Data Ruta Cazare Observatii

Joi 23 Bucuresti - Tg. Tg Neamt

august Neamt Casa Cordus
Vineri Tg Neamt Se viziteaza pe traseu Agapia
24 august Casa Cordus Mancare + somn
Sambata Tg. Neamt - Colibita Pe traseu se viziteaza manastirile
25 august Colibita Pensiunea Arinis Humorului, Sucevita, Moldovita
Odihna - joc - veselie
Racoreala
Duminica Colibita - Colibita - Taul Zanelor - situat la 14 km
26 august turul lacului - izvorul de apa minerala de la Borcut - la
Colibita 16 km
- vf Bistriciorul - 5 ore de urcat pe drum
forestier doar pt romantici (a se citi
Dana + Ady)
Luni Colibita - Bistrita Vadu Izei - Pensiunea Racoreala si multa odihna; pe alocuri
27 august - Viseu - Vadu Doina (la 9 km de Sighet si jocurile mintii; multe poze insufletite;
Izei 49 km de Baia Mare - pe înot si plaja la raul Iza - atentie la
DN18) sau costumele de baie!

Marti Vadu Izei – Vadu Izei Se viziteaza Valea Izei cu manastirile din
28 august Sighet – Sapanta lem de la Botiza, Bogdan Voda, Surdesti,
– Sambra Oilor Ieud;
si/sau Se rade la cimitir - Sapanta
Vadu Izei – Ocna Sau se sta cu picioarele in sus si se
Sugatag – Budesti palavrageste cu localnicii - despre Brad
– Barsana si/sau Pitt si Angelina Jolie
Vadu Izei –
Botiza – Ieud
Miercuri Sighet - Baia Predeal - Casa Dobre - Gratar - scopa - distractii cu si fara
29 august Mare - Cluj - Poiana Narciselor racoreala
Turda - Targu-
Mures -
Sighisoara -
Brasov - Predeal
Joi Traseu montan la Predeal - Casa Dobre - Cabana Cioplea -
 2-2½ h, foarte
30 august cererea Poiana Narciselor Poiana Stanei -
dificil iarna
romanticilor Pietricica
Vineri Iesiri scurte dupa Predeal - Casa Dobre - Papica - poze - usualisme
31 august gogosi si apa Poiana Narciselor Odihna activa sau pasiva
Sambata
1 sept
Duminica Predeal - Fiecare pe la casa lui (sau Pregatiri LITORAL 2007
2 sept Campina - pe unde este primit)
Ploiesti -
Buicuresti
Situat in extremitatea nordica a Romaniei, la granita cu Ucraina, Maramuresul este compus din patru
zone cu evolutie distincta din punct de vedere istoric, denumite “tari”: tara Maramuresului, a
Chioarului, a Lapusului si a Baii Mari. 
Maramuresul este zona unde traditiile stramosesti, portul popular si arta veche se pastreaza ca nicaieri in
alta parte a Romaniei. Judetul este practic un imens muzeu in aer liber. In mod special in tara
Maramuresului, oamenii inca mai utilizeaza obiecte casnice si unelte care in alte parti se pot vedea
numai in muzee. De aceea elementul primordial al turismului in Maramures este viata satului. Turistii
1
care iau parte la una din sarbatorile populare, cum ar fi Tanjaua de la Hoteni (in jurul datei de 10 mai),
Hora de la Prislop (in jurul datei de 15 august), Sambra Oilor sau la unul din hramurile bisericilor mai
importante, vor fi impresionati de explozia de spiritualitate, lumina si culoare emanate de obiceiurile,
arta si portul popular. Bisericile din lemn sunt adevarate capodopere de arta populara. Ele se intalnesc in
aproape fiecare sat maramuresean, fiind chiar repere pe plan mondial: cea mai inalta constructie de
lemn din Europa a fost pana nu demult biserica manastirii de maici de la Barsana – 62 m, fiind depasita
de biserica manastirii de la Sapanta – 72 m. Cea mai veche biserica de lemn se afla la Ieud – 1364,
desigur cu unele restaurari ulterioare.
Portile sculptate din lemn nu mai necesita prezentari, fiind de mult timp un simbol al Maramuresului.
Ele pot fi admirate de-a lungul satelor de pe Valea Izei, Marei sau Cosaului. La fel si portul popular
traditional, cu mentiunea ca multi locuitori il imbraca zi de zi, nu doar de sarbatori, ca in alte zone. Un
loc aparte il ocupa “Cimitirul Vesel”, unicat mondial atat ca idee, cat si ca realizare.El se afla in satul
Sapanta, care exceleaza si prin obiectele de artizanat specifice: cergi, stergare, traistute.
Statiunea balneoclimaterica Ocna Sugatag ofera turistilor baile sale sarate si vizitarea lacului format
prin prabusirea salinei. Pentru amatorii de turism montan, Muntii Rodnei dezvaluie peisaje unice, o
flora si o fauna deosebit de bogate, incluzand Rezervatia Naturala Pietrosul Rodnei, protejata inca din
1932. Unica este si Valea Vaserului, care se deschide din orasul Viseu de Sus. Cu o lungime de circa 50
km, ea ofera posibilitatea unei calatorii cu o garnitura de tren pe linie ingusta.

