Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCOVINA
TĂRÂM DE POVESTE
Elev Frt. CATARGIU Andrei-Cristian
• Manastirea Moldovita este una dintre cele mai vechi asezari calugaresti,
cu un important trecut istoric, situata la 15 km distanta de satul Vama,
intre paraurile Moldovita si Ciumarna. Prin grija Domnitorului Petru
Rares in anul 1532 a fost ridicata. Casa domneasca, chilii, 4 turnuri de
aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de ziduri
puternice cu o inaltime ce depaseste 6 metri, avind grosimea de 1.20
metri, manastirea a capatat in timp un usor aspect de fortareata, dar
acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita.
• Mănăstirea Putna este unul din cele mai importante centre culturale,
religioase şi artistice româneşti. A fost supranumită "Ierusalimul
Neamului Românesc" (M.Eminescu). Mănăstirea se află la 33 km de
oraşul Radauti. Lăcaşul deţine un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii,
manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.
Obiectivele culturale cu funcții turistice
• Muzee:
• Complexul Muzeal Bucovina,
• Muzeul de Arta „Ion Irimescu” ,
• Muzeul „Arta Lemnului” Campulung Moldovenesc,
• Muzeul Etnografic,
• Muzeul Tehnicii Populare,
• Muzeul „Apelor”,
• Muzeul Satului Bucovinean,
• Casa memoriala Ciprian Porumbescu- Gura Humorului.
Prezentarea principalelor obiective
turistice
• Mocânița de la Moldovița.
Vechiul trenuleț cu abur te
va duce intr-o călătorie
molcoma si de neuitat, in
țărâmul de poveste al
huțulilor, mândrii etnici
ucraineni.
Potenţialul turistic al tradițiilor locale
• Traditiile populare, obiceiurile, mestesugurile sunt un alt obiectiv de maxima importanta in
patrimoniul zonei. Regiunea prezintă o însemnătate valoare etnografică mai ales datorită
obiceiurilor strămoşeşti care s-au păstrat nealterate de secole şi a portului popular românesc.
Nu in ultimul rand, mai este celebră şi pentru prelucrarea artizanală a lemnului.
• Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Saptamana Mare, începand cu
ziua de marţi până vineri, pe lânga simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie ,
folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă.
• O casa traditionala este compusa din doua camere si o tinda, obiectele din interiorul ei
constituindu-se acum intr-un tezaur de etnografie. Casele se construiau din paianta (caramizi de
chirpici) sau lemn, avand in vedere specificul zonei.
• Atat cergile si scoartele de pe pereti si pat, cat si sumanele, camasile, itarii sau catrintele pe
care taranii le imbracau erau confectionate in casa. Firul de lana era tors si imbinat in razboiul
de tesut. Se regasesc motive zoomorfe, antropomorfe, geometrice sau florale.
• Intr-o fierarie traditionala erau potcoviti caii si boii care trageau carele cu lemne, dar se realizau
si diverse unelte - clesti, topoare, cutite. Focul era intretinut cu ajutorul unor foale de mari
dimensiuni, iar fierul inrosit era batut pe o nicovala.
• Olaritul este si el printre cele mai vechi timpuri, dupa cum o dovedesc si vasele din neolitic
descoperite de arheologi. Lutul folosit are mare importanta, mestesugarii stiind de unde sa il
aleaga pe cel mai bun.
• Dulgheria si tamplaria sunt alte ocupatii inrudite traditionale, ca pretutindeni in satul romanesc.
Din lemn erau realizate de la obiecte de uz casnic - facalete, linguri, pive (intr-o piua erau
macinate diverse tipuri de graunte prin actionare mecanica), scaune, teascuri pentru stoarcerea
strugurilor, scrancioabe (leagane pentru copii), si pana la case intregi, porti si ferestre sau lazi
de zestre.
Potentialul turistic al zonei rurale
• Satele aparute din timpuri stravechi, care au
pastrat si mai pastreaza inca aspecte si
manifestari traditionale, date si obiceiuri
strabune, elemente valoroase de etnofolclor
etc., in care se desfasoara activitati specifice
turismului rural si turismului ecologic: