PROIECT

MODUL 3
PATRIMONIU TURISTIC

PROFESOR APOSTU RODICA

PARTICIPANTI PROIECT
SERBU CRISTINA
BARBU ANA MARIA DIAMNTE
SUCEAVA
Prezentarea judetului Suceava , RELIE ,

CAI DE ACCES SI ORASE

,CULTURA SI OBIECTIVE TURISTICE

OBIECTIVE TURISTICE NATURALE

 Prezentarea judetului Suceava

Județul Suceava face parte Județul Suceava se învecinează la est cu

din Regiunea de dezvoltare judeţele Iaşi şi Botoşani, la sud cu judeţele
Nord-Est, cea mai mare Mureş, Harghita şi Neamţ, la vest cu judeţele
regiune sub aspectul Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, iar la nord cu
numărului de locuitori și a Republica Ucraina.
suprafeței deținute.
Beneficiind de o bogată
tradiție istorică, culturală și
spirituală, județul îmbină în
mod armonios tradiționalul
cu modernul și trecutul cu Mănăstirile pictate, ouăle încondeiate,
Suprafaţa judeţului este de 8.553 km2 (3,6% portul popular, bucătăria tradițională
prezentul, potențialul
din suprafaţa ţării), fiind al doilea ca mărime și tradițiile folclorice, precum și
acestuia putând fi folosit
din ţară. Din suprafața totală, 3.548,2 ornamentele astronomice bucovinene
pentru dezvoltarea
km2 reprezintă suprafață agricolă și 4.419,7 care se regăsesc pe casele din
infrastructurii, a zonelor
km2 reprezintă păduri și alte terenuri cu Bucovina, constituie comori de
rurale, a turismului și a
vegetație forestieră. patrimoniu românesc.
resurselor umane.
RELIEFUL
Relieful judeţului Suceava se caracterizează printr-o mare varietate şi
bogăţie a formelor, respectiv munţi, depresiuni intramontane, dealuri,
podişuri, văi terasate şi lunci, cu o diferenţă de nivel între cotele extreme
de 1.875 m (de la 225 m la Dolhasca, în albia râului Siret, la 2.100 m în
Munţii Călimani - Vf. Pietrosu).
Suprafaţa judeţului se împarte pe formele de relief, astfel:
- zona de munte 53%;
- zona de podiş 30%;
- zona de luncă 17%.

De asemenea, ramurile agricole cum sunt

cultivarea terenurilor, pomicultura, creșterea
animalelor sau apicultura și valorificarea
produselor astfel obținute, au îndelungate
tradiții în zona de munte. Străvechile mici
meșteșuguri din sfera prelucrării lemnului,
RELIEFUL
din industria textilă sau cea a pielăriei, a
Zona montană, care este preponderentă, se caracterizează prin forme de relief
ceramicii, a articolelor de artizanat sau a
produselor alimentare cu specific local, sunt deosebit de pitoreşti, printr-un grad ridicat de acoperire cu păduri ce
activități cu vechi tradiții în această zonă. adăpostesc un bogat fond cinegetic şi prin prezenţa în numeroase zone a unor
Regiunea muntoasă cuprinde masivele valoroase resurse balneare.
Suhard şi Călimani, Obcina Mestecăniş, Pădurea a avut un rol însemnat în închegarea culturii materiale și spirituale și a
masivele Giumalău-Rarău, Obcina influențat în mod hotărâtor arhitectura populară bucovineană. Mineritul,
Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stănişoarei, păstoritul, valorificarea importantului potențial hidroenergetic și muncile
Depresiunea D forestiere sunt câteva dintre activitățile economice ale arealului.ornelor.
CAI DE ACCES SI ORASE
 Orașele din județul Suceava se află la
CAI DE ACCES SI ORASE următoarele distanțe față de
reședința județului:

Gura Humorului – 37 km
Siret – 42 km
Solca – 50 km
Vicovu de Sus – 58 km
Dolhasca – 44 km
Liteni – 31 km
Salcea – 11 km
Cajvana – 32 km
Milișăuți – 26 km
Frasin – 44 km
Broșteni – 162 km

Judeţul Suceava dispune de 5 puncte de trecere simplificată a

frontierei de stat cu Ucraina în localităţile Izvoarele Sucevei, Ulma,
Climăuţi, Vicovu de Sus şi Văşcăuţi şi de 2 puncte de trecere
deschise traficului internaţional la Siret şi Vicşani.
 CULTURA SI OBIECTIVE TURISTICE