Vadu Izei, judetul Maramures prezentare generala

 
Este situat la confluenta raurilor Iza cu Mara, pe un ses de 1,5 km latime si 2-4 km lungime, inconjurat
de dealuri ce nu depasesc 700 m.
Luncile si zavoaiele pitoresti adapostesc pasari frumos cantatoare si minunat colorate (cucul, pupaza,
ciocarlia).
Dealurile sunt acoperite de livezi (meri, pruni si ciresi), paduri de stejar si fag ce coboara pana la
marginea satului. Apele verzui ale Izei lin curgatoare si cele albastrui ale Marei soptitoare, cu mersul
spinos adapostesc o bogata varietate de pesti frumos lucitori.
Este cunoscut pentru \"Portile maramuresene\" executate de Gheorghe Borodi, prin cantecele Mariei
Trifoi si ale virtuosului violonist Gheorghe Covaci-Cioata precum si prin poezia lui Tiberiu Utan si a
desenelor valorosului artist grafician Vasile Kazar.
Istoria zbuciumata si mediul geografic si-au pus amprenta pe sufletul acestor maramureseni si au daltuit
de-a lungul secolelor un om darz, harnic, ospitalier si mandru pe care nu l-au putut pleca nici vitregiile
vremurilor si nici asprimea iernii.
Vadu Izei are in componenta sa si satul Valea Stejarului.

2
3
Pensiunea Arinis Colibita
Pentru mai multe informatii sau programari: 0740-407.954, 0744-936.866 - Fam. HANGAN

Pensiunea DOINA VADU IZEI

Casa noua cu un amplasament de exceptie! Gradina ajunge pana la parau, iar panorama ce se deschide
de jur imprejur nu este limitata de nici o constructie apropiata, deoarece pe o raza de cateva sute de
metri nu exista alte case. Arhitectura, desi este moderna (geamuri termopan), preia cu succes elemente
din stilul traditional, inclusiv in amenajarea si decorarea interioara. Pentru un supliment de locuri va sta
la dispozitie si casa “veche”, traditionala.
Gazda tanara, zambitoare si volubila, va va delecta cu pâine neagra proaspata de casa si multe alte
bunatati. 
Locuri: 10
Acces auto: venind dinspre Baia Mare spre Sighetu Marmatiei pe drumul national DN18, din centrul
comunei Vadu Izei, pe langa Primarie, o luati la stanga spre satul Sugau pe un drum comunal. La 2,9
km din soseaua principala, cotiti la dreapta, traversati podul peste parau si continuati cca 50 m.
- curte mare (1,2 ha) cu pomi (meri, pruni, etc.) si loc de parcare
- încalzire centrala
- pavilion de luat masa pe malul raului, gratar
- masina de spalat la dispozitia turistilor si servicii de spalat / calcat
- transfer auto la / de la gara Sighet
- animale de companie acceptate numai in curte
STRUCTURA PENSIUNII
CASA TRADITIONALA
Parter 2 camere comandate: C1(1EXT, TV color), C2(2SB, TV color), o baie comuna moderna, hol cu
vedere panoramica
Total camere2
Total locuri 4
CASA NOUA
Parter sala de mese superb decorata si mobilata, TV color, cu geamuri mari, ce ofera o frumoasa
priveliste spre exterior
Etaj3 camere decomandate: C1(1DB si acces la terasa), C2(1DB si acces la terasa), C3(2SB), 2 bai
comune cu boiler electric
4
Total camere 3
Total locuri 6
Nota: SB = pat de o persoana, DB = pat dublu (matrimonial), EXT = canapea extensibila
T A R I F E Cazare 15 EUR/persoana. Masa mic dejun inclus 5 EUR/pers. Prinz; 5 EUR/pers. Cina
C O N T A C T: BALAZS DOINA Str. Sugau nr. 75, comuna VADU IZEI Jud. MARAMURES, cod
437365
Telefon: 00 40 (0)262 330 602
Mobil:00 40 (0)740 958 052
E-mail: valeaverde@hotmail.com

