Orașul Suceava

•
Obiective și informații turistice
Proiect realizat de:
•
Bernicu Sebastian
•
Capstrâmb Raluca Emanuela
•
Bucșă Adriana Elena
 Scurtă introducere
•
Suceava (în germană Sedschopff, Sutschawa,
Suczawa sau Sotschen) este municipiul de
reședință al județului cu același nume, Bucovina,
România. Se află în nordul României.
Localitatea se află în sudul regiunii istorice
Bucovina (cu excepția cartierului Burdujeni).
Orașul este situat în Podișul Sucevei, pe cursul
râului cu același nume, la 21 km distanță de
vărsarea în Siret.

•
Datorită diversității etnice și religioase de
dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial (în
oraș locuind români, germani, evrei, armeni,
polonezi, ruteni și cehi cu), Rudolf Gassauer
numea Suceava „o Austrie în miniatură”.
Suceava se numără printre cele mai vechi și mai
importante așezări ale României. A fost atestată
documentar în anul 1388, în vremea în care domn
al Moldovei era Petru al II-lea Mușat, cel care a
mutat capitala de la Siret la Suceava.

În secolul al XX-lea, orașul se extinde prin

înglobarea localităților limitrofe Burdujeni și Ițcani,
devenite cartiere. În perioada comunistă, are loc un
amplu proces de industrializare a Sucevei, a cărei
populație crește de peste zece ori.

Suceava a primit rangul de municipiu în anul 1968.

La recensământul din 2011, avea o populație de
92.121 de locuitori, fiind al 23-lea cel mai mare
centru urban al României.
Obiective
turistice
Printre cele mai importante obiective
turistice din Suceava putem enumera:
•
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din
Suceava
•
Cetatea de scaun a Sucevei
•
Muzeul satului Bucovinean
•
Biserica Mirăuţi
 •
Cetatea de Scaun a Sucevei

•
Cetatea Sucevei, construită la sfârşitul secolului al XIV-lea în apropierea
oraşului medieval Suceava, a fost principala reședință a domnilor Moldovei
timp de aproape 200 de ani, astăzi un monument istoric de nivel naţional.
•
Ansamblul arhitectonic medieval, alcătuit din castel şi ziduri de apărare, a fost
consolidat şi completat în cadrul uni vast proiect cu finanţare în perioada
2011-2015, redându-i aspectul impunător, intrat în legendă, dar şi subtila
strălucire princiară din trecut.
 Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava

Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” este o mănăstire ortodoxă din România,
construită în perioada 1514-1522 în orașul Suceava. Ea se află situată pe
Strada Ion Vodă Viteazul nr. 2, pe drumul spre Cetatea de Scaun a Sucevei.
Biserica mănăstirii are hramurile Sfântul Gheorghe (sărbătorit în fiecare an la
data de 23 aprilie) și Sfântul Ioan cel Nou (sărbătorit în fiecare an la 24 iunie).

Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” a îndeplinit rolul de reședință mitropolitană a

Moldovei (1522-1677), fiind în prezent reședință a arhiepiscopilor Sucevei și
Rădăuților (din 1991). Aici se află moaștele Sf. Ioan cel Nou, aduse în anul
1589 de la Biserica Mirăuți (fosta catedrală mitropolitană a Moldovei).
 Muzeul Bucovinei
Muzeul Bucovinei este cea mai importantă instituție de profil din județul
Suceava. Înființarea sa este strâns legată de începerea lucrărilor arheologice și de
restaurare la Cetatea de Scaun de la sfârșitul secolului al XIX-lea, sub patronajul
arhitectului austriac Karl Adolf Romstorfer. La inițiativa câtorva intelectuali
suceveni, la data de 7 noiembrie 1899 ia ființă Societatea „Muzeul”. Noua
instituție își capătă statutul de persoană juridică la 4 ianuarie 1900. Prima secție a
fost cea de istorie, constituind practic nucleul în jurul căruia a luat naștere
muzeul. De-a lungul timpului, acesta și-a îmbogățit colecțiile, și-a amplificat și
diversificat în permanență activitatea. În prezent, Muzeul Bucovinei include și
administrează mai multe obiective medievale, muzee și case memoriale,
localizate pe teritoriul orașului Suceava și în alte localități ale județului.
 Biserica Mirăuţi

