraăcoloniilorăgreceşti.ăUnă
precedent exista – dac ă neă gândimă laă „protectoratul”ă luiă Zalmodegicosă sauă ală luiă
Rhemaxosă(sfârşitulăsecoluluiăIIIăî.Hs.),ăasupraăacestorăcolonii.
Dup ăceăîşiăîncheiaseăcuămareăsuccesăcampaniaăîmpotrivaăcel iloră– pe care,
cumă amă v zut,ă „i-aă pustiit”ă sauă „i-aă ştersă deă peă fa aă p mântului!”ă –,ă înt rindu-se
prină întregireaă cuă întinseleă teritoriiă na ionaleă recuperateă deă laă aceştiaă şiă – f r ă
îndoial ă – dup ă alteă serioaseă preg tiriă (înă timpă ceă înă Statulă romană seă vaă declanşaă
luptaă pentruă putereă întreă Caesară şiă Pompei,ă dup ă moarteaă celuiă de-al treilea
triumvir, Crasus,ăînăanulă53ăî.Hs.),ăBurebistaăîncepe (înainteădeăanulă55ăî.Hs.)ănoua
saăcampanieădeăîntregireăpolitic , de la extremul estic – pentru a evita o angajare
ini ial ă cuă trupeleă romane,ă careă ară fiă intervenită –,ă atacândă şiă cucerindă maiă întâiă
Olbia (la gurile Bugului – Hypanis),ăapoiăTyrasă(CetateaăAlb ),ălaăgurileăfluviuluiă
cuăacelaşiănumeăşiăpeăcareăerauăsitua iătyrage ii,ăcuăcareăvaăfiăcolaborat,ădup ăcareăaă
urmatăinstituireaăprinăfor ăaăautorit iiăsaleăasupraăcoloniilorăgreceştiădeăpeă rmulăă
vestic al M riiă – Histriaă (asupraă c reiaă asediulă aă durată 3ă aniă !),ă Tomis,ă Ordessosă
(Varna),ăMessembriaăşiăApollonia;ăoraşulăDionysopolis,ăcareăîntre ineaămaiădeămultă
rela iiădeăprietenieăcuăMareleăRege,ăaăintratăfiresc,ăf r ărezisten ,ăsubăautoritateaăluiă
Burebista,ă acestaă încorporândă totodat ă întregulă teritoriuă traco-geto-dac din sudul
Dun riiăpân ălaăMun iiăBalcani.
Astfel,ă înainteă deă anulă 48ă î.Hs.,ă întreagaă ac iuneă unificatoareă aă luiă
Burebista s-aăîncheiat, constituindu-se Dacia Mare (v. harta). Cu aceasta, Statul
traco-geto-dac ajungea una din marile puteri ale lumii antice. Lumea, la Roma,
doreaăs ăafleăştiriădespreădaciăşiăîntrebaăpeăceiăcuă„trecere”ăpeălâng ămaiămariiăzilei,ă
precumăpoetulăHora iu.ăAcestaăm rturiseşte:ă„Orcineăîmiăieseăînăcaleăm ăîntreab :ă
«Hei!ă Bunule,ă tuă trebuieă s ă ştii,ă pentruă c ă eştiă înărela iiă maiă strânseă cuă zeii,ăce-ai
maiăauzitădespreădaci?»”ă(cf.ă112/I,ă209ăs.n.).ă
Daciiăîncercaser ămaiăîntâiăoăinterven ieăpeălâng ăCaesară – neăinformeaz ă
istoricul Dio Cassius –,ă dară „nuă c p taser ă nimic dină câteă ceruser ”.ă Atunciă
„trecur ”ă deă parteaă luiă Antoniuă (ibidem, 672-673).ă Dină p cate,ă întreă daciă – întreă
c petenii,ă desigură – începuse,ă maiă exactă reîncepuseă dezbinarea.ă Oă spuneă acelaşă
istoric:ăc ăniciăluiăAntoniu,ădeăparteaăc ruiaătrecuser ,ănuăi-au fostă„deămultăfolos,ă
c ciăerauădezbina i”ă(ibidem, s.n.).
169
 DarăşiăconfruntareaăcuăStatulăexpansionistăromanădeveneaăinevitabil !ăF r ă
îndoial ,ă cercetândă raportulă deă for eă înă cadrulă lupteloră interneă careă aveauă locă înă
Statul roman – întreăCaesarăşiăPompeiă–, Burebistaăaătrimisălaăacestaădinăurm ăpeă
greculă Acornionă dină Dionysopolis,ă diplomată careă ajunseseă peă lâng ă regeleă
traco-geto-dacă„înăceaădintâiăşiămaiămareăprietenie”.ăAcestaăl-aăîntâlnităpeăPompeiă
„înă p r ileă Macedoniei,ă lâng ă Heracleiaă Lyncestis”ă (Bitolia,ă n.n.),ă îndeplinindu-şiă
„îns rcin rileăpeăcareăleăaveaădeălaărege”,ăcumăseăarat ăînăamintitaăinscrip ie.
Dinăp cateăpentruăMareleăRegeăBurebista,ăînăanulă48ăî.Hs.,ădup ăceăPompeiă
ob inuseăvictoriaălaăDyrrachiumă(7ăiunie),ăCaesarăl-aăînfrântădecisivălaăPharsalos (9
august),ăiarăcuăaceastaăcaleaăspreăconducereaăsuprem ălaăRomaăîiăeraădeschis .
Dup ă eliminareaă definitiv ă aă luiă Pompeiă (45ă î.Hs.,ă cândă sprijinitoriiă
acestuiaă auă fostă zdrobi iă laă Munda),ă ară fiă urmată campaniaă luiă Caesară împotrivaă
Statului traco-geto-dac,ă campanieă pentruă careă dictatorulă Romeiă începuseă
preg tirile;ă vaă fiă ucisă îns ,ă precumă seă ştie,ă înă anulă 44,ă laă „ideleă luiă martie”ă (15ă
martie),ă înă senatulă roman,ă înainteă deă aă plecaă s ă preiaă conducereaă armateiăă
concentrateăînăIlliriaăînăacestăscop.
Înă acelaşiă an,ă 44ă î.Hs.,ă Burebista însuşiă – ne spune Strabon – „a fost
r sturnată înă urmaă unuiă complotă pusă laă caleă împotrivaă luiă deă oă mân ă deă oameni
(s.n.),ă maiăînainteă caă romaniiă s ă trimit ă împotriv -iă oă expedi ie”ă(VII,III,ă 11ă – cf.
117/II,ă174ăs.n.).ăDeăre inut:ă„oămân ădeăoameni”!ă
Actulă iresponsabilă s vârşită deă aceaă „mân ă deă oameni”ă aă d unată
fundamentalăunit iiăşiăputeriiătraco-geto-dacilor,ăviitoruluiălor.ă„Împ r ia”ălor,ădeă
careă vorbeşteă Strabon,ă s-aă dezmembrată „înă maiă multeă regiuni”ă – f r ă aă seă puteaă
vorbiădeăoăf r mi are!ă–,ăpoateătotăînă4,ăcumăfuseseăînainteădeăBurebista1,ăînăvremeaă
luiă Strabonă fiindă cinciă asemeneaă forma iuniă politiceă (sf.ă sec.ă Iă î.Hs.ă – înc.ă sec.ă Iă
d.Hs.),ă peă careă leă putemă numiă foarteă bineă State,ă eleă întinzându-se aproximativ pe
spa iulă viitoareloră riă româneştiă medievaleă (Valahia,ă Moldova,ă Maramureşulă
integral,ăArdealulăpân ălaăTisa).ă

1
Al.ăVulpeăpropuneăurm toareaălocalizareăaăacestorăforma iuni: Prima – înăMuntenia,ăundeăfuseseă
(cumăsus ineăV.ăPârvanăşiăR.ăVulpe)ăşiăBurebistaăregeă(„b rbatăget”ă– îlănumeaăStrabon). A doua – pe
cursul inferiorăşiămijlociuăalăMureşului,ăcuprinzândăşiăMun iiăOr ştiei,ăundeăîşiăvaăfiăavutăreşedin aă
Deceneu. A treia – poateăceaăatestat ăarheologicăînăbazinulăapuseanăalăSiretuluiăşiăînădepresiunileă
intramontane din estul Transilvaniei. A patra – poateăînăOlteniaăşiăBanat,ăcareăacumăîncepeăaăfiămaiă
bineărelevat ăarheologic (10/112).ăPrecumăseăvede,ăautorulă„uit ”ăteritoriulădinăsudulăDunãrii.ăă
170
Fig. 41 Cupaătracic ăterminat ăcuăunăcapădeăsfinx,ă
cu o vechime de peste 2300 ani
(84, ed. II / 81).

171
 Fig. 42
DacădinăcategoriaăTarabostes,ădinăcareăseăalegeauăRegiiăşiăslujitoriiăCultului.ă
Esteăunaădinăceleă8ăstatuiădeădaciădeăpesteă3ămăîn l ime fiecare de pe Arcul de
TriumfădeălaăRomaăalăîmp ratuluiăConstantinăcelăMare.ăAăservităcaămodelă
pentru monumentul lui Burebista,ăexecutatăşiăamplasatălaăOr ştie-Hunedoara
prin grija d-luiădr.ăNapoleonăS vescuăînăanulă2001 (84, ed. II / 57)

172
 CAPITOLUL VIII

RELUAREAăEFORTULUIăDEăUNIFICAREăPOLITIC
A DACIEI MARI
SUB CONDUCEREA MARELUI REGE DECEBAL
1. De la Burebista la Decebal

Deceneu,ă Mareleă Preot,ă ajunsă s ă fieă divinizată deă geto-daci (Strabon), i-a
urmat lui Burebista la conducerea celei mai importanteăşiămaiăputerniceăforma iuni,ă
cuă centrulă înă Mun iiă Or ştiei.ă Seă vaă fiă revenit,ă deci,ă laă situa iaă deă dinainteaă luiă
Burebista. Geto-daciiănuămaiăaveauăfor aădinăvremeaămareluiărege,ădarăcontinuauăs ă
fieăputerniciăînăceleă4ăsauă5ăforma iuniăaleălor,ăuneori încercândăchiarăoăac iuneădeă
reîntregireăcuăfra iiădeădincoloădeăDun re.ă
Astfel,ă Luciusă Annaeusă Florusă neă spuneă c ,ă dină mun iiă lor,ă daciiă regeluiă
Cotisoă(regeăalăforma iuniiălocalizateăînăBanatăşiăOlteniaă – evenimentele se petrec
peălaăanulă30ăî.Hs.)ă„obişnuiescăs ăcoboareăşiăs ăpustiasc ă inuturileăvecine,ăoriădeă
câteă oriă Dun rea,ă înghe at ă deă ger,ă îşiă uneaă malurile”ă – deci,ă iarna.ă „Împ ratulă
Augustusă(Octavianus,ăn.n.)ăaăhot râtăs ăîndep rtezeăaceast ăpopula ie,ădeăcareăeraă
foarteăgreuăs ăteăapropii. Astfel,ăaătrimisăpeăLentulusăşiăl-a alungat (pe Cotiso n.n.)
peămalulădeădincoloă(alăDun rii,ăn.n.);ădincoaceăauăfostăaşezateăgarnizoane.ăAstfel,ă
atunci dacii n-auă fostă înfrân i,ă ciă doară respinşiă şiă împr ştia i”ă (s.n.)ă – încheieă
Florus importanta precizare (112/I, 525, s.n.).
Dac ă putereaă militar ă aă illiro-traco-geto-daciloră aă sl bită dup ă Burebista,ă
prină amintitaă împ r ireă aă Dacieiă Mari,ăaceştiaă auă r masă uni iă dină punctă deă vedereă
spiritual,ăprinămareaăautoritateăaăMareluiăPreot,ăzeificat,ăDeceneu,ăşiăaăsuccesorului
s u,ă Comosicusă – şiă el,ă totă rege,ă mareă preotă şiă judec tor,ă eiă avându-lă „înă aceiaşiă
venera ie”ă caă şiă peă Deceneu,ă c ciă eraă „totă aşaă deă iscusit”;ă elă împ r eaă poporuluiă
dreptateă„caăultim ăinstan ”ă(Iordanes,ăXII,ă73ă– cf. 112/II, 419).
Dup ă aceştiaă doi,ă laă conducereaă Statuluiă cuă centrulă înă Mun iiă Or ştieiă
urmeaz ăCoryllus (Scorylo,ădup ăFrontinus),ăc ruiaăIordanesă(XII,ă73)ăîiăatribuieăoă
lung ădomnie,ădeă40ădeăaniă(maiămultădecâtăBurebista)ăşi,ăînăsfârşit,ăDuras,ăpoateă
unchiul lui Durpaneus – Decebal. Oă informa ieă oral ă neă semnaleaz ă înă comunaă
Poianaă M rului,ă jud.ă Caraş-Severină (lâng ă O elulă Roşu)ă toponimeă careă poart ă
numele lui Scorylo.
Relativă recentă aă maiă fostă identificat,ă înă intervalulă men ionată (sec.ă Iă î.Hs.-
sec.ăIăd.Hs.),ăcaăşefăalăuneiăforma iuniăpoliticeăcuăcentrulălaăBuridavaă(Ocni a,ăjud.ă
Vâlcea)ă– deăoăparteăşiădeăaltaăaăOltului,ăpeăambeleăversanteăaleăCarpa iloră– regele
Thiamarcos.
173
 Dup ă asasinareaă luiă Caesar,ă pericolulă romană n-aă maiă fostă aşaă deă puternică
pentruăforma iunileăgeto-dacilor din nordulăDun rii,ăc ciăînăStatulăromanăs-au reluat
lupteleă pentruă putere.ă Şiăchiară dac ăs-aă ajunsă repedeă(43ăî.Hs.)ă laă celăde-al doilea
triumvirată (Octavianus,ă Marcusă Antoniusă şiă Lepidus),ă r zboiulă civilă vaă continuaă
întreă triumviri,ă pân ă laă instituireaă „Principatului”ă luiă Octavianusă Augustusă
(30ă î.Hs.).ă Aă fost,ă aceasta,ă oă perioad ă înă careă interven iaă geto-dacilor pentru
sl bireaăpericoluluiăromanăeraăposibil .
Aten iă laă celeă ceă seă petreceauă laă Roma,ă geto-dacii n-auă „ratat”ă aceast ă
posibilitate. Astfel,ăînătimpăceăregeleăCotiso,ădinămun i,ăatacaăfor eleăromaneălaăsudă
deă Dun re,ă cuă inten iaă s ă reuneasc ă laă forma iuneaă saă teritoriileă deă aci,ă alt rege
geto-dac, Coson, l-aăajutatăpeăBrutusăîmpotrivaătriumvirilor.ăDup ăînfrângereaădeălaă
Philippiă(42ăî.Hs.)ăşiăsinucidereaăluiăBrutus,ăCosonăs-aă„orientat”ă– înăluptaădintreă
triumviri – c treăOctavianusă(prinăaniiă32-31ăî.Hs.),ălaăRomaăajungândăchiarăzvonulă
despreăoăproiectat ăîncuscrireăaăregeluiăgeto-dacăcuăviitorulăîmp rat.
Totă înă teritoriulă extracarpatic,ă poateă înă zonaă Carpa iloră deă curbur ă şiă laă
R s rită deă ei,ă ară puteaă fiă localizată ună alt rege geto-dac, Dicomes (men ionată deă
Plutarh - Antonius, 63, cf. 7/132), care-lă ajut ă peă triumvirulă Marcusă Antoniusă înă
confruntareaă decisiv ă cuă Octavianus.ă Înă preajmaă b t lieiă navaleă deă laă Actiumă
(2ăseptembrieă31.ăî.Hs.),ăînăGrecia,ăundeăflotaăluiăMarcusăAntoniusăşiăaăCleopatreiăaă
fostăînfrânt ,ălaăRomaăs-aăr spândităăzvonulăăc ăădaciiăvorăn v liiăînăItalia!ăÎnă„Cetateaă
etern ”,ălumeaăîlăîntreab ăpeăHora iuă(apropiatădeăOctavianus)ădac ăaămaiăauzităcevaă
despreădaci!ăŞiăpoetulăafirm ăc ăn-aălipsitămultăcaăRomaăs ăfieănimicit ădeădaciiăceiă
meşteriăînăazvârlireaăs ge ilorăşiădeăegipteniiăredutabiliăprinăflotaălor! (45/114).
Înă asemeneaă împrejur riă Romaă aă renun ată (fuseseă oă inten ieă aă luiă
Octavianus!) la cucerirea Daciei nord-dun rene,ădarăşi-a intensificat eforturile unei
st pâniriăefectiveăasupraăteritoriuluiăgeto-dacădintreăDun reăşiăMareă– aceasta,ădup ă
expedi iaă regeluiă Cotiso,ă aliată cuă bastarnii,ă înă anulă 29ă î.Hs., asupra posesiunilor
romane sud-dun rene.
GeneralulăM.ăLicinusăCrassus,ădup ăceăaăzdrobităarmataăluiăCotiso,ăpentruă
a-iă înfrângeă definitivă peăalia iiă bastarniăaiă acestuiaă aă recursă laăajutorulă regelui get
Rholes,ă careă st pâneaă undevaă înă sudulă Dobrogei.ă Prină diploma ieă (ţă viclenie)ă şiă
for ă înă final,ă Roma,ă cumă amă ar tată dejaă (v.ă maiă sus),ă învr jbeşteă peă ceiătreiă regiă
ge iă dină Dobrogea,ă peă unulă îlă ucideă Crassusă (Dapyx),ă altulă îiă r mâneă „prieten”ă
(ţăclient),ăiarăalătreileaăseăsalveaz ătrecândăDun reaălaănord.ăŞiăcumăRomaăştiaăs -şiă
cointeresezeă „clien ii”,ă dup ă moarteaă regeluiă getă Rholesă teritoriulă dobrogeană aă
intratăsubă„protectoratul”ăregatuluiăodrizădinăTracia,ăşiăelăclientăalăRomei,ăînăzonaă
deă coast ă creându-se un comandament militar roman, dependent de provincia
Macedonia.

174
Fig. 43 Spa iulăCarpaticăşiăDaciaăMareăînăcadrul „Vechii Europe”ă(dup ăVirgilă
Vasilescu, Semiotic ăromân ,ăCasaădeăEditur ăşiăLibr rieă„NicolaeăB lcescu”,ă
Bucureştiă2001).
... Mesaj istoric de la illiro-traco-geto-daci

175
 Deci, teritoriul geto-dacă dintreă Dun reă şiă Mareă înc ă nuă devenea,ă acumă
(28ăî.Hs.),ăprovincieăroman .ăSiguriăîns ădeăîncorporareaăefectiv ăaăacestuiăteritoriuă
într-unăviitorăapropiată(subăîmp ratulăClaudius,ă41-54ăd.Hs.,ăvaăfiălichidatăşiăStatulă
clientelar al odrizilor, iar teritoriul dobrogean va fi anexat provinciei romane
Moesia,ăcreat ăînăanulă15ăd.Hs.),ăromaniiăs-auăînt rităaciăcuăperseveren ăşiăr bdare,ă
reuşindăs ăresping ăatacuriăneaşteptateăşiărapideăaleăgeto-dacilor.
Romaăîşiăvaăm riăpresiuneaăasupraăgeto-dacilor nord-dun reniăpeăîntreagaă
întindereă aă Dun riiă deă Josă şiă Mijlocii,ă r spunzândă laă expedi iileă geto-dacilor cu
contraatacuriăcareăauăajunsăuneoriăpân ăînăinimaăDacieiă– oă„repeti ieăgeneral ”ălaă
r zboaieleădecisiveădină101-102ăşiă105-106ăd.Hs.ăÎnăcursulăunorăexpedi iiăromaneă
dinănordulăDun rii,ăizvoareleămen ioneaz ătransferuriămasiveădeăpopula ieălaăsudădeă
Dun re:ă50.000ădeăge iăînăaniiă11-12,ătransfera iădeăgeneralulăSextusăAeliusăCatusăşiă
100.000ădeă„transdanubieni”ădeălaănordădeăgurileăDun rii,ătransfera iălaăsud,ăîntreă
anii 62-66, de Tiberius Platius Silvanus Aelianus, guvernatorul Moesiei.
Deă oă parteă şiă deă alta,ă expedi iileă şiă contraatacurileă seă ină lan ă peă întreagaă
linieă aă Dun rii,ă dină Panoniaă pân ă laă v rsare,ă rezultatulă fiind,ă peă ansamblu,ă
defavorabil geto-dacilor,ă totă maiă multă presa iă şiă „pedepsi i”ă deă legiunileă romane.ă
Anii exilului lui Ovidiu la Tomis (8-17ă d.Hs.)ă suntă doară oă mic ă parteă dină epocaă
aceastaădeănelinişteăşiănesiguran .ăCastreăşiăgarnizoaneăromaneăsuntă„plantate”ăpeă
liniaăDun riiă şiăînăinteriorulăMoesiei,ăiarăpeămareleăfluviuăromaniiăcreeaz ăoăflot ă
special ă– Classis Flavia Moesica.
Atacurile repetate ale geto-dacilor asupra teritoriilor, de acum romane, din
sudulă Dun rii,ă demonstreaz ă peă deă oă parteă conştientizareaă creşteriiă pericolului
roman,ăpeădeăaltaăputereaăforma iunilorăgeto-dace,ăcareăvorăfiăînceputămaiădevremeă
procesulă deă reunificare,ă poateă înă timpulă îndelungateiă domniiă aă luiă Scoryloă
(40ădeăani),ăsubăDecebalăîncercându-seădes vârşireaăacesteiăreunific ri,ăStatul dac
r mânândăcelămaiăputernicăadversarăalăImperiuluiăroman.
Evident,ă caă înă atâteaă alteă situa ii,ă întreă illiro-traco-geto-daciă şiă „lumea
roman ”ă confruntareaă ă militar ă n-aă fostă singuraă „rela ie”ă înă întreagaă perioad ă deă
aproapeă dou ă secoleă şiă jum tateă câtă auă fostă înă contactă nemijlocit.ă Contactulă şiă
interinfluen aă auă fost,ă deă fapt,ă întreă dou ă mariă civiliza iiă structurală diferite,ă unaă
extremă deă „mozaicat ”ă dară cuă atâteaă culmiă aleă împliniriloră – mai corect, sub
Imperiu,ăunăstandardădeăvia ăpentruăceiă„deăsus”, nuăoăciviliza ie,ăc ciăimperiileănuă
creaz ăciviliza ie! –,ăaltaădeăoăoriginalitateăşiăoăprofunzimeăaăcugetului,ăaăgestuluiăşiă
aăfapteiăcumăpu ineăauăfostăînălumeaăantic .
Civiliza iaă traco-geto-dac ,ă conservatoareă înă ceă priveşteă propriileă saleă
valoriăşiătradi ii,ăaăfostătotodat ădeschis ălaătotăceeaăceăaăînsemnatănouăşiămaiăbun:ă
unealt ă şiă arm ,ă moned ă şiă tehnologie,ă spirită şiă limb .ă Aă avută ceă luaă deă laă
pluralismulă civiliza ieiă dină Imperiu,ă înă m suraă înă careă oă interesaă sauă putea,ă dară aă
avutăşiăceăoferi,ăîn m suraăăînăcareă„oferta”ăi-aăfostăîn eleas ăşiăprimit .ăAăavutăîns ă
ceătransmiteăurmaşilor,ăcareănuăşi-auăuitatăascenden aădacic .ă

176
 2.ăStatulăna ionalăgeto-dac condus de Marele Rege Decebal

2.1.ăConfruntareaădecisiv ăcuăImperiulăroman

Înă pofidaă diviz riiă politiceă aă Dacieiă Mariă dup ă asasinareaă luiă Burebista,ă
men inereaăunit iiăspiritualeăaăspa iuluiăgeto-dac,ăprecumăşiăîndelungateleădomniiă
aleă regiloră careă auă condusă înă centrulă politică dină Mun iiă Or ştiei,ă auă fostă premizeă
favorabileăăpentruăreluareaăac iunii unificatoare. Geto-daciiăştiauăbineăc ăImperiulă
romanăesteămareaăputereăaătimpuluiăşiăceaămaiămareăprimejdieăpentruăei.ăTocmaiădeă
aceea nu pierdeau nici un prilej pentru a-lăsl bi,ăastfelăcaăînăfinalăs -lădetermineăs ă
p r seasc ă teritoriulă dină sudulă Dun riiă peă careă li-lă cotropiser ,ă iară eiă s -şiă
des v rşeasc ădinănouăunitateaăpolitic .
R scoaleleădinăuneleăprovinciiăromane,ăr zboaieleăcivileăcareăm cinauăfor aă
Imperiului, degradarea politico-moral ă „laă vârf”ă înă „Cetateaă etern ”,ă erau,ă f r ă
îndoial ,ăurm riteădeăgeto-daci,ăcareănuăpierdeauăprilejulăs ăataceăînămomenteleădeă
criz .
Pericolul geto-dac fusese sesizat de dictatorul Caesar. L-aăv zutăfoarteăbineă
şiă Octavianusă Augustus,ă careă tocmaiă deă aceeaă îşiă puseseă înă gândă s ă cucereasc ă
Dacia nord-dun rean ,ă înă finală „mul umindu-se”ă doară cuă respingereaă atacuriloră
geto-dacilorălaănordădeăDun re.
Laă cap tulă r zboaieloră civileă careă auă marcată sfârşitulă domnieiă luiă Neroă
(54-68ăd.Hs.),ăînăanulă69ăgeto-daciiăauăatacatăputernicălaăsudădeăDun re,ăînăMoesia,ă
punândă ap rareaă provincieiă înă mareă dificultate.ă „Eiă observar ă linişti iă primeleă
evenimente – scrie Tacitus; darăcândăaflar ăc ăItaliaăardeăînăfoculăr zboiuluiăşiăc ă
to iă seă duşm nescă întreă ei,ă luar ă cuă asaltă tabereleă deă iarn ă aleă cohorteloră ă şiă
cavaleriei auxiliare şiăseăf cur ăst pâniăpeăambeleămaluriăaleăDun rii. Tocmai se
preg teauă s ă distrug ă tabereleă legiunilor,ă cândă Mucianusă le-a opus legiunea a
şasea”ă(Historiae, III, 46 – cf.ă15/139,ăs.n.).ăŞiăistoriculăapreciaz ăaceastaăcaăpeăună
„noroc”ăpentruă„poporulăroman”.ă
Romaă aveaă mareă team ă deă ună atacă concomitent,ă laă Dun reaă deă Jos,ă ală
neamuriloră „germanice”ă şiă aleă traco-geto-dacilor.ă Esteă teamaă careă aă marcată şiă
atitudineaă luiă Domi iană înă anulă 89,ă dup ă victoriaă roman ă deă laă Tapae.ă Atunci,ă
într-un moment favorabil, geto-daciiă atacaser ă puternică şiă prină surpirndere,ă dup ă
obiceiulălor,ăînăiarnaăanuluiă85/86,ăprovinciaăMoesia,ăocupândămaiămulteăcastre.ăAă
c zutăînălupt ăînsuşiăguvernatorulăprovinciei,ăCaiusăOppiusăSabinus.ăEsteăprobabilă
caăviitorulăregeăDecebalăs ăfiăcomandatăaceast ăexpedi ie.ăProvinciaăr mânândăf r ă
posibilit iă deă ripost ,ă Domi iană aă trimisă înă ajutoră peă însuşiă prefectulă Pretoriului,ă
CorneliusăFuscus,ăcareăaăreuşităs -iăresping ăpeăgeto-daciăpesteăDun re.ăCaăurmareă
aăacesteiăsitua ii,ăînăanulă86ăDomi ianăaăvenităpersonalăînăprovinciaăaflat ăînămareă
dificultateă şiă aă luată m suriă deosebiteă politico-administrativeă şiă militare:ă Moesiaă aă
fostă divizat ă înă Moesiaă Superioră şiă Moesiaă Inferior,ă fiecareă provincieă putândă
dispuneă acumă deă câteă dou ă legiuniă pentruă ap rare,ă înă timpă ceă Corneliusă Fuscus,ă

177
men inută peă loc,ă comandaă oă expedi ieă deă pedepsire,ă pesteă Dun re,ă împotrivaă
geto-dacilor.
Situa iaă fiindă deosebit ă şiă pentruă geto-daci,ă seă presupuneă c ă înă acesteăă
împrejur riăb trânulăregeăDurasăaăcedatăconducereaăregatuluiătân ruluiăDurpaneus,ă
careădup ăînfrângereaăşiăucidereaăînălupt ăaăluiăFuscusăşi-a luat sau i s-a dat numele
(supranumele ?) de Decebal.
Noul rege Decebal,ă dup ă cumă ni-l
caracterizeaz ă Cassiusă Dio,ă eraă „foarte
priceputăînăplanurileădeăr zboiăşiăiscusităînă
înf ptuireaă lor,ă ştiindă s ă aleag ă prilejulă
pentru a-lă atacaă peă duşmană şiă s ă seă
retrag ălaătimp.ăDibaciăînăaăîntindeăcurse,ă
eraă ună bună lupt toră şiă seă pricepeaă s ă
foloseasc ă izbânda,ă dară şiă s ă ias ă cuă bineă
dintr-oăînfrângere”ă(112/I,ă683ă– v. 106/III,
287-288; cartea 67, 6, 1).
Înă lucr rileă noastreă deă istorie,ă
incursiunile geto-dacilorădinănordulăDun rii,ă
peste fluviu, sunt prezentate ca incursiuni de
prad .ă Or,ă acesteă incursiuni,ă dup ă cumă
observ ă cuă mareă dreptateă preotul-istoric
Dumitruă B laşa,ă „nuă suntă decât încerc riă
dacice de a elibera partea de sud a Daciei
Mariă deă subă st pânireaă cotropitoriloră
romani”ă(2/87-88),ădeci,ăcumăamăspusăşiămaiăsus,ădeăa-şiărefaceăunitatea,ăpentruăaă
redeveniă„st pâniăpeăambeleămaluriăaleăDun rii”ă(v.ămaiăsus).
Sigur de victorie, Domi iană aă plecată laă Roma,ă respingândă oă propunereădeă
paceă aă luiă Decebal,ă iară Corneliusă Fuscusă înă varaă anuluiă 87ă aă trecută Dun rea,ă
înaintândă spreă Sarmisegetuzaă – dup ă unii,ă prină tradi ionalulă vad,ă prină Banat,ă
urmândă drumulă celă maiă scurt,ă prină defileulă Bistrei,ă dup ă al iiă peă laă Oescus,ă
înaintândăpeăValeaăOltuluiăînăsus.ăÎnăfunc ieădeătraseulăales,ăluptaăs-a dat la Tapae
sau la Turnu-Roşu.ăDecebal,ăpreg tindătradi ionalaătactic ăaăap r riiăactive,ăl-a atras
peă generalulă romană într-oă ambuscad ,ă laă ună locă strâmt, unde i-aă nimicită întregaă
armat ăşiăînsuşiăCorneliusăFuscusăaăc zutăînălupt .
Aăfostăunaădinăceleămaiăgreleăînfrângeriăsuferiteădeăoăarmat ăroman ,ăfaptă
careăaădeterminatăpeăDomi ianăs ărevin ăînăMoesiaăşi,ăpentruăaăpreîntâmpinaăoănou ă
invazie a geto-dacilor,ă aă organizată mareaă expedi ieă dină anulă urm tor,ă 88,ă punândă
armata sub conducerea guvernatorului Moesiei Superioare, experimentatul Tettius
Iulianus.ă Acestaă aă luată m suriă disciplinareă extremeă laă nivelulă trupei,ă pentruă aă
preveniă eventualeleă defec iuniă ă în timpul luptelor: pe scut, fiecare soldat trebuia
s -şiăscrieănumeleăşiăcenturia.ăLaăexperien aăgeneraluluiăcomandantăseăvaăfiăad ugată
experien aămultorăcomandan iădeăcenturiiăşiădecurii,ăprecumăşiăaăsolda ilorăcareăvoră
fi luat parte la campania din anul 87,ă sc pa iă cuă via .ă Deă dataă aceastaă armataă
roman ă aă ob inută victoria,ă totă laă Tapae,ă continuându-şiă apoiă înaintareaă spreă
178
Sarmisegetuza,ă înă timpă ceă oă alt ă armat ă roman ,ă comandat ă deă însuşiă Domi ian,ă
duceaă lupteă greleă înă Pannoniaă cuă neamurileă „germanice”ă aleă marcomaniloră şiă
cvazilor.ăDar,ăcumăînăPannoniaăarmataăroman ăaăfostăînfrânt ,ăfiindăatacat ăînăfinală
şiă deă iazigi,ă acumă alia iă aiă marcomanilor,ă iară deă laă Romaă şiă deă pesteă Rină veneauă
veştiăşiădespreăalteădefec iuni,ăDomi ianăs-aăv zutăpusăînăsitua iaăs ăaccepte pacea
propus ădeăDecebalăînăanulă89,ăînăcondi iiădintreăceleămaiăavantajoaseăpentruăregeleă
geto-dac. N-aăfostădeciănepricepereaăpolitic ăaăîmp ratului,ăcumăaăfostăcomentat ădeă
uniiăistorici,ăciăoăhot râreăimpus ădeărealitateaăcâmpuluiădeălupt .
Astfel, geto-daciiăpierduser ăb t liaădeălaăTapae,ădarăauăcâştigatăpaceaăcareă
i-aăurmat,ăînă89.ăRegeleăgeto-dac devenea, e drept, client al Romei, dar aceasta nu-i
afectaăpreaămult,ăatunci,ămişc rileăşiăefortulăinternădeăînt rire.ăPrimea,ăînăschimb,ă
ceeaă ceă îiă eraă foarteă necesară înă acestă sensă înă îndelungatulă r gază ceă iă seă oferea:ă
subsidiiăanualeăînăbani,ămeşteriăpentruăfortifica ii,ămaşiniădeăr zboi,ăDecebalăfiindă
recunoscut,ăînăcontinuare,ăcaăregeăalăgeto-dacilor.
Laăacestămomentăseărefer ăEminescuăatunciăcândăscrieăc ăacestă„poporădeă
eroi”ăaăimpusă„tributăsuperbeiăîmp r teseădeămarmur ăaălumei:ăRoma”.
Paceaăastfelăîncheiat ăaăr masăînăvigoareăă12ăani,ătimpăînăcareăgeto-dacii, cu
ajutoareleă primite,ă şi-auă consolidată ap rarea,ă preg tindu-seă pentruă oă nou ă şiă
inevitabil ă confruntareă cuă mareaă putereă aă Romei.ă Esteă r gazulă înă careă Dionă
Chrisostomos,ă înă anulă 96,ă venindă dinspreă R s rită (fuseseă laă Boristene,ă laă gurileă
Niprului,ăundeăv zuseăruineleăr maseădeălaăcampaniaăluiăBurebista),ăi-a vizitat pe
geto-daciă„laăeiăacas ”,ăînămun i.ăVeneaăînă„documentare”,ăpentruăGetica ce urma
s ăoăscrieă(aăscris-o dar s-aăpierdut!),ăpoateădoreaăs ădiscuteăcuăomologiiăs iădeălaă
Sarmisegetuza,ă c ciă eraă ună înv at,ă poateă doreaă s ă leă vorbeasc ă ceva,ă fiindc ă eraă
orator. Nu i-aăpreaăg sitădispuşiăs ăsteaădeăvorb ,ăc ciăgeto-daciiăaveauătreab ,ăerauă
înăpreg tiriămilitareăăfebrile,ădarănuăs-aă„sup rat”.ăBa,ăchiarăi-aăpl cut.ă„Am ajuns la
nişteă oameniă întreprinz tori – depuneă m rturieă oratorulă grecă –, care nu aveau
r gazulă s ă asculteă cuvânt ri,ă ciă erauă agita iă şiă tulbura iă caă nişteă caiă deă curseă laă
potou,ă înainteă deă plecare,ă ner bd toriă s ă treac ă vremea,ă caiă peă careă râvnaă şiă
înfocareaăîiăfacăs ăloveasc ăp mântulăcuăcopitele.ăAcolo,ălaăei,ăputeaiăs ăveziăpesteă
totăs bii,ăplatoşe,ăl nci,ătoateălocurileăfiindăplineădeăcai,ăarme,ăşiăoameniăînarma i”ă
(112/I, 449, s.n.).
Întreă timpă Imperiulă trecuseă prină noiă şiă mariă fr mânt riă interne,ă careă seă
desprindăşiădintr-ună„Cuvânt”ăalăîmp ratuluiăTraianăcuăprilejulăunuiăînchipuitădialogă
alăîmp ra ilorăcuăzeii.ăAstfel,ăîmp ratulăcareăi-aăînvinsăşiăi-a supus pe geto-dacii lui
Decebal,ăsupralicitândăacestămerităalăs u,ădeclaraăînăfa aăluiăJupiterăşiăaăcelorlal iăzeiă
c ă „amă luată conducereaă imperiuluiă amor ită şiă descompusă dină cauzaă tiranieiă careă
d inuiseămultălaănoiăînă ar ...”.ăTraianăseărefereaăşiălaă„deseleăinvaziiăaleăge ilor,ădină
afar ”ă(112/II,ă31-32, s.n.).
Veneaătotuşiăconfruntareaădecisiv ă!...
Din punctul de vedere al Imperiului Roman, ajuns la apogeul politicii sale
expansioniste, supunerea Statului geto-dac dină nordulă Dun riiă şiă instalareaă
legiuniloră romaneă înă Cetateaă Carpa iloră era,ă atunci,ă deă celă maiă mareă interesă
strategic.ă Aceastaă însemna,ă peă lâng ă lichidareaă pericoluluiă dacic,ă careă îngrijoraseă
179
Romaădeceniiălaărând,ăpunereaăuneiăstavileănaturaleăsigure,ăa Romeiăînseşi,ăînăcaleaă
„barbarilor”,ă iară nuă prină intermediulă unuiă Stată clientelar,ă atâtă deă nesigură cumă eraă
StatulăluiăDecebal.ăErauăluateăînăcalcul,ădesigur,ăşiăbog iileăDacieiănord-dun rene,ă
care-iă atr geauă peă romani.ă Leă cunoscuser ă caă negustoriă dară şiă înă expedi iileă
militare.ăPuteaăfi,ăînăsfârşit,ăşiăorgoliulăr nităalăRomei,ăgreuădeăsuportatăpentruăună
comandantă viteaz,ă proclamată împ rată peă câmpulă deă lupt .ă Seă ziceă c ă întreă
jur minteleă împ ra iloră Romei,ă celă ală luiăTraiană eraă acesta,ă înainteă deă eveniment:
„Aşaă s ăv dă euă supus ă Dacia,ăînă rândurileă provinciilor,ă aşaăs ă trecăpesteă poduriă
IstrulăşiăEufratulă!”ă(112/II,ă119,ăs.n.).ăConsider măîns ăc ăinteresulăstrategicăaăfostă
decisivă înă hot râreaă luiă Traian.ă Era,ă oricum,ă oă politic ă expansionist ă aă celuiă maiă
mareăimperiuăalăantichit ii,ăpolitic ăsesizat ăşiăcriticat ădeăscriitoriăcareă– e drept,
maiă târziuă – seă puteauă detaşaă deă lumeaă roman ,ă deă cultulă Romei.ă „Dac ă existaă
undevaăvreunăgolfăascunsăsauăunăp mântănecunoscut,ăundeăseăg seaăaur,ăseădecretaă
c ă acoloă eă ună duşmană şiă seă preg teaă s mân aă unoră r zboaieă sângeroaseă şiă
cucerireaădeănoiăcomoriă(avu ii)”ă– aveaăs ăscrieăPetroniusă(Satiricon, CXIX, 4-7 –
cf.ă116/247,ăs.n.).ăŞiămentalitateaăaceastaăs-aătransmisăimperiilorăpan ăazi.
Înăfa aămareluiăimperiuăeraăunăStat care-şiăap raăindependen a,ăintegritatea,ă
suveranitatea,ăaflatăînăplinăefortădeădes vârşireăaăunit iiăpoliticeăaăna iuniiăaăc ruiă
parteăera.ăDecebalăşiăaiăs iăaveauăconştiin aăfor eiăinamicului,ădarăerauănetem tori,ă
hot râ iăs ălupteăpân ăvorăbiruiăsauăpân ăvorătreceăcuăto iiălaăZalmoxis,ăînălegeaălor.

2.2.ăC dereaăregatuluiăgeto-dac condus de Decebal

„Dinăzeiăde-am fi
scoborâtori,
C’oămoarteătotăsuntemă
datori!
Tot una e dac-ai murit
Fl c uăoriămoşăîngârbovit;
Dar nu-iătotunaăleuăs ămori
Ori-câne-nl n uit”.

(G.ăCoşbuc)

Celeă dou ă mariă r zboaieă deă cucerireă aă Regatuluiă luiă Decebal din anii
101-102ă şiă 105-106ă (cf.ă 17/153ă şiă urm.),ă numiteă deă D.ă B laşa,ă pentruă
considerenteleăar tateăşiădeănoiămaiăsus,ăr zboaieăfratricideă– deăfaptăunăr zboiăînă
dou ă fazeă –,ă „mareleă r zboiă fratricid”,ă ambiiă adversariă fiindă conştien iă c ă esteă oă
lupt ă „careă peă care”,ă suntă îndeobşteă cunoscute:ă pentruă geto-daciă ună r zboiă deă
ap rare,ăpentruăImperiuăunăr zboiădeăcucerire,ăDaciaăfiindăultimulăteritoriuăcucerită
deă romani.ă D.ă B laşaă demonstreaz ă origineaă trac ă aă numeluiă Traiană (ţTroian)ă
(1/89-90).ă Înă ceă neă priveşte,ă nuă subscriemă laă expresiaă deă „r zboaieă fratricide”,ă
întrucâtăarmataăimperiuluiănuăera oăarmat ădeăfra i ai geto-dacilor, ci o armat ădeă
mercenari.ă Şiă niciă hispanulă Traiană nuă nutreaă sentimenteă „fr eşti”.ă Imperiulă eraă
180
interesată s ăcucereasc ă şiă s ă exploatezeă iarălegiunileă erauă pl titeă pentruăaceastaă şiă
recrutate din tot imperiul.
R zboiulă s-aă caracterizat,ă înă primulă rând,ă printr-oă încrâncenareă şiă duritateă
ieşiteă dină comun,ă putându-seă comparaă cuă celeă maiă mariă confrunt riă militareă aleă
Antichit ii.ăImperiulăaăpusăînămişcare,ăpentruăaceasta,ăcircaă120.000ădeăostaşiăşiăeraă
decisăs ănuăcru eănimic,ăînăoameniăşiămateriale,ăpentruăob inereaăvictoriei.ăLaărândulă
s u,ăsoldatulăromanăeraăînc ăunăfanaticăalădisciplineiămilitare.
Desigur, geto-dacii nu mai aveau efectivele lui Burebista (200.000 de
militari),ădarăîşiăîmbun t iser ătehnicaădeălupt ăşiăse fortificaser ăputernicăînăcet iă
înăr gazulădeă12ăani,ădup ă89.
Nuă vomă st ruiă cuă detaliiă asupraă celoră dou ă r zboaie,ă totuşi,ă pentruă
caracterul lor de confruntareă decisiv ,ă vomă subliniaă momenteleă semnificativeă înă
acest sens.
Înălipsaăunorăizvoareăpoateădefinitivăpierdute,ăînăprimulărândăcomentariileă
luiă Traian,ă recomand mă cititoriloră propunereaă deă reconstiuireă aă acestuiă pre iosă
izvor,ă pierdut,ă publicat ă deă Simionă Lugojan:ă Dacia sau Comentarii la De bello
Dacico (v. nr. 113). Este lucrarea unui foarte bun cunosc torăalăizvoarelor,ăscriseăşiă
arheologice,ădarăşiăalălocurilorăînăcareăr zboaieleăs-auădesf şurat,ălocuriăstr b tuteă
timp de 15 ani, pentru documentare.
Primulă r zboiă dacic (101-102) a necesitat 3 campanii militare. La 25
martie 101 Traian a plecat din Roma,ăaătrecutăDun reaăpeăunăpodădeăvaseăşiăajungeaă
înămun iiăDaciei,ăînăpreajmaăSarmisegetuzei,ăabiaălaăc dereaăiernii,ăcândăaătrebuităs ă
încetezeă ostilit ile.ă Înă primaă campanie aă înaintată cuă mareă pruden ,ă
consolidându-şiăpozi iileăcucerite,ăpeăcareănu aveaădeăgândăs ăleămaiăabandoneze,ă
faptăcareăpuneăînăeviden ăcaracterulădecisivăalăconfrunt riiăchiarădeălaăînceput.ăÎnă
cea de a doua campanie (sfârşitulăierniiăşiăînceputulăprim veriiăanuluiă102),ăînăcareă
sistemulă deă alian eă ală luiă Decebală aă func ionată perfect,ă pu ină aă lipsită caă planurileă
Romeiăs ănuăfieăr sturnate.ăMareaăneşans ăaăgeto-dacilorăşiăaăalia ilorălorăs-a datorat
pierderiloră suferiteă laă trecereaă Dun riiă înă cursă deă dezghe areă (maiă timpurieă caă deă
obicei).ă Altfel,ă surprizaă ataculuiă dată deă alia iiă luiă Decebală aă fostă total .ă Întregulă
frontă romană dină Daciaă ară fiă fostă amenin ată cuă întoarcerea,ă leg turileă cuă bazaă deă
plecareărupte,ădup ăcareăarăfiăurmatăizolareaăşiăcapturareaăarmateiăromaneăaflateăînă
mun iiă Daciei,ă peă traseulă spreă Sarmisegetuza.ă Chiară şiă aşa,ă înă condi iileă deă
inegalitateăaăfor eloră– dup ăceăTraian,ăînştiin at,ăşi-a putut transporta, cu flota, pe
Dun re,ă trupeă suficienteă laă loculă b t liei,ă înă Dobrogeaă –, duritatea luptelor a fost
ieşit ă dină comun.ă Pentruă romani,ă pierdereaă acesteiă b t liiă ară fiă fostă ună adev rată
dezastru – şiăTraianăaăintuităaceasta.ăPrezentăînăb t lie,ăîmp ratulăaăintrodusăînălupt ă
toateă categoriileă deă trupeă şiă – dup ă Dioă Cassiusă – şi-aă sfâşiată propriileă veşminteă
pentruă aă leă transformaă înă feşeă destinateă r ni ilor.ă Biruindu-iă înă celeă dină urm ă peă
geto-daciă şiă peă alia iiă loră sarma ii,ă romaniiă auă avută toateă motiveleă s -i respecte
pentruăvitejiaălor,ăpentruădispre ulălorăfa ădeămoarte.ăArheologiiăromâni,ăîncepândă
cuăAlexandruăI.ăOdobescuăşiăGr.ăTocilescuădinăaădouaăjum tateăaăsecolului al XIX–
leaă şiă pân ă aziă auă considerată c ă înă cinsteaă acesteiă victoriiă realmenteă salvatoareă
pentru roamni, Traian a dispus construirea monumentului de la Adamclissi –
numindu-l Tophaeum Traiani.ăUlterior,ămaiămul iăspecialişti,ăromâniăşiăstr ini,ăau
181
atrasă aten iaă asupraă unoră inadverten eă deă fond careă probauă c ă monumentulă esteă
opera geto-dacilor,ă construită probabilă înă timpulă Mareluiă Regeă Burebista,ă care,ă
precumă seă ştie,ă c treă mijloculă secoluluiă Iă î.Hs.ă aă întinsă hotareleă Dacieiă pân ă laă
Mun iiă Balcani.ă Înă aniiă 80ă aiă secoluluiă XX,ă ing.ă Virgiliuă Oghin ă aă finalizată ună
studiu amplu intitulat – Adamclisi, monument triumfal al regelui Burebista, 77
paginiă formată A4,ă cuă foarteă multeă ilustra iiă înă textă -, studiu depus la Biblioteca
Academiei,ăpoateăşiălaăalteăbiblioteci,ăînăcareădemonstreaz ăafirma iaădinătitluă(veziă
p.ă121),ădemonstra ieăpreluat ărecentă(cuăad ugiri)ăşiădeădl.ăprof.ădr.ăAugustinăDeacă
(46/I, p.165-178).

Fig. 44
Parc-auziăaăM riiăNegreăşiăaăDun riiărevolt (Eminescu)
Din valuri, zeul Danubiu priveşteăcuăîngrijorare
trecereaăarmateiăImperiuluiăînă araăDacilorăLiberi
(ColumnaăTraian ,ăop.cit.)

ContândăpeăoăvictorieăînăMoesiaăInferior,ăînăprim varaăluiă102,ăDecebalăluaă
ofensivaăîmpotrivaătrupelorăromaneăaflateăpeădirec iaăspreăSarmisegetuza.ăÎncepea
cea de a treia campanie aă r zboiului.ă Dară victoriaă deă laă Adamclissiă aă permisă luiă
Traiană s -şiă transporteă cuă flotaă trupele,ă acumă disponibile,ă dină nouă înă sud-vestul
Daciei,ăpentruăb t liaădecisiv .
Reluândă ofensivaă spreă Sarmisegetuza,ă împ ratulă aă respinsă dou ă soliiă deă
paceă aleă luiă Decebală şiă aă continuată înaintarea.ă Înă încleşt riă istovitoareă deă ambeleă
p r iă aă trecută prim varaă anuluiă 102.ă Aă trecută şiă vara.ă Decebală îşiă vedeaă capitalaă
aproapeă încercuit .ă Dară şiă trupeleă romaneă erauă istoviteă deă îndelungatulă efort, de
asaltulăînămun iiăcareăauăreprezentatăt riaădinătotdeaunaăaăgeto-dacilor. Era necesar
unăr gazăpentruăambeleătabere.
Astfel,ăînătoamnaăanuluiă102ăs-aăîncheiatăpacea,ădeădataăaceastaăînăcondi iiă
foarteăgreleăpentruăDecebal:ăanulareaăclauzelorăp ciiădin 89,ăcuătoateăconsecin eleă
careădecurgeauădeăaici.ăÎnăplus,ăluiăDecebalăiăseăcereaăs -şiăd râmeăcet ile,ăs ănuă
maiă aib ,ă practic,ă oă politic ă extern ă proprieă şiă s ă nuă maiă primeasc ă transfugiă sauă
dezertoriă dină imperiu.ă Caă garan ieă aă men ineriiă p cii,ă oă garnizoan ă roman ă aă fostă
182
instalat ăînăşesulăHa egului,ăpeăloculăundeăaveaăs ăseăridiceăulteriorăSarmisegetuzaă
roman ,ăiarăRomaăr mâneaăst pân ăpeăzonaădejaăocupat ădinăsud-vestul Daciei.

Fig. 45 Manevra,ăeşuat ,ăaăalia ilorăluiăDecebal,ăinăDobrogea

(ColumnaăTraian ,ăscenaăXXXIă– nr. 104/73)

A fost, categoric, o pace-dictat,ăpeăcareăambiiăbeligeran iăauăconsiderat-o

ca pe unăarmisti iu.
Geto-daciiă erauă într-oă situa ieă foarteă grea,ă f r ă precedent.ă Dară şiă romaniiă
erauă istovi iă deă r zboi.ă Şi-auă „oferit”,ă reciproc,ă ună r gaz,ă timpă înă careă preg tirileă
pentru noua confruntare s-auăreluatăcuămaxim ăintensitateădeăambeleăp r i.
Imperiulă avea,ă desigur,ă resurseă imense,ă trupeă numeroaseă şiă specializateă
pentruă lupteă înă toateă condi iile,ă caă şiă oă tehnic ă deă lupt ă f r ă egal. Toate acestea
le-auă înlesnită romaniloră preg tireaă sistematic ă şiă minu ioas .ă Seă „gr beauă încet”,ă
dup ă propriulă loră dicton,ă decişiă s ă încheieă victorioşiă îndelungatulă conflictă cuă
geto-dacii.
DeparteădeăaăaveaăresurseleăRomei,ăt riaăgeto-dacilorăeraăînăeiăşi înăcauzaă
loră dreapt ,ă apoiă înă p mântulă riiă careă le-aă fostă întotdeaunaă aliată şiă maiă alesă înă
mun iiălor,ăpeăcareănuăli-iăcuceriseănimeniăpân ăatunci.ăMaiăerau,ăeădrept,ăşiăvecinii,ă
careăînăr zboiulăanteriorăleăfuseser ,ăunii,ădeămareăcredin .ăMaiăerauăşi fra iiălorădeă
dincoloădeămun i.ăAcumăîns ,ăînăfa aăceleiămaiămariăputeriăaălumiiăanticeăşiăuniiăşiă
al iiăs-au temut – dup ăceăauăaflat,ădesigur,ăcumăaădecursăprimulăr zboiăşiăauăîn elesă
hot râreaă romaniloră deă aă lichidaă Statulă dacă ală luiă Decebal.ă Geto-daciiă auă r masă
astfelăsinguriăînăfa aăuneiăamenin riăcareăseăanun aăşiămaiămare,ăcuămun iiălor,ăcuă
183
 araălor,ăcuăcredin aălor...ăDac ăînăanulă96,ălaăad postulăp ciiădină89ăcuăDomi ian,ă
oratorulăgrecăDionăChrisostomosăîiăg siseăînăfebrileăpreg tiriămilitareă– ceăputeaăs ă
fieăacumăînămun iiăDaciei,ăînăaşez rileăşiăînădaveleălor,ăînăpofidaăinterdic iilorăpuseă
de Traian!
Alădoileaăr zboiădacic (105-106)ăaăînceputăînăcondi iiădeănet ăsuperioritateă
aă romanilor.ă Înv aser ă dină primulă r zboiă c ,ă pentruă reuşit ,ă mun iiă fortifica iă aiă
geto-daciloră trebuieă ataca iă dină toateă p r ile,ă maiă exactă şiă prină Ardeal,ă barându-se
astfelăşiădrumulăunorăeventualeăajutoareădinspreănord.ăFiindăvorbaădeăinteriorulă riiă
lor, strategii geto-daciăluaser ămaiăpu inăînăcalculăoăasemeneaăeventualitate. Traian
sesizaseăaceasta,ăaşaăcumăsesizaseăcaracterulădecisivăalălupteiădeălaăAdamclissiăînă
r zboiulăanteriorăşiăhot râseăs ăintervin ăoperativăşiămasiv.

Fig. 46 DaciăasaltândăunăcastruăromanădinăMoesiaăInferioar (idem – 104/75)

184
 Fig. 47 Ultimaălupt ădinăanulă106 (ColumnaăTraian ,ă104/141)

Astfel,ă puterniceleă fortifica iiă dină Mun iiă Or ştieiă auă fostă atacateă cuă
4ăcoloane:ăcuădou ăcoloaneăprinăteritoriulădejaăocupat,ăunaătrecândăpeăpodulădeălaă
Drobeta,ă altaă peă vechiulă drum,ă p trunzândă prină defileulă Jiului,ă careă urmauă s ă
coopereze,ăînaintândăspreăSarmisegetuza;ăcuăoăcoloan ăpeăValeaăOltului,ăînaintândă
înăamonte,ăpentruăaăatacaădinspreăArdeal,ăpeăundeăstr juiaăcetateaădeălaăC pâlna;ăoă
coloan ăaăfostăintrodus ăprinăpasulăOituz,ăatâtăpentruăaăpreveniăunăajutoră„barbar”ă
dinspreănord,ăpentruăDecebal,ăcâtăşiăpentruăa-iăt iaăacestuiaăoăretragereăîntr-acolo. A
fostă oă încercuireă „caă laă carte”.ă For eleă fiindă copleşitoare,ă geto-dacilor le mai
r mâneaă „şansa”ă rezisten eiă pân ă laă moarteă sauă aceeaă aă capitul rii.ă Columnaă luiă
Traian de la Roma – expresiaă plastic ă aă mariiă victoriiă romaneă – înregistreaz ă
rezisten aătragic ăaăgeto-dacilor.
Oă parantez .ă Dină 1992ă (C.ă Iordache),ă cuă oă reluareăînă anulă 2001,ă deă c treă
prof. dr. Augustin Deac (47/I, 178 – 181),ăseăcontest ăfaptulăc ăarhitectulăApolodoră
arăfiăconstruităcelebrulăpodădeălaăDrobetaăînainteaăceluiădeăală2-leaăr zboiădacic.
Hot râ iă s ă nuă piard ă victoria,ă romaniiă auă strânsă metodică cerculă înă jurulă
marelui rege geto-dac.ă Rezisten aă cuă ultimeleă for e, a geto-dacilor, a fost nota
dominant ăaăacestuiăr zboi,ăînăcareăauăfostăşiăcâtevaăîncerc riădeăaăseăajungeălaăpace.ă
185
Aăfost,ăseăpare,ăşiăoătr dare.ăŞiăf r ăeaăromaniiăarăfiăcâştigatăr zboiul.ăDeăaiciă– vina
deă neiertată aă tr d torului.ă Precumă seă ştie,ă regele Decebal n-aă concepută niciă s ă seă
supun ,ăniciăs ăcad ăviuăînămânaăinamicului,ăpentruăaăfiădusălaăRoma,ălegatădeăcarulă
deă triumfă ală luiă Traian,ă conformă „protocolului”.ă Reuşindă s ă ias ă dină încercuire,ă
Decebalăaăîncercatăs ăorganizezeăoăultim ărezisten ,ădarăaăavutăultimaăneşans .ăOă
grup ădeăcercetaşiădinăallaăIăPannoniorumăi-aăluatăurma,ăînămun i.ăÎnainteăîns ăcaă
unulădintreăaceştiaăs -lăprind ăviu,ămareleăregeăşi-aăluatăsingurăvia a,ăconvinsăc ăi-a
venităşiăluiărândulăs ămearg ălaăZalmoxisă– sacrificiu careăconcentreaz ăînăelăfelulă
de a fi al unui popor, filozofia lui, jertfa lui.
Înă anulă 107ă Traiană aă revenită laă Roma,ă înă triumf,ă ducândă cuă elă tezaurulă
Daciei,ă estimată laă 5ă milioaneă livreă deă aură (1.655.000ă kg.)ă şiă deă dou ă oriă peă atâtă
argint. Istoricul J. Carcopinoăaăredusăcantitateaălaă165.000ăkg.ăaurăfinăşiă331.000ăkg.ă
argint.ăCineăpoateăşti?ăRomaniiăauăluatătotăceăauăg sităînătezaur,ătotăceăseăadunaseă
metală pre iosă înă existen aă unuiă Stată cuă oameniă chibzui iă şiă modeştiă înă traiulă loră
zilnic. Tezaurul Daciei – neărelateaz ăDioăCassiusă– fuseseăascunsădeăDecebală„subă
râulă Sarge ieiă dină apropiereaă capitalei”,ă dară „Bicillis,ă ună tovar şă ală s uă careă
cunoştea”ăsecretul,ăluatăprizonierălaăromani,ă„d duăînăvileagătoateăacestea”ă(112/I,ă
696-697).
Recent, prof. univ. dr. Aurelă David,ă istorică şiă sociologă consacrat,ă cuă ună
ataşamentă totală laă cauzaă na ional ă şiă integrată Mişc riiă dacologice,ă dup ă oă
documentare pilduitoare, descoperindu-şi,ă înă timp,ă şiă ună surprinz toră talentă deă
dramaturg,ă înă întâmpinareaă Congresuluiă ală X-lea de Dacologie (2009) a realizat
dramaăistoric ăJERTFA LUI DECEBAL (Ed.ăN.ăB lcescu,ăBuc.,ă2009).ăConvinsă
deăexisten aăplanului dacic autohton care ne-a traversat istoria – oăideeăşiăunăefortă
careăînămomenteădecisiveăaăcerutăjertfe –,ăautorulăşi-a propus realizarea unei trilogii
pentru trezirea la realitate,ăurm toareleădou ăopereăurmândăaăfiăconsacrateăJertfei
lui Mihai Viteazul şiăJertfei lui Eminescu.
Jaful comis de Imperiul roman asupra Regatului Daciei nord-dun rene,ă
cucerităînăanulă106ăd.Hs.,ăaăfostăredat,ăcuăexactitateaăpermis ădeăizvoareleăistorice,ă
deă dl.ă Paulă Laz ră Tonciulescu,ă înă lucrareaă Impactul Romei asupra Daciei (v. nr.
86).ă Iară dr.ă Napoleonă S vescuă neă red ,ă reconstituit,ă „Forumulă luiă Traian”,ă cuă
Columnaă şiă cuă impun toareleă construc iiă realizateă înă Forumă cuă aurulă jefuită dină
Dacia.
Serb rileă înă „Cetateaă etern ”ă auă durată 123ă zileă – 4 luni de petreceri, un
unicatăînăistoriaălumiiă!ăZeciădeămiiădeăcaptiviădaciăauăfostă„programa i”ăpentruăaă
slujiă înă armataă roman ă sauă pentruă lupteleă deă gladiatori,ă pentruă „circul”ă oferită deă
Traiană aristocra iloră„sub iri”ă aiă Romei,ă darăşiă plebei,ăspreă mul umireaă general ăaă
for eloră deă expansiuneă şiă oprimareă careă niciodat ă înă istorieă n-au cunoscut limite.
S-aăcheltuităenormăpentruăserb ri,ăpentruăpetreceri,ăpentruămonumente de eternizare
aăvictoriei,ăîntreăcareăcelebraăColumn ,ăunulădinăceleămaiăimpun toareămonumenteă
aleăAntichit ii.ăDarăaveaăs ăspun ,ăcuădreptate,ăpesteăsecole,ăunăGeorgeăC linescu:ă
„S ănuăuit măc ăpeăColumnaăluiăTraian,ănoi,ădacii,ăsuntemăînălan uri”ă(2/976,
s.n.).

186
 Şiăjafulăaăcontinuatăînăceiă167ădeăaniădeăocupa ieăroman ;ăpractic,ă150ădeăani.
Uniiă specialiştiă înc ă atribuieă romaniloră construireaă Monumentuluiă deă laă
Adamclisi,ăînă urmaă victorieiă contraă dacilor.ă Red mă maiă josăcopertaăstudiuluiăing.ă
Virgiliu Oghin ,ă cuă demonstra iaă c ă monumentulă deă laă Adamclisiă esteă ună
monument triumfal al marelui rege Burebista (vezi imaginea).

Fig. 48
VirgiliuăOghin :ăAdamclisi,
monumentul triumfal al regelui Burebista – coperta studiului

187
 Cum a primit Dacia cucerirea roman ?ă Tragismulă „op iunii”ă ni-lă ofer ă
legendaă popular ă na ional ă despreă Anaă Dochiana:ă refuzulă acesteia,ă fiic ă aă luiă
Decebal,ădeăaăseăc s toriăcuăTraianăVoinicul,ăpreferândăeaăîns şiăs ăseăprefac ăînă
stan ă deă piatr ,ă dup ă ceă aă asistată neputincioas ă laă jertfaă suprem ă aă suratelor.ă
LegendaăaăcutreieratăMun iiăDacieiăpân ăceăauăg sit-oăculeg toriiămoderni.ăAătrecută
şiăînăbasmeleăfra ilorădinăsudulăDun rii,ăcareăauăascuns-oăînăsufleteăşiăînăMun iiăloră
deăacolo,ăundeăvaă„r s ri”ăprimulăStatăromânescăpropriu-zis, înăordineăcronologic ,ă
condusă deă ceiă 3ă fra iă româniă – Asan,ă Petruă şiă Ioni ă celă Frumosă –,ă într-oă baştin ă
româneasc ,ă aă Balcanilor,ă laă cump naă secoleloră XII-XIII. Sau, poate, acolo este
propriaă loră balad /legend ,ă exprimândă modulă înă careă auă primită fra iiă din sudul
Dun riiăocupa iaăroman .
Şiăacumă– „op iunea”ăAneiăDochiana,ăfiicaădinălegend ăaăluiăDecebalăşiăaă
suratelorăei,ătransfigurateăînăciute:

„Toateăcâte-mi pasc pân'ălaăLaculăRoşu,

şiămiăseăadap roşuăn-a mai fost
numai Ana Dochiana şiăacumăs-o face,
numaiăeaănuăpaşte deăsângeădeăciut .
niciănuăseăadap . Ce-orămaiăr mânea,
Alelalte ciute înăgoan ăne-o lua
din gur ăzicear : şiăne-o d-a goni
- Tu,ădeăceănuăpaşti, pânălaăpodădeăos,
nici nu te adapi, de os n-a mai fost
numaiăstraj ăstai, şiăacumăs-o face,
straj ădeătreiăp r i totădeăosădeăciut .
şiădeătreiălaturi? Ce-orămaiăr mânea
AnaăDochianaădinăgur ăgr iar : înăgoan ăne-or lua
- Dar voi ciute multe şiăneăvaăgoni
şiănepricepute, pânălaămun iăc run i,
da'ăşti i,ăda'ănuăşti i c run iăn-a mai fost
c ăTraianăVoinicul şiăacumăs-o face
bunăcalăh r neşte, totădeăp rădeăciut .
bunăcalăşi-un ogar Ana Dochiana
şi-unăvân tăşoimel, dinăgur ăgr iar :
joiădeădiminea - Numai caăs ăscap
laăvânatăs -miăias , subăstan ădeăpiatr ,
loculăs -lăvâneze. deăcalăbunăc lcat ,
Peste noi c-o da deăbiciăurzicat ,
şi-năgoan ăne-o lua, deăogarăpişcat ,
şiădeăne-o goni deăşoimelăpişcat ”.
(103/232-234).

188
 Acestaăvaăfiăfostăprimulăr spunsăalăgeto-dacilor,ăînădezn dejdeaăînfrângerii,ă
ună r spunsă înă întimitate,ă pentruă sineă – şiă aşaă aă fost receptat de sufletul
moştenitoriloră dintr-oă parteă şiă dină altaă aă Dun rii.ă Veziă şiă maiă susă (p.ă 63)ă
semnifica iaădat ăCaruluiăMareăşiăCaruluiăMic,ăacesteaăfiindăcareleăcuăcareăTraianăaă
duisăpeădaciăînărobieăşiăbog iileăDacieiălaăRoma!
Numaiă aşaă amă puteaă în elegeă motiva iaă şiă filozofiaă dină Rug ciuneaă unuiă
dac,ăsim it ,ăgândit ăşiăspus ădeăpoetulăna ional.ăAnulăînăcareăaăscris-o (septembrie
1879),ăimediatădup ăIndependen ă– oăvictorieăceăamenin a,ădup ăevenimenteleăceă
se derulau sub puternicele presiuni externeăşiăîntr-oăsingur tateăpolitic ădeprimant ă
laă aceast ăreintrareă „înă rândulă lumii”,ă s ă devin ă oă „victorieăàă laă Pirus”ă –, poate a
reactivat,ă înă sim ireaă poetului,ă ună izvoră tragică ală adâncuriloră saleă şiă ală istorieiă
na ionale:

„Peăcândănuăeraămoarte,ănimic nemuritor,
Niciăsâmburulăluminiiădeăvia ăd t tor,
Nuăeraăazi,ăniciămâine,ăniciăieri,ăniciătotdeauna,
C ciăunulăerauătoateăşiătotulăeraăuna;
Peăcândăp mântul,ăcerul,ăv zduhul,ălumeaătoat
Erauădinărândulăcelorăceăn-auăfostănicioadat ,
Pe-atunci erai Tu singur,ăîncâtăm -ntrebăînăsine-mi:
Au cine-iăzeulăc ruiăplecamăaănoastreăinemi?

Elăsingurăzeuăst tut-au nainte de-a fi zeii

Şiădinănoianădeăapeăputeriăauădatăscânteii,
Elăzeilorăd ăsufletăşiălumiiăfericire,
El este-alăomenireiăisvorădeământuire:
Sus inimile voastre!ăCântareăaduce i-i,
Elăesteămoarteaămor iiăşiăînviereaăvie ii!
Şiăelăîmiădeteăochiiăs ăv dăluminaăzilei,

Şiăinima-mi umplut-au cu farmecele milei,

Înăvuietulădeăvânturiăauzit-am al lui mers
Şi-năglasăpurtatădeăcântecăsim iiăduiosu-i viers,
Şiătot peălâng -acesteaăcerşescăînc-un adaos:
S -ng duieăintrarea-miăînăveciniculărepaos!

S ăblestemeăpe-oricine de mine-oăaveaămil ,
S ăbinecuvântezeăpeăcelăceăm ăîmpil ,
S-asculteăoriceăgur ăce-arăvreaăcaăs ăm ărâd ,
Puteriăs ăpuie-năbra ulăce-arăvreaăs ăm ăucid ,
Ş-acelaădintreăoameniădevin ăcelăîntâi
Ce mi-aăr piăchiarăpiatraăce-oi pune-oăc p tâi.

Gonitădeătoat ălumeaăprinăaniiămeiăs ătrec

Pân'ăce-oiăsim iăc ăochiu-mi de lacrime e sec,
C -năoriceăomădinălumeăunăduşmanămiăseănaşte,

189
 C-ajungăpeămineăînsumiăaănuăm ămaiăcunoaşte,
C ăchinulăşiădurereaăsim irea-mi a-mpietrit-o,
C ăpotăs -mi blestem mama pe care am iubit-o –
Cândăuraăceaămaiăcrud ămiăs-aăp reaăamor...
Poate-oiăuitaădurereaăşiăvoiăputeaăs ămor.

Str inăşiăf rădeălegeădeăvoiămuriă– atunce

Nevrednicu-miăcadavruăînăuli ăl-arunce,
Ş-aceluia,ăP rinte,ăs -iădaiăcoroan ăscump ,
Ce-oăs ăasmu eăcânii,ăcaăinima-mi s-oărump ,
Iarăceluiăceăcuăpietreăm ăvaăizbiăînăfa ,
Îndur -te,ăst pâne,ăşiăd -iăpeăveciăvia ă!

Astfel,ănumai,ăP rinte,ăeuăpotăs - iămul umesc

C ătuămi-aiădatăînălumeănoroculăs ătr iesc.
S ăcerăaătaleădaruri,ăgenunchiăşiăfrunteănuăplec,
Spreăur ăşiăblestemuriăaşăvreaăs ăteăînduplec,
S ăsimtăc ădeăsuflarea- i,ăsuflareaămeaăseăcurm
Şi-năstingereaăetern ădisparăf r ădeăurm !”

Sauă poateă esteă înă acest fundamental poem al lui Eminescu filozofia
traco-geto-dacilorăasupraăvie iiăşiăaămor ii.ăEminescu,ăelăînsuşi,ădeşiăvedeaăînăRomaă
„împ r teasaă deă marmur ă aă lumii”,ă seă consideraă dac.ă Aniloră înă careă seă z misleaă
poemul Rug ciuneaăunuiădac,ăcândăpoetulăera puternicămarcatăşiădeămoarteaămameiă
sale,ăleăapar ineăşiăcelebraăpoezie:ăMai am un singur dor, cu multele sale variante,
peăcareăEminescuăoăintitulaseămaiăîntâi:ăDorin aăunuiădac.

190
 Fig. 49 Decebalăhot râtăs ăurceălaăZalmoxis.ăJertfaăluiăDecebal
(v. nr. 12)

Ună altă „sufletă dină sufletulă neamului”,ă Georgeă Coşbuc,ă înă Decebală c treă
popor,ăsintetizeaz ăfilozofiaătraco-geto-dac ăasupraăvie ii:

„Via aăasta-i bun pierdut

Cândăn-oătr ieştiăcumăaiăfiăvrut!
Şi-acumăarăvreaăunăneamăc l u
S-arunceăjugăpeăgâtulăt u:
Eăr uădestulăc ăne-amăn scut,
Maiăvremăşi-alădoileaăr u?

Din zei de-amăfiăcoborâtori,

C-o moarte tot suntem datori!
Tot una e dac-ai murit
Fl c uăoriămoşăîngârbovit;
Dar nu-iătotăunaăleuăs ămori
Oriăcâne-nl n uit!”

Înăderulareaăistorieiăîns ,ăvia aăgeto-dacilor lui Decebal, cel care plecase la

Zalmoxis,ăaăoferităşiăalt ăsolu ie,ăpeăcareăle-oăoferiseămaiădemultăşiăfra ilorădeăpesteă
Dun re:ăconvie uirea,ăcuăasperit iădarăşiăcuăapropieri,ăoricâtădeăbuneăsauăoricâtădeă
releăarăfiăuneleăşiăaltele,ăl sândătimpulăs ălucrezeăpentruădreptateaădeăcareăzeiiănuăteă

191
potă lipsi,ă dară men inându-seă activi,ă „vitali”ă înă vastulă spa iuă locuită deă ei,ă undeă seă
sim eauălaăeiăacas ,ăchiarădac ăRomaăleăeraăcuceritorăvremelnic.

*
* *

Revenind,ă deci,ă înă epoc ,ă laă „Daciaă

capta”ă (ţă „Daciaă captiv /cucerit ”)ă – c ciă
„Daciaăfelix”ăvaăfiănumit ămaiătârziuăastfel,ăînă
sec. III, pentru cuceritorii romani –,ă mul iă
autohtoniă voră fiă primită nouaă situa ieă cuă
triste eaăşiăresemnareaăconstructiv ăaăuneiă riă
deă rani,ădeăvremeăceăMareleăZeuăaşaăaăvrutăşiă
armele au vorbit.

Fig. 50
CumăaăprimităDaciaăocupa iaă
roman
(reprezentareăsugestiv ă/ăsimbolă–
v. nr. 17/342)

Aceast ă triste eă şiă aceast ă resemnareă constructiv ă auă sesizat-oă uniiă dintreă artiştiiă
care i-auăslujităpeăcuceritori.ăDeăpild ,ăpeăunăcapitelăniăs-aăp stratăoăextraordinar ă
imagine:ăchipulăuneiăfemeiădace,ăînăpozi iaăclasic ăaăresemn riiădup ăceădurereaăi-a
secată izvorulă lacrimilor,ă cuă capulă sprijinită înă mânaă stâng ,ă înă pozi iaă deă adânc ă
medita ie,ă l sândă gânduluiă libertateaă s ă cauteă oă solu ieă potrivit ,ă dară inândă lâng ă
sine,ăcaăunăsimbol,ăunătoporădeălupt .ăPentruăcineăaăv zut,ăînăvia aălui,ăoăromânc ă
într-oăasemeneaăpozi ie,ăcunoscându-iăşiăîntreagaădram ăsauătragedieăcareăaăadus-o
aici,ăimagineaăspuneătot,ănuămaiăareănevoieădeăcomentarii.ăArtistulăanonimăputeaăs ă
fieădintreăaceiaăcareănuăîmp rt şeauăbucuriaăcuceritorilor.

192
 Recentă sculptorulă maramureşeană Floreaă Dumitru,ă într-un ansamblu
sculpturală consacrată daciloră şiă romaniloră pareă s ă înf işezeă imagineaă tradi ional ăă
despreăocupa iaăroman :ăfemeiădaceăînăpozi iaădeăsalvareăaăcopiiloră(veziăfig.ă51).

Fig. 51
Dup ă mareleă r zboiă daco-roman –
femeileă daceă îşiă salveaz ă copiii.ă
Sculptorulă maramureşană Floreaă
Dumitruă re ine,ă desigur,ă oă imagineă
transmis ăpesteătimp.

Al iă geto-daci vor fiă luată drumurile,ă numaiă deă eiă ştiute,ă aleă codriloră şiă
mun ilor,ă preg tindu-seă pentruă rezisten ă şiă r zbunare.ă Peă uniiă dintreă eiă îiă vomă
reg siă înă fapteleă aceloră „latrones”,ă blama iă prină aceast ă denumireă deă st pânireaă
roman .ăAl iiăseăvorăfiărefugiatălaăfra iiăr maşiăliberi,ădincoloădeăcoroanaămun ilor,ă
ini iind,ă frecvent,ă atacuriă împotrivaă st pâniriiă romaneă dină araă lor.ă Uniiă dintreă ceiă
recruta i,ă ulterior,ă pentruă trupeleă auxiliareă aleă Imperiului,ă maiă târziuă şiă înă legiuni,ă
ajungândăchiarăcomandan iădeăseam ,ăvorăîncercaăs ădeaăcursăgânduluiădeălibertate,ă
înă unireă cuă semeniiă lor.ă Al ii,ă înă sfârşit,ă ajungândă laă ceaă maiă înalt ă demnitateă înă
Imperiul roman – aceeaă deă împ rată (şiă jum tateă dină num rulă împ ra iloră auă fostă

193
traco-geto-daci),ă istoriaă leă vaă recunoaşteă origineaă înă anumiteă acte/fapte,ă maiă
discreteă sauă maiă evidente,ă cuă „trimitere”ă laă na iuneaă dină careă proveneau.ă Unulă
dintreăaceştiaăvaăreuşiăs ăeliberezeăSpa iulădacicănord-dun rean,ădeterminândăRomaă
s -şiăretrag ălegiunileăşiăadministra iaălaăsudădeămareleăfluviu;ăaltul,ămaiătârziu,ăvaă
mutaă centrulă deă greutateă ală Imperiuluiă înă Orientă şiă seă vaă gândiă s ă restaurezeă
„Imperiul”ă dacică şiă zalmoxianismul;ă altulă vaă puneă uriaşeă statuiă deă daci,ă s ă
„privegheze”ă Romaă deă laă în l imeaă Arculuiă s uă deă triumfă ridicată înă „Cetatea
etern ”ădup ăceăaăpacificat-oăşiăaăsmuls-oădină„mâna”ăunuiăpretendentăşiăaăîncercată
oă „revenire”ă laă Nordă deă Dun re;ă deă laă ună altulă ne-auă r masă culorileă careă seă voră
grupa,ăînăsec.ăXIX,ăăînăsimbolulăvexilologicăna ional.
Înă sfârşit,ă surseă careă maiă necesit ă verificareă atribuieă luiă Decebal,ă atunciă
cândăaăîn elesăc ănuămaiăpoateărezista,ăunăactăpoliticădeăcareăsuntălegateăecouriăpeă
termenă maiă scurtă sauă maiă lung.ă Anume,ă ună jur mântă final,ă împreun ă cuă Castaă
sacerdotal ă aă SARABILOR – cast ă dină careă proveneauă regiiă şiă sacerdo iiă
geto-dacilor –, deăr zbunareăasupraăImperiuluiăroman,ăpân ălaădistrugere. Pe firul
unuiă asemeneaă jur mântă şiă gândă putemă aşeza,ă dară înă sensă constructiv,ă „Planulă
dacic”ă autohtonă peă trepteleă urm toareă aleă istoriei,ă pân ă laă împlinireaă lui,ă
vremelnic ,ăînă1600,ăpentruămaiămultătimpăînă1918,ăcuăoăreluare,ăeşuat ,ăînă1944ăşiă
r mânândăurmaşilorăsperan aăreîmpliniriiăînăviitor.ăPrinăcompara ie,ă„Planulădacic”ă
al Marilor puteri europene a fost una din marile diversiuni politice care ne-au
încercatăistoria.ăTotăpeăfirulăunuiăasemeneaăjur mântăalăluiăDecebală– şiăchiarădac ă
n-ară fiă fostă jur mântulă respectiv,ă ideeaă seă puteaă naşte,ă precumă seă maiă n scuseă şiă
anterioră şiă seăîmplinise!ă –,ă peă termenă maiă scurtăîns ,ă amă puteaă aşezaă – acceptândă
ipoteza, puternicăavansat ,ăc ăgo iiăerauăge i! –, Actul politic al lui Theodoric cel
Mare,ăînăsec.ăV,ăcândăaăavutăRomaă„laăpicioare”,ăcucerit ăşiăjefuit ă(veziănr.ă58ă –
veziămaiădeparte,ăînăPostfa ,ăp.ă184).
Pornindădeălaădou ăcuvinteăcuăsensăini iatic din istoria mitologic ăşiăantic ă
aăSpa iuluiăcarpatică– NEGRU,ăatribuitălegendaruluiăSaturnă(n scutădinăîmpreunareaă
luiăUranusăcuă„MumaăP mântului”,ă„MamaăGaia”,ădeciădină‚P mântulănegru”)ădară
şi,ăînăconsecin ,ăvlahilor (ă„vlahiiănegri”ă – veziăşiă„cara-Bogdan”ă– „Bogdană cel
Negru”),ă apoi,ă dup ă V.ă Lovinescu,ă cuvântulă SARABA,ă dată înă Getica lui Iordanes
castei superioare a geto-dacilor,ădinăcareăseăalegeauăregiiăşiăsacerdo iiă–,ăcaăşiădeălaă
oă institu ieă autohton (nuă maghiar !)ă înă acestă Spa iu,ă aceeaă deă Ban, Vasile
Lovinescu faceăurm toareleădou ădeduc iiăatunciăcândăpuneăînădiscu ieă„reaşezarea”ă
dinastieiă localeă conduc toare,ă „reîntemeierea”ă Stateloră nefiindă altcevaă „decâtă
aspectulăcelămaiăexteriorăalăuneiăreînnoiriătradi ionaleădacice”ă(63/59,ăs.n.):
1) Ban-sarabii ar reprezenta,ăpentruăprimulăStatăreînfiin atăînăacestăSpa iu,ă
care s-a numit – foarte important! – VALAHIA (denumireaăstr veche,ăconsemnat ă
înăBiblie – v. p. 32-34),ădinastiaăconduc toare,ă„reaşezat ”,ărepus ăînădrepturi,ăpeă
liniaă tradi ieiă daco-hiperboreene, dup ă ceă aă trecută mareaă migra ie.ă „Ocultateă şiă
inaccesibile timp de mai bine de o mie de ani – esteă deă p rereă V.ă Lovinescuă –,
aceast ă tradi ieă şiă Sarabiiă careă oă p strauă s-auă manifestată înă aceast ă epoc ă deă
194
reînnoireătradi ional (aă„întemeierii”,ăn.n.)ăcare a fostăEvulăMediu,ăatâtăini iatică
câtăşiăpolitic,ăpeătoateăplanurileădeăexisten ”ă(63/59-60, s.n.). Deci, Basarab n-ar fi
ună numeă deă persoan ă ciă oă institu ie – „cast ”ă antic ă aă geto-dacilor, din care se
alegeauă regiiă şiă sacerdo ii,ă acumă repus ă înă drepturi.ă Şiă autorul,ă f r ă aă faceă vreoă
trimitereălaăsurs ă– studiul este un eseu! -,ăadaug ,ăînănot ,ăc ă„înă1444ăunăcronicară
grecă îlă numeşteă peă voievodulă Vladă epeşă (poateă peă tat lă s u,ă Vladă Dracul,ă înc ă
Domnă înă 1444,ă n.n.)ă Vlad Saraba”.ă Acestă punctă deă vedereă ară da oă explica ieă şiă
reveniriiăluiăNeagoe,ădinăneamulăCraioveştiloră(1512-1521), la numele de Basarab
– corect, Basaraba –,ă maiă târziuă actuluiă identică ală luiă Mateiă Agaă dină Brâncoveniă
(Domn – 1632-1654)ă şiă ală luiă Constantină Brâncoveanuă (1688-1714), numele de
Basarabaă men inându-seă înă familiaă Brâncoveniloră (Basarabă – Brâncoveanu).ă S-ar
puteaădeduceăc ăabandonareaăacestuiănumeădinasticăînăValahiaăaăfostădeăr uăaugură
deăaciăînainte.
2)ă Laă felă şiă „Negruă Vod ”ă sauă „Raduă Negru”,ă „întemeietor”ă legendară ală
Valahiei, adaug ă V.ă Lovinescu,ă „esteă oă func ie”,ă „oă func ieă ini iatic ,ă
sacerdotal/regal ”.ăDeălaăacestă„Negru” = Saturnădină„Epocaădeăaur”,ădesemnândăpeă
oameniiă descenden iă dină „P mântulă Negru”,ă adic ă peă daciă (ţgeto-daci)ă ară veniă şiă
cuvântulă generică deă cast ă conduc toare saraba,ă careă ară însemnaă totă negru.ă Şiă V.ă
Lovinescu,ăinvocândătransform riăfoneticeăînătimp,ăporneşteădeălaăoădemonstra ieăaă
luiă B.P.ă Haşdeuă dup ă careăîmp ratulăromană Filipă Arabulăeraă dac de origine; deci
„Arabul”ă veneaă deă laă apelativulă dacică „arab”/sarab (ţnegru,ă omă ală „P mântuluiă
Negru”),ă nuă deă laă etnonimulă deă arab şiă deă laă culoareaă lui,ă eventual,ă maiă
negricioas .ă V.ă Lovinescuă citeaz ă şiă alteă surseă înă careă valahiiă suntă numi iă arabi
(„oameniiă negri”,ă dină „P mântulă Negru”ă iară nuă c ă aceastaă leă eraă culoarea), toate
acesteaă fiindă legateă cuă „simbolismulă saturniană ală culoriiă negre”ă (63/61).ă Aşaă
explic ă V.ă Lovinescuă şiă prezen aă capeteloră deă negriă peă stemeleă Principateloră
Româneă Dun reneă (63/61),ă caă şiă numeleă deă „Harap-Alb”ă dină cunoscutulă basmă
românesc,ă caă şiă alteă simboluriă româneşti.ă Iară cercet torulă Gh.ă Şeitană – într-o
comunicare la Congresul al X-leaă deă Dacologieă (Bucureşti,ă 2009),ă Rama din
Carpa iă şiă legendarulă Negru-Vod , g seşteă înă mitulă medievală ală uneiă noiă
„întemeieri”ă„translatarea”ăpesteămileniiăaăaceluiămităancestralădină„EpocaădeăAur”.

195
 DinăjafulăcomisădeăImperiuăromanăînăDacia

Fig. 52 Roma – „Forumul lui Traian”ă– reconstituire.

1.ăArculădeătriumfădeălaăintrare;ă2.ăStatuiaăîmp ratuluiăc lare;ă3.ăBastioaneă
semicirculare;ă4.ăJudec toriaă– Basilica Ulpia; 5. Doua biblioteci; 6. Columna lui
Traian; 7. Templul lui Traian.
Toateăconstruiteăcuăbaniăjefui iădinăDaciaă(84,ăed.ăIIă/ă78).

Fig.ă53ă(înăp.ă197)
BasilicaăUlpiaăconstruit ădinămarmur ădeăimportăfoarteăscump .
Coloanele care sprijineau zidurileăaveauăînăfa aălorăstatuiămariădeădaciă
(reconstituire – 84, ed. II / 79)

196
197
 CAPITOLUL IX

DEăLAăDACIAăMAREăLAă„RESTITUTIOăDACIAE”.ă
PLANUL DACIC AUTOHTON CARE NE-A TRAVERSAT
ISTORIAăŞIăÎNC ăNEăMOTIVEAZ
Motto:
„Şiăneăsim imămari,ăputernici,
numai de-iăgândimăpeăei.”
- Mihai Eminescu -

1.ă„Perit-auădacii?”

Daciaă Roman – provincieă imperial ,ă apoiă Daciaă capta, apoi (din 112)
Dacia Augusta Provincia iarăînăsec.ăalăIII-lea Dacia Felix – a cuprins exact cetatea
natural ă aă Carpa ilor,ă atâtă câtă doriseă Imperiulă pentruă a-iă fiă deă straj ă laă hotareleă
„barbarilor”,ă înă plusă „culoarul”ă deă trecereă ală Olteniei,ă cuă drumulă s uă scurtă c treă
mareaăcetate,ăcuăfortifica iileăeiănaturaleădarăşiăcuăaceleaăridicateăcuăoperativitateădeă
romani,ă înă timpă ceă Munteniaă şiă sudulă Moldoveiă r mâneauă subă supraveghereaă
militar ăaăMoesieiăInferior,ăf r ăaăfiăintegrateăefectivăînăImperiu.ăS ăre inemăîns :ă
r mâneaă liber ă ceaă maiă mareă parteă dină Daciaă nord-dun rean ,ă careă nuă vaă
r mâneăpasiv ăfa ădeăsoartaăfra ilorăcuceri i.
O atent ă şiă eficient ă organizareă politico-administrativ ă şi,ă înă func ieă deă
derulareaă evenimentelor,ă oă reorganizareă câtă maiă adecvat ă st pâniriiă şiă exploat riiă
teritoriului cucerit; puternice efective militare (circa 40.000 de oameni) dislocate
permanentăînăprovincie;ăoăîncercat ăflot ăpeăDun re;ăoăbogat ăşiădiversificat ăvia ă
economic ăînlesnit ădeăoădeas ăşiăfoarteăbun ăre eaădeădrumuriăînăcareăconstructoriiă
romaniănuăaveauăegal;ăoăaten ieădeosebit ădat ăurbaniz rii,ăputernicădezvoltat ădară
peătemeliaădacic ăpreexistent ;ămen inereaăpopula ieiăautohtone,ădup ăunăprocedeuă
firescă şiă tradi ional,ă dară şiă oă masiv ă colonizare,ă covârşitoră îns ă cuă traco-ge iă dină
sudulă Dun rii,ă caă şiă dină Asiaă anterioar ă şiă dină Egiptă dină zoneleă deă roireă aă
traco-geto-daciloră şiă aă înaintaşilor lor (a nu se uita aceasta!), de care s-aă îngrijită
însuşiă Statulă roman;ă oă toleran ă cunoscut ă pentruă culteleă religioaseă aleă diverseloră
grupuriă etniceă colonizateă înă nouaă provincie,ă benefic ă buneiă loră convie uiriă şiă
dezvolt riiă generaleă – toate acestea, ad ugateă efortuluiă ini ială ală cuceritorului,ă auă
contribuită laă împlinireaă obiectiveloră urm riteă înă teritoriulă cucerită dină Daciaă
nord-dun rean ,ădevenităprovincieăroman .

198
 CâtăpriveşteăDaciaăsud-dun rean ,ăprinănoileădenumiriădateăzonelorădeăaci,ă
caăşiăprinăceleătradi ionalămen inuteăşiăcareănuă„aminteau”ădeăDacia,ăimperiulă– se
poate admite – aăurm rităs ă„ştearg ”ădinămemoriaălocuitorilorăacestănume.ăLaăsudă
deăDun reăeraăImperiulăroman,ăcareănumaiăpentruăzonaănord-dun rean ăacceptaăs ă
organizezeăşiăs ăjefuiasc ăoă„provincie”ăcuănumeleădeăDacia.ăAbiaădup ă271/274,ă
cândăaăfostă silit s ăp r seasc ăDaciaănord-dun rean ,ă Imperiulăşi-aă„adusăaminte”ă
c ăşiălaăsudădeăDun reăesteătot...ăDacia!
Azi,ă înă condi iileă înă careă s-auă acumulată întreb rileă ceă solicit ă
reconsiderareaă „axiomei”ă romaniz riiă – înă teritoriulă cucerită dină Daciaă
nord-dun rean ăşiăchiarăînăzonaădacilorăliberiă– continuitatea autohtonilor geto-daci
înăDaciaăRoman ăneăintereseaz ăînăcelămaiăînaltăgrad.
Înăstadiulăactualăalăcercet riiăniciăunăistoricăcareăseărespect ănuămaiăpoateă
admiteătezaăextermin riiăgeto-dacilorăînătimpulăşiăînăurmaăr zboaielorădină101-102
şiă105-106.ăUneleăizvoareăanticeăauăexageratăretoricăînăacestăsens,ăalăextermin rii,ă
R.ă Roesleră şiă roeslerieniiă auă greşită fundamentală atunciă cândă auă interpretat
neprofesională izvoareleă scriseă şiă n-auă l sată niciă ună „cuvânt”ă celoră arheologiceă
despreăcareăştiauăbineăc ăvorăveni,ăiarăatunciăcândăacesteaăauăvenit,ăroeslerieniiămaiă
noi,ăcontinuândăneprofesionalădarăşiăîmpotrivaăbuneiăcredin eăşiăaăbunuluiăsim , pur
şiă simpluă le-au ignorat ori le-auă „ajustat”ă tezeiă loră neştiin ifice,ă înă timpă ceă
„romanizatorii”ă noştriă auă tratată chestiuneaă cuă mult ă superficialitateă şiă înă spiritulă
„axiomei”ăcareăle-aăr masălipit ădeăcreier.
Laăpreciz rileăanterioareăprivindărelieful,ăresurseleăşiăvalen eleăocrotitoareă
aleă armoniosuluiă spa iuă traco-geto-dac,ă interpretareaă corect ă şiă coroborareaă
izvoarelorăistoriceăscrise,ăapoiăizvoareleăarheologiceăcâteăs-auăadunatăpân ăacum,ălaă
careăvinăs ăseăadaugeăizvoareleăetnograficeăşiăfolclorice – ce se cer a fi folosite ca
izvoare,ănuărespinseăcaă„poveşti”ă–,ăcaăşiăuneleăra ionamenteălogiceăşiădeăbunăsim ,ă
probeaz ă persisten aă autohtoniloră înă parteaă cucerit ă aă Dacieiă nord-dun rene,ă aşaă
cumă auă persistată şiă înă spa iulă traco-getă dină sudulă Dun rii, cucerit de romani. Iar
dincoloă deă hotareleă noiiă provinciiă romane,ă înconjurând-oă dină 3ă p r i,ă seă întindeaă
Daciaă liber ,ă cuă geto-daciiă liberiă (carpi,ă costoboci,ă daciiă mari,ă tirage iă etc.),ă
organiza iăînătradi ionaleleălorăregate,ăcareănuădeăpu ineăori,ăunindu-seăcuăal iăveciniă
aiălor,ăauăcontinuatăs ăataceăImperiulă(v.ă33,ă34,ă35ăş.a.).
Şiă înc ă nuă trebuieă s ă uit mă – c ciă adeseaă seă uit !ă – c ă dină spa iulă
traco-geto-dac sud-dun reanăauăvenităînăprovinciaăroman ăDaciaăsauăauăfostăaduşiă–
era firesc: erau cei maiăapropia i,ăiarăcolonizareaăcuăitaliciănuăseămaiăpracticaă– cei
maiă mul iă colonişti.ă Voră fiă venită mul iă dină aceiă „transdanubieni”ătransfera iă nuă cuă
multă timpă înainteă înă sudulă Dun riiă deă uniiă generaliă romani.ă Mareaă r spândireă aă
cultuluiă „cavaleruluiă trac”, caă şiă revigorareaă cultuluiă zeuluiă Mithrasă înă Daciaă
Roman ăesteăunăimportantăindiciuăînăacestăsens.ăColonizareaăcuăorientaliăn-a putut
dep şiănumericăpeăveciniiăşiă„neamurile”ădinăsudulăDun rii.
Înăsprijinulăcontinuit iiăautohtonilorăgeto-daciăînăDaciaăRoman ămaiăesteă
de insistat asupra unui aspect fundamental dar frecvent uitat – sau,ăpurăşiăsimplu,ă
necunoscută înă esen aă lui!ă – atunciă cândă seă sus ineă „topirea”ă daciloră laă „focul”ă
romaniz rii.ă Anume,ă esteă vorbaă despreă faptulă c ă şiă înă provinciaă cucerit ,ă caă şiă înă
199
spa iulătraco-geto-dac sud-dun reanăcucerit,ăaăcontinuatăs ăexisteă– celul ăsocial ! –
obşteaă s teasc ,ă deă oă vechimeă impresionant ă şiă foarteă conservatoareă (aşaă cumă
rezult ădinăcercet rileădeăistorieăşiăetnografie).ăEaănuăputeaăfiăşiăn-aăfostădesfiin at ă
deă cuceritoriiă romani.ă Or,ă seă ştieă c ă acesteă obştiă îşiă rezolvauă majoritateaă
covârşitoareăaăproblemelorăînăcadrulăintern,ădup ădatinileăşiăobiceiurileălor,ăf r ăaă
produceă„ecouri”ăînăvia aăpublic ăaăprovincieiăşiăf r ăaăl saăurmeăînădocumenteleă
oficiale. Iar traco-geto-daciiătr itoriăînăsateăseăştieăc ănuăaveauăobiceiulăs -şiăridiceă
monumenteăcareăs -iă„eternizeze”ăşiănu-şiăconfec ionauăpietreătombale,ăcuăinscrip iiă
şiă diverseă scene.ă Eiă seă considerauă nemuritoriă – cumă neă spună izvoareleă şiă noiă nuă
trebuieă s leă uit mă !ă – şiă înă comunicareă periodic ă cuă Zeulă lor.ă Eiă treceauă înă
„eternitate”ă prină aceasta,ă caă şiă prină propriaă loră munc ,ă prină vitejiaă lor,ă caă şiă prină
integrareaăînănatur ,ăînăcodriiălor,ăînămun iiălor,ăînăp mânturileălor.
Autohtonii traco-geto-daci,ă în Daciaă Roman ă caă şiă înă Daciaă liber ,ă laă
nordulăşiălaăsudulăDun rii,ăpotăfiăg si iă– înămen ionataălorăorganizareăteritorial ă–
aproapeănumaiăprinăcercet riăarheologice.ăOr,ăpân ăacumăs-aădovedităc ăaproapeănuă
esteăzon ăşiălocăînăDaciaăMareăunde,ădeschizând arheologiiăoăsec iuneăînăp mântulă
traco-geto-dac,ăs ănu-iăg seasc ăacoloăpeăautohtoni,ăcuăaşez rileălorămodesteăsauăcuă
daveleălor,ăuneleăfoarteămari.ăAltfelăspus,ămaiăliber,ăDaciaăRoman ăcontinuaăs ăfieă
plin ădeăgeto-daci, cu limba lor pe care o vorbeau de peste un mileniu sau chiar de
maiă multeă milenii;ă cuă Zeulă loră supremă şiă cuă celelalteă zeit iă adorateă dină vremuriă
imemoriale,ă multeă „transferate”ă întreă timpă şiă laă Romaă şiă înă întregă imperiu,ă cuă
întreagaă loră spiritualitate;ă integra iă înă fiin aă locului;ă cuă oă impresionant ă conştiin ă
de sine care i-aă ajutată s ă r mân ă eiă înşişiă înă atâteaă secoleă deă mariă încerc ri;ă cuă
bordeieleăşiăcuăcaseleălorăcare,ăperpetuându-seălaăurmaşi,ăînc ăauăoăfunc ionalitateă
competitiv ;ă cuă portulă şiă cuă obiceiurileă lor,ă eviden iateă peă Column ă şi,ă respectiv,ă
constatateăprinăcercet rileăetnografice,ăportulăînc ăreg sindu-seăpân ăaziălaă raniiă
noştri;ă cuă voin aă loră politic ,ă aceeaă careă peă daciiă liberiă i-aă determinată s ă ataceă
continuuăinamiculăcareăleăcotropiseăoăparteădină ar ,ăiarăpeăceiădinăprovinciaăcucerit ă
s ănuăaib ălinişteăsubăst pânireaăstr in ,ăchiarădac ănuăi-auăignoratăşiănuăi-au respins
aportulădeăciviliza ieă– maiăcorect:ădeăstandardădeăvia ă–,ăatâtăcâtăaceastaăîiăputeaă
interesaă şiă leă puteaă îmbun t iiă via aă zilnic ,ă fiindc ă imperiileă nuă aducă civiliza ieă
na iunilorăcotropite.
Atunciăcândăseăvorbeşteădespreăamplaăvia ăeconomic ăaăDacieiăRomaneăşiă
despre puternica ei urbanizare – oărealitateăistoric !ă– s ănuăseăpiard ădinăvedereăpeă
de o parte jaful sistematic practicat de romani înă continuare,ă peă deă alt ă parteă
specificulă obşteiă s teşti,ă atâtă deă vecheă şiă deă conservatoareă – laă str moşi,ă caă şiă laă
urmaşiă – şiă s ă nuă seă maiă exagerezeă leg turileă satuluiă deă autohtoniă cuă oraşulă
„domnilor”ăromani,ăcoloniştiăsauă„maiămari”ăaiălocului,ăs ănu se mai supraliciteze
„focarul”ădeă„romanizare”ăpeăcareăl-arăfiăreprezentatăoraşulăromanădinăDacia,ăundeă
– vezi, Doamne! – daciiăveneauăînăfiecareăziă„laăpia ”,ădup ăcump r turiăsauăs -şiă
rezolveă încâlciteă „problemeă adminsitrative”!ă Şiă s ă seă continueă s p turile
arheologiceă înă mediulă rurală înă întregă spa iulă Dacieiă Mari,ă s ă seă revalorificeă
descoperirileă uitateă sauă etichetateă înă grab ă înc ă subă impresiaă tezei-axiom ă aă
„romaniz rii”,ăori,ămaiătârziu,ăsubăpresiuniăpolitice.ăŞiăînc ,ăs ăseăvalorificeăcuămaiă
200
mult curaj – ştiin ific,ă profesional,ă f r ă prejudec i!ă – izvoarele etnofolclorice,
chemareă peă careă oă f ceaă cuă multă timpă înainteă Mirceaă Eliade,ă dară şiă maiă recentă
arheologulă Ionă Hora iuă Crişan.ă Deă asemenea,ă s ă nuă seă uiteă ipotezaă distrugeriiă
multorăizvoare,ăînămodădeliberatăsauăascundereaăaltoraădeăc treăceiăinteresa i.
Etnogenezaă noastr şiă devenireaă etno-na ional ă înă evolu iaă istoric ă suntă
problemeăcareătrebuieăregânditeăfundamental,ăpentruăaăcorectaăeroarea.ăImportan aă
„puneriiă laă punct”ă înă aceast ă privin ă aă crescută continuuă începândă dină secolulă ală
XVIII-lea,ăcândăs-aăcristalizatăşiăs-a generalizat tezaăpolitic a nobilimii maghiare
dină Transilvaniaă şiă Ungariaă prină careă seă contestaă b stinaşiloră vechimeaă şiă
autohtonia. Printr-oăpropagand ăsus inut ,ătezaăaceasta şi-aăcâştigatăapoiăaderen i,ălaă
sfârşitulă secoluluiă ap rândă dejaă autoriă cuă preten iaă deă aă oă sus ineă ştiin ific.ă Înă
secolul al XIX-lea, geograful Robertă Roesleră (1871),ă perpetuândă şiă amplificândă
eroarea,ăaăavutăpreten iaăuneiărezolv riă„definitive”ăaăproblemeiăînăsensulăamintiteiă
tezeăpolitice.ăDac ăsus in torilorădinăsecoleleăXVIII-XIX ai acestei teze li se poate
reproşaă înă primulă rândă eroareaă ştiin ific ă şiă implicareaă politiciiă înă ştiin ,ă actă
condamnabilă înă toateă timpurile,ă şiă înă ală doileaă rândă reauaă credin ă şiă p r sireaă
bunuluiă sim ,ă sus in toriloră dină secolulă ală XX-leaă şiă înă continuareă aiă acesteiă tezeă
politiceăreauaăcredin ăesteăreproşulăcovârşitorăceăliăseăpoateăadresa,ăc ciăignoran aă
lorăştiin ific ănuăleămaiăesteăpermis ,ăînăprezen aăatâtorădoveziăexistente.
Istoriografiaăna ional ,ăprecumăşiămariăînv a iăstr ini,ăauăcontestatăamintitaă
tez ăpolitic ,ărespingându-iăînăprimulărândăaşa-ziseleăeiă„argumenteăştiin ifice”.
Înă sus inereaă originii,ă vechimii,ă autohtonieiă şiă continuit iiă noastre,ă
istoriografiaă na ional ă aă mersă peă dou ă direc ii.ă Peă oă direc ie,ă pornindu-se de la
exager rileă retoriceă aleă unoră autoriă antici,ă precumă Eutropiusă şiă al ii,ă cronicariiă şiă
Dimitrieă Cantemir,ă dară maiă alesă „Şcoalaă Ardelean ”ă şiă latinizan iiă dină secolulă ală
XIX-lea, peste care a plutit continuu agresivitatea prozelitismului catolic, au
sus inută multă timpă tezaă militant aă originiiă romaneă pure.ă Peă cealalt ă direc ie,ă
tradi iaă popular ălocal ă aă ascenden eiă daciceă şiă predacice,ă aă „uriaşilor”ăreg si iăînă
produc iileă folclorice,ă apoi, istoriografic, orizontul intelectual mai larg al
stolnicului Constantin Cantacuzino – şiăelă„spudeu”ăalăunorăşcoliădinăOccident,ădară
„neconvertit”ălaă„doctrin ”!ă–,ăpoateăşiăintui iaăşiăbunulăsim ăalăunuiăobservatorămaiă
atent,ă bineă ancorată înă realit ileă rii,ă i-aă permisă acestuiaă s ă sus in ,ă primul,ă
continuitateaă daciloră înă provinciaă cucerit ă deă Traiană laă 106.ă Şi,ă înă Valahia,ă
sus inereaăcontinuit iiădacilorăn-aăfostăabandonat ăiarăînăaădouaăjum tateăaăsec.ăală
XIX-leaăaceast ăsus inereăesteăeşezat ădefinitvăpeătemeiuriăştiin ifice.
Demersulăistoriograficăîns ăpuneăînăeviden ăfaptulăc ăaăexistată un anumit
interes ca „r d cinile”ănoastre autentice,ăcaăna iune – str vechimea,ăautohtoniaăşiă
continuitateaă loră înă Spa iulă genezeiă – s ă fieă t iate. Este o chestiunea care trebuie
cercetat ădeăacumăînainteăcuătoat ăaten ia.ă
Şiă atunci,ă nemaiputându-seă sus ine,ă ştiin ific,ă dispari iaă geto-dacilor, a
illiro-traco-geto-dacilor,ă înă fond,ă înă Daciaă Mareă deă odinioar ,ă s-aă „sugerat”,ă
istoriografic,ă„romanizarea”,ăadic ădispari iaăautohtonilorăprină„topirea”ălaă„focul”ă
uneiă „civiliza iiă romane”,ă evidentă „superioare”.ă „Argumente”ă s-auă g sit:ă prezen aă
roman ă înă Spa iulă Dacieiă Mari,ă înc ă deă laă mijloculă sec.ă IIă î.Hs.ă şiă puternicaă
201
„romanizare”ă aă autohtoniloră dină sudulă Dun rii;ă apoiă „romanizarea”ă intens ,ă
profund ,ădup ă106,ăînănouaăprovincie,ăDaciaăroman ădinănordulăDun riiăşiăchiarăaă
dacilorăliberi,ădinăteritoriulăr masănecucerit;ăefortulădeărevenireăaăImperiuluiălaănordă
deăDun reăşiădup ă271/274,ăînătimpăceăînăsudulăfluviuluiăs-a renominalizat Dacia,
apoiă dou ă Daciiă (Ripensisă şiă Mediteraneea).ă Prină urmare,ă „romanii”ă auă avută
suficientă timpă s ă „romanizeze”.ă Adic ă – ceă s ă fac ?ă Pentruă c ,ă laă nivelulă
Imperiului,ă „roman”ă însemnaă cet ean ală acestuia,ă caă şi,ă înă vremeaă dină urm ,ă
„sovietic”ăsauă– pentru S.U.A. – „american”.ăArheologiiăîns ,ăpuşiălaătreab ,ăs-au
dată„deăceasulămor ii”,ăcumăseăspuneăpopular,ăs ăg seasc ă„criterii”ăşiă„piese”ăcareă
s ă„justifice”ă„romanizarea”.ăLaăoăcercetareăatent ,ăseăconstat ăc ăn-auăg sită– nici
înă Occident,ă pentruă „romanizarea”autohtoniloră deă acoloă şiă niciă înă Spa iulă
illiro-traco-geto-dac.
Laă noi,ă este,ă deă pild ,ă vizibil,ă efortulă unuiă – s -i zicem – „clasic”ă ală
„romaniz rii”ă (altfel,ă cuă meriteă mariă înă studiereaă geto-dacilor!)ă înă aă „demonstra”ă
aceast ă„romanizare”ălaănordădeăDun re,ănuădoarăînăDaciaăroman ăciăşiălaădaciiăliberi.
„Câtă aă fostă deă extins ă şiă deă profund ă aceast ă romanizareă întreă aniiă 106ă şiă
271 nuăseăştieăexact. Eăcertăîns – urmeaz ă„întoarcearea”ălaă180ădeăgrade!ă– c ăea a
fost destul de puternic , pentru ca – şiăseăinsist !ă–,ădup ăp r sireaăDacieiădeăc treă
împ ratulăAurelian,ănuănumaiăs ănuădeaăînapoi,ăciădimpotriv ,ăs ăseăextind ăşiăasupraă
dacilorăliberiădinăafaraăfosteiăprovincii”ă(46/248,ăs.n.).ăŞiăcontinu !ăDeci:ă nuăseăştie
„exact”,ădar... a fost „destulădeăputernic ”!ăIarăcând,ădup ă271,ădaciiăliberiăşiăceiădină
fostaă provincieă şi-auă intensificată atacurileă asupraă Imperiului,ă romanizareaă parc ...ă
ren scuse.ă Dacii,ă înă „disperare”,ă seă b teauă cuă Imperiuă şiă se...ă „romanizau”.ă S ă nuă
piard ...ă„romanizarea”!ăŞi,ăînăvirtuteaăprofundeiăsaleăcuget ri,ăpeăcaleădeăconsecin ,ă
cumă spună jurişti,ă romanizatorulă nostru,ă maiă fermă decâtă Eutropiusă sauă decâtă
roeslerienii,ăîiăscoateăpeădaci,ăcomplet,ădinăistorie,ăcândăspune:ă„Aşaădisparădaciiădină
istorie: nu dintr-oădat ă(leămaiăacord ăună„r gaz”!ăn.n.),ănuăextermina iăînăr zboaieă
sauă dezr d cina iă (fuseseă preaă „blând ”ă variantaă luiă Eutropius!,ă n.n.),ă ciă treptat,ă
cedândă înă fa aă superiorit iiă civiliza ieiă materialeă ă şiă aă culturiiă latine,ă adoptândă
obiceiurile romaneăşiălimbaălor”ă(46/248,ăs.n.).ăDeci,ălaă„foculăromaniz rii”,ădacilorăliă
s-aă „topit”ă şiă trupulă şiă sufletul!ă Îiă putemă acordaă „romanizatoruluiă nostru”ă celă multă
dou ă „circumstan eă atenuante”ă pentruă aceast ă superficialitate:ă întâi,ă incompletaă
„ieşire”ă deă sub „autoritateaă ştiin ific ”ă şiă nuă numaiă aă mareluiă „romanizator”ă careă aă
fostă tat lă s u,ă Constantină Daicoviciu;ă ală doilea,ă nefinalizareaă tezeiă deă doctorat,ă
publicat ă abiaă înă 1972ă (v.ă nr.ă 45),ă înă careă vaă aveaă aprecieriă atâtă deă pertinenteă şiă
elogioase la adresa Civiliza ieiă dacice!ă „Circumstan eă atenuante”,ă c ciă vinov iaă
r mâne!ăÎnăplus,ămaiăconstat măc ă„romanizatorul”ăHadrianăDaicoviciuămaiăaveaăună
obicei, pe care l-auăavutăşiăîlămaiăauăşiăal iă„romanizatori”:ănuăverificaăsau,ădeliberat,ă
nu lucra atent cu izvoareleă laă careă f ceaă trimitere.ă Astfel,ă elă spunea,ă pentruă aă neă
convingeă totală deă adev rulă cuget riiă sale:ă „Prin veacul al VI-lea – cândă scriaă
Iordanes,ăc ciălaăelăseăreferise,ăn.n.ă– seămaiăp straădoarăamintireaădacilor.”ă(46/249,ă
s.n.). Or, getul Iordanes (c ciăeraăget!),ădejaăspuseseădespreă„Legileăpelagine”ăprimiteă
de Zalmoxis de la regina – zei ă Hestia,ă c ă „eleă seă p streaz ă şiă ast ziă (exactă înă
secolul VI! n.n.), sub numele de belagines.”ă (112/II,ă 417,ă s.n.)ă sau,ă dup ă oă nou ă
202
traducere:ăc ăge iiătr iesc „înăchipăfirescădup ălegileăproprii,ăpeăcare,ăpân ăacum le
numescăbelagines”ă(corect:ăpelagine)ă– cf. 111/27, s.n.).
Iat ,ă deci,ă „seriozitatea”ă unuiă „clasic”ă ală „romaniz rii”!ă Ad ug mă c ă înă
ultima sa lucrare, Ramania,ăparadisulăreg sit (v. 92a), P.L. Tonciulescu,ăînăproblemaă
„romaniz rii”,ă practică leă desfiin eaz ă toateă „argumentele”ă „profesioniştilor” înă
domeniu,ădr.ăM.ăBabeş,ădr.ăD.ăProtase,ădr.ăG.ăPapilianăş.a.,ăconcluziaăacestuiaăfiindă
c :ă„romanizareaăînăDaciaăesteăoăfic iune”ă(92a/138).
Înămodănormal, amăputeaăvorbi,ădespreăîntrep trundereaăunorăciviliza iiăaleă
antichit ii.ă Dar:ă careă „civiliza ieă roman ?”ă Superioar ă prină str vechimea,ă
profunzimeaă şiă originalitateaă eiă eraă civiliza iaă traco-geto-dac !ă Aşa-numita
„civiliza ieă roman ”ă era,ă laă origine,ă oă civiliza ieă deă moştenireă
carpato-danubiano-balcanic ,ăiarăcândăputereaăRomeiăs-aăextins,ăsubăRepublic ăşiă
maiă alesă subă Imperiu,ă eraăună „mozaic”ă deă civiliza ii!ă Careă dină acestă „mozaic”ă auă
influen atăşiăauă„topit”ăpeăautohtoni?ăEraăvorba,ăcorectăvorbind,ădespre un standard
alăvie ii înăImperiu,ăînăprofitulăceloră„deăsus”,ăînăm suraăînăcareăacestaăeraădorit şiă
mai ales accesibil illiro-traco-geto-dacilor!
Şiă înc ă s ă memor m:ă cândă latinii,ă apoiă ramanii/romaniiă auă venită înă
peninsul ă dină Spa iulă carpatic,ă câtă deă diferit şiă deă anterioar aă fostă „latinaă
popular ”ăcareăs-ar fi impus ulterior etnosului traco-geto-dac,ăcândăaăfostăsupusădeă
Roma,ăcuăabandonarea,ăpurăşiăsimplu,ăaălimbiiăsaleăvorbit ădinăvremuriăimemoriale,ă
adic ă deă cândă Romaă niciă nuă seă întemeiase?ă Latina popular ,ă „limbaă prisc ”ă
(ţăb trân ,ăpentruăpeninsulari),ănuăaăpututăfiădecâtăvariantaăitalic a limbii cu care
roiurile deă laă Dun reaă deă jos,ă dină Spa iulă illiro-traco-geto-dac,ă veniser ă înă
peninsul .ăDeăasemenea,ărememorândădup ăVergiliuă(Eneida) – iarăVergiliuăeraăşiă
unăbunăcunosc torăalăistorieiăromane,ănuădoarăunămareăpoetăcuăfantezieăbogat !ă –,
traculăEneas,ăvenindăcuăceataăluiădinăr zboiulătroian,ăl-a supus pe regele din Latium,
s-aă c s torită apoiă cuă fiicaă acestuiaă şiă aă „f cută legea”ă înă aceast ă zon .ă Înă privin aă
limbii s-auă în elesă foarteă bine,ă c ciă diferen ieriă preaă mariă nuă seă petrecuser ă întreă
timp - şiăatunci,ăcuăceălimb ăvorăfiărevenităînăDaciaăurmaşiiăluiăEneas,ădac ăprintreă
legionariiăimperiuluiăerauăşiăurmaşiăaiăramanilorăsauăaiăfrigienilorăceăluaser ăcândvaă
înăst pânireăLatium?ăŞiăcândălatinaăpopular ,ă„limbaăb trân ”,ălimbaă„prisc ”,ănuă
eraă altaă decât,ă într-oă variant ă peninsular ,ă limbaă „roiurilor”ă careă populaser ă
Peninsulaădinănordăşiădinăsud,ăvenindădinăSpa iulăcarpato-danubiano-balcanic? Cum
seă explic ă „romanizarea”ă atâtă deă puternic ă înă Daciaă Traian ,ă înă careă majoritateaă
popula ieiăb ştinaşeătr iaăînă„conservatorul”ămediuărural,ăiarăceaămaiămareăparteăaă
spa iuluiăgeto-dacădinănordulăDun riiăaăr masăînăafaraăImperiului?ăApoi,ăs ănuăse
uite nici un moment continuitatea acestei limbi populare şiă laă
illiro-traco-geto-dacii/vlahiiă balcaniciă (v.nr.ă 87).ă Şiă înc ă s ă re inemă informa iaă
despreă propagareaă creştinismuluiă laă illiro-traco-geto-daci prin traducerea Sfintei
Scripturiăînălimba matern a oamenilor locului,ăînăsec.ăIVăd.Hs.ăŞiătotădinăsec.ăIVă
re inemă informa iaă transmis ă printr-oă carteă ap rut ă înă Ungariaă (ORIGINESă
HUNGARICAEă cap.ă 4,ă pag.ă 126ă şiă 127)ă laă 1693,ă autoră Franciscusă Forisă
Otrococius. Vorbind despre ambasada lui Priscus la Atila,ăautorulăre ineăc ăPriscusă
aă relatată şiă despreă limbileă vorbiteă laă curteaă regeluiă hunilor.ă Acesteaă erau,ă dup ă
203
autorulămen ionat:ă„Limbileăgoticeă(careăsuntăînruditeăcuăalanica)ăşiăausonica,ăundeă
prină limbaă ausoniloră în elegă valaha,ă Ţcareă este>ă caă şiă latina corupt ă (popular ,ă
n.n.)”ă (informa ie,ă dl.ă Gabrielă Gheorghe).ă Înă condi iileă înă care,ă dup ă ultimeleă
interpret ri,ăgo iiăerauădeăfaptăge i,ăseăîn elegeăc ălimbaăge ilor,ăulteriorăvalaha,ăseă
vorbea la curtea lui Atila.

Fig. 54
Mithras – zeu persan??? (9 / I, 224). Privi i-lăcuăaten ie,ădomnilorăarheologi.

Deci,ăoăproblem ădeosebitădeăimportant ăşiăînăcursădeăclarificareăesteăaceeaă

a con inutului „romaniz rii”.ă Adic ,ă deă ceă natur ă aă fostă aportulă „roman”ă laă
etnogenezaă noastr ?ă Aă fostă ună aportă etno-lingvistic, spiritual, diferit de realitatea
autohton ,ă illiro-traco-geto-dac ,ă anulândă esen a, sau numai unul de standard de
204
via ăpentruăceiă„deăsus”,ă– iarăaceastaănumaiăînăm suraăînăcareăunăasemeneaăaport,ă
cumăamăspus,ăaăinteresatăşiăaăafectatămediul local – covârşitorărural!ă– şiăaăpututăfiă
receptat de acesta?ă S ă nuă uit mă – atrageă aten iaă Paul Mackendrick,ă înă cartea:ă
Pietrele dacilor vorbesc – c ă „romanizareaă esteă esen ialmenteă oă cultur ă aă
oraşelor”,ă iară laă p r sireaă Dacieiă nord-dun reneă celeă 11ă oraşe romane de aci au
fostăintegralăp r siteă(cf.ă92/135,ăs.n.).ă
Dac ă Italiaă aă fostă „neolitizat ”ă deă „roiurile”ă plecateă dină bazinulă
carpato-balcanic;ă dac ă înă epocaă Bronzuluiă auă continuată s ă seă stabileasc ă înă Italiaă
„roiuri”ă dină spa iulă „trac”;ă dac ă limbaă latin ă popular ă – nuă limbaă „cult ”,ă limbaă
„standard”,ă artificial ,ă aă p turiiă culteă şiă aă aristocra ilor!– nuă esteă altaă decâtă limbaă
celoră pleca iă „odinioar ”ă dină spa iulă pelasgilor,ă ală hiperboreenilor,ă înă sfârşită ală
traco-geto-dacilor;ă dac ,ă deci,ă limbaă „ausonic ”ă (vorbit ă înă Italiaă înă mediileă
populare – limbaă „prisc ”ă ţă „b trân ”)ă eraă aceeaşiă cuă „valaha” pe care au
identificat-oă maiă târziuă autoriă bizantiniă sauă occidentali;ă dac ă lucrurileă seă prezint ă
astfel,ă aşaă cumă seă arat ă înă lucr riă recenteă (dină p cate,ă respinseă „dină principiu”,ă
ignorate,ă l sateă f r ă niciă ună r spunsă argumentat,ă deă cercurileă academiceă şi
universitare),ă înseamn ă c ă romaniiă cuceritoriă nuă puteauă veniă înă bazinulă
carpato-danubiano-balcanic cu un aport etno-lingvistic diferit de cel autohton,
traco-geto-dac.ă Deă asemenea,ă precumă seă ştie,ă coloniştiiă romaniă n-auă maiă venită înă
Dacia nord-dun rean ă dină Italiaă şiă niciă chiară – masiv! – „exă totoă orbeă romano”,ă
cumăgeneralizeaz ăunăEutropius,ăf r ăs ămen ioneze,ăşiădup ăcareăs-auăluatăatâ ia!ă
Ceiămaiămul iăcoloniştiăveni iăînănordulăDun riiădup ă106,ăcumăamăspus,ăauăfostădină
spa iulăilliro-traco-get de la sudădeăfluviu.ăLargaăr spândireăaăcultuluiă„cavaleriloră
danubieni”,ă aă „cavaleruluiă trac”,ă revigorareaă mithraismului,ă caă şiă ansamblulă
descoperirilorăarheologiceăprobeaz ăaceasta.ă Auăvenit,ădeci,ăfra iiălaăfra i,ădeăbun ă
voieă sauă aduşiă prină grijaă autorit ii imperiale.ă Auă fostă şiă orientali,ă peă careă îiă
recunoaştemă dup ă descoperirileă arheologice,ă dup ă inscrip iiă şiă zeit i.ă Dară auăfostă
pu ini,ăcomparativăcuăceiăveni iădinăsudulăDun rii.
Şiă atunci,ă dac ă elementul „roman”ă n-a venit cu un aport etno-lingvistic
esen ialădiferit pentruăaă„des vârşi”,ăastfel,ăprocesulădeăformareăaăunuiănouăpoporăînă
Daciaă cucerit ,ă elă aă putută consolidaă oă na iuneă dejaă existent ,ă înă m suraă înă care,ă
repet m,ăelementeleă„civiliza ieiăromane”ă– corect, ale standarduluiădeăvia roman
– i-au penetrată structurileă şiă auă fostă receptateă înă mediulă local,ă covârşitoră rurală şiă
conservator,ă dincoloă deă spa iulă oraşuluiă cosmopolită şiă deă „villaă rustica”ă aă
aristocratului cuceritor.
Chiarădac ănuăuit măostilitateaădintreăcucerităşiăcuceritoră– şiănuătrebuie s-o
uit m!ă –,ă gândindă astfelă „dacismul”ă şiă „romanizarea”,ă eleă nuă maiă apară caă nişteă
concepteă antinomiceă şiă antagonice,ă careă auă declanşată atâteaă b t liiă istoriografice,ă
înc ă neîncheiate,ă careă excludă fr ietateaă ini ial ă aă carpato-balcaniciloră cuă „lumeaă
roman ”,ăci,ăînăprocesulădeăconsolidare,ăînăcontinuare,ăaăuneiăna iuniăc reiaăiăs-a zis
laăunămomentădatăromân ,ăeleăneăaparăcaădezvolt riăreciproc-întregitoare,ăînăm suraă
înăcareăseăputeauăatrageăsauăseărespingeau,ăf r ăaăafectaăesen a na iuniiăautohtone,ă
dejaăformat ,ăînăSpa iulăei, str vechi.

205
 Cuă titluă deă mareă surpriz ă re inemă aiciă interpretareaă original ă peă careă
p rinteleă istorică Dumitruă B laşaă oă d ă uneiă vechiă cronici,ă despreă fra iiă Romană şiă
Vlah,ă careă ară fiă „rezumatulă uneiă croniciă daco-româneă pierdute”,ă interpretare care
pledeaz ă pentruă localizareaă primei Rome,ă „Roma veche”ă înă „Dacoromânia”ă
(expresia autorului, n.n.),ă posibil ă identificareă cuă aceaă Ramidava înregistrat ă deă
geografulă Ptolemeu,ă localizat ă deă autoră peă vatraă oraşuluiă Romană dină Moldova.ă A
doua Rom ară fiă ceaă întemeiat ă ulterioră deă romaniă („ramani”),ă desprinşiă dină
trunchiul geto-dacă şiă ajunşiă înă Italiaă iară aă treiaă Rom ,ă „Romaă nou ”ă ară fiă
Constantinopolul,ă capitalaă „Imperiuluiă dacic”ă înfiin ată deă împ ratulă Galeriuă şiă
continuat prin Constantin cel Mare.ă Înă modă abuziv,ă arismulă şi-a arogat, pentru
Moscova,ă dreptulă deă aă fiă „aă 3-aă Rom ”ă şiă ...ă „ultima”ă – aceasta pe linia ideii de
„transmitere”,ă dinspreă Antichitate,ă aă Puteriiă Imperiale,ă caă moştenireă („tarnslatioă
imperii”).ăP rinteleăB laşaăd ăşiăoăhart ăaăEuropei,ăînăcareăidentific ăşiăalteăRomeă
(„Rame”)ă întemeiateă deă illiro-traco-geto-daciiă desprinşiă dină spa iulă
carpato-balcanic (1/144-159).ăConcluziaăautorului:ă„Romaniiăşiăvlahiiăauăfostăfra i,ă
feciori ai nobilei ginte a daco-tracilor”ă(1/153,ăs.n.).
Aiciă dorimă înc ă s ă atragemă aten iaă c ă „romanizarea”ă illiro-traco-
geto-dacilor – înă viziunea,ă maiă perfid ,ă aă „topirii”ă autohtoniloră laă „focul”ă
romaniz riiă – esteă marcat ă deă oă limit ă ştiin ifico-metodologic .ă Înă „secolulă
na iunilor”,ă ală XIX-lea, paradoxal, pornindu-seă deă laă ideeaă greşit ă aă „topirii”ă
minorit iloră înă cadrulă unuiă Statăna ional,ăuniiă auă putută admiteă cuăuşurin ăşiătezaă
„topirii”ă unuiă întregă poporă deplină format,ă uneiă întregiă na iuni,ă ceaă aă
traco-geto-dacilor,ăînăcadrulămareluiăImperiuăroman,ălaă„focul”ăluiă„civilizator”.ăÎnă
secolulăXX,ădup ămareleătriumfăalăna iunilorălaăsfârşitulăprimuluiăr zboiămondial,ă
s-aăpututăîn elege,ătreptată– subăpresiuneaărealit iiăistorice!ă– c ăniciăminorit ileănuă
seă „topesc”ă înă na iuneaă majoritar ă aă Statuluiă na ional şiă cuă atâtă maiă multă nuă seă
„topesc”ăna iunileăînăcadrulămarilorăimperii.ăIdeeaăaceasta,ăgreşit ăşi,ăînăplanăpolitic,ă
extremădeăd un toare,ăauăpromovat-oăchiarăşiăoameniădeăStatăaiăUngarieiă(şiăînăevulă
mediuăşiăînăepocaămodern ),ăcareăînăevulămediuăn-ar fi ezitatăs -şiăproclameăStatulă
lorăImperiuădac ă„locul”ănuăeraădejaăocupatăînăEuropaădeăaşa-zisulă„Sfântăimperiuă
romanădeăna iuneăgerman ”!
ÎnăsecolulăXX,ătezaă„topirii”ăna iunilorăîntr-oăforma iuneămegapolitic ,ăună
felă deă „Republic ă universal ”ă – o monstruozitateă politic ,ăimposibil !ă – a fost nu
doară facilitat ă ciă chiară sprijinit ă cuă abilitateă – deă laă „sugestion ri”ă discreteă laă
presiuniă directeă asupraă oameniloră deă ştiin ă înă domeniuă – deă cârd şiaă
neoimperialist ămondial ,ăcareăaziăseăvedeă„cuăochiulăliber”.
Legat ă strânsă deă aceast ă dină urm ă „sugestionare”/presiuneă esteă şiă
„inocularea”ă subtil ă înă ştiin aă istoric ă aă uneiă eroriă elementareă cuă careă şiă uniiă
specialiştiă înă domeniuă – paradoxal,ă primejdiosă deă pu ină receptiviă laă cârd şiaă
neoimperialist ă şiă laă r zboiul eiă totală pentruă anihilareaă na iuniloră caă entit iă
distincte! – parăs ăseăobişnuiasc .ăEroarea,ăcuăsorginteaămen ionat ,ăseăvaăîn elegeă

206
imediat.ăSemantic,ăcuvântulăromanizare deriva de la romani, de la Imperiul roman.
Înă Imperiulă roman,ă înă întregulă luiă cuprins, a existat un popor roman?ă (Aşaă cumă
înşeal ,ă politic,ă celebrulă preambul:ă „Senatulă şiă poporulă roman”!).ă Evident,ă nu!ă
Imperiul roman, ca orice imperiu, eraăunămozaicădeăpopoare/na iuni.ăŞiăatunciăceă
înseamn ,ăînăfond,ăromanizarea?ăÎnseamn ăc ătraco-geto-dacii au devenit romani?
Adic ă– ce? Cum putem identifica poporulăroman/na iuneaăroman înămozaiculădeă
etnii/na iuniăexistenteăînăimperiu?ăEroareaăniăseăpareăevident .ăPo iăadmiteăcelămultă
– cum am spus – aportăînăceăpriveşteăstandardulădeăvia ă(înăanumite limite!) dar nu
o transformare etno-lingvistico-spiritual ,ă din illiro-traco-geto-daciă înă romani,
adic ă înă cevaă careă înă realitateă nuă exista!ă Şiă s ă nuă uit mă (c ciă seă uit !ă – oare,
deliberat?)ă celeă discutateă maiă susă asupraă ascenden eiă etno-lingvistico-spirituale a
celorăcareăauăajunsăs ăformezeămareleăImperiuăroman.ăÎnăsecolulăalăXX-leaăamătr ită
experien aă form riiăunuiă aşa-numită „poporă sovietic”.ăBa,ă maiă mult,ă deălaăsfârşitulă
sec. al XVIII-leaă istoriaă consemneaz ,ă pân ă azi,ă referitoră laă Stateleă Uniteă aleă
Americii,ă efortulă unoraă deă aă acreditaă ideeaă form riiă şiă afirm riiă unuiă aşaă numită
„poporăamerican”/”na iuneăamerican ”.ăŞtiin ifică– nişteăabsurdit i,ăunaămaiămareă
ca alta, dar foarte cultivate politic de ceiăinteresa i!
Consider m,ă prină urmare,ă c ă nuă teamaă deă roeslerieniă trebuieă s ă neă maiă
preocupe,ă ciă trebuieă s ă fimă deosebită deă aten iă laă manipul rileă laă careă recurgă
adversariiăna iunilorăşiăaiăStatelorăna ionale.ăIzvoareleăscriseăşiăarheologice,ăprecumă
şiă observa iileă metodologiceă auă spulberat,ă pură şiă simplu, teza roeslerienilor.
Aceştia,ăpromovând-oăînăcontinuare,ăs-auăcompromisăcaăoameniădeăştiin !ăEvident,ă
ignoran aădarămaiăalesăreauaălorăcredin ătrebuieăar tateăînăcontinuare,ăcuădovezileă
clareă careă exist ă şiă careă seă înmul escă continuu.ă Tristă esteă c ă nu exist ă mijloaceă
materialeăpentruăaăpublicaălucr riăînădomeniuăînă ar ăşiăpesteăhotareăiarăfactoriiădeă
decizieă nuă dauă dovad ă deă voin ă politic ă înă acestă sens.ă Nuă trebuieă s ă neă maiă
timorezeăniciăteamaădeătezaăuzurpatorilorădeănumeăautohton,ădeălaănoiăşiădeăaiurea,
maiă nouă aă unorăreconverti iă dină Basarabia,ă cumă c ă dincoloădeă Carpa iiă R s riteniă
s-arăfiăformatăoăalt ăna iuneăprinăcontopireaăslavilorăcuăgeto-dacii. Acum sunt bine
demonstrateă atâtă anterioritateaăşiă „conservatorismul”ăelementuluiă autohton,ătr itor
înăobştiăs teşti,ăcâtăşiăvenireaătârzieăaăslavilorămigratori,ăcuăpondereaătotuşiăredus ăaă
influen eiă loră asupraă autohtonilor,ă dejaă constitui iă într-oă na iune.ă Demonstra iileă
arheologilorăromâniă(LigiaăBârzu,ăDanăGh.ăTeodor,ăOctavianăToropuăş.a.ă– cf. 26,
88,ă94),ăelimin ătezaăcuăprivireălaăexisten aăuneiă„componenteăslave”ăînăetnogenezaă
româneasc ăînăîntregulăspa iuăalăDacieiăMari.

2.ă„Romanizarea”ăDaciei?

Şiă atunci,ă cumă seă explic ă ascensiuneaă şiă „acreditarea”ă tezeiă falseă aă
„romaniz rii”ă– laănoiăşiănu numai la noi?
207
 Ceăauăavutădeă„romanizat”ămercenariiăîmp ratului-soldatăşiăurmaşiiălor,ăfieă
şiănumaiălaănivelulăStatuluiăluiăDecebalăînănuămaiămultădeăunăveacăşiăjum tateă– ne-o
spuneă ună „monstruă sacru”ă ală istoriografieiă noastreă deă profil,ă Vasileă Pârvan,ă chiar
dac ăşiăelă– curios! – aăfostă„atins”ăoarecumădeă„aripa”ăacesteiătezeăfalse.
„Careăeraăsitua ieăDacieiăcândăTraianăs-aăhot rât,ăînăanulă106,ăs-oăprefac ă
înăprovincieăroman ?”ăMaiăîntâi,ă„Daciaăeraăunămareăregatăcuăbaz ăetnic ăperfectă
omogen ,ă cuă tradi iiă istoriceă seculare,ă cuă structur ă social ă şiă economic ă bineă
definit ,ă cuă oă cultur ă înaintat ...”ă Geto-daciiă erauă dejaă „oă na iuneă politic ”ă şiă –
continu ă Pârvană – „n-auă acceptată niciodat ă st pânireaă roman ;ă ceiă careă n-au
c zutăînăceleădou ămariăr zboaieăs-auăretrasăînăDaciaăseptentrional ,ăcareăn-a fost
niciodat ă atins ă deă st pânireaă roman ,ă şiă deă acolo,ă caă «daciă liberi»,ă auă invadată
necontenităprovincia,ăfieăsinguri,ăfieăînătov r şiaăgermanilorămigratori,ăpân ăce,ălaă
urm ,ăromaniiăsubăAurelian,ăs-au retrasădinănouăpeămalulădreptăalăDun riiă...”ă(v.ă
78/147-148,ă s.n.)ă Domniloră specialiştiă înă istorieă vecheă aă României,ă veni iă deă v ă
contrazice iămaestrul!ăAăîncercatăs-oăfac ăeditorulăluiă– şi,ădup ăcâteăseăspun,ăelevulă
preferatăalăluiăPârvană–, Radu Vulpe, privitor la stadiul de na iune înăcareăPârvană
scriseseă c ă seă aflauă geto-dacii, dar n-aă dovedită altcevaă decâtă obedien aă saă fa ă deă
sauă„obişnuin a”ăcuă„viziunea”ăstalinist ădespreăna iune,ăviziuneaăatunciăobligatorieă
şiă pentruă „frontulă istoric”ă deă laă noi.ă Câtă despreă „germaniiă migratori”,ă Pârvană seă
refereaă laă go iă caă „poporă germanic”.ă Noiă amă precizată c ă studiiă recente,ă aleă
cercet toriloră Mariaă Crişană (v.ă nr.ă 40-43a)ă şiă G.ă Gheorghelă (v.ă nr.ă 58)ă auă
demonstratăc ăgo iiăn-auăexistatăcaăpoporămigrator;ăc ăgo iăţăge i; c ,ăînăconsecin ,ă
Iordanes n-aăf cutănicioăconfuzieăcândăaăfolosit,ăînăcuprinsulăcunoscuteiăsaleălucr ri,ă
cândă oă denumire,ă cândă alta;ă c ,ă înă sec.ă VIă d.ă Hs.,ă cândă şi-a elaborat lucrarea,
folosindăaceast ăstratagem ,ăIordanesăaăreuşit,ădeăfapt,ăs ăsalvezeăistoriaăge ilor,ăînă
condi iileă înă careă dou ă „damnatioă memoriae”ă aleă Bisericiiă Creştine,ă proclamate
înc ădinăsec.ăIVăd.ăHs.ăşiă inândăpân ăînăsec.ăXIII,ăerauăînăvigoareăşiăerauăputernice,ă
unaăîmpotrivaăîmp ratuluiăTraianăşiăaltaăchiarăîmpotrivaăgeto-dacilor, primul pentru
vinaă deă mareă persecutoră ală creştinilor,ă iară geto-daciiă pentruă c ă nuă acceptaser ă
obedien aă fa ă deă structurileă ecleziasticeă aleă Romei,ă sanc iuniă careă înă plană
istoriografic s-au soldat cu distrugerea, ascunderea sau epurarea a peste 200 de
lucr riă despreăTraianăşiă despreă geto-daci (v. nr. 79b). Maiănou,ă dr.ă Auroraă Pe an,ă
f r ăaăcunoaşteăstudiulădomnuluiăDanăIonăPredoiu,ăreactualizeaz ădateăexcep ionaleă
despreă lucr rileă referitoareă laă geto-daci, considerate pierdute sau distruse (v.
„FormulaăAS”ănr.ă733/2006).ăŞiătotăAuroraăPe anăaăstrânsăîntr-unăvolumăşiăaăeditată
contribu iaă exegetuluiă Al.ă Papadopol-Calimah (v. 77b), necunoscut ă sau,ă poate,ă
t cut ă înă mediileă noastreă academiceă şiă universitare,ă dup ă cumă necunoscut ă sauă
t cut ăaăr masăexcep ionala oper ăaăsavantuluiăsuedezăCarolusăLundius,ăZamolxis,
primulălegiuitorăalăge ilor,ăUpsalaă1687,ăoper ăexistent ăînăBibliotecaăMuzeuluiădeă
istorieăaămunicipiuluiăBucureşti,ăvisăàăvisădeăUniversitate,ătradus ,ăînăpremier ,ăînă
limbaăromân ,ădeăcercet toareaăMariaăCrişan,ăîns ădup ăunăexemplarăcump ratădină
Suediaădeădr.ăNapoleonăS vescu,ăcareăaăsuportatăşiăcheltuialaătraduceriiăşiăedit rii,ă
oper ă peă care,ă şiă pân ă acum,ă dină 2002,ă cândă aă ap rută edi iaă româneasc ,ă foarteă
pu iniă dină mediileă amintiteă auă „binevoit”ă s-oă studieze;ă laă fel,ă dup ă cumă înaintaşiiă
208
specialiştiloră deă azi,ă înă aproapeă întregulă secolă ală XX-lea,ă auă „vegheat”ă s ă nuă
p trund ă înă cercurileă elevateă Daciaă preistoric ă deă Nicolaeă Densuşianuă şiă alteă
lucr riă deă dacologieă ap ruteă înă acestă timp.ă Iară maiă nouă au fost marginalizate,
dispre uiteăşiăchiarăbârfiteăCongreseleădeăDacologie.ăÎnăce-iăpriveşteăpeă„germanii”ă
laăcareăseărefer ăPârvan,ăaceştiaăerauăfra iăbuniăaiătraco-geto-dacilor,ădesprinşiădină
poporulăprimordialăală„VechiiăEurope”,ăcaăşiăcel iiă(galii)ăşiă sedentariza iămaiăspreă
Vestulăşiăînăplinăcentrulăcontinentului.ă„Germanii”ăluiăTacitusănuăerauăoăetnie, c ciă
germană ţă frateă bună (dup ă p rin i),ă iară germaniiă deă aziă nuă seă numesc,ă eiă înşişi,ă
germani, ci daci (ich bin deutch), araă loră numindu-şi-o araă Dacilor
(Deutschland). Înă acestă sens,ă semnal mă c ă oă formidabil /absolută inadmisibil ă
confuzieăpersist ăînăîntreagaăistoriografieămondial ăcareăconsider ăpeăgermaniiădeă
aziă(cumăîiănumescăstr inii!)ădreptăurmaşiăaiăgo ilor.ăA,ădac ăseăaccept ăc ăgo iăţă
ge i,ă adic ă adev rul,ă conformă izvoarelor,ă atunciă seă poateă admiteă ascenden aă
„gotic ”ă adic ă geto-dac ,ă adic ă arian ,ă aă nem ilor;ă deă altfel,ă istoriciiă nem iă îşiă
revendic ăna iuneaădinăarieni/pelsagi,ăaăc rorăpatrieăoriginar ăs-aăstabilităc ăaăfostă
Spa iulăcarpatică(G. Gheorghe).
Revenimă cuă întrebareaă major :ă cumă s-a ajuns la dogmaă romaniz rii,ă c ciă
despreăoădogm ăesteăvorba?
Dup ă distrugerileă ireparabileă provocateă deă mercenariiă Romeiă centreloră
culticeă şiă culturaleă aleă Daciei,ă înă pesteă 300ă deă aniă deă incursiuniă deă jaf şiă mariă
r zboaie,ă distrugeriă ală c roră punctă culminantă auă fostă r zboaieleă dină 101-102ă şiă
105-106ă d.ă Hs.ă şiă careă auă împu inată enormă şiă izvoareleă directeă aleă istorieiă
illiro-traco-geto-dacilor;ă deă asemenea,ă dup ă celeă dou ă „damnatioă memoriae”ă
despre care am scrisă maiă susă careă auă continuată aceast ă distrugereă laă nivelulă
istoriografieiă Imperiuluiă şiă chiară dup ă ceă Imperiulă deă Apusă aă c zut;ă apoi,ă dup ă
„opera”ădezastruoas ăaăcruciadelorăporniteădeăApusulăpolitico-militarăşiăecleziastică
al Europei sub pretextul cunoscut,ă înă realitateă pentruă a-şiă subordona/„reintegra”,
politică şiă bisericesc,ă R s ritulă continentuluiă şiă a-şiă continuaă expansiuneaă înă Asia,ă
dup ă toateă acesteaă esteă oă minuneă c ă s-aă maiă putută salvaă câteă cevaă scrisă despreă
traco-geto-daci.ăŞiătotuşiăs-a mai salvat.ăDac ănuăatâteaăizvoareăscriseăcâteăauăfostă–
şiăacumăştimăc ăauăfostă(şiăavemăsperan aăc ăvorămaiăfiărecuperate)ă– s-auăp strat,ăînă
schimb,ămen iuniădespreăexisten aălorăşiăextraseădinăeleălaăautoriăcareăle-au folosit
înainteădeădistrugereăsauăascundere.ăIarădup ătoateăacestea,ădup ămareaăschism ămaiă
alesă (1054ă d.ă Hs.),ă Apusulă catolică aă trimisă înă R s ritulă „schismatic”ă valuriă deă
misionari,ă într-oă ac iuneă perseverent ă deă prozelitism,ă ac iuneă dină careă mareaă
colec ie/crestoma ieă deă C l toriă str iniă despreă rileă Româneă surprinde doar o
mic ă parteă aă r uluiă pricinuită deă acestă misionariat,ă ajutat,ă „laă nevoie”,ă deă regateă
„apostolice”ă şiă deă armateleă „Sfântuluiă Imperiuă Romană deă Na iuneă German ”ă
(existent,ăsubăaceast ădenumire,ăpân ăînă1806,ădarănerenun ândălaăexpansiune nici
dup ă dataă respectiv ).ă Cineă şiă cândă vaă adunaă înă volumeă „opera”ă nociv ă aă acestuiă
misionariat,ăcuă„aport”ămilitară– s ănuăuit măcareăaăreuşit,ăprinăviclenieăşiăfor ,ăs ă
rup ă dină „blocul”ă ortodoxă grupuriă deă enoriaşi,ă caă primă pasă spreă multă dorita
înst pânireăpolitic ,ăspreă„integrarea”ăacestuiăR s rită„înc p ânat”ăceănuărespingeaă
„unia ia”ădar,ăap rându-şiădeăsecoleăreligiaăsa,ădoreaăs ătr iasc ăînă„legea”ălui!?ăEiă
209
bine,ă înă cadrulă acestuiă misionariată prozelitist,ă cuă „aportul”ă militară men ionat,ă un
argumentăimportantăpentruăteritoriileăcareăînăAntichitateăfuseser ăcotropiteăşiăjefuiteă
deă Imperiulă Romană aă fost,ă f r ă îndoial ,ă sus inereaă ascenden eiă romaneă aă
locuitorilor, dup ă ce,ă desigur,ă mercenariiă Romeiă i-ară fiă nimicită peă b ştinaşiiă deă
atunci; sau,ăşiămaiă„logic”,ădup ăceă„troglodi ii”ăşiă„barbarii”ălocului,ăîn elegându-şiă
„bicisnicia”ă înă fa aă „civiliza iei”ă imperiale,ă s-auă transformat,ă cuă trupă şiă suflet,ă înă
...romani,ă adic ă s-au autoromanizat, deă bun voieă şiă nesili iă deă nimeni,ă
„integrându-se”ă – cuă umilin ă sauă poateă cuă entuziasmă – înă „lumeaă roman ”.ă
„Fericirea”ăromaniz riiăaăc zutăpeăiberici,ăpeăfranceziăiarăînăR s ritulă„barbar”ăpeă
româniă(deăaceeaăs-arăfiăşiănumiiăaşa!),ăr maşiăcaăoă„insul ădeălatinitate”,ădup ăcumă
cuămândrieăînc ăspunămaiăalesălitera iiăceăştiuămaiăpu in ăistorie.
Înăceă neăpriveşteăpeănoi,ă misionarii Apusului – şiăbisericeştiăşiăpoliticiă – au
speculat,ăcuăinteligen ăviclean ă(exist ăşiăoăatareăinteligen !)ăgreut ileămariăprinăcareă
aătrecutăpoporulăromân.ăÎnăaădouaăjum tateăa sec. al XVI-lea,ăapoiăc treăsfârşitulăsec.ăală
XVII-leaă şiă înă totă cursulă celuiă urm tor,ă auă „plantat”,ă înă Ardeală maiă întâi,ă episcopieă
catolic ,ă apoiă „greco-catolic ”ă („unit ”ă cuă Bisericaă Romei);ă maiă târziu,ă episcopieă
catolic ă aă fostă „plantat ”ă şiăpesteă Carpa i.ă Episcopiaă greco-catolic ă dină Ardeală aă fostă
impus ăprinăfalsăşiăpresiuneăpolitic ăşiă„consolidat ”ădeăgeneralulăBukov,ăală„Sfântuluiă
imperiu”,ă careă aă distrusă cuă tunurileă pesteă 300ă dină m n stiriă şiă bisericiă aleă
„schismaticilor”.ă Auă preg tit,ă înă paralel,ă misionarii,ă şiă ună sistemă modernă deă
„concordate”ă cuă „Sfan ulă Scaun”.ă Cumă reieseă dină lucr riă recenteă (veziă ziarulă
„Ziua”/Suplimentul,ănr.ă424/02.09.2006),ăînăcondi iileăînăcareăcomunismulăs-aăn pustită
şiălaănoiăîmpotrivaăBisericii,ăînăprimulărândăcreştine, a existat un plan de catolicizare a
întregiiăRomânii,ătrecându-seăpesteăfaptulăc ădoctrinaăcomunist ă– caăşiăaăsuroriiăsaleă
maiă vârstniceă – urm reaă şiă urm reşte,ă deopotriv ,ă anihilareaă pân ă laă distrugereă aă
Bisericiiăcreştineăînăansamblu.ăŞiăînătotăacestăefort, un argument forte a fost acela al
îndoctrin riiă– ipotez ăplauzibil !ă– cu tezaăascenden eiăromaneăaăromânilor.
Peă lâng ă misionariatulă prozelitistă catolic,ă cuă substan ialulă aportă militară
amintit – s ă nu-lă uit m!ă –,ă ună rezultată excep ională aă ob inută Biserica
romano-catolic ă prină îndoctrinarea,ă înă şcolileă iezuite,ă aă fiiloră unoră boieri/nobiliă
trimişiădeăp rin iiălorălaăînv tur ăînăPoloniaăşiăUngariaăsauăchiarăînăItalia.ăÎnăacestă
sens,ădeăpild ,ăGrigoreăUrecheăşiăMironăCostinăsunt,ăconfirmândăipotezaăformulat ă
maiăsus,ă„produsul”ăcolegiilorăiezuiteăaleăPolonieiă„apostolice”,ădeălaăLiovăşiădeălaă
Bar,ă deă undeă auă adusă tezaă c ă „deă laă Râmă neă tragem”,ă preluat ă şiă deă Dimitrieă
Cantemir;ă surprinz tor,ă c ciă dină izvoareă bizantine,ă rezultaă continuitateaă
geto-daci-vlahi!,ă izvoareă laă careă el,ă câtă aă stată laă Constantinopol,ă aă avută acces.ă Iară
teza,ă venit ă deă laă astfelă deă mariă c rturari,ă aă avută oă influen ă deosebit ,ă înă
continuare,ăasupraăînv a ilorăromâni.ăDeălaăMironăCostin,ădeăpild ,ăarăputeaăveniă
chiară cuvântulă scris român,ă iar nu rumân,ă cumă seă scriaă atunciăînă documenteleă deă
cancelarieă şiă înă Biseric ,ă acestă dină urm ă cuvântă fiindă şiă elă deă str vecheă tradi ieă
autohton .ă Îndoctrinareaă cuă aceast ă tez ă aă ascenden eiă romaneă aă româniloră aă fostă
substan ială amplificat ,ă precumă bineă seă ştie,ă prină aportulă „Şcoliiă ardelene”ă –
confirmareăşiămaiăputernic ăaăipotezeiănoastre.ăCopiiădeăromâniăgreco-catolici, din
Ardeal,ătrimişiăsauăbineăselec iona i,ăajunşiălaăşcolileăApusuluiăcatolic,ăînăcondi iileă
210
cunoscuteăînăcareăromâniiăardeleniăsufereauăatâtădeămultădinăparteaăextremismuluiă
maghiară înă primulă rând,ă dară şiă aă Universit iiă s seşti,ă laă revenireaă înă ar ,ă ajunşiă
personalit iă cultural-ştiin ifice,ă prină opereleă loră auă accentuată îndoctrinareaă
genera iilorăurm toareădeăintelectualiădarăşi mediileăpolitice,ăcaăşiăpresa,ăcareăîşiăvaă
faceăşiălaănoiăapari ia,ăcuătezaăfals ăaăascenden eiăromane.ăŞi,ăînăcondi iileăamintite,ă
aceast ătez ăfals ăaă„prins”ăşiăaăcuprinsămediileăelevateăiarădeălaăacestea,ăprinăşcoal ă
înăprimulărând,ăprinăscrieri,ăprin pres ,ăs-aăextinsăînăcercuriămaiălargi.
Fireşte,ă auă fostă şiă intelectualiă careă n-auă împ rt şită aceast ă tez ă fals ,ă înă
condi iileăînăcareăculturaăpopular ,ămemoriaăcolectiv ătradi ional ănuăre inuseănimică
înăacestăsens.ăNumaiăc ăaceast ămemorieăcolectiv ăabiaăîncepea,ăînăprimaăjum tateă
a sec. al XlX-lea,ăs ăfieăconsemnat ăînăscris.ăÎnă1860,ăB.P.ăHaşdeu,ăprinăstudiulăs u:ă
Perit-au dacii? i-aădesfiin atăpeă„doctoriiăardeleni”ăaiă„romaniz rii”,ădarăstudiulăs uă
n-aămaiăfostăreluat,ăiarădeăaciăînainteă„ştiin ificii”ă(cumăleăspuneaăel!)ăauăfostăfoarteă
„aten i”ălaăcineăîndr zneaăs ăcriticeă„romanizarea”.ăProbaăceaămaiăputernic ăînăacestă
sensă aă fost,ă ulterior,ă efortulă „academic”ă deă def imareă aă luiă Nicolaeă Densuşianu,ă
p rinteleă Dacologieiă moderne,ă efortă careă continu şiă aziă prină discipoliiă maeştriloră
deă atunci.ă Pentruă urmaşiiă traco-geto-daciloră îns ,ă r m sese,ă caă vectoră for ,ă
obiectivul refacerii Daciei, planul dacic autohton care ne-a traversat istoria, pân ă
azi.ă Dară şiă acestaă fuseseă parazitat,ă maiă întâiă deă aventurieriă aiă veacuriloră XVIă şiă
XVII,ăapoi,ăînăsecolulăXVIII,ădeăunăplanăcuăacelaşiănumeăală„SfântuluiăImperiu”ăşiă
ală Rusieiă arilor,ă cuă scopulă loră vicleană deă aă puneă st pânireă peă întregulă Spa iuă
românesc.ă Existen aă unoră asemeneaă planuriă str ineă reprezint ă unăexempluă înă plusă
pentruă existen aă planului autohton, caă şiă despreă teamaă dară şiă l comiaă imperiiloră
vecine. Imperiul Habsburgilor i-aă suspectată continuuă peă româniă deă dorin aă
constituirii unui Regat al Daciei. Înă 1784,ă pentruă a-iă gr biă hot râreaă împ ratuluiă
Iosif al II-leaă deă aă reprimaă revolu iaă românilor,ă extremismulă maghiară şiă s sescă îiă
inoculaseăteamaădeăună„HoreaăRexăDaciae”.
Înă acestă fel,ă mediileă intelectualeă româneşti,ă înă propor ieă covârşitoare,ă dup ă eleă şiă
prină eleă şiă celeă politiceă auă fostă câştigateă deă teza fals ă aă ascendenteiă romaniă aă
românilor:ă sau,ă într-oă variant ă concesiv :ă aă romaniz riiă şiă chiar,ă înă disperareă deă
cauz ,ă aă autoromaniz riiă autohtoniloră laă „focul”ă „civiliza iei”ă imperialeă adus ă înă
suli eleămercenarilorăRomei.
Dup ă ce,ă într-ună timpă atâtă deă îndelungat – laă noi,ă pân ă înă plin ă epoc ă
modern ă – aă fostă inoculat ă tezaă despreă careă vorbim,ă cândă aă începută adunareaă şiă
editareaă izvoareloră scrise,ă cândă auă începută s p turileă arheologice,ă cuă publicareaă
descoperirilorăşiăelaborareaădeălucr riăştiin ificeăpeă baza lor, cea mai mare parte a
c rturariloră deă profilă dină mediileă elevate,ă dejaă p trunşiă deă amintir ă tez ,ă dară
împotrivaăuneiămetodologiiăştiin ifice,ăauăc utatăcuăînfrigurareăargumenteăpentruăaă
o demonstra, auăc utatăformule de prezentare pentru a o face credibil ,ăauăaruncată
v lulăt ceriiăpesteăizvoareăliterare,ăchiarădac ăap ruser ,ăînăstudiiăsauăînăcrestoma ii,ă
caă şiă pesteă opereă ceă puneauă înă eviden ă persisten aă traco-geto-dacilor. Apoi,
intervenindă mijloaceleă moderneă deă calcul,ă domniiă „romanizatori”,ă adunândă
catarame,ăm rgeleăşiăulcele,ăauăajunsălaăprocenteă„semnificative”ădeă„romanizare”.ă
Înă celeă dină urm ă îns ,ă întregulă efortă îlă putemă consideraă eşuat,ă c ciă transformareaă
211
unuiăpopor,ăpeăunăteritoriuăatâtădeăîntinsăşiăcuăoăciviliza ieădejaămilenar ,ăînăaltceva,
aăfostăşiăr mâneăoăimposibilitate.ăChiarăadmi ândă– într-oăvariant ,ăfieăşiăilogic ăşiă
aistoric ă– absurditatea, argumentarea s-aăt cutăcu...ăm run işuri,ătrecându-se peste
argumente puternice precum: obşteaă s teasc ă – fundamentă tradi ională ală
autohtonilor,ă specifică ală locului,ă persistent ă înă Evulă mediu,ă cuă prelungiriă pân ă înă
Epocaămodern ;ăritulăşiăritualulăautohtonilor,ăhabitatulălor,ăcuătotăceăînseamn ăel,ă
inclusivăperpetuarea,ăînătimp,ăpân ăazi;ăportul – considerat, pe drept, ca un veritabil
monumentă istorică na ional/specifică –,ă cuă continuareaă luiă înă timp,ă pân ă azi;ă
arhitecturaă r neasc ,ăcuăspecificulăşiăcuăleg turaăei,ădemonstrat ,ăcuăarhitecturaă
templelor de cult din Antichitatea illiro-traco-geto-dac ă (v.ă nr.ă 75-77a), cu
simbolismul ei; în elepciuneaăb trân ,ădespreăcareăvorbescăizvoareleăanticeăşiăcareă
continuu s-aă „întinerit”ă amplificându-se,ă ajuns ă pân ă laă noiă prină excep ionalaă
crea ieăpopular ,ăînăbun ăparteădejaăeditat ,ăacum,ăînăvolumeămulteăşiămari.
Înă sfârşit,ă limba,ă da,ă limba,ă fa ă deă careă „romaniştii”ă şiă „romanizatorii”ă
avândădejaăînăminteădogmaăpurismuluiăroman,ăauăeşuatădeălaăînceputăşiăînc ăplutescă
înă deriv .ă Ceiă str ini,ă pentruă c ă nuă s-au obosit ori n-auă „binevoit”ă s ă cunoasc ă
limbaăromân ăveritabilaă„cheie”ăaă„romanisticii!”ă– şiăadev rataăeiăistorie.ăAiănoştri,ă
pentruă c ă s-auă aliniată schemeiă celoră str iniă (v.ă nr.ă 55)ă careă le-auă fostă magiştriiă
direc iăsauăautorit iăistoriograficeădeănecontestat.
Mediileăelevateădespreăcareăvorbim,ăinoculândăşiăcelorăpoliticeătezaăfals ăaă
„romaniz rii”,ă iară acesteaă integrând-oă înă politicileă şcolare/educa ionale,ă dină
genera ieă înă genera ie,ă elaborându-seă şiă opereă docteă academiceă şiă universitareă peă
aceast ărut ăaă„plutirii”ăînăderiv ,ărespectivaătez ,ădinăeroareaă magiştrilorăînăceaăaă
discipolilor s-aă fortificat,ă astfelă încâtă esteă nevoieă deă oă munc ă sus inut ă şiă delocă
uşoar ă s-oă sco iă dină minteaă oamenilor.ă Maiă nou,ă intervenindă şiă aceast ă cump n ă
istoric ăaă„integr rii”ăînăUniuneaăEuropean ,ă„integrare”ăcareăentuziasmeaz ă„clasaă
politic ”,ăcelorăcareă„îndr znesc”ăs ăpun ăsubăsemnulăîntreb riiă„romanizarea”ăliăseă
bateăobrazul,ăcumăc ăară„atenta”ălaăfericireaăviitoareiă„na iuniăcivice”ăaăb trânuluiă
continent,ă dină care,ă sigur,ă voră faceă parteă şiă românii,ă dară nuă caă na iuneă etnic ,ă
fiindc ,ă dup ă gândireaă unor noiă „doctrinari”,ă na iuniiă etniceă trebuieă s -iă preg timă
funeraliile – oăalt ăplutireă„înăderiv ”,ăaceastaăîns ădeăceaămaiămareăgravitate,ăfa ă
deăcareăurmaşiiănoştri,ăcândăvorăîn elegeăceăs-a petrecut, ne-arăputeaăînvinuiădeăoă
politic ă aistoric ă şiă antina ional ,ă deă înalt ă tr dare,ă vinov ieă imprescriptibil ă înă
fluxul istoriei.
Maiă nou,ă oă fapt ă deă patriotismă autentică ne-a prezentat domnul George
Pantecan,ă română stabilită înă Suediaă înă urm ă cuă 30ă deă ani,ă printr-o carte la care a
lucrată25ădeăaniăînăbiblioteciăşiăarhiveăeuropeneă– prinăcareăsauăpeălâng ăcareăvorăfiă
trecută şiă mul iă istoriciă de-aiă noştri!ă Dină nouaă edi ieă aă c r ii,ă laă întocmireaă c reiaă
autorulă aă primită ună sprijină substan ială dină parteaă prof.ă univ.ă dr.ă Aurelă David,ă iară
sacrificiulă materială apar ine domnului dr. Geo Stroe, reiese un alt efort,
perseverent,ă ală Apusuluiă european,ă catolic,ă politică şiă masonic,ă deă „teleportare”ă aă
întinsuluiăSpa iuărealăalăDaciei,ădinăloculăs uă– peăcareăîlăştiaăfoarteăbine!ă– înă...ă
Europaăvestic ăşiănordic ,ăînătimpăce pentruăR s ritulă„schismatic”,ăcareăîiărefuzaă
obedien a,ăseăpractica,ăconcomitent,ăamintitaăîndoctrinare,ăpracticat ăşiăpentruăalteă
212
spa iiă europene.ă Cuă gândul,ă poate,ă ală „integr rii”ă loră înă noulă „Sfântă Imperiuă
Roman”ă deă pân ă laă începutulă sec.ă XIX,ă maiă nou într-un Supra-Stată „civică şiă
multicultural”,ăf r ă„culoare”ăna ional ,ăacestaădinăurm ăv zutăcaăparteăcomponent ă
aăhimericuluiă„Imperiuăuniversal”,ăînăexpresieănou ă„Imperiuăglobal”ăcondusădeăună
Guvernămondial,ăîntr-oăaşa-zis ă„Nou ăOrdineăMondial ”.ă
Este,ăaceasta,ăoăconcluzieăfacilitat ădeăviziuneaăştiin ific ăasupraă„durateloră
lungi”ăînăistorie.ă C ci,ă dac ă înă secolulăX,ă Papaă Agapată ală II-leaă nuă elă acredita,ăînă
DanemarcaăoriăSuedia,ăregateăaleăDacieiăşiăregiăaiăDaciei,ăci,ăpurăşiăsimplu,ăexprimaă
o realitateă istoric ă – autohtoniiă respectiveloră zoneă şiă regiiă aceloră State,ă urmaşiă aiă
„roiurilor”ăpornite,ăînă Str vechime,ă dină vatra Daciei reale şiă sedentarizateă aci,ăseă
numeauăeiăînşişi,ăcorect,ădaci/ge i,ărespectivăregiăaiăDacieiă(şiăesteăfoarteăimportantă
s ă neă reg simă fra iă cuă ei!)ă –,ă ulterior,ă obiectivulă „teleport rii”ă Dacieiă realeă şiă
ancestrale,ăcaămatc ădeă„roire”,ăînăNordulăcontinentuluiăaăreieşităcuăprisosin ădină
întreagaă politic ă prozelitist ă şiă expensionist ă aă Apusuluiă politic,ă militar,ă
confesional. Aceastaă aă creat,ă înă timp,ă oă mareă confuzieă înă plană politică şiă
istoriografic,ă confuzieă careă persist ă şiă azi.ă Şiă – nuă întâmpl tor!ă – esteă l sat ă s ă
persiste,ăc ciăeaăserveşteănouaăofensiv ă„globalizatoare”ăaăamintituluiăApus.
Chiară dac ă domnulă G.ă Pantecan,ăînăaceast ă edi ie,ă nuă comenteaz ,ăciă las ă
documenteleă s ă „vorbeasc ”,ă „stratagema”ă amintituluiă Apusă europeană reieseă cuă
prisosin ădinăliteraăşiăspiritulădocumentelor.ăŞiăesteăcuăatâtămaiănociv ăcuăcâtăeaăaă
influen atăputernicămediileăoccidentale,ăinclusivăpeăceleăştiin ifice,ă„iradiind”ăşiăînă
celeăr s riteneăşiămondiale.
Iară nou ,ă urmaşiă direc iă aiă illiro-traco-geto-dacilor,ă înă vatraă loră str veche,ă
conştientizareaăacesteiă„stratageme”ăaăvenităs ăneămotiveze,ăcuăfor aăargumentuluiă
suprem, starea de veghe şiă ac iuneaă înă consecin la care continuu ne-aă sf tuită
ISTORIA – aceast ăc l uz ăaăvie ii.ă

3. Dacia redivivus!

Motto:
„Daciaăunit ăs ătr iasc !”
(Rohonczi Codex, sec. XI d. Hs., ed. cit., p. 267)

Dup ă 271,ă traco-ge iiă dină sudulă Dun riiă auă avută avantajulă „protec iei”ă
interesate a Imperiului,ă Dun reaă fiindă înc ,ă pentruă multă timp,ă ună hotară greuă deă
trecut.ă Pentruă istorie,ă auă maiă avută şiă avantajulă aten ieiă peă careă le-au acordat-o
autoriiă timpului.ă Eiă auă fostă ună elementă activă înă via aă Imperiului,ă inclusivă înă plană
politic:ă traciiă şiă geto-dacii,ă deă laă sudă şiă chiară deă laă nordă deă Dun re,ă auă dată
Imperiului, cum s-aăstabilit,ăjum tateădinănum rulăîmp ra ilor!ă(cf.ă5ă– vezi Anexa).
Maiă multă decâtă atât,ă înă crizaă politic ă dină Imperiuă deă laă mijloculă sec.ă ală
III-lea, a avut loc – dup ărecenteăşiămaiăatenteăcercet riăşiăinterpret riăaleăizvoareloră
(D.ă B laşa,ă I.ă Pachia-Tatomirescu)–, o restaurare a dacismului/zalmoxianismului,