Valea Izei
Zona de mare rezonanta si afirmare a neamului romanesc din cele mai vechi timpuri pana astazi, este o
regiune incantatoare din punct de vedere al frumusetii.
Apa Izei constituie unul din cele mai importante rauri din reteaua hidrografica a Maramuresului. In
drumul ei de 83 km, de la izvoare (Vf. Muntelui Batrana din Muntii Rodnei) pana la confluenta cu Tisa,
Iza colecteaza sute de vai.Pe aceste vai, parauri si rauri se insira salba de localitati cunoscute deja din
secolul al XV-lea.
Prezentam cateva dintre cele mai interesante localitati din punct de vedere turistic:
Barsana: asezata pe malul drept al raului Iza la 12 km de Vadu Izei, este o localitate veche cu urme
arheologice din perioada epocii bronzului; prima atestare documentara la anul 1391 consemneaza
prezenta unei manastiri si a bisericii de lemn cu hramul Sf. Nicolae.
Manastirea a fost parasita iar bisericuta stramutata la anul 1720 in locul actual. Pictura este realizata in
anul 1806 de Hodor Teodor in stil baroc. Culorile dominante sunt alb, albastru, rosu, existind si cateva
icoane pe sticla si lemn in stil maramuresan.
Pe amplasamentul vechii manastiri, in 1992 a inceput construirea unei biserici de lemn in stil
maramuresan care va apartine manastirii de maici ortodoxe infiintate aici.In anul 1991 locuitorii din
Barsana au construit si o biserica in stil maramuresan pentru cultul greco-catolic. Prin frumusetea
portilor maramuresene, a oamenilor harnici, a peisajului, a folclorului local, se impune in peisajul
maramuresan.
Bogdan Voda (Cuhea): situata pe drumul judetean nr. 186 la 40 km de Vadu Izei. Este localitatea
natala a voievodului maramuresan Bogdan I, intemeietorul Moldovei la anul 1359. Este o localitate de
mare importanta in istoria Maramuresului, fiind centru cnezal si voievodal in perioada feudala.
Sapaturile arheologice au scos la iveala un cimitir crestin, o resedinta feudala din sec. XIII-XIV si
urmele unei biserici de piatra - manastire domneasca, prima biserica de piatra din Maramures.
Biserica de lemn - monument istoric, dateaza din anul 1718, fiind ridicata pe locul vechii biserici
incendiate de tatari la anul 1717, la ultima lor incursiune pe meleagurile maramuresene. Biserica poarta
hramul "Sf. Nicolae", este construita din lemn de brad, are o bogata colectie de icoane pictate pe lemn si
sticla in stil maramuresan si un scaun arhieresc sculptat. Este una din cele mai frumoase constructii de
lemn, lacas de inchinaciune si printre cele mai valoroase monumente de lemn din Romania.
Botiza: este situata la 30 km de Vadu Izei, pe Valea Botizei, afluent al raului Iza. Prima datare apare in
anul 1353, aici existand un frumos lacas de cult cu hramul "Sf. Paraschiva", construit in sec. XIII la
Viseul de Jos si adus pe locul actual la anul 1899. Arhitectura in stil maramuresan a fost repictata la
refacerea bisericii de catre zugravul Iuga Dionisie si fiica acestuia Aurelia. Se pastreaza icoane pictate
pe lemn din secolul XVIII si pe sticla din secolul XIX. Localitatea este cunoscuta si pentru frumusetea
covoarelor maramuresene in culori vegetale deosebit de armonioase.
Ieud: este situat la 40 km de Vadu Izei, de-a lungul paraului Ieud, afluent al raului Iza. Descoperirile
arheologice o atesta ca una din cele mai vechi vatre locuite neintrerupt, descoperindu-se nenumarate
obiecte din epoca bronzului si perioada Imperiului Roman. Documentele din secolele XIV o atesta la
anul 1364, iar in anul 1365 facea parte din proprietatea voievodului Balc de Cuhea. Este o localitate
pastratoare a unor valori traditionale, etnografice si folclorice.
Monumente in Ieud:
-Manastirea de la Ieud datand din secolul al XIV-lea, urmele fundamentului acestei constructii
monahale parasite la anul 1860;

5
-Biserica din deal - a Balcului, construita la anul 1364;
-Biserica din ses, construita in anul 1699;
Cele doua biserici sunt deosebit de frumos proportionate, constructii in stil maramuresan din lemn de
brad, posedind pictura pe perete si panza, lipita la juxtapunerea barnelor. Poseda icoane pe lemn si pe
sticla de o mare valoare artistica. In cele doua biserici s-au pastrat carti de o deosebita valoare pentru
istoria scrisului romanesc: "Codicele de la Ieud" in care sunt cuprinse si trei manuscrise in limba
romana, fixate in timp la 1391; un Ceaslov tiparit la 1715 la Tirgoviste; un liturghier datind de la anul
1759, tiparit la Iasi; un penticostar tiparit la Bucuresti in anul 1743.
Rozavlea: este asezata pe malul drept al raului Iza, la 23 km. de Vadu Izei, pe drumul judetean nr. 186.
Primul document scris dateaza din 1353, proprietate a familiei Bogdan de Cuhea. Monument istoric,
Biserica de lemn construita la 1720 inlocuia o alta biserica mai veche, disparuta. Biserica actuala poarta
hramul Sf. Arhanghel Mihail si Gavril. Pictura a fost executata de Ion Plohod pe la 1823-25 in tempera
grasa, dind un aspect bogat si stralucitor. In biserica se gasesc icoane pe lemn si sticla in stil
maramuresan de certa valoare artistica.
Valea Marei
Se intinde pe o lungime de 40 km, raul Mara strabatind localitatile Mara, Desesti, Harnicesti, Sat
Sugatag, Giulesti, Berbesti si varsindu-se in raul Iza la Vadu Izei, fiind cel mai important afluent al Izei.
Descoperirile arheologice, documentele scrise existente din sec. XIV si secolele urmatoare vin sa
intareasca convingerea noastra despre vechimea acestei vechi vatre de civilizatie. Din punct de vedere
peisagistic este o zona incantatoare.
Prezentam cateva dintre cele mai interesante localitati din punct de vedere turistic:
Desesti: este o localitate situata la 20 km de Vadu Izei, pe drumul national nr. 18 Sighet - Baia Mare.
Amintit in documente inca din secolul XIV (1360), cand posesoarea cnejilor din Giulesti era Giula pe
care o mosteneste fiul sau Dragos. Satul are biserica din lemn in stil maramuresan de la anul 1770 si
scoala confesionala de lemn. La anul 1709 slujea la altar Danil Pop. Biserica poarta hramul Cuvioasa
Paraschiva. Pictura interioara realizindu-se la 1780 de zugravul Radu din Ungureni (Tara Romaneasca)
si de Gheorghe Zugravul. Pictura prezinta urme de alterare datorita scurgerii timpului. Biserica are si
cateva icoane frumoase din secolul al XVIII-lea, pe lemn si pe sticla din secolul XIX.
Giulesti: este situata la 12 km de Vadu Izei pe drumul national nr. 18 Sighet - Baia Mare. Numele
localitatii aminteste de Giula, si fiul sau Dragos, care a constituit o locotenenta regala inaintea venirii lui
Bogdan I in Moldova. Giulestiul a fost resedinta cneazului Giula si a urmasilor sai fiind amintita la anul
1317, iar la anul 1364 deja avea un preot, pe Mirizle, fiul lui Giula, primul preot atestat in documentele
maramuresene.
In anul 1509 se construieste biserica de piatra pe cheltuiala unei fiice din familia cneazului local,
casatorita cu un boier din Moldova. In anul 1888 se sfinteste biserica noua de piatra. Biserica de lemn
veche este plasata in satul Manastirea al comunei Giulesti, locul de fapt al unei manastiri care a existat
pe la 1560. Biserica existenta si azi si poarta hramul Sf. Mihail si Gavril, manastirea fiind desfiintata pe
la anul 1860 pe timpul imparatului Iosif al II-lea. Cu un aspect arhaic, biserica poseda un clopot datat la
anul 1679 si o placa de piatra monument funerar datata din anul 1712. Pictura interioara este realizata la
anul 1783 de Gheorghe, zugrav din Desesti. Exista icoane pe lemn, pe sticla, iar unul din pereti a fost
pictat in exterior, lucru cunoscut doar la bisericile din Moldova. A existat o icoana a Maicii Domnului
facatoare de minuni, care a fost mutata la manastirea din Bixad.
Harnicesti: este situat la 16 km de Vadu Izei, pe drumul national nr. 18 Sighet - Baia Mare. Datat la
anul 1316, satul poseda biserica de lemn in stil maramuresan ridicata la anul 1770 pe urmele unei vechi
manastiri cu hramul Nasterea Maicii Domnului. Biserica are cateva icoane foarte valoroase: trei dintre
ele, "Intrarea in Ierusalim", "Inaltarea Domnului la Cer" si "Buna Vestire" au fost prezentate in diferite
tari cu ocazia unor expozitii internationale.
Valea Cosaului
Se intinde pe o lungime de 15 km, raul Cosau strabatand localitatile Budesti, Sirbi, Calinesti, Feresti si
varsandu-se in raul Mara in satul Berbesti. Este o subzona etnografica de mare valoare istorica si o
deosebita frumusete peisagistica.
Prezentam cateva dintre cele mai interesante localitati din punct de vedere turistic:

6
Budesti: este situat la 24 km de Vadu Izei, amintit pentru prima data intr-o diploma a regelui Ludovic
Cel Mare, la anul 1368, prezentand o donatie catre familia nobila Bud. Localitatea are doua biserici din
lemn, dintre cele mai reprezentative pentru arhitectura in lemn stil maramuresan. Se cunoaste datarea
din anul 1593 a unei scrisori cu litere latine din aceste timpuri. La anul 1586 in sat exista deja biserica,
atestata de un document care se refera la o masa pusa in biserica dupa obiceiul dacic sau gotic.
Biserica din Josani (Vincesti) construita in anul 1643 din lemn de stejar este inchinata Sf. Nicoara
(vechea denumire a Sf. Nicolae). Particularitatile acestei constructii - are in jurul turnului principal 4
turnuri mai mici, nemaiintalnit in Maramures, influenta probabila a stilului gotic occidental (inseamna
ca biserica, prin Consiliul sau poate rosti pedeapsa capitala asupra raufacatorilor).In interiorul bisericii
se pastreaza camasa de zale si coiful legendarului haiduc maramuresan "Pintea Viteazul", lasata in grija
bisericii dupa lupta cu tatarii de la anul 1717. Pictura facuta in stilul "miniaturilor", poate fi vazuta de
aproape ca fiind foarte expresiva, fiind facuta si restaurata de Alexandru Ponehalschi la anul 1760.
Arhitectura a fost modificata prin prelungirea bisericii in secolul XIX. Decoratia tamplei altarului
aminteste de pictura bisericilor din Catalonia din secolele XIII-XIV. Pictura are o valoare deosebita prin
reusita artistica expresiv executata. Ea poseda inscriptii explicative in slavona dar si in romana, cu litere
chirilice facute cu ocazia restaurarilor. Pictura icoanelor pe lemn si pe sticla aflate in biserica se remarca
prin armonia culorilor si simplitatea liniilor intregind cadrul de mare profunzime al lacasului de cult.
Calinesti: comuna situata la 17 km de Vadu Izei, are doua biserici de lemn in stil maramuresan.
Biserica din Josani (Caieni) a fost ridicata la anul 1663 cu hramul Nasterii lui Isus Hristos. Pictura a fost
realizata la anul 1754 de Alexandru Ponehalschi executata pe panza cu preparate de var. Biserica
poseda icoane pictate pe lemn si sticla, realizate la finele secolului XVIII. Biserica din Susani
(Bandrenilor) in care se slujeste actualmente a fost construita din lemn de stejar si restaurata la anul
1784. Pictura veche s-a distrus cu ocazia restaurarii facindu-se pictura noua la anul 1788, de catre
Nicolaus Cetinschi.
Sirbi: este situat la 20 km de Vadu Izei, localitate datata la anul 1405. Biserica din Susani a fost
construita din lemn de stejar la anul 1532 cu hramul Sf. Paraschiva. Pictura este foarte valoroasa, unele
parti distruse au fost refacute de Stefan Amachievici la 1800. Tampla altarului a fost pictata la anul
1760 de Iosif, Iacob si Alexa. Exista si o serie de picturi, icoane pe lemn din secolul XVIII realizate de
Radu Munteanu. Biserica din Josani a fost construita la 1665 din lemn de stejar in apropierea locului
unde exista o veche manastire, pe "Gruiul Maiului", distrusa la invazia tatarilor in Maramures in anul
1717. Pictura de pe perete este distrusa in cea mai mare parte, exista insa si icoane pe lemn si sticla
foarte frumoase.
Ocna Sugatag: este situata la 10 km de Vadu Izei, pe dealul care desparte Valea Marei de Valea
Cosaului. Este o localitate prezenta in documentele de cancelarie din anul 1360. Inca din acele timpuri,
activitatea de baza a fost exploatarea sarii, cea de la care deriva si numele localitatii. In jurul acestor
ocne s-au gasit monede de argint si aur din perioada romana, exemplificand exploatarea sarii din cele
mai vechi timpuri. La inceputul secolului XX galeriile s-au surpat ridicand la suprafata un ochi de apa
calda si sarata. Azi, Ocna Sugatag este o statiune balneo-climaterica dezvoltand activitatile turistice,
specifice, de agrement.
Valea Viseului
Se intinde pe o lungime de aproximativ 60 km. Este o subzona etnografica si folclorica de mare valoare
istorica unde convietuiesc alaturi de romani o populatie de origine germanica stabilita la Viseu de Sus si
o populatie ruteana stabilita in cateva localitati din aceasta zona.
Regiunea exceleaza prin frumusetea peisajului, cu o mare varietate de relief. Valea VASER se poate
strabate cu mocanita (trenul cu aburi)
Prezentam cateva dintre cele mai interesante localitati din punct de vedere turistic:
Moisei: este situat la 52 km de Vadu Izei, pe drumul judetean nr. 186. Este datata in anul 1365, cand
este daruita lui Balc Voda. Au existat 2 biserici din lemn in stil maramuresan, una in sus, a lui Vlanca,
iar cea din jos a familiei Pop Coman, distrusa la anul 1717 de tatari. Pe Valea Izvorului Negru s-a zidit
la 1600 o manastire cu hramul Sf. Nascatoare de Dumnezeu Maria, fondata la 1672 in prezenta
Mitropolitului Transilvaniei Sava Brancovici. Pictura a fost realizata la anul 1699, azi fiind in cea mai
mare parte distrusa. Se pastreaza icoane de valoare la tampla altarului. In anul 1911 s-a construit o

7
biserica noua si o casa cu 7 incaperi pentru calugari. Hramul acestei biserici este Adormirea prea curatei
Vergura Maria sarbatorita la 15 august al fiecarui an.
Moiseiul aminteste si de atrocitatile savarsite de trupele maghiaro-hortyste spre sfarsitul celui de-al
doilea razboi mondial (anul 1944). Aici, 31 tarani barbati au fost luati ostateci si impuscati fara
judecata, sub pretextul ca au ajutat partizanii din zona. In memoria lor, sculptorul maramuresan Vida
Gheza a ridicat un monument constituit din 12 coloane reprezentind masti folclorice in jurul unei mese
de piatra, lucrare de referinta in arta maramuresana.
Petrova: situata la aproximativ 35 km de Vadu Izei, pe drumul national nr. 18 Sighet - Borsa. Se
aminteste la anul 1411, ca satul lui Petru. Prima biserica, facuta in anul 1670 a ars la anul 1856. In 1878
s-a sfintit biserica noua de piatra. Aici s-a gasit la anul 1890 un ban de bronz cu efigia imparatului
Traian si inscriptionat "Via Traiana". Manastirea s-a ridicat pe pamanturile daruite de familia Petrovai
din Petrova, langa raul Bistra, aici stabilindu-si resedinta si Episcopul Serafim din familia Petrovai.
Borsa: este situata la extremitatea estica a judetului Maramures, la 80 km de Vadu Izei, in apropierea
trecatorii Prislop. In anul 1365 regele Ludovic daruieste Borsa lui Balc, fiul lui Sas si fratelui sau. Este
locul unde la anul 1717 au fost infranti tatarii de catre luptatorii maramureseni condusi de Popa Lupu
Sandor. Biserica a fost arsa in aceasta incursiune si refacuta, noua ne este cunoscuta din documente de
la anul 1800. In anul 1895 s-a construit una noua, din piatra, prezenta si astazi in peisajul Borsei.
La anul 1774 Borsa era comuna si parohie. In parohia de sus, la anul 1631 conducea Popa Dumitru; in
parohia de jos si sus, reunite, la anul 1653 conducea Popa Ioan si apoi Popa Pintea. Localitatea este
cunoscuta pentru dezvoltarea mineritului si exploatarii forestiere, la care se adauga dezvoltarea
turismului alpin de vara si de iarna. Complexul turistic pentru sporturile de iarna pune la dispozitie
echipamente necesare pentru practicarea sporturilor specifice sezonului. La mica distanta de aceasta
localitate se afla si rezervatia naturala Pietrosul Rodnei, cu altitudinea maxima 2304 m.
Valea Tisei
Prezentam cateva dintre cele mai interesante localitati din punct de vedere turistic:
Rona de Jos: comuna situata la 20 km de Vadu Izei, pe raul Rona, afluent al Izei spre est. Biserica,
ridicata la anul 1665 din lemn de stejar, este asezata pe un pinten de deal cu o foarte frumoasa
perspectiva spre apus, purtind hramul "Nasterea Maicii Domnului". Pictura interioara restaurata in anul
1793 cu inscriptii romanesti si litere chirilice, explica scene religioase. Sunt prezentate picturi pe lemn
si pe sticla, unele datind de la anul 1817, executate de Ioan Plohod din Dragomiresti. La anul 1652 Popa
Ioan locuia la manastirea de la Rona de Jos, ridicata pe temeliile domeniilor manastirii oferite de Ioan
de Petrova. Manastirea cu mari averi in paduri, fanete si obiecte din aur (vase, pocaluri etc.) a fost
confiscata de statul maghiar, ramanand o mica parte si in domeniul Episcopiei de Maramures.
Sighetu Marmatiei: este situat la 7 km de Vadu Izei, la confluenta Izei cu Tisa. Locuit din cele mai
vechi timpuri, arheologii scotind la iveala unelte din piatra din epoca neoliticului (Camara), si diferite
obiecte din epoca bronzului (seceri, fragmente de palose si sabii, ceramica - Valea Blidarului), iar din
perioada Hallstattiana descoperirile de pe Dealul Cetatii. Inca din perioada documentelor scrise se atesta
ca Sighetul a fost locul de intalnire, de "adunare" al maramuresenilor si a capeteniilor cu prilejul
discutarii unor probleme importante referitoare la Tara Maramuresului. Primul document care
mentioneaza localitatea Sighet este la anul 1334, avand ca sigla si capul de bour, mentionat la 1584 de
Miron Costin.
Din acele vremuri de mult timp trecute (secolul XIII) exista si azi o marturie graitoare a importantei
localitatii si a functiei ei ecumenice: biserica reformata de azi (la origine biserica ortodoxa daruita
ungurilor de regele ungar, devenita catolica si apoi, odata cu trecerea acestora la calvinism, transformata
in biserica reformata). Alaturi de cultul ortodox, reformat, catolic, ortodox de rit vechi, acum se alatura
si cultul greco-catolic colorind peisajul confesional religios al populatiei majoritare romane si a
minoritarilor unguri, ucraineni (ruteni) si germani.
Aici pot fi vizitate muzeele de etnografie, muzeul de arhitectura populara de pe dealul Doboies, muzeul
de arheologie si sectia "fauna si flora in Maramures", colectia de pictura si sculptura, case memoriale:
Ioan Mihaly de Apsa - academician, casa scriitorului Alexandru Ivasiuc, parcul dendrologic. Toponimul
"Sighet" este de origine dacica si provine de la cuvantul dacic comun "Zeget" care insemna fortificatie,
nume dat de daci marii asezari fortificate de pe Dealul Cetatii.

