UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
GEOGRAFIA TURISMULUI

BUNURI CU
SEMNIFICATIE
ETNOGRAFICA
CIOBANU ALEXANDRA
BOARU IRINA
GRUPA 305

Etnografia este tiina care clasific popoarele lumii, studiaz

compoziia, originea i rspndirea lor, urmrete evoluia culturii lor
materiale i spirituale, moravurile i particularitile felului lor de via,
legturile cultural-istorice reciproce.
Patrimoniul etnografic se
mparte pe tipuri de obiecte, n
funcie de materialul din care
sunt ele confecionate: piese
de lemn, piese ceramice, piese
din sticl, os, piatra, piese
metalice, piese din lemn si
metal, piese textile, dar i n
funcie de utilitatea acestora:
unelte de cmp, unelte folosite
n gospodrie, mijloace de
transport, piese folosite n
cadrul unor obiceiuri i tradiii
populare, piese de pstorit,
mobilier, textile de interior,
port popular etc.

http://www.cmiabc.ro/imgs/sectii/etnografie/2

Dupa V. Butura (1977) si Dictionarul de arta popular(1996), principalele

zone etnografice din Romania sunt: Moldova, Transilvania, Maramures, Oltenia,
Muntenia, Banat, Crisana, Dobrogea, fiecare zona cu numeroase regiuni.

Actualul jude Maramure mpreun cu celelalte

zone etnografice contureaz minunata ar a
Romaniei. Aceste zone, distincte din punct de vedere
geografic, istoric i etnografic, au avut de-a lungul
istoriei o soart asemntoare.

Tara Maramuresului
constituie una din
putinele zone in care sau pastrat aproape
nealterate arta populara
de o pregnanta
originalitate : case,
porti, unelte, tesaturi,
ceramica, biserici, datini
si folclor

In Maramures aproape fiecare sat, in intregul lui, este un

muzeu viu. Un muzeu populat cu oameni, care vietuiesc cu
dezinvoltura printre exponate. Fiecare localitate pare a fi un
muzeu al satului, cu ulite nici macar pietruite, strajuite de-o
parte si de alta de gospodarii si anexe construite eminamente din
lemn veritabile monumente de arhitectura si arta populara

Monumentele de arhitectur,
bisericile, troitele i porile
maramureene

Din punct de vedere al planimetriei, la

bisericile maramureene se constat unitatea
de concepie, edificiile fiind ridicate pe
sistemul de plan folosit de ntreaga
arhitectur medieval romneasc i
caracteristic cultului ortodox. Caracteristic
arhitecturii bisericilor maramureene este
supranlarea bolii naosului, ce se sprijin
nu pe pereii cldirii, ci pe un sistem de grinzi
i console.

Din punct de vedere al valorii

culturale, se disting troiele de
hotar. "Exist indicii c, nc de
la nceputul sec. al XVII-lea, n
mai multe comuniti
maramureene existau troie de
hotar, monumente complexe,
sculptate n lemn. S-a pstrat
doar Troia Rednicenilor (foto)
din hotarul comunei Berbeti,
datat n sec. al XVIII-lea i care,
prin elementele ce o compun i
prin tratarea lor sculptural, se
nscrie n stilul gotic" (M.
Dncu, 1986).
ro.wikipedia.org

Un element important al gospodriei maramureene l constituie porile, adesea cu

o nfiare monumental. Poarta maramureean "clasic" i cea mai des ntlnit
este alcatuit din trei stlpi de baz, confecionai din lemn de stejar, dispui paralel i
n acelai plan. Poarta maramureean este, n afar de atributele deja descrise, i o
marc de identitate cultural, zonal i local. Poarta rmne ca un simbol al
Maramureului, rennoindu-se an de an pe aceeai structur , pe acelai model.

deasupra patului
se afla un raft cu
cergi, prosoape,
fete de masa
asezate in straturi
si care
infrumuseteaza
interiorul
camerei

obiecte din
ceramica
impodobite
cu stergare

razboi
de
tesut

lada de
zestre

Intrnd ntr-o cas rneasc se

observa abundena produselor textile de
tot felul, colorate, mobilier modern n
amestec cu piese tradiionale, vase
emailate cu motive strident colorate.

olul maramuresean

Stergare

Covor

Lepedeu si fete de perne

Lada de zestre

http://www.vacanteperoti.ro/Muzeul-Etnografic-Sighet.php

Obiecte de decor in Muzeul etnografic Sigetul

Marmatiei

Relicva a industriei casnice textile, fusul nu a

avut dect un rol secundar, multa vreme insignifiant,
in acest proces fiind un simplu instrument de
depozitare vremelnica a lnii toarse manual. Din punct
de vedere social, furcile pe care se aseza lna netoarsa
aveau o mai mare valoare, deoarece erau confectionate
si gravate artistic, cu migala, de feciori, pentru mame,
sotii sau dragute, prilej de mndrie la sezatoare.

Mesteri ce au
preluat arta
celui care a
inventat-o
-Stan Ion
Patra-

Dli cu mnere octogonale

Rindea ornat cu talp arcuit

fierastrau

2 echere si compas
pentru tamplari

Muzeul Satului Maramuresean - un atelier de

2.

1
.

3.

4.

5.

6.

7.

Industria casnic textil

Prelucrarea de canepa de catre Ples Ioana din Ieud. Toata povestea
procesuluiilustrata mai jos

http://radulazar.blogspot.com/2010_09_01_archive.html

Vartelnita

Suveici

Hecel-torsul
cnepii

Roata de
tors

Razboi de tesut

http://radulazar.blogspot.com/2010_09_01_archive.html

Tesutul de cergi in Maramures. Grad Anuta din Salistea

de Sus.

Atelier de fierarie - Ieud - jud. Maramures

Potcovit la Botiza

Cuptorul ceramic al lui Tanase

Burnar din Sacel, descendent al
celebrei familii de olari Cocean.

ceramic roie nesmluit (Scel)

ceramica smluit ornamentat cu cornulVama

Ceramica ornamentata prin zgrafitare

Ceramica decorat cu
pensula

Iconografia maramurean
are
o
ndelungat
i
bogat
tradiie,
fiind
apreciate n mod deosebit
icoanele pe lemn.

Icoane in Muzeul Etnografic Sighetu

Marmatiei

naframa

Costumul
femeiesc

Zgrdanul

zadii vargate cu
dungi orizontale

Poalele

Opinci

Costumele moroencelor capt culoare

i mulumit podoabelor tradiionale.
Cocoanele i femeile tinere poart mndre
n jurul gtului "zgrdane" fcute din
mrgele mici, viu colorate, nirate pe a
n diverse motive (n special motivul S,
romburi, flori).

Fete din Salistea de Sus,Maramures, port

http://static.infoturism.ro/poze-

Straia

Costumul
barbatesc

palariile din paie cu

borurile mai largi si
cu pana

Pieptarul este fastuos brodat, cu multe elemente

ornamentale, tinte din metal, ciucuti din lana, confectionat
din piele, cu blana pe dinauntru si se poarta nencheiat.
Cmea este tesuta din panza alba de bumbac,
cusuta simplu cu broderii la gat si la maneci, cu
matase alba sau galbena. Manecile sunt largi,
lungi sau trei sfert si se termina cu cipca cu
coltisori la camasile de sarbatoare.
Pantalonii numiti gatii se poarta vara, sunt largi si
scurti pana deasupra gleznelor,sunt foarte comozi fiind
tesuti din panza de bumbac alba.
opinci din piele de vit sau de porc

Vltorile sunt instalatii traditionale care functioneaza pe principiul

hidraulic, utilizate pentru spalarea si limpezirea textilelor de mari
dimensiuni.

Mocanita
http://www.de-weekend.com/2011/01/maramures-taram-debasm.html

http://www.de-weekend.com/2011/01/maramures-taram-

Maramureul, vatr de cultur i civilizaie care i-a

dltuit in lemn istoria, este locul unde tradiiile, portul i arta
popular

se

pstreaz

ca

nicieri

altundeva

in

Romania.

Maramureul este un imens muzeu in aer liber, iar viaa de zi cu zi a

satului maramureean este o adevarat intoarcere in timp.
Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa galerie
de arta populara. In zilele de sarbatoare decorul lor este completat
de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migala si
fantezie;
Arta i civilizaia popular maramureean reprezint una
din componentele de baz ale culturii i civilizaiei naionale,
capabil s oglindeasc intr-o modalitate specific realitatea lumii
prin crearea de ansambluri, grupuri artistice, generate de un evantai
larg de emoii i talente cu adanci rdcini in spaiul carpato-

Zona etnografica Moldova

Moldovenii reprezint un popor strvechi cu rdcini milenare

n istoria spaiului carpato-nistreano-pontic. Ei au contribuit i
continu s contribuie hotrator la cultura poporului roman.

Costumul traditional
moldovenesc

Costumul traditional
femeiesc

Costumul

barbatesc

traditional

Locuinta traditionala
moldoveneasca

Olaritul

Olritul pe teritoriul Moldovei a inclus i fabricarea olanelor, a

crmizilor arse pentru construcia locuinelor. Vasele de
ceramic ars sunt apreciate pan astzi ca documente
arheologice n baza crora se fac concluzii despre cultura
vechilor civilizaii.

Zona etnografica Oltenia

In

Oltenia
convietuiesc oameni
pentru care traditia a
insemnat ceva
aproape sacru, cu
reguli de bunacuviinta
crestina, cu obiceiuri
si randuieli bine
conturate si
respectate cu
sfintenie.

Gospodaria taraneasca
Gospodaria
taraneascaspecifica acestui
tinut s-a individualizat de-a
lungul timpului, in functie de
conditiile istorice si socialeconomice.
Planul caseieste format din
tinda, la mijloc si doua, trei sau
patru incaperi dispuse in linie
cu tot atatea incaperi separate
de pe prispa. Prispa se intinde
acu pe doua sau trei laturi.
Casa gorjeana impresioneaza si
incita privirea atat prin
proportia sa fie joasa sau inalta
cat si prin decorul sau. Casa
joasa este masiva fara sa fie
greoaie iar la casa inalta are o
silueta svelte datorita stalpilor.

Portul popular oltenesc

Portul

femeiesc

Portul

barbatesc

Ocupatii si mestesuguri

Dezvoltarea tesaturilor de
interior este legata de
inflorirea generala a artei
populare din sec. al XIX- lea ca
urmare a unor prefaceri
structurale benefice survenite
in conditia economica si
sociala a taranimii.
Scoarta olteneascase
impune, in primul rand, prin
motivul vegetal. De obicei,
campul si chenarul scoartei
oltenesti sunt acoperite cu
buchete si ramuri cu frunze si
flori (margarete, lalele) dispuse
orizontal in randuri dese.

Ceramica

Ceramica din Olteniapoarta

peste timp amprenta
inconfundabila a culturilor si
civilizatiilor arhaice din acest
spatiu geografic.Confectionarea
ceramicii este manuala dupa un
proces tehnologic transmis de
sute de ani. Centru de olari de la
Hurezu a aparut odata cu
ridicareaManastirii Horezude
catre Constantin Brancoveanu
pentru a satisface necesitatile
noii ctitorii si ale curtilor
boieresti din imprejurimi.
Ceramica produsa aici s-a impus
prin receptivitate fata de
inovatiile tehnice si decorative
ale epocii, adoptand smaltul si
imbogatindu-si repertoriul
decorativ si cromatic.

Arta lemnuluise constituie ca unul din acele domenii in

care virtutile artistice ale mesterilor populari din Oltenia au
fost plenar implinite, constituind in acelasi timp realizari de
seama ale artei populare romanesti. Tehnicile folosite in
prelucrarea si ornamentarea lemnului sunt: incizia,
crestarea, cioplirea si sculptura. Elementele arhitecturale pe
care sculptura populara le pune in evidenta sunt stalpii
prispelor si foisoarelor, usile caselor, undrelele ce
mascheaza incheietura barnelor la colturile constructiilor,
ancadramentele ferestrelor.

Instrumente muzicale

n patrimonialul Seciei de etnografie sunt tezaurizate i

instrumente populare specifice Olteniei.
Ne referim, n special la instrumente de suflat adic tipuri de
fluiere cu forme i din zone diferite ale provinciei, cavale, fife,
ocarine, cimpoaie.
Viori, cobze, o iter etc. completeaz acest patrimoniu.

ZONA ETNOGRAFICA
MUNTENIA
Costumul

Muntenia

popular din zona

MONUMENTE ETNOGRAFICE
DIN MUNTENIA

PALATUL LUI UDRITE

NSTUREL DE LA HERETI

OBIECTE DIN CERAMICA DIN MUNTENIA

OBIECTE DIN LEMN