UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRICULTURA – SECTIA SILVICULTURA

Proiect la disciplina
Amenajarea padurilor -
Determinarea posibilitatii

Student:

Profesor:

2009-2010

1
 AMENAJAREA PĂDURILOR – PROIECT

A. PIESE SCRISE
1. SITUAŢIA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elementele de identificare a fondului forestier din suprafata luata in studiu(TR.

Milariu)
Pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură,
producţie etc. constituite in TR. Milariu din cadrul U.P. II Bâltane din O.S. Strehaia, D.S.
Drobeta Turnu Severin sunt fond forestier naţional. Acestea sunt situate pe raza
comunelor: Brezniţa - Motru, Dumbrava, Greci, Tâmna, oraşul Strehaia şi Stângăceaua,
din judeţul Mehedinţi.
Geografic pădurile sunt situate în Piemontul Bălăciţei (partea nordică a acestuia)
şi pe Dealurile Coşuştei din Piemontul Motrului (partea sudică a acestuia).
Fitoclimatic, pădurile acestei unităţi de producţie fac parte din "Etajul deluros de
cvercete (gorun, cer, gârniţă, amestecuri dintre acestea ) şi şleauri de deal" (FD2).
Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritorial - administrative se prezintă
astfel:

Unitatea
Nr. Suprafaţa
Judeţul teritorial Parcele componente
crt. - ha -
administrativă
33 - 44; 58%; 64; 65%; 72 - 108; 194 - 197;
1. Mehedinţi Strehaia 275; 284 - 290; 292 – 293; 297 - 301; 320; 1253,7
326; D328%
Brezniţa de
2. Mehedinţi 1 - 12; 17 - 32; 154 - 157; D328%; D329 683,1
Motru
13 - 16; 133 - 135; 137 - 138; 140 - 141; 146 -
3. Mehedinţi Dumbrava 235,1
149; 151; 173 – 174; 176
45 - 54; 58%; 60 - 63; 65%; 66 - 71; 110%;
4. Mehedinţi Greci 161 - 162; 177; 210; 229; 248 - 252; 261; 269 ; 545,9
272 - 274; 302%
55 - 56; 109; 110%; 114 - 118; 121; 123; 126;
5. Mehedinţi Tâmna 264,7
302%; 307; 321
6. Mehedinţi Stângăceaua 191 - 192 3,0
Total U.P. 2985,5

1.2. Vecinătăţi, limite, hotare

2
 Vecinătăţile, limitele şi hotarele unităţii de producţie precum şi felul şi natura
acestora sunt prezentate în tabelul următor:

Pct. Limite
Vecinătăţi Hotare
card. Felul Denumire
artificială Calea ferată Strehaia-Severin (de la
Tâmna la Ciochiuţa)
O.S. Corcova
artificială D.E.70 Craiova-Turnu Severin (de Liziera pădurii
N
la Ciochiuţa la Strehaia) şi borne
D.E. 70 Craiova-Turnu Severin (de
U.P. III Cerânganu artificială
la Strehaia la r. Motru)
Râul Motru (de la intersecţia cu
Liziera pădurii
E U.P. III Cerânganu naturală D.E. 70 până la Valea Balta
şi borne
Brezniţa)

artificială Drum comunal nemodernizat

Higiu-Brezniţa de Motru
artificială Drum comunal modernizat
Brezniţa Motru-Tolopanu spre Liziera pădurii
SE U.P. I Războinicu
Lunca Banului până la intersecţia şi borne
cu V. Brezniţei
artificială V. Brezniţei până la intersecţia cu
râul Motru
O.S. Vânju Mare naturală Pârâul Drincea-Valea Albului
artificială Drum comunal nemodernizat Plopi
Liziera pădurii
S spre Stigniţa
U.P. I Războinicu şi borne
artificială Drum comunal modernizat Plopi-
Dumbrava de Jos-Higiu
O.S. Şimian artificială Drum comunal modernizat Tâmna- Liziera pădurii
V
Boceni spre Izvorălu şi borne
O.S. Vânju Mare artificială Drum comunal modernizat
Izvorălu spre Plopi
artificială Drum comunal nemodernizat Plopi
spre Stigniţa până la inters. cu
pârâul Drincea

1.3. Trupuri de pădure componente

Fondul forestier de stat al U.P. II Bâltane este constituit din următoarele trupuri de
pădure:

3
 Distanţa în Km.
Trupul de pădure Situaţia administrativă
Nr. până la...
crt. Parcele Supraf. Gară Gară
Denumire Comună Judeţ Comună Ocol
comp. - ha - C.F.R. C.F.R
1 - 12; 154 - Brezniţa
1. Milariu 308,3 Mehedinţi Strehaia 4 13 11
157; D329 Motru
140 -
2. Matca Strejii 141;146 - 100,8 Dumbrava Mehedinţi Strehaia 5 19 16
149; 151
Valea 13 - 16;
3. 94,1 Dumbrava Mehedinţi Strehaia 9 30 31
Cerchezelor 174; 176
Canton Brezniţa
4. 17 0,1 Mehedinţi Strehaia 1 11 9
Brezniţa Motru
Brezniţa
5. Gliganu 18 - 20 54,4 Mehedinţi Strehaia 3 13 11
Motru
21 - 32; Brezniţa
320,3 Mehedinţi Strehaia 2 9 7
D328% Motru
Buriceana 33 - 44; 194
324,6 Strehaia Mehedinţi Strehaia 6 7 4
- 197
6.
45 - 52 223,7 Greci Mehedinţi Strehaia 5 9 6
21 - 52; 194
Total trup
- 197; 868,6 - - - - - -
Buriceana
D328%
Valea 53 - 54; 210 57,4 Greci Mehedinţi Strehaia 5 17 20
Nucului 55 - 56 51,4 Tâmna Mehedinţi Strehaia 10 24 26
7. Total
Valea 53 - 56; 210 108,8 - - - - - -
Nucului
Lunca 72 - 91;
8. 388,5 Strehaia Mehedinţi Strehaia 5 5 2
Banului D328%
58%; 60 -
63; 65%; 66 197,7 Greci Mehedinţi Strehaia 6 7 10
- 71
9 Valea Cârna 58%; 64;
65%; 92 -
353,0 Strehaia Mehedinţi Strehaia 6 6 9
104; 297 -
298

Distanţa în Km.
Trupul de pădure Situaţia administrativă
Nr. până la...
crt. Parcele Supraf. Gară Gară
Denumire Comună Judeţ Comună Ocol
comp. - ha - C.F.R. C.F.R

4
 58; 60 - 71;
Total Valea
92 - 104; 550,7 - - - - - -
Cârna
297 - 298
275 2,0 Strehaia MehedinţiStrehaia 4 4 1
Slătinicu
274 6,3 Greci MehedinţiStrehaia 6 7 4
10.
Total
274 - 275 8,3 - - - - - -
Slătinicu
284 - 290;
11. Strehaia 51,1 Strehaia MehedinţiStrehaia 5 5 2
292 - 293
105 - 108;
12. Valea Pietrii 299 - 301; 135,2 Strehaia MehedinţiStrehaia 8 8 11
320
Pepiniera
13. 109 4,4 Tâmna MehedinţiStrehaia 7 9 12
Voloiac
110%;
20,0 Greci MehedinţiStrehaia 3 10 13
302%
Valea
%110; 114 -
Foaienfir
118; 121; 171,2 Tâmna MehedinţiStrehaia 9 10 13
14.
302%
110; 114 -
Total Valea
118; 121; 191,2 - - - - - -
Foaienfir
302
15. Valea Ursului 307 2,0 Tâmna MehedinţiStrehaia 9 15 18
16. Valea Doscan 123; 321 34,5 Tâmna MehedinţiStrehaia 6 14 17
17. Corbu 126 1,2 Tâmna MehedinţiStrehaia 5 22 25
133 - 135;
18. Vorodia 39,3 Dumbrava MehedinţiStrehaia 3 23 20
137 - 138
19. Rocşoreni 161 - 162 18,3 Greci MehedinţiStrehaia 2 20 17
Valea
Coconu-
20. 173 0,6 Dumbrava MehedinţiStrehaia 8 25 23
Valea
Barânghii
21. Valea Teiului 177 2,0 Greci MehedinţiStrehaia 1 15 12
22. Faţa Duţeşti 229 0,8 Greci MehedinţiStrehaia 2 20 17
23. Stângăceaua 191 - 192 3,0 StângăceauaMehedinţiStrehaia 3 8 5
24. Vărgeţi 248 - 252 13,4 Grcei MehedinţiStrehaia 1 15 12
25. Sălătruc 261 0,6 Greci MehedinţiStrehaia 4 18 15
269; 272 -
26. Bâltanele 5,2 Greci Mehedinţi Strehaia 3 12 9
273
Secţie
27. 326 0,1 Strehaia Mehedinţi Strehaia 1 1 3
împletit.
Total U.P 2985,5 - - - - - -

5
 2. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI

2.1. Elemente privind cadrul natural, specifice unităţii de producţie

2.1.1. Condiţii geologice şi geomorfologice

Geologie-litologie
Din punct de vedere geologic, pe suprafata luata in studiu din U.P. II Bâltane
deosebim următoarele formaţiuni geologice:
- formaţiuni sedimentare din pliocen (era terţiară) constituite din argilă care,
datorită regimului hidric percolativ, a migrat împreună cu oxizi şi hidroxizi de fier şi a
dus la formarea orizontului Bt, caracteristic preluvosolurilor.
Substratul pe care se formează aceste soluri este bogat, având un conţinut mediu
de calciu şi elemente bazice.
În condiţiile unor materiale parentale mai sărace în minerale calcice şi
feromagneziene are loc o migrare a coloizilor minerali şi apariţia procesului de eluviere-
iluviere. Drept rezultat se formează un orizont Bt, de obicei mai gros şi mai bogat în
coloizi migraţi din partea de sus, iar deasupra acestuia, un orizont E l, sărăcit în argilă şi
sescvioxizi şi materie organică, definind astfel luvosolurile. Pe aceste două tipuri de sol
vegetează în condiţii destul de bune CE; GÂ; GO amestecuri dintre acestea, şleauri de
deal, făgete de regiunea de dealuri etc.
- formaţiuni sedimentare din cuaternar constituite din aluviuni recente şi depozite
de terasă pa care s-au format soluri cu vegetaţie formată în principal, din stejar, frasin,
plopi, sălcii etc. Materialul parental este format din depozite stratificate de origine
fluviatilă, cu texturi şi compoziţii foarte diverse.

Geomorfologie
TR. Milariu este situat, din punct de vedere morfologic, în partea de nord, nord-
vest a Piemontului Bălăciţei.
Pădurile ocupă dealuri şi coline de tip Cândeşti care se prezintă sub formă de
muncele piemontane, pe depozite lacustre slab cutanate sau monoclinale.
Acest teritoriu s-a format începând de la sfârşitul pliocenului, când, Carpaţii au
suferit o puternică înălţare epirognetică şi sectorul Depresiunii Getice cu fundament
carpatic cutat a fost acoperit cu o cuvertură groasă de prundişuri, nisipuri şi argile
cunoscute sub numele de pietrişuri de Cândeşti.
În leventinul superior, această cuvertură de pietrişuri fluvio-lacustre a acoperit
monoclimatul şi teritoriul subcarpaţilor Getici şi abia în cuaternar, eroziunea ajutată şi de
mişcările tectonice pozitive ale scoarţei, a dezgolit structura reliefului subcarpatic,
detaşând şi limitând Piemontul Getic.
O caracteristică a reliefului Piemontului Bălăciţei este fragmentarea deluroasă
complexă: fragmentarea verticală de 150-200 m, văile sunt uneori strâmte, alteori largi cu
terase şi cu povârnişuri repezi, atacate de torenţi şi alunecări.
Altitudinea medie este de 250 m.
Sintetic, datele cu privire la unitatea de relief, înclinarea şi expoziţie se prezintă
astfel:

6
 Unitatea de relief Altitudine Înclinare Expoziţia
parţial
Versan însorit umbrit
Luncă Platou 0-200 201-400 <60 70150 160300 310400 însorit
t ă ă
ă
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
% % % % % % % % % % % %
408,3 2255,9 293,8 732,2 2253,3 1633,8 450,7 872,5 1,0 1195,5 623,3 1139,2
14 76 10 25 75 56 15 29 - 41 21 38

Relieful prin orientarea şi înclinarea versanţilor, prin configuraţia terenului

determină formarea tipurilor de sol. Astfel, pe platouri şi pe versanţi slab înclinaţi, s-au
format luvosoluri vertice stagnice şi luvosoluri vertice cu un orizont B t greu, argilos.
Tipurile de pădure şi de staţiune de pe aceste soluri sunt, în general, de productivitate
inferioară, dar şi de mijlocie atunci când procentul din Bt este mai mic de 5254%.
Expoziţia versanţilor influenţează, productivitatea arboretului.
Astfel, pe versanţii însoriţi apar staţiuni de productivitate inferioară pentru gorun,
gârniţă şi cer iar pe cei umbriţi apar staţiuni de productivitate mijlocie spre superioară.
Pe versanţii puternic înclinaţi nu mai apare fenomenul de pseudogleizare,
formându-se soluri luvosoluri tipice şi preluvosoluri de diferite bonităţi în funcţie de
expoziţie.
În luncă s-au format aluviosoluri.

2.1.2. Hidrologie

Pădurile din TR. Milariu sunt situate în bazinul hidrologic al râului Motru fiind
travesate de următoarele văi: Matca Strejii; V. Pârlitura; ogaşul Gliganului. La rândul lor
văile menţionate colectează din suprafaţa teritorială a unităţii un număr destul de mare de
pâraie şi pârâiaşe..
Această reţea hidrologică face ca teritoriul să fie destul de fragmentat, cu pante în
general line şi rareori pante repezi. În timpul verii, nivelul debitului pâraielor scade,
neexistând pericolul de a se produce pagube (distrugeri de drumuri forestiere, producerea
alunecărilor de teren, etc).
De-a lungul pâraielor şi a drumurilor axiale pe o bandă de lăţime variabilă (cca.
1020 m), se întâlnesc frecvent fenomene de eroziuni de suprafaţă şi în adâncime, adesea
solul fiind spălat, ajungându-se până la roca de bază mai ales pe porţiunile pe care s-a
făcut corhănirea materialului lemnos.
Datorită caracteristicilor văilor, recoltarea masei lemnoase se face cu dificultate în
aceste zone, dar este mai lejeră spre obârşia acestora.
În concluzie, reţeaua hidrologică este destul de bine reprezentată, cu un regim
hidrologic destul de echilibrat, echilibru ce este menţinut, în general, de către pădure. De
reţinut că aplicarea unor tratamente necorespunzătoare (şi tăieri concentrate), ar putea
contribui la dereglarea acestui echilibru, prin eroziuni şi scurgeri de suprafaţă.
În scopul ridicării efectului polifuncţional al pădurilor şi asigurarea unui regim
hidrologic stabil se va urmări şi aplica următoarele prevederi:
- întreţinerea şi consolidarea drumurilor existente în zonă;

7
 - curăţirea permanentă a văilor de resturi de exploatare;
- evitarea concentrării tăierilor de produse principale şi folosirea de tehnologii
specifice arboretelor situate în bazine cu funcţii multiple.

2.1.3. Condiţii climatice

2.1.3.1 Regimul termic

Regimul termic caracterizat prin temperaturi medii lunare şi anuale, valori
maxime şi minime, temperaturi medii pentru perioada bioactivă şi cea de vegetaţie,
precum şi datele privind primul şi ultimul îngheţ, în mod sintetic se prezintă astfel:

Temperatura medie lunară, anuală şi amplitudinea

Staţia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual Amplit.
- -
Strehaia 4,7 10,4 15,8 19,4 21,5 20,4 16,5 10,7 4,8 0,0 10,0 24,4
2,9 0,5

Tabelul 4.2.4.1.2
Temperatura aerului (valori maxime şi minime)
Speci-
Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Data
ficări
Max. 16,4 23,5 26,2 31,8 37,5 36,6 38,5 39,0 40,6 33,8 26,4 17,5 40,6
08.09.
Anul 1949 1899 1903 1926 1950 1947 1931;45 1922;46 1946 1932 1926 1953
Târgu 1946
Jiu Min. -31,0 -28,3 -19,5 -4,4 -1,2 2,0 6,0 2,6 -4,0 -9,0 -15,1 -26,9 -31,0
24.01.
Anul 1942 1954 1929;32 1905 1938 1899 1933 1939 1906 1920 1904 1940
1942
Max. 17,6 24,0 29,5 31,7 35,6 39,0 40,4 40,9 40,6 33,0 24,3 18,5 40,9
17.08.
Anul 1948 1899 1927 1934 1908 1908 1927 1952 1946 1932 1926 1915
Turnu 1952
Severin Min. -25,3 -26,6 -22,5 -4,6 -0,7 4,6 7,6 7,0 0,0 -2,5 -12,5 -22,0 -26,6
22.02.
Anul 1942 1926 1929 1933 1935 1899 1933 1911 1931 1903 1904 1931;33
1929

Temperatura aerului (valori maxime şi minime)

Perioada bioactivă t > 00C Perioada de vegetaţie t 100C
Durata Suma
Durata Suma
în zile a temp.
Data trecerii temp. în zile a temp. Data trecerii temp.
interv. zilnice
Staţia medii zilnice prin interv. zilnice medii zilnice prin
cu temp. cu
0C cu temp. cu 10C
peste temp.
peste0C t  0C
10C 10C
Ultima Ultima
Prima zi Prima zi
zi zi
Tg. Jiu 18.II 14.XII 300 3877 11.IV 21.X 194 3369
Tr.
7.II 28.XII 325 4311 7.IV 27.X 204 3754
Severin

8
 Date calendaristice pentru ......
Primul îngheţ (toamna) Ultimul îngheţ (primăvara) Durata
Staţia medie în zile
Data Cel mai Cel mai Data Cel mai Cel mai
a interv. fără
medie timpuriu târziu medie timpuriu târziu
îngheţ
Tg. Jiu 20.X 23.IX 19.XI 13.IV 20.III 22.V 190
Tr.
11.XI 28.IX 14XII 3.IV 6.III 1V 222
Severin
Strehaia 14.X 19.IX 10.XI 19.IV 28.II 22V 178

Datele prezentate, deşi nu sunt înregistrate pe teritoriul Unităţii de Producţie II

Bâltane, caracterizează din punct de vedere termic această zonă permiţând formularea de
concluzii ce pot avea importanţă în fundamentarea de soluţii pentru gospodărirea
fondului forestier.
Relieful, prin orientarea şi înclinarea versanţilor şi prin configuraţia terenului,
determină o multitudine topodinamică; astfel în această zonă, văile înfundate şi umbrite
aparţin unui etaj climatic superior altitudinii respective, ceea ce justifică apariţia unor
făgete pure în etajul deluros de cvercete (F.D2).
Datele privind regimul termic, vor fi utilizate la stabilirea unor măsuri speciale
privind întemeierea şi îngrijirea tinerelor arborete. Se va ţine seama de faptul că
temperaturile maxime se realizează în lunile august-septembrie şi pot afecta seminţişurile
neacoperite de fag, iar temperaturile minime absolute se realizează în lunile ianuarie-
februarie şi pot deveni vătămătoare pentru culturile tinere de gorun, gârniţă, cer mai ales
în anii cu ninsori slabe care nu formează un strat de zăpadă care să le apere.
În date medii, primul îngheţ se produce aproximativ la sfârşitul perioadei de
vegetaţie, ultimul îngheţ cu 24 zile după începerea perioadei de vegetaţie, dar se
poate produce şi la 40 zile după începerea perioadei de vegetaţie, ceea ce indică îngheţuri
târzii, care uneori provoacă pagube vegetaţiei forestiere, în special cvercineelor, cărora le
produce defolierea şi degerarea florilor, fapt ce explică în parte fructificaţia slabă a
acestor specii.
Potenţialul termic al Ocolului Silvic Strehaia exprimat prin suma temperaturilor
mai mari de 00C (bioactive) este de cca. 4000 0C, fiind deci un potenţial foarte favorabil
cvercineelor.

2.1.3.2. Regimul pluviometric

Regimul pluviometric caracterizat prin precipitaţii (mm), medii lunare şi anuale,
cantităţi maxime în 24 ore, ploi torenţiale abundente, evapotranspiraţia, indici de
ariditate- de Martonne- indici de compensare hidrică, se prezintă sintetic astfel:

Precipitaţii medii atmosferice lunare şi anuale ........

Staţia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Tr.
49,3 42,5 43,1 53,7 73,3 71,7 46,0 44,7 44,6 66,1 69,0 57,0 661,0
Severin

9
 Precipitaţii maxime căzute în 24 ore şi anul (mm)
Staţia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Târgu 43,8 41,7 47,5 65,0 66,8 66,5 88,6 82,8 93,4 56,6 80,7 52,6
Jiu 1940 1953 1899 1933 1914 1910 1941 1939 1944 1945 1921 1908
55,6 36,6 34,8 39,8 55,1 82,7 76,7 96,6 82,9 64,0 160,5 36,3
Turnu
1900;
Severin 1953 1909 1904 1953 1926 1899 1951 1911 1944 1937 1950
'05

Ploi torenţiale şi abundente (maxime)

Staţia Intensitatea
Data Cantitatea (mm) Durata (min)
(mm/min)
Strehaia 30.VII.1941 33,6 6 5,6

Evapotranspiraţia potenţială- valori medii lunare şi anuale

Staţia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Strehaia 0 0 17 50 94 118 135 119 79 42 13 0 667

Indici de ariditate - de Martone - valori medii anuale

Staţia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Tr.
83,3 53,7 35,2 31,6 34,1 29,3 17,5 17,6 20,2 38,3 55,9 68,4 33,1
Severin

Indici de compensare hidrică

Specificări Formula de calcul: i.c.h. = + / -
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 
P 49,3 42,5 43,1 53,7 737 71,7 46,0 44,7 44,6 66,1 69,0 57,0 -
E 0 0 17,0 50 94 118 135 119 79 42 13 0 -
+=P+E 49,3 42,5 26,1 3,7 - - - - - 24,1 56,0 57,0 259,8
-=P-E - - - - 20,3 46,3 89 74,3 34,4 - - - 264,3
259,8
I.c.h. = 264,3
 0,98 ; P - precipitaţii; E - evapotranspiraţia

Raportând cantitatea totală de precipitaţii la scurgerea anuală şi la

evapotranspiraţia cauzată de temperaturi ridicate, se constată o insuficientă cantitate de
apă. O parte din precipitaţii se află şi sub formă de zăpadă. Precipitaţiile sub formă de
zăpadă au un important rol ecologic prin intermediul stratului care îndeplineşte funcţia
unui strat termoizolator protector pentru sol şi pentru culturile tinere.
Pădurea influenţează atât depunerea stratului de zăpadă cât şi durata acestuia,
astfel că primele straturi de zăpadă au o durată mai scurtă în pădure decât pe terenurile
descoperite, iar primăvara topirea stratului de zăpadă întârzie în pădure cu 5-6 zile faţă de
terenurile descoperite. Durata stratului de zăpadă este de peste 40 zile.
Deficitul de apă în sol se realizează în timpul sezonului de vegetaţie,
înregistrându-se un maxim în lunile iulie-august fără însă să indice perioada de

10
uscăciune. Este de remarcat faptul că, încă din anul 1985 şi până în anii 1994-1995,
precipitaţiile au fost mai mici, influenţând negativ starea de vegetaţie a cvercineelor, în
special a gorunului. În ultimii ani, ca urmare a unor precipitaţii mai abundente,
fenomenul de uscare a început să se diminueze, iar în unele cazuri chiar să se stopeze, dar
trebuie urmărit în continuare acest fenomen.
În concluzie, deficitul prelungit de apă din sol, asociat cu coronamentul puţin
dezvoltat şi cu provenienţa din lăstari au condus la apariţia fenomenului de uscare, în
general, în special a gorunului, gârniţei şi a fagului.

2.1.3.3. Regimul eolian

Valorile temperaturilor medii, umidităţii atmosferice, evapotranspiraţiei etc sunt
influenţate de natura, viteza şi intensitatea vânturilor din zonă.
Pe teritoriul suprafetei studiate
nu sunt staţii meteorologice care să înregistreze mişcarea aerului, iar distanţa mare la care
se află aceste staţii, nu permite extrapolarea datelor de la acestea. Datele care vor fi
prezentate în continuare au un caracter general şi orientativ.
După staţia de la Tr. Severin, regimul eolian se caracterizează astfel:
Direcţia Frecvenţa Viteza (0Bf)
N 3,8 1,4
NE 11,4 1,8
E 5,1 1,5
SE 6,2 1,3
S 3,9 1,0
SV 5,6 1,3
V 12,4 3,2
NV 13,3 3,8
Calm 38,3 -

Domină vânturile vestice, nord-vestice şi sud-estice. Viteza vântului este redusă şi

nu prezintă pericole pentru vegetaţie.

2.1.3.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice

În mod sintetic datele climatice se prezintă astfel:
Indicatori sintetici
Indici de Indici de
ariditate comp.
Indici de hidrică
Specificări Temperatura Precipitaţii - de
umidit. i.c.h.=
(0C) (mm) Martonne -
R = P/t Σ Δ ()
i = P/t+10 Σ Δ ()
medie anuală 10,0 661 66,1 33,1 0,87
primăvara 10,3 171,2 66,4 33,7
vara 20,6 161,6 31,5 21,2
toamna 10,5 146,8 55,5 28,5
iarna 1,1 152,9 - -
sezon de 16,4 382,4 46,6 29,7
vegetaţie

11
2.1.3. 5. Clima şi vegetaţia forestieră sub formă de concluzii (sinteza)
Cu privire la datele climatice se desprind următoarele concluzii:
- potenţialul termic al suprafetei studiate exprimat prin suma temperaturilor mai
mari de 00C (în jur de 40000C) este favorabil cvercineelor;
- precipitaţiile atmosferice reprezintă o importantă caracteristică a climei,
deoarece apa provenită din precipitaţii şi topirea zăpezilor constituie rezerva de umezeală
din sol, necesară în perioada de vegetaţie, pânza de apă freatică fiind la mari adâncimi;
- indicele de compensare hidrică subunitar arată o perioadă de uscăciune în sol;
- nu se constată diferenţieri climatice mari, datorită faptului că energia de relief
este mică (50-100 m);
- acest teritoriu este situat în etajul deluros de cvercete ( de gorun, cer, gârniţă,
amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal (FD2). Acest etaj este caracterizat de un
climat continental moderat, cu precipitaţii anuale de peste 600mm, cu maxime la
începutul verii şi cu temperaturi medii anuale de 10110C. Insular, pe funduri de văi şi pe
expoziţii umbrite apare fagul;
- după raionarea climatică din Monografia Geografică a R.S.R., teritoriul U.P. II
Bâltane si implicit TR. Milariu se încadrează în districtul climei continentale de dealuri
acoperite cu păduri (IIBp6), climă de regulă mai călduroasă decât a celorlalte regiuni
deluroase, cu precipitaţii de peste 600 mm/an, caracterizate prin două maxime (unul la
începutul verii şi celălalt toamna) şi temperatura medie anuală de peste 9,00C;
- după Köppen, teritoriul luat în studiu aparţine provinciei climatice D.f.b.x. cu
veri moderate şi ierni mai aspre, iar temperatura lunii celei mai calde nu trece de 220C;
- variaţia topoclimatului local este determinată în principal de radiaţia solară care
împreună cu configuraţia terenului şi cu circulaţia aerului realizează o zonalitate a
speciilor.

2.2. Soluri
2.2.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol Alături de condiţiile
climatice, forme de relief, substratul litologic (materialul parental mineral), vegetaţia
forestieră are o importanţă deosebită pentru specificul ecologic şi potenţialul productiv al
staţiunilor şi pentru formarea diverselor tipuri de soluri.

În cadrul TR. Milariu s-au identificat următoarele tipuri şi subtipuri de sol:

12
 Suprafaţa
Succesiunea
Clasa de Tipul de solSubtip de sol Codul orizonturilor ha %
soluri
Preluvosol tipic 2101 Ao – Bt - C 260,5 86
tipic 2201 Ao – El -Bt – C 9,60 3
vertic 2208 Ao – El - Bty – C 10,20 3
Luvisoluri
Luvosol vertic –
2228 Ao – El – Btyw – C 23,20 8
stagnic
TOTAL - - 303,5 100

Aşadar solurile întâlnite în cuprinsul suprafetei studiate aparţin clasei luvisoluri

in proportie de 100%

Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol

Caracteristicile esenţiale ale principalelor tipuri şi subtipuri de soluri, reieşite din
analiza buletinelor de analiză precum şi din analizele efectuate pe teren, au fost
înmănunchiate în denumirea generică "descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol", care va
fi prezentată în continuare:
Preluvosol tipic: (cod 2101), cu succesiunea de orizonturi A0-Bt-C, format pe
luturi, moderat acid la neutru cu pH=5,87,0; foarte humifer cu un conţinut de humus pe
grosimea de 13 cm de 4,9% şi foarte sărac în profunzime (0,67%) eubazic cu V=7586%;
foarte bine aprovizionat în azot total la suprafaţă cu un conţinut de 0,25 g %; luto argilos
de bonitate mijlocie pentru fag, tei şi carpen şi superioară pentru cer şi gârniţă (gorun).
Bonitatea mijlocie este determinată de un spor de umiditate solul fiind situat pe un
versant nordic cu evapotranspiraţie redusă, limitat de o uşoară compactitate datorită
conţinutului de argilă îndeosebi vara, de o troficitate medie (humus, baze, azot). Cerul,
gârniţa şi gorunul pe versanţii umbriţi pot realiza pe acest sol productivitate superioară.
Luvosol tipic (cod 2201) cu profil A0-El-Bt-C; format pe luturi puternic la moderat
acid la suprafaţă cu pH=4,36,3 şi acid la moderat acid în profunzime cu pH=5,26,2;
foarte humifer la suprafaţă pe grosimea de 2-3 cm cu un conţinut de humus de 5,38,2 %
şi foarte sărac în profunzime (0,21,6%) debazificat la suprafaţă cu un grad de saturaţie
în baze de 3551% (orizontul El); foarte bogat la suprafaţă în azot total (0,270,42g%) şi
foarte sărac în profunzime (0,010,06g%); lutos la suprafaţă şi luto-argilo-nisipos în
profunzime de bonitate mijlocie pentru cer, gârniţă şi gorun când solul se află pe expoziţii
umbrite şi de productivitate inferioară când solul se află pe expoziţii însorite, unde
evapotranspiraţia este mare şi se realizează un deficit de umiditate. Factorul limitativ al
acestui sol este troficitatea scăzută corelată cu aciditatea mare şi diferenţierea texturală în
profil.
Luvosol vertic (cod 2208) cu profil A0-El-Bty-C; format pe luturi; acid la suprafaţă
cu pH=5,2 şi moderat acid în profunzime cu pH=5,7; intens humifer la suprafaţă cu un
conţinut de humus pe 3 cm de 16,3%; debazificat la suprafaţă cu un grad de saturaţie în

13
baze de 27% (oligobazic) şi mezobazic în profunzime cu V=68%; foarte bine
aprovizionat în azot total numai pe primii 3 cm cu un conţinut de 0,84% şi foarte sărac în
profunzime (0,04-0,14%); lutos la suprafaţă şi argilos greu (vertic) în profunzime, de
bonitate mijlocie pentru cer, gârniţă, gorun şi stejar cu deosebirea că cerul şi gârniţa
realizează această productivitate pe versanţii însoriţi pe când gorunul numai pe versanţii
umbriţi. Când procentul de argilă depăşeşte în orizontul Bty conţinutul de argilă fină 52-
53% pe solul respectiv chiar cerul, gârniţa şi stejarul realizează numai productivitate
inferioară.
Luvosol vertic stagnic (cod 2228) cu profil A0-El-Btyw-C, format pe luturi grele,
frecvent pe platouri sau versanţi umbriţi slab înclinaţi, puternic la moderat acid la
suprafaţă cu pH=4,8-5,8 şi moderat la slab acid în profunzime cu pH=5,6-6,8; foarte
humifer pe grosimea de 3 cm cu un conţinut de humus de 7,7-8,4%; oligomezobazic la
eubazic la suprafaţă cu V=45-80 şi eubazic în profunzime cu V=60-98%, foarte bine
aprovizionat în azot total pe grosimea de 3 cm şi sărac în profunzime; lutos la suprafaţă şi
argilos greu (vertic) în profunzime, de bonitate predominant inferioară pentru cer, gorun
şi gârniţă când procentul de argilă din B tyw depăşeşte 52-54% şi mijlocie când procentul
de argilă se află sub această limită. Productivitatea mai este determinată şi de
evapotranspiraţia ce se realizează pe diverşi versanţi însoriţi şi umbriţi şi anume pe
versanţii însoriţi de regulă solurile şi arboretele sunt de bonitate-productivitate inferioară
pe când pe versanţii umbriţi sunt de bonitate mijlocie. Pe acest sol gorunul realizează
totdeauna productivitate inferioară.

2.3. Tipuri de staţiune

2.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune

Tipurile de staţiune au fost determinate ca o totalitate a suprafeţelor cu condiţii
identice sau asemănătoare pentru producţia lemnoasă sau ca un ansamblu de unităţi
staţionale elementare identice sau ecologice şi silvoproductiv echivalente, cu caractere
fizico-geografice (situaţie, topoclimat, relief, substrat litologic, sol, ape subterane şi
supraterane) asemănătoare cu soluri apropiate ca tip şi ca proprietăţi fizico-chimice.
De asemenea, tipurile de staţiuni au asociaţii de plante ce exprimă acelaşi regim
de troficitate, umiditate, aeraţie, consistenţă în sol şi care sunt apte pentru aceeaşi
vegetaţie forestieră, reacţionând în acelaşi mod la intervenţiile silviculturale.