213
aproximativă înă spa iulă Dacieiă Mariă aă luiă Burebista.ă Mesajulă uniriiă Dacieiă seă reiaă
peste timp!ă Ac iuneaă aă începută odat ă cuă proclamareaă caă Împ rată aă geto-dacului
Ingenuus,ăînăanulă258.ăÎmp ratulăGallienusăaăreprimatăac iunea,ăIngenuusămurindăînă
lupt .ă Dară noulă comandantă supremă ală armateloră dină zonaă carpato-dun rean ,ă
generalul Regalian,ă str nepot al marelui rege Decebal, a reluat lupta,
restatornicind Statul independent,ăStatăcareăaăb tutămoned ăproprie,ă„regalianul”ădeă
argint, Stat care a rezistat timp de peste un deceniu, sub Regalian (258-268), apoi
subăso iaăacestuia,ăîmp r teasaăSulpiciaăDruantila (268-270), care, de asemenea, a
b tută propriaă saă moned .ăGallienusă nuăl-aă putută învingeă înă lupt ă peă Ragaliană şiă aă
recursălaăunăasasinată(augustă268),ădarăşiăcredincioşiiăluiăRegalianăl-au ucis la scurt
timpă peă Gallienusă (v.ă nr.ă 71).ă Practic,ă subă împ ratulă Gallienus,ă Imperiulă n-a mai
de inută ună control,ă oă autoritateă eficient ă asupraă Daciei,ă ajuns ă oă „via gentium”,ă
exceptând,ă poate,ă puncteleă înt riteă (oraşeleă înă careă sta ionauă trupe,ă castreleă cuă
împrejurimile),ă faptă careă aă f cută posibil ă reuşitaă luiă Regalian. Pe temeiul mai
multor izvoare (Aurelius Victor, Eutropius, Rufinus Festus, Orosius, Iordanes),
elaborateă întreă secoleleă IV-VI – dară utilizând,ă f r ă îndoial ,ă izvoareă şiă lucr riă
anterioare -, se poate vorbi, sub Gallienus, de o prim ăretragereăroman ădinăDaciaă
traian . De fapt, Gallienus, efectiv nu mai controla acest teritoriu. Geto-dacul
(illirul?)ăAurelian,ăajunsăîmp ratălaăRomaă(271-275),ăaă„restaurat”ăImperiulădarăşi-a
retrasălegiunileăşiăadministra iaădinănordulăDun rii,ăcreând,ăîntreăceleădou ăMoesii,ă
oă„Dacieăaăsa”ă(„Daciaăsua”).ăEsteăfoarteăposibilăcaăacestăîmp ratărealistăs ăfiăf cută
acumă şiă oă concesieă geto-dacilor/carpilor,ă careă îlă siliser ă s ă seă retrag :ă s ă leă fiă
acordatăstatutulădeă„federa i”,ăsperândăcaăastfelăs ăaib ălinişteălaăDun re; dar Roma
nuăvaămaiăaveaălinişteăînăaceast ăparteăaăimperiului:ăgeto-dacii,ăcuăfra iiălorăcarpiiăînă
frunte,ă voră continuaă atacurileă asupraă for eloră imperialeă (go ii,ă men iona iăînă uneleă
izvoare,ăşiăprelua iăcaăatareădeămaiăto iăautoriiădeăpân ăacum,ăerau,ăcum s-aăîn elesă–
vezi mai sus – geto-daci).
Oă ac iuneă similar ă vaă aveaă locă laă începutulă secoluluiăIV,ă cândă împ rată ală
Imperiului a devenit geto-dacul Galeriu I (305-311).ăCândăacestaăaăprimitătitlulădeă
împ rată – noteaz ă Lactantiusă (+325)ă – „aă declarată c ă esteă duşmanulă numeluiă deă
romană şiă c ă vreaă s ă schimbeă titulaturaă imperiuluiă romană cuă aceeaă deă Imperiuă
dacic”.ăApropia iiăşiăostaşiiăluiăerauădaci,ărecruta iădinănordulăDun rii.ăSubăelăşiăcuă
el,ă aceştia,ă „auă ajunsă st pâniiă romanilor”.ă Galeriuă – adaug ă Lactantius – „şi-a
b tutăjocădeătotăOrientul”ă(peăcareăîlăadministraăel,ăGaleriu,ăn.ed.)ă(112/II,ă7,ăs.n.).
Continuândă dup ă Eusebiuă dină Caesarea,ă p rinteleă istorică Dumitruă B laşaă
esteădeăp rereăc ,ă„într-adev r,ăGaleriuă- Lerăîmp ratădinăcânteculăpopularăromânesc
– aăschimbatănumeleăImperiuluiăromanăînăImperiuădacicăşiăaădatăarmatelorăsaleăînc ă
deălaăînceputăvechiulădrapelăalădacilor.ăCuăarmataăsaăformat ădinădaci,ăluptândăsubă
stindardă dacic,ăaă ob inută oămareă victorieă împotrivaă perşilor,ăimortalizat ă peă Arculă
s uă deă triumfă deă laă Salonic,ă capitalaă deă atunciă aă Imperiului.ă Înă ultimaă saă lucrare,ă
Dacia de-a-lungul mileniilor (v.ănr.ă1a/79ăşiăurm.),ăp rinteleăistoricăD.ăB laşaăseă
opreşteă maiă peă largă asupraă celoră doiă împ ra iă Galeriuă (ală 2-lea,ă urmaşul,ă fiindă

214
nepotul primului)ăşiăasupraăArculuiădeătriumfădeălaăSalonic,ăcitândăatâtăoălucrareădeă
referin ă (aă profesoruluiă daneză K.F.ă Kinch,ă L’arcă deă triompheă deă Tessalonique,
Paris,ă1890),ăcâtăşiăoăcomunicareăaăromânuluiăVictorăStancu,ăpublicat ăînă1968ăînă
„Almanahulă Ştiin ă şiă Tehnic ”,ă p.ă 30-31).ă Laă acesteaă noiă ad ug mă studiulă
arheologului Ion Barnea (v. nr. 22 a) din 1978. Pe temeiul studiilor citate, acest
Împ ratăalăImperiuluiăromană– despreăcareăam nun itulăTratatăacademic,ăvolăI,ădină
1960ănuăscrieăunăcuvânt,ăCaiusăGaleriusăValeriusăMaximusă(ginereăşiăCezarăpentruă
parteaăOriental ,ăalăÎmp ratuluiăDiocle iană– illir! –,ăproclamatăîmp ratăînăanulă305,ă
aă domnită pân ă înă anulă 311,ă cândă aă murit),ă eraă dac/get.ă Mamaă sa,ă Romuliana,ă înă
împrejur rileăuneiăinvaziiăaăcarpilor,ătrecuseădeălaăRomulaă(Reşca,ălâng ăDun re,ăînă
Oltenia)ăînăSudulăfluviuluiăşiăseăstabiliseăîntr-unăsatălâng ăSerdica,ăundeăl-aăn scută
peă viitorulă împ rat.ă Caă origine,ă fuseseă p stor/cresc toră deă viteă (iă seă spuneaă
ArmentariusăţăV carul).ăPetruăMaiorăîiăfaceăunăfrumos portretă(apudă1a/187):ă„omă
frumosălaătrup,ăvestităşiănorocosăostaş.”ăAăfostăomădrept,ăesteăadev ratăc ă„neşlefuită
şiă rural,ă îns ă demnă deă laud ”.ă Aă inută s ă fieă îngropată înă satulă natală (numită deă elă
Romulian,ă dup ă numeleă mamei)ă – şiă toateă acesteaă vină s ă confirme critica lui
Lactantiu.ăEsteăposibilăcaăelăs -şiăfiăconstruităcaseămaiădeosebite,ă„împ r teşti”,ăşiă
înăsatulădeăorigine,ăRomulaă– Reşca.ăDimitrieăCantemiră– îlăciteaz ăp rinteleăistorică
Dumitruă B laşa,ă dup ă N.ă Densuşianu,ă –,ă invocândă m rturiaă unuiă „voinic, Preda
Stambol,ădină araăMunteneasc ”,ăscrieăc ăînăzonaărespectiv ă– „aproapeădeăDun re,ă
peă malulă Oltului”ă – „s ă seă fiă v zândă nişteă temeliiă deă cetate,ă c roraă raniiă deă peă
acoloă...,ădinăb trâniiălorăapucând,ăleăzicăŢŢCur ileăluiăLerăîmp rat,ăprecumăşi din
colindeleă Anuluiă Nouă şiă ast ziă auă luată deă pomenescă Leră Aleră Domnul>>”.ă Totă
NicolaeăDensuşianu,ăcitatădeăD.ăB laşa,ă(DaciaăPreistoric ,ăp.ă1037ănotaă3),ăăred ă
„oă tradi iuneă popular ”ă dină comunaă Cioaraă – Doiceştiă (Br ila):ă „seă ziceă c ă Leră aă
fostăunăîmp ratădeălaăcareăauăînceputăcolindele”ă(1ăa/185).ă
Arcul de triumf de la Salonic (v. fig. 56), oficial i-aă fostă „acordat”ă luiă
Galeriu,ădeăSenatulăromanăînăanulă304ăd.Hs.ă(cândăînc ăeraăCezar)ăpentruăvictoriaă
dină297ăîmpotrivaăperşilor,ăcâştigat ăcuăajutorul ostaşilorăgeto-daciărecruta iădeălaă
Sudă ă şiă Nordă deă Dun re,ă ostaşiă imortaliza iă peă basoreliefurileă Arculuiă (înă
costuma ieădeăostaşiăromaniădarăpurtândăstindardeădacice).ă

215
 Fig. 55
ArculădeăTriumfădeălaăSalonicăalăÎmp ratului, get de origine,
Galeriu I (84, ed. II/87)
Operaăaceasta,ăesteădeăp rereăD.ăB laşa,ănuăfaceăparteădintreă„monumenteleă
publiceăaleăarteiăromane”,ăcumăcuăuşurin ăs-a spus, ci – consider ăautorulăcitată–
apar ineă arteiă traco-dacice”,ă fiindă – continu ă acestaă – „ună monumentă majoră ală
triumfuluiădacilor,ăalădacismuluiăşiăalădeclinuluiăroman”ă(1/120-122).ăŞiăD.ăB laşaă
reproşeaz ă istoriciloră noştriă c ă ignor ă aceast ă informa ieă extraordinar .ă Cuă acestă
prilejănoiăsemnal măşiăomisiuniădinăvolumeleădeăIzvoare (Fontes)ăaleăAcademiei,ăşiă
anumeăacoloăundeăerauăpasajeăfoarteăinteresante.ăOare,ăîntâmpl tor?
Galeriu-Leră împ rată fusese,ă laă început,ă ună persecutoră ală creştiniloră şiă ună
restauratorăalăcultuluiăzalmoxianăînăalăs uă„Imperiuădacic”,ădarăprintr-un decret din
216
ultimulăanăalăDomniei,ă311ăd.Hs.,ăaădatălibertateăcredin eiăcreştineă– primul edict de
toleran ăpentruăcreştini,ăînainteădeăConstantin cel Mare.
Darăurmaşulăs u,ănumitădeăD.ăB laşaă– pentru a-i deosebi – GalerăcelăTân ră
(311-313),ă„Dara”ăsauă„Dacul”,ădespreăcareăistoriciiănoştriăn-auăştiutănimic,ăaădusă
dină nouă oă politic ă dur ă fa ă deă creştini,ă restaurândă dină nouă cultulă zalmoxiană şiă
Imperiul dacic.
Împ ra iiăConstantinăşiăElenaă– eiăînşişiă„daco-traci”,ăconsider ăD.ăB laşaă
(maiă exactă dardani,ă dup ă J.ă C.ă Dr gană – cf. 6/184) –,ă dup ă supunereaă Romeiă auă
în l atăaiciăunăArcădeătriumfăînăaniiă312-315,ăaăc ruiăfriz ăistoric ăesteăoăcontinuareă
a reliefurilor Arcului lui Galeriu de la Salonic. Deasupra frumoaselor coloane
decorative ale Arcului de triumf – subliniind,ă înt rind,ă garantândă triumfulă asupraă
Romei! – auăfostăaşezateăimpresionanteăstatuiădeădemnitari/comandan iădaci,ăînalteă
de 3 m (v. fig. 57).
Şiă p rinteleă istorică D.ă B laşa,ă dină toateă acesteaă trageă oă concluzieă celă pu ină
surprinz toareăfa ădeăcunoştin eleănoastreădeăpân ăacum,ădarăoăconcluzieăferm ădină
partea d-sale: Imperiul constantinopolitan, sub Constantin cel Mare, nepot al lui
Galeriu I -,ă„continuaădeăfaptăşiădeădreptăImperiulădacicădecretatădeăceiădoi,ăGalerăIăşiă
Galer II, originari de la Romula – Reşcaădeăazi,ădinăjude ulăRomana i”,ăîmp ra iăaiă
DacieiăMari.ăŞiăautorulăinsist :ă„Deăaceast ăconcluzieătrebuieăs ăseă in ăcontăşiăŢîn>
istoriografiaă universal ,ă pentruă aă restabiliă adev rul”.ă C ciă – înc ă explic ă autorulă –
„celeădou ăArcuriădeătriumf,ăArculădeălaăSalonicăşiăArculădeălaăRoma,ăglorific ăpentruă
eternitateă victoriileă ob inuteă deă daciă înă R s rită şiă Apus.ă Eleă reprezint ă deă fapt
continuitateaă Imperiuluiă dacă şiă subă Constantină celă Mare”,ă majoritateaă popula ieiă
acestuiaăfiindă„ramuraădac ”ă(1/137-139) (traco-geto-dac ,ăzicemănoi).
C ciă traco-geto-daciiă continuauă s ă existeă înă Spa iulă loră tradi ional!ă Nu-i
„topise”ă foculă „romaniz rii”ă înă Daciaă roman ă şiă cuă atâtă maiă pu ină înă ceaă
post-roman .ă Continuauă s ă existeă şi,ă maiă mult,ă s ă ataceă Imperiul!ă Ună izvoră deă laă
sfârşitulă sec.ă IV-încep.ă sec.ă V,ă cândă dejaă înă zon ă veniser ă hunii,ă spune,ă
adresându-seă maiă mariloră Imperiului,ă c ă „ge iiă şiă masage ii...ă v ă însp imânt ă
ast zi.ăEiătrecăIstrulăşiăcerăplat ăpentruăpaceaăpeăcareăne-oăîng duie”ă(112/II,ă183,ă
s.n.).ă „Revenise”ă vremeaă luiă Decebal,ă dintreă aniiă 89-101,ă cândă dacii,ă cumă spuneă
Eminescu,ăimpuseser ătribută„superbeiăîmp r teseădeămarmur ăaălumei,ăRoma”.
Dac ,ă pentruă istorie,ă autohtoniiă dină sudulă Dun riiă suntă „privilegia i”ă prină
men ionareaălorăexpres ăînăizvoareleăscriseămaiăclarăvorbitoareăşiămaiăfrecventate,ă
geto-daciiă dină nordulă Dun rii,ă înă schimb,ă şi-auă continuatăexisten aă „peă t cute”,ă înă
obştileă şiă înă regateleă lor,ă neconsemna iă înă izvoareă scrise,ă greuă încerca iă deă marileă
migra iiă dară convie uindă şiă paşnică cuă noiiă veni i,ă careă le-auă „descoperit”ă repedeă
utilitatea.ă C peteniiă aleă migratoriloră şi-auă însuşită şiă titlulă deă regiă aiă autohtonilor.ă
Este cazulă teribiluluiă Atila,ă c peteniaă hunilor.ă Prof.ă Augustină Deacă aă re inută dină
croniciă maghiare,ă titulaturaă acestuia:ă „Athila,ă ...ă dină milaă luiă Dumnezeu,ă regeă ală
hunilor,ăalămeduşilor,ăalăgo iloră(ţăge ilor)ăşiădacilor,ăcutremur torulăacesteiălumiă
largiă şi biciulă luiă Dumnezeu.”ă (47/II,ă 71,ă s.n.).ă Şiă alteă c peteniiă aleă migratoriloră
(maiă târziu,ă cumanii,ă deă pild )ă îşiă voră fiă arogată ună asemeneaă titluă – prob ă aă
existen eiă respectiviloră autohtoni.ă Pentruă foarteă multeleă preciz riă şiă îndrept riă
217
(acoloă undeă al iiă auă greşit,ă auă ascunsă sauă auă falsificat),ă consider mă lucrareaă d-lui
prof. Augustin Deac – Istoriaăadev ruluiăistoric, vol I-II – caăoălucrareădeăreferin .

Şiăneăsim imămari,ăputernici,
numai de-iăgândimăpeăei”.
(Mihai Eminescu)

Fig. 56 ROMA.ăArculădeăTriumfăalăîmp ratuluiăConstantinăcelăMare.

Deasupra coloanelor mari statuiădeădaciăstr juiescătriumfulăunuiă
împ ratădinăneamulălor
(13/pl. 144)

Migratoriiă voră fiă colaborată cuă autohtoniiă şiă cuă Imperiul,ă dară l-auă şiă atacată
adesea,ă antrenându-seă cuă ceilal iă „barbari”.ă Peă autohtoni,ă autoriiă timpului,ă aiă
Imperiuluiă romană târziuă şiă aiă celuiă bizantin,ă preaă multă preocupa iă deă marileă
migra ii,ă nu-iă maiă men ioneaz .ă „Şansa”ă prezen eiă înă istoriografieă aă autohtoniloră
nord-dun reniăoăconstituieăizvoareleăarheologice.ăMaiătârziu,ăcândăauăfostăcunoscu iă
deădiverşiămisionari,ăc l tori,ămilitari etc., li s-auăînf işatăacestora,ăcaăşiăfra iiăloră
dină sudulă Dun rii,ă caă oă na iuneă deplină constituit ,ă cuă limbaă loră proprieă şiă cuă
conştiin aălorădeăsine,ăcuănumeleălorăşiăcuăoă„lege”ăaălor,ăperpetuat ăînăevulămediu.

218
 Adep iiă „romaniz rii”ă înă
variantaă „topirii”ă autohtonilor,ă
citeaz ,ă subă aspectă arheologic,ă caă
exemplu, cimitirul de la Soporul de
Câmpieă dină sec.ă II-III d.Hs.,
concluzionând:ă(D.ăProtase):ă„Luatăînă
totalitate, inventarul mormintelor
(obiecte,ăceramic )ădinăcimitirulădeălaă
Soporuă esteă înă covârşitoareaă luiă
majoritate de factur ă roman ”ă (cf.ă
92/138, s.n.). Neluândă inventarulă
morminteloră „înă totalitate”,ă ciă
mergândă peă elementeleă deă esen
(tipuri de morminte, de urne, de
fibule),ă deciă eliminândă importulă
m runtă (elementeleă secundare),ă dl.ă
P.L. Tonciulescu,ă aplicândă metodaă
mediei ponderate, ajunge la concluzia
c ă tipurileă romaneă reprezentauă înă
acest cimitir 7% din total (54 romane
şiă 769ă dacice!)ă (92/213).ă Curat ă
romanizare!ă Care,ă dealtfel,ă nuă aşaă seă
demonstreaz !ă Oă concluzieă foarteă
important ,ă dină punct de vedere
arheologic,ă esteă aceeaă c ă seă repet ,ă
acum,ă ună fenomenă sesizată înă
Hallstatul dacic, acela al uniformiz riiă
treptateă şiă ală dezvolt riiă unitareă aă
civiliza ieiă autohtoneă –, deci cu
componentaă spiritual ă implicit ă aă
Fig. 57 (47/II, 72) acesteiă uniformiz ri!ă –, de la
civiliza iaă b ştinaş ă Sântanaă deă
Mureş-Cerneahov (sec. III-IV)ăpân ălaăciviliza iaăDriduă(sec.ăVIII-XI),ăprezent ăpeă
întregulăspa iuăalăetnogenezeiănoastre.
Autoriiă convinşiă deă „axioma”ă „romaniz rii”ă illiro-traco-geto-dacilor sau
ceiă complexa iă deă autoritateaă acestora,ă totodat ă „nedeprinşi”ă cuă tezaă despreă
existen aă na iuniiă traco-geto-daciceă înă spa iulă Dacieiă Mariă şiă aă continuit iiă eiă înă
acestă spa iuă dup ă distrugereaă regateloră autohtoneă (atâtă laă sudă câtă şiă laă nordă deă
Dun re,ăînăteritoriulăcucerit)ădeăc treăImperiu,ăaceştiăautori,ădeci,ăînăfa aăeviden eloră
continuit iiă traco-geto-daciloră dup ă cucerireaă roman ă dară şiă dup ă retragereaă
aurelian ă deă laă nordulă Dun riiă (271ă d.Hs.),ă pentruă aă nuă stricaă „tiparul”ă comodă înă
care s-auă formată şiă eiă înşişi,ă auă afirmat,ă auă propusă oă variant ă „deă compromis”,ă
variant ăcareăne-aă„furat”ăşiăpeănoiăînăedi iaăI-aăaăc r iiădeăfa .ăAnume,ănev zând,ă
neconcepând,ă refuzândă s ă admit ă formareaă poporului,ă cuă atâtă maiă multă aă na iuniiă
219
noastre,ă decâtă prină „topirea”ă autohtoniloră laă „focul”ă „romaniz rii”,ă auă acordată
respectivuluiă procesă istorică deă formareă ună „timpă deă gra ie”ă pân ăînă sec.ă alăVI-lea
d.Hs.,ăînainteădeămigra iaăslavilor,ăadic ăînăvremeaăînăcareă– am spus-o dar nu este
inutil s-o reamintim! – Iordanesăvorbeşteădeăvalabilitatea,ăîn acestăspa iu,ăaă„Legiloră
pelagine”ăaleăilliro-traco-geto-dacilor!
Profitând,ă atunci,ă deă „generozitatea”,ă pentruă ei,ă aă acesteiă variante,ă adep iiă
programa iă sauă timora iă aiă „componenteiă slave”ă înă etnogenezaă valahilor,ă auă g sită
fericitulăprilejă„ştiin ific” de a introduce un amendament pe care l-au dorit credibil:
anumeă c ,ă deşiă poporulă nostruă şi-aă încheiată etnogenezaă înă sec.ă VIă d.Hs.,ă înainteaă
migra ieiăslavilor,ăîncheiereaăaceastaăarăfiăfostă– erauădispuşiăs ărecunoasc ă!ă– „înă
liniiăesen iale”,ăr mânândăîns ădestulălocăpentruă„des vârşirea”ăform riiăpoporului.ă
Iară„des vârşirea”ăaceastaăn-aăpututăsurveniădecâtădup ăasimilareaăenclavelorăslaveă
r maseălaănordădeăDun reădup ă602ăd.Hs.ă(cândăareălocătrecereaămasiv ăaăslavilorăînă
Bizan ).ă Pentruă nordulă Dun riiă „lipitura”ă aceastaă tr ieşteă înc ă înă uneleă lucr riă şiă
chiarăînămanualeăşcolare.
Câtă priveşteă spa iulă traco-getă deă laă sudă deă Dun re, acolo autohtonii
„romaniza i”ăarăfiăfost,ăpurăşiăsimplu,ăcopleşi iădeă„puhoiul”ăslav,ăastfelăîncâtăpeăceaă
mai mare parte a acestuiăspa iuăs-ar fi format popoare slave.ăDeşiăînv a iiăbulgari,ă
deă pild ,ă auă pusă şiă pună înă evide ă ascenden aă tracic a poporului lor (nu
traco-getic !),ăniciăeiăn-auă„îndr znit”ăs ăcontrazic ăesen aăslav ăaăacestuia.ăOăvoră
face,ăoare,ădeăacumăînainte?
Men inereaăşiărevigorareaăperiodic ăaă„lipiturii”ăslavofileăaăfostăposibil ăşiă
datorit ă alteiă eroriă ştiin ifice,ă comis ă subă oă presiuneă politic .ă Anume,ă „uitarea”ă
spa iuluiă sud-dun rean,ă pân ă laă Balcaniă şiă chiară dincoloă deă ei,ă deă formareă şiă deăă
afirmare a uneiă na iuniă valaheă peătemeliaătraco-geto-dac .ă „Uitarea”ă izvorului viu
careăatest ăşiăînăacestăspa iu,ăexisten aăna iuniiăilliro-traco-geto-dacice. Este vorba
despreă „vlahiiă balcanici”,ă dină Peninsulaă Balcanic ,ă deă laă sateleă şiă enclaveleă
româneştiăaleăBulgarieiădeăaziăsauădinăspa iulăJugoslavăpân ălaăvalahiiădinăGrecia,ă
înc ănerecunoscu iăoficialăcaăetnieădistinct .
Din sec. al VII-lea,ă dup ă trecereaă masiv ă aă slaviloră înă sudulă Dun riiă
(602 d.Hs.), peste care apoi au venit bulgarii lui Asparuh – pu inănumeroşiătotuşi,ă
iară mul iă dintreă b rba iă decima iă înă r zboaieleă purtate!ă –, elemente ale acestei
na iuniă aă valahiloră balcaniciă auă intrată firescă înă procesulă deă formareă aă na iuniloră
balcanice,ă procesă careă aă avută laă baz ,ă covârşitor,ă etnosul autohton, vlah. Al iiă auă
r mas,ă înă entit iă distincte,ă vlahe,ă careă sufer ,ă azi,ă ună aprigă procesă deă
dezna ionalizareăînăStateleăbalcaniceă(v.ă„FormulaăAS”,ănr.ă917/2010,ăsitua iaădină
Bulgaria).
Acestă dată ini ial,ă obiectiv,ă careă nuă poateă fiă contestat,ă seă profileaz ,ă pesteă
timp,ăîmpreun ăcuăascendenteleădinătimpurileăstr vechi,ă caăfactorădeăunitateăşiădeă
în elegereăîntreăpopoarele/na iunileăşiăStateleăna ionaleădinăsud-estul Europei. Este
datoriaă specialiştiloră înă domeniuă s ă fundamentezeă ştiin ific,ă înă continuare,ă acestă
element deăimportan ămajor ăpentruăperspectivaăistoric ,ăoferindăastfelăargumentulă
deă necontestată ală ştiin eiă pentruă contracarareaă politiciiă învr jbitoareă dus ă deă for e
interesate înă dezbinareaă şiă dominareaă na iuniloră şiă Stateloră dină acestă spa iu.ă Nuă
220
Balcanii, cumăseăspune,ăauăfostăsauăsuntă„butoiulădeăpulbere”ăciăluptaădeăintereseăaă
Mariloră Puteriă aă condusă laă aşaă ceva.ă Azi,ă efortulă aceleiă cârd şiiă neoimperialisteă
despreăcareăvorbimăînătoateăc r ileănoastreămaiănoi,ăaăridicat,ăperiodic,ătensiuneaăînă
aceast ăzon , şiăelădevineăextremădeăprimejdios,ădesf şurându-seă„laăluminaăzilei”,ă
putându-seăvedeaă„cuăochiulăliber”.

4. Planul dacic autohton

care ne-aătraversatăistoriaăşiăînc ăneămotiveaz

Motto:
„Veni iăcuăto iădeălaăoămargineălaăaltaăaăDaciei!”
( RâmniceanuăNaum)

Aşaă cum,ă înă Antichitate,ă tenta iaă ceaă mareă aă Imperiuluiă Romană aă fostă
Dacia,ă şiă înă Evulă Mediuă ceiă care,ă înă Apusulă Europei,ă s-auă considerată „executoriiă
testamentari”ă aiă defunctuluiă imperiu,ă preluându-iă şiă „sl biciunea”ă pentruă
expansiune,ă auă v zută înă Daciaă oă int ă predilect .ă Motiva iaă propagandistic ă auă
g sit-oă repede:ă fiindă înă R s ritulă „schismatic”,ă Daciaă trebuiaă adus ,ă cuă întreagaă
zon ,ă laă „dreaptaă credin ”,ă dejaă proclamat ă universal ,ă ceaă romano-catolic .ă Laă
început,ăini iatoriiăvor fiăcrezutăc ăefortulăleăvaăfiărelativăuşor.ăDarăcândăauăîn elesăc ă
dacii/vlahiiă chiară suntă „înc p âna i”ă şiă voră s ă r mân ă înă „legea”ă (credin a)ă loră –
intuindăei,ăpoate,ăc ăschimbareaă„legii”ăvaăfiăurmat ădeăsupunereăşiădijm ă –, le-au
aruncat asupra-le o „domnatioămemoriae”ă(79b),ăadic ăştergereaădinămemoriaălumiiă
aă Dacieiă şiă aă daciloră prină distrugerea/ascunderea/”pierderea”ă izvoareloră şiă
nemaipomenirea,ăînăvreunăfel,ăpeăîntinsaălorăautohtonieăancestral .ăAşaăseăexplic ă
„pierderea”ă atâtoră izvoareă şiă opereă aleă multoră autoriă careă înă Antichitateă auă scrisă
despreădaciăşiăDaciaă(77b).ăC ciăvaăfiăduratăaceast ăsanc iuneă– abuziv ,ăarbitrar !ăă
– circaă ună mileniu.ă Întreă timp,ă ierarhiaă Bisericiiă creştineă aă aruncată asupraă
împ ratuluiă Traiană (deă ceă asupraă luiă şiă nuă asupraă luiă Diocle ian,ă deă pild ?)ă oă
„domnatioămemoriae”,ăconsideratăfiindăcaămareăpersecutorăalăcreştiniloră– şiăastfelă
alteă izvoare,ă foarteă importante,ă despreă daciă şiă Dacia,ă înc ă s-auă „pierdut”!ă Maiă
târziu,ă c treă sfârşitulă mariloră migra ii,ă Bulaă papeiă Agapet al II-lea din
27ăseptembrieă954ădeschideăoăac iuneădeăamploareămenit ăs ă„teleporteze”ăDacia,ă
dină vatraă eiă real ,ă ancestral ,ă înă Europaă nordic ,ă faptă careă aă indusă înă eroareă oă
întreag ăistoriografieăOccidental ,ăcuăecouriăderutante,ăpân azi (19a), cum deja am
spus.
Oameniiălocului,ăştiindu-seăaciădeălaă„facereaălumii”,ăn-auăştiutămultătimpă
ceămanevreăseăfacăpesteăcapulălor,ăniciăcumăauăc zutăatâ iaăc rturariăaiătimpuluiăînă
plasaă „reîndoctrin rii”ă şiă niciă cumă s-aă încuibată înă minteaă multoraă tezaă fals ă aă
„romaniz rii”ă– şiălaănoiădarăşiălaăal ii.ă„Jos”ăîns ,ăoameniiăloculuiăşi-auăv zutădeăaleă
lorăînăvremuriămaiămultăgreleădecâtăuşoare,ăfertilizându-şiă„vatra”ăcândăeraăvremeaă
deămunc ,ăcântând-oăînăceasuriădeăr gazăşiăap rând-oăcândăveneaăurgia.

221
 NiciăînăAntichitate,ăpesteădiferen eădeădezvoltareăşiăpesteăinerenteăorgolii,ă
nuă fuseseă dezbinareă întreă forma iunileă loră politice,ă cumă iă s-aă p rută „p rinteluiă
istoriei”,ăgreculăHerodotă– şi,ădinăp cate,ăp reriiăluiăiăs-auăaliniatăatâ iăa!ă–, ci, fiind
mereuă „înă caleaă r ut ilor”,ă ideeaă careă i-aă condusă peă în elep iiă Neamuluiă aă fostă
aceea de unitate peă ună spa iuă câtă maiă mareă ală întinseiă loră „vetre”ă ancestrale.ă Nuă
întâmpl torăizvoareleăvorbescădespreăîn elepciuneaăacestuiăNeam.ăIarădezbinareaănuă
este o emana ieăaăîn elepciunii.
Cumăvremurileăauăcontinuatăs ăfieăgrele,ănuăvaăfiăaltfelăniciămaiătârziu.
Putereaă Romei,ă pornit ă peă caleaă deveniriiă imperiale,ă aă cucerită Daciaă
sud-dun rean ăcuămareăgreutate,ăîntr-oăcampanieăîndelungat ăşiăaproapeăcontinu ,ă
timp deăpesteă300ădeăaniă(229ăî.Hs.-100ăd.ăHs.),ătimpăînăcareăs-aăconvinsădeăfor aădeă
rezisten ă aă illiro-traco-geto-dacilor.ă Nuă ajunseseă îns ă înă centrulă puteriiă politice,ă
culticeă şiă militareă aă acestoraă şiă regatulă loră nord-dun rean,ă înă mentalitateaă eiă
imperial ,ă r mâneaă oă concuren ,ă oă sfidareă şiă chiară ună pericol.ă Motivat ă şiă deă oă
situa ieă economic ă grea,ă caă şiă deă patimaă expansionist ă careă oă aduseseă laă Dun re,ă
Romaăimperial ăaăf cutăpreg tiriăintenseăînainteădeăaăfaceăpasulădecisiv.
Pentru geto-dacii nord-dun reniă cuprinşiă înă regatulă luiă Decebal,ă dup ă
încerc riărepetateădeărefacereăaăunit ii,ăceleădou ăcunoscuteăşiăcrânceneăr zboaieă –
101-102ăşiă105-106 –,ăsoldateăînăfinalăcuădistrugereaăregatului,ăcuăaşezareaăst pâniriiă
imperialeăpeăcetateaămun iloră– realitateăşiăsimbolăaleăfiin eiăşiăt rieiăîntreguluiăNeamă
– a reprezentat un şocămajor care le-aăafectatăexisten aăşiărezisten aăpentruăunătimpă
îndelungat,ămaiăalesăîncepândădinăsec.ăIV,ăcândăs-auădeclanşatămarileămigra ii.ăDarănuă
i-aădatăprad ădisper rii,ăcumăseă întâmpla,ădeăaltfelăşiălaăfra iiădeălaăSudădeăDun re,ă
undeăst pânireaăroman ăaveaălinişteănumaiăcândăarmataăseăaflaăînăteritoriu.ăCumăbineă
aăsesizatăVasileăPârvană– repet măşiăaiciă–,ă„dacii,ăcaăna iuneăpolitic ,ăn-au acceptat
niciodat ăst pânireaăroman ”ă(v. 78 /147, s.n.).
Gândulă deă alungare a cotropitorilor şiă deă „restaurare”ă aă Daciei i-a
motivatăcontinuu.ăŞiăgândulăacestaăşi-aăg sităoăprim ăîmplinireăpesteăcircaăunăveacă
şiă jum tate,ă cuă sprijinulă fra iloră dină Daciaă liber ă şiă – întâmpl toră sauă nuă – sub
conducereaă chiară aă unuiă str nepotă ală primuluiă mareă erou-martir al Neamului,
Decebal,ă Regaliană dup ă numeleă lui,ă imperiulă fiindă silită s -şiă retrag ă armataă şiă
administra iaă laă sudă deă Dun reă (271).ă Acestă actă politică şiă militară aă devenit,ă înă
perspectiva istoriei,ă primulă reperă semnificativă înă reluareaă planuluiă tradi ională
pentruă unitateă şiă independen .ă Mişcareaă noastr ă dacologic ă aă închinată luiă
Regalian,ăînă2008,ăcelăde-al IX-leaăCongresăinterna ionalădeăDacologieă(62b).
Alădoileaăşocămajor pentru illiro-traco-geto-daci, agravat de primul, au fost
marileă migra ii.ă Înă confruntareaă cuă migratorii,ă sl biciuneaă politic ă şiă militar ă aă
autohtoniloră seă vaă fiă resim it.ă F r ă distrugereaă regatuluiă luiă Decebal,ă careă puteaă
chiară s ă refac ă unitateaă Daciei,ă cumă începuse,ă desigură altaă ară fiă fostă rezisten aă înă
fa aămigratorilor.ăÎnă„r gazul”ădeăpân ălaăvenireaăhunilorăîşiăvorăfiărevenităoarecum.ă
Imperiulăchiarăaătrebuităs ăleăpl teasc ăstipendii,ăcaăodinioar ,ăpentruăaăaveaălinişteă
dină parteaă loră laă Dun reaă deă Jos.ă Iară dup ă primeleă confrunt riă cuă „biciulă luiă
Dumnezeu”ă– cum l-auănumităizvoareleăcreştineăpeăAttilaă –, autohtonii geto-daci,

222
rezistândă şocului,ă auă ajunsă laă ună modus-vivendi cu teribilii migratori,
reorganizându-şiăforma iunileăpolitice,ădesigurăloviteădurădeăaceştia.
Înăspa iileăcucerite,ăAttilaăvaăfiăconstruităunăfelădeă„federa ie”ăpesteăcareăs-a
proclamat rege,ăîntreă„federa i”ăaflându-seăşiăge iiăşiădacii,ănumi iăchiarăaşaăînătitlulă
s uă„regal”ă(47/II,ă72).ăÎnăsecolulăalăXI-lea, un important izvor medieval german a
re inută informa iaă c ă laă Curteaă luiă Attila,ă întreă ceiă careă f ceauă oficiulă deă
„respectuoaseăgazde”ăeraăşiă„Ramnung,ăprincipeleăcareăst pâneaăînă araăvalahilor,ă
...ăavândăcuăelăvreoăşapteăsuteădeăostaşi,ăto iăcavaleriăaleşi”,ăinvitatăfiind,ăal turiădeă
al iă „24 de principi”,ă laă oă nou ă c s torieă aă „regelui”ă (ibidem,ă p.ă 71).ă Re inemă
numele de valahi cuăcareăaceştiăautohtoniăerauănumi iăînăizvoareleăgermane,ănumeă
peă careă îlă vomă g siă şiă înă deă acumă celebrulă Rohonczy Codex („blaci”)ă (v.ă 109ă
passim).ăImportantaăştireăneăpermiteăs ăconsider măc ădac ăastfelăseăstatorniciser ă
raporturile geto-dacilor/valahiloră cuă fioroşiiă huni,ă asemeneaă raporturiă seă voră fiă
statornicit,ă ulterior,ă şiă cuă al iă migratori.ă Maiă mult,ă dac ă descifrareaă şiă traducereaă
amintituluiă Codexă r mâneă valabil ,ă re inemă c ă acestă izvoră ne înf işeaz ,ă pentruă
secolele XI-XII, o Dacieămareăreunit ,ă– statăna ional,ăîntinsăşiăputernic,ăcondusădeă
voievodul Vlad,ăaleăc ruiăoştiăluptauăcontraămaghiarilorăpeăTisa,ăcontraăuziloră– al iă
migratori, atunci – pe aliniamentulă deă laă Rar uă laă Mareaă Neagr ă iară voievodulă
primeaă soliiă occidentaleă şiă eraă „cultivat” deă Bizan ă pentruă a-i fi de ajutor contra
„barbarilor”.ă Deă laă aceştiăvlahi/blaciă ne-aă r masă chiară unăimnă ală lor,ă cuă ună mesajă
testamentar – oădeviz ăspreăneuitare:

„Însetat lupt spre a birui

......................................
Daciaăunit ăs ătr iasc !”ă(109/267)

Prin urmare, era o Dacieă unit /reunit , planul dacic autohton de unitate
politic ă seă împliniseă subă voievodulă Vladă şiă mesajulă pentruă viitoră seă exprima,ă înă
consecin ,ăînăacelaşiăfel:ă„Daciaăunit ăs ătr iasc !”.
Şiă dină alteă izvoareă avemă ştiriă despreă forma iuniă politiceă aleă vlahilor,ă
anterioare Statului dac reunit din sec. XI – cunoscuteleă (numiteă pân ă acum)ă
cnezate/voievodate conduse de Menumorut, Glad (Vlad?) şiă Gelu.ă Iară ulterior,ă laă
numaiă câ ivaă aniă deă laă ceaă de-aă doua,ă devastatoare,ă migra ie,ă aceeaă aă t tariloră
(1241),ă cunoscutaă „Diplom ă aă ioani ilor”ă (1247)ă neă înf işeaz ă oă societateă
autohton ăcareăîşiăreveniseărepede:ăeraăbineăstructurat ,ăcuă„oameniădeărând”ăşiăcuă
„maiă mariă aiă locului”,ă cuă baniă careă circulauă aci,ă înă „voievodatele”ă luiă Litovoiă
(Lituan)ăşiăSeneslauăşiăînă„cnezatele”ăluiăIoanăşiăFarcaş.ăDup ăcunoscutaăexpresie:ă
„totă r ulă spreă bine”,ă cumplitaă migra ieă avândă caă obiectivă regatulă maghiar,ă înfrânt
atunci, i-aăstopatăacestuiaăpentruămultătimpăexpansiuneaăînăspa iulăextracarpaticăală
valahilor,ăundeăieşireaădeăsubăvasalitateăşiăefortulădeăreunireăîntr-unăStatămaiăîntinsă
şiăputernicălaăSudădeăCarpa iăaăintrat,ăamăputeaăspune,ăînă„linieăădreapt ”ăînăaădoua
jum tateăaăsec.ăXIIIăşiăînăprimeleătreiădeceniiăaleăsec.ăXIV,ăcuăunăconduc torăalesăînă
veritabil ă tradi ieă illiro-traco-geto-dac :ă un Basaraba,ă careă înă 1330,ă dup ă
importantaăşiăcelebraăb t lieădeălaăPosadaă(oă„posad ”),ăaăob inutăindependen aă riiă
223
sale.ă Dup ă treiă deceniiă şiă cealalt ă Valahie,ă est-carpatic ,ă Moldova,ă şi-aă ob inută
independen aă (1359),ă subă voievodulă Bogdan,ă venită cuă ceataă luiă deă laă fra iiă dină
Maramureş,ă undeă seă dovediseă ună „r zvr tită notoriu”ă fa ă deă regeleă maghiar.ă
Tradi iaăilliro-traco-geto-dac ăaădesemn riiăconduc toruluiăpareăs ăseăfiăreluatăîns ă
aciă cuă Muşatinii,ă ceiă treiă fiiă aiă Margareteiă Muşata (Frumoasa,ă ceaă Frumoas ă înă
graiulăvlahilorăbalcanici,ăsugerând,ăpoate,ăoăleg tur ăcuăprimiiă„dinaşti”ăaiăprimuluiă
Stat valah de la Sud de Dun re:ăAsan,ăcareăaădatănumeleă„dinastiei”ădar,ăapoi,ăPetruă
celăFrumosăşiăIoni ăcelăFrumos,ă Frumos putândăs ăînsemneăşiăLuminat,ăÎn elept,ă
precumă Basarabaă înă Valahiaă sud-carpatic )ă – Petru,ăŞtefană şiă Romană –, domnind
succesivăînăMoldovaăşiăctitorindăastfelă„dinastia”ăMuşatinilor.ăRela iiăpoliticeăîntreă
celeădou ăValahii vorăfiăfost,ădeăvremeăceăMirceaăcelăB trânăaăst pânităşiă„p r ileă
t t reşti”ă (sudulă Basarabiei),ă desigură înainteă caă Moldovaă s ă ajung ,ă subă Romană
Muşat,ăpân ălaăMare.ăŞiămaiătârziu,ăînăvremeaăluiăVladă epeş,ăcetateaăChiliaă ineaă
de Valahia sud-dun rean .
Ardealul – Valahia intra-carpatic ă – r mâneaă subă suzeranitateaă regatuluiă
maghiar,ă dară leg turaă dintreă elă şiă celelalteă Valahiiă oă realizaă „osmozaă popular ă
permanent ”ă(D.ăProdan)ăpesteăArculăCarpatic.
Despreăto iăaceştiăvalahi – cuă araălorăValahia,ăatestat ădinăStr vechimeă(v.ă
mai sus, p. 32-34) –,ăpeălâng ăizvoareleăcareăîiăconsemneaz ,ădoamnaăMariaăCrişană
re ineăopiniaăsavantuluiăgermanăSchlülerădinăsec.ăXIX:ă„AceştiăValachi nu sunt nici
romaniă (deă laă Roma),ă niciă bulgari,ă niciă galiă (Wölsche)ă ...,ă eiă suntă Vlachi,
descenden iăaiămariiăşiăancestraleiăfamiliiăaătracilor,ăaădacilorăşiăaăge ilorăşiăcareăşiă
ast ziă îşiă auă propriaă limb ă şi,ă înă ciudaă oprim riloră deă totă felul,ă eiă locuiescă înă
Valahia, Moldova,ăTransilvaniaăşiăUngariaăînănum rădeămilioane”ă(43a/23.,ăs.n.).
Laăceleăafirmateădeăsavantulăgermanăad ug măexisten aăvlahilorăbalcanici,ă
peă careă nuătrebuieă s -iă uit mă niciodat ,ăcumă niciă eiă nuă şi-auă uitată şiă nu-şiă uit ă peă
fra iiă nord-dun reni.ă Despreă aceştia,ă înă vatraă loră ancestral ,ă seă exprim ă clară şiă înă
cunoştin ă deă cauz ă izvoareă bizantine.ă Deă pild ,ă privitoră laă vlahiiă dină mun iiă
Haemusă (Balcani),ă laă continuitateaă loră dină str moşi,ă Nichitaă Chomiatesă scrieă c ă
împ ratulă Isaacă ală III-leaă Anghelosă şi-aă f cută duşmaniă „pe barbarii din Haemus,
careămaiăînainteăseănumeauămisieni,ădup ăcumăprimul,ăHomer,ăaăaflatăc ăseănumescă
aşa (olooson – Mariaă Crişan,ă n.n.),ă iară acumă seă cheam ă vlahi”ă (112/III,ă p.ă 255,ă
s.n.).ăTextulăesteăfoarteăclar.ăDesigur,ăînămun iiăHaemusăseăvorăfiăgrupatămul iăvlahi,ă
cuăprec dereăoameniăaiămun ilor,ădarăna iuneaălorăeraăîntins ăînăîntreagaăPeninsul ă
Balcanic ,ăînăautonomiileă(„vlahiile”)ălorăteritorialeătradi ionale,ăatâtăînainte,ăcâtăşiă
dup ădistrugereaăprimuluiă aratăbulgar.
La anul 1170,ăc l torulăevreu,ărabin,ăVeniaminădeăTudelaăseăreferiseălaăoă
Valahie sud-dun rean ăsituat ăînălocuriămuntoase (21/391). Ar putea fi vorba chiar
deă Valahiaă dină mun iiă Haemus,ă dină careă pesteă 15ă ani,ă înă 1185,ă valahiiă deă aciă
declanşauăputernicaăr scoal ăantibizantin ăsoldat ăcuăconstituirea/reconstituireaă(?)ă
Statuluiă na ională ală respectiviloră valahiă condusă deă ceiă treiă fra i:ă Asan,ă Petruă celă
Frumosă(CaloăPetru)ăşiăIoni ăcelăFrumosă(Caloianis),ăurma iădeăIoanăAsanăalăII-lea
(evenimentă importantă înă leg tur ă cuă careă st ruieă controversaă întreă istoriografiaă
româneasc ăşiăbulgar ).ăStatul,ăîns ,ăînăcontinuare,ătreptat,ăînăamintireaăceluiădintâiă
224
„ arat”,ă s-aă ...ă „bulgarizat”,ă deşiă masaă luiă etnic o constituiau valahii, iar limba
oficial ăaăr masălimbaăslav ,ăcea proclamat ălimb ădeăcultă(sacr )ăînăsec.ăIXăatâtădeă
Bizan ăcâtăşiădeăRomaăcatolic .ăăăă
Erauăşiăvorăfiăînăcontinuareăvremuriăgrele.
Cândă Europaă înc ă nuă ieşiseă deă subă presiuneaă mariloră migra iiă (sec.ă
IV-XIII),ă Occidentulă politic,ă catolică şiă militar,ă cuă ună „Sfântă Imperiuă Roman”ă
sacralizată deă Suveranulă Pontifă ală Romei,ă aă declanşat,ă laă rândulă s u,ă lungaă şiă
nefericita expansiune militar ,ă politic ă şiă prozelitist ă asupraă R s rituluiă
„schismatic”ă şiă „p gân”ă subă cunoscutulă pretextă propagandistică ală eliber riiă
Sfântuluiămormânt,ăcampanieănumit ,ăeufemisticăşiăpro-domo, cruciad .ăŞiăauăfost,ă
precumă seă ştie,ă înă intervalulă 1096-1270,ă optă asemeneaă „cruciade”.ă Înă fapt,ă aă fostă
primaămareăconfruntareăîntreăimperiiămedievaleăpentruăa-şiăadjudecaă„statutul”ădeă
„Imperiuă universal”.ă Primeleă patruă cruciadeă auă fostă maiă puternice,ă culminândă cuă
cea de-a patra, din 1202-1204, din care s-aă în elesă clară scopulă expansionistă ală
„crucia ilor”ă şiă deă lichidareă aă Bizan uluiă „schismatic”,ă spreă aă seă uşuraă şiă
„convertirea”ăcelorlal iă„schismatici”ă„lega i”ăconfesionalădeăacesta.ăAăfostăurmat ă
deăoăalt ăculmeă– aăsadismuluiăşiăaăcriminalit ii,ăînăfondă–,ă„cruciadaăcopiilor”ădină
1212.ăUltimeleăpatruă„cruciade”ăauăavutăună„sfârşităf r ăglorie”ădarăauă inutăEuropaă
şiăOrientulăApropiatăsubătensiuneăpân ăc treăsfârşitulăsec.ăXIII.
Înăaceast ăsitua ieăîntregulăSud-Est european, inclusiv Valahiile balcanice
şiă nord-dun reneă auă fostă puternică afectate,ă directă sauă indirect.ă Dac ă mareaă
migra iuneă dinspreă Asiaă aă inută aproapeă ună mileniu,ă cuă consecin eă dure care se
cunosc,ă „cruciadele”ă Apusuluiă catolic,ă politică şiă militară auă fost,ă putemă spune,ă oă
„contramigra ie”ă înă finalulă încrâncenatuluiă mileniu,ă laă concuren ă cuă „barbarii”ă
Asieiă(v.ădevastareaă„cruciad ”ăaăConstantinopoluluiă„schismatic”!),ădarăpurtat ăîn
numeleăcruciiăcreştineă– şiăînăaceastaăaăconstatăminciunaăşiăsadismulăsubăcareăs-au
cauzată pierderiă enormeă şiă suferin eă cumplite.ă Istoricii,ă subă influen aă Apusului,ă auă
pus un puternic accent critic – nuăf r ăunătemeiăreal!ă– peămarileămigra ii,ădarănuă
pu iniă auă tratată oarecumă „cavalereşte”ă peă „crucia ii”ă careă ară fiă dorită s ă r mân ă
st pâniă şiă peă acestă Orientă „schismatic”ă şiă „p gân”,ă într-ună „Sfântă imperiuă
universal”.ă
Înă context,ă Valahiileă noastreă nordă şiă sud-dun reneă auă fostă continuuă „înă
caleaăr ut ilor”ăcareăle-auăîntârziatămultămersulăînainte.
Iară prină „ştafeta”ă dintreă genera ii,ă „cruciada”ă Apusuluiă vaă continua,ă înă
timp,ăpân ălaătransformareaă„Balcanilor”ăînăaşa-zisulă„butoiăcuăpulbere”,ăvinov iaă
fiindăaruncat ăpeăseamaăautohtonilor.
Ieşindădină„epoca”ămarilorămigra iiăşiăaă„contra-migra iei”ă„cruciate”,ăapoiă
deăsubădependen aăregatuluiă„apostolic”ămaghiară– instrument al expansionismului
şiăprozelitismuluiăpapală–,ădou ădintreăValahiile/ rileăDaciceănord-dun reneăşi-au
ob inută independen a înă sec.ă XIV.ă Valahia/ araă Dacic ă deă pesteă mun iă aă r masă
autonom ăînăcadrulăamintituluiăregată„apostolic”.ăDar,ăcumăeraăfiresc,ăde-a lungul
Arculuiă Carpatică aă continuat,ă caă întreă fra i,ă tradi ionalaă „osmoz ă popular ă
permanent ”ă(DavidăProdan).ăLaănivelăpoliticăsuperior,ăîntreăacesteă riăDaciceăseă
vor relua eforturile pentru unitate – specificeă oric ruiă spa iuă na ională unitară –, cu
225
solu iiăadecvateăîmprejur rilor,ăurm rindu-se – cumătârziuăauă„descifrat”ăistoricii!ă–
împlinireaă aceluiaşiă plan dacic autohton, cunoscută înă evulă mediuă prină expresiaă
„restitutio Daciae”.
Dup ă ceă Imperiulă Otomană aă lichidată peă celă Bizantină (1453),ă înă spa iulă
europeană auă r masă s ă seă confrunteă – înă jurulă himericuluiă „testamentă politic”ă deă
„imperiuăuniversal”ă–,ăfiecareăînănumeleăDivinit iiălor supreme – eterna mistificare
imperial ăpân ălaăbiruin aăideologiilorăînăepocaămodern !ă–,ăimperiulă„atotbiruitor”ă
ală sultaniloră cuă „Sfântulă imperiuă roman”,ă sacralizată deă suveranulă Pontifă dară
„transferat”ăpeăseamaăna iuniiă„germane”.ăÎntreătimp,ălaăMoscovaăseăînfiripaăvisulă
deă aceeaşiă natur ă despreă „aă treiaă Rom ă şiă ultima”ă iară nostalgiciiă Paleologiloră
nutreau, uneoriăşiăagitauăpropriaăhimer aărefaceriiăBizan ului.
Înă confruntareaă dintreă imperii,ă înă sec.ă XVI,ă dou ă dintreă Valahiileă
noastre/ rileă Dacice,ă auă ajuns,ă c treă mijloculă veacului,ă subă suzeranitateaă celuiă
Otoman,ă careă laă scurtă timp,ă înă disputaă cuă „Sfântulă imperiu”,ă şi-aă adjudecată şiă
suzeranitatea asupra Ardealului – cealalt ă Valahie.ă C treă sfârşitulă veaculuiă seă
angajaăîntreă„ceiămari”ăoăb t lieădecisiv ,ăiarăsitua iaăValahiilorădeveneaădramatic .ă
Înă „competi ie”ă vaă intraă şiă regatulă catolică ală Polonieiă subă ună regeă ambi iosă şiă ună
cancelarăcareăîiăamplificaăşiăîiă„canaliza”ăambi iile.ăÎnăvedereaăconfrunt riiădecisive,ă
Apusul,ă cuă aceeaşiă mentalitateă aă „cruciadelor”,ă dară nuă cuă unitateaă deă odinioar ,ă
constituiseă „Ligaă creştin ”.ă Oricareă biruiaă dintreă imperiali,ă existen a,ă caă entitateă
politic ,ăaăValahiilorăăeraăgravăamenin at ,ăc ciă„miza”ăconfrunt riiăeraă„instalarea”ă
unuiaăsauăaltuiaădintreăcompetitoriăîn Cetateaănatural ăaăCarpa ilor,ăcaănou ă„baz ”ă
aăuneiănoiăofensive;ăseam n ăcuăplanurileădeă„azi”.
Înăaceast ăsitua ieălimit ,ăangajareaă rilorăDaciceăîntr-oăac iuneătemerar ă
– evident,ă al turiă deă „Ligaă creştin ”ă – seă impunea,ă categoric,ă chiară dac ă „maiă
marii”ă„Ligii”,ăînăplanurileălor,ănuă„agreau”ăideea.
Înăacestămoment critic, valahii au avut parte – efectiv! – de un geniu militar
şiăpolitic înăpersoanaăluiăMihaiăViteazul,ăaleăc ruiăfapteăauădovedităc ăeraăînăstareăs ă
coordonezeăcuăsuccesăîntreagaălupt ăantiotoman ,ădarăînăcontextulăc reiaăceleătreiă
Valahii,ăuniteăîntr-un puternic Stat-tampon – oăDacieăreconstituit /restituit !ă– întreă
ceiădoiăcompetitoriălaăsuprema ie,ăieşindăastfelădinăsitua iaălimit ,ăs ăseăbucureădeă
roadele victoriei. Imperativul restaur riiăDacieiăşi-lăînsuşiseăcaăpeăunămesajăistoric.ă
„Maiămarii”ăLigiiăconstataser ăşiăn-auăuitatăc ănoulăDomnăalăValahieiăsud-carpatice
eraă ună Cantacuzină peă linieă patern (v.ă 39c)ă şiă puteauă gândiă c ă elă vaă „împinge”ă
ac iuneaă pân ă laă refacereaă Bizan uluiă „schismatic”,ă peă careă nu-lă maiă doreauă înă
niciună caz.ă Gândulă loră eraă nuă paceaă şiă linişteaă dinspreă Imperiulă Otomană ciă
expansiuneaăşiăst pânireaăpesteăteritoriileăcuceriteădeăacestaăînăEuropaă– iar de aici
continuarea ofensivei.
MihaiăViteazul,ăpersonificând ideea,ăsperan aăşiăefortulăuneiăîntregiăistoriiă
na ionaleădeăpân ă atunciăşiă deăperspectiv ,ăaă demonstrată c ă planulă dacică autohtonă
poateăfiărealizat.ăŞiăacestăplanănuăeraăbeneficăexclusivăvalahilor.ăC ciă„restaurarea”ă
uneiă Daciiă puterniceă şiă f r ă veleit i imperialeă ară fiă fostă oă garan ieă deă securitateă
european ă şiă oă stavil ă înă caleaă escalad riiă conflictelor,ă dac ă Occidentulă politic,ă
militarăşiăcatolic,ămaiănouăşiăprotestantă– Occidentul imperial! – arăfiădorităneap rată
226
securitateăpentruăbineleăna iunilor.ăCe n-aăîn elesăniciăImperiulăRomanăodinioar ă–
şi,ă ca imperiu,ă nuă doreaă şiă nuă puteaă s ă în eleag !ă –, n-aă în elesă niciă „Sfântulă
imperiu”,ăniciă„Ligaăcreştin ”ăînăacestăsfârşitădeăEvămediu.ăAşaăcumănuăîn elegăniciă
azi – nuă potă şiă nuă voră s ă în eleag !ă – For eleă deă domina ie,ă înă contextulă istorieiă
„globaliz rii”,ă care,ă înă ceă neă priveşte,ă poart ă principalaă vin ă c ă Româniaă aă fostă
redus ,ăprinătimp,ălaăoămic ăparteădinăceeaăceăfuseseăDaciaă(veziăharta);ăşiăgândulăleă
esteăs ănuăseălimitezeălaăatât!ăDinăeroareăînăeroare – „perseverareădiabolicum!”ă–,ăînă
interesulă„globaliz rii”ăşiăîmpotrivaăna iunilorălumii!
Împlinireaă deă laă 1600,ă chiară dac ă vremelnic ă – datorit ă tr d riiă surveniteă
dină parteaă Apusuluiă politic,ă militară şiă papal,ă careă aă pusă laă caleă asasinareaă erouluiă
nostruăna ional,ăalăEuropeiăşiăalăcreştin t ii!ă– aămotivatăînăcontinuareăistoriculăplană
dacicăautohton.ăDarăsolu iileăgânditeăsau/şiăini iateăn-auăfostăîntotdeaunaăadecvateăşiă
niciăîmprejur rileăînăcareăs-aăîncercatăaplicareaălorăn-au fost prielnice.
Înă secolul al XVII-lea,ă ună mareă impedimentă internă înă reluareaă efortuluiă aă
fostă încrâncenataă via ă politic ă pricinuit ,ă înă principal,ă deă „calulă troian”ă
greco-levantin, infiltrat,ă caă şiă înă aă douaă jum tateă aă sec.ă XVI,ă subă „umbrela”ă
suzeranit iiă otomaneă restaurateă dup ă ceă imperiileă otomană şiă habsburgică s-au
împ catăpentruămult ăvremeă(paceaădeălaăZsitvatörök,ă1606).ăHabsburgiiă„Sfântuluiă
imperiu”ă auă fostă alunga iă şiă dină Ardeală prină nouaă ofensiv ă aă nobilimiiă maghiare,ă
dinspreăcareăvaăveniănouaăprimejdie:ăhimeraă„Ungarieiămari”,ăcuă„planulădacic”ăală
Bathoreştilor,ă reînviat.ă Auă încercată înă for ,ă cuă „prin ulă nebun”ă Gaboră Bathoryă
(1608-1613),ă auă încercată discret,ă cuă f losulă Gaboră Bethlenă (1613-1629), pe care
îns ăpatriarhulăChirilăLucarisăl-aăsf tuităs ănuăfor ezeănota,ăauăîncercată„diplomatic”ă
cu Gh. Rokoczy I (1630-1648),ă apoi,ă „subă acoperire”, prin Gh. Rockoczy II
(1648-1660),ă ună aventurieră înă fugaă dup ă „tradi ionala”ă himer ,ă dup ă careă
Habsburgiiă „Sfântuluiă imperiu”ă îşiă voră reintraă înă „rol”,ă „opintind”ă maiă întâiă s ă
încorporezeă Ardealul,ă „opintind”,ă ulterior,ă chiară „s ă leă fieă Dun reaă hotar”,ă cumă aă
sesizată bineă informatulă Ionă Neculce.ă Înă context,ă nobilimeaă maghiar ,ă prină legiă
dictale, codificate ulterior – Aprobatae constitutiones (1653)ă şiă Compilatae
constitutiones (1669) – dup ănouaămareăspaim ăprovocat ăînă1599-1600ădeă„daculă
celă ă r u”,ă s-aă îngrijită temeinică s -şiă organizeze,ă prină legeă şiă dincoloă deă lege,ă
atotputerniciaă înă Ardeală asupraă maseiă etniceă deă valahiă „înc p âna i”,ă covârşitoră
iob gi iăşiăcare,ăînăplus,ărefuzau convertirea la calvinism.
Înăr stimpulădeădup ămareaăîmplinireădacic ădeălaă1600ăşiăsubămotiva iaăei,ă
înăcondi iileăvitregeăaleăprimeiătreimiăaăveaculuiăXVII,ădarăşiăînăcontinuare,ăplanul
dacic autohton s-aă reluat,ă dup ă împrejur ri,ă înă manifest riă discrete: reluarea
stemeloră uniteă (chiară dac ă numaiă aleă Valahiiloră Dun rene),ă „cultivarea”ă unoră
ac iuniăcomuneă(oănunt ăprinciar ăorganizat ăînăcomun,ăoă„mas ăfestiv ”ăînăurmaă
unei victorii (1655 – oă victorieă àă laă Pirusă totuşi!),ă folosireaă frecvent ă aă culorilor
na ionaleă (roşu,ă galben,ă albastru),ă tratate,ă conven iiă şiă diverseă colabor ri,ă pesteă
orgoliileăşiă himereleă unora,ă înă aşteptareaă unoră conjuncturiă favorabile)ă –, toate, pe
fondulătradi ionaleiă„osmozeăpopulareăpermanente”.
Auăfostăşiădou ămariăşanseădeăîmplinire a planului dacic autohton.

227
 Prima,ăpreg tit ătemeinic,ăperseverentădarădiscret,ădeăc treăfactorulăpoliticăală
Valahiei sub Domnia lui Matei Basaraba (1632-1654) – Domnul cu care s-a
reînnodată firulă „dinastic”ă tradi ională – aflată înă raporturiă buneă cu principele
Ardealului,ă c utândă în elegereă şiă cuă Domnulă Moldovei,ă Vasileă Lupuă (1634-1653),
preg tit ă prină înt rireaă general ă aă rii,ă înă primulă rândă aă armatei,ă cuă posibilit iă deă
colaborareă european ,ă înă aşteptareaă uneiă conjuncturiă prielnice.ă Dară şansaă aă fost
z d rnicit .ă Peă deă oă parteă prină nes buin aă luiă Vasileă Lupuă – care a promovat, la
rându-i,ăoăsolu ieăinadecvat ,ănerealist ,ăînăfinalăchiarăaventurist ,ădeăunitateă–, pe de
alt ăparteăz d rnicit ădeăextremismulăgreco-levantinăprinăac iuniădeăsubminareăatâtăpeă
plană intern,ă câtă şiă extern.ă Contându-seă peă „acumul rile”ă deă pân ă atunci,ă ac iuneaă
antiotoman ăs-aădeclanşatăînăcontra-timp,ădup ămoarteaăluiăMateiăBasarabaă(1654;ăînă
1653ăfuseseăalungatăşiăVasileăLupu),ăînă rileăDaciceădestabilizate,ăcuăfor aăarmat ă
gravă afectat ă şiă subă impulsurileă aă doiă aventurieriă – principele Gh. Rokoczy II al
Ardealuluiăşiăcelăceăşi-a zis, ca Domn al Valahiei, Mihnea al III-lea (1658-1659).
Cu Domnia luiă Şerbană Cantacuzinoă (1678-1688), cu care, e drept, s-a
stabilizat pentru ună deceniuă situa iaă politic ă înă Valahia,ă putea fi oă şans ă pentruă
planul dacic autohton.ă Dară prină acestă domn,ă abilă şiă energică pân ă laă duritate,ă
Cantacuzinii – atâtă deă benefică afirma iă pân ă atunci,ă înă acestă veacă ală XVII-lea,ă înă
Valahia, chiar cu jertfe ale familiei lor – vorăfiăgânditănuăatâtălaăacestăplanădacicăci,ă
pornindă deă laă suprasolicitareaă resurseloră acestoră ri,ă laă propriaă loră himer ă deă
„refacereăaăBizan ului”,ăaşaăcumăreieseădinăuneleăac iuniăaleăîndr zne uluiăDomnăşiă
dinăgânduriăsesizateădeăbineinformatul Ion Neculce.
Aă douaă mareă şans puteaă fiă prină Constantină Brâncoveanu-Basaraba
(1688-1714) – prină care,ă pentruă ultimaă dat ,ă s-aă „reînnodat”ă firulă „dinastic”ă
ancestral/tradi ională–,ăcareăprinăîn elepciune,ătenacitateăşiăperseveren ,ă„t cândăşiă
f când”,ă lucraă pentruă planul dacic autohton.ă Ceiă maiă apropia i,ă caă rude,ă îiă erauă
boieriiă Cantacuziniă (leă eraănepotă şiă v ră dup ă mam ),ă darătocmaiăeiă auă pusă laăcaleă
pân ă laă celeă maiă miciă detalii,ă tragediaă luiă şiă aă familieiă saleă înă 1714.ă Iară rileă
Daciceă Dun rene auă pl tită crima Cantacuzinilor cuă pesteă 100ă deă aniă deă dubl ă
xenocra ieăturco-fanariot .ăPentruădegradareaăînăcareăseăaflaăImperiulăOtomană„laă
vârf”ă exist ă m rturiaă unuiă observator direct, din 1706, capuchehaia Valahiei la
Constantinopol,ănimeniăaltulădecâtăTomaăCantacuzino,ăcelăcareăînă1711ăl-aătr datăpeă
Brâncoveanu:ă„Sultanul de acum (Ahmed al III-lea)ăeălacomăcaăună igan,ăinvidios,ă
fricos,ăprost,ămareăduşmanăalăcreştinilor,ăşiăcuătotăceăeăîmprejurulăluiănuăpl teşteă
nimic,ăîncepândă cuă vizirulă şiă cuă to iă ceilal iă careă nuăascult ă nimic,ă nuă ştiuă cineă eă
c petenia,ă cineă eă supusulă şiă nuă gândescă decâtă s ă fureă şiă s ă jefuiasc .ă Mânaă luiă
Dumnezeuăeăasupraălorăşiăto iăseăînvoiescăaăspuneăc ăîmp r iaăaceastaăturceasc ăoă
vaă luaă draculă înă curând”ă (64c/107,ă s.n.).ă Iară fanario iiă întreceauă aceast ă „elit ”ă
otoman ăînăviclenieăşiăcorup ie.ăÎntr-oăcoinciden ,ăpoateăneîntâmpl toareă– ca orice
faptăimportantăînăpolitic ă–,ăînă rileăDaciceădeăpesteămun iăseăinstalase,ădină1711,ă
la fel, regimul politic tot de dubl ăxenocra ieămaghiaro-habsburgic , regim care va
vie ui,ăagravându-seăcontinuu,ăpân ăînă1918.
Situa iaădeveneaătotămaiăgrea.

228
 Ideeaăşiăsperan aăîns ,ădeăunitateădacic ăşiăpentruăindependen ăn-au murit
niciă înă aceaă pagin ă neagr deă Domniiăfanarioteă şiă niciălaăfra iiă deăpesteă mun iă înă
multămaiăîntinsaălorăpagin ăneagr .
Înă noileă condi iiă – grele, cum am spus – aă luată amploareă tradi ionalaă
„osmoz ăpopular ăpermanent ”ăpesteăArculăCarpatică – acum, mai exact, trecerea,
înănum rătotămaiămare,ăaăvalahilorăardeleniăînăValahiaăşiăMoldovaă– şiăamplificarea,ă
înă context,ă aă sentimentuluiă na ional.ă Şi,ă deă re inut,ă aă sentimentuluiă descenden eiă
dacice,ăatâtălaăvalahiiădeăpesteămun i,ăcâtăşiăînăValahiileăextracarpatice.ăÎnăValahiaă
sud-carpatic ,ă ună Domnă fanariot,ă bineă sf tuit,ă elă însuşi,ă înă aceaă Domnie,ă ună bună
organizator, Alexandru Ipsilanti (1774-1782),ăînfiin a,ăînă1776,ăoăinstitu ieăspecial ă
pentruă primireaă şiă aşezareaă înă teritoriu,ă înă condi iiă avantajoase,ă aă totă maiă
numeroşiloră„ungureni”ătrecu iă„înă ar ”ă– „ispravniculădeăungureni”,ăinstitu ieăcareă
aă existată pân ă înă 1831ă (cuă oă schimbareă deă numeă laă începutulă sec.ă XIX).ă Dină
Moldova,ă agen iă aiă Vieneiă imperialeă aduceauă laă cunoştin ă superioriloră expresiaă
auzit ă printreă oameniiă locului:ă „Întreagaă Transilvanieă vineă laă noi!”ă („Totaă
Transilvaniaăadănosăvenit!”).ăÎnăArdeal,ăînăcondi iileăuneiăcrânceneăexploat riăşiădeă
înc ămaiăaccentuat ădiscriminare,ăacum,ăînăspecial,ăsubăpresiuneaătrecerii,ăfor ateăşiă
înă modă perfid,ă aă uneiă p r iă a valahilor la greco-catolicism,ă aceştiaă rezistauă cuă
tenacitateăînă„legea”ălor,ăîndr znindăs -şiăarateăhot râreaăşiăînăfa aăforurilorăpolitice,ă
argumentândăcuăstr vechimeaăşiăautohtoniaălor,ăcuădescenden aălorădacic .ăAstfel,ă
înăvremeaăr scoaleiăluiăSofronie,ăună„cronicar”ămaghiarăcareăîiăuraăpeăromâniăşiăseă
temea deă ei,ă relataăc ă româniiă dină Hunedoaraă arăfiătrimisă prefectuluiăjude uluiăună
memoriu,ădinăcareăciteaz :
„Nuăputemăs ăneămir măîndeajunsăcareăeăcauzaăc ăvoi,ăungurii,ăneăoprima iă
atâtaăpeănoiăşiăa iăpusăpeănoiăjugulăiob giei,ăpeăcândănoiăsîntemăşiăamăfost totdeauna
maiămul iăşi,ăceeaăceăesteămaiăimportant,ăsîntemămaiăvechiăînă araăaceasta,ăpentruăc ă
sîntemă urmaşiiă vechiloră daci”ă (s.n.).ă Laă careă „cronicarul”,ă Gh.ă Rettegi,ă scrieă cuă
indignareăopiniaălui:ă„Aceasta-iăminciun ,ăna iuneaăromân ăeăoăcolonieăroman , altfel
auă fostă daciiă ...ă Deă aceast ă românime,ă m rturisescă drept,ă m ă tem,ă pentruă c ă dac ă
cinevaăleăleag ămaiăbineăaceastaăînăcap,ăpeănoiăfoarteărepedeăneăpotăstârpi,ăfiindc ăînă
Transilvaniaăpeăuşorăsuntădeăzeceăoriăatâ iaăromâniăcâ iăunguri”.ă(64c/119,ăs.a.). Iar
„cândă aă fostă Horea-mp rat”ă – cum consemna folclorul ardelean –, convingerea
pornit ădeă„jos”ăr zb teaăpân ălaănobiliiămaghiariăcuprinşiădeăspaim ,ăcareăseăgr beauă
s-oă comuniceă împ ratuluiă spreă a-lă determinaă s ă reprimeă câtă maiă repedeă revolu ia,ă
sintetizândăsperan aăvalahilorăînăcunoscutaăexpresie:ă„Horea rex Daciae”.
Pentruă Ardeal,ă dară vizândă întregulă Spa iuă valah,ă nordă şiă sud-dun rean,ă
papalitateaăşiăimperialiiăHabsburgi catoliciăauăpusălaăcaleăoăperfidieă„clasic ”ăpentruă
aă consolidaă „opera”ă secular ă aă misionariatuluiă catolică prozelitistă înă vatraă real ă aă
Daciei, de îndoctrinareăaăautohtonilorăcuătezaăfals ăaăaşa-ziseiă„romaniz ri”ă– un
atentatămajorălaăidentitateaăna ional aăacestora.ăAnume,ămaiămultădecâtăseăf cuseă
pân ă atunciă şi,ă totodat ,ă profitându-seă deă situa iaă general ă deosebită deă greaă aă
valahilor/rumânilor (cumăseănumeauăaceştiaăîntreăei),ăinclusivădeăpoliticaăputernică
discriminatorieă aă extremismuluiă nobiliară maghiară fa ă deă ei,ă auă fostă recruta i,ă
selec iona i,ă copiiă capabiliă deă greco-catolici, pentru a-iă preg tiă şiă pentruă a-i
229
îndoctrinaălaăşcoliăcatoliceăînăspiritulăamintiteiăteze.ăAstfelă„forma i”,ăeiăurmauăs ă
revin ă înă ar ă caă elit ă intelectual ă şiă s -şiă fac ă „datoria”ă fa ă deă Romaă imperial ,ă
implicităfa ădeă„SfântulăImperiuăRoman”ăalăHabsburgilor.
Aşaă s-aă „n scut”ă înă Ardeală celebraă „Şcoal ă Ardelean ”.ă Cuă personalit iă
ştiin ificeă – literare-istoriceă remarcabile,ă eă drept,ă dară şiă purt toriă şiă promotoriă aiă
doctrineiădescenden eiăpurăromane aăsemenilorălor,ădeă„sus”ăînă„jos”,ărumâniăcareă
se „înc p ânau”ăs ăseăconsidereă„puiădeădaci”.ă„Şcoal ”ăcare,ăpeăaceast direc ie,ăaă
f cutăoper ănegativ înăistoriografiaănoastr ,ăcuăimplica iiăşiăpersisten eăpân ăazi.
Caă replic ă îns ,ă înă acestă context,ă înă rileă Dacice,ă peă fundalulă
sim mântuluiă popular al descenden ei dacice,ă aă începută ceeaă ceă aziă numimă
Mişcareaă dacologic .ă Maiă întâi,ă şiă chiară maiă înainteă deă „Şcoalaă ardelean ”,ă c ciă
tezaă dejaă seă infiltraseă prină „opera”ă prozelist ă deă pân ă atunci,ă cuă uneleă reflec iiă şiă
cuget riă logiceă şiă deă bună sim ,ă cum întâlnimă laă înv atulă stolnică Constantină
Cantacuzinoă (şiă elă şcolită înă Italia,ă dar,ă fiindă ortodoxă şiă deă factur ă bizantin ,ă aă
„sc pat”ă neîndoctrinat!),ă careă înă operaă sa,ă Istoriaă T riiă Rumâneşti, s-a exprimat
limpede:ă „...ă precum ispanii, galii, italii nu suntă romani,ă aşaă niciă valahiiă nuă suntă
romani”;ăcumăniciăgreciiănuăsuntăromani,ăcumăunoraăleăplaceăs -şiăzic ă(comenteaz ă
autorul;ă deă fapt,ă îşiă spuseser ă „romei”ă înă vremeaă Imperiuluiă bizantin,ă poateă şiă
ulterior,ă n.n.),ă „ciă eliniă sînt”,ă c ciă „mare osebire iasteă întreă grecă şiă roman”.ă Şiă
aceasta – nota bene! – o spunea un grec! Iar despre limba dacilor,ăînv atulăstolnică
îşiă exprim ă mirarea:ă cumă s ă fiă fostă eaă abandonat ,ă aceaă „preavecheă aă loră limb ă
osebit ”,ă „cumă oă l sar ă eiă (dacii,ă n.n.)ă şiă cumă oă lep dar ă aşaă de totă şiă luar ă aă
romanilor,ăaceastaăniciăs ăpoateăsocoti,ăniciăcrede” (105a/38, s.n.).
Câtă despreă numeleă ceă şi-lă d ă poporul,ă autorulă preiaă m rturiaă umanistuluiă
sasă ardeleană dină sec.ă XVI,ă careă scrie:ă „c ă deă întreb mă peă ună valah:ă ceă eşti?ă Elă
r spunde:ărumân”. Iarăsasul,ăelăînsuşiăadeptăalătezeiă„romaniz rii”ăînăce-iăpriveşteă
peăvalahi,ăcomenteaz ,ăînărelatareaăautorului:ă„adec teăroman,ăciănumaiăstricatăpu ină
cuvântul,ădenăromanăzicărumân,ăiar ăacelaşiăcuvântăiaste”.ăDarăistoriculănostruănuă
este de acord cu comentariul/opinia lui Topeltin – şiăseăexprim ăiar şiălimpede:ă„nu
iasteădestulăcuăatâtaădeăaăs ădovediăc ăiasteăroman”ă(ibidem, p. 38-39, s.n.). Mai
înainte,ăpreluândădup ăMartinăCromerănumeleădeăvalahă(cumăg sim,ădeăregul ,ăînă
izvoare germane), stolnicul adaug :ă„adec teă...ărumâni,ăcumăleăzicemănoi”ă(ibidem,
p.ă33,ăs.n.);ăşiăardelenilorădarăşiă„muntenilor”,ătitlulălucr riiăsaleăfiind:ăIstoriaă riiă
Rumâneşti.ăIstoriculăVladăGeorgescu,ădiscutândătrecereaălaăfolosireaătermenuluiădeă
român,ă observ ,ă corect,ă c :ă „folosirea formei cu o înă loculă celeiă cu u urmândă s ă
subliniezeăorigineaăroman ”ăaăromâniloră(51a/171,ăs.n.).ăAăfostă„subtila”ăînlocuireă
aă uneiă vocale,ă „subtilitate”ă acceptabil ,ă probabilă şiă deă ceiă careă pledauă pentruă oă
descendent ă...ă„mixt ”!ă...ăŞiăcu aceastaă„romaniştii”/„romanizatorii”ă– evident,ăşiă
„mentorii”ălor!ă– ob ineauăoă„subtil ”ăvictorie,ăfolosit ădinăplinămaiătârziu.
Dac ă laă începutulă secoluluiă XVIII,ă înă Valahia,ă stolniculă Constantină
Cantacuzinoăcuget /afirm ălogicăşiăcuăbunăsim ăceleăar tateămaiăsus,ăc treăsfârşitulă
veaculuiă înv atulă Ianacheă V c rescu,ă înă prefa aă Gramaticii saleă (1787)ă vorbeşteă
tranşantădespreă„craiul nostru Decheval”,ăcareăaăpierităînăcunoscutulăr zboi,ăaccept ă
„colonizarea”ă roman ă dară şiă daciă „împreun ă l cuitoriă cuă dânşii”,ă aceştiaă nefiindă
230
„extermina i”.ăIarăcândăaăfostăimpus ălimbaăslav ăcaălimb ădeăcultăşiădeăcancelarieă
domneasc ,ă„rumânii”ă„limbaărumâneasc ”ăn-auăp r sit-oăciă„oăavéănumaiăp ntruă
gr ireăşiăp ntruănego iuăşiătr t luiriăpoliticeşti”.ăŞiăV c rescuăiaăcaăpunct de hotar al
triumfuluiă înă scrisă aă limbiiă „rumâneşti”ă tip rireaă Bibliei înă „limbaă rumâneasc ”ă
(1688).
Ună„planădacic”ă– crearea unui regat dacic – aveauăşiăuniiăDomniăfanario iă
(Constantină Ipsilanti).ă Acestaă eraă îns ă oă diversiuneă şiă puteaă deveniă oă aventur ă
periculoas :ă renaştereaă greceasc ă aveaă înă programă includereaă riloră Daciceă înă
„NouaăGrecie”ă(51a/173).
Înă Moldova,ă Ştefană Crişan,ă înă 1807,ă într-ună memoriuă c treă Napoleonă
BonaparteăpropuneaăcreareaăunuiăStatăindependentăşiăunitarăcuănumeleădeăDACIA
sauă VALAHIAă MAREă (cuprinzândă celeă treiă Valahii);ă n.b.:ă şiă înă Sudulă Dun riiă aă
existat o Valahie Mare.
Dup ă 1800ă – constat ,ă dup ă documente,ă istoriculă Vladă Georgescuă –,
„sentimentulă dacică devineă general,ă îlă întâlnimă înă pamflete,ă memorii,ă acteă
oficiale; numeroşiă intelectualiă iauă obiceiulă Ţde>ă aă folosiă termenulă generică deă
«dac»ăatâtăpentruămunteni,ăcâtăşiăpentruămoldoveni,ăiarăcelădeă«Dacia»ăpentruă
teritoriul ambelor Principate”ă (51a/162,ă s.n.).ă Dup ă autorulă citată – pân ă acum,ă
celămaiădocumentatăînăproblem ă–, ardeleanul NaumăRâmniceanu, care a elaborat
chiară oălucrareă special ăînădomeniuă (Despreă origineaă românilor),ă aăfostă „cel mai
pasionat admirator al dacilor”ă (s.n.).ă Naum,ă deşiă formată laă „Şcoalaă ardelean ”,ă
dep şindădogmaăacesteiaă(descenden aăpurăroman ăa românilor),ăaărespinsăcategorică
teoriaăextermin riiădacilor,ăsus inândăconlocuirea,ăînăcontinuare,ăaălor,ăcuăcoloniştiiă
romani,ă influen ându-seă reciproc.ă Naumă sintetizeaz ă oă astfelă deă coabitareă înă
formula:ă „daciiă romaiaz ,ă romaniiă daciaz ”ă (ibidem, p. 162,ă s.n.),ă atâtă înă timpulă
ocupa iei,ă câtă şiă dup ă p r sireaă provinciei.ă Naumă lanseaz ă chemarea:ă „veni iă cuă
to iiădeălaăoămargineălaăaltaăaăDaciei...”ă(ibidem, p. 162, s.n.).
ŞiăVladăGeorgescuăconcluzioneaz ,ăpeătemeiulăizvoarelorăfolosite:ă
„Ideea de unitateă politic ă deriv ,ă înă primulă rând,ă dină ceaă deă unitateă
etnic ,ă semnificativ ă înă aceast ă privin ă fiindă folosireaă termenuluiă deă dacă caă
numeăgenericăpentruăto iăromânii”ă(ibidem, p. 71, s.n.).
Prin urmare, termenul de dac era,ă înă Principateleă noastreă Dun rene, la
începutulăsec.ăXIX,ă„laăordineaăzilei”.ăAşaăîn elegemăbineăexprimareaăferm ăaăluiă
TudorăVladimirescuăînă1821ă(v.ămaiădeparte).
Aă fostă vremeaă înă careă opozi iaă na ional ă antifanariot , prin Iordache
Filipescu – un reprezentat recunoscut al ei –,ă luând subă ocrotireaă saă peă înv atulă
grecă Dionisieă Fotino,ă îiă faciliteaz ă – probabilă chiară îiă sugereaz ,ă îiă cereă – s ă
elaboreze o istorie a Daciei,ăadic ăaăcelorătreiă riăDacice,ăoper ăpeăcareărespectivulă
istoricăoărealizeaz ă„cuăpasiuneăşiăpl cere”ăpeăparcursul unui deceniu, iar Casa de
comer ă braşovean ă aă luiă Zenobieă Popă i-oă tip reşteă laă Viena,ă înă treiă volumeă – înă
limbaă greac ,ă accesibil ă atunciă uneiă eliteă na ionaleă dară şiă europeneă –,ă înă aniiă
1817-1819, cu acest titlu: Istoriaă general ă aă Dacieiă sauă aă Transilvaniei,ă riiă
MunteneştiăşiăaăMoldovei (9a). Era o replic – nuăună„tandem”!,ăcumăziceăAl.ăDi ă

231
– laă oă alt ă oper ,ă ceaă aă „romaniştilor”,ă elaborat ă deă cona ionalulă luiă D.ă Fotino,ă
Dimitrie Philippide, IstoriaăRomâniei,ătip rit ălaăLeipzigăînă1816.
Înă aceast ă atmosfer ă deă mareăinteresă na ionalăpentruăDaciaăşiă pentruă daciăă
s-aă „format”,ă spiritual,ă Tudoră Vladimirescu,ă care,ă împreun ă cuă „vremelnicaă
ocârmuire”ă aă respinsă aventuraă militar ă şiă politic ă aă eteriştiloră înă Principateleă
Dun rene,ăiarăîntr-oăadres ădinăaprilieă1821ăc treăşefulălor,ăAl.ăIpsilanti,ăformuleaz ă
şiădou ăsemnificativeăîntreb riăretoriceădezabrobatoare:ă„Ceăesteăcomunăîntreădaciă
şiăgreci?ăCuăceăvorăluaăparteădaciiălaăbunurileăviitoareăaleăgrecilor?”ă(62/57,ăs.n.).
Revolu iaă aă fostă înfrânt ,ă dară ea aă generat,ă întreă altele,ă amplificareaă
sentimentuluiădacic,ăStatulăna ionalăunitarăfiindăconceputăsubănumeleăDacia.
Şiă revolu iaă paşoptist ă dină Principateleă Dun rene,ă careă aă optată pentruă ună
RegatăalăDaciei,ăaăfostăînfrânt .ăDarădup ăce,ătrecândă„r zboiulăCrimeei”,ărevenindă
paceaă şiă liniştea,ă speran eleă deă unitateă politic ă auă reizbucnit,ă într-un context
favorabil.ă Înă entuziasmulă preg tiriloră pentruă Unireaă dină 1859,ă B.ă P.ă Hasdeu,ă prină
celebrulă s uă studiuă Perit-au dacii? aă „demontat”,ă pură şiă simplu,ă tezaă „doctorilor
ardeleni”ăprivindădescenden aăpurăroman ,ăiarămoldoveanulăGeorgeăSionătraduceăînă
limbaăna ional ăcarteaăluiăDionisieăFotino,ăIstoriaăgeneral ăaăDaciei,ăap rut ăchiară
înă 1859ă şiă peă care,ă semnificativă şiă simbolic,ă oă dedic ă deputa iloră Adun riloră
electiveă„dinăMoldovaăşiă araăMunteneasc ”,ăcareălaă5ăşiă24ăianuarieăauăalesă„ună
singură Domnitor”,ă precumă şiă Domnuluiă ales,ă Alexandruă Ioană Cuza.ă Cartea,ă cuă
dedica iaă imprimat ă laă început,ă eraă şiă eaă oă expresieă aă bucurieiă na ionaleă pentruă
împlinireaăpar ial ăaăistoricului plan dacic autohton.
Dină p cate,ă înă contextulă acestuiă entuziasm,ă înă chiară Domniaă atâtă deă
benefic ă aă luiă Alexandruă Ioană Cuza,ă împotrivaă sentimentuluiă dacică atâtă deă clară
exprimat,ăaăamplific riiăsaleăfireştiăpân ăatunci,ăîmpotrivaăeviden elorădocumentare,
logiceăşiădeăbunăsim ,ădarăînăcondi iileădeădominare,ă„laăvârf”,ăînăelitaă rii,ăaătezeiă
falseăaă„romaniz rii”ăşiăaleăsperan elorăpreaăcredulăpuseăînăEuropaăpolitic ,ăaă„celoră
mari”, subă„garan ia”ăc roraăPrincipateleăUniteăintraser ,ăsubătoateăacestea factorul
politic – Adunareaă legislativ ,ă Domnulă şiă Guvernulă – auă preferată s ă deaă riiă
numeleădeăROMÂNIA,ăiarănuănumeleăfirescădeăDACIA.ăAceasta,ănuăargumentat ă
ştiin ific,ăciăînăamintireaăRomeiăimperiale careăînăAntichitateăaăcucerităşiăaăjefuităo
parteă dină araă str moşiloră noştriă realiă – illiro-traco-geto-daciiă şiă aă cauzat,ă pentruă
aproape 1000 de ani, primul declin semnificativ al Daciei.
Aăfostăprimaămareăeroareăpolitic ădinăistoriaănoastr ăna ional ămodern ,
aleăc reiăconsecin eănegativeănuăînceteaz ăs ăseămanifeste.ăAăfost,ăfiguratăvorbind,ăoă
aă douaă victorieă aă „Imperiului”ă asupraă geto-dacilor.ă Şiă aceasta – foarte grav! – cu
concursul factorului politic intern.
Apoi,ă frângereaă deă tradi ieă istoric ă prină crimaă politic ă deă laă 11ă februarieă
1866, cu detronarea Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza – înă ordine,ă aă douaă
mareăeroareăpolitic (62c),ăînăcontinuareăreglareaă„coabit rii”ăîntreă„ciocoiiăvechiă
şiănoi”ă– dup ăsintagmaăgenial ăaăclasiculuiăNicolaeăFilimonă–,ăpr pastiaădeschis ă
tot mai mult, continuu,ăîntreă araăreal şiă ara politic ,ăîntreăguverna iăşiăguvernan iă
– pân ăcând,ăînă1907,ă„auăcâştigatăciocoiiăr zboiulălorăcuă ara”ă(TudorăArghezi)ă–,
obedien aămultorălideriăfa ădeăOccidentulăpolitică– prinăcointeres riăşiăcuăsperan eă
232
preaăuşorădirec ionateăspreăeufemismulădeă„gint ălatin ”ă–, toate acestea, transpuse
şiăînăpoliticileăeduca ionale,ăauăuşuratămultăşiăconsolidareaădogmeiă„romaniz rii”.ăEă
drept, peste erori mai mici sau mai mari – unele inerente, explicabile, altele grave –
, prin efortul for elorăpozitiveăaleăna iuniiăs-au putut realiza unele reforme interne
benefice,ăprecumăşiăceleădou ămariăobiectiveăistorice: Independen a şiădes vârşireaă
unit iiăpoliticeăaăna iunii.ăDarătezaă„romaniz rii”ăaăobturatăcontinuuădrumulăspreăoă
maiăbun ăcunoaştereăşiărecunoaştereăaăstr moşilorăreali,ăilliro-traco-geto-dacii. Iar
uneleă cercet riă pozitiveă înă acestă sensă auă fostă „ecranate”ă înă lumeaă universitar ă şiă
academic ăşiăprinăpoliticiăeduca ionale.
Oficial,ăr mânea,ăpoate,ănostalgiaăromantic ăaăDacieiăşiăaădacilor. Se putea
face pentru ei, chiar oficial, parastase solemne la ocazii, cu vorbe frumoase despre
„Decebală celă harnic”,ă „talonat”ă îns ă imediată deă c l ulă s uă – „Traiană celă drept”...ă
Dară poporulă „deă jos”,ă printr-oă politic ă educa ional ,ă „justificat ”ă de c rturariă
distinşi,ădeăpoe iătalenta i,ătrebuiaăconvinsăs ăcultiveămemoriaăRomeiăimperiale.ăLaă
conduc toriiă str moşiloră reali,ă laă frumoaseleă şiă impresionanteleă chipuriă deă daciă
preluateă deă peă „Columnaă luiă Traian”,ă to iă trebuiauă deprinşiă s ă priveasc ă aşaă cum
priveştiăfotografiiăîng lbeniteă deă vremeă aleă unoră str moşiă şiă p rin iă careă auătrecută
demultăpragulătanatic;ăs ăcontinueătotuşiăşiăpentruăeiătradi ionalulăcultăalămor iloră–
„extermina ii”ădeăatunci –,ădarăs ăr mân ăpoporulăcuăconvingereaăc ăromâniiă– cum
leă spuneauă acumă c rturarii,ă oficialiiă şiă manualeleă – „deă laă Râmă seă trag”,ă nuă dină
autohtoniiă mileniiloră zalmoxiene,ă aă c roră dreapt ă credin ă şiă preo iiă erauă instrui iă
s-oăresping ăcaăfiindă„p gân ”.
Repliciălaădogmaă„romaniz rii”,ăvenindădeă„jos”ăşiădinăini iativeăprivateă–
oameniăaiămun ilor,ăcaăatunci, care se considerau daci – au fost: oăhart ăaă„Dacieiă
moderne”ă (1868),ă numeă deă „Dacia”ă acordateă unoră Societ iă nouă înfiin ate,ă ună
veritabilă Congresă ală spiritualit iiă daciceă laă aniversareaă m n stiriiă Putna, la care
CiprianăPorumbescuăeraăconvinsăc ăaăcântată„întregiiăDaciei”.
Darăîmpotrivaă„particularilor”ăcareă„auăfor atănota”ăprinăd ruire,ăfermitateă
şiă geniu,ă precumă Mihaiă Eminescuă şiăfrateleă s uă ardeleană Nicolaeă Densuşianu,ă s-a
recurs la cumplite represalii,ă pân ă laă asasinată sadică – şiă represaliileă auă continuată
postmortem,ăcontinu ăşiăazi.
Arăfiăinteresantădeăştiutăcumăauăsuportatăoficialiăşiăc rturariă„sub iri”ăc treă
sfârşitulă veaculuiă XIXă voceaă puternic ă aă unuiă mareă poetă „sufletă dină sufletulă
neamului”,ă cândă acestaă aă redată „cuvântul” lui Decebală c treă popor înă fa aă urgieiă
romane:
„Via aăasta-i bun pierdut Ceiăceăseălupt ămurmurând,ăăăăăăăăă
Cândăn-oătr ieştiăcumăaiăfiăvrut! De s-arăluptaăşi-năprimulărând,
Şi-acumăarăvreaăunăneamăc l u Eiătotăatâtădeăbuniăneăpar
S-arunceăjugăînăgâtulăt u: Caăorişicareălaşăfugar!ăăăăăăăăăăăăăăăă
Eăr uădestulăc ăne-amăn scut, Murmurul,ăaziăşiăorişicând
Maiăvremăşi-al doilea r u? Eăplânsetăînăzadar!

Din zei de-amăfiăscoborâtori, Iarăaăt ceaăşiălaşiiăştiu!

C-oămoarteăto iăsuntemădatori! To iămor iiătac!ăDarăcine-i viu
233
Tot una e dac-ai murit
Fl c uăoriămoşăîngârbovit;
Dar nu-iătotăunaăleuăs ămori
Oriăcâne-nl n uit.ă
De-arăcurgeăsângeleăpâr u,
Nebiruităeăbra ulăt uăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
Cândămor ii-năfa ănuătresari!
Şiăînsu iă ie-unăZeuăî iăpari
Cândărâziădeăceăseătemămaiăr u
Duşmaniiăt iăceiătari.
S ărâd !ăBuniiărâdăşiăcad!ăăăăăăăăăăă
S ărâdem,ădar,ăviteazăr sad,
S ăfie-unăhohotităşi-un chiu
Dinăceruriăpân -n iad!
Şi-acum,ăb rba i,ăunăfierăşi-un scut!
Eăr uădestulăc ăne-amăn scut:
Dar cui i-eăfric ădeăr zboi
E liber de-a pleca-napoi,
Iar cine-iăvânz torăvândut
S ăias ădintreănoi!

Eiăsuntăromani!ăŞiăceămaiăsânt? Eu nu mai am nimic de spus!

Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfânt,ăăăăăăăăăăă
Zamolxe, c-unăîntregăpopor
De zei, i-amăîntreba:ăceăvor?
Şiănuăle-amădaăniciălorăp mânt
C ciăeiăauăCerulălor!
Voiăbra eleăjurândăle-a iăpus
Pe scut! Puterea este-n voi
Şi-năzei!ăDarăv ăgândi i,ăeroi,
C ăzeiiăsuntădeparte, sus,
Duşmaniiălâng ănoi!
(GeorgeăCoşbuc)

Aceast ,ănumit ădeănoi,ăprimaămareăeroareădinăistoriaănoastr ămodern , atentat la

identitateaă na ional ,ă aă c zută şiăcade, imprescriptibil , pe amintirea celor care au
comis-oă şiă aă celor care au consolidat-o, au cultivat-oă şiă oă cultiv ,ă pân ă azi.ă
R spundereaăînăfa aăistorieiăşiăaă„poporuluiăistoric”ăleăapar ine.
Nou ,ăcelorădeăaziăşiăcelorădeădup ănoi,ăcareăneărevendic mădeălaăstr moşiiă
reali, illiro-traco-geto-dacii,ă îiă recunoaştemă şiă nu-iă reneg m,ă neă r mâneă deă împlinită
mesajulăgeniuluiăna ionalăMihai Eminescu – primaăjertf ăpolitic ăpeăaltarulăDacieiă
Mari (cum i s-a spus – prof.ă univ.ă dr.ă Aurelă David):ă „TOTUL TREBUIE AICI
DACIZAT DE-ACUMA-NAINTE!”ă Cuă în elepciune,ă r bdare,ă dară cuă fermitateă şiă
perseveren ,ăpentruăieşireaădinăsitua iaălimit înăcareăneăafl m.ăIară araăs ăseăpoat ă
numi cu numele ei firesc, DACIA,ăs ănuăajung ăoăoarecareă„euroregiune”ălaăDun reaă
de Jos!

*
Înăîncheiere,ăalteăcâtevaăconsidera ii.
1.ă Valahiiă dină Sudulă Dun riiă auă r masă subă Imperiulă Bizantin.ă Ulterior,ă oă
parteădinăeiăauăfostăîncadra iăînăprimulă„ arat”ăbulgar.ăDarădină1185ăşi-au constituit
propriulălorăStatăna ional,ăcareăîns ăaăevoluată– înăcondi iiăîncurcate...ăistoriografic! –
înă celă de-ală doileaă „ arat”ă bulgar,ă valahiiă constituindă îns ă masaă etnic ă aă acestuia.ă
Astfel,ăcumăamămaiăspusăşiănuăesteăinutilăs-oărepet m,ănoiăsuntemăfra i ab initio cu
veciniiădinăSudulăDun rii.ăEiănuăştiuăaceastaăsau,ăpoate,ăoficialănuăvorăs ăştieădup ă
atâtaă îndoctrinareă contrar ,ă inoculat ă subtilă deă c treă ceiă interesa iă pentruă aă preveni/ă
obstruc ionaăoăunitateăfireasc ăsud-estăeuropean .ăÎnăBulgaria,ăînăSpa iulăexjugoslav,ă
înă Grecia,ă dină aceast ă cauz ă s-aă dusă şiă înc ă maiă intensă seă duceă oă politic ă
discriminatorieăfa ădeăvalahiiăbalcanici. Problema se poate rezolva, dar n-aăexistatăşiă
234
nuă exist ă voin ă politic ă dină parteaă foruriloră conduc toare.ă Şiă multă r uă produceă
aceast ădiscriminare,ăspreăbucuriaăfor elorădeăsubminareăaăunit iiăsud-est europene!
2. PentruăvalahiiădinănordulăDun riiăşiădinăDobrogea,ăînăafaraăatest riiăloră
arheologice – elementă deă ceaă maiă mareă importan ă –, mai putem face o constatare
retrospectiv ,ă pornindă deă laă izvoareleă medievaleă timpurii:ă anumeă c ,ă deă vremeă ce-i
g simăatesta iăînăizvoareăscriseălaăînceputulăevuluiămediu,ăsedentariăşiăbineăorganiza i,ă
aceastaăînseamn ,ăcumăîndeobşteăseăadmiteăpentruă„durateleălungi”ăînăistorie,ăc ăeiăauă
existatăcuămultătimpăînainteăşiăauărezistat,ăauăexistatărezistând,ăr mânândăeiăînşişi,ăşiă
înă condi iileă greleă aleă mariloră migra iiă (v.ă maiă sus).ă Or,ă aceastaă înseamn ,ă într-o
manifestareă specific ă aceleiă epoci,ă chiară dac ă prină pu ineă men ion riă înă izvoareleă
scrise, conştiin aăproprieiăidentit iăşiăvoin aăpolitic ădeăaăoămen ine.
3.ăÎnăprivin aăcalificativuluiădeăna iuneămatc pentru illiro-traco-geto-daci,
amă ar tat,ă înă lucrareaă noastr ,ă cumă izvoareă şiă autoriă dină rileă nordice,ă dară şiă dină
Spaniaă şiă Germania,ă îşiă revendic ă ascenden a geto-dac ,ă iar prin aceasta pe cea
arian .ăÎnăsprijinulăfr ieiăab originem aănem ilorăcuăgeto-dacii/valahii,ămaiăre inem,ă
chiară dac ă repet m,ă c ă umanistulă sasă dină Ardeal,ă Lauren iuă Topeltin,ă careă scriaă
latineşte,ă îşiă consideraă limbaă saă matern ă caă oă limb ă dac („limbaă noastr ă
d ceasc ”ă – înă exprimareaă luiă Mironă Costin,ă careă îlă citeaz ă înă traducere)ă (47/II,
p. 154).ă Iară dup ă d-na.ă Mariaă Crişan,ă oă informa ieă foarteă important :ă Capitalaă
landului Renania de Nord-Westfalia,ă Düsseldorf,ă deă laă începuturileă eiă şiă pân ă înă
1885 s-a numit Wallachei, numele fiindu-iă schimbată prină decretă înă 1885,ă înă
Friedrichstadt,ădup ănumeleăîmp ratuluiăFriedrichăWilhelmăIV,ăproclamatăcaăatareă
înă 1871;ă îns şiă denumireaă deă Westfalia înseamn ,ă deă fapt,ă araă vlahiloră deă vest,
existândăşiăOstfalen,ăadic ă araăvlahilorădeăR s rit (falen = vlah) (43a/90-91). O
Valahie exist ăşiăînăfosta Cehoslovacie (43a/92). Tot d-na.ăCrişanăprecizeaz ,ăcumă
amă maiă men ionat,ă vechimeaă înă scrisă aă cuvântuluiă valah, la Homer, sub forma
olooson,ădenumireăcareăconduceălaăolah/olahusă(înălatinaămedieval ),ăînătimpăceălaă
al iăautoriăantici,ăgreciăşiălatini,ăcuvântul,ălaăplural,ăîlăîntâlnimăsubăformele:ă placi,
blaci, belaci, belce (belcae), feaci, flaci înă Rohonezyă Codex,ă laă careă d-naă Crişană
maiăadaug ăfelahi pentruăEgiptăşiăIndiaă(43a/89).
4.ă Referitoră laă informa ia,ă re inut ă dină c l toriă italieniă (107/I,ă 322-323),
cumăc ăautohtoniiăcarpaticiăauăoălimb ,ă„pu inădeosebit ădeălimbaănoastr ăitalian ”,ă
iarăc lug riiădeălaăM n stireaăDealuă„ştiau”ă – evident,ăsubăamintitaăreîndoctrinareă
prozelitist !ă– c ăaceştiaă„dinăvremuriăstr vechi”ăauăvenităaiciă„de la Roma”,ădup ă
cucerireaăDacieiădeăc treăTraianăşiă„seătrag”ădinăvechiiă„colonişti”ăromani.
5.ăÎnămediileăpopulareăna ionaleănuăavemăinforma iiăc ăs-aăp stratăamintireaă
ascenden eiănoastreăromane.ăDac ămaiătârziu întâlnimăuneleăecouri,ăacesteaănuăs-au
putut produce decâtă subă influen aă mediiloră c rtur reşti,ă poateă chiară aă c rturariloră
careă„auăconsemnat”ăcrea iaăsauătradi iaăpopular .ă
Poateă fi,ă deă pild ,ă cazulă cunoscutuluiă colindă deă Anulă Nou,ă „Pluguşorul”,ă
invocată deă „romanişti”ă caă argumentă forte,ă c ciă seă vorbeşteă deă ună „b di a/b dicaă
Traian”ă – transformată dină cuvântulă troian,ă cuvântă foarteă uzitată laă noiă (troian,ă aă
trioeni,ă satulă Troianul,ă care,ă relativă recent,ă prină aceeaşiă „mic ”ă schimbareă deă
vocal ,ă aă devenită Traian). Deci, nu odinioar ,ă cândva,ă împ ratulă cuceritoră al
235
Daciei,ăciăunăn zdr vanăalălocului,ăunăatâtădeăscumpă„b di aăTroian”ă„s-a sculat mai
an”,ăadic ăînăanul trecut (oricum, foarte recent) - şiănuăpentruăaăseăîntreceăînăvitejiiă
cuăal iiăciăpentruăaăporniă„laăaratăşiăsem nat”,ăcuăunăplugăcaăacelaăcareă cândva a
maiătrasăprinăp r ileăloculuiă„brazda lui Novac”.ăÎnăaceast ăcrea ieăpopular ăpoateăfiă
chiar evocarea acelui str vechiăNovac,ăundeă„titan”ădinăistoriaănoastr ămitologic .
Înă schimb,ă înă mediileă populare,ă par ială şiă înă celeă politiceă na ionaleă s-a
p strat conştiin aă ascenden eiă noastreă dacice. Un argument important privind
ascenden aănoastr ăvalah /dacic ăesteăreluarea/refolosireaăînăizvoareăaănumeluiădeă
valah,ăîntr-oăform ămodificat ăprinăscrisă(blaci)ăînăRohonczyăCodex,ăizvorădinăcareă
re inemăşiăaiciăamintitulămesajăpolitic:ă„Daciaăunit ăs ătr iasc !”.ăIarănumeleădeă
valah/Vlahia s-aăfolosităpân ăînăprimaăjum tateăaăsec.ăXIX,ăcaăetnonimăşiăcaănumeă
deă ar .ă Înă secolulăXIV,ă „întemeierea”ă Stateloră na ionaleă maiă întinseă aleă valahiloră
sudă şiă est-carpatici, cu desemnareaă „întemeietorului”ă înă tradi ionalulă rituală antică
geto-dacă (v.ă maiă sus:ă Basaraba),ă devineă înc ă ună argumentă importantă privindă
perpetuareaă planuluiă dacică autohton.ă Înă continuare,ă înă sec.ă XVă auă fostă Domniiă şiă
momenteăimportanteăcareăauăpusăînăeviden solu iiăşiăchiarăîncerc riădeărealizareăaă
unit iiă riloră Daciceă (veziă raporturileă întreă Iancuă deă Hunedoara,ă Vladă epeşă şiă
Ştefană celă Mare,ă caă şiă efortulă îndelungată ală luiă Ştefană deă aă realizaă oă unitateă cuă
„cealalt ăValahie”ăsauăst pânireaăluiăpesteăunele cet iăardelene).ăApoi,ăînăsec.ăXVIă
sesiz mă alteă solu iiă şiă momenteă careă auă îndrept ită caracterizareaă deă „Restitutio
Daciae”,ă culminând,ă înă sfârşit,ă cuă împlinireaă realizat ă deă Mihaiă Viteazulă înă
1599-1600.ă Anima iă deă himeraă „Ungarieiă Mari”ă – dup ă pr buşirea regatului
Ungariei,ă totă înă acestă veacă s-aă „n scut”ă şiă „planulă dacic”ă ală nobilimiiă şiă ală
principilor maghiari ai Ardealului, prelungit – diversionistăşiăhimerică– şiăînăveaculă
al XVII-lea,ă cândă planul dacic autohton aă avută dou ă mariă şanse,ă dină nefericire
ratate,ăpeălâng ăalteămanifest riăcareăîiădovedeauăpersisten a.ăÎnăveaculăalăXVIII-lea,
veacăalădubleiăxenocra iiăasupraă rilorăDaciceă– regimăprelungităînăArdealăpân ăînă
1918 –,ă ideeaă uneiă Daciiă „reconstituite”ă oă reg simă – atunciă „cândă aă fostă
Horea-mp rat”!ă – înă expresiaă popular ă dină Ardeal:ă „Horea rex Daciae”,ă înă
preocuparea factorului politic al Valahiei sud-carpaticeăpentruăprimireaăşiăaşezareaă
înă teritoriuă aă „ungurenilor”ă trecu iă înă num ră mareă „înă ar ”,ă înă expresiaă
moldovenilor:ă„Tota Transilvania ad nos venit”,ătransmis ălaăViena,ăcuăîngrijorare,ă
deăc treăagen iiăimperiali,ăînăsfârşităînăpledoariaădinămemoriiăaleăopozi ieiăna ionaleă
antifanariote pentru un Stat unitar al Valahiilor caăsolu ieădeăsalvareăna ional ădară
şiădeăsecuritateăeuropean ăînăzon .
Veacul al XIX-lea,ăînăcondi iiădelocăuşoare,ăseă„deschide”ăcuăgeneralizarea
sentimentului dacic peăaceeaşiădubl ădirec ie,ăna ional ăşiădeăsecuritateăeuropean ,ă
pân ă laă ceaă de-aă douaă împlinire,ă chiară dac ă par ial ,ă dină 1859,ă prevestindă „oraă
astral ”ăaăna iunii,ădină1918.
6.ăPledând,ăînălucrareaănoastr ,ăpentruărolulăfundamentalăalăna iuniiăilliro-
traco-geto-dace înădevenireaănoastr ăna ional ăşiăpolitic ,ăconsiderând-o ca temelie
aă na iuniiă noastre,ă n-am exclus fr ietateaă abă initio cuă na iuniă şiă dină Centrul,
Vestulă şiă Nordulă Europei.ă Dară nuă prină falsulă „liant”ă ală uneiă închipuiteă şiă
diversionisteă „romaniz ri”ă ciă prină temeliaă ancestral ă aă poporului primordial, din
careă s.auă constituită celeă trei,ă dejaă nominalizate,ă mariă na iuniă aleă continentului:ă
illiro-traco-geto-dacii, cel ii (galii) şiă aşa-zişiiă „germani”,ă careă auă fost,ă eleă şiă
236
civiliza iaă lor,ă laă origineaă celoră maiă multeă na iuniă şiă civiliza iiă înă Europa.ă Romaă
imperial ,ă cucerindă oă mareă parteă dină Spa iileă amintiteloră na iuni-matc ,ă nuă le-a
„romanizat”ăşi nu le-aătransmisăciviliza iaăei.ăDimpotriv ,ăcucerireaăaăafectatăgravă
na iunileăcuceriteăşiăjefuite,ăprecumăşiăciviliza iaălor.ăC ciă– repet m,ăs ăseăre in !ă–
imperiile n-amăfostăşiănuăsuntăcreatoareădeăciviliza ie.ăAcestăatributăaăapar inutăşiă
apar ineăexclusivăna iunilor.
Înă ceă priveşteă situa iaă Dacieiă – şiă nuă numaiă aă p r iiă cucerit ă deă Romaă
imperial ă–,ăjafulăcomisădeăImperiuăşiădistrugerea,ăînăanulă106,ăaăceluiămaiăputernică
Stat al geto-dacilor,ă aă l sată lumeaă autohtoniloră foarteă sl bit ă „înă întâmpinarea”ă
cumplituluiămileniuăalămarilorămigra iiă(sec.ăIV-XIII).
De aici – încrâncenareaălorăulterioar ădeăa-şiărefaceăDacia!

*
* *

Şiăacumăcâtevaăconcluzii.
1.ă Înă Spa iulă carpato-danubiano-balcanic,ă cuă bog iaă şiă varietateaă luiă deă
resurse, ab initio, prielniceă vie uirii,ă inclusivă bog iaă înă sareă caă alimentă esen ială
vie ii;ă cuă puterea,ă poateă unic ,ă deă ocrotire,ă peă careă aă dat-oă continuuă şiă înc ă oă d ă
reliefulăs uăatâtădeăfr mântatăşiătotuşiăatâtădeăarmoniosăalc tuit;ăcuădensaăluiăre eaă
hidrografic ;ă cuă v ileă şiă luncileă acestuia,ă bogateă şiă ocrotitoareă deopotriv ,ă cuă
p durileăsaleăseculareăşiăatâtădeăîntinseăpân ă„maiăieri”,ăşiăeleăbogateăşiăocrotitoareă
deopotriv ;ăcuăclimaăluiătemperat ăşiăcuătrecereaăeiălin ădeălaăcaldălaăfrigă(chiarădac ă
uneori la foarte frig,ă dară oă trecereă lin ),ă ambeleă impunândă dară şiă permi ândă
organismuluiă umană g sireaă solu iiloră deă via ,ă deciă adaptarea,ă „c lirea”ă pentruă oă
diversitateădeăsitua iiă(niciăunaăimposibilădeăsuportat!);ăeiăbine,ăacestăSpa iuă– şiăcaă
prob ămajor ăsuntănuănumaiădovezileăarheologice,ăabundente,ădarăşiăoătradi ieăceăseă
cereă reluat ,ă revigorat ă – aă fostă densă şiă continuuă populat,ă dină str vechime,ă
realmenteă dină vremuriă imemoriale,ă înă timpă ceă calamit iă careă s ă conduc ă laă
distrugeri etnice radicale nu s-auă înregistrată totuşi,ă dup ă cumă nuă s-auă înregistrată
extermin riă sauă disloc riă etniceă practicateă sauă dictateă deă invadatoriă sauă deă for eă
politiceă constituite.ă Ună cază extremă aă fostă genocidulă sovietică înă Basarabiaă şiă
genocidulăantiromânescăînăultimeleădou ăsubetapeăistorice.ă
2.ăCorelândăaceast ăconcluzieăcuădateleăistoriceămaiărecente,ăîncepândădeălaă
mareaămigra ieăaămileniuluiădeădup ăretragereaăroman ădinăDaciaănord-dun rean ,ă
putemă constataă şiă afirma,ă înă consecin ,ă mareaă for ă deă conservareă aă elementuluiă
b ştinaş,ăautohton dinăStr vechime,ădotatăcuăfor aădeosebit ,ăuneoriăgreuădeăîn eles,ă
peă careă oă d ă oă asemeneaă autohtonie,ă caă şiă putereaă luiă deă asimilareă aă elementeloră
alogene – nuă atâtă deă numeroaseă totuşi,ă şiă eleă înseleă destulă deă conservatoareă laă
vremea primului impact mai alesă(s ănuăseăpiard ădinăvedereăacestălucru!)ă –, mai
exactă aă ceeaă ceă r mâneaă dup ă r zboaieleă frecventeă prină careă aceştiă alogeniă îşiă
disputauăputereaăşiăîntâietatea.ă
3.ăOăasemeneaăpopula ie,ăautohton ădinăStr vechimeăînăacestăSpa iu,ăşiăatâtă
deănumeroas , careăatâtădeămultăseăsim eaăaiciăînăelementulăs u şiăînădreptulăs u, cu o

237
conştiin ă deă sineă dovedit ă implicită şiă explicită deă izvoareleă istorice,ă arheologiceă şiă
scrise,ă nuă închistat ă îns ă ciă deschis ă laă colabor riă dină careă s ă nuă ias ă înă pagub ,ă oă
asemenea popula ie,ădeci,ănuăşi-aăputută„uita”ăoriă„abandona”ăceeaăceănuăseăpoateăuitaă
şiă abandona:ă limba,ă vorbit ă deă secole,ă poateă deă milenii,ă credin a,ă tradi ia,ă memoriaă
p rin ilorăşiăaăstr moşilor,ăpersonalitateaăei,ăîntr-unăcuvântăfiin aăeiăproprie,ădup ăcumă
nici n-aăpututăfi,ămaiănou,ă„romanizat ”ăsauă„barbarizat ”ădeăst pânirileăvremelniceă
careă voră fiă avută astfelă deă „programe”.R mâne,ă dină p cate,ă cumă amă spus,ă excep iaă
negativ ăaădeclinuluiămultipluădinăultimeleăsubetapeăistorice.
4.ă Înă timpuriă istoricaă anterioare,ă oricâtă deă greuă aă fostă – dar nu mai greu
decâtă acum!ă –,ă p mânteniiă spa iuluiă na ional,ă pesteă câmpiile,ă dealurile,ă apeleă şiă
mun iiă lui,ă s-auă putută amestecaă şiă întrep trunde,ă s-auă „mişcat”ă sezonieră sauă
definitivădeălaăoăzon ălaăalta,ăînătranshuman ăsau înăaltăchip,ăundeăştiauăc ăseăafl ă
semeniă deă ună neam,ă deă oă limb ,ă deă oă legeă (da,ă lege,ă cuă sensulă deă credin ,ă deă
cutumeă sauă chiară deă „legeă civil ”),ă iară aceast ă mişcareă şiă aceast ă întrep trundereă
le-auă consolidată unitateaă înă Spa iulă dat,ă subă toateă aspectele – cumă oă probeaz ă
genezaă şiă devenireaă mariloră civiliza iiă înă Str vechime,ă caă şiă consolidareaă unit iiă
etno-lingvistic -material -spiritual ,ă oă constant ă istoric ă aă acestuiă Spa iu,ă f cândă
posibil ăşiăchiarăgr bindăînăvremuriădeăcump n ăunitateaăpolitic .ă
5.ă Cândă începă aă fiă consemna iă înă izvoareleă scrise,ă atâtă deă târziiă totuşi,ă
acesteaă înregistreaz ă denumiriă peă careă respectiviiă autohtoniă şiă leă atribuiau,ă dup ă
formeădeăreliefăşiădup ăre eauaăhidrografic ,ădup ă„roiuri”ăşiădup ă„neamuri”,ădup ă
port,ă dup ă diverse caracteristici fizice sau psiho-morale,ă înă sfârşită dup ă cumă „seă
pomeniseădinăb trâni”,ăaşaăîncâtăaceast ădiversitateădeădenumiriăînăizvoareleăscriseă
nuă trebuieă s ă neă înşele.ă Evident,ă întreă eleă auă putută fiă identificateă şiă infiltr riă sauă
enclave alogene înc ă neasimilate,ă acceptateă caă vecini,ă caă „oameniă aiă luiă
Dumnezeu”ătotuşiăînămasaăuneiăcvasiomogenit iăetnice,ăşiănuădeăpu ineăoriăcaăalia iă
împotrivaăunorăprimejdiiăcomune.
6.ă Înă ceă priveşteă denumirileă maiă generaleă deă „traci”,ă „ge i”ă sauă „daci”,ă
consemn rileă dină izvoareleă scriseă (târziiă – oă repet m!)ă facă uneoriă preciz riă pesteă
semnifica iaăc roraăs-aătrecutăcuăuşurin .ăAstfel,ăgrecii,ătradi iaăgreceasc ămaiăîntâi,ă
apoiăautoriiăgreciăcunoscu i,ăseăobişnuiser ămaiămultăcuătraciiămaiădeălâng ăei,ădeşiă
nu leăerauăstr iniăniciăsemeniiălorămaiădeălaănordă(deălaănordădeăBalcaniăsauădeălaă
nordă deă Istru,ă dină Hiperboreeaă şiă deă lâng ă Carpatos).ă „P rinteleă istoriei”ă
(istoriografiei!),ă Herodot,ă înă vremeaă luiă (sec.ă Vă î.Hs.)ă înc ă nuă c lcaseă cuă piciorulă
aceast ă zon ,ă şi consemnaă dup ă tradi iaă greceasc ,ă ionian .ă Cândă i-au cunoscut
direct,ă autoriiă greciă auă constatată c ă şiă traciiă şiă ge iiă şiă daciiă şiă al iiă cuă diverseă
denumiriăsuntă„neamuri”ăîntreăei,ăc ăvorbescăaceeaşiălimb ;ăc ăseăşiăr zboiescăîntreă
ei – şiăaceasta,ădesigur,ăleăd uneaz .ăTradi iaăroman ,ămaiătârzie,ămultămaiătârzie,ă
apoiă autoriiă romaniă sauă deă limb ă latin ,ă careă i-au cunoscut nu prin intermediul
traciloră deă lâng ă greci,ă ciă maiă multă dinspreă sud-vest,ă dinspreă ge iă şiă maiă târziuă
dinspreă daci,ă dinspreă Panoniaă şiă deă lâng ă „P dureaă Hercinic ”,ă i-auă numită ge iă şiă
daci,ădup ăcareăauăconstatatăşiăeiăc ăsuntă„neamuri”,ăc ăvorbescăaceeaşiălimb .
7.ă Dup ă atâteaă veacuri/mileniiă deă istorie,ă înă careă întemeiereaă „Cet iiă
eterne”ăseăplaseaz ătotuşiăatâtădeătârziu,ă„calamitatea”ăsauă„minunea”ăaceleiă„uit riă
238
deăsine”,ăprină„romanizare”,ăaăacestorăautohtoniăstr vechi,ănuăs-a putut petrece prin
cucerireaădeăc treăImperiulăromanăaăuneiăp r iăaăSpa iuluiătraco-geto-dac, romanii –
repet mă înc ă – neavândă niciă înă tradi ie,ă niciă înă „program”,ă exterminareaă
popula iilorăcucerite.ăImperiulăvaăîncercaăs ărevin ălaănordădeăDun reăşiăpar ialăvaă
reuşi.ăVorăr mâneăîns ăleg turile,ăcareăseăvorăconsolida,ăatâtăînăcontextulămigra iiloră
câtăşiămaiătârziu,ăînăfa aăagresivit iiăApusuluiăoficial,ămilitarăşiăconfesional.ă
8.ă Înă sfârşit,ă traco-geto-daciiă intra iă subă st pânireaă Romeiă înc ă deă laă
mijloculăsec.ăIIăî.Hs.,ăauăr masăvitaliăşiăactiviădinătoateăpuncteleădeăvedere.ăRomaniiă
erauăefectivăst pâniăpeăunăteritoriuădinăspa iulătraco-geto-dacăcâtătimpăb ştinaşiiăseă
temeauă deă for aă armateiă romane,ă careă vegheaă dină castre,ă dină tabereă sauă puteaă s ă
intervin ă operativ.ă Altfel,ă cândă armataă roman ă plecaă înă alteă locuri,ă înă multeleă
r zboaieă aleă Imperiului,ă illiro-traco-geto-daciiă seă purtauă caă st pâniă laă eiă acas .ă O
analiz ăatent ăaăizvoarelorăneăduceălaăaceast ăconcluzie.ăÎnă„m rturia”ăsaădeălaă„fa aă
locului”ă(Tomis),ăpoetulăOvidiuăconfirm ădinăplinăaceast ăsitua ie.ăÎnăce-iăpriveşteă
peă daciiă liberi,ă dină afaraă provincieiă romaneă Daciaă sauă dină nordulă Dun rii,ă dup ă
retragereaă aurelian ,ă aceştiaă atacauă periodică Imperiul.ă Exempleleă suntă cunoscute.ă
Carpii,ă deă pild ,ă s-auă remarcată întreă ei.ă Înving toriă sauă învinşi,ă eiă r mâneauă oă
problem ă pentruă Imperiu.ă Ună autoră târziu,ă Synesiosă (370-413)ă scriaă c ă „ge iiă şiă
massage ii...,ăaceştiaăv ăînsp imânt ăast zi.ăEiătrecăIstrulăşiăcerăplat ăpentruăpaceaă
pe care ne-oăîng duie”ă(112/II,ă183,ăs.n.).
Expresiaăvitalit iiăilliro-traco-geto-dacilor înăplanăpoliticăoăconstituie,ăcelă
maiăelocvent,ăfaptulăc ăaceştiaăauădatăImperiuluiăjum tateădinănum rulădeăîmp ra i
(veziă anexa),ă uniiă dintreă eiă înscriindu-seă printreă ceiă maiă l uda iă şi,ă efectiv,ă maiă
capabili.
Întreăaceştia,ăMaximinnusăThraxă(Maximin Tracul – 235-238 d.Hs.) a fost,
dup ă cumă scrieă Eutropius,ă „celă dintâiă care,ă dină simpluă soldată aă ajuns la domnie
numaiăprinăvoin aăarmatei,ăf r ăsprijinulăsauăconsim mântulăsenatuluiăşiăf r ăs ăfiă
fostăşiăelăsenator”ă(6/134-140, s.n.).
Ingennus,ă dacă deă origine,ă comandantă înă armataă Imperiului,ă înă anulă
258ăd.Hs.ăaăfostăproclamatăîmp ratădeălegiunileădinăMoesia,ăavândăşiăasentimentulă
celor din Pannonia. Acest Ingennus – spun autorii Istorieiăîmp ra ilor – „cu vitejia
saăarăfiăpututăs ăîns n toşeasc ăStatulăsleitădeăputeri”,ădarăGallienusăl-aăînvinsăşiăl-a
ucisă(112/II,ă105,ăs.n.).ăLaăacestă„moment”ăne-am referit mai sus.
Înă ce-lă priveşteă peă succesorulă geto-dac al acestuia, Regalian,ă str nepotă ală
luiă Decebal,ă careă aă continuată luptaă şiăaă proclamată independen aăren scutuluiă Stat,ă
moment foarte important, la care de asemenea ne-am referit mai sus, un izvor
noteaz :ă „Totdeaunaă (Regalian) aă fostă ună b rbată pricepută înă treburileă militareă şiă
suspectăluiăGallienusăînc ădeămaiăînainte,ădeoareceăseăp reaăc ăeădemnădeăDomnie.
Seăspuneăc ăelăeraădeăneamădacic,ăfiindăchiarărud ăcuăînsuşiăDecebal”ă(cf.ă112/II,ă
105, s.n.).
Întreă ceiă maiă importan iă împ ra iă deă origineă traco-geto-dac ,ă cuă Domnie
maiă îndelungat ,ă not mă peă Aureliană (illir,ă dup ă unii),ă supranumită „Divinul”ă şiă
„restauratorul”ă Imperiului,ă chiară dac ă s-a retras din Dacia nord-dun rean ;ă elă aă
înfiin at,ă oă repet m,ă oă Dacieă sud-dun rean ă – şiă nuă pentruă orgoliulă luiă r nită sauă
239
pentru a nu fi criticat de Senat – cumăneăspuneauănou ăprofesorii,ăînăfacultateă– ci
pentruăc ăşiăînăsudulăDun riiăera,ăefectiv,ăDacia,ănumit ăpân ăatunciăMoesia.ăApoi,ă
provincia se va divizaăînăDaciaăRipensisăşiăDaciaăMediteraneea.
Înainteă deă aceast ă divizare,ă înă Daciaă sud-dun rean ,ă lâng ă Serdicaă
(viitoarea Sofia) s-aăn scută(întreă245-250ăd.Hs.,ăînăsatulăRomulianum,ănumităastfelă
dup ă numeleă mameiă sale,ă Romula),ă viitorulă împ rată roman,ă geto-dac de origine,
Galeriu, mama lui fiind o geto-dac ădeălaăRomula,ăoă„transdanubian ”ărefugiat ălaă
sudulăDun riiăîntr-oăîmprejurare.
Dintr-unăarticolăalăarheologuluiăIonăBarneaă(v.ănr.ă22a),ăre inem,ăînăsintez ,ă
dateă despreă acestă împ rat.ă Dină simpluă soldat (cioban, ca statut social – chiar era
numit Armentarius – Ciobanul),ă distinsă înă lupte,ă înă anulă 293,ă cândă s-a instituit
Tetrahia, este numit de augustul Diocle iană(îiădeveniseăsocru)ăcaesar alăs uăpentruă
R s ritulă imperiului,ă iară laă retragereaă luiă Diocle iană deveniseă elă însuşiă împ rată
(augustus), capitala fiindu-iălaăSalonic.ăOb inândăoămareăvictorieăcontraăperşilorăînă
anulă297,ăînăamintireaăeiămaiăales,ăGaleriuă – care se considera al 2-lea Alexandru
cel Mare (Alexander redivivus) –,ă construieşte,ă înă anul 304, un complex
monumental,ă ună „Forum”ă ală lui,ă cuă Arcă deă triumfă şiă ună Mausoleuă (Rotonda),ă înă
careăs ăfieăînmormântată(dară– deăre inut!ă– înăfinalăaădispusăs ăfieăînmormântatăînă
satulăs uănatal!).
Arcul de triumf, masiv – cuă4ăpilaştriăcentrali,ăsus inând oăcupol ădeă12,5ă
metriăşiă4ălaterali,ăsus inândăăcâteăunăarcădeă6,5ămetriă–,ăruinatăîntreătimpădinălipsaă
deă interesă aă grecilor,ă esteă construc iaă principal .ă Pentruă noi,ă interesanteă suntă
basoreliefurileă cuă sceneă dină r zboiulă cuă perşii,ă purtată cuă solda iă recruta iă dină
Daciileănordăşiăsud-dun rene,purt toriădeă steaguri cu chip de balaur. Ion Barnea
red ă dou ă fotografii,ă înă careă seă distingă aceleă steaguri.ă Sculptorulă Constantină
Iordache,ă decedată întreă timp,ă cuă oă îndelungat ă documentareă şiă studiuă atent,ă aă
realizat,ă înă machet ,ă ună basorelief.ă Împ ratulă Galeriu,ă chiară deă cândă aă devenită
împ rată (an.ă 305)ă şi-a luat drept caesar peă nepotulă s uă Maximinusă Daiaă (Dacul),ă
care i-aăurmatălaătronăînc ă2ăaniădup ă311.ăÎnăacestăanăalămor iiăsale,ăGaleriu,ăfostă
mare persecutant ală creştinilor,ă aă dată primulă edictă deă toleran ă aă creştinismului.ă
Despreătoateăacestea,ăc r ile/manualeleănoastreădeăşcoal ,ănuăscriuănimic.
D.ă B laşaă esteă istoriculă careă scoateă înă eviden ă importan aă celoră doiă
împ ra iăgeto-daci,ănumi iădeădânsul,ăpentru a-iădeosebi:ăGaleriuăIă(ă„celăB trân”)ăşiă
Galeriu al II-leaă(„celăTân r”).
Oărecent ăimagineăneăprezint ădr.ăNapoleonăS vescuăînăcarteaăD-sale, unde
faceăşiăurm torulăcomentariu:
„ÎnămijloculăTesaloniculuiăg simăşiăaziăArcul de Triumf al lui Galerius (Ler
Împ rat),ărealizatădinămarmur ăalb ,ăcuăsculpturiăşiădecora iiăînărelief,ăreprezentândă
victoriaăîmpotrivaăperşiloră(290-297ăd.Hs.).ăNielsăHannestadăafirmaăc ămonumentulă
esteă «celă maiă importantă dintreă monumenteleă tetrarhiceă p strate»,ă consemnândă
pentru eternitate triumfulădacilorăînăîntreagaălumeăantic ,ăoriental ăşiăoccidental .ă
Figurileăcomandan ilorădaciăsuntăpesteătot.ăDeăceăoareăgreciiănuăseăîntreab ăaziădeăceă
s-aăconstruităacestăArcădeăTriumfăpeă«teritoriulălor»ăşiădeăceăsuntemănoiăpeăel?ăDeă
fapt, el nuă reprezint ă nimică istorică pentruă greciiă careă îşiă adjudec ,ă incorect,ă acestă
teritoriu.ăAcestăArcădeăTriumfăalăstr moşilorădaciăaveaălaăînceputăpatruăpicioare...ă
doarădou ămaiăexist ăazi.ăCuiăs -iăpese?ăÎnăanulă311ăd.Hs.,ăLerăÎmp rat,ăînainteădeă
240
moarte (dină cauzaă uneiă infec ii),ă vaă daă decretulă deă Liber ă practic ă aă cultuluiă
creştin.ă Îiă voră urmaă laă tronă ceiă doiă nepo i:ă Galeră celă Tân ră (311-313,ă n.n.)ă şiă
Constantină celă Mare.ă Acestaă dină urm ă vaă reconstrui şiă Podulă deă Piatr de peste
Dun re,ăf cutăini ialădeăstr bunulăs uăBurebista. De ce oare a reconstruit acel pod,
cândăseăştiaăc ăromaniiăseăretr seser ădinănordulăDun riiădeăaproapeă200ădeăaniăiară
«locurileăerauăpustii»ă(îiăaşteptauăpeăunguri,ăgoale,ăînc ă800ădeăani,ăcaăs ăsoseasc ă
şiăs ăşiăleăadjudece).ăÎnădep rtareăseăvedeăşiăRotonda”.
Galeriuă celă Tân ră (311-313),ă aă reluată persecu iaă creştinilor,ă dară aă murită
curândăşiăîmp ratăaăr masătraculădardanăConstantinăcelăMare,ăpân ălaă337,ăînătimpulă
c ruiaă mamaă sa,ă împ r teasaă Elena,ă s-aă implicată multă înă actulă deă guvernare, ei
datorându-i-se aproape integral – dup ăD.ăB laşaă– celebrulăEdictădeătoleran ădeălaă
Milanoă (313ă d.Hs.)ă privindă libertateaă oficieriiăcultuluiă creştin.ă Şiă totăînă timpulă luiă
Constantin cel Mare s-aă inutăcelebrulăprimăSinodă ecumenicădeălaăNiceea,ăla care
împ ratulăaăfostăprezent.
Dup ăce,ăînălupteleăinterneădinăImperiu,ăîmp ratulăConstantinăcelăMareăşiă
împ r teasaăElenaăauăieşităbiruitoriăînăOccident,ăauăîn l atălaăRomaăunăimpresionantă
Arc de triumf (312-315) – oficial le-aăfostăd ruitădeăSenat!ă–, a c ruiăfriz ăistoric ă
esteăînăesen ă– dup ăunăspecialist,ăcitatădeăD.ăB laşaă– „oăcontinuareăaăreliefuriloră
dină Arculăluiă Galeriu”ă (1/138).ă Sus,ă peăfiecareădinăceleă 8ăcoloaneă aleă stâlpiloră deă
sus inereă(4ăpeăoăfa ,ă4ăpeăcealalt ),ăauăfostăaşezateă8ăimpresionante statui de daci
(deă câteă 3ă mă în l ime),ă daciă pileati,ă dară şiă comati.ă Eleă nuă doară orneaz ă Arculă ciă
simbolizeaz ă vitalitateaă unuiă neamă înă careă împ ratulă însuşiă îşiă aveaă originea.ă Deă
sus,ădaciiăvegheaz ăRoma,ădarăşiăpeăceiăcareăintr ăînă„Cetateaăetern ”,ărecucerit ădeă
dardanul Constantin cel Mare!
Întreă împ ra iiă Imperiuluiă Bizantină esteă deă ajunsă s ă amintimă peă
marele/celebrul Justinian (527-565),ăşiăelătracădardan,ăcaăşiăConstantinăcelăMare.
Toateăacesteăconstat ri,ăpoateăşiăalteleăcareănou ăacumăneăscap ,ăseăimpună
cuă toat ă putereaă loră deă convingere,ă deşiă înc ,ă dină parteaă unora/multora,ă maiă esteă
nevoieă deă curajulă argument riiă (argumenteă exist !)ă şiă ală afirm rii,ă deă spargereaă
şabloanelor,ă tipareloră şiă schemelor,ă înă sfârşită învingereaă unoră temeriă înă fa aă
tezismuluiăpoliticăsauăaălipsiriiăobedien ilorădeăbinefaceriăşiăcomodit iădiurne.

241
 ÎNăLOCăDEăÎNCHEIERE:
MIŞCAREAăDACOLOGIC ăSEăAFIRM
1.ăDou ăpersonalit iăreprezentative
de dacologi

1.1. Inginer Gabriel Gheorghe

Înă edi iileă anterioareă aleă acesteiă c r iă (1995,ă 1998)ă amă rezumat,ă cuă uneleă
comentarii,ăcontribu iileărecenteăaleăd-lui Gheorghe Gabriel, principalul animator al
Societe iiăştiin ificeă„Getica”,ăeditorăalăincitanteiărevisteăcuăacelaşiănume,ădinăcareă
pân ă acumă auă ap rută numereă duble (1-2ă şiă 3-4/1992, 5-6/1995). Unele din aceste
contribu iiă dejaă le-amă introdusă înă edi iaă deă fa ,ă dup ă cumă amă introdusă şiă alteă
contribu iiăînc ămaiănoiăaleăacestuiăautorăcareăprobeaz ăînc ăodat ăoăfor ăştiin ific ă
impresionant .

Fig. 58

Preşedinteă fondatoră ală Societ iiă Geticaă şiă editorulă

revisteiă cuă acelaşiă nume,ă unulă dină ceiă maiă autoriza iă
specialiştiă înă istoriaă geto-dacilor, înă substan ialeă studiiă
introductive – şiălaărevistaă„Getica”ăşiălaărecentaăculegereădeă
studiiă (v.ă nr.ă 57),ă caă şiă laă Getica lui Iordanes (v. nr. 58) –,
domnulă Gabrielă Gheorgheă atrageă aten iaă asupraă unoră eroriă
mariă înă celeă dou ă ştiin eă înrudite,ă istoriaă şiă lingvisticaă şiă
chiarăaciăîncepeăîndreptareaălor,ăcontinuândăefortulăînăstudiiă
speciale,ăînăvolum,ăcumăarăfi,ădeăpild ,ăeroareaăromaniz rii
– înă sensulă „topirii”ă illiro-traco-geto-daciloră laă „focul”ă
acesteia – sauă „axioma”ă privitoareă laă „indoeuropeni”,ă cuă limbaă loră
„indoeuropean ”,ă „teze”ă înc ă înă vigoareă înă istoriografiaă noastr ă academic ă şiă
universitar .ă Demonstrând,ă înă revistaă „Getica”,ă primordialitateaă Spa iuluiă carpatică
242
înăprocesulădeăantropogenez ăeuropean ,ăcaăşiăînăcelădeădevenireăetno-na ional ,ăînă
recentaă culegereă revineă şiă insist ă asupraă unuiă argumentă fundamentală – prezen aă
unic ă aă s riiă nativeă înă Spa iulă carpatic,ă de unde autohtonii au pornit apoi, cu
numeroaseleă roiuri,ă peă „drumulă s rii”,ă peă celeă 4ă direc iiă cardinaleă (v.ă 57ă b).ă Deă
asemenea,ă dl.ă G.ă Gh.ă înă recentaă culegereă întregeşte,ă cuă insisten eă înă plusă sauă cuă
argumenteănoiătezaădup ăcareăaşaănumitaălimb ă„indoeuropean ăcomun ”ăeste,ădeă
fapt, limbaă român ă arhaic .ă Tezaă seă completeaz ă fericită cuă contribu iaă luiă C.B.ă
Stefanoski privind continuitatea limbii tracilor (traco-geto-dacilor), la sud de
Dun re,ăprinăgraiulăarmânilor.
Într-oăampl ăşiădens ărecenzie,ăilustrat ăcuăh r i,ădl.ăG.ăGh.,ăprimulălaănoi,ă
puneă înă adev rataă valoareă contribu iaă savantuluiă arheologă Marijaă Gimbutas,ă dină
careă re inemă concluziaă deă importan ă deosebit ă pentruă noi,ă anumeă c :ă „Româniaă
esteăvatraăaăceeaăceăamănumită«VecheaăEurop » (v. harta), o entitateăcultural (de
cultur ămaterial ,ăn.n.)ăcuprins ăîntreă6500-3500ăî.Hs.”ă(s.n.).
Preciz măc ăstudiileăpublicateădeăd-saăsuntădeăoăaşaăbog ieădeăinforma ii,ă
reflec iiă şiă maiă alesă întreb riă laă careă seă caut ă r spunsuriă ştiin ifice,ă încâtă oriceă
prezentareă succint ă r mâneă lacunar ,ă respectiveleă studiiă reclamândă oă parcurgereă
atent ăşi,ădeopotriv ,ăresponsabil ădinăparteaăspecialiştilorăînăprimulărând.
Abunden aă resurseloră înă Spa iulă carpatică aă dusă laă „exploziaă demografic ă
neolitic ”.ăDl.ăGh.ăG.ăpuneăaceast explozieădemografic ,ăurmat ădeăroiriăspreăceleă
4ă puncteă cardinale,ă înă leg tur ă nuă numaiă cuă abunden aă resurselor,ă ciă şiă cuă uneleă
comandamenteăreligioaseămen ionateăexplicităînă„SfântaăScriptur ”ăvedic ăşiăeleăseă
refereauă laă grijaă principal ă aă omuluiă pentru continuitatea neamului, a familiei,
comandamenteăasem n toareăcelorăcreştine,ăacesteaăap ruteăîns ămultăulteriorăfa ă
deăceleăvedice.ăÎnăacestăsens,ăneăpermitemăoăconota ie.ăAnume,ăcreştinismulădeălaă
hotarulăcelorădou ăere,ămultăulterioră„scripturii”ăvedice, ar reprezenta o reactivare,
oă„renaştere”ăaăunorăînv turiăstr vechi,ăbeneficeăomenirii.ă
Suntăutilizateălucr riăfundamentateăbazateăpeătexteleăvedice,ă„cercet riăf r ă
reproş”ăcareăauăstabilităc ă„Spa iulăcareăr spundeăcondi iilorădinăvecheaăliteratur ă
vedic ă esteă celă Carpatic”ă (s.n.).ă Esteă vorbaă despreă lucrareaă fundamental :ă The
Cambridge History of India, Cambridge, University Press, 1927, vol. I, care
plaseaz ăînă acestă spa iu,ă subă titulatura:ă «AncientăIndia» „fazaă primar ă aă culturiiă
vedice”,ă habitatul primitiv al Arienilor (s.n.). Prin urmare, „Scriptura”ă vedic ă
esteădeăemana ieăcarpatic .
Fiindă intensă populat,ă datorit ă motiveloră ar tate,ă înă acestă spa iuă aă fostă
continuuăoăpopula ieănumeroas ,ăocrotit ,ătotodat ,ădeăreliefulăfoarteăfr mântat,ăcuă
mun iă şiă dealuri,ă deă p durileă întinseă şiă bogate,ă deă luncileă peă careă numaiă oameniiă
loculuiăleăcunoşteauăcelămaiăbine.ăDeăaici,ăabsurditateaătezeiăprivindăexterminareaă
popula ieiă într-ună asemeneaă spa iu,ă laă dateă anumeă propuse,ă tezaă „viduluiă etnic”,ă
chipurile umplută apoiă deă câtevaă mii,ă poateă chiară câtevaă suteă deă c l re iă aiă stepei,ă
împu ina iăînc ădeălupteleădintreăeiăşiăînălupteleăcuăalteăfor eăeuropene.ăÎnăacestăsens,ă
eraăfirescăcaă peă dl.ă Gh.ă G.ă s -l preocupe persisten aăge ilor,ă apoiă aă urmaşilorălor,ă
românii,ă înă spa iulă etnio-teritorială ală vechiiă Dacii.ă Dină p cateă – n-amă în elesă şiă nuă

243
vomăputeaăîn elege!ă–,ădl.ăGh.ăG.ăneag ăexisten aătracilorăşiăaădacilor,ă„acceptându-i”ă
doarăpeăge i.ăOr,ăaceastaăînseamn ănegareaăeviden elorădinăizvoareleăistorice!
La exemplele cunoscuteăadaug ăşiăinforma iaădespreăunăportretăpirogravată
ală luiă Atila,ă înă careă acestaă seă intitulaă „rexă Hunorum,ă Medorum,ă Dacorum”ă (s.n.).ă
Citeaz ă istoriciă maghiariă careă constat ,ă dină vechime,ă existen aă uneiă numeroaseă
popula iiăromâneştiăînăactualulăspa iu al Ungariei,ăfaptăcareăexplic ămareleănum ră
deălexemeăromâneştiăînălimbaămaghiar ,ăacesteaăfiind,ădeci,ăîmprumuturiădeălaăaceiă
români,ă ulterioră maghiariza iă înă ceaă maiă mareă parte.ă Deă fapt,ă aceştiă b ştinaşiă aiă
Pannoniei,ăg si iăaciădeămaghiari,ăpracticăi-auăasimilatăeiăpeănoiiăveni i,ădinăpunctădeă
vedere rasial – esteă deă p rereă autorul,ă – careă adaug ,ă înă sprijin:ă „Cineă viziteaz ă
ast ziă Ungariaă şiă caut ătipulă unguruluiă mongoloid,ă r mâneă surprinsă deăfaptulăc ă
acestătipăpracticăaădisp rut,ădinăcauzaăpu in t iiăungurilorăstabili iăînăPanonia,ăiară
înăArdealăacestătipăesteăoăraritate”ă(s.n.).ăEvident,ănuăesteăexclusăaportul,ăînăacestă
sens,ăşiăalăaltorănemaghiari.
Desigur – şiă aiciă seă impune,ă credem,ă oă aten ionareă pentruă dl.ă Gh.ă G.ă –,
„ceva”ăs-aăpetrecutăînăepocaădeătranzi ieădeălaăNeoliticălaăBronz,ăcândăauădisp rută
(?)ă civiliza iiă înfloritoare,ă cândă arheologiiă constat ă alt ă calitateă deă lucrareă şiă alteă
motiveădeădecorareăaăceramicii,ăoricumăoă„c dere”ăfa ădeăciviliza iaăCucuteni,ădeă
pild .ă Aă disp rută oă lume?ă Au venită al iiă şiă şi-auă construită lumeaă lor?ă Înă acestă
Spa iu?ăGreuădeăsus inutătotuşi.ăUlterior,ăînătimpulămarilorămigra iiămaiăcunoscute,ă
„semin iile”ă Asiei,ă careă auă n v lită înă Spa iulă carpato-danubiano-balcanic, au fost
multeă dară fiecareă înă parteă pu ină numeroase – apoi,ă seă maiă împu inauă înc ă prină
lupteleă dintreă ele.ă Îndoialaă noastr ă poateă fiă sus inut ă şiă deă faptulă c ă laă scurtă timpă
totuşiă– laăscar ăistoric ă– „izbucnesc”ăfrumoaseleăşiăsuperioareleăculturiădinăepocaă
Bronzului,ă„reactivând”ătradi iaălocului.ă Dinănimicănuăputeauă„izbucni”!ăPeănimică
nuă seă puteauă cl di!ă Şi,ă oricum,ă nuă c l re iiă stepelorăAsieiă puteauă fiăcreatoriiăunoră
asemeneaăculturi!ăHunii,ădeăpild ,ăînfrân iădecisivălaă453ăd.Hs.,ăincapabiliăs ăcreezeă
oă civiliza ie,ă auă disp rută dină istorie.ă Avarii,ă caă şiă hunii,ă auă disp rută dină istorie.ă
Slavii,ă maiă numeroşiă – dară s ă nuă leă exager mă num rul,ă eiă înşişiă decima iă prină
confrunt riămilitareă–,ăp r sindăînăscurtătimpăSpa iulăcarpatic,ăauăavutăoăcontribu ieă
laăconstituireaăunorăna iuniăşiăstateăna ionaleăprinăcontopireaăcuăb ştinaşiiălocuriloră
respective – traco-ge iiă dină spa iulă sud-dun rean,ă careă auă r masă temeliaă etnic ă
pentru devenirea etno-na ional ă laă Sudă deă Dun re.ă C ciă bulgarii,ă veni iă aciă laă
mijloculăsec.ăVII,ăagresiviăşiăr zboinici,ădeşiăpu ini,ăau reuşităs ăîntemeiezeăprimulă
„ arat”,ădarălaăsfârşitulăsec.ăX-înc.ăsec.ăXIăauăfostăextermina iăaproapeăînăîntregimeă
deăBizan ,ăastfelăc ăbazeleăceluiăde-al II-leaă aratăbulgarăvorăfiăpuseădeăvalahii din
Haemus, sub conducerea celor 3ă fra iă români, Asan, Petruă şiă Ioni ,ă înă urmaă
r scoaleiă antibizantineă deă laă 1185.ă Maghiarii,ă şiă ei,ă auă venită pu iniă şiă auă r masă şiă
maiăpu iniădup ăcatastrofalaăînfrângereăsuferit ădinăparteaăîmp ratuluiăgermanăOttoă
cel Mare (Lechfeld, 10 aug. 955 – cf. nr. 5a/p. 68-86: cap. 12 – „Magyorii,ăoămân ă
de oameni”).ă Pecenegiiă şiă cumaniiă auă disp rut,ă practic,ă dină istorie,ă l sândă uneleă
urmeăînătoponimieăşiăonomastic .ăÎnăsfârşit,ăt tarii,ănumaiădup ăceăs-au sedentarizat
înăCrimeeaăşiăînăstepaănord-pontic ,ăauăpututăîntemeiaăoăciviliza ieăînăEuropa.ă
Revenindălaăepocaădeătranzi ieădintreăNeoliticăşiăBronz,ănimeniăpân ăacumă
n-aăargumentatăoăinvazieăatâtădeădistructiv ăşi,ălaăscurtătimp,ăatâtădeăconstructiv ăînă
244
Spa iulă Carpatic,ă carpato-danubiano-balcanic.ă F r ă aportulă b ştinaşă nuă seă poateă
închipuiă aşaă ceva!ă Câtă despreă arieni,ă amă notată maiă susă cumă autorit iă înă materie,ă
citate de dl. Gh. G., i-auă localizat,ă înă fazaă ini ial ,ă înă Spa iulă Carpatică (ă „Vecheaă
Indie”!),ădeăundeăapoiăoăparteădinăaceştiaăauăplecat,ăajungândăpân ăînăactualaăIndie.ă
Înăleg tur ăcuăvenireaăunoră„asiatici”ăînăSpa iulăcarpatic,ăamăar tatăîntr-un capitol
anteriorăc ădemonstra iaăluiăN.ăMiulescu,ăbazat ăpeătexteăindieneăstr vechi,ăesteădeă
acceptat,ăfiindăvorbaăîns ădeăoă revenire înăacestăspa iuăaăunorăurmaşiăaiăarienilor,ă
pleca iădeăaciă(v.ămaiăsus).
Datele,ăcit rile,ăra ionamenteleăpeămargineaălorăl-au condus pe dl. Gh. G. la
concluzia – care,ă desigur,ă poateă şocaă peă mul i!ă – dup ă careă limbaă român ă
r neasc – ceaăneimpregnant ăcuăneologismeăşiăneăsupus ă„standardiz rii”ă– este,
înăfond,ăvecheaălimb geto-dac (illiro-traco-geto-dac ,ăn.n.),ăaceaă„indoeuropean ă
comun ”ă laă careă lingvisticaă faceă trimitere.ă Definindă limbaă român ă r neasc =
limbaă român ă arhaic ţă „indoeuropeanaă comun ”,ă G.ă Gh.ă în elegeă prină aceastaă
„limbaă vorbit înă spa iulă Carpato-danubiano-pontic,ă cuă aproxima ieă înă spa iulă
actuală ală limbiiă române,ă înainteă deă începereaă roiriloră popula iiloră ariceă dină
habitatul primitiv de formare al acestora”ă(cf.ănr.ă57a,ăs.n.).
Aceast ălimb ăaăfostălimbaămatc ,ădonatoare,ănuăreceptoare,ăaceast ălimb ă
nuăputeaămuriădup ămileniiădeăîntrebuin are,ădecâtădac ăaccept m,ăprinăabsurd,ăc ă
întreătimpăs-a petrecut un cataclism etnolingvistic pentru care... ne lipsesc datele!
Dl. Gh. G. o spune – şiăareădreptate!ă– c ăînăistorieăniciăunăpopor,ăniciodat ,ă
nuă şi-aă abandonată limbaă matern .ă Şi-auă abandonată limbaă matern ,ă dină motiveă
diverse,ă indiviziă izola i,ă familii,ă subă oă mareă presiune,ă chiară miciă colectivit i,ă dară
niciodat ă ună întregă popor!ă Aceasta,ă pentruă c ,ă înă primulă rând,ă fiindă împotriva
naturii,ănuăseăpoate.ăCopilulăînva ăprimeleăcuvinte,ăcaăşiăpeăceleăulterioare,ădeălaă
mamaă lui.ă Cineă aă tr ită într-ună sat,ă iară apoi,ă prină forma iaă intelectual ,ă aă putută
conştientizaă„zestrea”ăprimit ădeăacolo,ăşiăn-aăpierdutăcontactulăcuăsatul,ăaăîn elesăcu
maiă mareă uşurin ă conservatorismulă pozitivă ală satuluiă românescă şi,ă înă context,ă
în elegeă multă maiă bine,ă maiă repede,ă continuitateaă etno-lingvistic ă laă
illiro-traco-geto-daci,ă absurditateaă tezeiă privindă „uitarea”ă sauă abandonareaă limbiiă
vii vorbite de secole,ă deă milenii.ă Înă „cabineteleă deă lucru”,ă rupteă deă realitateaă vie,ă
sauă înă „creuzete”ă politice,ă „uitarea”ă sauă abandonareaă limbiloră esteă posibil ,ă totulă
esteă posibil,ă dară înă realitateaă istoric ă vieă aceastaă nuă s-a putut petrece – şiă lucrulă
acestaătrebuieăîn elesăodat ăpentruătotdeauna;ăvalabilăşiăpentruăcazulă„romaniz rii”.
Înă ală doileaă rând,ă nuă seă cunoscă cazuriă înă istorie!ă Înă secolulă nostru,ă
Francmasoneriaă aă încercată s ă creezeă oă limb ă artificial ,ă peă careă s-oă impun ă caă
„limb ă unic ”ă – „limbaă esperanto”,ă primaă „sta ie-pilot”ă fiind,ă dup ă primulă r zboiă
mondial,ăoă„republic ăaăMacedoniei”,ăînăBalcani.ăTentativaăaăeşuat,ădarăfor eleăcareă
ac ioneaz ă prină Francmasonerieă insist ,ă ştimă c ă insist .ă Abiaă azi,ă conştientizândă
aceasta,ăputemăfiămaiăaten iălaăfor eleăinteresateăînăaăsus ineăc ăpopoareleăîşiăpotăuitaă
sauăîşiăpotăabandonaălimba,ăsimbolurile,ăidentitateaăînăultim ăinstan .ăŞiăasemeneaă
for e,ăc utândăargumenteă„istorice”,ăîşiăretroproiecteazeădorin a,ăpentruăaăconvingeă
peă naivi,ă peă neinforma i.ă Înă acestă sens,ă ceea ceă seă întâmpl ă înă aniiă dină urm ă esteă
absolut revelator!
Studiind cazul concret al limbii franceze, dl. Gh. G. ajunge la concluzia –
pentruă careă ini iatoriiă masoniă aiă „francofoniei”ă l-ară linşa!ă – c ă „românaă esteă
incomparabilămaiăbogat ădecâtăfranceza”ă(s.n.).ăOare,ăcâ iăînălume,ăcomplexa iădeă
245
şcoalaăfrancez ăsauădeăsnobismulăpropriu,ăcâştiga iădeăchem rileă„francofone”,ăarăfiă
„dispuşi”ăs ăaccepteăaşaăceva?
Câtădespreăcompara iaăromâneiăcuăengleza,ădl.ăGh.ăG.ăciteaz ăoăelocvent ă
confesiuneăaăînv atului-profesorăLeonăLevi chi,ădinămomentulăînăcareăacestaălucraă
laă ună dic ionară român-engleză ceă trebuiaă s ă con in ă 7000ă deă cuvinte:ă „Nuă v ă da iă
seama, d-le Gheorghe – îiă spuneaă profesorulă – ceă limb ă bogat ă avem,ă dar,ă dină
p cate,ă nuă ştimă româneşte,ă limbaă român ă având subtilit iă necunoscuteă limbiloră
occidentale.ăDeăfoarteămulteăoriănuăg sesc,ăpentruăcuvinteleăromâneşti,ăechivalenteă
englezeă şiă suntă obligată s ă recurgă laă perifraze”.ă Înă acestă sens,ă pu inulă progresă ală
filologieiă romanice,ă deă pild ,ă dl.ă Gh.ă G.ă îlă puneă peă seamaă necunoaşteriiă deă c treă
romaniştiăaălimbiiăromâneă– „limbaăcheie”ăaăromanisticii!
Înă fond,ă dl.ă Gh.ă G.ă îşiă focalizeaz ă întreagaă discu ieă peă neputin aă
„romaniz rii”ă prină limb ă aă illiro-traco-geto-daciloră înă timpulă st pâniriiă romaneă
asupraă uneiă p r iă aă Spa iuluiă dacic.ă Peă bazaă argumenteloră aduseă dejaă deă autoră seă
degaj ă puternică concluziaă referitoareă laă întâietateaă etno-lingvistic ă aă Spa iuluiă
carpato-danubiano-balcanicăfa ădeăidiomurileădinăPeninsulaăItalic .ăCândăînăacestă
spa iu,ădeăpild ,ătrecuser ăcâtevaăveacuriădeăciviliza ieăaăFierului,ă„Cetateaăetern ”ă
abiaăseăîntemeia,ăiarăcuămileniiăînăurm ,ăneolitizareaăItalieiăoăf cuser ăpopula iiădeă
raniăveniteădinăSpa iulăCarpato-danubiano-balcanic,ăurcândăpeăDun re,ădup ăcumă
auă argumentată şiă auă conchisă autorit iă înă materieă neluateă înă seam ă deă specialiştiiă
noştri.ăCaăargumenteănoi,ăciteaz ămul imeaădeălimbiăşiăidiomuriăceăseăvorăfiăvorbită
înă Daciaă Roman ,ă maiă exactă înă oraşeleă romaneă aleă Dacieiă cucerite,ă înă centreleă
miniereă şiă administrative,ă înă timpă ceă satulă dacică r mâneaă înă continuareă
„conservator”,ăîmprumutândăsauăcump rând,ăeventual,ădeălaănoiiăveni iăcaăst pâni,ă
uneleă procedeeă tehnologiceă maiă bune,ă bunuriă şiă unelte,ă dară neabandonându-şiă
limba,ăcredin a,ătradi ia,ădatinile,ăaşaăcumă„conservator”ăaăr masăşiăa rezistat astfel
înă epocaă cumpliteloră migra iiă dină „întunecatulă mileniu”,ă aşaă cumă „conservator”ă aă
r masăunăîntregăevămediuăşiăunăîntregăevămodern,ăaăexistatăşiăaărezistat,ăducândămaiă
departeă fiin aă neamuluiă prină istorieă – şiă nuă întâmpl toră s-a spus (nu s-a f cută oă
figur ă deă stil!)ă c ă noi,ă românii,ă amă r zbită prină istorieă cuă satul; şiă totă înă sată neă
r mâneăsperan aărenaşteriiăviitoare!
Seă poateă vorbi,ă maiă degrab ă – continu ă dl.ă Gh.ă G.ă – despre o dacizare a
Italiei,ăc ciă peălaă 1400-1000ă î.Hs.,ă dup ă ceă înă Spa iul carpato-danubiano-balcanic
înfloriseăciviliza iaăBronzuluiăşiăseătreceaălaă„vârsta”ăFierului,ă„priscii”ălatiniă(latiniiă
„vechi”)ăabiaăp trundeauăînăItalia,ăînăvaluriăsuccesive,ăvenindădeălaăDun reaădeăJos,
aducândăcuăeiălimbaăpeăbazaăc reiaăseăvaăcompune maiătârziuălatinaăclasic .
Dl.ă Gh.ă G.ă promiteă oă discu ieă maiă deă fondă asupraă aşa-ziseiă romaniz riă aă
geto-dacilor,ăînănum rulăviitorăalărevisteiă„Getica”.ăDeocamdat ,ămergândăpeăliniaă
deduc iilorălogiceăşiăaăenun urilorăpermiseădeădateleăadministrateăpân ăacum, d-sa
caracterizeaz ăromanizarea illiro-traco-geto-dacilor,ăaşaăcumăoăsus inăadep iiăei,ăcaă
fiind oă teorieă fals ,ă pentruă careă „nimeniă n-aă f cută (...)ă vreoă dovad ,ă fieă şiă
elementar ”.ă Înă toateă lucr rileă studiateă – spune d-sa – aă g sită „ună noiană deă
declara ii,ăvorb rieămult ,ăoăgrav ăsuperficialitate,ădarăniciăoălucrareădeăanaliz ăcâtă
deăcâtăserioas ”.ăAiciăreamintimăobserva iaănoastr ,ăf cut ămaiăsus,ăanumeăfaptulăc ă
romanizareaă poateă fiă acceptat ă caă aportă deă civiliza ie,ă maiă corectă ca standard de
via înăanumiteălimiteăîns (v. mai sus).
Civiliza iaă Romei,ă comparativă cuă ceaă aă Spa iuluiă carpato-danubiano-
balcanic,ă este,ă deci,ă deă dat ă recent .ă Pân ă înă sec.ă VIă î.Hs.,ă Romaă aă stată subă
246
domina ieăetrusc .ăEsteă„momentul”ăistoricăînăcareăge iiă– deja considera iă„ceiămaiă
buniă şiă maiă vitejiă dintreă traci”ă – îşiă luauă îndr znealaă deă aă rezistaă uriaşeiă armateă
persane,ăcondus ădeăînsuşiăcelebrulăDariusăI,ăînă514ăî.Hs.!ăIarăcuăunăsfertădeăveacă
maiă înainte,ă laă 529ă î.ă Hs.,ă reginaă Tomirisă aă massage iloră zdrobiseă armataă
invadatoareăaă luiă Cyrusă celă Mare,ă iară acestuiaă îiă aplicaseă unăactăjusti iară pilduitoră
(v. mai sus).ăCândăs-aăeliberatădeăsubăetrusci,ă„Cetateaăetern ”ăavea,ăcaăsuprafa ,ă
150 km2,ămaiăpu inăcaăLichtenstein-ulădeăazi.ăÎnăsec.ăVăî.Hs.,ăcândăscria,ăHerodotănuă
auziseădeăRoma,ădarădespreăge iăşiădespreăzeulălorăsupremăneăspuneăfoarteămulte;ă
câtădespreăZalmoxis,ăneăprezint ăşiăopiniaăsaădup ăcareăacestăom,ădevenităzeu,ăaătr ită
cuămultăînainteădeăsec.ăVI.ăCândăRomaăîşiăîncepeăformidabilaăeiăascensiune,ăniciăună
text latină nuă men ioneaz ă preocupareaă pentruă asimilareaă violent ă şiă pentruă
înlocuireaă limbiiă popula iiloră cucerite,ă cuălatinaă – conchideă dl.ă Gh.ă Gh.,ă citândă înă
sprijină autorit iă înă materie.ă Şiă d-saă adaug :ă „Înă Italiaă amă în eles,ă peă viu,ă
imposibilitatea romaniz rii (s.n.). Niciă m cară Peninsulaă Italic ă n-a fost
«romanizat »”,ăcuăatâtămaiăpu inăregiuniădinăafaraăpeninsulei. Romanizarea, deci,
înăsensulăabandon riiăfiin eiăpropriiădeăc treăpoporulă„romanizat”,ăîiăapareăautoruluiă
chiară maiă pu ină decâtă oă teorieă şiă maiă multă caă oă „ideeă fix ”,ă „înă niciă ună cază
ştiin ific ”.ă R mâneă s -iă denun m,ă maiă completă şiă maiă ferm, motiva iaă politic .
Dealtfel, am notat mai sus – şiă aiciă nuă esteă inutilă s ă revenimă –, despre lipsa de
receptivitateăaăge ilorăfa ădeălimbaălatin ,ăliterar ,ă„clasic ”,ăvorbit ăşiăscris ădeăună
poet.ă Despreă atitudineaă loră fa ă deă noiiă veni iă caă st pâni,ă depuneă m rturie,ă deă laă
„fa aă locului”,ă însuşiă mareleă poetă roman,ă clasică ală limbiiă latine,ă Publiusă Ovidiusă
Naso,ă înă numaiă 6ă aniă dină ceiă 9ă (8-17ă d.Hs.)ă câtă aă fostă exilată laă Tomis,ă undeă aă şiă
murit.ăReamintim,ădup ăOvidiu,ăc ăge ii,ăaci,ăseăsim eauălaăeiăacas ,ăînăelementulă
lor,ădoarăel,ăitalicul,ăromanul,ămediteraneeanul,ăseăsim eaăchinuităîntr-un asemenea
mediu,ă chinuită deă asprimeaă mediuluiă şiă deă „barbaria”ă ge ilor,ă dară şiă deă dorulă deă
patrie.ăDarădescopereaăşiăsensibilit iăneb nuiteălaăaceştiă„s lbatici”.
P mântulă getică dintreă Dun reă şiă Mare,ă inclusivă coloniileă greceşti,ă
depindeau,ă atunci,ăformal,ădeă Statulă odriz,ă ajunsă dejaă „client”ă ală Romei,ă Imperiulă
fiindăîns ăst pânulăreal.ă
Într-oăasemeneaălume,ănumaiădespreăromanizare,ăcuăatâtămaiăpu inădespreă
romanizareă prină limb ,ă nuă puteaă s ă fieă vorba!ă Şiă nuă eraă vorbaă – cum s-aă în elesă
chiară deă laă Ovidiuă (aă seă vedeaă înc ă alteă preciz riă înă versurileă re inuteă înă
crestoma ie) – despreăoăînchistare,ădespreăoăneprimireă„dinăafar ”ă(ge ilorăauditoriă
leăpl cuseămetrulălatin,ădeăpild ),ăciădespreăoăr mânereălaăceeaăceăeraăesen ialăînăeiă
înşişi,ăindiferentădeăschimbarea,ăvremelnic ,ăaăst pânilor;ăaceştiaăveneauăşiătreceau,ă
eiă r mâneau,ă urmândă s ă „renasc ”ă înă timpuriă maiă bune,ă cumă maiă „ren scuser ”ă
cândva,ăajuta iăfiindădeăînv turileăunuiăZalmoxis,ăunuiăDeceneu.
Ultimeleă dou ă „surprize”ă peă careă niă le-a oferit dl. Gabriel Gheorghe se
refer ăla:
- prima:ăpurăşiăsimplu,ăeliminarea go ilorădinăistorie,ăaceştiaăfiind,ădeăfapt,ă
ge i;
- a 2-a:ăconsolidareaăuneiăteze,ădejaăafirmat ,ăprivindăpeădeăoăparteăgenezaă
limbiloră clasiceă anticeă elinaă şiă latina,ă peă deă alt ă parteă genezaă limbiloră moderneă
francez ăşiăgerman .ăAmbeleă„surprize”ăauăstrâns ăleg tur ăcuăproblemaănoastr ăşiă
deăaceeaăleăprezent măsuccint,ăpeărând.
247
 1. Tezaă privindă eliminareaă go iloră dină istorie,ă merit ă aă fiă re inut ,ă dup ă
argumentareaăavansat ,ăchiarădac ,ăpentruăpruden ,ăamăadmite-o numai cu titlul de
ipotez ,ă deocamdat .ă De fapt,ă cuă aceasta,ă pornindă deă laă constat riă deă autoritateă
privitoareălaăpromovareaăfalsurilorăînăştiin aăistoric ă– dinăneştiin ,ădinăincompeten ă
sau (cel mai grav!) deliberat –, dl. Gabriel Gheorghe deschide, la noi, dar nu numai
pentruănoi,ăproblemaăîndrept riiăfalsurilorăînăistoriaăna ional ăşiăînăistoriaăuniversal .ă
C ciă informa iiă greşite,ă orgoliiă exacerbateă dară şiă eforturileă deă manipulareă aleă celoră
interesa iă auă promovată şiă auă între inută pân ă aziă atâteaă falsuri.ă Limitându-ne la
problema ce ne intereseaz ,ă preciz mă c ă într-ună studiuă întinsă şiă densă caă informa ieă
ştiin ific ,ă pusă înă frunteaă uneiă noiă traduceriă dină Getica lui Iordanes (De origine
actibusque Getarum – Despreă origineaă şiă fapteleă Ge ilor), dl. G. Gh. contest ă
existen aă go iloră caă poporă migratoră înă istorie,ă aceştiaă fiind,ă deă fapt,ă ge i.ă Peă lâng ă
argumenteleăaduseăînăacestăstudiu,ăînăsprijinulătezeiăvineăoămareăparteăaăistoriografieiă
medievaleăşiăchiarăpremoderneăoccidentale,ăpeăcareăistoriciiănoştriăefectivănuăauăluat-o
înă seam ă pân ă azi.ă Ultimulă şiă printreă ceiă maiă deă autoritateă dintreă autori,ă tradus,ă înă
sfârşit,ăşiălaănoiădeădna.ăMariaăCrişan,ăesteăsuedezulăCarolusăLundius,ăcuăoperaăsa:ă
Zalmoxis,ă primulă legislatoră ală ge ilor,ă studiuă ap rută înă 1687ă laă Upsalaă şiă procurat,ă
printr-oăîntâmplareăfericit ,ădeădl.ădr.ăNapoleonăS vescu.ăLansareaăc r iiăaăavutălocălaă
Congresul al III-lea de Dacologie, 21-22ă iunieă 2002,ă Bucureşti.ă Conformă
istoriografieiă occidentale,ă medievaleă şiă premoderne,ă central,ă vestă şiă nordă europene,ă
acesteaă îşiă revendic ă popoareleă loră dină ge i:ă germani,ă danezi,ă spanioli,ă olandezi,ă
suedezi,ănorvegieni,ăuniiădintreăbalticiă(lituanienii),ăoăparteădinăpolonezi.ăIarăbaştinaă
na iunii-matc ă aă fostă înă Spa iulă carpato-danubiano-balcanic.ă Înă economiaă acesteiă
lucr riănuăneăpermitemămaiămult.ăOricum,ăteza/ipotezaăaceastaădeschideăunăcâmpălargă
deăcercetare.ă„Ştiin ificii”ănoştriăauărespins-oăşiăînc ăoăresping.
DinăAntichitateă(v.ăPliniusăc treăiubitulăs uăCaninius)ădarăşiădeămaiătârziuă
(Carloă Troya),ă dl.ă G.ă Gh.ă aduceă argumenteă careă explic ă încrâncenarea cu care
„go ii”ăţăge iiăs-auăaruncatăasupraăimperiuluiăroman.ăÎnăfazaăfinal ăaăr zboiuluiădină
106,ă în elegândă c ă luptaă eă pierdut ,ă Decebală şi-ară fiă adunată „Consiliulă deă Stat”ă
compusă dină castaă sacerdotal -regal ă aă sarabilor – din care se alegeau regiiă şiă
sacerdo iiă – şiăle-arăfiăcerutăs ăjureăc ănuăvorăl saăr gază Imperiuluiăpân ănu-l vor
distruge,ăpân ănuăvorăradeăRomaădeăpeăfa aăp mântuluiă(v.ă58/XVIII).ăEiăştiauăcuă
to ii,ă atunci,ă c ă Dacia/Ge ia reprezentaă „polulă civiliza ieiă şiă ală spiritualit ii”,ă înă
timp ce Roma reprezentaă „r d cinaă tuturoră relelor”ă („radixă omniaă malorum”)ă
(ibidem).ăAşaăcumăştimăşiăaziăc ăaceaăcârd şieăneoimperialist ădespreăcareăvorbimă
este,ălaăfel,ă„r d cinaătuturorărelelor”!ăCândă„gotul”ăOdoacruăaăf cutăs ăcad ăRomaă
iară „gotul”ă Theodoric cel Mare i-aă des vârşită „opera”,ă acestaă dină urm ă aă inută caă
primulă s uă sfetnic,ă istorică şiă senatoră roman,ă Flaviusă Magnusă Aurelianusă
Cassiodorus (485-578),ă s -i scrie istoria Neamului. Iar Cassiodorus a scris: De
origine actibusque Getarum, iar dup ăelăIordanesăaăscrisălaăfelă(ibidem/XVIII).ăS ă
nuăuit măimportantulă„episod”ăRegalianusăşiăniciăuraăcelorădoiăîmp ra iăGaleriuăfa ă
deă numeleă deă roman.ă Dină argumenteleă administrateă deă dl.ă G.ă Gheorgheă reieseă c ă
go ii care au distrus Imperiul roman de Apus au fost de fapt ge i,ăcareăastfelăd deauă
cursăjur mântuluiă prestată înă 106ă luiă Decebal.ă CuăTheodorică celă Mareă seăîmplineaă
248
acestă jur mântă (58/XIV-XV).ă Neă oprimă aici,ă invitându-v ă insistentă s ă citi iă acestă
studiu introductiv.
2. Înă problemaă limbilor despre careă amă vorbit,ă laă contribu iileăanterioare,ă
publicateăînărevistaă„Getica”,ădl.ăG.ăGh.ăaduceăargumenteănoi,ădarăşiăal iămembriăaiă
Societ iiă„Getica”ăauăvenităcuăcontribu iiă– şiăregret măc ănuăneăputemăîng duiăaiciă
unăspa iuămaiălargăpentruăaăleăexpune.
Conformăacestorăcontribu ii,ăcuăargumenteleălor,ăconformăşiăstudiuluiădlui.ă
G. Gh., cu care deschide noua traducere din Getica lui Iordanes, limbile antice
elin ă şiă latin ,ă celeă vorbiteă şiă scriseă deă oă elit ă cult ă şiă aristocratic ,ă auă fostă nişteă
crea iiă aleă unoră înv a iă aiă vremii,ă fieă dintr-oă motiva ieă deă exprimareă elevat ,ă fieă
pentru aăseădetaşa,ăpurăşiăsimplu,ăşiăprinălimb ,ădeă„poporulădeăjos”,ădeăvulg, despre
careăaristocratulăroman,ădeăpild ,ă„ştia”ăbineăce-iătrebuieăpentruăaăfiăliniştit:ă„pâineă
şiăcirc”!ăCuăemancipareaădeăazi,ăcelăpu inăînăplanăspiritual,ăaproapeăc ăteăîngrozeştiă
cândă consta i,ă peă m suraă polariz riiă societ ii,ă cumă creşte,ă cuă timpulă – şiă
nejustificat! – dispre ulăşiăuraăfoştilorăşiăactualilorăaristocra iăfa ădeăceiă„deăjos”!
Hora iuăred ,ăîntr-oăod ,ădelirulădeăm rire alăaristocra ieiăromane,ăînăversul:ă
„Ur scăpoporulădeăjosăşiăîlă inădeparteădeămine”ă(57a/16).
Câtăpriveşteălimbaăgerman ămodern ă– arat ăşiăargumenteaz ădl.ăG.ăGh.ă–,
aceastaă„eăoăconfec ieătârzie,ădinăsec.ăXVIII,ăaăluiăAdelung, iar oălimb ăgot ănuăaă
existatăniciodat ”ă(ibidem/XXXIII),ăc ci,ă„dup ăcunoştin eleădisponibileăînăprezent,ă
ei Ţgo ii>ă nuă auă avută şiă nuă auă oă existen ă real ”ă înă posturaă deă poporă migrator
(ibidem/XXXIX).
Privitorălaălimbaăfrancez ,ăîntr-un studiu anterior,ăînărevistaă„Getica”,ădl.ăG.ă
Gh.ă demonstreaz ă c ă „înă vechimeă Fran aă aă fostă românofon ”ă (v.ă nr.ă 54).ă Acumă
aduceăprecizareaăunorăînv a iăfranceziăprivindăîndep rtareaălimbiiăliterareăfranceze,ă
caălimb ăaăelitelor,ădeălimbaăvorbit ,ăconsiderat ăcaălimb aă„idio ilor” (57/16-18
şiă 90).ă Ară fiă interesantă s ăseă întreprind ă unăstudiuă şiăasupraă altoră limbiă europene,ă
pentruăaăvedeaădac ăofer ăastfelădeăsurprize.
Or,ăînăceăpriveşteălimbaăromân ,ăesteăunăfaptădovedităc ăînăsec.ăXVIIălimba
român ă vorbit aă ob inut victoriaă deplin ă asupraă limbiiă scrise,ă careă fusese,ă pân ă
atunci,ăoălimb ăstr in ă– slavona.ăAstfel,ăîn elegemăbineăm rturisireaăprofesoruluiă
L.ăLevi chi,ăredat ămaiăsus.
*
Dină câtevaă discu iiă cuă dl.ă Gh.ă Gabriel,ă caă şiă dină constat riă proprii,ă amă
re inută c ,ă dac ă uniiă specialiştiă str iniă i-auă citită studiile,ă lumeaă academic ă şiă
universitar ăromâneasc ,ăpân ăacum,ănuăl-aăîndatoratăniciăcelăpu inăcuăunăr spunsă
formal,ădup ăceădânsulăaătrimisălaăforurileădeăspecialitateărevista,ăpentruărecenzare.ă
Dac ă dină str in tateă i-auă venită r spunsuri,ă institu iileă româneştiă deă specialitateă
continu ăs -lăignore!ăDeăcâtevaăori,ăTeleviziunea,ădinăcuriozitateăsauăpoateăpentruăaă
trezi interesul, i-aăluatăinterviuri.ăLaăaten ionareaănoastr ,ăRadiodifuziuneaăromân ă
l-aă „redescoperit”.ă T cereaă aă fostă men inut ă şiă fa ă deă acestea.ă Metodaă esteă
„clasic ”.ăLaăînceputăeste...ăt cerea.ăApoi,ădac ăautorulănuăseă„astâmp r ”,ăarăputeaă
urmaădenigr rile,ădeăcareăniciăpân ăacumăn-aăfostălipsit,ădarănumaiă„peălaăcol uri”,ă
nuă public,ă înă presaă deă specialitateă sauă înă pres ă înă general.ă Autorulă continu ă s ă
249
lucreze,ănuăseă„astâmp r ”,ăzb tându-seăînălipsuriămariăcuăpublicareaărevistei,ăcaăşiă
cuănevoiăcareă inădeăinvestiga iaăştiin ific .ăCine-lăvaăajutaăpeăacestăom?ăSau,ădac ă
esteăcuăadev ratăcazul,ăcine-iăvaădemonstra,ăserios,ăadic ăştiin ific,ăc ăgreşeşte?ăCuă
bucurieă credemă c ă ară primiă şiă unaă şiă alta,ă dac ă s-ară faceă cuă bun ă credin ă şiă cuă
seriozitate, cu profesionalism.

