Valorificarea autenticității

locale în zona Bucovina

 Tradiții și obiceiuri

Bucovina este cunoscută pentru costumele sale populare,

mobila, olăritul, tapiserie şi covoare. Fiecare detaliu al
acestor meşteşuguri reflectă istoria şi moştenirea culturală
a regiunii, fiind în acelaşi timp îndeletniciri unice care pot fi
transmise de la o generaţie la alta. În plus, lucrările
complexe de artă, cum ar fi ouăle încondeiate de Paşte,
pâinea împletită, măştile populare şi costumele
tradiţionale sunt realizate pentru a celebra anumite
sărbători religioase.
Exemplele acestei arte sunt expuse în muzeele de artă
populară pe tot cuprinsul Bucovinei.
 Prelucrarea lemnului

În Bucovina – ”Ţara Fagilor” binecunoscută pentru

întinderile-i vaste de păduri, meşteşugul prelucrării
lemnului a prins contur încă din vremuri arhaice.
Factorii istorico-geografici şi-au pus accentul pe
dezvoltarea culturii lemnului pe aceste meleaguri.
Meşteşugul prelucrării lemnului în Bucovina diferă de la o
zonă la alta, prezentând particularităţi în special datorită
influenţelor aduse aduse de etnicii germani, polonezi sau
slovaci colonizaţi imediat după anexarea acestei regiuni la
imperiul Austro-Ungar(1774) pe linia tehnicilor de lucru
specifice.
În prezent se poate vorbi de o adevărată civilizaţie a
lemnului în Bucovina, atât prin varietatea tehnicilor folosite
la prelucrare, dar şi prin importanţa pe care o aveau
obiectele confecţionate din lemn în gospodăria
bucovineană.
 Încondeierea ouălor

O adevărată comoară a culturii populare bucovinene, meşteşugul

încondeierii ouălor este strâns legată de arta broderiei şi a
decorurilor care se găsesc pe costumele naţionale. Toate aceste
arte transformă un lucru obişnuit într-un lucru deosebit de frumos.
Oul reprezintă filosofia existenţei umane şi istoria străbună, o
mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale.
Meşteşugul se învaţă în familie şi se transmite din generaţie în
generaţie. Pentru ochiul expert există o abundenţă de creativitate
exprimată prin diverse tehnici de lucru şi stiluri personale.

Din ornamentarea geometrică a ouălor deosebim

simboluri şi semnificaţii precum :
- linia dreaptă verticală- viaţă ;
- linia dreaptă orizontală- moarte;
- linia dublă dreaptă- eternitate;
- linia cu dreptunghiuri- gândire şi cunoştinţă;
- linia ondulată- apă, purificare;
- spirală- timp, eternitate.
 Pictura icoanelor

Ocupând un loc de seamă în creaţia noastră populară, creatorii din

zonă au impus o modalitate de pictură pe sticlă şi pe lemn locală,
preluând scene din frescele mănăstirilor bucovinene si gravurile vechi,
replici după icoane tradiţionale şi imagini din obiceiurile şi ocupaţiile
locale.
În acest ţinut al mănăstirilor, picture icoanelor pe lemn, lucrate în stil
bizantin, foloseşte formulele transmise de-a lungul multor generaţii.
Pictura icoanelor pe sticlă, se realizează pe spatele acesteia, astfel
încât aceasta serveşte atât ca suport al picturii, cât şi ca luciu al
suprafeţei pictate. O particularitate deosebită a lucrărilor realizate în
această zonă este o remarcabilă fineţe a desenului, precum şi
sobrietatea culorilor.
Icoanele pe sticlă şi pe lemn din Bucovina sunt de o rară frumuseţe
artistic remarcându-se prin cromatica folosită, care nu depăşeşte paleta
altiţelor geometrice, mergând de la tensiunea albastrului de Voroneţ
până la culorile aureolelor, care, în marea lor majoritate, sunt lucrate în
foiţă de aur.
 Vestimentație

Portul popular din Bucovina reușește să

scoată în evidență simplitatea și
afinitatea pentru frumos a locuitorilor de
aici. Femeile din Țara Fagilor lucrează
manual costumele populare, utilizând
motive folclorice precum spicul, frunza,
soarele, crucea, fiecare element în parte
având o semnificație anume, de la
bogăția pământului până la credința în
Dumnezeu.
 Cultură și credințe