Biserica „Sfântul Gheorghe” din Suceava, cunoscută și sub denumirea de Biserica

Mirăuți, este o biserică ortodoxă construită în secolul al XIV-lea și apoi
reconstruită în secolul al XVII-lea în municipiul Suceava. Ea se află situată pe
Strada Mirăuți nr. 17, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul Sfântul
Gheorghe, sărbătorit în fiecare an în ziua de 23 aprilie.
Între anii 1402–1522, Biserica Mirăuți a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană
a Moldovei.
Una dintre cele mai vechi biserici ale Moldovei, a fost Mitropolie inaintea
Bisericii Sfantul Ioan cel Nou. Legenda spune ca aici a fost o ctitorie a lui Dragos
Voievod. Totusi, constructia actuala ce se afla langa curtile domnesti se pare ca
este o constructie a lui Petru Musat de la sfarsitul anilor 1300.
9
 Tradiții și obiceiuri populare
Județul Suceava este cunoscut pentru costumele sale populare, mobilă, olăritul, tapiseria și covoare.
Fiecare detaliu al acestor meșteșuguri reflectă istoria și moștenirea culturală a regiunii, fiind în același timp îndeletniciri unice care
pot fi transmise de la o generație la alta. În pus, lucrările complexe de artă, cum ar fi ouăle încondeiate de Paște, pâinea împletită,
măștile populare și costumele tradiționale sunt realizate pentru celebra animite sărbători religioase.Exemplele acestei arte sunt
expuse în muzeele de artă populară pe tot cuprinsul județului Suceava.

1)Prelucrarea lemnului
-În județul Suceava, binecunoscut pentru întinderile ei vaste de păduri, meșteșugul prelucrării lemnului a prins contur încă din
vremuri antice. În prezent se poate vorbi de o adevărată civilizație a lemnului în județul Suceava, atât prin varietatea tehnicilor
folosite la prelucrare, dar și prin importanța pe care o aveau obiectele confecționate din lemn în gospodăria suceveană.

2)Încodeierea ouălor
-O adevărată comoară a culturii populare, meșteșugul încondeierii ouălor este strâns legat de arta broderiei și a decorațiunilor care
se transformă un lucru obișbuit într-un lucru deosebit de frumos. Paleta cromatică a ouălor încondeiate face diferența între
principalele zone în care se practică acest meșteșug. Asfel, culoarea roșie este specifică zonei Brodina, negru zonei Ciocănești,
verde și albastru pentru Ulma sau portocaliul pentru Moldovița.
3)Olăritul
-Unul dintre cele mai vechi meșteșuguri, lăritul a apărut ca o necesitate a oamenilor de a prepara și păstra hrana.Acum
acest meșteșug este construit de meșteri olari din Rădăuți și Marginea.Specificul vaselor din Rădăuți îl reprezintă culorile
folosite pentru decoare. Astfel vesela sunt desenate cu figuri geometrice sau florale de culoare maro, verde sau galben, pe
fond roșu sau alb.Ceramica de Marginea este deja o marcă binecunoscută în întreaga lume.Ceramica de culoare neagră
este o mărturie a originii decice, ea întâlnindu-se astăzi doar la Marginea.

4) Pictura icoanelor
-Ocupând un loc de seamă în creația noastră, populară, creatorii din zonă au impus o modalitate de pictură pe sticlă și pe
lemn locală, preluând scene din frescele mănăstirilor și gravurile vechi, replici după icoane tradiționale și imagini din
obiceiurile și ocupațiile locale.În acest ținut al mănăstirilor, pictura icoanelor de lemn, lucrate în stil bizantin, folosește
formulele transmise de-a lungul multor generații.

5)Măștile populare
-Confecționarea măștilor populare în tradiția populară este strâns legată în special de sărbătoare de iarnă. În cadrul
obiceiurilor de iarnă desfășurate în vetrele satelor, masca are un rol extrem de important. Aceste măști au o bogată
încărcătură emoțională, reprezentând în general transpunerea unor animale precum capre, cai, urși, lupi, cerbi sau a unor
personaje din mitologia populară sau din folclor.
Biblografie
https://judetulsuceava.ro/descopera/turism/traditii-si-obiceiuri-p
opulare/
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sf%C
3%A2ntul_Ioan_cel_Nou_din_Suceava
https://ro.wikipedia.org/wiki/Suceava
https://muzeulbucovinei.ro/muzeul-satului-bucovinean/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Mir%C4%83u%C8%9Bi

12
Mulțumim pentru atenție!