8
Sapânta: este situata la 26 km de Vadu Izei, pe valea Tisei, pe drumul judetean Sighet - Satu Mare.
Localitate prezenta in documente la anul 1373, cand se determina mejdele intre Sapanta si Cimpulung.
A existat o biserica veche care a ars iar la anul 1886 s-a construit o biserica noua de piatra. La anul 1689
slujea la altarul bisericii popa Ionas. Comuna mare, de oameni harnici si vestiti prin dezvoltarea
productiei de artizanat din lana, in special "cergi" de diferite marimi si culori foarte variate.
Cimitirul de la Sapanta este cunoscut in toata lumea, gratie omului extraordinar care a fost artistul
popular Ion Stan Patras, sculptor, pictor si poet in aceeasi masura. Datorita prestigiului de care s-a
bucurat in randul satenilor, a reusit in decursul vietii sa execute un numar remarcabil de cruci sculptate,
pictate, la care se adauga si o scurta cronica esentializind in cateva cuvinte intreaga viata a raposatului.
Datorita coloritului vivace (fond albastru, ceruleum sau ultra-marin) cu un desen zgrafitat si colorat cu
alb sau galben, la care rosu, galben, verde sunt intr-o proportie foarte mica, dau un contrast maxim, dar
in acelasi timp armonios. Acestui colorit i se adauga si basorelieful bine realizat artistic cu o buna
repartizare a volumelor in spatiu. Cronica