1.2.ăPreotulăistoricăDumitruăB laşa

Oăoper ădeăspargereăaătiparelor,ădeăieşireăde subăautoritateaăunoră„monştriă

sacri”ă– care,ăeiăînşişi,ăşi-arăfiăabandonatătezeleădep şiteădeăinforma iaăistoric ăşiădeă
adâncireaă reflec iiloră –,ă oă face,ă deă pild ,ă dup ă oă via ă deă cercetareă atent ă aă
izvoarelor,ă preotulă istorică Dumitruă B laşa,ă despreă careă amă vorbită înă cuprinsulă
lucr riiănoastreăşiăasupraăc ruiaădorimăs ărevenim,ăsintetizând.
Ortodoxă convins,ă poateă chiară p timaş,ă dup ă cumă l-amă remarcată într-o
împrejurare,ăpreotul-istoricăD.ăB laşa,ăpentruăprimaădat ăatâtădeăatentălaăizvoareleă
istorice, deci atâtă deă conving tor,ă puneă înă eviden ă mareaă personalitateă aă
„p gânului”ăZalmoxisăalăilliro-traco-geto-dacilor,ăv zându-lăîns ănuăcaăpeăunăp gână
– cuă sensulă infamant,ă îndeobşteă acordată – ci ca promotor al drepteiă credin e a
neamuluiă s u,ă creatoră deă religie, înă rândă cuă marileă personalit iă deă acestă felă aleă
antichit ii.
Multeă dină problemeleă expuseă întâiă înă „c rticica”:ă De la Zalmoxe la Iisus
Hristos (v.ă nr.ă 23)ă leă reiaă şiă leă dezvolt ă înă cartea:ă araă Soareluiă sauă Istoriaă
Dacoromâniei (v.ănr.ă1),ăasupraăc reiaăatragemădeosebitaăaten ieăaătuturor.ăDesigur,ă
carteaătrebuieăreeditat ămaiăîngrijit,ădarăînăcuprinsulăeiăadev rulăizvoareloră„strig ”ă
laăfiecareăpagin !ăDeăcurândăaăap rutăedi iaăaăII-a.ăLaăacesteaămaiăad ug m:ăBasmul
romaniz rii (v.ănr.ă24a)ăşiăRoma Veche.ăCronic ăortodox ădaco-român (v. nr. 25).
Înscriindu-seă peă liniaă luiă N.ă Densuşianu,ă Mihaiă Eminescu,ă B.ă P.ă Hesdeu,ă
MirceaăEliadeăşiăaăatâtorăexcelen iăcunosc toriăşiăpre uitoriăaiătradi ieiăşiăsufletuluiă
românesc,ă D.ă B laşaă aă inută înă sineă adev ruriă peă care nu le-a putut spune nici
odinioar ăşiăniciăsubăregimulăcomunist,ăaleăc ruiăînchisoriăşiărigoriăle-a cunoscut din
plin,ă dară acumă aă „r bufnit”,ă hot râtă s ă mearg ă pân ă laă cap t.ă Recent,ă
p rintelui-istorică Dumitruă B laşa,ă i-aă ap rută oă lucrareă deă sintez ă dar şiă cuă
contribu iiă noi,ă intitulat :ă Dacii de-a lungul mileniilor,ă Edituraă Orfeu,ă Bucureşti,ă
2000,ă carteă lansat ă laă celă deă ală III-leaă Congresă Interna ională deă Dacologieă
(21-22.06.2002).
Pornindă deă laă str vechimeaă locuiriiă illiro-traco-geto-daciloră înă Spa iul
carpato-danubiano-balcanic,ă D.ă B laşa,ă valorificândă izvoareă dispre uiteă sauă
ignorateă peă nedreptă deă unii,ă enun ă tezaă celuiă maiă vechiă regată feminină înă acestă
spa iu,ăcuăoătulbur toareăsuccesiuneăaăregineloră– p ziteădeăteribilaă„gard ădeăcorp”ă
a vestitelor amazoane,ăidentificateădeăizvoareăpeămalurileăIstrului,ădeciălaăDun reaă
de Jos –, regine zeificate ulterior.
Cuăprivireălaălimb ,ăsus ineătezaăc ă„limbaălatin ăcult ăs-aăn scutăcaălimb ă
moart ă(caăşiăelina)”,ăeaăapar inândăunuiă„grupărestrânsădeăini ia i”,ăc ciă„roiurile”ă
illiro-traco-geto-dacice – şiăautorulăinsist ăasupraăromanilor/ramaniloră– au dus cu

250
 Fig. 60
P rinteleăistoricăDumitruăB laşaălaă90ădeăaniăăăFoto: D-truăMis ilescu-Panu

251
eleă oă limb ă popular ă (linguaă rustica),ă „limbaă vecheă daco-trac ”,ă aă c reiă urmaş ,ă
desigurăevoluat ,ăesteălimbaăromân .ăŞiăinsist ăasupraăacestei chestiuni.
Dină acestă spa iuă ală „Vechiiă Europe”ă aă illiro-traco-geto-dacilor a pornit,
treptat,ăînărestulăcontinentului,ăînc ăşiăînăAsia,ăatâtaăspiritualitate,ăînăroiuriă„succesiveă
sauă prină împrumuturi”,ă deă laă Cultulă Soareluiă şiă ală Foculuiă sacruă pân ă la diversele
zeit iăcareăauăintratăînăculturileă„clasice”ăaleăantichit iiăşiăînăceleăcareăle-au urmat.
Ajungândă laă mareleă reformatoră ală illiro-traco-geto-dacilor, Zalmoxis,
întregindăinforma iaăcuădateleădespreăurmaşulăs uădeămaiătârziu,ăDeceneu,ăşiădespre
epocaă acestuia,ă D.ă B laşaă abordeaz ă cuă seriozitateă informa iileă luiă Iordanes,ă
atribuind illiro-traco-geto-dacilorăună„codădeălegi”ă– Belagines – „Legileăpalagine”ă
–,ăvenindădeălaăprimeleăregine,ăprinăZalmoxisăşiăceilal iămariăpreo iăaiăzeuluiăsupremă
şiăperpetuate,ăasimilateăînă„dreptulăromânesc”ămedievalăşiămodern.ăDeăasemenea,ă
pornindătotădeălaăIordanes,ăcareăseăbazaăpeăizvoareăanterioare,ăîntreăcare,ăsigur,ăpeă
Getica luiă Dionă Chrisostomul,ă apreciaz ă înaltaă ştiin ă dină centrulă geto-dac de la
Sarmisegetuza,ăasimilând-oăcuăoăveritabil ă„Universitate”ăaăantichit ii.
Coroborândă ansamblulă izvoarelor,ă D.ă B laşaă demonstreaz ă anterioritateaă
luiăZalmoxisăfa ădeăPitagora,ăpeăliniaăconvingeriiăpersonaleăaăluiăHerodotădealtfel,ă
dup ă cum,ă laă fel,ă demonstreaz ă anterioritateaă Jur mântuluiă „mediciloră luiă
Zalmoxis”ăfa ădeăJur mântulăluiăHipocrate.
Autorul nu-iă uit ă peă româniiă sud-dun reni,ă aromâniiă (armânii),ă vlahii,ă înă
general,ădespreăcareăculegeămulteăalteădateădinăizvoare,ăignorateăpân ăacum.
Pornind de la originea carpato-danubiano-balcanic ă aă întemeietoriloră
RomeiăşiăaăImperiuluiăroman,ăD.ăB laşaăprezint ăîndelungatulăr zboiătraco-geto-dac
– roman,ăcareăaăduratăefectivăpesteădou ăsecoleăşiăjum tate,ăpân ălaă106ăd.Hs.,ăşiăaă
continuată cuă atâteaă lupteă ulterioareă pân ă la 271ă şiă dup ă aceea,ă caă peă cel mai
îndelungată r zboiă numită deă dânsulă „fratricid”ă dină istorie,ă cuă consecin eă pentruă
întregulăcursăulteriorăalăacesteia;ăamăspusăc ănoiănu-lănumimăfratricid,ăc ciădaciiănuă
erauăfra iăcuămercenariiăRomei!ă
Dar, pare-se, cel mai multă insist ă D.ă B laşaă asupraă vitalit iiă
traco-geto-dacilor,ă atâtă aă celoră intra iă subă st pânireaăRomeiă câtă şiăaă dacilorăliberi,ă
sus inând,ă primulă cuă atâtaă convingereă – dat ă deă izvoareă –,ă ideeaă restaur riiă unuiă
„Imperiuădacic”ăînăloculăceluiăroman,ăsubăcei doiăîmp ra iăGaleriuă(ă„celăB trân”,ă
305-311ăşiă„celăTân r”,ă311-313)ăşiăchiarăsubăConstantinăcelăMare.
Desigur,ămulteădinăsus inerileăpreotului-istoricăDumitruăB laşaăvorăşocaăpeă
istoriciiă deă Universitateă şiă deă Academie,ă dară peă to iă aceştiaă lucr rileă autoruluiă îiă
invit ,ăînainteădeăorice,ălaăluareaăînăconsidera ieăaătuturor categoriilor de izvoare, la
coroborareaălorăriguroas ,ăp r sindăetichet rileă„deăautoritate”ăşiămaiăalesătipareleăşiă
schemeleăpeăcareăinforma iaăistoric ăşiăreflec iaăştiin ific ă– adânc ăşiăresponsabil ă
– nu le mai pot tolera.
P rinteleăistoricăDumitruăB laşaăs-aă„str mutatădeălaănoi”ăînădiminea aăzileiă
deă22ădecembrieă2002,ăînăvârst ădeă91ădeăani.

252
 2.ă„NoiănuăsuntemăurmaşiiăRomei!”
Dr.ăNapoleonăS vescuăşiăCongreseleădeăDacologie

Nuă putemă încheiaă f r ă aă

subliniaă importan aă celoră 11ă
Congreseă Interna ionaleă deă
Dacologie, 10 inuteălaăBucureştiă
înă aniiă 2000-2009, cel de-al
11-leaă laă Albaă Iuliaă înă 2011ă –
fiecareă având câteă odedica ie:
„Sarmisegetuza - 2000”,
„Burebista - 2001”,ă „Nicolae
Densuşianu - 2002”,ă T rt ria -
2003,ă „Civiliza iaă Dun rean -
R d cini-2004”,ă cuă monumenteă
amplasateă înă locuriă deă necesar ă
aducere aminte. Au urmat
Congresele: „Kogoion-2005”,
„Decebal - 2006” (la 1900 de ani
deă laă jertfaă suprem ă pentruă
Neamulă s u),ă „Tomiris-2007”,
„Regalian-2008” şiă„Eminescu -
2009”, al 10-lea, congresul nostru
Fig. 61 jubiliar;ă înă 2010,ă Congresulă ală
Dr.ăNapoleonăS vescu XI-lea, Congresul de Dacologie,
închinată luiă Mihaiă Viteazulă –
„restauratorulă Daciei”ă („restitutoră Daciae”).ă Ini iatorulă acestoră importanteă manifest riă
ştiin ificeăesteăoă„echip ”ădeăromâniădinăS.U.A.,ăavândăînăprim-plan pe dr. Napoleon
S vescuă(esteăşiăcet eanăromân),ăînăcolaborareăcuăentuziaştiăromâniăbasarabeniăşiăcuă
specialiştiă dină România.ă Sponsoră – omulă deă afaceri,ă armân,ă Georgeă Constantină
P unescu,ăcareăaăasiguratăşiălogisticaă(laăHotelulă„Intercontinental”)ăşiăaăr masăsponsoră
înăcontinuare.ăS-auăal turatăşiăal iiăcuăsus inereămaterial ăşiăcuăsufletăna ional.
Dină p cate,ă deşiă invita iă – ni s-a spus –,ă specialiştiiă deă laă Universitate,ă
Academie, Institute de profil n-auăvenit.ăUnăobiectivămajorăr mâneăîns ăcâştigareaă
acestora,ăaăunoraăcelăpu in.ăArgumenteăştiin ificeăsuntăsuficienteă!
Dintreăromâniiădină ar ăunărolăimportantăl-a avut prof.dr. Augustin Deac,
cel care – înăpofidaăatâtorăclevetiri – aăîntre inută„spiritulădacic”ălaăfostulăInstitutădeă
istorieă ală Partiduluiă Comunist,ă fiindă şiă autorulă reală ală serialuluiă luiă I.ă
Popescu-Pu uri,ădină„MagazinăIstoric”,ădespreăstr moşiiănoştriăautentici.ăDeăcurândă
aăreuşităs ăpublice,ăîntreăaltele,ăoăcarte înădou ăvolume,ăIstoriaăadev ruluiăistoric,
despreă careă credemă c ă vaă deveniă oă carteă deă referin ă şiă ună instrumentă deă lucruă
indispensabil.
Laă celeă 11ă Congreseă inuteă pân ă acumă comunic rileă auă fostă foarteă
numeroase,ădarăinegaleăsubăraportulăcon inutului.ăAuăfostăgreut iăaleăînceputului.ă
Auă participată specialiştiă dară şiă autodidac iă înă domeniu,ă fiecareă cuă pasiuneaă luiă
pentruăaceast ăparteăaăistorieiănoastre.ăAăfostăprezentăşiăinvitatădeăonoareăregretatulă
253
preot-istorică Dumitruă B laşa.ă Laă venerabilaă vârst ă deă 90 de ani, la Congresul al
2-lea,ăînă2001,ăaăfostăproclamată„PatriarhăalăDacologiei”ăîntreăcercet toriiăînăvia .
La al 2-leaă Congres,ă dr.ă Napoleonă S vescuă ne-aă prezentat,ă peă filmă şiă
diapozitive,ă stareaă jalnic ă înă careă seă afl ă complexulă patrimonială dacică de la
Sarmisegetuza,ăconstatareaăputândăs-oăfac ,ălaăfa aălocului,ăuniiădintreăparticipan iiă
laăCongresăcareăauăajunsăcuăautocarulăpân ăacolo,ăundeăs-aădezvelităşiăoăstatuieăaăluiă
Burebistaă(laăOr ştie)ăavândăcaămodelăună„tarabostes”ădeăpeăArculăluiăConstantin
cel Mare de la Roma. Cu Congresul al III-leaă calitateaă comunc riloră aă crescută
sim itor,ădr.ăS vescuăantrenândăspecialiştiădină ar ăşiădeăpesteăhotare,ăcuăcontribu iiă
deăînalt ă inut .ăS-aădatăcinstireaăcuvenit ăluiăN.ăDensuşianu,ăiarăEdituraăArhetipăi-a
reeditată (ed.ă anastatic )ă Daciaă preistoric . Congresul s-aă transformată într-un
veritabilă triumfă pentruă mareleă dară atâtă deă nedrept itulă p rinteă ală Dacologieiă
moderne. Un veritabil entuziasm a produs Congresul al IV-lea, 2003, consacrat
epocalei descopeririă aă „T bli elor de la T rt ria”, descoperire a arheologului
Nicolae Vlasa; descoperirea este primul mesaj scris din istoria lumii!, eveniment
fa ădeăcareă„ştiin ificii”ănoştriăauătotă„cârnit”ădinănas,ăcumăle-ar fi spus Eminescu,
iar la Congresul a V-lea aăprinsăconturăunăprogramăcomplexădeăcercetareăeuropean ă
pentruă civiliza iaă Dun rii,ăpentruă r d cinileă acesteia,ăprogramă impulsionat,ă al turiă
deă dr.ă S vescu,ă deă pasionatulă specialistă italiană Marcoă Merlini,ă participantă laă
ultimele trei congrese, care recentăaărealizatădatareaărigurosăştiin ific ăaădescopeririiă
deălaăT rt ria:ăcca.ă5300ăî.Hs.
Oăp rereădeăr uăşiăchiarăuneleăsuspiciuniăaătrezitănepublicarea,ăînăvolum,ăaă
comunic riloră(celăpu inăaăunora,ăaăcâtorva).ăBineăarăfiăcaăînătoat ăaceast ăac iuneă
care ne-aăentuziasmatăs ănuăfieăşiăcevaă„necurat”,ăînăaceast ăepoc ăaăinfiltr rilorăşiă
scenariilor.
De la al II-leaăCongresăinterna ionalădeădacologieăauăpornitădou ăini iativeă
deăimportan ădeosebit :
1.ă Traducereaă şiă editareaă c r iiă savantuluiă suedeză dină sec. XVII, Carolus
Lundius, Zalmoxis, primus Getarum legislator,ă Upsala,ă 1687,ă costulă edit riiă
suportându-lădl.ădr.ăNapoleonăS vescuăiarătraducereaărealizând-oădoamnaăcercet toră
Mariaă Crişan;ă lucrareaă aă fostă lansat ă laă Congresulă ală III-lea de Dacologie
(21-22.06.2002),ăBucureşti.ăDespreăaceast ălucrareăfundamental ,ădarăşiădespreăalteă
contribu iiă aleă „c rturariloră nordici”ă laă cunoaştereaă istorieiă ge ilor,ă dna.ă Mariaă
Crişană aă relatată înă dou ă lucr riă aleă d-sale, lansate recent (31.05.2002) la sediul
Comisiei Na ionaleăRomâneăUNESCO:ăC rturariănordiciădespreăge iăşiălimbaăloră
scris ,ăEdituraăVerus,ă2002;ădeăasemenea,ălucrareaăintitulat ăPoeme, Editura Verus,
2002,ăunăvolumădeăpoeziiăşiărelat riăautobiografice,ădarăcareăcuprindeăşiăimportanteă
materiale necuprinse înăprimaălucrare.
2.ă Amă în elesă c ă subă imboldulă dată deă dl.ă dr.ă Napoleonă S vescu,ă Edituraă
Alcoră dină Bucureştiă aă tip rit,ă înă premier ă mondial ,ă lucrareaă Codex Rohonczi.
Carteaăaăap rutăînăcondi iiătehniceădeăexcep ieăşiăaăfostălansat ălaăTârgulădeăcarteă
„Bucureşti,ă2002”,ăînămai,ăînso it ădeăoăcaset ăaudioăcareăcuprindeă„Imnulăblakiloră
(vlahilor), din cuprinsul Codex-ului,ăînătranscriereaăd-lui prof. univ. dr. Gheorghe
Ciobanu.ăDescifrarea,ătranscriereaăşiătraducereaăaăfostărealizat ădeăd-naăcercet toră

254
dr. VioricaăEn chiuc,ăarheologăşiăspecialistăînăscrierileăvechiă(aleăEvuluiătimpuriuăşiă
Antichit ii).
Înă sfârşit,ă ceaă maiă recent ă lucrare,ă consacrat ă religiei geto-dacilor, este
cartea d-lui Dan Oltean, pe care deja am utilizat-oă înă lucrareaă noastr ,ă dară prin
aceasta, nu i-amă ar tată întreagaă valoare.ă C ciă este,ă repet mă şiă aici,ă lucrareaă unuiă
erudită ală domeniuluiă şiă totodat ă ună deschiz toră deă drumă subă aspectulă abord riiă
metodologiceăaăproblemei:ăprinăfolosireaăefectiv ăaă tuturor izvoarelor,ădarăşiăprină
realizarea,ăcuăadev rat,ăaăuneiăcercet riăinterdisciplinare.ăValoareaăr mâneăvaloare.ă
Deăaceeaăesteăcuăatâtămaiăregretabilăcuăcâtăautorulăr mâneăprizonierulăunorătezeă –
„axiome”ă careă auă f cută şiăînc ă maiă facăatâtă deă multă r uă cercet riiă deă specialitate:ă
„axioma”ăaşazisuluiă„indo-europenism”ăşiăaălimbiiăzis ă„indoeuropean ”;ă„axioma”ă
dejaăc zut ăaăpoliteismuluiădacilor;ă„axioma”ăromaniz riiădacilor,ăînăcareăautorul,ă
înă ultimaă parteă aă c r ii,ă seă încurc ă singur,ă contrazicând-o prin datele aduse;
„axioma”ăinexisten eiăscrisului la daci (illiro-traco-geto-daci) – pentru autor, dacii
„nuăştiauăs ăscrie”!ăIarăînăfinal,ăautorul,ăchiarăfaceăpolitic ăpartizan ă(şiăneăîntreb mă
peăcineăserveşteă– conştientăsauănu!),ăajungândăpân ălaăaăcitaăfalsădinăBiblie!
Câtă priveşteă problemaă foarteă delicat ă aă întrup riiă Mântuitoruluiă într-o
peşter (c ci,ă conformă Crezuluiă – simbolulă credin eiă –, Iisus s-a n scut dinăTat lă
cerescă„înainteădeăto iăvecii”!ăiarăpeăp mântăs-aăîntrupatăcaăomăadult,ănuăs-aăn scut);ă
se poate formula ipotezaăîntrup rii Lui într-oăpeşter ăaăSpa iuluiăcarpatic?ă
Izvoareănouădescoperiteăsauăredescoperiteăşiăregândite,ăcoroborate,ăpermită
aducereaă unoră argumenteă înă sprijinulă ipotezei pe care, cum am spus, noi n-o
respingem de plano,ăIisusăputândăfiăunănumeăîncifrat: Cel coborâtăde sus, din Cer,
deălaăDumnezeu,ăprinăSf.ăDuh,ăcumăseăarat ăînăSf.ăEvanghelieădup ăIoan,ăI/32.
1.ă Primeleă semneă dină numeleă Luiă (Ii)ă suntă dou ă coloane.ă Coloana a fost
primul semn sacru – arhetip –, al Cerului – şiăelăaăap rutăpentruăprimaădat ăînălume
înă Spa iulă carpatic.ă Înă acestă cază esteă vorbaă deă o pereche de coloane careă urc ă laă
Cer,ăsus,ălaăDivinitateaăsuprem .
2.ăÎnăalfabetul autohton, generalizat – la nivelul Imperiului – prin ceea ce
s-a numit alfabetul latin,ă alfabetă statornicită cuă multă înainte de întruparea
Mântuitorului,ăgrafemul care transpune uimirea înăfa aăacesteiăminuni coborât ădin
Cer,ă esteă literaă „I”,ă înă cazulă nostruă „I”ă dublu;ă c ciă esteă oă uimireă puternic ,ă
prelungit ,ăcuăglasălaăînceputăputernic,ăapoiăînăsc dere,ătranspusăînăscrisăprintr-un
„I”ă(mare)ăşiăună„i”ă(mic),ădeci:ăIi.
3.ă Cuvântulă „sus”ă esteă ună cuvântă curată românesc.ă Adoptată înă latin ,ă elă aă
fostă doară sufixat,ă caă atâteaă altele:ă susum/sursum.ă Atunci,ă combinândă grafemulă
dubluă(ţăperecheaădeăcoloane)ăcuăcuvântulăsus – care atest ăexclama ia,ăuimit ,ă„înă
gura mare”,ăînăfa aăminuniiăcoborâteădinăCeră –,ăseăajunge,ăînăscris,ăîntr-un limbaj
curatăromânesc,ălaăcuvântulăIisusă(Ii+sus).ăLua i-oăcaăipotez .
4.ă Laă acesteaă ad ug mă oă informa ie,ă chiară dac ă adus ă înă discu ieă înă altă
context deădl.ăGabrielăGheorghe.ăAnume,ăc ăgetul (iar nu gotul !) Theodoric cel Mare
(ajunsăÎmp ratăroman,ă493-526),ăabandonândăRomaăcucerit ăşiădevastat ă– întâiă(laă

255
410) de Alaric, apoi de el – şiă stabilindu-şiă reşedin aă laă Ravena,ă aă construită aciă
celebra catedral ă Sant’Apollinaireă Nuovo,ă undeă eraă şiăPalatulăimperial.ă Ei,ă bine,ă înă
imensulă mozaică creştină deă acoloă apară cei trei magi,ă „dară nuă înă costuma ieă
oriental ,ătradi ional ,ăciăîmbr ca iăînătarabostes (aristocra i, n.n.) daci,ăavândăpeă
cap pileus,ăcuşmaădacic ăspecific ”.ăÎnăurmaălorădarăf r ăleg tur ăcuăeiă„aparăsfintele
muceni e careă poart ă îmbr c minteă r neasc ă româneasc :ă c m şiă albeă cuă poaleă
lungi,ăcatrin eădecorateăcuămotiveăvariate,ămarameăalbeădeăborangicăcuăfranjuriăc treă
glezne”ă(58/XIV-XV,ăs.a.ăşiăs.n.ăv.ăAnexa).ăAcesteaănuăputeauăfiădecâtădinăordinulăluiă
Theodoric,ăpentruă„celebrareaăstr moşilorăs iăge i”,ăcumăînclin ăs ăadmit ădl.ăGabrielă
Gheorghe.ă Sauă scenaă ordonat ă deă Theodorică fuseseă executat ă dup ă ştiin aă lui (şiă aă
„consilierilor”ălui)ădespreăasemeneaăpersonajeă?ăŞiăre inem:ăcelămaiăimportantăsfetnică
alăluiăeraăCassiodorus,ăcare,ădinăporunc ,ăi-a scris Istoria Neamului,ăintitulat ăGetica,
dină careă seă vaă inspiraă Iordanesă !ă Altfel,ă cumă ară fiă îndr znită creştinulă Theodorică s ă
încalceăcuvântulăScripturiiăşiătradi iaăînăaceast ăprivin ?
5.ăPunându-neăşiă„întrebareaăcheie”:ă„Quiăprodest?”ă(„Cuiăfoloseşte?”)ă– la
careădl.ăDanăOlteanu,ăf r ăs-oăpun ,ăre ineădejaăunăr spunsădinăsurseleăinvocateă–,
neăapropiemămaiămultădeătransformareaăipotezeiăînăcertitudine.
6.ă Înă context,ă neă amintimă deă oă exclama ieă aă originaluluiă dacologă Tudoră
DiaconuădinăPiteşti,ăcareăpuseseălaăcaleăeditareaăuneiă„c r i-fluviu”ăînă10ăvolume,ă
despreălimbaăadamic ă(ţăprimaălimb ăaălumii),ădinăcareăpublicaseăpân ăatunciădou ,ă
cu multe inscrip iiă „recomandate”ă caă fiindă dacice,ă descifrate,ăpar ialăşiătraduseădeă
d-lui,ăf r ăaădaă„cheia”ăacestorăopera iuni.ăEra,ăcred,ăînă2002,ălaăInstitutulăteologică
dinăBucureşti.ăDiscutândăcinevaădespreăIisus,ădl.ăTudorăDiaconu,ălaăunămomentădată
s-a ridicat, spontan – f r ă „etichet ”ă – şiă aă spusă camă aşa,ă spreă uimireaă celoră dină
sal :ă„Înceta iăcuăacesteăafirma ii.ăIisusăs-aăn scutăînăVâlcea,ălâng ăCozia!”ăŞiăs-a
aşezatălaăloc,ăf r ăaămaiăspuneăunăcuvânt.
La Congresul al VI-lea – „Kogaion-2005”– a fost o veritabil ăcompeti ieăaă
participan ilorăînăidentificarea,ăpeăArculăCarpa ilor,ăaă„MunteluiăSacru”ăalădacilor,ă
peă careă sateleă urcau,ă într-oă anumit ă ziă aă anului,ă pentruă aă fiă câtă maiă aproapeă deă
Divinitateaă loră suprem ,ă unic ,ă pentruă aă seă bucuraă împreun .ă Aă fostă un „duel”ă ală
argumentelor,ă „careă peă care”,ă pentruă localizareaă luiă înă Carpa iiă R s riteni,ă
Ceahl ul,ă înă ceiă Meridionaliă – înă „competi ie”ă intrândă vârfurileă „Godeanu”ă sauă
„Omu”,ăcuăenigmaticulăSfinxădinăBucegi,ăchiarăcentrulăsacruăalăSarmisegetizeiăsau,ă
undeva înăApuseni,ăcuăoăreferireădirect ălaăMunteleăG ina,ăvestităşiămaiătârziuăprină
celebrulă „târgă deă fete”ă (oă specula ieă deă reaă credin ă aă unuiă ziaristă maghiar,ă
specula ieă care,ă dină p cate,ă „aă prins”!).ă Pân ă laă urm ,ă concluziaă aă r masă c ă de-a
lungulăîntregului Arcăală„osmozeiăpopulareăpermanente”ăîntreăfra i,ăMunteleăsacruă
vaăfiăfostăpesteătot,ăsateleădinăfiecareăzon ăpornindăurcuşulăc treăîn l imiăpentruăaă
ajungeă „sus”ă înă ziuaă hot rât ă aă anului.ă Înă paralel,ă peă temeiulă izvoarelor,ă câteă leă
avem,ă dară şiă ală tradi iei – „arhivaă vieă aă poporului”,ă cumă i-a spus Nicolae
Densuşianuă – cercet toriiă auă c utată s ă în eleag ă maiă bineă spiritualitatea,ă
religiozitateaă prină excelen ă aă str moşilor.ă Evident,ă auă fostă abordateă şiă alteă

256
„subiecte”ă aleă Str vechimii,ă Antichit iiă şiă continuit iiă peă trepteleă istoriceă aleă
sedentarilorăcarpaticiădină„Daciaăedenic ”.ă
Aşteptată cuă emo ieă şiă preg tită cuă minu iozitateă deă „echipa”ă doctoruluiă
Napoleonă S vescuă şiă deă to iă ceiă antrena iă înă Mişcareaă dacologic ,ă aă sosită şiă anulă
comemorativ de referin ă pentruă noi,ă 2006,ă 1900ă deă aniă deă laă jertfaă suprem ă aă
Mareluiă Regeă Decebală pentruă Neamulă s u,ă Congresulă ală VII-lea de Dacologie
(2006)ăfiindăînchinatălui.ăNeăaşteptamăcaăşiăoficialiiănoştriă–şiăacademiciăşiăpoliticiă–
s ăcomemorezeăpeăregeleăerouăşiămartirăîmpreun ăcuănoiăsauăchiarăînăparalel.ăLiăs-a
f cutăşiăpropunereăînăacestăsens,ădarăevenimentulănuăi-aămişcatăcâtuşiădeăpu in.ăBaă
nu, i-aă„mişcat”,ădarăînăsensăinvers.ăPentruăDomniileălor,ă2006ăaăfostăunăaltfelădeă
„ană jubiliar”:ă seă împlineauă 1900ă deă aniă deă când,ă înă 106,ă nuă seă întâmplaseă nimică
r u,ădimpotriv ,ăoăparteăaăDacieiănord-dun reneăaăavută...ăfericirea,ăs ăintreă...ăsubă
„r d cinaă tuturoră relelor”,ă Romaă imperial !ă Da,ă nuă esteă oă glum ă proast ,ă chiară
aceastaă aă fostă bucuriaă „jubileului”.ă Şiă înă euforia lui,ă dup ă vreoă sugestieă
„inteligent ”,ă înă finală auă pusă oă trup ă deă maghiari,ă costuma iă caă mercenariiă
împ ratuluiă Traian,ă s ă defilezeă victorioşiă peă ...ă Caleaă Victoriei,ă înă Bucureşti.ă
Redactorulă şefă ală revisteiă „Daciaă magazin”,ă Vladimiră Brilinski,ă înă editorialul
consacrată „eroilor”ă şiă „defil riiă ruşiniiă na ionale”ă comentaă oă observa ieă aă Auroreiă
Pe an,ă dină „Formulaă AS”:ă anumeă c ă fidelitateaă reconstituiriiă ară fiă fostă „perfect ”ă
dac ăînăurmaămaghiarilorătravesti iăînălegionariăromaniăşiăpuşiăs ădefilezeăpeăCalea
Victoriei,ăînăCapitalaă rii,ăcaătrupeăvictorioaseădeăocupa ieă(şiătocmaiămaghiari!),ă
„ară fiă defilată şiă daciă înă lan uri”,ă spreă satisfac iaă deplin ă aă ministruluiă deă resortă deă
atunci!ă ...ă Georgeă C linescu,ă înă aă saă carte-monumentă aă literaturiiă na ionaleă neă
aten ioneaz ă(1941):ă„S ănuăuit măc ăpeăColumn ănoi,ădacii,ăsuntemăînălan uri!”.
Mişcareaă dacologic ă şi-aă f cută cumă seă cuvineă datoriaă deă aă comemoraă peă
primul mare erou-martirăalăNeamului,ăDecebal,ăatâtălaăacestăCongres,ăalăVII-lea,ăcâtă
şiăprinăalteămanifest riăşiăac iuniăpilduitoare.ăOficialiiădeălaăBucureştiă– şiăpoliticiăşiă
„ştiin ifici”ă– auădat,ăcumăseăspune,ăcinsteaăpeăruşine.
Cuă emo iaă uneiă revela iiă ştiin ificeă şiă na ionale,ă înă premier ,ă bucurieă c ă seă
rupeăoăt cereăîndelungat ,ăMişcareaădacologic ă– înăprimăplan,ăacelaşiădr.ăS vescu!ă–
aă închinată Congresulă ală VIII-leaă (2007)ă Mariiă Regineă aă massage iloră (Ge iiă Mari),ă
Tomiris,ăalăc reiăregatăseăîntindea,ăînăsec.ăVIăî.ăHs.,ăînăNordulăM riiăNegre,ăpân ăspreă
Urală şiă Mareaă Caspic ,ă învecinată fiindă cuă Imperiul persan condus atunci de
fondatorul lui, Cyrus al II-leaăcelăMare,ăcelăcareătimpă deădeceniiăoă inuseătotăîntr-o
expansiuneăşiădomina ie.ăEmo ieăpentruăpremieraămen ionat ,ăc ciăeramăprimiiăcareă
purăşiăsimpluăredamăistorieiăna ionaleăoămareăregin ăaăstr moşilorăşiăoămareăvictorieăaă
massage iloră s i,ă istoriciiă noştriă neştiindă nimic despreă ambele,ă pân ă atunci.ă Şiă erauă
vinova iăînăfa aăloră– mareăregin ăşiămareăvictorie!ă– pentruăîndelungataăneştiin ,ăcaă
şiăînăfa aă„p rinteluiăistoriei”,ăHerodot.ăReginaăTomiris,ăînăanulă529ăî.ăHs.,ăcuăarmataă
eiădeămassage iăzdrobiseăarmataăinvadatoareăaăceluiămaiămareăîmp ratăalăsecoluluiăVIă
î.ă Hs.,ă cuă deceniiă înainteă deă invaziaă luiă Dariusă Iă împotrivaă ge iloră (514ă î.ă Hs.)ă şiă
înainteădeăcelebreleă„r zboaieămedice”ăaleăgrecilor.ăŞiăîiă„administrase”ăluiăCyrusăună
actăjusti iarăpilduitor,ăs ăseăfixezeăînămemoriaăgenera iilor.ăDr.ăS vescu,ăpurăşiăsimplu,ă
aăelectrizatăplenulăCongresuluiăcuăfilmulă„R zboaieăuitate”,ăcreatălaăNewăYorkăcuăoă
257
echip ă deă entuziaşti.ă Dup ă careă aă urmată „fluxul”ă comunic rilor,ă eviden iindă luptaă
pentru independen /suveranitate aăstr moşilor.
Aveamă şiă noiă bucuriileă noastre,ă careă atenuiaz ă dină efectulă gravelor
antiromânismeă oficiale comise chiar atunci: cedareaă suveranit iiă na ionale înă
beneficiul unei megaforma iuniă politiceă chiară înă primaă ziă aă aceluiă an,ă 2007,ă şiă
t iereaăr d cinilorăistoriceărealeăaleăna iuniiăînăcelămaiăimportantămanualădeăistorieă
na ional ădinăînv mântulăpreuniversitară(clasaăaăXII-a de liceu).
Şiăpân ăatunciăşiăînăcontinuare,ălucr rile Congreselor noastre de Dacologie,
prină efortulă dezinteresată ală doctoruluiă S vescu,ă auă fostă publicateă peă Internet,ă laă
îndemânaătuturor,ăf r ăcenzur ăşiăcopyright.
Dup ă acesteă substan ialeă manifest riă ştiin ificeă şiă premiereă istoriograficeă
„punctate”,ă înă 2007 – anulă ced riiă suveranit iiă noastreă na ionale! – cu
pilduitoareaălupt ăpentruăsuveranitateăaăregineiăTomiris,ăcuăarmataăsaădeămassage i,ă
auăurmat,ălaărândă– şiănuăîntâmpl torăciăcaăoăaten ionare!ă– treiăcongreseăpeădirec iaă
planului dacic autohton care ne-aă traversată istoriaă şiă înc ă neă motiveaz , plan
vizândă reconstituireaă politic ă aă Daciei,ă strânsă legat ă şiă deă redobândireaă
suveranit iiăei.
Astfel, Congresul al IX-lea (2008) a fost dedicat lui Regalian,ăunăstr nepotă
al Marelui Rege Decebal. Acesta, cumăamăar tatămaiăsus,ăajunsăgeneralăînăarmataă
imperiului,ăaăprofitatădeăfr mânt rileăcontinuiădinăprovinciaăroman ănord-dun rean ă
Daciaăşi,ăcuăajutorulăfra ilorădaciădină araăliber ,ăaăsilităimperiulăs -şiăretrag ăarmataă
şiăadministra iaălaăSudădeăDun reă(271),ădevenindăastfelăprimulă„restaurator”,ăchiară
dac ăpar ial,ăal Daciei.ăPornindădeăaici,ăînăcomunic rileăprezentateăparticipan iiăauă
subliniată c ă „mileniulă întunecat”ă ală mariloră migra iiă (sec.ă IV-XIII), prin
în elepciuneaăşiărezisten aăautohtonilor,ăaăînceputăs ăseă„lumineze”,ăajungându-se,
cuătimpul,ălaăreconstituireaăforma iunilorălorăpoliticeă– Stateleăna ionaleămedievale.
Congresul nostru jubiliar, al 10-lea,ădeăDacologie,ăîntr-un an comemorativ,
2009, a fost dedicat lui Mihai Eminescu ca dacolog – geniulă na ională r s rită dină
r d cinileă Dacieiă edenice,ă soareluiă poezieiă na ionale,ă celuiă maiă mareă ziaristă ală
tuturorătimpurilorănoastreăistorice,ăiarăprinăfiin aăşiăoperaăsaăunădacologăunicăînăfelulă
s u,ă careă aă pus,ă cuă consecven ,ă problemaă reconstituirii Daciei,ă cuă în elepciune,ă
perseveren ă şiă fermitate,ă mergândă pentruă aceastaă pân ă laă jertfaă suprem .ă Pentruă
aceast ă conduit ă f r ă egal,ă adversariiă s iă şiă inamiciiă na iuniiă – „poporulă istoric”,ă
cumă îiă spuneaă elă – nu l-auă iertat.ă Şiă astfel,ă celă careă seă vedeaă elă însuşiă ună dacă şiă
cugetaăc ă„totul trebuie oarecum dacizat de-acum-nainte!”ăaădevenită primaăjertf ă
politic ă peă altarulă Dacieiă moderne (prof. univ. dr. Aurel V. David). Prin
comunic rileăprezentate,ăEminescuăaăfostă„v zut”ădinătoateăunghiurileăposibileăazi
şiămaiăalesăînsuşităcaăun Deceneu modern pentru reconstituirea Daciei caănumeăşiă
caă„vatr ”ăna ional .ăAăfostăoălupt ăpentruăadev răistoric,ăoăalinareăînăfa aăuneiăst riă
deă lucruri,ă dară şiă oă motiva ieă şiă oă aten ionareă pentruă viitor,ă cândă mesajulă luiă
urmeaz ăaăfiăîmplinit.
Înă sfârşit,ă cuă Congresulă ală XI-lea,ă totă într-un an comemorativ (2010), s-a
încheiată „seria”ă deă aten ionareă asupraă efortuluiă şiă asupraă mariloră jertfeă pentruă
reconstituireaă politic ă aă Daciei.ă Aă fostă închinată mareluiă Voievodă şiă Domnă valahă
258
MihaiăViteazul,ăcândăseăîmplineauă410ăaniădeăcândăautohtoniiăloculuiăauăîn elesăc ă
SEăPOATE!ăEvenimentulădeăreferin ăpentruăeternitate,ăpeăcareăîns ă„ştiin ificii”ăşiă
oficialiiă noştriă l-auă întâmpinată cuă ...ă t cere.ă Şiă s-aă inută laă Albaă Iulia,ă înă Ardeal,ă
oraşulă emblematică ală str vechimii,ă unit ii,ă continuit iiă şiă suveranit iiă na ionale.ă
Organizatorii,ă subă „bagheta”ă aceluiaşiă dr.ă S vescu,ă s-auă întrecută peă eiă înşişi.ă
Gazdele ne-auăprimităcuăc ldur ăşiăfr ieăardeleneasc ,ăgenerozitateaăsponsorilorăaă
fost la în l imeă iară comunic rileă participan iloră laă Congres,ă caă şiă înă 2009ă pentruă
Eminescu,ăauăpusăînăeviden ăvalen eleămultipleăaleăpersonalit iiădeătalieămondial ă
careăaăfostăMihaiăViteazul,ăimportan aămajor ăaă„restaur rii”ăDacieiă– caăîmplinireă
şiăcaămesaj peste timp.

Perseveren aă„ştiin ificilor”ăîntr-ale istoriei – dină ar ădarăşiădinăafar ă – înă

dezinteresă pân ă laă ostilitateă fa ă deă str moşiiă noştriă realiă şiă fa ă deă Mişcareaă
dacologic ,ăadic ăfa ădeăeviden aăizvoarelorăşiădeăadev rulăistoricăcuprins înăele,ă
acceptareaă deă c treă dânşii,ă înă continuare,ă aă tezeiă falseă aă „romaniz rii”ă Daciei,ă cuă
t iereaăr d cinilorăistoriceărealeăaleăna iunii înăcelămaiăimportantămanualădeăistorieă
aă patrieiă dină înv mântulă preuniversitară (manualulă claseiă aă XII-a de liceu, ed.
2007) – toate acestea nu i-auădescurajatăpeăparticipan iiălaăMişcareaădacologic ăciă
aceştia,ăconvinşiăfiindăc ăadev rulăistoricăesteădeăparteaălor,ăi-auămotivatăînăplus,ăcuă
atâtămaiămultănuăl-auădescurajatăpeădr.ăNapoleonăS vescu,ăcareădeălaăunăcongres la
altulăaădepusăunăefortătotămaiăsus inut.ăColateral,ădarăcuăaceeaşiămotiva ieăaăop iunii,ă
aăcompusăşiăcâtevaăpoeme,ăuneleătransformateăînăcânteceădeăc treăcolaboratoriiăs i.ă
Darănuăcaăoănou ă„rug ciuneăaăunuiădac”ăciăcaăunăîndemn,ăoăîndârjireăînăafirmarea
şiă ap rareaă adev ruluiă sauă caă oă flagelareă aă falsificatoriloră istoriei.ă Le-aă pusă şiă peă
Internet: www.Dacia.org.ăRe inemăaiciădou ădinăacesteăpoeme,ăreprezentative:

259
 Voi,ădaci,ănuămaiăt ce iădinăgur ă!
- dr.ăNapoleonăS vescu

Privi iălaăDaculăpeăColumn
Str moşăuitat,ădarărud ăbun ,
Cruntăsechestratăînăpiatr ădur ,
M re ăîns ăt cândădinăgur .

La daci privim, privim de veacuri

Înăochiiălorăveziăchinăşiăjafuri,
Veziăhoardeădeăromaniăfurând,
Arzând,ăpr dândăiarănoiăt când

Deă2000ădeăaniăt cem
C-aşa-nv ar măs -i vedem,
Romani-eroi iar daci-gunoi
Şiănoiăt cem,ăt cemăînănoiă!ă...

Privi iăcumărabd ăgreuăînăpiatr Portrete – Decebal

Istoriaăfalsficat (dr. Leonard Velcescu –
Deăsaltimbanciăcuămin iădeăzgur , v. 101a/p. 14, 16)
Iarănoiăt cem,ăt cemădinăgur ă!...

Eătimpăs ădezgrop măsecurea,

S ăneăcunoasc ăiar şiălumea
Cuăvorbaăşiăvoin aădur ,
Istoriaăcândăniăseăfur .

Eătimpăs ăînviemădinămoarte
Cândăglasăneăvineădeădeparte,
DeălaăZalmoxes,ăs ăneăspun :
Voi,ăDaci,ănuămaiăt ce iădinăgur !
(„DaciaăMagazin”,ănr.ă9/2004, p. 23)

260
 „Ştiin ificilor”ă– falsificatori de istorie
Versuri:ăN.ăS vescuă&ăM.ăTerra
Interpreteaz :ăVictorăColcieru
Aranjamentămuzical:ăIgorăMeşcoi

Voi n-a iăfostăcuănoiăînărobie Cu tocu-nmuiatăînăcucut ,

La Roma,ăb tu i,ăpliniădeăsânge, Totăfalsulăv ăieseădinăcarte
Cu inima-năpieptăînc ăvie Tr dareaăv ăeăcunoscut
Cândătrupulăucisătotămaiăplânge. Minciunaăv ăeăcaăunăfrate.

Voi n-a iăfostăcuănoiăînărobie Mânji iădeătr dare,ătr i i

Cândăfra iiăgemeauătortura i Cuărânjetădeămonştriăpeăfa
Ei, dacii,-s istoria vie Şiăvinde iăpe-argin iăotr vi i
Peăcareăvoiăto iăoănega i. AăDacieiă ar ,ăpeăvia

Voi n-a i fost cu noi la galere Voi ne-a iăbotezatăcuăfalsănume

Cândătrupulăpeărugăesteăpus Oă ar -unăpoporăşiăunăneam
Cândăcarneaăr nit -n durere Cuăalăc l ilorărenume
Implor ăchiarămoarteaădeăsus CândăNoiăpeăColumn ăplângeam.

Voi n-a iăfostăîntinşiăpeăoăcruce Voi n-a iăfostăcuănoiăînărobie

Şiănuăşti iăceăeăsuferin a Cândădaciiăcuăto ii-au jurat
Pe care tot dacul o duce S ăaib -napoiăpeămoşie
P strându-şiăînăsufletăcredin a Al Daciei nume uitat

Voi n-a iămaiăb utădinăveninul Voi n-a iăfostăcu noi la galere

Tr d riiăînăclipaăceaăoarb , Cândătrupulăpeărugăesteăpus
Şiăniciăn-a iăgustatădinătainul Cândăcarneaăr nit -n durere
Ceămoarteaăaşteapt ăs -lăsoarb . Implor ăchiarămoarteaădeăsus

Voi ne-a iăoferităoătr dare Voi n-a iăfostăîntinşiăpeăoăcruce

Maiăreaădecâtăiadulădeăjos Şiănuăşti iăceăeăsuferin a
Şiăscrie iăistoria-n care Pe care tot dacul o duce
Sucit,ăadev ru-i pe dos. P strându-şiăînăsufletăcredin a

Pe care tot dacul o duce

P strându-şiăînăsufletăcredin a.

261
 3.ăMişcareaădacologic ăseăafirm

Mareă bucurieă aă produsă înă mişcareaă dacologic apari iaă c r iiă ingineruluiă
Dan Romalo, Cronica get ă apocrif ă peă pl ciă deă plumb?,ă încheiat ă înc ă înă 1985,ă
dup ă30ădeăaniădeămunc ăînăt cereădarăpublicat ăabiaăînăanulă2003,ăînăsperan aăc ăară
puteaăfiăoă„cronic ”ăaăpoporuluiădac.ăDarămareăadversitateăaăprodusăvesteaăaceastaă
printreăromaniştiăşi romanizatori. Oare – deăce?ăConferin aădrei.ădrd.ăAuroraăPe an,ă
referitoareă laă aceast ă „cronic ”,ă anun at ă laă începutulă anuluiă 2004ă laă Academiaă
român ă şiă inut ă înă maiă 2004ă aă stârnită ună foarteă mareă interes.ă Dară „maiă marii”ă
Academieiăauăînghesuităauditoriu,ăcâ iăauăînc put,ăînăsalaădeăconsiliu,ăceiămaiămul iă
r mânândăîns ,ădezam gi i,ăpeăcoridorăşiăînăcurteaăAcademiei,ădoritoriăs ăafleăcâteă
ceva.ăDreiăPe an,ăapoi,ănuăiăs-aăpermisăs ăvinaălaăCongresulăalăV-lea de dacologie
cuă aceast ăcomunicare,ă dară rezumatul ei i-aă fostă publicatăînă„Dacia-magazin”,ă nr.ă
13/2004.ăŞiădl.ăinginerăDanăRomaloăinvitatălaăcongresăl-aăînceputăaărugat,ădiscret,ăs ă
fieăscuzat,ăc ăn-arăputeaăveni,ădarăînăceleădinăurm ,ădup ăoădiscu ieăcuădr.ăNapoleonă
S vescu,ăaăvenit,ăacceptândăchiarăs ia loc la prezidiu.
Auăexistat,ădup ăcumăseăcrede,ăpesteă500ădeăasemeneaăpl cu e,ăcuăscriere,ă
dup ă câtă seă pare,ă într-ună alfabetă local,ă relatândă fapteă şiă redândă sceneă dină istoriaă
dacilor, despre regii lor, despre Sarmisegetuza. Au fost recuperate mult mai pu ineă
darăexist ăsperan aăc ănumarulălorăvaăcreşteăprinăalteărecuper ri.ăDl.ădr.ăNapoleonă
S vescuăle-aăintrodusăpeăinternetăiarăfilologulăAdrianăBucurescuăseăstr duieşteăs ăleă
descifreze.ă „Ştiin ificii”ă – cum le spunea B.P. Hasdeu unor academicieni din
vremea lui – s-auăgr bităs ăleădeclare,ăădeălaăînceput,ăfalse.ăAl ii,ăauăînceputăseriosă
studiulăacestorăt bli e.ăÎnăcarteaămen ionat ăing.ăDanăRomaloăaăpropusăelăînsuşiăoă
descifrare.ă Înă ceă priveşteă descifrareaă t bli eloră credemă c ă şansaă vaă fiă aă celoră careă
pornescădeălaăexisten aăunui/unorăalfabet/alfabeteălocal/localeăşiăc ăscriereaăpoateăfiă
înălimbaădacilor.ăCeleămaiămulteălitereădină„t bli e”ăleăg simăînăcunoscutulăalfabetă
„chirilic”,ă dară „t bli ele”ă descriuă evenimenteă „dacice”ă cuă optă secoleă înainteă deă
sintetizareaă numituluiă alfabetă (sec.ă IX).ă Deă laă specialistulă armână Branislavă
Ştefanoskiăaştept măoănou ădescifrare.ăIarădl.ăprof.ăV.ăVasilescu,ăamintitămaiăsus,ăaă
re inută deă peă artefacteă daciceă multeă dină litereleă deă peă acesteă „t bli e”ă (v.ă Anexa,ă
paginaăcuăvârstele alfabetului).

Semnal măşiăapari iaăedi ieiăaăII-aăaăc r iiădnei.ăMariaăCrişanăprivitoareălaă

c rturariiă nordici dară şiă laă alteă izvoareă maiă pu ină sauă delocă cunoscute,ă uneleă
deliberatăignorateă(veziăBibliografia),ăcarteăcareăaduceăsubstan ialeăpreciz riădespreă
existen aă scrisuluiă laă traco-geto-daciă şi,ă înă general,ă despreă loculă acestora,ă ală
civiliza ieiă loră înă epoc ă şiă înă perspectivaă istoric ă înă spa iulă europeană şiă
extraeuropean.ăDinăp cate,ădoamnaăMariaăCrişanăaă„c zut”ăînăconfuziaăeuropean ,ă

262
semnalat ă maiă sus,ă privindă „teleportarea”ă Dacieiă realeă înă Norduluiă Europei,ă
Scandinaviaăajungândăastfelă(Valhala!)ămatcaădeă„roire”ăaăgeto-dacilorăînăEuropa.ă
Esteă şiă confuziaă acceptat ă şiă promovat ă deă amintitulă savantă Caralusă Lundins,ă aă
c ruiăoper ăaătradus-o înălimbaăromân ă(v.ămaiăsus).
Reluându-seă efortulă unoră înaintaşiă – persoaneă particulare,ă c ciă oficială s-a
opusă„axioma”ă„romaniz rii!”ă– şi,ămaiănou,ăefortulădomnuluiăGabrielăGheorgheă–
careăînc ămaiăareămulteădeăspus,ăafectatăîns ădeălipsuriămaterialeăşi de dezinteresul,
chiarăostilitateaăoficialilorăacademiciăşiăpoliticiă –,ăînăcadrulăultimelorăCongreseădeă
Dacologie s-aă redeschisă caleaă spreăizvoareleă vechi,ă corectăizvoareă carpatice,ă caăşiă
spreăistoriografiiăşiăizvoareănordice,ăprinăcâ ivaăcercet toriăpasiona i.ă
Înăsfârşit,ăpeăoădirec ieădeschis ădeăNicolaeăDensuşianuădarăaproapeădeălocă
urmat ă deă istorici,ă ciă deă câ ivaă autodidac iă pasiona i,ă semnal mă reluareaă unoră
cercet riăsistematiceăasupraăantroponimelor,ătoponimelor,ăhidronimelor,ăoronimeloră
illiro-traco-geto-daciceăînăspa iulăeuropeanăşiăextraeuropean,ădenumiriăexistenteăşiă
înă spa iulă limbiiăromâneă – moştenitoare/continuatoareă direct ăşiăprincipal ă aă celeiă
antice.ăCuăoăcorect ărepunereăînătem ăasupraăantroponimiei,ăoăveritabil ăcontribu ie,ă
a venit dl.ăGabrielăGheorgheă(veziăBibliografia).ăOăprim ăcomunicare,ăfoarteăbineă
primit ,ă s-aă inută laă Societateaă Interna ional ă „Reînviereaă Daciei”ă (preşedinteă dr.ă
NapoleonăS vescu)ăşiăăs-a reluat la Congresul al VI-lea de dacologie (2005 – autor
MihaiăBocioac ăde laăcareăaştept măoălucrare,ăştiin ific ,ăcuăunătitluăceăne-ar face o
mare bucurie: Dun reaă– apa dacilor).
Reamintimă şiă aiciă tulbur toarea carte: Daciaă edenic , autor Miron
Scorobeteă dină Cluj,ă Ed.ă Renaşterea,ă 2006,ă peă careă amă prezentat-oă laă începutulă
lucr riiănoastre.ăInvit măpeăto iăceiăinteresa iăşiăpasiona iăs-oăcauteăşiăs-o studieze.
Relu m,ă concluziv, cartea domnului George Pantecan, Provincia
medieval ă Dacia dină Europaă nordic ,ă Ed.ă Dacoromân ,ă Bucureşti,ă 2010,ă 519ă p.,ă
carteălaăaăc reiăpreg tireăredac ional ăaăadusăoăsubstan ial ăcontribu ieăprof.ăuniv.ă
dr. AurelăV.ăDavid.ăOăcarteăunicatăşiăde pionierat prin ceea ce ne face cunoscut:
1.ă Neă dezv luie,ă ampluă documentat,ă cumă dejaă amă ar tat,ă ună îndelungată
efortădeă„teleportare”ăaăvetreiăoriginareăşiăancestrale a Daciei,ăînăNordulăEuropei,ă
efortă diversionist,ă inadmisibilă înă plană ştiin ific,ă contrară buneiă credin eă creştine,ă
apar inândă– surprinz tor!ă– conduceriiăBisericiiăcatolice,ăîncepândăcuăpapaăAgapetă
al II-lea; primul document oficial dateaz ă dină 27ă septembrie 954. Efortul a
continuatăînătotăcursulăEvuluiămediu,ăpreluatăfiindăşiădeăordineleăc lug reştiăcatoliceă
careă şi-auă stabilită priorateă religioaseă înă aceleă ziseă „Dacii”ă nord-europene. Teza a
fostă „transmis ”ă şiă Epociiă moderneă şiă astfelă aă indusă înă eroareă oă întreag ă
istoriografieăoccidental ,ăcuă„prelungiri”ăşiăînăR s ritulăcontinentului.
2. Dar, cum am precizat mai sus, papa Agapet al II-lea,ă înă documentulă
men ionat,ăaăre inut,ăatunci,ăoărealitateăistoric :ădaneziiăşiăsuedezii,ăregiiăşiăsupuşiiă
lor, cuăadev rat seărevendicauădinădaciăşiăge i,ădină„roiurile”ăsedentarizateăacoloădină
timpuriă str vechi.ă Ulterioră îns ,ă insisten aă prozelistic ă asupraă acestoră „Dacii”,ă
specula iileă operateă deă ordineleă c lug reştiă catolice,ă ostilitateaă fa ă deă

263
„schismaticii”ă vetrei ancestrale a Daciei originare au creat grava confuzie
istoriografic ăşiăchiarăpolitic ăasupraălocaliz riiăacesteia,ăconfuzieăcareăpersist .
3. Românulă Georgeă Pantecan,ă stabilită înă Suediaă înă urm ă cuă 30ă deă ani,ă
acordândă cercet riiă saleă 25ă dină aceştiă ani,ă prină aceast ă carteă dară şiă expresă înă
cuprinsulă eiă aduceă ună puternică reproşă istoriciloră români,ă careă erauă înă m sur ă s ă
cunoasc ădiversiuneaăpapal ,ădarănuăs-auă„obosit”ăs-oăcorecteze,ăpân ăazi.ăŞiănuăeraă
unăfaptăm runtăciăoăproblem ămajor ă– deopotriv ăştiin ific ăşiăna ional .
Unăevenimentăeditorialăcuratăsenza ională– cea de-a 10-a carte dacologic a
domnuluiădr.ăLucianăIosifăCueşdean,ăignoratădeăfilologiiănoştriăromanişti,ăintitulat :ă
Suntemă româniă deă pesteă 2500ă deă aniă şiă nuă neă tragemă deă laă Roma, Ed. Solif,
Bucureşti,ă 2010.ă Prină cercet rileă sale,ă dr.ă Cueşdeană identific ă oă întins ă zon ă
indiano-pakistanez ,ă laă 7000ă deă kilometriă deă România,ă cuă oă popula ieă deă 120ă deă
milioaneă deă „vorbitoriă aiă uneiă româneă str vechi” (p. 5), urmaşiă aiă massage ilor
(v. mai susă despreă regatulă massage ilor).ă „Româna”ă dină Punjabi – ne spune dr.
Cueşdeanăşiăd ăexempleăfoarteămulteă– „areăpesteă1000ădeăcuvinte”ăceăseăreg sescă
înă limbaă român (p.ă 7).ă Oă urgent ă misiuneă ştiin ific ă ară puteaă confirmaă laă fa aă
loculuiăaceast ,ăcuăadev rat,ămareăsurpriz .
Înă sfârşit,ă dr.ă Auroraă Pe an,ă silit ă deă romaniştiă s ă pleceă dină Institutulă deă
lingvistic ,ădup ăoăfrumoas ,ăapreciat ă„campanie”ădacologic ăînăexcelentaărevist ă
„FormulaăAS”,ărevineăînăfor ,ăcaădirectorăalănouăînfiin atei,ăînăBucureşti, Editura
„DACICA”,ă editur ă careă dejaă s-aă afirmată cuă ună num ră importantă deă c r iă
fundamentaleă înă domeniu.ă Aten ion mă cititoriiă asupraă c r iloră ap ruteă şiă careă voră
maiăap reaălaăaceast ăeditur .ăăă

*
* *

Succeseleădeăpân ăacumăneăbucur ădarăneăşiăoblig ăînăcontinuare.

Iat ădeăce,ăoădat ăînăplus,ăcredemăc ăesteăîndrept ităapelulănostruăfinal:ă
Cuă argumenteă strictă ştiin ificeă – şiă eleă exist !ă –,ă cuă studiiă şiă comunic riă
„blindate”ă subă acestă aspect,ă obiectivul forte trebuieă s ă fieă recunoaştereaă
str moşilorănoştriăautentici,ăilliro-traco-geto-dacii.ăOdat ăcâştigat ăaceast ăb t lieă
ştiin ific ,ă eaă vaă fiă deă bună augură pentruă b t liileă ulterioare,ă pentruă oă câtă maiă
ştiin ific ă istorieă na ional ă şiă pentru slujireaă cauzeiă na ionale, într-un grad mai
înalt, prin adev răştiin ific.
Şiăînămodădeosebităfacemăunăapelăinsistentălaăspecialiştiiăromâniăînăprimulă
rând,ă dină Universit iă şiă dină Instituteleă deă profil,ă s ă seă al tureă efortuluiă deă
recunoaştereăaăstr moşilorăautentici ai poporului nostru – illiro-traco-geto-daciiăşiăaă
str moşilorăacestoraădinăSpa iulăcarpato-danubiano-balcanic.ăAceastaănuăd uneaz ă
cu nimic elementului roman – câtăaăinteresatăşiăaăfostăre inutădeăCiviliza iaăacestuiă
Spa iu.ăSeăpuneăîns ăordine fireasc ăşiăseăexprim ăadev răstrictăştiin ific înăistoria
noastr ă Str vecheă şiă Antic .ă S-auă adunată atâteaă doveziă ştiin ifice şiă se impune
revederea/regândireaăatâtorăizvoareăistoriceăomise,ăr uăinterpretateăşiăchiarăascunseă
264
(pierdute?),ăîncâtăpersisten aăunora,ăistoriciăşiăfilologiăînăprimulărând,ăînăeroarea de
pân ăacumăpoateăs ăpun ăînăeviden ăoăreaăcredin şiăunăviciu fundamental înăceă
priveşteă deontologiaă ă profesional ă aă acestora.ă S ă nuă seă uite:ă „perseverare-
diabolicum!”.ă Consecin aă acesteiă eroriă ştiin ificeă deă mareă gravitateă
(nerecunoaştereaă str moşiloră autentici),ă consecin ă careă afecteaz ă r d cinile
na iuniiă noastre,ă continuareaă cuă alteă omisiuniă sauă interpret riă eronate,ă uneleă
deliberată avansateă astfelă pân ă înă timpurileă foarteă apropiateă deă zileleă noastre,ă
culpabiliz riăf r ăsuportăştiin ificăşiădeciăinadmisibile,ăseăpotăconstituiăînătotăatâteaă
lovituriădateăistorieiăna ionaleăşiăîns şiăfiin eiăna ionale.
Recentaă„lec ie”ăaă„manualelorăalternative”ădeăistorieăşiăliteratur ăromân ,ă
manualeăcareăauăavutăînă„spate”ăreferen iăşiădinăUniversitateăşiăInstitute de profil,
uniiăgratula iărecentăcuăpremiiădeăexcelen ,ăcaăşiăgirulăMinisteruluiădeăprofil,ăarat ă
pe ce drum paralelăcuăştiin a uniiăîncearc ăs ămearg .ăÎnăfolosulăcui?ăEste,ăaceasta,ă
oă foarteă vecheă dară fundamental ă întrebare,ă careă pentruă oameniiă informa iă esteă
demultă retoric :ă „cuiă foloseşte?”.ă Politicaă guvernamental ,ă prină Ministerulă deă
resort, cum am spus, deja a mers prea departe,ă înă ultimulă manuală deă istorieă
na ional ă (niciă nu-iă maiă spuneă „na ional ”ă sauă „aă Romîniei”,ă ci,ă pură şiă simplu:ă
Istorie), din preuniversitar, clasa a XII-a de liceu, ed. 2007; purăşiăsimplu,ăaăt iată
r d cinileăistorieiărealeăaleăna iuniiăromâne.
Felicit măşiăîncuraj măpeăspecialiştiiădinăalteădomeniiădarăcareăşi-auăf cută
dinăistorieăoăaădouaăspecialitate,ăcaăşiăpeăuniiăautodidac iăserioşi,ăcareăcontinu ăs ă
fieă deă ună reală ajutoră înă gândireaă şiă înă interpretareaă corect ,ă ştiin ific ,ă aă istorieiă
na ionaleăşiăcareăparticip ăşiălaăCongreseleădeăDacologie.
Facem,ăînăsfârşit,ăapel laăromâniiăcuăposibilit iămaterialeămaiămari,ădublate
deăsim ireăromâneasc ăpeăm sur ,ădină ar ăşiădinăstr in tate,ăpentruăînfiin areaăunuiă
Institut independent de Dacologie,ă fieă peă lâng ă oă Facultateă deă profilă dintr-o
Universitateăcuăadev ratăindependent ,ăfie,ădeăpreferat,ăcaăunitateăştiin ific ăabsolut
independent ,ă cuă oă „formul ”ă modern ă deă organizare,ă eventuală institută ală uneiă
funda ii/societ iăneguvernamentale,ăcareăs ăcolaborezeăcuăspecialiştiădină ar ăşiădină
str in tate.

265
 ANEXE

Herodot,ăP rinteleăistoriei

266
 1.ăCrestoma ie
(izvoare-extrase, pe probleme)

I.ăSpa iulăetnică– ara

„Înainteă deă aă ajungeă laă Istru,ă (Darius,ă 514ă î.Hs.)ă biruiă maiă întâiă peă ge iiă careă seă
cred nemuritori...”ă (Herodot,ă Istorii, IV, 93 – cf.ă 105/I,ă 47;ă s.n.;ă primaă men iuneă scris ă aă
acestui etnonim).
*
„LaăpoaleleămunteluiăcuănumeleăHaemusăseăafl ăunăoraşăzisăMesembria,ăcareăvineă
înăimediataăvecin tateăaă inutuluiăgeticăşiătracic”.
(Pseudo-Scymnos, Descriereaăp mântului, – cf. 112/I, 171)

*
„P dureaă(Hercinic )ăîncepeădeălaăhotareleăhelve ilor,ănemetilorăşiărauracilorăşiă se
întindeă înă linieă dreapt ,ă paralelă cuă Dun rea,ă pân ă laă hotarele dacilor (s.n.)ă şiă anar ilor”ă
(Caesar, Comentarii de bello Gallico, VI, 25, 1 – cf.ă112/I,ă179;ăprimaă men iuneă scris ă aă
acestuiăetnonim,ăaproximativălaămijloculăsec.ăIăî.Hs.).

*
„Parteaă deă miaz ziă aă Germaniei,ă ceaă deă dincoloă deă Albisă (Alpi,ă n.n.)ă şiă imediată înă
continuareaă acestuia,ă esteă ocupată deă suebi.ă Apoi,ă lipită directă deă eaă seă afl ă p mântulă ge ilor
(s.n.),ă careă esteă îngustă (laă început),ă apoi,ă întinzându-seă laă miaz ziă de-a lungul Istrului, se
l rgeşte,ăiarăînăparteaăpotrivnic ,ăpeălâng ălan ulădeămun iăaiăP duriiăHercynia,ăocupândăşiăelăoă
por iuneă dină aceiă mun i;ă dup ă aceeaă seă l eşteă într-oă câmpie,ă spreă miaz noapte,ă pân ă laă
tyrage i. Hotarele lui precise nu le putem da...
Eleniiăîiăconsider ăpeăge i,ătraci (s.n.).ăEiălocuiescăpeăamândou ămalurileăIstrului;ă
m ă referă atâtă laă ge iă câtă şiă laă mysieni.ă Ultimii erau de asemenea traci,ă iară înă prezentă eiă
poart ănumeleă deă moesi;ădeălaăeiăseătragăşiămysieniiădeăast zi,ă careătr iescăprintreălydieni,ă
frigieniă şiă troieni.ă Dealtfel,ă înşişiă frigieniiă suntă brigi,ă oă semin ieă trac ,ă dup ă cumă şiă
mygdonii,ăbebrycii,ămaedobithinii,ăbithiniiăşiăthinii,ăb nuiescăc ăşiămariandynii.ăTo iăaceştiaă
auăp r sităcuădes vârşireăEuropa,ădarămysieniiăauăr masăpeălocăîmpreun ă (cuăceilal iătraci,ă
n.n.;ădeci,ăoăparteădinămysieniiăepociiăhomericeăp r siser ăEuropa,ătrecândădefinitivăînăAsiaă
Mic ,ăn.n.)ă(Strabon,ăGeografia, VII/III, 1-2 – cf. 117/II, 162-164ăşiă112/I,ă225-227).
„Aăexistatăşiăoăalt ăîmp r ireăaăteritoriuluiăchiarădinăceleămaiăvechiătimpuri:ăc ciăpeă
uniiăîiădenumescă(autorii,ăn.n.)ădaci,ăiarăpeăal iiăge i.ăGe iiăsuntăceiăcareăseăîntindăspreăPontă
şiăspreăR s rit,ăiarădaciiăceiăcareălocuiescăînăparteaăopus ,ăspreăGermaniaăşiăspreăizvoareleă
Istrului.ăSocotăc ăeiăseănumeauăînăvechimeădavi.ăDeăaiciăşiănumeleădeăsclavi,ăGetaăşiăDavos,ă
obişnui iă laă atici.ă Aceast ă presupunereă merit ă maiă mult ă crezare...”ă (Strabon,ă Geografia,
VII/III, 12 – cf. 112/I, 239, s.n.).
267
 „PrimaăparteăaăîntregiiăregiuniăceăseăîntindeălaănordădeăIstruăşi Boristene (azi, Nipru,
n.n.) este pustiulă ge ilor. Apoi vin tyrage ii,ă iară dup ă eiă sarma iiă iazigiă şiă ceiă careă seă numescă
regali,ăapoiăurgii”ă(Strabon,ăGeografia, VII/III, 17 – cf. 112/I, 243, s.n.).

*
„CarteaăaăIV-aăcuprindeăaşezareaăgeografic ,ăneamurile... Daciei (s.n.),ăSarma iei,ă
Sci iei,ă aă insuleloră dină Pont”ă (Pliniuă celă B trân,ă Istoriaă natural , – cf. 112/I, 397, s.n.;
primaămen iuneăaăDacieiăînăizvoareleăantice,ăn.n.).