Cultură
În domeniul culturii, judeţul Suceava se remarcă prin tradiţii, obiceiuri,
monumente de o certă originalitate bazate şi pe evoluţia cultural-spirituală
de o reală autenticitate din zonă. Mănăstirile Voroneţ, Putna, Suceviţa,
Dragomirna și Humor, precum şi Cetatea de Scaun a Sucevei, Hanul
Domnesc impresionează prin elementele de arhitectură sau prin pictura
interioară şi exterioară, prin colorit. De asemenea, trebuie menţionate aici
cele 8 biserici pictate care au fost incluse de UNESCO printre capodoperele
de artă ale lumii:
- Biserica “Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” de la Arbore;
- Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” Mănăstirii Humor;
- Biserica cu hramul „Buna Vestire” a Mănăstirii Moldovița;
- Biserica “Sfânta Cruce” de la Pătrăuți;
- Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota;
- Biserica „Sfântul Gheorghe” din municipiul Suceava;
- Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Voroneț;
- Biserica „Învierii” a Mănăstirii Sucevița.
 Un rol important în viaţa culturală îl au instituţiile de
cultură, pe raza judeţului existând 29 de muzee și
colecții publice. De remarcat este Muzeul Național al
Bucovinei, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de
Ştiinţele Naturii din Suceava, Galeria Oamenilor de
Seamă, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” şi Muzeul
Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni, Muzeul de
Ştiinţele Naturii şi Cinegetică și Muzeul Etnografic din
Vatra Dornei, Muzeul „Arta Lemnului” din Câmpulung
Moldovenesc, Muzeul Etnografic „Tehnici populare
bucovinene” din Rădăuţi,
 Vatra Dornei
Municipiu situat în județul Suceava, Vatra Dornei, este
cunoscut încă din secolul al XIX-lea drept stațiune
balneară și pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Denumită și Perla Bucovinei, Vatra Dornei este
amplasată altitudinal la 802 m în Depresiunea Dornelor,
fiind înconjurată de munți joși și mijlocii.
Importanța acestei stațiuni este dată de abundența
izvoarelor minerale, de frumusețea peisajelor, aerul
puternic ozonat, de climatul submontan iar ospitalitatea
oamenilor de aici contribuie la creșterea prestigiului
acestei localități atât în țară cât și în străinătate.
Stațiunea este cunoscută pentru tratarea afecțiunilor
cardiovasculare, locomotorii, ginecologice, digestive și
ale tractului respirator.Pe lângă apele termale și
minerale din localitate, în Vatra Dornei puteți vizita și
două muzee, respectiv Muzeul de Științele Naturii și
Cinegetică și Muzeul de Etnografie. Totodată, nu trebuie
să ratați o plimbare prin oraș pentru a admira
arhitectura clădirilor.
 Munții Rarău
Munții Rarău reprezintă o parte a munților
Bucovinei, întinzându-se pe o bună parte din
județul Suceava. Aceștia sunt vizitați de către
turiști îndeosebi datorită peisajelor
impresionante oferite. Munții Rarău au
altitudinea maximă de 1650 m, reprezentată prin
Vârful Rarău iar printre cele mai cunoscute
atracții de aici, se numără Pietrele Doamnei,
Piatra Șoimului, Popii Rarăului, Codrul Secular
Slătioara, Peștera Liliecilor și Cheile “Moara
Dracului”. Descoperiți mai multe aici despre acest
obiectiv turistic din județul Suceava.
 Satul Ciocănești
Amplasat în inima Bucovinei, Ciocănești este unul dintre cele
mai frumoase așezări rurale din România, fiind situat la 26 km
de Vatra Dornei și 35 km de Câmpulung Moldovenesc. Satul
Ciocănești este fără doar și poate un muzeu în aer liber,
îndeosebi datorită caselor pictate cu motive tradiționale. Din
același considerent, satul a fost inclus în Topul celor mai
colorate 10 destinații din Europa de către Lonely Planet, un ghid
online cu prestanță.
În același sat, există și Muzeul Ouălelor încondeiate, care astăzi
reunește peste 1800 de exponate și un muzeu etnografic, cu
straie populare și războaie de țesut.
Chilia lui Daniil Sihastrul
Un alt obiectiv turistic din județul Suceava îl reprezintă Chilia lui
Daniil Sihastrul, situată în apropierea satului Putna. Aceasta
reprezintă o grotă săpată în stâncă, în care a trăit Daniil Sihastrul,
un sfânt românt care a trăit în a doua jumătatea a secolului al XV-
lea. Cunoscut sub numele de David, Daniil era un renumit
ieromonah, fiind foarte căutat de creștini pentru harul monahal.
Potrivit legendelor, grota a luat numele de Daniil după ce acesta a
îmbrăcat schima cea mare (ultima treaptă a călugăriei), fiind
sculptată chiar de către acesta, cu o daltă.Chilia este formată din
4 încăperi, respectiv pronaos, naos, altar și chilia, aflată sub
paraclis.
 Muzeul Oului din Vama
Descoperă tradițiile și obiceiurile
meșteșugărești din localitatea Vama, situată
în apropiere de Gura Humorului, unde se
află cea mai mare colecție de ouă
încondeiate din România, și una dintre cele
mai renumite din Europa. Acest muzeu
adăpostește peste 3000 de ouă din întreaga
lume, lucrate cu diferite tehnici și pe
diferite tipuri de suport (coajă de ou, lemn,
porțelan, ceramică, piatră sau sticlă).
Cheile Moara Dracului
Amplasate la poalele nord-estice ale Rarăului, acestea sunt printre cele mai
frumoase și mai pitorești chei din zonă și sunt cu siguranță printre
obiectivele turistice de vizitat din județul Suceva.
Parte a unei rezervații naturale de interes geologic, faunistic și peisagistic,
Cheile Moara Dracului se marcă printr-o floră bogată, formată majoritar din
molid, brad, mesteacăn, plop tremurător și diverse sălcii.
De asemenea, fauna este variată și bogată, printre speciile cele mai
reprezentative numărându-se ursul, cerbul, cocoșul de munte și râsul.
BOTOSANI
 Asezare: Judetul Botosani, se afla in partea de nord-est a
Romaniei. Raul Siret la vest, este limita cu judetul Suceava. In
partea de nord si nord-est se invecineaza cu Ucraina, granita fiind
conventionala pana la intrarea in tara a raului Prut, in dreptul
localitatii Oroftiana. Vecinii sunt raioanele Novoselita, Herta din
regiunea Cernauti (Ucraina), raioane care pana in anul 1940,
faceau parte din judetul Dorohoi. Trecerea prin punctul vamal de
la Racovat - Dorohoi este pietonal si auto. De la Orofteana, este
granita naturala, pe Prut, pana in dreptul localitatii Ivancauti (com.
Paltinis), dupa care vecin este Republica Moldova, prin raioanele
Briceni, Glodeni si Rascani.
Relieful: predominant deluros; Unitatile sale
sunt: Dealurile Siretului si Câmpia Jijiei
Superioare, dispuse de la nord (partea
deluroasa a câmpiei Jijiei, cu coline domoale
ce nu depasesc 200 m), spre est (câmpia de
lânga Prut) si spre vest (terasele înalte de pe
malul stâng al Siretului, care fac parte din
zona sud-estica a Podisului Moldovei, cu
înaltimi de 300 m).
 Cursurile de apa: Apele curgatoare au
majoritatea directia de curgere nord-vest –
sud-est si sunt formate din râurile Siret, Prut
si Jijia, cu afluentii lor.
Râurile, pârâurile, baltile si iazurile sunt
puternic influentate de caracteristicile climei
temperat-continentale.
Iazurile sunt în numar de 148, cu o suprafata
totala de 3.600 ha si un volum de 55.000.000
mc, mai importante fiind Dracsani, Hanesti,
Negreni, Tataraseni, Mileanca, Esanca.
Cursurile de apa sunt formate din Prut la est
si Siret la vest, Baseu si Jijia în centru, cu
afluentii importanti: Sitna, Miletin, Dresleuca
ce formeaza culoare depresionare largi cu
lunci extinse ce brazdeaza judetul,
determinând crearea artificiala a peste 150
iazuri, utilizate pentru echilibrarea debitelor,
irigatii, alimentare cu apa, piscicultura. În
zona localitatilor Stânca - Costesti a fost
construit un important nod hidrotehnic,
realizându-se una din cele mai mari
acumulari din tara, cu un volum de 1,5
miliarde mc apa
 Mănăstirea Sihăstria Voronei din comuna
Vorona, judeţul Botoşani
Manastirea Sihastria Voronei, este situata in
comuna Vorona, judetul Botosani. Manastirea