Trasee turistice montane Trasee turistice montane VEST

1. Traseu marcaj cruce verde
Vadu Izei - Sugau - Bârlan - Agris, vizita ... Ignis - retur pe traseul 2.
Plecarea pe acest traseu se face din centrul comunei Vadu Izei pe str. Sugau.
Pe acest traseu avem ocazia de a vedea arhitectura traditionala, gospodarii taranesti, porti
maramuresene. De la confluenta Sugaului cu Valea Tiurtiulisului se continua pe drumul forester sper
Barlan-cabana Agris.
2. Traseu marcaj cruce verde
Vadu Izei - Sugau -Tiurtiulis - Agris - vizita .. Ignis - retur traseu 1.
Plecarea pe acest traseu se face din centrul comunei Vadu Izei pe str. Sugau.
Pe acest traseu avem ocazia de a vedea arhitectura traditionala, gospodarii taranesti, porti
maramuresene. De la confluenta Sugaului cu Valea Tiurtiulisului se continua pe drumul de carute care
urca paralel cu valea Tiurtiulisului spre cabana Agris alegem drumul spre dreapta ,consulta si harta.
Traseu marcaj linie rosie –partea comuna a traseului 1 si 2.
Cabana Agris - Strunga Tiganului - Biserica Vulpii - Masa Domnului - Cascada Strungi - Cabana
Agris- marcaj linie rosie.
Traseul urca pe culmea Pietrii, spre Strunga Tiganului, permitând cunoasterea obiectivelor turistice
situate la sud-vest de cabana Agris.
De la cabana, urcam spre vest în padure, unde prindem drumul forestier, pe care îl urmam în urcus usor
pâna la o ramificatie. De aici, o luam la stânga, tot pe drum forestier, pe abruptul din ce în ce mai
estompat al Cornului Sarampaului. O cotitura la dreapta si ne înscriem pe vechiul drum marcat,
cunoscut si ca drumul Mariei Tereza.Trecem de borna silvica V1/45 si ceva mai încolo patrundem într-o
defrisare, de unde la dreapta se desprinde în urcus drumul nostru. Daca nu sesizam ramificatia, vom
continua pe drumul auto pâna la capat (borna silvica V1/ 29), la o noua bifurcatie (circa o ora de la
cabana). De aici, spre dreapta, drumul pietruit de vânatorii de munte urca si ajunge în traseul ce
urmeaza scurtatura din partea de început a defrisarii. Spre stânga, poteca nemarcata urmeaza baza
abruptului cu grohotisuri stabilizate, de la un izvor, pâna la un pârâu. Poteca ce urca accentuat pe malul
stâng ne scoate, dupa circa 30 minute, la Cascada Strungi, pe al carei perete stâncos apa se pravaleste de
la circa 15 metri înaltime.
Ajunsi la baza abruptului pe una din cele doua variante prezentate (fie pe scurtatura din defrisare, fie pe
drumul de la capatul celui auto), vom urca piezis si în serpentine scurte abruptul asimetric al culmii
Pietrei. Dupa circa 1,5 - 2 ore iesim din padure în Strunga Tiganului (1152m), unde patrundem în
pasunile ce se întind spre bazinul V. Runcului (Sapânta). Spre dreapta, în circa 30 minute, se poate urca
pe vârful Tiganul (1222m), cel mai înalt al culmii Pietrii, cu o vedere superba spre depresiunea
Maramuresului, Muntii Maramuresului si Carpatii Ucrainieni.
Reîntorsi în Strunga Tiganului, vom parcurge în continuare spre sud renumita si ignoranta creasta a
Pietrii. Strabatem platoul vulcanic aproape de abruptul împadurit, trecem pe lânga turbaria de lânga Vf.
Negru, având în fata vârful stâncos al Bisericii Vulpii (1170 m), denumit si Piatra Neagra. De la baza

9
stâncii, intram la stânga în padure. Poteca ne scoate într-o poiana marcata de o lespede de adezit
denumita "Masa Domnului" (o ora din Strunga Tiganului, 3 ore de la Agris). Suntem în locul în care
traditia populara aseaza o renumita "Gradinuta Fetei Padurii".
Pentru a ne continua traseul, revenim în saua de la nord de Biserica Vulpii. De aici, poteca intra spre
nord în padure, coborând în serpentine abruptul estic al Crestei Pietrii, pâna într-o frumoasa poiana cu
pâlcuri rare de arbori, pe fânetele familiei Pîrja. În fata, un contrafort cu plantatie tînara mascheaza
Piatra Tisei (1023 m), cel mai impresionant abrupt de roci intruzive din zona Agris, o zona salbatica si
neumblata. Aproape de sa ajungem într-un drum transversal, pe care îl urmam la stânga (nord) pe nivel,
prin padure. Lasam o ramificatie la dreapta si patrundem într-o extinsa zona defrisata. De aici, la stânga,
un drum urca prin plantatia tânara de conifere pâna la un pârâu. În versantul acestuia, poteca marcata cu
punct rosu ne aduce în câteva minute în baza cascadei Strungi. La lumina soarelui, putem vedea
curcubeul ce ne mângâie bocancii (efectul normal al dispersiei luminii în pulberea apei). Pentru
fotografiere, se recomanda perioada de dinainte de prânz, datorita expunerii estice.
Revenim la baza pantei si urcam apoi spre stânga potecuta din baza abruptului. Trecem de un izvor,
strabatem poala unor grohotisuri stabilizate si, dupa circa 5 ore, ajungem la capatul unui drum forestier.
Spre dreapta, în coborâre (urmând în sens invers traseul de acces la Strunga Tiganului), mai avem de
parcurs înca 45 minute pîna la cabana Agris.
La coborâre puteti alege unul din traseele de acces, în functie si de conditiile atmosferice.
3. Traseu marcaj banda portocalie
Vadu Izei - Sugau - Tiurtiulis - Solovan - Gradina Morii - Vadu Izei
- Atelier împletitor de nuiele
Plecarea pe acest traseu se face din centrul comunei Vadu Izei pe str. Sugau.
Pe acest traseu avem ocazia de a vedea arhitectura traditionala, gospodarii taranesti, porti
maramuresene. De la confluenta Sugaului cu Valea Tiurtiulisului se continua spre Dealul Solovanului
prin livezile de pomi ale satenilor. La vârful dealului este un minunat loc de belvedere. La coborâre
putem sa vizitam intrarea în pestera de pe Dealul Solovanului, apoi Izvorul Cetatii de la baza dealului.
Continuam spre dreapta, drum de caruta pe lânga râul Iza spre Valea Cufundoasa pâna la Casa
mesterului împletitor de nuiele Mihai Petreus situata pe Dealul Miclaz la 200 m de râul Iza. De aici
drumul ne poarta spre centrul comunei, locul de unde am pornit. Distanta pe acest traseu este de 14 km,
o zi de plimbare.Se recomanda ghid local, încaltaminte adecvata, ascensiunea fiind de la 300 m la 600
m.
4. Traseu marcaj banda violet
Vadu Izei - Sugau - Picui - Berbesti - Vadu Izei
Plecarea pe acest traseu se face din centrul localitatii Vadu Izei pe strada Sugau, urcare spre Picui, la o
distanta de 1,5 km pe un dreum de caruta spre Vf. Picui pe poteca spre valea Lazului, a satului învecinat
Berbesti. Pe acest traseu vom întâlni gospodarii taranesti, livezi de pomi fructiferi, puncte de belvedere
spre Valea Mare. În coborâre pe Valea Lazului din satul Berbesti vom putea vedea Biserica Ortodoxa
care are o pictura în stil bizantin. Continuând spre centrul satului si apoi spre stânga spre Vadul Izei, la
iesirea din satul Berbesti vom putea vizita troita din sec XVIII numita si Troita Rednicenilor. Distanta
pe acest traseu este de 14 km, o zi de plimbare.
Se reomanda ghid local, încaltaminte adecvata, ascensiunea fiind de 300 m la 500 m.
Trasee Turistice EST
1. Traseu marcaj punct albastru
Vadu Izei - Valea Stejarului - Costiui
1. Vadu Izei - Valea Stejarului (vizita la biserica monument istoric construita la 1630), vizita la atelierul
sculptorului Godja Petru - Pupaza.
- capatul de sus al satului (Valea Salistii si Valea Sanesâi ) vizita la mesterul opincar Mihnea Gheorghe,
vizita la sculptorul de iconostase Bosca Petru, traversarea dealului pe poteca spre satul Costiui (vizitarea
satului, biserica catolica, strandul cu apa sarata) retur la vârful dealului. Varianta1 retur pe acelasi traseu
punct albastru. Varianta 2 retur pe coama dealului pâna în Soliste apoi coborând pe Valea Joti sau
Secatura la confluenta Izei cu Mara în Vadu Izei pe poteca. Se recomanda utilizarea unui ghid local si
încaltaminte adecvata. Plimbare de o zi aproximativ 16 km.

10
2. Traseu marcaj punct rosu
Vadu Izei - Valea Stejarului -Cetatea Oncesti
2. Vadu Izei Valea Stejarului (vizita la biserica monument istoric construita la 1630) vizita la sculptorul
Petru Godja Pupaza, continuarea spre capatul de sus al satului, vizita la sculptorul de iconostase Bosca
Petru, vizita la mesterul opincar Mihnea Gheorghe, continuare pe drumul de caruta si poteca spre
Cetatea Oncestiului (ruine sec I e. n.), coborare la izvorul de apa minerala (borcut), coborare la
marginea raului Iza, continuare pe malul raului la vale spre Vadu Izei.
-Se recomanda ghid local si incaltaminte adecvata
-Ascensiunea se va face de la 400m la 700 m
-Traseul se poate face pe jos, pe bicicleta (in caruta sau auto pana in capatul de sus al satului Valea
Stejarului la artizani, opincar si sculptorul de iconostase. Plimabare de o zi aprox 14 km.
3. Traseu marcaj banda albastra
Vadu Izei - Faget - Muzeul Satului
3. Vadu Izei - Valea Joti - Faget - pestera din sec XVIII, - Valea Mare - Muzeul Satului Maramuresean
Dobaies. Retur pe acelasi traseu pâna pe coama dealului Bagna (648 m) coborâre spre dreapta Dosul
Coastei, Groapa lui Zeti, Lazu Baciului pe la casa lui Mihai Borodi lânga podul Vadului.
-Se recomanda ghid local si echipament adecvat
- Accesul de la altitudinea 400 m 700 m
- Timp necesar 2 ore dus, 2 ore întors (total) distanta 10 km
- Traseul se poate face pe jos sau bicicleta pe drum de caruta si poteci prin padure, timpul necesar fiind
de aprox. 4 ore tur - retur, pe o distanta de 10 km.
- Vizita la muzeu putându-se face în fiecare zi între orele 10.00 - 18.00

Vizite cu automobilul
Propun circuitele:
- Vad - Mara - Vad (60 km.);
- Vad - Budesti - Sarbi - Calinesti - Birsana - Vad (80 km.);
- Vad - Ieud - Vad (80 km.);
- Vad - Moisei -Viseu - Sighet - Vad (150 km.);
- Vad - Sapanta - Vad (40 km.).
Obiective Muzeistice
- Muzeul etnografic - Sighetu Marmatiei, la 7 km.;
- Muzeul de Arhitectura Populara - Sighetu Marmatiei
- Muzeul "Inchisoarea ministrilor" - Sighetu Marmatiei
- Cimitirul Vesel - Sapanta, la 20 km.;
- Colectia Pipas - Tisa, 10 km.;
- Casa Kazar - Vadu Izei;
- Troita de lemn - Berbesti, la 4 km.
Biserici din Lemn (monumente istorice)
- Budesti, Calinesti, Sirbi, Sat Sugatag, Desesti, Harnicesti, Vadu Izei, Valea Stejarului, Birsana,
Strimtura, Rozavlea, Glod, Sieu, Poienile Izei, Botiza, Bogdan Voda, Ieud, Moisei, Rona de Jos.
Vestigii Arheologice
- Sighetu Marmatiei, urmele cetatii sec. I e.n.;
- Bogdan Voda - urmele bisericii de piatra sec. XIV;
- Giulesti - urmele bisericii de piatra sec. XV;
Muzeul de arheologie si stiinte naturale -Sighetu Marmatiei

11
12
13
14