In Carpatii Orientali, Dumezeu a creat un colt

de paradis pe care l-a numit Bucovina. Este
un tinut in care basmele sunt inca vii, o lume
vrajita, care te invita sa o descoperi cu
sufletul si privireaRegiunea se afla in nordul
Moldovei, iar folclorul, traditiile si obiceiurile
transmise din generatie in generatie fac din acest
tinut un loc special. Manastirile din Bucovina,
construite de domnitori si boieri moldoveni
(Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares
etc.), fiecare avand o culoare specifica, Voronet
(albastru), Humor (rosu), Sucevita (verde),
Moldovita (galben), au dus faima acestor locuri in
toata lumea. Daca pasii te vor purta pe aceste
meleaguri viziteaza si mai ales reculege-te in
minunatele lacase de cult ale Bucovinei.
 Meșteșuguri populare

Bucovina este cunoscută pentru costumele sale

populare, mobila, , tapiserie şi covoare. Fiecare
detaliu al acestor meşteşuguri reflectă istoria şi
moştenirea culturală a regiunii, fiind în acelaşi timp
îndeletniciri unice care pot fi transmise de la o
generaţie la alta. În plus, lucrările complexe de artă,
cum ar fi ouăle încondeiate de Paşte, pâinea împletită,
măştile populare şi costumele tradiţionale sunt
realizate pentru a celebra anumite sărbători
religioase.
 Gastronomie

Se spune că cine ajunge o dată în Bucovina sigur va

reveni şi a doua oară! Motivele pentru care această
ipoteză se confirmă ţin de frumuseţile naturale care pot fi
întâlnite în acest colţ de ţară, de patrimoniul cultural
diversificat, dar, cum dragostea trece prin stomac, ţin şi de
gastronomia tradiţională. Neam de oameni primitori,
bucovinenii îşi întâmpină oaspeţii cu masa plină, iar
bucatele sunt preparate cu cele de pe lângă casa omului,
brânzeturile, ciupercile ori fructele de pădure fiind de cele
mai multe ori vedetele din farfurie.

Cele mai cunoscute preparate din Bucovina sunt:

sarmalele cu urda,balmos,dresala cu bureți
păstrăvi,alivenici cu brânză
 Stiluri arhitecturale

Dincolo de bogăția sa naturală, istorică și culturală,

Bucovina de Sud păstrează o arhitectură rurală
tradițională singulară, multe sate bucovinene fiind, de
fapt, adevărate muzee locuite
Desfășurat într-un cadru natural definit de Carpații
Orientați și Podișul Sucevei, cu dealuri domoale, culmi
muntoase, văi, obcine și câmpulunguri alternându-se,
peisajul arhitectural al Bucovinei de Sud include aproape
toată gama de tipuri de așezări: de la satul adunat sau
îngrămădit, până la așezări cu gospodării izolate.
Puternic influențate de geografia locului, satele s-au
dezvoltat în jurul unui element natural dominant.
Limba

Graiul bucovinean este o ramură a limbii române vorbită

în Bucovina și cunoaște influențe atât ale graiului moldovenesc,
cât și ale celui ardelenesc și maramureșean. De asemenea are
ca particularitate prezența numeroșilor termeni din limbile
germană și ruteană, ce au fost împrumutați în timpul cât
Bucovina era provincie austriacă (1774-1918). Datorită politicii
de colonizare, promovată de monarhia austriacă, în Bucovina s-
au aflat în circulație graiurile bucovinene ale câtorva
limbi: ucraineană, română, poloneză, germană
(Buchenlaendisch) și idiș. În prezent graiul bucovinean este
înlocuit de limba română standard, mai ales în zonele urbane
din Sudul Bucovinei, pe când graiul din Nordul Bucovinei a fost
influențat de limba rusă și de limba ucraineană.
 Manifestări culturale

Viaţa în Bucovina este marcată de o serie de

evenimente, sărbători şi festivaluri care au loc
anual. Aceste tradiţii vechi sunt bine păstrate în
acest loc izolat din România.
Există multe ocazii de sărbătoare; în
primul rând, sunt sărbătorile religioase, Crăciunul,
Paştele şi sărbătorile Sfinţilor importanţi; apoi, mai
sunt numeroase festivaluri etno-folclorice, legate
de obicei de ritualurile agrare ciclice; la acestea pot
fi adăugate numeroasele alte manifestări culturale
şi târguri.