*
„Sarma iaăeuropean ă(întreăVistulaăşiăDon,ăn.n.)ăseăm rgineşte...ălaămiaz ziăcu iazigii
metanaştiădinăloculăundeăseătermin ăMun iiăSarmaticiă(oăparteăaăCarpa ilor,ăn.n.)ăşiăpân ăundeă
începeă Muntele Carpatos (s.n.),ă aă c ruiă pozi ieă este:ă 46o-48o30'ă şiă cuă Daciaă careă vineă înă
continuareăpeăaceeaşiăparalel ăpân ălaăgurileăfluviuluiăBoristene (s.n.)ăşiăcuă rmulăPontului...ă
Apoi,ădintreăfluviileăcareăseăafl ămaiăjosădeăBoristene,ăpeădeăoăparteăfluviul Tyras (Nistrul, n.n.)
însuşiăm rgineşteăp r ileăDaciei şiăSarma ieiă(s.n.),ădeăacoloădeăundeăcoteşte,ăpozi iaăfiindu-i:
53o-48o30',ă pân ă la terminare,ă avândă aşezarea:ă 49o30'-48o30',ă peă deă alt ă parteă râulă Axiacesă
(azi,ăTiligul,ăîntreăNistruăşiăBug,ăn.n.)ăcurgeăşiăelăprinăSarma ia,ăpu inămaiăsusădeăDaciaăpân ă
la Muntele Carpatos.
LocuiescăSarma iaă– ca triburi foarte mari – venedii,ăpeălâng ăîntreg golful Venedic;
şiămai sus de Dacia,ăpeuciniiăşiăbastarnii...ăTriburiămaiămiciălocuiescăSarma iaălâng ăfluviulă
Vistula...,ă(alteătriburi)ăpeălâng ăizvoareleăfluviuluiăVistula...,ă(apoiăalteleă– şiăleănumeşte,ăn.n.),ă
maiădeparteăarsie iiă(ă„trib”ădacic – V.ăPârvan,ăn.n.),ăsabocii,ăpiengi iiăşiăbiesiiă(parăaăfiătotădaciă
– V.ă Pârvan,ă n.n.),ă peă lâng ă munteleă Carpatos.ă Maiă spreă R s rită (al ii,ă n.n.)...ă Maiă josă deă
aceştiaă(al ii,ăn.n.)...,ăapoiăcostobociiăşiătransmontaniiă(daci,ăn.n.),ăpân ălaăMun iiăPeucini (spre
DeltaăDun rii,ăn.n.).ă(Maiălaăsudăal ii,ăn.n.).ăÎntreăpeuciniăşiăbastarniă(vin)ăcarpianiiă(uniuneădeă
„triburi”ădacice,ăn.n.)...ăMaiăjosădeăbastarni,ălâng ăDaciaă(sunt)ătagriiă(daci,ăn.n.)ăşiămaiăjosădeă
eiătirage ii”ă(ge iiădeăpeăTyras,ăn.n.).ă„(Iazigiiăseăîntind)ădeălaăMun iiăSarmaticiăpân ălaăcotulă
fluviuluiăDun reaă(înăzonaăBudapesteiădeăazi,ăn.n.),ădeălâng ăCarpisă(toponimădacic,ăprobândă
existen aăacestoraăaiciăînainteădeăiazigi,ăn.n.).ă
„Aşezareaă Daciei (s.n.).ă Daciaă seă m rgineşteă cuă aceaă parteă aă Sarma ieiă europeneă
careăseăîntindeădeălaăMunteleăCarpatosăpân ălaăcotituraăpomenit ăaăfluviuluiăTyras,ăcareă– cum
s-a spus – seăafl ălaăgradeleă53o-48o30';ălaăApusăcuăiazigiiămetanaşti,ăpeălâng ărâulăTibiscosă
(aici – Tisa,ăn.n.),ăiarălaămiaz ziăcuăaceaăparteăaăfluviuluiăDun rea,ăcareămergeădeălaăv rsareaă
râuluiăTibiscosăpân ălaăAxiopolis,ădeăunde,ăpân ăînăPontăşiălaăgurileăsaleăDun reaăseănumeşteă
Istru.ăIat ăpozi iaăacesteiăp r i.
Dup ă v rsareaă râuluiă Tibiscos,ă primaă cotitur ă spreă sud-vest (are gradele):
47o20'-44o45';ă cotituraă spreă v rsareaă râuluiă Rabonă (Jiul,ă n.n.),ă careă curgeă spreă Dacia,ă (areă
gradele): 49o-43o30';ăcotituraăspreăv rsareaărâuluiăCiabrusă(areăgradele):ă49o30'-43o45'; cotitura
spreăv rsareaărâuluiăAluta,ăcareăporneşteădeălaămiaz noapteăşiăcurge prin Dacia (are gradele):
50o15'-44o; cotitura din apropiere de Oescus (are gradele): 51o-44o; cotitura din apropierea lui
Axiopolis (are gradele): 54o20'-45o45'.ăDeăaici,ăfluviulăIstru,ădup ăcumăamăspus,ăseănumeşteă

268
Danubius,ăpân ălaăgurileăsale.ăLaăR s rită(Dacia)ăseăm rgineşteăcuăfluviulăIstru,ădeăaiciăşiăpân ă
laă cotituraă deă lâng ă cetateaă Dinoge ia,ă avândă pozi ia:ă 53o-46o40'ă şiă maiă departeă cuă râulă
Hierasusă(Siret,ăn.n.),ăcare,ădep rtându-seădeăIstruălaăDinoge ia,ămergeădinspreămiaz noapteăşiă
R s rităpân ălaăcotituraăpomenit ăaărâuluiăTyras.
Locuiesc Dacia (s.n.)ăînăparteaăceaămaiădeămiaz noapte,ădac ăîncepemădeălaăApus:ă
anar iiă şiă teurisciiă (cel ii;ă enclaveă şiă toponimeă celticeă s-auă men inută înă spa iulă dacică dup ă
distrugereaăputeriiăcel ilorădeăc treăBurebista,ăn.n.)ăşiăcostobociiă(daci,ăn.n.),ăiarădedesuptulăloră
(vin)ă predavensiiă şiă ratacensiiă (daci,ă înă Slovaciaă deă azi,ă n.n.)ă şiă caucoensii,ă potulatensiiă şiă
sensii,ădup ăcareă(sunt),ăînăparteaăceaămaiădeămiaz zi,ăsaldensii,ăceiagisiiăşiăpiefigiiă(denumiri,
dup ănumeădeălocalit iăsauărâuri,ăn.n.).
Celeă maiă însemnateă oraşeă dină Dacia (s.n.)ă (înă afaraă altora,ă atestateă arheologic,ă
n.n.)ă suntă urm toareleă (seă dauă cuă pozi iaă loră peă paralele,ă peă careă n-oă maiă men ion m,ă
trimi ândă laă 112/I,ă 545,ă n.n.):ă Ruconium,ă Docidava, Porolissum, Arcobadara, Triphulum,
Patridava, Carsidava, Petrodava, Ulpianum, Napoca, Potaissa, Salinae, Praetoria Augusta,
Sangidava, Angustia, Utidava, Marcodava, Ziridava, Singidava, Apulum, Germizera,
Cumidava, Ramidava, Pirum, Zusidava, Polonda, Zurobara, Aizisis, Argidava, Tibiscum,
Sarmisegethusa Regia, Aquae, Netindava, Tiasum, Zeugma, Tibiscum, Dierna, Acmonia,
Drubetis,ăFrateria,ăArcina,ăPinum,ăAmutrium,ăSornum.”
„AşezareaăMoesieiăSuperioare (s.n.)ăMoesiaăSuperioar ăseăm rgineşteălaăApusăcu
Dalma ia,ă peă aceeaşiă linieă pomenit ,ă (linie)ă mergândă deă laă gurileă râuluiă Savusă şiă pân ă laă
munteleă Scardos;ă laă miaz ziă cuă oă parteă aă Macedonieiă peă liniaă tras ă deă aciă laă munteleă
Orbelosăpân ălaăpunctulăundeăseătermin ăea,ăaăc reiăpozi ieăeste:ă49 o-42o20'; laăR s rit,ăcuăoă
parteă aă Traciei,ă deă laă punctulă terminală ar tată pân ă laă râulă Ciabrusă (aziă Tibri a,ă afluentă
dreaptaă ală Istrului,ă n.n.),ă înă punctulă limit ă aă c ruiă pozi ieă este:ă 50 o-43o;ă şiă înc ă cuă râulă
Ciabrus,ă peă lâng ă Moesiaă Inferioar ,ă pân ă laă unireaă râuluiă Ciabrusă cuă Dun rea,ă locă deă
întâlnireăaflatăla:ă49o30'-43o45';ăiarălaănordăseăm rgineşteăcuăaceaăparteăaăfluviuluiăDun reaă
deăaciăşiăpân ălaărâulăSavus.
Locuiesc (s.n.)ăp r ileădeălâng ăDalma iaăaleă acesteiăprovinciiătricornensii;ăp r ileă
deă lâng ă râulă Ciabrusă moesii;ă celeă deă laă mijloc,ă picensii;ă iară celeă deă lâng ă Macedonia,ă
dardanii.
PeăfluviulăDun reaăsuntăoraşeleă(s.n.;ăleăd măf r ăpozi iaăpeăparalel ):ăSingidunum,ă
Legiunea a IV-aă Flaviaă (evident,ă într-ună castru,ă n.n.),ă Tricornium,ă lâng ă careă seă vars ă râulă
Moschios (Morava, n.n.), Viminacium, legiune (prob. a VII-aă Claudia,ă dup ă 70ă d.Hs.),ă
Taliatis, Egeta, Dorticum, Ratiaria moesilor, colonie.
Aşezareaă Moesieiă Inferioare (s.n.).ă Moesiaă Inferioar ă seă m rgineşteă laă Apusă cuă
aceaă parteă aă râuluiă Ciabrusă despreă careă amă vorbit;ă laă miaz ziă cuă parteaă Tracieiă deă pesteă
munteleă Haemus,ă deă laă (râul)ă Ciabrusă pân ă laă Pont,ă careă areă diviziunile:ă 55 o-44o40'; la
miaz noapteăcuăaceaăparteăaăfluviuluiăDun rea,ăcareădeăaiciăîncoloăpoart ănumeleădeăIstru,ă
pân ălaăv rsareaăei înăPont,ăcotituraăfluviuluiăavândă– precum s-a spus – laăoraşulăDinoge iaă
gradele: 53o-46o40'.
Ordinea gurilor deăaiciăîncoloăesteăaceasta:ăPrimaădesp r ireăaăgurilorăDun riiădeălaă
cetatea Noviodunum are gradele: 54o50'-46o30', iar de acolo partea cea mai deămiaz zi,ăcareă

269
cuprindeăinsulaănumit ăPeuceă(insul ăînăDeltaăDun rii,ăn.n.)ăşiăareăpozi ia:ă55 o20'-46o30';ă(şiă
gurileă Istrului,ă s.n.)ă seă vars ă înă Pontă prină guraă numit ă Sacreă sauă Peuceă (azi,ă bra ulă Sf.ă
Gheorghe,ăn.n.),ăcuăpozi ia:ă56o-46o15'. Partea cea maiădeămiaz noapteăseădesparteăşiăeaăînă
dou ,ă avândă pozi ia:ă 55o-46o45'.ă Parteaă ceaă maiă laă miaz noapteă aă acesteiă desp r ituriă seă
desparteăşiăeaăînădou ălaăpozi ia:ă55o30'-47o.ăApoi,ăparteaădeămiaz ziăaăacesteiădiviziuniăîşiă
întrerupeă cursulă cuă pu ină înainteă deă v rsareaă înă Pont.ă Parteaă maiă deă laă miaz noapte,ă careă
formeaz ăoăbalt ănumiteăThiagolaă(ă„nordic ”,ăprobabilăDeltaăDun riiălâng ăVâlcov,ăn.n.),ăaă
c reiă aşezareă este:ă 55o40'-47o15',ă seă vars ă înă Pontă prină guraă numit ă Thiagolaă sauă Psilonă
(„sub ire”,ăprobabilăunulădinăcanaleleăbra uluiăChilia,ăn.n.),ăaăc reiăaşezareăeste:ă56 o15'-47o.
Parteaă maiă deă miaz ziă aă celeiă deă aă douaă diviziuniă seă desparteă şiă eaă înă dou ă laă pozi ia:ă
55o20'-46o45'.ă Parteaă ceaă maiă deă miaz noapteă aă acesteiă desp r ituriă seă vars ă înă Pont prin
guraănumit ăBoreic ă(„nordic ”,ăprobabilătotăunulădinăcanaleleăbra uluiăChilia,ăn.n.),ăaăc reiă
aşezareă areă gradele:ă 56o20'-46o50',ă iară parteaă maiă deă miaz ziă seă desparteă şiă eaă înă dou ă laă
pozi ia:ă55o40'-46o30'.
Parteaă ceaă maiă deă miaz ziă dină aceast desp r itur ă seă vars ă înă Pontă prină guraă
numit ăNaracion,ăaăc reiăaşezareăeste:ă56o10'-46o20'.
Parteaămaiădeămiaz noapteăseădesparteăşiăeaăînădou ălaăpozi ia:ă56 o-46o40'.
Parteaămaiădeămiaz noapteăaăacesteiădesp r ituriăseăvars ăprinăguraăPseudostomosă
(„caleaă fals ”,ă probabilă alădoileaă canal,ă deă laă sud,ă ală bra uluiă Chilia,ă n.n.),ă aă c reiă aşezareă
este: 56o15'-46o40'.
Parteaă maiă dinspreă miaz ziă se vars ă prină guraă numit ă Calonă („ceaă frumoas ”,ă
Sulina,ăn.n.),ăaăc reiăaşezareăeste:ă56o15'-46o30'.
Coastaădeă miaz noapteăaăMoesieiăseă m rgineşt ăcuă rmulăPontuluiăceă vineădup ă
aceleă guri,ă pân ă laă punctulă terminală pomenită deă lâng ă Tracia,ă (aceastaă dină urm )ă avândă
gradele: 55o-44o40'.
Aşezareaă acesteiă coasteă seă prezint ă astfel.ă Dup ă guraă Sacr ă aă fluviuluiă Istruă
(urmeaz ă localit i,ă cuă pozi iaă loră peă paralele,ă peă careă oă omitemă aiciă – v. 112/I, 553):
Promontoriul Pteron, Cetatea Istros, Tomis, Callatis, Dionisopolis, Promontoriul Tiristis,
Odessos, Gurile fluviului Panysos, Mesembria.
inuturileă dină parteaă deă Apusă aă Moesieiă Inferioareă suntă locuiteă deă tribaliă (ge i,ă
n.n.),ă iară celeă r s riteneă – mai jos de gura Peuce – deă troglodi i;ă iară gurile,ă deă peucini.ă
inuturileă deă peă lâng ă Pontă leă ocup ă crobiziiă (ă „traci”,ă n.n.).ă Maiă susă deă aceştiaă seă afl ă
oinensiiăşiăobulensii.ă inuturileăaşezateăîns ălaămijlocăsuntălocuiteădeădimensiăşiăpiarensi.
Iat ă oraşeleă deă lâng ă fluviulă Dun rea (totă cuă pozi iaă peă paralel ,ă omis ă aiciă –
v. 112/I, 553): Regianum, Oescus al tribalilor, Diacum (corect: Dimum, n.n.), Novae (aici,
Legiunea Italica,ăgreşitătrecut ălaăDurostorum),ăDurostorum,ăTransmariscaă(Turtucaia,ăn.n.),ă
Sucidavaă(azi,ăprobabil,ăSatulăNou,ăn.n.),ăAxiopolisă(azi,ăCernavod -Hinogu, n.n.), Carsum
(Carsium - Hârşova,ăn.n.),ăTroesmisă(azi,ăIgli a,ăn.n.),ăLegiuneaăV-a Macedonica (desigur,
înă Troesmisă înc ,ă n.n.),ă Dinoge iaă (azi,ă Garv n,ă n.n.),ă Noviodunumă (azi,ă Isaccea,ă n.n.),ă
Sitioentaă(probabilăAigipsoenta,ăoăalt ăform ăpentruăAegyssus,ăn.n.).
Întreăfluviuă(şiămunteleăHaemus)ăseăafl ăoraşeleă(iar şiăomitemăpozi iaăpeăparalel ă
– v. ibidem): Dausdava, Tibisca.

270
 rmul,ă începândă deă laă guraă ceaă maiă deă miaz noapteă aă Istruluiă şiă pân ă laă gurileă
fluviuluiăBoristeneă(Nipru)ăşiă inutulădinăinteriorăpân ălaăfluviulăHierasosă(azi,ăSiret,ăn.n.),ă
este locuit – maiăjosădeătirage iiăsarma iă(deăfapt, ge i,ăn.n.)ă– deăharpiiă(oăvariant ăpentruă
Carpi?,ă n.n.),ă iară maiă susă deă peucini,ă deă c treă britolagiă (cel i,ă n.n.).ă rmulă prezint ă
urm toareaăînf işareădup ăgurileăfluviuluiăBoristene,ăcareăau,ădup ăcumăs-a spus, gradele:
57o30'-48o30'.ăGurileărâuluiăAxiacesă(azi,ăTiligul,ăpeăcoastaăM rii,ăîntreăNistruăşiăBug,ăn.n.)ă
(auă pozi ia):ă 57o-48o.ă (Oraşe,ă înă zon ă cuă pozi iaă peă paralel ):ă Zargidava:ă 54 o40'-47o45',
Tamasidava: 54o20'-47o30', Piroboridava (azi, prob. Poiana - Tecuci,ăn.n.);ăiarăîntreărâurileă
HierasosăşiăTyrasă(oraşele):ăNiconium:ă56o20'-48o10',ăOphiussa,ă(probabilăoăalt ădenumire,ă
neoficial ,ă pentruă Tyras):ă 56 o-48o,ă oraşulă Tyrasă (azi,ă Bielgorodă Dniestrovski,ă laă gurileă
Nistrului, n.n.).
Insuleleăsituateăînăvecin tateaăMoesieiăInferioareăînăaceaăparteă a Pontului pe care
am pomenit-oăsunt:ăinsulaănumit ăBoristeneă(laăgurileăNiprului,ăn.n.):ă57 o15'-47o40'ăşiăinsulaă
luiăAhileăsauăLeuceă(ă„Alb ”,ăinsul ămic ,ăstâncoas ,ălaăgurileăDun rii,ăn.n.).
AşezareaăTraciei (s.n.).ăTraciaăseăm rgineşteălaămiaz noapteăcuăMoesiaăInferioar ,ă
potrivitălinieiăpeăcareăamăar tat-o,ăiarălaăApusăcuăMoesiaăSuperioar ăşiăcuăparteaăMacedonieiă
deălaămunteleăpomenităOrbelosăpân ălaăpunctulăundeăseătermin ,ăaăc reiăpozi ieăareăgradele:ă
49o-41o45'.”ă (Ptolemeu,ă Îndreptară geografic, – cf. 112/I, 535-557; toate sublinierile ne
apar in,ăG.D.I.).ă

*
„Descrierea Traciei (s.n.)ăară fiă uşoar ădac ăscrierileăceloră vechiăs-arăpotriviăîntreă
ele...ă inuturileă acesteaă seă întindeauă odinioar ă pân ă înă dep rt riă nesfârşiteă subă înf işareaă
unorăcâmpiiădomoaleăşiămun iăînal i,ăspuneăslovaănemuritoareăşiăplin ădeăîn elepciuneăaăluiă
Homer...ăAcesteaăsauăsuntăoălegend ,ăsauăînainteăvremeătoateăîntinderileăf r ăsfârşitălocuiteă
deă neamuriă s lbaticeă erauă cunoscuteă subă numeleă deă Tracia...ă Dar,ă dup ă cumă niă seă arat ă
ast zi,ă locurileă acesteaă rânduiteă înă formaă unuiă cornă deă lun ă auă înf işareaă unuiă frumosă
amfiteatru.ă Peă în l imileă luiă deă laă Apus,ă înghesuită întreă mun iă pr p stioşi,ă seă deschideă
defileul succilor (daci, n.n.), care desparte Tracia de Dacia.ăParteaă dinăstânga,ăaflat ăsubă
strajaă steleloră deă laă miaz noapte,ă esteă cuprins ă întreă în l imileă munteluiă Haemusă şiă Istru,
undeăacestaătreceăprinăp mântăromanăşiăareălâng ăelăunănum ră mareădeăoraşe,ădeăcastreăşiă
înt rituri.ăPeălaturaădreapt ădinspreămiaz ziăseăîntindăîn l imileămun ilorăRhodope,ăcare,ăînă
parteaă undeăr sareăluceaf rulă deădiminea ,ăajungă pân ălaămare. (Ammianus Marcellinus,
Istoriaăroman ...”,ăcf.ă112/II,ăp.ă121,ăs.n.).

*
„Tracii,ălocuitoriiăuneiă riăpentruăcareăaiănevoieădeă5ăzileăcaăs-oăstr ba iăde-a latul,
şiă de-aă lungulă 7ă zile,ă maiă râpoas ă şiă maiă ocrotit ă decâtă patriaă noastr ”ă (Palestina,ă n.n.)ă
(Flavius Josephus, Istoriaăr zboiuluiăiudeilorăîmpotrivaăromanilor, Editura Hasefer, 1988,
p. 196).
*
„Dacia (s.n.),ă araăaproapeădeăBoristene.ăDacii, pe careăîiănumimădai,ă«c ciăge iă(îiă
numim)ăpeăceiăcareălocuiescăînspreăPontăşiăspreăR s rit,ăiarădaiăpeăceiădinăparteaăopus ,ă
înspreă Germaniaă şiă izvoareleă Istrului».ă Exist ă şiă laă aticiă numeleă deă Daosă şiă Geta”ă (cf.ă
MenandruăşiăTeren iu,ăn.n.)ă(ŞtefanădinăBizan , Lexicon... – cf. 112/II, 339, s.n.).
*
271
 „Înă p r ileă celeă maiă deă Apusă aleă Sarma iei,ă spreă miaz zi,ă dincoloă deă iazigiiă
metanaşti,ăseăafl ăDacia (s.n.)ăcareăseăm rgineşteăcuăIstrul;ăiarămaiăîncolo,ămaiăspreăR s rit,ă
esteăMoesiaăInferioar ,ăcareăocup ăoăbun ăparteădină inutulădeădincoloădeăIstruăşiătotă rmulă
m riiă deă laă Boristeneă pân ă laă oraşulă Mesembriaă (aziă Nes b r,ă peă rmulă stângă ală M riiă
Negre,ămaiăsusădeăBurgas,ăn.n.).ă(Anonim,ăînc.ăsec.ăVIăd.Hs.,ădup ăizvoareămaiăvechi,ăsec.ă
V – cf. 112/II, 343).

*
„Sarma iaăeuropean ăseă m rgineşteă...ălaămiaz ziăcuăiazigiiămetanaşti,ădinăspateleă
mun ilorăSarmaticiăşiăpân ălaăînceputulămun ilorăCarpa iăcuăDacia,ăpân ălaăgurileăfluviuluiă
Boristeneăşiădeăaiciăcuă rmulăPontuluiăEuxinăpân ăînăfundulăgolfuluiăCarcinit”.ă(Marcianus
dinăHeracleeaăPontic ,ăPeriplu – cf. 112/II, 171).

*
„(ge ii)ălocuiescălaănord,ăiarăceilal iă(tracii,ăn.n.)ălaăsud”.ă(ArtemidorădinăDaldis,ă–
cf. 112/I, 629, s.n.).
*
„Seăîntâmpl ăc ăamăf cutăacumă(96ăd.Hs.,ăn.n.)ăoăc l torieălung ,ădreptălaăIstruăşiăînă
araăge ilorăsauăaă misilor,ăaşaăcumăîiă numeşteăHomerăşiăcumăeădenumit ăast ziăpopula ia”ă
(Dio Chrisostomos, Discursuri, XII/ 16 – cf.ă 112/I,ă 449;ă discursulă eraă pronun ată înă anulă
97 d.Hs.).
*
„(Dacii)ă locuiescă peă ambeleă maluriă aleă Istrului.ă Dară cei care sunt dincoace de
fluviu – lâng ă araătribaliloră– inăcuăplataăbiruluiădeăMoesiaăşiăseănumescămoesi,ăafar ădeăceiă
aşeza iăfoarteăaproapeădeătribali.ăCeiădeădincoloă(deăIstru)ăpoart ănumeleădeădaci,ăfieăc ăsuntă
ge i,ăfieăceăsuntătraciădinăneamulătracilor,ăcareălocuiauăodinioar ăînăRodope”ă(DioăCassius,ă
Istoriaăroman , LI/22, 6 – cf. 112/I, 671, s.n.).

*
„Maiă înainteăvreme,ămoesiiă şiăge iiălocuiauăîntregă inutulădintreăHaemusăşiăIstru,
dar – cu trecerea vremii – uniiăîşiăschimbar ănumele”.ă(Ibidem, LI/27, 2 – cf. 112/I, 677,
s.n.).
*

„(Sitalces,ă regeleă odrizilor)ă porneşteă aşadară (înă anulă 429ă î.Hs.,ă împotrivaă
duşmaniloră Atenei,ă n.n.)ă deă laă odrizi,ă punândă înă mişcareă întâiă peă traciiă ceă locuiescă întreă
mun iiăHaemusăşiăRodope şiăcareăseăaflauăsubăst pânireaăsaăpân ălaămareă(laăPontulăEuxinăşiă
Helespont),ă dup ă aceeaă peă ge iiă pesteă careă daiă dac ă treciă mun iiă Haemus...”ă (Tucidide,ă
Istorii, II/96, 1 – cf. 112/I, 75; s.n.).

*
„Ge ia,ă araăge ilor.ăC ciăgetăesteănumeăetnic,ănuănumeădeăpersoan .ăEsteăunăneamă
tracic... Exist ăşiălaăfemininăget ... (ca adjectiv posesiv se zice getic, de unde Getica lui Criton
(mediculă luiă Traian,ă n.n.).ă Şiă laă feminină getic . Obiceiurileă ge ilor:ă înjunghieă so iaă (peă
mormântul)ăb rbatuluiăşiăcânt ădinăciter ăcândămergăînăsolie.ăArianăîiănumeşteăgeteni”.ă(Ştefană
dinăBizan ,ăLexicon... – cf. 112/II, 337, s.n.).

272
 II. Traci - ge iă- daci

II.1. Denumiri diferite – acelaşăneam

„Neamulătracilorăesteăcelămaiănumerosădinălume,ădup ăcelăalăinzilor.ăDac ăarăaveaă

unăsingurăcârmuitorăsauădac ătracii s-arăîn elegeăîntreăei,ăelăarăfiădeănebiruităşiăcuămultămaiă
puternicădecâtătoateăneamurile,ădup ăsocotin aămea.”ă(Herodot,ă Istorii, V/3 – cf. 112/I, 65,
s.n.).
*
„Neamulăs lbaticăalăge ilor aăexistatăşiăpeăvremeaăstr moşilor,ăc ciăei sunt moesi”.ă
(Salustius, Istorii, IV, 18 – cf.ă112/I,ă183;ăv.ăşiă207,ăs.n.).

*
(Soliiăsci ilorăvorbescălaăoăadunareăaăregilorăamenin a iădeăDariusăînă514ăî.Hs.):ă„Elă
(Darius,ă n.n.)ă areă acumă înă putereaă saă peă traciă şiă peă ge i,ă veciniiă noştri”(Herodot,ă Istorii,
IV/118 – cf. 112/I, 55, s.n.).

*
„Traciaă esteă locuit ă deă ună singură neamădeă oameni,ă tracii,ă avândă îns ă fiecareă altă
numeăşiăalteăobiceiuri.ăUniiăsuntăs lbaticiăşiăcuătotulăgataăs ăînfrunteămoartea,ămaiăalesăge ii”ă
(Pomponius Mela, Descriereaăp mântului, II/18 – cf. 112/I, 389, s.n.).
*
„(Sitalces)ă porneşteă aşadară deă laă odriziă (împotrivaă duşmaniloră Atenei,ă înă anulă
429ă î.Hs.,ă n.n.),ă punândă înă mişcareă întâiă peă traciiă ceă locuiescă întreă mun iiă Haemusă şiă
Rhodopeăşiăcareăseăaflauăsubăst pânireaăsaăpân ălaămare (la Pontul EuxinăşiăHelespont),ă
dup ă aceeaă peă ge iiă pesteă careă daiă dac ă treciă mun iiă Haemus,ă şiă toateă celelalteă popula iiă
stabiliteădincoaceădeăIstru,ă maiăalesăînăvecin tateaăPontuluiăEuxin.ă Ge iiăşiăpopula iileădină
acestă inutăseăînvecineaz ăcuăsci ii;ăauăaceleaşiăarmeăşiă suntăarcaşiăc l ri...ăDinspreăparteaă
tribalilor,ăcareăsuntăşiăeiăneatârna i,ă(Sitalces)ăîşiăm rgineaă(autoritatea)ăcuătreriiăşiătilatariiă
(traciăşiăuniiăşiăal ii,ăn.n.)”ă(Tucidide,ăIstorii, II/96, 1 – cf. 112/I, 75; s.n.).

*
„(Sclavul)ă Davos:ă celă mai bună prietenă şiă compatriotă ală meu,ă Geta,ă aă venită ieriă laă
mine”.ă(Teren iu,ăComedii: Phormio – cf.ă112/I,ă159;ăDavosăşiăGetaă– nume de sclavi care
aparăînăcomediileăsale,ăpreluateădeălaăMenandru).ă

„Zeiăcereşti,ănuăv ăceremăpace.ăDa iăgloatelorămânie...

Istrulăsciticăs ănu-lămaiă in ăpeălocăpeămasaget.
Face iăseăfimăduşm ni i
Deătoateăneamurile,ădarăîndep rta iăr zboiulăcivil.
Dintr-oăparteăs ăneăapeseădacul,ădinăaltaăgetul.
273
 ...ăZeiăcereşti,ă ine iădeparteădeămineăaceast ănebunieă
şiăanumeăca,ăprintr-un dezastru care i-arăpuneăînămişcareăpeădaciăşiăpeăge i,
Romaăs ăcad ,ăiarăeuăseăr mânăliniştită(Lucan,ăepopeeaăFarsalia – cf. 112/I, 375, s.n.).

(Comentarii la Lucan):
„Peămasage i:ăneamădinăTracia”.ă
„Dintr-oăparteăs ăneăapeseădacul: neam de dincolo de Dun re.
Getul: numele unui neam;ă dup ă ceă aceştiaă auă fostă învinşi,ă înă comediiă aceştiaă auă
fostănumi iă«ge i»...”ă(ibidem, p. 379, s.n.).

„Zeiiăne-auăferit;ăpeă rmurileăLa iului,ăR s ritulăfuriosă

Nu s-aăaşezatăînc ,ăiarăsarmatulăsprinten,ă
Întov r şită deă panoni (iazigi, n.n.), n-aă n v lit,ă şiă niciă ge iiă amesteca iă cuă dacii”.ă
(ibidem, p. 377, s.n.).
*
„Aceste neamuri (sci i,ăsarma i,ăn.n.),ăcaăşiăbastarnii,ăsuntăchiarăast ziă(înc.ăsec.ăI.ă
d.Hs., n.n.) amestecate cu tracii – mai ales cu cei de dincolo de Istru,ă dară şiă cuă aceiă deă
dincoace,ăcareăsuntăamesteca iăşiăcuăneamurileăceltice...”ă(Strabon,ăGeografia, VII/3, 2 – cf.
112/I, 227, s.n.).

*
„(DincoloădeăIstruăromaniiăst pânesc)ăşiăpeăuniiădintreăge iiădeădincoloădeăIstru,ăpeă
careăîiănumescădaci”ă(Apian,ăIstoriaăroman ,ăPrefa aă– cf. 112/I, 561, s.n.).

II.2.ăComunit iăaleăgeto-dacilor

Apulii:ă înă centrulă Transilvaniei,ă probabilă înă zonaă oraşuluiă Albaă Iulia;ă cuă centrulă laă
Piatraă Craiviiă (înă Daciaă independent );ă Ansamensii:ă prob.ă neamă dacică înă S-V Transilvaniei;
Biefii, Biesii, Burii:ă înă jude eleă Vâlceaă şiă Argeş,ă cuă centrulă laă Ocni a;ă Carpii (Carpiani, la
Ptolemeu):ă înă regiunileă esticeă aleă spa iuluiă geto-dac; Caucoensii; Ceiagisii:ă localiza iă deă V.ă
Pârvană înă S-Vă Muntenieiă şiă S-E Olteniei; Costobocii: daci liberi;ă peă bazaă culturiiă Lipi a,ă
localiza iăpeăNistrulăsuperiorăşiămijlociu,ăcaăşiăpeăPrutulăsuperior,ăafectândăşiăMaramureşulăşiă
Bucovina; Cotensii; Crobizii:ătraci,ăînă inuturileădeălâng ăPontă(Ptolemeu);ădup ăal ii,ălaăsudădeă
Dun re;ă Harpii:ă întreă gurileă Istruluiă şiă Boristene,ă maiă josă deă tyrage i; Obulensii:ă înă estulă
Dobrogei,ădup ăAl.ăSuceveanu;ă Oinensii:ăînăvestulăDobrogeiă(dup ăPtolemeu),ăconfirmatădeă
Al. Suceveanu; Piefigii:ă înă câmpiaă muntean ,ă dup ă V.ă Pârvan;ă peă valeaă Argeşului,ă înă jurulă
cet iiădeălaăPopeşti,ădup ăRaduăVulpe;ăînăactualeleă(1978)ăjude eăIlfovăşiăIalomi a,ădup ăC.ă
Preda; Potulatensii:ă înă nordulă Oltenieiă şiă zonaă deluroas ă dină vestulă Munteniei,ă dup ă V.ă
Pârvan;ă Predavensii:ă înă Daciaă intracarpatic ,ă laă nordă deă Mureşulă Inferior,ă pân ă aproapeă de
Crişuri;ă Ratacensii:ă înă platoulă transilv neană dintreă Târnaveă şiă Someş,ă dup ă V.ă Pârvan;ă peă
valeaă Mureşuluiă şiă Târnavelor,ă pân ă laă Carpa iă – completeaz ă C.ă Preda;ă Racatai şiă
Racatriarii:ăprobabilăînăzonaăsudic ăsauăcentral ăaăSlovaciei;ăSaldensii:ăînăpartea cea mai de
miaz ziă aă Dacieiă (Ptolemeu);ă înă sud-vestulă Daciei,ă dup ă V.ă Pârvan;ă Sacii:ă înă zonaă oraşuluiă
Sucidava,ă dup ă V.ă Pârvan;ă ge i,ă dup ă Al.ă Suceveanu;ă Siensii:ă înă N-Vă Munteniei,ă dup ă V.ă
Pârvan;ăşiămaiăspreănord,ăînăsudulăMoldovei,ăpân ăînăregiuneaăPoianaăinclusiv,ădup ăC.ăPreda;ă
Sucii:ăge i,ămen iona iăînă3ălocuriă– înămun iiăHaemus,ălaăR s ritădeăDurostorum,ăundeăauăcreată

274
centrul politic-militarăSucidavaăşiăînăstângaăDun rii,ălaăguraăOltului;ăTerizii (tirizii): traco-ge i,ă
înăsudulăDobrogei;ăfigureaz înăceleămaiăvechiăştiriădespreăge i;ă Tyrage ii:ăge iiădeăpeăTyrasă
(Nistru) – cf. 108/86-95.
*
(Dup ăceădescrieămalulănordicăalăPontului,ăinsuleleăşiălacurileăvecine):ă„Deăacoloă
înainteăînăgeneralăsuntăînăadev rătriburiădeăsci i,ă totuşiăregiunileăapropiate deă rmăauă fostă
ocupateă deă diferiteă popula ii,ă cândă deă ge i,ă numi iă deă romaniă daci,ă cândă (deă al iiă – şi-i
numeşte,ă n.n.)...,ă iară înă p r ileă maiă deă sus,ă întreă Dun reă şiă P dureaă Hercinic ,ă pân ă laă
lag releădeăiarn ădeălaăCarnuntumădinăPanoniaăşiălaăhotarele deăacoloăcuăgermanii,ăcâmpiileă
şiăşesurileăsuntăst pâniteădeăsarma iiăiazigi,ăiarămun iiăşiăp durileădeădaci,ăîmpinşiădeăprimiiă
pân ălaărâulăPathissusă(Tisa,ăn.n.)”.ă(PliniuăcelăB trân,ăIstoriaănatural , IV/12 (24), 78 – cf.
112/I, 403, s.n.).

*
„C ciă aiciă (înă Bitinia,ă n.n.)ă seă potă vedeaă oameniă avândă peă capă ună felă deă c ciul
(pileus,ă c ciul ă uguiat ,ă n.n.),ă aşaă cumă poart ă ast ziă uniiă traciă numi iă ge i”ă (Dionă
Chrisostomul, Discursuri, LXXII/3 – cf. 112/I, 453, s.n.; discursul – rostităînăanulă97ăd.Hs.).

*
„(Romaniiăst pânesc)ăşiăpeăuniiădintreăge iiădeădincoloădeăIstru,ăpeăcareăîiănumescă
daci”ă(Apian,ăIstoriaăroman ,ăPrefa ,ă4,ă15ă– cf. 112/I, 561, s.n.).

*
„Şiădaciiăsuntăoăml di ăaăge ilor...”ă(TrogusăPompeius,ăIstoriaăluiăFilip,ăXXXII/3,ă
16 – cf. 112/I, 359, s.n.).
*
„Neamulămassage ilorăseăspuneăc ăesteăşiămareăşiăviteaz,ălocuindăspreăparteaăundeă
r sară zorileă şiă soarele,ă dincoloă deă fluviulă Araxes (azi,ă Erask,ă careă seă vars ă înă S-V.ă M riiă
Caspice,ă n.n.)ă (veciniă cuă perşii);ă uniiă maiă spună c ă acestă neamă ară fiă scită laă obârşiaă lui”ă
(Herodot,ăI,ăCCI).ă„...ăSeăîmbrac ăcaăsci iiăşiăducăunăfelădeăvia ăasem n toare;ăeiăseălupt ă
atâtăc lareăcâtăşiăpeăjosă(c ciăsuntămeşteriăînăamândou ăfelurileădeălupt ),ăsuntăbuniăarcaşi,ă
buniă arunc toriă cuă suli aă şiă poart ă deă obicei sagaris (toporă cuă dou ă t işuri,ă n.n.).ă Ei
folosescănumaiăaurulăşiăarama;ăchiv rele,ăcing torileăşiăpieptareleăşiăleăîmpodobescăcuăaur.ă
Iară înă ceă priveşteă caii,ă şiă loră leă ap r ă pieptulă cuă platoşeă deă aram ,ă iară frâul,ă z balaă şiă
c p strulăleăînfrumuse eaz ăcuăaur;ănuăîntrebuin eaz ăniciodat ăfierulăşiăargintul.ăDeăaltfel,ă
înă araălorănuă seăg sescăniciă urm ădeăfierăsauăargint,ă peăcândăaurulăşiăaramaăseăafl ădină
belşug”ă(ibidem, I, CCXV)
*
„Ge iiăşiămessage i,ăcareăobişnuiescăs -şiăpun ăaltănume,ăbaăchiarăuniiădintreăeiăîşiă
schimb ătr s turileăfe eiăprintr-oăanumeădib cie,ăcaăs ăpar ăc ăs-aăn scutădinăp mântăună
neamă mareă şiă îngrozitor,ă aceştiaă v ă însp imânt ă ast zi.ă Eiă trecă Istrulă şiă ceră plat ă pentruă
pacea pe care ne-oăîng duie”ă(Synessosă– cf. 112/II, 183, s.n.).

275
 II.3.ăÎnf işareă– caracteriz ri

„FluviulăIstruăseălaud ăc ăpeămalurileăluiăcrescăasemeneaăfecioare”ă(amazoanele,ă
n.n.) (Eschil – cf. 112/I, 11).

„...ăÎnă inuturileădeălaă miaz noapteătrupurileă(oamenilor,ăn.n.)ătoateă suntă mari.ă Stauă

m rturieăcel ii,ătraciiăşiăsci ii”ă(Porphyrios,ăVia aăluiăPitagora – cf. 112/I, 743).

„(Greciiă şiă al iiă zugr vescă zeit ileă dup ă chipulă lor)ă „Traciiă (îiă zugr vescă peă zei,ă
n.n.)ăroşca iăşiăcuăochiiăalbaştri”ă(ClementeădinăAlexandria,ăCovoarele – cf. 112/I, 639).

„Însemnareaă (tatuarea,ă n.n.)ă peă bra ulă daciloră seă transmiteă pân ă laă aă patraă
genera ie”ă(PliniuăcelăB trân,ăIstoriaănatural – cf. 112/I, 407).

Expresiile:ă„zbârli iiăge i...”ă(325),ă„ge iiăbarbari...”ă(327),ă„ge iiăceiăcruzi...”ă(331)ă

(Ovidiu, Tristele şiăScrisori din Pont – cf.ă112/I,ăpaginileăcitateăînăparanteze).

„Ge ii îns ,ăfiindc ăs-au purtat nechibzuit (s-auăîmpotrivităluiăDariusăînă514ăî.Hs.,ă

n.n.),ă auă fostă robi i,ă m cară c ă eiă suntă ceiă maiă vitejiă şiă maiă drep iă dintreă traci”ă (Herodot,ă
Istorii, IV/93 – cf. 112/I, 47-49; s.n.).
„(Ge ii)ăcareăseăcredănemuritori”ă(ibidem, 112/I, 47).

*
„Ge iiă ceiă aspri (sau duri). Zdraveni, aspri din cauza regiunii friguroase”ă
(comentarii din sec. III d.Hs. la Odele luiăHora iuă– cf. 112/I, 213, s.n.).

*
„Înă Europa,ă cele mai vestite neamuri sunt:ă sci ii,ă sarma ii,ă germanii,ă dacii,ă moesii,ă
tracii,ă macedonenii,ădalma ii,ă panonii,ă ilirii,ă grecii,ăitalicii,ă galii,ă spaniolii...ă Celeă maiă vestiteă
fluviiă dină lumeă sunt...ă (întreă altele)...ă Savaă şiă Dun rea,ă careă maiă esteă numit ă şi Istruă înă
Moesia...”ă(LuciusăAmpelius,ăMemorator, – cf. 112/I, 531, s.n.).

*
„(Referireă laă oă curtezan ă celebr ă dină comediileă „elegantuluiă Menandru”)ă careă
înşeal ăpân ăşiăpeăge iiăceiăşire i”ă(Proper iu,ăElegiiă– cf. 112/I, 265).

(Într-o adunare a zeilor şiă aă împ ra iloră r posa i)ă „iă seă d ă luiă Traiană putin aă deă aă
vorbi.ă Acesta,ă cuă toateă c ă eraă pricepută s ă cuvânteze,ă dară leneaă îlă f ceaă deă obiceiă s ă
încredin ezeăluiăSuraăgrijaădeăaăpuneăînăscrisăpentruăelăceleămaiămulte,ămaiădegrab ăstrigândă
decâtăvorbind,ăîncepuăs ăarateăzeilorătrofeeleăgeticeăşiăceleăpontice.ăAcuzaăb trâne eaăc ănuă
i-aăîng duităs ăsfârşeasc ăr zboiulăcuăpar ii”.ă(StârnitădeăSilenusăprintr-oăzeflemea),ă„mâniat,ă
zise:ă «Eu,ă Jupiteră şiă voi,ă zeilor,ă dup ă ceă amă luată conducereaă Imperiuluiă amor it şiă
descompusădinăcauzaătiranieiăcareăd inuiseămultălaănoiăînă ar ,ăşiădinăcauzaăsilnicieiăge ilor,ă
276
singură amă cutezată s ă mergă împotrivaă neamuriloră careă locuiescă dincoloă deă Istruă şiă amă
nimicităneamulăge ilor,ăcareăauăfostămaiăr zboiniciădecâtăoricareădintre oameniiăceăauătr ită
cândvaă– şiăaceastaănuănumaiădatorit ăt rieiătrupuluiălor,ăciăşiăpentruăc ăîiăconvinseseăs ăfieă
astfelăsl vitulă lorăZalmoxes.ă Crezândăc ănuămor,ădarăc ăîşiăschimb ălocuin a,ăeiăsuntă maiă
porni iăspreălupteădecâtăarăfiăînclina iăs ăîntreprind ăoăc l torie.ăAmăf cutăaceast ăexpedi ieă
înăcinciăaniă(101-106,ăn.n.).ăDintreăto iăîmp ra iiădeădinainteădeămine,ăeuăamăfostăsocotitădeă
supuşiă celă maiă blând.”ă (Împ ratulă Iuliană Filozofulă – „Apostatul”ă –,ă „Împ ra ii”;ă cf.ă 112/I,ă
29ăşiă31,ăs.n.).

*
„...ăEiă(ge ii,ăn.n.)ăsuntădinăfireădeştep i”ă(Iordanes,ăGetica, 69 – cf. 112/II, 417, s.n.).
„Go iiă(ţge ii,ă n.n.)ă n-auă fostă deciălipsi iădeăoameniăcareăs -iăînve eăfilozofie.ăDeă
aceeaăgo iiă(ţge ii,ăn.n.)ăau fost totdeauna superiori aproape tuturor barbarilorăşiăaproapeă
egali cu grecii,ădup ăcumărelateaz ăDioă(Chrisostomul,ăn.n.)ăcareăaăcompusăistoriaăşiăanaleleă
lorăînălimbaăgreac ”ă(Iordanesc,ăGetica, 39 – cf. 112/II, 413, s.n.).

*
„M ă miră cumă deă i-aă aşezată Celsus1 peă odrizi,ă peă samotraci,ă peă elensiniă şiă pe
hiperboreeniăîntreăneamurileăceleămaiăvechiăşiămaiăîn elepte,ăiarăpeăiudeiăn-a socotit vrednic
s -iărânduiasc ăniciăîntreă neamurileăîn elepte,ăniciăîntreăceleăvechi...ăElăspuneăîns ăc ă sunt
neamuriăfoarteăîn elepteăşiăvechiăgalactofagi2 ai lui Homer, druiziiăgalilorăşiăge ii...,ădeălaă
careă nuă ştiuă dac ă seă p streaz ă cevaă scris ”ă (Origene,ă Împotrivaă luiă Celsus – cf.
112/I, 715, s.n.).

*
OvidiuălaăTomis,ăînăTristele şiăScrisori din Pont,ăfrecventăîiăcaracterizeaz ăcelămaiă
negativăpeăge i.ăÎnc :
„Înăacestălocăundeătrebuieăs -miăducăvia aăesteădestulădac ănuăurm rescămaiămultă
decâtă
S ă fiuă poetă întreă aceştiă ge iă lipsi iă deă omenie”ă (Ovidiu,ă Scrisori din Pont – cf.
112/I, 313, s.n.).
Şiătotuşi!
„Nuăesteăînătoat ălumeaăunăneamămaiăs lbaticădecâtăge ii;
totuşiăşi eiăauăplânsădeăsuferin eleămele”ă(cf.ă112/I,ă319,ăs.n.)

„Cândăodat ăleăvorbeamă(ge ilor,ăn.n.)ădespreăcinsteaăvoastr , 3

C ciăamăînv atăseăvorbescălimbaăgetic ăşiăsarmatic (s.n.),
unăb trânăcareăîntâmpl torăseăaflaăînăaceaăadunare,ă
r spunseăvorbelorămele astfel:
«Şiănoi,ăbunuleăoaspe,ăcunoaştemănumeleăprieteniei,ă
noiăcareălocuimădeparteădeăvoi,ălaăPontăşiălaăIstru.ă
Esteăună inutăînăSci iaă– str moşiiăl-au numit Taurida (Crimeea, n.n.), care nu-iăaşaă
departeădeăp mântulăgetic.

1
Filozof platonic, sec. IIăd.Hs.,ăprimulăcareăaăcomb tutăînăscrisăcreştinismul.
2
ţăb utoriădeălapte.
3
Cinstea prietenilor lui de la Roma, n.n.
277
 Înăaceaă ar ăm-amăn scutăeuăşiănu mi-eăruşineădeăpatriaămea.
Oameniiă deă acoloă ador ă caă zei eă peă soraă luiă Febusă (Artemis,ă Bendisă aă
traco-geto-dacilor,ăn.n.)»
Dup ăceăcunoscutaălegend ă(aăzei ei,ăn.n.)ăaăfostăpovestit ădeăacelăb trân,ă
to iăauăl udatăfapteleăşiăpioasaălorăcredin .
Deă bun ă seam ,ă chiară peă acestă rm,ă decâtă careă altulă maiă s lbatică nu-i, numele
prietenieiămişc ăinimileăbarbarilor.
Ceătrebuieăs ăface iăvoi,ăceiăn scu iăînăcetateaăausonic (italic ,ăn.n.).ă
Dac ăastfelădeăfapteăîmblânzescăpeăge iiăs lbatici?”ă(ibid., p. 323-325, s.n.)

_______
Expresii ale lui Ovidiu (Scrisori din Pont):
„ge iiăceiănesupuşi”ă(ibid.ă317);ă„ge iiăcareăn-auăfostăsupuşiăpeădeplin”ă(ibid., 319
şiă325,ăs.n.).

II.4. Port - obiceiuri - familie

Dinărelat rileăluiăOvidiu,ălaăTomisă(undeăerauăierni foarte grele!):

„Oameniiă seă ferescă deă gerurileă greleă îmbr cândă pieiă deă animaleă şiă pantaloniă
cusu i;/ă numaiă fa aă liă seă vedeă dină totă trupul./ă Deseoriă auziă sunândă fireleă deă p ră cândă suntă
mişcateă dină pricinaă geruluiă ceă atârn ă deă ele/ă şiă barbaă ceaă alb ă leă str luceşteă dină pricinaă
geruluiăcareăaăp truns-o (Tristele – cf. 112/I, 283).

„P rulăşiăbarbaăloră(aăge ilor,ăn.n.)ăn-auăfostătunseăniciodat ”ă(ibidem, p. 301).

„Seăap r ăîmpotrivaăfriguluiăn praznicăcuăpieiădeăanimaleă şiăcuăpantaloniălargiă –

iar fe eleălorăaspreăsuntăacoperiteăcuăp rălung”ă(ibidem).

„Chiarădac ănuă i-arăfiăfric ădeăei,ăi-aiăputeaăurî,ăv zându-le/ trupurile acoperite cu

pieiăşiăp rulălung”ă(Scrisori din Pont – cf. ibidem, p. 303).
„Şiă ceiă peă careă îiă creziă c ă seă tragă dină oraşeă greceşti/ă Seă îmbrac ă cuă pantaloniă
persaniăînălocădeăportulăstr bun”ă(ibidem, p. 305).

„CarulăMareăpriveşteădeăaproapeăpeăge iiăpletoşi (Ibidem, p. 313, s.n.)

„...ăîntreăge iiăîmbr ca iăînăpieiădeăanimale”ă(îşiăpetreceaăOvidiuăaă6-aăiarn ,ăanulă
14 d.Hs. – ibidem, p. 335, s.n.)

*
„Despreă obiceiurileă peă careă leă auă ge ii,ă careă îşiă spună nemuritori, am vorbit. La
trausi (neam tracic din S-Eă mun iloră Rodopi,ă n.n.)ă g simă aceleaşiă datiniă caă şiă laă restulă
tracilor – înăafaraăcelorălegateădeănaştere şiămoarte,ăcândăei facăcevaăceăvomăar ta.ăRudeleă
stauăînăjurulănouăn scutuluiăşiăplângănenorocirileăpeăcareăvaătrebuiăseăleăîndureănou-n scutul,ă
odat ă ceă aă venită peă lume.ă Suntă pomeniteă atunciă toateă suferin eleă omeneşti.ă Cândă moareă
278
cineva,ătrausiiăîlăîngroap ăglumindăşiăbucurându-se. Cu acest prilej ei amintesc nenorocirile
deăcareăscap ăomulăşiăarat ăcâtăesteăelădeăfericităînătoateăprivin ele.
Cei ce locuiesc mai sus de crestonai (traci,ăn.n.)ăiat ăceăobiceiuri au.ăCândăunulădină
eiă aă murit,ă seă isc ă întreă femeileă (mortului)ă mariă neîn elegeri,ă iară prieteniiă îşiă dauă toat ă
ostenealaă şiă arat ă oă nespus ă râvn ă caă s ă afleă peă careă dină nevesteă aă iubit-o mai mult cel
decedat.ăFemeiaăsocotit ăvrednic ăs ăprimeasc ăcinstireaăesteăl udat ădeăb rba iăşiădeăfemei;ă
apoiă eă înjunghiat ă deă rudaă eiă ceaă maiă apropiat .ă Şiă dup ă aceeaă trupulă acesteiaă esteă
înmormântatăîmpreun ăcuăcelăalăb rbatuluiăei.ăCelelalteăfemeiă(aleă mortului)ăsocotăoămareă
nenorocireă aceasta,ă c ciă liă seă aduceă astfelă oă mareă ocar ”ă (Herodot,ă Istorii, V/4, 5, – cf.
112/I, 65, 67, s.n.).

*
„Traciaăesteălocuit ădeăunăsingurăneamădeăoameni,ătracii,ăavândăîns ăfiecareăaltă
numeă şiă alteă obiceiuri.ă Uniiă suntă s lbaticiă şiă cuă totulă gataă s ă înfrunteă moartea,ă maiă alesă
ge ii.ăAcestălucruăseădatoreşteăcredin elorălorădeosebite;ăuniiăcredăc ăsufletele celor care mor
seăvorăîntoarceăpeăp mânt,ăiarăal iiăsocotescăc ,ădeşiănuăseăvorămaiăîntoarce,ăeleătotuşiănuăseă
sting,ăciămergăînălocuriămaiăfericite;ăal iiăcredăc ăsufleteleămorănegreşit,ăîns ăc ăeămaiăbineă
aşaă decâtă s ă tr iasc .ă Deă aceeaă la unii suntă deplânseă naşterileă şiă jeli iă nou-n scu ii; dar
dimpotriv ,ăînmormânt rile sunt prilejădeăs rb toare şiăleăcinstescăcaăpeănişteălucruriăsfinte,ă
prină cântă şiă joc.ă Niciă femeileă nuă auă oă fireă slab .ă Eleă dorescă dină caleă afar ă deă multă s ă fieă
omorâteă deasupraă cadavreloră b rba iloră mor iă şiă s ă fieă îngropateă împreun .ă Deoareceă ună
b rbatăareămaiămulteăso ii,ăpentruăaădobândiăaceast ăcinste,ăeleădauăoămareălupt ăînăfa aăceloră
careătrebuieăs ăhot rasc ăaceasta.ăEaăseăacord ăaceleiaăcareăareămoravurileăşiăconduitaăceaă
maiăbun ,ăiarăceaăcareăînvingeăînăaceast ăîntrecereăesteăînăculmeaăbucuriei.ăCelelalteăjelescă
cuă glasă tareă şiă îşiă arat ă desn dejdeaă prină plânseteă foarteă puternice.ă Iară ceiă careă voră s ă leă
linişteasc ăaducălâng ărugăarmeăşiădaruri,ăspunândăc ăsuntăgataăs ătratezeăsauăs ăseălupteăcuă
sufletulăceluiămortă(spreăaăşti)ădac ăacelaăpermiteăc s toria.ăDac ănuăseăd ăoălupt ăşiăniciănuă
areălocăoăplat ...,ăleăaşteapt ăpeăfemeiăpe itorii.ăFeteleădeăm ritatănuăsuntădateăb rba ilorăloră
deăc treăp rin i,ăciăînămodăpublicăsuntăcump rateăspreăaăfiăluateăînăc s torieăsauăvânduteă(cuă
zestre).ăSeăfaceăîntr-unăfelăsauăaltul,ădup ăcâtăsuntădeăfrumoaseăşiădeăcinstite.ăCeleăcinstiteăşiă
frumoaseăauăpre ăbun.ăPentruăcelelalteăseăcaut ăcuăbaniăcinevaăcareăs ăleăiaădeăso ie.ă
La unii traciă folosireaă vinuluiă esteă necunoscut ;ă dară (laă ospe e)ă seă arunc ă înă
focurile,ă înă jurulă c roraă seă şade,ă semin e,ă ală c roră mirosă provoac ă comeseniloră oă veselieă
asem n toareă cuă be ia”ă (Pomponiusă Mela,ă Descriereaă p mântului, II/ 18-21 – 112/I,
389-391; s.n.).
*
„Aşaăsuntemănoi,ătracii,ăto i,ăşiămaiăalesăge iiă– m ămândrescăc ăm ătragădinăneamulă
acestoraă dină urm :ă nuă suntemă dină caleă afar ă deă cump ta i.ă Niciă unulă dintreă noiă nuă iaă oă
singur ă femeie,ă ciă zece,ă unsprezeceă sauă dou sprezeceă şiă uniiă chiară şiă maiă multe.ă Cândă seă
întâmpl ă s ă moar ă cinevaă careă n-aă avută decâtă patruă sauă cinciă neveste,ă oameniiă dină parteaă
locului spun: bietul de el, n-aă fostă însurat,ă n-aă cunoscută iubirea”ă (Menandruă – cf. 112/I,
507).

279
 *
„Acoloă(laăge i,ăn.n.),ăfemeiaănuăseăfaceăvinovat ăfa ădeăcopiiiăvitregi,ăciăpoart ădeă
grij ă celoră lipsi iă deă mame,ă iară so iaă cuă zestreă nuă ajungeă st pânaă b rbatului/şiă niciă nuă seă
încredeă într-ună amantă chipeş./Zestreaă ceaă maiă deă seam ă esteă cinsteaă p rin ilor/şiă virtuteaă
femeiiă pentruă careă leg mântulă c s torieiă r mâneă trainic;ă eaă seă temeă deă altă b rbat./P catulă
esteăunăsacrilegiuăpeăcareăîlăpl teşteăcuămoartea”1 (Hora iu,ăOde – cf. 112/I, 211).

III. Limba traco-geto-dacilor

„Scrisulăesteăcadavrulăgândirii.
În eleptule!ă Spune iă principiileă cuă voce tare.ă Vorbeşte-le discipoliloră t iă şiă nuă leă
îngâduiă s ă seă foloseasc ă deă vreună altă mijlocă înă afar ă deă memorie;ă odat ă întip rită înă minte,ă
adev rulănuăseămaiăştergeăniciodat ”.
Notaăed.:ă„Pitagoreiciiănu-şiăscriauăniciodat ăprincipiile,ăconsiderândăc ănu era nici
frumos, nici cinstităcaătaineăatâtădeăsfinteăs ăfieădivulgateăprinăscrisuriămulte.ăTotuşiă(Plutarh)ă
dinătimpulăvie iiăluiăPitagoraăşiăchiarăsubăochiiăs iăcâ ivaăs-auăab tutădeălaălege”.ă(114/59,ăs.n.,ă
G.D.I.).

„Daciiăşiăge iiăvorbescăaceeaşiălimb ”ă(Strabon,ăGeografia, VII/III, 13 – cf. 117/II,

175; 112/I, 239, s.n.).
„Şiăînăvremeaănoastr ă(dup ăanulă15ăd.Hs.,ăn.n.),ăAeliusăCatusăaăstr mutatăînăTracia,ă
dinăcealalt ăparteăaăIstrului,ă50.000ădeăoameniădeălaăge i,ăunăneamădeăaceeaşiălimb ăcuătracii”ă
(Strabon, Geografia, VII/III, 10 – cf. 117/II, 173; 112/I, 237; s.n.).

*
Publiusă Ovidiusă Naso,ă dină exilulă s uă laă Tomisă (8-17
d.Hs.)ădepuneăm rturie:
„Nuă m ă potă în elegeă laă vorb ă cuă oameniiă s lbaticiă deă
aici”ă(p.ă287)
„...ă mi-eă ruşineă s-oă m rturisescă – m-amă dezv ată s ă
vorbesc (latineşte, n.n.).
Înăjurulămeuăgl suiescăaproapeănumaiăgraiuriătraciceăşiă
scitice
Îmiăpareăc ăaşăputeaăscrieăînăversuriăgetice.
Crede-m ,ămi-eăteam ăc ăs-auăstrecuratăprintreăceleălatineşti
şiăc ăînăscrierileămeleăveiăcitiăcuvinteăponticeă(p.291)
Nuăeăîns ănimeniăpeăaiciăc ruiaăs -i recit poeziile mele;
nimeniăcareăs ăasculteăcuăurechileăluiăvorbeălatineşti (p. 293)
Peăcâtăpotăîmiăuşurezăsoartaătrist ăcuăpoezia,ă
deşiănuăamăpeănimeniăcuiăs ăi-oăcitesc”

1
Desigur, aluzii la degradarea moravurilor la Roma.
280
 „barbariiănuăcunoscălimbaălatin
iarălimbaăgreac ăaăfostăînvins ădeălimbaăgetic ”(p.ă297)

„ inutulăacestaăseăafl ăsubăpolulăcelăînghe at.

Nuăm ăchinuieşteăatâtăclimaămereuăfriguroas
şiăp mântulăveşnicăarsădinăpricinaăgeruluiăalb,ă
niciă faptulă c ă barbariiă nuă cunoscă limbaă latin (desigur, latina
„clasic ”,ălatinaă„standard”,ăvorbit ăşiăscris ădeăOvidiu,ăn.n.)
iarălimbaăgreac ăaăfostăînvins ădeălimbaăgetic ”...ă(s.n.)

„Eştiăcuriosăs ăştiiăceăpopula ieăseăafl ăînă inutulătomitană

şiăceăobiceiuriăauăoameniiăprintreăcareălocuiesc?
Deşiăînăacestălocăsuntăamesteca iăgreciăşiăge i,
rmulă ineămaiămultădeăge iiănedomoli i (s.n.;ăfrecvent,ădac ănuăcontinuu,ăcoloniileă
greceştiă seă aflauă subă protec iaă şefiloră ge i;ă precumă seă vede,ă chiară subă st pânireă roman ,ă
situa iaănuăseăschimbase,ăn.n.)
Sarma iiăşiăge iiăsuntămaiănumeroşi... (p. 299)

Laăpu iniădintreăei (locuitorii greci de la Tomis, n.n.) seămaiăp streaz ăurmeăaleă

limbiiăgreceşti,
iarăaceastaăaădevenităşiăeaăbarbar ădinăpricinaăaccentuluiăeiăgetic.
Înăaceast ămul imeănu-i nimeni care întâmpl torăs ăştieălatineşte
şiăcareăs ăpoat ărostiăm carăcâtevaăcuvinte (înălimbaălatin , n.n.).
Chiar eu, poet roman – ierta i-m ,ăMuzelor!ă-
suntă silită s ă vorbescă deă celeă maiă multeă oriă dup ă obiceiulă sarmatic (s.n.;ă dup ă
precizarea de mai sus a poetului,ă „obiceiulăsarmatic”ănuăputeaăfiădecâtăacelaădeăaăvorbiăînă
limbaăge ilor,ădeăcareă„ rmulă ineaămaiămult”).
Iat ,ămi-eăruşine,ădarăm rturisesc:ădinăcauzaădezobişnuin eiăîndelungate,
chiar mie-miăvinăcuăgreuăînăminteăcuvinteleălatine.
Nuăm ăîndoiescăc ăîn ast ăc r ulieăs-au strecurat multe
din limba barbarilor: nu-i vina omului ci a locului”ă(p.ă301)

„De-abiaăsuntemăap ra iădeăînt rituraăf cut ăşiăchiarăîn untrulăcet ii

gloataăbarbarilor,ăamestecat ăcuăgreci,ăprovoac ăteama;
C ciăeiălocuiescăîmpreun ăcu noi,ăf r ădeosebire,ă
şiăocup ăceaămaiămareăparteădinăcase. (p. 303).

Şiăceiăpeăcareăîiăcreziăc ăseătragădinăoraşeăgreceştiă
seăîmbrac ăcuăpantaloniăpersani,ăînălocădeăportulăstr bun.ă
Eiăvorbescăîntreăeiăoălimb ăpeăcareăoăîn eleg;ă
darăeuătrebuieăs ăm ăîn elegăprinăsemne.
Euăsuntăaiciăbarbarul,ăc ciănuăsuntăîn elesădeănimeni:

281
 cândăaudăcuvinteălatineşti,ăge iiărâdăprosteşte;
cuăsiguran ăc ădeseoriăvorbescăr uădespreămineăpeăfa ;
poateăîmiăreproşeaz ăc ăsuntăunăsurghiunit;
şiădac ,ăaşaăcumăseăîntâmpl ,ăeu fac vreun gest de dezaprobare sau de aprobare,
cândăvorbescăeiăceva,ăîlăr st lm cescăîmpotrivaămea.

Nu-i nici o carte pe aici, nu-iăcineăs -şiăapleceăurecheaă

şiăs ăîn eleag ăcuvinteleămele.ă
Pesteătotănumaiăbarbariăcuăglasulălorăs lbatic (p. 305),
toateălocurileăsuntăplineădeăteamaăglasuluiăduşman.ă
Euăînsumiăamăimpresiaăc ăm-amădezv atădeălimbaălatin ;ă
C ciăamăînv atăs ăvorbescălimbaăgetic ăşiăsarmatic .
Totuşi,ăcaăs - iăm rturisescăadev rul,ă
muzaămeaănuăseăpoateăab ineădeăaănuămaiăcompuneăversuri,
scriuăşiăardăînăfocăc r ileăpeăcareăleăscriu:
rezultatulămunciiămeleăesteăunăpicădeăcenuş .ă
Dină araăge ilorăî iătrimiteăNasoăalăt uăur riădeăs n tate...ă
Naso,ăcareănuămaiăesteăunănouăvenităpeăp mântulădeălaăTomis,ă
î iătrimiteăaceasteăopereădeăpeă rmulăgetic”ă(p.ă307)

„Cândă odat ă le vorbeam (ge ilor,ă n.n.)ă despreă cinsteaă voastr ă (aă prieteniloră lui,ă
n.n.),
C ciăamăînv atăs ăvorbescălimbaăgetic ăşiăsarmatic ...”ă(p.ă323)

Adresându-seătân ruluiăpoetăşiăregeăodriz,ăCotys:
„O,ătuăcelămaiăblândădintreătineri,ăascult ăglasulă
celuiăceăteăroag ăşiăd ăajutorăceluiăsurghiunit,ăcâtăpo i,ăc ciăeştiăputernic.
O,ăCotys,ăurmaşădemnăalăp rinteluiăt u,ă
Poeziileătaleăsuntăoădovad ;ădac ăaiăîndep rtaădeăpeăeleănumeleăt u,ă
aşăspuneăc ănuăle-aăcompusăunătân rătrac.
Înăacestă inutăOrfeuănuămaiăesteăsingurulăpoet,ă
iară araăbistonian (Tracia, n.n) esteămândr ădeătalentulăt u.
Întindăbra eleărug toareăc treătine,ăcaăpoetăc treăpoet:
araătaăs ăfieăprielnic ăexiluluiămeu”ă(p.ă321)

„Dac ăcinevaăl-arăfiăaruncatăînăaceast ă ar ăpeăHomerăînsuşi,ă

crede i-m ,ăşiăelăînsuşiăarăfiădevenităget”ă(p.ă329).

„Nuătrebuieăseăteămiri,ădac ăversurileămeleăsuntăcumvaărele:
eu care le scriu am devenit aproape un poet get.
Ah! Mi-eăruşine:ăamăscrisăoăc r ulieăînălimbaăgetic ,
înăcare cuvinteleăbarbareăauăfostăaşezateădup ăritmulăversurilorănoastre.

282
 Le-auăpl cut – felicit -m ă– şiăamăînceputăs ăam
faim ădeăpoetăprintreăneomenoşiiăge iăbarbari.
M ăîntrebiădeăsubiect?ăAmăadusălaudeăîmp ratului...
Cândăamăterminatădeăcitităacesteăversuriăinspirateădeăoămuz ăstr in ,ă
cândăsfârşitulăhârtieiăaătrecutăprinădegeteleămele,ă
to iăauădatădinăcapăşiăşi-auămişcatătolbeleăpline”ă
(p.ă337;ăto iăaveauătolbeăcuăs ge i,ădeciă„z ng neauăarmele”,ăn.n.);
„un murmur lung s-aăauzitădinăguraăge ilor.
Iar unul dinăeiăspuse:ă«Deoareceăscriiăastfelădeălucruriădespreăîmp rat,ă
arăfiătrebuităs ăfiiătrimisăînapoiăsubăst pânireaăîmp ratului».

Elăaăgr ităîntocmai...”ă(p.ă339).
(Ovidiu Naso, Tristele şiăScrisori din Pont,ăîn:ă112/I,ăpaginaălaăfiecareăcitare,ătoateă
sublinierileăneăapar in).
*
„Îns ănu-iădeămirareăc ăsclaviiăluiăerauăneciopli iăşiănuăputeauăfiăprinşiăînăaltăchip,ă
cumă seă întâmpl ă şiă cuă sclaviiă deă prină comediiă – ge iă şiă daci,ă nişteă flecari,ă deprinşiă s -şiă
ascut ălimbaăşiăs ăspun ăglumeăînălimbaădacic ”ă(EusebiuădinăCesareea,ăIstoriaăbisericeasc ă
– cf. 112/II, 15, s.n.).

IV.ăClim ă- relief – hidrografie

„Daciiătr iescă nedezlipi iădeămun i.ăDeă acolo,ăsubăconducereaăregeluiăCotisoă(29ă

î.Hs.),ă obişnuiauă s ă coboareă şiă s ă pustiasc ă inuturileă vecine,ă oriă deă câteă oriă Dun rea,ă
înghe at ădeăger,ăîşiăuneaămalurile”ă(L.ăAnnaeusăFlorus,ăRezumat...ăR zboiulăcuădacii – cf.
112/I, 525).

Dinăm rturisirileăluiăOvidiuăaflatăînăexilălaăTomisă(8-17 d.Hs.):

„Cândăîns ătristaăiarn ăîşiăarat ăhâdaăeiăfa
şiăp mântulăs-aăf cut alb de gerul ca marmura,
cândăseădezl n uieăşiăBoreasă(Criv ul,ăn.n.)ăşiăseăaşterneăz padaăsubăUrs
popula iileăacesteaăparăstriviteădeăaxaăpoluluiăcareătremur .ă
Pesteătotăeăz pad ;ăniciăsoarele,ăniciăploileănuăoăpotătopiăpeăceaăcareăaăc zut;
Boreas oăînt reşteăşiăoăfaceăs ăd inuiasc ăveşnic.
Înc ănuăs-a topit una, cade alta
şi,ădeăobicei,ăînămulteălocuriăz padaăr mâneădeălaăanălaăan.ă
ŞiăputereaăCriv ului,ăcândăeădezl n uit,ăesteăatâtădeămare,ă
încâtă faceă unaă cuă p mântulă turnurileă şiă duceă departeă acoperişurileă peă careă leă
smulge.

Vinulăp streazeăformaăvasuluiăşiăr mâneăsolidăatunciăcândăîlăsco iădinăel;

aiciănuăesteăb utăcaăvinăcuratăciăînăbuc eleăpeăcareăşiăleătrecăuniiăaltora.ă

283
 Ceă s ă maiă spun?ă Cumă seă înt rescă râurileă cândă frigulă uneşteă rmurile,
înghe ându-le apele,
şiăcumădinălac,ăcândăspargiăghea a,ăieseădeasupraăapaăînăbuc i?ă
Chiar Istrul... (p. 283)
Înghea ăşiăelăşiăseăscurgeăînămareăcuăapeleăacoperite.

Amăv zutăcumămarea,ăcâtăesteădeămare,ăst ănemişcat ădinăpricinaăînghe ului.

Nu numai c ăamăv zut,ăamăc lcatăpeăap ăînt rit ă

şiănuăs-aăudatăpiciorulădeăapaăm riiă
şiădeşiăCriv ulăşuier ăcuăaripileăluiăîntinseă
peăapeleăîmpresurateăaleăm riiănuăseămişc ăniciăunăval;
cor biileăprinseădeăgerăstauăcaăînămarmur .

Amăv zutăpeştiăstândăprinşiăînăghea ;
uniiădinăeiămaiăerauăînc ăînăvia ă(p.ă285)

Deămulteăzileăsimtăcumăm ăardeăînăcoaste
deoareceăiarnaăcrud ăcuăfrigulăeiănem suratăm-aăv t mat

...ăiarnaăgreaă ineăpân ălaăcealalt ăiarn .

Peămine,ăînălupt ăcuăfrigul,ăcuăs ge ile
şiăcuăsoarta,ăm ăchinuieşteăacumăaiciăaăpatraăiarn ă(p.ă307)
Ce-iămaiăr uădecâtăgerulăscitic?

...ăZacăp r sitălaăcap tulălumii,ăîntr-un loc

undeăp mântulăr mâneămereuăacoperitădeăz pad ;
aici,ăpeăogor,ănuăcrescăroadeăşiăniciăstruguriiăceiădulci;
peărâpeănuăînverzescăs lciiăşiăniciăstejarulăpeămunte.
Iar marea nu-iămaiădeălaud ăcaăp mântul;
apeleămereuăseăumfl ădinăpricinaăvânturilorăturbateăşiăsuntălipsiteădeăsoare.
oriundeă i-aiăîntoarceăprivirileăveziăcâmpiiănecultivate
şiăogoareăîntinseăpeăcareănuăleărevendic ănimeniă(p. 311).

...ătr iescăeuăîntr-unălocăînghe ată(p.ă313).

(C treăunăprieten:)ăPrimeşteăoăconvorbireăcuăNasoădeălaăIstrulăcelăînghe at...

...ă rmulăsarmaticăsufer ădeăfrigăneîntrerupt,ă

Apaădulceăneăd ăoăpl cereăpreaămic ăpentruăaăfiădeăinvidiat,ă

dar aiciăseăbeaăap ădinămlaştin ,ăamestecat ăcuăsareaăm riiă(p.ă319)

284
 şiătu,ăp mântă(înăcareăelăesteăexilat,ăn.n.)ăcareănuăduciălips ăniciădeăduşmaniăcruzi,ă
niciădeăz pad ...ă(p.ă321)

Tuănuăsim iăprim varaăîncins ăcuăcoroaneădeăflori,ă

tu nu vezi trupuri goale deăsecer tori,ă
toamna nu- iăofer ăstruguriiăvi eiădeăvie
şiăînătoateăanotimpurileăteăst pân şteăacelaşiăfrigăcumplit.ă
Tuă iiăapeleăînc tuşateădinăpricinaăghe iiăiarăpeşteleă
înoat ăînămareăînchisădeăunăacoperişădeăape.ă
N-aiăizvoareăcuăap ădeăb ut;ăceleăcareăsuntăauăap ăaproapeăasem n toareăcuăceaăaă
m rii;
nuăştiiădac ăî iăpotolescăseteaăsauă i-o aprind.
Rarăseăînal ăpeădeschiseleăcâmpiiăvreunăpomă
şiăniciăacestaăroditor;ăiarăp mântulăesteăaiciăoăalt ăfa ăaăm rii.
N-auziăciripindăniciăoăpas reădecâtădoar dac ăunele,ăp r sindăp durile,ă
beauăŢcu>ăgâtlejulălorăr guşităap ădinămare.
Câmpiileăgoaleăsuntăacoperiteădeătristulăpelin,ă
secerişăamar,ăpotrivităcuăastfelădeăloc.
Adaug ăteamaăşiăfaptulăc ăzidulăeăizbitădeăduşmană
şiăs geataăluiăeăumed ,ăuns ăcuăotrav ăaduc toareădeămoarte;ă
adaug ăfaptulăc ăacestă inutăesteăîndep rtatăşiăînăafaraăoric ruiădrum;
nu-i sigur nici pentru cel care vine cu piciorul, nici pentru cel care merge cu
corabiaă(p.ă323;ăşiăarădoriăunăp mântămaiăbunăpentruăexilulăs u)

... aici..., undeăniciodat ănu-i pace,

iarăIstrulăbarbarăîşiăînghea ăapeleăîn epeniteădeăgeră(p.ă325,ăs.n.)

aceste locuri n-auăniciăunămetalădeăpre ;

duşmanulăabiaăd ăr gazăagricultoruluiăs ăsapeăp mântulă

oileă auă aiciă lânaă aspr ,ă iară artaă zei eiă Pallasă (zei aă meşt eşugurilor,ă
Atena-Pallas, n.n.)
femeile tomitane n-auăînv atăs-oăfoloseasc .ă
Femeiaănuălucreaz ălâna,ăciăpiseaz ădarurileăzei eiăCeresă(cerealele,ăboabele,ăn.n.)
şiăpeăvârfulăcapuluiăduceăulcioareleăgreleăcuăap .
Aiciăvi aădeăvieănuăseăîmpleteşteăpeăulm
şiăramurileăpomilorănuăsuntăîngreuiateădeăroade.
Câmpiileăsuntăurâteăşiănuăproducădecâtătristulăpelin;
prinărodulăs uăarat ăp mântulăcâtăesteădeăamară(p.ă327).ă

Tinere...ă(c treăunătân răn scutădinăregiăalpini,ăn.n.)

Tuăînsu iăveziăînămodăneîndoiosăc ămarea s-aăpref cutăînăghea ;ă
tuăînsu iăveziăc ăvinurileăstauănemişcateădinăpricinaăgeruluiăcareăle -aăînghe ată
(p. 329).

285
 ...ăPontulăst ăîncremenitădeăfrig
şiăghea aăseăîntindeăînămareăpeămulteăiug reă(p.ă333).

Aiciăogoareleăsuntăf r ăarbori...
aici iarna face din mare drum pentru cel care merge pe jos,
încâtădrume ulămergeăf r ăs ăseăudeăşiăf r ăcorabie
pe acolo pe unde mai-nainteăîşiăcroiaăvâslaădrum,ădândăapaălaăoăparte.ă
Ceiăceăvinădeăaiciăneăspunăc ăvoiăcuăgreuăpute iăcredeăacestea.

Credeătotuşi!ăNuăteăvoiăl saăs ănuăştiiăcauzele

pentruăcareăîngrozitoareaăiarn ăînvârtoşeaz ămareaăsarmatic .ă
Esteăfoarteăaproapeădeănoiăoăconstela ieăînăform ădeăcar
şiăcareăaduceăunăfrigăcumplită(p.ă335).
DeăacoloăseăiveşteăCriv ul,ăiarăpeă rmulănostruăeăcaălaăelăacas ;ă
inutulădeăaiciăîşiăcap t ădeprinderileădintr-oăregiuneăapropiat .ă
Dimpotriv ,ăNotusă(vântăcald,ădeălaămiaz zi,ăn.n.)ăceăsufl ăc ldu ădinspreăcel laltă
pol
esteădeparteăşiăvineălaănoiărarăşiămaiădomol”.ă(p.ă337)
(Ovidiu, Tristele şiăScrisori din Pont, – cf.ă112/I;ăpagina ia,ăsupra).
*
Despreă Dun re (Istru,ă Danubius)ă suntă foarteă multeă refeririă înă izvoare,ă cuă dateă
geograficeă şiă hidrografice,ă deă naviga ieă şiă bog ieă înă peşte.ă Select mă peă celeă maiă
semnificative:
„...ăşiăIstrulăcareăcurgeăfrumos.”ă(Hesiod,ăTeogonia, 337-339 – cf. 112/I, 3).
*
„Istrul,ă careă esteă celă maiă mareă dintreă toateă fluviileă peă careă leă cunoaştem,ă curgeă
mereuăcuăacelaşiădebit,ăvaraăşiăiarna.ăEăcelădintâiăfluviuădinăSci ia,ăvenindădinspreăApus;ăelă
ajunge fluviul cel mai mare, deoarece primeşteăapeleămaiămultorăaltorărâuri.ăPrintreăaceleaă
careăîlăfacă s ă fieă mareăsuntăcinciă mariăcursuriădeăapeăcareăcurgăprinăSci ia;ă unulă numită deă
sci iă Porataă (Prutul,ă n.n.),ă iară deă eleniă Pyretos,ă apoiă Tiarantosă (Siret,ă n.n),ă Ararosă (azi,ă
probabil,ăIalomi a,ăn.n.),ăNaparisă(?ăn.n.)ăşiăOrdessosă(Argeş,ăn.n.).ăCelădintâiăamintitădintreă
acesteă râuriă eă mareă şi,ă curgândă elă spreă R s rit,ă îşiă uneşteă apeleă cuă aleă Istrului.ă Ală doilea,ă
c ruiaă iă seă spuneă Tiarantos,ă curgeă maiă spreă Apus,ă fiindă şiă maiă mic.ă Araros,ă Naparisă şi
Ordessosăcurgăîntreăacesteădou ărâuriă(evident,ăoăeroareăaăautorului,ăn.n.),ăv rsându-seăşiăeleă
înă Istru.ă Acesteaă suntă râurileă careă izvor scă dină Sci iaă şiă careă îiă sporescă apele.ă Râulă Marisă
(Mureşul,ă n.n)ă izvor şteă dină araă agatirşiloră şiă seă vars ă şiă elă înă Istruă (corect:ă înă Tisa,ă iară
aceastaăînăIstru,ăn.n)”ă(Herodot,ăIstorii, IV, 48 – cf. 112/I, 31).

*
„Prină araăloră(aăge ilor,ăn.n.)ăcurgeărâulăMarisosă(Mureşul,ăn.n),ăcareăseăvars ăînă
Dun reă (v.ă maiă sus,ă n.n.).ă Peă acestaă îşiă f ceauă romaniiă aprovizion rileă pentruă r zboi.ă Eiă
numeauă Danubiusă parteaă superioar ă aă fluviuluiă şiă ceaă dinspreă izvoareă pân ă laă cataracte.ă
inuturileă deă aciă seă afl ,ă înă ceaă maiă mareă parte,ă înă st pânireaă dacilor.ă Parteaă inferioar ă aă
fluviului,ăpân ălaăPontă– de-aălungulăc reiaătr iescăge iiă–,ăeiă(romanii,ăn.n.)ăoănumescăIstru”ă
(Strabon, Geografia, VII/III, 13 – cf.ă112/I,ă239ăşiă241).

286
 *
„Câtă deă ridicoleă suntă grani eleă dintreă oameni!ă Imperiulă nostruă s -iă opreasc ă peă
daciădeăaătreceăIstrulăşiăpeătraciăs -iă in ăînchişiăînăHaemus...ăDun reaăs ădespart ăteritoriileă
sarma iloră(sarma iiăiazigi,ăn.n.)ădeăceleăaleăromanilor...!ă
Uniiăcredăc ăşiăfluviile,ăaăc rorănatur ănuăpoateăfiăexplicat ,ăs-auăn scutăodat ăcuă
lumea,ăcaădeăpild ăIstrulăşiăNilul,ăfluviiăimenseăşiăpreaăimportanteăspreăaăseă puteaăspuneăc ă
auăaceeaşiăorigineăcaăcelelalte”ă(Seneca,ă Problemeădeăistorieănatural .ăPrefa ă– cf. 112/I,
369).
*
„Exist ăoăcinstireăaăfluviilor,ăfieăpentruăfolosulăloră– ca la egipteni, Nilul, fie pentru
frumuse eaăloră– ca la tesalieni, Peneu, fie pentruăm rimeaăloră– caălaăsci i,ăIstrul...
...ăAhileălocuieşteăîntr-oăinsul ădreptăînăfa aă Istrului,ă înăMareaăPontic .ă(Acoloăseă
afl )ătemplulăşiăaltareleăluiăAhile...
Întreăfluvii,ăceaămaiăpl cut ăprivelişteăoăofer ăNilul,ădarănuădinăpricinaăbelşuguluiă
de ape,ăc ciăşiăIstrulăpoateăpurtaăcor biiămari.ăÎns ăIstrulănuăaduceăfertilitate,ăpeăcândăNilulă
aduce...”ă(MaximusădinăTir,ăDiscu ii – cf. 112/I, 633).

*
„Deă subă poaleleă mun iloră Alpi,ă spreă vântulă deă miaz noapte,ă înă p r ileă peă undeă
locuieşteă ună neamă deă oameni pricepu iă înă aleă c l riei,ă porneşteă – dină izvoareă pu ineă laă
num ră– celămaiămareăfluviuăalăEuropei,ăIstrul,ăcareăînainteaz ăspreăsoare-r sare.ăApoi,ăcaăşiă
cum l-arăînso iăcaăpeăunăregeăalăapelorădinăparteaălocului,ăseăadun ămulteărâuriăşiăapaălorănuă
seac .ăNumeleăfiec ruiaă(dintreăacestea)ăîlăştiuălocuitoriiădinăjur.ăCândăseăvars ăînăIstru,ăleă
înceteaz ădenumireaăpeăcareăoăauădeălaăizvoare,ăseădespartădeănumeleălor,ăpentruăa-l lua pe al
acestuiă fluviuă şiă seă vars ă împreun ă înă Pontulă Euxin.ă Înă acestă fluviuă (Istru)ă seă afl ă diferiteă
neamuriădeăpeşti...”ă(ClaudiusăAelianus,ăDespre animale – cf. 112/I, 645).

*
„Celeădou ăfluviiă(NilulăşiăIstrul,ăn.n.),ăcareăsuntăopuseăunulăaltuia,ădeăoăparteăşiădeă
altaă aă m riiă zgomotoase,ă nuă curgă cuă apeă laă felă deă n valnic.ă Istrul rupe splendidele-iă frâieă
puseăpeăBoreuăşiăstr bateăzgomotosăSci ia,ăcâtăesteăeaădeămare,ăînaintândăanevoiosăprintreă
stânciăşiăpromontoriiăb tuteădeăvaluri”ă(Opian,ăCinegeticele – cf. 112/I, 655).

*
„Acesteădou ăfluvii,ăRinulăşiăIstrul,ăsuntăceleămaiămariădinănord.ăUnulăstr bateă araă
germanilor,ă iară cel laltă treceăpeă lâng ă peoni.ă Varaă suntă navigabileă mul umit ă adâncimiiă şiă
l imiiă lor.ă Iarnaă înghea ă dină pricinaă friguluiă şiă potă fiă trecuteă c lareă caă peă oă câmpie.ă
Valurileă acestoră apeă seă învârtoşeaz ă şiă seă facă atâtă deă tari,ă încâtă nuă numaiă c ă rezist ă laă
copiteleăcailorăşiălaăpicioareleăoamenilor,ăbaăchiarăaceiăceăvorăs ăiaăap ănuăfolosescăulcioareă
sauăvaseămaiămari,ăciăsecuriăşiăs p ligi,ăcaăs ătaieăblocuriădeăghea ăşiăducăastfelăapaă– f r ă
vas – ca pe un bolovan...”ă(Herodianăistoricul,ăIstoriaăîmp ra ilor... – cf. 112/I, 709, 711).

*
AlteărâuriăînăSpa iuăgeto-dac,ămen ionateăînăizvoare:

Aluta (Alutus) – Oltul,ăÎnăPtolemeu,ăÎndreptarăgeografic, III/8, 2, cf. 112/I, 543);

Iordanes, Getica,ă33ăşiă74ă– cf. 112/II,ă413ăşiă419.

287
 ApoăţăCaraş,ăînăGeografulădinăRavena,ăDescrierea lumii, IV, 11 p. 52 – cf. 112/II,
581).
Calabaeus = Casimcea?ăînă108/58.
Crisia (Grisia) ţăCriş (CrişulăRepede) – înăIordanes,ăGetica, 113, cf. 112/II, 425;
Geograful din Ravenna, Descrierea lumii, IV, 14, p. 53-54 – cf. 112/II, 581; Constantin
Porfirogenetul, Conducereaăîmp r iei, 40, 35-40 – cf. 112/II, 667).
Drecon = Bega (?) – în:ă Priscusă Panites,ă Despre soliile romanilor la cei de alt
neam, 3 – cf. 112/II, 261; Iordanes, Getica, 178 – cf. 112/II, 429; Geograful din Ravenna,
Descrierea lumii, IV, 14, p. 53-54 – cf. 112/II, 581.
Gabranus – unărâuăînăDobrogeaă(cf.ă116/60-61).
GilpilăţăCrişulăNegru (?) – în:ăIordanes,ăGetica, 113 – cf. 112/II, 425; Geograful
din Ravenna, Descrierea lumii, IV, 14, p. 53-54 – cf. 112/II, 581.
Marisus (Marisos) = Mureş – în:ăHerodot,ăIstorii, IV, 48 – cf. 112/I, 31; Strabon,
Geografia, VII/III, 13 – cf. 112/I, 239; Iordanes, Getica, 113 – cf. 112/II, 425; Geograful
din Ravenna, Descrierea lumii, IV, 14, p. 53-54 – cf. 112/II, 425; Constantin
Porfirogenetul, Conducereaăîmp r iei, 40, 35-44 – cf. 112/II, 667.
Miliareăţă CrişulăAlb (?) – în:ăIordanes,ă Getica, 113 – cf. 112/II, 425; Geograful
din Ravenna, Descrierea lumii, IV, 14, p. 53-54 – cf. 112/II, 581.
Museos ţăBuz u – în:ă„ActaăSanctorum”,ă7ă– cf.ă112/II,ă713,ăv.ăşiă721.
NaparisăţăIalomi a (?) – în:ăHerodot,ăIstorii, IV, 48 – cf.ă112/I,ă31;ă(Şi:ăIlivakiaăţă
Ialomi aă– în:ăTeofilactăSimocata,ăIstorii, VII, 5 – cf. 112/II, 543).
OrdessosăţăArgeş – în:ăHerodot,ăIstorii, IV, 48 – cf. 112/I, 31.
Porata (Pyretos înăgreceşte)ăţăPrutul – în:ăHerodot,ăIstorii, IV, 48 – cf. 112/I, 31.
Rhabon-Rabon = Drincea = Jiul – în:ăPtolemeu,ăÎndreptarăgeografic, III 8, 2 – cf.
112/I, 543.
SamusăţăSomeş – cf. 108/66.
Sargetia = Apa Gr diştei – în:ă Dioă Cassius,ă Istoriaă roman , LXVIII/14, 4 – cf.
112/I, 695.
Tiarantos (Hierasus, Gerasus, Sarat, Burat, Seretos) = Siretul – în:ă Herodot,ă
Istorii, IV, 48 – cf. 112/I, 31; Ptolemeu, Îndreptară geografic, III/8, 2, cf. 112/I, 543;
Ammianus Marcellinus, Istoriaă roman , XXXI/3, 7 – cf. 112/II, 133; Constantin
Porfirogenetul, Conducereaăîmp r iei, 42, 55-67 – cf. 112/II, 669.
Tibiscus,ăTibisisăţăTimişul – în:ăHerodot,ăIstorii, IV, 49 – cf. 112/I, 33; Ptolemeu,
Îndreptarăgeografic, III/8, 1, 2 – cf. 112/I,ă541ăşiă543;ăIordanes,ă Getica, 178 – cf. 112/II,
429; Geograful din Ravenna, Descrierea lumii, IV, 14, p. 53-54, cf. 112/II, 581; Constantin
Porfirogenetul, Conducereaăîmp r iei, 40, 35-44 – cf. 112/II, 667.
Tisia, Parisos, Pathisos = Tisa – în:ăStrabon, Geografia, VII/ 5, 3 – cf. 112/I, 245;
PliniuăcelăB trân,ăIstoriaănatural , IV, 14, 12 (24), 80 – cf. 112/I, 403; Iordanes, Getica, 33
– cf.ă112/II,ă413ăşiă178,ăşiă429;ăGeografulădinăRavenna,ăDescrierea lumii, IV, 14, p. 53-54 –
cf. 112/II, 581; Constantin Porfirogenetul, Conducereaăîmp r iei, 40, 35-44 – cf. 112/II,
667.
(Toateăacesteăpreciz riă– dup :ă116/57-73)

V.ăOcupa iiă– proprietate

„Grâulă dină Traciaă esteă îmbr cată înă maiă multeă c m şiă dină pricinaă friguriloră mariă
dină acestă inut.ă Dină aceast ă cauz ă şiă fiindc ă ogoareleă suntă acoperiteă deă z pad ,ă aă fostă
descoperită grâulă deă treiă luni,ă numită astfelă pentruă faptulă c ,ă dup ă aproapeă treiă luniă deă laă
288
sem nat,ăesteăculesăodat ăcuăgrâulădinărestulălumii”ă(PliniuăcelăB trân,ăIstoriaănatural – cf.
112/I, 409).

*
„Înă cursulă nop iiă merser ă prină locuriă undeă holdeleă deă grâuă erauă îmbelşugate...ă
Alexandruăporniăprinăholde.ăElăporunciăpedestraşilorăs ăînainteze,ăculcândăgrâulăcuăl ncileă
înclinate,ă pân ă auă ajunsă laă p mântulă necultivat.ă Cât ă vremeă c l re iiă înaintar ă prină holde,ă
falangaăîiăurma”ă(Arian,ăExpedi iaăluiăAlexandru – cf.ă112/I,ă385;ăanulă335ăî.Hs.,ăexpedi iaă
lui Alexandru Macedon).

*
„Cuă sufletulă r scolită deă multeă gânduriă m ă rugamă nimfeloră câmpeneştiă şiă
b trânuluiă Marsă Gradivusă careă ocroteşteă ogoareleă ge ilor”ă (vorbeşteă Eneas;ă Vergiliu,ă
Eneida, III, 34-35 – cf. 112/I, 205).

*
„Alearg ăşiăge iiăşiădaciiădinăceleădou ă inuturi;ă
celăcareălucreaz ăp mântulăînă inutulădeălaămijloc1 sau
celă cuă c ciul ă şiă boiă mul iă locuitoră ală rmuluiă îmbelşugat”.ă (Paulinus din Nola,
DespreăîntoarcereaăluiăNicetasăsauădespreăDacia – cf. 112/II, 181).

*
(Întreăneamurileăr zboinice)ă„sci iiăşiătraciiăbeauăvinăneamestecatădeălocă(cuăap ),ă
atâtă femeileă câtă şiă b rba ii,ă şiă îlă împr ştieă peă haineleă lor,ă socotindă c ă esteă oă deprindere
frumoas ă şiă aduc toareă deă fericire...”.ă „...ă Traciiă şiă multeă alteă neamuri...ă pună femeileă s ă
lucrezeă p mântul,ă s ă pasc ă vacileă şiă oileă şiă s ă slujeasc ă f r ă aă seă deosebiă întruă nimică deă
sclavi.”ă(Platon,ăLegile – cf. 112/I, 103).

*
(Femeile din Traciaă şiă Peonia,ă cândă aducă jertfeă zei eiă Artemisă – Regina),
„îndeplinescăritualulăfolosindăîntotdeaunaăpaieădeăgrâu”ă(Herodot,ăIstorii, IV, 33 – cf. 112/I,
31).
*
„Caă oă dovad ă pentruă ascultareaă ceă i-oă d deauă (ge ii,ă luiă Deceneu,ă n.n.),ă esteă şiă
faptulă c ă eiă s-auă l sată îndupleca iă s ă taieă vi aă deă vieă şiă s ă tr iasc ă f r ă vin”ă (Strabon,ă
Geografia, VII/III, 11 – cf. 112/I, 239).

*
(Înăanulă335ăî.Hs.,ăcândăaătrecutăDun reaăîmpotrivaăge ilor,ăAlexandruăMacedon)ă
„adun ădinăregiuneăcâtăputuămaiămulteăluntriădintr-un singurătrunchiă(c ciăacesteaăseăaflauă
dinăbelşug,ădeoareceălocuitoriiădeăpeămalurileăIstruluiăleăfolosescăpentruăpescuităînăIstruăsauă
cândămergăuniiălaăal iiăpeăfluviu,ăiarămul iăfacăcuăeleăpiraterie).ăDup ăceăadun ăfoarteămulteă
din acestea, trecu pe ele câtă maiă mul iă solda i”(Arian,ă Expedi iaă luiă Alexandru, I/5 – cf.
112/I, 585).

1
DaciaăMediteraneaăşiăDaciaăRipensis.ăAmbeleăprovinciiă- sud-Dun rene,ădarăcuăge iăşiădaci,ăuniiăcareă
„lucreaz ăp mântul”,ăal iiă„cuăc ciul ăşiăboiămul i”.
289
 *
„Unăistrian,ăpescarădeămeserie,ămân ălâng ămalulăIstruluiăoăperecheădeăboi,ădarănuă
pentruăc ăareăcumvaădeăarat,ăc ciă– precum se zice – nuăareăniciăînăclinăniciăînămânec ăboul
cuădelfinul.ăAltfelăcumăarăputeaăs ălegeăprietenieămâinileăpescaruluiăşiăplugul?ăDac ăomuluiă
îiăst ălaăîndemân ăoăperecheădeăcai,ăfoloseşteăşiăcaii.ăElăduceăpeăumeriăjugul,ă mergeăacoloă
undeăsocoteşteăc ăeăbineăs ăseăaşezeăşiăcredeăc ăeălocăprielnicădeăpescuit.ăLeag ădeămijloculă
juguluiă cap tulă uneiă funiiă trainiceă şiă foarteă potriviteă pentruă tras,ă punândă nutre ă dină belşugă
boilorăsauăcailor.ăIarăaceştiaăm nânc ăpeăs turate.ăÎnăparteaăcealalt ăleag ădeăfunieăoăundi ă
puternic ă şiă grozavă deă ascu it .ă Înfigeă înă eaă ună pl mână deă taură şiă oă arunc ă somnuluiă dină
Istru, (momindu-lă cu)ă oă mâncareă foarteă pl cut .ă Deă sfoaraă careă leag ă undi aă atârn ă atâtă
plumb,ă câtă s ă ajung ,ă caă s ă fieă oă greutateă pentruă trasă (înă jos).ă Cândă simteă carneaă deă taur,ă
peşteleăporneşteăîndat ăs-o prind .ăApoiăîntâlneşteădinăabunden ăşiăf r ăniciăoăpiedic ăceeaă
ceădoreşte:ădeschideăguraămare,ăcaăs ăapuceăhranaălaăcareănuăseăaşteptaăşiăcareăl-aămomit,ăşiă
trageălaăelănenorocitaăhran .ăLacomulăseăîntoarceămul umităşi,ăf r ăs ăsimt ,ăeăstr punsădeă
undi a pe care am amintit-o.ăDorindăs ăscapeădeănenorocireaăceăl-aăcopleşit,ăsmuceşteăînăjosă
şiăscutur ăfuniaăcâtăpoateădeătare.ăPescarulăbag ădeăseam ăacestălucruăşiăseăbucur ănespus.ă
Apoiăsareădinăloculăundeăaşteptaăşiălas ăîndeletnicireaăpesc rieiă(pentruăaădeveni plugar)... El
mân ăboiiăsauăcaiiăiarăîntreăanimaleăşiăputerniculăcetaceuăseăîncingeăoălupt .ăAnimalulădină
Istruă trageă înă josă cuă toat ă putereaă ceă oă are,ă iară perecheaă deă animaleă trageă funiaă înă parteaă
opus .ă Dară împotrivaă aceluiaă suntă maiă mul i,ă nuă unul.ă Peşteleă eă biruită deă opintelileă celoră
dou ăanimaleăşi,ăr pus,ăeătrasăpeă rm”ă(ClaudiusăAelianus,ă Despre animale, XIV/25 – cf.
112/I, 647, 649).
*
(LaăIstru)ă „oameniiă inăcirezileăînchiseăînăstaule”ă (Vergiliu,ă Geogicele, III, 352 –
cf. 112/I, 201; singura men iuneădespreăoăasemeneaăpractic )

(St pânireaăşiăcultivareaăp mântului:)

(Ge ilor,ă)ă„p mântulănehot rnicităleăd ăroadeăşiăcerealeălibere”.
..................
Nuăleăplaceă(ge ilor,ăn.n.)ăs ăcultiveăacelaşiăogorămaiămultădeăunăan,ăiarădup ăceăauă
îndeplinitătoateă muncile,ăal ii,ăcareăleăurmeaz ,ăînăaceleaşiă condi iiăleăiauălocul.”ă(Hora iu,ă
Ode – cf. 112/I, 211).
*
Denumirea de moşneni (?) la hiperboreeni:
Dinăînv turileăluiăPitagoraă(sec.ăVIăî.Hs.):
„Popoareămiciăcareăseăîndeletnicescăcuămuncileăcâmpului.ăÎncerca iăs ăurma iăpildaă
mossynieniloră(mossyni),ăpoporăhiperboreanăcareăaătr ităînăAsiaăMic ;ăcaăs ăseăfereasc ădeă
urm rileădeseoriănefasteăaleăpropriet ii,ăoameniiădeăaiciăîşiămuncescăp mânturileăcomune,ă
apoiăîşiăîmpartăroadeleăînămodăegal”ă(cf. 47/I, 96).

VI. Religie – tradi ii

(Caă Zahathrautesă laă iranieni,ă caă Moiseă laă evrei,ă c roraă divinitateaă le-a dat legile
pentruă popoareleă lor,ă totă astfel)ă „laă aşa-numi iiă ge i,ă careă seă credă nemuritori, Zalmoxes

290
sus ineaăşiăelăc ăaăintratăînăleg tur ăcuăzei aăHestia”1 (care, reiese din context, i-a dat legile
pentruăpoporulăs u)ă(DiodorădinăSicilia,ăBibliotecaăistoric , I/94, 2 – cf. 112/I, 189, s.n.).

*
„Elă (Deceneu,ă i-aă înv ată peă ge i)ă s ă tr iasc ă conformă legiloră naturii;ă transcriindă
aceste legi, ele seă p streaz ă şiă ast ziă (sec.ă VIă d.Hs,ă n.n.),ă subă numeleă deă belagines...”ă
(Iordanes, Getica, 69 – cf. 112/II, 417).

VI.1. ZALMOXIS

„Înă lexiconulă luiă Photios,ă «Zalmoxis»ă ...ă Mnasesă (spuneă c )ă ge iiă cinstescă peă
Cronos2 (ţ«timpul»),ănumindu-lăZalmoxis”ă(Mnases – cf. 112/I, 157)

*
IV,ă94.ă„Iat ăcumăseăcredănemuritoriăge ii:ăeiăcredăc ănuămorăşiăc ăacelăcareădispareă
dinălumeaănoastr ăseăduceălaăzeulăZalmoxis.ăUniiădinăeiăîiămaiăspunăşiăGebeleizis.ăTotălaăală
cincilea an ei trimit la Zalmoxis un sol, tras la sor i,ăcuăporunc ăs -iăfac ăcunoscuteălucrurileă
deăcare,ădeăfiecareădat ,ăauănevoie.ăIat ăcumăîlătrimităpeăsol.ăUniiădinăeiăprimescăporunc ăs ă
in ătreiăsuli eă[cuăvârfulăînăsus],ăiarăal ii,ăapucândădeămâiniăşiăpicioareăpeăcelăceăurmeaz ăs ă
fie trimis la Zalmoxisă şiăridicându-lăînă sus,ăîlăasvârlăînăsuli e.ăDac ă – str punsădeăsuli eă –
acestaă moare,ă ge iiă socotă c ă zeulă leă esteă binevoitor.ă Iară dac ă nuă moare,ă aducă învinuiriă
solului,ă zicândă c ă eă ună omă tic losă şi,ă dup ă învinuirileă aduse,ă trimită altul,ă c ruiaă îiă dauă
îns rcin riăînc ăfiindăînăvia .ăAceiaşiătraci,ă(adic ăge ii,ădespreăcareăseăvorbeşte,ăn.n.),ăcândă
tun ă şiă fulger ,ă tragă cuă s ge ileă înă sus,ă spreă cer,ă şiă amenin ă divinitateaă (careă provoac ă
acesteăfenomene),ădeoareceăeiăcredăc ănuăexist ăunăaltăzeuăînăafar ădeăalăloră(deci,ăamenin ă
alt ădivinitate,ănuăpeăzeulălor!ăn.n.).
IV,ă95.ăAşaăcumăamăaflatăeuădeălaăeleniiăcareălocuiescăpeă rmurileăHelespontuluiăşiă
ale Pontului Euxin, Zalmoxis despre care vorbesc – fiind doar un muritor – a fost robă înă
Samos,ăşiăanume al lui Pitagora...ăDup ăaceea,ăajungândăliber,ăstrânseăbog iiămariăşi,ădup ă
ceă seă îmbog i,ă seă întoarseă înă patriaă lui.ă Întrucâtă traciiă erauă foarteă nevoiaşiă şiă s raciă cuă
duhul, Zalmoxis acesta – cunosc toră ală feluluiă deă via ă ioniană şiă ală unoră deprinderi mai
cump niteădecâtăceleătrace,ăîntrucâtăavuseseăleg turiăcuă greciiăşiăcuăPitagora,ăunăînsemnată
gânditorăalăacestoraă– aăcl dităoăcas ăpentruăadun rileăb rba ilor,ăînăcareă[seăspune]ăîiăprimeaă
şiăîiăpuneaăs ăbenchetuiasc ăpeăfruntaşiiă rii,ăînv ându-i c ăniciăel,ăniciăoaspe iiăs iăşiăniciă
unulădinăurmaşiiăacestoraănuăvorămuri,ăciăvorămergeăîntr-unăanumeălocăundeăvorătr iăpururiă
şiăvorăaveaăparteădeătoateăbun t ile.ăÎnăvremeăceăs vârşeaăceleăamintiteăşiăspuneaălucruriădeă
felulă acesta,ă elă aă poruncită s ă iă seă cl deasc ă oă locuin ă subp mântean .ă Cândă aă fostă gata,ă
[Zalmoxis]ăaădisp rutădinămijloculătracilorăşi,ăcoborândăelăînălocuin aăluiădeăsubăp mânt,ăaă
tr ită acoloă vremeă deă treiă ani.ă Traciiă doreauă multă s -lă aib ,ă jelindu-lă caă peă ună mort.ă Înă ală
patrulea an el le-aăap rutăşi,ăastfel,ăZalmoxisăf cuăvredniceădeăcrezareăînv turileălui.ăIat ă
ceăseăpovesteşteădespreăînf ptuirileălui.
IV,ă96.ăÎnăprivin aăluiăZalmoxis şiăaălocuin eiăsaleăsubp mânteneăniciăeuănuărespingă
cele spuse, dar nici nu le dau crezare prea mult;ămiăseăpare,ăîns ,ăc ăelăaătr ităcuămul iăaniă
înainteădeăPitagora. Fie Zalmoxis om sau divinitate de-aăb ştinaşilor,ăs ăneămul umimăcuă
celeăînf işateă(Herodot,ăIstorii, IV, 94-96 – cf.ă112/I,ă49ăşiă51).

1
Zei aăvetreiăşiăaălocuin eiălaăge i.
2
Cronos,ăunulădinăzeiiăceiămaiăvechi;ădină„Epocaădeăaur”,ăfiulăluiăUranusăşiătat lăluiăZeus.
291
 *
„...ăTotăaşaăstauălucrurile,ăCarmide,ăşiăcuăacestădescântec.ăEuă(Socrate)ăl-amăînv ată
acoloăînăoaste,ădeălaăunămedicătrac,ăunulădinăuceniciiăluiăZalmoxis,ădespreăcareăseăziceăc ăîiă
facă peă oameniă nemuritori.ă Spuneaă traculă acestaă c ă (medicii)ă greciă aveauă dreptateă s ă
cuvântezeăaşaăcumăv-amăar tatăadineauri.ăDarăZalmoxis,ăad ugaăel,ăregeleănostru,ăcareăesteă
unăzeu,ăneăspuneăc ădup ăcumănuătrebuieăs ăîncerc măaăîngrijiăochiiăf r ăseă inemăseamaădeă
cap,ăniciăcapulă nuăpoateă fiăîngrijităne inându-seăseamaădeă corp,ătotăastfelătrebuieăs -iăd mă
îngrijireătrupuluiădimpreun ăcuăsufletulăşiăiat ăpentruăceămediciiăgreciănuăseăpricepălaăceleă
maiămulteăboli:ă(anume)ăpentruăc ăeiănuăcunoscăîntregulăpeăcare-lăauădeăîngrijit.ăDac ăacestă
întregăesteăbolnav,ăparteaănuăpoateăfiăs n toas .ăC ci,ăziceaăel,ătoateălucrurileăbuneăşi rele –
pentruă corpă şiă pentruă omă înă întregulă s uă – vină deă laă sufletă şiă deă acoloă curgă (caă dintr-un
izvor) ca de la cap, la ochi. Trebuie deci – maiăalesăşiăînăprimulărândă– s ăt m duimăizvorulă
r ului,ă caă s ă seă poat ă bucuraă deă s n tateă capulă şiă totă restulă trupului. Prietene, zicea el,
sufletulăseăvindec ăcuădescântece.ăAcesteădescânteceăsuntăvorbeleăfrumoaseăcareăfacăs ăseă
nasc ăînăsufleteăîn elepciunea.ăOdat ăivit ăaceastaăşiădac ăst ruie,ăesteăuşorăs ăseăbucureădeă
s n tateă şiă capulă şiă trupul.ă Cândă m ă înv aă leaculă şiă descântecele,ă spunea:ă S ă nuă teă
îndupleceă nimeniă s -iă t m duieştiă capulă cuă acestă leac,ă dac ă nu- iă încredin eaz ă maiă întâiă
sufletul,ăcaăs ăi-lăt m duieştiăcuăajutorulădescântecului.ăIarăacumă– zicea el – aceasta e cea
maiă mareă greşeal ă aă oamenilor:ă caă uniiă mediciă s ă cauteă înă chipă deosebită oă vindecareă sauă
cealalt ă(aăsufletuluiăşiăaătrupului).ăŞiăm ăpov uiaăfoarteăst ruitorăs ănuăm ălasăînduplecată
de nimeni – oricâtădeăbogat,ă dintr-ună neamăalesăsauăoricâtădeăfrumosăară fiă – s ăfacăaltfel.ă
Deci eu, pentruăc ăi-amăjuratăşiăsuntănevoităs -iădauăascultare,ăîiăvoiădaăîntr-adev răascultare.ă
Şiădac ăvreiă– potrivităpove elorăstr inuluiă– s -miăîncredin eziămaiăîntâiăsufletulăt u,ăpentruă
a-lăvr jiăcuădescânteceleătracului,ăî iăvoiădaăşiăleaculăpentruăcap.ăDac ănu,ănu- iăpotăajutaăcuă
nimic,ăscumpeăCarmide”ă(Platon,ăCarmide – cf.ă112/I,ă101ăşiă103).

*
„Seăspuneăc ăunăgetăcuănumeleăZalmoxis aăfostăsclavulăluiăPitagoraăşiăc ăarăfiădeprinsă
deă laă acestaă uneleă cunoştin eă astronomice,ă iară alt ă parteă ară fiă deprins-o deă laă egipteni,ă c ciă
cutreier rileă saleă l-ară fiă dusă pân ă acolo.ă Întorcându-seă laă elă înă ar ,ă s-ar fi bucurat de mare
trecereălaăconduc toriăşiălaăpoporă– întrucât,ăîntemeiatăpeăsemneleăcereşti,ăelăf ceaăprorociri.ăÎnă
celeădinăurm ăl-aăconvinsăpeăregeăs -l fac ăp rtaşălaădomnie,ăspunându-iăc ăesteăînăstareăs -i
vesteasc ăvoin aăzeilor.ăMaiăîntâi,ă(Zalmoxis) s-arăfiăf cutăpreotăalăzeuluiăcelămaiăsl vitălaăei,ă
iarădup ăaceeaăaăprimităşiănumeleădeăzeu,ăpetrecându-şiăvia aăîntr-oăpeşter ,ăpeăcareăaăocupat-o
el, şiă undeă ceilal iă nuă puteauă intra.ă Seă întâlneaă rară cuă ceiă dină afar ,ă cuă excep iaă regeluiă şiă aă
slujitoriloră acestuia.ă Regeleă lucraă înă în elegereă cuă el,ă fiindc ă vedeaă c ă oameniiă ajunsesereă
(datorit ă lui)ă multă maiă ascult toriă decâtă înainte.ă C ciă supuşiiă luiă credeauă c ă (regele)ă d ă
poruncileăsf tuitădeăzeu.ăObiceiulăacestaăaăcontinuatăpân ăînăzileleănoastre,ăpentruăc ămereuăseă
g seaăcinevaăgataăs -lăsf tuiasc ăpeăregeă– şiăaceluiăomăge iiăîiăspuneauăzeu.ăMunteleă(undeăseă
aflaăpeştera)ăiăseăziceaă Cogaiononăşiălaă felăaăfostă numeleărâuluiăcareăcurgeaăpeălâng ăel.ă Peă
cândă domneaă asupraă ge iloră Burebistaă – împotrivaă c ruiaă s-aă preg tită s ă porneasc ă divinulă
Cezar –,ăcinstireaămaiăsusăamintit ăoăaveaăDecaineos.ăAăd inuitălaăge iăobiceiulăpitagoreicădeăaă
nu se atinge de carneaăanimalelor”ă(Strabon,ăGeografia, VII/III, 5 – cf. 112/I, 230-231, s.n.).

*
„...ăGe ii,ăunăneamăbarbarăcareăaăgustatăşiăelădinăfilozofie,ăalegăînăfiecareăanăunăsolă
(spre a-l trimite) semizeului Zalmoxis. Zalmoxisăaăfostăunulădintreăapropia iiăluiăPitagora.
Aşadarăesteăînjunghiatăcelăsocotităcelămaiăvrednicădintreăceiăceăseăîndeletnicescăcuăfilozofia.ă
292
Ceiă careă nuă suntă aleşiă seă mâhnescă amarnic,ă spunândă c ă auă fostă lipsi iă deă ună prilejă fericit”ă
(Clemens din Alexandria, Covoarele, IV, 8, p. 213 – cf. 112/I, 637, s.n.).

*
„(Pitagora)ă maiă aveaă şiă ună altă adolescent,ă peă care-lă dobândiseă înă Tracia,ă numită
Zalmoxis, deoarece – laă naştereă – i se aruncase deasupra o piele de urs. Tracii numeau
pieleaă(aceasta)ă«zalmos».ăÎndr gindu-l, Pitagora l-aăînv atăs ăcercetezeăfenomeneleăcereştiă
şiă(s ăseăpriceap )ălaăsacrificiiăşiălaăalteăceremoniiăînăcinsteaăzeilor.ăUniiăspunăc ăelămaiăesteă
numită şiă Tales,ă iară barbariiă îlă ador ă caă peă Heracles.ă Dionysophanesă confirm ă c ă elă aă fostă
sclavulă luiă Pitagora,ă c ă aă c zută înă mâinileă ho iloră şiă aă fostă tatuată cândă s-aă f cută r scoalaă
împotrivaăluiăPitagora,ăcareăaăfugit,ăşiăc ăşi-aălegatăfa aădinăpricinaătatuajului.ăUniiămaiăspună
c ă numeleă Zalmoxisă înseamn ă «b rbată str in»...ă „(Porphyrios,ă Via aă luiă Pitagora – cf.
112/I, 743).
*
„...ăAufidiusăModestusăsus ineaăc ăaăcitităcumăc ădaciiăauăobiceiulăca,ăatunciăcândă
pornescă laă r zboi,ă s ă nuă seă apuceă deă treab ă înainteă deă aă beaă cuă guraă dină Istruă oă anumiteă
cantitateădeăap ăcaăpeăunăvină sacru,ăşiăînainteădeăaăjuraăc ănuăseă vorăîntoarceălaăl caşurile
p rinteştiă decâtă dup ă ceă voră ucideă peă duşmani”ă (Comentariileă gramaticuluiă Serviusă laă
Georgicele, II, 497 – cf. 112/I, 207).

*
„Înăcelădeăalădoileaăl caşăalălor,ăadic ăînăDacia,ăTraciaăşiăMoesia,ăgo iiă(ge ii,ăn.n.)ă
au avut drept rege pe Zalmoxe, despre careăceiămaiămul iăscriitoriădeăanaleăneăspunăc ăaăfostă
ună filozofă cuă oă erudi ieă deă admirat.ă C ciă şiă maiă înainteă auă avută peă înv atulă Zeuta,ă dup ă
aceeaă peă Deceneuă şiă înă ală treileaă rândă peă Zalmoxeă despreă careă amă vorbită maiă sus.ă Go iiă
(ge ii,ăn.n.)ăn-au fostădeciălipsi iădeăoameniăcareăs -iăînve eăfilozofie.ăDeăaceeaăgo iiă(ge ii,ă
n.n.)ăauăfostătotdeaunaăsuperioriăaproapeătuturorăbarbarilorăşiăaproapeăegaliăcuăgrecii,ădup ă
cumărelateazeăDioă(Chrisostomos,ăn.n.)ăcareăaăcompusăistoriaăşiăanaleleălorăînălimbaăgreac .ă
Elă spuneă c ă aceiă dintreă eiă careă erauă deă neamă s-auă numită laă începută Tarabostes,ă iară apoiă
Pileati:ă dintreă dânşiiă seă alegeauă regiiă şiă preo ii.ă Şiă într-atâtă auă fostă deă l uda iă go iiă (ge ii,ă
n.n.),ăîncâtăseăspuneăc ălaăeiăs-aăn scutăMarte,ăpeăcareăînşel ciuneaăpoe ilorăl-aăf cutăzeuăală
r zboiului.ă Deă aceeaă spuneă şiă Vergilius:ă «Neobositulă p rinteă careă st pâneşteă câmpiileă
ge ilor”ă(Iordanes,ăGetica, 39 – cf. 112/II, 413).

VI.2. DECENEU

„Eiă (ge ii;ă autorulă leă spuneă go i),ă socoteauă caă norocă şiă câştig,ă drept unica lor
dorin ,ăîndeplinireaăînăoriceăchipăaălucrurilorăpeăcareăleăsf tuiaăîndrum torulăloră Deceneu,
judecândăc ăesteăfolositorăs ărealizezeăaceasta.ăEl,ăobservândăînclinareaălorădeăa-lăasculta,ăînă
toate,ăşiăc ăeiăsuntădinăfireădeştep i, i-a instruit înăaproapeătoateăramurileăfilozofiei;ăc ciăeraă
unămaestruăpriceputăînăacestădomeniu. El i-aăînv atăetica,ădezv ându-i de obiceiurile lor
barbare, i-aă instruită înă ştiin eleă fizicii,ă f cându-iă s ă tr iasc ă conformă legiloră naturii;ă
transcriind aceste legi, ele seă p streaz ă şiă ast zi,ă subă numeleă deă belagines; i-aă înv ată
logica,ă f cându-iă superioriă celorlalteă popoare,ă înă privin aă min ii;ă dându-le un exemplu
practic, i-aă îndemnată s ă petreac ă via aă înă fapteă bune;ă demonstrându-le teoria celor
dou sprezeceă semneă ale zodiacului, le-aă ar tată mersulă planeteloră şiă toateă secreteleă
astronomiceă şiă cumă creşteă şiă scadeă orbitaă luniiă şiă cuă câtă globulă deă focă ală soareluiă întreceă
293
m suraă globuluiă p mântescă şiă le-aă expusă subă ceă numeă şiă subă ceă semneă celeă treiă suteă şiă
patruzeciăşiăşaseădeăsteleătrecăînădrumulălorăcelărepedeădeălaăR s rităpân ălaăApusăspreăaăseă
apropiaăsauădep rtaădeăpolulăceresc.
Veziă ceă mareă pl cere,ă caă nişteă oameniă preaă vitejiă s ă seă îndeletniceasc ă cuă
doctrineleă filozofice,ăcândă maiăaveauăpu intelătimpăliberădup ălupt .ăPutemă vedeaăpeăunulă
cercetândă pozi iaă cerului,ă peă altulă însuşirileă ierburiloră şiă aleă fructelor,ă peă acestaă studiindă
descreştereaă şiă sc dereaă lunii,ă peă cel laltă observândă eclipseleă soareluiă şiă cum,ă prină rota iaă
cerului,ă(astrele)ăcareăseăgr bescăs ăating ăregiuneaăoriental ăsuntăduseăînapoiăspreăregiuneaă
occidental ,ăodihnindu-seăapoiădup ăoăregul ăprestabilit .ă
Comunicândă acesteaă şiă alteă multeă go iloră (ge ilor,ă n.n.)ă cuă m iestrie,ă Deceneu a
devenităînăochiiălorăoăfiin ămiraculoas ,ăîncâtăaăcondusănuănumaiăpeăoameniiădeărând,ădară
chiarăşiăpeăregi.ăC ciăatunciăaăalesădintreăeiăpeăb rba iiăceiămaiădeăseam ăşiămaiăîn elep iăşiă
pe care i-aăînv atăteologia,ăi-aăsf tuităs ăcinsteasc ăanumiteădivinit iăşiăsanctuareăf cându-i
preo iă şiă le-a dat numele de pilea i,ă fiindc ,ă dup ă cumă cred,ă avândă capteleă acoperiteă cuă oă
tiar ,ă peă careă oă numimă cuă ună altă numeă pilleus,ă eiă f ceauă sacrificii;ă restulă poporuluiă aă dată
ordină s ă seă numeasc ă capillati,ă numeă peă careă go ii (ge ii, n.n.) îlă amintescă pân ă ast ziă înă
cânteceleălor, deoarece i-auădatăoămareăconsidera ie.
Iară dup ă moarteaă luiă Deceneu,ă eiă auă avută aproapeă înă aceeaşiă venera ieă peă
Comosicus,ăfiindc ăeraătotăaşaădeăiscusit.ăAcestaăeraăconsideratălaăeiăşiă caăregeăşiăcaăpreotă
supremă şiă caă judec tor,ă datorit ă priceperiiă sale,ă şiă împ r eaă poporuluiă dreptateă caă ultim ă
instan .ă P r sindă şiă aceast ă via ,ă s-aă urcată peă tron,ă caă regeă ală go iloră (ge ilor,ă n.n.),ă
Corilus,ă careă aă condusă timpă deă patruzeciă deă aniă popoareleă saleă înă Dacia.ă Amă înă vedereă
Dacia cea veche pe care acum (sec. VIă d.Hs.,ă n.n.)ă oă ocup ă popoareleă gepizilor.ă Aceast ă
ar ,ă aşezat ă înă fa aă Moesiei,ă dincoloă deă Dun re,ă esteă înconjurat ă deă oă cunun ă deă mun i,ă
avândănumaiădou ăintr ri,ăunaăpeălaăBouteăşiăaltaăpeălaăTape”ă(Iordanes,ăGetica, 67-73 – cf.
112/II,ă417ăşiă419,ăs.n.).

VI.3.ăPrimireaănoiiăcredin eăcreştine:

„Înă chipulă acestaă te-amă dată înă vileagă venerabiluluiă episcopă şiă preaă înv atuluiă
Nicetas,ă careă aă sosită dină Daciaă şiă peă bun ă dreptateă eă vrednică deă admira iaă romanilor...”ă
(Paulinus din Nola, Scrisori, XXIX, 14 – cf. 112/II, 177).
„Veiămergeădeparteăpân ălaădaciiădeălaămiaz noapte...
...ăCaăodinioar ăluiăTobiasăprintreămezi,ăaşaăs -lăînso easc ă
şiăs -iăfieăc l uz ,ăpân ălaădaciăchiarăîngerul.
................
veiăînv aăneamurileăspreăa-şiăsupune
s lbaticeleăgrumazuriăblânduluiăHristos!
AcoloăundeăBoreas,ăînă inuturileăripheice1
în epeneşteăfluviileăcuăghe uriădese,ă
tuăveiădezghe aăcuăfoculă(credin ei)
min ileăîn epeniteădeăghea aădeădeasupra
C ciăiat ,ăbessiiă(dinăHaemus,ăn.n.),ăn prazniciăprinăp mânturileă
şiăsufleteleălorăşiămaiăaspriăcaăz pezile,ă
auăajunsăacumăcaănişteăoiăşiăsubăîndrumareaăta
seăîmbulzescăspreălocaşulăp cii.

1
Adic ădeparteălaănordulăDun riiă(mun iiăRipheiă– Carpa i).
294
 Grumazurileăpeăcare,ămereuăneînfrân iădeăr zboi,ă
auărespinsăs ăleăsupun ăsclaviei,ă
le pun acum cu bucurie sub
jugulăadev ratuluiăst pân.
Acum bessul mai bogat prin valoarea muncii sale
seăînal ;ăaurulăpeăcare-lăc uta
înainteăcuămânaăînăp mânt,ă
îlăculegeăacumaăcuăminteaădinăcer.
O,ăceăschimbareăaălucrurilor!ăCeăînf işareăbineărânduit !
Mun iiăinaccesibiliămaiăînainteăşiăs lbatici
ocrotescăacumătâlhariăpref cu iăînămonahi,ă
fiiăaiăp cii.
....................
Toateă inuturileădeălaămiaz noapte1 î iăzicătat ,ă
laăcuvinteleătaleăscitulăseăîmblânzeşte,ă
seădesprindeădinăelăînsuşiăşiăsubăîndrumareaăta
îşiăp r seşteăgândurileăs lbatice.
Alearg ăge iiăşiădaciiădinăceleădou ă inuturi; 2
celăcareălucreaz ăp mântulădină inutulădeălaămijlocăsau
celăcuăc ciul ăşiăboiămul i,ălocuitorăală
rmuluiăîmbelşugat.
(Paulinus din Nola, DespreăîntoarcereaăluiăNicetasăsauădespreăDacia, 17-252 – cf.
112/II, 177-181).
*
„Şiă getulă Zalmoxis,ă aruncândă s ge iă prină mul ime,ă îndumnezeiaă peă fiecareă
credincios”ă(GrigoreăIădeăNazianz,ăCarmen, II – cf. 6/63).

VII. Armata - arme - preg tiriă- lupte

„(Mergândă– înăanulă96ăd.Hs.ă– într-oăc l torieăînă araăge ilor),ăamăajunsălaănişteă

oameniăîntreprinz tori,ăcareănuăaveauăr gazulăs ăasculteăcuvânt ri,ăciăerauăagita iăşiătulbura iă
caănişteăcaiădeăcurseălaăpotou,ăînainteădeăplecare,ăner bd toriăs ătreac ăvremea,ăcaiăpeăcareă
râvnaăşiăînfocareaăîiăfacăs ăloveasc ăp mântulăcuăcopitele.ăAcolo,ălaăei,ăputeaiăs ăveziăpesteă
totă s bii,ă platoşe,ă l nci,ă toateă locurileă fiindă plineă deă cai,ă armeă şiă oameniă înarma i”ă (Dionă
Chrisistomos, Discursuri, XII/16 – cf. 112/I, 449).

DionăChrisostomosăaăpetrecutăoăvar ălaăBoristene3 – oraşălaăgurileăfluviuluiăcuăacelaşiă

nume, azi Nipru –,ăoraşăcareănuămaiăaveaăvecheaăglorie,ăsuferind,ăînătimp,ăcuceririăşiădistrugeriă
dină cauzaă r zboaielor.ă Oraşul:ă „esteă aşezată (deă greci,ă n.n.)ă deă atâtaă vremeă înă mijloculă
barbarilorăşiăchiarăînămijloculăcelorămaiăr zboinici...,ădeseoriăcucerită(deăaceştia,ăn.n.).ăUltimaă
şiă ceaă maiă îndelungat ă cucerireă (seă spuneă c ă aă avută loc)ă nuă maiă departeă deă acumă oă sut ă
cincizeci de ani.4 Ge iiă auă luată atâtă oraşulă Boristene,ă câtă şiă alteă cet iă aşezateă peă rmulă

1
DeălaăNordădeăDun re.
2
CeleădouãăDacii:ăRipensisăşiăMediteraneea.
3
Înăanulă96, probabil.ăDiscursulăaăfostărostităînăanulă97ăd.Hs.
4
Este vorba despre cunoscuta campanie a lui Burebista, de la Olbia la Apolonia.
295
PontuluiăStâng,ăpân ălaăApolonia.ăDinăaceast ăcauz ,ăsitua iaăgrecilorăcareălocuiescăpeăaiciăesteă
foarteănefericit ”ă(DionăChrisostomos,ăDiscursuri, XXXVI, 1 – cf. 112/I, 451).

(Chinurileă şiă distrugerileă suferiteă deă oraşulă Boristene)ă „s ă cad ă – dup ă cumă seă
spune – peăcapulăduşmanilor,ăvreauăs ăzicăpeăalăblestema ilorădeăge iăşiănuă(pe)ăalăcuivaădină
neamulănostru”ă(ibidem, p. 453).
*
„Oricineăîmiăieseăînăcaleăm ăîntreab :ă«Hei!ăbunule,ă
Tuă trebuieă s ă ştii,ă pentruă c ă eştiă înă rela iiă maiă strânseă cuă zeii1: ce-ai mai auzit
despre daci?»2 (Hora iu,ăSatire, II, 6, 51-53 – cf. 112/I, 209).

.............................
„M ăvorăcunoaşteăcolhiiăşiădacii,ă
careăvorăs ăpar ăc ănuăseătemădeăcohorteleămarsilor. 3
.............................
Pu inăaălipsităcaăRoma,ăsfâşiat ădeălupteăinterne,4
s ăfieănimicit ădeăc treădaciăşiăetiopieniă(ţăegipteni,ăn.n.):
aceştiaăsuntădeătemutăprinăflotaălor,ăiarăaceia
seăpricepămaiăbineădecâtăto iălaăaruncareaăs ge ior”
(Hora iu,ăOde – cf. 112/I, 209)
*
„Ceiămaiămul iăoameniădeăpeăaiciănuăseăsinchisescădeătine,
preaăfrumoas ăRom ,ăşiănuăseătemădeăarmeleăsoldatuluiăausonic. 5
Leădauăinim ăarcurileăşiătolbeleălorăplineăcuăs ge i
şiăcaiiălorăînăstareăs ăsuporteăcurseăoricâtădeălungi,ă
deprindereaădeăaăînduraăîndelungăseteaăşiăfoamea
şiăfaptulăc ăduşmanulăcareăi-arăurm riănuăvaăg siăap .”
(Ovidiu, Scrisori din Pont, I, 83-88 – cf. 112/I, 309)

*
„Înainteă deă aă ajungeă laă Istru,ă (Darius)ă biruiă maiă întâiă peă ge i,ă careă seă credă
nemuritori”ă (514ă î.Hs.,ă n.n.).ă Al iă traciă s-auă supusă şiă s-auă predată f r ă lupte.ă „Ge ii îns ,
fiindc ăs-auăpurtatănechibzuită(adic ăs-auăopus,ăn.n.),ăauăfostăîndat ărobi i,ăm carăc ăeiăsuntă
ceiămaiăvitejiăşiăceiămaiădrep iădintreătraci”ă(Herodot,ăIstorii, IV, 93 – cf. 112/I, 47-49, s.n.).
*
„...ăDarius,ăregeleăperşilor,ăfiulăluiăHistaspe,ăaăcerutăînăc s torieăpeăfiicaăluiă
Antyrus,6 regeleăgo iloră(ţge ilor!ăn.n.),ărugându-lăşiăîngrozindu-lăînăacelaşiătimp,ă
dac ănuăi-arăîmpliniăvoin a.ăGo iiă(ţge ii!ăn.n.)ăîns ,ădispre uindăleg turaădeărudenieăcuăel,ă

1
Cuăsensulădeă„maiămariiăzilei”.
2
AluzieălaăzvonurileăcareăcirculauălaăRomaăînăiarnaăanuluiă31ăî.Hs.,ăc ădaciiăseăaliaser ăcuăAntonius,ă
duşmanulăluiăCezar,ădară– comenteaz ăDioăCassiusă– nu-iăputeauăfiăacestuiaădinăurm ădeămareăfolos,ă
„c ciăerauădezbina i”ă(cf.ă112/I,ă671ăºiă673).
3
Italici,ăvesti iăprinăvitejiaălor.
4
Eraăepocaăr zboaielorăcivile,ădintreătriumviri.
5
Italic, roman.
6
Numele unui rege scit – contaminareă posibil .ă Puteaă fiă unulă get!ă Desf şurareaă evenimenteloră nuă
confirm ăunăr zboiăcuăsci iiăciăcuăge ii.ăVeziămaiăsusăinforma iaădespreăoraşulăGaugamela,ăconstruită
pentruăcinstireaăşiăîntre inereaăc mileiăsalvatoare.
296
auăînşelatăsperan eleăsoliei.ăFiindărefuzat,ăDarius s-aăaprinsădeămânieăşiăaăpreg tităîmpotrivaă
loră oă armat ă deă şapteă suteă deă miiă deă solda i,1 încercândă s ă r zbuneă oă ruşineă personal ă cuă
pre ulănenorociriiăStatului;ădup ăceăaăaşezatăvaseăaproapeădeăChalcedonăşiăpân ălaăBizan ăînă
chip de pod, el a intrat înăTraciaăşiăMoesia;ăconstruindăînăacelaşiăfelăunăpodăpesteăDun reăşiă
fiindă atacată necontenit,ă timpă deă dou ă luni,ă aă pierdută laă Tape2 optă miiă deă solda i3 şi,ă
temându-seăcaăpodulădeăpesteăDun reăs ănuăfieăocupatădeăadversariiăs i,ăaăluat-o repede la
fug ăspreăTracia,ăf r ăaăseămaiăopriăînăMoesiaăvreunămoment,ădeoareceănuăseăcredeaăaiciăînă
siguran .
Dup ă moarteaă sa,ă fiulă acestuia,ă Xerses,ă socotindă c ă elă vaă r zbunaă insultaă adus ă
tat luiăs u,ăaăpornităr zboiăîmpotrivaăgo iloră(ţge ilor!ăn.n.),ăcuăşapteăsuteădeămiiădeăsolda i4
şiăcuătreiăsuteădeămiiădeătrupeăauxiliare,5 avândăşiăoămieădou ăsuteădeăvaseădeăr zboiăşiătreiă
mii de vase de transport.6 El n-aăizbutităînăîncercareaăsaădeăaăseăluptaăcuăei,ăfiindădep şitădeă
curajulă şiă fermitateaă go iloră (ţge ilor!ă n.n.).ă Şiă s-aă întorsă precumă aă venit,ă cuă trupeleă sale,ă
f r ăaădaăniciăoălupt .
Chiară şiă Filip,ă tat lă luiă Alexandruă celă Mare,ă aă luată înă c s torieă peă Medopa,ă fiicaă
regeluiăGudila,ălegândăprietenieăcuăgo iiă(ţge ii!ăn.n.),ăşiăfiindăînt ritădeăoăastfelădeărudenie,ă
a consolidată regatulă macedonian.ă Înă vremeaă aceea,ă dup ă cumă spuneă istoriculă Dioă
(Chrisostomos,ă n.n.),ă ducândă Filipă mareă lips ă deă bani,ă s-aă gândită s ă jefuiasc ă cuă armat ă
regulat ăcetateaăOdessusădinăMoesiaăşiăcareăpeăatunciăeraăsupus ăgo iloră(ţge ilor!ăn.n)ădin
cauzaă vecin t iiă înă careă seă aflaă cuă oraşulă Tomis.7 Deă aici,ă preo iiă go iloră (ţge ilor!ă n.n.),ă
aceiaă careăseănumescăceiăcucernici,ădeschizândăînăgrab ăpor ileăşiăîmbr ca iăînăhaineăalbe,ă
i-auă ieşită înainteă cuă chitare8 şiă auă invocată prină cânteceă şiă prină rug ciuniă peă zeiiă loră
str moşeştiăs ăleăfieăfavorabiliăşiăs ăalungeăpeămacedoneni. 9 Aceştia,ăv zându-i pe cei care
seă apropiauă deă eiă cuă atâtaă încredere,ă r maser ă încremeni i,ă şi,ă dac ă eă permisă s ă spună aşa,ă
nişteăoameniăînarma iăs-auăîngrozitădeăuniiăneînarma i.ăŞiăf r ăîntârziereădesf cândăforma iaă
deălupt ăpeăcareăoăocupaser ,ănuănumaiăc ăs-auăab inutăs ăd râmeăcetatea,ădarăauădatăînapoiă
chiară şiă peă aceiă careă îiă f cuser ă prizonieriă înă împrejurime,ă dup ă dreptulă r zboiuluiă şiă
încheindu-se pace s-auăîntorsălaăcasele lor.
Aducându-şiă aminte,ă dup ă maiă multă timp,ă deă aceasteă f r delege,ă Sitalces,ă
str lucitulăregeăalăgo iloră(ţalătracilorăodrizi!ăn.n.),ăstrângându-şiăoăsut ăcinciăzeciădeămiiădeă
solda i,10 aă pornită r zboiă împotrivaă atenienilor,ă şiă anumeă contraă luiă Peridiceas, regele
macedonenilor,ă peă careă Alexandruă îlă l saseă caă succesoră cuă deplineă drepturiă asupraă
principatului atenienilor,11 atunciăcândăaăb utălaăBabilonăveninulădeămoarte,ăprinăuneltirileă
unuiă ofi eră de-ală s u.ă Dândă oă mareă b t lieă cuă aceştia,ă go iiă (ţă odriziiă n.n.)ă auă ieşită
înving toriăşiăastfel,ăpentruănedreptateaăpeăcareăoăf cuser ăaceiaăînăMoesiaădemult,ăaceştia,ă
n v lindăînăGrecia,ăauădevastatăîntreagaăMacedonie.

1
Desigur,ăcifreăexagerate,ămen inândăneîncredereaăînăIordanes.
2
OălocalitateăTapaeăînăaceast ăzon !
3
Cifre exagerate.
4
Cifre exagerate.
5
Cifre exagerate.
6
Cifre exagerate.
7
Tradi ional,ăoraşeleăgreceştiădinăPontulăStâng,ăs-auăaflatăsubăprotec ia ge ilorăsauăaătracilorăodrizi.
8
Obiceiăalăge ilorădeăa-şiăînso iiăastfelădeăsoliiăcuăcânteceădinăchitare.
9
Efortul de contracarare a puterii Statului macedonean, de la Filip al II-lea la diadohi!
10
Cifre exagerate.
11
CampaniaăluiăSitalces,ăostil ămacedonenilor, este un fapt real.
297
 Apoi,ăînătimpulădomnieiălaăgo iă(ţălaăge i!ăn.n.)ăaăluiăBurebista,ăaăvenităînăGo iaă(ţă
Ge ia!ăn.n.)ăDeceneu,ăpeăvremeaăcândăSylaăaăpusămânaăpeăputereălaăRoma. 1 Primindu-l pe
Deceneu, Burebista i-aădatăoăputereăaproapeăregal .ăDup ăsfatulăacestuia,ăgo iiă(ţăge ii!ăn.n.)ă
auăînceputăs ăpustiasc ăp mânturileăgermanilor2 peăcareăacumăleăst pânescăfrancii.
Caesar îns ,ă careă celă dintâiă dintreă to iă aă luată asupraă saă conducereaă Statuluiă
roman...,ă totuşiă peă go i (ţă ge i! n.n.), deşiă aă încercată înă repetateă rânduri,ă n-aă putută s -i
supun ”ă(urmeaz ăapreciereaăluiăDeceneu,ăapoiăaăluiăComosicus)ă(Iordanes,ăGetica, 63-68 –
cf. 112/II, 415-417, s.n.).
N.B.ăReieseăc ăperşii,ăapoiăşiămacedoneniiăauăavutăconflicteăcuăge ii.

*
„Înă aceaă vremeă (335ă î.Hs.,ă n.n.),ă eraă regeă ală sci iloră Atheas.ă Fiindă strâmtorată deă
r zboiulă cuă istrienii”ă (ge i,ă autohtoni,ă n.n.),ă acestaă ceru ajutor lui Filip (al II-lea al
Macedoniei,ă n.n.),ă f cându-iă promisiuni.ă „Murindă întreă timpă conduc torulă istrienilor”ă
(probabilăunăşefălocal,ăgetă– V.Pârvan,ăn.n.),ăAtheasănu-şiămaiă ineăpromisiunileăşiăseăajungeă
laăunăr zboiăînăcareăAtheasăesteăînvinsăşiăucis,ăFilipăluândăoăprad ăbogat .ă„PeăcândăFilipăseă
întorceaădinăSci ia,ătribaliiăi-auă inutăcaleaăşiăauărefuzatăs -iădeaăliber ătrecereădac ănuăleăd ă
şiălorăoăparteădinăprad .ăDinăaceast ăpricin ăs-aăiscatăceart ăşiăapoiălupt ăînăregul .ăFilipăaă
fost r nită înă coaps ă deă oă s geat ,ă careă trecuă prină trupulă s uă şi-iă omorîă calul.ă Fiindc ă to iă
credeauă peă regeă mort,ă pradaă aă fostă pierdut .ă Pr zileă luateă deă laă sci iă parc ă fuseser ă
blestemate,ă atâtă deă mareă jaleă auă pricinuită macedonenilor”ă (Trogusă Pompeius,ă Istoria lui
Filip, IX, 2, 1-16ăşiăIX,ă3,ă1-2 – cf. 112/I, 353-355).

*
„ÎnăarmataăluiăFilipă(alăII-lea,ăn.n.)ăerauăfeluriteăneamuri,ădeăaceea,ădup ămoarteaă
luiă şiăreac iileălorăsufleteştiăauă fostădiferite.ăUnele,ăap sateădeăoănedreapt ăsclavie,ăridicauă
capul sperândăs ăseăelibereze...ăOăatâtădeăneaşteptat ăschimbareăaăsitua ieiăprovocaseăşiăînă
sufletulăprieteniloră(luiăAlexandruăcelăMare)ămareăîngrijorare,ăfiindc ăelăseăgândeaăcândălaă
Asia,ă careă fuseseă provocat ă (prină declara iaă deă r zboiă adresat ă perşilor,ă n.n.),ă cândă laă
Europa,3 înc ă nuă îndeajunsă deă supus ,ă cândă laă iliri,ă laă traci,ă laă dardaniă şiă laă celelalteă
popula iiăbarbareădeăoăîndoielnic ă credin ă şiăcuăgânduriădeănesupunere;ădac ătoateă acesteă
popula iiăl-arăp r siădeodat ,ăarăfiăcuăneputin ăs ăfieăoprite.
...Iă seă anun aseă (luiă Alexandru)ă c ă Demosteneă aă afirmată c ă toateă trupeleă
macedoneniloră împreun ă cuă regeleă loră auă fostă distruseă deă tribali...”ă (înă campaniaă dină
prim varaăanuluiă335ăî.Hs.,ăn.n.)ă(TrogusăPompeius,ăIstoria lui Filip, XI/1, 1-5ăşiăXI/2,ă7ă–
cf. 112/I, 355).
*
„Odat ăcuăprim varaă(anuluiă335ăî.Hs.,ăn.n.)ă(seăspuneăc )ăAlexandruăaăpornităspreă
Traciaăîmpotrivaătribalilorăşiăilirilor,ăîntrucâtăaflaseăc ăiliriiăşiătribaliiăseăr zvr tiser .ăCumă
aceştiaăerauăşiăvecini,ăAlexandruăg seaădeăcuviin ăc ănu maiătrebuieăs -iălaseădecâtăcuătotulă
umili i,ă deoareceă elă întreprindeaă oă expedi ieă laă foarteă mareă dep rtareă deă araă saă (înă Asia,ă
n.n.).ă Pornindă deă laă Amfipolis,ă (seă spuneă c )ă Alexandruă aă dată n val ă înă Traciaă traciloră
numi iăliberi,ăl sândăînăstângaăluiăcetateaăFilipiăşiămunteleăOrbelosă(azi,ăPirinăPlanina,ăn.n.).ă

1
Informa ieăîndeobşteăacceptat .ăAlteleăsuntărespinseănecritic.
2
„germanii”ă – „vecinii”ă romanilor.ă Aiciă esteă oă trimitereă clar ă laă campaniaă luiă Burebistaă contraă
cel ilor.ăCel ii,ăcaă„vecini”ăaiăromanilor,ăerauăşiăeiă„germanici”,ăînăaccep iuneaăantic ă(dup ăTacitus).
3
Evident,ăeraăvorbaădeă„VecheaăEurop ”ă(S-E continentului).
298
Dup ă ceă aă trecută râulă Nestosă (azi,ă Mesta,ă n.n.),ă seă povesteşteă c ă înă zeceă zileă aă ajunsă laă
munteleă Haemus.ă Aici,ă înă strâmtorileă urcuşuluiă acestuiă munte,ă i-auă ieşită înă caleă mul iă
negustoriă înarma iă şiă traciă liberi,ă careă seă preg tiser ă s -iă împiediceă înaintarea,ă ocupândă
vârfulămunteluiăHaemus,ăpeălâng ăcareătrebuiaăs ătreac ăoştireaăluiăAlexandru.ăEiăaduseser ă
c ru eăşi,ăpunându-leăînainteaălor,ăleăfoloseauădreptămetereze,ăcaăs ăseălupteădeăpeăele,ădac ă
ară fiă fostă ataca i.ă Înă acelaşiă timpă seă gândeauă s ă pr v leasc ă c ru eleă asupraă falangeiă
macedoneneădinăloculăcelămaiăabruptăalămuntelui.ăEiăîşiăînchipuiauăc ,ăcuăcâtăvorăîntâlniăşiă
voră izbiă c ru eleă oă falang ă maiă compact ,ă cuă atâtă oă voră împr ştiaă maiă bineă prină violen aă
ciocnirii.ă Alexandruă st tuă laă sfată cumă s ă treac ă munteleă câtă maiă f r ă primejdii”.ă Printr-o
ingenioas ăstratagem ,ăAlexandruăînvinseăpeăaceiănegustoriăînarma iăşiătraciăliberi,ăomorândă
circaă 1500ă şiă luândă toat ă pradaă inclusivă femeileă şiă copiii,ă dup ă careă aă pornită împotrivaă
tribalilor.ă Ajunseă laă râulă Lyginosă (azi,ă probabilă Rosi a,ă n.n.),ă aflată laă oă distan ă deă „treiă
popasuriădeăIstru”.ăSyrmos,ăregeleătribalilor,ăaflând,ătrimiseăfemeileăşiăcopiiăîntr-oăinsul ăaă
Dun rii,ăundeăseărefugiaser ăşiătraciiăliberi,ăcaăşiăoăparteădinătribali.
Al iă tribaliă fugiser ă înapoiă spreă râulă amintit.ă Peă aceştia,ă Alexandruă îiă surprinseă
cândăîşiăaşezauătab ra.ăSeăîncinseăoălupt ădur .ă„Tribaliiănuăst teauămaiăprejos”,ădarăpân ălaă
urm ăauăfostăînvinşi,ăauăpierdutăcircaă3000ădeăoameni,ăpu iniăprizonieriăîns .ă
A 3-aăziădup ăaceast ălupt ,ăAlexandruăajunseălaăIstru.ăAci,ăcuăcor biiămariăsositeă
deălaăBizan ,ăpeămare,ăîmbarcândătrupe,ăaăpornităs ăataceăinsulaădinămijloculăIstruluiăundeăseă
refugiaser ătraciiăliberiăşiătribalii,ădarăf r ăsucces.
„Atunciă Alexandruă îşiă retraseă cor biileă şiă hot rîă s ă treac ă Istrulă împotrivaă ge iloră
careă locuiauă dincoloă deă Istru,ă deoareceă îiă vedeaă c ă suntă aduna iă acoloă înă mareă num ră peă
malulă Istrului.ă Eiă voiauă s -lă împiedice,ă dac ă ară fiă încercată s ă treac ă laă dânşii.ă (Erauă acoloă
vreoăpatruămiiădeăc l re iăiarăpedestraşiăpesteăzeceămii).ă...ăAdun ădinăregiuneăcâtăputuămaiă
multe luntri dintr-unăsingurătrunchiă(c ciăacesteaăseăaflauădinăbelşug,ădeoareceălocuitoriiădeă
pe malurile Istrului le foloseau pentruă pescuită înă Istruă sauă cândă mergă uniiă peă laă al iiă peă
fluviuă iară mul iă facă cuă eleă piraterie)”.ă Astfel,ă Alexandruă trecuă dincoloă deă Istruă c.1500ă
c l re iăşiăc.ă4000ăpedestraşi.
„Înă cursulă nop iiă merser ă prină locuriă undeă holdeleă deă grâuă erauă îmbelşugate.ă În
felulăacestaăr maser ămaiăneobserva iăînăînaintareaălorăpeămal.ăCuăivireaăzorilor,ăAlexandruă
oăporniăprinăholde.ăElăporunciăpedestraşilorăs ăînainteze,ăculcândăgrâulăcuăl ncileăînclinate,ă
pân ăauăajunsăînăp mântulă necultivat.ă Cât ă vremeăc l re iiă înaintar ăprinăholde,ă falangaăîiă
urma.ăDarăcândăabiaăieşir ădeăpeăogoare,ăAlexandruăînsuşiăduseăcavaleriaălaăaripaăstâng ,ăiară
luiă Nicanoră îiă porunciă s ă duc ă falangaă înă forma ieă p trat .ă Dară ge iiă nuă inur ă pieptă niciă
m cară primuluiă atacă ală cavaleriei.ă Eiă r maser ă uimi iă deă îndr znealaă cuă careă macedoneniiă
într-oă singur ă noapteă trecuser ă atâtă deă uşoră celă maiă mareă dintreă fluvii,ă Istrul,ă f r ă s ă fac ă
podălaăloculădeătrecere.ăÎiămaiăînsp imântaăşiădesimeaădeănestr b tutăaăfalangeiăşiăputerniculă
atacă dată deă c l re i.ă Maiă întâiă eiă fugir ă spreă ună oraş,ă careă seă aflaă laă oă dep rtareă deă oă
parasang ă(c.ă5500ăm,ăn.n.)ădeăIstru.ăCândăv zur ăc ,ăl sândăînăurm ăpeăc l re i,ăAlexandruă
duceăînăgrab ăfalangaăde-aălungulăfluviului,ăpentruăcaănuăcumvaăpedestraşiiăs ăfieăîncercui iă
de ge iiăcareăst teauălaăpând ,ăge iiăp r sir ăşiăoraşul,ăcareănuăeraăbineăînt rit.ăÎşiăluar ăcopiiă
şiăfemeileăpeăcai,ăcâtăputeauăduceăcaii.ăEiăseăretr seser ăcâtăputur ămaiădeparteădeăfluviuăprină
locuriă singuratice.ă Alexandruă cuceriă oraşulă şiă lu ă toat ă pradaă peă careă oă l saser ă ge ii”,ă
d râm ăoraşulă„pân ălaătemeliiăşiăreveniăînătab raăsa”ă(Arian,ăExpedi iaăluiăAlexandru – cf.
112/I, 579-587).

299
 *
„Alexandruă (Macedon,ă n.n.),ă dup ă ceă puseă cap tă tulbur riloră dină Elada,ă porniă cuă
r zboiă împotrivaă Tracieiă şiă r spândindă groaz ă printreă semin iileă traceă – careă erauă prad ă
neorânduielilor (s.n.) – leă f cuă s ă iă seă supun .ă Elă str b tuă Peonia,ă Iliriaă şiă inuturileă
învecinateă cuă acestea.ă Aduseă subă ascultareaă saă multeă neamuriă barbareă b ştinaşe,ă careă seă
r sculaser ,ă şi-i supuseă peă to iă barbariiă vecini”ă (Diodoră dină Sicilia,ă Bibliotecaă istoric ,
XVI/8, 1 – cf. 112/I, 191, s.n.).
*
„Seăziceăc ă Alexandru,ăfiulăluiăFilip,ăcuăprilejulăexpedi ieiăsaleă împotrivaătraciloră
deădincoloădeăHaemus,ădup ăceăaăn v lităînă araătribaliloră – despreăcareăştiaăc ăseăîntindeaă
pân ălaăIstruăşiăinsulaăPeuce,ădinăIstruă–,ăcunoscândădeăasemeneaăşiăc ă inuturileădeădincoloă
deăfluviuăseăafl ăînăputereaăge ilor,ăarăfiăînaintatăpân ăacoloăşiănuăarăfiăpututăs ădebarceăînă
insul ,ă dină lipsaă cor biilor.ă (Acoloă se refugiase Syrmos, regele tribalilor). Atunci acesta,
dup ăceăintr ăînă inutulăge ilor,ăcuceriăoăcetateăşiăseăîntoarseă– câtăputuămaiărepedeă– laăelăînă
ar .1 Aă primită daruriă deă laă semin iileă deă acoloă şiă deă laă Syrmos”ă (Strabon,ă Geografia,
VII/III, 8 – cf. 112/233-235).

„Alexandru,ă dup ă ceă aă învinsă şiă aă supusă Tracia,ă urmândă s ă pleceă înă Asiaă şiă
temându-seăcaăeiăs ănuăpun ăiar şiămânaăpeăarmeădup ăplecareaăsa,ăaăluatăcuăelă – caăşiăcumă
le-ar face o cinste – peăregiiăşiăcomandan iiăaceloraă(dinăTracia,ăn.n.),ăprecumăşiăpeăto iăcareă
p reauăc ăseăpreocup ădeălibertateaăpierdut .ăÎnă frunteaăcelorăr maşiăacas ăaăpusăoameniădeă
rândăşiăf r ărang.ăAstfelăaăizbutităcaăfruntaşii,ălega iădeăbinefacerileăsale,ăs ănuădoreasc ăniciăoă
schimbare,ăiarămul imeaăs ăn-oăpoat ăface,ădeoareceăîiăfuseser ăr pi iăconduc torii”ă(Frontinus,ă
Stratagemele, II, 11, 3 – cf. 112/I, 433).

*
„Înă timpulă uneiă expedi iiă împotrivaă ge ilor,ă Zopyrion,ă guvernatorulă Tracieiă (326ă
î.Hs.,ă cândă Alexandruă Macedonă seă aflaă înă Asia,ă n.n.),ă fuseseă zdrobită cuă toat ă oasteaă
(20-30.000ă deă oameni,ă n.n)ă dină pricinaă furtuniiă mariă şiă puterniceă iscat ă peă neaşteptate. 2
Cândăaăaflatădeăacesteănenorociri,ăSeithesă(regeleăodriz,ăn.n.)ăi-aăa â atălaăr scoaleăpeăodrizi,ă
concet eniiă s i.ă Traciaă eraă aproapeă pierdut ...”ă (Curtius Rufus, Istoria lui Alexandru cel
Mare Macedoneanul, X, 1, 43-45 – cf. 112/I, 365).

*
„Esteă îngrozitoră deă spusă câtă deă s lbaticiă şiă deă cruziă auă fostă moesii:ă suntă ceiă maiă
barbari dintre barbari.ă Unulă dintreă conduc toriiă loră aă cerut,ă înainteă deă lupt ,ă s ă seă fac ă
linişteă şiă aă spusă (romanilor,ă n.n.):ă «Cineă sunte iă voi?»ă «Romani,ă st pâniiă lumii»ă – i s-a
r spuns.ăAcelaăziseădinănou:ă«Aşaăvaăfi,ădac ăneăve iăînvinge».ăMarcusăCrassusăaăacceptată
prevestirea.ăPeădat ,ăbarbarii,ăînainteădeălupt ,ăauăjertfităunăcalăşiăauăf g duităs ăînchineă(înă
cinsteaă zeilor)ă şiă s ă m nânceă m runtaieleă comandan iloră peă careă îiă voră ucide”ă (Auă fostă
învinşiădeăromani)ă(L.ăAnnaeusăFlorus,ăRezumat... R zboiulăcuămoesii, II, 26, IV, 12, 13 –
cf. 112/I, 525).

1
Primiseăveştiăreleădespreăoăr scoal ăaăcet ilorăgreceştiă(DiodorădinăSicilia,ăBibliotecaăistoric , XVII,
8, 2 – cf. 105/I, 192-193).
2
Al iă autoriă atribuieă sci iloră înfrângereaă luiă Zopyrion.ă Dară teritoriulă prină careă aă înaintată şiă apoiă seă
retr geaăZopyrionăeraăîncadratădeăge i.
300
 *
„Sci iiă îşiă înmoaieă s ge ile înă venină deă vipereă şiă înă sângeă deă om;ă acestă amestecă
blestemat n-areăleacăşiălaăceaămaiăuşoar ăatingereăproduceămoarteaăinstantanee”ă(Pliniuăcelă
B trân,ăIstoriaănatural , – cf. 112/I, 409).
Ovidiu:
„Duşmaniiăbarbariă(ge iiădinăzon ,ădarăşiăsarma i,ăn.n.)ăn v lescăpeăcaiiălorăiu i;
duşmaniiăsuntăc l re iădestoinici,ătragăbineăcuăs geata
şiăpustiescăpân ădeparteătotă inutulăvecin.
Localniciiăfugăînătoateăp r ile...(p.285)
Al iiăcad,ănenoroci ii,ăstr punşiădeăs ge iăcuăcârligălaăvârf,ă
C ciăşiăfierulăzbur torăeăunsăcuăotrav ”ă(p.287)
..........................................
Duşmanulăcruntăcareăareăarcuriăşiăs ge iăunseăcuăotrav ,ă
d ătârcoaleăzidurilorăpeăcalulăînăspume...
..........................................
Deşiăînăacestălocăsuntăamesteca iăgreciăşiăge i,ă
rmulă ineămaiămultădeăge iiănedomoli i.
Sarma iiăşiăge iiăsuntămaiănumeroşi.
Îiăveziăc l ri,ăvenindăşiăducându-se prin mijlocul drumurilor.
Întreăeiănu-iăniciăunulăcareăs ănuăpoarteătolb ,ăarc
şiăs ge iăîng lbeniteădeăveninulăviperei.
Au glas aspru,ăchipăs lbaticăşiăsuntăceaămaiăadev rat ăîntruchipareăaăluiăMarte.
P rulăşiăbarbaălorăn-auăfostătunseăniciodat .
Mânaălorădreapt ăeătotdeaunaăgataăs ăînfig ăcu itul
peăcareăîlăareălegatălaăşoldăoriceăb rbat.
....................................
Dac ăprivescăoamenii,ăc ciăabiaăsuntăvredniciădeăacestănume,ă
v dălaăeiămultămaiăcumpliteăs lb ticieădecâtălaălupi.
Nuăseătemădeălegi,ăciădreptateaăcedeaz ăînăfa aăfor ei
şiăzaceălaăp mântăînvins ădeăsabiaăcuăcareăseăducălupteleă(p.ă301)
.....................................
Înăafaraăcet iiănimicănu-i sigur ...
.....................................
Cândăteăaştep iămaiăpu in,ăduşmanulăînănum rămareăvineăînăzborăcaăoăpas re
Şiăniciănuăl-aiăv zutăbine,ăc ăaăşiăînh atăprada.
Deseori,ăm carăc ăsuntăpor ileă(cet ii,ăn.n.)ăînchise,ă
Culgemădeăpeăstr zi,ădin untrulăcet ii,ăs ge iăotr vite,ăveniteăpeădeasupra.
Aşadarărarăveziăpeăcinevaăcareăîndr zneşteăs ăcultiveă arinaăşiăacesta,ă
nefericitul,ăcuăoămân ăar ,ăcuăcealalt ă ineăarma.
P storulăcânt ădinăfluiereleăluiălipiteăcuăsmoal ,ă inândăcoifulăpeăcap
iarăfricoaseleăoiăseătemă(aici)ădeăr zboaie,ănuădeălup.
De-abiaăsuntemăap ra iădeăînt rituraăf cut ăşiăchiarăîn untrulăcet iiă
gloataăbarbarilor,ăamestecat ăcuăgreci,ăprovoac ăteama,ă
C ciăeiălocuiescăîmpreun ăcuănoi,ăf r ădeosebire,
şiăocup ăceaămaiămareăparteădinăcase”ă(p.ă303;ăaiciăseăîncheieăTristele).
................................
Arculălorăîntinsăcuăoăvân ădeăcal
Nuătrageănumaiăoăsingur ădat ,ăciăesteătotdeaunaăîncordat.
301
 S ge ileăseăînfigăînăacoperişurileăcaselor,ăformândăparc ăoăpalisad ,ă
iarăpoartaăsolid ăcuăgreuăneămaiăpoateăap raădeăarmeleădinădep rtareă(p.ă307)
................................

Ceiămaiămul iăoameniădeăpeăaiciănuăseăsinchisescădeătine,ă
Preaă frumoas ă Rom ,ă şiă nuă seă temă deă armeleă soldatuluiă ausonic (italic, roman,
n.n.)
Leădauăinim ăarcurileăşiătolbeleălorăplineăcuăs ge i
şiăcaiiălorăînăstareăs ăsuporteăcurseăoricâtădeălungi,ă
deprindereaădeăaăînduraăîndelungăseteaăşiăfoamea
şiăfaptulăc ăduşmanulăcareăi-arăurm riănuăvaăg siăap ă(p.ă309).
...............................
Tr imălipsi iădeăpaceăînămijloculăarmelor,ă
C ciăgetulăcelăcuătolb ăstârneşteăneconteniteăr zboaieăgrele”ă(p.ă315).

Cândă Dobrogea,ă cuă cet ileă greceşti,ă apar inea,ă formală deă regatulă clientelară ală
odrizilor,ăauălocăconflicteăîntreăge iăşiăodrizi,ăprobabilăpeălaăanulă12ăd.Hs.ăOvidiuăspuneăc ă
versurile le-aăscrisă„încinsăînălupt ”,ăcândăge iiăauăcucerităcetateaăTomis,ădarăCotyso,ăregeleă
odriz,ă poetul,ă vineă cuă solda iă mul iă şi,ă cuă ajutorulă romanilor,ă restabileşteă situa ia,ă
„r zbunându-se crunt”.ăOvidiuăîiăcereăsprijin,ăprotec ie,ăregeluiăşiăpoetuluiăCotysă(p.ă315).
ÎnăfinalăOvidiu,ăînădisperare,ăseăadreseaz ăduşmanuluiăluiădeălaăRoma:
„...ăprintreăs ge iăsarmaticeăşiăgetice
î iădorescăs ătr ieştiăşiăs ămoriăînăacesteălocuri”.ă(p.ă341)
(Ovidiu, Tristele şiăScrisori din Pont – cf.ă112/I;ăpagina ia,ăsupra).

*
Pompeiăc treăDeiotarus,ădup ăînfrângereaădeălaăPharsalos:
„...ăumple iătolbele
şiă întinde iă arcurileă armenieneă cuă vineă getice”ă (Lucan,ă Farsalia, VIII, 220-221 –
cf. 112/I, 377).
*
(Foarte importante precizare – înc.ăsec.ăIăd.Hs.):
„Câtădespreăge iăşiădaci,ădup ăceănum rulălocăcrescuseăneînchipuitădeămult,ăîntr-atâtă
încâtăputeauăs ătrimit ălaălupt ăpân ălaădou ăsuteădeămiiădeăoameni,ăeiăs-auăîmpu inatăşiăauă
ajunsăînăzileleănoastreă(înc.ăsecăIăd.Hs.,ăcândăStrabonăîşiăscriaăGeografia,ăn.n.)ăcamălaăvreoă
patruzeciădeămiiă(deăostaşi,ăn.n.)ăşiăsuntăacumăpeăcaleădeăaăseăsupuneăromanilor”.ă(Strabon,ă
Geografia, VII/III, 13 – cf. 112/I, 239).

*
„ge iiăaceiaă...ădespreăcareăAlexandru (cel Mare, n.n.) declaraseăc ătrebuieăs ăteă
fereşti,ădeăcareăPhirrusă(Lisimah, n.n.) seăîngroziseăşiăpeăcareăCaesarăi-a evitat...”ă(105/II,ă
189, s.n.).
*
„Ge iiă şiă message ii...ă v ă însp imânt ă ast zi.ă Eiă trecă Istrulă şiă ceră plat ă pentruă
pacea pe care ne-oăîng duie”ă(Synessus – cf. 112/II, 183, s.n.).

302
 VIII. Regi geto-daci 1

Atitudineaăhiperboreenilorăfa ădeămagistra iăşiăregiă(dinăînv turileăluiăPitagora,ă

sec.ăViăî.Hs.):
„Crotonieni!ă Nuă da iă preaă mareă libertateă magistra ilor,ă aminti i-v ă deă mossynieniă
(moşneni?.ăÎnăaltăloc:ă„poporăhyperboreanăceălocuiaăînă AsiaăMic ),ăcareăîntotdeaunaăşi-au
inută regeleă închisă într-ună turnă deă lemn…ă Laă ei,ă primulă magistrată esteă osândită laă moarteă
chiarăînăziuaăînăcareăs vârşeşteăoănedreptate”ă(47/96).