În cadrul TR. Milariu s-au determinat 10 tipuri de staţiuni ce corespund

sistematicii actuale a căror repartizare teritorială se prezintă astfel:

14
 Tipul de staţiune Suprafaţa Categorii de bonitate
Nr. Superioa Tipul si subtipul
Mijlocie Inferioara
crt. Codul Diagnoza ha % ră de sol
ha ha
ha

Etajul "Deluros de cvercete (de gorun, cer, gârniţă, amestecuri dintre acestea şi şleauri de
deal)" - FD2
Deluros de cvercete
(gorun, cer, gârniţă), 2201 - Luvosol
1. 6.1.3.1. Bi, podzolit, edafic mic 0,90 - - 0,90 tipic

cu acidofile
mezoxerofite
Deluros de cvercete 2201 - Luvosol
(gorun, cer, gârniţă) tipic
2. 6.1.3.2. Bm, podzolit edafic 8,7 3 - 8,7 -
2208 - Luvosol
mijlociu cu graminee vertic
mezoxerofite
Deluros de cvercete 2208 - Luvosol
vertic
(gorun, cer, gârniţă),
3. 6.1.4.2. 31,9 11 - 31,9 -
2228 - Luvosol
Bm, podzolit pseudo-
gleizat edafic mijlociu vertic-stagnic

Deluros de cvercete –
gorunete- Bs, podzolit 2208 - Luvosol
4. 6.1.4.3. 1,50 1,50 - -
pseudogleizat edafic vertic
mare cu Carex Pilosa
2101 - Preluvosol
5. 6.1.5.2. Deluros de cvercete 253 83 - 253 -
brun,II tipic

Deluros de cvercete, cu 2101 - Preluvosol

6. 6.1.5.3. şleauri de deal fără fag 7,50 3 7,50 - - tipic
Bs, brun şi cenuşiu,
edafic mare
Total 303,5 100 9 293,6 0,90

% 100 - 3 97

Analizând datele din tabelul de mai sus se constată că 97% din suprafaţa TR.
Milariu este de bonitate mijlocie.
Staţiunile de bonitate inferioară au fost determinate, în general pe platouri, cu
soluri grele de tipul luvosol vertic – stagnic. Bonitatea inferioară este determinată de
variaţiile mari de umiditate pe profil (umiditate mare primăvara şi toamna şi uscăciunea

15
accentuată în sezonul estival), compactitatea mare ce limitează grosimea fiziologică,
respectiv volumul edafic util.
De asemenea, staţiunile de bonitate inferioară au mai fost determinate pe versanţi
însoriţi unde evapotranspiraţia este mare, realizându-se un deficit de umiditate. Factorul
limitativ este troficitatea scăzută corelată cu aciditatea şi diferenţierea texturală pe profil.

2.3.2. Descrierea tipurilor de staţiune cu factorii limitativi şi măsurile de

gospodărire impuse de aceşti factori

Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi riscuri

Factori şi
Tipul natural de Lucrări
Eta- determinanţi
Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a pădure şi hidrotehnice Compoziţia optimă Tratament
jul ecologici
tipului de staţiune productivitatea şi agrochimice
fitocli- limitativi:
acestuia Compoziţia de împă-durire în terenuri
matic riscuri
goale
1 2 3 4 5 6 7
FD2 ETAJUL DELUROS DE CVERCETE (DE GORUN, CER, GÂRNIŢĂ,AMESTECURI DINTREACESTEA) ŞI ŞLEAURI DE DEAL
6.1.3.1. Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă) - 8GÂ2DT -Tăieri
Bi podzolit edafic mic cu acidofile mezoxerofite 731.3 Cereto- evapotranspiraţie 80GÂ20DT progresive
Staţiuni situate pe versanţi repezi, puternic înclinaţi, gârniţet de mare
îndeosebi în partea superioară a acestora pe expoziţii productivitate -deficit de
însorite. Substratul litologic este format din argile, inferioară (i) umiditate 5GÂ3CE2DT -Tăieri
nisipuri şi pietrişuri. Solurile sunt luvosoluri tipice (2201) -troficitate 40GÂ40CE20DT progresive
şi luvosoluri vertice (2208). scăzută
Condiţii climatice modificate faţă de media de pe -aciditate mare şi
platourile etajului cu un plus însemnat de căldură, diferenţiere 8CE2DT -Tăieri
lumină şi mişcarea aerului şi un minus de umiditate texturală pe 80CE20DT progresive
atmosferică. Troficitatea foarte scăzută, determinată atât profil
de sărăcirea în baze schimbabile cât şi de volum edafic -gerurile târzii şi 4GO2GÂ2CE4DT -Tăieri
mic puternic acid (pH=4,0-5,3). Regim de umiditate timpurii pot 30GO20GÂ20CE30DT progresive
U1; U2-1; Pătura vie este de tip Luzula. Staţiuni de provoca
bonitate inferioară pentru gorunete, cvercete cu gorun, distrugerile
cer, gârniţă. Se recomandă efectuarea tăierilor de creşterilor anuale
regenerare cu prudenţă deosebită pentru a se evita
descoperirea şi eroziunea solului şi introducerea
speciilor de amestec (JU, PA, CI,AR) în proporţie de
20-30%.
6.1.3.2. Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă) 711.2 Ceret de 8GO2(TE,CI,FR,PA) -Tăieri
Bm, podzolit edafic mijlociu cu graminee 70GO30(TE,CI,FR,PA) progresive
mezoxerofite dealuri de 7GO1TE1FR1DT -Tăieri
Staţiuni de bonitate mijlocie pentru cvercete de 50GO20TE20FR10DT progresive
gorun, cer, gârniţă, cereto-gârniţete, localizate pe versanţi productivitate
divers înclinaţi pe expoziţii umbrite. Substratul litologic
este format din depozite de suprafaţă din roci mijlocie (m) 8CE2DT -Tăieri
sedimentare, exclusiv calcare. Subtipurile de sol: luvosol 70CE30DT progresive
tipic (2201) şi luvosol vertic (2208).
731.2 Cereto-
gârniţet de 6GO2FA2(FR,CI,UL) -Tăieri
dealuri de 50GO30FA20(CI,FR,UL) progresive
productivitate
mijlocie (m) 5CE3GÂ1DT -Tăieri
741.1Amestec 40CE40GÂ20DT progresive
normal de GO,
GÂ şi CE (m)
751.1 Şleao- 4GO2CE2GÂ2DT -Tăieri
ceret de deal cu 30GO20CE20GÂ30DT progresive
gorun (m)
6CE1GO2TE1(PA,CI,CA) -Tăieri
50CE10GO20TE20(PA,CI,CA,AR,JU progresive
)

16
 6.1.4.2. Deluros de cvercete (gorun, cer, gârniţă) 512.1 Gorunet -cantitatea de 8GO2(TE,CI,FR,PA) -Tăieri
Bm, podzolit-pseudogleizat edafic mijlociu cu Carex precipitaţii 70GO30(TE,CI,FR,PA) progresive
Staţiuni localizate pe versanţi slab înclinaţi, platouri pilosa (m) scăzută în
în special. Substratul litologic format din depozite de timpul 8GÂ2DT(CI,PA,CA,St.r) -Tăieri
suprafaţă provenite din roci sedimentare, exclusiv 722.6 Gârniţet sezonului de 80GÂ20DT(JU,CA,St.r,CI) progresive
calcare. Solurile sunt de subtipul: luvosol vertic (2208) de platou de vegetaţie care
şi luvosol vertic stagnic (2228). productivitate are cantităţi sub
Volum edafic mijlociu. Troficitatea potenţială mijlocie (m) limitele 5CE3GÂ2(TE,CI,CA) -Tăieri
mijlocie (soluri mezotrofice) asigurarea cu apă 731.2 Cereto- normale 40CE40GÂ20(TE,CI,JU,St.r, Păr) progresive
accesibilă alternantă între vernal excesiv (H1-U8) şi gârniţet de pot provoca
estival deficitar (H1-U1). Consistenţa estivală mare dealuri de uscarea
(sol f. ferm până la dur estival târziu, chiar foarte dur). productivitate -gerurile 4GO2GÂ2CE2DT -Tăieri
Pătura vie apropiată de tipul Poa pratensis-Carex mijlocie (m) timpurii şi 30GO20GÂ20CE30DT progresive
cayophillea. Densitate mijlocie pentru cvercete de 741.1Amestec târzii pot
gorun, de cer, de gârniţă, cerete cu carpen şi cereto- normal de GO, provoca 8CE2DT(Ci, Pa, Te) -Tăieri
gârniţete. Se recomandă: GÂ, CE (m) distrugerea 70CE30DT(Ci, Pa,Ar, Ju, Păr,Arb.) progresive
- asigurarea drenajului biologic normal pentru evitarea 711.2 Ceret de creşterilor
agravării proceselor de pseudogleizare şi podzolire din dealuri de anuale
sol care conduc la micşorarea progresivă a volumului productivitate 4ST1GO1GÂ1CE2(Te, Ci, Ca) -Tăieri
fiziologic util. mijlocie (m) progresive
- păstrarea cu continuitate a solului acoperit şi 743.2Amestec
practicarea unor tăieri moderate prin care să deschidă de ST cu GO, 30ST20GO10GÂ10CE30( Te, Ca,
masivul cât mai puţin. CE şi GÂ de Ju,Ar, Păr, Ci)
- asigurarea regenerării naturale, ca tineretul să asigure productivi-tate
desfăşurarea normală a drenajului biologic. mijlocie (m)
- cvercetele să se menţină în proporţie suficient de
mare şi uniform repartizate.
- introducerea speciilor de amestec şi ajutor (JU, PA,
CI, TE, FR)
6.1.4.3. Deluros de cvercete (gorunete) şi şleauri 711.1 Ceret 8CE2DT(Te, Ci, Ca) -Tăieri
de deal Bs, podzolit, pseudogleizat edafic mare cu normal de progresive
Carex pilosa) daluri (s) -Tăieri
Staţiuni răspândite pe versanţi slab înclinaţi, 731.1 Cereto – 70CE30DT(Ci, Pa,Ar, Ju, Păr,Arb) progresive
platforme, terase de luncă şi depresiuni largi. gârniţet de 5CE3GÂ2(Te, Ci, Ca) -Tăieri
Substratul litologoc este alcătuit din roci sedimentare dealuri (s) progresive
(argile, luturi, nisipuri, argile cuz cărbuni şi amestecuri 741.2Amestec 40CE40GÂ20(Te, Ca, Ju,Ar, Păr, Ci)
ale acestora), exclusiv calcare. Solurile sunt brune de gorun, 4GO2GÂ2CE2(Te, Ci, Ca) -Tăieri
luvice, pseudogleizate cu mull şi mull – moder, gârniţă şi cer progresive
profunde cu Btw < 50 cm, moderat humifer, luto – (s)
nisipoase, lutoase şi luto – argloase în orizonturile Btw, 743.1Amestec 30GO20GÂ20CE30(Te, Ca, Ju,Ar, Păr, Ci)
lipsite de schelet sau slab scheletice. Volum edafic de stejar cu
mare. Condiţiile climatice sunt puţin diferite de acelea Go, Ce şi Gâ 4ST2GO1GÂ1CE2DT
medii ale etajului în districtul respectiv, în funcţie de de
expoziţie, în luna cu plus apreciabil de umiditate productivitate 30ST20GO10GÂ10CE30DT
atmosferică. Condiţiile climatice sunt favorabile superioară (s)
vegetaţiei forestiere cu tot caracterul lent al drenajului
intern. Troficitatea potenţială şi efectivă superioare
(soluri eutrofice, cu asigurarea bună în azot, moderată
cu calciu, aciditatea activă moderată, (pH = 6 – 5)
până la puternică (pH < 5) în orizontul podzolit.
Regim de umiditate moderat, alternând vernal U 6 –
5, estival timpuriu U 5 – 4, estival mijlociu U 4 – 3,
coborând estival târziu la U 2 – 1. Aeraţia este bună în
orizonturile superioare până la 50 cm, slabă în
orizonturile Bt şi Btw, consistenţa este moderată.
Pătura vie este de tipul Carex pilosa. Staţiuni de
bonitate superioară pentru gorunete, stejărete, cerete şi
amestecuri ale acestora. Se recomandă introducerea
speciilor de amestec (PA, CI,AR, TE) în proporţie de
20 – 30%. Solurile sunt luvosoluri tipice(2201) şi
luvosoluri vertice (2208).

17
 6.1.5.2. Deluros de cvercete brun, II 531.4 Sleau de -argilizare 2GO2FA4TE2(CI,PA,FR) -Tăieri
Staţiuni de bonitate mijlocie pentru gorunete, deal cu gorun mare în Btw 20GO20FA60(CI,PA,TE,FR) progresive
goruneto-şleauri de deal, şleao-cerete, etc. situate pe şi fag de 7GO1TE1FR1DT
versanţi slab înclinaţi cu diferite expoziţii. Substratul productivitate 50GO20TE20FR10DT
-Tăieri
litologic este format din argile, nisipuri, luturi, marne şimijlocie (m)
progresive
alternante ale acestora. 532.3
Soluri: preluvosol tipic (2101). Goruneto- 5TE3GO2DT -Tăieri
Flora: Carex pilosa. şleau de prod.
60TE20GO20DT progresive
mijlocie (m)
532.4 Şleau de
4GO2GÂ2CE2DT -Tăieri
deal cu gorun
30GO20GÂ20CE30DT progresive
(m)
741.1Amestec
6CE1GP2TE1(PA,CI,CA) -Tăieri
normal de GO,
50CE10GO20TE20(PA,CI,AR,JU) progresive
GÂ şi CE (m)
751.1 Şleao-
ceret de deal cu
gorun (m)
6.1.5.3. Deluros de cvercete, cu şleauri de deal 531.2 Şleau de 8GO2DT -Tăieri
fără fag Bs/m, brun şi cenuşiu, edafic mare deal cu gorun 70GO30DT progresive
Staţiuni de bonitate superioară pentru gorunete, şi fag de
goruneto şleauri, şleauri de deal, şleao – cerete, etc., productivitate 2GO2FA4TE2(CI,PA,FR) -Tăieri
situate pe versanţi inferiori, slab şi moderat înmclinaţi, superioară (s) 20GO20FA60(CI,PA,TE,FR) progresive
cu expoziţii diferite. Substratul litologic este format din
argile, nisipuri, luturi, marne ş alternanţe ale acestora.
Soluri: preluvosol tipic (2101), luvosol tipic (2201) şi
luvosol vertic (2208). Flora:Asarum –
Brachypodium.

2.4. Studiul vegetaţiei forestiere

2.4.1. Tipuri naturale fundamentale de pădure

În cadrul TR. Milariu s-au determinat următoarele tipuri de pădure:

Productivitatea
Tip de pădure Suprafaţa
naturală
Super. Mijl. Infer.
Codul Diagnoza ha %
- ha - - ha - - ha -
433.1 Făget amestecat din regiunea de dealuri (m) 7,50 3 - 7,50 -
512.1 Gorunet cu Carex pilosa (m) 3,90 1 - 3,90 -
Şleau de deal cu GO şi FA de productivitate
531.4 mijlocie (m) 2,30 1 - 2.30 -
532.1 Goruneto-şleau de productivitate superioară (s) 7,50 3 7,50 - -
711.2 Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (m) 0,30 - 0,30 -
Cereto-gârniţet de dealuri de productivitate
731.2 mijlocie (m) 5,90 2 - 5,90 -
731.3 Cereto-gârniţet de productivitate inferioară (i) 0,90 - - 0,90
Amestec normal de GO, GÂ şi CE de
741.1 productivitate mijlocie (m)
166,10 55 - 166,10 -
741.2 Amestec de gorun, gârniţă şi cer (s) 1,50 1,50 - -
751.1 Şleao-ceret de deal cu gorun (m) 107,60 35 - 107,60 -
TOTAL

18
 % 303,5 100 9,00 293,6 0,90

2.5. Concluzii privind condiţiile de staţiune şi de vegetaţie

Sintetizând datele prezentate anterior se constată că între condiţiile staţionale şi
vegetaţia forestieră există o strânsă corelaţie şi interdependenţă.
Potenţialul staţional privit comparativ cu productivitatea arboretelor se prezintă tabelar
astfel:

Bonitatea staţiunilor Productivitatea arboretelor Diferenţe

Suprafaţa, Suprafaţa,
Categoria % Categoria % + -
- ha - - ha -
Superioară 9,00 3 Superioară 9,76 3 - 0.76
Mijlocie 293,60 97 Mijlocie 212,87 70 - 80.73
Inferioară 0,90 Inferioară 80,87 27 79,97 -
Total 303,5 100 Total 303,5 100 79.97 81,49

Conform datelor prezentate în tabel, productivitatea arboretelor nu corespunde în

totalitate condiţiilor staţionale. Astfel, pe 80 ha arboretele realizează alte productivităţi
decât potenţialul staţional.
Printre cauzele care au condus la această stare de fapt se pot enumera:
- provenienţa din lăstari a arboretelor (80% din arborete au provenienţă din
lăstari);
- neefectuarea la timp a lucrărilor de îngrijire a arboretelor;
- seceta prelungită din ultimele decenii;
În vederea funcţionării la întreaga capacitate, eventual a îmbunătăţirii
potenţialului staţional, se impun următoarele măsuri de ordin tehnic şi silvicultural:
- împădurirea de urgenţă a tuturor terenurilor fără vegetaţie forestieră situate în
condiţii de staţiuni normale;
- executarea la timp a lucrărilor de îngrijire preconizate;
- aplicarea diferenţiată a tratamentelor şi a tehnologiilor de exploatare în raport cu
caracterul actual al tipului de pădure şi cu funcţiile atribuite arboretelor;
- ameliorarea continuă a arboretelor neexploatabile cu consistenţe reduse;
- intensificarea pazei pădurilor în scopul evitării şi înlăturării pericolului de
incendii şi a păşunatului abuziv în pădure;
- combaterea la timp a tuturor dăunătorilor în păduri.

3. EVIDENŢA STRUCTURII ŞI MĂRIMII FONDULUI DE PRODUCŢIE

3.1. Evidenţa descrierii parcelare

19
 3.2. Evidenţa structurii fondului de producţie

Structura şi mărimea actuală a fondului forestier din TR. Milariu, sintetizată pe

grupe funcţionale, specii, pe clase de vârstă şi clase de producţie se prezintă în tabelul
următor astfel:

Principalele elemente de caracterizare a structurii fondului forestier din TR.

Milariu sunt prezentate în tabelul ce urmează:

Specii
UM
Specificări CE GI GO ST TE FA FR DT Total
Suprafata ha 89,2539,6293,3311,63 39,8 10,5 6,26 13,11 303,5
Compoziţia % 29 13 31 4 13 3 2 4 100
Clasa de producţie medie - III,3 III,0 III,0 IV,7 III,6 III,0 III,6 IV,2 III,3
Consistenţa - 0,65 0,64 0,62 0,63 0,74 0,66 0,76 0,83 0,66
Vârsta medie ani 71 79 84 72 64 92 49 45 74
3
Creşterea curentă m /an/ha 3,1 3,1 3,7 4,7 5,2 4,9 5,9 6,4 3,9
3
Volum mediu m /ha 132 135 161 164 185 283 148 92 153
Volum total mii m3 11,8 5,29 15,02 1,91 7,3 2,97 0.92 1,20 46,44

4. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI

ECOLOGICE ALE
PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE

4.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii

4.1.1. Obiective social-economice şi ecologice

Obiectivele social-economice şi ecologice se exprimă prin natura produselor şi a
serviciilor de protecţie ori social-culturale ale pădurii.
Reglementarea prin amenajament a modului de gospodărire a pădurilor din cadrul
TR. Milariu s-a detaliat prin stabilirea ţelurilor de producţie sau de protecţie, la nivel de
unitate amenajistică.
Obiectivele stabilite sunt specificate în tabelul următor:

Nr.
Grupa de obiective şi servicii Obiectivul
crt.
Lemn de cvercinee şi diverse foioase tari pentru cherestea şi alte
1 Produse lemnoase prelucrări superioare
Lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări (SC)

20
 Alte produse în afara Vânatul, fructe de pădure, plante medicinale şi aromate
2
lemnului

4.1.2. Funcţiile pădurii

Corespunzător obiectivelor social economice fixate la actuala amenajare, s-a
realizat zonarea funcţională a pădurilor din TR. Milariu după cum urmează:

Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa

Cod Denumirea ha %
GRUPA I
1 PĂDURI CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
- - - -
- - - -
TOTAL GRUPA I - -
GRUPA A II-A
2. PĂDURI CU FUNCŢII DE PRODUCŢIE ŞI PROTECŢIE
Păduri destinate să producă arbori groşi de calitate superioară pentru
1B 303.5 100
lemn de cherestea (T VI)

TOTAL GRUPA a - II- a 303.5 100

TOTAL GRUPA I + II 303,5 100

4.1.3. Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite

Subunitatea în care au fost organizate arboretele din unitatea luată în studiu este
S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obişnuite - cu suprafaţa de 303,5 ha.
În această subunitate au fost încadrate arboretele de cvercinee (gârniţă, gorun, cer,
stejar) şi diverse foioase tari care vor fi gospodărite în regimul codru. Speciile de bază
sunt reprezentate în proporţie care să permită conducerea lor eficientă până la vârsta
exploatabilităţii tehnice, iar condiţiile staţionale sunt favorabile regenerării naturale.

4.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii

4.2.1. Generalităţi

Pentru a satisface în condiţii corespunzătoare funcţiile atribuite, atât arboretele

luate individual, cât şi pădurea în ansamblul său trebuie să îndeplinească anumite condiţii
de structură.
Structura arboretelor şi a pădurii în ansamblul său, atât cea normală, cât şi cea
corespunzătoare diferitelor etape intermediare, se defineşte prin stabilirea bazelor de
amenajare: regim, compoziţie ţel, tratament, exploatabilitate şi ciclu.

21
 4.2.2. Regimul
Regimul defineşte structura pădurii din punct de vedere al modului în care se
asigură regenerarea acesteia: din sămânţă sau pe cale vegetativă.
Pentru pădurile din TR. Milariu din cadrul U.P. II Bâltane s-a adoptat:
- regimul codru pentru arboretele de gârniţă, cer, gorun, stejar şi diverse foioase
tari. Regenerarea se realizează pe cale naturală din sămânţă sub adăpost;

4.2.3. Compoziţia-ţel
Compoziţia-ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor din cadrul unui arboret
care îmbină în orice moment al existenţei lui, în modul cel mai favorabil, exigenţele
biologice ale pădurii cu cerinţele social-economice atribuite, starea arboretului existent
etc.
Ca bază de amenajare compoziţia ţel se exprimă prin:
- compoziţia-ţel la exploatabilitate - care reprezintă cea mai favorabilă compoziţie
la care ajung arboretele la vârsta exploatabilităţii în raport cu compoziţia lor actuală şi cu
posibilităţile de modificare a ei, prin intervenţiile ce se fac în direcţia compoziţiei optime;
- compoziţia-ţel de regenerare - care se stabileşte numai pentru arboretele
exploatabile în prezent şi cele care devin exploatabile în cursul primei perioade de
amenajament, ţinându-se seama de compoziţia-ţel finală şi de sistemul de cultură adoptat;
- compoziţia-ţel finală - se stabileşte în raport cu ţelurile de gospodărire şi cu
condiţiile ecologice date.
Astfel, pentru pădurile din unitatea luata in studiu compoziţia-ţel stabilită este cea
corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure.
4.2.4. Tratamentul
Ca bază de amenajare, tratamentul defineşte structura arboretelor din punctul de
vedere al repartiţiei arborilor pe categorii dimensionale şi al etajării populaţiei de arbori
şi arbuşti.
Prin tratament se înţelege modul cum se face exploatarea şi se asigură regenerarea
unei păduri în conformitate cu ţelurile fixate.
Având în vedere condiţiile concrete existente pe teritoriul U.P. _______, s-au
adoptat următoarele tratamente:
- tăieri progresive în arboretele de cvercinee şi fag, amestecuri dintre acestea,
şleauri de deal şi de luncă, cu perioada de regenerare 15-20 ani, tipice pentru formaţiile
amintite. Prin tehnica de aplicare, acestea asigură regenerarea naturală din sămânţă a
arboretelor, promovarea speciilor de bază (GÎ, CE, GO, ST) şi de amestec valoroase (,TE,
UL). Fiind tratamente din grupa celor cu tăieri repetate, se evită dezgolirea solului,
putându-se executa şi împăduriri în completarea regenerărilor naturale, obţinându-se
astfel, arborete valoroase amestecate, rezistente la adversităţi;
- tăieri rase de refacere sau substituire în arboretele slab productive sau
necorespunzătoare staţional. După extragerea printr-o singură intervenţie a arboretului
matur se vor executa împăduriri cu specii de bază şi de amestec corespunzător tipului
natural fundamental.

22
 Tehnica aplicării tratamentelor este cea prevăzută în "Normele tehnice pentru
alegerea şi aplicarea tratamentelor", ediţia 1988.

4.2.5. Exploatabilitatea
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raportul dimensional şi se
exprimă prin vârsta exploatabilităţii.
Pentru pădurile din TR.Milariu s-a adoptat exploatabilitatea tehnică pentru
arboretele din grupa a II-a.
Corespunzător exploatabilităţii adoptate s-a stabilit şi vârsta exploatabilităţii .
Astfel, pentru pădurile din unitatea luată în studiu vârsta medie a exploatabilităţii
calculate este 106 ani la S.U.P. "A".

DS: Drobeta Turnu Severin OS:Strehaia UP: 2 TR. Milariu SUP ‘A’
********************************************
* | *
* | T O T A L A R B O R E T E *
* SPECIA |--------------------------------*
* | SUPRAFATA | CLP | TE |CICLU *
* | HA % | MED | MED | *
*==========================================*
* 1 CE | 89,25 29 | 3.3 | 107 | *
*------------------------------------------*
* 2 GI | 39,62 13 | 3.0 | 109 | *
*------------------------------------------*
* 3 GO | 93,33 31 | 3.0 | 107 | *
*------------------------------------------*
* 4 ST | 11,63 4 | 4,7 | 102 | *
*------------------------------------------*
* 5 TE | 39,80 13 | 3.6 | 104 | *
*------------------------------------------*
* 6 FA | 10,50 3 | 3,0 | 97 | *
*------------------------------------------*
* 7 FR | 6,26 2 | 3.6 | 89 | *
*------------------------------------------*
* 8 DT | 13,11 5 | 4.2 | 110 | *
*------------------------------------------*
*------------------------------------------*
* TOTAL | 303.5 100| 3.3 | 106 | 110 *
********************************************

4.2.6. Ciclul

23
 Ca principală bază de amenajare, ciclul determină mărimea şi structura pădurii în
ansamblul său în raport cu vârsta arboretelor componente. La stabilirea ciclului au fost
luate în considerare:
- formaţiile şi speciile forestiere care compun pădurea;
- funcţiile social-economice atribuite arboretelor;
- media vârstei exploatabilităţii de protecţie şi tehnică;
- posibilităţi de creştere a eficacităţii funcţionale ale arboretelor şi a pădurii în
ansamblul său.
Ciclul s-a stabilit luând în considerare arboretele cu strutură normală, cu
excluderea arboretelor derivate, etc. cu vârste ale exploatabilităţii mult diferite de cele ale
arboretelor naturale.
Astfel, ciclul este de 110 ani la S.U.P. "A" .

5. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE

LEMNOASĂ

Stabilirea posibilităţii şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură definesc

reglementarea procesului de producţie lemnoasă.
Prin reglementarea procesului de producţie lemnoasă s-a urmărit:
- dirijarea structurii pădurii spre cea optimă în raport cu condiţiile ecologice şi
funcţiile atribuite;
- realizarea unor păduri care să asigure continuitatea funcţiilor de producţie şi
protecţie, concomitent cu creşterea stabilităţii ecologice şi a eficacităţii funcţionale;
- aplicarea reglementărilor de ordin silvicultural până la nivel de arboret.
Reglementarea procesului de producţie s-a făcut pentru arboretele încadrate în
tipurile de categorii funcţionale III - VI.

5.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale

5.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P. "A" - Codru regulat,

sortimente obişnuite

5.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale

5.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii

indicatoare

24
 P = m * Ci , în care:
Ci - reprezintă creşterea indicatoare
m - un factor modificator, variabil de la caz la caz în funcţie de structura fondului
de producţie.
5.1.1.1.1.1. Determinarea factorului modificator m prin intermediul
suprafeţelor
A. Pentru unităţile de gospodărire fară excedent de arborete exploatabile, în
scopul determinării factorului m din formula posibilităţii se calculează la început
rapoartele:
s1 s
q= şi r = 2 , în care:
s 2s
s1 - reprezintă suprafaţa redusă a arboretelor ce pot fi explotate în prima perioadă
de 20 de ani (suprafaţa efectivă înmulţită cu indicele de densitate);
s2 - suprafaţa redusă a arboretelor ce pot fi exploatate în decursul primelor două
perioade de câte 20 de ani (respectiv în următorii 40 de ani);
s - suprafaţa normală a unei clase de vârstă, redusă cu indicele de densitate mediu
pe unitatea de gospodărire.
Ţinând seama de valorile indicilor q şi r, valoarea factorului modificator m va fi:
1. Când r  1
a) dacă q  1 .............................. m = 1
b) dacă q < 1 ............................... m = q
2. Când r < 1
a) dacă q  r ............................... m = r
b) dacă q < r ................................ m = q
B. Pentru unităţile de gospodărire cu excedent de arborete explotabile (S 1 > S şi
S2 > 2S), valoarea factorului modificator m se stabileşte în funcţie de raportul Q calculat
pe baza diferenţei dintre S2 şi S1, astfel:
S1
dacă S2 - S1  S, Q=
S
iar
S2  S
dacă S2 - S1 < S, Q=
S
în care: S1 - reprezintă suprafaţa redusă a arboretelor explotabile şi trecute de
vârsta explotabilităţii;
S2 - suprafaţa redusă a arboretelor explotabile (S 1) şi preexploatabile,
împreună;
S - are semnificaţia de mai înainte.

25
 Aşadar, se consideră excedentară în arborete explotabile numai o unitate de
gospodărire în care suprafaţa arboretelor explotabile (S1) este mai mare decât suprafaţa
normală a unei clase de vârstă (S), iar suprafaţa arboretelor explotabile şi preexplotabile,
împreună (S2) este mai mare decât două clase de vârstă normale (2S). În aceste condiţii,
dacă suprafaţa arboretelor preexplotabile este mai mică decât o clasă de vârstă normală,
S2 - S1 < S, o parte din arboretele exploatabile se consideră preexploatabile (până la
acoperirea deficitului), iar raportul Q se calculează numai pentru suprafaţa arboretelor
exploatabile rămase.

Deci,

S1 = 174,60 X 0,51 = 89,05

CVN = 303,5 / 110 x 20 = 55,18
S = CVN x densit. medie = 55,18 x 0,66 = 36,42
Q = S1 / S = 98,05 / 36,42 = 2,44
S2 = (17,2 + 174,60) x 0,53 = 191,8 x 0,53 = 101,65
r = S2 / 2S = 101,65 / 72,84 = 1,39

S1 = 89,05
S2 = 101,43
S = 36,42
2S = 72,84

S1 > S2
=> Excedent
S2 > 2S

S2 – S1 =12,38 < S = 36,42 => Q = (S2 – S) / S = 1,78

ciclul 110 ani
m = 1,1
P = 1,1 x 665 = 732

26
 5.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de
vârstă
Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă s-a făcut
parcurgându-se următoarele faze:
a) Analiza structurii unităţii de gospodărire pe clase de vârstă
Structura pe clase de vârstă în cadrul TR. Milariu (pentru S.U.P. "A" codru
regulat, sortimente obişnuite) este redată în tabelul următor:
Clase de vârstă - ha Clasa de
Specificări vârstă normală
I II III IV V VI VII > Total
- ha -
Suprafaţa (ha) 0 102,30 4,70 22,60 71,10 102,80 - 303,5
55,18
% 0 34 2 7 23 34 - 100

Din analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus se constată că S.U.P. "A" se
caracterizează printr-o structură dezechilibrată pe clase de vârstă şi printr-un excedentt de
arborete exploatabile .
b) Constituirea suprafeţelor periodice
- suprafaţa totală a S.U.P. "A" = 303,5 ha
- ciclu - 110 ani
- perioada = 20 ani
- suprafaţa periodică normală - 55,18 ha
Mărimea suprafeţelor periodice s-a determinat prin repartizarea arboretelor pe
perioadele ciclului, rezultând:
SPI = 55,18ha x 1,2 = 66,21 (SPI = 1,2 SPN - s-a avut în vedere excedentul de
arborete exploatabile)

c) Constituirea SPI
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă,
s-a procedat la constituirea SPI (înşirând arboretele exploatabile pe clase de vârstă şi
urgenţe de regenerare) după cum urmează:
Procedeul deductiv
Proce-
Supra- Volum
Volum VG1 VG2 VG3 deul
Urgenţa u.a. faţa K Vârsta actual creşterea PRM
total PRM=30 PRM=20 PRM=10 inductiv
ha m3
3D 8,70 0,20 110 506 0,6 511 10 - - 511 511
15 9C 1,10 0,30 75 59 1,8 61 10 - - 61 61
9G 0,50 0,20 75 16 0,9 16 10 - - 16 16
TOTAL URG.
10,3 - - 581 - 588 - - - 588 588
15
2B 1,80 0,40 80 150 2,0 154 10 - - 154 154
23 11A 1,0 0,50 75 131 3,1 134 10 - - 134 134
7B 0,50 0,60 75 92 4,4 94 10 - - 94 94
TOTAL URG.
3,3 - - 373 - 382 - - - 382 382
23
26 7A 24,10 0,40 115 3085 1,1 3112 15 - 3112 - 1556
5C 18,20 0,50 110 3421 1,7 3452 15 - 3452 - 1726
8D 7,70 0,50 100 1271 1,9 1285 15 - 1285 - 643
9B 2,61 0,50 100 430 1,7 434 15 - 434 - 217

27
TOTAL URG.
52,61 - - 8207 - 8283 - - 8283 - 4142
26
RECAPITULAŢIE PE URGENŢE
15 - 10,30 - - 581 - 588 - - - 588 588
23 - 3,3 - - 373 - 382 - - - 382 382
26 52,61 8207 - 8283 - 8283 - 4142
TOTAL 66,21 - - 9161 - 9253 - - 8283 970 5112

d) Determinarea indicatorului de posibilitate se face prin două procedee

d1) Procedeul deductiv

PD = V G3

V G2

V G1
 970 / 10 + 8283 / 20 = 97 + 414,15 = 511,15
10 20 30

d2) Procedeul inductiv - s-a bazat pe însumarea volumelor posibil de extras în

primul deceniu, stabilite pentru arboretele încadrate provizoriu în suprafaţa periodică în
rând. Aceste volume s-au determinat în baza indicilor de recoltare (exprimaţi procentual)
stabiliţi pe teren pentru fiecare arboret exploatabil în parte. În acest caz a rezultat Pi =
511,20 m3/an.

PI =  pi  5112 / 10 = 511,20
10

Posibilitatea C.V. = min ( PD , PI ) = 511,15

5.1.1.2. Adoptarea posibilităţii

În vederea normalizării structurii fondului forestier şi a asigurării continuităţii
recoltelor de lemn s-au analizat indicatorii de posibilitate după creşterea indicatoare şi
după clasele de vârstă:

METODA DE CALCUL
Prin intermediul creşterii indicatoare După criteriul claselor de vârstă
Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori
SP normală (ha) 55,18
Perioada (ani) 20
SPI (ha) 66,21
- Procedeul deductiv 511,15
- Procedeul inductiv 511,20

28
 P1 = 732 P2 = 511,15
3
Posibilitatea adoptată =730 m /an

Având în vedere că diferenţa dintre cele două posibilităţi calculate este de 221
m3/an, iar unitatea se caracterizează printr-un excedent de arborete exploatabile (Q =
2,44), s-a adoptat posibilitatea de 730 m3/an - după creşterea indicatoare, care asigură
continuitatea producţiei de lemn şi îmbunătăţirea funcţiei de protecţie a arboretelor.

5.1.1.3. Recoltarea posibilităţii

În raport cu posibilitatea de produse principale adoptată, ţinându-se seama de
urgenţele de regenerare şi de condiţiile reale de exploatare, s-au ales arboretele ce
urmează a fi parcurse cu tăieri de regenerare în primii 10 ani. Ele au fost înscrise în
"Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse
principale" cât şi în "Planul decenal de recoltare a produselor principale". Aceste arborete
au fost propuse a fi parcurse cu tăieri de regenerare din faza de teren (descriere parcelară)
indicându-se la fiecare arboret: urgenţa de regenerare, numărul de intervenţii în deceniu,
procentul de extras şi lucrările de executat. Alegerea arboretelor de parcurs cu tăieri în
primii 10 ani (faza birou) s-a făcut în raport cu urgenţele de regenerare, după calcularea
indicatorului de posibilitate şi adoptarea posibilităţii.

Aceste arborete sunt redate în "Planul decenal de recoltare a produselor

principale". Pe lângă volumul de extras, în acest plan s-au dat recomandări referitoare la
tratamentul de aplicat, lucrări de ajutorare a regenerării naturale, de împădurire etc.
Pe urgenţe de regenerare, arboretele exploatabile în primul deceniu au următoarea
distribuţie:
Arborete încadrate în deceniul I
Volum Volumul de
Urgenţa Supraf.
Unitatea amenajistică total extras
ha
m3 m3
15 3D, 9G, 9C 10,3 588 588
23 2B, 11A, 7B 3,3 382 382
26 7A, 5C, 8D, 9B, 10E, 11B% 88,05 13481 6330
TOTAL 101,65 14451 7300

În planul decenal, unităţile amenajistice au fost înscrise în ordinea lor curentă, cu

date de caracterizare şi lucrările prevăzute a se executa în scopul asigurării regenerării
naturale a acestora.
Prevederile au un caracter orientativ, ele fiind adaptate la condiţiile concrete de
exploatare şi regenerare a fiecărui arboret. La sfârşitul planului decenal s-a dat ordinea
orientativă a u.a.-urilor de parcurs cu tăieri de regenerare pe durata primului deceniu.
Prin actuala eşalonare a arboretelor din planul decenal s-a urmărit:
- regenerarea în primă urgenţă a arboretelor degradate sau necorespunzătoare din
punct de ve-dere staţional;
- punerea în lumină a seminţişurilor naturale existente;
- provocarea şi ajutorarea regenerării naturale în momentul optim pentru folosirea
fructificaţii-lor.

29
 Pentru recoltarea masei lemnoase s-au prevăzut a se executa următoarele
tratamente:
- tăieri progresive pe 107,7 ha cu un volum de extras de 6841 m3;
- tăieri rase de substituire pe 4,9 ha cu un volum de extras de 459 m3.
În mod deosebit prin aplicarea tratamentelor se va urmări evitarea dezgolirii
solului, respectiv asigurarea permanenţei pădurilor şi a funcţiilor de protecţie şi
producţie.
Pentru aplicarea tratamentelor propuse, punerea în valoare se va face după ce s-a
studiat în teren dinamica procesului de regenerare naturală în funcţie de care se vor
amplasa punctele de regenerare.
Pe tratamente, suprafeţe şi specii posibilitatea de produse principale are
următoarea structură:
Suprafaţa de
Volum de extras Posibilitatea pe specii
Grupa parcurs
Tratamentul m3 m3/an
funcţ. ha
Decenală Anuală Decenal Anual CE GI GO ST TE FA FR DT
T. progresive II 96,75 9,7 6841 684,1 2209,6 1045 2680,7 - 733,1 172,6 - -
T. rase de
II 4,9 0,4 459 45,9 - 1,6 31,6 335 - - 89,2 1,6
substit.
TOTAL - 101,65 10,1 7300 730 2209,61046,62712,3 335 733,1 172,6 89,2 1,6
730
Indicele de recoltare = 303,5 = 2,4 m3/an/ha
Indicele de creştere curentă =

5.2. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor

Prin sistem al lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se înţelege
totalitatea operaţiunilor de îngrijire şi conducere aplicate unui arboret de la instalare până
la începerea lucrărilor de regenerare. Structura arboretelor sub raportul distribuţiei
spaţiale şi al repartiţiei pe categorii dimensionale se realizează prin aplicarea unui
ansamblu de măsuri silviculturale aplicate diferenţiat pe stadii de dezvoltare.
Pentru arboretele existente în cadrul TR. Milariu din U.P. II Baltane obiectivele
urmărite prin executarea acestor lucrări sunt:
- păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, mai ales prin acţiunea de
igienizare;
- creşterea gradului de stabilitate şi rezistenţă a arboretelor la acţiunea factorilor
externi şi interni destabilizatori, prin menţinerea optimă a proporţiei speciilor,
dimensiunii, diametrelor, înălţimii şi coroanei.
- creşterea productivităţii arboretelor şi a pădurii în ansamblul său, precum şi
îmbunătăţirea calităţii lemnului produs;
- îmbunătăţirea efectelor de protecţie, a calităţilor factorilor de mediu (protecţia
aerului, apelor, a solului etc);
- mărirea capacităţii de fructificaţie a arboretelor şi ameliorarea condiţiilor de
regenerare;
- recoltarea de masă lemnoasă şi valorificarea ei.

30
 Mijloacele prin care se pot realiza obiectivele menţionate mai sus sunt
următoarele:
- reglarea consistenţei arboretelor în intervalul 0,9 - 1,0 în direcţia optimizării
acesteia;
- proporţionarea compoziţiei specifice a arboretelor amestecate, potrivit ţelurilor
stabilite, urmărindu-se promovarea speciilor autohtone valoroase, în arealul lor de
vegetaţie (gorun, gârniţă, cer, stejar, fag, specii e amestec şi ajutor);
- ameliorarea structurii, din punct de vedere al provenienţei arborilor componenţi
prin promovarea exemplarelor din sămânţă (sau drajoni la salcâm), faţă de cei din lăstari.
Lucrările de îngrijire se vor executa în toate arboretele care îndeplinesc condiţii de
consistenţă şi stadiu de dezvoltare, la data executării descrierii parcelare cât şi pe timpul
de aplicare a actualului amenajament.
Conform planului lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor, posibilitatea de
produse secundare din suprafata studiata se prezintă astfel:

Suprafaţa de Volum de extras

Posibilitatea anuală pe specii, m3
Specificări parcurs - ha - - m3 -
Decenală Anuală Decenal Anual CE GI GO ST TE FA FR DT
Degajări - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - -
Curăţiri - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - -

Rărituri 102,2 10,2 1454 145,4 467 150,8 269,6 10 335,5 10,6 68,7 141,8

Total
produse
secundare 102,2 10,2 1454 145,4 467 150,8 269,6 10 335,5 10,6 68,7 141,8
(curăţiri +
rărituri)
T. igienă 50,3 5 50,3 5 9,07 5,99 16,47 7,55 2,35 6,26 1,45 1,16
TOTAL 152,3 15,2 1504,3 150,4 476,07 156,79 286,07 17,55 337,85 16,32 70,15 142,96

Indicele de recoltare produse secundare = = m3/an/ha

Posibilitatea de produse secundare este de 145,4 m3/an (145,4 m3/an din rărituri).
Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor are la bază lucrările de îngrijire propuse
în teren, ţinându-se seama de evoluţia arboretelor în următorii 10 ani.
Răriturile se vor executa în stadiul de păriş, codrişor şi codru mijlociu. Cu rărituri
se va parcurge o suprafaţă de 102,2 ha, rezultând o posibilitate de 476 m3/an.
Convenţional s-a stabilit ca prima răritură să se execute când arboretul realizează
diametrul central de 8 - 10 cm şi înălţimea de 12 - 13 m, corespunzător vârstei de 25 - 30
ani la făgete şi cvercinee.
Marcarea arborilor se va face sub conducerea cadrelor tehnice numai după ce
arboretul a fost parcurs pentru cunoaşterea structurii şi stării de fapt în raport cu
obiectivele urmărite.
Pentru realizarea în bune condiţii a acestor lucrări se fac următoarele precizări:

31
 - suprafeţele de parcurs cu lucrări de îngrijire a arboretelor şi volumele de extras
corespunzătoare acestora, planificate prin amenajament au un caracter orientativ;
- organul de execuţie va analiza situaţia concretă a fiecărui arboret şi în funcţie de
această analiză va stabili suprafaţa de parcurs şi volumul de extras anual;
- la executarea lucrărior de îngrijire a arboretelor, o atenţie deosebită se va acorda
arboretelor din prima clasă de vârstă, respectiv degajărilor şi curăţirilor, de executarea lor
depinzând stabilitatea şi eficacitatea funcţională a viitoarelor păduri. Aceste lucrări se vor
executa indiferent de eficienţa economică de moment;
- în cazul unui arboret neuniform, lucrările de îngrijire se vor executa în raport de
caracteristicile arboretului existent pe porţiunile care necesită intervenţii;
- cu tăieri de igienă se vor parcurge eşalonat şi periodic toate pădurile după
necesităţile impuse de starea arboretelor şi constau în extragerea arborilor uscaţi sau în
curs de uscare, indiferent dacă au fost sau nu parcurse anterior cu alte lucrări;
- deşi în planul întocmit se dau indicaţii pentru fiecare gen de lucrări, organul de
aplicare are obligaţia să analizeze modificările survenite ca urmare a evoluţiei arboretului
şi să actualizeze prevederile planului în raport cu noile situaţii.

5.3. Volumul total de recoltat (produse principale + produse secundare)

Pentru pădurile din TR. Milariu , posibilitatea totală pe specii şi natură de produse
are următoarea structură:

Suprafaţa de Volum de
Posibilitatea pe specii - m3/an
Natura parcurs - ha - extras - m3 -
produselor Decenal
AnualăDecenalAnual CE GI GO ST TE FA FR DT
ă
Principale 101,65 10,1 7300 730 2209,6 1046,6 2712,3 335 733,1 172,6 89,2 1,6
Secundare 102,2 10,2 1454 145,4 467 150,8 269,6 10 335,5 10,6 68,7 141,8
Principale
++ 203,85 20,3 8754 875,4 2676,6 1197,4 2981,9 345 1068,6 183,2 157,9 143,4
Secundare
T. de
50,3 5 50,3 5 9,07 5,99 16,47 7,55 2,35 6,26 1,45 1,16
igienă
TOTAL
254 25,4 8804.3 880,4 2685,671203,392998,37352,551070,95189,46159,35 144,56
U.P.

Recapitulaţia posibilităţii totale, indicii de recoltare şi indicele de creştere curentă

se prezintă astfel:

Posibilitatea - m3/an Indici de recoltare - m3/an/ha Indicele de

creştere
Conser- Secundar Conser- Secundar
Principale T. igienă Total Principale T. igienă Total curentă
vare e vare e
m3/an/ha
730 - 145 5 880 2,4 -

32
 Analizându-se comparativ indicele de recoltare cu indicele de creştere curentă se
constată că acesta este mai mare decât indicele de recoltare, ceea ce înseamnă că în
deceniul următor se recoltează o cantitate de masă lemnoasă mai mică decât acumularea
de masă lemnoasă în perioada respectivă.

PARTEA A II-A

PLANURI DE AMENAJAMENT

6. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

6.1. Planuri de recoltare a produselor principale

6.1.1. Planuri de recoltare a produselor principale - S.U.P. "A" - Codru

regulat sortimente obişnuite

6.1.1.1. Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de

produse principale.

Volum Nr. de
Seminţiş Volum
actual Urg. intervenţii
Supraf.Vârsta Consis- PRM de P%
u.a. Compoziţia + de Felul tăierii
ha ani tenţa ani Total în extrasextras
5*cr Vârsta Compoziţia %S regen. dec.
NIN m3
m3 NID
3D 8,70 110 8CE1GO1GI 511 0,2 - - - 15 10 1 1 T.rase Imp. 511 100
9G 0,50 75 8GO1GI1DT 16 0,2 - - - 15 10 1 1 T.rase Imp. 16 100
9C 1,10 75 8ST2FR 61 0,3 - - - 15 10 1 1 T.rase Imp. 61 100
TOTAL
10,3 - - 588 - - - - - - - - - 588
URG. 15
2B 1,80 80 5ST5FR 154 0,4 - - - 23 10 1 1 T.rase Imp. 154 100
11A 1,00 75 10ST 134 0,5 - - - 23 10 1 1 T.rase Imp. 134 100
7B 0,50 75 8ST2GO 94 0,6 - - - 23 10 1 1 T.rase Imp. 94 100
TOTAL
3,3 - - 382 - - - - - - - - - 382
URG. 23
T.progr 50
7A 24,10 115 4CE3GI2GO1TE 3112 0,4 - 6CE3G01GI - 26 15 2 1 1556
lum,rac
5C 18,20 110 6GO1GI1CE1TE1FA 3452 0,5 - 5GO4CE1GI - 26 15 2 1 T.progr lum 1726 50
8D 7,70 100 3GO3CE3TE1GI 1285 0,5 - 5GO4CE1GI - 26 15 2 1 T.progr.lum 643 50
9 B 13,50 100 4GO4CE1GI1TE 2252 0,5 - 4GO4CE2GI - 26 15 2 1 T.progr.lum 1126 50
10E 11,30 100 5GO4CE1GI 1564 0,5 - 6CE3GO1GI - 26 15 2 1 T.progr.lum 782 50
11B 24,20 110 5GO2GI2TE1CE 1816 0,5 - 6GO3CE1GI - 26 20 3 1 T.progr.decII 497 27
TOTAL
99 - - 13481 - - - - - - - - - 6330
URG. 26
TOTAL
112,9 - 14451 - 7300
URGE

33
 6.2. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor

6.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

Regia Nationala a Padurilor DS:Drobeta-Turnu Severi OS:Strehaia UP: 3

PAG.: 1
***************************************************************************************************************************
***********
* * RARITURI * CURATIRI *D E G A J A R I*I G I E
N A *TOTAL*
* * |SUPRA-|VIR|CON|VOLUM | |NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR|CON|VOLUM|NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|
VIR*SUPRA-|VOLUM*VOLUM*
* DRUM * U.A.| FATA |STA|SIS|ACTUAL|CRE | DE | DE * U.A.|-FATA|STA|SIS| ACT.| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA* FATA |
DE * DE *
* * | | | | |ST. |IN| PAR- |EXTR.* | | | | |IN| PAR- |EXTR.* | | *
|EXTR.*EXTR.*
* * | HA |ANI| | M.C. |M.C | | CURS | M.C.* | HA |ANI| | M.C.| | CURS | M.C.* | HA |ANI* HA
| M.C.* M.C.*
*==========================================================================================================================
==========*
* DP017* 2C| 14,40| 35|0.9| 1700| 7 | 1| 14,4| 12* * | | *
| * *
* * 3B| 36,00| 30|0.9| 3528| 6.6| 1| 36 | 13* * | | *
| * *
* * 3C| 0,90 | 45|0.9| 110 | 5,2| 1| 0,9 | 9 * * | | *
| * *
* * 4A| 1,70 | 25|0.9| 88 | 4,8| 1| 1,7 | 13* * | | *
| * *
* * 4B| 28,00| 30|0.9| 2968| 6,7 | 1| 28 | 13* * | | *
| * *
* * 4D| 3,00 | 25|0.9| 192| 5,1| 1| 3 | 13* * | | *
| * *
* * 5B| 7,50 | 30|0.9| 1276| 10,3| 1| 7,5 | 13* * | | *
| * *
* * 6B| 0,70 | 35|0.9| 124| 9,4 | 1| 0,7 | 12* * | | *
| * *
* * 7C| 5,40 | 30|0.9| 815 | 8,3 | 1| 5,4 | 13* * | | *
| * *
* * 8B| 4,60 | 30|0.9| 552 | 7 | 1| 4,6 | 13* * | | *
| * *
*
*
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--*
*Total general| 102,2| 35|0.9| 11323 | | | 102,2 | *
*==========================================================================================================================
==========*

34
 6.2.2. Recapitulaţia posibilităţii decenale pe specii
***************************************************************************************************************************
***********
* RARITURI * CURATIRI * I G I E N A* TOTAL *
*==========================================================================================================================
==========*
*Posibilitate decenala 102,2 HA 1454 MC* 50,3MC * 152,3HA
1504,3MC
*==========================================================================================================================
==========*
* CE 467 MC* * 9,07* 476,07 *
* GI 150,8 MC* * 5,99* 156,79 *
* GO 269,6 MC* * 16,47* 286,07 *
* ST 10 MC* * 7,55* 17,55 *
* TE 335,5MC* * 2,35* 337,85 *
* FA 10,6MC* * 6,26* 16,32 *
* FR 68,7MC* * 1,45* 70,15 *
* DT 141,8MC* * 1,16* 142,96 *
***************************************************************************************************************************
***********
Posibilitate anuala 10,2 HA 145,4 MC* 5MC * 15,2HA
150,4,MC
***************************************************************************************************************************
***********

6.3. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire

Unit. Sup.e Suprafaţa efectivă de împădurit

Tipul
amenaj. Ind f. Specii
de
de (împă
staţiu Compoziţia ţel
aco d.
ne şi Formula de
- ajut. ST/
Sup tip împăd Comp. GO GÂ CE FR DT
Nr. peri regen TE
-ha- de sem.utiliz.
re îngr.)
păd.
ha ha ha ha ha ha ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE
A1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale
A.1.4. Mobilizarea solului în u.a.-urile: 5C, 6A, 7A, 8D, 8E, 9B, 10A, 10C, 10E, 11B cu
o suprafaţă totală de 137,40 ha din care suprafaţa efectivă este de 34,4 ha.
A.1.5. Extragerea subarboretului în u.a.-urile: 8D, 9C cu o suprafaţă totală de 8,80 ha din
care suprafaţa efectivă de 2,6 ha.
A.1.6. Extragerea seminţişului şi tineretului neutilizabil preexistent în u.a.-urile: 3D, 5C,
6A, 8E, 10A, 10C, 11D, 11B cu o suprafaţă totală de 93,40 ha din care suprafaţa efectivă
este de 23,4 ha.

A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

35
A.2.1. Receparea seminţişurilor sau tinereturilor vătămate în u.a.-urile: 3D, 3E, 5C, 6A,
7A, 8D, 8E, 9B, 10A, 10C, 10E, 11B, 11D cu o suprafaţă totală de 151,5 ha din care
suprafaţa efectivă de 21,5 ha.

A.2.2. Descopleşirea seminţişurilor în u.a-urile.: : 3D, 3E, 5C, 6A, 7A, 8D, 8E, 9B, 10A,
10C, 10E, 11B, 11D cu o suprafaţă totală de 151,5 ha din care suprafaţa efectivă de 21,5
ha.

B. LUCRĂRI DE REGENERARE
B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier
B.1.1. Împăduriri în poieni şi goluri
B.2. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare
B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive
4GO2GÂ2CE1T
6.1.4. E1DT 1,0
3D 8,7 2. 40GO20GÂ20TE 0,2 1,7 0,7 0,3 - - - - -
741.1 20DT 0,6
8CE1GÂ1GO
4GO2GÂ2CE1TE
6.1.5. 1DT 1,0
7A 24,1 2. 50GO30GÂ10TE1 0,4 9,6 4,8 2,9 - - - - -
751.1 0DT 0,4
6CE3GO1GÂ
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare
B.2.6. Împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri
în crâng
B.3.Împăduriri în suprafeţe parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a
arboretelor necorespunzătoare
B.3.1. Împăduriri după înlocuirea arboretelor derivate (substituiri)
B.3.2. Împăduriri după înlocuirea arboretelor slab productive (refacere)
4GO2GÂ2CE2D
6.1.5. T 1,0
9G 0,5 2. 40GO20GÂ20CE 1,0 0,5 0,2 0,1 0,1 - - - -
741.1 20DT -
-
B.3.3. Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere
staţional
6CE1GO2TE1D
6.1.5. T 1,0
2B 1,8 2. 60CE10GO20TE 1,0 1,8 0,2 - 1,0 - - - -
751.1 10DT -
-
7B 0,5 6.1.5. 4GO2GÂ2CE2D 1,0 0,5 0,2 0,1 0,1 - - - -
2. T 1,0
741.1 40GO20GÂ20CE -
20DT

36
 -
4GO2CE2GÂ2D
6.1.5. T 1,0
9C 1,1 2. 40GO20GÂ20CE 1,0 1,1 0,4 0,2 0,2 - - - -
741.1 20DT -
-
6CE1GO2TE1D
6.1.5. T 1,0
11A 1,0 2. 60CE10GO20TE 1,0 1,0 0,1 - 0,6 - - - -
751.1 10DT -
-
B.3.4. Împăduriri pentru ameliorarea compoziţiei şi a consistenţei (după reconstrucţie
ecologică)
6.1.3. 6CE4GÂ 1,0
1B 0,3 2. 100GÂ 0,2 0,1 - 0,1 - - - - -
711.2 - -
6.1.3. 7ST2CE1DT 1,0
1D 0,9 1. 50CE50DT 0,2 0,2 - - 0,1 - - - -
731.3 - -
6.1.5. 10GO 1,0
8F 1,1 2. 100GO 0,2 0,2 0,2 - - - - - -
751.1 - -
C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV
RECAPITULAŢIE ÎMPĂDURIRI INTEGRALE
Tota
- - - - - - - - - - - -
l B.1
Tota
32,8 - - - 11,3 5,5 3,2 0 - - - -
l B.2
Tota
7,2 - - - 5,4 1,3 0,5 2 - - - -
l B.3

Tota
40 - - - 16,7 6,8 3,7 2 - - - -
lB
RECAPITULAŢIE COMPLETĂRI
* - Consistenţa actuală
** - Compoziţia actuală
Tota
40 - - - 16,7 6,8 3,7 2 - - - -
l
% 100 41 22 12 - - - -
D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente

D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create

u.a.-urile care necesită îngrijirea culturilor tinere nou create sunt: 1B, 1D, 2B, 3D, 7A,
7B, 8F, 9C, 9G, 11A cu o suprafaţă totală de 40 ha iar suprafaţa efectivă este de 108 ha

37
(40 ha  0,3 x 3 lucrări/an x 3 ani = 108 ha/an).

38