este amplasata in mijlocul unei poieni, fiind
inconjurata de dealuri acoperite cu paduri
seculare de stejar, fagi, ulmi și frasini.Biserica
manastirii Sihastria Voronei a fost construita la
indemnul domnitorului Moldovei, Mihail
Sturdza, in perioada 11 septembrie 1858 – 25
martie 1861, avand ctitori un grup de sase
calugari, in frunte cu monahii Ioanichie si
Mardarie, veniti de la schitul Cozancea.
Biserica a fost sfintita in anul 1865, martie, 25 de
catre PS Arhiereu Chesarie Sinadon, avand
hramul Buna Vestire, ulterior primind si al doilea
hram: Duminica Tuturor Sfintilor. Finisarea
lucrarilor si pictarea bisericii de catre
schimonahul Vladimir s-a terminat in 1876. Din
punct de vedere arhitectural, biserica este o
combinatie de plan dreptunghiular.
Originalitatea ei este data de cele trei abside
marcate de cate patru coloane.
 Casa Memorială George Enescu din comuna George Enescu, judeţul Botoşani
Este casa natala a marelui compozitor, dirijor, pianist si violonist George Enescu (1881 – 1955), care a proiectat
componistica romaneasca pe una dintre cele mai inalte trepte ale muzicii universale. Aici este locul in care George
Enescu a compus prima sa opera pentru pian si vioara, „Tara Romaneasca” la doar varsta de 5 ani. Tot aici a compus si
primul sau opus veritabil, Poema Romana (1894) precum si cea mai renumita opera a sa este „Oedipus”, lansata in Paris
la 13 martie 1936.In casa veche moldoveneasca, ridicata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, sunt expuse obiecte
personale precum: o vioara de jucarie, trusa de culori pentru desen, un Mos Craciun de jucarie si mai multe desene,
carti de povesti, primele creatii originale, pianina din copilarie, fotografii, fotocopii, si manuscrise. La acestea se adauga
fotografii originale ale parintilor, ale casei de la Cracalia, acte de proprietate apartinand lui Costache Enescu, precum si
partituri muzicale din anii tineretii ai artistului si nu in ultimul rand fotografii care-l prezinta pe marele artist in compania
unor mari muzicieni ai timpului, in tara si in diverse capitale ale Europei.
 Parcul Mihai Eminescu din orașul Botoşani, județul
Botoșani
Parcul „Mihai Eminescu” din Botoşani reprezintă
unul dintre principalele obiective turistice ale
oraşului. Acesta are o vechime considerabilă, turistii
putând admira alei frumos amenajate, dar şi un lac
imens care pare ocrotit de vegetaţia acestuia.Parcul
„Mihai Eminescu” din Botoşani este situat pe
amplasamentul grădinei Varna şi găzduieşte un lac
artificial care poate fi străbatut cu ajutorul celor
două poduri. De asemenea, în interiorul parcului
turiştii pot admira mai multe statui ce încearcă să
oglindească viaţa celor mai iubiţi oameni publici de
cultură, originari din Botoşani.
Muzeul de Etnografie este un muzeu județean din
Botoșani, amplasat în Bulevardul Mihai Eminescu, 50. Muzeul
se află în clădirea monument istoric Casa Ventura, unde a fost
mutat pentru a putea fi consolidată fosta locație Casa
Manolache Iorga.
În cadrul patrimoniului muzeal botoșănean, colecția
etnografică ocupă un loc de suflet, sufletul civilizației sătești.
Primele achiziții pentru un viitor muzeu etnografic au început
din anii 1957-1958. Mai târziu, în anul 1967, inventarul s-a
îmbogățit cu donația făcută de preotul Dumitru Grigoraș de la
Orașeni-Deal, cuprinzând 70 de piese. Până în anul 1983
numărul de piese a ajuns la 773. Între anii 1989-2007 piesele
etnografice reprezentând arhitectura populară, ocupațiile
zonei, meșteșugurile, ceramica, piesele de mobilier, țesăturile,
portul popular, accesoriile pentru obiceiurile de Crăciun și
Anul Nou, ouăle decorate, au fost integrate în expoziția
permanentă, adăpostită într-o clădire de sec. XVIII " CASA
MANOLACHE IORGA" (străbunicul istoricului Nicolae Iorga) și
între anii 1902-1947 locuința SAINT-GEORGES (arhitectul șef al
orașului Botoșani).
SFARSIT