Regeătracăînăr zboiulătroian

„Caiiăv zutu-i-am eu, n-auăseam nădeămariăşiădeămândri,

Albiăcaăz padaăsuntăeiăşiălaăfug ăsuntărepeziăcaăvântul.
Şiăferecatăîiăeăcarulăcuăaurăşiăcuăargintăşiămaiăare
Arme grozave de aur ce par la vedere-o minune.
Dânsulăcuăele-aăvenit.ăParc ăniciănuăseăcade pe lume
Oamenii arme de-acesteaăs ăpoarte.ăCiănumaiăzeii.”
(Homer, Iliada, X, 422-427; cf. Miron Scorobete, Op. cit., p. 40)

VIII.1. DROMIHETE (DROMICHAITES)

„Lisimahă acestaă eraă macedoneană şiă f ceaă parteă dină gardaă personal ă aă luiă
Alexandru. (Odat ),ăregele,ăcuprinsădeămânie,ăl-aăînchisăîntr-oăînc pereăîmpreun ăcuăunăleu,ă
dară Alexandruă aă g sită animalulă r pus.ă Deă atunciă Alexandruă l-aă admirată f r ă încetareă – şiă
pentruăalteă motive.ăŞiă l-aăpre uităcaăpeă unulădinăceiă maiădeăseam ăb rba iădină Macedonia.ă
Dup ămoarteaăluiăAlexandruă(323ăî.Hs.,ăn.n.),ăLisimahăajunseăregeă(proclamatăregeăînă306,ă
odat ă cuă to iă diadohii,ă n.n.)ă pesteă traciiă veciniă cuă macedonenii,ă asupraă c roraă st pâniseă
Alexandruăşi,ămaiăînainteădeăel,ăFilip.ăP mântulălorăarăfiăoămic ăparteăaăTraciei.ăDintreăto iă
oamenii, nici un neam nu-iă maiă numerosă decâtă tracii,ă afar ă doară deă cel i,ă pentruă cineă
compar ăunăneamăcuăaltul.ăDeăaceeaănimeniămaiăînainteădeăromaniănuăaăpututăs -iăînfrâng ă
peăto iătraciiăîmpreun .ăToat ăTraciaăesteăsupus ăromanilor...
Atunci Lisimah, dintre vecini, s-aăr zboită maiăîntâiăcuăodriziiă(înăaniiă322ăşiă313ă
î.Hs.,ăn.n.)ăşiăapoiăaăpornităcuăarmataăîmpotrivaăluiăDromichaitesăşiăaăge iloră(peălaăanulă300ă
î.Hs.,ăn.n.).ăDarăavuădeăînfruntatănişteăb rba iăfoarteăpricepu iăînăr zboaieăşiăcareăîlăîntreceauă
cuămultăprinănum rulălor.ăElăînsuşiăajunseăîntr-oăprimejdieăcâtăseăpoateădeămareăşiăsc p ăcuă
fuga.ăFiulăs u,ăAgatocle,ăcare-lăsprijineaăatunciăînălupt ăpentruăprimaăoar ,ăfuăluatăprizonieră
deăc treăge i.ăLisimahăaăfostăbiruităşiăîn alteălupte.ăŞiădeoareceăsocoteaăc ănuăesteăpu inălucruă
s -şiăaib ăfiulăprinsăînăr zboi,ăîncheieăoăpaceă(probabilăînă297ăî.Hs.,ăn.n)ăcuăDromichaitesăşiă
dinăst pânireaăsaăced ăgetuluiă inuturileădeădincoloădeăIstru.ăMaiămultădeănevoieăîiăd duăînă
c s torieă (luiă Dromichaites,ă n.n.)ă peă fiicaă saă (aceasta,ă deă fapt,ă maiă târziu,ă cândă însuşiă
Lisimahă aă fostă prins,ă apoiă eliberat,ă n.n.).ă Uniiă spună c ă nuă Agatocleă aă fostă prinsă ciă însuşiă

1
Pentruăregateleăşiăregiiăaltoră„traci”,ădinăsudulăDun rii,ăîntreăMareaăNeagr ăşiăMareaăAdriatic ,ăveziă
maiăsusătextulăc r ii.
303
Lisimahă(v.ămaiădeparte,ăn.n.);ăc ăl-aăsalvatăAgatocle,ăcareăarăfiăc utatăs ăcad ălaăoăîn elegereă
cuă Dromichaites,ă pentruă r scump rareaă lui.ă Cândă s-aă întors,ă (Lisimah)ă l-aă c s torită peă
AgatoclesăcuăLysandra...”ă(Pausania,ăDescrierea Greciei, I, 9, 5-7 – cf. 112/I, 619-620).

*
„Tracii,ăcareăîlăf cuser ăprizonierăpeăfiulăregelui,ăpeăAgatoclesă(c.ă300ăî.Hs.,ăn.n.),ă
l-auătrimisăcuădaruriăînapoiă(probabilăînă297ăî.Hs.,ăn.n.)ălaătat lăs u,ăpreg tindu-şiăastfelăoă
sc pareă împotrivaă întâmpl riloră neprev zuteă aleă soartei.ă Înă acelaşiă timpă eiă (ge ii,ă n.n.)ă
n d jduiauăs -şiărecapeteă prinăaceast ăbinefacereăp mântulă peăcareăîlăocupaseăLisimah.ăEiă
(ge ii,ăn.n.)ănuăsperauădelocăs ăpoat ăcâştigaăr zboiul,ădeăvremeăceăaproapeăto iăregiiăceiămaiă
puternici s-auăîn elesăîntreăeiă(seăîncheiaseăunăarmisti iuăîntreădiadohi,ăn.n.)ăşiăseăajutauăunulă
peă cel lalt”.ă Totuşi,ă r zboiulă aă început,ă probabilă dină ini iativaă luiă Lisimah,ă înă 291ă î.Hs.ă
„Armataă luiă Lisimahă eraă chinuit ă deă foame.ă Prieteniiă îlă sf tuiauă peă regeă s ă scapeă cumă vaă
puteaăşiăs -şiămuteăgândulăc ăoasteaăluiăl-arăputeaăsalva.ăLisimahăleăr spunseăc ănuăareădrept
s -şiăp r seasc ăostaşiiăşiăprietenii,ăasigurându-şiăluiăoăsc pareăruşinoas .
Dromichaites,ăregeleătracilor,ădup ăceăprimiăcuămult ăprietenieăpeăregeleăLisimah,ă
numindu-lă şiătat ă(poate,ăc s toriaăluiăDromichaitesăcuăfiicaăluiă Lisimahăavuseseălocădup ă
primaăcampanie,ăc.ă300ăî.Hs.,ăsauălaă297ăî.Hs.;ăacum,ăambiiă„copii”ăaiăluiăLisimahăerauăcuă
tat lălor;ăn.n.),ăîlăconduse,ăîmpreun ăcuăcopiiăs i,ăîntr-oăcetateănumit ăHelis.
AjungandăoştireaăluiăLisimahăînăputereaătracilor,ăaceştiaă(tracii,ădeăfaptăge ii,ăcare
erauă traci,ă conformă izvoarelor,ă n.n.)ă seă strânser ă laă ună locă – alergândă înă num ră mareă – şiă
strigar ă s ă leă fieă dată peă mân ă regeleă prizonier,ă caă s -lă pedepseasc .ă C ciă – spuneau ei –
poporul,ă careă luaseă parteă laă primejdiileă (r zboiului),ă trebuieă s ă aib ă dreptul de a chibzui
asupraăfeluluiăcumăs ăfieătrata iăceiăprinşi.ăDromichaitesăfuăîmpotrivaăpedepsiriiăregeluiăşi-i
l muriă peă oşteniă c ă esteă bineă s -lă cru eă peă b rbatulă acesta.ă Dac ă l-ară omorîă peă Lisimahă –
spunea el – al iăregiăauăs -iăiaădomniaăşiăseăprea poateă caăregiiăaceştiaă s ăfieă multă maiă deă
temutădecâtăînaintaşulălor.ăDarăcru ându-l pe Lisimah, acesta – cumăseăşiăcuvineă– areăs ăseă
arateă recunosc toră tracilor,ă careă i-auă d ruită via a.ă Iară locurileă înt rite,ă aflateă maiă înainteă
vremeăînăst pânireaătracilor,ăeiăleăvorădobândiăînapoiăf r ăniciăoăprimejdie.
Cuă încuviin areaă mul imii,ă Dromichaitesă c ut ă printreă prizonieriă peă prieteniiă luiă
Lisimahă şiă totodat ă peă sclaviiă careă obişnuiauă caă s -lă slujeasc ă şi-iă aduseă înă fa aă regeluiă
prizonier.ăS vârşiăapoiăjertfa şiăîlăpoftiăpeăLisimahălaăosp ă– împreun ăcuăprieteniiăs iăşiăpeă
traciiă ceiă maiă deă vaz .ă (Dromichaites)ă preg tiă meseă (deosebite).ă Pentruă ceiă dină jurulă luiă
Lisimahă întinseă ună covoră regal,ă luată înă lupt ,ă iară pentruă sineă şiă prieteniiă s iă aşternuă doară
paie.
Deă asemeneaă fur ă preg titeă dou ă ospe e:ă pentruă aceiă macedoneni,ă Dromichaitesă
rânduiă totă felulă deă mânc ruriă alese,ă serviteă peă oă mas ă deă argint,ă iară traciloră leă d duă s ă
m nânceăzarzavaturiăşiăcarne,ădarăpreg titeăcuăm sur ,ăaşezându-leăpeănişteăt bli eădeălemn,
careă ineauălocădeămas .ăÎnăceleădinăurm ăpuseăs ăleătoarneămacedonenilorăvinăînăcupeădeă
argintăşiădeăaur,ăpeăcâteăvremeăelăşiătraciiăluiăbeauăvinulăînăpahareădeăcornăşiădeălemn,ăaşaă
cumă obişnuiescă ge ii.ă Peă cândă b uturaă eraă înă toi,ă Dromichaitesă umpluă (cu vin) cornul cel
maiămare,ăîiăspuseăluiăLisimahă«tat »ăşiăîlăîntreb ăcareădintreăceleădou ăospe eăiăseăpareămaiă
vrednică deă ună rege:ă ală macedoneniloră sauă ală tracilor.ă Lisimahă îiă r spunseă c ă ală
macedonenilor...ă «Atunciă – zise Dromichaites – deă ceă aiă l sat acas ă atâteaă deprinderi,ă ună
traiăcâtăseăpoateădeăademenitorăşiăoădomnieăplin ădeăstr luciri,ăşiăte-aăcuprinsădorin aăs ăviiă
laănişteăbarbari,ă careăauăoăvia ădeăs lbatici,ălocuiescăîntr-oă ar ăbântuit ădeăgeruriăşiă n-au
parteădeăroadeăîngrijite?ăDeăceăte-aiăsilit,ăîmpotrivaăfirii,ăs - iăduciăoşteniiăpeănişteămeleaguriă
înăcareăoriceăoasteăstr in ănuăpoateăaflaăsc pareăsubăcerulăliber?».ăLuândădinănouăcuvântul,ă
304
Lisimahăspuseăregeluiăc ănuăştiaăceăr zboiăpoart ,ădarăc ăpeăviitorăvaăfiăprietenulăşiăaliatulă
tracilor;ă iară câtă despreă recunoştin aă datorat ,ă nuă vaă r mâneă vreodat ă maiă prejosă decâtă
binef c toriiăs i.ăDromichaitesăprimiăcuăunăsim mântădeăprietenieăspuseleăluiăLisimah.ăElă
c p t ăînapoiădeălaăacestaătoateăînt riturileăocupateădeăoameniiăluiăLisimah.ăApoiăîiăpuseăpeă
capăoădiadem ăşiăîiăîng duiăs ăseăîntoarc ăacas ”ă(DiodorădinăSicilia,ăcf.ă112/I,ă195-199; v.
şiă41/131,ăed.ăaăII-a).
*
„Peă timpulă urmaşiloră luiă Alexandruă (Macedon,ă n.n.),ă regeă ală ge iloră eraă
Dromichaites.ăAcesta,ădup ăceăl-a prins pe Lisimah, careăporniseăcuăr zboiăîmpotrivaălui,ăi-a
ar tată maiă întâiă s r ciaă luiă şiă aă neamuluiă s u,ă precumă şiă traiulă loră cump tat.ă I-aă îndemnată
apoiă(peămacedoneni,ăn.n.)ăs ănuămaiăpoarteăr zboiăîmpotrivaăunorăoameniădeăsoiulălor,ăciă
(maiădegrab )ăs ăcauteăaăseăîmprieteniăcuădânşii.ăIarădup ă ceăl-a cinstit ca pe un oaspe, a
legatăprietenieăcuăelăşiăl-aăl satăs ăplece”.ă(Strabon,ăGeografia,ăVII/III,ă8ă– cf. 112/I, 235).

*
„Învinsă înă Traciaă deă c treă Drimichaitesă şiă silită s ă seă predeaă împreun ă cuă toat ă
oştireaă dină pricinaă setei,ă dup ă ceă b uă ap ă şiă ajunseă sclavă (prizonieră laă regeleă get,ă n.n.),ă
Lisimahăspuse:ă«O,ăzeilor,ăpentruăcâtădeămic ădesf tareăm-amăf cutărob,ădinăregeăceăeram!»”ă
(Plutarh, Vie ileăparalele,ăLisimah – cf. 112/I, 463).

*
„Întreă(ge iăşi)ăMareaăPontic ădeălaăIstruăpân ălaăTyrasăseăîntindeăpustiulăge ilor,ăcareă
eăînăîntregimeăşesăşiăf r ăape.ăCândăDarius,ăfiulăluiăHistaspe,ăaătrecutăIstrulăîmpotrivaăsci ilor,ăaă
fostăînăprimejdieăs ăpiar ădeăseteăîmpreun ăcuătoat ăoştireaăsa.ăÎntr-unătârziu,ăaăîn elesăcum stau
lucrurileăşiăs-aăretras.ăMaiătârziu,ăpornindălaăr zboiăîmpotrivaăge ilorăşiăaăregeluiăDromichaites,ă
Lisimahăaătrecutăprinămariăprimejdiiăşi,ămaiămultăînc ,ăaăfostăluatăînăcaptivitate.ăDarăaăsc pat,ă
deoareceăaăîntâlnităunăbarbarăbunălaăsuflet,ădup ăcumăamăar tatămaiăsus.”ă(Strabon,ăGeografia,
VII/III, 14 – cf. 112/I, 241).
*
„...ăNuădup ămult ăvremeăLisimahăaăfostăprinsădeăDromichaites.ăTr gândăfoloaseădeă
peă urmaă uneiă asemeneaă situa ii,ă Demetrios1 n v liă repedeă înă Tracia,ă caă şiă cumă aveaă s ă
cucereasc ăună inutăpustiu.ăÎnăacestătimpăbeo ieniiăseăr zvr tir ădinănou.ăDarăfuăvestit ăîndat ă
eliberareaăluiăLisimahă(înăanulă291ăî.Hs.,ăn.n.)...ăIarăSeleucos2 fuăvorbitădeăr uăşiăelăînsuşiăseă
c iăfoarteămultăc -lăb nuiseăpeăDemetriosăşiăc ănu-l luase ca model pe Dromichaites,ăunăb rbată
dinăTracia,ăînăprivin aăchipuluiăomenosăşiăregescăînăcareăseăpurtaseăcuăLisimah,ăcândăacestaă
fuseseăluatăprizonier”ă(Plutarh,ăVie iăparalele,ăDemetrios,ă39ăşiă52ă– cf. 112/I, 461).

1
DemetriosăPoliorcetas,ăunulădinăDiadohi,ăfiulăluiăAntigonos;ăproclamatăregeăalăMacedonieiăînă294,ă
darăizgonităînă288ădeăLisimahăşiăPyrrhos.ăLisimahăesteăînfrântăşiăucisăînă281.
2
Ultimulădiadoh,ăasasinatăînă281/280.
305
 VIII.2. De la Dromihete la Burebista

ZALMODEGHIKOS

Oraşulă Histriaă trimiteă „soliă laă Zalmodeghikosă (regeă get,ă sec.ă IIIă î.Hs.),ă înă privin aă
ostaticiloră (lua iă deă acesta,ă n.n.)”,ă soliă careă „auă c l torită prină ar ă duşman ă şi,ă înfruntândă
primejdiiădeă totăsoiulă şiădândă dovad ădeăceaă maiădeplin ărâvn ,ăauă adusăînapoiăostateciiă(înă
num ră deă pesteă şaizeci),ă convingându-lă peă Zalmodeghikosă s ă restituieă cet iiă veniturile...”ă
(Decretăalăcet iiăHistriaă– cf. 116/132-133).

MOSKON

- regeă get,ă sec.IIIă î.Hs.,ă înă nordulă Dobrogei,ă apareă înă legendaă deă peă reversulă unei
monede de argint (C. Preda – cf. 116/134).

RUBOBOSTES identificat de unii ca OROLES

„S-aă maiă vorbită despreă origineaă panoniloră şiă creştereaă puteriiă daciloră subă regeleă
Rubobostes”.ă(TrogusăPompeius,ăIstoria lui Filip,ăPrologulăc r iiăaăXXXII-a – cf. 112/I, 361).
„Şiă daciiă suntă oă ml di ă aă ge ilor.ă Înă vremeaă regeluiă Orolesă (c.200ă î.Hs.,ă n.n.)ă seă
luptar ăf r ăsuccesăîmpotrivaăbastarnilorăşiădeăaceea,ăcaăpedeaps ăpentruăsl biciuneaăar tat ,ă
auă fostă sili i,ă dină poruncaă regelui,ă caă atunciă cândă voiauă s ă doarm ,ă s ă pun ă capulă înă loculă
picioareloră şiă s ă fac ă so iiloră loră serviciileă peă careă acesteaă obişnuiauă s ă leă fac ă lor.ă Aceast ă
pedeaps ăaăfostăînl turat ănumaiădup ăceăprinăvitejiaălorăauăştersăruşineaăpeăcareăşi-au atras-o
înăr zboiulădeămaiăînainte”ă(TrogusăPompeius, Istoria lui Filip, XXXII, 3, 16 – cf. 112/I, 359).

RHEMAXOS (rege get) contra ZOLTES (rege trac)

(Decretă ală oraşului-cetateă Histriaă înă cinsteaă luiă Agathocles,ă pentruă marileă serviciiă
aduseăcet ii,ăîntreăaltele)ăşi:ă„cândătraciiădinăjurulăluiăZoltesăauăp trunsăcuăoasteămareăînăSci ia,ă
c treăoraşeleăgreceştiădeăsubăobl duireaăregeluiăRhemaxos”,ă(Agathocles)ăaămersălaăbarbariăşiă
i-aă convinsă s ă cru eă cetatea;ă apoiă înc ă odat ă „i-aă convinsă peă Zoltesă şiă peă traci”ă s ă cru eă
teritoriulăoraşuluiăşiăs ănuăintreăînăcetate;ăapoiădinănouă„aăreînnoităînvoielileăşiăîn elegerile”ăcuă
Zoltes;ăiarăcândăbarbariiăauăînc lcată învoielile,ăaă fostăalesă şiăaăcondusă ap rareaăoraşuluiăşiăaă
teritoriuluiă „pân ă laă trecereaă (spreă noi)ă aă regeluiă Rhemaxos”;ă acesta,ă dup ă ceă aă trecută „peă
malulă dină fa ”,ă n-aă l sată înă urm -iă str ji,ă „deă team ”,ă aă trimisă numaiă „vestitoriă caă s ă cear ă
tributul”ă (deă laă oraş!ă n.n.);ă atunci,ă Agathocles,ă dină nouă alesă sol,ă „pornindă laă drumă peă ape,ă
întrucâtă inutulă eraă cuprinsă deă r zboi,ă l-a convins pe regele Rhemaxosă caă s ă deaă spreă pazaă
cet iiăc l re iăoăsut ;ăiarăcândătraciiă(luiăZoltesăn.n.)ăauăc zutăînănum rămareăasupraăstr jerilor,ă
iară aceştiaă – deă fric ă – auă fugită peă cel laltă mal,ă l sândă teritoriulă cet iiă f r ă paz ”,ă dină nouă
Agathocles a fost trimis sol laăfiulăregeluiăRhemaxos,ăPhradmonă(?),ăpeăcareă„l-aăconvins...ăs ă
deaăstraj ăcet iiăc l re iăşaseăsute,ăcare,ăîntrecândăoasteaăvr jmaşilor,ăauăînfrântăpeăc peteniaă
acestora,ăZoltes...”ă(dup ăD.M.Pippidiă– cf. 116/134-136).

306
 VIII.3. BUREBISTA
„L sândălaăoăparteătrecutulăîndep rtatăalăge ilor,ăîntâmpl rileădinăvremeaănoastr ăsuntă
urm toarele.ă Ajungândă înă frunteaă neamuluiă s u,ă careă eraă istovită deă r zboaieă dese,ă getulă
Burebista l-aăîn l atăatâtădeămultăprinăexerci ii,ăab inereădeălaăvinăşiăascultareăfa ăde porunci,
încât,ă înă câ ivaă ani,ă aă f urită ună Stată puternică şiă aă supusă ge iloră ceaă maiă mareă parteă dină
popula iileăvecine.ăBaăînc ăaăajunsăs ăfieătemutăşiădeăromani.ăC ciătrecândăplinădeăîndr zneal ă
Dun reaă şiă jefuindă Traciaă – pân ă înă Macedoniaă şiă Iliriaă – aă pustiită peă cel iiă careă erauă
amesteca iăcuătraciiăşiăcuăiliriiăşiăaănimicităpeăde-aăîntregulă peăboiiăafla iăsubăconducereaăluiă
Critasiros,ăşiăpeătaurisci.ăSpreă aă ineăînăascultareăpoporul,ăelă şi-a luat ajutor pe Deceneu, un
vraci1 care r t ciseă mult ă vremeă prină Egipt,ă înv ândă acoloă uneleă semneă deă prorocire,ă
mul umit ăc roraăsus ineaăc ăt lm ceşteăvoin aăzeilor.ăBaăînc ădeăunătimpăfuseseăsocotităşiăzeu,ă
aşaă cumă amă ar tată cândă amă vorbită despreă Zalmoxis.ă Caă oă dovad ă pentruă ascultareaă ceă i-o
d deauă(ge ii),ăesteăşiăfaptulăc ăeiăs-auăl satăîndupleca iăs ătaieăvi aădeăvieăşiăs ătr iasc ăf r ă
vin.ăCâtădespreăBurebista,ăacestaăaăpieritădinăpricinaăuneiăr scoale,ămaiăînainteăcaăromaniiăs ă
apuceăaătrimiteăoăarmat ăîmpotrivaălui.2 Urmaşiiăacestuiaălaădomnieăs-au dezbinat,ăf r mi ândă
putereaă înă maiă multeă p r i.ă Deă curând,ă cândă împ ratulă Augustă (Octavianus,ă n.n.)ă aă trimisă oă
armat ăîmpotrivaălor,ăputereaăeraăîmp r it ăînăcinciăState.ăAtunciăîns ,ăst pânireaăseăîmp r iseă
înăpatru.ăAstfelădeăîmp r iriăsuntăvremelniceăşiăse schimb ,ăcândăîntr-unăfel,ăcândăîntr-altul”ă
(Strabon, Geografia, VII/III, 11 – cf.ă112/I,ă237ăşiă239).

*
„Peă cândă domneaă asupraă ge iloră Burebistaă – împotrivaă c ruiaă s-aă preg tită s ă
porneasc ă divinulă Cezară – cinstireaă maiă susă amintit ă (deă mareă preotă şiă zeu, n.n.) o avea
Decaineos”ă(Strabon,ăGeografia, VII/III, 5 – 112/I, 231).

*
(DecretulăoraşuluiăDionysopolisă– sec.ăIăî.Hs.ă– înăcinsteaăluiăAcornion,ăcare,ăîntreă
alteăserviciiăaduseăoraşului,ăaăfostăşi)ă„înăsolieă...ălaăArgedava,ălaătat lăaceluiaăşiăîntâlnindu-l
totodat ăaăob inutădeălaăel...ă(bun voin aăpentru)ăoraş...ăşiăaădezlegatăpoporulă(deătribut)”.ăAă
ajunsăşiămareăpreotăalăzeuluiăDionysos,ăalăoraşului.
„Şiăînătimpulădinăurm ăregeleăBurebistaăajungândăcelădintâiăşiăcelămaiămareădintreă
regii din Traciaăşiăst pânindătotăteritoriulădeădincoaceădeăfluviuă(deălaăsudădeăDun re,ăn.n.)ăşiă
deă dincoloă (deă Dun re,ă n.n.)ă şiă aă ajunsă deă asemeneaă laă acestaă (laă Burebista,ă n.n.)ă înă ceaă
dintâiăşiăceaămaiămareăprietenie,ăaăob inutăceleămaiăbuneăfoloaseăpentruăpatriaăsa, vorbindu-i
şiăsf tuindu-lăînăceeaăceăpriveşteăchestiunileăceleă maiăimportante,ăatr gându-şiăbun voin aă
regeluiăspreăbineleăoraşului...ăŞiăfiindătrimisădeăregeleăBurebistaăcaăambasadorălaăCn(aeius)ă
Pompeiusă(întreă7ăiunieăşiă9ăaugustă48ăî.Hs.,ăn.n.),ăimperatorăalăromanilorăşiăîntâlnindu-se cu
acestaă înă p r ileă Macedoniei,ă lâng ă Heracleaă Lyncestisă (azi,ă Bitolia-Monastir, n.n.), nu
numaiă c ă şi-aă îndeplinită cuă bineă îns rcin rileă primiteă deă laă rege,ă câştigândă pentruă acestaă
bun voin aă romanilor,ă dară şiă pentruă patrieă aă purtată celeă maiă frumoaseă negocieri...”ă Pentruă
aceastaăesteăcinstitădeăoraşă(dupeăRaduăVulpeă– cf. 116/139-140).

1
Aşaăesteătradusă(vraci)ăînăStrabon,ăGeografia, II/VII, 11 (117/II, 174).
2
Totă înă edi iaă citat ă (ibidem),ă traducereaă esteă aceasta:ă „Burebistaă aă fostă r sturnată înă urmaă unuiă
complotăpusălaăcaleăîmpotrivaăluiădeăoămân ădeăoameni…”ă(n.n.)
307
 VIII.4. De la Burebista la Decebal
COMOSICUS

„Iarădup ămoarteaăluiăDeceneu,ăeiă(ge ii,ăn.n.)ăauăavutăaproapeăînăaceeaşiăvenera ie

peăComosicus,ăfiindc ăeraătotăaşaădeăiscusit.ăAcestaăeraăconsideratălaăeiăşiăcaăregeăşiăcaăpreotă
supremă şiă caă judec tor,ă datorit ă priceperiiă sale,ă şiă împ r eaă poporuluiă dreptateă caă ultim ă
instan ”ă(Iordanes,ăGetica, 73 – cf. 112/II, 419).

SCORILO

„P r sindăşiă(el,ăComosicus,ăn.n.)ăaceast ăvia ,ăs-aăurcatăpeătron,ăcaăregeăalăgo iloră

(ţăge ilor!),ăCorillusăcareăaăcondusătimpădeăpatruăzeciădeăaniăpopoareleăsaleăînăDacia.ăAmăînă
vedereăDaciaăceaăveche,ăpeăcareăacumăoăocup ăpopoareleăgepizilor”ă(Iordanes, Getica, 73 –
cf. 112/II, 419).

*
„Scorilo,ă conduc torulă dacilor,ă ştiindă c ă poporulă romană eraă dezbinată dină pricinaă
r zboaielorăcivileăşiăsocotindăc ănu-iănimeniăs -iăatace,ădeoareceădatorit ăunuiăr zboiăcuăună
duşmanădinăafar ăs-arăputeaărestabiliăîn elegereaăîntreăcet eni,ăaăpusăînăfa aăconcet eniloră
s iădoiăcâini,ăşiăpeăcândăseăluptauăîntreăeiăcuăîndârjire,ăle-aăar tatăunălup.ăImediatăcâiniiăs-au
aruncatăasupraăacestuia,ăuitândădeăceartaălor.ăPrinăaceast ăpild ăi-a oprit pe barbari de la un
atac care arăfiăadusăfoloaseăromanilor”ă(Frontinus,ăStratagemele, I, 10, 4 – cf. 112/I, 431).

DURAS

„Duras,ăcareădomniseămaiăînainte,ăl saseăluiăDecebalădeăbun ăvoieădomnia...”ă(Dioă

Cassius, Istoriaăroman , LXVII, 6, 1, – cf. 112/I, 683).

VIII.5. DURPANEUS – DECEBAL

„C ciăcâtădeămariăauăfostălupteleăluiăDurpaneus,ăregeleădacilor,ăcuăFuscus,ăşiăcâtădeă
mariădezastreleăromanilor...ăDomi ian,ăumflatădeăceaămaiănebuneasc ăvanitate,ăsubăpretextulă
înfrângeriiăduşmanilor,ătriumfaă(deăfapt),ăpentruălegiunileădistruse”ă(Paulus Orosius, Istorii
împotrivaăp gânilorăînăşapteăc r i, VII, 10, 4-5 – cf. 112/II, 195).

*
„Dup ă ună intervală deă timpă îndelungat,ă subă domniaă împ ratuluiă Domi ian,ă go iiă
(ţăge ii!ăn.n.),ădeăteamaăzgârcenieiăsale,ădesf cur ătratatulăce-lăîncheiaser ăodinioar ăcuăal iă
împ ra iăşiăîncepur ăs ădevasteze,ăîmpreun ăcuăşefiiălor,ămalurileăDun riiăcareăerauădeămultă
înă st pânireaă Imperiuluiă roman,ă distrugându-leă armateleă împreun ă cuă comandan iiă lor.ă Înă
frunteaă acestorăprovinciiăseă g seaăpeăatunci,ădup ă Agrippa,ăOppiusăSabinus,ăiarălaă go iă(ţă
ge i!ă n.n.)ă conducereaă oă aveaă Durpaneus.ă Dându-seă lupta,ă romaniiă auă fostă învinşi,ă iară luiă
Oppius Sabinus i s-aăt iatăcapulăşiăgo iiă(ţge ii!ăn.n),ăn v lindăasupraămaiămultorăcasteleăşiă

308
cet i,ăauăpr datălegiunileăcareă ineauădeăimperiu.ăDinăcauzaănenorociriiăalorăs i,ăDomi ianăaă
plecată cuă toateă for eleă saleă înă Iliriaă şiă încredin ândă conducereaă aproapeă întregiiă armateă
generaluluiăs uăFuscusăşiăcâtorvaăb rba iăaleşi,ăi-aăobligatăs ătreac ăpesteăDun reăîmpotrivaă
lui Durpaneus, peăunăpodădinăcor biiălegateăîntreăele.ăAtunciăgo iiă(ţge ii!ăn.n.),ăcareăn-au
fostă lua iă peă neaşteptate,ă auă pusă mânaă peă armeă şiă chiară laă primaă ciocnireă auă învinsă peă
romani,ă omorândă şiă peă comandantulă acestora,ă Fuscusă şiă auă jefuită bog iileă dină lag rulă
solda ilor.ăPentruădobândireaăacestorăvictoriiămari,ăeiăi-auănumităpeăconduc toriiălorăsemizei,ă
adiceă „anzi”ă şiănuă simpliăoameni,ă caăşiăcumăară fiăînvinsă datorit ănoroculuiălor”ă(Iordanes,ă
Getica, 76 – cf. 112/II, 419-421).
*
„Celă maiă însemnată r zboiă deă atunciă ală romaniloră aă fostă celă împotrivaă dacilor,ă
asupraăc roraăînăvremeaăaceeaădomneaăDecebal.ăDuras,ăcareădomniseămaiăînainte,ăl saseăluiă
Decebalădeăbuneăvoieădomnia,ăpentruăc ăeraăfoarteăpriceputălaăplanurileădeăr zboiăşiăiscusită
înăînf ptuireaălor,ăştiindăs ăaleag ăprilejulăpentruăa-lăatacaăpeăduşmanăşiăaăseăretrageălaătimp.ă
Dibaciăînăaăîntindeăcurse,ăeraăunăbunălupt torăşiăseăpricepeaăs ăfoloseasceăizbânda,ădarăşiăs ă
ias ăcuăbineădintr-oăînfrângere.ăDinăaceast ăpricin ,ămult ăvremeăaăfostăunăduşmanădeătemută
pentruăromani”ă(DioăCassius,ăIstoriaăroman , LXVII, 6, 1 – cf. 112/I, 683).

VIII.6.ăAl iăregiăgeto-daci sau traci

COTISO

„Daciiă tr iescă nedezlipi iă deă mun i.ă Deă acolo,ă subă conducereaă regeluiă Cotiso,ă
obişnuiauăs ăcoboareăşiăs ăpustiasc ă inuturileăvecine,ăoriădeăcâteăoriăDun rea,ăînghe at ădeă
ger,ăîşiăuneaămalurile.ăÎmp ratulăAugustă(Octavianus,ăn.n.)ăaăhot râtăs ăîndep rtezeăaceast ă
popula ie,ă deă careă eraă foarteă greuă s ă teă apropii.ă Astfel,ă aă trimisă peă Lentulusă (prob.ă 11-12
d.Hs.,ă n.n.)ă şiă i-a alungat pe malulă deă dincoloă (ală Dun rii,ă n.n.);ă dincoaceă auă fostă aşezateă
garnizoane. Astfel, atunci dacii n-auă fostă înfrân i,ă ciă doară respinşiă şiă împr ştia i”ă
(L. Annaeus Florus, Rezumat..., cf. 112/I, 523- 525).
*
Dup ă ceă consemneaz ă primejdiaă extern , venindă dinspreă daciă şiă etiopieniă
(ţăegipteni),ăpeăfondulăr zboaielorăcivileălaăRoma,ăpoetulăcontinu :
„Las ăgrijileăobşteştiădespreăCetateaănoastr
ArmataădaculuiăCotisoăaăpierit”ă(Hora iu,ăOde, III, 8, 17-18 – cf. 112/I, 209).

COTISO – rege tracă(odriz)ăşiăpoet

(luiăiăseăadreseazeăOvidiu,ăcerândăprotec ie,ădeălaăpoetălaăpoetă– vezi mai sus.)

DICOMES

„(GeneralulăP.ăCanidiusăCrassus)ăîiăd deaăsfatulă(luiăAntonius,ăn.n.)ăs ătrimit ădeă

laăelăpeăCleopatra,ăatunciăcândăurmaăs ăseăîndrepteăspre Tracia sau Macedonia, pentru a se
m suraă într-oă lupt ă hot râtoareă deă infanterie.ă Într-adev r,ă Dicomes,ă regeleă ge ilor,ă îiă
f g duiseăc -lăvaăajutaăcuăarmateănumeroase...”ă(Plutarh,ăVie ileăparalele.ăAntoniu, 63 – cf.
112/I, 461).

309
 COSON

numeăprezentăîntr-oălegend ăînălimbaăgreac ăimprimat ăpeăoămoned ădeăaurădatat ă

c. 43-42ă î.Hs.ă sauă 31-29ă î.Hs.;ă numeă deă dinastă getă dină Câmpiaă muntean ?ă Acelaşiă cuă
Co<ti>son? (cf. 116/145).

MARKOS – THIAMARKOS

numeăprezentăîntr-oăinscrip ieăpeăfragmenteăceramiceădescoperite de prof. D. Berciu

laă Ocni aă (Vâlcea),ă numeă identificată cuă celă ală unuiă regeă local,ă înă vecheaă Buridavaă
(cf. 116/146).

RHOLES - DAPYX – ZYRAXES

„Marcusă Crassusă fuătrimisăînă Macedoniaăşiă Greciaă(înăanulă 29ăî.Hs.,ăînăcalitateădeă

proconsul,ăn.n.)ăşiăporniăunăr zboiăîmpotrivaădacilorăşiăbastarnilor...ă(Fiind)ăajutatădeăRholes,ă
regeleăunorăge i,ă(Crassus)ăîiănimiciă(peăbastarni,ăn.n.).ăRholesăaămersălaăîmp rată(Octavianusă
Augustus,ă aflată atunciă laă Corint,ă n.n.)ă şiă pentruă aceast ă fapt ă aă fost numită prietenă şiă aliată ală
acestuia,ăiarăprizonieriiă(bastarni,ăn.n.)ăauăfostăîmp r i iăîntreăsolda i.
Dup ă ceă s vârşiă acestea,ă Crassusă seă îndrept ă împotrivaă moesilor...ă şiă cuă trud ă şiă
oarecare primejdie i-aăzdrobităpeăto i,ăînăafar ădeăcâ iva.ăŞiăatunciăs-aăretrasăînă inuturileăunoră
prieteniă(c ciăeraăiarn )ă– (iarna anului 29-28ăî.Hs.)ă– dinăpricinaăfriguluiăşiăînc ăşiămaiămultă
din pricina tracilor – prină aă c roră ar ă încearc ă s ă seă întoarc ,ă caă peă laă prieteni.ă Dină nouă
Crassusăseăr zboiăcuăbastarniiăşi-i învinse.ăApoiăvoiăs -iăpedepseasc ăpeătraciăpentruănecazurileă
peăcareăiăleăpricinuiser ălaăîntoarcereaăsaădinăMoesia.ăIăseăvestiseăc ăşiăeiăîşiăînt rescăpozi iiăşiă
seăpreg tescădeăr zboi.ăBiruindu-iăînălupt ăpeă mediăşiăpeăserdiă(traci,ăn.n.)ă – iar celor prinşiă
t indu-leămâinileă– cuămult ătrud ăi-aăsupus.ăElăn v liăşiăînăcelelalteă inuturi,ăafar ădeăcelăală
odrizilor...
Peăcândăînf ptuiaăacestea,ăîlăchem ăînăajutorăRholes,ăcareăseăaflaăînălupt ăcuăDapyx,ă
regeleă unoră ge iă (probabilă regeă getă dină centrulă Dobrogei,ă n.n.).ă Crassusă porniă s -l ajute. El
arunc ă cavaleriaă vr jmaşiloră pesteă pedestrimeaă lor.ă Însp imântându-iă şiă peă c l re iă înă felulă
acesta,ănuămaiăd duăniciăoălupt ,ăciăf cuăunămareăm celăînărândurileăunoraăşiăaleăaltora,ăcareă
fugeau.ă Apoiă îlă împresur ă şi pe Dapyx – refugiată într-oă fort rea .ă Unulă dină ceiă afla iă înă
fort rea ăîlăsalut ă(peăCrassus,ăn.n.)ădeăpeăzidăînălimbaăgreac ,ăintr ăînăvorb ăcuăelăşiăhot rîă
s -iăpredeaă fort rea a.ăPrinşiă înă felulăacesta,ăbarbariiăpornir ăuniiăîmpotrivaă altora.ă Dapyxă şi
mul iăal iiăîşiăg sir ămoartea.ăCrassusăprinseădeăviuăpeăfrateleăacestuia,ăîns ănuănumaiăc ănuăi-a
f cută niciă ună r u,ă baă chiară i-aă dată drumul.ă Dup ă ceă aă s vârşită acestea,ă Crassusă s-aă îndreptată
apoiă spreă peşteraă numit ă Ceiris.ă Aceastaă eraă atâtă deă înc p toareă şiă totodat ă atâtă deă trainic ă
încâtăseăpovesteşteăc ătitanii,ăcândăauăfostăbirui iădeăzei,ăs-auărefugiatăacolo.ăÎnăloculăacesta,ă
b ştinaşiiă– veni iăînămareănum ră– aduseser ăcuăeiăprintreăalteleălucrurileăceleămaiădeăpre ăşiă
toate turmele lor. Crassus c ut ă şiă astup ă toateă intr rileă întortochiateă şiă greuă deă aflată (aleă
peşterii,ăn.n.);ădeăaceeaăîiăînfrânseăpeăaceştiaăprinăfoame.ăBiruitor,ăelănuăcru ăniciăpeăceilal iă
ge i,ădeşiăîntreăDapyxăşiăeiănuăeraăniciăoăleg tur .ă(Crassus)ăaăpornităapoiăîmpotrivaăGenuclei,
ceaămaiăputernic ăînt ritur ăaăStatuluiăluiăZyraxesă(regeăgetădinănordulăDobrogei,ăn.n.),ăc ciă
auziseă c ă seă afl ă acoloă steagurileă luateă deă bastarniă deă laă Caiusă Antonius,ă lâng ă cetateaă
istrienilor. Asediind Genucla – înăacelaşiătimpădeăpeăuscatăşiădeăpeăIstru,ădeoareceăeraădurat ă
lâng ăap ă– înăscurt ăvremeăoăcuceri,ădarăcuămult ăosteneal ,ădeşiăZyraxesănuăeraădeăfa .ăC ciă
el,ăîndat ăceăaflaseădeăataculăluiăCrassus,ăs-aăîmbarcatăşiăaăpornitălaăsci iă(probabilălaăbastani,ă
n.n.)ă cuă mul iă bani,ă pentru aă leă cereă ajutor,ă dară nuă aă maiă apucată s ă seă întoarc .ă Iat ă celeă
s vârşiteă deă Crassusă laă ge i.ă Prină locotenen iiă s i,ă supuseă dină nouă oă parteă aă moesilor,ă care,ă
birui iă înainteă vreme,ă seă r sculaser ”ă (Dioă Cassius,ă Istoriaă roman , LI, 23-27 – cf. 112/I,
673-677).
310
 2.ăÎmp ra iiădeăorigineăilliro-traco-geto-dac ,ăaiăImperiilorăromanăşiăbizantină
(5/44-46, ed. 1999)
Nr. crt ÎMP RA II Anii de domnie
1 Maximinus Thrax (Tracul, n.n.) 235-238
2 C. Messius Quintus Decius Traianus 249-251
3 Marcus Acilius Aureolus 267-268
4 Marcus Aurelius Valerius Claudius 268-270
5 Lucius Domitius Aurelianus 270-275
6 M. Aurelius Probus 276-282
7 Marcus Aurelius Carus 282-283
8 C. Aurelius Valerius Diocletianus 284-305
9 Valerius Maximianus Herculis 286-305
10 Constantius Chlorus 293-306
11 Caius Galerius Valerius Maximianus 305-311
12 Galerius Valerius Maximinus Daia 305-313
13 Flavius Valerius Severus 305-307
14 Valerius Licinianus Licinius 308-324
15 Domitius Alexander 308-328
16 Flavius Iulius Crispus 317-328
17 Constantin cel Mare (Flavius Valerius Constantinus Magnus) 307-337
18 Constantinus II 317-340
19 Constans 333-350
20 Vetranius 350
21 Constantinus II 337-361
22 Constantinus Gallus 351-354
23 Nepotianus 350
24 Flavius Claudius Iulianus 361-363
25 Flavius Iovianus 363-364
26 Flavius Valentinianus I 364-375
27 Flavius Valens 364-378
28 Gratianus 375-383
29 Flavius Valentinianus II 375-392
30 Flavius Constantius III 417-421
31 Valentinian III 425-455
32 Marcianus 450-457
33 Leon I Thrax (Tracul, n.n.) 457-474
34 Leon II 474
35 Vitalianus 513-515
36 Anastasius 491-518
37 Justin I 518-527
38 Justinian I 527-565
39 Flavius Justinus II 565-578
40 Tiberius 578-582
41 Focas 602-610

311
 3. DETALII TEHNICE
1.Câtevaăprescurt ri:ăc.ăţăcirca;ăd.ăţădup ;ăd.Hs.ăţădup ăHristos;ăî.Hs.ăţăînainteădeă
Hristos;ăEp.ăţăepoca;ăînc.ăţăînceputul;ăîmp.ăţăîmp rat;ăj.ăţăjum tate(a);ăn.ăţăn scut;ăprob.ăţă
probabil;ăs.(sec)ăţăsecolul;ămijl.ăţămijlocul;ăsf.ăţăsfârşit(ul).
2. Aparatulăcriticăalălucr rii.
Autorii antici sunt cita i,ăînăcrestoma ie,ădup ăuzan e.ăDeăex.:ăStrabon,ăGeografia,
VII/III,ă3,ăînsemnând:ăStrabon,ăGeografia, cartea a VII-aăcap.ăIII,ă&3.ăCândăcitatulănuăesteă
dup ăoăedi ieădeăautor,ăseătrimiteălaăoperaădinăcareăaăfostă preluat.ăÎnăcazulăcitat:ăcf.ă105/I,ă
432,ăaceastaăînsemnândătrimitereaăla:ăIzvoareleăprivindăistoriaăRomânieiă– Fontes Historiae
Daco-Romaniae,ăvol.ă!,ăpaginaă(dup ăcaz).
Înă restulă lucr rii,ă cit rileă seă facă înă textă (nuă înă subsolulă paginiiă şiă niciă laă sfârşit),ă
întreă paranteze,ă indicându-seă num rulă deă ordineă ală opereiă dină listaă bibliografic ă anexat ,ă
eventuală volumulă şiă paginaă (dup ă caz),ă acesteă elementeă fiindă desp r iteă deă oă bar ă
(opera/vol., pag.).
3. Date strict utile despreăautoriiăanticiăutiliza iăînăcrestoma ie,ădarăşiăînărestulălucr riiă
(aniiăextremiăaiăvie ii).ăPentruăalteădetaliiătrimitemălaăexcelentaălucrare:ăIzvoare…ă– Fontes…:
Claudius Aelianus – 192-211 d.Hs.
Lucius Ampelius – mijl. s. II d.Hs.
Apian – c. 100-161 d.Hs.
Arian – 95 -175 d.Hs.
Artemidor din Daldis – secăIIăî.Hs.ă(c.ă170ăî.Hs.).
Dio Cassius – 155 – c. 230-240 d.Hs.
CatoăMajoră(celăB trân;ăPorciusăCatoăMaiorăCensorius,ăMarcus),ă234-149,ăî.Hs.
Cicero, Marcus Tullius 106-43.
Clemente din Alexandria –150-216 d.Hs.
ConstantinăPorfirogenetul,ăn.ă905;ăîmp.ă945-959.
Diodor din Sicilia – aătr itădup ăanulă21ăî.Hs.
Escil – 525-456ăî.Hs.
Eusebiu din Cezareea – 260-340 d.Hs.
Anaeus Florus – aătr ităpeăvremeaăîmp ra ilorăTraiană(98-117)ăşiăHadriană(117-138).
Frontinus – sec. I – înc.ăsec.ăIIăd.Hs.
Geograful din Ravena – sec. VII d.Hs.
Herodian – a 2-a j. a sec. II – prima j. a sec I d.Hs.
Herodot 484-425ăî.Hs.
Homer, 1117-913ăî.Hs.
Hora iuă– 65-8ăî.Hs.
IulianăFilosoful,ăîmp.ă(Iuliană„Apostatul”)ă– 331-363;ăîmp.;ă361-363.
Lucan 39-65 d.Hs.
Lucian din Samosata – 125 – c. 192 d.Hs.
Lundius, Carolus, 1683-1725.
Ammianus Marcellinus – 330-400 d.Hs.
MarcianusădinăHeracleeaăPontic ă– c. 250-450 d.Hs.
Maximus din Tir – c. sf. sec. II d.Hs.
Mnaseas – primaăj.ăaăsec.ăIIăî.Hs.
Oprian – a 2-a j. a sec. II – înc.ăSecăIII d.Hs.
Origene – 185-225 d.Hs.
Paulus Orosius – 345-420 d.Hs.
312
Ovidiu (Publius Ovidius Naso) – 43 – î.Hs.ă– 17 d.Hs.
Paulinius din Nola – sec. III d.Hs.
Platon – 427-347ăî.Hs.
PliniuăcelăB trână– 23-79 d.Hs.
Trogus Pompeius – secăIăî.Hs.
Pomponius Mela – prima j. a sec. I d.Hs.
Prophyrios – 232-304 d.Hs.
Priscus Panites (din Panion) – sec V d.Hs.
Proper iuă–54-16ăî.Hs.
Ptolemeu – mijl. sec. II d.Hs.
Pseudo-Scymnos – 250-180ăî.Hs.
Curtis Rufus – sec. I d.Hs.
Salustius – 87-35ăî.Hs.
Seneca – 4-65 d.Hs.
Servius gramaticul – sf. sec. IV d.Hs.
Strabon – 63ăî.Hs.ă– 19 d.Hs.
Synesios – 370-413 d.Hs.
Teren iuă– 185-159ăî.Hs.ă
Tucidide – 460-396ăî.Hs.
Vergiliu – 70-19ăî.Hs.

313
 ILUSTRA II:
Artefacte, decoruri, simboluri

Fig. 63
Art ăneolitic
1-2.ă„Gânditorul”ădeălaăCernavod ăşiăperecheaăluiă(6000ăî.Hs.,ăculturaăHamangia)
3.ă„Hora”ădeălaăFrumuşicaă(5700ăaniăî.Hs.,ăculturaăCucuteni)
4.ăStatuiet ăfeminin ă(6000ăaniăî.Hs.,ăCernavod ,ăculturaăHamangia)
v. 75 / p. 29.

314
 Vas de ritual
Câineleăşiăşarpeleăcaseiăînă
pozi ieădeăap rareăactiv ăşiă
alteăsemneădeăritual.ă„Decor”ă
încifrat.ăNeolitică– civiliza iaă
Cucuteni B., v. 49 / 150.

„În eleptul” Amfor

Art ăneolitic Neolitic
(civiliza iaăGumelni a,ăv.ă49ă/ă233) (civiliza iaăCucuteni,ăv.ă49ă/ă143)

Fig. 64
Vasădeăritualăşiăart ăneolitic

315
316

Fig. 65
DACIA – ARAăZEILOR,ă ARAăSOARELUI
Spa iulăcarpatică– unăspa iuăalăcultuluiăsoarelui.ăPrincipalele semne ale cultului solar (99 / 82)
 Fig. 66
Decor Cucuteni (49/104)

317
 Fig. 67
Decor – Epoca Bronzului (49/316)

318
DACIA

319
 ROMÂNIA

Fig. 68
STR VECHIME-AUTOHTONIE-CONTINUITATEăÎNăARHITECTUR , ART
POPULAR , ŞTIIN , TEHNOLOGIE (dup arhitect Silvia P un, v. 75 / 27)

320
 Fig. 69
Topoare de bronz – Epoca Metalelor (49/370)

321
 MARI EROI MARTIRI
PE ALTARUL DACIEI EDENICE

Marele Rege DECEBAL – primul mare erou martir

alăDacieiăşiăalăNeamuluiăs u (nr.12)

322
 Generalul Regalian – primul restaurator al Daciei (regatul geto-dac ocupat de
Roma imperialaăinăanulă106)ăşiăso iaăsaăSulpicia Druantila
(258-270 – v. 71)

Regaliană “indeplineaă functiaă deă comandantă militară ină Illyria;ă aă fostă facută
imparat”ădeăc treă“locuitoriiădinăMoessia”.ă“A purtat cu vitejie multe lupte”
“Nuă seă poateă negaă c ă elă totdeaunaă aă fostă ună b rbatăpriceputăînă treburileă
militareăşiăsuspectăluiăGallienus (împ ratul,ăn.n.)ăînc ădeămaiănainte,ădeoareceăseă
p reaăc ăeădemnădeăDomnie. Seăspuneăc ăeraădeăneamădacic,ăfiindăchiarărud ăcuă
însuşiăDecebal”ă(Fontes…,ăII,ă105,ăs.n.)
ŢAnulă 271:>ă Imparatulă „Aurel”,ă “v zândă c ă Illiriaă aă fostă devastat ă iară
Molsia pierdut ă şiă nemaisperândă s ă maiă poat ă p straă Daciaă trans-dun rean ,ă
provinciaăpeăcareăoăcreaseăTraian,ăelăaăp r sit-o…”ă(ibidem, 109)

323
 MIHAI VITEAZUL – „RESTITUTORăDACIAE”

(1)
(Gravur ăcontemporan ădeăSadeleră– v. nr. 12)

(2)
(Desenădup ăsigiliulădină1600)
MIHAI VITEAZUL – primulăVoievodăşiăDomnăalăDACIEIăREINTREGITE,ăjertf ă
pentruăunitateaăpolitic ,ăidentitateaăşiăsuveranitateaăeiăna ional ă(1)ăşiă
STEMAăDACIEIăREÎNTREGITE,ă1600ă(2)

324
 Pe calea Renasterii Nationale
MATEI BASARABA
„Voievodăalăacestoră riădacice”
(Pictur ămural ădinăinteriorulăMân stiriiăCrasna)

„Elănuăeraănumaiăoăfigur ăblând ,ăcreştin ,ăcoborât ădinăvie ileăsfin ilor,ăciă

unăcampionăalăna ionalismului,ăunăizgonitorădeăgreci,ăunăarhanghelăcareăalung ăcuă
sabiaădeăfocăaădrept iiăpeămânc toriiă rii.”
(Nicolae Iorga)

325
 CONSTANTINăBASARABAăBRÂNCOVEANU

DomnăalăVALAHIEIăsiăceiă4ăfiiăaiăs iă–
jertfeăpentruăunitateaăpolitic ,ăidentitateaăşiăsuveranitateaăna ional .
UltimulăBasarabaăînătradi ieădacic (v. nr.12).

326
 MIHAI EMINESCU
„prima jertf ăpolitic ăpeăaltarulăDACIEIăMARI”ă(prof.univ.dr.ăAurelăDavid)
(foto – V.Blendea, 1991)
327
 5. BIBLIOGRAFIE

Prescurt ri (utilizateămaiăalesăînăbibliografie):
Buc.ăţăBucureşti;ăcerc.ăşt.ăţăcercet torăştiin ific;ăCl.-N = Cluj-Napoca; Cv.
= Craiova; Ed. = Editura;ă ed.ă ţă edi ie(a);ă Ed.ă A.ă ţă Edituraă Academieiă (R.S.R.,ă
Române);ă Ed.ă Alb.ăţă Edituraă Albatros;ă Ed.ă D.ă ţă Edituraă Dacia;ă Ed.ă E.ă ţă Edituraă
Enciclopedic ;ă Ed.ă E.N.ă ţă Edituraă Europaă Nova;ă Ed.ă D.P.ă ţă Edituraă Didactic ă şiă
Pedagogic ;ăEd.GăţăEdituraăGemenii;ăEd. K. = Editura Kogaion; Ed. J. = Editura
Junimea;ă Ed.ă Mer.ă ţă Edituraă Meridiane;ă Ed.ă Mil.ă ţă Edituraă Militar ;ă Ed.ă Min.ă ţă
Editura Minerva; Ed. M.I. = Editura Ministerului de Interne; Ed. Mir. = Editura
Miracol; Ed. M.O. = Editura Mitropolia Olteniei; Ed. Nem. = Editura Nemira; Ed.
N.B.ă ţă Edituraă Nicolaeă B lcescu;ă Ed.ă pt.ălit.ă ţă Ed.ă pt.ă literatur ;ă Ed.ă Scr.ărom.ă ţă
Edituraă Scrisulă Românesc;ă Ed.ă Sp.-T. = Editura Sport-Turism;ă Ed.ă Şt.ă ţă Edituraă
Ştiin ific ;ă Ed.ă Şt.-E.ă ţă Edituraă Ştiin ific ă şiă Enciclopedic ;ă Ed.ă T. = Editura
Tehnic ;ăf.ăţăfila;ăG.D.I.ăţăG.D.ăIscru;ăn.n.ăţănotaănoastr ;ăp.ăţăpagina;ăpt.ăţăpentru;ă
red.ăţăredac ia;ăs.n.ăţăsubliniereaănoastr .

I.ăLucr riădeăsintez

1. B laşaă Dumitru,ă araă Soareluiă sauă istoriaă Dacoromâniei, I, Inedite,

Ed. K., Buc., 1997.
1a. Ibidem, Dacii de-alungul mileniilor,ăEd.ăOrfeu,ăBucureşti,ă2000.
2.ă C linescu,ă George,ă Istoriaă literaturiiă româneă deă laă originiă pân ă înă
prezent, ed. Al. Piru, Ed. Min., Buc., 1982.
3.ăDensuşianu,ăNicolae,ăDaciaăpreistoric , Buc., 1913.
3a. Ibidem, edi ieăfacsimil,ăEd.ăArhetip,ăBuc.,ă2002.
4. Diaconescu, Mihail, Istoria literaturii daco-române, Ed. Alcor Edimpex,
Buc., 1999.
5.ă Dr gan,ă prof.ă Iosifă Constantin,ă Istoriaă românilor, Ed. Europa Nova,
Buc., 1999.
5a. Idem, Mogyoria - Magyarország,ăUngariaă- şi istoria mogyorilor, Ed.
E.N., Buc., 1998.
6. Idem, Noi,ătracii.ăIstoriaămilenar ăaăneamuluiăromânesc, Ed. Scr. rom.,
Cv., 1976.
7. Idem, Mileniul Imperial al Daciei,ăEd.ăŞt.-E, Buc., 1986.
8. Idem, Imperiul romano-trac, Ed. E.N., Buc., 2000.
9.ă Drâmba,ă Ovidiu, Istoriaă culturiiă şiă civiliza iei,ă vol.ă I,ă Ed.ă Şt.-E., Buc.,
1985.
9a. Fotino, Dionisie, Istoriaă general ă aă Dacieiă sauă aă Transilvaniei,ă riiă
Munteneşti şiăaăMoldovei,ătrad.ădeăG.ăSion,ăed.ăşiăCuvântăînainte deăAl.ăDi ,ăEd.ă
Valahia, Buc., 2008.

328
 10.ăDumitrescu,ăVladimirăşiăAl.ăVulpe,ăDaciaăînainteădeăDromichete, Buc.,
1988.
11. Giurescu, Const. C., Istoriaăromânilor, vol. I, Buc., 1938.
12.ăIdemăşiăDinuăC.ăGiurescu,ăIstoriaăromânilor,ădinăceleămaiăvechiătimpuriă
pân ăast zi, Ed. Alb., Buc., 1971.
13. Idem, Istoriaăromânilor,ăvol.ăI,ăEd.şt.,ăBuc.,ă1974.
14. Iorga, Nicolae, Istoriaăromânilor, vol. I/1-2,ăEd.ăŞt.-E., Buc., 1988.
15. xxx, Istoriaămilitar ăaăpoporuluiăromân, vol. I, Ed. Mil., Buc., 1984.
16. xxx, IstoriaăRomâniei, vol. I, Ed. A., Buc, 1961.
17. xxx, IstoriaăRomâniei, vol. I, Ed. A., Buc, 2002.
18.ăMuşat,ăMirceaăşiăI.ăArdeleanu,ă De la Statul geto-dacălaăStatulăromână
unitar,ăEd.ăŞt.-E., Buc., 1983.
19.ăO etea,ăAcad.ăA.,ă(subăred.),ăIstoriaăpoporuluiăromân, Buc., 1970.
19a. Pantecan, George, Provinciaămedieval ăDaciaăînăEuropaănordic , Ed.
Dacoromân ,ăBuc.,ă2010.
20.ăPârvan,ăVasile,ăGetica, Ed. Mer., Buc., 1988.
20a. Xenopol, A.D., Istoriaăromânilor, ed. a IV-a,ăvol.ăI,ăEd.ăŞt.-E., Buc.,
1985.

II.ăAlteălucr riăştiin ifice

21. Armbruster, A., Romanitateaăromânilor.ăIstoriaăuneiăidei, Buc., 1972.

22. Badea, Alexandru, Începuturiăromâneşti, Ed.E., Buc., 2001.
22a.ă Barnea,ă Ion,ă Stindardulă daciloră peă Arculă deă triumfă ală luiă Galeriu?,înă
rv.ă„Magazinăistoric”,ăanăXII,ă1987,ănr.ă1ă(130),ăp.11-15.
23. B laşa,ăDumitru,ăDe la Zalmoxis la Iisus Hristos,ăEd.ăCugetăromânesc,ă
Bârda,ă1993.
24. Idem, Basmulăromaniz rii,ăFunda iaăartelorăDOR,ă1998.
25. Idem, Romaăveche.ăCronic ăortodox ădaco-român , Ed. Buna Vestire,
Râmnicu-VâlceaăşIăFunda iaăDochiana-Suteşti,ă1999.
26.ăBârzu,ăLigiaăşiăSt.ăBrezeanu,ăOrigineaăşiăcontinuitateaăromânilor, Ed.
E., Buc., 1991.
27. Berciu, Dumitru, Arta traco-getic , Ed. A., Buc., 1969.
28. Idem, Cultura Hamangia, Ed. A., Buc., 1966.
29. Idem, Daco-România,ăGénève-Paris-München,ă1976.
30. Idem, NeoliticulăînăRomânia, Ed. A., Buc., 1966.
31. Idem, ZoriiăistorieiăînăCarpa iăşiălaăDun re, Buc., 1966.
31a.ăIdemăşiăAdinaăBerciu-Dr ghicescu,ă R zboiulădintreăge iăşiăperşiă514ă
î.e.n., Ed.Mil., Buc., 1986.
32. Beza, Marcu, UrmeăromâneştiăînăR s ritul ortodox, Buc., 1937.
33. Bichir, Gh., Daciiă liberiă dină zonaă extracarpatic ă aă Românieiă înă sec.ăăă
II-IV e.n.,ăînă„MuzeulăNa ional”,ăI,ă1974,ăBuc.
34. Idem, Daciiă liberiă înă sec.ă II-IV e.n.,ă înă „Revistaă deă istorie”,ă 33,ăăăăăăăăă
1980, nr. 3.
329
 35. Idem, Dacii liberi din Nordul Daciei,ăînă„Traco-Dacica”,ăt.ăXVII,ă1996,ă
nr. 1-2.
36. Busuioceanu, Alexandru, Zamolxisă sauă mitulă dacică înă istoriaă şiă
legendele spaniole, Ed.ăMer.,ăBucureşti,ă1985.
37.ăBoulanger,ăAndré,ăOrfeu, Ed. Meta, Buc., 1992.
38. Carpianu, Radu Stan, Enigmaăinsuleiăsauăc l torieăpesteăşapteămilenii,
Ed. Getica, Buc., 1990.
39.ăC luşi ,ăMioaraăAlecu,ăZalmoxis, Ed. G., Buc., 1993.
39a.ăCârlan,ăGheorghe,ăTezaurulădeălaăPietroasaăşiăprin esaăKhnumet, Ed.
„Sfera”,ăBârlad,ă2001.
39b. Coryll, S., <Miron Scorobete>, ValahiaăînăCarteaăGenezei.ăUnăstudiuă
întemeiatăpeădoveziăistorice,ăgeografice,ălingvistice,ăfolclorice, Ed. Promedia Plus,
Cluj-Napoca, 1996.
39c. Marin, Alexandru Cristian, Mihai Viteazul,ă monografieă înă cursă deă
elaborare, ms.
40.ă Crişan,ă Ioană Hora iu,ă Burebistaă şiă epocaă sa, ed. II-aă Ed.ă Şt-E, Buc.,
1977.
41.ă Crişan,ă Maria,ă C rturariă nordiciă despreă ge iă şiă limbaă loră scris , Ed.
Verus, Buc., 2002; ed. a II-a,ărevizuit ăşiăad ugit ,ăEd.ăARVINăPRESS,ăBuc.,ă2004.
42. Idem, Poeme, Ed. Verus, Buc., 2002ă (cuprindeă şiă studiiă ştiin ificeă înă
domeniu).
43. Idem, Publiusă Ovidiusă Naso.ă Conferin eă şiă studiiă ştiin ifice, Casa de
EdituraăşIăPres ăVia aăRomâneasc ,ăŢBucureşti>,ă2000.
43a. Idem, Studii de dacologie,ăEd.ăVenus,ăBucureşti,ă2002.
43b.ăCueşdean,ădr. Lucian Iosif,ăSuntemăromîniădeăpesteă2500ădeăaniăşiănuă
ne tragem de la Roma, Ed. Solif, Buc., 2010.
44. Daicoviciu, Const., Herodotă şiă pretinsulă monoteismă ală ge ilor,ă înă
„Apulum”,ăII,ă1943-1945;ăreluatăînăIstoriaăRomâniei, I, Ed.A., Buc., 1961.
45. Daicoviciu, Hadrian, Dacia,ădeălaăBurebistaălaăcucerireaăroman , Ed.
D., Cl-N., 1972.
46. Idem, Dacii,ăEd.ăŞt.,ăBuc.,ă1965.
46a. David V. Aurel, Sociologiaă na iunilor,ă Ed.ă Tempusă Dacoromân ,ă
Buc., 2006 – primulă Tratată deă sociologiaă na iuniloră înă viziuneaă modern .
Pro-na iune.
46b. Idem, Studiiă deă istorieă aă în l riiă şiă declinuluiă na ieiă româneşti, Ed.
idem,ăBuc.,ă2006.ăSuntăc r iăcareăîlăacrediteaz ăcaăistoricăşiăcaăsociologăalăna iuniiă
peăacestăautorădeăexcep ie.
47. Deac, Augustin, Istoriaă adev ruluiă istoric, vol. I-II, Ed. Tentan,
Giurgiu, 2001.
48. Diaconescu, Mihail, Istorieăşiăvalori, Ed. M.I., Buc., 1994.
48a. Ducellier, Pr. Alain, Leă voileă seă lèveă sură leă mystèreă desă illyriens,ă înă
„Scienceăetăvie”,ănr.ă688ă/ăianuarieă1975.ă
49. Dumitrescu, Vladimir, Arta preistoric ă înă România, Ed. Mer., Buc.,
1974.
330
 50. Dumitriu, Anton, Terra Mirabilis,ă înă vol.ă Retrospective, ed. Gabriel
Gheorghe, Ed.T., Buc., 1991.
51. Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Ginghis-Han,ăEd.ăŞt.,ăBuc.,ă1980.
51a. Georgescu Vlad, Ideileă politiceă şiă iluminismulă înă Principateleă
Române,ă1750-1731, Ed. Acad. R.S.R., Buc., 1972.
51b. Idem, Mémoiresă etă projetsă deă réformeă dansă lesă Principantésă
Roumaines, vol. I, 1769-1830, Buc., 1970.
52. Gheorghe, Gabriel, C treăcititor,ăînărev.ă„Getica”,ătomă1ă(1992),ănr. 3-4.
53. Idem, Lingvistica, istoria... defilee de erori,ăînă„Getica”,ăibidem, nr. 1-2.
54. Idem, Oă realitateă ignorat :ă înă vechime,ă Fran aă aă fostă romanofon ,
ibidem, nr. 1-2ăşiă3-4.
55. Idem, Oă ipotez ă nou :ă Românaă str vecheă ţă Indoeuropeanaă comun ,
ibidem, nr. 3-4ă(1992)ăşiă5-6 (2005).
56. Idem, recenzia la Marija Gimbutas, The Goddesses and Gods of Old
Europe, 6500-3500, ibidem, nr. 3-4.
57. Idem, Studiiă deă cultur ă şiă civiliza ieă româneasc ,ă Funda iaă Gândirea,ă
vol.ăI,ăBuc.,ă2001,ă134ăp.+10ăh r i.ăCuprinde:
a) Studiu introductive (consistentăşiăfoarteăinteresant);
b) Carpa ii,ă„solni a”ăEuropei;
c) Înă leg tur ă cuă aşa-zisaă influen ă oriental ă asupraă limbiă şiă
culturiiăromâne;
d) MultăzgomotăpentruănimicăsauăBalansoarulăromâno-albanez;
e) â,ă î (despreă importan aă capital ă aă acestor sunete pentru limba
român ăşiăpentruălingvisticaăeuropean ,ăn.n.).
f) OrigineaăcuvântuluiăCr ciun.
57a. Idem, vol. II, Buc., 2005.
58. Idem, Studiu introductiv la: Iordanes,ăDespreăorigineaăşiăfapteleăge ilor
( vezi nr. 111).
58.a. Idem, Antroponimie româneasc ,ăPloieşti,ă2003.
59. Gimbutas, Marija, Civiliza iaă Mariiă Zei eă şiă sosireaă cavaleriloră
r zboinici.ă Origineaă şiă dezvoltareaă celoră maiă vechiă civiliza iiă europeneă
(cca. 7500-700ăî.Hs.).ăCuă144ăilustra ii.ăTraducereădeăSorinăPaliga,ăEd.ă Lucre ius,ă
Buc., 1997.
60. Iliescu, Elena, Introducereă înă gândireaă arhetipal ,ă Ed.ă Funda ieiă
Mirabilis, Buc., 2000.
60a. Iordanov, Kiril, Lesă formationsă d’étatsă gètesă deă laă fină duă VI-e siècleă
jusqu’auă milieuă duă IV-e siècleă avantă notreă ère,ă înă vol.ă Actes du II-eă Congrèsă
international de Thracologie (Bucarest, 4-10 sept. 1976), vol. I, Histoire et
archéologie,ăBucureşti,ă1980.
61. Iscru, G.D., Formareaăna iuniiăromâne, Ed. N.B., Buc., 1995.
61.a. Idem, Na iune,ăna ionalism,ăromânism, Ed. N.B., Buc., 1997.
62. Idem, Revolu iaăromân ădină1821ăcondus ădeăTudorăVladimirescu, Ed.
NicolaeăB lcescu,ăBuc.,ă2000.

331
 62a. Idem, Traco-geto-dacii,ă na iuneaă matc ă dină Spa iulă
carpato-danubiano-balcanic, Ed. N.B., Buc., 2005.
62b. Iscru, G. D., Regalian – primul restaurator al Daciei,ă înă
„Dacia-magazin”ănr.ă54/2008.ă
62c. Idem, „Monstruoasaă coali iei”ă şiă detronareaă Domnuluiă Uniriiă
românilor,ăAlexandruăIoanăCuza, Ed. N.B., Buc., 2008.
62d. Idem, Oănou ăintroducereăînăepocaămodern .ăCuăprivireăspecial ălaă
istoriaăna ional , Ed. Proema, Baia Mare, 2010.
63. Lovinescu, Vasile, Daciaăhiperboreean , Ed. Rosmarin, Buc., 1994.
64. Lundius, Carolus, Zamolxis,ăprimulălegiuitorăalăge ilor;ăCuvântăînainteă
deădr.ăNapoleonăS vescu.ăTraducereăînăedi ieădeădr.ăMariaăCrişan,ăEd.ăAxa,ă2002.
64a. Maior, Petru, Diserta ieăpentruăînceputulălimbeiăromâneşti,ăînăŞcoalaă
Ardelean , ed. Florea Fugariu, vol. I, Ed. Min., Buc., 1983.
64b. Manolache, Dumutru, Tezaurul dacic de la Sinaia, Ed. Dacica, Buc.,
2006.
64c. Marin Valentin, Scurteă considera iiă deă ordin istorico-militar,
rezultatulă campanieiă luiă Dariusă Iă împotrivaă sci ilor, vol. I: Ştiin ă militar ,ă
management, istorie, Ed. Academiei Trupelor de Uscat, Sibiu, 1998, p. 282–294.
64d.ă Meteş,ă Ştefan,ă Emigr riă româneştiă dină Transilvaniaă înă secoleleă
XIII-XX, ed. a II-aărev zut ăşiăad ugit ,ăEd.ăşt.ăŞiăencicl.,ăBuc.,ă1977.
65. Miulescu, Nicolae, Dacia – araăZeilor, vol. I-II,ăcolec iaăTrika,ăf.ăed.,ă
f. an.
66. Idem, Citindănuănumaiăînăistoriaăveche,ăciăşiăatent,ăfoarteăatent,ăînăceaă
str veche,ăînărev.ă„Flac ra”/03.04.1980.
67.ăNestor,ăIon,ăcontribu iileăsaleădeăsintez ălaăvol.ăIădinăIstoriaăRomâniei,
Buc., Ed.A., 1961.
67a.ăOghin ,ăVirgilu,ăDeălaăpreistorieălaăistorie.ăMitologieăşiărealitate. Ed.
îngrijit ădeăAlexandruăR zvanăOghin ,ăTipografiaăMiron,ă1999.
67b.Idem, Monumentul triumfal al regelui Burebista.ăBucureşti,ă2001.ăMS.ă
Procesat, inedit, 77 p., cu imagini. Studiat perin amabilitatea d-luiă Alex.ă R zvană
Oghin .
67c. Oltean, Dan, Religia dacilor,ăEd.ăSaeculumăI.O.,ăBucureşti,ă2002.
68.ă Olteanu,ă Ştefan,ă Societatea carpato-danubiano-pontic ă înă secoleleă
IV-XI. Structuri demo-economiceăşiăsocial-politice, Ed. D.P., Buc., 1997.
69. Opitz, Martin, Zlatnaă sauă despreă cump naă dorului,ă poemă r s dită înă
româneşteădeăMihaiăGavril,ăEd.ăEminescu,ăBuc.,ă1997.
70. Pachia-Tatomirescu,ă Ioan,ă înă „Caieteleă Dacoromâniei”,ă publica ieă ceă
apareălaăTimişoareăsubădirec iaăD-sale,ăîncepândădină1995.
71. Idem, DacoromâniaăluiăRagalian,ăEd.ăAethicus,ăTimişoara,ă1998.
72. Idem, Mihaiă Eminescuă şiă mitulă etnogenezeiă daco-româneşti, Ed.
Aethicus,ăTimişoara,ă1996.
73. Idem, Zalmoxianismulă şiă planteleă medicinale, vol I-II, Ed. Aethicus,
Timişoara,ă1997.

332
 74. Panaitescu, P.P., Introducereaă laă istoriaă culturiiă româneşti,ă Ed.ă Şt.,ă
Buc., 1969.
75.ăP unăSilvia,ăIdentit iăeuropene.ăItalia-România, Ed.T., Buc., 1996.
76. Idem, Stonehenge - Sarmisegetuza.ă Oă compara ieă revelatoare,ă înă
„Arhitectura”,ăanăXXXVI,ă1988,ănr.ă5ă(243)
77. Idem, Absida altarului, Ed. Per omnes artes, Buc., 2000.
77a. Idem, România.ăValoareaăarhitecturiiăautohtone, Ed. Peromnes Artes,
Buc.,ă2003,ăed.ăbilingv .
77b. Papadopol-Calimah, Al., Scrieriăvechiăpierduteăating toareădeăDacia,
ed.ădeăAuroraăPe an,ăEd.ăDacica,ăBuc.,ă2007.
78.ă Pârvan,ă Vasile,ă Dacia.ă Civiliza iiă str vechiă dină regiunileă
carpato-danubiene, ed. Radu Vulpe, ed. a III-a,ăEd.ăŞt.,ăBuc.,ă1958.
79. Pele, Alexandru, Etnonimeleăromânilor, II: DAC=GET, Ed. Abadaba,
Oradea, 2000.
79a. PreotulăDumitruăB laşaă– „PatriarhulădeălaăDr g şani”ălaă90ădeăani.
Documentarăselectiv.ăCuăbinecuvântareaăP.S.ăGherasim,ăEpiscopulăRâmnicului. Ed.
îngrijit ă deă prof.ă dr.ă Ioană St.ă Laz r,ă pr.ă Nicolaeă Stateă Burluşi,ă ing.ă Dumitruă
Mih ilescuă Panu.ă Copertaă Adriană Şuiu.ă Ed.ă „Bunaă Vestire”,ă Râmnicuă Vâlcea,ă
2001.
79.b. Predoiu, Dan Ion, DacăşiăDaciaă– denumiri proscrise o mie de ani,ăînă
„Dacia-magazin”, nr.ă15/sept.ă2004;ăstudiuărepublicatăşiăînăvol.:ă Eminescu istoric,
pre uitădeăNicolaeăIorga,ăEd.ăMuzeulăliteraturiiăromâne,ăBuc.,ă2007.
80. Protase, Dumitru, AutohtoniiăînăDacia, vol. I: DaciaăRoman ,ăEd.ăŞt.ăşiă
E., Buc., 1980; vol. II: Daciaăpostroman ăpân ălaăslavi, Ed Risoprint, Cl-N., 2000.
80a.ă Romaşcanu,ă Mihailă Gr.ă Tezaurulă română deă laă Moscova,ă Ed.ă
SAECULUMăI.O.,ăBucure tiă2000.
81. Russu, I. I., Daco-ge iiăînăImperiulăroman, Ed.A., Buc., 1980.
82. Idem, Etnogenezaăromânilor,ăEd.ăŞt.,ăBuc.,ă1981.
83. Idem, Elemente traco-geticeăînăImperiulăromanăşiăbizantin, Buc., 1976.
84.ăS vescu,ădr.ăNapoleon,ăNoiănuăsuntemăurmaşiiăRomei, Ed. Intact, Buc.,
1999; ed. II-a,ărev zut ăşiăad ugit ,ăBucureşti,ă2002.
84a. Scorobete, Miron, Daciaă edemic ,ă Ed.ă Renaşterea,ă Cluj-Napoca,
2006.
85. Stahl, H.H., Contribu iiă laă studiulă sateloră dev lmaşeă româneşti, vol.
I-II-III, Buc., 1958-1965.
86.ăSt niloae,ăP rinteleăDumitru,ăOrtodoxieăşiăromânism, Buc., 1939.
87.ă Ştefanoski,ă C.B.,ă Oă limb ă neschimbat ă deă 4000ă deă ani:ă limbaă
traco-dac ă – fondul limbilor indoeuropene, traducere de prof. dr. Ioan Cardula,
ImprimeriaăMirton,ăTimişoara,ă1995.
87a. Idem, Din arhivele Daciei,ă Ed.ă „Casaă Gramosta”,ă Tetovo,ă
<Macedonia>, 2008.
88. Teodor, Dan Gh., Teritoriul est-carpaticăînăveacurileăV-XI, Ed.ăJ.,ăIaşi,ă
1978.

333
 89.ă Tonciulescu,ă Paulă Laz r,ă Ardealul,ă p mântă şiă cuvântă românesc,
Ed.Mir., Buc., 2001.
90. Idem, DeălaăT rt riaălaă araăLuanei, Ed. Mir., Buc., 1994
91. Idem, Deălaă araăLuaneiălaăIeud, Ed. Mir., Buc., 1994.
92. Idem, Impactul Romei asupra Daciei, Ed. Mir., Buc., 1997.
92a. Idem, Ramania – Paradisulăreg sit, Ed. Obiectiv, Craiova, 2002.
93.ăIdemăşiăEugenăDelcea,ăIstoriaăîncepeăînăCarpa i, col. Secretele Terrei,
Ed. Obiectiv, Cv., 2001
94. Toropu, Octavian, Romanitateaătârzieăşiăstr româniiăînăDaciaăTraian ă
sud-carpatic ă(sec.ăIII-XI), Ed. Scr. Rom., Cv., 1976.
95. Turcu, Mioara, Geto-daciă dină Câmpiaă Munteniei,ă Ed.ă Şt.-E., Buc.,
1979.
96. Vasilescu, Virgil, Semneleă Cerului.ă Cultur ă şiă civiliza ieă carpatic ,
Ed. Arhetip – Renaştereaăspiritual ,ăBuc.,ă1993.
97. Idem, Semneleă P mântului.ă Cultur ă şiă civiliza ieă carpatic ,
Ed. Arhetip, Buc., 1996
98. Idem, Simboluriă patrimoniale.ă Cultur ă şiă civiliza ieă carpatic ,
Ed. E.N., Buc., 1998.
99. Idem, Semiotic ă român .ă Cultur ă şiă civiliza ieă carpatic , Ed. N.B.,
Buc., 2001.
99a. Vinereanu, Mihai, Originea traco-geto-dac ă aă limbiiă române,
Ed.ăPontos,ăChişin u,ă2002.
100. Vornicescu, I.P.S. mitropolit dr. Nestor, Aethicus Histricus, Ed. M.O.,
Cv., 1996.
101. Idem, Scrieri patristiceă înă Bisericaă Ortodox ă Român ă pân ă înă sec.ă
XVII, Ed. M.O., Cv., 1983.
101.a. Velcescu-Dr. Leonard, «Reprezent ri»ăstatuareăaleăregeluiăDecebal,
înă„Dacia-magazin”,ănr.ă18/dec.ă2004.
102.ăVulc nescu,ăRomulus,ăEtnologieăjuridic , Ed. A., Buc., 1970.
103. Idem, Mitologieăromân , Ed. A., Buc., 1985.
104. Vulpe, Radu, ColumnaăluiăTraian,ămonumentăalăetnogenezeiăromâne,
Ed. Sp.-T., Buc., 1988.

III. Izvoare

105. Bodea, Cornelia C., 1848ălaăromâni, vol. I-II,ăEd.ăŞt.,ăBuc.,ă1982.

105a. Cantacuzino, stolnicul Constantin, Istoriaă riiă Româneşti, ed. M.
Gregorian, Ed. pt. lit. vol. I, Buc., 1961.
106. Cassius Dio, Istoriaăroman , vol. I-II-III,ăEd.ăE.,ă1973,ă1977ăşiă1985.
107. xxx, C l toriă str iniă despreă rileă Române, vol. I-II,ă Ed.ă Şt.,ă Buc.,ă
1968, 1970.
108. Diodor din Sicilia, Bibliotecaăistoric , Ed. Sp.-T., Buc., 1981.
109.ă En chiuc,ă Viorica,ă Rohoncziă Codex.ă Descifrare,ă transcriereă şiă
traducere, Ed. Alcor, Buc., 2002.
110. Herodot, Istorii, vol, I-II,ăEd.ăŞt.,ăBuc.,ă1961,ă1964.
334
 111. Iordanes, Despre origineaă şiă fapteleă ge ilor,ă ed.ă bilingv ,ă studiuă
introductive,ă not ă asupraă edi ieiă deă Gabrielă Gheorghe,ă traducereă deă prof.ă Davidă
Popescu,ăFunda iaăGândirea,ăBuc.,ă2001.
112. IzvoareleăistorieiăRomânieiă– Fontes Historiae Daco-Romaniae, vol. I
(Izvoarele…),ă 1964;ă vol.ă IIă (Fontes…),ă 1970;ă vol.ă III,ă 1975ă şiă vol.ă IV,ă 1983.
Ed. A., Buc.
113. Lugojan, Simion, Dacia sau comentarii la De bello Dacico, Ed. de
Vest,ă Timişoara,ă 1996;ă oă incitant ă propunereă deă reconstituireă aă celebreiă lucr riă aă
împ ratuluiăTraian,ăconsiderat ăpierdut .
114. Pitagora, Legileă moraleă şiă politice,ă traducereă dină limbaă francez ă deă
AncaăPântea,ăEd.ăAntet,ă1996.
115. Platon, Opere,ăvol.ăI,ăEd.ăŞt.,ăBuc.,ă1974;ăvol.ăII,ăEd.ăŞt-E., Buc., 1976
116.ăPredaăFlorentinaăşiăcolab.,ăGeto-daciiăînăizvoarele antice. Culegere de
texte, Buc., 1978.
116a. Romalo, Dan, Cronicaă get ă apocrif ă peă pl ciă deă plumb,ă ed.ă biligv ă
român /englez ,ăprefa de dr. Al. Suceveanu, posfa deăacad.ăVirgilăCândea,ăStudiu
istoricăşiăfilologic deăAuroraăPe an,ăed.ăaă2-a rev, Ed. Alcor Edimpex, Buc., 2005.
117. Strabon, Geografia, vol. I-II,ăEd.ăŞt.,ăBuc.,ă1974.

IV. Instrumente de lucru

118. Dic ionară deăistorieăvecheăaă României, sub cond. prof.univ. dr. doc.
D.M.ăPippidi,ăEd.ăŞt.-E, Buc., 1976.
119. Enciclopediaă civiliza iei romane,ă coord.ă şt.ă prof.ă univ.ă dr.ă doc.ă
DumitruăTudor,ăEd.ăŞt.-E., Buc., 1982.
120.ăFlorescu,ăRadu,ăH.ăDaicoviciuăşiăLucianăRoşu,ăDic ionarăenciclopedică
deăart ăvecheăaăRomâniei,ăEd.ăŞt.-E., Buc., 1980.
121. Kernbach, Victor, Dic ionară deă mitologieă general ,ă Ed.ă Şt.-E.,
Buc., 1971.

335
 O carte excep ional despre str moşiiănoştriărealiăşiăciviliza ia lor, ap rut ă
în 2010 la Editura Amurg sentimental (director, Ion Machidon).
Autor – d-na. MichaelaăAl.ăOrescuădinăcadrulămişc rii noastre dacologice.
Cartea merit o nou ăedi ie rev zut ăşi ad ugit .
Conf. univ. dr. G. D. Iscru

336